Master: Terapie și compensare în tulburări de comunicare [307250]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master: Terapie și compensare în tulburări de comunicare

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator:

Lect.univ.dr. Damian Totolan

Masterand: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master: Terapie și compensare în tulburări de comunicare

Specificul adaptării școlare și sociale a elevilor cu dizabilități intelectuale în plasament rezidențial și cu familie naturală

Coordonator:

Lect.univ.dr. Damian Totolan

Masterand: [anonimizat]

2020

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………..……

Capitolul I [anonimizat]…………………………………………….…………………………………….

Etiologia și factorii cauzali ai dizabilității intelectuale……………………………….

Particularitățile de vârstă ale proceselor cognitive primare……………………

Nevoile fundamentale și emoționale ale copilului………………………………….

Formarea identității de sine copilului…………………………………………….

Capitolul II Influența mediului familial și rezidențial asupra comportamentului adaptativ…………………………………………………………………………………….….

2.1 Importanța mediului familial în dezvoltarea și educarea copilului ………………

2.2 Adaptarea mediului familial la necesitățile copilului cu dizabilitate intelectuală…

2.3 Comunicarea dintre personalul centrului rezidențial și beneficiarii …………

Capitolul III Metodologia cercetării………………………………………….………………

3.1 Obiectivele cercetării……………………………………………………..………..

3.2 Ipotezele cercetării…………………………………………….………..…………

3.3 Lotul cercetării …………………………………………….………………………

3.4 Metode și tehnici utilizate în cercetare …………..…………………………..……

3.4.1 Metoda convorbirii…………………………………………………………………

3.4.2 Metoda observației ………………………………………………………………..

3.4.3 Metoda analizei documentelor școlare și personale………………………..……

3.4.4 Metoda anchetei pe bază de chestionar……………….…………………………

3.4.5 ABAS-II…………………………………..………………………………………

Capitolul IV

4.1 PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETARE REZULTATELOR ………………………

Rezultatelor cercetării……………………………………………………………………………………………..

Concluzii și recomandări ………………………………………………………….…..……

Bibliografie ……………………………………………………………….…………..………

INTRODUCERE

Această lucrare face referire la adaptarea școlară și socială a [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], iar pentru a atinge un nivel de ,,independență personală”, [anonimizat] o [anonimizat] o locuință corespunzătoare.

[anonimizat], [anonimizat], limbă, religie, sex, naționalitate, [anonimizat], de gradul și tipul unei deficiențe de statutul la naștere sau de cel dobândit de dificultățile pe care le poate avea pe perioada formării și dezvoltării ca și persoană. (Legea227/2004 privitoare la promovarea și respectarea drepturilor copilului)

[anonimizat]buții principale de coordonare a activității din cadrul asistenței sociale la nivel de județ, coordonează măsurile de implementare a obiectivelor județene, în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, propune măsuri pentru situațiile în care aceste drepturi le sunt încălcate.

Serviciile de tip rezidențial au rolul de a asigura protecția, creșterea și îngrijirea copiilor separat, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a stabilirii în condițiile legii și a măsurii de plasamentului.

În prezent legislația din lume, și din România, precizează că este nevoie de a integra fiecare copil într-o școală potrivită nevoilor sale și pe cât posibil, în comunitatea din care face parte, prin crearea unei rețele de sprijin, formată din specialiști din diferite domenii cum ar fi: logopezi, terapeuți ocupaționali, psihologi, kinetoterapeuți, medici și asistenți sociali.. etc.

Putem sublinia că între tulburarea primară și consecințele sale secundare în planul dezvoltării, există o interacțiune complexă, iar rezultatele depind în mare măsură de factorii și condițiile de mediu în care ea se desfășoară, precum și de participarea sau neparticiparea la procesul propriei educații. Avem o responsabilitate în alegerea și aplicarea unui demers corectiv-formativ sau terapeutic adecvat. Toate aceste activități trebuie asociate cu măsuri operative în plan medico – sanitare care va duce la estomparea acestor afecțiuni primare.

Rolul educatorilor al psihopedagogilor este de a dezvolta și desăvârși procesul recuperator, acționând asupra tulburărilor de dezvoltare și modelând structurile de personalitate în trăsături pozitive și încercând să le aducă mai aproape de parametri normali.

Problema recuperări din punct e vedere social a persoanelor cu dizabilități intelectuale se află în atenția mai multor specialiști din domenii diverse. Cea mai acută problemă este realizarea obligativității învățământului pentru toți copii de vârstă școlară iar această decizie aparține familiei în care se află copilul.

Lucrarea este structurată în patru capitole: în primele trei vom aborda partea teoretică a acestei lucrări, iar în ultimul capitol vom prezenta partea de cercetare, precum și concluziile rezultate în urma acestui studiu.

Capitolul I Specificul dezvoltării psihice-comportamentale ale elevilor cu dizabilități intelectuale care abordează delimitările conceptuale, etiologia și factorii cauzali ai dizabilității intelectuale, analizăm particularitățile dezvoltării din punct de vedere cognitiv, nevoile fundamentale și emoționale ale acestor copii și formarea identității de sine.

Capitolul II Influența mediului familial și rezidențial asupra comportamentului adaptativ la acest capitol precizăm importanța mediului familial în dezvoltarea sa, adaptarea mediului familial la necesitățile copilului cu dizabilitate intelectuală și comunicarea dintre copil-educator din centrele rezidențiale.

Capitolul III Metodologia cercetării sunt abordate obiectivele, ipotezele, lotul și organizarea cercetării.

Capitolul IV Prezentarea, analizarea și interpretarea rezultatelor cercetării

Cuvinte cheie: dizabilitate intelectuală, comunicarea, centru rezidențial, familie, conduite adaptative, tulburări comportamentale.

”Nici un copil/tânăr nu este irecuperabil dacă, alegem obiectivele corecte și-l educam prin metode corecte”

(PIAGET)

CAPITOLUL I

1.1 SPECIFICUL DEZVOLTĂRII PSIHICE-COMPORTAMENTALE ALE ELEVILOR CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE

Dizabilitatea intelectuală se caracterizează prin capacitate mentală sub medie și lipsa unor competențe necesare pentru desfășurarea normală a vieții de zi cu zi, ea poate fi prezentă de la naștere, sau se dezvoltă înaintea vârstei de 18 ani. Sunt afectate zonele care contribuie la nivelul global de inteligență, capacitatea cognitivă, comunicarea, funcțiile motorii și sociale și care este acompaniată de restricții semnificative în funcționarea adaptativă în următoarele domenii de aptitudini: comunicare, autoîngrijire, viață de familie, aptitudini sociale/interpersonale, uz de resursele comunității, autoconducere, aptitudini școlare funcționale, ocupație, timp liber, sănătate și securitate.

Delimitări conceptuale:

În România psihologul clinician Alexandru Roșca (1936, p.32) formulează o definiție privind dizabilitatea de intelect"stare de anormalitate" reprezintă ,,o potențialitate restrânsă sau o oprire a dezvoltării cerebrale, în urma căreia persoana atinsă, este incapabilă la maturitate să se adapteze la mediul său, la cerințele comunității, în așa fel încât să-și poată menține existenta, fară supraveghere și sprijin extern".

Vom reproduce și o definiție mai actuală, pe care ne-o propune Alois Gherguț (2005, pag. 108), de la Universitatea din Iași: ,,Prin deficiență mintală, înțelegem reducerea semnificativă a capacităților psihice, care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de conviețuire socială dintr-un anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalți membrii ai comunității din care fac parte.

Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală, care influențează semnificativ adaptarea socio-profesionala, gradul de competenta si autonomie personală și socială, afectând întreaga personalitate: structura, organizare, dezvoltare intelectuală, afectivă, psihomotorie, adaptativ comportamentală. Statisticile OMS arată că deficiența mintala este întâlnită la aproximativ 3-4 % din populația infantilă, având diferite grade de intensitate si variate forme de manifestare clinica".

Clasificarea dizabilității intelectuale se realizează în funcție de coeficientul de inteligență:

Dizabilitate intelectuală ușoară (IQ între 50 și 70)

Dizabilitate intelectuală medie (IQ între 35 și 50)

Dizabilitate intelectuală severă (IQ între 20 și 35)

Dizabilitate intelectuală profundă (IQ sub 20).

