Consimțămȃntul informat pentru investigații și tratament medical [307050]

Introducere

În vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației, dar și a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], siguranța și eficacitatea.

Această includere a [anonimizat]-o [anonimizat] – termen folosit pentru a [anonimizat]. Această postură a [anonimizat] a drepturilor fundamentale ale omului (de exemplu încălcarea unor drepturi ale altui individ pentru a-și îndeplini propriul scop). Prin urmare, a apărut un instrument important numit "consimțământ informat".

[anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat] a parcurge sau nu anumite proceduri din cadrul actului medical.

Un aspect important al acestui act îl reprezintă faptul că Consimțământul informat în mod conștient este considerat a [anonimizat], beneficiile, riscurile și alte informații de studiu necesare pentru a permite acestora să ia o decizie informată privind investigațiile și tratamentul.

[anonimizat] a informa pacientul despre beneficiile și riscurile investigatiilor sau tratamentelor vizate.

[anonimizat], [anonimizat], riscurile potențiale și / [anonimizat].

Consimțămȃntul informat pentru investigații și tratament medical

Consimțământul informat este o anexă la  foaia de observație clinică generală a pacientului,  fiind definit și ca o deplină incunoștiințare și o deplină exprimare a voinței și liberei alegeri  a pacientului în ceea ce privește actul medical;  medicul /asistentul medical presupune informarea "la rece" a [anonimizat], procedurii medicale  și în același timp a tuturor complicațiilor medicale  care pot să apară și a modului de soluționare al lor.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 46/2003, „pacientul are dreptul de a fi informat asupra

stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale

fiecărei proceduri, a [anonimizat], precum și cu

privire la date despre diagnostic și prognostic."

Consimțămȃntul informat pentru investigații și tratament medical presupune informarea pacientului privind:

Descrierea motivului tratamentului;

Explicarea testului sau a tratamentului;

Explicarea posibilelor beneficii și riscuri;

Descrierea tratamentelor alternative cu beneficiile și riscurile acestora;

Descrierea consecințelor dacă tratamentul este refuzat.

Consimțământul informat este o obligație juridică și etică fundamentală care implică autonomia pacientului și implică patru aspecte:

voluntaritatea, informarea, competența de consimțământ și cerințele pe care persoana care efectuează tratamentul obține și consimțământul informat.

Consimțământul informat la tratament: obligația legală de a furniza informații, articolul 660 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 reglementează modalitatea de transmiterea a informațiilor medicale:

„În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa sunt datori să prezinte pacientului informații la un nivel științific rezonabil pentru puterea de înțelegere a acestuia.”

Pacientul trebuie să știe că medicul va acționa numai spre binele său, conform Declarației de la Geneva respectându-se dreptul său la autodeterminare.

Conform Cartei Drepturilor Omului "fiecare om adult si sanatos psihic are dreptul la autodeterminare".

Primul articol din Declarația Universlă a Drepturilor Omului din 1948 stipuleză că toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi .

Ele sunt îndrăsnețe cu rațiune și constiință și trebuie să acționeze unii față de ceilalți într-un spirit de fraternitate .

Consimțământul informat este deci expresia respectului pentru deminitatea si drepturile fiecărei ființe umane.

Potivit art 660 din Legea nr. 95/2006 Consimțământul informat al pacientului trebuie să conțină în mod obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

-numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, reședința pacientului;

-actul medical la care urmează a fi supus;

-descrierea, pe scurt, a informațiilor ce i-au fost furnizate de către medic;

-acordul exprimat fără echivoc pentru efectuarea actului medical;

semnătura și data exprimării acordului;

Vȃrsta legală petru exprimarea consimțămȃntului informat al pacientului este de 18 ani .

Pentru personele sub 18 ani consimțămȃntul informat scris va fi va fi exprimat prin reprezentantul legal de regula parinții.

Consimțămȃnțului informat este un act medical specific, care ocupă o poziție centrală în comnunicarea și relația medic-pacient, prezentată ca normă etica și deontologică fundamentală în principalele coduri medicale :

Jurământul lui Hipocrate :

"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea:

Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei părinți, să împart cu el cele ce-mi aparțin și să am grijă de el la nevoie; să-i consider pe descendenții lui ca frați și să-i învăț această artă, dacă ei o doresc, fără obligații și fără a fi plătit.

