– Plan de amplasament – scara 1:25.000 [307226]
[anonimizat] – scara 1:25.000
– [anonimizat] 1:10.000
– [anonimizat] 1:500
FISA DE SECURITATE
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
Denumirea lucrării:
ÎNLOCUIRE CONDUCTA DE TRANSPORT ȚIȚEI Ø 65/8” OCHIURI – MORENI, [anonimizat], ÎN LUNGIME DE CCA. 600M ȘI ÌN ZONA ISLAZ OCNIȚA ÌN LUNGIME DE CCA. 3000M (TOTAL CCA. 3600M) ȘI REFACERE INSTALAȚIE DE LANSARE CURĂȚITOARE DIN INCINTA STAȚIEI OCHIURI
1.2. Amplasament: [anonimizat]. 1. Amplasament
Sursa: https://earth.google.com
2. DESCRIEREA GENERALĂ A [anonimizat].
2.1. Necesitatea și oportunitatea investiției
Conducta de transport țiței Ø 65/8” asigura transportul țițeiului cu o singură pompa 2 PN 400 a cantității de aproximativ 550t [anonimizat].
Tronsonul de conducta a fost pus în funcțiune în anul 1928, străbate o zonă cu un sol agresiv (sol infestat cu apă sărată) din apropierea stației de pompare (câmp sonde SC PETROM S.A.), [anonimizat].
În anul 2011 și 2014 în zona au avut loc două avarii neprovocate cu impact major asupra mediului (sol și apă).
Primul tronson de conducta propus pentru ìnlocuire ìn lungime de 586m ì[anonimizat] 20m [anonimizat].
[anonimizat] 2.671m începe în punctul indicat de beneficiar pe un islaz aflat în administrația Comunei Ocnița și se termină în punctul indicat de beneficiar într-o [anonimizat].
Având ìn vedere aspectele prezentate, ìn vederea operării conductei ìn [anonimizat], a pierderilor de țiței și a poluărilor cu țiței s-a stabilit ìnlocuirea acestui tronson cu material nou.
Soluțiile tehnice adoptate sunt ìn [anonimizat] ìn siguranță conducte de transport hidrocarburi.
Prin ìnlocuirea conductei de țiței Ø 65/8" Ochiuri – Moreni pe un tronson ìn lungime de 586m, respectiv pe un tronson de 2.671m, se vor atinge următoarele obiective:
[anonimizat] ìn cauză și implicit pe toată conducta, ìn condiții de siguranță și la parametrii proiectați;
– Eliminarea riscului major ìn producerea de accidente ecologice majore.
2.2 Amplasamentul, topografie, fenomene naturale
2.2.1 Amplasamentul lucrării
Lucrările propuse a se executa pentru acest obiectiv de investiții sunt situate astfel:
– Tronsonul 1 [anonimizat], județul Dâmbovița;
– Tronsonul 2 [anonimizat].
Din punct de vedere al proprietarilor de teren situația este următoarea:
– Tronsonul 1:
– Proprietăți persoane fizice;
– OMV. PETROM S.A.;
– [anonimizat] a tronsonului 1, se vor executa pe același traseu cu cel al conductei existente. Punctele de cuplare ale conductei noi sunt în stația Ochiuri și înainte de traversarea paraului Slănic, la 20m de malul drept al pârâului (traversarea pârâului Slănic este existentă, traversare aeriană pe doi piloți metalici, cu conducta montată în tub protector, pe ambele maluri sunt montate ventile de secționare). Tronsonul 1 nu traversează cursuri de apă pe traseul înlocuit.
– Tronsonul 2:
– Proprietăți persoane fizice;
– Ocolul Silvic Târgoviște – Direcția Silvică Dâmbovița;
– Ocolul Silvic Moreni– Direcția Silvică Dâmbovița;
Lucrările de înlocuire a tronsonului 2, se vor executa pe același traseu cu cel al conductei existente. Tronsonul 2 nu traversează cursuri de apă pe traseul înlocuit.
La alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate s-au avut în vedere următoarele:
– Amplasamentul propus să afecteze pe durată scurtă terenurile agricole;
– Necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;
-Considerente tehnico-economice și constructive, precum și posibilități de supraveghere a conductei în timpul exploatării;
– Impact minim asupra mediului înconjurător;
– Evitarea pe cât posibil a zonelor construite sau construibile;
Amplasamentul optim al obiectivului proiectat din punct de vedere ecologic, constructiv și tehnico-economic rezultă din planul de amplasare.
Amplasamentul lucrărilor de investiții este prezentat în:
– Plan de amplasament – scara 1:25.000
– Plan de încadrare în zonă – scara 1:10.000
– Planuri de situație – scara 1:500
Fig. 2. Tronson 1 Ochiuri – Punct cuplare în gara de godevil
Fig. 3. Tronson 1 Ochiuri – Cuplare la 20m de mal drept parau Slănic
Fig. 4. Tronson 2 Ocnita– Traseu paralel cu drum exploatare în sensul spre Moreni
Fig.5. Tronson 2 Ocnita– Traseu paralel cu drum exploatare vedere spre Ocnița
2.2.2. Date climatice
Clima specifică zonei este temperat continentală.
Concluziile celui de al 4-lea Raport al IPCC au evidențiat o creștere a frecvenței și intensității fenomenelelor extreme de vreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală a climei.
Vânturile sunt influențate de relief.
Conform SR EN 1991-1-4/NB: 2007, Acțiuni ale vântului, valoarea fundamentală a vitezei de referință a vântului este de 30m/sec.
Fig. 6. – Harta climatică a României
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala (continentala de pădure, caracteristica reliefului colinar), având următorii parametrii:
– Temperatura medie anuală… + 9,9°C
– Temperatura minimă absolută… – 28,3°C
– Temperatura maximă absolută… +40,4°C
Fig.7. Diagrama precipitațiilor lunare-zona Ochiuri-Ocnita
Precipitațiile medii anuale au valoarea de 687mm și reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.
– Iarna… 115,3mm
– Primăvara… 184,0mm
– Vara… 244,3mm
– Toamna… 143,4mm
În luna iunie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitații (120mm), iar în luna februarie cea mai scăzută cantitate (40mm). Sunt considerate “cu precipitații” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie, lapoviță, grindină, ninsoare etc a totalizat mai mult de 0.1mm.
Direcția predominantă a vânturilor este cea nord-estică (16.6%) și sud-vestica (16.2%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 17.5%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1.2 – 2.8m/s.
Fig.8. Directia predominantă a vânturilor-zona Ochiuri-Ocnița
Adâncimea maximă la îngheț este de 0.90 – 1.00m, iar frecventa medie a zilelor de îngheț cu T£ 0°C este de 111,3 zile/an.
2.2.3. Încadrarea ìn zona macroseismică
Din punct de vedere seismic conform SR 11100-1/93, zona studiată se situează ìn interiorul izoliniei de gradul 81, pe scara MSK. Indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 de ani (minim).
Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100/1- 2013 amplasamentul prezintă o valoare de vârf a accelerației terenului, ag, este de ag = 0,35g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 225 ani, cu 20% probabilitate de depășire în 50 ani.
Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns este Tc = 0,7sec.
Încadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100 – 1/2013.
2.2.4. Încadrarea în zone de risc
Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora exista un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive și anume cutremure de pământ, inundații și alunecări de teren.
Conform anexei 3 a legii 575/2001, care cuprinde unitățile administrativ-teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII (exprimate în grade MSK), zona Ocnița are intensitatea seismică 81 (exprimată în grade MSK) și perioada medie de revenire de 50 ani.
Conform anexei 5 din legea 575/2001, care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afecate de inundații, zona Ochiuri-Ocnita poate fi afectată de inundații datorate revărsării unor cursuri de ape și scurgerilor de pe torenți.
Conform anexei 6 din legea 575/2001, care conține lista cu unitățile administrativ-teritoriale afecate de alunecări de teren, în zona Ochiuri-Ocnita pe traseul conductei potențialul de producere a alunecărilor este mediu și probabilitate de alunecare- scăzută.
2.3. Studiu hidrologic
Lucrarea nu cuprinde traversări de ape pentru care să fie elaborat studiu hidrologic.
2.4. Asigurarea resurselor (apa, energie, comunicații, etc.) și a căilor de acces provizorii
În zona nu sunt surse de apă și energie electrică în apropierea punctului de lucru.
A) Asigurarea necesarului de apă.
Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul și depozitarea ìn vase, ìn organizarea de șantier.
Apă potabilă va fi procurata din comerț sau din surse locale.
Apa necesară pentru probele de presiune se va asigura prin transportul cu cisterne.
B) Energie electrică.
Alimentarea șantierului cu energie electrică se face din surse proprii ale constructorului (grupuri electrogene).
C) Telefon.
Va fi asigurat de constructor pe timpul execuției prin telefonie mobilă.
D) Căi de acces provizorii
Accesul la lucrare se face din drumul de acces al Stației Ochiuri, drumul comunal asfaltat DCL 70 și pe drumurile de exploatare existente, care asigura accesul pe traseul conductei, conform descrierii ce se face în continuare.
Nu se vor realiza drumuri de acces, deoarece nu este cazul, drumurile existente asigurând accesul la tot traseul conductei, la organizarea de șantier și ìn lungul lucrării. Accesul pe traseul conductei se va face din drumuri existente și pe culoarul de lucru al conductei.
2.2.5. Caracteristici geotehnice
In sectiunea de mai jos este redata pozitia spatiala a stratelor ce alcatuiesc terenul. Cotele sunt cote medii relative masurate in situ.
Terenul cercetat prezinta urmatoarea pozitionare litologica pe verticala:
la suprafata exista un strat de sol vegetal de 0,5 – grosime;
Sub acesta se dezvolta pana la adancimea de 3,20- un strat de argila nisipoasa cu mici concretiuni calcaroase si paiete de mica plastic vartoasa.
Sub adancimea de -3,2- s-a interceptat un strat de argila galbuie cu paiete de mica si elemente de pietris. Stratul de nisip continua si sub adancimea de si este de presupus ca granulometria acestuia creste.
3. MEMORIU TEHNIC
3.1 Lucrări tehnologice – montaj conducta
3.1.1. Stabilirea clasei de locație
În conformitate cu SR EN 14161/2011 – Industriile petrolului și gazelor. Sisteme de transport prin conducte, conducta se încadrează în următoarea clasa de locație:
Fluidul transportat: țiței,
Categoria fluidului (conform art.5.2 din standard): țiței B;
Clasa de locație (conform anexa B din standard): 2
3.1.2. Zona de protecție și siguranță
Zona de protecție a conductelorde transport țiței este de 10 m de o parte și de alta a axului respectiv, conform Ordin nr. 196 al A.N.R.M., publicat în M.O. nr. 885 din 18.10.2006.
În zona de amplasare conducta traversează terenuri arabile, drumuri de exploatare balastate și de pământ.
Distanța de siguranță poate fi redusă prin proiect cu 50% (5m stânga, 5m dreapta) conform Ordin 196/2006, prin folosirea următoarelor măsuri compensatorii, astfel:
– Material tubular superior – țeava din oțel L 360N (X 52).
– Țeava preizolata cu polietilena extrudata tip N-v, de tip «Întărit», cu grosimea minimă de 2,4mm, conform standard german DIN 30670;
– Grosime de perete de 5,6mm pe toată lungimea conductei înlocuite;
3.1.3 Parametrii de funcționare și date tehnice, alegerea materialului conductei, calculul de rezistență
3.1.3.1 Parametrii de funcționare
Datele tehnice și parametrii de funcționare utilizați în prezența documentație au fost puse la dispoziție de către beneficiar în Caietul de sarcini.
