Aplicații pentru gestionarea bazelor de date, pregătirea pentru atestarea profesională [307055]
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” [anonimizat] I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Dr. CHELAI OZTEN
CANDIDAT: [anonimizat]: INFORMATICĂ
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Constanța
2018
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
“METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE MODERNE PENTRU ÎNVĂȚAREA BAZELOR DE DATE”
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Dr. CHELAI OZTEN
CANDIDAT: [anonimizat]: INFORMATICĂ
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Constanța
2018
CUPRINS
ARGUMENT 4
Cap1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND BAZELE DE DATE 7
Baze de date și modele de informație 7
Concepte teoretice 7
Tipuri de modele de date 9
Dezvoltarea unei baze de date 10
Crearea schemei conceptuale 11
[anonimizat] (E-A) 11
Entitatea 11
Asocierea 11
Cardinalitatea 12
Atributul 13
Modelul E-A și Modelul Relațional al Datelor 14
Chei 14
[anonimizat] 15
Cazuri speciale 15
Crearea schemei logice a bazei de date 19
Transformarea entităților 19
Transformarea relațiilor 19
Transformarea atributelor 21
Diagrama logică a bazei de date 22
Modelul Relațional al Datelor 23
Concepte de bază ale modelului relațional 24
Constrângerile modelului relațional 25
Cap 2. Limbajul SQL (Structured Query Language) 28
Comenzi SQL(Structured Query Language) 28
DML (Data Manipulation Language) 28
Comanda SELECT 28
[anonimizat] 28
Interogări din mai multe tabele 29
Interogări cu funcții de grup 31
Subinterogări 32
Comenzi pentru modificarea datelor 32
DDL (Data Definition Language) 33
DCL (Data Control Language) 34
Limbajul QBE (Query By Exemple) 35
Cap 3. [anonimizat]-EVALUARE LA DISCIPLINELE INFORMATICE 40
Metode interactive 40
Exemple ale strategiilor didactice interactive 41
Brainstorming 41
Mozaicul 42
Metoda cubului 44
Turul galeriei 44
Ciorchinele 45
Elemente de metodică în proiectarea activității 46
Programa școlară 46
Proiectarea obiectivelor 47
Metode de învățământ 48
Mijloace de învățământ 53
Lecția –Tipuri de lecții 54
Evaluarea rezultatelor școlare 56
Modele de proiecte didactice 58
Cap 4. CERCETAREA PEDAGOGICĂ 79
4.1 Obiectivele cercetării 82
4.2 Etapele cercetării 83
4.2.1 [anonimizat] 85
4.2.1.1 Interpretarea grafică a chestionarului inițial 85
4.2.1.2 Descriptori de performanță 89
4.2.2 [anonimizat] 94
4.2.3 Etapa de verificare finală 128
4.2.3.1 Descriptori de performanță 132
4.2.3.2 Interpretarea grafică a chestionarului final 141
4.2.3.3 Analiză grafică comparativă a chestionarului de analiză 142
CONCLUZII 144
Anexa1 (Lista graficelor) 146
Anexa 2 (Lista tabelelor) 148
Anexa 3 (Glosar) 149
BIBLIOGRAFIE 152
[anonimizat]: „[anonimizat]. A fi dintr-o nouă generație înseamnă, așadar, nu a fi tânăr – mulți dintre tineri fiind bătrâni – ci a participa activ la elaborarea sensibilității epocii și la fixarea stilului ei; a fi dintr-o generație nouă înseamnă să fi contemporan cu tine însuți”.
Pornind de la acest citat, sunt convinsă de necesitatea și de importanța formării capacitățiilor de comunicare și de îndrumare a mesajului comunicat elevilor pe care îi îndrum. Trăim într-o epocă modernă, a tehnologiilor, a timpului care parcă nu mai are răbdare, astfel că noi – cadrele didactice, trebuie să transformăm anumite teme din mai puțin interesante sau după părerea anumitor elevi, „nefolositoare”, în subiecte atractive, creative, stimulatoare.
Am ales ca temă de cercetare „Metode, tehnici și instrumente moderne pentru învățarea bazelor de date”, pentru a completa materialele didactice existente și a realiza un mod nou de prezentare a unor lecții mai bine reprezentate grafic, mai sugestive și mai aproape de intuiția elevilor, opțiune care se poate justifica din persepectivă psihopedagogică astfel: într-o societate în plină schimbare avem nevoie de copii care gândesc, care comunică, care au capacitatea de a prelucra informația primită.
Rezolvarea problemei nu rezidă numai în schimbări de curriculum, ci mai ales în schimbări referitoare la implementarea lui. Cheia succesului se află la practicieni – educatori, învățători, profesori și constă în proiectarea, organizarea și realizarea unui demers didactic în, între și dincolo de orice disciplină a învățării.
Este evident faptul că organizarea învățării pe criteriul disciplinelor formale clasice este insuficientă într-o lume caracterizată de explozie informațională și de o dezvoltare puternică a tehnologiilor. O învățare dincolo de discipline, parcurgerea unui curriculum integrat poate fi mai aproape de nevoile omului contemporan.
Abordarea integrată a curriculumului presupune crearea de conexiuni între teme sau competențe care sunt de regulă formate separat, în interiorul diferitelor discipline. Aceste teme au o puternică legătură cu viața cotidiană a elevilor și vizează formarea unor valori și atitudini.
Principiul fundamental care a orientat elaborarea acestei lucrări este principiul unitate în diversitate, regăsit pe trei axe principale: în partea de didactică a lucrării, vor fi prezentate repere teoretice și delimitări conceptuale în abordarea metodelor moderne de predare- învățare, încercându-se o sintetizare a acestora, care să vină în ajutorul profesorului de informatică. Metodele învățământului tradițional nu pot face față avalanșei de cunoștințe și acestei dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor și domeniilor de activitate, care devin tot mai specializate, dar în mod paradoxal tot mai interconectate.
În partea de metodică, se va regăsi un material didactic, care poate fi folosit atât la un cerc de informatică, cât și în timpul orelor de curs. Acesta cuprinde noțiuni teoretice, aplicații practice structurate pe diferite tipuri de itemi, dar și metodele didactice ce pot fi folosite în practică.
Lucrarea pe care am ales-o în susținerea gradului I, dorește să scoată în evidență schimbarea și transformarea școlii și a cadrelor didactice în noile condiții existențiale. În această lucrare, vor fi prezentate analitic metodele moderne, interactive cele mai des utilizate în predarea bazelor de date, urmând ca noțiunile teoretice să fie însoțite de aplicații exemplificatoare pentru bazele de date.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează crearea unui climat de învățare plăcut, relaxat, elevii fiind evaluați în mediul obișnuit de învățare, prin sarcini contextualizate: realizarea diverselor activități practice de laborator, elaborarea proiectelor, alcătuirea portofoliilor, acestea fiind în același timp sarcini de instruire și probe de evaluare. Este important ca elevii să înțeleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanțelor obținute, a le explica și a găsi modalități de progres. Elevii nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evoluția, progresul, achizițiile.
Lucrarea ”Metode, tehnici și instrumente moderne pentru învățarea bazelor de date” este structurată în patru capitole.
Primul și al doilea capitol tratează noțiuni generale privind bazele de date, plecând de la definirea datelor, continuând cu relațiile între bazele de date, regulile structurale, procedurale și neprocedurale, precum și prezentarea unui model real.
Capitolul al treilea prezintă cele mai des utilizate metode interactive care stimulează activitatea de învățare, care se pretează predării specializării tehnologiilor informaționale și presupun, de asemenea, utilizarea din partea cadrelor didactice, a strategiilor și principiilor mai sus menționate. De asemenea, aici vom regăsi probleme importante de natură metodică. La sfârșitul acestui capitol am trecut și câteva exemple de proiecte didactice.
În ultimul capitol am dorit să scot în evidență partea de cercetare din cadrul lucrării de grad I. Astfel, am adăugat pe parcurs proiecte de lecție în care am folosit metodele interactive de predare, fișele de aplicații folosite în realizarea lecțiilor, rezultatele obținute de elevi, chestionare aplicate elevilor cu privire la metodele pe care le-am folosit.
Exemplele folosite în această lucrare pot fi folosite de către profesori și elevi în pregătirea pentru atestarea profesională de la sfârșitul clasei a XII-a.
Acest material își propune un parcurs pe verticală, conform metodei comparatiste, pentru a îngloba firesc tradiționalul în modern; ar putea fi utilizat nu numai în cadrul orelor de informatică din trunchiul comun (curriculum obligatoriu), ci și în cadrul unui opțional (curriculum la decizia școlii) sau al unui cerc de informatică.
CAPITOLUL 1
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND BAZELE DE DATE
1.Baze de date și modele de date
1.1 Concepte teoretice
Data reprezintă codificarea formei informației într-un șir de biți care poate fi prelucrată de calculator. Data este o resursă la dispoziția programatorului și orice limbaj de programare permite folosirea mai multor tipuri de date. Datele pot fi prelucrate, selectate, combinate, sintetizate. În urma acestor procese se obțin informațiile.
Diferența între dată și informație este aceea că data se transformă în informație atunci când este stocată în baza de date și este accesată de sistem.
Modelul reprezintă o abstractizare care simbolizează caracteristicile esențiale ale datelor (reflectă lumea reală).
Modelul de date reprezintă o colecție de instrumente conceptuale pentru descrierea datelor, a relațiilor dintre ele și a constrângerilor. Modelul de date este alcătuit din entități, atribute, relații.
Colecția de date reprezintă un ansamblu de date organizat după anumite criterii, care se referă la același fenomen, obiect sau situație. Între componentele unei colecții de date pot fi identificate relații care să determine o anumită structură, adică un anumit mod de ordonare, astfel încât să se faciliteze prelucrarea. Relațiile pot fi unidirecționale sau bidirecționale.
Baza de date este o colecție de date structurate și obiecte asociate acestora ce oferă o organizare ce facilitează extragerea de informații și prelucrarea acestora.
Pentru bazele de date, în timp au fost definite mai multe modele de date: rețea, ierarhic, relațional, entitate-asociere, realațional-obiectual, ș.a.
Fundamental pentru bazele de date este Modelul Relațional al Datelor (Database Relational Model) elaborat de Codd care este un model matematic și are la bază algebra relațională.
Modelul utilizat în dezvoltarea bazelor de date este Modelul Entitate-Asociere (Entity Relationship Model) care reprezintă o versiune vizuală a MRD. Modelul are la bază conceptele de entitate, asociere, atribut.
Entitatea este un model de obiect (fizic sau abstract) identificabil în lumea reală, care este definit printr-un nume și o listă de atribute.
Atributul reprezintă caracteristici ce descriu entitatea, asocierea.
Asocierea este o interacțiune între entități.
Componentele modelului de date:
partea structurală – set de reguli care fundamentează baza de date;
partea de manipulare – a) pentru interogare și actualizare a datelor;
b) pentru modificarea structurii bazei de date;
partea de integritate – reguli pentru stabilirea corectă a caracteristicilor.
Bazele de date sunt implementate și gestionate în contextul software al unui Sistem pentru Gestiunea Bazelor de Date și în general sunt baze de date relaționale. În acest sens, entitățile sunt reprezentate de tabele, atributele sunt coloanele tabelelor, iar asocierile sunt relațiile între tabele.
Un SGDB este un mediu de dezvoltare (framework) care oferă un context eficient pentru memorarea și extragerea de informații din bazele de date.
Obiectele bazelor de date sunt reprezentate în principal de tabele cu o structură riguroasă și restricții ce definesc corelarea datelor din tabele și între tabele. În unele medii de operare bazele de date mai includ și obiecte asociate tabelelor, facilitând operațiile de prelucrare a datelor din tabele.
Un SGBD:
– ascunde detaliile referitoare la memorarea și gestionarea datelor,
– asigură proiectarea unor structuri de date complexe prin care se vor reprezenta informațiile în baza de date. Complexitatea este ascunsă de SGBD.
– asigură extragerea informațiilor în mod eficient.
Sistemul de Gestiune al Bazelor de Date oferă instrumente de lucru cu datele:
neprocedurale (limbajul SQL) și
procedurale (un limbaj procedural pentru soluții particulare).
Funcțiile de prelucrare neprocedurale ale datelor sunt:
funția de definire a structurii;
funcția de manipulare a datelor (extragere și prelucrare);
funcția de control a datelor (tranzacții, gestiunea utilizatorilor).
1.2 Tipurile de modele de date
Modelul Rețea – a fost lansat în 1969 de către CODASYL. Baza de date este organizată sub formă de graf ce conține înregistrări și chei.
Modelul Ierarhic – este lansat în 1968 de către IMS-IMB. Baza de date este organizată tot din înregistrări compuse din câmpuri, dar într-o structură arborescentă (părinte-copil). Un nod părinte poate avea mai multe noduri copil, însă un nod copil nu poate avea decât un nod părinte.
Modelul Relațional al Datelor – acest model a fost descoperit de Codd și se bazează pe algebra relațională. Modelul are la bază un suport matematic solid bazat pe teoria mulțimilor și calcul predicativ. El prezintă următoarele caracteristici:
datele sunt păstrate în relații (tabele)
accesarea datelor poate fi făcută printr-un limbaj (DML) în SGBD
din punct de vedere al structurii fizice, datele sunt independente între ele.
Modelul Entitate-Asociere (Relație) – a fost propus de Peter Chen, la mijlocul anilor ’70. Gândirea din acest model este una conceptual-vizuală. Baza de date este văzută ca o colecție de entități. Entitățile au atribute (caracteristici ale entităților). Unele atribute sunt desemnate chei. Între entități există asocieri (relații). Baza de date se reprezintă grafic astfel: entitățile sunt reprezentate prin dreptunghiuri (atributele asociate în dreptunghiuri) sau elipse, iar asocierile prin linii sau romburi. Diagrama Entitate-Asociere poate fi realizată folosind diferite instrumente de modelare. (Exp. UML sau altele)
Modelul relațional – obiectual (O-R) este asemănător modelului relațional cu deosebirea că entitățile sunt obiecte, iar relațiile sunt moșteniri. Modelul relațional în care relațiile sunt obiecte cu caracteristiciile paradigmei orientate spre obiecte: moștenire, polimorfism.
1.3. DEZVOLTAREA UNEI BAZE DE DATE
O bază de date se dezvoltă similar unei aplicații software, parcurgând etapele standard de analiză, proiectare, implementare și testare.
ANALIZĂ- etapa de creare a schemei conceptuale;
PROIECTARE – etapa de creare a schemei logice;
IMPLEMENTARE- etapa de creare fizică a bazei de date.
Fig. 1.1 Dezvoltarea unei baze de date
Crearea schemei conceptuale
Modelul Entitate –Asociere (Relație) – cuprinde :
– entități care sunt alcătuite din atribute;
– asocieri (legături) între entități.
O entitate reprezintă un obiect al lumii reale ce poate fi tangibil sau abstract.
Exemplu: Un inspectorat școlar are în subordine mai multe școli. În fiecare școală studiază mai mulți elevi și predau mai mulți profesori. Fiecare elev parcurge mai multe discipline, iar un profesor poate preda mai multe discipline (are dublă specializare). O disciplină poate fi predată de mai mulți profesori.
Fig. 1.2 Exemplu de model Entitate-Asociere
Identificarea entităților:
– fiecare entitate este denumită în mod unic (nu pot exista două entități cu același nume);
– entitățile sunt reprezentate prin substantive, dar nu orice substantiv poate fi entitate, ci doar cele semnificative (Exp. nr de ore predate);
– pentru fiecare entitate trebuie să existe o descriere detaliată (exp. un profesor e cadru didactic angajat pe o perioadă nedeterminată, etc..)
Asocierea (legătura, relația) între două entități, se referă la un raport care există între entități.(exp. lucrează în). O asociere (relație) este caracterizată de un grad și de cardinalitate.
Gradul unei asocieri este reprezentat de numărul de entități asociate. O asociere cu grad I se numește asociere unară, una de grad II se numește asociere binară, una de grad III se numește asociere ternară,
iar una de grad n se numește asociere n-ară.
Identificarea asocierilor
– asocierile sunt reprezentate prin verbe, dar nu orice verb este asociere;
– între două entități pot exista mai mult de o asociere (Exp. o școală este condusă de un director care este și profesor. Între Profesor și Școală există asocierea „conduce”);
– pot exista asocieri cu același nume, dar nu între aceleași entități.
Cardinalitatea unei relații (asocieri) reprezintă numărul de tupluri (tuplu- fiecare rând din tabel care conține câte o instanță a entității) din relația respectivă.
Cardinalitatea maximă a unei asocieri reprezintă numărul maxim de instanțe din fiecare entitate care participă la relație. Cardinalitatea maximă poate fi stabilită răspunzând la următoarele întrebari: Câți elevi pot studia la o școală? (mulți). Dar la câte școli poate studia un elev? (la cel mult una)
Tipuri de cardinalitate:
mulți la unu (N:1)
unu la unu (1:1)
Unei instanțe a lui A îi poate fi asociată cel mult o instanță a lui B.
mulți la mulți (N:M)
Fig. 1.4 Tipuri de cardinalitate
Opționalitatea – indică obligativitatea participării la o asociere. Pentru a afla opționalitatea trebuie să răspundem la următoarele întrebări: Câți elevi trebuie să studieze la o școală? (zero – pentru școlile nou înființate) La câte școli trebuie să studieze un elev? (la cel puțin una). Opționalitatea se reprezintă prin linie punctată ( _ _ _ _).
Dacă opționalitatea este 1, atunci există asociere obligatorie sau totală.
Dacă opționalitatea este 0, atunci există asociere parțială.Valori pentru opționalitate: 0:0, 0:1, 1:1.
Cardinalitatea maximă poate fi reprezentată și astfel:
Fig. 1.5 Opționalitate
Atributul este o caracteristică a unei entități sau asocieri. Fiecare entitate are un număr de atribute. (Exp. entitatea Profesor are atributele: nume, prenume, vârstă, funcție). Fiecărui atribut i se alocă o valoare care furnizează informații despre entitate. Exp. nume = Ionescu, etc.
Și asocierea poate avea atribute (Exp. pentru asocierea Elev Disciplină un atribut poate fi Nota sau pentru asocierea Profesor Școală un atribut poate fi Data_angajare).
Pentru identificarea unui atribut trebuie să ținem cont de următoarele :
– numele unui atribut este unic într-o entitate, asociere;
– atributele sunt substantive, dar nu orice substantiv este atribut;
– pentru fiecare atribut, trebuie furnizată o descriere împreună cu domeniul de valori (șir, întreg, dată, etc.);
– trebuie evitate atributele indirecte.
Atributul indirect reprezintă caracteristica unui alt obiect, și nu aparține entității sau asocierii. (Exp. numele Școlilor este un atribut indirect pentru Elev pentru că există Școală)
Tipurile de atribute
Atributul simplu – acestui atribut îi corespunde o valoare atomică (Exp. Nume, Prenume)
Atributul compus – este alcătuit din mai multe atribute simple (Exp. adresă: țară, oraș, stradă, nr, cod_poștal)
Atributul repetitiv (multivaloare) – este atributul cu mai multe valori (Exp. mai multe nr de telefon)
Atributul calculat – are valoarea calculată din alte atribute Nu se folosește pentru că reprezintă redundanță de date.
Modelul Entitate – Asociere și Baza de Date Relațională
Modelul Entitate-Asociere se transformă în Bază de date relațională astfel:
o entitate devine tabel;
un atribut al unei entități devine o coloană a tabelului;
o asociere corelează datele între două tabele.
Chei
O cheie a unei entități va fi un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic o instanță (fiecare înregistrare) a unei entități. O cheie face distincție între două rânduri diferite.
Exemplu: un elev va fi identificat în școală printr-un id unic. (id-ul elevului e cheie a entității Elev). Într-o școală, fiecare elev este identificat cu un nr_matricol. Nr_matricol este cheie pentru entitatea Elev, etc.
Tipuri de chei:
naturale (atribute sau combinații de atribute cu semnificație reală – exp. nume, adresă,
data_nașterii, etc.)
artificiale (fără semnificație reală – exp. id_elev)
Una din chei va fi cheie primară – de preferat cheia artificială deoarece ea se caracterizată prin :
– stabilitate – valoarea cheii artificiale nu se modifică (cea a cheii naturale se modifică – exp. numele poate fi schimbat după căsătorie). Valoarea cheii primare nu trebuie să poată fi schimbată.
– simplitatea – o cheie artificială este mai simplă decât o cheie naturală;
– nu este ambiguă – pentru a fi folosită mai ușor;
– elimină valoarea NULL – pentru chei naturale poate exista valoarea NULL (exp. nu se știe data_nașteri pentru un student).
În concluzie, o cheie primară trebuie să fie unică, diferită de Null, scurtă, simplă, fără ambiguități, fără informații descriptive, ușor de manipulat, stabilă și familiară utilizatorului.
Diagrama Entitate –Asociere (E-A)
În diagrama E-A, entitățile sunt reprezentate sub formă de dreptunghiuri, asocierile prin linii cu cardinalitatea specificată, iar pentru fiecare entitate este specificată cheia primară și atributele semnificative.
Exemplu:
Fig. 1.6 Exemplu de diagrama Entitate-Asociere(E-A)
Cazurile speciale
Subentitate / Superentitate
Subentitatea reprezintă o submulțime a unei entități.
Exemplu: o bază de date care ține evidența angajaților are superentitatea PERSONAL, iar PROFESOR va fi subentitate.
Observație: Cheia primară, atributele și asocierile unei superentități rămân valabile și în cazul unei subentitate. Invers nu este adevărat. Exp. Gradul_didactic este atribut doar pentru PROFESOR, pe când atributele: nume, prenume, data_nașterii pot aparține și entității PERSONAL.
Atributele comune se repartizează superentității, iar cele specifice subentității. Asocierea între subentitate și superentitate este de 1:1 cu opționalitatea 0:1.
