Studiul dinamicii activității economice în perioada post-socialistă în Municipiul Petroșani [307284]

[anonimizat], Geografie

Departamentul de Geografie

Specializare: [anonimizat]: lect.univ. dr. Jucu Sebastian Absolvent: [anonimizat], 2013

Cuprins

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………..4

CAPITOLUL I. [anonimizat] …………………….6

1.1. Poziție geografică și căi de acces…………………………………………………….6

1.2. Scurt istoric………………………………………………………………………………….8

CAPITOLUL II. FACTORII GEOGRAFICI ÎN MUNICIPIUL PETROȘANI…………………………………………………………………………………………………………….12

3.1. Substratul geologic………………………………………………………………..12

3.2. Relieful………………………………………………………………………………..14

3.3. Clima…………………………………………………………………………………..16

3.4. Hidrografia…………………………………………………………………………..18

3.5. [anonimizat]……………………………………………………19

3.6. Riscuri naturale…………………………………………………………………….20

CAPITOLUL III. MODIFICĂRI ÎN COMPONENTA DEMOGRAFICĂ DUPĂ 1989…………………………………………………………………………………………………………………………..22

4.1. Evoluția populației………………………………………………………………..22

4.2. Dinamica populației………………………………………………………………23

4.2.1. Dinamica naturală………………………………………………………..23

4.3. Structura populației……………………………………………………………….25

4.3.1. Structura populației pe grupe de vârstă……………………………25

4.3.2. Structura populației pe sexe…………………………………………..27

4.3.3. Structura etnică……………………………………………………………29

4.3.4. Structura confesională…………………………………………………..30

4.3.5. Structura economică……………………………………………………..30

CAPITOLUL IV. MODIFICĂRI ÎN COMPONENTA ECONOMICĂ DUPĂ 1989………33

5.1. Analiza activitățiilor economice înainte de 1989…………………………….33

5.1.1. Activitatea minieră……………………………………………………………34

5.1.2. Alte activități……………………………………………………………………36

5.2. Modificări în componenta economică după 1989…………………………..37

5.2.1. Restructurarea activității miniere………………………………………37

5.2.2. Noi activități industriale…………………………………………………..42

5.2.3. Sectorul terțiar………………………………………………………………..43

5.2.3.1. Comerțul…………………………………………………………..43

5.2.3.3. Turismul…………………………………………………………..45

5.2.3.4. Alte servicii……………………………………………………….47

CAPITOLUL V. ANALIZA SWOT…………………………………………………………………………49

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………….56

BIBLIOGRAFIE / WEBOGRAFIE……………………………………………………………………………

sds

INTRODUCERE

Lucrarea de față cu titlul „Studiul dinamicii activității economice în perioada post-socialistă în Municipiul Petroșani”, își propune să prezinte ca subiect principal dinamica evoluției economice după anul 1989. Motivul pentru care am ales sa prezint această temă, îl reprezintă faptul că sunt locuitor al orașului mai sus menționat. Am ales să expun și să abordez această temă, deoarece perioada amintită a fost marcată de un interval în care au avut loc o mulțime de modificări care au influențat într-un fel sau altul viața locuitorilor din municipiu.

O atenție deosebită pe care o acordăm vieții cetățenilor, este aceea că principala activitate care a influențat atât economic cât și social municipiul, a fost bazată strict pe exploatarea de resurse de subsol (huilă), care practic a reușit să ofere o perspectică, un loc de muncă o sursă de venit și care în același timp a creat un renume în ceea ce privește municipiul Petroșani, ca principal exportator de zăcăminte de cărbune.

Lucrarea de față se bazează pe surse bibliografice consultate în cadrul Bibliotecii Municipale din Petroșani și în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare din Timișoara. S-au folosit surse externe (webografice), principalele surse fiind site-ul Primăriei Municipiului Petroșani și Strategia de Dezvoltare a Municipiului Petroșani.

Conținutul lucrării este expus în 5 capitole, accentul fiind pus pe capitolele III și IV, unde sunt prezentate modificările demografice și economice, care au survenit, în municipiul Petroșani, atât înainte, cât și după 1989,

Metodele de lucru folosite pentru realizarea acestei lucrări de licență sunt observația, analiza, sinteza și studiul bibliografic. Hărțile au fost realizate prin metoda cartografică utilizând programele ArcGIS 9.3, Photoshop CS5 și Google Earth. Tabelele și graficele au fost realizate cu ajutorul programului Office 2010.

Principalele surse de informare folosite în capitolele care se referă și expun situația demografică și economică sunt Strategia de Dezvoltare a Municipiului Petroșani din cadrul primăriei Petroșani, Strategia Valea Jiului, cât și alte surse bibliografice.

În urma acestei lucrări, doresc să aduc mulțumiri familiei mele care m-a susținut, în realizarea ei, profesorilor din Departamentul de Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, care m-au ajutat în decursul anilor oferidu-mi materiale și suport de curs. Cel mai mult doresc să ii mulțumesc coordonatorului științific al acestei lucrări de licență, și anume lect. univ.dr. Sebastian Jucu, care s-a implicat foarte mult în realizarea acestui proiect.

CAPITOLUL I

MUNICIPIUL PETROȘANI – ASPECTE GENERALE

Poziție geografică și căi de acces

Municipiul Petroșani, reprezentând principalul oraș al Văii Jiului, are o poziție sud – estică în cadrul județului Hunedoara, (fig. 1), formând într-un anumit punct , granița cu județul Gorj. Municipiul mai sus amintit, putem spune că are o formă alungită, pe orientarea nord – sud.

Fig.1. Poziția municipiului Petroșani în cadrul județului Hunedoara

1.2 Poziționare spațială față de principalele coridoare, axe europene și fața de principalii poli europeni

Municipiul Petroșani este amplasat pe 3 căi importante de comunicație:

-E79, care leagă Borș de Calafat (Borș – Oradea – Beiuș – Deva – Petroșani –Târgu Jiu – Filiași – Craiova – Calafat).

-DN 66, având traseul Filiași – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferată cu același traseu și

-DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului (Petroșani – Voineasa – Brezoi) .

Fig.2. Poziționarea spațială față de principalele axe de transport (http://www.jvj.ro)

În cadrul municipiului Petroșani prezentă este și magistrala feroviară 202 (fig. 3), care face parte din magistrala feroviară 200. Magistrala feroviară 202 urmează următorul curs: Simeria-Petroșani-Târgu Jiu-Filiași și are o lungime de 202 km. La sud de orașul Petroșani, magistrala feroviară 202 se ramifică spre vest, pănâ în dreptul municipiului Lupeni. Municipiul Petroșani dispune de o gară, o haltă, care poartă numele de Lunca Jiului și o stație de triaj.