Date tehnice
– Punct de plecare element instalație: Stația Ochiuri
– Punct de destinație/element instalație: Stația Moreni
– Lungimea conductei: 12,472Km
– Capacitatea de transport: 850m3/zi
– Diametru conducta: 65/8” în (168,3mm)
– Presiunea de proiectare: 64 bar
– Presiunea de plecare: Max 20 bar
– Temperatura la plecare: Max. 45 °C
– Durata de funcționare preconizată: 30 ani
– Conducta godevilabila: Da
– Protecție catodică Nu
Proprietățile fizico-chimice ale țițeiului transportat:
Densitatea, la t= 15șC 895-900 Kg/m3
Conținut de impurități (apa+suspensii solide) max. 1% m/m
Punct de congelare -14șC la -16șC
Distilare – gama distilării în funcție de temperatură 50% v/v la 350șC
Vâscozitatea cinematică la minim două
Temperaturi diferite 20șC: 30-45cSt
30șC: 25-30 cSt
40șC: 14-18 cSt
50șC: 10-15 cSt
Presiunea de vapori Reid la 37,8șC 110-120 mmHg
Conținut de sulf max 0,5% m/m
Conținut de cloruri max 6Kg/vag
Conținut de parafină max 2% m/m
3.1.3.2 Lucrările proiectate:
Lucrarea consta în înlocuirea a două tronsoane din conductă de transport țiței Ø 65/8” Ochiuri-Moreni, primul de 586m situat în Comuna Gura Ocniței și al doilea de 2.671m, situat în Comuna Ocnița, ambele în județul Dâmbovița.
Conducta se realizează din țeavă Ø 168,3mm, oțel L360N, conform SR EN ISO 3183:2013. Țeava, conform calculelor de dimensionare va avea grosimea de perete de 5,6mm.
În afara celor două tronsoane este necesară adaptarea gării de lansare godevil la condițiile noi de godevilare a conductelor.
Fig. 9. Inlocuire conductă
3.1.4 Lucrări de excavație, săpătură, infrastructură
3.1.4.1 Trasarea lucrărilor
Predarea amplasamentului se va face ìn baza unui proces verbal de predare-primire amplasament, în prezența constructorului, beneficiarului și proiectantului la solicitarea constructorului adresată beneficiarului și proiectantului cu minimum 5 zile înainte de predare.
Trasarea ìn teren a lucrărilor va fi făcută de topograful constructorului ìn baza planurilor de situație și a profilelor longitudinale și va fi verificată de proiectant și beneficiar. Lucrările vor fi executate ìn conformitate cu următoarele desene:
planurile de situație
profile longitudinale
profile transversale
detalii de montaj
3.1.4.2 Pregătirea culoarului de lucru și executarea lucrărilor de terasamente
Culoarul de lucru are o lățime, pe majoritatea traseului de 10m pentru conductă cu Dn 150mm, în teren agricol sau neproductiv care se va ocupa temporar, iar după terminarea lucrărilor va fi nivelat, grăpat și fertilizat cu îngrășăminte chimice, pentru a-și păstra proprietățile vegetale și pentru culturile agricole viitoare.
Trasarea ìn teren a lucrărilor va fi făcută de topograful constructorului ìn baza planurilor de situație și a profilelor longitudinale și va fi verificată de proiectant și beneficiar. Lucrările vor fi executate ìn conformitate cu următoarele desene:
planurile de situație
profile longitudinale
profile transversale
detalii de montaj
Se vor executa sondaje pentru a se determina dacă pe locație nu sunt instalații.
3.1.5 Executarea lucrărilor de construcții – montaj
Lucrările de constructii-montaj vor ìncepe numai după obținerea tuturor avizelor necesare, autorizației de construire, acordurile proprietarilor și vor fi executate conform cu planul de situație și profilul longitudinal, cu detaliile de execuție și descrierile din caietul de sarcini și proiectul tehnic.
Montarea conductei va fi făcută numai de unități specializate ìn domeniu, care dispun de utilaje de execuție și control performante ìn domeniu, personal calificat și atestat pentru astfel de lucrări.
Înainte de ìnceperea săpăturilor se va verifica de către constructor și beneficiar, dacă traseul marcat pe teren este conform proiectului și dacă contravine prevederilor ìn vigoare.
Lucrările propuse au rolul de a asigura funcționarea ìn condiții de siguranță și protecție a conductei menționate, în zonele aflate din punct de vedere administrativ pe teritoriul prezentat, conform cu planurile de situație ce vor fi ìntocmite.
Lucrările de constructii-montaj se vor executa ìn conformitate cu planurile de situație și profilele longitudinale.
Succesiunea operațiilor realizate ìn perioada de constructii-montaj este următoarea:
Predare amplasament-beneficiar, proiectant, constructor;
Predarea – primirea și pichetarea traseului intre beneficiar, topograf, constructor, proiectant;
Amenajarea spațiilor de depozitare a materialelor și organizării șantierului pe culoarul conductei;
Procurarea și transportul materialului la locație;
Trasarea culoarului de lucru;
Decopertarea stratului vegetal;
Transportul țevii izolate pe traseu;
Execuția dubletilor;
Verificarea calității cordoanelor de sudură, conform procedurilor de sudare specifice constructorului și emiterea certificatelor de calitate;
Curățirea conductei la luciu metalic cu perii de sârmă, numai la îmbinarea tronsoanelor de conductă;
Întregirea izolației anticorozive exterioare cu manșoane sau benzi termocontractile, în prealabil după curățirea țevii, a locului de aplicare;
Verificarea cu detectorul a continuității izolației și completarea lipsurilor dacă este cazul;
Săparea șanțului;
Lansarea tronsoanelor în șanț, mecanizat;
Execuția gropilor de poziție;
Execuția traversărilor de obstacole – rețele subterane, drumuri, canale;
Asamblarea în fir continuu prin sudarea tronsoanelor între ele;
Verificarea calității cordoanelor de sudură și emiterea certificatului de calitate;
Verificarea cu detectorul a continuității izolației și completarea lipsurilor dacă este cazul;
Curățirea interioară a conductei prin pistonare;
Astuparea șanțului în fir continuu;
Efectuarea probelor de presiune se face la următorii parametrii: ;
– Proba de rezistență cu apă la 1,25 x 64 = 80 bar timp de minim 1 oră.
– Proba de etanșeitate cu toate armaturile montate, executată cu apă la 1,1 x 64 = 70,4 bar, timp de minim 8 ore;
Recepția preliminară a lucrării;
Cuplarea conductei la conductă existenta;
Verificarea calității cordoanelor de sudură, conform procedurilor de sudare specifice constructorului și emiterea certificatelor de calitate;
Curățirea conductei la luciu metalic cu perii de sârmă;
Întregirea izolației anticorozive exterioare cu manșoane sau benzi termocontractile, în prealabil după curățirea țevii, la cuplări;
Verificarea cu detectorul a continuității izolației și completarea lipsurilor dacă este cazul;
Montarea și punerea în funcțiune a protecției catodice;
Demontarea conductei vechi;
Transportul și depozitarea conductei vechi;
Refacerea terenului la starea inițială;
Recepția la terminarea lucrării.
Materialele utilizate la realizarea conductei vor fi verificate, dacă sunt ìnsotite de certificatul de calitate conform legii și corespund prevederilor proiectului, de către contractor.
Fig. 10. Executia lucrarilor
Fig. 11. Executia lucrarilor
3.1.6 Execuția traversării obstacolelor și a schimbărilor de direcție
3.1.6.1 Lansarea conductei în șanț
Lansarea conductei în șanț se va face după ce la toate îmbinările s-au finalizat sudările și izolația.
Lansarea conductei în șanț se execută cu utilaje special destinate denumite lansatoare.
La coborârea conductei în șanț se vor utiliza chingi (este strict interzisă folosirea cablurilor, lanțuri sau dispozitive cu corpuri metalice ce pot distruge izolația) și se va acorda o atenție deosebită la trecerea conductei pe sub sau pe lângă obstacole.
În vederea protejării conductei de eventuale lucrări ce se pot executa în apropierea ei, se va monta deasupra conductei, pe toată lungimea ei, la 40- 50cm deasupra generatoarei superioare a conductei, banda de avertizare de culoare galbenă din PE cu inscripția ‘’Atentie produse petroliere’’.
Înainte de a coborî tronsoanele, fundul șanțului se curăța bine de pietre, material lemnos corpuri tari și se amenajează un pat continuu de nisip sau pământ cernut în grosime de 10cm, uniform pe toată lungimea tronsonului, ce va acoperi circumferința conductei cu minim 10cm, după compactarea manuală.
3.1.6.2 Reîntregire tronsoane
După lansarea tronsoanelor de conductei în șanț se execută sudura tronsoanelor între ele. În prealabil au fost amenajate gropile necesare sudurii la poziție.
Sudarea tronsoanelor se face de către sudori autorizați, după pregătirea capetelor de conductă.
După sudurile de întregire, toate aceste suduri sunt supuse controlului radiografic.
În cazul în care se găsesc suduri neconforme, acestea se refac și obligatoriu se va face controlul cu radiații.
3.1.6.3 Protecție anticorozivă
Protecția anticorozivă a țevilor este realizată în fabrica și se utilizează din polietilena extrudata – PE, tip N-v – conform DIN 30670, având grosimea minimă de 2,4mm.
La suduri se utilizează manșoane termocontractile.
La curbe și cuplări izolația va fi făcută cu benzidin polietilena aplicate la cald.
Protecția catodică va fi tratată la capitolul Memoriu Tehnic- Protecție Catodică din acest volum.
3.1.6.4 Acoperirea șanțului
Șanțul nu va fi astupat decât după ce beneficiarul va verifica stratul de pământ mărunțit (sau nisip) pe care se va monta conducta și ìnvelirea cu material moale (pământ) a ìntregii circumferințe a conductei.
Astuparea șanțului se va face cât mai repede. Materialul de umplutură va fi astfel așezat pentru a se evita distrugerea izolației.
Astuparea cu pământ a conductei, după montarea în șanț se va realiza tot manual și mecanizat, conform Normativelor Tehnice pentru proiectarea și execuția terasamentelor.
Astuparea conductei se va face numai după:
– Verificarea și izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de poziție;
– Montarea prizelor de potențial (unde este cazul);
– Realizarea stratului de pământ mărunțit pentru montare conductă;
– Realizarea drenajelor cu răsuflători (unde este cazul).
Astuparea șanțului se va realiza cu pământul rezultat de la săpătură și depozitat pe marginea șanțului, în final depunându-se stratul vegetal depozitat separat.
Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 30cm bine compactate până ce se acoperă cu 15cm generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat se compactează separat.
Restul umpluturii se va face mecanizat în straturi de 30cm, de asemenea bine compactate.
Se interzice îngroparea lemnului provenit din sprijinirea malurilor.
Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână și cu maiul mecanic la umiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat.
Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului natural din jur.
Umiditatea optimă de compactare se asigură prin stropire manuală în locuri înguste și prin stropire mecanică în spații largi, pentru completarea gradului de umiditate necesar.
Constructorul are obligația de a reface terenul, pe toată înălțime săpăturii, conform profilului litologic pe care acesta a avut-o anterior execuției lucrărilor.