Persoanele care au o dizabilitate intelectuală ușoară(IQ între 50 și 70), pot ajunge la maturitate să trăiască independent, dacă pe parcurs au primit sprijin și o educație adecvată.

Relativitatea stabilității întârzierii mintale constă în faptul că posibilitățile unui individ de a face față cerințelor mediului se ameliorează, uneori în mod substanțial, atunci când i se oferă condiții educative si de viață adecvate.

Această ameliorare se realizează, în primul rând, pe seama mecanismelor compensatorii. Astfel, un copil cu DI, supus unei influențe educative intense și adecvate poate deveni productiv prin hărnicia și perseverența sa, iar uneori prin însăși tendința spre stereotipie ce-1 caracterizează. In același timp, succesul trăit în activitate are un efect stimulator, ceea ce duce la dezvoltarea maximă a potențialităților native.

Dizabilitatea – este un termen generic pentru deficiențe/afectări, limitări ale activității și restricții în participare. Termenul denotă aspectele negative ale interacțiunii dintre individ, care are o problemă de sănătate, și factorii de mediu și personali în care se regăsește.

Activitatea – este executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ și reprezintă funcționarea la nivel individual.

Factorii de mediu – compun mediul fizic, social și atitudinal în care oamenii trăiesc și își duc existența.

Comunicarea – ne ajută să învățăm despre noi și ceilalți, putem înțelege realitatea exterioară și ne oferă posibilitatea de a stabili și de a menține relații cu alte persoane.

Centru rezidențial – este acea formă de protecție din partea asistenței sociale care previne situațiile de risc ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea unui copil, nu întrerupe legătura cu propria familie, oferă servicii de specialitate, pot fi înființate de către autoritățile locale cât și de organizații neguvernamentale în colaborare cu acestea.

Serviciile de tip rezidential – sunt serviciile care asigură protecția, creșterea și îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a stabilirii în condițiile prezentei legi a măsurii plasamentului.

(http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/definitii.html)accesat în 18.12.2019

Serviciile de tip familial – sunt asigurate la domiciliu unei persoane fizice sau a familiei care are rolul de crește și îngriji un copil. Această situați poate fi temporară sau definitivă ca urmare a prezentei legi a măsurii plasamentului.

Comportament adaptativ – este abilitatea necesară pentru desfășurarea normală a vieții de zi cu zi, interacțiunea cu alte persoane, capacitatea de a se autoîngriji și posibilitatea de a comunica eficient etc.

Tulburări comportamentale – pot fi crizele de isterie și incapacitatea de a face legătura între acțiuni și consecințe.

ETIOLOGIA ȘI FACTORII CAUZALI AI DIZABILITĂȚII INTELECTUALE

Etiologia deficientelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care influenteaza aparitia tulburarilor organice si functionale ale sistemului nervos central si stabilirea unor corelatii intre sindroamele clinice si cauzele care le produc.

Persoanele cu deficienta mintala au rezistenta la schimbare, iar fenomenul de rigiditate mintală conduce la dificultăți de adaptare la situații și idei noi si este o consecinta ce decurge din vâscozitatea genetică, particularitate caracterizată prin revenire la modurile de raționament, la conduitele cognitive anterioare, specifice stadiului anterior de dezvoltare.

Etiologia reprezintă disciplina care studiază cauzele unui fenomen, dezvăluind evoluția și originile sale(Popescu – Neveanu, 1978, pag. 247). Această definiție ne atrage atenția cât de important este să aprofundăm studierea cauzelor, și să nu ne rezumăm doar la depistarea și evidențierea acestor factori cauzali. Evoluția în ontogeneza bio- psiho- socială sunt prezenți factori cauzali fundamentali și sunt regăsiți la fiecare individ uman.

Zestrea genetică(ereditatea)- ce moștenim de la predecesorii noștri. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesaje de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Autoarea acestei definiții, Luminița Jacob (1998, pag. 16) adaugă si o altă idee, importantă inc1usiv pentru domeniul psihopedagogiei speciale: ,,In stadiul actual al cunoașterii și stăpânirii mecanisme lor eredității, se afirma ca rolul sau în dezvoltare, mai ales în dezvoltarea psihica, este de premisa naturală. Aceasta premisă, cu acțiune probabilistă poate oferi individului o șansă (ereditate normala) sau o neșansă (ereditate tarată)".

Mutațiile genetice și aberațiile cromozomiale se pot produce spontan, prin interacțiunea întâmplătoare dintre organism și mediu. Asemenea fenomene pot avea loc, de exemplu, sub influența unor radiații naturale sau produse de om, precum și sub influența altor factori. Prin cunoașterea acestor fenomene sau a altora cu efecte similar asupra dezvoltării, se va putea deschide calea controlului lor într-un context de inginerie genetica, aptă, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, să-sâși aducă o contribuție importantă la prevenirea unor mutații și aberații cromozomiale generatoare de deviații, mai ales în dezvoltarea intelectuală a unor copii.(Tratat de Psihopedagogie Specială 2011, p 160)

Principalii factori incriminati in etiopatogenia diferitelor tipuri de deficiente sunt:

factorii endogeni;

factorii exogeni.

Factorii endogeni (genetici) sunt responsabili, de aparitia a aproximativ 2000 de eredopatii metabolice. In aceasta categorie pot fi incluse trei grupe majore:

a) deficienta mintala prin mecanism poligenic – aici fiind incluse cazurile de deficienta mintala

pura fara patologie asociata, determinate de dominanta genelor minore nefavorabile inteligentei;

b) deficienta mintala cu transmitere mendeliana – cauzate de gene majore mutante, aparute in

urma unor tulburarii ale metabolismului enzimatic sau fara un substrat biochimic;

c) deficienta mintala prin anomali cromozomiale – anomalii ale numarului si morfologiei

cromozomilor care determina un dezechilibru genic responsabil de variate malformatii somatice,

encefalopatii, dismorfii.

Factorii exogeni sunt factorii al caror efect asupra aparitiei deficientelor mintale depinde de tipul agentului agresiv si de intensitatea agresiunii; au o influenta cu atat mai mare, cu cat actioneaza mai de timpuriu in viata copilului. In functie de etapa in care actioneaza cauzele exogene asupra dezvoltarii si evolutiei biopsihice a copilului, distingem mai multe categorii de factori:

1. Factorii prenatali/ boli infectioase virotice (rubeola, rujeola, gripa);

– traumatisme ale mamei in timpul sarcinii;

– incompatibilitate Rh intre mama si fat.

2. Factorii perinatali intervin in timpul nasterii. greutatea la nastere egala sau mai mica de 2,500 g, indiferent de durata sarcinii, traume mecanice prin aplicare de instrumentar medical in timpul nasterii si operatia cezariana care pot produce diferite leziuni ale scoartei cerebrale sau favorizeaza aparitia unor staze in sistemul circulator cerebral al fatului;

3. Factorii postnatali > gripa, varicela, tuse convulsive, tulburari circulatorii la nivel cerebral, factorii psihosociali.

Mediul și influențele educative – interacțiunea dintre organism și condițiile de existență biologică și socială.

L. Jacob (1998, pag. 29): "deși apare ca principal furnizor al materialului ce stimulează potențialul ereditar, acțiunea mediului, în ansamblu aleatoare, poate fi o șansă a dezvoltării (într-un mediu favorabil), dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (într-un mediu sub-stimulativ, ostil, insecurizant sau alienant)".

Educația- este elementul activ care organizează și orientează acțiunea mediului asupra persoanei cuprinsă în procesul educațional.

L. Iacob (1998, p 29-30) subliniază ca educația trebuie definită ca o activitate "specific umană, care mijlocește și diversifică raportul dintre om și mediul său, favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului".

Educația face, de fapt, medierea între ereditate, adică .ceea ce s-ar putea, sub aspectul conținutului, momentului, nivelului, intensității, duratei, formei, mijlocului etc." si mediu, adică ceea ce se oferă".