Să transmit mai departe învățăturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu și numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, și nimănui altuia.

Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență.

Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei femei un remediu abortiv.

Sacră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața.

Nu voi opera piatra din bășică, ci voi lăsa această operație celor care fac această meserie.

În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul și bunăstarea bolnavilor, mă voi ține departe de orice acțiune dăunătoare și de contacte intime cu femei sau bărbați, cu oameni liberi sau sclavi.

Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că aici tăcerea este o datorie.

Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contra

Codul Internațional al Eticii Medicale.

Declarația de la Geneva emisă în 1948 după Codul de la Nurnberg (1947) și amendată în 1983 de către Asociația Mondială Medicală prezintă în formă actuală următorul conținut:

“La momentul admiterii mele în cadrul corpului acestei profesiuni:

În mod solemn îmi voi pune viață în serviciul umanității.

Voi acordă profesorilor mei respectul și gratitudinea ce li se cuvine.

Îmi voi practica profesia cu conștiință și demnitate.

Sănătatea pacienților mei va fi principala mea preocupare.

Voi respectă secretele care îmi sînt încredințate, chiar dacă pacientul a murit.

Voi menține prin toate puterile mele tradiția, pueterea și onoarea profesiunii medicale.

Colegii mei vor fi că frații mei.

Nu voi permite considerenteleor de ordin social, politic, religios, rasă sau naționalitate să se interpună între mine și pacientul meu.

Voi menține respectul pentru viață umană încă de la începutul ei și nici chiar sub amenințare nu îmi voi folosi cunoștiințele medicale contra legilor umanității.

Fac aceste promisiuni solemn, liber și pe cuvântul meu de onoare. “

Codul Internațional al Eticii Medicale -Codul Internațional al Eticii Medicale

Derivă din Declarația de la Geneva.

Un medic va menține la cel mai înalt nivel standardul profesional al comportamentului sau față de bolnavi.

Medicul va fi dedicat in toate specialitațile medicale să ofere seviciile medicale cele mai completentă tehnic si moral, păstrînd compasiunea si respectul pentru demnitatea umană.

Se va comporta onest fața de pacienti și colegi și nu va acoperi pe acei medici care manifestă deficiențe de caracter sau competentă sau care exercită actiuni de fraudă sau inșelatorie.

Se consideră a fi comportament neetic:

-autoreclama, cu exceptia situațiilor premise de legea statului, codul eticii sau Asociatiile Medicale Nationale.

-a plati sau a primi bani sau alte considerații numai pentru a face recomandări pacientului sau a-l recomanda altor colegi.

Un medic va respecta drepturile pacientilor, colegilor si a altor organizații ce promovează sănătatea și va respecta încerderea pacientului in sine.

Va acționa numai in interesu pacientului său. In exercitarea unui act medicul care slăbeste rezistența fizică și/sau psihică a acestuia.

Va manifesta mare precautie in divulgarea descoperirilor medicale, tehnicilor si tramentelor pe canale de comunicație neprofesionale.

Medicul va certifica numai ceea ce personal a verificat.

Datoriile medicului fata de pacient.

Medicul va avea permanent în minte obligatia de a apăra viața umană.

Datorează pacientului sau loialitate si totalitatea cunoștiintelor sale medicale.

Ori de câte ori se va simți depăsit de actul medical va apela la un coleg care are abilitatea cei ii lipseste lui.

Datorează confidențialitate totală pacientului sau chiar dupa moartea acestuia. Va acorda activitate medicală de urgentă ca datorie umanitară, pâna când se va conveinge ca altii pot si vor sa o facă în locul său.

Datoriile medicului fata de colegii sai

Un medic se va comporta față de colegii sai asa cum isi doreste si el ca acestia sa se comporte față de el. Nu va lua pacientii altui coleg. Va respecta principiile declarației de la Geneva”.

Alte declarații la care România este astăzi parte:

1947 Codul de la Nurnberg

1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului

1948 Declarația de la Geneva

1948 Codul Internațional al Eticii Medicale -1950 Convenția Europeană asupra Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale

1961 Charta Socială Europeană

1962 Declarația de la Helsinki privind experimentele și cercetările biomedicale, actualizată în 1964 (Helsinki), 1975 (Tokyo), 1983 (Veneția), 1989 (Hong Kong).

