Program de studiu: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [307187]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” [anonimizat], JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Program de studiu: [anonimizat]

2018

Introducere

Una dintre componentele fundamentale a științei economice moderne care stă la baza economiei și care asigură furnizarea informațiilor multiple utilizatorilor interesați, o constitue contabilitatea. Aceasta este considerată „nucleul dur” [anonimizat]. Contabilitatea de gestiune îndeplinește funcția de a [anonimizat]-se o importanță deosebită în ultima perioadă. [anonimizat] a răspunde schimbărilor pieței economice.

Lucrarea de licență abordează problematica calculației costurilor la o [anonimizat].

[anonimizat] a observa o mai bună performanța a [anonimizat] a costurilor acesteia. Motivul pentru care am ales să tratez aspectele legate de calculația costurilor Clinicii Sanovil este acela că; deși e înființată doar de 10 ani, spitalul s-a dezvoltat și s-a [anonimizat], ajungând să concureze cu cele mai bune spitale private atât din județ cât și din afara județului deoarece clinica practică cele mai mici prețuri din țară.

Pentru a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], informatizare, etc.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], prin aceasta redă o imagine transparentă al costurilor.

În prima parte a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat].

Al treilea capitol prezintă date generale legate de spital, (sediul, [anonimizat], organigrama), o scurtă descriere a [anonimizat], [anonimizat]. În ultima parte a [anonimizat] acesteia. Am surprins modalitatea calculației costurilor, acestea fiind repartizate și grupate pe diferite centre de cost și categorii de cheltuieli care se realizează pentru spitalizări de zi, respectiv spitalizări continue, acestea fiind calclate atât la nivelul secții cât și la nivelul pacienților. În urma studiului redactat am expus conluzii și propuneri referitoare la performanța calculației costurilor din domeniul medical.

Informațiile necesare pentru elaborarea acestei lucrării de licență sunt date preluate din cadrul entității S.C. Clinica Sanovil S.R.L. din Bistrița.

CAP.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Definirea conceptuală și obiectul contabiliatății de gestiune

O ramură importantă a desfășurării activității economice, în cadrul întreprinderilor, o constituie gestionarea resurselor (naturale, umane, financiare) și prelucrarea acestora, în scopul obținerii unor rezultate corespunzătoare. În vederea gestionării eficiente a unei organizații, managerii trebuie să aibă la dispoziție un sistem informațional foarte bine dezvoltat, care să ofere informații utile, rapide, clare, fără erori cu privire la situația entității.

Sistemul informațional contabil din România este format din dualismul contabil, fiind compus din două forme de contabilitate: contabilitate financiară și contabilitate de gestiune. Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată, definește contabilitatea ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute de persoanele juridice și fizice.

În doctrina contabilă vest-europeană dar, în special în cea franceză s-a conturat următoarea ideea potrivit căreia contabilitatea de gestiune este „un instrument care interesează întreprinderea în aceeași măsură ca și contabilitatea generală, dar cu o prezentare diferită și o absență de constrângeri în proceduri.”

Oragnizarea și conducerea contabilității financiare îndeplinește rolul de a răspunde cu precădere evenimentelor externe ale întreprinderilor, în timp ce contabilitatea de gestiune răspunde funcțiilor manageriale interne ale întreprinderii, pe diferite structuri organizatorice ale acesteia.

Contabilitatea financiară are ca obiectiv furnizarea informațiilor credibile destinate atât managementului întreprinderii, cât și utilizatorilor externi (investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții, guvernul și instituțiile sale, publicul), cu privire la poziția financiară, performanța financiară și modificarea poziției financiare.

Contabilitatea de gestiune cunoscută și sub denumirea anglo-saxonă de contabilitate managerială furnizează informații managerilor privind procesele interne de alocare, control și utilizare a resurselor în procesul de producție și în procesul decizional.

Potrivit Institutului Contabililor de Gestiune din SUA contabilitatea de gestiune este definită astfel: „procesul de identificare, cuantificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare și transmitere a informațiilor financiare utilizate de manangement pentru realizarea funcțiilor de planficiare, evaluare și control ăn cadrul întreprinderii și pentru asigurarea utilizării și evidențierii corespunzătoare a resurselor acesteia.”

Contabilitatea de gestiune oferă informații confidențiale utilizatorilor interni în scopul măsurării, analizării, administrării resurselor pe total activitate, pe produse sau servicii a volumului de resurse destinat rezultatului final al activității. Nevoia informațiilor oferite de contabilitatea de gestiune este una nelimitată, indiferent de tipurile și profilul entităților economice. Organizarea și conducerea contabilității de gestiune este obligatorie și revine administratorului sau altei persoane juridice, care este responsabilă pentru gestionarea unității, prin utilizarea conturilor specifice, prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară sau cu ajutorul evidenței tehnico-operative proprii. În cazul societății studiate organizarea contabilității de gestiune revine managerului și comitetului director, care este format din director medical, director administrativ și director executiv, care are control asupra directorului economic, directorului de vânzări, biroul de statistică și relații C.A.S.

Obiectul principal al contabilității de gestiune îl constituie calculația costurilor, care are ca rol măsurarea rezultatelor obținute de unitatea economică, în vederea producerii de bunuri materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii. Unitatea medicală gestionează calculația costurilor la nivelul secțiilor, determinându-se costul pentru fiecare serviciu prestat în parte.

Contabiltatea de gestiune formează o imagine amplă a fiecărei activități, potrivit OMFP 1826/2003 în România, aceasta se organizează de fiecare entitate economică în funcție de specificul activității desfășurate, având drept obiective principale următoarele: înregistrarea operațiunilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv, pe activități, secții, faze de fabricație, centre de costuri, centre de profit, după caz, precum și calculul costului de achiziție, de producție, de prelucrare a bunurilor intrate, obținute, lucrărillor executate, serviciilor prestate, producție în curs de execuție, imobilizărilor în curs de execuție din unitățile de producție, comerciale, prestatoare de servicii, financiare și din alte domenii de activitate.

Prin urmare, contabilitatea de gestiune reprezintă o componentă de nelipsit al activității de managment din entităților economice, care are ca scop final furnizarea informațiilor în luarea deciziilor, prin cunoșterea costurile aferente activității desfășurate și gestionarea eficientă a acestora.

1.2. Factorii care determină organizarea contabilității de gestiune

Modul de organizarea a contabilității de gestiune diferă de la o unitate la alta, în funcție de specificul activități, alegerea metodelor și procedeelor utilizate în vederea atingerii scopului urmăRit. În acest sens, principalii factori care stau la baza organizării contabilitații de gestiune la S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L. sunt următorii:

profilul întreprinderii;

tehnologia producției;

structura organizatorică;

metodele și tehnicile de management adoptate.

Profilul întreprinderii presupune stabilirea obiectului principal al activității și orientarea acesteia spre asigurarea resurselor materiale, umane, financiare și informaționale corespunzătoare realizării obiectului. Obiectul profilului întreprinderii, necesită anumite procese tehnologice, care diferă prin specificul activității de la o entitate la alta. Obiectul de activitate la societatea studiată este activități de asistență spitalicească, care asigură prin furnizarea de servicii medicale în regim de spitalizare administrarea medicamentației, materialelor sanitare, aparatelor medicale, prin intermediul personalului medical, respectiv prin suport financiar. Profilul întreprinderii infuențează în mod direct atât procesele de muncă, cât și rezultatele diferitelor activități ale întreprinderii, cum ar fi: bunuri materiale, sanitare, și medicale, respectiv servicii medicale, de asistență, inervenții chirurgicale, consultații, investigații paraclinice, spitalizări.

Tehnologia producției, reprezintă în ansamblu operațiile succesive la care sunt supuse materiile prime, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, constituind un factor important de influență în ceea ce privește organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor. Sub influența particularităților tehnologiei producției, se stabilesc obiectele de calculație ale costurilor și metodele de calculație aferente acestora. În funcție de diagnosticul pacientului, personalul medical, consumul de medicamente, materiale sanitare este direct proporțională cu complexitatea serviciilor medicale prestate. În procesul efectuării serviciilor medicale sunt folosite aparate medicale de specialitate, fiecare diagnostic având un proces de investigații, proceduri, analize medicale sau tratamente, totalitatea acestora contribuind la tehnologia serviciilor prestate.

Structura organizatorică a activității de producție, respectiv gruparea activităților pe sectoare, secții, ateliere, puncte de lucru sau alte centre de cheltuieli, influențează organizarea contabilității cheltuielilor de exploatare și a calculației costurilor. Cheltuielile de exploatare se delimitează pe locuri de cheltuieli (secții de bază, secții auxiliare, sectorul de administrație generală a întreprinderii, unități prestatoare de servicii, puncte de lucru etc.), după care sunt evidențiate în conturile sintetice și analitice de gestiune. Ținând cont de acest factor, se realizează delimitatrea centrelor de cheltuieli, respectiv centrelor de responsabilitate. În domeniul medical, cheltuielile se delimitează la nivel de secții: obstetrică-ginecologie, pediatrie, chirurgie generală, ORL, bloc operator, ATI. Sectorul de administrație include biroul economico-financiar, biroul de vânzări, statistică și relații cu C.A.S. și resurse umane.