Socializarea – influența mediului sociocultural

Factorii psihofuncționali și procesul de maturizare psihică sunt influențați de mediu în care se dezvoltă un individ. Cauzele deficienței de intelect pot fi:

cauze prenatale – care acționează în perioada intrauterină, când dezvoltarea fătului este dependentă de starea organismului matern, inclusiv de starea psihică a mamei;

cauze perinatale – ce acționează în scurta perioada, dar plină de șocuri și chiar de traumatisme grave pentru copil, cât durează nașterea propriu-zisa; .

cauze postnatale – ce acționează după naștere, de regulă în copilaria timpurie.

1.2 PARTICULARITĂȚILE PROCESELOR COGNITIVE

Dezvoltarea cognitivă face referire la evoluția funcțiilor și a proceselor cognitive intelectuale. Inteligența unei persoane poate fi definită ca o aptitudine generală care poate face posibilă adaptarea la mediu în situații foarte variate.

Procesele psihice cognitive înglobează:

Senzațiile

Percepțiile

Reprezentările

Gândirea

Memoria

Imaginația

Limbajul

Senzația – procesul psihic de receptare și prelucrare a stimulilor din mediul extern sau intern cu ajutorul unor analizatori specializați în vederea elaborării unei imagini senzoriale cu efect adaptativ.

Percepția – procesul psihic de prelucrare și interpretare a informației senzoriale sub forma unei imagini cu sens pentru subiect.

Reprezentarea – este procesul de elaborare a imaginii unui obiect în condițiile absenței acestuia în câmpul perceptiv, în baza unei experiențe perceptive anterioare.

Gândirea – procesul cognitiv superior prin intermediul căreia avem acces la însușirile esențiale ale realității.

Memoria – poate fi definită ca mecanism cognitiv de encodare, păstrare și reactualizare a informațiilor.

Imaginația – este mecanismul psihic cognitiv de procesare transformativă a evenimentelor, situațiilor, stărilor prezente sau stocate la nivelul memoriei în vederea elaborării de noi imagini și  proiecte alternative ale realului.

Limbajul  – reprezintă cea mai evoluată formă de comunicare, un sistem de semne folosite după anumite reguli în vederea fixării, prelucrării și transmiterii de informații.

Pentru a oferi o imagine mai clară asupra dezvoltării psiho-fizice a unui copil tipic până la vârsta de 5 ani are :

Motricitate- are rapiditate în mișcări, forță și mai multă precizie, se dezvoltă motricitatea fină, poate merge pe o linie trasată pe podea.

Senzorialitate- se orientează în schema corporală propie, i se dezvoltă vederea cromatică, i se dezvoltă simțul tactil și gustativ, percepe și distinge patru/ cinci poziții spațiale ;

Intelect :

memoria- poate reproduce poezii mai lungi, cu intonație, recunoaște momentele zilei ;

gândirea- relatează, cu detalii, despre 3 imagini, utilizează corect negația ;

imaginația- crează povestire după două/ patru imagini, deosebește normalitatea de anormalitate ;

limbajul- pronunță corect toate sunetele, are în vocabular circa 3000 de cuvinte.

Motivația- își manifestă interesul pentru cunoaștere, îi plac jocurile de rol ;

Afectivitate- este afectiv cu un copil care plânge și aproape dispare conduita negativă ;

Personalitate- își formează reprezentări morale,este conștient de sine, acceptă regulile grupului și se conformează regulilor de joc.

Deprinderi- are deprinderile de igienă însușite, poate mânui o foarfecă, învață semne grafice.( L. Ezechil, M. Paisi- Lăzărescu, pg 10-16 , 2002)

NEVOILE FUNDAMENTALE ȘI EMOȚIONALE ALE COPILULUI

Vârsta copilăriei un momentul crucial în formarea și evoluția personalității viitorului adult. Identificarea principalelor priorități și nevoi ale copilului este fundamentul dezvoltării în spiritul unui sistem de valori corect și echilibrat al adultului. În cazul oricărui copil, este necesar să existe o mobilitate educațională de natură a recepta și prelucra în funcție de tendințele și evoluțiile societății. Educația și formarea unui copil pornește de la dezvoltarea unor nevoi de bază. Am putea enumera câteva dintre aceste nevoi cum ar fi :

Nevoi general fundamentale am putea încadra o locuință și minimul de confort pentru asigurarea unei exestențe normale, asigurarea de venituri corespunzătoare de care ar trebui să dispună famila, acces la educație.

Nevoia de apartenență și siguranță  este dată unui copil când i se asigură un climat de viață sănătos prin care copilul își poate asigura și desăvârși educația personală, are nevoie de un model parental prin intermediul căruia copilul va ajunge să se orienteze și să se dezvolte în viață, dar și adaptarea copilului la standardele educaționale cerute în viață și societate.

Nevoia de recunoaștere a capacității și potențialității copilului -primii ani din viața unui copil sunt foarte importanți pentru formarea în calitate de adult responsabil, cu alte cuvinte trebuie să își cunoască capacitățile și viitoarele responsabilități sociale.

Nevoia de stimulare cognitivă și afectivă și de loisir a copilului- stimularea nevoilor cognitive și afective a copilului este condiția evoluției normale în viață. Alături de alte elemente care privesc dezvoltarea normală a copilului, armonia trup-suflet este o condiție de creștere corectă și necesară a acestuia.

Orice copil trebuie să beneficieze de o serie de nevoi fundamentale recunoscute legislația națională și internațională în domeniu, de practicile sistemelor de protecție în sfera asistenței sociale. Existența unor categorii de copii vulnerabili din punct de vedere social, supuse la riscuri de abuz sau excluziune socială reprezintă una din problemele complexe în sfera asistenței sociale din țara noastră.

Împuternicirea și întărirea familiei poate fi realizată prin sprijinul social acordat, care îi va ajută să crească, să educe și să reușească să integreze social urmașii lor. Acest sprijin social este determinat de drepturi care implică și responsabilitate din partea familiei.

Pentru a avea rezultate este nevoie, de o intervenție centrată pe nevoile familiei, să localizăm resursele și formele de sprijin formale și informale pentru a putea acoperi aceste nevoi. Cei trei autori (Dunst, Trivette și Deal, 1988) ne oferă o listă, pe care o materializăm într-o taxonomie a nevoilor familiare care se bazează pe studiile efectuate și care includ cele 12 grupuri de nevoi.

Tab 1. Nevoile familiei

Sprijinul oferit acestor familii ar trebui să pornească de la cunoașterea nevoilor lor, iar aici pot interveni instituțiile care sunt acreditate și care au pârghiile necesare. De altfel, ca definiție generală, intervenția socială presupune acțiunea unui actor social, care poate fi instituție a statului, ONG, alte organizații asupra unui anumit client, din mediul social din care provine acesta.

În cazul profesioniștilor din sfera asistenței sociale, este necesar ca aceștia să dispună de cunoștințe de specialitate, caracterizate de o practică sau experiență specifică, în același timp motivația profesională și personală este vitală pentru o bună coordonare a atenției în cazuistica specifică. Dacă, privim strict din perspectiva resurselor profesionale necesare, acestea trebuie să se fundamenteze moral, material, informațional, mediul social în care se desfășoară intervenția privește atât persoana cât și comunitatea din care face parte aceasta.

Intervenția profesionistului în domeniu presupune direcționarea asistatului social, subiect al intervenției către conduite sociale, acceptate, reprezentative pentru ceea ce înseamnă atitudine corectă în societate.

Orice strategie de intervenție și acțiune pentru promovarea și apărarea drepturilor copiilor pornește de la analiza și evaluarea nevoilor specifice ale copilului și a mediului din care provine acesta. Mediul familial de proveniență este elementul de fond pentru înțelegerea modalităților de acțiune specifică. În acest sens, avem în vedere un sistem prealabil de acțiune fundamentat pe o serie de componente de natură evaluativă.

FORMAREA IDENTITĂȚII DE SINE COPILULUI

Studiile întreprinse între pedagogie și psihologie confirmă ipoteza că de la vârsta  preșcolară, copilul dobândește cele mai profunde și durabile caracteristici psihice ale individualității proprii, sensibilitate și flexibilitate psihică. Mielul Zlate considera că imaginea de sine este,, totalitatea reprezentărilor, ideilor, credințelor individului despre propria sa personalitate”.