1966 Convenția Internațională asupra Drepturilor Civile și Politice

1966 Convenția Internațională asupra Drepturilor economice, Sociale și Culturale

1968 Declarația de la Sydney privind definiția morții actualizată în 1983 (Veneția).

1970 Declarația de la Oslo privind avortul terapeutic

1973 Declarația de la Munchen privind discriminarea politică, rasială, etc. în medicină.

1975 Declarația de la Tokyo privind tortură și tratamentele degradante.

1976 Recomandarea Consiliului Europei 79/1976 privind drepturile bolnavilor și muribunzilor

1978 Recomandarea Consiliului Europei 29/1978 privind transplantul de țesuturi și organe

1981 Declarația de la Lisabona privind drepturile pacientului

1983 Declarația de la Veneția privind bolile terminale, etc.

1986 Recomandarea Consiliului Europei 1046/1986 și 1100/1989 privind utilizarea embrionilor umani și fetusilor.

alte declarații, convenții, tratate, recomandări ale Consiliului Europei,

Prevederi legislative.

Consimțământul informat mai este reglementat și de alte acte normative, respectiv:

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatății cu modificarile si completarile ulterioare ;

Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului;

Ors. m. s. nr. 482 din 2007 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a titlului XV – Raspunderea civila a personalului medical și a furnizorului de produse si sevicii medicale ,sanitare si farmaceutice din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănatatii .

Art. 20 din Constituția Romaniei ;

Legea nr. 53/2014 petru aprobarea OUG nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist , a profesiei de moașa si a profesiei de asistent medical precum si organizarea si funcționarea OAMGMAMR ;

Codul de etica și deontologie profesională a asistentului medical;

Codul de deontologie medicală al colegiului medicilor din România, publicat în MO nr. 298 din 7 mai 2012.

Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice republicata in 2012 in Monitorul Oficial Partea I nr. 652/2012)

Articolul 29

• (1) În alcatuirea și in punerea in aplicare a programului terapeutic medicul psihiatru este obligat sa obțina consimțământul pacientului si sa respecte dreptul acestuia de a fi asistat in acordarea consimțământului.

• (2) Medicul psihiatru poate institui tratamentul fara obtinerea consimțământului pacientului in urmatoarele situatii:

– a) comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de vătamare pentru el insuși sau pentru alte persoane;

– b) pacientul nu are capacitatea psihică de a intelege starea de boală si necesitatea instituirii tratamentului medical;

– c) pacientul a fost pus sub interdicție in urma unei proceduri juridice anterioare și s-a instituit tutela;

– d) pacientul este minor, medicul psihiatru fiind obligat sa solicite si sa obțină consimțământul reprezentantului personal sau legal al pacientului.

• (3) În situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a) si b), în care nu se obține sau nu se poate obține consimțământul reprezentantului personal ori legal al pacientului, medicul psihiatru actionează pe propria răspundere, instituind procedurile de diagnostic si tratament pe care le consideră necesare pe perioada strict necesară atingerii scopului urmarit. Aceste cazuri vor fi notificate si supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, in conformitate cu prevederile Art. 52.

Articolul 30

Consimțământul poate fi retras in orice moment de catre pacient sau de reprezentantul său personal ori legal, medicul psihiatru avand obligația sa informeze pacientul său reprezentantul său personal ori legal asupra urmarilor intreruperii tratamentului.”

Prevederi ale Legii drepturilor pacientului cu privire la dreptul la informare și consimțămȃntul informat.

Legea nr.46/2003, legea drepturilor pacientului, cap 2 Monitorul Oficial partea l nr.70 din 03.02.2013.

Art. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza. 

Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănatate. 
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizării. 

Art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănatate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului si nerespectării recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic. 

Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide dacă mai dorește sa fie informat in cazul in care informațiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferința.

Art. 8
Informațiile se aduc la cunostința pacientului intr-un limbaj respectos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informațiile i se aduc la cunostință in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta formă de comunicare.

Art. 9
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informată in locul sau. 

Art. 10
Rudele si prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului. 

Art. 11
Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.