Fig. 1.7 Subentitate/Superentitate
Entitate dependentă
O entitate care nu poate exista de sine stătătoare, ci trebuie atașată unei alte entități (master) se numește entitate dependentă.
Exemplu: dacă o disciplină este alcătuită din mai multe module, atunci entitatea MODUL va fi dependentă de entitatea DISCIPLINĂ.
Fig. 1.8 Entitate dependentă
După cum se observă și în model, cheia primară a entității dependente este cheie primară a entității master plus un atribut sau mai multe ale entității dependente.
Relațiile recursive – sunt asocieri între o entitate și ea însăși.
Exemplu: dacă activitatea de cercetare e organizată ierahic atunci un profesor poate avea un șef, iar acesta poate fi șef al mai multor profesori. Spunem că entitatea PROFESOR admite o relație recursivă N:1.
M(0)
1(0)
Fig. 1.9 Entitate recursivă
Relații între mai mult de două entități
Fiecare elev trebuie să realizeze mai multe proiecte, iar pentru fiecare proiect poate alege unul sau mai mulți profesori coordonatori. Un profesor poate coordona același elev în mai multe proiecte.
Fig. 1.10 Relații între mai mult de două entități
O relație de tip 3 nu poate fi spartă în relații binare (de tip 2), pentru că pot rezulta informații eronate.
Relația – reprezintă legătura dintre un câmp sau un ansamblu de câmpuri dintr-un tabel (cheia primară) și câmpurile corespunzătoare dintr-un alt tabel (cheia secundară). Dacă într-o entitate, cheia este provenită din combinația cheilor primare a două sau mai multe entități, atunci trebuie definită o relație.
Exemplu: PREDĂ are semnificația unei relații între PROFESOR și DISCIPLINĂ
Fig. 1.11 Exemplu de relații
O relație poate fi reprezentată de un atribut al unei entități, iar atributele pot înlocui relații. Când un atribut al unei entități reprezintă cheia primară a altei entități, atunci el exprimă o relație.
Exemplu:
Fig. 1.11 Exemplu de relații
ETAPE ÎN ELABORAREA MODULULUI ENTITATE-ASOCIERE(E-A)
În elaborarea modelului E-A, trebuie să parcurgem următoarele etape:
să identificăm entitățile;
să identificăm relațiile (asocierile) și să stabilim cardinalitatea;
să identificăm atributele entităților și relațiile dintre ele;
să stabilim cheile primare;
să trasăm diagrama E-A.
DIAGRAMA ENTITATE-ASOCIERE
Fig. 1.12 Diagrama Entitate-Relație
Crearea schemei logice a bazei de date
O rafinare a schemei conceptuale o reprezintă schema logică. În transformarea Modelului Entitate-Asociere (MEA) în Bază de Date Relațională (BDR), entitățile se transformă în tabele, atributele se transformă în coloane ale tabelului, iar asocierile corelează datele între două tabele.
Reguli de transformare
Entitățile devin tabele cu următoarele observații:
entitățile independente – reprezintă tabele independente cu cheia primară (PK) care nu conține chei străine (Exp. Elev cu PK- id_elev)
entitățile dependente – sunt tabele dependente, adică tabele cu cheia primară ce conține
cheia străină (FK) care face referință la cheia primară a entității de care depinde entitatea în cauză. (Exp. PK pentru Modul va fi id_disciplină (FK pentru Disciplină) și nr_modul)
Subentitățile devin subtabele, adică tabele cu cheia primară ce este cheie străină pentru
tabelul superentitate. (Exp. pentru Profesor PK e id_personal care e FK ce face referință la PK Personal)
Observație: Se preferă uneori folosirea unei superentități cu atribute superentități (comune subentității) și cu atribute specifice fiecărei subentități, având ca avantaj simplitatea, iar ca dezavantaj multe valori Null (Exp. pentru gradul_didactic la Personal auxiliar)
Transformarea relațiilor
Relațiile 1:1 – devin chei străine în tabelul cu mai puține linii
Fig. 1.13 Relația 1:1
Cheia străină (FK) va fi în Școală și se referă la cheia primară (PK) din Personal. Se referă este simbolizat printr-o săgeată ( ) orientată cu vârful spre FK.
Relațiile N:1 – devin chei străine (FK) în tabelul cu mai multe linii (n-many)
Fig. 1.14 Relația 1:N
Observație: atunci când avem opționalitate
0:1 – FK nu poate avea valoarea Null, iar dacă este entitate dependentă, atunci FK face parte din PK.
0:0 – FK poate avea valoarea Null și nu poate face parte din PK.
Relațiile N:N –se transformă într-un tabel asociativ care are două chei străine (FK) pentru
cele două tabele asociate.
PK pentru tabelul asociativ e compusă din cele două FK plus eventual alte coloane adiționale. Relațiile de tip N:N se sparg în două relații de tip N:1.
Fig. 1.15 Relația N:N
O relație ternară devine un tabel asociativ care are câte o cheie străină pentru fiecare tabel asociativ.
Fig.1.16 Relația ternară
Transformarea atributelor
Atributele simple ale unei enități se transformă în coloane în tabelul entitate.
Atributele compuse ale unei entități se transformă în mai multe coloane corespunzătoare
componentelor atomice (Exp. adresa este compusă din 5 coloane: țara, oraș, strada, număr, cod_poștal)
Atributele repetitive (multivaloare) – se transformă în tabele dependente care conțin FK
plus una sau mai multe coloane adiționale.
Exemplu: În entitatea Elev, atributul nr_telefon va genera tabelul Telefon cu PK id_elev și nr_telefon
Fig. 1.17 Transformarea atributelor
Atributele simple ale unei relații 1:1 sau N:1 se transformă în coloane ale tabelului cu FK.
Exemplu: data_înscrierii e atribut al relației „studiază la” între Elev și Școală și se va transforma într-o coloană în tabelul Elev.
Totodată fiecare atribut compus al unei relații 1:1 sau N:1 se va transforma în coloană în tabelul care conține FK.
Atributele simple ale unei relații N:N se vor transforma în coloane în tabelul asociativ
Exemplu: nota e atribut al relației „parcurge”
Fig. 1.18 Atributele simple ale unei relații N:N
Fiecare componentă a unui atribut compus al unei relații se transformă în coloană în tabelul asociativ al relației.
Atributele repetitive (multivaloare) ale unei relații 1:1 sau N:1 se transformă în tabele
dependente de tabelul care conține FK, iar atributele repetitive ale relației N:N se transformă în tabele dependente de tabelul asociativ corespunzător relației.
PK(cheia primară) a tabelelor dependente reprezintă o combinație între FK(cheia străină) corespunzătoare plus una sau mai multe coloane adiționale.
Exemplu: În cadrul anumitor discipline, elevii sunt supuși mai multor teste. Acest lucru înseamnă că „test”, va fi atribut multivaloare al relației „parcurge” dintre Elev și Disciplină. Acest lucru va da naștere unui tabel dependent de tabelul asociativ.
Fig. 1.19 Atribute repetitive
Diagrama logică a bazei de date poate fi vizualizată mai jos:
Fig. 1.20 Diagrama logică a bazei de date
PERSONAL (id_personal(N-PK), nume,prenume,data_nașterii, sex, stare_civilă, data_angajare)
PERSONAL_AUXILIAR (id_personal,, profesie, funcție, data_angajare)
PROFESOR (id_personal, grad_didactic, titlu, șef, ore_predate, id_școală)
DISCIPLINĂ (id_disciplină, nume_disciplină, descriere, nr_ore)
PREDĂ (id_personal, id_disciplină, data_început)
MODUL (id_disciplină, nr_modul, descriere)
ȘCOALĂ (id_școală, nume_școală, localitate, strada, nr_cod, id_director)
ELEV (id_elev, nume, prenume, data_nașterii, țara, localitate, strada, nr_cod, studii_anterioare, data_înscrierii, id_școală)
TELEFON (id_elev, nr_telefon, tip_telefon)
PROIECT (id_proiect, nume_proiect, domeniu)
EFECTUEAZĂ_COORDONEAZĂ (id_elev, id_proiect, id_personal)
PARCURGE (id_elev, id_disciplină, notă, observații)
TEST (id_elev, id_disciplină, nr_test, nota_test, observații)
LEGENDĂ: cheia străină- FK
cheia primară – PK
cheia primară și cheia străină
MODELUL RELAȚIONAL AL DATELOR (MRD) – matematic (Codd)
Reprezintă principalul model de date folosit pentru aplicațiile comerciale datorită simplicității lui.
În cadrul Modelui Relațional al Datelor se vor studia :
conceptele de bază ale modelului relațional – cea mai simplă modalitate de reprezentare a datelor
constrângerile modelului relațional.
Structura modelului relațional
Modelul relațional prezintă baza de date ca o colecție de relații. Fiecare colecție de date are asociat un nume unic.
Concepte de bază ale modelului relațional
Relația – reprezintă legătura dintre un câmp sau un ansamblu de câmpuri dintr-un tabel (cheia primară) și câmpurile corespunzătoare dintr-un alt tabel (cheia secundară).
Domeniul – este reprezentat de o mulțime de valori atomice. Valorile atomice sunt acele valori ce nu pot fi descompuse fără a exista riscul de a pierde semnificația valorii.
Exemplu de domenii:
Id_elev – reprezintă mulțimea validă a identificatorilor pentru elevi.
nota – reprezintă mulțimea notelor pe care elevii le obțin la teste.
Fiecare domeniu este caracterizat de un tip de date împreună cu formatul specific tipului de date: exp. domeniul id_elev se va reprezenta ca o mulține de numere întregi, deci tipul de date va fi Integer.
Schema relației o folosim atunci când descriem o relație.
Exemplu: Schema relației „parcurge” poate fi scrisă sub forma:
PARCURGE (id_elev, id_disciplină, notă, observații)
Relația dintr-o bază de date relațională poate fi privită ca un tabel bidimensional, unde:
1.Atributul – este reprezentat de numele coloanei;
2.Gradul – este reprezentat de numărul de atribute ale unei relații;
3.Tuplu (rând sau înregistrare) – reprezintă o linie a tabelului. (Noțiunea de înregistrare corespunde unei entități);
4. Cardinalul relației – reprezintă numărul tuplurilor dintr-o relație.
O relație este definită ca o mulțime de tupluri distincte. Aceasta înseamnă că nu există 2 tupluri care să aibă aceeași combinație de valori pentru toate atributele.
Schema bazei de date reprezintă descrierea formală a tururor relațiilor din baza de date și a asocierilor lor.
Cheia candidat (cheie unică) – este un atribut sau un grup de atribute care identifică în mod unic un tuplu dintr-o relație.
Cheia primară –identifică unic fiecare tuplu dintr-o bază de date. De obicei se alege o cheie artificială pentru a fi primară. O cheie primară este una dintre cheile candidat din cadrul unei relații. Orice relație trebuie să posede o cheie primară care trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile de:
– stabilitate – valoarea unei chei primare nu trebuie să se modifice sau să devină nulă pe toată existența entității respective. De exemplu, în cazul unui elev folosirea vârstei drept cheie primară nu este potrivită, deoarece aceasta se modifică în timp.
– minimalitate – cheia primară trebuie să fie alcătuită din cât mai puține atribute care să asigure unicitatea
O cheie alternativă este una dintre cheile candidat care nu a fost desemnată să îndeplinească rolul de cheie primară. Aceasta poate deveni în orice moment cheie primară, dacă cea aleasă anterior nu mai este corespunzătoare.
Cheia străină sau externă are valori care corespund unei chei primare sau valoarea Null.
Constrângerile (restricțiile) modelului relațional de date
Din punct de vedere al locului unde sunt definite, constrângerile se clasifică în: constrângeri intrarelație și constrângeri interrelații.
Constrângerile intrarelație sunt reguli care se impun în cadrul unei singure relații și asigură integritatea datelor acesteia. Dintre acestea fac parte constrângerile de domeniu.
Constrângerile interrelații sunt reguli care se impun între două sau mai multe relații. Cele mai importante constrângeri interrelații sunt constrângerile de integritate referențială, care se realizează prin intermediul cheilor străine și asigură asocierea corectă a relațiilor.
Principalele constrângeri pot fi clasificate în:
1. integritatea entității;
2. integritatea referențială;
3. constrângerile de natură semantică care sunt folosite pentru a impune reguli în cadrul unei baze de date relaționale.
1. Integritatea entității – dacă un atribut este cheie primară, atunci el nu poate avea valoarea Null.
2. Integritatea referențială – valorile unei chei externe trebuie să fie nule sau să se regăsească printre valorile înregistrate ale cheii primare peste care este definită. Dacă acest lucru nu se întâmplă atunci avem trei posibilități:
CASCADE – se elimină și tuplurile cu cheia străină (FK)
RESTRICT – se elimină doar dacă nu are asociate valori pentru FK
NULLFIELDS- se setează cu NULL valorile FK corespondente (dacă este posibil)
3.Constrângeri de integritate semantică – datele trebuie să corespundă realității
Exemplu: nr_strada trebuie să fie pozitiv.
Există patru tipuri de integritate semantică:
integritate semantică de domeniu;
integritate semantică pentru valoarea NULL;
integritate semantică unicitate;
integritate semantică pentru verificarea condițiilor impuse.
Constrângeri de domeniu
valorile unui atribut pot să aparțină unui domeniu de valori
Exemplu: NUMBER, CHAR(20), DATE, etc.
– constrângeri de format
valorile pot să apară sub forma unui șablon (xx99xxxx)
valorile pot să apară sub forma unui interval de valori (exp. interval de ani [1997,2017])
NOT NULL – existență (ne nul)
– un atribut nu poate avea valoare null;
– în cazul comparării se folosesc funcțiile IS NULL sau IS NOT NULL, și nu operatorul =
Constrângeri de unicitate
– un atribut trebuie să aibă valorile diferite;
– se verifică fiecare atribut și combinațiile de 2, 3, ..etc atribute pentru a identifica cheia primară.
Constrângeri de verificare (CHECK)
– se introduc condiții pentru datele relației (exemplu: anul_angajării nu poate fi anul înființării
școlii, sau într-o clasă nu pot fi mai mult de 30 de elevi, etc..)
– constrângeri de timp – data de sfârșit nu poate fi mai mică decât data de început.
(Exemplu – elevul nu poate termina școala înainte de a o începe)
– jurnalizarea – atunci când datele sunt modificate ele trebuie păstrate
(Exemplu: nota_elev – se modifică)
Identificarea restricțiilor (constrângerilor)
domeniul de valori (tipul de date ) pentru fiecare atribut (coloană);
identificarea tuturor cheilor (unice) – se identifică atributele și combinațiile de atribute pentru care valorile din coloane sunt unice;
identificarea restricțiilor de existență (NOT NULL) –opționalitatea are valoarea 1;
identificarea restricțiilor CHECK – de tipul expresiilor logice asociate atributului sau combinațiilor de atribute;
cheile străine sunt generate de asocierile dintre tabele.
Atunci când aceleași date sunt memorate în mai multe locații din cadrul bazei de date, apare problema redundanței datelor. Existența redundanțelor în cadrul unei scheme relaționale semnifică o proiectare lipsită de optimizare a acesteia, datorită apariției anomaliilor:
de inserție – sunt necesare date suplimentare fără legături cu cele introduse plus repetare a datelor;
de ștergere – atunci când se elimină o linie, se elimină și alte informații;
de actualizare – prin modificarea datelor devin inconsistente (exemplu: atributul id_școală în entitatea Școală fără elev).
Aceaste forme de anomalii pot fi rezolvate prin procesul de normalizarea datelor, care are ca scop eliminarea redundanțelor din cadrul relațiilor și a problemelor generate de către acestea.
Normalizarea reprezintă o tehnică de descompunere a tabelelor după reguli astfel încât să nu existe redundanțe de date și anomalii în actualizarea datelor.
CAPITOLUL 2
LIMBAJUL SQL
2. Comenzi SQL
Limbajul SQL este un limbaj standard neprocedural pentru bazele de date relaționale pentru care există un interpretor în SGBD.
Limbajul cuprinde comenzi pentru lucrul cu datele din baza de date și este organizat în trei sublimbaje:
DML (Data Manipulation Language) – este un limbaj de manipulare a datelor care conține comenzi pentru introducerea, modificarea și stergerea datelor din BD.
DDL (Data Definition Language) – este un limbaj care gestionează structura datelor și a indexului prin comenzi pentru crearea și modificarea structurii bazelor de date (tabele și alte obiecte asociate).
DCL (Data Control Language) – este un limbaj de control al datelor care conține comenzi pentru controlul operațiilor realizate și al utilizatorilor.
2.1 DML (Data Manipulation Language)
2.1.1 Comanda SELECT
Comanda SELECT este utilizată pentru extragerea datelor din tabele reprezentând o interogare.
Interogările reprezintă modalități de selecție și afișare a informațiilor din unul sau mai multe tabele, formulate cu ajutorul unor condiții logice.
2.1.1.1 Interogări dintr-un tabel
Sintaxă
SELECT [DISTINCT] {*|listă_coloane} FROM tabel WHERE expresie_logică ORDER BY listă_expresii
Unde:
*|listă_coloane – specifică coloanele care se vor afișa ( pot fi specificate toate coloanele)
FROM tabel – reprezintă tabelul din care se extrag datele
WHERE expresie_logică – specifică condiția de filtrare a liniilor afișate (se vor afișa doar liniile care respectă expresia_logică)
ORDER BY listă_expresii – specifică criteriile de ordonare la afișare. Prima expresie din lista este criteriul principal. La valori egale pe acest criteriu se utilizează al doilea criteriu din listă ș.a.m.d. Pentru specificarea tipului de ordonare se utilizează ASC, DESC
DISTINCT – elimină liniile duplicat.
2.1.1.2 Interogări din mai multe tabele
Interogările din mai multe tabele implementează operatorii din Modelul Relațional al Datelor:
operatori de bază: SELECT, PROJECT, UNION, DIFFERENCE, PRODUCT
SELECT – extrage tuplele (liniile) care îndeplinesc o condiție;
PROJECT – extrage atributele specificate;
UNION – reunește tuplele a două relații;
DIFFERENCE – elimină tuplele care sunt într-o relație și nu aparțin altei relații;
PRODUCT – realizează produsul cartezian al tuplelor din două relații (combină fiecare linie dintr-un tabel cu fiecare linie din cel de-al doilea tabel)
operatori derivați: INTERSECT, DIVIDE, JOIN.
INTERSECT – extrage tuplele (liniile) care se găsesc în două relații;
DIVIDE – extrage valorile atributelor dintr-o relație care are valorile celorlalte atribute în a doua relație;
JOIN – combină tuplele din două relații cu anumite condiții specificate. În funcție de condițiile specificate există mai multe tipuri de JOIN:
– NATURAL JOIN – combină tuplele din două relații cu condiția ca atributele comune din cele două relații să aibă aceleași valori;
– EQUI-JOIN – combină tuplele din două relații cu condiția ca atributele specificate din două relații să aibă aceleași valori;
– THETA-JOIN – combină tuplele din două relații cu condiția ca atributele specificate din cele două relații să îndeplinească o condiție;
– SEMI-JOIN – selectează tuplele din prima relație care sunt corelate cu cele din a doua relație după o condiție;
– OUTER-JOIN – combină tuplele din două relații după o condiție specificată, afișând în cazul în care într-o relație nu există corespondent, valoarea NULL.
– SELF-JOIN – combină tuplele din aceeași relație exprimate ca fiind din două relații după o condiție specificată.
Asocierea datelor din mai multe tabele se realizează cu operatorul JOIN și se numește joncțiune.
Joncțiunile implementate sunt:
joncțiuni echivalente – EQUI-JOIN
Sintaxă SQL:
SELECT [tabel1.]coloană, [tabel2.]coloană, ….
FROM tabel1, tabel2, …
WHERE tabel1.coloană1=tabel2.coloană2
Joncțiunile echivalente se mai numesc joncțiuni interne sau joncțiuni simple.
Un exemplu de joncțiune internă îl reprezintă și operatorul INNER JOIN în clauza FROM astfel:
FROM tabel1 INNER JOIN tabel2 ON tabel1.coloană1 operator Comparație tabel2.coloană2
În acest caz nu mai este specificarea condiției de joncțiune în clauza WHERE.
joncțiuni neechivalente – THETA-JOIN
În acest caz, valorile din coloana unui tabel sunt într-o altfel de relație decât de egalitate cu valorile unei coloane din celălalt tabel. Pot fi extrase date din cele două tabele care verifică condiția specificată. Se pot adăuga condiții adiționale în clauza WHERE.
Sintaxă SQL:
SELECT [tabel1.]coloană, [tabel2.]coloană, ….
FROM tabel1, tabel2, …
WHERE tabel1.coloană1 operator tabel2.coloană2
joncțiuni externe – OUTER-JOIN
Sintaxă SQL:
SELECT [tabel1.]coloană, [tabel2.]coloană, ….
FROM tabel1 LEFT|RIGHT|FULL JOIN tabel2 ON tabel1.coloană1 operatorComparație tabel2.coloană2
LEFT|RIGHT|FULL – înseamnă afișarea informației din tabelul din stânga|dreapta|ambele chiar dacă în partea cealaltă nu există date asociate.
joncțiuni – SELF-JOIN
Prin SELF JOIN pot fi extrase date dintr-un singur tabel, dar care este interpretat în mod diferit.
Se folosesc atunci când trebuie să parcurgem tabelele de două ori pentru a obține informația.
Exemplu: dacă se cere afișarea numelui angajatului și a numelui șefului fiecărui angajat din tabelul personal, se parcurge o dată tabelul pentru a obține id_sef, iar a doua oară pentru a identifica numele angajatului cu valoarea id_sef corespunzătoare.