În ceea ce privește distanța față de orașele mari, Petroșaniul se află la:

– 50 km față de Târgu Jiu

– 91 km față de Deva (reședința de județ a județului Hunedoara)

– 130 km față de Alba Iulia

– 140 km față de Sibiu

– 160 km față de Craiova

– 220 km față de Timișoara

– 230 km față de Cluj Napoca

– 350 km față de București

Scurt istoric

Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul Văii Jiului demonstrează că aceste meleaguri au fost locuite încă din comuna primitivă. Acestea au evidențiat existența omului primitiv în peșterile ce înconjoară depresiunea, au stabilit continuitatea prin obiectele de fier găsite cu diverse ocazii iar pentru epocile imediat următoare stau dovadă descoperirile monetare care conțin piese diferite începând cu tetradrahme thasiene de imitație de tip Dyonisos – Herakles și continuând cu monedele romane până în anii 355-363 en.

În secolele IX – X, teritoriul localității face parte din voievodatul lui Glad. Mai târziu, în anul 1227, în timpul voievodatului lui Litovoi, Petroșani întră în componența regatului maghiarilor, după victoriile acestora din urmă contra Transilvaniei. În anul 1416 atât localitatea Petroșani cât și întreaga Vale a Jiului se atestă ca fiind în posesia familie de cnezi de Densuș din satul Sylotena.

Anul 1788 marchează prima mențiune a așezării ca și localitate, în această perioadă de sfârșit de secol XVIII, când locotenentul-colonel prusac Gotze face o călătorie în Orient, apoi întorcându-se în Turcia prin țările române, menționează de Petroșani în cartea sa, “Călătorii de la Potsdam la Constantinopol”. Abia în anul 1818 numele localității Petroșani este menționat în acte oficiale, prin prisma recensământului care atestă prezența a 233 de locuitori, aceștia având ca ocupație principală păstoritul, activitate care se mai practică și în prezent.

Fig.3. Localnici din municipiul Petroșani în anul 1906

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier)

În anul 1918, regiunea Petroșani este inclusă în noua organizare teritorial -administrativă a județului Hunedoara. La 4 ianuarie 1924, localitatea primește statutul de oraș, iar pe data de 1 martie a anului 1968 devine municipiu. Din anul 1948 orașul Petroșani devine centru universitar după înființarea “ Institutului Cărbunelui”, cunoscută astăzi sub denumirea de Universitatea Petroșani. Începând cu anul 1996, municipiul Petroșani găzduiește una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare din România, și anume Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexploziă .

CAPITOLUL III

ROLUL FACTORILOR GEOGRAFICI ÎN DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI PETROȘANI

3.1. Substratul geologic

Municipiul Petroșani face parte din punct de vedere al substratului geologic din Bazinul Petroșani, fiind localizat în partea de sud-vest a României, între latitudinile nordice de 45 °17’ – 45 °22’ , și longitudini estice de 20 °13’ – 20 °33’. Este înconjurat de munții Retezat, Parâng, Vâlcan și Șureanu. Bazinul Petroșani face parte din generația bazinelor sedimentare post-laramice din Carpații Meridionali. Formarea bazinului începe în Cenozoicul timpuriu. Este constituit dintr-un fundament metamorifc și din umplutura sedimentară molastică, ce revine Paleogenului și Neogenului.

Așadar, principal resursă a Bazinului Petroșani o constituie cărbunii, cunoscuți ca huilă energetică și cocsificabilă. Huilele din Bazinul Petroșani s-au format în urma unui metamorphism puternic, fapt datorat presiunii tectonice și temperaturii generate de masivele cristaline, care mărginesc bazinul.

Fig. 4. Delimitarea municipiului Petroșani în cadrul bazinului carbonifer Petroșani

După Givulescu (1996), acumulările masive de cărbune, de ordinul metrilor se datorează unor păduri de mlaștină de mari proporții, respectiv posibiliății acumulării unei cantități respectabile de material carbogenerator în timpul unei faze de încetinire a subsidenței, care poate fi aproximativ calculată. După Schwarzback (1949) 100 m de cărbune brun s-a format în 250 000 – 500 000 ani. Există posibilitatea ca stratele lenticulare de cărbune să provină din mlaștini eutrofe (Givulescu, 1974,1997).

În urma cercetărilor geologice efectuate în perimetrul Bazinului Petroșani a reieșit faptul că acesta este alcătuit din 25 de strate de cărbuni, despărțite între ele de strate sterile, care pot avea grosimi de 50-60 de metri. Stratele sterile sunt reprezentate de șisturi argiloase și de nisipuri, care îngreunează exploatarea cărbunilor, însă se remarcă faptul că mai mult de o treime din totalul resurselor huilifere sunt cocsificabile (Gruescu și Grumăzescu, 1970).

Huila este un tip de cărbune tare, cu o valoare calorică mai mare decât lignitul și puțin mai scăzută decât antracitul. Huila exploatată de Exploatarea Minieră Livezeni (mina din cadrul municipiului Petroșani) are cocsificabilă și are un potențial energetic înalt, tocmai de aceasta are cea mai mare valoare economică.

Cărbunii din bazinul Petroșani sunt în general omogeni, au culoarea neagră și un luciu variabil, de la puternic la mat. În general cărbunele este tare, compactat, se desface în blocuri.

Totuși, se observă unele deosebiri ale cărbunelui din estul bazinului față de cel din vest. La mina Lonea și Petrila, la cărbunii din unele strate se mai poate observa structura lemnoasă. În partea vestică a bazinului, la Lupeni și Uricani cărbunii sunt compacți și procesul de incarbonizare mai avansat a șters orice urmă lemnoasă. O altă caracteristică a cărbunelui de vest este structura oculară. Această structură nu are nimic în comun cu structura planelor din care s-au format cărbunii; ea trebuie atribuită presiunii și nu reprezintă altceva decât suprafețe

curioase de desfacere sau rupere a cărbunelui, totdeauna perpendiculare pe direcția de efort.

3.2. Relieful

Relieful municipiului Petroșani este unul tipic depresionar, fiind extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defile pe traseele celor două Jiuri ( Jiul de Est și Jiul de Vest). Este mărginit de următoarele masive muntoase: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maximă fiind vârful Parângul Mare de 2507 m.

Municipiul Petroșani este situat la o altitudine ce variază între 615 și 620 m. Munții Parâng sunt cei mai înalți și cei mai stâncoși din grupa munților cuprinși în spațiul dintre Jiu, Strei și Olt. Astfel, Munții Parâng ocupă o suprafață de circa 1100 kmp, fiind amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 kmși cu axa est-vest lungă de 32 km .

“Depresiunea Petroșani, de origine tectonică, este cuprinsă între Munții Parâng , Vâlcan, Retezat și Șureanu. Este cea mai închisă depresiune din țară, comunicând cu exteriorul prin defileul Jiului spre sud și prin pasul Merișor – Bănița spre nord. În calcarele de la poalele Munților Retezat și Șureanu s-a format un relief carstic, iar râurile au sculptat vâi adânci cu aspect de chei” . (Mîrza Ioan, 1980, pag 19).

Fig. 6. Relieful municipiului Petroșani (Matei Tudor, 2014)

3.3. Clima

În municipiul Petroșani, clima este influențată de poziția sa geografică și de caracterul intramontan. “Poziția intramontană face ca precipitațiile sa fie mult mai reduse (700 – 800 mm/an) decât în unitățile montane limitrofe, afectate de circulația generală a atmosferei și bineînțeles de zonalitatea altitudinală” (Badea et al., 1987, pag. 314).