Metodele și tehnicile de management adaptate într-o întreprindere influențează organizarea contabilității de gestiune, în ceea ce privește alegerea metodelor de calculație a costurilor. În acestă situație se poate aplica o metodă clasică de calculație (metoda globală, metoda pe faze sau metoda pe comezni), care necesită două etape de calculație, anume antecalculația și postcalculația, care sunt mai exacte, dar mai puțin eficiente, sau o metodă modernă de tipul costului total sau parțial, care să asigure posibilitatea previzionării și creșterii operativității informațiilor, în scopul folosirii lor în managementului costurilor. Prin urmare a factorilor prezentați mai sus, în ceea ce privește metoda aplicată pentru determinarea costurilor, în acest caz cea mai potrivită este considerată metoda pe comenzi.

Considerăm că, rolul factorilor prezentați este de a facilita luarea deciziei corecte asupra tehnicii folosite în executarea lucrărilor de contabilitate de gestiune.

Funcțiile și rolul contabilității de gestiune și al calculației costurilor

Contabilitatea de gestiune, în ceea ce privește tehnica determinării calculației costurilor în economia întreprinderilor, îndeplinește mai multe funcții, care se regăsesc în cerințele conducerii actuale al diferitelor activități.

O primă funcție și cea mai importantă este cea previzională, ce constă în determinarea costurilor și are loc sub doua forme: planificarea nivelului și structura acestora. Aceasta se realizează pentru fiecare produs în parte și pentru întreaga producție programată a se fabrica de fiecare întreprindere, astfel această activitate regăsindu-se în bugetele costurilor pe sectoare de cheltuieli și pe purtători de costuri. Managerul are obligația de a urmării trendurile statistice la nivelul entității medicale, în funcție de cheltuielile anterioare și ținând cont de bugetul alocat cheltuielilor, se fac estimări pe viitor. Cheltuielile sunt calculate integral, apoi fiind repartizate pe secții, proporțional cu numărul de paturi și cantitatea de servicii solicitate.

A doua funcție a contabilității de gestiune, o reprezintă înregistrarea analitică în mod curent a cheltuielilor de exploatare pe o perioadă de gestiune și de calcul a indicatorilor ceruți conform metodelor de calculație utilizați. Prin exercitarea acestei funcții, în primul rând se determină cheltuielile de exploatare pe purtătorii și sectoarele de cheltuieli în baza documentelor justificative, după care are loc înregistrarea acestor cheltuieli în contabilitatea de gestiune, iar în final se determină indicatorii efectivi impuși de metoda de contabilitate de gestiune și calculația costurilor pentru a urmări în ce măsură au fost îndeplinite sarcinile prestabilite. Comparând costurile prestabilite cu costurile efective, putem identifica diferențe favorabile sau nefavorabile, privind îndeplinirea obiectivului prestabilit la nivelul spitalului.

O altă funcție a contabilității de gestiune și calculației costurilor este controlul și analiza comparativă a nivelului și structurii cheltuielilor de exploatare și implicit a costurilor calculate pe baza lor. Constituirea acestei funcții este condiționată de existența celorlalte două, ea presupune compararea costurilor prestabilite cu cele efective, dacă este cazul recuperarea pagubelor și optimizarea deciziilor pentru a preveni în viitor cauzele evenimentelor nedorite. Recuperarea pagubelor presupune scumpirea serviciilor medicale, în vederea optimizării costurilor medicale.

Acțiunea de determinare a costurilor are un rol deosebit de important, datorită funcțiilor pe care le îndeplinște pentru optimizarea deciziilor în toate fazele acestuia. Menținerea potențialului de producție al unei întreprinderi constă în capacitatea acesteia de a reuși să-și recupereze costul valorilor de îmbunătățire fabricate, respectiv ritmul dezvoltării sale, condiționată de diferența dintre sumele încasate din prestarea serviciilor și costurile ocazionate de obținerea și desfacerea acestora. Deci, determinarea costului de producție operativă și precisă este foarte importantă, în calitatea sa de indicator de eficiență, deoarece obținerea unor rezultate optime este condiționată de acesta.

Rolul contabilității de gestiune într-un mediu competitiv este definit astfel: „Într-un mediu economic concurențial, costurile au un rol important în fundamentarea deciziilor privind alegerea regimului optim al producției și reglarea volumului său; ele constituie deci un instrument deosebit, care condiționează conducerea întreprinderii atât pe ansamblu cât și pe fiecare subdiviziune internă a sa (secție, atelier, formație de activitate etc.).”

Așadar, costul în calitatea sa de indicator economic și mijloc de măsurare a cheltuielilor efectuate la nivel de întreprindere pentru obținerea și desfacerea producției, joacă în toate cazurile adevăratul său rol în procesul decizional, doar dacă este calculat științific, în mod realist și oportun. Valoarea costurilor serviciilor medicale este influențată de cheltuielile efectuate, care se justifică prin toate procedeele necesare rezolvării cazurilor, totodată și calității lor. În cazul în care un serviciul necesită un cost mult prea mare, depășind bugetul alocat acestuia, se reevaluează valoarea serviciului și se stabilesc noi proceduri, cu scopul optimizării costuilui, în caz contrar se renunță la serviciul respectiv.

CAP.2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR

2.1. Conceptul de cost și cheltuiali

Activitățile desfășurate de către o întreprindere împreună cu bunurile deținute de aceasta sau serviciile prestate, presupune consum de resurse, care sunt purtătoare de costuri și se concretizează prin producerea unor rezultate sau venituri.

Calculația costurilor reprezintă totalitatea tehnicilor și procedeelor aplicate pentru determinarea raportului dintre cheltuielile de producție și de desfacere ale întreprinderii, exprimate în bani, într-o perioadă de timp și producția care le-a ocazionat, exprimate în anumite unități de măsură.

Între contabilitatea de gestiune și calculația costurilor există o stânsă legătură, care nu se poate delimita. Costul și cheltuiala sunt două noțiuni distincte, care sunt componente a contabilitatea de gestiune și care nu trebuie confundate. Costul reprezintă echivalentul valoric al totalității factorilor de producție consumați, a consumurilor de muncă vie și muncă materializată, pentru producerea și distribuția bunurilor materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii, respectiv legătura între consumul de resurse și produsele obținute. Costul mai poate fi definit și ca măsura pierderii valorii monetare în momentul consumării unei resurse.

Pentru fiecare activitate, produs sau serviciu există mai multe tipuri de costuri, deoarece acestea se pot calcula prin diferite metode și procedee, în funcție de scopul urmărit. Din moment ce costurile apar datorită activităților desfășurate, pentru a le cunoaște trebuie, în primul rând, să examinăm în ce constă activitatea respectivă.

Rayburn afirmă că „termenul de cost este utilizat, pentru măsurarea eforturilor necesare în realizarea unui bun sau serviciu, considerând însă, că nu există un cost „adevărat” pentru un bun sau un serviciu, există numai bunul sau serviciul respectiv și că acesta a implicat costuri diferite pentru scopuri diferite.”

În ceea ce privește noțiunea de cheltuială, reprezintă expresia valorică a consumului de mijloace bănești, plăți efectuate în bani, dar numai în sens financiar. Procesul de transformare a resurselor în scopul realizării unui bun, executării unei lucrări sau prestării de serviciu, în carul unei organizații, poartă denumirea de consum. Consumul fiind factorul care determină dacă o cheltuială în sens financiar constituie sau nu element de cost.

De aceeași părere este și A. Cioarnă în lucrarea sa “Economie. Micro și Macroeconomie” în care afirmă: „noțiunea de cheltuială este conturată în teoria și practica economică drept orice consum de muncă trecută și vie din cadrul unui anumit proces economic sau comercial legat de schimbarea formei fizice și potențiale a elementelor consumate.”

Rolul costului rămâne suport în luarea deciziilor, indiferent de modul în care acesta este determinat.

2.2. Clasificarea costurilor

În funcție de comportamentul lor, în cazul S.C. Clinica Sanovil S.R.L. costurile pot fi clasificate în:

costuri fixe, deoarece rămân nemodificate indiferent de schimbările apărute în nivelul activității, exemple: indiferent de durata unei operații costul cu salariile personalului medical nu se modifică, cheltuieli cu salariile farmacistului, cheltuieli cu amortizare mijloacelor fixe, consumul de engergie electrică pentru ilumiat, cheltuieli cu încălzirea;

costuri semi-fixe, care se modifică odată cu creșterea sau scăderea nivelului activității, dar nu proporțional; se stabilește o valoare fixă care nu se modifică, dar totuși există o variabilă care modifică cheltuiala, de exemplu durata unei operații, deoarce poate fi imprevizibilă derularea acesteia, care poate genera costuri suplimentare;

costuri semi-variabile, au o componentă fixă și una variabilă, cum ar fi cheltuielile cu electricitatea, cheltuielile cu combustibil;

costuri variabile se modifică direct proporțional cu schimbările apărute în nivelul activității, de exemplu cheltuieli cu materiile sanitare, cheltuieli cu medicamente, cheltuieli cu antibiotice, cheltuieli cu hrana, cheltuieli privind analizele medicale.

costurile unitare reprezintă costurile medii pe unitatea de produs sau de serviciu și se calculează prin raportarea costului total la numărul de unități de produs; în cazul societății studiate costul unitar se calculează prin raportare costului total la numărul de cazuri (pacienți);

costul total se referă la suma tuturor costurilor implicate în realizarea unei activități, furnizării unui serviciu, funcționării unui spital sau a unei secții;

costurile directe sunt costurile resurselor utilizate de către o secție în efectuarea activităților acesteia; cheltuieli de personal medical, cheltuieli cu medicamente, cheltuieli cu hrana, cheltuieli cu investigații paraclinice, cheltuieli cu materiale sanitare;

costurile indirecte sunt costurile serviciilor oferite de alte secții (de exemplu radiologie, laborator). În categoria costurilor indirecte intră și costurile de regie. Acestea nu sunt legate în mod direct de volumul serviciilor oferite de secția respectivă și includ costurile pentru activitatea managerială, încălzire, electricitate, serviciul de pază.