Art. 12

Pacientul are dreptul sa solicite si sa primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului si îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

Consimțământul pacientului privind intervenția medicală

Art. 13
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului. 

Art. 14
Cand pacientul nu își poate exprima voința, dar este necesară o intervenție medicală de urgență, personalul medical are dreptul sa deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinței acestuia.

Art. 15
In cazul in care pacientul necesită o intervenție medicală de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar. 

Art. 16
In cazul in care se cere consimtământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat in procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de întelegere.

Art. 17

(1) În cazul in care furnizorii de servicii medicale consideră ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îsi dea consimtământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate.

(2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacientii internați in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator. 

Art. 18
Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord. 

Art. 19
Consimțământul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifică persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime voința, cu exceptia obținerii consimtămantului de la reprezentantul legal și dacă cercetarea este facută si in interesul pacientului.

Art. 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicală fară consimțământul său, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale.

Aspecte etice : norme

Consimțământul informat este o norma legală și etică fundamentală ce decurge din exercitul drepturilor omului la libertate si la dreptului la informare precum si o normă morală ce recurge fata de :

-Respectul pacientului

– Respectul pentru deminitatea umană ; protectie pentru cei vulnerabil

– Respectul pentru autonomia pacientului ; protectie pentru pacientii cei lipsiti de autonomie.

Codul de deontologie medicală

CAP. II Consimțământul

ART. 11 Acordarea și retragerea consimțământului

(1) Nicio intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză.

(2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată. (3) Dispozițiile privind retragerea consimțământului sunt valabile și în ceea ce privește consimțământul exprimat, în condițiile legii, de altă persoană sau instituție decât persoana respectivă.

ART. 12 Consimțământul în cazul minorilor

(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorități sau a unei alte persoane ori instanțe desemnate prin lege.

(2) Medicul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a minorului și numai strict în interesul acestuia, poate lua în considerare și părerea minorului.

ART. 13 Consimțământul persoanelor fără capacitatea de a consimți Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorități sau a unei persoane ori instanțe desemnate prin lege.

ART. 14 Informarea prealabilă și adecvată a persoanei.

(1) Medicul va solicita și va primi consimțământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptățită să își dea acordul cu privire la intervenția medicală a primit informații adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general acceptate de societatea medicală.

(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată și raportată persoanei care urmează să își manifeste consimțământul.

ART. 15 Lipsa consimțământului în situații de urgență Atunci când, din cauza unei situații de urgență, nu se poate obține consimțământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenție indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătății persoanei vizate.

ART. 16 Consimțământul implicit În interesul pacientului sunt valabile și vor fi luate în considerare autorizările și dorințele exprimate anterior cu privire la o intervenție medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenții, nu este într-o stare care să îi permită să își exprime voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune și o repetabilitate specifică.

Modul de obținere consimțământul informat

Obținerea consimțământului informat este o obligație etică fundamentală și o cerință legală pentru medici, atât legea 95/2006 cât și Codul deontologic al medicului. prevăd urmatoarele:

"Pentru investigațiile paraclinice și planul de tratament, medicul este obligat să ceară consimțământul informat al pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia."

Medicul trebuie să explice pacientului avantajul tratamentului, intervenției medicale, riscurile refuzului cu privire la actul medical.

Obligația etică și legală responsabilă medicului de a oferi pacientului informații despre un anumit tratament sau o procedură medicală, astfel încât pacientul să poată decide dacă se va supune tratamentului, procedurii medicale.

Acest proces de furnizare a informațiilor esențiale pacientului și de obținerea consimțămȃntului informat al pacientului cu privire la o anumită procedură medicală sau tratament medical.

Dreptul recomandă a se da pacientului o idee rezonabilă, loială în măsură să˗i permită a lua o decizie și să fie asigurat că procedura medicală utilizată nu este un pericol suplimentar, o problemă etică se referă la evaluarea riscurilor medicale.

În orce situații, să existe constiința faptului că riscul la care supunem pacientul printr-o terapie medicală nouă trebuie să fie inferior riscului evoluției naturale a bolii pacientului

În fața orcărui risc, medicul trebuie sa ia criterii de judecată si cunostiință, necesitatea de a nu prejudicia libertatea individuală și prin urmare, riscul asumat acceptat trebuie să fie compatibil cu umanismul, să acceptam todeauna riscul minor în scopul de a indepărta pe cel major.

