Son of man de René Magritte Crucifisso de Max Ernst [307215]

Loneliness

„Iată vocația omului: să se elibereze de propria-i orbire.” [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], pictând în mod liber oameni și obiecte. În anul 1925, după apariția oficială a suprarealismului, Ernst aderă la această mișcare. [anonimizat] "în afara picturii", [anonimizat], ca Jackson Pollock sau Robert Motherwell.

Într-o [anonimizat] m-a inspirat pentru crearea compoziției „Loneliness” – tradusă din engleză în „Singurătatea” – realizată pentru examenul de certificare a competențelor profesionale. Subiectul acestei lucrări este reprezentat de contrastul dintre emoțiile negative produse de singurătatea resimțită din cauza momentelor de depresie și sentimentele de fericire și căldură sufletească provocate de trăirile ,,calde” ale vieții. [anonimizat], [anonimizat].

Punctul de pornire a constat în alegerea temei „[anonimizat] a [anonimizat]”. [anonimizat], [anonimizat].

Ca urmare a [anonimizat], albastrul și oranjul. [anonimizat], a apelor și reprezintă un simbol al unui mod de viață sănătos și în armonie cu mediul înconjurător. Astfel, este culoarea care insuflă claritate mentală și optimism grație galbenului care o mijlocește, [anonimizat], [anonimizat]. Cea de-a [anonimizat], următoarea culoare întunecată după violet. [anonimizat], este culoarea care se distinge cel mai bine în întuneric. [anonimizat], [anonimizat] "gri Paynes," pentru a întuneca coloristica operelor acestora. [anonimizat] a negrului. Culoarea oranj are vizibilitate foarte mare și este adesea folosită pentru a atrage atenția. Aceasta este o [anonimizat], fiind cea mai caldă dintre culori.

La definitivarea compoziției „Loneliness” a contribuit în mod special opera lui Max Ernst – „Crucifisso”, alăturându-i-se reprezentarea ideii artistice a lui René Magritte – „The Fifth Season”. Aceste lucrări m-au inspirat pentru alegerea subiectului suprarealist format din alăturarea unor elemente vegetale lângă o [anonimizat] o mică parte din zona pelviană.

“Son of man” de René Magritte „Crucifisso” de Max Ernst

Lucrarea „Son of man” a constituit punctul de pornire pentru prezentarea unui element din natură; astfel dovleacul, elementul vegetal ales să fie reprodus, este reprezentat în felul în care Magritte a înfățișat mărul, acesta înlocuind toată zona capilară, substituind craniul și elementele definitorii ale acestuia, acoperind și zona gâtului personajului, pe care l-am sugerat sub forma unei statui în cadrul lucrării de certificare a competențelor artistice. Așa cum în lucrarea sa – „Crucifisso”, Max Ernst – și-a prezentat personajul într-o poziție umilă, având un trup fragil și subțire, aproape scheletic, așa am reprezentat în lucrarea mea forma trupului feminin, ca o statuie care stă în poziție șoldie, anatomia fiindu-i simplificată, doar sugerată.

Lucrarea „Loneliness” a fost realizată pe pânză de bumbac, întinsă pe șasiu de lemn, având forma pătrată, dimensiunea acestuia fiind de 120/120 de cm. Am folosit tehnica picturii în ulei care m-a avantajat în realizarea acestei lucrări prin durata lungă de uscare, putând astfel să fie făcute modificări într-un mod mai simplu. Utilizarea a două feluri diferite de acoperire a suprafeței m-a ajutat la o reprezentare unică a compoziției. Una din tehnicile folosite este experimentarea procedeului de creare a unei ușoare reliefări a culorii și întindere a petelor folosind cuțitul de paletă. De altfel, aplicarea culorii cu ajutorul pensulelor fine de diferite dimensiuni m-a ajutat la sublinierea detaliilor minuțioase. Pe acest suport de lucru am folosit culori amestecate cu esență de terebentină și ulei de in fiert. Prin cromatica dominată de contrastul cald-rece, prezint opoziția dintre singurătatea ființei umane, prin griurile neutre cu care este compusă silueta umană și pozitivitatea pe care o simbolizează culorile aplicate în restul compoziției, un contrast între tristețe, depresie, monotonie și binevoință, calmitate și fericire ale sufletului uman.

Formatul pătrat a ajutat la încadrarea celor două centre de interes, care constau în cei doi dovleci, puși în evidență de contrastul puternic între oranjul, folosit în realizarea lor și culorile reci, folosite pentru fundal și frunze. Compoziția în care acestea sunt plasate este una statică, tușa fiind și ea la fel de „așezată”.

Oranjul poate ajuta o persoană ca să își revină din sentimentele de dezamăgire, pe cei ce au o inimă rănită, precum și o lovitură a mândriei și, adesea asigură senzația de căldură, de aceea am plasat și un al doilea dovleac, de dimensiune mai mare, încadrat în partea de jos a lucrării. Această culoare este specifică dovlecilor, așa cum sunt ei în timpul recoltării din toamnă, evidențiind astfel schimbarea sezonului prin coloritul lor, dar și al frunzelor.