Imaginea de sine se concretizează reflexiv pe fondul unui sentiment de identitate și continuitate a persoanei, ca expresie a prezentului psihologic. Modul în care ne percepem depinde de gradul de autoapreciere și autorespect pe care îl dobândim.

Astfel, dacă suntem de acord cu noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine – aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine – dacă acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticăm în permanență pentru ele – aceasta constituie baza toleranței față de sine și implicit, față de alții – putem trăi confortabil din punct de vedere emoțional. Trebuie să conștientizăm că este bine să existe mereu un echilibru între autoapreciere și autocritică, nici una din cele două extreme nefiind eficientă.

Bazele modului în care ne percepem, vine încă din perioada copilăriei, atunci când noi încă nu avem un sistem de valori la care să ne referim. Avem doar părerea părinților față de actele noastre. Părinii sunt primele persoane care ne pot aprecia pentru ceea ce facem sau ne pot  penaliza pentru lucruri făcute greșit.

Imaginea de sine este sintagma concretizată a modului în care se vede o persoană sau se reprezintă pe sine. Construirea imaginii de sine constă în primul rând într-o construcție subiectivă și implică trei aspecte:

importanța părerii celorlalți în construcția acesteia ;

elementele pe baza cărora se realizează percepția celorlalți;

măsura în care conduita și motivația influențează crearea imaginii de sine.

În formarea imaginii de sine sunt parcurse următoarele etape astfel :

eul care reprezintă imaginea care noi o considerăm definitorie despre personalitatea noastră

reflecția eului asupra imaginii de sine din perspectiva corespondenței sau a necorespondenței între aceasta și judecata celuilalt.

Ideea că personalitatea sau comportamentul copilului se dezvoltă ca urmare a interacțiunii sociale, prin recompense și pedepse, imitare, identificarea cu anumite modele de rol și conformarea la expectanțe se regăsește în cursul dezvoltării copilului în care procesele sociale au un rol deosebit percepția socială și înțelegerea comportamentului oamenilor, rolurile sociale, comportamentele asociate și comunicarea, atât verbală cât și non-verbală.

CAPITOLUL II

INFLUENȚA MEDIULUI FAMILIAL ȘI REZIDENȚIAL ASUPRA COMPORTAMENTULUI ADAPTATIV

2.1 IMPORTANȚA MEDIULUI FAMILIAL ÎN DEZVOLTAREA ȘI EDUCAREA COPILULUI

În dezvoltarea și educarea unui copil cu dizabilitate intelectuală, presupune determinare prin modul de organizare a condițiilor de viață, a relațiilor din cadrul familiei și din afară, prin organizarea jocului, a activității, a unui mecanism complex de compensare, de reechilibrare globală a personalității.

Începând cu actele simple ( de exemplu hrănirea)este nevoie de grijă, atenție și afecțiune, special acordate acestor copii, pentru ca acesta să poată executa, la nivelul posibilităților sale, cât mai multe situații specifice copilului normal. Pentru acest lucru el are nevoie de un ajutor în învățarea și desfășurarea activităților, mult mai îndelung și mai răbdător decât cel acordat copilului tipic.

În procesul de dezvoltare a personalității copilului cu dizabilitate intelectuală, autonomia personală, constituie unul dintre cele mai importante obiective educaționale. Această autonomie se învață dintr-un început, învățându-l pe copil să execute, aceste comportamente necesare adaptării la condițiile existente. Tot așa după cum de-o importanță majoră sunt relatiile afectiv- morale ale acestuia.

Referindu-se în mod expres la acești copii, M. L Zemțova (1965) definește compensația ca pe "un proces aparte de dezvoltare, în condițiile căruia se formează noi sisteme dinamice de legături condiționate; au loc diferite substituiri; se produc corectări și refaceri ale unor funcții distruse sau nedezvoltate; se formează modalități de acțiune și însușire a experienței sociale; se dezvoltă capacități fizice și mintale, dar și personalitatea copilului în ansamblul său" ( 7, p. 101).

Modelarea comportamentului social- moral, special pentru acești copii, în primul rând, rodul stilului de relații existente în mediul familial. Una din problemele cheie ale educației copilului cu dizabilitate este educația pentru bucuria de-a exista. Probabil acești părinții care au copii în astfel de situații vor fi contrariați de această afirmație, tocmai pentru că știm, cât este de profundă suferința acestora, îi facem atenți că efortul cel mai nobil este acela de a-și găsi resursele necesare de transformare, în bucuria de a ajuta un copil atipic să învețe să se bucure de viață.

O altă dimensiune a actului educațional este reeducarea permanentă a noastră, pentru a corespunde necesităților supreme ale modelării personalității copilului.. Cel mai important fapt însă este convingerea că printr-o bună organizare a procesului educațional, capacitatea de a rectifica urmările intervenite în existența copilului este practic fără limite. Numai cei care nu își dau seama de acest adevăr se resemnează. Și firește câștigă cei care știu să lupte cu o profundă convingere în forțele umane.

Este de dorit ori de câte ori este cu putință, ca acești copii să învețe în școlile obișnuite, alături de copiii normali. Ei trebuie să crească alături de ceilalți copii, să se învețe cu dizabilitatea lor și să-i obișnuiască pe cei din jur cu aceasta.

2.2 ADAPTAREA MEDIULUI FAMILIAL LA NECESITĂȚILE COPILULUI CU DIZABILITATE INTELECTUALĂ

Îngrijirea unui copil cu dizabilități necesită resurse emoționale, sociale, fizice și financiare suplimentare din partea familiei. Dezamăgirile apar odată cu diagnosticul pus de către specialist și care le confirmă că ceva nu este în regulă cu copilul lor , o parte refuză să creadă, iar o parte se adaptează în mod flexibil și se mobilizează în acțiuni eficiente.

Cercetătorii din domeniu, relatează că familiile acestor copii, care sunt diagnosticați cu o dizabilitate medie, severă sau profundă în cele mai multe cazuri sunt afectați negativ și prin urmare se pot confrunta, cu instabilitate și disfuncție decât familiile tipice. Ei încep această călătorie și au parte de emoții puternice, de alegerii dificile, de interacțiuni cu mulți specialiști, profesioniști din domenii diferite și au o nevoie acută de informare și servicii care să le vină în ajutor pentru a avea rezultate.

Părinții au nevoie de consiliere, de informații, cu privire la nevoile copiilor cu dizabilități, iar diagnosticul și modul de manifestare al acestora să le fie adus la cunoștință pentru a putea fi implicați în procesul terapeutic. Programul nu trebuie aplicat doar de specialiști în cadrul unui centru terapeutic sau a unei instituții, el trebuie să se extindă în viața de zi cu zi și indicat ar fi să devină un mod de viață. Este bine cunoscut că dacă munca unui specialist nu este susținută de către părinți, atunci rezultatele vor fi minime și progresele vor întârzia să apară. Dar să nu uităm că avem uneori în fața noastră părinți, care nu au nici o pregătire în îngrijirea și recuperarea acestor copii, iar informațiile oferite ar trebui transpuse acestora într-un limbaj accesibil, prezentându-le lucruri practice pe înțelesul lor pentru ai convinge să se implice activ în ședințele de recuperare, iar ei vor realiza cât de importantă este această contribuție în recuperarea copiilor lor.

2.3 COMUNICAREA DINTRE PERSONALUL CENTRULUI REZIDENȚIAL ȘI BENEFICIARII

Conceptul de comunicare a fost abordat în timp, din perspective psihologice sau sociale. Din punct de vedere psihologic comunicarea reprezintă o relație între indivizi care implică ransmitere, intenționată sau nu, de informații destinate să lămurească sau să influențeze un individ sau un grup de indivizi, iar din punct de vedere sociologic este privită ca un ansamblu de modalități( rețele de transmisie, echipamente individuale și autonome ) care permite punerea la dispoziție unui public destul de larg o multitudine de mesaje. Deci pentru psihologia socială comunicarea este o provocare constantă, o activitate, satisface nevoile personale și face legătura între oameni.