TABEL 1. Temperatura medie lunară multianuală din municipiul Petroșani între anii 1901-1990 (în grade Celsius

Analizând tabelul de mai sus, putem observa că media anuală a municipiului Petroșani este de 6,8 grade celsius, iar amplitudinea termică este de 21,3 grade celsius. Temperatura medie maximă este de 16,8 grade celsius (luna iulie), iar cea mai scăzută temperatură a fost de -4,5 grade celsius în luna ianuarie. În ceea ce privește temperaturile extreme din județul Hunedoara, municipiul Petroșani deține un record în ceea ce privește temperatura minimă absolută, aceasta fiind de – 29 0C, înregistrată la 28 ianuarie 1954 (Gruescu și Grumăzescu, 1970).

Fig. 7. Variația temperaturii lunare multianuale la stația meteorologică Petroșani (1901-1990)

3.4. Hidrografia

Rețeaua hidrografică din municipiul Petroșani este alcătuită din două râuri mai importante: Jiul de Est și Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petroșani, Jiul de Vest primește patru afluenți : Maleia, Staicul, Slătinioara și Sălătruc. Jiul de Vest izvorăște din Masivul Retezatului Mic, de la altitudinea de 1430 de metri, în timp ce Jiul de Est își are izvorul în sudul Masivului Șureanu, de la altitudinea de 1430 de metri.

Jiul de Vest are o lungime de 51,4 km, cu un bazin cu o suprafață de 534 km . Mai precis râul se formează în căldarea Scorotelor, aflată la poalele vârfului Drăgșanu, unde se adună albiile câtorva torente: Scorota Seacă, Scorota Verde, Scocu Scorotei.Pe dreapta (sud) valea Jiului de Vest este mărginită de masivele muntoase Oslea-Vâlcan, iar pe stânga (nord) se află masivul Retezat.

Jiul de Est are un curs de 28 km lungime, bazinul său hidrografic însumează 479 km pătrați. Undele râului se nasc în partea estică a Depresiunii Petroșani, între masivele Șureanu și Parâng. Izvorul acestui râu se află la sud de culmea Șureanului. Afluenții de pe partea dreaptă dinspre muntii Șureanu sunt: Voievodul, Bilele, Răscoala, Taia, Băniț, iar pe partea dreaptă dinspre Munții Parâng, primește afluenții: Sterminos, Lolea, Cimpa, Giorganu, Jiețul, Maleea.

Jiul de Vest și Jiul de Est se unesc la Livezeni-Iscroni dând naștere Jiului care străbate minunatul defileu de 30 de km dintre Munții Parâng și Munții Vâlcan.

Fig. 8. Rețeaua hidrografică a Depresiunii Petroșani

(http://www.jiuvalley.com/romana/orase/)

3.5. Aspecte bio-pedogeografice

Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine.

Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele.

Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul.

3.6. Riscuri naturale

Întreaga activitate minieră produce, din cauza specificului său, multiple și variate efecte negative asupra mediului, exemplificate prin:

modificări ale reliefului;

degradarea terenului;

impurificarea apelor curgătoare de la suprafață și a apelor freatice;

influențe negative asupra atmosferei, florei și faunei din zonă;

poluarea chimică a solului, care poate afecta pentru mulți ani proprietățile fertile ale acestuia;

zgomote, vibrații și radiații răspândite în mediul înconjurător, cu o puternică acțiune nefavorabilă.

Impactul haldelor de steril asupra mediului înconjurător

Haldele de steril sunt construcții inginerești în care sunt depuse rocile sterile exploatate din subteran odată cu roca utilă reprezenată de huilă. Acestea sunt amplasate pe terenurile situate în jurul exploatărilor miniere.

Principalele daune:

Impactul vizual neplăcut

Distrugerea suprafețelor de teren acoperit cu sol vegetal și vegetație

Poluarea apelor de la suprafață și din subteran cu elemente chimice dizolvate

Poluarea aerului cu praf rezultat în urma deversărilor sterile în halde

Distrugerea materialelor și a vieților omenesti

Influența activităților de preparare asupra factorilor de mediu

Industria minieră exercită asupra mediului înconjurător influențe deosebite care se manifestă în toate fazele proceselor tehnologice de exploatare și preparare.

Efectele negative pe care activitățile de preparare pot să le producă asupra mediului ambiant sunt la fel de grave ca cele produse prin operațiile de exploatare.

Deșeuri lichide

Reziduuri solide

Poluarea aerului atmosferic în zonele miniere

Calitatea mediului

Calitatea aerului. Aerul prezintă o calitate bună. Sursele de poluare ale aerului sunt: transport auto, unitățile RAH din zonă, depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere.

Calitatea apei.

Poluarea apelor de suprafață este cauzată de: deversarea apelor menajere neepurate; deversarea directă, fără epurare, a canalizării pluviale; deversarea apelor uzate industriale neepurate corenspunzător în sistemul de canalizare etc.

Poluarea apelor subterane sunt: ploile acide datorate emisiilor de gaze și particule de la S.E. Paroșeni și depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere.

Calitatea solului. Sursa de poluare a solului o constituie în special haldele de steril de la exploatările miniere Dîlja și Livezeni.

Arii protejate: În teritoriul administrativ al municipiului Petroșani există două zone naturale protejate: Zona “Momârlani” – Valea Jiului și Zona “Piatra Crinului “ din Munții Parângu Mic cu o suprafață de 0,5 ha.

CAPITOLUL IV

MODIFICĂRI ÎN COMPONENTA DEMOGRAFICĂ DUPĂ 1989

Sistemul teritorial este esențial în definirea unui anumit tip de dezvoltare teritorială, având în vedere atingerea unor finalități de ordin social economic și cultural. O astfel de abordare implică trei tipuri de analize succesive, care în esență, reprezintă o modalitate logică de de demonstrare a modului în care este structurat și funcționează un sistem teritorial.

Noțiunea de “teritoriu” se bazează conceptul de spațiu geografic, întindere determinată caracterizată printr-un număr mai mare sau mai redus de caractere fizice ale căror diversitate și întrepătrunderi se desfășoară sub ochii noștrii pe suprafața pământului.

Teritoriul reprezintă o mare complexitate având mai multe sensuri legate atât de modul de abordare, cât și de domeniul în care se utilizează, dar și de concepțiile care guvernează la un moment dat societatea, grupurile de indivizi, individul și în esență realitatea geografică.

Mediul antropic este spațiul natural ale cărui componente au fost total sau aproape total modificate de activitatea omului. Acest mediu prezintă un stadiu avansat de implicare a omului în modificarea mediului natural: aici se impun construcțiile administrative, economice, culturale, așezările umane, rețelele de străzi etc. Mediul antropic include mediul urban, mediul rural, mediul de culturi agricole, mediul industrial etc. În acest tip de mediu raportul dintre natural și antropic se menține în favoarea celui de-al doilea, în funcție de necesitățile societății.