Clasificarea cea mai frecvent utilizată în evaluarea economică este cea care are drept criteriu perioada de timp la care apar costurile. Acest criteriu împarte costurile în costuri de capital și costuri recurente.

costurile de capital sunt costurile resurselor care au o durată de utilizare mai mare de un an: clădirile, echipamentul, vehiculele, pregătirea profesională, amortizarea;

costurile recurente sunt costurile care apar într-un interval mai mic de un an: costuri de personal, materiale, întreținere, pregătire, etc.

Această clasificare a costurilor se aplică în cazul S.C. Clinica Sanovil S.R.L. pentru identificarea costurilor după comportamentul lor, cu scopul ca valoarea acestora să fie cât mai exactă și să fie cât mai aproape de realitate.

2.3. Metoda pe comenzi

Metoda pe comenzi se aplică, în entitățile cu producție individuală și de serie, de regulă prezintă producție netermintă și semifabricate de valori variabile. Această metodă are drept obiectiv calculația costurilor aferente comenzilor, comanda în cazul de față fiind serviciul prestat.

Etapele metodei pe comezni sunt următoarele:

Colectarea cheltuielilor directe și indirecte;

Calculul și decontarea costului producției auxiliare;

Calculu costului efectiv de producție;

Calculul costului complet;

Calculul rezultatelor analitice.

În cazul acestei metode purtătorul de costuri utilizat în antecalcul este produsul finit, iar cel utilizat pentru urmărirea și înregistrarea cheltuielilor de producție efective este comanda, adică serviciul solicitat. Antecalculația, în cazul societății studiate se determină prin estimarea costurilor aferente serviciilor, iar costul efectiv al fiecărui serviciu se calculează la sfârșitul perioadei de gestiune în care a avut loc finalizarea ei. Avantajul metodei pe comezni este că asigură calcularea costului unitar al serviciilor cât mai apropiat de realitate, dar prezintă și dezavantaje precum, posibilitatea trecerii unor consumuri de medicamente, materiale sanitare și manoperă în cadrul aceluiași serviciu de la o comandă la alta, denaturând costul serviciilor.

În primul rând are loc clasificarea costurilor pe costuri directe și indirecte, care sunt împărțite pe elemente de cheltuieli pentru fiecare secție, după care se determina costul unitar pentru fiecare secție în parte, în cazul nostru am luat în considerare trei secții: Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie și Chirurgie generală. Costul unitar se determină prin adunare costurilor directe și indirecte, după care acestea sunt împărțite la numărul de pacienți.

Se calculează media cheltuielilor pe pacient, pentru fiecare secție din totalul de cheltuieli, pentru a obține valoare medie pe un pacient în decursul anului 2017.

Calculația costurilor se reazlizează pentru spitalizări de zi, respectiv spitalizări continue. La nivelul spitalizărilor de zi, care durează maxim 12 ore, există o fișă de fundamentare pe elemente de cheltuieli aferent fiecărui diagnostic, pe baza căruia se înregistrează cheltuielile exacte realizate pe pacient la nivelul unei secții, în acest caz se determină costul unitar. În cazul spitalizărilor continue care au o durată de peste 24 de ore, se structurează cheltuielile pe elemente, se stabilește costul unitar pe baza unor tabele detaliate care se regăsesc pe fișa de decont a pacientului, cu numărul de zile de spitalizare.

În concluzie calculația costurilor diferă de la o entitate la alta, în funcție de specificul activității desfășurate de acestea cu particularitățile aferente, care oferă conducerii să-și dezvolte propria gestiune, respectân principiile contabilității de gestiune, metodele și procesele, pentru determinarea exactă a costului de producție și nu în ultimul rând luându-se în considerare influența tuturor factoril, în scopul atingerii obiectivelor prestabilite. Calculația costurilor reprezintă un obiectiv prioritar al contabilități de gestiune reprezentând un proces complex, în vederea creării de valoare care să asigure o funcționare de lungă durată.

CAP.3. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR LA S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L.

3.1. Prezentarea generală a Clinicii Sanovil

Unitatea sanitară S.C. Clinica Sanovil S.R.L. este o persoană juridică română cu capital privat, care funcționează în baza avizului eliberat de Ministrul Sănătății Publice, având ca obiect de activitate principală: activități de asistență spitalicească – cod CAEN 8610 și domeniile de activități secundare: tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase – cod CAEN 3822, activități de asistență medical generală – cod CAEN 8621, activități de asistență medical specializată – cod CAEN 8622, alte activități referitoare la sănătatea umană – cod CAEN 8690. Societatea s-a contituit cu răspundere limitată, durata societății este nelimitată, începând de la data înregistrării în Registru Comerțului J06/13/2010, CUI 26411301 fiind reprezentată prin Dr. Mureșan Gavrilaș și Mureșan Cristian în calitate de asociați ai firmei. Sediul unității sanitare este situată în localitatea Bistrița, str. Viișoara, nr. 263, suprafața terenului este de 2133 mp, regim de înălțime: D+P+2E+M, Sd= 1800 mp, cu un punct de lucru denumit Policlinica Nouă Sanovil situat în municipiul Bistrița, str. 1 Decembrie, nr.17.

Societatea este operator de date cu caracter personal înregistrat la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu numărul 24178 din 2012. Spitalul este certificat 9001: 2008, utilizând dispozitive medicale conform EN, ISO 13485.

S.C. Clinic Sanovil S.R.L. a fost înființată în anul 2007, care a funcționat sub un alt certificat de înregistrare, inițial având un profil de Obstetrică-Ginecologie și Neonatalogie-Pediatrie. În anul 2010, în urma unui proces de extindere clinica și-a mărit capacitatea și și-a diversificat gama de servicii medicale pe care le poate oferi către alte specialități: Chirurgie generală, Chirurgie plastică și estetică, Chirurgie pediatrică, Urologie și ORL.

Societatea Clinica Sanovil S.R.L. a apărut din dorința de a putea oferii pacienților un loc modern, sigur și dotat la cele mai înalte standarde de calitate, unde aceștia să poată fi tratați cu profesionalism, seriozitate și căldură. Viziune conducerii menține o reputație maximă a spitalului prin calitate, care trebuie să constituie un exemplu pentru unitățile medicale similare.

Maternitatea privată este una din cele mai mari din țară, cu peste 7000 de nașteri asistate până în prezent de la înființare. Numai în anul 2017 s-a înregistrat un total de 905 nașteri. Experiența medicilor și dotarea la înalte standarde, confortul și prețurile foarte accesibile fac din spital prima alegere a bistrițenilor prin dovadă, în 2016 clinica s-a remarcat la nivel național prin operația al unui fibron uterin prin histerectomie care avea o greutate de 1300 de grame.

Calitatea serviciilor Sanovil se poate dovedi printr-un proiect organizat de unitatea medicală. Întreprinderea a realizat un simpozion medical sub denumirea „Forum Medical Bistrițean” care a ajuns la a treia ediție, prima fiind în anul 2016. Scopul forumului este de a prezenta unei comunități mai restrânse, adică medicilor, abordări și tratamente a bolilor cu care se întâlnesc medicii unității. Astfel Clinica Sanovil dorește să împărtășească experiența medicală pe care a dovedit-o de la înființare, demonstrând astfel că toți medicii trebuie să coopereze în armonie și prietenie în favoarea pacienților.

Din punct de vedere funcțional, activitățile manageriale, administrative, de aprovizionare, economico-financiare, de transport și gospodărești sunt asigurate corespunzător structurii organizatorice aprobate de Ministrul Sănătății Publice.

Tabelul 3.1. Personal medical

Calitatea și cantitatea serviciilor prestate depinde în cea mai mare parte de personalul calificat, dar și de tehnologia utilizată de întreprindere. Personalul medical al unității în prezent este compus din 59 de angajați permanenți, din care fac parte 15 medici, personalul mediu sanitar în număr de 31, iar personulul auxiliar sanitar format din 13 persoane. Deci, conform tabelului 3.1. constatăm o creștere a personalului medical față de anii anteriori.

Figura 3.1. Organigrama S.C. „CLINICA SANOVIL” S.R.L.

Clinica Sanovil este împărțită pe departamente separând atribuțiile și sarcinile fiecăruia, dar și subordonarea acestora, anume toate departamentele se subordonează, care răspund în fața managerului. Comitetul director fiind format din directorul medical, directorul administraativ, director RUNOS, director îngrijiri, fiecare având în subordine alte departamente, precum secțiile spitalului, principalele birouri de activitate administrativă medicală. Directorului executiv i se subordonează directorul de vânzări, contabilul șef, birou statistică și relații CAS, birou informatică și arhivă.

Societatea, furnizează servicii medicale spitalicești din gama serviciilor de spitalizare acuți, asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice. De asemenea spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.