În funcție de numărul de persoane se poate vorbi de cinci tipuri ale comunicării umane:

Comunicarea intrapersonală- ființa umană se ascultă pe sine, își pune întrebări, se îndoiește, își pune întrebări, se judecă sau reflectează, comunică în gânduri sau în imagini;

Comunicarea interpersonală- dialogul dintre două persoane, acestea se ascultă pe rând încercând să se respecte și să se înțeleagă reciproc și vorbesc încercând să transmită cât mai clar ideile, nevoile, interesele și dorințele unor altora;

Comunicarea de grup sau în echipă- dialogul care are loc într-un cadru intim de până la zece persoane, care își împărtășesc, cunoștințe, experiențe personale, rezolvă probleme, iau decizii importante, inevitabil se creează și se rezolvă conflicte;

Comunicarea publică- se realizează în spațiul public fiind o formă de organizare a vieții politice;

Comunicarea de masă- are loc prin difuzarea mesajelor scrise, vorbite sau vizuale de către un sistem mediatic către un public numeros iar mesajul merge într-o singură direcție și avem o varietate de forme precum, presa scrisă, cartea, audiovizualul.

Comunicarea este cea care asigură dispozițiile, stările emoționale și intelectuale, moduri similare de a răspunde, de a reacționa la așteptări și cerințe.

Comunicarea se realizează pe trei nivele:

Verbal;

Paraververbal( ton,volum, viteza de rostie);

Nonverbal(expresial facială, poziția, mișcarea, îmbrăcămintea,etc).

Fig.1. Graficul ,, Impactul comunicării”

(https://www.macro-training.ro/curs-online-formator-comunicarea-in-training/) accesat în 12.12.2019)

Personalul din centrele rezidențiale sau asistenți maternali profesioniști sunt persoanele cu care acești copii interacționează cel mai mult. Deși pare simplu la prima vedere, actul comunicării dintre personal și beneficiari este dificil și presupune cunoașterea particularităților și nivelul de dezvoltare fizică și psihică. În general ei știu să acționeze în educarea copilului și găsesc cea mai bună cale spre o comunicare eficientă.

Pentru a fi realizată această comunicare eficientă între personal( educatori, îngrijitori, etc) aceștia ar trebui să fie deschiși, empatici, să aibă o gândire și sentimente pozitive,sinceritate și încredere.

Studiile din domeniul educațional au arătat că deprinderile sociale care sunt insuficient dezvoltate și asociate cu performanțe școlare scăzute, problemele emoționale și comportamentale vor duce la dificultăți de adaptare socială.

Copilul trebuie să găsească în educatori prietenii cei mai buni, cărora să le spună orice dorește sau ,,are pe suflet”, simțind că este ascultat cu atenție, crezut, înțeles și ajutat, iar educatorul ar trebui să-i arate copilului că îi acordă atenție, adoptă o mimică ce sugerează liniștea, calmul și înțelegerea, astfel copilul se va simți respectat și va fi stimulat în a comunica eficient. În astfel de centre este nevoie de o comunicare asertivă unde și unii și alții vor învăța să-și exprime, dorințele, bucuriile, plăcerile sau neplăcerile, să-și ceară drepturile și să spună NU la momentul potrivit, fără a se simți vinovat, iar munca acestora este complexă și cu multe roluri diferite de îndeplinit.

Capitolul III

Metodologia cercetării

Prin metodă, înțelegem modul de cercetare, sistemul de regului și principii de cunoaștere a realității sociale, iar în literatura de specialitate sunt descrise, clasificate și analizate o variate de metode de cercetare.

Metoda reprezintă o manieră de utilizare a unor instrumente de investigare, cu ajutorul cărora vom putea culege,prelucra și analiza datele.

3.1 Obiectivele cercetării

3.1.1 Identificarea a 30 de persoane cu dizabilități intelectuale din centre rezidențiale sau din familie

3.2.2 Identificarea conduitelor adaptative a persoanelor cu dizabilitati intelectuale

3.2 Ipotezele cercetării

3.2.1 Presupunem că adaptarea la viața socială este mai bună decât la cea școlară a elevului cu dizabilitate intelectuală din centrele rezidențiale

3.2.2 Presupunem că adaptarea la viața socială este mai bună decât la cea școlară a elevului cu dizabilitate intelectuală din familie

3.3 LOTUL ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII

În prezenta cercetare au participat treizeci și unul de subiecți, șaisprezece sunt din Centru de plasament Traian, opt din familii și șapte teste au fost completate de către cadre didactice din cadrul CSEI Delfinul Constanta. De altfel toți subiecții sunt elevi la CSEI Delfinul, iar testele au fost completate fie de îngrijitorul din centru, de părinți sau de cadrele didactice. Pentru a afla comportamentul adaptativ și tulburarile de comportament am folosit Testul ABASII.

Lotul cercetării este compus din unsprezece fete și douăzeci de băieți, cu vârsta cronologică cuprinsă între 6 ani și 18 ani,(vezi Tabelul 2, pag 24)

Tabel. 2 Subiecții incluși în cercetare (inițiale, genul, vârsta cronologică)

Până la șaisprezece sunt subiecții din Centru Traian, între 17 și 24 sunt cei din familie, iar ceilalți șapte subiecți sunt cei care au fost evaluați, de către cadrele didactice( CSEI Delfinul) de la clasă, unii dintre ei sunt prezenți în viața acestor copii de ceva ani, iar alții sunt doar de câteva luni. Până la 16 sunt subiecții din Centru Traian, între 17 și 24 sunt cei din familie, iar ceilalți 7 sunt din cadrul CSEI Delfinul dar completate de către cadrele didactice.

Tabel . 3 Profesori incluși în cercetare (inițiale, instituția de învățământ, vechime în învățământ, )

Profesorii participanți au o vechime între trei ani și treizeci de ani de când lucrează în învățământul special și sunt prof. titulari în cadrul CSEI Delfinul. Cadrele didactice le sunt profesori de câteva luni sau de câțiva ani și pot face o evaluare să spunem corectă.

3.4 Metode și tehnici utilizate în cercetare

3.4.1 Metoda convorbirii

Convorbirea este metoda de culegere a unor informații prin tehnici operaționale de tipul întrebare/răspuns; oferă posibilitatea de cunoaștere a atitudinilor, opiniilor, motivelor, intereselor, aspirațiilor, cunoștințelor în diferite domenii, sentimentelor, convingerilor subiectului.

Eficiența acestei metode depinde de respectarea anumitor reguli: discuția să aibă un caracter natural și să abordeze în mod treptat problema în cauză; rezultatele obținute vor fi notate în caietul de observații și confruntate cu datele furnizate de alte metode de cunoaștere a personalității; convorbirea să se desfășoare într-o atmosferă de încredere și într-o ambianță naturală, obișnuită; convorbirea trebuie organizată și desfășurată în conformitate cu anumite scopuri dinainte stabilite.

Utilizarea convorbirii de către consilier poate fi deosebit de eficientă, întrucât ea are la bază contactul viu și permanent cu subiectul. De altfel, convorbirea este suportul consilierii psihologice propriu-zise.

3.4.2 Metoda observației

Observația are avantajul de a permite studiul subiectului în condițiile normale (obișnuite) de activitate și evită situațiile artificiale. Dar, pentru a fi cât mai eficientă, cercetătorul trebuie să-și fixeze dinainte cadrul în care se desfășoară observația, scopul urmărit și să-și noteze sub formă de protocoale datele rezultate pe care să le prelucreze ulterior.

Oricum, subiectul nu trebuie să știe că este observat în mod special, pentru a-l feri de impactul cu unele modalități neobișnuite de activitate și de elaborare a răspunsurilor la variabile neprevăzute.

Observația are ca scop culegerea unor date cu privire la comportamentul deficienților, caracteristicile și evoluția lor psihică, formarea deprinderilor de activitate și a aptitudinilor intelectuale, acumularea de cunoștințe și de experiențe recuperative pentru inserția socio-profesională.

3.4.3 Metoda analizei documentelor școlare și personale

Prin această metodă se pot stabili cu exactitate anumite rezultate, date privind proveniența socială a acestora, starea lor de sănătate (fizică și psihică) și nivelul de școlarizare folosind adeverințe medicale, bilete de internare, rezultatele unor investigații clinice, fișe de observație, fișe psihopedagogice, planuri de intervenție personalizat, etc. Aceasta presupune analiza datelor din documentele școlare în care se reflectă situația din punct de vedere educațional și recuperativ – terapeutic a participanților investigați.

