Poziția geografică a zonei studiate Munții Rodnei reprezintă unul dintre marile masive muntoase ale României,cu altitudinea maximă atinsă în Vârful… [307231]

ASPECTE GENERALE

Poziția geografică a [anonimizat] – 2303 m, cuprinși între 24°23' – 25°31' longitudine estică și 47°19' – 47°39' latitudine nordică. [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-Est se regăsesc Munții Bîrgăului.

Administrativ, Munții Rodnei sunt situați pe teritoriul a doua mari județe: [anonimizat], având o suprafață de 1300 km2 .

Fig.1 Poziția geografică a Munților Rodnei în cadrul României

Limitele acestor munții în cadrul Grupei de Nord a [anonimizat], pârâuri, [anonimizat]:

[anonimizat] ([anonimizat]), [anonimizat], subjugând cu peste 1000 m vatra Depresiunii Maramureșului.

[anonimizat], până la Localitatea Șanț.

[anonimizat] a [anonimizat],[anonimizat]-estică și sudică a Munților Rodnei.

[anonimizat], [anonimizat].

Fig.2 Unitățile limitrofe Munților Rodnei

1.2 Stadiul cunoașterii zonei

Istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic

Încă din cele mai vechi timpuri zona Masivului Rodnei a reprezentat un areal geografic montan dorit a [anonimizat], geologi, având o [anonimizat]-se unul dintre cele mai înalte vârfuri din Carpați (Vf. Pietrosu Rodnei – 2303 m). Astfel de-a lungul timpului s-[anonimizat] , atlase ,articole, [anonimizat] .

Primele studii și cercetări asupra Munților Rodnei, s-au realizat din perspectivă geologică. Primul care și-a adus contribuția în acest domeniu este P. [anonimizat] 1826 aduce informașii cu privire la structura geologică a cestor munți. Tot în această perioadă a [anonimizat], geologul Fr. Von Posepny realizează o hartă geologică a

[anonimizat] 1915 să fie publicată de Weber.

Studiile geografice s-au realizat pentru prima dată în anul 1891, momentul în care P. Lehmann expune rezultatele sale despre relieful glaciar din zona superioară a Văii Lala.

[anonimizat] s-a [anonimizat]. Aceste aspecte se pot regăsi în lucrările autorilor: Simionescu I.,”Prin Munții Noștrii”,1973; Monițiu Ovidiu,”Pe înălțimile Carpaților”,1979. Deasemenea, viața pastorală în aceasta regiune a [anonimizat] 1937, urmând ca în anul 1940 să publice un alt studiu cu privire la glaciația cuaternară din acești munți. O altă serie de lucrări au fost realizate de către Ion Sîrcu, în cadrul tezei sale de doctorat, care s-au concretizat în lucrarea „Munții Rodnei –studiu morfogeografic” (1978).

Totodată,aspecte legate de turismul și potențialul turistic al regiunii montane, au fost amintite în ghidurile turistice și hărțile turistice realizate de către Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta, în 1978. Inforrmații cu privire la turismul în Munții Rodnei se mai regăsesc și în lucrarea lui Ion Talabă, „Turism în Carpații Orientali”, 1991.

Având în vedere ca Munții Rodnei, încă din anul 1979 au fost declarați Rezervație a Biosferei, fiind un parc național, arie protejata, a reprezentat un interes științific deosebit pentru biologi, geografi, cercetători, datorită reliefului și geologiei zonei. Astfel în anul 1980-1985 s-a realizat un Studiu de Fundamentare, în cadrul Institutului de Cercetări Biologice Cluj și București. La baza conceperii acestui studiu au stat datele statistice realizate de catre oameni de știință, precum renumitul botanis rodnean Florian Porcius, care a analizat zona din punct de vedere al conservării biodiversității.

Prin urmare, în prezent Munții Rodnei reprezintă o arie protejata (Parcul Național Munții Rodnei), fiind o zonă de interes pentru specialiști, conducătorii parcului realizând în anul 2013 un plan de management foarte bine structurat .

II. CONDIȚII NATURALE

2.1 Alcătuirea și structura geologică

Munții Rodnei, din punct de vedere al structurii geologice, și-au început formarea acum aproximativ 245-64 milioane de ani, mai precis în mezozoic (cea de-a doua eră geologică). Masivul are aspectul unui bloc cristalin de tip masiv (horst), mărginit la nord de Falia Dragoș si la sud de Falia Rodnei, care s-a format în terțiar, prin deplasările de strate, asemenea unei rupturi adânci.

In ceea ce privește tipurile de roci care alcătuiesc masivul, predomină “șisturile cristaline de epizonă”, în special, cu o orientare geografică NV-SE. Se regăsesc și roci sedimentare și roci eruptive noi, dar în proporție mai mică.

La baza structurii geologice a Munților Rodnei au stat trei serii geologice, care au marcat evoluția zonei cristalino-mezozoice a masivului de-a lungul timpului: Seria de Bretila, Seria de Repede, Seria de Rebra.

1.Seria de Bretila reprezintă seria ante-proterozoic superioară. Aceasta, prin formațiunile sale are o desfășurare în Munții Rodnei, dar și în bazinul inferior al Vaserului. Vârsta acestei serii geologice se datorează faptului ca aici predomină cele mai vechi formațiuni geologice.

„Seria de Bretila este constituita dintr-o stivă groasă de roci de natură terigenă, reprezentată prin șisturi miocene și paragnaise, în care se află intercalate la diferite nivele roci metaeruptive bazice si ultrabazice – amfilobite și metaserpentine.” Predomină, de altfel si gnaisele oculare,fiind asemănate cu amfibolitele si gnaisele albe fine.

2.Seria de Repede este o serie geologică din Paleozoic, cu o răspândire în Munții Rodnei, cu precădere în creasta principală, pe versantul nordic, la sud-est de Vârful Pietrosu Rodnei, unde șisturile seriei, cu o poziție orizontală avansează spre crestele ce se desprind din culmea principală. Totodată formațiunile acestei serii se mai regăsesc și în zona central-sudică a masivului în bazinele văilor Anieș și Vinului.

Formațiunile geologice reprezentative pentru seria de Repede, sunt: roci verzi tufogene, și sturisericito-cloritoase, calcare și dolomite, șisturi grafitoase, metaconglomerate.