4.1. Evoluția populației

Municipiul Petroșani este localitatea cu cel mai mare număr de locuitori din cadrul localităților din Valea Jiului. Cauza care a condus la această scădere a populației, o reprezintă căderea regimului comunist, iar efectul imediat a fost închiderea exploatărilor minirere din Valea Jiului. Scăderea populației din zonă, se datorează în general emigrațiilor ce au avut loc după anul 1989.

Conform datelor statistice, în municipiul Petroșani, are loc o creștere a numărului de locuitori din anul 1948 până în anul 1992. Astfel în anul 1948, municipiul înregistra un număr de 14.138 de locuitori, iar in anul 1992, numărul locuitorilor a fost cel mai ridicat vreodată în localitate. Din anul 1956 până în 1992 are loc o creștere a populației de 227,26%, o creștere deosebită datorată dezvoltării industriei miniere din timpul comunismului. După 1992 se înregistrează un deficit signifiant de populație, până în 2011 numărul populației scăzând cu 67,26%

Fig. 10. Evoluția numerică a populației din municipiul Petroșani în perioada 1930-2011

Municipiul Petroșani înregistra în 2011 o populație de 35.239 de locuitori, conform ultimelor datelor de la recensământul realizat în luna octombrie a aceluiași an. Datorită acestui număr de locuitori și a faptului că localitatea are o suprafață de 195, 56 km2, densitatea generală a populației din municipiul Petroșani este de 180,19 loc./km2, mult peste media națională. Asemenea densități mari de populație se găsesc numai în cazul orașului amintit și în cazul celorlalte muncipii din Depresiunea Petroșani, respectiv în Vulcan și Lupeni. Celelalte localități din Valea Jiului au o densitate sub 100 loc./km2 (fig. 13).

4.2. Structura populației

4.2.1. Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârste în Municipiul Petroșani, este îmbucurătoare deoarece procentul populației tinere este foarte ridicat.” În analiza demografică definirea vârstei este un aspect foarte important. La baza oricărui studiu privind populația din punct de vedere economic, social etc. – trebuie pusă structura populației pe sexe și vârste, și, că, orice măsură de a influența structura pe vârste are nevoie de o perioadă mare de timp.”.

Fig. 11. Structura populației pe grupe de vârstă în municipiul (www.insse.ro)

La nivelul anului 2012, populația activă are o pondere de 73,95 %, adică 26.099 de persoane, urmată de cea a grupei tinere (0 – 14 ani), cu o pondere de 14,7 %, asta însemnând un număr de 5.180 de persoane. Populația vârstică ocupă ultimul loc în cadrul structurii pe grupe de vârstă, cu un număr de 3.960 de persoane, rezultând o pondere de 11,35 % din totalul populației (fig. 14). Putem afirma așadar că municipiul Petroșani are parte în prezent de o ușoară îmbătrânire a populației, iar acest fenomen se pare că se va accelera în cadrul scăderii natalității.

Populația cuprinsă în intervalul 19-65 de ani este categoria demografică cea mai importantă întrucât reprezintă resursele de muncă raportate pentru viitor,pe termen scurt și mediu.

4.2.2. Structura populației pe sexe

Structura pe sexe a populației unui teritoriu oferă informații importante privind gradul de masculinizare/feminizare a populației. De regulă, populația feminină este ușor mai numeroasă decât populația masculină într-o pondere procentuală de 51-52%. Dacă populația de sex feminin depășește această valoare, se poate vorbi de un procent de feminizare demografică. Dacă populația de sex masculin este mai mare de 48-49%, aceasta înseamnă un coeficient de masculinitate demografică mai ridicat.

Ponderea populației de sex feminin este mai mare decât cea de sex masculin, lucru care este valabil și la nivel național. În municipiul Petroșani în anul 2011 avem un efectiv de 19.019 de persoane de sex feminin și un număr de 16.220 de persoane de sex masculin. De aici rezultă o pondere de 53,93% în ceea ce privește populația de sex feminin și una de 46,07% de partea populației masculină.

Fig. 12. Ponderea populației pe sexe din municipiul Petroșani (2012)

4.2.3. Structura etnică

Structura etnică indică ponderea diferitelor etnii în cadrul populației unui teritoriu. O structură multietnică presupune prezența a cel puțin 3 etnii importante ca pondere în cadrul populației totale a teritoriului.

Românii dețin o pondere de 88,25% din totalul populației municipiului Petroșani, fiind în număr de 31.101, maghiarii 6,37%, asta însemnând un efectiv de 2.248 de persoane, iar rromi 1,77%, adică un efectiv de 627 de persoane. Restul populației de 3,61% este alcătuit din germani, ucrainieni, italieni, ruteni, slovaci și persoane care nu și-au declarat etnia.

Fig. 13. Ponderea etnică a populației din municipiul Petroșani (2012)

4.3.4. Structura confesională

Cea mai pondere ocupată în cadrul religiilor este cea ortodoxă, cu 87,44%, adică 30.812 de locuitori practică această religie, urmată de cea romano-catolică (4,85%), religie practică de 1709 locuitori ai municipiului Petroșani. Reformații ocupă o pondere 2,68%, asta însemnând un efectiv de 944 de persoane, iar greco-catolicii ocupă o pondere de 2,2%, adică 775 de persoane. O pondere de 2,46% de locuitori aparțin altor tipuri de confesiuni, iar 0,37% sunt declarați fără religie ori atei (fig. 20).

Fig. 14. Ponderea confesională a populației din municipiul Petroșani (2012)

Structura pe medii a populației orașului Petroșani este reprezentată în fig. 4. Ponderea mediului urban de 77% în rândul locuitorilor orașului Petroșani mult mai mare decât cea a mediului rural, care are doar o valoare de 23%.

Fig. 15. Ponderea populației din municipiul Petroșani pe domenii de activitate din anul 2012

4.3.5. Structura economică

Perioada de tranziție pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creșterea semnificativă a ratei șomajului. Disponibilizările care au avut loc au condus la dispariția multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier ci și în activitățile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluții de creare a unor alternative.

Practic în toate domeniile cu excepție a unora dintre serviciile (comerț, învățământ, sănătate, asistență socială și administrație publică), populația ocupată a înregistrat scăderi.

Fig. 16. Ponderea populației din municipiul Petroșani pe domenii de activitate din anul 2012

Cei mai mulți salariați din cadrul sectorului primar aparțin Societății Naționale a Huilei, aceștia fiind angajați la Exploatarea Minieră Livezeni.

În sectorul secundar din municipiul Petroșani este antrenat un număr de 3645 de salariați (în 2012), asta însemnând un procentaj de 27,17% din totalul populației active din municipiu.

Sectorul terțiar din municipiul Petroșani este sectorul care cuprinde cel mai mare număr de salariați, respectiv de 8490 de persoane. Asta înseamnă un procentaj de 63,31% din totalul populației active, cei mai mulți fiind angajați în comerț, învățământ, sănătate, transporturi și comunicații.