În al doilea rând studiul materialelor școlare este o metodă concretă ce nu necesită o atenție deosebită ca metoda observației sau cea biografică, în acest caz se apelează direct la materiale și se vor nota datele necesare realizării cercetării sau studiului propus.

3.4.4 Metoda anchetei pe bază tehnicii chestionarului

Chestionarul este probabil cea mai folosită metodă, în cercetările psihosociologice de nivel cantitativ și instrumentul preferat al sociologilor. Din acest motiv ar trebui să se facă deosebirea între inventar sau chestionar de personalitate, scale de măsurare a atitudinilor, teste etc. Roger Mucchielli, spunea despre chestionar că „nu poate fi considerat decât o listă de întrebări“.

Earl Babbie, spune că prin chestionar se înțelege „o metodă de colectare a datelor prin (1) întrebările puse persoanelor sau (2) prin întrebarea acestora dacă sunt de acord sau în dezacord cu enunțurile care reprezintă diferite puncte de vedere. Chelcea definește chestionarul ca fiind “o tehnică și corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic.

3.4.5 ABAS II(Sistemul de evaluare a comportamentului adaptativ-ediția a-ll- a)

Acest test are o arie largă de utilitate, deoarece poate fi aplicat de la nou născut până la vârsta de 89 de ani. Este folosit pentru a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, pentru diagnosticarea și clasificarea unor tulburări sau dizabilități, pentru a vedea care sunt limitele și punctele tari și pentru a ajuta la documentarea și realizarea unor planuri de intervenție acolo unde este cazul.

Abas-II este un instrument multifuncțional și are cinci formulare de evaluare care au fost dezvoltate în decursul a 8 ani de cercetare.

Formularul pentru Părinte/ Îngrijitor( vârsta 0-5 ani), este folosit pentru copii cu vârsta cuprinsă între0- 5 ani,include 241 itemi, iar fiecare arie de abilități are un număr de itemi cuprinși între 22 și 27.

Formularul pentru părinte(Vârsta 5-21ani), este folosit pentru copii cu vârste cuprinse între 5-21 ani pentru a putea include și elevii din formele de educație specială, include 232 de itemi, fiecare arie de abilitate fiind evaluată printr-un număr de 21-23 itemi.

Formularul pentru profesor/Educator(Vârsta 2-5ani), are relevanță în funcționarea copilului mic și preșcolarului, putând fi completat de către îngrijitori, educatori, asistenții lor sau oricare persoana din cadrul preșcolar cu care copilul relaționează. Acest formular include 216 itemi, fiecare arie de abilitate fiind evaluată prin intermediul unui număr de 21-27 itemi.

Formularul pentru profesor(Vârsta 5-21ani), este folosit de la grădiniță până la absolvirea liceului, acest formular include 193 itemi, fiecare arie de abilitate fiind evaluată prin intermediul unui număr de 15-22 itemi.

Formularul pentru Adult(Vârsta 16-89 ani), este un instrument cuprinzător de diagnosticare a abilităților adaptative în funcționarea unui adult acasă sau în comunitatea din care face parte, inclșude 239 itemi, cu 20 până la 27 de itemi pentru fiecare arie de abilitate.

Formularele oferă posibilitatea de a măsura abilitățile adaptative în contexte diferite cum ar fi: acasă, creșă, grădiniță, școală, comunitate și chiar la locul de muncă. Această scală permite evaluatorilor să indice dacă persoana evaluată este capabilă să îndeplinească în mod independent o activitate și dacă da, cât de des o îndeplinește atunci când este nevoie, (mereu, câteodată, sau niciodată). ABAS-II poate fi completat de către evaluatori diferiți, care au observat abilități și reacții ale persoanei respective la cerințele medilui.

Noi în cercetare am folosit Formularul pentru părinte(Vârsta 5-21ani) și Formularul pentru profesor(Vârsta 5-21ani).

Aceste formulare au fost date pentru a fi completate din luna ianuarie 2020, iar parte din răspunsuri le-am primit în luna martie 2020. Pentru copii din Centrul de plasament Traian, am apelat la un îngrijitor din centru pentru completarea lor, iar la părinți și profesori am intrat în contact cu ei pe perioada practicii de specialitate. Am avut un număr mai mare de formulare,dar cei mai mulți au considerat că sunt multe pagini de completat și că le ia prea mult timp ca să completeze.

Capitolul IV

4.1 PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETARE REZULTATELOR

În prima ipoteză am presupus că adaptarea la viața socială este mai bună decât la cea școlară a elevului cu dizabilitate intelectuală din centrele rezidențiale. Pentru verificarea ipotezei s-au aplicat un număr de 31 de chestionare pe copii cu vârste cuprinse între 6 ani și 18 ani. În urma aplicării, acestor formulare am recoltat multe informații, privind comportamentele adaptative aacestor persoane care au fost parte din această cercetare.

Deprinderile adaptative, așa cum sunt ele evaluate de ABAS-II, sunt acele abilități practice de zi cu zi (strâns legate de vârsta persoanei), care sunt necesare pentru ca o persoana sa funcționeze și să corespunda cerințelor mediului înconjurător. Astfel de abilități includ capacitatea de a avea grija efectiv de propria persoana în mod independent, dar și pe cea de a interacționa cu alți oameni.

Comportamentele adaptative includ abilități cum ar fi asigurarea normelor de igiena zilnica(spălat pe mâini, pe dinți, etc) îmbrăcarea/siguranța personala, respectarea regulilor, curățenia casei, relațiile sociale sau capacitatea de a avea grija de propria persoana la un nivel specific vârstei.

Subiectul 1 / G M //Vârsta 12

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig.2 Profilul Scorurilor scalate G M( C T)

In urma scorarii,subiectul G M , a obtinut un scor GAC = 40 , situat la centila < 1 indicand un comportament adaptativ foarte scăzut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=14, ceea ce se interpreteaza ca fiind peste medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=4, indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=22, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui G M, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire, Deprinderile fumcționale școlare, Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi sociale are un nivel mediu.

În Autodirecționare are un nivel inferior și are nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 2 / D A / Vârsta 14

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 3 Profilul Scorurilor scalate D A( CT)

In urma scorarii,subiectul D A , a obtinut un scor GAC = 79 , situat la centila < 32 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=12, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=14, indica pozitia subiectului la un nivel peste medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=43, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui D A , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire, Autodirecționare, Deprinderile fumcționale școlare, Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi sociale are un nivel superior.

Subiectul 3/ G A / Vârsta 14

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 4 Profilul Scorurilor scalate G A ( CT)

In urma scorarii,subiectul G A , a obtinut un scor GAC = 103 , situat la centila < 70 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=32, ceea ce se interpreteaza ca fiind superior.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=24, indica pozitia subiectului la un nivel superior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=47, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui G A , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire, Autodirecționare, Deprinderile fumcționale școlare, Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi sociale are un nivel superior.

Subiectul 4 / P St / Vârsta 15

Data evaluării 06.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 5 Profilul Scorurilor scalate P St (CT)

In urma scorarii,subiectul P St , a obtinut un scor GAC = 37 , situat la centila <1 indicand un comportament adaptativ foarte scăzut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=14, ceea ce se interpreteaza ca fiind pese medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=7 , indica pozitia subiectului la un nivel sub medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=16, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui P St , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu. În Viața acasă, Timpul liber și Autoîngrijire, Autodirecționare, Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi sociale are un nivel superior.

În Deprinderile fumcționale școlare, Sănătate și siguranță având scoruri mai scăzute, are nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 5 /D E / Vârsta 17

Data evaluării 06.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 6 Profilul Scorurilor scalate D E (CT)

In urma scorarii,subiectul D E , a obtinut un scor GAC = 57 , situat la centila <7 indicand un comportament adaptativ inferior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=12, ceea ce se interpreteaza ca fiind pese medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=15 , indica pozitia subiectului la un nivel superior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=30, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui D E , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este peste medie.