Pacientul are dreptul de a dispune de propriul sau corp, are un drept inalienabil la integritate corporală precum și dreptul de a recurge la un act de umanitate și de aceea trebuie să consimtă, și să inteleagă motivul pentru care i se cere sa-si exprime permisiunea verbala și scrisă a consimțământului informat care se bazează pe autonomie, respect si informare.

Înainte de orce act medical etica dicteză medicului să inmȃneze formularul de consimțămȃnt informat pacientului sau parții responsabile să semneze și să confirme că înțelege riscurile și beneficiile procedurii sau tratamentului medical.

Motivul etic și juridic din spatele acestei situații este respectarea autonomiei pacientului și a dreptului său la autodeterminare.

Ideea centrală a autonomiei este că acțiunile și deciziile pacientului sunt proprii, de aceea, pacientul are dreptul să decidă cu privire la actul medical.

Pacientrul trebuie să știe că medicul va acționa "numai spre binele său " (Decl. De la Geneva).

Respectându-i dreptul la autodeterminare "Cartea drepturilor omului, " fiecare om adult și sănătos psihic are dreptul la autodeterminare " jurispundența SUA.

Parintele medicicinii Hipocrate menționa că mana care vindecă nu poate fi mȃna care ucide, prima datorie a medicului este de a prelungi viața umană.

Menirea medicului rezidă în respectul acordat vieții și pună mental în balanță etica și deontologia medicală în actului medical care impune respectarea dreptului la consimțămȃnt informat al pacientului, precum și cultul fața de moare, ca o garanție morală a respecării vieții.

Analiza și compararea formularelor de consimtamant informat.

Indiferent de standardul utilizat, consimțământul informat se bazează în cea mai mare măsură pe capacitatea pacientului sau a reprezentantului legal de a lua decizii.

Astfel, nu numai că factorul de decizie ar trebui să înțeleagă informațiile relevante, ci mai ales el ar trebui să fie capabil să aprecieze importanța informațiilor și să le folosească pentru a cântări opțiuni de tratament care să constituie cea maibună alegere pentru sine.

Din punct de vedere legal, consimțământul simplu protejează pacienții împotriva abuzurilor și a tratamentelor impuse sub formă de intervenții medicale în cel maibun caz nedorite, dar putându-se ajunge la intervenții inadecvate.

Standardul mai înalt al consimțământului informat garantează în continuare drepturile pacienților la autonomie, autodeterminare și inviolabilitate.

Cu toate acestea, standardele legale care se aplică pentru obținerea consimțământului informat variază în diferite jurisdicții, iar modul concret de aplicare a lor continuă să evolueze.

Unele jurisdicții utilizează standardul de pacient cu o capacitate de înțelegere rezonabilă, în timp ce altele continuă să utilizeze standardul mai înaintat al medicului rezonabil. Prin urmare, este important ca medicii să stabilească standardul precis folosit în aria lor de competență și să-și adapteze practica de apliocare a conceptului de consimțământ în consecință.

Scopul etic al consimțământului informat este oarecum mai abstract și ideologic, încercând să respecte autonomia pacientului, asigurând că tratamentul este îndreptat spre scopul dorit și decis de pacient. În acest context, consimțământul în cunoștință de cauză are scopul de a schimba paradigma etică pentru luarea deciziilor, de la modele centrate pe medic, la abordări centrate pe pacient.

Literatura deontologică privind consimțământul informat subliniază, de asemenea, că nu este un eveniment, ci un proces care precede semnarea consimțământului informat în forma sa scriptică și continuă atât timp cât alegerea medicală rămâne relevantă.

Astfel, consimțământul de a fi supus dializei sau de a continua tratamentul cu chimioterapie este continuu reevaluat, deși acesta se poate schimba.

Formularul de consimțământ nu trebuie confundat cu procesul de consimțământ; formularul doar documentează faptul că procesul de decizie a avut loc.

Este important faptul că alte părți ale obținerii consimțământului de la pacient (de exemplu, decizii clinice sau pentru intervenții chirurgicale trebuie să confirme detaliile diferitelor etape de intervenții.