3.1.7 Probe de presiune
Probele de presiune se execută în conformitate cu SR EN 14161:2015, capitolul 6.7.3.
Presiunile de încercare se vor face hidraulic cu apă și vor fi următoarele:
proba de rezistență hidraulică Prezistenta = 1,25 x MAOP = 1,25 x 64 = 80 bar, în care MAOP este presiunea maximă de operare care este 64 bar. Proba se execută cu apă sau apă, timp de minim 1 ora de la egalizarea presiunii în conducta și a temperaturi conductei cu cea a solului;
proba de etanșeitate hidraulică Petanseitate = 1,1 x MAOP = 1,1 x 64 = 70,4 bar. Proba se execută cu apă timp de minim 8 ore de la egalizarea presiunii în conducta și a temperaturi conductei cu cea a solului.
Proba de rezistență hidraulică se poate face pe tronsoane sau se poate face pe toată conducta astfel încât presiunea maximă de încercare în punctul de cota minimă să nu depășească 1,8 x Pmax.
3.1.8 Cuplarea în conducta existenta
Cuplarea tronsoanelor de conducte noi în conductele existente se face prin sudură.
La efectuarea operațiunilor de cuplare, se va ìntocmi un program de lucru ìntre beneficiarul conductei, constructor și proiectant. Operațiunea de cuplare și demontare țeava veche cuprinde următoarele lucrări în ordinea dată mai jos:
se pompează produsul din conducte cu ajutorul a doua pistoane ìn care se intercalează apa, astfel ca distanța dintre pistoane să fie mai mare ca distanța dintre două ventile de secționare ce vor fi acționate pentru izolarea zonei;
se pompează pistoanele astfel încât între ventilele de secționare să rămână numai apa, iar pistoanele să rămână în afara zonei cuprinsă între ventile;
se perforează conducta ìn punctul cel mai de jos de pe traseu (după ce în prealabil a fost executată groapa de poziție izolată cu folii sau în groapa fiind montată o habă, fiind pregătită pentru intervenție o vidanja pentru scoaterea apei ce mai poate conține produs și mijloace de transport etanșe) și se verifică dacă pe tronson a mai rămas produs, în acest caz acesta se evacuează ìn butoaie sau cisterne și se transporta la cea mai apropiată stație CONPET unde este reintrodus în fluxul tehnologic;
se astupa capetele conductei în care se face cuplarea cu baloane care să etanșeze conducta și să prevină riscul unei explozii sau incendiu;
se cuplează conductele noi în conductele existente;
se izolează îmbinările de la cuplare;
se pune în funcțiune conductă, reluând pomparea;
se intervine la tronsoanele de conducte vechi, decuplate, în vederea demontării;
se curăța tronsoanele supuse dezafectării cu piston pentru evacuarea în totalitate a produsului, apei și a parafinei depuse pe conductă, folosind un piston etanș pentru o bună curățire, ce va fi împins cu aer; la celălalt capăt al conductei se montează o habă pentru colectarea reziduurilor, ce vor fi încărcate în butoaie sau cisterne și transportate la parcul de rezervoare cel mai apropiat;
se va tăia conductă cu cuțitul cu role în tronsoane având lungimea astfel încât să poată fi transportate cu mașinile din dotarea constructorului, fără a depăși însă lungimea maximă admisă la circulația pe drumurile publice;
la capetele tronsoanelor tăiate și ale conductei existente se vor introduce dopuri sau baloane de cauciuc pentru a ìmpiedica orice eventuală scurgere de produs;
se încarcă tronsoanele de conducta tăiată în mijlocul de transport și se transporta în depozit intermediar la cea mai apropiată stație a beneficiarului sau direct la depozitul de la Inotesti;
se astupa șanțul;
se reface terenul la categoria de folosință inițială;
se face recepția lucrărilor.
Cuplarea conductei se va face prin sudura, după ce ìn prealabil capetele conductei existente au fost pregătite corespunzător (curățate, șanfrenate etc.).
Îmbinările sudate de la cuplări se vor controla cu 100% cu R.P.
3.1.9 Reperarea conductei
Constructorul va monta pe fiecare conductă plăcuțe de identificare din metal pe care se imprima:
• conducta de țiței;
• simbolul deținătorului;
• numărul de inventar;
• diametrul conductei;
• presiunea de regim;
• anul punerii în funcțiune.
Plăcuțele se vor monta pe părțile aparente ale conductei. Bornele de marcare se execută conform planului.
Marcarea conductei în teren se realizează prin plantarea unor borne prevăzute cu plăcute indicatoare. Aceste borne se amplasează în următoarele situații:
la ambele capete ale subtraversărilor cailor de comunicații;
schimbările de direcție în plan orizontal și vertical;
intersecții cu conducte sau alte instalații subterane;
Plăcuțele indicatoare se confecționează din metal și conțin informații codificate despre conducta.
Distanță de amplasare a bornelor va fi astfel aleasa încât de lângă o bornă să se poată vizualiza borna următoare de pe traseu.
Pe plăcuțele indicatoare amplasate la schimbările de direcție se inscripționează direcția și unghiul de deviere.
Conducta de țiței va fi prevăzută cu bandă avertizoare din polietilenă pentru detectare în cazul săpăturilor. Banda avertizoare se amplasează la 30cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
3.1.10 Demontarea conductei înlocuite, recuperarea și transportul țevilor recuperate
După finalizarea lucrărilor pentru montajul conductei noi se trece la demontarea conductei vechi.
Conducta nu se demontează în zonele în care conducta subtraversează drumuri asfaltate.
După demontare conducta se transporta și se depozitează la baza tubulara a CONPET S.A. situată la Inotesti, jud. Prahova.
3.1.11 Recepția lucrărilor
Recepția finală se va face conform Regulamentului aprobat cu Hotărârea 444/2014, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.
Execuția și recepția lucrărilor se face respectând prevederile Legii 10/1995 modificată, privind calitatea ìn construcții și documentelor conexe, cu privire la calitatea în construcții, modificată și aprobată prin Legea 440/2002 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale, pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. 95/1999.
Recepția va fi în conformitate cu H.G. nr. 444/2014 pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.
4. METODE DE DECONTAMINARE A SOLULUI
Pompare si tratare (pump and treat)
> Pompare a apelor subterane, tratare si apoi reinjectare in apele subterane, in reteaua de asanare sau in apele de suprafata
> Posibilitate de izolare hidraulica
> Posibilitate de recuperare a materiilor flotante
Fig. 12. Pompare si tratare
Fig. 13. Drenaj pasiv + curatare de noroi/ulei
Fig. 14. Pompare-tratare : drenare activa + curatare de noroi/ulei
4.1 TEHNICI DE DEPOLUARE IN SITU
Fig. 15. Procedeul extracției sub vid
Spălare in situ sau spălarea solului (soil flushing)
Injectare de apă (cu aditivi sau fără) în partea de amonte a masei poluate, apoi pompare a poluantului antrenat de flux, în aval de zona poluată
Apa poate fi injectata la presiuni și temperaturi diferite și poate fi injectata în matricea solului său stropită pe suprafața poluată
Cum sunt adesea generate importante cantități de efluenți contaminați, din motive economice este necesară reciclarea solventului utilizat în timpul extracției
Variante la oxidarea chimică in situ
Variante datorate utilizării reactivilor mai mult sau mai puțin oxidanți :
Peroxid de hidrogen (Fentons)
Ozon
Permanganat
Variante datorate modului de injectare :
Injecție prin puțuri
injecție prin malaxare
Fig. 16. Schema principiului oxidarii chimice in situ (injectie clasica)
5. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU ASIGURAREA PROTECȚIEI, SIGURANȚEI ȘI IGIENA MUNCII
Pentru a înlătura pericolul producerii accidentelor de muncă este necesar să fie respectate atât de constructor (în faza de constructii-montaj), cât și de beneficiar (în faza de exploatare a conductei) normele în vigoare, respectiv:
Legea 319/2006: Legea securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 01 februarie 2014
Legea 307/2006: privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea de Guvern nr. 1425/11 octombrie 2006 (actualizata) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, (modificată și completată de HG 1242/2011);
Hotărârea de Guvern nr. 300/02 martie 2006 (actualizată) privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile (modificată și completată de HG-601/2007);
Hotărârea de Guvern nr. 493/12 aprilie 2006 (actualizata) privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot (modificată și completată de HG 601/2007);
Hotărârea de Guvern nr. 971/26 iulie 2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;
Hotărârea de Guvern nr. 1048/09 august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
Normele menționate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate, după caz, cu norme pe care constructorul și beneficiarul le consideră necesare.
Conducerea șantierului are obligația să cunoască și să aplice legile și actele normative legate de securitatea și sănătatea ìn munca, situațiile de urgență și să facă tuturor salariaților instructaje generale și individuale la schimbarea locului de muncă și periodice, care să fie consemnate ìn fișele individuale de instructaj. De asemenea trebuie să semnaleze pe șantier locurile periculoase.
Principalele măsuri și acțiuni pentru asigurarea protecției, siguranței și igiena muncii sunt:
luarea măsurilor tehnice și organizatorice pentru asigurarea condițiilor de securitatea muncii;
realizarea instructajelor de securitate și sănătate a muncii ale ìntregului personal de execuție și consemnarea acestora ìn fișele individuale;
controlul aplicării și respectării normelor specifice de către ìntreg personalul;
verificarea periodică a personalului privind cunoașterea normelor și măsurilor de securitatea și sănătatea în muncă și pentru situațiile de urgență.
Instructajele de securitatea și sănătatea ìn munca și situațiile de urgență, la execuția lucrărilor, se referă cu prioritate la:
semnalizarea și supravegherea lucrărilor;
transportul materialelor;
manevrarea materialelor grele cu utilaje de ridicat;
executarea săpăturilor și umpluturilor;
obligativitatea folosirii echipamentelor de protecție și de lucru;
folosirea utilajelor de execuție.
5.1. Măsuri de protecție pentru manevrare și conducere utilaje
În vederea prevenirii accidentelor la locul de muncă, se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecție ce vor viza manevrarea și conducerea utilajelor în balastieră (excavator și excavator tip draglină):
Excavatoare
Art. 1: La conducerea excavatoarelor sunt admise persoane peste 18 ani, calificate și autorizate pentru utilajul respectiv, care posedă permis de conducere a excavatorului și cunosc Normele de Tehnica Securității Muncii;
Art. 2: Înainte de pornirea excavatorului mecanicul este obligat:
să controleze nivelul uleiului și al apei; se fac manevrele cu motorul în gol; se controlează presiunea pompei de ulei la manometru;
se verifică dacă sunt în stare de funcționare ansamblurile și mecanismele utilajului;
să efectueze operațiunile de reglare și să mențină în stare de curățenie interiorul și exteriorul excavatorului;
să controleze dacă funcționează dispozitivele de comandă, pornire și de frânare, să nu fie slăbite;
după alimentarea cu combustibil se șterg rezervoarele cu cârpe (până la uscare), se verifică să nu fie pierderi de combustibil în exterior (pentru a preveni unele accidente sau incendii);
să efectueze întreținerea tehnică în fiecare schimb, să verifice dacă funcționează limitatorul de rotire și nu se va cupla brusc mecanismul de rotire;
să verifice existența și starea dispozitivelor de protecție a sistemului de semnalizare acustic, a stingătorului pentru caz de incendiu, a sistemului de iluminat și a sistemului de frânare.