SELECT p.nume,s.nume
FROM personal AS p, personal AS s
WHERE p.id_sef=s.id_personal
În interogare s-au simulat două tabele unul de angajați (p) și unul pentru șefi (s). Condiția de joncțiune fiind ca id_sef din angajați să fie id_personal din șefi.
2.1.1.3 Interogări cu funcții de grup
Funcțiile de grup operează pe mai multe linii și au rolul de a întoarce un rezultat. Pentru ca funcțiile de grup să poată întoarce un rezultat, pentru fiecare grup de linii trebuie să se specifice un criteriu de grupare a liniilor cu clauza GROUP BY.
Cele mai utilizate funcții de grup sunt: AVG, MIN, MAX, COUNT, SUM.
AVG(expr) – întoarce valoarea medie a expresiei specificate ca argument, ignorând valorile null.
COUNT(expr) – returnează numărul de linii ce au valori diferite de null, ale expresiei specificate ca argument.
COUNT (*) – întoarce numărul de linii din tabelul specificat, inclusiv cele cu valori NULL în ele.
MAX(expr) – calculează valoarea maximă a expresiei specificate ca argument, ignorând valorile null.
MIN(expr) – calculează valoarea minimă a expresiei specificate ca argument, ignorând valorile null.
SUM(n) – calculează suma valorilor expresiei specificate ca argument, ignorând valorile null.
Funcțiile de grup ignoră valorile NULL. Excepție face funcția COUNT(*).
Sintaxa generală a comenzii este:
SELECT [criteriu,] funcțieGrup(expresie1)
FROM tabel
[WHERE condiție]
[GROUP BY criteriu]
[HAVING expresie2]
[ORDER BY expresie]
unde:
– expresie reprezintă o expresie ce cuprinde coloane, deci are valori pentru fiecare linie a tabelului specificat;
– criteriu reprezintă o listă de expresii;
– condiție reprezintă o expresie logică.
Filtrarea liniilor pentru funcțiile de grup se realizează cu clauza HAVING <expresieLogică>.
Într-o comandă SELECT se pot utiliza ambele clauze: WHERE filtrează liniile înainte de aplicarea funcțiilor de grup, iar HAVING liniile rezultat.
2.1.1.4 Subinterogări
O subinterogare este o interogare utilizată într-o clauză a unei interogări. Clauzele în care se pot utiliza subinterogări sunt: WHERE, HAVING, FROM.
Subinterogările din clauzele WHERE, FROM sunt utilizate în operații de comparație astfel:
WHERE <expresie><operator> (SELECT ……)
Deoarece o subinterogare întoarce o mulțime de valori, se utilizează operatorii de mulțimi pentru comparație: IN, ANY(SOME), ALL EXIST.
Subinterogările în care se utilizează valori obținute din interogarea externă se numesc subinterogări corelate.
Subinterogǎrile se pot utiliza în clauza FROM, caz în care trebuie specificat alias-ul tabelului corespunzǎtor subinterogǎrii.
2.1.2 Comenzi pentru modificarea datelor
Adăugarea liniilor în tabele se face cu comanda INSERT.
Sintaxa generală a comenzii INSERT este:
INSERT INTO tabel [(coloană1, coloană2, …)]
VALUES (valoare1, valoare2, …)
Modificarea datelor dintr-un tabel se face cu comanda UPDATE.
Sintaxa generală a comenzii de modificare este:
UPDATE tabel
SET coloană1 = valoare1 [, coalană2 = valoare2,…]
WHERE expresie_logică
Ștergerea liniilor se face cu comanda DELETE.
Sintaxă generală a comenzii de ștergere este:
DELETE [FROM] tabel
[WHERE <expresie_logică>]
2.2 DDL (Data Definition Language)
DDL conține comenzi pentru crearea și întreținerea obiectelor bazei de date.
Corespunzător standardului SQL baza de date este formatǎ din mai multe obiecte:
tabele;
vederi (view) – tabele virtuale ce afișeazǎ anumite informații din tabelele bazei de date;
secvențe – obiecte ce genereazǎ valori în secvențǎ, utilizate pentru cheile primare sau unice;
indecși – structuri auxiliare utilizate pentru optimizarea operațiilor cu datele din baza de date;
sinonime – reprezintă nume alternative asociate obiectelor bazei de date;
proceduri stocate – reprezintă un cod program asociat datelor și stocat în baza de date.
Sintaxa comenzii de creare a unui tabel este:
CREATE TABLE tabel (expresieColoana1, expresieColoana2, expresieColoana3…., restricțiiTabel)
Unde:
expresieColoana1 – <denumireColoana><tipColoana>[DEFAULT <expresie>] <restricții>
Restricții
Restricțiile (constângerile) sunt utilizate pentru pǎstrarea integritǎții datelor introduse în tabele. Serverul de bază de date este forțat sǎ verifice datele astfel încât ele sǎ verifice condițiile specificate. Restricțiile se definesc la crearea tabelelor.
Existǎ douǎ tipuri de restricții din punct de vedere al localizǎrii:
restricții definite la nivelul coloanelor
restricții definite la nivelul tabelului.
Restricțiile sunt: Primary Key, Unique, Not Null, Check conditie, References Tabel(PK).
Operațiile de întreținere a tabelelor sunt:
– modificarea structurii tabelelor
adăugare de coloane – ALTER TABLE tabel ADD expresieColoana1, expresieColoana2, expresieColoana3…., restricțiiTabel),
modificare de coloane (ALTER TABLE tabel MODIFY (expresieColoana1, expresieColoana2, expresieColoana3…., restricțiiTabel),
ștergerea tabelelor (DROP TABLE tabel)
redenumirea tabelelor (RENAME TABLE tabel1 TO tabel2)
2.3 DCL (Data Control Language)
Accesul la o bază de date se face autorizat.
Limbajul DCL (Data Control Language) cuprinde comenzi pentru controlul accesului utilizatorilor la baza de date și a tranzacțiilor.
Utilizatorii bazei de date au asociat un nume și o parolǎ.
Utilizatorilor li se asociazǎ drepturi (privilegii). Privilegiile reprezintǎ permisiuni de a realiza anumite operații asupra datelor.
Privilegiile sunt organizate în grupuri de privilegii numite roluri.
Utilizatorului i se pot aloca privilegii distincte sau roluri (mai multe privilegii odatǎ).
Utilizatorilor li se pot acorda privilegii de sistem astfel:
CREATE TABLE – dreptul de a crea tabele;
CREATE VIEW – dreptul de a crea view-uri;
CREATE SEQUENCE – dreptul de a crea secvențe;
CREATE PROCEDURE – dreptul de a crea proceduri stocate;
CREATE SESSION – dreptul de conectare la baza de date.
Tranzacțiile sunt unități pentru execuția atomică a operațiilor de modificare a datelor și un instrument de grupare a operațiilor interdependente.
Comanda de acordare (atribuire) a drepturilor este:
GRANT privilegiu [,privilegiu, ….]
TO user[, user….]
3.Limbajul QBE (Query By Example)
Query by Example (QBE) reprezintă o modalitate mai simplă de construire a interogărilor și memorarea acestora. Metoda e implementată în majoritatea sistemelor de baze de date, mai ales pentru bazele de date relaționale. Query by Example (QBE) a fost creat de Moshe Zloof la IBM în anii 1970, în paralel cu dezvoltarea SQL. Reprezintă un limbaj de interogare prin exemple care permite utilizatorilor să caute informații în tabele și câmpuri, oferind o interfață grafică de utilizator simplă, unde aceștia vor putea introduce datele pe care doresc să le acceseze. Interfața facilitează formularea interactivă a interogărilor.
Crearea unui tabel într-o bază de
date se face prin intermediul meniului Create, opțiunea Table Design.
Fereastra deschisă permite utilizatorilor să creeze structura tabelului, prin stabilirea câmpurilor, a descrierii acestora, dar și a tipurilor de date și proprietăților fiecărui câmp în parte.
Exemplu: Fie baza de date ȘCOALĂ cu tabelele ELEVI (cod, nume, cls, med, absn, absm) și CLASE (cls, profil, diriginte)
Fig. 2.3 Vizualizarea tabelelor create în QBE
Asocieri (relații) între tabele
Fig. 2.4 Asocierea tabelelor
Fig. 2.5 Vizualizarea asocieri
Manipularea bazei de date prin intermediul mai multor operații;
adăugare de înregistrări;
Exemplu: Să se introducă înregistrări în fiecare tabel.
Fig. 2.6 Adăugarea înregistrărilor într-un tabel
selecție simplă a unor înregistrări din tabele;
Exemplu: Să se afișeze numele tuturor elevilor.
SELECT Elevi.nume
FROM Elevi;
Fig. 2.7 Selecția simplă a înregistrărilor dintr-un tabel
selecție a înregistrătilor din tabele, care îndeplinesc anumite criterii;
Exemplu: Să se afișeze numele elevilor împreună cu profilul la care învață.
SELECT Elevi.nume, Clase.profil
FROM Clase INNER JOIN Elevi ON Clase.cls = Elevi.cls;
Fig. 2.8 Selecția înregistrătilor din tabele, care îndeplinesc anumite criterii
Exemplu: Care sunt elevii care au obținut media 10 pentru fiecare clasă (precum și diriginții acestora).
SELECT Elevi.cls, Clase.diriginte, Elevi.nume, Elevi.med
FROM Clase INNER JOIN Elevi ON Clase.cls = Elevi.cls
WHERE (((Elevi.med)=10));
Fig. 2.8 Selecția înregistrătilor din tabele, care îndeplinesc anumite criterii
Exemplu: Să se calculeze numărul elevilor pe clase, dar numai la profilul „real”.
SELECT Count(Elevi.cod) AS Contoralcod, Clase.cls, Clase.profil
FROM Clase INNER JOIN Elevi ON Clase.cls = Elevi.cls
GROUP BY Clase.cls, Clase.profil
HAVING (((Clase.profil)="real"));
Fig. 2.8 Selecția înregistrătilor din tabele, care îndeplinesc anumite criterii
CAPITOLUL 3
STRATEGII DIDACTICE MODERNE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE LA DISCIPLINELE INFORMATICE
3.1 METODELE INTERACTIVE
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățarii și dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe.
Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calități și disponibilități din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorință de autoperfecționare, gândire reflexivă și modernă, creativitate, inteligența de a accepta noul și o mare flexibilitate în concepții.
Datorită progresului tehnologic și accesului sporit la cunoaștere și la resurse ne putem propune și realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam gândi.
Trebuie, deci, să ne modificăm modul în care gândim prezentul și viitorul educației pe care îl dăm generației următoare având în vedere aceste aspecte. Nu ne mai putem permite o unitate școlară “muzeu”, orientată spre trecut, care pune accent pe cunoștințe, ci avem nevoie de o școală ce-i pregătește pe copii pentru viitor, punând accent pe competențele sociale și de comunicare.
E bine ca profesorul să modeleze tipul de personalitate necesar societății cunoașterii, personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: gândire critică, creativă, capacitate de comunicare și cooperare, abilități de relaționare și lucru în echipă, atitudini pozitive și adaptabilitate, responsabilitate și implicare.
Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care era un furnizor de informații.
În organizarea unui învățământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. El însoțește și încadrează copilul pe drumul spre cunoaștere.
Utilizarea metodelor interactive de predare – învățare în activitatea didactică contribuie la îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ, având un caracter activ – participativ și o reală valoare activ – formativă asupra personalității elevului.
Profesorii își inundă elevii cu propriile lor gânduri profunde și bine organizate. Profesorii recurg prea des la explicații și demonstrații de genul „hai-să-ți-arăt-cum”. Desigur că, prezentarea poate face o impresie imediată asupra creierului, dar în absența unei memorii excepționale, elevii nu pot reține prea mult pentru perioada următoare. Un profesor, oricât de strălucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor și deci nu poate face activitatea care se desfășoară individual în mintea fiecăruia.
Elevii înșiși trebuie să organizeze ceea ce au auzit și văzut într-un tot ordonat și plin de semnificații. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuției, a investigației, a acțiunii și eventual a predării, învățarea nu are loc.
3.2. EXEMPLE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE
3.2.1. Brainstorming
„Brainstorming-ul este o metodă care ajută la crearea unor idei și concepte creative și inovatoare. Pentru un brainstorming eficient, inhibițiile și criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea va deveni liberă și participanții la un proces de brainstorming își vor spune ideile și părerile fără teama de a fi respinși sau criticați. Se expune un concept, o idee sau o problemă și fiecare își spune părerea despre cele expuse și absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau inaplicabile.
O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri și se poate dovedi o acțiune foarte constructivă.
Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele:
deschiderea sesiunii de brainstorming în care se prezintă scopul acesteia și se discută
tehnicile și regulile de bază care vor fi utilizate;
perioada de acomodare durează 5-10 minute și are ca obiectiv introducerea grupului în atmosfera brainstormingului, unde participanții sunt stimulați să discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior;
partea creativă a brainstormingului are o durată de 25-30 de minute. Este recomandabil ca în timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească timpul care a trecut și cât timp a mai rămas, să “preseze” participanții și în finalul părții creative să mai acorde câte 3-4 minute în plus.
la sfârșitul părții creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost notate și puse în discuție și verifică dacă toată lumea a înțeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor elimina sugestiile prea îndrăznețe și care nu sunt îndeajuns de pertinente.
pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming își vor spune părerea și vor vota cele mai bune idei. Grupul supus la acțiunea de brainstorming trebuie să stabilească singuri care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.
Pe timpul desfășurării brainstormingului participanților nu li se vor cere explicații pentru ideile lor. Aceasta este o greșeală care poate aduce o evaluare prematură a ideilor și o îngreunare a procesului în sine.
Brainstormingul funcționează după principiul: asigurarea calității prin cantitate și își propune să elimine exact acest neajuns generat de autocritică.
Este important de reținut că obiectivul fundamental al metodei brainstorming constă în
exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăți. Pentru a determina progresul în învățare al elevilor este necesar să îi antrenăm în schimbul de idei; facem acest lucru astfel încât toți elevii să își exprime opiniile!”
3.2.2. Mozaicul
Mozaicul sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învățarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi.
În cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la începutul lecției când împarte elevii în grupurile de lucru și trasează sarcinile și la sfârșitul activității când va prezenta concluziile activității.
Există mai multe variante ale metodei mozaic. Se va prezenta varianta standard a acestei metode care se realizează în cinci etape.
Pregătirea materialului de studiu
Profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4 sau 5 sub-teme, când elevul studiază materialul.
Realizează o fișă-expert în care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse și care va fi oferită
fiecărui grup.
Organizarea colectivului în echipe de învățare de câte 4-5 elevi (în funcție de numărul lor în clasă)
Fiecare elev din echipă, primește o literă (A, B, C, D) și are ca sarcină să studieze în mod independent, sub-tema corespunzătoare literei sale.
El trebuie să devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu litera A vor aprofunda sub-tema din Fișa „A”. Cei cu litera B vor studia sub-tema din Fișa „B”, etc.
Faza independentă: fiecare elev studiază sub-tema lui, citește textul corespunzător.
Constituirea grupului de experți
După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu aceași literă se reunesc, constituind grupe de experți pentru a dezbate problema împreună.
Faza discuțiilor în grupul de experți: elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent.
Fiecare elev este membru într-un grup de experți și face parte dintr-o echipă de învățare.
Scopul comun al fiecărui grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având
responsabilitatea propriei învățări și a predării și învățării colegilor din echipa inițială.
Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare
Faza raportului de echipă: experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte sub-teme.
Specialiștii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor.
Evaluarea
Faza demonstrației: grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învățat.
3.2.3. Metoda cubului
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
Anunțarea temei, subiectului pus în discuție.
Împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului.
Redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe.
Afișarea formei finale pe tablă sau pe pereții clasei.
3.2.4. Turul galeriei
Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare bazată pe colaborarea între elevi,care sunt puși în ipostaza de a găsi soluții de rezolvare a unor probleme. Această metodă presupune evaluarea interactivă și profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Astfel, turul galeriei constă în următoarele:
Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învățare) susceptibilă de a avea mai multe soluții (mai multe perspective de abordare).
Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei etc. notate pe o hârtie (un poster).
Posterele se expun pe pereții clasei, transformați într-o veritabilă galerie.
La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile vizitatorilor sunt scrise pe posterul analizat.
După ce se încheie turul galeriei (grupurile revin la poziția inițială, înainte de plecare) fiecare echipă își reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalți și discută observațiile și comentariile notate de colegi pe propriul poster.
3.2.5. Ciorchinele
Deși este o variantă mai simplă a brainstorming-ului, ciorchinele este o metodă care presupune identificarea unor conexiuni logice între idei, poate fi folosită cu succes atât la începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate anterior, cât și în cazul lecțiilor de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor.
Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut.
Ciorchinele reprezintă o tehnică eficientă de predare și învățare care încurajează elevii să gândească liber și deschis.
Metoda ciorchinelui funcționează după următoarele etape:
Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi de hârtie.
Elevii vor fi solicitați să-și noteze toate ideile, sintagmele sau cunoștințele pe care le au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial.
În timp ce le vin în minte idei noi și le notează prin cuvintele respective, elevii vor trage linii între toate ideile care par a fi conectate.
Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.
Avantajele acestei tehnici de învățare sunt:
În etapa de reflecție vom utiliza “ciorchinele revizuit” în care elevii vor fi ghidați prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii.
Prin această metodă se fixează mai bine ideile și se structurează infomațiile facilizându-se reținerea și înțelegerea acestora.
Adesea poate rezulta un “ciorchine” cu mai mulți “sateliți”.
3.3 ELEMENTE DE METODICĂ ÎN PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE
3.3.1. Programa școlară
Programa școlară reprezintă un instrument al procesului instructiv – educativ la orice disciplină de învățământ. Aceasta trebuie să descrie condițiile pentru reușita învățării în termeni de obiective, conținuturi, activități de învățare.
Programa școlară orientată pe obiective are următoarea structură:
Modelul didactic al disciplinei care reprezintă o imagine a structurii interne a disciplinei, semnificativă pentru procesul predare-învățare;
Obiective cadru: sunt obiective „cu un grad ridicat de complexitate și generalitate” care se referă la un ciclu de școlarizare, la formarea unor capacități și atitudini specifice disciplinei;
Obiective de referință: specifică rezultatele așteptate ale învățării (obiective care vor fi realizate pe parcursul unui an școlar);
Activități de învățare: sunt exemple de activități pentru fiecare obiectiv de referință oferit de programa școlară;
Conținuturile: sunt mijloacele prin care se urmărește realizarea obiectivelor de referință propuse. Ele sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale disciplinei. Parcurgerea lor este obligatorie, dar ordinea și-o stabilește profesorul.
Programa școlară orientată pe competențe, valori și atitudini are următoarea structură:
Notă de prezentare;
Competențe generale – dirijează demersul pedagogic pe parcursul de învățare a disciplinei respective evidențiind achizițiile finale ale elevului în urma studierii disciplinei;
Competențe specifice – competențe definite pentru disciplină pe un an de studiu fiind etape în dobândirea competențelor generale;
Valori și atitudini – nu toate competențele și performanțele la care trebuie să ajungă elevii sunt observabile și evaluate direct.;
Sugestii metodologice – reprezintă idei care vin în sprijinul profesorului în realizarea demersului didactic și se referă la orientarea procesului de predare-învățare către „rezolvarea de probleme” punându-se accent pe „analiza problemei” și dezvoltarea abilităților de lucru în echipă.
3.3.2. Proiectarea obiectivelor
Principalele direcții ale organizării și proiectării didactice ale procesului de învățământ trebuie să țină seamă de:
CE predăm (natura și cantitatea de informație);
CU CE predăm (materialele didactice și mijloace didactice);
CUM predăm (strategia didactică, metode de învățământ);
CÂND predăm (stabilim durata și repartiția de desfășurare a procesului de învățământ pe cicluri de studii, ani, semestre).
Succesul activității didactice este condiționat de claritatea și ordonarea obiectivelor pe care le urmărește. Procesul de învățământ este orientat spre realizarea unor obiective. Condiția necesară, pentru asigurarea eficienței predării informaticii în școală este reprezentată prin structurarea, conștientizarea și ierarhizarea unor obiective generale, obiective cadru și obiective specifice, care sunt adaptate conținutului de idei, dar țin seamă neapărat și de vârsta și particularitățile elevilor.
Obiectivele generale sunt legate de idealul educațional și se referă la nivelul înalt de pregătire științifică, tehnică și culturală, dezvoltarea creativității pe aceste planuri, capacitate de adaptare socioprofesională, policalificarea la nivelul tehnologiilor de vârf.
Obiectivele generale ale predării – învățării disciplinei informatică sunt:
Pregătirea elevului pentru dialogul om – calculator prin formarea și dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;
Formarea gândirii informatice prin elaborarea și aplicarea unor algoritmi pentru a rezolva problemele specifice;
Conștientizarea impactului tehnologiilor informatice în societate, precum și înțelegerea conexiunilor dintre informatică și alte discipline de studiu;
Familiarizarea cu mediul de lucru informatizat prin cunoașterea modului de utilizare a instrumentelor informatice, dezvoltarea deprinderilor de a lucra individual și în echipă, de a comunica și dezvoltarea spiritului inventiv și creator.
Obiective cadru sunt acele obiective cu grad ridicat de generalitate și complexitate, enunțate în deplină concordanță cu obiectivele generale. Se referă la formarea unor capacități de analiză și sinteză, de comunicare, de gândire independentă – și atitudini responsabile specifice disciplinei.
Obiective de referință sunt obiectivele care precizează rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresul realizat în achiziția de cunoștințe și deprinderi pe parcursul unui an școlar.
3.3.3. Metodele de învățământ
Prin metodă de învățământ se înțelege o modalitate comună de acțiune a cadrului didactic și a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezintă „un mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare, mai mult sau mai puțin dirijată”.