CAPITOLUL V

MODIFICĂRI ÎN COMPONENTA ECONOMICĂ DUPĂ 1989

Activități economice înainte de 1989

Prima societate care s-a ocupat cu exploatarea cărbunelui în Valea Jiului, a fost Societatea Brașoveană de Mine și cuptoare a cărei activitate a început prin 1850.

Abia din 1868 începe cu adevărat având un efectiv de 65 de oameni.

Au existat și altele, precum Fabrica de Pielărie (1912-1932), Uzina Electrică Petroșani și Banca Populară „Parângul” Petroșani (Baron, 33).

TABEL 4. Producția de cărbuni între anii 1808- 1893 ( Rusiecki, E, 1927)

TABEL 4. Producția de cărbuni între anii 1808- 1893 ( Rusiecki, E, 1927)

TABEL 5. Situația activităților economice din orașul Petroșani din anul 1930

(sursa: Baron, 1998, pag. 284)

5.1.1. Activitatea minieră

Municipiul Petroșani este cunoscut pentru mineritul din zonă, așadar sectorul primar este cel dintâi sector specific orașului. Turnul verde este puțul principal, prin care se efectuează extracția de cărbune prin schip, iar turnul galben este puțul auxiliar, prin care se introduc materiale și persoanal in subteran. La parter se găsesște atelierul mecanic. La etajul întâi găsim birouri, centrul de instruire, dispensar, dispecerul și biroul de protecție a muncii. În cadrul etajului al doilea avem birouri, stația de calcul, cantina, vestiare și dușuri. La etajul al treilea găsim de asemenea vestiare și dușuri, dar și stația de salvare minieră. La etajul al patrulea avem lămpăria.

Istoric Mina Livezeni

1840 Pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafata a zacamântului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatarii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest".

1879 Minele statului, nemaiputînd face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de catre "Societatea anonima de mine si furnale din Brasov".

1885 Germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înfiintat "Societatea de mine de carbuni din Valea Jiului de Sus", cu sediul în Vulcan si cu unele posesiuni în partea nordica a bazinului, la Dâlja, Iscroni si Vulcan si altele în partea vestica la Uricani si Câmpu lui Neag. Societatea va functiona pâna în anul 1930 când va fi absorbita de "Societatea Petrosani".

Activitatea minieră din municipiul Petroșani începe în anul 1976, mina din localitate (Exploatarea Minieră Livezeni) fiind printre ultimele mine deschise din Valea Jiului, deși din perioada 1970-1971 s-au terminat construcțiile din incinta principală, aici incluzând și grupul administrativ, lămpăriile și depozitele (Davidescu, 2005).

Fig. 18. Exploatarea Minieră Livezeni (Matei Tudor, 2014)

5.1.2. Alte activități

Chiar dacă activitatea minieră s-a impus destul de târziu în localitate (din 1976), înainte de deschiderea Exploatării Miniere Livezeni în oraș domina sectorul secundar, prin marile fabrici de unelte, aparate și utilaje necesare lucrului în mină, dintre care cea mai mare era URUMP (actuala UPSROM S.A.) – Unitatea de Reparații de Utilaje Miniere Petroșani (fig. 23). De asemenea, marile brutării și fabrici de prelucrare a laptelui din Valea Jiului se găseau în municipiul Petroșani. Forța de muncă feminină era concentrată în fabricile de tricotaje și în fabricile de utilaje miniere. Compania UPSROM are 600 de angajați  și o cifră de afaceri de 10 milioane Euro.

Fig. 19. UPSROM S.A. (Matei Tudor, 2012)

5.2. Modificări în componenta economică după 1989

Au avut loc restructurări masive, odată cu trecerea la economia de piață, în industria minieră în perioada cuprinsă între anii 1997 și 1999, astfel observânu-se o creștere semnificativă a șomajului.

5.2.1. Restructurarea activității miniere

Restrucurea și reorganizarea activității miniere atât din municipiul Petroșani, cât și din întreaga Vale a Jiului, are loc în anul 1991, din pricina scăderii însemnate de cerere de cărbune, vor avea loc închiderea unor perimetre de exploatare din cadrul EM Livezeni, și prin urmare vor rezulta disponibilizări în masă a personalului din cadrul minei amintite.

Fig. 20. Compania Națională a Huilei. (Matei Tudor, 2014)

În data de 20 noiembrie1998, Regia s-a transformat în "Compania Națională a Huilei S.A Petroșani", ocazie cu care s-au desprins exploatările miniere din Banat și au fost transformate în societăți comerciale Centrul de Calcul Electronic Petroșani, Unitatea de Administrare a Căminelor și Cantinelor Valea Jiului și Atelierul de Proiectare Tehnică și Retehnologizare.

Compania Națională a Huilei SA este responsabilă de gestionarea minelor din cadrul Văii Jiului. În trecut erau 14 mine existente, însă în momentul de față au mai rămas doar șapte la număr. S-a ajuns la această reducere a numărului de mine din pricina nerentabilității lor, personalul fiind disponibilizat din ce în ce mai accentuat, până ce s-a ajuns la închiderea minelor. În prezent, minele care mai sunt active în Valea Jiiului sunt următoarele: E.M. Lonea, E.M. Petrila, E.M. Livezeni, E.M. Vulcan, E.M. Paroșeni, E.M. Lupeni și E.M. Uricani.

Pentru o mai bună organizare și funcționare a Exploatării Miniere Livezeni, aceasta a fost împărțită pe cinci sectoare, și anume: sectorul 1 și 2 care se ocupă de producție, sectorul 3 (care înainte a fost aerajul) este responsabil de securitatea minieră, sectorul 4 care se ocupă cu transportul cărbunelui de la siloz și sectorul 5 care se ocupă de departamentul de electromecanică.

Caracteristicile CNH SA

– cel mai mare zăcământ de huilă din România, a cărui rezervă industrială este de peste 300 milioane tone

– continuitate exploatare de peste 80 de ani

– licența de exploatare – până în anul 2024

– suprafața perimetrelor miniere actuale este de circa 47 kilometri pătrați

– adâncimea la care se face exploatarea straturilor de cărbune se situează între 400 și 850 m

– cifra de afaceri este de peste 700 milioane RON/an (cca 170 milioane euro)

– capacitate de producție de 2,6- 3.0 milioane tone/an

– conținutul energetic al cărbunelui extras este de 3500-4200 kcal/kg

– personalul existent este de peste 8700 salariați – are o pregătire și experiență profesională transmisă din generație în generație pe parcursul celor 160 de ani de activitate industrială

– contribuția huilei în producția de energie electrică la nivel național este de circa 5,7 % la care se adaugă și energia agentului termic produs

– activitatea minieră desfașurată în Valea Jiului are o pondere dominantă în activitatea economică a zonei

– resursa energetică de huilă din Valea Jiului are o contribuție însemnată în asigurarea siguranței energetice e României, cu atât mai mult în schimbările climaterice prevăzute

Fig. 21. Valoarea ajutoarelor de stat pentru Societatea Națională a Huilei

(http://www.evz.ro/ 902273.html)

Din figura de mai jos, reies subvențiile acordate pentru Societatea Națională a Huilei, din ce în ce mai mici, dovadă stă faptul că în anul 2007 Societatea primea o subvenție de peste 400 de milioane de lei, iar treptat scădeau, iar în anul 2013, a primit doar 170 de milioane lei, ceea ce indică urmatorul lucru, și anume că aceasta nu mai reprezintă o activitate competitivă și rentabilă pentru România.