Spitalul dispune de o structură complexă de specialități, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat deservind populația. Spitalizările se împart în două mari categorii, spitalizări de zi, care au o durată de internare de maxim 12 ore, respectiv spitalizări continue, cu o durată de peste 24 de ore. Clinica deține un număr de 42 saloane, echipate la cele mai moderne standarde medicale și de confort, totalizând un număr de 62 paturi pentru adulți, respectiv 20 de paturi pentru nou-născuți. Saloanele sunt dotate cu două paturi și dispun de confort deosebit, fiind prevăzute cu baie proprie, televizor, telefon, căști, oxigen la fiecare pat, buton semnalizare asistente. Clinica dispune și de saloane de lux, cu un singur pat cu un ambient special. Nou-născuții sunt primiți în saloane speciale, unde sunt aduși imediat după naștere și unde li se fac îngrijirile zilnice. Aceste saloane sunt prevăzute cu vitrine mari care permit aparținătorilor să-i vadă și să-i urmarească imediat după naștere, fără a intra în contact direct cu ei. Tot prin acest sistem mămicile pot asista la îngrijirea noului-născut, pentru a învata cum să se ocupe de el după ce va fi externată.

Pentru cazurile de nou-născuți cu probleme grave, există un salon de terapie intensivă nou-născuți, unde copilul este asistat și tratat până la insănătoșire sau până la realizarea transferului într-o clinică universitară. Uzual, copiii nou-născuți stau în salon cu mama lor, în paturi speciale. Clinica Sanovil promovează, ajută și stimulează alăptatul la sân precoce și de lungă durată. Copiii nou-născuți sunt consultați de medicul pediatru la naștere și pe tot parcursul internării. De asemenea sunt consultați cu ocazia vaccinarii, care se organizează de câteva ori pe lună, apoi sunt urmăriți în dezvoltare în continuare la clinica noastră în cabinetul de pediatrie. Blocul de naștere este compus din două săli de naștere complet echipate, cu mese de naștere speciale și cu mese de reanimare a noului-născut. Există posibilitati tehnice deosebite pentru asistența la naștere naturală cu anestezie peridurală, pe care noi o promovăm și în care avem mare experiență. Sălile de naștere sunt situate în blocul operator, astfel încât la sesizarea unor complicații în evoluția nașterii, se poate face operație cezariană în timp real. Fiecare naștere este asistată de o echipă formată din doi medici obstetricieni, medic anestezist, medic pediatru, respectiv personal mediu si auxiliar, astfel incât viitoarea mamă și nou-născutul să fie in siguranță.

Blocul operator este compus din trei săli de operație dotate la standarde Europene în care se pot face toate tipurile de operații clasice de ginecologie, chirurgie generală și chirurgie plastică, precum si operații laparoscopice în sfera genitală (chist, sarcină extrauterină, sterilitate), sau operați laparoscopice de chirurgie generală (colecistectomii).

Secția de terapie intensivă este organizată în două saloane și totalizează șapte paturi ATI, paturi speciale, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu aparatură pentru monitorizarea funcțiilor vitale, existând de asemenea o stație de monitorizare centrală care permite o examinare perfectă a pacienților internați.

Laboratorul clinicii este foarte modern și are posibilitatea de a efectua orice fel de analize la orice oră, atât pentru pacienții internați, cât și pentru pacienții care vin cu bilet de trimitere de la medicii de familie sau specialiști. Dotarea cu aparatură a compartimentelor răspunde cerințelor complexe ale asigurării asistenței sanitare într-un spital cu spitalizare continuă și de zi. Procesul medical de obicei are loc într-o perioadă de 3 zile, perioadă în care se vor efectua procedeele medicale aferente pacienților, urmărirea evoluției acestuia, iar după, în funcție de starea pacientului are loc externarea.

Tabelul 3.2. Desfășurarea procesului medical, spitalizare continuă

Conform tabelului 3.2. Desfășurarea procesului medical, spitalizare continuă, după consultația inițială se stabilește internarea în funcție de patologie. În prima zi, pacientul este îndrumat să se prezinte la biroul de internări, unde se înregistrează datele pacientului în sistem, pe urmă este internat pe secție. Anamneaza reprezintă datele preluate de medic în vederea stabilirii diagnosticului: datele personale a pacientului, motivele prezentării, istoricul bolii, antecedente, membrii familiei cu bli transmise genetic, tratamentul sau medicamentația administrată de pacient din ultimul timp. Prima investigație paraclinică este recoltarea probelor biologice, în vederea obținerii unor rezultate exacte. Probele ajung în laboratorul de analize, unde acestea sunt analizate de aparatele de speciazlitate, pentru eliberarea unui rezultat paraclinic concludent. Consultul chirurgical presupune localizarea de către chirurg locația inciziei preoperatorii. Consultul preanestezic se efectuează de către medicul anestezist înaintea operației și se stabilește starea de sănătate a pacientului, cu scopul optimizării stării în momentul operației. EKG-ul (Electro Kardio Graf) are ca scop urmărirea risului și identificarea acestora și a aritmiilor la nivelul inimii.

În cea de-a doua zi are loc pregătirea preoperatorie, care constă în pregătirea psihică a pacientului, igiena, urmărirea funcțiilor vitale, se măsoară temperatura, pulsul și respirația. În continuare pacientul este condus pe blocul operator, unde se desfășoară intervenția chirurgicală, anume operația. La finalizarea intervenției este transferat pe secția anestezie și terapie intensivă (ATI), unde sunt monitorizate și ținute sub control toate funcțiile vitale. La stabilizarea stării pacientului este transferat pe secția medicului operator, în salonul prestabilit la internare.

În a treia zi, starea pacientului este monitorizată postoperator, în cazul unei evoluții nefavorabile spitalizarea se prelungește, iar în cazul unei evoluții favorabile persoana în cauză, se externează.

3.1.1. Sistemul informațional

Sistemul Informțional Integrat (SII), reprezintă totalitatea de sisteme informaționale utilizate în activitatea spitalului și anume: EXTRANET – spital, NEOMANAGER – program contabilitate, SIUI (Sistem Informatic Unic Intergat) – program C.A.S. Aplicțiile din SII asigură interconectarea tuturor sistemelor informaționale în domeniul medical și financiar-contabil.

Sistemul Informațional Integrat este focusat pe consolidarea capacităților ale spitalului în domeniul utilizării sistemelor informaționale moderne, conforme cu standardele internaționale și europene, care contribuie la perfecționarea procedurilor de spital, sporirea eficacității controlului, schimbului de informații și utilizării eficiente a resurselor și tehnologiilor moderne. Se emit acutalizări lunar, cu menirea de a implementa noile prevederi legale și nu în ultimul rând, pentru eficientizarea aplicțiilor.

Existența sistemului informațional într-o entitate medicală este obligatorie și de nelipsit, având ca scop asigurea furnizării și primirii informațiilor în mod rapid, pentru asigurarea unei comunicări deschise cu autoritățile. Aceasta contribuie la perfecționarea profesională continuă, dezvoltarea și valorificarea capacităților în vederea atingerii performanțelor în activitatea spitalului cu ajutorul adaptării continue la tehnologiile moderne. Planul de întreținere hardware și software, cât și utilizarea IT este implementat și monitorizat, pentru a se asigura că beneficiile așteptate sunt atinse. Potențialul sistemului informatic în desfășurarea activității spitalului în atingerea obiectivelor trasate sunt următoarele: optimizarea controlului, asigurarea colectării concrete a datelor, reducerea costurilor de condormare cu reglementările de raportare medicală și a costurilor administrative, precum și a timpului de operare.

În analiza costurilor unui serviciu sau a unui program de sănătate trebuie să avem în vedere că acestea sunt suportate atât de sectorul de sănătate, cât și de către pacienți și familiile lor, precum și de alte sectoare.

3.1.2. Indicatori economico-financiari

Activitatea clinică, se realizează prin activități de diagnostic și tratament pentru pacienți în specialitățile aflate în structura spitalului.

Pentru asigurarea activităților medicale, specialiștii spitalului desfășoară următoarele servicii medicale:

Consult clinic, realizat de: medici obstretică-ginecologie, medici chirurgie generală, medici ORL, medici urologie, medici pediatrie, medici fizioterapie și recuperare medicala, medici laborator;

Investigatiile paraclinice cuprind: radiologie si imagistică medicală (RX, DEXA, RMN,CT, MM), biopsii de organ in scop diagnostic, recoltare de probe biologice pentru analize hematologice, biochimice, imunologice, microbiologice, citologice, histopatologice, coloratii speciale;

Planing familial;

Tratamente de recuperare medicala si fizioterapie;

Tratamente chirurgicale;

Ecografii;

Explorări funcționale.

Tabelul 3.3. Indicatori de utilizare a serviciilor

Conform rezultatelor prezentate în tabelul 2.2., sesizăm o îmbunătățire a serviciilor medicale oferite pacienților, având în vedere că numărul pacienților se află în creștere, constatăm faptul că aceștia sunt mulțumiți de calitatea serviciilor oferite, respectiv de îngrijirea primită. Din urma sondajelor realizate, Bistrița are circa 75.000 de locuitori, deci anual au fost internați 7,7% din locuitori în mediul privat. Majoritatea cazurilor privind internarea pacienților s-a făcut pe baza biletelor de trimitere, iar proporția urgențelor din totalul pacienților internați este una relativ mică, respectiv de 25%.