Metodele de învățământ reprezintă un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specifice.
Sistemul metodelor de învățământ conține:
metode tradiționale, cu un lung istoric în instituția școlară și care pot fi păstrate cu condiția reconsiderării și adaptării lor la exigențele învățământului modern;
metode moderne, determinate de progresele înregistrate în știință și tehnică, unele dintre acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare științifică, punându-l pe elev în situația de a dobândi cunoștințele printr-un efort propriu de investigație experimentală; altele valorifică tehnica de vârf (simulatoarele, calculatorul).
Clasificarea metodelor de învățământ se poate realiza în funcție de diferite criterii:
după criteriul istoric:
metode clasice (tradiționale): expunerea, conversația, exercițiul etc.;
metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor, metode de simulare, modelarea etc.;
II. după funcția didactică prioritară pe care o îndeplinesc:
– metode de predare-învățare propriu-zise, dintre care se disting:
a) metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor: expunerea, problematizarea, lectura etc.;
b) metodele care au drept scop formarea priceperilor și deprinderilor: exercițiul, lucrările practice etc.;
– metode de evaluare;
III. după modul de organizare a activității elevilor:
metode frontale (expunerea, demonstrația);
metode de activitate individuală (lectura);
metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul cu roluri);
metode combinate, care se pretează mai multor modalități de organizare a activității (experimentul);
IV. după tipul de strategie didactică în care sunt integrate:
– algoritmice (exercițiul, demonstrația);
– euristice (problematizarea);
V. după sursa cunoașterii (care poate fi experiența social-istorică a omenirii, explorarea directă sau indirectă a realității sau activitatea personală), la care se adaugă un subcriteriu: suportul informației (cuvânt, imagine, acțiune etc).
Acestor categorii li se adaugă un alt tip de metode și anume metodele de raționalizare a învățării și predării:
metoda activității cu fișele;
algoritmizarea;
instruirea programată;
instruirea asistată de calculator (I.A.C.).
PRINCIPALELE METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Metodele expozitive (expunerea) constau în transmiterea sistematică a unui volum mare de cunoștințe prin intermediul cuvântului cadrului didactic. Pot îmbrăca următoarele forme:
Povestirea constă în nararea unor fapte, evenimente, într-o formă expresivă, menită să declanșeze stări afective la elevi.
Descrierea urmărește evidențierea părților componente sau caracteristicilor unui obiect sau fenomen, de cele mai multe ori în prezența obiectului descris;
Explicația constă în clarificarea unui adevăr științific, pe baza unui șir de argumentații;
Prelegerea constă în transmiterea unui volum mare de informații, selectate și organizate pe baza unui plan de idei.
Metodele expozitive sunt utilizate pentru transmiterea acelor cunoștințe care, datorită volumului sau gradului de complexitate, nu pot fi dobândite de elevi prin efort propriu.
Problematizarea. Esența acestei metode constă în crearea, pe parcursul învățării, a unor „situații-problemă” și rezolvarea acestora de către elevi care, pornind de la cunoștințe anterior însușite, ajung la adevăruri noi. Noile cunoștințe nu mai sunt astfel „predate” elevilor gata elaborate, ci sunt obținute prin efort propriu.
„Situația-problemă” este de obicei definită ca un conflict care se declanșează între datele vechi și datele noi pe care le primește elevul și care par să le contrazică pe primele. Contradicția poate apărea între teorie și aspectele practice, între general și un caz particular, între experiența emipirică și cunoștințele științifice etc. Se creează astfel o stare de tensiune psihică, de nelămurire, de curiozitate care declanșează activitatea de cunoaștere, de rezolvare a problemei, prin formulare de ipoteze, verificarea lor și desprinderea unor concluzii.
Instruirea prin problematizare se poate realiza la diferite nivele:
expunerea problematizată de către profesor a materialului de învățat;
crearea de către profesor a unei situații problemă și rezolvarea ei de către elevi împreună cu profesorul;
crearea de către profesor a unei situații problemă și rezolvarea ei de către elevi în mod independent;
sesizarea și rezolvarea problemei de către elevi.
Problematizarea este o metodă cu un înalt potențial formativ; ea contribuie la dezvoltarea operațiilor gândirii, a capacităților creatoare, la cultivarea motivației intrinseci, la educarea independenței și autonomiei în activitatea intelectuală.
Observarea sistematică și independentă. Metoda presupune urmărirea, investigarea unor obiecte sau fenomene în vederea obținerii de informații despre acestea.
Ca metodă de învățământ, observarea este intenționată, organizată și sistematică.
Experimentul. Ca și observarea, experimentul ca metodă didactică derivă din metoda de cercetare cu același nume; servind însă realizării unor obiective pedagogice.
Experimentul constă în provocarea intenționată a unui fenomen în scopul studierii lui.
Cele mai întâlnite forme ale experimentului sunt:
Experimentul cu caracter demonstrativ – realizat de profesor, în fața clasei
Experimentul cu caracter de cercetare se aseamănă cel mai mult cu experiementul ca metodă de cercetare și parcurge aproximativ etapele unei investigații experimentale autentice;
Experimentul cu caracter aplicativ urmărește confirmarea experimentală a unor cunoștințe științifice anterior dobândite.
Utilizarea metodei experimentului este condiționată de existența unui spațiu școlar adecvat (laborator școlar) și a unor mijloace de învățământ corespunzătoare (aparatură de laborator, truse, montaje etc.)
Demonstrația. Această metodă constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor obiecte sau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau a unor acțiuni, operații ce urmează a fi învățate și dirijarea, prin intermediul cuvântului, a perceperii acestora de către elevi. În felul acesta, se dobândesc noi cunoștințe, se confirmă adevăruri anterior însușite sau se formează modelul intern al unei noi acțiuni.
Metoda de învățământ are un caracter intuitiv, ceea ce o delimitează de demonstrația logică, bazată pe raționamente.
Exercițiul. Metoda se referă la executarea conștientă, sistematică și repetată a unei acțiuni. În principal, prin această metodă se urmărește învățarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse și alte obiective, cum ar fi consolidarea cunoștințelor sau stimularea unor capacități sau aptitudini.
Exercițiul are o sferă mare de aplicabilitate, putând îmbrăca forme diferite în funcție de obiectul de învățământ la care este utilizat. Pornind de la obiectivele urmărite, exercițiile pot fi de mai multe tipuri: introductive, de bază, aplicative, de creație.
Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de execuție, de fabricație, de reparație. Prin această metodă se realizează:
învățarea de priceperi și deprinderi;
achiziționarea unor strategii de rezolvare a unor probleme practice;
consolidarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor.
Metoda proiectelor. Această metodă se bazează pe anticiparea mentală și efectuarea unor acțiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi. Activitatea elevilor se desfășoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare și se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se întâlnește și ca metodă complementară de evaluare).
Metoda studiului de caz este metoda care valorifică în învățare „cazul”, adică o situație reală, semnificativă pentru un anumit domeniu și care se cere a fi analizată și rezolvată. „Cazul” ales trebuie să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conțină o problemă de rezolvat prin adunare de informații și luarea unei decizii.
Este o metodă de învățare care presupune utilizarea fișelor elaborate în prealabil de către profesor, conținând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual. Fișele pot avea roluri diverse:
de suport în dobândirea de noi cunoștințe, favorizând autoinstruirea;
de control, de realizare a conexiunii inverse;
de tratare diferențiată a elevilor, conținând sarcini diferite pentru diferitele categorii de elevi din clasă.
Instruirea programată este o metodă multifuncțională, cuprinzând o înșiruire de algoritmi, dar și de probleme de rezolvat, în cadrul căreia conținutul de învățat este prezentat sub forma unui program. Elaborarea acestui program se face în conformitate cu următoarele principii:
principiul pașilor mici, ceea ce presupune împărțirea materiei în secvențe, unități, foarte simple și accesibile;
principiul progresului gradat – care vizează ordonarea acestor secvențe („pași”) într-o succesiune gradată, parcurgerea unei secvențe permițând trecerea la următoarea;
principiul participării active a elevului: fiecare secvență conține o temă de realizat, deci presupune o atitudine activă din partea elevului;
principiul întăririi imediate a răspunsului: elevul află, de fiecare dată, dacă răspunsul său este corect și numai după confirmarea corectitudinii răspunsului poate trece la „pasul” următor. Se asigură astfel o permanentă conexiune inversă în actul învățării;
principiul respectării ritmului individual de lucru: fiecare elev lucrează în mod independent, parcurgând programe în ritm propriu.
3.3.4. Mijloace de învățământ
Mijloacele de învățământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfășurarea eficientă a activității didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învățământ, selecționate din realitate, modificate sau confecționate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea și perfecționarea acestor resurse. În literatura de specialitate sunt semnalate cinci generații de mijloace de învățământ care reprezintă tot atâtea etape în inovarea instrucției.
Din prima generație fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu pot fi utilizate decât direct, prin acțiunea comună profesor – elev.
Celei de-a doua generații îi aparțin mijloacele purtătoare de informații gata elaborate: manuale, alte texte tipărite. În acest caz, acțiunea adultului asupra elevului este imediată prin intermediul unui cod – scrisul.
A treia generație de mijloace de învățământ este generată de introducerea mașinilor în procesul de comunicare interumană și este reprezentată de mijloacele audiovizuale (dispozitive, filmul, înregistrările sonore, emisiunile T.V. etc).
A patra generație de mijloace de învățământ se bazează pe dialogul direct între elev și mașină, cum ar fi cel desfășurat în laboratoarele lingvistice sau în învățământul programat.
A cincia generație, complementară precedentei și dezvoltând interacțiunea elev – mașină, aparține calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex mijloc de învățământ.
Informatizarea societății determină pătrunderea calculatorului în instituțiile de învățământ. Calculatorul poate fi folosit în școală pentru activități de: predare-învățare-evaluare, cercetare, administrație, gestiune.
Raportat la procesul de învățământ, calculatorul constituie mijlocul de învățământ cel mai nou și mai complex. El este utilizat: în predarea informaticii, mijlocind învățarea elevilor în utilizarea unor tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline școlare, determinând o nouă formă de concepere și realizare a învățării, denumită instruirea asistată de calculator (IAC).
În acest context, calculatorul devine o resursă valoroasă, care generează o serie de avantaje, precum:
posibilitatea furnizării unor informații de calitate, în baza unor programe elaborate de echipe multidisciplinare;
posibilitatea de a dirija învățarea unui număr mare de elevi/studenți, acordându-le o asistență pedagogică de calitate;
posibilitatea individualizării învățării prin respectarea ritmului de lucru și a nivelului de pregătire al fiecărui elev;
posibilitatea realizării unui învățământ „la distanță” pentru diferite categorii de elevi/studenți.
Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informații; aplicații, exerciții, probleme; jocuri didactice; simularea unor procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare; Eficiența instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor; competențele didacto-metodice și tehnice ale cadrului didactic; competențele tehnice ale elevilor.
3.3.5. Lecția – tipuri de lecție
Lecția reprezintă „unitatea didactică funcțională, centrată pe obiective și implicând conținuturi didactice și strategii de desfășurare și evaluare bine determinate”. În didactica modernă termenul desemnează un mod specific de organizare a procesului didactic care presupune obiective specifice, conținuturi, metode de predare-învățare-evaluare clare și bine delimitate și cunoscute.
Ca unitate didactică de bază lecția impune derularea unor etape, evenimente, într-o anumită ordine:captarea atenției elevilor și trezirea interesului acestora, informarea cu privire la obiectivele de atins, reactualizarea unor capacități formate anterior, prezentarea elementelor noi de conținut, dirijarea învățării, obținerea performanței, asigurarea feedback-ului, evaluarea performanțelor, intensificarea retenției și asigurarea transferului.
Tipul de lecție desemnează un mod de concepere și realizare al activității de predare-învățare-evaluare, „o unitate structurală și funcțională care se structurează după diferite criterii: obiective, conținuturi”, dar cel mai frecvent tipul lecției se determină în funcție de sarcina dominantă a acesteia, conturându-se și cea mai cunoscută taxonomie a lecțiilor:
lecția de transmitere și însușire a noilor cunoștințe (predare-învățare);
lecția de formare a deprinderilor și priceperilor;
lecția de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor;
lecția de verificare, evaluare, notare.
Unii autori de didactici menționează și lecția mixtă, având elemente de verificare, dar și de predare, sau recapitulare.
1. Lecția de transmitere și însușire a noilor cunoștințe sau, mai nou, lecția de predare-învățare are ca obiectiv didactic fundamental însușirea de noi mai cunoștințe.
2. Lecția de formare de deprinderi și priceperi se realizează în cadrul unor domenii de studiu diverse arte, tehnologie, educație fizică, limba și literatura română, științe, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor și are drept scop formarea unor abilități practice, automatisme în rezolvarea unor sarcini didactice.
3. Lecția de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor vizează în principal consolidarea cunoștințelor, aprofundarea și completarea unor lacune. Se realizează prin recapitulare, iar condiția fundamentală pentru reușita acestei lecții este „redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei de valoare cognitivă relevantă, pentru ca elevii să poată face conexiuni cognitive și să realizeze aplicații optime și operative în contexte din ce în ce mai largi.
4. Lecția de evaluare urmărește în principal constatarea nivelului de pregătire al elevilor, dar și stabilirea măsurilor recuperatorii, dacă este cazul. Structura unei asemenea lecții presupune: pregătirea elevilor pentru verificare, prezentarea obiectivelor urmărite, prezentarea conținuturilor itemilor și a descriptorilor de performanță, obținerea performanțelor prin activitatea independentă, asigurarea transferului.
Lecția mixtă are următoarea structură:
organizarea clasei pentru lecție și captarea atenției elevilor;
actualizarea elementelor învățate anterior;
pregătirea elevilor pentru asimilarea noilor cunoștințe;
comunicarea și asimilarea noilor cunoștințe;
fixarea cunoștințelor predate (sistematizare, exerciții aplicative, reluarea într-un alt context a esențialului, etc.);
conexiunea inversă – pe tot parcursul lecției.
3.3.6. Evaluarea rezultatelor școlare, componentă a activității didactice
Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare.
Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor ameliorative.
Măsurarea consecințelor instruirii constă în operația de cuantificare a rezultatelor școlare, respectiv de atribuire a unor simboluri exacte unor componente achiziționale, prin excelență calificative. Măsurarea presupune o determinare obiectivă, prin surprinderea riguroasă a unor achiziții și nu implică formularea unor judecăți de valoare.
Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic.
Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități dependente de anumite intenții. Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul educativ. Nu este vorba numai de a stabili o judecată asupra randamentului școlar, ci de a institui acțiuni precise pentru a adapta necontenit strategiile educative la particularitățile situației didactice, la cele ale elevilor, la condițiile economice și instituționale existente etc.
Tipurile de evaluare sunt:
evaluare predictivă;
evaluare formativă;
evaluare sumativă.
Instrumentele de evaluare sunt:
tradiționale
probe scrise
probe orale
probe practice
alternative
observarea sistematică a elevilor
investigația
proiectul
portofoliul
tema pentru acasă
tema de lucru în clasa
autoevaluarea
Evaluarea poate fi curentă sau realizată prin metode complementare. Un rol important în evaluare îl are proiectarea obiectivelor de evaluare, bazată pe:
comportamentul necesar a fi realizat,
condițiile în care se produce comportamentul,
nivelul de performanță anticipat sau criteriul de reușită.
Strategiile de evaluare sunt diverse și se împart în două categorii mari: cumulativă/ sumativă și una continuă/ corectivă/ formativă. Cele două strategii trebuie să fie aplicate prin îmbinare și să se completeze.
Dintre metodele și tehnicile de evaluare amintim:
observarea și aprecierea orală;
chestionarea orală;
lucrările scrise (de tip compunere, eseu, rezolvare de exerciții și probleme);
testele (de cunoștințe nestandardizate, diagnostice, docimologice-standardizate, teste de aptitudini, de tip grilă etc.);
lucrări și probe practice;
examenele;
scările de apreciere;
cu ajutorul calculatorului etc.
Rezultatele școlare ale elevilor se concretizează în efectele învățării personale. Rezultatele școlare se pot măsura prin interpretarea unor probe la care sunt supuși elevii.
Modele de proiecte didactice
Proiect didactic nr. 1
Unitatea de învățământ:Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Constanța
Disciplina: Informatică
Clasa: a XII-a
Profesor: Magiru Luminița
Unitatea de învățare: Prelucrarea bazelor de date
Tema: Aplicații pentru gestionarea bazelor de date, pregătirea pentru atestarea profesională
Tipul lecției: Recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
Locul de desfășurare: Laborator informatică
Nivelul initial al clasei:
Elevii și-au însușit toate noțiunile teoretice legate lucrul cu tabele în oracle;
Elevii utilizează și operează corect cu instrucțiunile de creare a tabelelor și selectare a datelor din tabele;
Competenta generală:
evidențierea oportunității limbajului SQL
Competențe specifice:
cunoașterea instrucțiunilor de creare a tabelelor și selectare a datelor din tabele;
identificarea diferitelor funcții ce se pot folosi în cadrul selectării datelor din tabel;
aplicarea cunoștințelor în cadrul unor probleme practice;
utilizarea instrucțiunilor de creare a tabelelor și selectare a datelor din tabele.
Competențe derivate:
C1. Să identifice funcțiile și clauzele instrucțiunilor ce se pot folosi intr-o problemă;
C2. Să identifice funcțiile și clauzele instrucțiunilor ce se pot utiliza cu succes;
C3. Să realizeze aplicații practice.
Strategii didactice:
Principii didactice:
principiul participării și învățării active;
principiul asigurării progresului gradat al învățării;
principiul conexiunii inverse;
Metode de învățământ:
metode de comunicare orală: expunere, conversație, problematizare;
metode de acțiune: exercitiul, învățare prin descoperire;
Procedee de instruire:
explicația în etapa de comunicare;
învățarea prin descoperire, prin rezolvarea de probleme;
problematizarea prin crearea situațiilor problema;
conversatia de consolidare a cunoștințelor în etapa de fixare a cunoștințelor;
Forme de organizare: frontală și individuală;
Resurse materiale:
– material bibliografic:
– Manual de Informatică pentru clasa a XII-a, Sanda Junea, Cristiana Carnat, Maria Scripca, Editura Gimnasium 2007
fișe de lucru;
Metode de evaluare:
evaluare inițială: întrebări orale;
fișe de aplicații;
Desfășurarea lecției:
Moment organizatoric:
pregătirea lecției:
a fost întocmit proiectul didactic;
a fost pregătit setul de întrebări, setul de aplicații;
organizarea și pregătirea clasei:
se verifică frecvența la oră;
captarea atenției clasei:
anuntarea subiectului pentru tema respectiva;
se anunță obiectivele urmărite;
se anunță modul de desfășurare a activității;
Reactualizarea cunoștințelor
Se realizează un set de întrebări pentru reactualizarea cunoștințelor teoretice ca mai jos:
Cu ce instrucțiune se face crearea tabelelor?
Răspuns: CREATE TABLE
Cu ce instrucțiune se face introducerea datelor în tabele?
Răspuns: INSERT INTO … VALUES
Cu ce instrucțiune selectăm datele intr-una sau mai multe tabele?
Răspuns: SELECT… FROM
În ce clauză se scrie condiția de selecție a datelor?
Răspuns: ORDER BY
Cu ce funcție se poate face suma valorilor selectate pentru o coloană dintr-un tabel?
Răspuns: SUM
Cu ce operator se poate face verificarea apartenenței unei valori într-o mulțime?
Răspuns: IN
Dirijarea învățării pentru obținerea performanței:
Fișa de lucru
Pentru gestiunea activității unei firme de turism să se creeze o bază de date cu tabelul EXCUSIE conținând următoarele caracteristici: cod_ex, destinație, preț, nr_zile, data_achiziționare, nr_pers. Realizați următoarele operații:
Adăudați înregistrări printr-un formular;
Pentru o destinație introdusă de la tastatură, să se afișeze: valoarea excursiilor vândute, numărul total de persoane care pleacă la acea destinație și numărul de achiziții făcute.
Să se afișeze destinațiile, prețul lor, data achiziționării, pentru acele destinații care au prețul mai mare decât ,media vânzărilor.
Rezolvare:
Create tabele excursie (cod_ex number(3), destinație text(30), pret number(5), nr_zile number(3), data_achiziționare date, nr_pers number(3));
Insert into excursie
Values (1, ‘madrid’, 6280, 10, to_date(’10-11-2016’, ‘dd-mm-yyyy’),2);
Insert into excursie
Values (2, ‘roma’, 2500, 3, to_date(’10-12-2016’, ‘dd-mm-yyyy’),2);
Insert into excursie
Values (3, ‘paris’, 3800, 5, to_date(’01-02-2017’, ‘dd-mm-yyyy’),1);
Insert into excursie
Values (4, ‘madrid’, 1270, 3, to_date(’20-02-2017’, ‘dd-mm-yyyy’),1);
Insert into excursie
Values (5, ‘sinaia’, 427, 2, to_date(’18-11-2016’, ‘dd-mm-yyyy’),2);
Select destinație, sum(preț) ”valoare”, sum(nr_pers) ”nr persoane”, cout(data_achiziționare) ”nr achiziții”
From excursie
Where destinație=:destinație
Group by destinație;
Select destinație, preț, data_achiziționare
From excursie
Where preț>select avg(preț) from excursie)
Proiect didactic nr. 2
Unitatea de învățământ:Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Constanța
Profesor: Magiru Luminița
Disciplina:Informatică
Capitolul: Proiectarea bazelor de date
Tema: Noțiuni generale despre chei. Tipuri de chei. Identificator unic, secundar
Tipul lecției: Lecția de comunicare și însușire de noi cunoștințe-varianta mixtă
Clasa: a XII-a
Locul de desfășurare: Laboratorul de informatică
Obiective educaționale:
Obiective cognitive:
-să cunoască și să reproducă noțiunile dobândite la disciplină
-să analizeze și să caracterizeze corect tipurile de chei
Obiective psihomotorii:
-formarea deprinderii de a reprezenta entitățile cu diverse chei
Obiective afective:
-formarea convingerii că înțelegerea corectă a tipurilor de chei reprezintă o condiție esențială pentru stăpânirea noțiunilor de bază ale proiectării unei baze de date
Obiective operaționale:
Ob.1 Să definească noțiunea de cheie simplă.