3. Seria de Rebra s-a dezvoltat în ante-proterozoicul superior. Aceasta apare în partea nordică a masivului, în bazinul Văii Dragoș și în jurul Pietrosului. Însă o dezvoltare amplă a seriei se regăsește în partea sud-vestică a masivului (în bazinele văilor Rebra,Cormaia, Anieș), acolo unde are loc procesul de metamorfozare a seriei în faciesul amfibolitelor cu almandin.

Din punct de vedere petrografic, în cadrul acestei serii predomină formațiuni, precum: micașisturi de granat, șisturi sericito-cloritoase, amfibolite, calcare, pegmatite. Pe Vf. Ineu, Vf. Corongis, Vf. Omu, Vf. Cisa se întâlnesc calcarele cristaline, amfibolitele si micașisturile, iar Vârfurile Pietrosu, Rebra și Bătrâna sunt alcătuite din șisturi sericito-cloritoase.

De altfel, cuvertura acestor zone este reprezentată de formațiuni terțiare, formate în principal din roci sedimentare de vârstă cretacică și paleogenă (gresii,marne,conglomerate și calcare numulitice) și formațiuni eruptive noi (dacite, andezite, riolite), mai ales pe versantul sudic. Aceste formațiuni se găsesc sub forma unor măguri,cum sunt cele din lungul faliei sudice, de o parte și de alta a văii Someșului Mare (Măgura Mare, Măgurile de Sus și de Jos, Măgura Porcului, Măgura Sîngeorz). Pe lângă aceste tipuri de roci, se mai regăsesc conglomeratele cu cuarț alb și gresiile calcaroase din V (Piatra cea Oneroasă).

Totodată prezența acestor două tipuri de roci (cristaline și sedimentare) și contactul acestora, au contribuit la formarea a numeroase de văi subsecvente, ulucuri depresionare, bazinete și înșeuări largi, unde s-au dezvoltat așezări omenești permanente (Pârva, Gersa, Rebra).

HARTA GEOLOGICA IN GIS- DE REALIZAT

2.2 Relieful

Munții Rodnei este cea mai înaltă unitate montană din Carpații Orientali, având un relief foarte fragmentat, iar urmele glaciațiunii sunt foarte accentuate. Fiind un horst supraînălțat, versantul nordic este mai abrupt și scund, pe când cel sudic este domol si lung, fragmentat de rețeaua hidrografică. Datorită acestei structuri diferențiate dintre nordul și sudul masivului, accesul spre creasta principală se face mai ușor dinspre zona Maramureșului, decât dinspre sud, Ardeal.

Tipuri genetice de relief

Munții Rodnei sunt caracterizați în cea mai mare parte prin relieful glaciar, dar și prin relieful structural, calcaros.

La alcătuirea geologică și evoluția reliefului acestui masiv, un rol essential l-a avut și glaciațiunea cuaternară. Glaciațiunile cuaternare pleistocene din Arcul Carpatic au dat naștere unor formațiuni glaciare, precum: căldări (circuri glaciare), văi suspendate, văi cu profil în forma de U și în trepte, morene și lacuri glaciare. În Munții Rodnei, se găsesc urmele glaciațiunilor Mindel, Riss și Wurm. Toate aceste urme ale glaciațiunii se evidențiază pe creasta versantului nordic, efecte ce au condus la formarea multor zănoage de blocuri eratice și roci crestate, cu praguri în cadrul cărora au luat naștere iezere în căldările glaciare, situate între principalele vârfuri: Vârful Pietrosu Rodnei și Vârful Ineu.

În comparație cu versantul nordic, pe versantul sudic se întălnesc destul de puține urme glaciare, acestea fiind reprezentate prin câteva circuri suspendate, bogate în pășuni, precum : Căldarea Gărgălăului (sub Curmătura Galațului), Căldarea Bîrsanilor, aflată la izvoarele Anieșului Mare, căldările de sub Vârful Țapului și de la izvorul Cepelor (locul unde în anotimul iarna se concentrează cantități mari de zăpadă, care în urma topirii se transformă în “ochiuri de apă”. Deasemenea în zona de creastă, sub altitudinea de 1800 m, se manifestă procese periglaciare, cum sunt : grohotișurile, marghile, zone de solifluxiune, movile, precum și nișe de nivație, procese care au contribuit la formarea relieful de astăzi din Munții Rodnei .

Calcarele, deși au o răspândire mai mică , se întâlnesc atât calcare cristaline (în Piatra Rea, Turnu Rosu-la nord de Pietrosu, în Șaua dintre Vf. Repedea si Negoiasa), cât si sedimentare. Cele cristaline se pun în evidență în relief prin abrupturi și platouri. Totodată se remarcă și prezența exocarstului prin lapiezuri-Piatra Rea și doline -Valea Bistricioara și a endocarstului prin multitudinea de peșteri .

In ceea ce privește masivitatea acestei unități montane, altitudinea maximă se atinge în Vârful Pietrosu Rodnei ( 2303 m), care nu se afla pe creasta principală, ci pe o creastă secundară. Există și alte vârfuri din cadrul masivului, care depășesc altitudinea de 2000 m ( Figura 4 ), precum:Vf.Ineu – 2279 m, Vf. Inăuț – 2222 m, Vf. Buhăescu Mare – 2257 m.

Figura 4.Vedere de pe Vârful Ineu. Foto: Lucian Claudiu Grapini.

(Sursa:https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-rodnei-harti-marcaje-pesteri)

Din punct de vedere geomorfologic, Munții Rodnei se împart în 5 mari complexe morfologice: Ineu, Omu-Gărgălău, Galaț-Puzdrele, Pietrosul Mare, Bătrâna.

Complexul Ineu reprezintă compartimentul estic al munților, fiind asemenea unui nod orografic, de unde se despart în toate direcțiile câteva culmi secundare, precum: la nord- Piciorul Pleșcuței și Piciorul Tomnatecului, Culmea Dosul Gajei spre est, Piciorul Ineuț –spre sud-est și Muntele Crăciunel spre sud-vest. Toate aceste culmi sunt separate între ele prin vai.

Elementele geologice ce alcătuiesc acest masiv sunt “rocile cristaline puternic metamorfozate (micasisturi,paragnaise cu amfibolite, sisturi sericitoase și calcare), în care sunt săpate circuri glaciare adânci cu lacuri, în parte acoperite de depozite glaciare si grohotișuri”3. Forma complexului este asemănătoare unui con, zona fiind dominată de Vf. Ineu (2279 m). Compartimentul Ineu mai este numit și Platforma Nedeilor, datorită suprafeței plane, cuprinsă între 1800-2000 m .