Art. 3: Înainte de a intra în lucru cu excavatorul, trebuie verificat terenul pe care va lucra, acesta fiind nivelat și bine consolidat; nu se va lucra pe terenuri cu pante transversale mai mari de 5%; se va răngui întreg frontul de lucru înainte de începerea lucrului cu excavatorul.
Art. 4: Este interzis mecanicului să lase excavatorul cu cupa înspre frontul de exploatare pe timpul pauzelor de masă sau la terminarea lucrului.
Art. 5: Se interzice trecerea sau staționarea persoanelor sub cupa sau brațul excavatorului, deasemenea și în raza de acțiune a utilajului.
Art. 6:Este interzisă urcarea sau coborârea din excavator a personalului care-l conduce în timpul lucrului.
Art. 7:Nu se va face reglarea frânelor în timp ce cupa încărcată se ridică sau se rotește.
Art. 8: Este interzisă deplasarea greutăților prin împingerea lor cu cupa, lateral de poziția excavatorului.
Art. 9:Nu se va face frânarea bruscă a rotirii platformei, când cupa este încărcată; nu se va lucra fără limitator de rotire.
Art. 10: Este interzisă păstrarea excavatorului cu cupa încărcată și frânată; la terminarea lucrului cupa trebuie lăsată goală și așezată pe sol fără a fi așezată înspre frontul de lucru.
Art. 11: Nu se vor efectua lucrări de reglare, ungere sau reparații cu motorul în funcțiune; nu se va face curățenia cupei și înlocuirea dinților cu cupa ridicată.
Art. 12: Nu se face trecerea cu excavatorul peste podețe, până nu este verificată consolidarea acestora, fiind interzis a se atinge de cabluri de tensiune.
Art. 13: Deplasarea excavatorului pe distanțe mari (drumuri, etc.) se va face cu cupa goală, așezată pe axa excavatorului (cupa va fi orientată în direcția deplasării).
Art. 14: Se interzice utilizarea cablurilor cu fire rupte, acestea vor fi verificate și unse, iar zona de lucru va fi marcată cu tăblițe avertizoare.
Art. 15: Pe timp de iarnă, îngheț, polei și zăpadă, pe drumurile pe care circulă excavatorul vor fi presărate cu nisip, rumeguș, sare pentru evitarea accidentelor.
Art. 16: Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comandă a autovehicolului.
Art. 17: Între 2 excavatoare ce lucrează în trepte, unul în dreptul altuia, distanța pe orizontală va fi de minim 20 m.
Art. 18: Lățimea bermei (platforma de lucru) a excavatorului, va fi în funcție de raza de
acțiune a utilajului de încărcare, gabaritul longitudinal al mijlocului de transport, lățimea drumului de acces, la care se adaugă o zonă de siguranță de minim 3 m.
Art. 19: Taluzurile fronturilor unde se lucrează cu excavatorul, vor fi verificate la începutul schimburilor ori de câte ori este nevoie în perioada de îngheț-dezgheț și ploi abundente.
Art. 20: Nu se va lucra cu excavatorul pe timp de furtună sau în schimburile de noapte, dacă iluminatul nu este corespunzător.
La punerea in functiune a excavatorului tip draglina, se impun urmatoarele reguli de siguranta specifice:
– asigurarea stabilitatii si echilibrarii platformei sasiului;
– asigurarea functionalitatii macanismului pasitor;
– dintii detasabili, montati pe cupa, sa nu fie uzati sau lipsa;
– cablurile de ridicare si de inchidere de la cupa sa nu aiba fire rupte peste procentul stabilit in cartea tehnica;
– personalul deservent sa fie autorizat pentru meseriile de excavatorist si macaragiu;
– draglinele vor fi utilizate dupa schema de lucru, stabilita in proiectul de executie privind extractia si transportul masei aluvionare, si care se regaseste in monografia de lucru a locului de munca respectiv.
Buldozer
Art. 1: Înainte de începerea lucrului, mecanicul este obligat să controleze starea tuturor butoanelor, manetelor și mecanismul de rulare; să strângă rolele stabile, să înlocuiască pe cele lipsă și să verifice sistemul de frânare.
Art. 2: Toate buldozerele vor fi dotate cu sisteme de semnalizare acustice și optice.
Art. 3: Reparațiile părții interioare ale lamei sau cupei, se vor face numai după ce acestea au fost așezate pe calaj.
Art. 4: Este interzis a se urca cu buldozerul pe marginea bermelor de siguranță, respectându-se distanțele prevăzute de Normele de protecția muncii în exploatările miniere le zi.
Art. 5: Reparațiile părților inferioare ale lamei se vor face numai după ce acestea au fost așezate pe calaj.
Art. 6: Este interzisă oprirea buldozerului în pantă sau pe rampă, fără să fie asigurat împotriva pornirii.
Art. 7: La operațiile de taluzare buldozerul va lucra cu lama spre pantă.
Art. 8: Buldozeristul este obligat să fie atent tot timpul la sensul de mers al buldozerului.
Art. 9: Este interzis buldozeristului urcarea sau coborârea din buldozer în timpul mersului.
Art. 10: Orice reparație sau reglare la buldozer se face numai cu motorul oprit și cu asigurarea condițiilor sigure de lucru.
Art. 11: Se interzice buldozeristului trecerea prin albiile râurilor cu buldozerul.
Art. 12: Se interzice urcarea pe buldozer a mecanicilor obosiți sau sub influența băuturilor alcoolice.
Art. 13: Este interzis să se lucreze cu buldozerul și să se apropie de liniile electrice aeriene, repectându-se distanța de peste 10 m.
Art. 14: În timpul lucrului se vor respecta următoarele măsuri:
Buldozerul va lucra pe vatra carierei numai atunci când este rănguit întreg frontul de exploatare și sunt amenajate căi de acces corespunzătoare, unde se lucrează pentru încărcare și transportul materialului;
Se interzice prezența persoanelor în raza de acțiune a utilajului;
Este interzis transportul persoanelor pe caroseria buldozerului.
Art. 15: Este interzis buldozeristului să circule pe alte trasee decât cele stabilite de conducătorul procesului de producție.
Art. 16: La operațiunile de taluzare, buldozeristul va lucra numai cu lama spre pantă.
Art. 17: Înainte de tractarea cu cabluri a sarcinilor, acestea se vor verifica pe toată lungimea lor; pentru a nu fi deteriorate acestea vor fi matisate (pe lungimea de 30 cm) fără fire rupte sau noduri.
Art. 18: La încetarea lucrului, mecanicul este obligat să curețe buldozerul, să pună toate comenzile la zero, să asigure buldozerul împotriva răsturnării, alunecării sau pornirii întâmplătoare în timpul repausului.
Incarcator frontal
Conducerea incarcatorului frontal este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere pentru categoria respectiva eliberat de catre organul de politie
Mersul inapoi se semnalizeaza acustic manevra de mers inapoi
Este interzisa pornirea motorului prin impingere sau remorcare , prin coborire libera pe panta sau prin alte metode improvizate
Este interzisa parasirea utilajului cind cupa este incarcata si ridicata de la sol.
alimentarea cu combustibil se va face numai in locuri special amenajate.
Deplasarea se face mentinind sarcina la o inaltime maxima de 0,5 m de la sol, pantele caii de acces nu trebuie sa depaseasca 7% iar denivelarile nu vor fi mai mari de 10 cm.
Se interzice transportul persoanelor in cupa incarcatorului.
Se interzice masinistului conducator sa lase masina fara supraveghere sau sa permita manipularea comenzilor de catre alte persoane.
In carcatorul frontal trebuie sa aibe la zi reviziile tehnice
Pe lângă măsurile specifice cuprinse în capitolele de mai sus, se vor mai respecta și următoarele prescripții generale:
Efectuarea cu regularitate a instructajului introductiv general și periodic la toți salariații, pe specialități;
Se vor întocmi și păstra fișele de instructaj;
Se vor afișa la locul de muncă sau pe utilaje instrucțiunile NTS, specifice acestuia ;
Se vor amenaja și dota punctele de lucru cu borne care să delimiteze zonele de pericol de accidente;
Se vor marca cu panouri avertizoare vizibile, locurile de muncă periculoase și expunerea la pericol de înec pentru oameni și animale ;
Se vor revizui cu regularitate toate utilajele, la termenele prescrise în instrucțiunile de funcționare din normativele generale;
Orice lucrare de reparație, revizie sau verificare la utilaje se va executa numai de către personal calificat și instruit și în locuri special amenajate, retrase pe cote dominante deasupra limitei de inundabilitate care se regasesc în documentația anexată.
În afara acestor norme, se vor avea în vedere următoarele:
Personalul de exploatare va folosi în mod obligatoriu echipament de protecție specific locului de muncă, în conformitate cu normativele în vigoare: căști, salopete, manuși de protectie, bocanci, pelerine de protectie pe timp ploios, etc.
Se vor supraveghea și controla în timpul functionării utilajele pentru a evita frecările, slăbirile mecanismelor, deformatiile de piese și alte defectiuni mecanice ce pot conduce la accidente.
Se vor respecta prevederile planului de aparare împotriva inundațiilor.
6. MĂSURI PRIVIND SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Respectarea normelor privind situațiile de urgență, precum și echiparea cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor pe toată perioada de executare a lucrărilor.
Înainte de executarea unor operații cu foc deschis se face instructajul personalului care realizează aceste operații având ìn vedere prevederile normativelor privind intervenția ìn situații de urgență, pe durata de execuție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
Dintre măsurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea condițiilor optime de muncă amintim:
natura și specificul lucrărilor cuprinse ìn aceasta documentație impune constructorului multă inițiativă, dotare tehnică corespunzătoare, prevedere, o supraveghere atentă la aplicarea tehnologiilor de execuție prevăzute ìn proiect și alegerea timpului optim de lucru;
constructorul va ìntreprinde măsuri organizatorice adecvate pentru preìntâmpinarea și evitarea dificultăților ìn execuția lucrărilor și pentru preìntâmpinarea accidentelor de muncă;
săpăturile și malurile șanțurilor vor fi marcate vizibil și amenajate cu mijloace de protecție pentru prevenirea căderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat și utilajelor;
ìn timpul nopții zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare;
angajații vor fi dotați cu echipament de protecție necesar respectării condițiilor de securitate;
ìn organizarea de șantier și la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de conviețuire;
utilajele, mijloacele de ridicare și transport vor fi utilizate numai de personal calificat;
punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tăblițe avertizoare asupra pericolului de incendiu și dotate corespunzător pentru eventuale intervenții de stingere a incendiului.
Conducătorul punctului de lucru se va informa din timp despre măsurile necesare pentru a asigura punerea ìn afara oricărui pericol a personalului muncitor și a utilajelor cu care se execută lucrările.
6.1. Legislație ìn domeniul situațiilor de urgență
Legea 307/2006: privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; (OUG 89/2014);
O.M.A.I. nr. 163/2007, pentru aprobarea Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor;
H. G. nr. 1058 din 09/08/2006 – cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive.
O.M.A.I. nr. 712/2005, pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;
O.M.A.I. nr. 786/2005, privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;
H.G.R. nr. 537/2007, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind situațiile de urgență;
Legea nr. 481/2004, privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 26 iunie 2013;
Ordinul nr. 108/2001 – DGPSI – 004, pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice;
Prevederile din normativele în vigoare
Măsurile privind situațiile de urgență din prezentul proiect nu sunt limitative, după caz constructorul și beneficiarul urmând să ia și alte măsuri ce se impun.