Dovleacul este un simbol al greutății, al masivității, dar și al recoltei, al bogăției. În cazul acestei lucrări, el este reprezentat ca fiind bogăție sufletească, alegându-l pentru a fi exponentul emoțiilor pe care am vrut să le transmit prin intermediul picturii realizate. Am păstrat culoarea naturală a dovlecilor deoarece am considerat că reprezentarea originală a acesteia subliniază perfecțiunea deja dată de originea acestui element vegetal.

Pentru restul detaliilor definitorii, precum și pentru fundal, am folosit nuanțe și tonuri de verde, obținute prin amestecul acestei culori cu albastrul și nonculorile alb și negru. Verdele este o culoare rece și calmantă, care este asociată din punct de vedere sentimental cu înțelepciunea, seninătatea, echilibrul emoțional, dar și liniștea și răbdarea, lucruri de care omul are nevoie pentru a face față emoțiilor negative în singurătatea sa. Această culoare are proprietăți de vindecare care afectează mintea și corpul, din acest motiv, am folosit-o în mare parte înconjurând trupul uman, pe care l-am redat astfel, pentru a-i oferi puterea de a-și duce mai departe viața.

Elementele vegetale sugerate prin linii de diferite grosimi și dimensiuni sunt evidențiate cu ajutorul verdelui.

Între culorile folosite în lucrare se produc trei contraste. Contrastul cald-rece, care este impus de temă, este cel mai evident; dar se poate observa și cel al complementarelor, prin prezența oranjului și culorii opuse acesteia – albastrul, și contrastul de cantitate, care este creat de diferența mare dintre petele de culoare caldă pe lângă cele reci, evident dominante în lucrarea de certificare a competențelor profesionale.

Se poate observa că pata, aplicată fie cu pensule din păr de porc, fie prin utilizarea cuțitelor de paletă, pentru obținerea tușelor vibrate, este elementul plastic principal prin care a fost realizată această compoziție. Linia a fost, de altfel, folosită și ea pentru reprezentarea elementelor vegetale: a frunzelor, rădăcinilor și vrejurilor.

Pentru a putea compune mapa pentru atestat, au fost realizate un număr de 11 schițe, ce au stat la baza lucrării executate pe pânză. Dintre acestea, la final, cea mai bună propunere, atât din punct de vedere compozițional cât și cromatic, a fost aleasă și transpusă pe formatul mare de 120/120 cm. În toate schițele a fost folosit contrastul cald-rece, tema impunând acest lucru, dar culorile utilizate variază. Pentru început, pe suportul de hârtie de dimensiune A4, aceste compoziții au fost schițate și pe urmă pictate, pentru ca la final să fie aplicat, la fiecare în parte, un passepartout.

Prima schiță pe care am realizat-o a fost cea în creion, cu care am pus bazele acestei lucrări. Pentru aceasta m-am folosit de tehnica desenului cu elemente grafice; linia, care variază de la subțire la groasă, este elementul plastic dominant pe lângă care am adăugat și punctul pentru sugerarea volumelor și formelor. Am ales să folosesc această tehnică pentru prima schiță deoarece oferă posibilitatea de a face modificări prin ștergerea greșelilor.

Schița în creion

Pentru realizarea schițelor în culoare, am folosit vopsea gouache cât și culori tempera, acestea fiind culori de apă care pot fi aplicate atât mate, groase, cât și apoase pentru a obține transparențe.

Pentru trei dintre cele 11 schițe am pus accent pe contrastul de complementare dintre roșu, simbol al focului și al furiei, și verde, simbol al calmului și înțelepciunii, acestea alăturate creând armonie. În două dintre acestea am introdus și oranj, împreună cu nuanțe deschise bătând spre galben, păstrând culoarea naturală a dovleacului și albastru, care simbolizează tot ce ține de spiritualitate, pentru a îmbogății multitudinea de amestecuri de culoare. Transparențele și efectele redate prin alăturarea lor, lângă pete concentrate de culoare, creează o ambianță specifică temei și unicitate.

Schițele în care domină contrastul de complementare roșu și verde

Am realizat și o schiță folosindu-mă de griurile neutre, obținute prin amestecul nonculorilor alb și negru, pentru a determina mai ușor poziția fiecărui element în parte în cadrul compoziției. M-am folosit de contrastul clar-obscur pentru a sugera formele și volumele elementelor compoziționale, care sunt evidențiate prin folosirea de închisuri puternice pe suprafețe deschise.

Schița realizată cu griuri neutre

Am realizat și schițe cu contrastul cald-rece dintre oranj, verde, albastru și roșu. Se creează astfel și contrastul de complementare între aceste patru culori, deși roșul și albastrul nu sunt la fel de accentuate ca în lucrările menționate anterior. În aceste două schițe, se observă clar și contrastul de cantitate datorat folosirii unei cantități mai mici de oranj, spre deosebire de cantitatea mare de verde care domină compoziția, dar este prezent și contrastul clar-obscur realizat prin folosirea de închisuri puternice pe lângă deschisuri, pentru crearea volumelor.