Complexul Omu-Gărgălău. Masivitatea sa se evidențiază prin vârfurile de peste 2000 m: Vf. Gărgălău(2159 m) și Vf. Omului (2134 m). Din cadrul acestuia se ramifică mai multe culmi, astfel: Culmea Piatra Rea, Știol și Piciorul Oncului spre Nord, Coasta Tăului-Gorongiș-Vf.Păltinișului spre Sud, iar spre Est se remarcă Cișa-Coasta Netedă.

Complexul Galaț-Puzdrele are o desfășurare vestică până la Tarnița Bârsanului, fiind despărțit de Complexul Omu-Gărgălău prin Șaua Galațului. Aici predomină calcarele( Peștera Laptelui) și șisturile cristaline slab metamorfozate (sericito-cloritoase). Această zonă se face ramarcată prin Vf. Puzdrelor (2189 m) și Vf. Galațului (2048m).

Complexul Pietrosu Mare este localizat în partea centrală a Munților Rodnei, mărginit la est de Tarnița Bârsanului și la vest de Tarnița Bătrânei. Reprezintă cel mai larg și înalt sector (Vf. Pietrosu -2303 m). Din punct de vedere geologic, este compus din șisturi sericito-cloritoase, argile și roci calcaroase, deasupra cărora se regăsesc depozite glaciare și conuri de grohotiș. Acest sector prezintă 3 ramuri principale:

Prima ramură este cea mai înaltă, cu o desprindere spre nord prin Vf. Pietrosu și Vf.Buhăescu (2257 m). În cadrul acestei ramuri, se evidențiază destul de clar relieful glaciar, care prezintă un frumos și diversificat peisaj, cu diferite forme glaciare: căldări glaciare, creste înguste, lacuri alpine.

Cea de-a doua ramură face parte din creasta principală, fiind localizată în centrul acesteia, caracterizată prin vârfuri semețe ce depășesc 2000 m (Rebra- 2119 m, Cormaia- 2033 m, Repedea- 2074 m, Obârșia Rebrii- 2052 m). Versanții abrupți ai acestor vârfuri adăpostesc suprafețe întinse de jnepenișuri .

A treia ramificație este cu prinsă între Buhăescu Mare și Tarnița Bătrânei, având o orientare est-vest. Complexele glaciare sunt mai putin prezente, rocile predominante fiind cele cristaline, cea mai mare altitudine atingându-se în Vf. Gropilor (2063m )

Complexul Bătrâna. Din punct de vedere altitudinal este cel mai jos compartiment( 1600-1700 m), cu o suprafață de nivelare foarte bine dezvoltată- Platforma Bătrâna, reprezentând partea vestică a culmii înalte. Relieful nivelat are la bază rocile sedimentare de vârstă cretacică (gresii,marno-argile,calcare), caracterizat prin văi, care sunt dispuse radial în jurul Vf. Bătrâna(1710 m).

2.3 Hidrografia

În Munții Rodnei, bazinul hidrografic este reprezentat de către atât de apele subterane (freatice), cât și de apele de suprafață (rețeaua hidrografică și lacurile).

Apele subterane pot fi identificate, în cea mai mare parte,la baza scoarței de alterare, a solurilor, în conurile de dejecție și grohotișuri. Datorită cantonării lor, apele freatice depind foarte mult de cantitatea de precipitații. Din perspectivă chimică, acestea “sunt slab mineralizate (50 – 150 mg/l) și aparțin clasei bicarbonatate, grupa alcalină”. Apele subterane sunt evidențiate și prin apele minerale de adâncime, care generează numeroase complexe hidrominerale, în apropierea localităților: Parva, Anieș, Rodna, Valea Vinul și Sîngeorz-Băi.

Apele de suprafață sunt constituite din rețeaua hidrografică și lacuri. Pe ansamblu , prin înfățișarea lor impunătoare, Munții Rodnei reprezintă un nod orografic, drenajul făcându-se prin patru cursuri de apă principale: Vișeu, Iza, Someșul Mare și Bistrița Aurie, ce corespund celor 4 sisteme hidrografice, care alcatuiesc rețeaua hidrografică principală din Munții Rodnei.

Sistemul Vișeului își are punctul de izvor sub Pasul Prislop, la aproximativ 1409 m altitudine, traversând partea nordică a masivului, pe o distanță de peste 30 km, fiind oarecum parelel cu creasta principală. Datorită localizării sale, majoritatea afluenților săi izvorăsc din circuri glaciare, de exemplu: Fântâna își are obârșia în circul glaciar Izvorul Cailor, Piatra Rea și Păltinis, Negoiescu izvorăște din circurile Negoiescu Mare și Negoiescu Mic, Repedea -izvoare în căldările Buhăescu și Izvorul Mare, Pietroasa – căldarea Iezer și Zănoaga Mare. Alți afluenți ai Vișeului sunt: Dragoșul, Izvorul Negru, Ajmarul Mare și Ajmarul Mic, Prislopul.

Sistemul Iza își are obârșia pe versantul nordic al Muntelui Bătrâna, având ca afluenți: Izișoara, Valea Teilor, Valea Carelor.

Sistemul Someșul Mare se remarcă în parte sud-vestică a Munților Rodnei, la contactul cu Munții Suhard. Drenajul său este realizat prin marii afluenți, precum: Cobășel, Anieșul Mare și Mic, Izvorul Băilor, Cormaia, Rebra, Sălăuța, Straja.

Sistemul Bistriței cu originea în Lacul Izvorul Bistriței, desparte Munții Rodnei de Munții Maramureșului, drenând astfel nord-estul Masivului Rodnei. Dintre afluenții mai importanți, amintim:”Putredu (cu izvoare sub Cisa si Coasta Netedă), Tomnatecul Mare si Mic, Bila (izvoare sub Inău), Lala (izvoare sub Inău, drenează lacurile glaciare Lala Mare si Lala Mică).”

Altă componentă a apelor de suprafață sunt lacurile. Acestea nu au o răspândire foarte largă în masiv, situându-se la altitudini cuprinse între 1800-1950 m, pe versantul nordic. Majoritatea lacurilor au formă circulară, acestea formându-se în spatele depozitelor morenice, fiind astfel de origine glaciară.