Ob.2 Să definească noțiunea de cheie compusă.
Ob.3 Să definească noțiunile de cheie artificială, cheie secundară
Ob.4 Să-și însușească corect noțiunile teoretice.
Ob.5 Să recunoască diferite tipuri de chei in exemple.
Strategii didactice:
Principii didactice:
-principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor
-principiul accesibilitații
-principiul repetării integrate și întăririi imediate a cunoștințelor
-principiul conexiunii inverse(feedback-ului)
Metode de învățământ:
-metode de comunicare orale:
-expunerea
-conversația
-metode de acțiune:
-problematizarea
-învățarea prin descoperire (din cursurile online pe Internet)
Procedee de instruire:
-conversația introductivă(în etapa de reactualizare a noțiunilor deja predate)
-expunerea normativă
-explicația(în etapa de asimilare a noilor cunoștințe)
-problematizarea
-exercițiul
-conversația de consolidare(în etapa de fixare a cunoștințelor însușite)
Forme de organizare a activității instructive:
-de participare colectivă
-individual
Forme de dirijare a activității:
-dirijată de profesor
-independentă
Resurse materiale:
-material bibliografic de specialitate:
Manual de Informatică pentru clasa a XII-a
Autori: Sanda Junea, Cristiana Carnat, Maria Scripca
Editura Gimnasium 2007
-calculatoare
-spații de instruire: laborator de informatică
Resurse psihologice ale desfășurării activității:
-capacitatea de învățare a clasei:
Elevii cunosc noțiunile predate anterior cu privire la entități și relațiile dintre entități.
Elevii și-au insușit exemplele din cursul on line
-diagnosticul motivației:
Interesul pentru însușirea cunoștințelor necesare pregătirii pentru specialitatea informatică nu este identică la întreg colectivul de elevi.
-motivație:
Se vor conștientiza elevii de necesitatea cunoașterii unui Sistem de Gestiune a Bazelor de Date și în special a noțiunilor de proiectare, noțiuni utilizate și la alte SGBD pentru a rezolva probleme concrete cu aplicație practică în domeniul economic
-metode de evaluare:
Evaluare continuă:
-chestionare orală (în etapa de reactualizare a cunoștințelor și în etapa de asimilare a noilor cunoștințe)
Evaluare sumativă:
-teste online (în etapa de fixare a noțiunilor predate).
Desfășurarea activității
Momentul organizatoric:
Pregătirea lecției:
-întocmirea proiectului didactic
-întocmirea chestionarului pentru reactualizarea cunoștințelor
Organizarea și pregătirea laboratorului:
-verificarea frecvenței elevilor
-verificarea cantitativă a temei, frontal și verificarea calitativă, prin sondaj
-verificarea existenței resurselor materiale
Captarea atenției clasei:
Anunțarea și scrierea pe tablă a titlului lecției “Noțiuni generale despre chei. Tipuri de chei. Identificator unic, secundar ”
Anunțarea obiectivelor operaționale prin scrierea pe tablă a planului de idei
Explicarea modului de desfășurare a activității
Reactualizarea cunoștințelor:
-pe baza unui chestionar cu întrebări prin care se verifică conținutul teoretic predat anterior:
Chestionar pentru reactualizarea cunoștințelor.
Dați exemplu de relații transferabile și relații netransferabile între entități.
Cum se reprezintă relațiile netransferabile între entități?
Rezolvare:
Printr-un romb pe relație
Care sunt pașii în rezolvarea relațiilor M:M?
Rezolvare:
Se creează entitatea de legătură;
Se creează noile relații;
Se dau nume acestor relații;
Daca e cazul, se adaugă atribute în entitatea de legătură;
Se crează un UID (uniqueidentifier- identificator unic) pentru entitatea de intersecție.
Ce se utilizează pentru a rezolva relațiile N:M? Exemplificați.
Rezolvare:
Într-o relație N:M există cel puțin un atribut care descrie relația.
Se creează a treia entitate, numită entitate de intersecție, găsind astfel un loc pentru acel atribut.
Observații:
Evaluarea în etapa de reactualizare se face frontal, dar se au în vedere câțiva elevi pentru notare.
Comunicarea noilor cunoștințe:
Proiectarea conținutului
Informarea elevilor asupra obiectivelor și prezentarea materialului stimul:
Titlul lecției este: “Noțiuni generale despre chei. Tipuri de chei. Identificator unic, secundar”.
IDENTIFICATOR UNIC
Identificatorul unic poate fi format din:
o valoare
o combinație de valori
și permite utilizatorului să identifice în mod unic o anumită instanță.
Atunci când un UID (uniqueidentifier) este alcătuit dintr-un singur atribut, se numește simplu.
Dacă un UID (uniqueidentifier) este alcătuit dintr-o combinație de atribute, se numește compus.
Un UID (uniqueidentifier) creat special pentru a numerota unic fiecare instanță se numește artificial.
UID (uniqueidentifier) rezultat dintr-o relație barată
Uneori UID (uniqueidentifier) este o combinație dintre un atribut și o relație.
În transferurile bancare se transmit întotdeauna atât contul clientului cât și cel al băncii.
Atunci când un UID (uniqueidentifier) este o combinație între un atribut și o relație barată putem considera că UID-ul este alcătuit dintr-un atribut și UID-ul celeilalte entități din relație.
În cazul unei entități de intersecție UID (uniqueidentifier) poate fi o combinație a UID (uniqueidentifier) ale entităților care se aflau inițial în relația N:M. Aceasta se reprezintă în diagramă prin bararea relațiilor.
Pot exista mai mulți UID (uniqueidentifier).
unul este ales ca UID primar (ex. elev ID);
ceilalți UID sunt numiți secundari.
Asigurarea feedback-ului și verificarea performanței:
Se utilizează teste și diverse probleme la lecția respectivă și se discută răspunsurile.
Proiect didactic nr. 3
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Constanța
Profesor: Magiru Luminița
Disciplina:Informatică
Capitolul: Operații asupra datelor
Tema: Selecție și proiecție – Sortarea rândurilor
Tipul lecției: Lecția de comunicare și însușire de cunoștințe
Clasa: a XII-a
Locul de desfășurare: Laboratorul de informatică
Competențe generale:
Competențe cognitive:
– să cunoască și să reproducă noțiunile dobândite la disciplină
– să aplice corect noțiunile studiate, în aplicații concrete
Competențe psihomotorii:
– formarea deprinderii de a utiliza corect clauza ORDER BY
Competențe afective:
– formarea convingerii că utilizarea corectă a clauzelor comenzii SELECT permite obținerea eficientă a informațiilor dorite
Competențe specifice:
O1: Realizarea unei interogări pentru a sorta rezultatele crescător sau în ordinea descrescătoare
O2. Stabilirea ordinii în care sunt evaluate și calculate expresiile pe baza regulilor de prioritate
O3. Realizarea unei interogări pentru a ordona rezultatele folosind un alias de coloana
O4. Realizarea unei interogări pentru a ordona rezultatele după una sau mai multe coloane
Strategii didactice:
Principii didactice:
– principiul participării și învățării active
– principiul asigurării progresului gradat al performanțelor și înlăturarea treptată a “punctelor de sprijin”
– principiul conexiunii inverse(feedback-ului)
Metode de învățământ:
– metode de comunicare orale:
– conversația
– problematizarea
– metode de acțiune:
– exercițiul
Procedee de instruire:
– conversația de consolidare
– problematizarea prin crearea situațiilor problemă
– exerciții de bază
– exerciții de consolidare (în etapa de fixare a cunoștințelor însușite)
Forme de organizare a activității instructive:
– de participare colectivă
– individual
Forme de dirijare a activității:
– dirijată de profesor sau prin materiale didactice
– independentă
Resurse materiale:
– material bibliografic de specialitate:
pentru profesor:
Manual de informatică pentru clasa a XII-a , autor Sanda Junea, Cristiana Carnat, Maria Scripca,
pentru elev:
– manual
– cursurile online
– calculatoare
– spații de instruire: laborator de informatică
Resurse psihologice ale desfășurării activității:
– capacitatea de învățare a clasei:
Elevii cunosc clauzele predate anterior din cadrul comenzii SELECT
– motivație:
Se vor conștientiza elevii de necesitatea cunoașterii unui limbaj de programare și de utilitatea formării deprinderilor de manevrare corectă a datelor.
– metode de evaluare:
Evaluare continuă:
– chestionare orală (în etapa de reactualizare a cunoștințelor în etapa de asimilare a noilor cunoștințe)
Desfășurarea activității
Momentul organizatoric:
Pregătirea lecției:
– întocmirea proiectului didactic
Organizarea și pregătirea clasei:
– verificarea frecvenței elevilor
– verificarea existenței resurselor materiale
Captarea atenției clasei:
Anunțarea subiectelor propuse pentru tema respectivă: „Sortarea rândurilor”
Explicarea modului de desfășurare a activității
Parcurgerea lecției din cadrul cursului on-line
Ce vom învăța
sa construim o interogare pentru a sorta rezultatele crescător sau descrescător.
stabilim ordinea în care se evaluează și se calculează expresiile pe baza relațiilor de precedență
construim o interogare pentru a ordona rezultatele folosind aliasul coloanelor
construim o interogare pentru a ordona rezultatele după mai multe coloane
De ce învățăm
În mod natural cei mai mulți dintre noi avem nevoie de ordine în viețile noastre. Imaginați-vă ce ar fi ca de fiecare dată când luăm masa să căutăm în toate sertarele după un cuțit sau furculiță. Ordonarea și gruparea fac căutarea mai ușoară.
Posibilitatea de a ordona rezultatele oferită de SQL permite programatorilor să afișeze informațiile în mai multe moduri.
ORDER BY
Informațiile ordonate ne sunt foarte cunoscute. Astfel putem căuta un număr de telefon în cartea de telefon, un cuvânt în dicționar,
SQL folosește clauza ORDER BY după clauza FROM pentru a ordona rezultatele. În clauză se pot specifica în mai multe moduri modalitățile de ordonare.
În următorul exemplu folosim clauza ORDER BY pentru a ordona anii în ordine crescătoare (implicit).
SELECT title, year
FROM d_cds
ORDER BY year;
Observații:
clauza ORDER BY trebuie să fie ultima scrisă în cadrul instrucțiunii SELECT.
ordinea implicită de sortare este cea crescătoare.
Valorile numerice se ordonează de la cea mai mică la cea mai mare
Valorile de tip dată calendaristică se scriu începând cu cea mai devreme
Valorile ce conțin caractere se ordonează alfabetic
Valorile NULL se pun ultimele la ordonarea crescătoare și primele la ordonarea descrescătoare.
Pentru a ordona descrescător valorile se folosește cuvântul cheie DESC imediat după numele coloanei din clauza ORDER BY.
SELECT title, year
FROM d_cds
ORDER BY year DESC;
Cum ați ordona următoarele date descrescător? 22-MAI-85, null, 10 – JAN-04, 17-Nov-55, 21 – DEC-98
Datele se pot ordona folosind aliasul coloanelor. Aliasul specificat în SELECT se poate folosi în clauza ORDER BY.
SELECT title, year AS "Recording Date"
FROM d_cds
ORDER BY "Recording Date";
Este de asemenea posibil să folosim în clauza ORDER BY coloane care nu apar în SELECT. În exemplul următor datele sunt sortate după coloana last_name chiar dacă aceasta nu apare în SELECT.
SELECT employee_id, first_name
FROM employees
WHERE employee_id < 105
ORDER BY last_name;
Ordinea de execuție a instrucțiunii SELECT este următoarea:
clauza FROM: localizează tabela unde se găsesc datele
clauza WHERE: selectează rândurile ce se vor returna
clauza SELECT: selectează coloanele specificate
clauza ORDER BY: sortează datele rezultate
Este, de asemenea posibil, să ordonăm rezultatele după mai mult de o coloană. De fapt nu există nici o limită care să precizeze câte coloane putem pune în clauza ORDER BY.
Ordonarea rezultatelor după mai mult de o coloană este asemănătoare cu ordonarea elevilor dintr-o școală mai întâi după clasă, apoi în fiecare clasă ordonați după nume.
SELECT title, year
FROM d_cds
ORDER BY title, year;
Pentru a preciza mai multe coloane pentru ordonare se specifică numele fiecărei coloane în clauza ORDER BY separate prin virgulă.
Pentru a ordona descrescător după o coloană punem DESC imediat după coloana dorită.
SELECT title, year
FROM d_cds
ORDER BY year DESC,title;
1. What clause must you place in a SQL statement to have your results sorted from highest to lowest salary?
a) ORDER BY salary ASC
b) ORDER BY salary DESC
c) ORDER salary BY DESC
d) None, the database always sorts from highest to lowest on the salary column.
2. Which of the following is true of the ORDER BY clause: (Choose Two)
a) Must be the last clause of the SQL statement
b) Displays the fetched rows in no particular order
c) Defaults to a descending order (DESC)
d) Defaults to an ascending order (ASC)
3. What columns can be added to the following SELECT statement in its ORDER BY clause? (Choose Three)
SELECT first_name, last_name, salary, hire_date
FROM employees
WHERE department_id = 50
ORDER BY ………..
a) last_name, first_name.
b) All columns in the EMPLOYEES table.
c) The table name, EMPLOYEES, which would then automatically sort by all columns in the table.
d) Any column in the EMPLOYEES table, any expression in the SELECT list or any ALIAS in the SELECT list.
e) All the columns in the database.
4. A column alias can be specified in an ORDER BY Clause. True or False?
a) True
b) False
Proiect didactic nr. 4
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Constanța
Profesor: Magiru Luminița
Disciplina: Informatică
Capitolul: Proiectarea bazelor de date
Tema: Diagrama ERD. Supertipuri și subtipuri
Tipul lecției: Recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor;
Clasa: a XII-a A
Locul de desfășurare: Laborator informatică
Obiective educaționale:
Obiective cognitive:
– să cunoască și să aplice noțiunile dobândite la disciplină
– să analizeze și să utilizeze modalitățile de proiectare a bazelor de date
Obiective psihomotorii:
– formarea deprinderii de a utiliza corect modalitățile de proiectare a bazelor de date în aplicații concrete propuse
Obiective afective:
– formarea convingerii că înțelegerea corectă a modalitățile de proiectare a bazelor de date reprezintă o condiție esențială pentru proiectarea bazelor de date.
Obiective operaționale:
Ob.1 Să identifice relațiile ce pot apărea între două entitați.
Ob.2 Să cunoască principiile de lucru cu ERD (Diagrama Entități Relații).
Ob.4 Să-și însușească etapele de lucru proiectarea bazelor de date.
Ob.5 Să recunoască tipurile de relații, tipurile de date, subtipurile și supertipurile.
Ob.6 Să analizeze pas cu pas probleme concrete pentru a înțelege mai bine principiile utilizate în proiectarea bazelor de date.
Strategii didactice:
Principii didactice:
– principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor
– principiul accesibilității
– principiul repetării integrate și întăririi imediate a cunoștințelor
– principiul conexiunii inverse(feedback-ului)
Metode de învățământ:
– metode de comunicare orale:
– expunerea
– conversația
– metode de acțiune:
– problematizarea
– învățarea prin descoperire
Procedee de instruire:
– conversația introductivă (în etapa de reactualizare a noțiunilor deja predate)
– expunerea normativă
– explicația (în etapa de asimilare a noilor cunoștințe)
– problematizarea
– exercițiul
– conversația de consolidare (în etapa de fixare a cunoștințelor însușite)
Forme de organizare a activității instructive:
– de participare colectivă
– individual
Forme de dirijare a activității:
– dirijată de profesor
– independentă
Resurse materiale:
– material bibliografic de specialitate:
pentru profesor:
Manual de Informatică, Cristiana Cărnaț, Sanda Junea, Maria Scripcă, Editura Gimnasium, 2007
Caiet de Laborator pentru clasa a XII-a, Silca Ilici, Editura All, 2009
pentru elev: – manual
– diagrame, scheme
– calculatoare
– spații de instruire: laborator de informatică
Resurse psihologice ale desfășurării activității:
– capacitatea de învățare a clasei:
Elevii cunosc noțiunile predate anterior cu privire la entități, atribute, instanțe.
Elevii și-au însușit caracteristicile modelului relațional.
– diagnosticul motivației:
Interesul pentru însușirea cunoștințelor necesare pregătirii pentru Atestarea profesională nu este identică la întreg colectivul de elevi.
– motivație:
Se vor conștientiza elevii de necesitatea cunoașterii proiectării bazelor de date.
– metode de evaluare:
Evaluare continuă:
chestionare orală (în etapa de recapitulare și sintetizare)
testare on-line (feed-back)
Desfășurarea activității
Momentul organizatoric:
Pregătirea lecției:
– întocmirea proiectului didactic
– întocmirea chestionarului pentru reactualizarea cunoștințelor
Organizarea și pregătirea clasei:
– verificarea frecvenței elevilor
– verificarea existenței resurselor materiale
Captarea atenției clasei:
Anunțarea și scrierea pe tablă a titlului lecției “ Diagrama ERD. Supertipuri și subtipuri”
Anunțarea obiectivelor operaționale expunerea planului de idei
Explicarea modului de desfășurare a activității
Reactualizarea cunoștințelor:
– pe baza unui chestionar cu întrebări prin care se verifică conținutul prezentat anterior:
Observații:
Evaluarea în etapa de reactualizare se face frontal, dar se au în vedere câțiva elevi pentru notare. Metoda este utilă pentru a aprecia gradul de însușire a noțiunilor teoretice necesare continuării procesului de predare-învățare.
Proiectarea conținutului
Informarea elevilor asupra obiectivelor și prezentarea materialului stimul:
Titlul lecției este: „Diagrama ERD. Supertipuri și subtipuri”
Dirijarea învățării:
RELAȚIA
– Reprezintă ceva semnificativ pentru afacere;
– Exprimă care sunt relațiile între două entități (sau între una și aceeași entitate);
– Se citește în ambele sensuri;
– Are opționalitate;
– Are un grad de cardinalitate.
Optionalitatea unei relatii
Relațiile pot fi:
– mandatorii
– opționale.
Exemplu: Pentru a stabili opționalitatea relației dintre entitățile ANGAJAT și JOB se pun următoarele întrebări:
Trebuie ca fiecare angajat să aibă un job?
Trebuie ca fiecare job să fie acordat unui angajat?
Cardinalitatea unei relatii
Determină gradul relației.
Se determină prin răspunsul la întrebarea: Câte? Câți?
Exemplu:
Câte job-uri poate îndeplini un angajat? Unul, sau mai multe?
Câti angajați pot lucra la un job? Doar unul? Sau mai mulți?
CONVENȚII ALE ERD-ului
Entitățile sunt reprezentate prin dreptunghiuri cu colțurile rotunjite, în care este înscris numele entității la singular, cu litere mari.
Atributele sunt afișate sub numele entității, cu litere mici. Se pun în față semnele:
* pentru atribut obligatoriu
o pentru atribut opțional
# pentru identificator unic.
CONVENȚII ALE ERD-ului
Relațiile sunt trasate cu linie:
– continuă, pentru relație obligatorie;
– întreruptă, pentru relație optională.
Relațiile se termină:
– într-o linie, pentru cardinalitate 1;
– în trei liniuțe (picior de cioară), pentru “mai multe”.
DIAGRAME MATRICIALE
Sunt o alternativă la reprezentarea prin ERD.
Sunt folosite atunci când avem foarte multe relații, pentru a ne asigura că nu am uitat vreuna.
Diagramele matriciale nu arată opționalitatea și cardinalitatea.
SUBTIPURI ȘI SUPERTIPURI
Adesea unele instanțe au atribute sau relații pe care alte instanțe ale aceleiași entități nu le au. Exemplu:
Un subtip:
Moștenește toate atributele supertipului;
Moștenește toate relațiile supertipului;
De obicei are propriile atribute / relații;
Este desenat în interiorul supertipului;
Nu este singurul subtip;
Poate avea la rândul său subtipuri;
Se mai numește “subentitate”.
SUBTIPURI ȘI SUPERTIPURI
Fiecare instanță a unui supertip este instanță a unui subtip. (partiționarea este exhaustivă).
Nici o instanță a unui supertip nu apare în două subtipuri. (partiționarea este mutual exclusivă).
Se indică folosirea subtipului OTHER atunci când este posibil să apară și alt tip de instanțe decât cele prevăzute de celelalte subtipuri.
DOCUMENTAREA UNUI ERD
Cheia ce permite verificarea acurateții și completitudinii modelului este identificarea și documentarea regulilor afacerii.
Nu toate regulile pot fi reprezentate în diagramă.
Unele vor fi implementate mai târziu, prin programare. Ele trebuie incluse în documentația modelului.
Regulile structurale indică:
tipurile de informații care se vor memora;
relațiile dintre aceste informații.
Aproape toate regulile structurale pot fi reprezentate în diagramă.
Regulile procedurale descriu procesele din cadrul activității.
În general, regulile procedurale nu pot fi reprezentate în diagramă, și deci trebuie incluse în documentație. Acestea indică adesea succesiunea în timp a unor evenimente.
Asigurarea feedback-ului și verificarea performanței:
Elevii primesc teste online. În urma activității de laborator, elevii sunt notați.