6.2. PLAN INTERVENȚIE IN CAZ DE INCENDIU
MĂSURI ORGANIZATORICE ȘI TEHNICE PENTRU ASIGURAREA PRIMEI INTERVENȚII
Orice salariat care observă un început de incendiu este obligat să alarmeze imediat întregul personal din obiectiv cât și șeful locului de muncă, urmând să acționeze – până la sosirea forțelor de intervenție – cu mijlocele de primă intervenție de la locul de muncă în vederea localizării începutului de incendiu, conform Organizării apărării împotriva incendiilor pe locurile de muncă respective.
În scopul acționării rapide și eficiente în cazul oricărui început de incendiu produs în incinta obiectivului, trimestrial, prin personal competent, se organizează exerciții practice de intervenție și evacuare cu sarcinile precise înscrise în Organizarea apărării împotriva incendiilor pe locurile de muncă respective.
Conducǎtorul locului de muncă răspunde de instruirea personalului în domeniul situațiilor de urgență și de menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de stingere din dotarea locurilor de muncă precum și a instalațiilor de stingere.
Pentru stingerea începuturilor de incendiu, înlăturarea urmărilor acestora cât și a urmărilor unor calamități naturale care pot afecta obiectivul, vor acționa:
personalul de la locul de muncă, cu mijlocele inițiale de stingere, conform „Organizării apărării împotriva incendiilor la locul de muncă”;
serviciul privat pentru situații de urgență contractant;
echipele constituite pentru salvarea și evacuarea persoanelor/bunurilor;
pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „CONSTANTIN ENE” al județului Bacău.
DATE PRIVIND INCENDIUL
Premise teoretice:
a) Caracteristicile procesului de ardere și de încălzire ale lichidelor combustibile.
Arderea lichidelor combustibile este un proces fizico-chimic complex al cărui caracter și intensitate depind de o serie de factori. Arderea prematură a lichidelor combustibile în rezervoare sau în general pe suprafața liberă este un proces de difuziune urmat de o reacție exotermă (flacără).
Arderea lichidelor combustibile se caracterizează prin două fenomene interdependente și anume evaporarea și arderea amestecului de vapori cu aer deasupra suprafeței combustibilului.
În funcție de locul unde se afla lichidul combustibil, se disting trei feluri de arderi:
ardere în rezervoare;
arderea lichidului revărsat pe suprafața unui material de altă natură;
arderea lichidului combustibil sub formă de jet.
La incendiile de lichide combustibile în rezervoare pot apare următoarele fenomene care însoțesc incendiile:
Fierberea, acest fenomen este specific produselor petroliere negre (țiței, păcură) și este strâns legat de existența apei în produs în straturi și la fundul rezervorului sub formă de pernă de apă.
Erupția: se produce numai după fierbere sau pe timpul acesteia, este specifică produselor petroliere negre și constă în aruncarea (proiectarea) peste peretele rezervorului a unei mari cantități de lichid aprins. Poate avea loc atunci când:
sub stratul de produs se află apă;
lichidul se încălzește în cursul arderii în profunzime, formându-se un strat încălzit;
temperatura stratului de lichid încălzit este mai mare decât temperatura de fierbere a apei
Inflamarea: în rezervoarele cu capac în majoritatea cazurilor este însoțită de explozie în timpul căreia pot să apăra următoarele situații:
capacul rezervorului vertical se smulge în întregime și poate fi aruncat până la 120 m; în acest caz lichidul arde pe întreaga suprafață liberă a oglinzii acestuia;
capacul rezervorului vertical este ridicat de puterea exploziei, se rupe parțial sau în întregime, rămânând în stare semiscufundată în lichidul combustibil aprins; într-o asemenea situație se produce incendiu deasupra cât și sub capac, greu de stins;
capacul rezervorului vertical supus unei forțe reduse a exploziei se deformează producându-se deschideri mici la îmbinarea prin sudură a capacului de peretele rezervorului; în acest caz ard numai vaporii de lichide combustibile deasupra neetanșeităților.
Unda de viitură: la producerea exploziei în rezervor de mare capacitate este posibil să apară pericolul undei de viitură de lichid aprins.
Încălzirea rezervoarelor învecinate, sub influența fluxului de radiații de la rezervorul care arde, în special pe timp de vânt se produce încălzirea pereților, capacelor, supapelor de respirație la rezervoarele vecine.
b) Categoriile de incendii de produse petroliere
La rezervoarele cu produse petroliere se pot produce diferite categorii de incendii în funcție de cauză, natura și calitatea produsului, felul rezervorului și de condițiile meteorologice.
– Incendiu sub formă de torță Acesta se caracterizează prin arderea vaporilor de lichide combustibile ieșite din spațiul de gaze al rezervorului prin neetanșeități sau prin supapele de respirație.
– Incendiu la jeturile de lichide combustibile ieșite din rezervoare. Această categorie de incendiu se caracterizează de regulă prin arderea continuă a suprafeței cuprinse de incendiu,existând pericolul de propagare a arderii în rețeaua de canalizare cum și în cuvele de retenție.
– Incendiu la suprafața liberă a lichidului din rezervor.Această categorie de incendiu se caracterizează prin cuprinderea întregii suprafețe a lichidului dintr-un rezervor cu capac fix, sau din cel cu capac flotant scufundat, cu flăcări luminoase, cu înălțimi egale cu până la două diametre ale rezervorului.
– Incendiu la spațiul inelar de etanșare al capacului flotant. Acest tip de incendii este caracteristic rezervoarelor cu capac flotant.
– Incendiu în cuva de retenție.Se produce când au loc scurgeri de lichid combustibil din rezervor, de regulă un astfel de incendiu are loc concomitent cu incendiul declanșat la rezervor.
Incendiile la rezervoarele cu produse petroliere se caracterizează prin următoarele fenomene:
Transmiterea energiei calorice prin radiație de la rezervorul incendiat către rezervoarele învecinate, respectiv către obiectele aflate în apropierea rezervorului incendiat.
Transmiterea particulelor de funingine incandescente datorită acțiunii curenților de aer.
Transmiterea datorită curenților de aer a vaporilor de lichide combustibile de la rezervoarele care nu ard către rezervorul incendiat.
Producerea de explozii în spațiul de vapori-aer al rezervorului, câteodată cu aruncarea capacului.
Deversarea sau erupția clocotitoare a lichidului combustibil aprins în rezervor precum și scurgerea lui.
Posibilitatea de propagare a arderii în rețeaua de canalizare sau în alte spații deschise, folosite pentru captarea lichidelor combustibile.
Degajarea de mari cantități de fum, produse ale arderii incomplete și temperaturi de până la 1300 grade C.
Arderea violentă a lichidelor combustibile când aceasta se produce la suprafața oglinzii.
Intensificarea apreciabilă a arderii pe timp de vânt, masa de fum și flăcări fiind deviată în sus de curenții de aer.
Deformarea legăturilor la conductele supraterane a rezervoarelor din care se scurge pe teren o cantitate mare de lichid combustibil.
c)Probleme ce se urmăresc la recunoaștere:
În caz de incendiu comandantul intervenției trebuie să execute într-un timp foarte scurt recunoașterea, consultându-se cu specialiștii obiectivului, respectându-se pe timpul intervenției o serie de principii.
Recunoașterea: La recunoaștere, în special când instalațiile de stingere nu sunt în funcțiune, trebuie să stabilească următoarele:
natura, cantitatea, nivelul lichidelor combustibile aflate în rezervoarele incendiate și în cele învecinate;
tipul și starea rezervorului incendiat și a celor din apropiere;
posibilitatea producerii exploziilor în rezervoarele incendiate și în cele învecinate;
necesitatea și posibilitatea de transvazare a lichidelor combustibile din rezervoarele incendiate și din cuvele de retenție;
existența și starea digurilor în jurul rezervoarelor pentru producție și cele de avarie;
posibilitatea pierderii și deversării produselor negre (țiței, păcură);
timpul aproximativ când se va produce debordarea, caracteristicile terenului și căile posibile de scurgere a lichidului incendiat;
pericolul pentru împrejurimi, ținând seama de direcția vântului și de influența acestuia asupra stingerii incendiului;
amploarea incendiului și prezenta forțelor și mijloacelor prevăzute în planul de intervenție pentru varianta respectivă, precum și necesarul de noi forțe suplimentare;
posibilitățile reale de alimentare cu apă;
starea și eficienșa instalațiilor de stingere și răcire, precum și cantitatea de substanțe de spumant existente în obiectiv și posibilitatea aducerii lor rapide de la obiectivele vecine sau în depozite.
d) Stingerea incendiului – MISIUNI:
Principii tehnico-tactice: Pentru o bună reușită a intervențiilor la stingerea incendiilor izbucnite la rezervoarele cu produse petroliere este necesar să se țină seama de următoarele principii tactice:
instalarea mașinilor de incendiu conform planului de intervenție;
concentrarea rapidă la locul acțiunii a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de intervenție;
punerea în funcțiune a instalațiilor de stingere și răcire și de urmărirea eficacității acestora;
începerea atacului de spumă se va face numai după asigurarea forțelor și mijloacelor (calculate și de rezervă) necesare, realizându-se continuitatea acțiunii cu spumă de bună calitate până la lichidarea completă a arderii, precum și un anumit timp după aceasta, stabilit de comandantul intervenției, pentru prevenirea reaprinderii produselor;
până la începerea atacului cu spumă se vor introduce în acțiune jeturi de apă care să răcească mantaua rezervorului incendiat și a celor direct periclitate (se pot folosi și forțele care sosesc la locul incendiului);
la incendierea mai multor rezervoare se stinge mai întâi rezervorul situat în direcția vântului, în același timp se vor lua măsuri pentru oprirea propagării incendiilor;
în cazul incendierii concomitente a rezervorului și a cuvei de retenție se stinge mai întâi lichidul din cuva de retenție;
asigurarea alimentării neîntreruptă cu apă și cu alte substanțe de stingere, refularea acestora la debite și presiuni, în raport de natura lichidelor combustibile care ard;
evacuarea din rezervoare a apei, acolo unde există, cu ajutorul instalațiilor tehnologice și al canalizării industriale;
începerea operațiilor de pompare a lichidului din rezervorul incendiat și rezervoarele vecine se va executa numai după anunțarea comandantului intervenției. Pomparea țițeiului și a tuturor produselor petroliere cu punctul de inflamabilitate mai redus de 28 grade C, din rezervoarele neincendiate, de regulă, se interzice, deoarece în cursul acestei operații se pot forma amestecuri explozive în interiorul rezervorului;
asigurarea condițiilor optime de lucru grupei operative, a legăturilor și informării operative pe tot timpul intervenției;
organizarea simultan cu efectuarea recunoașterii a răcirii rezervorului incendiat și a celor învecinate cu numărul necesar de jeturi, pentru suplimentare corespunzătoare a instalațiilor fixe de răcire. Punerea în funcțiune a instalațiilor fixe trebuie să fie prima acțiune în cadrul intervenției pentru stingerea incendiilor. Pentru răcirea rezervoarelor se folosesc țevi cu ajutaje mari sau tunuri cu apa, care să asigure bătaia și debitul necesar. Rezervoarele se răcesc continuu, inclusiv pe timpul atacului cu spumă și după această pană la răcirea completă a produsului. Protecția rezervoarelor vecine prin răcire este necesar să se asigure pe o distanță echivalentă cu diametrul a două rezervoare. De asemenea se va urmări ca răcirea rezervoarelor incendiate și a celor vecine, pe cât posibil, să se facă uniform. La început, la rezervoarele care nu au instalații fixe sau aceste nu funcționează este indicat că jetul compact să nu atingă punctiform tabla de fier foarte încălzită a rezervoarelor neincendiate (supape de respirație, guri de luat probe, etc.) Se pot folosi jeturi compacte de apă, în continuă mișcare în jurul circumferinței rezervorului și în partea lui superioară, asigurându-se o peliculă de apă care să se scurgă pe mantaua rezervorului de sus în jos;
organizarea stingerii incendiilor pe sectoare cu misiuni de răcire a rezervoarelor incendiate. Protejarea rezervoarelor supuse acțiunii radiației de căldură, pregătirea și executarea atacului pentru stingerea incendiului;
protejarea la nevoie a mantalelor (pereților) și a armăturilor rezervoarelor învecinate cu ajutorul prelatelor confecționate din azbest umezite și asigurarea securității personalului care execută această operație;
stabilirea celor mai adecvate procese și substanțe de stingere, în raport de forțele existente la dispoziție, căile de atac ale incendiului, natura produselor care ard și mijloacele de protecție a personalului;
evacuarea din rezervoare a apei, acolo unde exista, cu ajutorul instalațiilor tehnologice;
incendiile de benzină se sting cu spumă grea, de țiței cu spumă grea și spumă medie, iar cele de motorină cu spumă sau apă pulverizată. Se poate folosi și apa ușoară de tip light watter.