Numeric, există 23 de lacuri glaciare în Munții Rodnei, mult diferite din punct de vedere al elementelor morfometrice(suprafață, adâncime, lungime și sinuozitate)-vezi tabelul 1). Principalele lacuri sunt: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mica, Lacurile din Valea Negoescu, Bistrița Aurie, Lacurile din Valea Piatra Rea.

Tabelul 1. Tabelul cu elemente morfometrice ale lacurilor glaciare din Munții Rodnei

(Sursa: Ion T. Pișota, “Lacurile glaciare din Munții Rodnei” , Editura: Analele Universității București, Seria Științele Naturii – Geologie-Geografie, Anul XVII-Nr.2 -1968 )

Acest tabel reprezintă un tabel comparativ, cu privire la elemente morfometrice ale lacurilor glaciare. După cum se poate observa, Lacul Lala Mare are cea mai extinsă suprafață(5637 m2), iar Lacul Buhăescu este cel mai adânc(5,20 m). Gradul de sinuozitate diferă de la un lac la altul, valorile fiind cuprinse în intervalul 0,2-1,80.

Din punct de vedere al calității și purității, apa lacurilor este limpede si complet transparentă și bună de băut, cu o salinitate foarte redusă (45 mg/l).

2.4 Vegetația și modul de utilizare al terenurilor

Munții Rodnei se individualizeză, în cadrul Carpaților Orientali printr-o etajare a învelișului vegetal, în funcție de altitudine, condiționat de factorii climatici și de sol. Această etajare reflectă caracteristicile reliefului în trepte și orientarea culmilor muntoase. Așadar, se pot identifica 3 etaje de vegetație: etajul montan, etajul subalpin și etajul alpin.

Etajul montan reprezintă aproape în totalitate zona forestieră și se desfășoară altitudinal între 500-1500 m. Datorită diferitelor formațiuni vegetale prezente în cadrul acestui etaj, se pot distinge 3 subetaje montane.

Subetajul montan inferior(500-650 m) – se remarcă în partea sud-vestică a munților, unde predomină gorunul în amestec cu padurile de stejar și pe alocuri fagul. Se întâlnesc,deasemenea, și pajiștile mezofile de Agrostis capillaris si Festuca rubra.

Subetajul montan mijlociu(650-1100m) – în cadrul acestui subetaj predomină pădurile pure de fac, precum și pădurile de amestec de fag cu brad și de fag și molid.

Subetajul montan superior(1100-1500 ) – se caracterizează prin răspândirea pe toată întinderea a pădurilor boreale de molid. În ceea ce privește terenurile din zona despădurită, acestea sunt utilizate drept pășuni montane.

Etajul subalpin se intalează în masiv la altitudinea de 1500-1550, unde predomină molidișurile de limită, care fac parte din asociația Rhododendro myrtifolii – Piceetum, acestea urcând până la altitudinea de 1670 m(Vf. Bătrâna – 1670 m, Valea Cormaia –1660 m, Zănoaga de Jos – 1620 m, Saua Gajei – 1620 m,Valea Lala – 1610 m). La altitudini mai mari de 1670m, învelișul vegetal este reprezentat de către tufărișurile de jneapăn până la altitudinea de 2100 m, grupate în asociația Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi. In ultimii ani, defrisările masive au avut un efect negativ asupra acestor formațiuni ale învelișului biogeografic, astfel în zilele noastre, aceste tufărișuri se regăsesc, în cea mai mare parte în căldările glaciare, pe versanții abrupți și în unele zone unde defrișarea a fost greu de realizat.

Etajul alpin se extinde între 2100-2300 m altitudine. Acest etaj este constituit din pajiștile primare și tufărișuri scunde oligoterme. Este o zona mai îngustă, doarece se regăsește pe varfurile cele mai înalte ale masivului (Ineu, Puzdra, Anies, Rebra, Pietrosu Mare, Galaț)

“În comparație cu masivele muntoase din Carpații Meridionali (Boscaiu,1971), în Munții Rodnei etajul alpin se individualizează la altitudini maicoborâte cu circa 150 – 200 m, datorită poziției lor la o latitudine nordică mai mare cu două grade.”

Utilizarea terenurilor

În Munții Rodnei, terenurile sunt utilizate pentru păduri, pășuni și fânețe, dar se găsesc și terenuri neproductive (grohotișuri, cariere, drunuri forestiere). În regiunea montană a țării, pădurile reprezintă 3 800 000 ha, dintre care aproximativ 2% se află în Munții Rodnei și 0,8 % în Parcul Național Munții Rodnei. Pășunile și fânețele se regăsesc în proporție de 37% și sunt folosite pentru pășunat și cosit. Fânețele sunt regăsite în sectoarele inferioare ale bazinelor Rebra, Anieș, Baia și Lala. În ceea ce priveste terenurile neproductive, acestea sunt într-o pondere destul de mică (cca. 600 ha), prezente în special în zona Pietrosu Mare.

IV.POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1 Obiective turistice cu funcție culturală

În cadrul munților Rodnei, patrimoniul turistic antropic al zonei este reprezentat în cea mai parte de muzeele din regiune, care prin funcția lor pastrează și expun obiecte de interes istoric, artistic,literar, cultural și științific, dar și de busturi ale marilor poeți. Majoritatea obiectivelor culturale, care contribuie la dezvoltarea și valorificarea turistică a acestei zone montane, prin atragerea turiștilor, dornici de a le vizita. Acestea se regăsesc în localitățile ce înconjoară masivul, precum: Comuna Moisei, Orașul Năsăud, Comuna Coșbuc, Comuna Rodna, Comuna Feldru, Comuna Maieru, Comuna Șanț, Orașul Sângeorz-Băi .

Muzeul de artă comparată

Muzeul de artă comparată se află localizat în Comuna Sângeroz-Băi. Datează încă din anul 1970, fiind la început un punct muzeal orășenesc. A fost declarat muzeu, în urma unei donații de creații, picturi ale artistului plastic, Ileana Antonu. Din anul 1975 și până în prezent muzeul poate fi vizitat, în incinta clădirii fostei gradinițe (Strada Republicii, Nr. 68). (Figura…)

În prezent, acest element cultural al zonei este administrat și manageriat de către plasticianul Maxim Dumitraș, care de altfel a realizat și planul conceptual al muzeului, inducând astfel ideea ca acest muzeu nu este un spațiu închis, ci este un spațiu activ puternic influențat de către elementele de contemporaneitate.