CAPITOLUL 4
CERCETAREA PEDAGOGICĂ
Am ales această temă, pornind de la convingerea că un învățământ activ se poate realiza într-o structură modernă și prin intermediul metodelor moderne de predare. Aceasta pentru că, metoda rămâne elementul vizibil în desfășurarea unei activități didactice, ea reprezentând munca profesorului și a elevului, efortul lor comun.
Prin aplicarea metodelor pentru dezvoltarea gândirii critice, prin tratarea diferențiată a elevilor, în funcție de stilul de învățare și tipul de inteligență dominant, mi-am propus să evidențiez faptul că profesorul poate să creeze acele strategii de învățare prin care elevul reușește să învețe și mai important, să aplice ceea ce a învățat.
Pe baza bibliografiei de specialitate, precum și a experienței practice acumulată în munca instructiv-educativă cu elevii, în această lucrare mi-am propus să demonstrez că utilizarea unor metode moderne de predare-învățare a bazelor de date, facilitează dobândirea și dezvoltarea competențelor utilizatorilor, accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și a deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Totodată, consider că metodele moderne duc la formarea capacităților de autoinstruire ce permit achiziționarea și prelucrarea independentă a informațiilor.
Conceptul lucrării a fost elaborat în baza exprimentului de diagnosticare inițială, care a impus următoarele activități: analiza curriculumului și a manualelor de informatică pentru liceu folosite la clasă în ceea ce privește timpul alocat și consistența informațiilor, claritatea acestora pentru capitolul de Baze de date.
Parcurgând programa școlară aprobată prin ordin de ministru în 2009, am observat că pentru fiecare clasă de liceu sunt alocate un număr de ore limitat capitolului de Baze de date.
Astfel în clasa a X-a, valabil atât pentru profilul uman cât și real, programa școlară prevede o ora alocată acestui capitol structurat astfel: aplicarea operațiilor elementare și a conceptelor de bază ale aplicației Access, operarea cu baze de date, crearea și utilizarea formularelor, utilizarea informațiilor într-o bază de date, crearea și utilizarea rapoartelor și bineînțeles aplicațiile practice pentru acest capitol.
Pentru clasa a XII-a profilul real, specializarea Științe ale naturii, programa prevede o oră pe săpămână în care trebuie să se actualizeze noțiunilor dobândite la capitolul „Baze de date” din clasa a X-a, iar ca noutate se adaugă elaborarea unui proiect în care să fie dezvoltat spiritul inventiv și creativitatea. Pentru profilul real, specializarea Matematică-Informatică, respectiv Matematică-Informatică intensiv (clasa a XII-a), programa prevede patru ore pe săptămână din care o oră de activități teoretice și trei ore de activități practice. La acest profil, elevii învață programarea în SQL.
În ceea ce privește manualele de Tehnologia informației și a comunicațiilor, am constatat următoarele: la clasa a X-a, manualul de la editura Niculescu, în cadrul capitolului intitulat „Gestiunea bazelor de date” se pun în discuție următoarele noțiuni: conceptul de bază de date, caracteristici ale bazelor de date, operațiile elementare în cadrul unei baze de date, dar și operarea cu bazele de date. Toate aceste informații sunt asimilate pe parcursul unei ore.
La clasa a XII-a, specializarea Științele naturii, manualul de la editura All, se actualizează informațiile dobândite în clasa a X-a, dar se introduc concepte noi: normalizarea bazelor de date, elemente de programare in SQL, macro-instrucțiuni Access, proiectarea legăturilor aplicației cu exteriorul.
Pe parcursul unei singure ore, elevii vor trebui să își amintească noțiunile asimilate în clasa a X-a, dar să parcurgă și programa pentru clasa a XII-a. Din punctul meu de vedere, cantitatea de informații oferită este foarte mare, iar timpul alocat pentru însușirea acestora este foarte mic, astfel că folosirea metodelor moderne pentru predarea și învățarea bazelor de date este aproape imposibilă pe parcursul anului școlar. Metodele tradiționale fiind pentru adolescenții de astăzi de cele mai multe ori neatractive, mi-am propus realizarea unui material ce poate fi folosit atât ca cerc de informatică, cât și în cadrul orelor de curs, deoarece am atașat o serie de exerciții, fișe de lucru și proiecte didactice ce pot aduce elevilor multe beneficii.
Titlul acestui material este „Metode, tehnici și instrumente moderne pentru învățarea bazelor de date”. Doresc să ofer un model cognitiv afectiv familiarizării elevilor cu tehnicile și instrumentele moderne de predare-învățare. Acest material se caracterizează prin flexibilitate, varietate, accesibilitate și coerență.
Materialul cuprinde noțiuni teoretice reluate din capitolele I și II, dar sistematizate și schematizate prin instrumente moderne, astfel încât să fie ușor de reținut de către elevi și mai ales să vină în ajutorul acestora, să clarifice anumite noțiuni care nu erau clare, cât și exerciții aplicative structurate pe diferite tipuri de itemi.
În această lucrare voi folosi două clase de pe același nivel, același profil. La o clasă voi folosi în procesul de predare-învățare-evaluare metode și instrumente tradiționale, iar la cealaltă, voi introduce o oră în plus de cerc, unde se vor folosi metode și instrumente moderne de predare-învățare-evaluare, tehnica e-learning. La sfârșit vom compara rezultatele finale obținute de elevi în urma susținerii unei aplicații practice folosind cele două metode – tradițional vs modern și vom vedea care a avut eficiență mai mare.
Îmi propun spre analiză comparativă, două perspective cunoscute în literatura de specialitate și util de aplicat în lectie: învățarea prin competiție vs învățarea prin cooperare (colaborativă susținută de calculator) .
Învățarea înseamnă:
– proces de formare
– acumulare de experiențe
– schimbare în comportament ca urmare a interacțiunii subiectului cu mediul
– achiziție de competențe, priceperi, deprinderi
– rezultat vizibil al unui proces de acumulare.
Învățarea prin competiție are câteva puncte esențiale pe care le enunțăm astfel:
este o formă relativ redusă de interacțiuni psihosocială, constând în rivalitatea sau/și bazându-se pe concurență;
sursa care generează motivația pentru învățare provine din dorința propriei afirmări;
important este ceea ce se obține în urma învățării și adică, important este produsul învățării, și nu procesul învățării;
evaluarea se realizează prin raportare la grup, fapt ce generează clasificări și ierarhizări ale elevilor, cu impact asupra evoluției rezultatelor școlare, dar și asupra dezvoltării personalității lor.
Învățarea prin cooperare (colaborativă ) se ghidează după câteva principii, ca de exemplu:
interdependență pozitivă;
responsabilitate individuală;
formarea și dezvoltarea capacităților sociale;
interacțiunea de tipul față în față;
împărțirea sarcinilor de grup;
reflectarea.
Pentru a putea aplica învățarea prin cooperare la clasă trebuie respecate următoarele etape: constituirea grupului, confruntarea participanților cu o anumită problemă care provoacă grupul la discuții, reflecții, tatonări, etapa documentării temeinice în legătură cu problema lansată, etapa dezbaterilor colective și de confruntare a ideilor și rezolvărilor propuse, și, nu în ultimul rând, etapa integrării noilor achiziții în sistemul celor deja existente.
4.1 Obiectivele cercetării
învățarea bazelor de date de către elevi prin intermediul mijloacelor și instrumentelor moderne;
creșterea performanțelor obținute de elevi;
dezvoltarea motivației intrinseci a elevilor și asigurarea unui caracter conștient al învățătii;
utilizarea în condiții de eficiență sportită a resurselor existente, prin folosirea metodelor moderne;
creșterea gradului de autonomie în învățare al elevilor.
Perioada de cercetare: anul școlar 2017-2018.
Locul de desfașurare a cercetării: Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Constanța
Activitatea vizată: Învățarea bazelor de date prin cooperare (metoda colaboratoare).
Etapele cercetării:
fișă practică de lucru inițială;
chestionare de investigare;
aplicarea metodelor modene în procesul de predare-învățare;
fișă practică de lucru finală;
chestionar final.
Stabilirea eșantionului de utilizatori cuprinși în cercetare: elevii claselor a XII-a B și a XII-a C
Fig. 4.1 Proiectul cercetării
4.2.Etapele cercetării
4.2.1 Etapa inițială, constatativă : septembrie 2017
Prin intermediul unei fișe de lucru inițiale și a unui chestionar de analiză a utilizării metodelor moderne de predare, am urmărit identificarea relațiilor interpersonale din cadrul grupului, precum și nivelul interesului față de abordarea prin metode moderne, alternative a bazelor de date.
Chestionarul de analiză a utilizării metodelor moderne la lecție (inițial) :
Vă propun o serie de întrebări privind folosirea metodelor moderne de predare în învățământul liceal Vă rog să citiți cu atenție întrebările și să răspundeți la ele.
Încercuiește varianta care ți se potrivește (DA sau NU):
Cunoașteți metodele moderne de predare?(DA sau NU):
Sunt utilizate aceste metode în procesul de predare-învățare-evaluare? (DA sau NU):
După părerea dumneavoastră, metodele moderne ajută la eficientizarea procesului de predare-învățare a bazelor de date? (DA sau NU):
Credeți că rolul profesorului se schimbă prin folosirea acestor metode la oră? (DA sau NU):
Considerați că elevii sunt implicați mai mult în învățare prin aplicarea metodelor moderne la oră? (DA sau NU):
Folosirea metodelor moderne îmbunătățește nivelul de cunoștințe al vostru? (DA sau NU):
Credeți că se poate asigura progresul școlar folosind metodele moderne de predare? (DA sau NU):
Metodele moderne ajută elevii să lucreze pe grupe sau să dezvolte strategii de rezolvare a sarcinilor? (DA sau NU):
Utilizatorii au voie să își caute singuri informația dorită? (DA sau NU):
Credeți că se pot folosi metodele moderne și pentru predarea bazelor de date? (DA sau NU):
4.2.2 Etapa formativă : octombrie 2017- mai 2018
În perioada octombrie-mai 2018, am propus elevilor clasei a XII-a B, participarea la un cerc de informatică, în cadrul căruia se vor parcurge noțiuni de predare-învățare a bazelor de date, dar într-o manieră modernă, folosind metode interactive, cum ar fi: metoda e-learning, metoda ciorchinelui, brainstorming, problematizarea și algoritmizarea. Activitățile enunțate mai jos au fost parcurse de elevi prin metodele precizate.
În activitatea „Baze de date generalități. Obiectele bazei de date”, desfășurată în luna octombrie 2017, au fost folosite mai multe metode interactive de predare cum ar fi: brainstorming, expunere, demonstrație, exercițiul practic.
Pentru activitatea „Prelucrarea datelor din tabele. Modificarea valorii câmpurilor” desfășurată în luna martie 2017, am ales mai multe metode de predare interactive, astfel : conversația (Cv), explicația (Exp), cubul (Cub), ciorchinele (C), harta conceptuală (H), fișe de lucru , studiul de caz (St caz), “creioanele la mijloc” (cm), rezolvare de probleme (Exerc), descoperirea (D), autoevaluare.
Metodele interactive – problematizarea și algoritmizarea au fost utilizate în cadrul lecției de predare intitulată „Interogări în Access”, desfășurate în luna aprile 2018, dar și în cadrul lecției de formare și consolidare de deprinderi și priceperi, lecție practică de laborator. La acesta din urmă folosindu-se și soft-ul educațional Ael, o tehnică practică și modernă îndrăgită de elevi.
4.2.3 Etapa de verificare – iunie 2018
Pentru a putea observa progresele înregistrate în urma realizării acestui experiment, elevii au fost supuși unei fișe practice de lucru finală, cu un grad mai mare de dificultate și a unui chestionar de evaluare asemănător cu cel dat în etapa inițială.
4.2.1 Etapa inițială, constatativă : septembrie 2017
Chestionarul inițial a fost aplicat unui numar de 60 elevi din clasele a XII-a B și a XII-a C, iar rezultatele obținute pot fi vizualizate sub formă de grafic mai jos :
4.2.1.1 Interpretarea grafică a chestionarului inițial
Fig. 4.2 Interpretarea grafică a chestionarului inițial
FIȘA DE LUCRU INIȚIALĂ –Access
Creați o bază de date cu numele BIBLIOTECA în folderul clasei voastre.
Proiectați în baza de date tabelele de mai jos, respectând structura acestora.
CĂRȚI Tabel 4.1 Structura entității Cărți
CITITORI Tabelul 4.2 Structura entității Cititori
Creați o interogare numită Cititori formată din toate câmpurile tabelei Cititori, apoi sortați această interogare crescător după adresă.
Creați un formular pentru introducerea datelor în tabela CĂRȚI (salvați formularul cu numele
FormCărți; vor fi folosite toate câmpurile tabelului)
Ștergeți ultima înregistrare din tabelul Cititori.
Creați un raport pentru tabela Cărți folosind toate câmpurile. Adăugați o siglă cu imaginea unei cărți și titlul Biblioteca.
Salvați baza de date și închideți aplicația ACCESS.
Barem de corectare
Creare bază de date Biblioteca.mdb – 0.5p
Creare tabela Cărți :
Aplicare tip și dimensiune câmp/format – 0.5p
Aplicare setări suplimentare :
Cheie primară – 0.5p
Indexări – 0.5p
Regulă de validare – 0.5p
Creare tabelă Cititor :
Aplicare tip și dimensiune câmp/format – 0.5p
Aplicare setări suplimentare :
Cheie primară – 0.5p
Indexări – 0.5p
Regulă de validare – 0.5p
Creare interogare Cititori:
Adăugare câmpuri: Id_cititor(A), Nume(T), Adresa(T), LocDeMunca(T), Ocupatie(T), DataInscriere(D)- 1p
Aplicare criteriu de sortare – 0.5p
Creare formular:
Utilizând toate câmpurile din tabelul Cărți – 0.5p
Salvare formular cu numele FormCărți – 0.5p
Ștergere înregistrare – 1p
Crearea unui raport:
Utilizând toate câmpurile din tabelul Cărți – 0.5p
Inserare imagine în raport – 1p
Salvare raport cu numele Biblioteca – 0.5p
Tabel 4.3 Obiectivele fișei de lucru aplicate inițial
4.2.1.2 Descriptori de performanță Tabel 4.4
Tabel nominal cu rezultatele obținute în urma aplicării fișei de lucru inițiale la clasa a XII-a B
Tabel 4.5
Grafic cu rezultatele obținute în urma aplicării fișei de lucru inițiale
la clasa a XII-a B
Fig. 4.3
Tabel 4.6 Tabel analitic cu rezultatele fișei de lucru inițiale aplicată la clasa a XII-a B
Procentul de realizare a obiectivelor la fișa de lucru inițială la clasa a XII-a B
Procentul mediu de realizare
Fig. 4.5
După ce am analizat cu atenție rezultatele înregistrate în tabel am constatat ca 86% din elevi stapânesc noțiunile de bază privind crearea tabelelor, a formularelor și a interogărilor, dar și terminologii specifice bazelor de date, iar 13% întâmpină greutăți la realizarea sarcinilor de la itemii 3, 4, 6. Un număr de 4 elevi ( cu rezultate foarte slabe) întâmpină dificultăți la rezolvarea cerințelor.
Am aplicat aceeași fișă de lucru inițială și la clasa a XII-a C, iar rezultatele sunt următoarele:
Tabel 4.7: Tabel nominal cu rezultatele obtinute în urma aplicarii fișei de lucru inițiale la clasa a XII-a C
Grafic cu rezultatele obținute în urma aplicării fișei de lucru inițiale
la clasa a XII-a C
Fig. 4.6
Tabel 4.8: Tabel analitic cu rezultatele fișei de lucru inițiale aplicată la clasa a XII-a C
Procentul de realizare a obiectivelor fișei de lucru inițiale la clasa a XII-a C
Procentul mediu de realizare
Fig. 4.8
După ce am analizat cu atenție rezultatele înregistrate în table, am constatat ca 87% din elevi stapânesc noțiunile de bază privind crearea tabelelor, a formularelor și a interogărilor, dar și terminologii specific bazelor de date, iar 13% întâmpină greutăți la realizarea sarcinilor de la itemii 3, 4, 6. Un număr de 4 elevi ( cu rezultate foarte slabe) întâmpină dificultăți la rezolvarea cerințelor.
Comparând rezultatele celor două clase la fișa de lucru practică aplicată inițial , situația se prezintă astfel:
Fig. 4.9 Rezultate obținute la clasa a XII-a B și clasa a XII-a C
Rezultatele obținute la clasa a XII-a B și rezultatele obținute la clasa a XII-a C după aplicarea fișei de lucru inițială în procente:
După ce am analizat comparativ rezultatele obținute de cele două clase la fișa de lucru inițială, am constatat că rezultatele pe clase sunt foarte apropiate (86% la clasa a XII-a B și 87% la clasa a XII-a C). Din punct de vedere al rezultatelor pe calificative, am constatat că la clasa a XII-a B s-a obținut un procentaj mai mare la calificativul „Foarte bine” (10 elevi) față de procentajul obținut de clasa a XII-a C (7elevi). La califcativul „Insuficient” numărul elevilor a fost egal (4 elevi la XII-a B egal cu 4 elevi de la XII- a C). La calificativul „Bine” și „Suficient”, la clasa a XII-a C s-au înregistrat rezultate cu un procent mai bun decât la clasa a XII-a B.
Primul pas în reorganizarea instruirii l-a constituit aplicarea unor metode moderne de predare a bazelor de date prin folosirea unor platforme educaționale e-learning (Ael și un site pe care l-am realizat în acest scop) care să asigure înțelegerea de către fiecare elev a sarcinilor cerute și posibilitatea rezolvării cu ușurință a acestora.
Etapa formativă : octombrie 2017- mai 2018
Etapa formativă a avut un pronunțat caracter ameliorativ, constând în aplicarea metodelor moderne de tip platformă e-learning, folosirea unui site creat în acest scop, dar și aplicarea metodelor interactive clasice (brainstorming, chiorchinele, problematizare, algoritmizare, etc..) în procesul de predare-învățare a bazelor de date. La sfârșit am aplicat ambelor clase o fișă de lucru practică de ameliorare:
– la clasa a XII-a B s-au utilizat atât metode clasice, cât mai ales metode moderne pentru atingerea obiectivelor propuse;
– la clasa a XII-a C lecțiile de informatică s-au desfășurat folosindu-se cu precădere metodele tradiționale.
Pentru ora de cerc la care a participat clasa a XII-a B am respectat programa școlară în vigoare, astfel:
UNITATEA DE ÎNVATARE : "BAZE DE DATE ACCESS"
COMPETENȚE GENERALE
1. Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;
2. Cunoașterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru;
3. Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea.
VALORI ȘI ATITUDINI
• Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informației și a comunicațiilor;
• Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea și rezolvarea sarcinilor de lucru;
• Conștientizarea impactului social, economic și moral al utilizării calculatorului;
• Formarea obișnuințelor de alegere corespunzătoare a aplicațiilor în abordarea sarcinilor de lucru;
• Manifestarea unor atitudini favorabile față de știință și de cunoaștere în general;
• Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice;
• Manifestarea inițiativei și disponibilității de a aborda sarcini variate;
• Formarea capacității de a utiliza instrumente informatice;
•Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând mijloacele specifice unui sistem informațional;
•Înțelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum și a conexiunilor dintre tehnologia informației și a comunicațiilor și alte obiecte de studiu.
Tabel 4.9 Competențe specifice și conținuturi
Cea mai mare parte a cercetătii a constat în utilizarea unor platforme e-learning care au fost primite cu mult entuziasm de elevi, și care au fost foarte utile. Am folosit platforma Ael, atât în predarea unor noțiuni, cât și pentru a putea evalua cunoștințele elevilor. Foarte util în procesul de predare a fost și folosirea unui site realizat împreună cu elevii, care conține informații teoretice și teste din capitolul de Baze de date. (https://predareabazelordedate.webnode.ro)
Mediul e-Learning, este foarte practic în educație, un mediu virtual care utilizează tehnologia digitală și Internet-ul, cu scopul de a oferi tuturor celor preocupați de evoluția lor profesională o serie de instrumente de predare, învățare, evaluare, comunicare, consultare a cursurilor și materiale didactice auxiliare.
Site-ul a fost creat cu ajutorul platformei Webnode.ro, și are la bază o structură simplă. În panoul din stanga, există un număr de nouă link-uri către alte pagini web, unde sunt enunțate noțiuni despre baza de date. Acest site conține aplicații teoretice, dar și multe aplicații practice.
Pagina web folosită poate fi accesata prin click pe link-ul:
https://predareabazelordedate.webnode.ro, iar mai jos voi atașa câteva imagini din acest site.
Fig. 4.11.8 Capturi de ecran ale site-ului https://predareabazelordedate.webnode.ro
PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învățământ: Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Constanța
Clasa: a XII-a B;
Data: octombrie 2017
Profesor: Magiru Luminița
Disciplina: TIC (tehnologia informației și a comunicațiilor) – aria curriculară Tehnologii
Unitatea de învățare: Sistemul de baze de date. Proiectarea bazelor de date.
Tema: Generalități ale bazelor de date. Obiectele bazei de date.