În ceea ce privește evoluția numărului de salariați din cadrul Minei Livezeni, aceasta este una regresivă, lucru care denotă o creștere sporită a șomajului localității Petroșani. Din anul 1998 (an în care s-au petrecut însemnate restructurări la Exploatarea Minieră Livezeni) până în 2012 efectivul de salariați de la mina din municipiu s-a micșorat de aproximativ trei ori, în prezent fiind angajați puțin peste 1.000 de persoane în cadrul exploatării miniere menționate mai sus (fig. 28).

Fig. 22. Evoluția numărului de salariați de la Exploatarea Minieră Livezeni în perioada 1998-2012

S.C. D&D SAFE S.R.L.

S.C. D&D SAFE S.R.L. este o companie cu capital integral românesc, înființată în 1999, avînd ca domenii de activitate:

– activități de Inginerie și Consultanță legată de acestea în sectorul de Apă și Mediu precum și consultanță specializată în domeniul echipamentelor electrice destinate utilizării în atmosfere explozive

– comercializarea de echipamente de protecție a muncii și detectoare de gaze, scule și accesorii profesionale pentru industrie și consum individual, echipamente electrice și de iluminat în construcție specială antiexplozivă

– service specializat și autorizat pentru produsele comercializate;

SC EUROELECTRIC SRL

Conform paginii de internet a firmei amintite mai sus, SC EUROELECTRIC SRL „este o firmă cu capital privat înființată în februarie 2003 de către un grup de ingineri specializaîi în execuția și întreținerea instalațiilor electrice.” În prezent, colectivul firmei respective este reprezentat de tineri specialiști în instalțiile electrice. SC EUROELECTRIC SRL activează în următoarele domenii: instalații electrice industriale, instalații electrice în construcții civile și distribuție de echipamente electrice.

Printre produsele fabricate și vândute de SC EUROELECTRIC SRL, le enumerăm pe cele ce țin de: aparataj casnic, cabluri electrice, conectică, corpuri de iluminat pentru uz casnic și uz industrial, echipamente de protecție și lămpi de birou.

Pe plan național, clienții acestei firme sunt diverși, de la persoanele fizice, pănă la supermarket-uri (BILLA), școli, spitale, primării. În cadrul București-ului, clientul este reprezentat de ANL (Agenția Națională pentru Locuințe), iar în cadrul Petroșaniului de RAAVJ (Regia Autonomă a Apelor Văii Jiului).

5.2.3. Sectorul terțiar

5.2.3.1. Comerțul

Dezvoltarea funcțiunilor economice (IMM-uri)

Începând cu anul 1990, sectorul IMM-urilor s-a dezvoltat progresiv ajungând până la sfârșitul anului 2004, la un număr de de 450, așa cum este prezentat mai jos.

Rolul economic al IMM-urilor în cadrul economiei municipiului Petroșani

Evoluția pieței muncii a suferit modificări în Municipiul Petroșani. În perioada 1998-2003, rata de ocupare în cadrul IMM-urilor a crescut, însă insuficient pentru a compensa pierderile semnificative de locuri de muncă din sectorul minier și sectoarele acestuia.

În cadrul IMM-urilor, locurile de muncă sunt împărțite aproximativ egal între microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. O microîntreprindere oferp în medie 8 locuri de muncă, în timp ce o întreprindere mică, oferă până la 50 – 100 de locuri de muncă.

Fig. 25. Structura pe domenii de activitate a IMM-urilor din municipiul Petroșani (2008)

TABEL 6. Firmele înmatriculate din municipiul Petroșani după denumirea activității (2012)

(sursa: Raport privind starea socio-economică și de mediu a municipiului Petroșani, 2012)

Economia zonei

Situația societăților comerciale importante

Industria extractivă- întreprinderi mari: E.M. Livezeni; întreprinderi mijlocii: UMIROM SA – utilaje pentru mine, cariere și construcții;

Industria energetică- întreprinderi mijlocii: TERMOFICARE SA;

Industria metalurgică și a construcțiilor metalice: întrepinderi mijlocii- GEROM INVEST SA; întreprinderi – ALPINA ÎNTERNAȚIONAL – prelucrare lemn brut;

Producția de mobilier: microîntreprinderi – VISA SA, ENEIDA SRL, TOTAL MOBILA PRODCOM SRL, EXPOFOREST SRL

În momentul de față , municipiul Petroșani se află într-o situație economică și socială dificilă, ca urmare a masivelor disponibilizări din minerit care, a constituit principala sursă de venituri a populației din zonă. Astfel industria minieră în dezvoltarea ei din anii 80’ a generat și dezvoltarea unor segmente industrivle legate de sectorul minier: producție, reparații, întreținere.

Procesele de restructurare din industria minieră, din perioada august 1997 – decembrie 1999, au determinat un numar foarte mare de persoane, sa părasească acestă activitate minieră.

Urmare a restructurării activității miniere o serie de alte unități economice din zonele respective și-au redus activitatea, ceea ce a condus la o cădere economică bruscă și a amplificat probleme sociale și creșterea șomajului. În domeniul construirii și întreținerii locuințelor construie din fonduri de stat, Primăriv municipiului Petroșani nu a înregistrat nici un progres față e 1989.

5.2.3.3. Turismul

În munții Parâng, potențialul turistic este deosebit de mare, acest motiv situându-se printre primele cinci – șase unități montane din Carpații românești ( împreună cu Bucegii, Piatra Craiului, Retezat, Făgăraș, Bihor).

Creasta principală a Parângului are un sector la peste 2 000 m altitudine, lung de circa 30 km, și cuprinde un șir de piscuri mărețe, între care domină vf. Parângul Mare (2519 m)

Defileul Jiului, cea mai frumoasă despicătură a Carpaților, cu peisaj, vegetație, faună, cu bune posibiliăți de dezvoltare a drumeției, alpinismului și speoturismului.

Zona turistică Parângul Mic, este amenajată cu cabane turistice, cabane silvice, meteorologice și pastorale, refugii și cabană Salvamont, diverse construcții de odihnă și sport, complexul sportiv I.E.F.S. Accesul de face pe un drum modernizat, din Petroșani până la telescaun, având acces la cabana minerilor Rusu.

Căi de acces

Drumul național 66 (Filiași – Simeria), pe sectorul Bumbești-Jiu – Petroșani, asigură accesul pe rama vestică a Parângului și legătura cu drumurile auto Petrila – Voievedul și Tetila – Novaci – Horezu (DJ 665).

Drumul național 7 A (Petroșani – Obârșia Lotrului – Brezoi ), pe sectorul Petroșani – Obârșia Lotrului, asigură accesul pe rama nordică a masivului.

Ocrotirea naturii

Munții Parâng – deși nu se se bucură până acum în prezent de statutul unui parc național, așa cum i-ar recomanda frumusețiile lor naturale – au unele rezervații silvice, botanice sau complexe.