Schițele realizate în contrast cald rece

Alte două schițe au fost realizate utilizând dominate de o culoare rece, anume violet, obținută prin amestecul albastrului cu roșul. Ea simbolizează tradițional spiritualitatea. Folosirea de galben, alăturat violetului, creează astfel contrastul de complementare. În aceste două schițe a fost pus mai mult accentul pe cromatică, pe tonurile și nuanțele pe care le folosesc, nu pe volume, formele pierzându-se în fundal, nefiind foarte bine definite și devenind vagi, greu de determinat.

Schițele în care a fost folosită perechea complementarelor violet-galben

O altă schiță este realizată cu culorile oranj și verde, precum și amestecurile dintre acestea. În mod evident, culoarea caldă domină compoziția, fiind singura din cele 11 schițe în care am aplicat acest lucru, simțind nevoia de a aduce ceva nou în reprezentarea lucrărilor de tip schiță.

Schiță realizată cu oranj-verde

Pentru a pune bazele formei dovleacului plasat în partea de jos a lucrării, am pictat separat o schiță amănunțită în care este prezentat numai acesta. Studiul de acest fel a reprezentat un experiment cu forma obiectului, stilizându-l. El v-a servi, în final, ca centru de interes în lucrarea aleasă ca să fie reprezentată pe pânză.

Schița în care este prezentat numai un dovleac

La finalizarea schițelor, a fost necesară alegerea celei mai bune compoziții care să reprezinte lucrarea personală de certificare a competențelor profesionale.

Schița aleasă pentru realizarea pe pânză

Această lucrare pe pânza de dimensiuni mari a fost începută prin trasarea cu creionul a schiței inițiale. Pentru a pune bazele formelor am aplicat pete mari de culoare cu pensula până când întreaga suprafață a fost acoperită cromatic. M-am folosit de cuțitul de paletă pentru a aplica tușe groase, vibrate, cu care am obținut volumele și am pus în evidență formele din compoziție. Am lucrat timp de câteva săptămâni, evoluția lucrării fiind una evidentă. Se poate observa în partea dreaptă a compoziției conturul unei fețe, văzută din profil; a fost realizată prin folosirea liniilor care, la prima vedere par a fi numai vrejuri și rădăcini.

Lucrarea realizată în culori de ulei

A fost necesară realizarea unui colaj pentru definitivarea mapei, care să conțină diferite secvențe din lucrare. El a fost conceput în programul MediBang Paint Pro, așezând fracțiunile după bunul plac.

Colajul realizat pentru mapă

Titlul lucrării „Loneliness”, care se traduce din engleză ca „Singurătatea”, simbolizează izolarea sentimentelor negative ale ființei umane și deprivarea de afecțiune și bunăstare a sufletului. Acestea se pot dezvolta în stări de depresie care afectează gândurile și chiar comportamentul unei persoane. Am ales acest titlu pentru lucrarea mea deoarece se potrivește cu emoțiile pe care le-am descris mai sus și pe care am dorit să le transmit.

„Suprarealismul este credința în realitatea superioară a unor forme de asociere până atunci disprețuite, în omnipotența visului, în jocul dezinteresat al gândirii”. Așa descria André Breton, critic francez al secolului XX, acest nou curent: suprarealismul. El era de părere că acest „suprarealism’’ se poate realiza cu ajutorul unei capacități de a putea vizualiza totul dincolo de aparențe. Încrederea în faptul că imaginea reală, cea observabilă de toți, este doar o aparență și că aceasta poate fi privită și dincolo de aspectul natural, face ca originalitatea acestei teme să fie evidențiată și analizată din mai multe perspective de către cei interesați de cunoașterea „noului’’. Acest aspect a constituit un important stadiu de plecare către alegerea unei astfel de teme, unicitatea acesteia și modul diferit de reinterpretare a lucrurilor intrigându-mă în mod special și determinându-mă să creez ceva cât mai neobișnuit.

În concluzie, lucrarea personală de certificare a competențelor profesionale numită “Loneliness’’ (“Singuratatea’’) este concepută în urma transpunerii pe pânză a unor idei creative și neobișnuite, încercând să ies din tipare cu compoziția propusă. Astfel, interpretarea formelor imaginate în stil personal, susține ideea lui Dolfi Trost, poet roman al secolului XX: „Cu toată aparența sa de formulă absurdă, suprarealismul este un puternic punct de tranziție spre arta ce vine.”

Bibliografie:

https://www.bourncreative.com/meaning-of-the-color-purple/

https://www.bourncreative.com/meaning-of-the-color-green/

https://www.traditii-superstitii.ro/traditii-obiceiuri-si-superstitii-de-halloween/

Rene Magritte: The Fifth Season

https://www.imagenesmy.com/imagenes/surrealism-artists-1a.html

http://www.museivaticani.va/content/museivaticani/en/collezioni/musei/collezione-d_arte-contemporanea/sale-15-e-16–il-primo-novecento-in-germania/max-ernst–crocifisso.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresie_(stare)