Tipul lecției: transmitere de cunoștințe;
Loc de desfășurare: laboratorul de informatică;
Competențe :
– aplicarea conceptelor și operațiilor elementare ale operației Access;
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să:
identifice proprietățile bazelor de date;
identifice avantajele utilizării bazelor de date;
prezinte modul de realizare pentru securitatea și protecția datelor în bazele de date;
opereze cu obiectele bazelor de date;
Resurse:
Metode de învățământ: brainstorming, expunere, demonstrație, exercițiul practic;
Moduri de activitate cu elevii:
Frontal (prezentarea noțiunilor generale), individual (identificarea obiectelor bazei de date), pe grupe (aplicație), test pentru verificarea feedbackului;
Resurse materiale: auxiliar curricular, manual (3 manuale în clasă), fișe de lucru, calculatoarele;
Bibliografie: Microsoft Office Access-2007- manual pentru uz școlar – ISBN: 978 -973-0-05945-8; adrese electronice: www.edu.ro, Tutoriale Office 2007;
Tabel 4.10: TABEL DE SPECIFICARE A CORESPONDENȚELOR
Test de evaluare
Alegeți răspunsul corect:
Operațiile care se pot efectua asupra datelor stocate într-o bază de date sunt: 2 puncte;
introducerea de noi date (insert);
ștergerea unor date existente în baza de date (delete);
actualizarea datelor stocate (update);
interogarea bazei de date (query) pentru regăsirea anumitor informații, selectate după un criteriu ales;
inserarea unor grafice;
Răspundeți cu Adevărat sau Fals:
2. Datele memorate în fișiere pe disc într-o aplicație de calcul tabelar (Microsoft Excel) sau documente memorate de un editor de texte (Microsoft Word) sunt considerate baze de date; 2 puncte;
a. Adevărat;
b. Fals;
3. Orice persoană care dorește să se conecteze (log in) la o bază de date trebuie să dețină un cont (accont, user) și o parolă (password). 2 puncte;
a. Adevărat;
b. Fals;
4. Dispozitivul de securizare a bazei de date numit firewall, este un calculator pe care este instalat un software special care permite accesarea calculatorului pe care este stocată baza de date numai de către anumite calculatoare. 2 puncte;
a. Adevărat;
b. Fals;
5. Orice coloană dintr-un tabel se numește înregistrare. 2 puncte;
a. Adevărat;
b. Fals;
Notă:
– timp de lucru 5 minute;
Barem de corectare;
1. a,b,c,d,e; 2 puncte;
2. b. Fals; 2 puncte;
3. a. Adevărat; 2 puncte;
4. a. Adevărat; 2 puncte;
5. b. Fals; 2 puncte;
Proiect didactic
Disciplina:Informatică
An școlar: 2017-2018
Clasa: a XII-a C
Data: 8.XI.2017
Profesor: Magiru Luminița
Unitatea de învățare: Tabele simple
Tema lecției: Prelucrarea datelor din tabele. Modificarea valorii câmpurilor
Tipul lecției: dezvoltare de priceperi și deprinderi
Durata: 50 min
Locul de desfășurare: laboratorul de informatică
Competențe specifice
1.3 Identificarea modalităților adecvate de structurare a datelor care intervin într-o problemă
Obiective operaționale.
-Obiective cognitive
O1. să definească toate tipurile/subtipurile de date din Access;
O2. să construiască comenzi de prelucrare a datelor utilizând funcții și operatori;
O3. să proiecteze structura unui tabel dat, plecând de la contextul concret de utilizare ulterioară a acestuia;
O4. să prelucreze datele tabelului, apelând la comenzile studiate:
O5. să verifice modul de funcționare a unei comenzi pentru care se cunoaște sintaxa.
– Obiective afective
O1 să manifeste atitudine de implicare activă șn desfâșurarea lecției;
O2 să aprecieze utilitatea gestionării bazelor de date.
Strategii didactice
-Principii didactice:
-principiul legǎrii teoriei de practicǎ;
-principiul accesibilitǎții;
-principiul participării și învățării active;
-principiul însușirii temeinice a cunoștințelor.
-Metode alternative
– conversația (Cv)
– explicația(Exp)
– cubul (Cub)
– ciorchinele (C)
– harta conceptuală (H)
– fișe de lucru (fișe de lucru)
– studiul de caz (St caz)
-“creioanele la mijloc” (cm)
– rezolvare de probleme (Exerc)
– descoperirea (D)
– autoevaluare
-Procedee de instruire:
– conversația de consolidare
– analiza utilității unui tabel într-un caz real
– problematizarea
– exercițiul de consolidare
Forme de organizare:
-frontală
-pe grupe (3 elevi)
-Resurse materiale:
-fișe de lucru
-calculator
-soft educațional (Aplicatia Microsoft Access)
-Material bibliografic:
-Metodica predării informaticii : Carmen Petic, Ștefania Crăcinescu, Daniela Popa
-Metode de evaluare:
-evaluare continuă pe parcursul lecției (fișa de lucru și calculatorul, caietul)
Desfășurarea activității:
I. PREGĂTIREA LECȚIEI
– pregătirea fișelor de lucru
II. STRUCTURA LECȚIEI PE SECVENȚE DE INSTRUIRE Tabel 4.11
Fișă de lucru elevi
Rezolvați punctul aferent numărului de grupă.
1. Descrie
Tipurile/subtipurile de date, specificând și litera cu care este reprezentat în sintaxa limbajului Microsoft Access.
2.Compară
Subtipurile de date Character și Memo
3. Asociază
Cel puțin 3 funcții pentru fiecare din următoarele tipuri: Date, Character
4. Analizează
Utilitatea operatorilor +,- în funcție de tipul de dată pe care se aplică
(character și date) Fig 4.12 Grafic cu sarcinile fixate pe fiecare față a cubului
5. Aplică
1.Să se afiseze ora curentă sub forma:
este ora 19 si 49 de minute!
6. Argumentează
De ce sunt necesare tipurile Memo și General?
Precizați cazurile în care este utilizată comanda REPLACE. Completați harta conceptuală de pe verso cu adverbele corespunzătoare din sintaxă.
Se consideră entitatea „ELEV”. Fiecare membru al grupului de trei elevi va scrie, pe rând, câte
o întrebare pentru care găsim răspunsul interogând tabelul. Fiecare membru va trebui să scrie cel puțin 2 întrebări.
Sugestie: Pentru a vă imagina cât mai multe astfel de solicitări, stabiliți diferite contexte reale
de utilizare a acestei entități.
Pe baza datelor analizate anterior, decideți structura de câmpuri și tipul acestora.
Scrieți comanda de creare a tabelului.
Selectați două din interogările propuse la punctul anterior. Scrieți comenzile pentru rezolvarea
acestora.
Rezolvați utilizând comanda Replace:
1. Înlocuiți valoarea câmpului bursier cu fals pentru toți elevii.
2. Incrementați anul pentru toți elevii cu media peste 5.
3. Adăugați un rând nou cu datele elevului preluate de la tastatură (numele și anul).
Proiect de lecție
În lecția ce urmează, îmi propun realizarea unui laborator cu aplicații practice pentru atingerea obiectivelor stabilite în predarea capitolului de Baze de date. Astfel, toți elevii trebuie să definească noțiunile de baze de date, să evidențieze obiectele aplicației Access, să descrie etapele de obținere a unei baze de date, să utilizeze corect toate obiectele din fereastra aplicației, etc .
În acest sens, am folosit pentru etapa de reactualizare a cunoștințelor câteva întrebări pe care le-am regăsit în CD-urile cu materiale didactice pentru lecții Ael, după cum se poate observa mai jos.
1. Reactualizarea cunoștințelor:
Se realizează prin întrebări referitoare la baze de date pentru consolidarea cunoștințelor teoretice. (20 min)
Pentru fixarea cunoștințelor elevii deschid aplicația AEL cu următorul conținut:
Fișa nr.1 Tabel 4.12.1
În reactualizarea cunoștințelor am folosit testul grilă din Ael, care a avut la bază drept obiective: definirea noțiunilor despre baza de date, obținerea unei baze de date, evidențierea obiectelor bazei de date, etc. La final fiecare elev are posibilitatea de a vedea punctajul obținut doar după ce apasă butonul de terminare a testului.
Profesorul împarte fișa nr.2. cu următorul enunț:( 25 min)
Enunț:
În baza de date “ LUCRĂTOR INSTITUȚIE“ creați tabelele „Lucrător” și „AreCopil” cu structura de mai jos:
a) Pentru tabela « Lucrător » vom avea câmpurile :
– IdLucrător ( să se introducă numere mai mari de 100, iar dacă se introduc date greșite să fie afișat un mesaj de atenționare ) – cheie primară.
– Nume
– Prenume
– IdAreCopil ( să se introducă numere cuprinse între 30 și 100)
– DataAngajări
b) Pentru tabela « AreCopil » vom avea câmpurile :
– IdCopil ( cheie externă )
– Data_nașterii
– Prenume_copil
– IdLucrator ( cheie externă )
Se cere :
Creați cele două tabele, respectând restricțiile de integritate specificate în enunț și apoi introduceți câte 4 înregistrări în tabele.
Creați interogări care să permită :
Să vizualizați înregistrări pentru care « IdLucrător » este mai mare de 150 în ordine ascendentă;
Să alegeți înregistrarea care are – IdLucrator – egal 120 și pentru care prenumele copiilor este Daniel și Daniela.
Creați formulare pentru cele două tabele care să conțină butoane comenzi de închidere formular, salvare înregistrări, adăugare înregistrări.
Creați rapoarte pentru cele două tabele din baza de date.
Elevii primesc fișa de aplicații pentru rezolvare, cu ajutorul calculatorului, utilizând aplicația Access.
Elevii vor răspunde în timpul orei și la următoarele întrebări:
Care este modul de creare tabel care permite definirea structurii lui?
Ce stabilim prin definirea structurii unui tabel?
Prin ce se caracterizează un câmp dintr-o bază de date?
Câte modalități de crearea a formularelor cunoașteți? Care sunt acestea?
Câte modalități de crearea a rapoartelor cunoașteți? Care sunt acestea?
Enumerați tipurile de interogări?
Se punctează pentru fișă, modalități de rezolvare ce vizează obținerea rezultatelor optime.
Obținerea performanței se realizează de către eleviii care au putut realiza în clasă cerințele din enunțul fișei 2
Concluzii: ( 3 min)
Aprecieri individuale și colective asupra activității desfășurate.
Temă pentru acasă: ( 2 min)
Să se creeze o bază de date pentru un anumit domeniu care să conțină 3 tabele, interogări, formulare, rapoarte.
4.2.3 Etapa de verificare – iunie 2018
Pentru a putea observa progresele înregistrate în urma realizării acestui experiment, elevii au fost supuși unei fișe practice de lucru finale și a unui chestionar de evaluare asemănător cu cel dat în etapa inițială, dar cu un grad mai mare de dificultate, iar rezultatele sunt înregistrate mai jos:
FIȘĂ DE LUCRU FINALĂ
CLASA a XII-a
Să se lanseze în execuție aplicația Access, și să se creeze baza de date Agenție.mdb.
Creați următoarele tabele:
tabelul Client cu următoarea structură (Aplicați setările suplimentare corespunzătoare
fiecărui câmp în parte corespunzător cerințelor din tabelul de mai jos:):
Tabel 4.13: Structura entității Client
tabelul Convenție cu următoarea structură (se vor aplica setările specificate în dreptul
fiecărui câmp). Aplicați setările suplimentare corespunzătoare fiecărui camp în parte corespunzător cerințelor din tabelul de mai jos:
Tabel 4.14: Structura entității Convenție
Să se completeze tabela Client cu 7 înregistrări, iar tabela Convenție cu 5 înregistrări.
Să se creeze o legătură între tabelul Client și tabelul Convenție de tipul unu la mai mulți (1: M). Aplicați acestei relații integritatea referențială. Salvați și închideți fereastra de legătură.
Creați o interogare cu numele Asigurare utilizând câmpurile: Nume(Client), Prenume(Client), Adresă(Client), Cont(Client), TipAsig(Convenție), Rata(Convenție), DataConvenție (Convenție), și afișați clienții care au contul mai mare decât 1200.
Deschideți interogarea Asigurare și introduceți un nou câmp care va majora comisionul ratei fiecărei persoane cu 2%. Numiți acest câmp Rată majorată. Calculați rata majorată cu formula Rata majorată=Rata+Rata*2/100. Salvați și închideți interogarea.
Creați un formular pe care îl salvați cu numele FormAgentie utilizând toate câmpurile din tabelul Client și tabelul Convenție.
Barem de corectare
Creare bază de date agentie.mdb – 0.5p
Creare tabel Client :
Aplicare tip și dimensiune câmp/format – 0.5p
Aplicare setări suplimentare :
Legendă – 0.5p
Regulă de validare – 0.5p
Text de validare – 0.5p
Creare tabel Convenție:
Aplicare tip și dimensiune câmp/format – 1p
Aplicare setări suplimentare 1p
Aplicare setări suplimentare corespunzătoare fiecărui câmp conform cerințelor din tabelul de mai sus (cheie primară, legendă, regulă de validare, text de validare) – 1p
Populare tabel Client – 0.5p
Populare tabel Convenție – 0.5p
Creare legătură de tip 1: M între tabelul Client și tabelul Convenție – 0.5p
Creare interogare Asigurare:
Adăugare câmpuri: Nume(Client), Prenume(Client), Adresă(Client), Cont(Client), TipAsig(Convenție), Rata(Convenție), DataConvenție(Convenție)- 0.5p
Aplicare criteriu de filtrare Cont>1200 – 0.5p
Adăugare câmp calculat la interogarea Asigurare:
Redenumire câmp calculat cu numele Rată majorată – 0.5p
Aplicare formulă de calcul Rată majorată= Rata+Rata*2/100 – 0.5p
Creare formular:
Utilizând toate câmpurile dint tabelul Client și tabelul Convenție – 0.5p
Salvare formular cu numele FormAgentie – 0.5p
Tabel 4.15: Obiectivele fișei de lucru aplicate la final
4.2.3.1 Descriptori de performanță Tabel 4.16
Tabel nominal cu rezultatele obținute în urma rezolvării fișei de lucru finale la clasa a XII-a B, după parcurgerea conținuturilor prin mijloace moderne de predare
Tabel 4.17
Grafic cu rezultatele finale obținute la clasa a XII-a B
Fig. 4.13
Tabel analitic cu rezultatele obținute în urma rezolvării fișei de lucru finale la clasa a XII-a B, după parcurgerea conținuturilor prin mijloace moderne de predare
Tabel 4.18
Procentul de realizare a obiectivelor la fișa finală de lucru
Fig. 4.14
Procentul mediu de realizare
Fig. 4.15
Analizând rezultatele înregistrate mai sus e ușor de remarcat că numărul elevilor care au obținut rezultate bune (47%) și foarte bune(37%) a crescut semnificativ (11, respectiv 14 elevi). De asemenea absența rezultatelor nesatisfăcătoare dovedesc că elevii și-au însușit bine cunoștințele de la acest capitol, crează ușor tabele într-o bază de date respectând toate cerințele din enunț, realizează legături între tabele. Rezolvă cu ușurință o interogare ținând cont de criteriile specificate și pot adăuga câmpuri calculate într-o interogare. De asemenea, elevii și-au însușit corespunzător noțiunea de a crea un formular, ținând seama de structura precizată. Cei 14 elevi care au obținut calificativul "Bine" (47%) dovedesc același lucru, ei negreșind la tehnica de lucru , ci la unele formatări efectuate în grabă. Unele lacune le prezintă cei 5 elevi care au obținut calificativul "Suficient"(17%). Ei dovedesc nesiguranță la rezolvarea cerințelor și nu stăpânesc bine lucrul cu bazele de date.
Tabel analitic cu rezultatele obținute în urma rezolvării fișei finale la clasa a XII-a C
Tabel 4.19
Grafic cu rezultatele finale obținute la clasa a XII-a C
Fig. 4.16
Tabel 4.20: Tabel analitic cu rezultatele obținute în urma rezolvării fișei finale la clasa a XII-a C
Procentul de realizare a obiectivelor la fișa de lucru finală
Fig. 4.17
Procentul mediu de realizare
Fig.4.18
Din rezultatele transpuse în graficele de mai sus s-a constatat că numărul elevilor care au obținut rezultate bune (34%) și foarte bune (31%) a crescut semnificativ (10, respectiv 11 elevi). Elevii și-au însușit bine cunoștințele de la acest capitol , crează ușor tabele într-o bază de date respectând toate cerințele din enunț, realizează legături între tabele. Rezolvă cu ușurință o interogare ținând cont de criteriile specificate și pot adăuga câmpuri calculate într-o interogare. Cei 11 elevi care au obținut calificativul "Bine" (34%) dovedesc același lucru, ei negreșind la tehnica de lucru , ci la unele formatări efectuate în grabă. Unele lacune le prezintă cei 8 elevi care au obținut calificativul "Suficient"(25%). Ei dovedesc nesiguranță la rezolvarea cerințelor și nu stăpânesc bine lucrul cu bazele de date. Există și un număr de 3 elevi (9%), care întâmpină mari dificultăți în ceea ce privește lucrul cu tabelele bazei de date, acesția obținând calificativul „Insuficient”.
Pentru a putea interpreta mai bine datele obținute la fișa de lucru, am reprezentat grafic, în paralel, rezultatele obținute de cele două clase:
Fig. 4.19 Grafic comparativ al rezultatelor finale la cele două clase
Observând graficele comparative ale celor două clase, după aplicarea fișei finale, se constată că rezultatele obținute de clasa a XII-a B sunt deasupra celor obținute de clasa a XII-a C. Noțiunile teoretice, dar și manipularea tabelelor bazei de date și aplicațiile practice au fost bine însușite acolo unde tehnica de învățare a fost sprijinită de folosirea metodelor moderne de predare.
Comparând și rezultatele obținute de cele două clase, la testul inițial și la testul final, situația se prezintă astfel :
Rezultatele obținute la testul inițial și testul final la clasa a XII-a B
Fig. 4.20
Rezultatele obținute la testul inițial și testul final la clasa a XII-a C
Fig. 4.21
Clasa a XII-a B și-a îmbunătățit cota de rezultate "Bine" (de la 40% la 47%) și „Foarte bine"(de la 33% la 37%), iar ceea ce este de remarcat este absența calificativelor "Insuficient" la aplicarea fișei de lucru finală.
Clasa a XII-a C, care nu a beneficiat de metode moderne de predare, observăm o ușoară îmbunătățire a rezultatele, fără salturi majore la un anume calificativ, astfel rezultatele obținute sunt: „Foarte bine" de la 28% la 31%, „Suficient”, procentul a scăzut de la 28% la 25%, iar calificativul „Insuficient" a scăzut de la 13% la 9 %. Calificativul „Bine" a reușit să rămână constant la procentul de 34%.
Comparând rezultatele obținute la cele două fișe de lucru practice aplicate, s-a constatat că progresul este semnificativ la clasa a XII-a B. Tabel 4. 21
Tabel 4. 21 Compararea calificativelor obținute (inițial vs final)
Fig. 4.22 Grafic comparativ al rezultatelor inițiale și finale
Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la cele două fișe de lucru practice, evidențiază evoluția elevilor. Se observă că din cei 4 elevi care au obținut calificativul "Insuficient" la fișa de lucru aplicată inițial, niciunul nu a rămas la acest calificativ la aplicarea fișei de lucru finale: 5 elevi au obținut "Suficient", iar numărul elevilor cu calificativul "Bine", a crescut cu 2. Și în cadrul calificativului „Foarte bine”, se observă o creștere. Procentajul calificativelor "Foarte bine" de la 33% la 37% indică faptul că metodele moderne aplicate în lecțiile de predare, de consolidare și de evaluare au avut o mare eficiență.
Chestionarul de analiză a utilizării metodelor moderne la lecție (final) :
După parcurgerea capitolului de predare a bazelor de date prin metode moderne, folosind platforma educaționala Ael, dar și alte mijloace precum: metoda ciorchinelui, brainstorming, algoritmizarea, problematizarea și folosindu-mă de un site creat special pentru acestă temă, am aplicat chestionarul de analiză, iar răspunsurile obținute le-am ilustrat cu ajutorul graficelor de mai jos :
Încercuiește varianta care ți se potrivește (DA sau NU):
Cunoașteți metodele moderne de predare? (DA sau NU):
Au fost utilizate aceste metode în procesul de predare-învățare-evaluare la oră? (DA sau NU):
După părerea voastră, metodele moderne ajută la eficientizarea procesului de predare-învățare a bazelor de date? (DA sau NU):
Rolul profesorului se schimbă prin folosirea acestor metode la oră? (DA sau NU):
Elevii sunt implicați mai mult în învățare prin aplicarea metodelor moderne la oră? (DA sau NU):
Folosirea metodelor moderne îmbunătățește nivelul de cunoștințe al vostru? (DA sau NU):
Folosind metodele moderne de predare e poate asigura progresul școlar? (DA sau NU):
Metodele moderne ajută elevii să lucreze pe grupe sau să dezvolte strategii de rezolvare a sarcinilor? (DA sau NU):
Utilizatorii au voie să își caute singuri informația dorită? (DA sau NU):
Putem folosi metodele moderne și pentru predarea bazelor de date? (DA sau NU):
4.2.3.2 INTERPRETAREA GRAFICĂ A CHESTIONARULUI FINAL
Fig. 4.23 Interpretarea grafică a chestionarului final
4.2.3.3 ANALIZĂ GRAFICĂ COMPARATIVĂ A CHESTIONARULUI DE ANALIZĂ
Fig. 4.24 Analiza comparativă a chestionarului de analiză
Concluzii
Cum orice strategie impune îmbinarea activității profesorului cu cea a elevului, rolul profesorului trebuie să se deplaseze de la polul în care acesta este doar o sursă de informații, la polul în care conduce activitatea independentă a elevilor, activitate care pleacă de la una de reproducere simplă la una care impune multă creativitate.
Plecând de la aceste premise, am inițiat demersul investigativ în care am observat că folosirea unor strategii de predare-învățare moderne, interactive a asigurat creșterea eficienței învățării. Totodată, utilizarea metodelor interactive de predare a dus la formarea unei culturi informaționale, a contribuit la reușita școlară, a favorizat atitudinea activă a elevului, iar munca în echipă a avut efecte benefice atât pe planul învățării cât și pe planul climatului psiho-social.
Prin aplicarea metodelor interactive în procesul de predare, elevii au manifestat interes față de activitățile pe care le-au desfășurat. Elevii timizi au devenit mai activi, mai curajoși, dobândind mai multă siguranță și încredere în capacitățile lor.