Date privind incendiul:
natura materialelor combustibile: lichide combustibile țiței „clasa a I-a de inflamabilitate”;
clasa incendiilor posibile: „Clasa de incendiu B” (Stas 1184183);
temperatura maximă a incendiului peste 1300 grade C;
durata incendiului dacă se dezvolta liber = 60 – 180 minute;
Evacuarea utilizatorilor din zonă nu creează probleme fiind în număr redus.
Mijloacele de intervenție vor fi amplasate pe partea ferita de vânt precum și de eventualele revărsări de lichide combustibile aprinse.
Accesul mijloacelor de intervenție este corespunzător.
MIJLOACE ADECVATE DE STINGERE
Sunt necesare și suficiente apă și spumă.
PROTECȚIA PERSONALULUI DE INTERVENȚIE
Pot apare factori de risc pentru personalul de intervenție, efectele negative ale incendiului, pot fi următoarele:
PROTECȚIA VECINĂTĂȚILOR
RISCUL DE PROPAGARE A INCENDIULUI LA VECINĂTĂȚI
Datorită respectării distantelor normate (de siguranță) față de obiectele vecine riscul de propagare este mic.
MĂSURI DE PROTECȚIE IMPOTRIVA PROPAGĂRII INCENDIILOR
Nu sunt necesare măsuri deosebite. Se va avea în vedere eventualitatea asigurării realizării unei perdele de protecție a instalațiilor vecine.
ÎNLĂTURAREA EFECTELOR NEGATIVE MAJORE.
– Nu sunt afectate in mod deosebit căile de comunicații;
– Nu sunt degajate substanțe periculoase pentru mediu;
– Se va verifica existența unor acumulări de gaze sau vapori ce prezintă pericol de explozie/ incendiu;
– Se vor colecta eventualele revărsări de lichide combustibile pe terenul din împrejurimi.
Planul de intervenție este de fapt un proiect, cu propuneri de soluții pentru rezolvarea unor situații, care trebuie verificat, prin aplicații și exerciții.
Dispozitivul de intervenție conceput constituie rezolvarea unei probleme referitoare la izbucnirea și stingerea unui incendiu, cu o localizare presupusă a focarului, în conjuctura oferită de aspectele tehnice/tehnologice specifice obiectivului, nivelul criteriilor de performanță la foc a construcțiilor afectate, vecinătăților, dotarea cu mijloace tehnice specifice, asigurarea apei necesare pentru intervenție, dar nu reprezintă certitudinea de perspectivă.
Funcție de locul unde se consideră că poate izbucni un incendiu și de aprecierea evoluției, pot exista și alte soluții, astfel că, din punct de vedere al concepției de lichidare, se pot aduce modificări și completări pentru a răspunde noilor cerințe; din acest punct de vedere, planul poate fi considerat definitivat când concluziile a cel putin două aplicații tactice succesive vor propune soluții similare pentru lichidarea situației de urgență, dacă morfologia incintei nu se schimbă în timp.
6.3. CONTROLUL RISCURILOR DE INCENDIU
Controlul riscurilor de incendiu la nivelul amplasamentului Ochiuri-Moreni, presupune:
5.1.Exploatarea construcțiilor și instalațiilor tehnologice, conform documentațiilor de proiectare și menținerea acesteia la nivelul riscului acceptabil existent;
5.2. Monitorizarea permanentă a pericolelor de incendiu existente și anume: sursele potențiale de aprindere existente și împrejurările preliminate care pot determina aprinderea, dezvoltarea sau propagarea unui eventual incendiu;
5.3. Organizarea activității de apărare împotriva incendiilor:
actualizarea permanentă a structurilor cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;
însușirea și respectarea de către salariați a actelor de autoritate în domeniul situațiilor de urgență: decizii, dispoziții, hotărâri prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;
actualizarea permanentă a documentelor și evidentelor specifice privind apărarea împotriva incendiilor:
Fișa obiectivului;
Planul de intervenție în caz de incendiu;
Planul de evacuare a persoanelor și bunurilor;
Tematica orientativă de instruire a personalului în domeniul Situațiilor de Urgență.
actualizarea permanentă a Planșelor cu organizarea apărării împotriva incendiilor pe locul de muncă;
îndeplinirea criteriilor de instruire a personalului în domeniul situațiilor de urgență;
executarea reviziilor și întreținerilor la instalațiile, de semnalizare și alarmare, de către personal calificat, consemnarea rezultatelor în Fișa de evidență, conform Anexei Nr.7 163/2007;
realizarea unui sistem operativ de observare și anunțare a incendiului, precum și de alertare a forțelor specializate;
organizarea intervenției salariaților proprii în cazul izbucnirii unui incendiu, executarea exercițiilor de intervenție și evacuare, conform Anexei Nr.8 163/2007;
5.4. Monitorizarea permanentă a nivelului de întreținere a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, a instalațiilor electrice, de alimentare cu gaze naturale și de încălzire, executarea periodică a reviziilor numai de către personal calificat și autorizat.
5.5. Organizarea și desfășurarea instruirii salariaților în domeniul Situațiilor de Urgență în conformitate cu O.M.A.I. 712/2005.
7. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
Prezentul proiect, prin soluțiile de proiectare alese respecta reglementările aplicabile în vigoare, referitoare la protecția mediului în România.
Influența lucrărilor asupra factorilor de mediu
În privința influenței activității asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol, subsol în timpul execuției lucrărilor de montaj constructorul are următoarele obligații pe care le menționăm:
să nu polueze solul și apele cu scurgeri de carburanți și lubrefianți ìn timpul alimentării și activității;
să nu arunce gunoaie sau diverse piese schimbate de la utilaje ìn cursuri de apă, vai (dacă este cazul) sau pe sol;
să protejeze lucrările de orice fel din zonă.
Se vor lua măsuri de siguranță cum ar fi:
respectarea regulamentelor de lucru și prevederile actelor de reglementare;
ìn vederea evitării riscului contaminării apei de suprafață, subterane, a solului, subsolului cu carburanți sau lubrefianți, scurse accidental de la utilajele folosite, parcarea, alimentarea cu carburanți, schimburile de ulei și reparațiile curente ale utilajelor se vor face numai ìn incinte și platforme special amenajate;
se va acționa ìn scopul reducerii noxelor de emisie a motoarelor termice;
nu va fi permisă depozitarea gunoaielor sau a deșeurilor decât în locuri special amenajate sau în lipsa acestora vor fi colectate pe șantier și transportate la depozitul de gunoi al beneficiarului.
După terminarea lucrărilor vor fi eliminate din teren și din zona de lucru toate materialele rămase de la lucrare.
Se va dezafecta terenul ocupat cu drumuri de acces și platforme de lucru, dacă este cazul.
Prin execuția lucrărilor, care fac obiectul prezenței documentații, dacă este respectată tehnologia de execuție descrisă, nu se evacuează ìn mediul ambiant substanțe reziduale sau toxice care să altereze ìn vreun fel calitatea solului, aerului, apei de suprafață sau subterană.
În timpul execuției și la exploatarea instalațiilor se vor respecta următoarele reglementări aplicabile referitoare la protecția mediului:
Reglementări generale
1. Ordonanța de Urgență nr. 195/22 decembrie 2005 privind protecției mediului, aprobată cu Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 03 octombrie 2014.
B. Factor de mediu aer
Legea 104/2011 actualizata privind calitatea aerului înconjurător.
C. Factor de mediu apă
LEGE nr. 107/1996, Legea apelor, cu modificările și completările ulterioare.
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.
3. LEGE nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, versiune consolidată Lege 311/03.07.2004.
4. Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de suprafață.
5. LEGE nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
6. Ordinul 1069/2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfășurarea activităților specifice de gospodărirea apelor.
D. Factor de mediu sol
1. Ordinul 756/1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluării mediului (valori de referință pentru urme de elemente chimice în sol), cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 28 iulie 2011.
E. Tratarea și eliminarea deșeurilor
1. LEGE nr. 211 din 2011 privind regimul deșeurilor.
2. HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 19 martie 2007.
3. Ordinul 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje.
4. HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, cu modificările și completările ulterioare.
5. LEGE nr. 431 din 27 octombrie 2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.
6. HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor cu modificările și completările ulterioare.
7. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.
F. Substanțe periculoase
1. HG 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare; Ultima modificare în 04 septembrie 2012.
2. HG 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
Prevederi specifice
1. Deșeurile rezultate în timpul execuțiilor lucrărilor vor fi gestionate în mod exclusiv de către executantul lucrărilor.
2. La terminarea lucrărilor, terenul va fi curățat de orice urmă de deșeuri și adus la categoria de folosință inițială.
Prezentele reglemantări nu sunt limitative. Dacă la execuția lucrării sau în exploatare apar probleme legate de protecția mediului, constructorul și beneficiarul vor stabili măsuri care să respecte legislația în vigoare și să preîntâmpine poluarea.
Deteriorari ale mediului înconjurator, masuri de protecție, lucrarile de refacere a mediului
Impactul asupra mediului al activității de inlocuire a conducte de transport țiței din perimetrul OCHIURI-MORENI, jud. Dambovita este redus, încadrându-se în normele tehnice emise de Ministerul Mediului, precum și în limitele prevăzute în actele normative incidente acestui domeniu.
7.1. Aerul
Sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de:
surse staționare (utilaje folosite pentru activitatea de exploatare)
surse mobile (mijloacele de transport) utilizate pentru solului excavat)
Aerul atmosferic poate fi viciat, la functionarea obiectivului, cu:
– Pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, în perioadele de lipsa de umiditate a solului.
– Gaze de esapament (NOx, SOx, CO, COV, pulberi sedimentabile) rezultate la functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de extractie si transport.
Cantitatile de pulberi sedimentabile ridicate in atmosfera, sunt functie de gradul de uscare a drumurilor nemodernizate, viteza de deplasare a utilajelor de transport si numarul acestora. Emisiile sunt intermitente, au arie redusa de dispersie depunandu-se in zonele imediat limitrofe drumurilor de exploatare.