Sursa: http://www.rasunetul.ro/insufletirea-pietrei-la-muzeul-de-arta-comparata-din-sangeorz-bai

Complexul cultural dispune de o gamă largă de expoziții, a 135 de artiști. Printre acestea se remarcă lucrări de artă contemporană (sculptură, realizată din lemn, marmură, piatră și metal), pictura, fotografie, grafică, ceramică, porțelan, teracotă. Toate acestea au rolul, pe lângă frumusețea lor, care atrag curioșii turiști, și de a realiza o legatură între trecut și prezent, acest lucru fiind usor de remarcat în cadrul simpozioanelor desfășurate anual aici cu marii artiști. Reprezintă, totodată și un punct de informare a artelor vizuale contemporane prin punerea la dispoziția turiștilor de informații despre arta contemporană, arhive autovizuale, clișee, o bibliotecă unde se pot găsii albume de artă.

Sursa: https://macsb.ro/ro/colectia-actuala

În ceea ce privește programul de vizitare a muzeului, este de menționat faptul că luni muzeul este închis, iar în timpul verii se poate vizita între orele 09:00-17:00 și iarna în intervalul orar 08:00-16:00, la un preț de 4 lei/persoană.

Muzeul memorial “George Coșbuc”

Muzeul face parte din Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, locul de inspitație pentru operele memorabile ale marelui poet George Coșbuc (1886 – 1918). Clădirea este amplasată în centrul localității Coșbuc, Strada Principală, Nr. 240, la 15 km de Nasăud. Aceasta a fost construită în anul 1840, de către tatăl poetului, preotul Sebastian Coșbuc, urmând ca în anul 1905, la inițiativa lui Iuliu Moisil, să devină muzeu memorial. În anul 1954 a fost restaurată, iar astăzi, casa natală poetul George Coșbuc este una dintre cele mai vechi clădiri tradiționale din Țara Năsăudului și un important punct turistic atăt pentru români, cât și pentru străini, iar în muzeografie este declarat primul muzeu de literatură din România.

În ceea ce privește arhitectura și stilul casei memoriale, aceasta are o arhitectură tipic țărănească, cu acoperiș din lemn de brad , cu obloane din lemn la ferestre și vopsită la exterior în alb. Tot în exteriorul clădirii se pot observa bustul poetului, dar și o placă de marmură unde sunt gravate, două versuri ce aparțin poetului (“Sunt inima-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura…”), ce semnifică esența vieții și a existenței acestuia. (figura..)

Sursa: https://amfostacolo.ro/im.php?id=16589

În interioul muzeului pot fi vizitate cele trei camere (cămara, camera, chilia), care găzduiesc obiecte originale despre viața și operele, ce aparțin scriitorului, din perioada respectivă. Deasemenea, această clădire are rolul de a ne introduce în universul creatorului, aici puntând fi admirate: leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, ediții ale operei sale, trusa de voiaj, manuscrise, o serie de expoziții, documente și traduceri ale operei sale, dar și obiecte personale, precum: pelerina și pălăria lui (figura..), tablouri si fotografii cu familia poetului (figura …) și obiecte decorative, cum sunt ștergarele, farfuriile decorate cu modele tradiționale.

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Pe lângă toate aceste elemente, tot aici se regăsește și un alt aspect de origininalitate, adică o parte din biblioteca creatorului (30 000 volume).

Vizitarea muzeului memorial se poate face contravalorii de 3 lei/persoană, conform următorului program:

– în perioada octombrie-martie: miercuri-duminică: 9:00 -17:00

– în perioada aprilie-septembrie: miercuri-duminică: 10:00 -18:00

– luni, marți – închis

Muzeul Etnografic și al Mineritului

Muzeul datează din perioada anilor 1959-1960, ca obiectiv turistic în Comuna Rodna. La început acesta a fost amenajat într-o sală de clasă de către profesorul Hegedüs Terezia Elena,urmând ca apoi să fie mutat într-o fostă clădire a închisorii, un loc neprielnic pentru obiectivele etnografice de valoare care erau expuse, iar în prezent se află la etajul căminului cultural.

În anul 2008, luna iulie muzeul intră sub tutela Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Acum coordonatorul muzeul profesorul Liviu Paius, care este și un muzeograf desăvârșit.

Sala mare

Sursa: https://romanianart.market/2018/11/02/lista-muzeelor-si-colectiilor-din-judetul-bistrita-nasaud/

În cadrul muzeului se pot observa obiecte cu valoare etnografică, care conturează stilul de viață al localnicilor și scot în evidență tradițiile zonei (portul popular), elemente ale mineritului (unelte) (Figura…), expoziții de pictură și artă ale marilor artiști (Florea Gușă (Figura…), Florian Mureșianu, Ioan Florian, Clementina Domide) și lucrări scrise de autorii rodneni (Emil Bălăi, Iacob Gușă, Liviu Păiuș, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu). Deasemenea, turiștii pot admira arta vânătorii prin exponatul împăiat de capră neagră, blănurile de urs, cranii ale mai multor animale și trofee de cerb.

Expoziție de pictură – Florea Gușă

Sursa:https://evenimentemuzeale.ro/en/eveniment-cultural/rodna-expozitia-de-pictura-si-grafica-a-artistului-florea-gusa/

Muzeul rădăcinilor

Muzeul rădăcinilor este de fapt o casă-muzeu, (Figura…) situată la granița dintre Județul Suceava și Județul Maramureș, la baza Pasului Prislop. Această casă aparține lui Ștefan Grec, un bătrân în vârstă de 77 ani, (Figura…) de meserie muncitor forestier, care din curiozitate, imaginație și pasiunea sa de a colecțiuna diferite obiecte a creat acest muzeu.

Sursa: arhivă proprie

Timp de 40 de ani, în timp ce cutreiera pădurile, acesta aduna tot felul de rădăcini ale copacilor, în special de molid, cu diferite forme, muzeul deținând astăzi peste 100 de rădăcini diferite. (Figura…) Având un simț artistic foarte bine conturat, în aceste rădăcini,care pot părea banale, el vedea anumite fizionomii, animale și alte obiecte, dându-le fiecăruia un nume specific, acestea nefiind modificate, ci doar întreținute cu un lac, asemenea unui baiț.