Rezervația complexă Câlcescu (vegetație, faună, peisaj) cuprinde în perimetrul său căldările și pădurile din Văile Zănoaga Mare, Iezer, Câlcescu, iar circurile și pădurile din Găuri sunt rezervații faunistice, în special pentru urs și capră neagră. Corbul și acvila de munte, tot mai rar răspândite, sunt declarate păsări ocrotite.Arboretul de larice (Larix decidua) , este inclus într-o rezervație silvică.

Stațiunea Parâng este localizată la o altitudine de aproximativ 1800 metri, în partea estică a Defileului Jiului, la o distanță de aproximativ 5 km de Petroșani, în Munții Parâng, al căror potențial turistic este deosebit de mare. Această locație a devenit în ultimii ani din ce în ce mai cunoscută în rândul turiștilor, în special iubitori ai sporturilor de iarnă, datorită prezenței pârtiilor moderne de care dispune.

Începând cu anul 2009, Stațiunea Parâng a fost atestată ca stațiune turistică de interes național, fiind una dintre cele mai importante de la noi din țară. Aceasta este amenajată cu cabane turistice și diverse construcții de odihnă, care se bucură de un flux numeros de turiști, provenind nu numai din localitățile din Depresiunea Petroșani, ci și din localități mai îndepărtate precum Deva,Hunedoara, Craiova, Timișoara și chiar București. Accesul catre locatie se realizeaza pana inPetrosani pe drumul national DN66, de unde se va urma pentru inca 8 km drumul judetean DJ709 F pana in Zona Rusu. De aici, accesul catre zona alpina Parang se realizeaza printr-un telescaun, al doilea ca lungime din tara, dupa cel de la Borsa. Se poate urca si cu autoturismul pana in statiune, insa doar pe perioada verii.

Turistii sositi in Parang pot opta fie pentru o cazare la poalele statiunii, in zona Rusu, fie pentru o cazare la numeroasele cabane din zona alpina. Se afla aici Hotelul Rusu, ridicat in locul vechiiCabane Rusu, o constructie amenajata modern, ce dispune de o capacitate de 72 locuri de cazare.

Exista in statiunea montana Parang 9 partii moderne omologate: Partia A, Partia B, Partia Europarang, Partia Sub Telescaun, Partia Saivane si Partia C, Partia Culoarul Porcului,Intermediar Telescaun Nou si Partia Zidul Mortii,  care ofera turistilor sositi aici in sezonul rece posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Partiile sunt amenajate atat pentru avansati, cat si pentru incepatori, fiind dotate cu telescaun, teleski si instalatii de nocturna. Desi este renumita in special pentru partii, practicabile in sezonul rece, statiunea se bucura de un aport important de turisti si in sezonul cald, in perioada caruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parangului.

Dintre cele mai importante atracții de aici merită menționate crestele montane abrupte și caldările adânci în care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parângului. Există în Parâng Rezervația Geologică și Botanică Calcescu, unde se găsesc Lacul Calcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zonă sunt Lacul Rosiile, cel mai adânc dintre cele existente în acești munți, Lacul Iezerul Înghețat sau Lacul Mija. O altă valoare turistică deosebită este conferită acestei zone de către Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicături ale Carpaților, cu peisaje inedite și cu bune posibilități de desfășurare a drumețiilor montane sau a alpinismului.

Fig. 26 Stațiunea Parâng (http://www.skiparang.ro/ro)

Stațiunea Parâng-Petroșani, devenită stațiune turistică de interes național prin hotărârea de Guvern numărul 1.205/2009, oferă alpiniștilor, schiorilor și tuturor celor care sunt pasionați de drumeții, aproximativ 1.200 de locuri de cazare la cabane și vile, având zece pârtii întreținute cu utilaje de bătut zăpada, șase teleschiuri și un telescaun.

Zona Parâng este nominalizată în lista zonelor identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul Programului național de dezvoltare a turismului Schi în România, aprobat prin Legea nr . 418/2006 privind modificarea și completarea Legii nr. 526/2003.

În zona turistică Parâng se organizează concursuri, manifestări sportive, dintre care amintim: Faza Județeană pentru școli generale și licee la schi alpin, Faza Județeană pentru școli generale și licee la sanie, Cupa Parâng, Cupa Telescaun, Cupa Memorial Bacu, etc.

5.2.3.4. Alte servicii

1.Infrastructura locală

Rețeaua de drumuri. Lungimea totală este de cca. 120 km din care, de categoria a II-a tehnică (4 benzi), 4 km numai pe strada 1 Decembrie 1918, Petroșani și arteră de tranzit de-a lungul căii ferate Petroșani – Târgu-Jiu. Axa nord- sud a orașului este constituită din străzile Fabricilor, Livezeni, 1 Decembrie 1918, iar din dreptul stadionului de o arteră nouă ce trece pe lângă Piața Victoriei intrând apoi pe strada Dărănești în direcția Hațeg.

Rețeaua de căi ferate. Municipiul Petroșani se situează pe axa feroviară nord-sud ce leagă Transilnavia de Oltenia, prin Valea Jiului (Simeria – Petroșani – Tg.Jiu – Filiași. Spre Transilvania există axa feroviară Petrășani – Simeria (cu ramificații spre principalele orașe precum Deva, Arad, Cluj).

2.Telecomunicații

Telefonie digitală: ROMTELECOM Petroșani ( servicii oferite: convorbiri locale, interurbane, internaționale, servicii de internet, poștă electronică, mesagerie vocală, V 23, V 24, posturi telefonice publice).

Firma ZMK este lider în domeniul transportului public de persoane prin curse regulate în Valea Jiului, oferind o calitate superioară a serviciilor

Lucrările pentru introducerea gazelor naturale în municipiul Petroșani se află în derulare. Lungimea rețelei de distribuție este de 18 km.

Municipiul Petroșani este alimentat cu energie termică din centrala S.E. Paroșeni prin intermediul a 29 puncte termice și a unei centrale termice. Rețeaua termică este amplasată subteran, în galerii, împreună cu celelalte rețele subterane.

Municipiul Petroșani este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Național prin intermediul a 6 stații de transformare.

În municipiul Petroșani asistența medicală este asigurată prin:

– Spitalul de urgență;

Un ambulator de specialitate cu

15 cabinete alipit corpului spitalului;

Serviciul de ambulanță, având sediul în curtea Spitalului de Urgență, cu 11 mașini și 3 medici;

11 cabinete medicale particulare;

19 farmacii din care 18 sunt particulare;

Centrul de Diagnostic Imagistic EUROMEDIC, cu sediul în curtea Spitalului de Urgență.

Prinicipalele atracții culturale ale orașului sunt Casa de Cultură a Sindicatelor ‘Ion Dulamiță”, Biblioteca Municipală, Casa Studenților, Teatrul I.D. Sârbu și Muzeul Mineritului (ultimele trei sunt monumente istorice). Se desfășoară anual evenimente socio-culturale cum ar fi Festivalul Internațional de Folclor, Festivalul de muzică ușoară “ Cântecul Adâncului, tabere decreatie artistica (Universitatea de vara), nedeile momarlanesti .Exista un numar de 7 constructii incluse pe „Lista monumentelor istorice.