Durata medie de spitalizare pe un an, se realizează cu ajutorul sistemului informațional, prin înregistrarea pacientului în baza de date putem determina intervalul internării, de la internare până la externare. Astfel s-a obținut un raport din numărul total de zile internate împărțit la numărul de pacienți, iar pe cei trei ani a rezultat o medie de 3,29 de zile, adică trei zile și șapte ore.

ICM – Indicele CaseMix, cunoscut și sub denumirea de indicele de complexitate a cazurilor este un număr, reprezentând resursele necesare spitalului pentru tratarea pacienților. În țară se calculează, pe fiecare spital în parte tariful pe caz ponderat (TCP), în funcție de durata medie de spitalizare și numărul de paturi sau penalizări. Valorile tarifului pe caz ponderat sunt cuprinse între 1430 – 1800 lei. S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L. are stabilit legal un TCP în valoare de 1475 lei, astfel media pe un an al ICM-ului pe toate diagnosticele din spital, se înmulțește cu TCP-ul. Decontarea serviciilor de către C.A.S. pe un diagnostic, se calculează prin produsul TCP și ICM-ul aferent cazului rezolvat.

Calitatea serviciilor medicale în intervalul 2015-2017 este foarte bine dezvoltată, păstrându-și constant performanța, având în vedere inexistența unor cazuri nedorite, cum ar fi: mortalitate, infecții, transferuri ultraspitalicești, reclamații sau plângeri ale pacienților internați, astfel nu există motive de îngrijorare din acest punct de vedere. Concordanța între diagnosticul la intrare, respectiv diagnosticul la externare în funcție de starea pacientului și procedurilor medicale aplicate asupra acestuia, este de 65%. Deci, numai 45% din cazuri s-au dovedit a fi în neconcordanță, diagnosticul de internare cu cel de externare. Este de remarcat faptul că spitalul are ca secție de bază Obstetrică-Ginecologie, nașterile sunt la ordinea zilei, așadar pacientele însărcinate sunt internate ca și gravide, după care diagnosticul este modificat pe naștere.

Tabelul 3.4. Indicatorii economico-financiari privind cheltuielile

Valorile înregistrate procentual aferente cheltuielilor în perioada 2015-2017 arată evoluția așcendentă a acestora. Din totalul cheltuielilor al spitalului 26% sunt cheltuieli acordate salariaților medicali care sunt compuși din medici, asistenți, infirmiere, T.E.S.A. Spitalizările produc cheluieli cu medicamente administrate pacienților în proporție de 3,88% din totaul cheluielilor aferente. Bugetul de cheltuieli aprobat se calculează în funcție de cererile medicale, cereri care au fost finanțate 100%, respectiv soluționate din propriile resurse ale unități sanitare. Societățile private au acest avantaj de a se finanța toate proiectele propuse din propriile resurse, nefiind nevoie de alocare bugetară. Prestarea serviciilor medicale pe zi de spitalizare necesită un cost mediu de 317 lei pe secție în anul 2017. Costul mediu pe zi de spitalizare s-a determinat totalizând cheltuielile directe și indirecte care s-a împărțit la numărul de zile de spitalizare pe o secție, pentru anul respectiv. Procentul cheltuielilor de personal din totalul sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul ministerului sănătății reprezintă 43% pe anul 2017. Deci, cheluielile prezentate în acești 3 ani, au crescut proporțional cu volumul serviciilor prestate.

Tabelul 3.5. Situația veniturilor pentru anul 2017

Veniturile spitalului sunt compuse din venituri din contractele încheiatu cu C.J.A.S., reprezentând cea mai mare parte din veniturilor întreprinderii, venituri proprii, respectiv alte venituri. Veniturile C.J.AS. sunt compuse din venituri pe spitalizări de zi spitalizări continue, cât și din consultațiile pacienților, cu bilet de trimitere către ambulatoriu, veniturile proprii reprezintă coplata pacienților pentru prestarea de servicii efectuat sau comfort, iar alte venituri se referă la mici proiecte ale clinicii, realizate înafara domeniului medical, cum ar fi venituri din chirii, aparate de cafea, reclame, etc. Pentru anul 2017 veniturile au înregistrat un total de 9.835.970 lei.

Pe titlurile de cheltuieli, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare efectuate din bugetul definitiv al anului 2016 este deținută de cheltuielile de personal, cu o pondere de 45%, urmate de cheltuielile materiale cu o pondere de 16%, cheltuielile cu utilitățile 2%.

Tabelul 3.6. Situația cheltuielilor pentu anul 2017

Cheltuielile sunt formate din cheltuieli directe și indirecte la nivelul spitalului, acestea se împart la rândul lor pe mai mult elemente de cheltuieli. Cheltuielile directe sunt reprezentate de cheltuielile cu medicamente, cu antibiotice, cu materiale sanitare și cu hrana. Cheltuielile care pot fi împărțite atât în directe cât și în indirecte sunt cheltuielile de personal, cheltuieli cu utilitățile, cheltuieli materiale, respectiv cheltuieli de capital.

Societatea a înregistrat un excedent bugetar în valoare de 4.475.970 lei pentru anul 2017, reprezentând o pondere de 45,5% din totatul veniturilor.

3.2. Calculația costurilor la S.C. Clinica Sanovil S.R.L.

3.2.1. Calculația și structura costurilor

Obiectul calculației costurilor la S.C. Clinica Sanovil S.R.L. îl reprezintă serviciul medical prestat. Produsul final este definit de cheltuielile pe pacient internat în spital, sub forma de decont, ce se acordă pacientului la externare odată cu biletul de ieșire din spital. Costul total pentru fiecare bolnav se compune din cheltuielile directe, cheltuielile indirecte. Antecalculația societății se determină prin estimarea costurilor aferente serviciilor efectuate în anul precedent. Pentru determinarea costului efectiv al serviciilor medicale, au loc proceduri interne de postcalcul pentru fiecare secție.

Centrele de cost se stabilesc pe baza organigramei spitalului, acestea fiind:

Structuri de primire urgente;

Secții/compartimente cu oaturi;

Laboratoare paraclinice;

Ambulatoriu de psecialitate;

Farmacia

Alte structuri funcționale – spălătorie, bucătărie, sterilizare, bloc operator, punct transfuzie;

Aprovizionare, transport și achiziții publice;

Tehnici administrative;

Contabilitate;

Financiar;

RUNOS, statistică și informatică medicală, contacios, infecții nozocomiale, relații cu publicul, audit;

Conducerea – director general, director general adjunct, asistență medical șef, director administrativ, contabil șef.

La calculul costului serviciilor medicale se iau ca bază de lucru următoarele documente interne, centralizatoare de lucru:

Centralizatorul de costuri pacienți externați, editat din programul informatic EXTRANET, în intervalul lunii de calcul. Centralizatorul cuprinde toate secțiile de spitalizare defalcate pe fiecare secție în parte și conține detalii financiare privind costul materialelor sanitare, costul medicamentelor și costul analizelor medicale.

Centralizatorul cheltuielilor de personal defalcat pe secții, editat la Serviciul Personal.

Balanța de verificare lunară care conține celelalte elemente de cheltuieli componente.

Veniturile și cheltuielile societății sunt detaliate pe mai multe elemnte; veniturile se ramifică în venituri C.A.S. în limita contractului, care sunt compuse din spitalizări continue validate D.R.G. și spitalizări de zi, respectiv în alte venituri, dezvoltate mai jos. Diagnosis Related Groups (D.R.G.), reprezintă o schemă de clasificarea pacienților în funcție de diagnostic. Pacienții sunt clasificați după patologie și după costul îngrijirilor, ceea ce asigură posibilitatea de asociere a pacientului cu cheluielile spitalicești. Prin sistemul D.R.G. fiecare informație înregistrată a pacientului este examinată după vârstă, sex, durata de spitalizare, etc. Pentru fiecare pacient externat se stabilește un tarif care se va plăti spitalului, indiferent de costurile cu pacientul. Acest sistem a fost preluat dintr-un sistem dezvoltat în anii ’70 în SUA la Universitatea Yale și a fost adaptat în vederea finanțării spitalelor.

Categoria „Alte venituri” se referă la coplata pacientului la externare și la ambulatoriu, acest compartiment acordă bolnavilor asistență medicală fără ca aceștia să fie internați, anume cabinetele de consultații.

Tabelul 3.7. Venituri secția Obstgetrică-Ginecologie anul 2017

Veniturile obținute în tabelul 3.8. pentru secția Obstetrică-Ginecologie rezultă spitalizări continue pe 875 de cazuri de spitalizare media pe venit este de 2.285,71 lei pe caz, din total venituri de 2.000.000 lei. Spitalizările de zi la un total de 223.000 lei cu un număr de cazuri de 793, s-a obținut o medie pe venit în valoare de 281,21 lei, iar în cazul altor venituri sau coplata internărilor veniturile sunt de 800.000 lei, adică 78,60 de lei pe caz.

Tabelul 3.8. Venituri secția Pediatrie anul 2017

Veniturile obținute în tabelul 3.8. pentru secția Pediatrie rezultă spitalizări continue pe 112 de cazuri de spitalizare, cazul pe venit fiind de 9.713,11 lei, din total venituri de 1.000.000 lei. Spitalizările de zi la un total de 185.000 lei cu un număr de cazuri de 276, s-a obținut o medie pe venit în valoare de 670,29 lei, iar în cazul altor venituri sau coplata internărilor veniturile sunt de 500.000 lei, adică 75,94 de lei pe caz.