Din motive de monitorizare, documentul de consimțământ informat servește scopului administrativ al unei verificări la nivel de sistem medical pentru a se asigura că a avut loc procesul de obținere al consimțământului informat.

Pacienții nu ajung în sala de operație, de exemplu, fără să fi semnat un formular de consimțământ. Însă, presiunile de la locul de muncă pot schimba derularea procesului de obținere a consimțământului informat de la o conversație scurtă la simpla obținere a unei semnături.

Pentru această lucrare am colectat formularele de consimțământ informat de la următoarele unități medicale:

–

–

Acestea conțin informații utile pacientului, date despre modul de desfășurare al procedurilor diagnostice și traseul pacientului până la stabilirea tratamentului.

Toate formularele conțin informații despre conținutul manoperelor medico-chirurgicale, despre etapele post chirurgicale și posibile complicații ale intervenției. Sunt oferite alternative asupra cărora pacieintul poate opta.

Segmentul formalizat al părții formularului de consimțământ informat conține semnăturile pacientului, medicului și în unele situații ale martorilor.

Deși dezbaterile juridice și etice persistă, majoritatea părților interesate în procesul de obținere a consimțământ informat conchid asupra a cel puțin patru elemente de bază pentru discuțiile despre consimțământul informat: factorul de decizie adică pacientul sau un reprezentant legal, care ar trebui să aibă capacitatea psihică de a lua decizii; medicul trebuie să asigure suficiente informații pentru ca factorul decizional să facă o alegere în cunoștință de cauză; pacientul ar trebui să demonstreze înțelegerea sa cu privire la informațiile dezvăluite; iar la finalul actului decizional ar trebui să autorizeze liber consimțit planul de tratament medico-chirurgical.

În practica clinică curentă, aceste patru elemente se transpun în cinci componente care trebuie incluse în discuția dintre pacient și medicul care urmărește obținerea consimțământului informat: diagnosticul, tratamentul propus, riscurile și beneficiile tratamentului, tratamentele alternative și riscurile și beneficiile acestora; ierarhizarea riscurilor și beneficiile acestora.

Din analiza formularelor de consimțământ informat reise că aceste elemente au fost cuprinse în toate formularele ceea ce corespunde cerințelor reglementărilor etice naționale.

Concluzii

Consimtamantul informat este o norma legala și etică fundamentală ce decurge din exercitul drepturilor omului la libertate si la dreptului la informare precum si o normă morală,

recomandam a se prezenta pacientului formularul de consimțământ informat, declarație minimală de consimțământ, citirea, însușirea și semnarea acestui formular consimțământ informat care este adaptat la specificul fiecărei secții medicale, clinici medicale și care să fie inclus în foaia de observație clinică generală pacientului că o anexă, ori de câte ori, în decursul internării, consultului medical , pacientul va trebui să parcurgă din nou consemnarea acestui formular de consimțământ informat sau a declarației minimale de consimțământ:

,, Mi-au fost clar explicate pe înțelesul meu toate aspectele intervenției/tratamentului, toate riscurile pe care le presupune, cât și riscul ce poate decurge prin neefectuarea ei și, în consecință, îmi exprim liber consimțământul la intervenția care….

De asemenea, cu ocazia intervenției, îmi exprim liber și consimțământul la anestezia de tipul…
    Înțeleg și accept că medicii implicați nu îmi pot oferi garanții, dar le acord încrederea și ii desemnez să acționeze numai spre binele meu, după priceperea și experiență lor profesională în toate complicațiile ce pot decurge". Întreagă procedura va fi de fiecare dată certificată și de semnătura unui martor.

Acest formular de consimțământul informat este acoperitor juridic pentru medic, și acoperitor în materie civilă și din punct de vedere bioetic pentru pacienti, înlatură în principiu raspunderea penală a medicului în cazul eșecului rezultat, pastrȃnd deschisă răspunderea prin neglijență ori imprudență față de mijloacele de diagnosticare, decizia terapeutică, tratamentul curativ ori îngrijirea medicală.

Doresc să subliniez ca acest formular de Consimtamat informat al pacientului trebuie să balanseze protecția juridică a medicului și spitalului/secției medicale care efectuează investigațiile și tratamentul medical, cu drepturile pacientului.