Elevii au lucrat cu plăcere în cadrul proiectelor alese și datorită faptului că grupurile au fost organizate preferențial.
În procesul de evaluare am constatat că elevii și-au însușit repede și cu ușurință modul de lucru cu testele, chestionarele de evaluare, cu fișele de lucru, autoevaluarea, preferându-le ca instrument de verificare și apreciere celor convenționale (lucrări scrise sau extemporale). Pe baza observației directe asupra activității și comportamentului elevilor am mai constatat că aceștia sunt mai interesați și mai activi cu cât activitatea are un conținut informațional mai apropiat de posibilitatea transpunerii și utilizării lui în practică.
Rezultatele cercetării obținute în urma chestionarului final au confirmat eficiența instruirii diferențiate în cadrul orelor de predare și de laborator a bazelor de date. Progresul elevilor este evidențiat de creșterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii, creșterii materializată în mărimea valorii notelor pentru nivelul de cunoștințe și deprinderii atins. În acest sens ilustrarea grafică este convingatoare.
Combinând metodele clasice cu cele moderne, se obțin cele mai eficiente strategii didactice, care pot insufla elevilor plăcerea de a studia noțiuni legate de bazele de date, pot să-și formeze deprinderi de rezolvare a problemelor, dar în aceeași măsură pot să-și dezvolte gândirea, logica, imaginația.
Din experiența didactică, din experimentul realizat și din bibliografia studiată, pot afirma că procesul de predare-învățare după mijloace moderne prezintă urmatoarele valențe:
dezvoltă gândirea, antrenând operațiile logice de analiză și sinteză, de comparație, de abstractizare și generalizare;
dezvoltă voința, perseverența, spiritul de răspundere, încrederea în forțele proprii;
stimulează inițiativa, încrederea în sine, curajul;
stimulează și formează priceperi și deprinderi practice.
Anexa 1
Lista figurilor
Figura 1.1: Dezvoltarea unei baze de date 10
Figura 1.2: Exemplu de model Entitate-Asociere 11
Figura 1.3: Identificarea relațiilor 11
Figura 1.4: Tipuri de cardinalitate 12
Figura 1.5: Opționalitate 13
Figura 1.6: Exemplu de diagramă Entitate-Asociere(E-A) 15
Figura 1.7: Subentitate/Superentitate 16
Figura 1.8: Entitate dependentă 16
Figura 1.9: Entitate recursivă 17
Figura 1.10: Relații între mai mult de două entități 17
Figura 1.11: Exemplu de relații 17
Figura 1.12: Diagrama Entitate-Relație 18
Figura 1.13: Relația 1:1 19
Figura 1.14: Relația 1:N 20
Figura 1.15: Relația N:N 20
Figura 1.16: Relația ternară 20
Figura 1.17: Transformarea atributelor 21
Figura 1.18: Atributele simple ale unei relații N:N 21
Figura 1.19: Atribute repetitive 22
Figura 1.20: Diagrama logică a bazei de date 22
Figura 2.1: Crearea tabelelor în limbajul QBE 35
Figura 2.2: Crearea structurii tabelelor Elevi și Clase 36
Figura 2.3: Vizualizarea tabelelor create în QBE 36
Figura 2.4: Asocierea tabelelor 36
Figura 2.5: Vizualizarea asocierilor 37
Figura 2.6: Adăugarea înregistrărilor într-un tabel 37
Figura 2.7: Selecția simplă a înregistrărilor dintr-un tabel 37
Figura 2.8: Selecția înregistrătilor din tabele, care îndeplinesc anumite criterii 38
Figura 4.1: Proiectul cercetării 83
Figura 4.2: Interpretarea grafică a chestionarului inițial 85-86
Figura 4.3: Grafic cu rezultatele obținute inițial la clasa a XII-a B 90
Figura 4.4: Procentul de realizare a obiectivelor fixate inițial la clasa a XII-a B 90
Figura 4.5: Procentul mediu de realizare (XII B) 91
Figura 4.6: Grafic cu rezultatele obținute inițial la clasa a XII-a C 92
Figura 4.7: Procentul de realizare a obiectivelor fixate inițial la clasa a XII-a C 92
Figura 4.8: Procentul mediu de realizare (XII C) 93
Figura 4.9: Rezultate obținute la clasa a XII-a B și clasa a XII-a C 93
Figura 4.10: Grafic comparativ al rezultatelor inițiale la cele două clase 93
Figurile 4.11.1, 4.11.2, 4.11.3, 4.11.4, 4.11.5, 4.11.6, 4.11.7, 4.11.8: Capturi de ecran ale site-ului https://predareabazelordedate.webnode.ro 97-100
Figura 4.12: Grafic cu sarcinile fixate pe fiecare față a cubului (Metoda cubului) 117
Figura 4.13: Grafic cu rezultatele finale obținute la clasa a XII-a B 133
Figura 4.14: Procentul de realizare a obiectivelor din fișa de lucru finală la clasa a XII-a B 134
Figura 4.15: Procentul mediu de realizare (XII B) la final 135
Figura 4.16: Grafic cu rezultatele finale obținute la clasa a XII-a C 136
Figura 4.17: Procentul de realizare a obiectivelor din fișa de lucru finală la clasa a XII-a C 136
Figura 4.18: Procentul mediu de realizare (XII C) la final 137
Figura 4.19: Grafic comparativ al rezultatelor finale la cele două clase 137
Figura 4.20: Rezultatele obținute la testul inițial și testul final la clasa a XII-a B 138
Figura 4.21: Rezultatele obținute la testul inițial și testul final la clasa a XII-a C 138
Figura 4.22: Grafic comparativ al rezultatelor inițiale și finale 139
Figura 4.23: Interpretarea grafică a chestionarului final 141-142
Figura 4.24: Analiza comparativă a chestionarului de analiză 142-143
Anexa 2
Lista tabelelor
Tabel 4.1: Structura entității Cărți 86
Tabel 4.2: Structura entității Cititori 87
Tabel 4.3: Obiectivele fișei de lucru aplicate inițial 88
Tabel 4.4: Descriptori de performanță (inițial) 89
Tabel 4.5: Tabel nominal cu rezultatele inițiale la clasa a XII-a B 89
Tabel 4.6: Tabel analitic cu rezultatele inițiale la clasa a XII-a B 90
Tabel 4.7: Tabel nominal cu rezultatele inițiale la clasa a XII-a C 91
Tabel 4.8: Tabel analitic cu rezultatele inițiale obținute la clasa a XII-a C 92
Tabel 4.9: Competențe specifice și conținuturi 95
Tabel 4.10: Tabel de specificare a corespondențelor (Proiect didactic) 102
Tabel 4.11: Structura lecției pe secvențe de instruire 114
Tabelele 4.12.1, 4.12.2, 4.12.3,…..4.12.18: Tabele din aplicația Ael 119-126
Tabel 4.13: Structura entității Client 128
Tabel 4.14: Structura entității Convenție 129
Tabel 4.15: Obiectivele fișei de lucru aplicate la final 131
Tabel 4.16: Descriptori de performanță (final) 132
Tabel 4.17: Tabel nominal cu rezultatele finale la clasa a XII-a B 132
Tabel 4.18: Tabel analitic cu rezultatele finale la clasa a XII-a B 133
Tabel 4.19: Tabel nominal cu rezultatele finale la clasa a XII-a C 135
Tabel 4.20: Tabel analitic cu rezultatele finale obținute la clasa a XII-a C 136
Tabel 4.21: Compararea calificativelor obținute (inițial vs final) 139
Anexa 3
GLOSAR
actualizarea în cascadă – Pentru relațiile care impun integritatea referențială între tabele, actualizarea tuturor înregistrărilor asociate din tabele.
Bază de date Microsoft Access – O colecție de date și obiecte (cum ar fi tabele, interogări sau formulare) care este legată la un anumit subiect sau scop.
Bază de date SQL – O bază de date care se bazează pe interogare SQL (limbaj structurat).
câmp calculat- Un câmp, definit într-o interogare, care afișează rezultatul unei expresii. Valoarea este recalculată de fiecare dată când se modifică o valoare în expresie.
cheie străină (FK) – Una sau mai multe câmpuri tabel (coloanele) care se referă la câmp cheie primară sau câmpuri din alt tabel. O cheie externă indică modul în care sunt legate de tabelele.
cheie primară (PK) – Una sau mai multe câmpuri (coloane) ale căror valori identifică în mod unic fiecare înregistrare dintr-un tabel. O cheie primară nu permite valori nule și trebuie să aibă întotdeauna un index unic.
coloană – O locație dintr-un tabel de bază de date care stochează un anumit tip de date. De asemenea, este reprezentarea vizuală a unui câmp într-o bază de date Access.
CODASYL – a fost un consorțiu (organizație) format în 1959 pentru a ghida dezvoltarea unui limbaj de programare standard care ar putea fi folosit pe multe computere. Acest efort a dus la dezvoltarea limbajului de programare COBOL și a altor standarde tehnice.
DDL – Data Definition Language (Limbajul de definire al datelor). Limbaj utilizat pentru a descrie atributele unei baze de date, mai ales tabele, câmpuri, indexurile și strategia de stocare. DDL este un sublimbaj SQL( structured query language).
DML – Data Manipulating Language (Limbajul de manipulare al datelor) – Limbaj utilizat pentru a regăsi, insera, șterge și actualiza datele dintr-o bază de date. DML este un sublimbaj de interogare SQL (structured query language).
diagramă – O reprezentare grafică a datelor .
diagramă bază de date – O reprezentare grafică a oricărei părți a unei scheme din baza de date. Poate fi o imagine întreagă sau parțială a structurii bazei de date. Include tabele, coloane pe care le conțin acestea și relațiile dintre tabele.
domeniu – Un set de înregistrări care este definit de un tabel, o interogare sau o expresie SQL.
funcție agregată – o funcție, cum ar fi Sum, Count, Avg sau Var pe care o putem utiliza pentru a calcula totalurile.
funcție – O interogare care preia parametrii de intrare și returnează un rezultat, cum ar fi o procedură stocată.
identificator (expresii) – Un element dintr-o expresie care se referă la valoarea a unui câmp, control sau proprietate. (Exp. IdElev)
integritate referențială – Regulă care trebuie parcursă pentru a păstra definit relații între tabele atunci când adăugăm, actualizăm sau ștergem înregistrări.
interogare de creare tabel – O instrucțiune SQL care creează un tabel nou, apoi introduce înregistrări (rânduri) în acel tabel.
înregistrare – linie dintr-un tabel.
legendă – O casetă care identifică modelele sau culorile atribuite seriilor de date sau categoriilor dintr-o diagramă.
normalizare – Pentru a minimiza duplicarea informațiilor într-o bază de date relaționale prin proiectare tabel eficiente.
Null – O valoare ce se poate introduce într-un câmp sau utilizată în expresii sau interogări pentru a indica date lipsă sau necunoscute. Unele câmpuri, cum ar fi câmpurile cheie primară, nu conțin o valoare Null.
produs cartezian – Rezultatul executării unei instrucțiuni SQL SELECT care include două sau mai multe tabele în clauza FROM.
proprietăți tabel – reprezintă atributele unui tabel. Ele afectează aspectul sau comportamentul tabelului ca un întreg.
Redundanță de date – Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației.
relație – O asociere care este stabilită între câmpurile comune (coloane) din două tabele. O relație poate fi unu-la-unu, unu-la-mai-mulți sau mai mulți-la-mai-mulți.
relația unu-la-unu – O asociere între două tabele în care la valoarea cheii primare a fiecărei înregistrări din tabelul primar îi corespunde doar o singură înregistrare din tabelul asociat..
relație unu-la-mai mulți – O asociere între două tabele în care la valoarea cheii primare a fiecărei înregistrări din tabelul primar îi corespund mai multe înregistrări din tabelul asociat.
relație mai mulți-la-mai mulți – O asociere între două tabele în care o înregistrare din fiecare tabel corespunde mai multor înregistrări în celălalt tabel.
regulă de validare – este o expresie booleană ce definește informația ce poate fi introdusă în câmp.
restricție – O restricție plasată pe valoarea care se poate introduce într-o coloană sau un rând. De exemplu, valorile din coloana vârsta nu pot fi mai mici decât 0 sau mai mare decât 110.
SGBD – Sistemul de Gestiune al Bazelor de Date
SQL – Structured Query Language
șir de caractere/instrucțiune SQL – O expresie care definește o comandă SQL, cum ar fi selectarea, actualizarea sau ștergerea, și include clauza ORDER BY. Sunt utilizate de obicei în interogări și funcții agregate.
ștergere în cascadă – Pentru relațiile care impun integritatea referențială între tabele, ștergerea tuturor înregistrărilor conexe din tabele sau tabelele corespunzătoare atunci când se elimină o înregistrare în tabela primară.
tabel – Un obiect de bază de date care stochează datele sub formă de înregistrări (rânduri) și câmpuri (coloane). Datele sunt, de obicei despre o anumită categorie de lucruri, cum ar fi angajații sau comenzi.
tabel cu cheie străină – Un tabel (cum ar fi comenzile clienților) care conține un câmp cheie străină (cum ar fi IdClient) care este câmp cheie primară într-un alt tabel (cum ar fi clienții) din baza de date și care este, de obicei, din partea "mulți" dintr-o relație unu-la-mai-mulți.
tipuri de date câmp – O caracteristică a unui câmp care determină ce tip de date poate stoca.
tranzacție – O serie de modificările făcute într-o bază de date date sau schemă.
BIBLIOGRAFIE
Material de specialitate
Cârneț, C., Junea, S., Scripcă, M. – Informatică. Manual pentru clasa a XII-a. Editura
Gimnasium, 2007 ;
Chelai Ozten – Curs de Baze de date – Anul I, Semestru II, Facultatea de Matematică-Informatică, Constanța ;
Connollz,Thomas. Begg, Caroly. Strachan, Anne – Baze de date București: Editura Teora, București, 2001;
Cucoș, C. – Informatizarea în educație, Editura Polirom, Iași, 2006;
DATE C.J.- An Introduction to Database Systems, Pearson Education, Addison Wesley Higher Education, 2004;
Fehily, C. – SQL SQL: Visual QuickStart Guide;
Fotache, M., Strîmbei, C., Crețu, L. – Ghidul dezvoltării aplicațiilor profesionale, Editura Polirom, 2003;
Henderson, Ken – Transact SQL, Editura Teora, București, 2002;
Honour, E., Dalberth, P., Kaplan, A., Mehta, A. – Oracle 8, Secrete. Editura Teora, 1998.
Ionescu, Felicia – Baze de date relaționale și aplicații, Editura Tehnică, 2004
Ilici, S. – Programare SQL : Caiet de laborator pentru clasa a XII-a, Editura ALL, 2009.
Ipate, Florentin, Eugen. Popescu, Monica – Dezvoltarea aplicațiilor de baze de date în ORACLE 8 și FORMS 6, Editura All, București, 2000;
I. Lungu, C. Bodea ș. a. – “Baze de date – organizare, proiectare și implementare “, ed. ALL, București, 1995;
Pascu, C., Pascu A.- Totul despre SQL, Editura Tehnică, 1994;
Popescu, I., Velcescu, L. – Neprocedural în Oracle 10G SQL, Editura Universității din București, 2008
Pribeanu, Costin – Baze de date și aplicații, Editura MatrixRom, 2000
Rațiu, I.G. – Despre Baze de Date Access (Microsoft Office Access 2003), Revista “Meridian Ingineresc”, Nr. 4/2007, Editura UTM, Chișinău;
M.Velicanu, I.Lungu ș.a. – “Sisteme de gestiune a bazelor de date”, ed.Petrion, 2000.
Didactica informaticii
Ausubel, D.P. ; Robinson , F.G. – "Învățarea școlară , o introducere în psihologia pedagogică", Editura Didactică și Pedagogică București 1981;
Cerghit Ioan- "Metode de învățământ", Editura Didactică și Pedagogică București 1980, ediția a II-a , revăzută și adăugită;
Cerghit Ioan " Perfectionarea lecției în școala modernă" Editura Didactică și Pedagogică București 1983;
Cojocariu Venera- Mihaela- " Teoria și metodologia instruirii", Editura Didactică și Pedagogică București 2004;
Cosmovici Andrei -"Psihologia generală" , Editura Polirom Iași 1996;
Crețu Carmen , "Curriculum diferențiat și personalizat" Metode didactice, Editura Polirom Iași
Cristea Sorin "Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivare, grade didactice, reciclare" , Editura Hardiscom 1997;
Cucoș Constantin (coord)-"Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice " Editura Polirom ,Iași, 1998;
Dumitriu Constanța , "Introducere în cercetarea psihopedagogică". Editura Didactică și Pedagogică București 2004
Dzițac, I., Mang, I., Sadoveanu, G. – Didactica informaticii, Editura Teora 2001;
Golu Pantelimon , Zlate Mielu, Verza Emil – " Psihologia Copilului " Manual pentru clasa XI-a , școli normale , Editura Didactică și Pedagogică București ,1993;
Gugiuman A. și colaboratorii – "Introducere în cercetarea pedagogică", Editura Tehnică , Chișinău 1993;
Oprea, Crenguța-Lăcrămioara – “Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP, București, 2008;
Masalagiu, C., Asiminoaei, I. – Didactica predării informaticii, Editura Polirom, 2004.
Neacșu Ion -" Metode și tehnice de învățare eficientă" Editura militară București 1990;
Neveanu P.P. -"Dicționar de psihologie", Editura Albatros București 1978;
Pânișoară, Ion- Ovidiu – “ Comunicarea eficientă”, ediția a III-a, Editura Polirom,Iași, 2006;
Petre, C., Popa, D., Crăciunoiu, Șt., Iliescu, C.,– Metodica predării informaticii și tehnologia informației, Editura Arves, Craiova, 2002;
Radu I.T.- "Teorie și practică în evaluarea eficienței învătământului", Editura Didactică și Pedagogică București ,1981;
Șchiopu Ursula- "Psihologia Generală a Copilului" ,Editura Didactică și Pedagogică București 2001;
Serviciul Național de evaluare și examinare, Consiliul Național pentru Curriculum-Descriptori de performanță pentru învățământ preuniversitar", Editura pro-Gnosis, București 2001
WEBOGRAFIE
https://en.wikipedia.org/wiki/Edgar_F._Codd
http://www.didactic.ro/
Sistemul de gestiune SQL Server, http://www.microsoft.com/sql
tet.pub.ro/mat/an3/pedagogie/curs5.doc
https://en.wikipedia.org/wiki/DDL
https://en.wikipedia.org/wiki/Query_by_Example
http://www.oracle.com/index.html,
http://www.microsoft.com/romania/Servere/SQL/default.mspx,
http://www.microsoft.com/sqlserver/2008/en/us/default.aspx,
http://office.microsoft.com/ro-ro/access/default.aspx,
https://support.office.com/ro-ro/article/Glosar-de-acces-29AB26B7-1F36-4DA4-9E75-479F8E6E3C35#a
http://symmyna.blogspot.com/2010/12/metode-de-invatamant.html
https://dokumen.tips/documents/subiecte-teorie-examen.html
http://www.scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-METODICOSTIINTIFICA-PE15827.php
http://www.tribunainvatamantului.ro/metode-de-invatare-centrate-pe-elev-utilizate-in-cadru…
https://andreivocila.wordpress.com/2010/05/30/metodologia-procesului-de-invatamant/
http://infodb.onlinestudy.ro/documente/proiecte_didactice/cls10_TIC.doc
http://imbunatatire.blogspot.com/p/metodele-moderne-de-predare.html
http://palpi-irina.blogspot.com/p/metode-moderne.html
https://prezi.com/q7bvkjz-vwkl/metode-de-invatare-centrata-pe-elev/
https://www.scribd.com/document/376949765/2-tipologia-lectiilor
https://biblioteca.regielive.ro/referate/psihopedagogie/metode-de-invatamant-84794.html
https://www.slideshare.net/cicero102/metode-de-predare
http://tet.pub.ro/pages/Pedagogie/curs7.doc
http://www.runceanu.ro/adrian/wp-content/cursuri/iac2014/IAC1_2014.pdf
https://vdocuments.mx/documents/64583846-didactica-specialitatii.html
http://www.runceanu.ro/adrian/wp-content/cursuri/pbd2016/C16-PBD_2016.pdf
https://www.slideshare.net/lauclau10/predarea-centrata-pe-elev
https://iasispune.wordpress.com/2014/02/01/rolul-strategiilor-didactice-interactive-in-cad…
http://www.ecomunitate.ro/upload/evacanta/237/activitatea_9/mijloace_de_invamnt.doc
http://iteach.ro/action/file/download?file_guid=56504
http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/Proiect-de-activitate-didactic54459.php
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/pedagogie/metode-de-invatamant-231200.html
https://tuneam.files.wordpress.com/2014/10/relatii.ppt
https://biblioteca.regielive.ro/referate/psihopedagogie/predarea-interactiva-centrata-pe-e…
https://support.office.com/ro-ro/article/Glosar-de-acces-29AB26B7-1F36-4DA4-9E75-479F8E6E3C35#a
Declarație de autenticitate,
Subsemnata GICĂ C. LUMINIȚA, căsătorită MAGIRU, cadru didactic la Colegiul Național „Mihai Eminescu” în localitatea Constanța, județul Constanța, înscrisă la examenul de acordare a gradului didactic I, seria 2015 / 2019, cunoscând dispozițiile articolului 292 Cod penal cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatului;
lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.
Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice, în vederea avizării de către conducătorul științific, doamna Lect. Dr. CHELAI OZTEN
Declarant,
GICĂ (MAGIRU) LUMINIȚA
( semnătura )……………………
Data ……………….
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aplicații pentru gestionarea bazelor de date, pregătirea pentru atestarea profesională [307055] (ID: 307055)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.