Tabelul 3.9. Venituri secția Chirurgie generală anul 2017

Veniturile obținute în tabelul 3.12. pentru secția Chirirghie generală rezultă spitalizări continue pe 121 de cazuri de spitalizare media pe venit este de 1.652,89 lei pe caz, din total venituri de 200.000 lei. Spitalizările de zi la un total de 6.000 lei cu un număr de cazuri de 18, s-a obținut o medie pe venit în valoare de 333,33 lei, iar în cazul altor venituri sau coplata internărilor veniturile sunt de 30.000 lei, adică 164,83 de lei pe caz.

Potrivit veniturilor rezultate mai sus pentru anul 2017, remarcăm faptul că în ceea ce privește spitalizările continue pe cele trei secții Obstetrică-Ginecologie 2.000.000 lei, Pediatrie 1.000.000 lei și Chirurgie generală 200.000 lei, s-a încasat o sumă în valoare de 3.200.000 lei, cea mai mare valoarea s-a obținut pe secția Obstetrică-Ginecologie pentru un număr mare de pacienți de 875, anume 2.000.000 lei. Veniturile aferente spitalizărilor de zi, realizate pe cele trei secții sunt în valoare de 414.000 lei, cele mai multe solicitări s-au înregistrat pentru secția Obstetrică-Ginecologie, anume 793, în valoare de 223.000 lei. Celelalte două secții încasând sume multe mai mici, 185.000 lei pentru secția Pediatrie cu un număr de cazuri de 276, iar pentru secția Chirugie generală s-a înregistrat o sumă de 6.000 lei, cu doar 18 cazuri. În cazul altor venituri s-a încasat o sumă totală de 1.330.000 lei, secția dominatoare fiind tot secția Obsteică-Ginecologie, care a realizat o sumă în valoare de 800.000 lei, pe 10.177 de cazuri, pentru secția Pediatrie s-a obținut un venit de 500.000 lei, iar pentru secția Chirurgie generală 30.000 lei.

Se poate obersva că pentru spitalizărilor de zi s-a încasat cea mai mare valoare, 3.200.000 lei. Secția Obstertică-ginecologie a încasat un total de venituri în valoare de 3.023.000 lei, urmată de Pediatrie cu suma de 1.685.000 lei, respectiv secția Chirugie generală cu o valoare de 236.000 lei.

Cheltuielile sunt compuse din cheltuieli directe și cheltuieli indirecte, anume cheltuieli de personal, medicamente, antibiotice, materiale sanitare, utilități, hrană, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital. Cheltuieli de personal indirecte sunt T.E.S.A., inclusiv cheltuielile privind asigurările și protecția socială. Cheltuieli de personal directe sunt cheltuielile cu salariile personalului, inclusiv cheltuielile cu colaboratorii. Cheltuielile cu medicamente, cu antibiotice, cu materiale sanitare și cu hrana sunt cheltuieli directe, care reprezintă administrarea acestora pe durata de spitalizare, valoarea acestora fiind direct proporțională cu numărul de administrări. Antibioticele se repartizează în gestiuni separate față de medicamente, pentru a avea un control asupra administrării acestora.

Cheltuielile cu utilități se împart în cheltuieli directe și indirecte, cheltuielile indirecte reprezintă o sumă exactă la nivelul spitalului, această valoare fiind repartizată în mod egal pe fiecare secție. Din totalul cheltuielilor cu utilitățile restul cheltuielilor rămase se repartizează direct proporțional pe secții aferent numărului de pacienți internați pe un an. Cheltuielile materiale directe cuprind investigații paraclinice, iar cheltuielie cu deșeuri, cu curățenia, igienă, protecție și sterilizare, cu dezinfectanți și alte cheltuieli materiale sunt cheltuieli indirecte. Cheltuielile de capital indirecte cuprind cheltuielie cu amortizarea mijloacelor fixe, respectiv cheltuielie cu uzura obiectelor de inventar, iar cheltuielile directe sunt cheltuielile legate de pregătirea profesională.

Determinarea mediei cheltuielilor pe pacient se realizează conform formulei:

– media cheltuielilor pe pacient

CT – cheltuieli totale

NP – număr pacienți

Tabelul 3.10. Cheltuieli secția Obstgetrică-Ginecologie anul 2017

Conform tabelului 3.10. Cheltuieli Obstetrică-Ginecologie, pe anul 2017 s-au înregistrat cheltuieli de personal directe în valoare de 1.500.000 lei, care conțin salariile personalului medical și cheltuielile cu colaboratorii, respectiv cheltuielile indirecte formate din personalul medical care sunt nu sunt repartizați pe secția în cauză, dar au contact cu pacientul, T.E.S.A., inclusiv cheltuielile privind asigurările și protecția socială. Medicamentele, antibioticele și materialele sanitare sunt cheltuieli directe, deoarece se pot identifica la nivel de pacient. Medicamentele decontate sunt în valoare de 100.000 lei, antibioticele 20.000 lei, iar materialele sanitare 150.000 lei. Antibioticele se repartizează în gestiuni separate față de medicamente, pentru a avea un control asupra administrării acestora. Utilitățile cu cheltuielile indirecte sunt stabilite și se împart în mod egal pe toate secțiile rezultând o valoare de 30.000 lei, iar cheltuielile directe pe secția Obstetrică-Ginecologie se distribuie direct proporțional cu numărul de pacienți 875 internați pe an, costurile directe fiind de 50.000 lei. Cheltuielile cu hrana sunt reprezentate de cheltuielile directe, fiind identificate la nivel de pacient, totalizând o sumă de 50.000 lei. Cheltuielile materiale directe sunt influențate de către numărul pacienților în valoare de 60.000 lei, iar cheltuielile indirecte sunt de 10.000 lei. Cheltuielile de capital directe reprezintă cheltuielile cu pregătirea profesională în valoare de 150.000 lei, iar cheltuielile indirecte cuprind cheltuielie cu amortizarea mijloacelor fixe, respectiv cheltuielile cu uzura obiectelor de inventar, în sumă de 200.000 lei. Totalul cheltuielilor determinate pentru secția Obstetrică-Ginecologie reprezintă 2.520.000 lei pentru anul 2017.

Tabelul 3.11. Cheltuieli pe pacient secția Obstgetrică-Ginecologie

În cazul secției Obstetrică-Ginecologie pe anul 2017 avem 875 de, internări continue și 793 spitalizări de zi, în total 1668 de pacienți. Conform formulei cheltuielii pe pacient se detetmină media cheltuielilor directe de 1.247 lei și cheltuielilor indirecte de 263,789 lei totalul fiind de 1510,791 lei pe pacient. Cheltuielile totale pe pacient în acest caz reprezintă 0,06% din totalul cheltuielilor secției.

Tabelul 3.12. Cheltuieli secția Pediatrie anul 2017

După cum putem observa din tabelul 3.12. Cheltuieli secția Pediatrie, pe anul 2017 s-au înregistrat cheltuieli de personal directe în valoare de 730.000 lei, care conțin salariile personalului medical și cheltuielile cu colaboratorii, respectiv cheltuielile indirecte formate din personalul medical care sunt nu sunt repartizați pe secția în cauză dar au contact cu pacientul, T.E.S.A., inclusiv cheltuielile privind asigurările și protecția socială. Cheltuielile cu medicamentele în valoare de 50.000 lei, cheltuielile cu antibioticele în sumă de 5.000 lei și cheltuielile aderente materialelor sanitare sunt cheltuieli directe deoarece sunt identificate la nivel de pacient. Utilitățile cu cheltuielile indirecte se împart în mod egal pe toate secțiile rezultând o valoare de 30.000 lei, iar cheltuielile directe pe secția se distribuie cheltuielile direct proporțional cu numărul de pacienți 875 internați pe an generat costuri directe 30.000 lei. Cheltuielile cu hrana sunt reprezentate de cheltuielile directe, fiind identificate la nivel de pacient, totalizând o sumă de 50.000 lei. Cheltuielile materiale directe sunt influențate de către numărul pacienților în valoare de 60.000 lei, iar cheltuielile indirecte sunt 10.000 lei. Cheltuielile de capital directe reprezintă cheltuielile cu pregătirea profesională în valoare de 150.000 lei, iar cheltuielile indirecte cuprind cheltuielie cu amortizarea mijloacelor fixe, respectiv cheltuielile cu uzura obiectelor de inventar, în sumă de 200.000 lei. Totalul cheltuielilor efectuate pe secția Pediatrie reprezintă suma de

Tabelul 3.13. Cheltuieli pe pacient secția Pediatrie

În cazul secției Pediatrie pe anul 2017 avem 122 de internări continue și 276 spitalizări de zi, în total 398 de pacienți. Conform formulei cheltuielii pe pacient se detetmină media cheltuielilor directe de 2.650,754 lei și cheltuielilor indirecte de 1.105,528 lei totalul fiid de 3.756,281 lei pe pacient. Cheltuielile totale pe pacient în acest caz reprezintă 0,25% din totalul cheltuelilor secției.

Tabelul 3.14. Cheltuieli secția Chirurgie generală anul 2017

Conform tabelului 3.14. Cheltuieli Obstetrică-Ginecologie, pe anul 2017 s-au înregistrat cheltuieli de personal directe în valoare de 1.500.000 lei, care conțin salariile personalului medial de pe secția Obstetrică-Ginecologie și cheltuielile cu colaboratorii, respectiv cheltuielile indirecte sunt formate din personalul medical care sunt nu sunt repartizați pe secția în cauza dar au contact cu pacientul, T.E.S.A., inclusiv cheltuielile privind asigurările și protecția socială. Medicamentele, antibioticele și materialele sanitare sunt cheltuieli directe deoarece se pot identifica la nivel de pacient. Medicamentele decontate sunt în valoare de 100.000 lei, antibioticele 20.000 lei, materialele sanitare 150.000 lei. Antibioticele se repartizează în gestiuni separate față de medicamente, pentru a avea un control asupra administrării acestora. Utilitățile cu cheltuielile indirecte se împart în mod egal pe toate secțiile rezultând o valoare de 30.000 lei, iar cheltuielile directe pe secția Obstetrică-Ginecologie se distribuie cheltuielile direct proporțional cu numărul de pacienți 875 internați pe an generat costuri directe 50.000 lei. Cheltuielile cu hrana sunt reprezentate de cheltuielile directe, fiind identificate la nivel de pacient, totalizând o sumă de 50.000 lei. Cheltuielile materiale directe sunt influențate de către numărul pacienților în valoare de 60.000 lei, iar cheltuielile indirecte sunt 10.000 lei. Cheltuielile de capital directe reprezintă cheltuielile cu pregătirea profesională în valoare de 150.000 lei, iar cheltuielile indirecte cuprind cheltuielie cu amortizarea mijloacelor fixe, respectiv cheltuielile cu uzura obiectelor de inventar, în sumă de 200.000 lei.

Tabelul 3.15. Cheltuieli pe pacient secția Chirurgie generală

În cazul secției Chirurgie generală pe anul 2017 avem 121 de, internări continue și 18 spitalizări de zi, în total 139 de pacienți. Conform formulei cheltuielii pe pacient se detetmină media cheltuielilor directe de 1.057,554 lei și cheltuielilor indirecte de 503,5971 lei totalul fiid de 1.561,151 lei pe pacient. Cheltuielile totale pe pacient în acest caz reprezintă 0,71% din totalul cheltuelilor secției.

Se poate observa că în funcție de numărul pacienților cu procentajul cheltuielilor pe pacient sunt invers proporționale. Deci pe seția de Obstetrică-Ginecologie avem 1.668 pacienți, un pacient reprezentând 0,06% din chelutiala totală. Pe secția de Pediatrie sunt 398 de pacienți, un pacient internat generând cheltuieli de 0,25% din total cheluieli. Totodată pe secția Chirurgie generală s-au înregistrat 139 de cazuri, astfel cheltuiala pe un pacient reprezintă 0,71% din cheltuiala secției. Se pot obține cheltuielile pe toate componentele de cheltuieli prin înmulțirea valorilor a cheltuielilor de personal, medicamentelor, antibioticelor, materialelor sanitare, utilităților, hranei, cheltuielilor materiale și cheltuielilor de capital cu acest procentaj.

Graficul 3.1. Cheltuieli în funcție de numărul Pacienților

Conform graficului 3.2. Cheltuieli în funcție de numărul pacienților, se poate observa faptul că totalul cheltuielilor se modifică direct propoțional cu numărul pacienților. Pentru fiecare secție cheltuielile indirecte sunt fixe și cheltuielile directe variază în funcție de consumuri. Astefel constatăm faptul că cheltuielile indirecte sunt inferioare cheltuielilor direct, indiferent de secție sau numărul pacienților.

3.3.2. Spitalizări de zi

Calculația costurilor se face pe secțiile Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie și Chirurgie generală. Din „centralizatorul privind serviciile medicale spitalicești efectuate în regim de spitalizare de zi, conform anexei 22”, se regăsesc serviciile medicale efectuate cu diagnosticele aferente anului 2017.

Contractarea serviciilor spitalicești cu Casa de Asigurări de Sănătate se efectuează la finalul lunii martie al fiecărui an, de unde rezultă, că în anul 2017 unele diagnostice se regăsesc de două ori cu costuri unitare diferite, deoarce în prima parte a anului până la începutul lunii aprilie este valabilă contractarea anului trecut, anume 2016, iar din luna aprilie se recontractează serviciile cu noi valori. La contractarea dintre unitatea sanitară și C.N.A.S. pe fiecare diagnostic în parte se stabilește o fișă de fundamentare a tarifului pe elemente de cheltuieli. Elementele de cheltuieli cuprind trei categorii: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, transferuri între unități ale administrației publice.

Tabelul 3.16. Fișa de fundamentare pe elemente de cheltuieli, spitalizare zi Edem gestațional

Costul unitar pentru spitalizările de zi este reprezentată de fișa de fundamentare a cheltuielilor. Cheltuielile sunt compuse din 3 mari categorii, cheltuieli de personal, bunuri și servicii, transferuri între unitățile ale administrației publice. Elementele de cheltuieli pentru care nu s-au înregistrat cheltuieli nu aparțin de clinica deoarece această fișă de fundamentare a cheltuielilor este standardizată, din această cauză categoria de cheltuieli privind transferuri între unități ale administrației publice este doar formală.

În cazul de față este prezentat un exemplu privind cheltuielile efectuate pentru diagnosticul Edem gestional în valoare 198,65 lei, unde cheltuielile de personal sunt în valoare de 115,07 lei, iar cheltuielile cu bunuri și servicii fiind de 83,58 lei.

Cheltuieli de personal total 115,07 lei

Salarii de bază 79,46 lei reprezintă 40% din cheltuielie totale.

Contribuții de asigurări sociale de stat 19.87 lei reprezintă 10% din cheltuielie totale.

Contribuții de asigurări de șomaj 0,20 lei reprezintă 0,1% din cheltuielie totale.

Contribuții de asigurări sociale de sănătate 10,93 lei reprezintă 5,5% din cheltuielie totale.

Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale 0,99 lei reprezintă 0,5% din cheltuielie totale.

Contribuții pentru concedii și indemnizații 1,64 lei reprezintă 0,825% din cheltuielie totale.

Contribuții la fondul de garantare a creanțelor salariale 1,99 lei reprezintă 1% din cheltuielie totale.

Cheltuieli bunuri și servicii total 83,58 lei

Materiale pentru curățenie 0,91 lei reprezintă 0,46% din cheltuielie totale.

Încălzit, iluminat și forță motrică 1,07 lei reprezintă 0,54% din cheltuielie totale.

Apă, canal și salubritate 0,30 lei reprezintă 0,15% din cheltuielie totale.

Piese de schimb 0,99 lei reprezintă 0,5% din cheltuielie totale.

Poșta, telecomunicații, radio, TV, internet 0,04 lei reprezintă 0,02% din cheltuielie totale.

Materiale și prestări servicii pentru întreținere cu caracter funcțional 0,91 lei reprezintă 0,46% din cheltuielie totale.

Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare 0,42 lei reprezintă 0,21% din cheltuielie totale.

Reparații curente 0,32 lei reprezintă 0,16% din cheltuielie totale.

Hrană pentru oameni 1,99 lei reprezintă 1% din cheltuielie totale.

Medicamente 24,4 lei reprezintă 12,1% din cheltuielie totale.

Materiale sanitare 28,80 lei reprezintă 14,5% din cheltuielie totale.

Reactivi 5,96 lei reprezintă 3% din cheltuielie totale.

Dezinfectanți 4,77 lei reprezintă 2,4% din cheltuielie totale.

Alte obiecte de inventar 5,96 lei reprezintă 3% din cheltuielie totale.

Materiale de laborator 0,11 lei reprezintă 0,055% din cheltuielie totale.

Pregătire profesională 0,12 lei reprezintă 0,06% din cheltuielie totale.

Protecția muncii 0,91 lei reprezintă 0,46% din cheltuielie totale.

Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 5,96 lei reprezintă 0,3% din cheltuielie totale.

Cost unitar 198,65 lei

Pentru toate diagnosticele la fundamentarea tarifelor pe internările de zi elementele de cheltuieli păstrează un procentaj aproximativ egal cu al cazului prezentat, astfel singura valoare care se modifică este cheltuiala totală, restul elementelor fiind doar un procentaj din acesta.

Graficul 3.2. Ponderea elementelor de cheltuieli în total cheltuieli

Conform graficului prezentat putem observa că salariile de bază reprezintă 40% din cheltuielile totale pe acest diagnostic pentru un total cazuri aferent anului 2017, urmat cheltuielile cu materiale salariale cu un procent de 15%, cheltuieli cu medicamente 12%, iar contribuții de asigurări sociale de stat reprezinta 10% din totalul cheltuielilor în valoare de 198,65 lei aferent cazului Edem gestațional.

În acest fel se determină costul unitar, luându-se în considerare valoarea cheltuielilor, repsectiv cantitatea consumată din acestea.

Costul unitar se stabilește conform forumlei:

NRC – număr caz

Determinarea costului unitar pe secția Obstetrică-Ginecologie la următoarele diagnostice:

Alte anemii prin carență de fier

Edem gestațional

Tabelul 3.17. Determinarea costului unitar secția Obstetrică-ginecologie

Potrivit datelor prezentate, constatăm că în anul 2017 diagnoicul „Alte anemii prin carență de fier” avem 22 de cazuri cu valoarea contractuală din anul 2016, cu un cost unitar de 530,2 lei, respectiv 151 de cazuri pentru anul 2017, cu un cost uniar de 530 lei; total cheltuieli de prestări servicii în valoare de 91.734,44 lei.