Sursa: arhiva proprie

Sursa: arhivă proprie

Structural, casa-muzeu este alcătuită din trei camere și un hol. Pe lângă veritabilele cele peste 100 de rădăcini de molid, cu nume și forme bizare, mai sunt expuse și alte obiecte istorice pe care moș Ștefan le găsea prin pădure, precum obiecte ale soldaților din Primul si Al Doilea Război Mondial (măști de gaze, binocluri, grenade). (Figura…)

Sursa:arhivă proprie

Totodată, colecționarul are o pasiune și pentru bacnotele și monedele vechi, dar și pentru ouăle încondeiate tradițional maramureșene. ( Figura…)

Sursa: arhivă proprie

După cum se poate observa în figura ….și figura…, nu doar în interiorul casei se regăsesc aceste colecții de rădăcini, ci și în curtea casei.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhivă proprie

Deși trăiesc singuri, în pustietate (cale de 40 de kilometri nu se mai regăsesc alte așezări umane), fără electricitate și situație financiară bună, Ștefan Grec împreună cu soția sa au hotărât să deschidă ușa tuturor celor dornici să viziteze locul în care se regăsește “ a doua viață a rădăcinilor”, conform spuselor bătrânului, fără a plăti nimic.

Din păcate astăzi, moș Ștefan trăiește singur, soția sa fiind decedată din ianuarie 2019.

Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Muzeul constituie o ramură a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, fiind un monument cultural, etnografic și istoric, clădirea reprezentând fostul sediu, unde erau cazați militarii

Regimentului II românesc de graniță care datează din secolul al XVIII- lea . A fost înființat în anul 1931.

Sursa:https://www.bjbn.ro/istorice/42/COMPLEXUL-MUZEAL-BISTRITA-NASAUD-MUZEUL-GRANICERESC-NASAUDEAN.html

Figura… reprezintă o privire de ansamblu asupra curții clădirii, unde putem vedea bustul lui Vasile Nașcu. Acesta a fost primul director al Fondurilor grănicerești năsăudene și totodată profesor. Lucrarea reprezintă opera lui Corneliu Medrea, pe care a realizat-o în anul 1967.

La început, mai exact până în anul 1937, muzeul cuprindea mai multe secții de vizitare, precum: arhiva, biblioteca, colectii de obiecte populare, portrete realizate în cinstea grănicerilor năsăudeni.

Un important năsăudean, om intelectual care a contribuit la înființarea acestui muzeu, a fost Iuliu Moisil, care a donat muzeului: cărți, manuscrise, documente, publicații.

În prezent, patrimoniul muzeului se regăsește în cele doua compatimente: unul cuprinde elemente de artă și etnografie, ca de exemplu: porturi populare, unelte tradiționale, unelte agricole, expoziții de arheologie, precum obiecte din ceramică și sticlă (Figura…), iar cel de-al doilea este dedicat personalităților de pe meleagurile grănicerești năsăudene, unde se pot admira cele peste 100 de fotografii care relatează povestea militarilor și o parte din vestimentația acestora.

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-graniceresc-nasaudean/

În prezent, din păcate, muzeul este în restrucrurare, putând fi vizitată doar secția de etnografie și expoziții arheologice, conform programului: vara (8:00 – 18:00) și iarna (8:00-16:00), luni fiind închis.

Colecția Etnografică George Nechiti din Comuna Feldru

Colecția muzeală etnografică se află în incinta casei lui George Nechiti, din Valea Săcerului, la sud de Munții Rodnei. La baza întemeierii acestei expoziții de factură culturală și folclorică a stat pasiunea pentru sculptură a lui George Nechiti. Ajuns la vârsta pensionării acesta începe a sculpta în lemn anumite obiecte, precum rame, suporturi pentru obiectele și trofeele de vânătoare. Realizând din ce in ce mai multe obiecte din lemn, ajunge să le dea în schimbul a unor obiecte de etnografie, port popular si alte unelte folosite în perioada copilăriei sale.

Se poate spune ca această pasiune s-a moștenit, urmând ca în anul 2004, fiul său să plece în cautarea mai multor obiecte tradiționale și de folclor, de la rude, prieteni și localnici.

Punctul muzeal datează drept un muzeu din anul 2005, ce deține o bogată și frumoasă colecție de peste 2000 de obiecte, fiind structurat în cinci camere, în funcție de tipul si utilitatea obiectelor expuse.

Turiștii pot admira aici colecția, care cuprinde vestigii ale vieții cotidiene, cum sunt obiecte din lemn și din cermică, țesături, costume populare. Într-un colț în mansarda casei, se află elemente religiose: icoane pictate pe sticlă, obiecte de cult. (Figura…) Deasemenea, o altă încăpere este destinată ustensilelor utilizate în bucătărie, pictate conform acelei perioade.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Există și o cameră specifică pentru zăstre, care cuprinde o ladă de zestre, diferite brodături, ștergare. (Figura..)

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Din figura… reiese ideea colecționarului de a reproduce oarecum o familie de țărani, niște manechine, care poartă portul popular local.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Trofeele de vânătoare se regăsesc în holul casei (Figura..), precum și insectarele, iar uneltele care erau esențiale în orice gospodărie sunt expuse în curte, mașinile vechi de tors, dar și ustensile care ajutau la producerea lactatelor.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Muzeul memorial Liviu Rebreanu

Muzeul a fost creat în anul 1956 la inițiativa persoanelor, care au creat și Muzeu Grăniceresc Năsăudean. Acesta a fost construit în locul casei părintești a autotului Liviu Rebreanu, fiind situat în satul Prislop, care în urma contruirii acestui obiectiv cultural a devenit satul Liviu Rebreanu.

Din punct de vedere legislativ și cultural face parte tot din Complexul Muzeau Bistrița-Năsăud, fiind astăzi un punct de atracție pentru foarte mulți turiști.

Sursa: http://povestidecalatorie.ro/un-scurt-popas-la-muzeul-memorial-liviu-rebreanu-din-nasaud/

Casa memorială cuprinde trei camere, cu specific țărănesc unde poti pătrunde în lumea sciitorului. Se regăsesc obiecte personale ale acestuia: haine, mobilier (figura…), biroul de scris, instrumentele de scris. O altă cameră cuprinde opere ale autorului, monografii, dar și hainele, portul popular purtate de Ion, în romanul cu același nume. Deasemenea se poate observa relațiile din familia scriitorului prin multele tablouri de familie expuse pe pereți.