CAPITOLUL VI

ANALIZA SWOT

Noțiunea de “SWOT” provine de la acronimele cuvintelor englezești Strenghts (Atuuri), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunități), Threats (Riscuri, amenințări).

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, care a fost creată și utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

Analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului și este utilizată ca instrument pentru falicitarea planificării în cadrul administrației publice. Cu ajutorul, acestui instrument este posibilă analiarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum și identificarea alternativelor strategice.

“Caracterul structurant al informațiilor, capacitatea de fundamentare mult sporită a deciziilor, printr-o astfel de abordare, fac din analiza SWOT una din metodele cu mari perspective de utilizare într-o geografie activă, care să depășească granițele unei descrieri mai mult sau mai puțin emoționale” (Ianoș, 2000).

Prin intermediul unei analize SWOT este posibilă adoptarea deciziilor fezabile și a planificării strategice dintr-o comunitate. În cadrul analizei SWOT avem parte de un mediu intern, reprezentate de punctele tari și de punctele slabe, și de un mediu extern, reprezentat de oportunități și riscuri/amenințări. De asemenea, cu ajutorul unei analize SWOT se poate fundamenta o strategie de dezvoltare pe termen mediu, lung sau ultralung. (Ianoș, 2000).

În analiza SWOT nu există o corespondență exclusivă între punctele tari și oportunități, pe de o parte, și puncte slabe și amenințări pe de altă parte. Punctele tari și punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp.

Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare.

Puncte tari

– existența Institutului de Cercetare și Protecție Minieră a Universității Petroșani

– parcuri amenajate, construcția de noi parcuri

– oraș al Văii Jiului situat la poalele Munților Parâng unde 4 luni se pot practica sporturi de iarnă (șase pârtii, din care patru sunt dotate cu instalație de transport pe cablu)

– posibilități de dezvoltare urbanistică în viitor prin extinderea intravilanului

– existența terenurilor de bună calitate pentru practicarea agriculturii-pășunat

– existența centurii ocolitoare și a autogarei Normandia

– existența subvențiilor pentru transportul în comun

– infrastructura tehnică de alimentare cu apă, canal de alimenatare cu energie electrică, gaze naturale și termică relativ bine dezvoltate în Petroșani

– acoperire integrală cu rețea de telefonie mobilă, alternativă pentru telefonia fixă

– rețea de învățământ școlar în continua dezvoltare și diversificată (învățământ clasic, alternativ, religios)

– învățământ universitar diversificat – 2 universități ( una de stat și una privată), cadre didactice de înaltă pregătire profesională, dotări necesare (săli de curs, amfitevtre, biblioteci, laboratoare, cămine, cantine)

– existența Institutului de Cercetare și Protecție Minieră a Universității Petroșani.

– Spitalul de urgență și policlinică modernizare

– Centru de analize – diagnostic, cel mai modern din Valea Jiului

– administrația publică locală asigură fonduri și servicii pentru protecție socială și sprijină financia ONG-uri care oferă servicii de asistență socială.

– existența unor zone verzi amenajate – parcurile din municipiu, zona turistică Parâng

Puncte slabe

Bilanț demografic general negativ din reproducere demografică

lipsa locurilor de muncă

creșterea sporită a ratei șomajului

nivel mediu de instruire

proces accelerat de degradare a patrimoniului istoric din municipiu

starea tehnică precară a drumurilor, străzilor și a căilor ferate

dotare tehnică cu mijloace de transport în comun învechită

structura economică învechită, utilaje vechi cu uzură fizică și morală ridicată.

număr mic al IMM-urilor

ponderea însemnată a populației provenite din afara zonei, ca urmare a politicii de dezvoltare accelerată a industriei extractive, promovată anterior anului 1989.

Oportunități

– existența relațiilor în cadrul Regiunea de Dezvoltare Vest România, relații cu Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere

– îmbunătățirea mediului legal și institutional în România

– creșterea continua a populației din grupa de vârstă aptă de muncă (18-20 ani), cu pregătire profesională superioară

– existent acordurilor financiare semnate cu FMI, Banca Mondială și UE

– amenajare drum Petroșani – Herculane

– modernizare drum de legătură cu Masivul Parâng

– dezvoltarea unor legături puternice între Consiliul Județean și autoritățile locale

Amenințări

– conflicte de interes între centrele economice din Regiunea de Dezvoltare Vest și deci conflicte de interes între diferitele nivele decizionale – local, județean, national

– descreșterea demografică

– migrarea formatorilor profesionali de vârf din învățământul superior spre alte domenii sau în alte țări

– dependența economiei de exploatarea cărbunilor și deci lipsa unor activități economice importante, independete de activitatea minieră

– incapacitatea de plată a Companiei Naționale a Huilei Petroșani și neachitarea obligațiilor față de bugetul de stat, bugetele fondurilor special și bugetele locale

– instabilitate politică internațională

CONCLUZII

Strategia de dezvoltare a Municipiului Petrosani a fost elaborata participativ de catre liderii comunitatii, membrii comunitatii si alti parteneri în colaborare cu Agentia Nationala de Dezvoltare a Zonelor Miniere, Colectivul zonal Petrosani.

Municipiul Petroșani rămâne cel mai important din Valea Jiului, atât din punct de vedere demografic cât și din punct de vedere economic. Este centrul activităților socio-economice din Valea Jiului.

BIBLIOGRAFIE

Baron, M. (1998), Cărbune și societate în Valea Jiului – perioada interbelică, Editura Universitas, Petroșani, 432 pagini

Erdeli, G. et al. (1999), Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București 392 pagini

Gruescu, I.S.; Grumăzescu, Cornelia (1970), Județele Patriei – Județul Hunedoara, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 140 pagini

Ianoș, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, București, 198 pagini

Jucu, S.I.; Analiza procesului de restructurare urbană în municipiul Lugoj

Mihăilescu, V. (1969), Geografia fizică a României, Editura Științifică, București

Mârza, I, Stoican, P, Județele Patriei, Editura Sport – Turism, București, 1980

Popescu, N, Munții Parâng, Editura Sport – Turism ,București 1986

Vert, C. (2000), Geografia populației și așezărilor umane, Editura Universității de Vest, Timișoara, 306 pagini

Vert, C. (2001), Geografia populației – teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 157 pagini

Voiculescu, M. (2002), Fenomene geografice de risc în Masivul Făgăraș, Editura Brumar, Timișoara, 231 pagini

*** (1991), Anuarul statistic al României

*** (1936), Ghidul Județului Hunedoara, Editura “Tipografia județeană”, Deva, 448 pagini

*** (1965), Hunedoara – Ghid turistic al regiunii, Editura , București, 288 pagini

Webografie

http://valeajiului.blogspot.ro (accesat la data de 26.08.2015)

http://www.primariapetrosani.ro (accesat la data de 2.09.2015)

http://www.strategvest.ro (accesat la data de 3.09.2015)