Gazele de esapament rezultate in timpul functionarii utilajelor de extractie si transport sunt functie de consumul de combustibil (motorina) al acestor utilaje.
Prin debitul masic scazut, caracterul mobil al acestora cît si prin faptul ca emisiile nu sunt dirijate, sursele nu intra sub incidenta ord.462/93.
Datorită existenței unei bune circulații a aerului în zona obiectivului se poate aprecia ca se va produce o dispersie accentuată și destul de rapidă a poluanților în aer, ținând cont că valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului și în imediata sa vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales în afara incintei obiectivului.
7.2. Solul si subsolul
Factorul de mediu sol/subsol este supus deteriorării ca urmare a contaminării cu agenți poluanți datorati:
activității de extracție;
scurgerii accidentale de:
– Produse petroliere;
– Lubrefianți utilizați la utilajele din dotare;
deșeurilor menajere și industriale.
Masuri de prevenire:
Alimentarea utilajelor cu carburanți și schimbul de ulei se vor realiza pe suprafețe impermeabile (folii PVC).
În cazul în care accidental se înregistrează scurgeri de produse petroliere la suprafața solului pentru a limita infiltrarea produselor anterior mențioante vor fi utilizate materiale absorbante (bentonită, nisip, rumeguș, etc.); ulterior suprafața de sol contaminată se va îndepărta pentru a preveni infiltrarea produselor poluante.
Deșeurile menajere și cele industriale vor fi depozitate în spații special amenajate și gestionate.
Factorul de mediu sol/subsol este afectat moderat .
7.3. Apele de suprafata si subterane
Principalele activității cu efect negativ asupra calității apelor de suprafață sunt cauzate de:
– Deșeurile gestionate necorespunzător
Poluanții transportați de apele pluviale care ar putea afecta calitatea apelor sunt:
suspensii provenite de pe drumul de acces sau din fazele de derulare a activității de exploatare
produse petroliere scurse accidental în timpul alimentării sau ca urmare a unor defecțiuni ale utilajelor din dotare
Utilajele și mijloacele ce vor funcționa în frontul de lucru vor fi alimentate cu produse petroliere pe folii PVC, astfel încât în cazul în care apar accidental scurgeri de produse petroliere, acestea să poată fi înlăturate la timp înainte ca acestea să fie preluate și transportate de apele pluviale.
Uleiul uzat de la utilajele din balastieră se va colecta în recipiente metalice etanșe și va fi transportat și valorificat periodic la unități specializate.
Poluarile accidentale sunt evenimente ce au un caracter incert si imprevizibil, au caracter local, pe arii restrinse (de ordinul mp) iar valoarea concentratiilor este practic necuantificabila si neglijabila. In cazul acestei ipoteze, riscul de a se produce la nivelul unui an este de 1/240, iar “accidentul” nu este de natura sa constituie o sursa de poluare directa a apelor care sa modifice calitatea receptorilor naturali.
7.4. Vegetatia si fauna
Impactul asupra acestui factor de mediu este influentat de:
agenții poluanți sonori care determină unele specii faunistice să se stabilească temporar la distanțe mai mari față de actualele locuri ocupate.
pulberile sedimentabile degajate în principal din derularea activității de transport, ce au efect asupra proceselor fiziologice (fotosinteza, respirația, rata de creștere) ale speciilor vegetale aflate în imediata vecinătate .
In zona de exploatare, vegetatia ierboasa, acolo unde exista, este fara valoare ecologica crescuta.
Fauna terestra specifica zonei este afectata în mica masura de obiectivul analizat prin prezenta si zgomotul produs de utilajele de transport. Speciile cu sensibilitate crescuta la stresul indus de zgomote (în special mamiferele) vor migra în zone mai linistite.
Pulberile sedimentabile vor avea un impact nesemnificativ asupra productivității biologice a biocenozelor învecinate datorită emisiilor reduse de agenți poluanți, dar și datorită faptului că:
zona în care se află perimetrul se caracterizează prin vânturi de advecție ce au rol în autopurificarea atmosferei și ploi frecvente ce duc la îndepărtarea pulberilor de pe suprafața foliară.
sursele fixe și mobile de poluare vor fi dotate cu echipamente pentru reținerea poluanților la sursă, astfel încât cantitățile emise vor fi neglijabile.
Se poate estima că rata de migrație a pulberilor sedimentabile depuse la suprafața solului, la nivelul aparatului radicular al plantelor din cadrul biocenozelor învecinate, este foarte mică, datorită în primul rând cantităților reduse, dar și măsurilor de limitare a producerii acestora.
Factorul de mediu vegetație nu va fi afectat, iar fauna va fi afectată moderat, încadrându-se în limitele admise.
7.5. Așezări umane
Poluanții ce pot afecta populația umană și eventualele construcțiile civile sunt:
nivelul zgomotelor
emisiile de poluanți atmosferici
deșeurile gospodărite necorespunzător
Cea mai apropiată așezare umană și implicit posibil a fi afectată de activitatea de exploatare este loc. Socetu, aflată la cca. 200 m de perimetrul de exploatare.
Zgomotul în activitatea de extractie grupează un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe fie mobile, datorat vehiculelor de încarcare, excavare si transport.
Nu sunt necesare masuri speciale pentru atenuarea acestora, altele decât cele cu care sunt dotate din constructie, sau cele impuse de normele de Protectia muncii.
Emisiile de poluanți – Concentrația poluanților rezultați se încadrează în limitele maxim admise de normativele în vigoare astfel încât, la limita primelor așezări umane este practic nulă, datorită numărului redus de surse, distanței și unei dispersii bune în aer a noxelor.
Deșeurile cu potențial de reciclare (piese metalice, mase plastice) vor fi valorificate la unitățile specializate din zonă. Deșeurile menajere vor fi colectate si transportate in baza de productie a societatii, de unde vor fi ridicate de societatile de salubritate.
Pentru evitarea impactului asupra perceptiei sociale (a perceptiei localnicilor) pe care activitatea de extractie a nisipului și pietrișului îl poate avea, se impun o serie de măsuri dupa cum urmeaza:
limitarea activității la perimetrul autorizat;
menținerea starii tehnice a utilajelor la parametrii prevăzuți în cartea tehnică a acestora;
păstrarea caracteristicilor geometrice ale frontului de lucru;
controlul tehnic și reglajul periodic al motoarelor utilajelor, frânelor, ambreiajelor si instalatiilor hidraulice.
7.6. Măsuri de protecție a mediului
Activitatea de înlocuire a conductei, ca orice activitate antropică, va induce un dezechilibru ecologic, care deși are un impact asupra mediului relativ redus, va trebui limitat.
Pentru reducerea emisiilor atmosferice metodele și tehnologiile ce vor fi utilizate sunt următoarele:
– Utilizarea autovehiculelor dotate cu tobe catalitice/convertoare catalitice;
– Reducerea vitezei de deplasare a autobasculantelor;
– Limitarea timpilor de funcționare ai utilajelor la strictul necesar;
– Realizarea reparațiilor periodice ale utilajelor și reglajul motoarelor cu ardere interna.
Pentru reducerea și limitarea generării poluanților care ar putea afecta calitatea apelor de suprafață și subterane, ținând cont de tipul și de cantitățile emise de poluanți, metodele și tehnologile sunt următoarele:
– Achiziționarea folilor PVC pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor;
– Îndepărtarea porțiunilor de sol contaminate cu produse petroliere.
7.7. Analiza impactului de mediu
Amplasamentul lucrărilor a fost analizat din punct de vedere al protecției mediului având în vedere următoarele aspecte:
prevederile legale în România privind protecția mediului;
condiții climatice;
surse de poluare a solului și zone contaminate;
alunecări de teren, zone mlăștinoase;
surse de alimentare cu apă pentru populație;
evitarea afectării siturilor arheologice, a monumentelor naturii, monumentelor istorice și altor obiective de interes public;
accesul în zonă și realizarea de drumuri noi sau consolidarea acestora;
existența, pentru organizarea de șantier, a facilităților de alimentare cu apă.
Prin execuția lucrărilor, care fac obiectul prezenței documentații nu se evacuează în mediul ambiant substanțe reziduale sau toxice care să altereze în vreun fel calitatea solului, aerului, apei de suprafață sau subterană, impactul asupra populației, faunei, florei, solului, folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului cantitativ al apei.
8. INSTRUCȚIUNI PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÌN EXPLOATARE A LUCRĂRILOR PE ÌNTREAGA DURATA DE EXISTENȚA A ACESTORA COROBORAT CU LUCRĂRILE DE ÌNTRETINERE ȘI REPARAȚII
Urmărirea comportării ìn exploatare, intervențiile ìn timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității ìn construcții.
În conformitate cu prevederile Legii 10/95, cu modificările și completările ulterioare și Indicativ P 130-1999, urmărirea comportării ìn exploatare a construcțiilor se face pe toată durata de existența a acestora și cuprinde ansamblu de activități privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare și măsurare specifice, ìn scopul menținerii cerințelor.
Urmărirea comportării ìn exploatare se face ìn vederea depistării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare.
Comportarea ìn exploatare a unei construcții reflecta durabilitatea acesteia, respectiv menținerea ìn timp a performanțelor sale.
Elaborarea instrucțiunilor de urmărire ìn timp a lucrărilor propuse ìn cadrul obiectivului de investiții țin cont de următoarele elemente:
specificul categoriilor de lucrări propuse;
categoria de importantă a complexului de lucrări;
caracteristicile hidrologice și hidrogeologice ale amplasamentului lucrărilor propuse;
caracteristicile constructive ale lucrărilor;
particularitățile terenului de fundare;
mărimea și durata solicitărilor la care sunt supuse lucrările.
Supravegherea comportării ìn exploatare se face prin:
urmărirea curentă, pe bază de observare directă, vizuală sau mijloace simple;
urmărirea specială, pe bază de măsurători cu aparate și dispozitive.
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcțiilor, care corelată cu activitatea de ìntretinere, are scopul de a menține aptitudinea la exploatare a acestora.
În cadrul urmăririi curente corespunzătoare lucrărilor se efectuează controlul de aproape sau de la distanță a lucrărilor fără modificarea programului de exploatare.
Prin observații directe vizuale sau cu mijloace simple se vor urmări ìn principal:
funcționalitatea și integritatea lucrărilor propuse;
modificările regimului hidrologic (condiții de scurgere, aluviuni, plutitori etc.);
modificările morfologice ìn zona amenajată (depuneri, eroziuni, alunecări, prăbușiri etc.);
modificări hidrogeologice;
consecințele solicitaților excepționale (viituri, seisme etc.);
zonele vizibile ce prezintă deformații și deplasări.
Frecvența observațiilor directe vizuale depinde de frecvență ploilor cu caracter torențial. După fiecare eveniment hidrologic important sau solicitare excepțională, personalul propriu al beneficiarului sau personalul ce va fi ìnsarcinat cu exploatarea și ìntretinerea lucrărilor cuprinse ìn cadrul acestei documentații, va trece la analizarea comportării (stării tehnice) a construcțiilor, completând un registru jurnal evidențiind date referitoare la caracterizarea evenimentului și modul ìn care a influențat aptitudinile pentru exploatarea construcțiilor.
Aspectele, fenomenele și parametrii care se supun urmăririi curente sunt:
– Modificările morfologice ìn zona lucrărilor (eroziuni, depuneri, alunecări, prăbușiri);
– Precipitații;
– Vibrații;
– Seisme;
– Modificări ale caracteristicilor fizico-mecanice ale elementelor construcției și terenului de fundare;
– Starea lucrărilor și terenului de fundare (fisuri, crăpături, exfolieri, umflări, sufozii).