Subiectul 6 /S I / Vârsta 16

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 7 Profilul Scorurilor scalate S I( CT)

In urma scorarii,subiectul S I , a obtinut un scor GAC = 63 , situat la centila <13 indicand un comportament adaptativ peste medie.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=22, ceea ce se interpreteaza ca fiind pese medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=15 , indica pozitia subiectului la un nivel superior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=26, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui S I , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este peste superior.

Subiectul 7/ S D / Vârsta 12

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 8 Profilul Scorurilor scalate S D ( CT)

In urma scorarii,subiectul S D , a obtinut un scor GAC = 21 , situat la centila <55 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=3, ceea ce se interpreteaza ca fiind inferior.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=4 , indica pozitia subiectului la un nivel inferior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=14, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel peste medie..

Comportamentul adaptativ al lui S D , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu.

Subiectul 8 / S M /Vârsta 17

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 9 Profilul Scorurilor scalate S M( CT)

In urma scorarii,subiectul S M, a obtinut un scor GAC = 47 , situat la centila <71 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=9, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=11 , indica pozitia subiectului la un nivel mediu.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=27, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel peste medie..

Comportamentul adaptativ al lui S M , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu.

Subiectul 9 /B A / Vârsta 13

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 10 Profilul Scorurilor scalate B A( CT)

In urma scorarii,subiectul B A, a obtinut un scor GAC = 58 , situat la centila <79 indicand un comportament adaptativ inferior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=12, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=14 , indica pozitia subiectului la un nivel peste medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=32, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui BA , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu.

Subiectul 10 / P G / Vârsta 15

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 11 Profilul Scorurilor scalate P G( CT)

In urma scorarii,subiectul P G, a obtinut un scor GAC = 45 , situat la centila <71 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 8, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=11 , indica pozitia subiectului la un nivel sub medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=26 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel mediu .

Comportamentul adaptativ al lui P G , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu.

Subiectul 11 /N A / Vârsta 18

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 12 Profilul Scorurilor scalate N A (CT)

In urma scorarii,subiectul N A, a obtinut un scor GAC = 37 , situat la centila <1 indicand un comportament adaptativ foarte scazut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 4, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scazut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=14 , indica pozitia subiectului la un nivel mediu.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=19 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui N A , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu.

În Utilizarea resurselor comunității și Deprinderii funcționale școlare are un scor mai scazut și va trebui un plan de intervenție.

Subiectul 12 / D M / Vârsta 14

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 13 Profilul Scorurilor scalate D M (CT)

In urma scorarii,subiectul D M, a obtinut un scor GAC = 61 , situat la centila <10 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 16, ceea ce se interpreteaza ca fiind superior.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=14 , indica pozitia subiectului la un nivel peste medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=30 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui D M , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior.

Subiectul 13 / L L / Vârsta 17

Data evaluării 02.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 14 Profilul Scorurilor scalate L L(CT)

In urma scorarii,subiectul LL, a obtinut un scor GAC = 64 , situat la centila <12 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 21, ceea ce se interpreteaza ca fiind peste medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=10 , indica pozitia subiectului la un nivel inferior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=33 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui L L , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este peste medie.

Subiectul 14 / R M / Vârsta 18

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 15 Profilul Scorurilor scalate R M (CT)

In urma scorarii,subiectul R M, a obtinut un scor GAC = 46 , situat la centila <3 indicand un comportament adaptativ foarte scăzut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 10, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=13 , indica pozitia subiectului la un nivel mediu.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=23 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui R M , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este mediu.

Subiectul 15 /SS / Vârsta 17

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 16 Profilul Scorurilor scalate S S (CT)

In urma scorarii,subiectul S S, a obtinut un scor GAC = 76 , situat la centila <25 indicand un comportament adaptativ superior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 24, ceea ce se interpreteaza ca fiind superior.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=13 , indica pozitia subiectului la un nivel peste medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=39 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui S S , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este superior.

Subiectul 16/ P I / Vârsta 18

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 17 Profilul Scorurilor scalate P I( CT)

In urma scorarii,subiectul P I, a obtinut un scor GAC = 25 , situat la centila <25 indicand un comportament adaptativ superior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=7 , indica pozitia subiectului la un nivel sub medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=15 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui P I , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este sub medie.

.

În cea dea doua ipoteză sa presupus că adaptarea la viața socială este mai bună decât la cea școlară a elevului cu dizabilitate intelectuală din familie

Subiectul 17/ B D- A / Vârsta 9

Data evaluării 05.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 18 Profilul Scorurilor scalate B D- A( familie)

In urma scorarii,subiectul B D- A, a obtinut un scor GAC =9 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ foarte scăzut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel foarte scăzut.

Comportamentul adaptativ al lui B D- A, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În Deprinderile funcționalității școlare, Timpul liber și Autodirectionare subiectul aobținut un scor foarte scăzut și este nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 18 /I B / Vârsta 10

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 19 Profilul Scorurilor scalate I B (familie)

In urma scorarii,subiectul I B, a obtinut un scor GAC =49 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ superior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 9, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=13 , indica pozitia subiectului la un nivel peste medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=27 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui I B , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este superior.

Subiectul 19 / B M-N / Vârsta 11

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 20 Profilul Scorurilor scalate B M- N (familie)

In urma scorarii,subiectul B M- N, a obtinut un scor GAC =9 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui B M- N , asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În Utilizarea resurselor comunității, Deprinderile funcționale școlare, Viața acasă,, autodirectionare și Deprinderi sociale are nevoie de un plan de intervenție având scorurile foarte scăzute..

Subiectul 20 / M I /Vârsta 17

Data testării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (15 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 21 Profilul Scorurilor scalate MI (familie)

In urma scorarii,subiectul MI, a obtinut un scor GAC = 21,situat la centila <0,1indicand un comportament adaptativ superior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=6,,ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scazut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=4, indica pozitia subiectului la un nivel inferior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=11,ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel mediu.

Comportamentul adaptativ al lui M I, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este peste medie. Deprinderi functionale scolare sunt sub medie, în Viața acasă în Aria Autoingrijire, Autodirecționare și Deprinderi sociale are un scor superior

În Deprinderi funcționale școlare ar trebui să se mai dezvolte, în centru în urma unui plan de intervenție .

Subiectul 21 /A I / Vârsta 7

Data testării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 22 Profilul Scorurilor scalate A I(familie)

In urma scorarii,subiectul AI, a obtinut un scor GAC = 9, situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativmediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=3,,ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scazut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2, indica pozitia subiectului la un nivel scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 ,ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui  A I, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este mediu. În Sănătate și siguranță are un scor inferior, în Aria Autoingrijire un nivel mediu, în Autodirecționare și Deprinderi sociale are un nivel foarte scăzut.

În Utilizarea resurselor comunități, Deprinderi functionale scolare și Viața acasă, ar trebui să se mai dezvolte, în centru în urma unui plan de intervenție.

Subiectul 22 /I L –N / Vârsta 8

Data evaluării 03.03 2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 23 Profilul Scorurilor scalate I L- N( familie)

In urma scorarii,subiectul I L-N , a obtinut un scor GAC = 13, situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ peste medie.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=3,,ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scazut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=6, indica pozitia subiectului la un nivel sub medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 ,ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui I L- N, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este scăzut. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire are un nivel superior, iar pe Autodirecționare și Deprinderi sociale are un nivel mediu.

În Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi funcționale școlare are un nivel foarte scăzut și are nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 23 /M A / Vârsta 9

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig.24 Profilul Scorurilor scalate M A (familie)

In urma scorarii,subiectul M A , a obtinut un scor GAC = 57 , situat la centila < 5 indicand un comportament adaptativ peste medie.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=14,,ceea ce se interpreteaza ca peste medie.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=10, indica pozitia subiectului la un nivel mediu.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=33 ,ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui M A, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire, Autodirecționare și Deprinderi sociale are un nivel superior.

În Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi funcționale școlare are un nivel foarte scăzut și are nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 24 / M S / Vârsta 9

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 25 Profilul Scorurilor scalate M S( familie)

In urma scorarii,subiectul M S , a obtinut un scor GAC = 47 , situat la centila < 4 indicand un comportament adaptativ superior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON=10, ceea ce se interpreteaza ca fiind mediu.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=15, indica pozitia subiectului la un nivel superior.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=22, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui M S, asa cum se reflectă în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative,este superior. În Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber și Autoîngrijire, Autodirecționare, Utilizarea resurselor comunității și Deprinderi sociale are un nivel superior.

În Deprinderile fumcționale școlare are un nivel inferior și are nevoie de un plan de intervenție.

Subiectul 25 /T S / Vârsta 18

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 26 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) T S

In urma scorarii,subiectul T S, a obtinut un scor GAC =10 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui T S, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În toate ariile de deprinderii este nevoie de realizarea unui plan de intervenție.

Subiectul 26 / N S –I /Vârsta 7

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 27 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) N S- I

In urma scorarii,subiectul N S- I, a obtinut un scor GAC =14 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ peste medie.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=6 , indica pozitia subiectului la un nivelsub medie.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=5 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui N S-L, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În Deprinderi funcționale școlare este nevoie de realizarea unui plan de intervenție.

Subiectul 27 / M A /Vârsta 8

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 28 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) M A

In urma scorarii,subiectul M A, a obtinut un scor GAC =9 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui M A, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În Deprinderi funcționale școlare este nevoie de realizarea unui plan de intervenție.

Subiectul 28 / C I / Vârsta 9

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 29 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) C I

In urma scorarii,subiectul C I, a obtinut un scor GAC =11 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=6 , ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel sub medie.

Comportamentul adaptativ al lui C I, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este sub medie.

În Deprinderi funcționale școlare este nevoie de realizarea unui plan de intervenție.

Subiectul 29 / M A / Vârsta 6

Data evaluării 03.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 30 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) M A

In urma scorarii,subiectul M A, a obtinut un scor GAC =9 , situat la centila <0,1 indicand un comportament adaptativ mediu.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 2, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=4, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel inferior.

Comportamentul adaptativ al lui M A, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut..

În Deprinderi funcționale școlare și Deprinderi sociale, este nevoie de realizarea unui plan de intervenție.

Subiectul 30 / I B- A / Vârsta 9

Data evaluării 04.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 31 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) I B- A

In urma scorarii,subiectul I B-A, a obtinut un scor GAC =50 , situat la centila <4 indicand un comportament adaptativ inferior.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 19, ceea ce se interpreteaza ca fiind superior.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=12 , indica pozitia subiectului la un nivel mediu.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR=19, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel superior.

Comportamentul adaptativ al lui I B -A, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este superior.

Subiectul 31 / A S / Vârsta 10

Data evaluării 05.03.2020

Graficele de mai jos ilustrează rezultatele subiectului pentru Scalele ABAS de abilități adaptative. Scorurile din partea de jos reprezintă scoruri mici. scorurile din partea de sus reprezinta scoruri mari, iar scorurile din zona mediană reprezintă scoruri medii. Un scor din partea de jos (12 sau mai mic) poate indica o problemă prin care trece persoana la momentul evaluarii.

Fig. 32 Profilul Scorurilor scalate ( profesor) A S

In urma scorarii,subiectul A S, a obtinut un scor GAC =13 , situat la centila <0.1 indicand un comportament adaptativ foarte scăzut.

La domeniul CON (conceptual) care cuprinde ariile deprinderilor: Comunicare,Functionare scolara si Autodirectionare, subiectul a obtinut un scor CON= 3, ceea ce se interpreteaza ca fiind foarte scăzut.

In ceea ce priveste domeniul SO (social) unde sunt cuprinse ariile :Timp liber si Autodirectionare, scorul obtinut SO=2 , indica pozitia subiectului la un nivel foarte scăzut.

Domeniul PR (practic) cuprinde urmatoarele arii:Utilizarea resurselor comunitatii,Viata de familie,Sanatate si siguranta,Autoingrijire si Munca,unde a obtinut un scor PR= 8, ceea ce arata ca deprinderile practice ale subiectului se situeaza la un nivel foarte scăzut.

Comportamentul adaptativ al lui A S, asa cum se reflecta în scorurile GAC și ale celor trei domenii adaptative, este foarte scăzut.

În toate ariile de Deprinderi va trebui intervenit cu un plan de intervenție.

Rezultatelor cercetării

Concluzii și recomandări

Bibliografie:

Alexandru Viorica., 2000, Manual de bune practice pentru părinții cu copiii diagnosticați cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate // Fundația Centrul Educația. București,

Andrei Cosmovici., Luminița Mihaela Iacob., 1998, Psihologie școlară, Editura Polirom;

Bonchiș, E. (2006), Psihologie generală, Ed. Universității din Oradea;

Carantină, D.I., Totolan, M.D., 2007, Psihopedagogie specială. Ovidius University Press, Constanța;

Daniela Cucuruz (Martinescu) ., 2004 Cartea pentru parinti, editura Licentia Publishing, Bucuresti;

Dunst, Carl, J., Trvette, Carol M., Deal., 1988, Enabling and empowering families,â. Principles and guidelines for practice, Cambridge, MA, Brookline Books

Drugaș, I., Hărdălău, L., 2011, Psihologia și logopedia în practica școlară, Editura Primus, Oradea

Emil Verza, Florin Emil Verzea., 2011, Tratatul de psihopedagogie special, Editura Universității din București;

L. Ezechil, M. Paisi- Lăzărescu., 2002, Laborator preșcolar – ghid metodologic, Ed. a II-a

revizuită, V&I Integral, București;

Ministerul Educației, Cercetării Și Tineretului., 2008, Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani;

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului., 2008, Aria Curriculară: Terapia Educațională Complexă și Integrată- Ludoterapie, București;

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului-Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, 2008, Curriculum pentru grupele/ grădinițele pentru copii cu deficiențe grave, profunde sau asociate prin alternativă educațională de pedagogie curativă;

Radu, Gh., Popovici D. V., 2001, Introducere în psihopedagogia specială a persoanelor cu handicap, Editura Pro Humanitate, București ;

Ognean Maria Livia., 2011, “Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare” – Colecția ghiduri clinice pentru neonatologie, Ghidul 13/Revizia 1 3.12.2010; Publicat de Asociația de Neonatologie din România Editor: © Asociația de Neonatologie din România;

Panaite, D., 2003, Instrumente de lucru și strategii didactice în educația integrată, Ed. Diagonal, Bacau;

Preda Nicolae(coordonator), Buzducea Doru, Fărcășanu Dana, Vlad Grigoraș, Lazăr Florin, Georgiana-Cristina Rentea ., 2013, Facultatea de Sociologie și Asistența Sociala și Reprezentanța UNICEF în România, Analiza situației copiilor din România, București;

Puiu Ivan., 2006, “Copilul cu dizabilități și risc sporit – Intervenții timpurii. Ghiduri practice”, Centrul de intervenție precoce “Voinicel”, Chișinău;

Puiu Ivan., 2012, ”Intervenția timpurie în copilărie”, suport de curs, Chișinău;

Roșan Adrian., 2015, Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție, Editura Polirom;

Roth Maria, Prof. univ. dr. coordonator științific pt doctorand: Cherecheș (Oșvat) Claudia., 2011, “Calitatea vieții în familiile copiilor cu dizabilități neuro-motorii (rezumatul tezei de doctorat), Cluj-Napoca;

Roșca., M, 1967, Psihologia deficienților mintali, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Stanley Shapiro, Karen Skinulis., 2005, Cum sa devenim parinti mai buni, Ghid practic, editura Humanitas;

Vrăsmaș, T., 2001, Învățământul integrat și/sau incluziv, Editura Aramis, București; Vrăsmaș, T. , 2004, Școala și educația pentru toți, Editura Miniped, București. Zlate M, 1997, ,,Eul și personalitatea”, Ed. Trei, București

Surse online:

http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/definitii.html accesat în 18.12.2019

https://www.academia.edu/35806705/Dizabilitatea_intelectuala_sisteme_de_suport) accesat în 20.12.2019

http://www.nterventie-timpurie.ro/wp-content/uploads/2016/01/Interventia-timpurie-la-copii-cu-dizabilitati-Ghid-Practic_Web.pdf accesat în 21 .01 2020