Sursa: http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-liviu-rebreanu

Sursa:https://locuridinromania.ro/judetul-bistrita-nasaud/comuna-liviu-rebreanu/casa-memoriala-liviu-rebreanu.html

În curtea casei, se află bustul lui Liviu Rebreanu, creat de Ioan Nichifor Someșan.

Muzeul memorial se poate vizita de miercuri până duminică între orele 9:00 – 17:00.

4.2 Vestigii arheologice

Unele dintre cele mai reprezentative vestigii arheologice din zona montană Munții Rodnei sunt Ruinele cetății medievale Rodna.

Situl arheologic se află în comuna Rodna, pe dealul Cetate, între râurile Someș și Anieș. Cetatea datează din secolul al XIII- lea, prima mențiune documentară fiind facută în anul 1235, în urma scrierilor cronicarilor ruși, care susțineau că în această comună, situată la poalele Munților Rodnei, există un important complex de exploatare minier. Aceasta a fost construită în scop militar, dar și de apărare impotriva invaziilor tătărești.

În urma unor descoperiri arheologice, s-a dovedit prin găsirea unor topoare și târnăcoape din bronz, că acest areal montan a fost locuit încă din epoca de piatră, urmând a fi distruse în Cel De-al Doilea Razboi Mondial. Tot în cadrul acestor sapături arheologice, s-a descoperit că în comuna Rodna există numeroase catacombe pe o distanță de 3 kilometri, mai exact până în satul Anieș.

Cu toate acestea în anul 1241, cetatea a fost distrusă de către mongoli, drept urmare prezentele ruine din curtea bisericii, fiind reabilitată mulți ani mai târziu, în secolul al XVI- lea de către domnitorul Petru Rareș. Această restaurare a contribuit la aducerea unui preot catolic pentru a slujii în biserică.

În momentul actual, pot fi vizitate doar ruinele cetății din curtea bisericii, vizitarea fiind gratuit.

Sursa: https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=13578

Se regăsesc de altfel și vestigii arheologice din perioada medievală: ruinele cetății medievale din satul Anieș, comuna Maieru. Aceste își au originile în secolul al XIX- lea.

Monumente comemorative

Pe lângă obiectivele turistice culturale și cele istorice, pe ansamblul arealului Munților Rodnei, se mai regăsesc și monumente comemorative, ca de exemplu:

Monumentul de la “Preluca Tătarilor”. Acesta poate fi vizitat în nordul Munților Rodnei, în comuna Borșa. A fost construit în anul 1717, în cinstea localnicilor Borșei, care în urma unei lupte ce a avut loc la Preluca Tătarilor, au învins oastea tătară.

Materialul din care a fost construit a fost bronzul, urmând a fi reconstruit în anul 2013 din marmură albă și neagră (Figura…). Pentru marcarea acestui eveniment medieval, aici se organizează anual ceremonii de comemorare pentru vitejii maramureșeni.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhiva proprie

Un alt monument comemorativ-istoric se află în comuna Moisei, numit și Monumentul martirilor români de la Moisei. Acest ansamblu a fost sculptat de câtre Vida Gheza, în perioada anului 1967 (la 23 de ani de la evenimentul tragic), în semn de recunoștință celor 29 de țărani uciși în lupta cu fascisto-horthyști, care a avut loc la 14 octombrie 1944.

Monumentul istoric cuprinde 12 siluete de bărbați, asemenea unor stâlpi, dispuși în cerc, în interiorul cercului fiind o masă de piatră. După cum se poate observa în figura… fiecare dintre acestea au o fizionomie a feței diferita, unul reprezinta Omul Apelor, Omul Pădurii, altul Omul Nopții.

Din nefericire, materialul din care a fost sculptat la început, adică lemnul, a putrezit, urmând apoi, să fie refăcut prin sculptarea în piatră.(Figura…)

Sursa: https://cronicaridigitali.ro/noua-generatie-face-cunostinta-cu-maramuresul/

Busturile fac parte tot din segmentul acesta al monumentelor comemorative, printre care și Bustul lui George Coșbuc (figura…), care poate fi admirat în orașul Năsăud, făcând parte din creațiile marelui sculptor Corneliu Medrea.

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BN_Bustul_lui_George_Cosbuc_din_Nasaud_(2).jpg

O altă creație a sa se mai regăsește și în comuna Rebrișoara, în partea de sud-vest a Munților Rodnei, numită și Monumentul fraților Mureșeanu.

Obiective turistice de factură religioasă

Situați pe cele două județe (Județul Maramureș și Județul Bistrița-Năsăud), Munții Rodnei dinspun de un mare și dezvoltat potențial turistic religios, evidențiat în principal de mănăstirile și bisericile din lemn, care au o arhitectură speficic ortodoxă și gotică. Majoritatea siturilor acestea ecumenice sunt alcătuite din lemn, bușteni, cu acoperiș din șindrilă și turnuri. De asemenea în cadrul fiecăărei biserici se pot observa anumite motive religioase, tradiționale și istorice sculptate în lemn.

Cele mai vizitate obiective turistice religiose sunt cele din partea de nord a munților, dupa cum urmează:

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, care de află în orașul Borșa, la o distanță de câțiva metri față de Centrul de Infromare Turistică Borșa. Acest monument istoric este o biserică ortodoxă, ce datează din anul 1700, fiind construită pe locul altei biserici de lemn, care a fost distrusă, urmând ca în anul 2009-2012 să fie restaurată pe interior și exterior. Aceasta a fost pictată în anul 1775, cu influențe specifice secolului al XVII-lea din zona Baia Mare

În curtea bisericii, pe lângă biserica din lemn, se află și cimitirul, dar și noua biserică construită din zid, Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (Figura…), unde se țin slujbe în fiecare zi de sărbătoare.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhivă proprie

Tot în arealul orșului Borșa, mai exact în Complexul Turistic Borșa, se regăsește Biserica din lemn “Inălțarea domnului”, o biserică ortodoxă, care a fost construită în anul 1992. În timpul vizitării acestui obiectiv, am observat că nu este vizitată doar de turiștii români, dar și de cei străini.