La diagnosticul „Edem gestațional” pentru anul 2017, avem 8 cazuri pe valoarea contractuală din 2016, cu un cost uniar de 198,65 lei și 17 cazuri pe valoarea contractuală curentă cu un cost unitar de 198 lei; total cheltuieli de prestări servicii în valoare de 4.955,2 lei.

Determinarea costului unitar pe secția Pediatrie la următoarele diagnostic:

Infecția bacteriană

Pneumonie virală

Tabelul 3.18. Determinarea costului unitar secția Pediatrie

Conform calculelor, se constată că în anul 2017 pentru diagnoicul „Infecția bacteriană” avem 72 de cazuri, cu valoarea contractuală din anul 2016, costul unitar fiind 304,46 lei, respectiv 98 de cazuri pentru anul 2017, cu un cost uniar de 300 lei; total cheltuieli de prestări servicii în valoare de 51321,12 lei.

În urma calculelor efectuate diagnosticului „Pneumonie virală”, pentru anul 2017, s-a înregistrat 1 caz, cu valoarea contractuală din anul 2016, cu un cost unitar de 370 lei, total cheltuieli de prestări servicii 370 lei.

Determinarea costului unitar pe secția Chirurgie Generală la următoarele diagnostic:

Hipertrofia preputului, fimoză, parafimoză

Altă durere abdominlă

Tabelul 3.19. Determinare costul unitar Chirurgie genrală

Putem observa că, pentru „Hipertrofia preputului, fimoză, parafimoză” în anul 2017, s-a constatat un caz, cu valoarea contractuală din 2016, totalul de cheltuieli de sevicii aferente fiind 229,22 lei, cu un cost uniar de 229,22 lei.

Pentru „Altă durere abdominală” în anul 2017, s-au înregistrat 3 cazuri, totalul de cheltueili de servicii prestate aderent acestui an fiind 402 lei, iar costul unitar rezultat este în valoare de 134 lei.

Din centralizatorul privind serviciile medicale spitalicești efectuate în regim de spitalizare de zi, se regăsește un total de 70 de diagnostice, din care am selectat două, pentru fiecare secție în parte. Din tabele de mai sus rezultă, că secția Pediatrie pe cele două diagnostice, a înregistrat 171 de cazuri, totalul cheltuieli realizat fiind cel mai mare, 433.321 lei.

3.3.3. Spitalizări continue

În cele ce urmează vom analiza structura cheltuielilor și vom determina calculația costurilor potrivit spitalizărilor continue pentru trei cazuri la nivel de pacient, cu diagnostic diferit, la secțiile Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie, repspectiv Chirurgie generală.

Fișa decontului de cheltuieli se calculează din sumele contractate a serviciilor medicale dintre spital și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Sumele fiind raportate către C.N.A.S., în urma căruia cheltuielile totale pe o lună sunt decontate integral în limitele cheltuielilor aprobate la contractare.

Calculația costurilor la spitalizările continue se determină la externalizarea pacientului, prin fișa de decont, care conține șase elemente de cheltuieli din perioada internării:

Cheltuieli aferente spitalizării – produsul dintre numărul de zile de spitalizare și tarif pe zi de spitalizare alocat în valoare de 500 lei

Cheltuieli pentru hrană – produs dintre alocația de hrană în valoare de 35 lei și numărul de zile de spitalizare

Cheltuieli pentru medicamente – format dintr-un tabel detaliat a medicamentelor administrate pe perioada spitalizării

Cheltuieli pentru materiale sanitare – format dintr-un tabel detaliat a materialelor administrate pe perioada spitalizării

Analize de laborator – format dintr-un tabel detaliat a analizelor de laborator aferente perioadei internării

Alte investigații – se compune din suma cheltuielilor altor investigații medicale, decât cele specificate mai sus (exemplu: radiologie, ecografii)

Elementele de cheltuieli prezentate se înregistrează în programul informatic EXTRANET de către operatorii de date și cadrele medicale. Aceste informații la externare alcătuiesc fișa de decont, care se însumează, obținând cheltuielile totale de spitalizare pe pacient. Mai jos se regăsesc trei exemple de decont de pe secții diferite cu sumele de cheltuieli aferente.

Tabelul 3.20. Exemplu cheltuieli secția Obstretică-Ginecologie pe un diagnostic

Pentru secția Obstetrică-Ginecologie pe acest caz cheltuielile aferente spitalizării s-a calculat produlus dintre numărul de zile de spitalizare, adică două zile și tariful de zi de spitalizare 500 lei, în total 1.000 lei. Tariful de spitalizare este prestabilit pentru fiecare secție, în cazul secției Obstetrică-Ginecologie este 500 lei/zi. Cheltuielile pentru hrană se determină conform produsului dintre tarif hrană pe zi 35 lei și două zile, obținând suma de 70 lei. Următoarele cheltuieli sunt înregistrate în funcție de consumul acestora la nivelul pacientului, care sunt formate din dintr-un tabel detaliat pentru fiecare serviciu în parte, deci pentru cheltuieli cu medicamente avem 23,01 lei, pentru materiale sanitare am cheltuit 4,06 lei, pentru analizele de laborator am obținut un total de 69 lei, iar pentru alte investigații nu s-au înregistrat chetuieli, aferente acestui caz.

În concluzie totalul de cheltuielilor obținute pe o durată de două zile pentru acest diagnostic este în valoare de 1.132,07 lei.

Tabelul 3.21. Exemplu cheltuieli secția Pediatrie pe un diagnostic

Conform tabelului în acest caz cheltuielile aferente spitalizării s-au calculat la fel ca în cazul precedent, produlus dintre trei zile de spitalizare și tariful de zi de spitalizare 500 lei, în total 900 lei. Tariful de spitalizare prestabilit pentru secția Pediatrie este în valoare de 500 lei/zi. Cheltuielile pentru hrană se determină conform produsului dintre tarif hrană pe zi 35 lei și cele trei zile de spitalizare, obținând suma de 105 lei. Cheltuielile cu medicamentele administrate pe perioada spitalizării s-au stabilit condorm tabelului, iar suma acestora pe o durată de trei zile fiind de 26,24 lei. Cheltuielile privind materialel sanitare fiind de 7,74 lei și suma cheltuielile cu analize de laborator este de 140 lei pentru trei zile, la fel se realizează cu ajutor unor tabele detaliate pentru fiecare serviciu. În acest caz nu s-au efectuat alte investigații pentru pacient.

Deci, totalul cheltuielilor pe o perioadă de internare de trei zile în acest caz este în valoare de 1.178,98 lei.

Tabelul 3.22. Exemplu cheltuieli secția Chirurgie generală pe un diagnostic

În cazul secției Chirurgie generală avem un caz diferit, deoarce internarea pacientului s-a înregistrat pe acestă secție, însă derularea întregului proces medical s-a realizat pe mai multe secții ale spitalului. Din acest motiv nu s-a putut determina cu exactitate cheltuiala aferente spitalizării doar pe secția Chirurgie generală, ci s-a calculat tariful de spitalizare pentru pacient ținând cont de transferul pacientului pe mai multe secții s-a realizat ponderea tarifelor aferente fiecărei secții și numărul de zile internate. În cazul de față pentru determinarea cheltuielilor aferente spitalizării s-a calculat raportul dintre totalul cheltuielilor aferente spitalizării 2.000.000 lei și numărul de trei zile, rezultând un tarif pe zi de 333,33 lei. Cheltuielile pentru hrană se determină la fel ca în cazurile precedente avân un tarif pe zi 35 lei și trei zile, obținând suma de 105 lei. Următoarele cheltuieli sunt înregistrate în funcție de consumul acestora la nivelul pacientului, care sunt formate din dintr-un tabel detaliat pentru fiecare serviciu în parte, deci pentru cheltuieli cu medicamente avem 89,4,01 lei, pentru materiale sanitare am cheltuit 69,46 lei, pentru analizele de laborator am obținut un total de 69 lei, iar pentru alte investigații nu s-au înregistrat chetuieli, aferente acestui caz.

După cum putem observa prin comparație, acest caz aferent secției Chirurgie generală este o excepție, în cele mai multe cazuri procesul medical se întâmplă la nivelul unei singure secții.

Putem concluziona că cel mai mare cost s-a înregistrat pentru al treilea caz, pe secția Chirurgie generală anume 2.332,89 lei, urmat de cazul doi pentru secția Pediatrie cu o sumă de 1.178,98 lei și primul caz pe secția Obstetrică-Ginecologie în valoare de 1.132,07 lei.

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Legea contabilității Nr.82/1991, Art.2, alin.1., Publicat în monitorul oficial al României, Partea I, Nr.454/18.06.2008

Cristea, H., Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Ediția a II-a, CECCAR, București, p.23, 2004

Institute of Management Accounts, Statement No1 A, New York, 1982

OMFP nr.1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.23/12.01.2004

Oprea Călin, Gheorghe Cârstea, Contabilitatea de gestiune și Calculația costurilor, Ed. Genicod, București, 2002, pg. 12-13

L. G. Rayburn, Principles of Cost Accounting: Managerial Applications, 3-rd Edition, Irwin, 1986, pag.45, în C.Grosu, A. Almășan, Contabilitate de gestiune, Ed. Mirton, Timișoara, 2008, pg.33

Cioarnă, A., Economie. Micro și Macroeconomie, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000, pg. 214

Niculae Feleagă, Sisteme contabile comparate, Vol. II, Partea 1: Normele contabile internaționale, Ed. Economică, București, 2000

Anexe

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7