Factorii care contribuie la deteriorarea lucrărilor propuse ìn cadrul acestei documentații sunt aceiași cu cei care contribuie la declanșarea și dezvoltarea proceselor de degradare și anume:
– Factori naturali;
– Factori social-economici.
Măsurile și lucrările de ìntretinere și cele de reparații ce se propun pentru categoriile de lucrări din cadrul prezentului obiectiv de investiții pot fi grupate astfel:
măsuri și lucrări planificate;
măsuri și lucrări neplanificate (accidentale – ce se impun ìn cazul inundațiilor, debitelor sau volumelor de apă peste asigurările de calcul etc.).
Măsurile și lucrările de ìntretinere se execută ìn tot cursul anului.
Lucrările și măsurile de ìntretinere și reparații, dictate de rezultatul urmării continue a comportării ìn exploatarea lucrărilor trebuie să ìndeplineasca următoarele condiții:
să păstreze ìn stare de funcționare toate lucrările
să păstreze secțiunile, pantele și cotele inițiale date de execuție conform cu proiectul.
Prin intervenția beneficiarului cu lucrări de reparații imediat după deteriorările apărute, se evita degradarea ìn continuare a lucrărilor executate și ridicarea nivelului cheltuielilor de ìntretinere.
Lucrările de reparații curente constau din lucrările de remediere a deformațiilor, a deteriorărilor de mică importantă.
Toate instrucțiunile privind urmărirea comportării ìn exploatare, precum și lucrările de ìntretinere și reparații se vor regăsi ìn detaliu ìn Regulamentul de exploatare comandat de beneficiar, iar organizarea urmăririi directe a comportării construcțiilor revine ìn sarcina proprietarilor (beneficiarilor), care o execută cu personal și mijloace proprii sau prin intermediul unei firme abilitata ìn această activitate.
9. CALITATEA ÎN CONSTRUCȚII
Calitatea construcțiilor este definită prin Legea 10/1995 actualizata și este rezultatul totalității performanțelor de comportare a acestora ìn exploatare, ìn scopul satisfacerii, pe ìntreaga durata de existența a exigentelor utilizatorilor și colectivităților.
Verificarea calității execuției construcțiilor este obligatorie și se efectuează de către investitori prin diriginți de specialitate sau prin agenți economici de consultanță specializați.
Persoanele fizice și juridice implicate ìn activitatea de construcții, care utilizează ìn activitatea desfășurată echipamente de măsură – investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanți, experți tehnici, executanți au următoarele obligații și rapsunderi:
să se asigure că unitatea care prestează servicii respecta prevederile legii;
să stabilească prin contract obligații și răspunderi fiecărei părți privind toate condițiile referitoare la echipamentele de măsură utilizate la măsurile respective – manipulare, transport, depozitare, securitate, condiții de mediu, acces;
să asigure evidenta documentelor care permit urmărirea măsurilor respective.
Obligații și răspunderi privind intervențiile ìn timp asupra construcțiilor.
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
efectuarea lucrărilor de ìntretinere pentru prevenirea apariției unor deteriorări importante;
asigura realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau modernizare și verificare tehnică a acestora;
asigura formele legale pentru executarea lucrărilor și verifică pe parcurs și la recepție calitatea acestora direct prin diriginte de șantier autorizat.
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
elaborează pe baza comenzii proprietarilor, proiecte pentru lucrări de intervenție, anexe la proiect care se introduc ìn Cartea tehnica a construcției.
Executanții lucrărilor de intervenție asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate, luând toate măsurile pentru asigurarea lucrărilor.
10. CONCLUZII
Implementarea soluțiilor propuse va aduce beneficii comunității locale prin îmbunătățirea condițiilor socio-economice.
Proiectul va genera un impact nefavorabil asupra mediului doar în perioada activităților de construcție.
Este necesar realizarea unui program de monitorizare a lucrărilor propuse pentru observarea tendințelor de evoluție a ecosistemului , dar și pentru interpretarea schimbărilor ecosistemului, atât pe perioada de derulare a lucrărilor de execuție, cât și după realizarea acestora.
Rezultatele obținute vor sta la baza evaluării eficienței acțiunilor propuse și la adaptarea acestora de-a lungul timpului.
CONCLUZII, OBSERVAȚII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND CREȘTEREA NIVELULUI DE PROTECȚIE
Pe timpul evaluării efectuate în teren, nu s-au constatat neconformități în ceea ce privește asigurarea protecției la foc a construcțiilor și utilizatorilor.
Se recomandă:
Se vor respecta dotările minimale pentru instalațiile semifixe și fixe de hidranți exteriori pentru stins incendiul, pentru panourile exterioare de stingere în caz de incendiu, precum și cu echipamente de salvare și mijloace de intervenție prevăzute de normele interne.
Se va asigura o cantitate suficientă de spumant pentru funcționarea instalației de spumă în caz de incendiu, pe o perioadă totală de timp egală cu:
30 min. în cazul instalațiilor interioare de stropire cu spumă și la rezervoarele de depozitare;
15 min. la cuvele de retenție.
Toate robinetele, racordurile și conductele de soluție sau spumă se prevăd cu indicatoare, care să specifice rezervorul pe care îl deservește fiecare.
Spuma cu coeficient mic de înfoiere se poate utiliza la stingerea incendiilor din clasa A și B pentru hidrocarburi cu temperatura de aprindere până la (țițeiuri și lichide inflamabile). Sistemele de stingere cu spumă cu coeficient mic de înfoiere vor fi folosite pentru rezervoare de stocare, săli de pompe, claviaturi, cuve de scurgere deschise, separatoare, etc. Aplicarea se face de la distanță cu un debit minim de 4,1 l/min și m2 de substanță arzând. Pentru hidrocarburi cu punctul de aprindere mai mic de și punctul de fierbere mai mic de debitul minim trebuie să fie de 6,0 l/min și m2 de substanță arzând.
Spuma cu coeficient mediu de înfoiere se poate utiliza la stingerea incendiilor din clasa C pentru gaze naturale și gaze lichefiate. Metoda urmărește controlul și reducerea cantității de combustibil care arde, controlând intensitatea focului. Sistemele de stingere cu spumă cu coeficient mediu de înfoiere vor fi folosite pentru punctele în care apar scurgeri/jeturi de fluid cum ar fi săli de pompe, claviaturi, etc. Aplicarea se face de la distanțe mai mici de cu un debit minim de 3,2 l/min și m2 de substanță. Spuma trebuie să asigure grosimi ale stratului de control al jetului de flacără de 1,5 până la . Spuma trebuie să aibă un coeficient de înfoiere de 250 până la 500 și trebuie aplicată intermitent.
La instalațiile cu spumă se folosesc numai substanțe spumante omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective, iar pentru produsele combustibile care distrug peliculele lichide ale spumelor obișnuite, substanțele spumante trebuie să fie de tip special „antialcool" sau „universale".
În exploatarea normală, robinetele de secționare ale rețelelor de apă pentru stingerea incendiilor vor fi complet deschise, fiind sigilate în această poziție.
Durata maximă pentru refacerea rezervei intangibile de apă de incendiu este de 24 ore pentru instalațiile din categoriile A, B și C de pericol de incendiu și de 36 ore pentru instalațiile din categoriile D și E pericol de incendiu. Dacă debitul sursei de alimentare este insuficient pentru refacerea rezervei de apă în timpul prevăzut mai sus, se va mări în mod corespunzător rezerva cu volumul de apă ce nu poate fi refăcut în timpul normat.
Se vor lua măsuri pentru creșterea protecției pasive împotriva incendiilor /exploziilor, bazate pe metode și mijloace de protecție care nu necesită să fie activate la foc/explozie și care au în vedere următoarele:
prevenirea extinderii incendiului/exploziei datorită scurgerilor /scăpărilor progresive prin separarea/ventilarea corespunzătoare a zonelor de risc de incendiu diferit.
reducerea vitezei de încălzire sau de aprindere a componentelor critice cum ar fi structurile din oțel ale construcțiilor și/sau instalațiilor, robinetele de siguranță, vasele de stocare și de depozitare din proces, sistemele vitale (sisteme de alimentare cu energie electrică și aer instrumental, sisteme de comandă, sisteme de siguranță, etc), structura refugiilor temporare, secțiunea căilor de refugiu și de evacuare, etc.
protecția pasivă a echipamentului de proces (robinete pentru oprirea de urgență și pentru depresarea vaselor, actuatoarele acestora, cablurile de alimentare ale acestor echipamente, cablurile de alimentare și cablurile de instrumentație ale sistemului de siguranță, etc.) trebuie asigurată pentru intervalul de timp (timpul minim de rezistență la foc mai mare de 30 min.) necesar aducerii instalației într-o stare sigură.
Se vor lua toate măsurile de protecție pasivă împotriva incendiilor și exploziilor sub aspectul menținerii nivelului de securitate adecvat conform NEx 01-06 și procedurilor interne.
Instalațiile de decantare conținând cantități de hidrocarburi grele mai mari de 1 to pot fi prevăzute cu un sistem de stingere cu spumă și/sau apă în caz de incendiu. Sistemul de stingere cu apă trebuie să corespundă din punct de vedere al suprafețelor acoperite, al capacității instalațiilor de stocare pentru care este destinat. Activarea sistemului de răcire trebuie să se facă din exteriorul amplasamentului.
Separatoare orizontale cu un volum mai mare de o tonă de lichid cu temperatura de inflamabilitate mai mică de trebuie echipate cu un sistem de răcire în caz de incendiu. Activarea sistemului de răcire se va face din exteriorul amplasamentului vaselor de stocare.
Atunci când condițiile de utilizare ale construcției/instalației tehnologice s-au schimbat față de concepțiile de alcătuire și dimensionare, luate în calcul la proiectare și construcția/instalația nu mai răspunde reglementărilor legii prezentând un risc de exploatare mai mare decât cel acceptat, proprietarul/utilizatorul este obligat să ia măsuri pentru a asigura corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura și nivelul riscurilor.
FIȘĂ CU DATE DE SCURITATE
Conform Regulamentului (CE0 nr. 1907/2006(REACH), Anexa II
Și Regulamentului (CE) nr. 1272/2008
PETROL BRUT-ȚIȚEI
11. BIBLIOGRAFIE
http://www.conpet.ro/achizitii
http://www-old.anpm.ro
http://www.petroprod.ro/public/download/fisa-cu-date-de-securitate-motorina-OMV-Petrom.pdf
https://www.ipcc.ch/index.htm
http://www.api5lx65.com/index.html;
Hidraulică de Dumitru Cioc, Ed. 1976;
Normativ privind proiectarea hidraulică PD 95/2002;
SR EN 1991-1-4/NB/2007- „Acțiuni ale vântului”;
COD DE PROIECTARE SEISMICĂ – Partea I – P100/1/2013;
SR EN ISO 21809 – 1 – “Protecții anticorosive pentru conductele îngropate sau submerse utilizate în industria de transport petrol și gaze naturale”;
SREN 10208-2:2009 : „Țevi de oțel pentru conducte destinate fluidelor combustibile”;
HG 766/1997- „Calitatea în construcții”;
PD 95-2002- „Normativ privind proiectarea hidraulică”.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: – Plan de amplasament – scara 1:25.000 [307226] (ID: 307226)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.