Sursa:arhivă proprie

Sursa:arhivă proprie

Pe lângă cele două biserici din lemn, la o atitudine de 1000 m, tot în orașul Borșa, se află Mănăstirea Pietroasa. Acest schit a fost construit pe un platou, la poalele Vârfului Pietrosu Rodnei (2303m). Această mănăstire din lemn reprezintă un loc de rugăciune și pelerinaj, dar și un punct de popas pentru cei aflați în trecere.

Conform site-ului www.basilica.ro “Mănăstirea cu hramul Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este situată la 5 km de centrul orașului Borșa. În anul 2007 a fost pusă piatra de temelie pentru un schit de maici, devenit mai târziu mănăstire.”

Sursa: http://annelisefloroian.blogspot.com/2017/08/manastirea-pietroasa-din-muntii_8.html

La doar 6 km de Borșa se află localitatea Moisei, unde poate fi vizitată Mânăstirea Moisei cu originile din secolul al XIV-lea. Acest Ansamblul monahal are în alcătuirea sa Biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”. Biserica din lemn a fost construită la inițiativa voievodului Maramureșului, Bogdan I, care a oferit acest loc de pământ pentru construirea acesteia. În prezent, în interiorul bisercii din lemn se mai află doar niște picturi realizate pe pânză.

Dupa cum se poate observa în figura… în spatele mănăstirii din lemn se află o biserică din zid, construită în secolul al XX-lea, având un stil neoclasic.

.

Sursa: https://www.calebatuta.ro/manastirea-moisei/p636

O altă biserică ortodoxă, construită vreme de 3 ani (1903-1906) este Biserica ortodoxă Șanț, situată în localitatea cu același nume. În interiorul acestei biserici se poate observa o deosebită pictură murală, caracterizată prin aspectul înrijit al desenul, dar și prin frumoasa armonie a culorilor. Toate acestea i se datoreaza lui Octavian Smigelschi, un cunoscut sculptor, pictor și grafician român, pasionat de arta monumentală bisericească.

Sursa: https://www.comunasant.ro/galerie-foto/

Se regăsesc de altfel și biserici romano-catolice, precum: Biserica romano-catolică din Comuna Rodna. Aceasta datează din secolul al XIX-lea, mai exact din anul 1825. În ceea ce privește interiorul și exteriorul bisericii, predomină stilul neobizantin.

Sursa: https://mapio.net/pic/p-15742583/

Pe lângă aceste situri religioase ce conturează imaginea turismului religios în zona Munților Rodnei, se mai regăsesc și vestigii religiose, precum:

Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”,din comuna Maieru

Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ce datează din anul 1728, situată în comuna Săcel

Biserica ortodoxă, comuna Feldru, construită în anul 1783.

Biserica ortodoxă din satul Valea Mare și Biserica greco-catolică din satul Șanț

Biserica “Buna Vestire” din localitatea Sângeorz-Băi, cu o vechime de aproape 300 de ani.

Mănăstirea Prislop, care din punct de vedere geografic se află în Pasul Prislop, la 20 km de Borșa și 60 km de Vatra Dornei.

Arta populară și manifestările etnofolclorice

Partea de nord a țării a reprezentat întotdeauna, zona unde încă se mai regăsesc tradiții străbune și încă se mai practică anumite obiceiuri. Deși, Munții Rodnei se află intr-o pondere mai mică pe arealul Județului Maramureș, dispune de un bogat potențial turistic etnofolcloric, prin arta populară și tradițiile zonei, portul popular care pot fi văzute nu numai în perioada sărbătorilor, ci și în restul timpului, aici organizându-se anual diferite festivaluri, manifestări folclorice, sărbători pe diferite teme. Astfel, tezaurul folcloric maramureșean și arta populară, în cadrul arealulaptui Munților Rodnei, este valorificat în comuna Săcel, comuna Moisei și orașul Borșa.

În comuna Săcel, pe Valea Izei, pe lângă obiceiurile tradiționale calendaristice, se regăsește un important centru de ceramică roșie lustruită, care se află în incinta unei gospodării, fiind un meșteșug transmis din generație în generație. De reținut este faptul că lutul este luat doar dintr-un anumit loc și de la o adâncime de 9-10 metri. Aceste vase sunt realizate din ceramică dacică, cu ajutorul unui cuptor vechi de sute de ani. Atelierul aparține domnului Tănase Burnar.

După cum se poate observa în figura…. în cadrul vizitării acestui atelier domnul sau soția sa Mărioara Burnar, oferă explicții turiștilor despre modul de realizare al acestor vase din ceramică și ceea ce semnifică fiecare simbol de pe acestea.

Sursa: https://extravita.ro/2015/03/20/in-vizita-la-dl-tanase-burnar-din-sacel-am-admirat-si-cumparat-obiecte-din-ceramica-dacica-direct-din-cuptor/?cn-reloaded=1

Orașul Borșa se face remercat din punct de vedere etnografic, prin casele din lemn vechi, din secolul al XVIII-lea, centrele de cojocărit, țesuturi și pcostume populare. Un alt element etnografic, specific acestei zone montane nordice, este reprezentat de către morile de apă. Fiind o zonă folclorică, aici au loc și manifestări tradiționale, precum:

– Sărbătoarea Sânzienelor, în luna iunie

– Festivalul “Hora de la Prislop”, se desfășoară în a doua jumătate a lunii august într-o zi de duminică, în Poiana Prislop. Anul acesta ansamblurile folclorice și meșterii populari își așteaptă invitații, cu programe artistice, la data de 18 august. (Fig…)

Sursa: http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=event&event=Prislop%20Dance&lg=RO

Tot în județul Maramureș, o altă localitate cu structură tradițională, este comuna Moisei, care se află în apropiere de orașul Borșa. Aici se practică obiceiuri tradiționale calendaristice, pot fi vizitate morile de apă si pivele.

Cealaltă mare parte a Munților Rodnei se află pe teritoriul Județului Bistrița-Năsăud, unde și aici în localitățile, orașele și comunele aferente, se mai păstrează anumite obiceiuri și tradiții, dar și sărbători și festivaluri de unde reiese tradiționalismul oamenilor din această zonă. Pnetru a evidenția cât mai bine elementele etnografice din Munții Rodnei, și cele din apropierea acestora, în cadrul județului, am realiazat următorul tabel: