Finașl Popescu Lucica Abordarea Interdisciplinara A Educatiei Plastice (1) [307028]
[anonimizat] I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. VALENTINA ȘTEFĂNESCU
Candidat: [anonimizat] „George Coșbuc” MOTRU
Timișoara
2019
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ
A EDUCAȚIEI PLASTICE
Conducător științific:
Conf. Univ. Dr. VALENTINA ȘTEFĂNESCU
Candidat: [anonimizat] „George Coșbuc” MOTRU
Timișoara
2019
[anonimizat]
3.1. Educația plastică în învățământul primar
3.2. Educația plastică și disciplinele umaniste
3.3. Educația plastică și științele exacte
EDUCAȚIA PLASTICĂ ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
4.1. Expoziția de artă plastică „Corabia visurilor”
4.2. Voluntariatul prin artă
4.3. Art-terapia la copii
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE/WEBOGRAFIE
ANEXE
Argument
Lucrarea de față reprezintă o sinteză a experienței dobândite în urmă cu zece ani de activitate didactică. Profesorul de educație plastică are menirea să promoveze o [anonimizat], [anonimizat], cu scopul de a [anonimizat].
Învățământul de masă ar trebui să evidențieze și formeze la educabili o [anonimizat], creativă și integralistă asupra vieții. Astfel, abordarea interdisciplinară permite obținerea unui „bagaj” de cunoștințe bazat pe toate domeniile cunoașterii; se pot proiecta și realiza activități didactice din punct de vedere interdisciplinar cu rol definitoriu asupra educației educabililor. Educația și autoeducația pot deveni permanente în formarea lor ca oameni prin acest mod de conlucrare între discipline.
[anonimizat], algoritmice, euristice, inductive, deductive, [anonimizat], combinate. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat] „inteligențe multiple” stă la baza învățării centrate pe elev. [anonimizat].
E necesar respectarea câtorva principii în vederea atingerii acestor obiective:
[anonimizat];
utilizarea frecventă a metodelor interactive;
lucrul în echipă;
solicitarea informațiilor multidimensionale și interdisciplinare prin sarcini de învățare atractive.
[anonimizat] a unei metodologii axate pe acțiunea care solicită gândirea, imaginația, inteligența și creativitatea. Educabilul depune efort și cooperează în cadrul grupului clasă printr-o învățare activă și interactivă. Cei din clasele primare percep interdisciplinaritatea prin joc, prin manifestări în care ei descoperă lucruri noi, prin atitudini și deprinderi de muncă și de viață. Acest joc interdisciplinar operează cu sarcini didactice din diverse domenii de cunoaștere, într-o formă de organizare unitară, relaxantă și axată pe învățare.
Concluzionând, dimensiunea structurală a procesului de învățământ trebuie transformată într-o activitate interdisciplinară atractivă și motivantă în cadrul căreia educabilii să învețe cu plăcere și interes. Stilul de învățare este unic, iar copiii au nevoie să achiziționeze și să proceseze eficient noile informații. Misiunea noastră de „dascăl” constă în a crea o oră cât mai plăcută pentru a avea rezultatele educabililor cât mai bune.
,, Cel mai puternic argument pentru
interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu este
împărțită pe discipline’’ (J. Moffet)
1. NOȚIUNI TEORETICE
1.1. Interdiscipinaritatea în procesul de predare – învățare
Interdisciplinaritatea reprezintă un mod de gândire și acțiune care se impune în învățământul de masă în vederea realizării sarcinilor ce-i revin cadrului didactic în pregătirea educabililor, pentru a se integra în activitatea școlară și în societate cu succes.
Abordarea interdisciplinară a conținuturilor este o necesitate dată de nevoia firească a educabilului de a explora mediul înconjurător, fizic și social, de a-l cunoaște și a-l stăpâni, preocupare ce este pe deplin întâmpinată în condițiile structurării interdisciplinare a curriculumului.
Prin abordarea interdisciplinară se încurajează folosirea metodelor participative, crearea unei gândiri și acțiuni comportamentale flexibile, având un mare potențial de adaptare în societate. Totodată, interdisciplinaritatea este considerată forma superioară a integrării curriculare. Predarea interdisciplinară are la bază interacțiunea între anumite competențe sau conținuturi independente, proprii mai multor discipline. A preda interdisciplinar înseamnă a aprofunda elementele învățate anterior prin completarea progresivă de subiecte și teme cât mai interesante, având drept scop evitarea monotoniei în sarcinile propuse în cadrul acțiunilor frontale.
Astfel, activitățile educative devin mai atractive, mai eficiente, iar educabilul mai implicat în subiectele propuse. Important de reținut este faptul că educabilul reprezintă un subiect al cunoașterii și acțiunii, nicidecum doar un receptor de informații.
În aceste condiții, fiecare cadru didactic trebuie să își structureze informațiile, trebuie să știe cum, cât, cu ce scop și ce rezultate așteaptă de la educabili, oferindu-le surse motivante care îi pot antrena pe educabili în căutarea informațiilor de orice fel.
În prezent, pedagogia promovează cu insistență transdisciplinaritatea și interdisciplinaritatea pentru un învățământ modern. Dacă în trecut s-a accentuat specializarea excesivă încă din clasele inferioare ale liceului, cu motivația ca educabilul prezintă „interes” din punct de vedere al capacităților lingvistice sau matematice, s-a observat în timp că educabilul a dobândit de fapt o limitare a capacității de a vedea lumea în complexitatea ei.
Abordarea interdisciplinară
Interdisciplinaritatea poate fi definită cel mai simplu ca abordarea unei teme integrat, adică din perspectiva mai multor discipline. Procesul de învățământ leagă diverse fenomene cu complexitatea lumii în care trăiesc educabilii. Un dezavantaj al acestei metode de predare în învățământul de masă, se întâlnește în colectivele numeroase; interdisciplinaritatea este greu de implementat la o clasă formată dintr-un număr mare de educabili, cu nivele de dezvoltare foarte diferite, deoarece implicarea sau interesul lor variază.
Adolescentul de astăzi are responsabilități, roluri, trebuie să fie rapid în răspunsuri, decizii, să facă față diverselor provocări ale vieții; cu alte cuvinte, adolescentul este o persoană complexă și autonomă, iar succesul și performanța le dobândește doar deținând cunoștințe integrate, privind viața de zi cu zi asemenea unei imagini unitare și din prisma unei gândiri flexibile, creatoare.
Din punct de vedere al specialiștilor, interdisciplinaritatea este definită ca stabilirea de relații între mai multe discipline sau arii curriculare. Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conținuturilor învățării, cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a curriculum-ului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învățământ și care facilitează contextualizarea și aplicarea cunoștințelor școlare, în diferite situații de viață.
Se presupune, conform mai multor studii că interdisciplinaritatea are două puncte forte de plecare:
cunoștințe bogate ale profesorului;
munca consecventă și meticuloasă în echipă a educabililor.
Totodată, din perspectiva interdisciplinară, există și multiple avantaje:
se crează conexiuni între limbajele diferitelor discipline;
se descoperă și aprofundează noi cunoștințe prin dialog;
se permite educabililor să-și însușească noi informații care vor fi sudiate și în anii următori de școală;
se aplică cunoștințele învățate prin activități practice;
se economisește timpul de învățare prin cantitatea mare de cunoștințe acumulate într-un timp relativ scurt;
se formează personalitatea educabilului pe plan intelectual, emoțional, social, estetic și fizic.
Profesorul de învățământ primar poate aborda noțiuni de educație plastică, alături de matematică și comunicare. Spre exemplu:
se distribuie elevilor câte o planșă cu patru frunze verzi și patru frunze galbene;
atât frunzele verzi, cât și cele galbene, cuprind tonuri deschise și tonuri închise;
se cere fiecărui elev să împartă mulțimea de frunze în două grupe după un criteriu ales de ei (culoarea);
se solicită o nouă împărțire a frunzelor și precizarea culorii (galben închis, galben deschis, verde închis, verde deschis);
se cere scrierea unei operații matematice de adunare după fiecare grupare a frunzelor (4+4=8; 3+3=6 ș.a.);
se discută cu elevii despre schimbarea culoprii frunzelor la sosirea anotimpului toamna.
Un alt exemplu adesea întâlnit:
se distribuie fiecărui grup de elevi reviste și ziare cu îmbrăcăminte specifică verii și iernii;
se solicită decuparea imaginilor cu îmbrăcăminte și realizarea unor colecții de vară și de iarnă;
se sugerează elevilor alegerea unui titlu potrivit pentru colecția vestimentară din următoarele etichete: Culorile luminii, Culorile anului, Culoare și lumină, Luna culorilor, Moale ca neaua, Armonie și lumină;
se cere alegerea și scrierea titlului pe benzi de hârtie;
se prezintă colecțiile realizate și se precizează de către elevi câteva însușiri ale acestora.
În practica didactică există mai multe exemple care abordează interdisciplinaritatea. Astfel, matematica și literatura sunt două discipline care au o atracție reciprocă, chiar dacă sunt opuse. O veritabilă propoziție matematică a creat Mihai Eminescu prin poezia „Glossă”: Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fete, / Vede-n capăt începutul, / Cine știe să le-nvețe; / Tot ce-a fost ori o să fie, / În prezent le-avem pe toate, / Dar de-a lor zădărnicie / Tu te-ntreabă și socoate (…). Analizată propoziția, se desprinde o ipoteză a trecutului, o demonstrație prin ideea zădărniciei și o concluzie care se întrevede în viitor. În poezia „La steaua”, Mihai Eminescu consemnează cunoștințe temeinice de fizică și matematică prin date despre viteza luminii: La steaua care-a răsărit / E-o cale atât de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă. / Poate de mult s-a stins din drum, / În depărtări albastre, / Iar raza ei abia acum / Luci vederii noastre (…)
Dansul se realizează prin mișcare și ritm. Matematica se regăsește în traictoriile dansatorilor profesioniști care sunt înscrise pe podea în timpul execuției; acestea desenează figuri geometrice comlexe, mișcările ritmice fiind coordonate și corelate simultan pe timpi numerotați. Karl Schaffer și Erikh Stern sunt doi profesori americani care au înființat asociația Math Dance pentru a promova dansul și matematica cu rolul de activități creative și relaxante; scopul lor era de a exprima ideile matematicii cu mișcările corpului uman.
Un alt exemplu relevant este matematica și muzica. Ea are doar șapte note muzicale, însă, prin metoda matematică combinatorică au fost create de-a lungul timpului piese muzicale excepționale ce sensibilizează și încântă lumea întreagă. Un matematician de renume, Lagrange, afirmă că muzica îl detașa de problemele cotidiene atunci când rezolva probleme matematice complexe. Se cunoaște de altfel că Einstein era un bun violonist.
Prin aceste exemple mai sus enunțate, se poate observa rolul interdisciplinarității în dezvoltarea personalității integrale a educabilului. Sistemul educațional are nevoie de stimularea creativității prin transferul metodelor dintr-o disciplină la alta și prin cooperarea între discipline. Caracteristicile interdisciplinarității denotă flexibilitate și echilibru în selectarea cunoștințelor relevante, în jurul unui subiect, la toate disciplinele.
1.2. Abordarea metodelor de predare modernă
Procesul de învățământ este un ansamblu de activități organizate și dirijate care se desfășoară etapizat, în cadrul unor instituții specializate, sub îndrumarea unor persoane pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative.
Dimensiunea operațională a procesului de învățământ depinde de fiecare cadru didactic în parte; el are libertatea de a proiecta, realiza, dezvolta și dinamiza permanent întreg sistemul de învățământ.
Secolul XXI aduce complexitate și inovație pentru procesul de predare-învățare-evaluare. Educabilul are o cultură generală care presupune cunoștințe temeinice și diverse, asemănătoare cu acel „spirit enciclopedic al Renașterii”. Abordările interdisciplinare și transdisciplinare ajută educabilul să înțeleagă realitatea, să ofere soluții logice și îl îndrumă spre o carieră profesională și școlară la standarde europene.
Metodele și mijloacele folosite de cadrul didactic antrenează potențele creative ale educabililor care realizează compoziții artistice conștiente, personale și imediate. Din punct de vedere psihologic, creativitatea este o caracteristică a personalității umane; nu există indivizi necreativi – copilul se modulează mult mai ușor față de adult, motiv pentru care își poate dezvolta de mic această virtute de creator.
Dezvoltarea capacităților creatoare presupune:
inițierea elevilor de timpuriu într-o diversitate de tehnici artistice
stimularea inițiativei artistice
dezvoltarea imaginației, a spiritului de observație
inițierea în elementele de limbaj plastic
Copiii au capacitatea de a percepe impresiile, nuanțele și tonurile cât mai diferit, precum și amănuntele foarte mici; ei pot structura o suprafață într-o infinitate de modalități prin forme, linii și puncte. Copiii se angajează în joc cu o seriozitate ce îi transpun într-o altă lume, lume în care ei sunt atotputernici și creatori.
Astfel, se pot realiza exerciții-joc pentru realizarea unor animale fantastice sau utile, cu scopul de a înfăptui o formă nouă, originlă, proprie.
Metoda Brainstorming – asalt de idei și evaluarea amânată – încurajează educabilii să combine culorile, să inverseze diferite elemente de limbaj plastic, arătându-le că cea mai mică modificare poate uneori să transforme radical un lucru sau o idee.
Toate metodele interactive de predare-învățare sunt eficiente în activitatea didactică, contribuind la îmbunătățirea calității procesului instructiv-educativ; acestea au o reală valoare activ-formativă asupra personalității educabilului și un caracter activ-participativ. Metodele moderne de predare se apropie foarte mult de metodele cercetării științifice, în cadrul cărora educabilii sunt antrenați în activități de investigare și cercetare directă a fenomenelor.
Competențe vizate în cadrul educației plastice – abordare interdisciplinară:
să înțeleagă limbajul specific pedagogiei și să organizeze corect procesul de predare-învățare
să întocmească documentele necesare care reglementează predarea-învățarea educației plastice și artistice pentru ciclul primar, gimnazial și liceal
să operaționalizeze obiectivele lecțiilor în conformitate cu programa școlară
să cunoască metodele/procedeele de predare-învățare și să le folosească în cadrul lecțiilor de educație artistico-plastică
să formeze educabilii cu deprinderea de a prelucra singuri informația, de a lucra în echipă și de a aplica cunoștințele acumulate în viața de zi cu zi
să conștientizeze stilurile de învățare pe care le preferă educabilii și să întocmească procesul de învățământ conform acestora (cum învață o poezie, o poveste, cum realizează un desen, o construcție etc., cel mai repede).
Prin metoda Brainstorming se dezvoltă idei noi, având principiul Nimic nu se critică, nimic nu se șterge, fără atitudini sau prejudecăți, cât mai multe idei! Ca metodă de discuție, ea are drept scop stimularea creativității prin emiterea unui număr mare de idei, soluții ce urmăresc rezolvarea unei probleme. Prin imtermediul metodei Brainstorming sunt mobilizați toți participanții, iar interesul metodei este acela de a da frâu liber spontaneității, imaginației, ideilor neobișnuite și originale, toleranței etc.
Există două momente importante: unul de producere a ideilor și altul de evaluare a lor. Spre exemplu:
tema de studiu este „Orașul” – profesorul împarte elevii în grupuri de câte 5 persoane.
fiecare grup discută și stabilește un scurt material în ceea ce privește aspectul unui oraș
membrii fiecărui grup elaborează idei succinte care vor ajuta atât la o descriere a orașului, cât și la creionarea lui pe hârtie
după perioada productivă, de emitere de alternative creative, profesorul restructurează imaginea orașului cu ajutorul elevilor
se realizează schimbul de informații și are loc perioada de incubare, reflecție și selecție a ideilor
fiecare grup comunică, realizează schimbul de informații, urmărind apoi să organizeze o compoziție plastică unitară și echilibrată pe aceiași temă de studiu – orașul.
Utilizarea acestei metode are multiple avantaje, precum:
se obțin cu ușurință idei noi și soluții de rezolvare
se aplică în toate domeniile
costuri reduse
se stimulează participarea activă a educabililor și interacțiuninea acestora
se dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă
se dezvoltă creativitatea, încrederea în sine și spontaneitatea prin procesul evaluării amânate
Totodată, există și unele dezavantaje ale metodei, dintre care amintim:
nu are rolul de predare clasică, de cercetare de durată
se oferă soluții posibile, nu și realizarea propriu-zisă
depinde de calitățile profesorului de a dirija și anima discuțiile pe făgașul dorit
poate fi uneori solicitant pentru unii participanți, iar pentru alții să apară fenomenul de „chiul social” (când responsabilitatea se împarte între mai mulți indivizi unii depun mai puțin efort).
Metoda sinectică reprezintă o metodă modernă de predare care are rolul de a facilita interdisciplinaritatea în procesul de predare – învățare. Termenul de sinectică sugerează asocierea unor idei aparent fără legătură între ele; scopul metodei este de a încuraja atitudinea creativă a educabililor prin formularea de idei și ipoteze, folosind raționamentul prin analogie.
Pe parcursul derulării metodei sinecticii se acordă o importanță deosebită stărilor psihologice. Profesorul structurează un proces inovator, bazat pe capacități imaginative și metaforice, nonconformiste și dezinvolte. Alte tehnici care pot fi abordate sunt analogia, fantezia, empatia, evocarea și inversia.
Un exemplu în acest sens întâlnit la clasa a V-a:
profesorul solicită elevilor alegerea unei culori calde sau reci
se cere elevilor pictarea suprafeței plastice cu respectiva culoare
ulterior, elevii sunt stimulați prin diverse întrebări: „Ce vă inspiră culoarea?”, „Ce alte culori am putea alătura picturii?”, „Ce alte procedee tehnice cunoașteți?” ș.a.
prin răspunsurile primite, profesorul alege ceea ce este relevant pentru tema plastică culori calde/culori reci
profesorul îndrumă elevii în alegerea unei game cromatice calde sau reci, cerând elevilor finalizarea compoziției cu ajutorul tehnicii prin stropire sau pliere a hârtiei
efectul dorit este totodată obținerea tentei picturale spontane prin respectarea cromaticii calde sau reci.
Prin metoda sinectică problema cromatică e rezolvată prin amânare, până când, profesorul constată că elevii au găsit soluții eficiente; pe baza discuțiilor lucrările primesc culoare, expresivitate și originalitate.
Procesul de învățământ trebuie structurat astfel încât prin tehnicile gândirii creatoare și prin strategiile didactice alese să se dezvolte gândirea educabililor divergent, să se evite blocajele și să se găsescă cât mai multe soluții practice de lucru, chiar dacă se operează mereu cu aceleași elemente.
Fiecare scop propus obligă profesorul să adopte metode și procedee didactice variate în funcție de subiectul lecției. Acestea sunt adaptate la particularitățile de vârstă ale elevilor, la volumul lor de cunoștințe, la nivelul de dezvoltare a deprinderilor lor cu privire la tehnicile de lucru și la transferul informațiilor și în alte domenii de activitate.
Varietatea metodelor didactice contribuie eficient la realizarea caracterului formativ-prospectiv al educației plastice și artistice a educabililor. Metodele tradiționale – metoda exercițiului, metoda explicației, metoda demonstrației ș.a. – pot fi integrate metodelor moderne. Procesul de învățare se îmbunătățește considerabil din punct de vedere al gândirii creatoare și al experienței lui anterioare. Educația plastică și educația artistică utilizează jocurile educative ca metode de învățare la toate nivelurile de vârstă pentru a facilita dezvoltarea aptitudinilor artistice și a imaginației, încrederea în sine, autocontrolul, autoevaluarea, capacitatea de adaptare la situații noi, capacitatea de observare, capacitatea verbală și nonverbală etc.
Exercițiu: Alegeți anotimpul preferat timp de 10 minute veți completa în jurnalul grafic desenând, scriind sau alegând imagini specifice numai anotimpului ales.
Introducerea interdisciplinarității în problematica actuală a didacticii reprezintă o necesitate care pune accent pe reconsiderarea metodelor clasice și utilizarea lor într-un spirit euristic, modern, alături de metodele activ-participative recomandate de didactica actuală. metodologia predării-învățării presupune în cadrul educației artistico-plastice o învățare prin cooperare, prin colaborare, producând astfel o confruntare de idei, opinii și argumente; se creează multiple situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a educabililor, pe implicarea lor activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a unui grup de educabili.
1.3. Aspecte interdisciplinare în predarea educației plastice
Învățământul de masă constituie un concept fundamental în formarea și dezvoltarea educabilului ca om social. Ștefan Bârsănescu definește educația activitate conștientă de influențare a educabilului printr-o triplă acțiune de îngrijire, îndrumare, cultivare, în direcția sensibilizării sale față de valorile culturale și, ulterior, pentru crearea acestora. Iar E Durkheim afirmă faptul că educația reprezintă acțiunea generațiilor adulte îndreptată asupra generațiilor tinere, în intenția inducerii de stări fizice, intelectuale și morale reclamate de viața socială, în general, dar și de mediul social pentru care sunt destinați indivizii.
Prin interdisciplinaritate se înțelege raportul de cooperare și coordonare între disciplinele de studiu, între structurile întregului conținut educativ. Întotdeauna finalitatea educației este realizată prin intermediul tuturor disciplinelor. Spiritul interdisciplinar este constituit de obiectivele specifice și de obiectivele comune ale mai multor discipline sau arii curriculare.
Activitățile plastice relaționează cu celelalte obiecte de învățământ; se realizează un transfer de cunoștințe de la o disciplină la alta către obiectul educație plastică în funcție de cunoștințele și posibilitățile educabililor de exprimare artistică. Compozițiile plastice ale elevilor sunt o mărturie pentru profesorul de educație plastică care arată în ce măsură s-au implicat activ la lecții, ce au înțeles și care este rezultatul aplicării lor în compoziții.
Artele reprezintă natura și viața de zi cu zi cu toată exuberanța acestora adusă în școală. Alternative ale lecției de educație plastică ca forme de organizare a procesului didactic sunt:
excursii și vizite didactice
activități cultural-artistice
vizionări de filme tematice
tabere naționale
manifestări cultural-educative în biblioteci sau muzee
Ochiul observă esențialul și expresivul din bogăția elementelor realității, relațiile dintre forme și culori, precum și relațiile dintre părțile componente ale unui obiect și ansamblu. Interdisciplinaritatea operează între obiectul educație plastică și celelalte obiecte de învățământ adesea. În cele ce urmează voi prezenta câteva exemple.
Limba și literatura română este un obiect care oferă educabililor o multitudine de informații și le dezvoltă concepția legată de valorile frumosului și expresivității imaginației plastice. Lectura literaturii române și universale îi poartă pe educabili pe tărâmuri fantastice, permițâdu-le întâlnirea cu diferite personaje ce sunt zugrăvite în culori și situații variate.
Elementele descriptive însuflețesc imaginația în realizarea unor lucrări plastice pline de contraste cromatice ce subliniază dinamismul întregii acțiuni. Operele cu tematică aventurieră au o influență pozitivă asupra modului de gândire al educabililor, iar descrierile de natură redau anotimpuri, forme și culori, diferite momente ale zilei, cântecul păsărilor, susurul apelor ș. a. Spre exemplu, se pot realiza imagini plastice deosebite având tematica poeziei de dragoste eminesciene sau, descrierile lui Mihai Sadoveanu, sau chiar „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Din punct de vedere al științelor exacte, matematica oferă cunoștințe și noțiuni legate de punct, linie, formă figurativă, figuri geometrice în spațiu etc. Educația plastică folosește informațiile geometriei pentru a reda construcții grafice exacte, sau, simetria unor ornamente cu caracter geometric de altfel întâlnite în țesăturile și cusăturile populare, precum și pe diferite imprimeuri. Exemplele care au la bază formele geometrice sunt infinite, educabilii putând gândi și experimenta structuri compoziționale cu variate semnificații și expresivități. Astfel:
pătratul: ca formă expresivă reprezintă gravitate și vigoare; însă, din perspectiva senzorială el este static, greu și limitat; din punct de vedere subiectiv și simbolic, pătratul denotă posesia, echilibrul perfect,
materia. Kazimir Malevici îi atribuie roșul pătratului, utilizându-l în multele sale lucrări
triunchiul: dă impresia de mișcare lentă, reprezentând totodată gândirea supremă, credința și gelozia. Forma expresivă a triunghiului se asociază cu simbolistica agresivității și violenței; artistul Ingo Glass realizează lucrări plastice tridimensionale cu forma triunghiului, cromatic alegând galbenul
cercul: o altă formă geometrică, folosită în compozițiile plastice, poate avea de asemenea o multitudine de Ingo Glass simboluri și semnificații. El reprezintă rațiune, puritate, adevăr, mișcare continuă și îi corespunde
culoarea albastru; cercul dă impresia privitorului de ușor și mobilitate, de împlinire și perfecțiune expresivă.
Kazimir Malevici
Toate construcțiile liniare realizate cu ajutorul instrumentelor de geometrie în timpul orelor de educație plastică, au menirea de a consolida chiar și deprinderile de lucru cu acestea. Educabilii pot folosi astfel cunoștințele de la disciplina matematică pentru a realiza o compoziție plastică bine echilibrată, simetrică și armonioasă cromatic.
Istoria artelor interacționează cu disciplinele istorie, geografie, franceză, engleză și germană. Educabilii recunosc numele localităților, autorii, curentele artistice și literare în timpul orelor de educație plastică. Termenul de contre-jour provine din limba franceză și înseamnă „a privi împotriva luminii”. Secolele XIX și XX fac referire la revoluția artistică din Franța, unde se dezvoltă pictura în plain-air (aer liber), sculptura ronde-bosse (realizată în relief, statuie) sau tehnica de lucru a emailului cloisonne. În concordanță cu acești termeni de proveniență franceză apar și numele artiștilor Monet, Manet, Degas, Ingres etc.
Din limba engleză provine cuvântul design, adică util și frumos. Pronunțarea corectă a termenilor și analogiile realizate de elevi cu limbile străine, respectiv istoria, ușurează desfășurarea lecțiilor de educație plastică, precum permit și o înțelegere a condițiilor sociale, politice și culturale a acelor timpuri.
Istoria românilor vorbește despre marile personalități ale picturii românești – C.D. Rosenthal, Theodor Aman, O. Bancilă, N. Grigorescu – elevii putând desluși evenimentul ilustrat în picturi/ opere, vestimentația epocii, modul de concepere a lucrării, cromatica sau mesajul pictorului. Istoria are meritul de a trezi în sufletul tinerei generații mândria de a fi român, sentimente de dragoste și respect față de înaintași, trăiri ce pot fi prezentate în compozițiile cu tematică istorică.
Disciplina biologiei se întrepătrunde cu educația plastică atunci când se studiază structuri ale naturii care prin stilizare se transformă în structuri plastice. Organizarea compoziției decorative are la bază o varietate de forme vegetale și zoomorfe, culoarea lor reprezentând izvor
Creativitate prin puzzle
de inspirație nesecat în realizarea motivelor decorative pentru propriile lucrări. Frumoasele țesături și cusături populare românești demonstrează imaginația și varietatea prelucrării motivelor decorative de către artiștii populari.
Geografia este studiată și în cadrul educației plastice; trebuie observată fauna, flora si formele de relief; în baza acestor obsevații, educabilii prezintă în compozițiile plastice peisaje în funcție de formele de relief (peisaj marin, de deltă, de câmpie, de deal și montan, sau, în funcție de anotimp).
Educația muzicală are de asemenea multe elemente comune cu arta. Spre exemplu, noțiunea de ritm apare și în muzică:
întinderea ritmului plastic corespunde duratei sunetului muzical
înălțimea este asemănată cu înălțimea sunetului muzical
calitatea este asociată cu timbrul în muzică
accentul corespunde accentului muzical
intervalul, corespunde de altfel celui muzical
gamele cromatice – gama caldă se poate picta pe fundalul muzical al gamei majore, iar cea rece pe al gamei minore.
Atât în pictură, cât și în muzică, sunt frecvente noțiunile de studiu, compoziție, linie și ritm. Transferul cunoștințelor de la alte obiecte de învățământ către obiectul educație plastică trebuie asigurat în primul rând de către profesorul de educație plastică, care dotat cu aceste cunoștințe, dirijează și incită în mod creator pe elevi să le folosească în realizarea propriilor lucrări. Elevii pot aplica în compozițiile plastice proprii cunoștințele acumulate la alte obiecte. Însă, cei care nu se informează, nu citesc sau nu observă mediul în care trăiesc nu vor reuși dezvoltarea unei memorii vizuale. Iar educabilii care au un nivel scăzut nu vor obține în activitățile plastice rezultate superioare, datorită capacității reduse de a transpune în imagini plastice diferite aspecte ale realității, precum și datorită lipsei de imaginație.
În spațiul școlar, cadrele didactice sunt responsabile pentru transmiterea și asimilarea valorilor morale. Calitatea educativ-artistică prezentată în cadrul activităților interdisciplinare este transformarea inovatoare, permanenta diversificare a temelor plastice în raport cu tehnicile abordate în scopul dezvoltării aptitudinilor elevilor.
Tânăra generație descoperă latura sensibilă a lor prin creație, prin impuls și inovație. Scopul artei este acela de a marca, într-un mod organizat, adevăratele valori ale întregii umanității și de a transmite mesajul artistic întregii comunități.
Constantin Brâncuși afirma: Viața se aseamănă cu o spirală. Nu știm în ce direcție este ținta ei, dar trebuie să mergem în direcția pe care o credem cea justă, iar munca de artist însemna Să creezi ca un zeu, să poruncești ca un rege, să muncești ca un rob.
Coloana Sărutului, Constantin Brâncuși
2. DIDACTICA INTERDISCIPLINARITĂȚII
2.1. Didactica aplicată centrată pe elev
Didactica centrată pe elev este o filosofie educațională și o metodologie didactică în cadrul căreia elevul cu specificul său de dezvoltare, nevoile și interesele sale este pus în centrul procesului didactic, iar profesorul își asumă rolul de mentor și îndrumător în cunoaștere.
Învățarea în acest context este una personală, rezultată din contactul direct cu situația de învățare, activă prin implicarea directă a elevului în construcția cunoștințelor, și, relevantă pentru contextul de viață particular al tuturor și al fiecăruia în parte și interiorizată, ca bază a dezvoltării viitoarelor cunoștințe și abilități.
Centrarea pe elev devine atât o condiție de calitate și eficiență a procesului formativ cât și una dintre cele mai la îndemână căi de rezolvare a numeroaselor dificultăți pe care le cunoaște și amplifică învățământul contemporan:
diminuarea motivației pentru învățătură;
lipsa de atractivitate a programului școlar pentru elevi;
scăderea gradului de implicare a acestora în activitatea de învățare;
diminuarea importanței acordate imaginației, creativității și afectivității elevilor în favoarea prețuirii exagerate a gândirii și memoriei acestora;
favorizarea abordărilor mecanice și reproductive în învățare în defavoarea celor euristice;
accentuarea pronunțată a abordării pasive de către profesor/elev a activității didactice, rutină și monotonie în procesul de învățământ;
tratarea frontală nediferențiată a întregii clase de elevi de către profesori;
scăderea performanțelor școlare.
Totodată, centrarea pe elev pornește de la cunoașterea elevului și implicarea caracteristicilor sale de dezvoltare, a nevoilor și intereselor de învățare în toate etapele procesului didactic: evaluare, proiectare și predare. Metodele folosite urmăresc realizarea unei învățări active, care să conducă la înțelegerea și interiorizarea cunoștințelor și construirea propriei învățări de către elev. Astfel, se pune accentul pe formarea de abilități transdisciplinare care să îi permită elevului independența și autodeterminarea învățării în scopul dezvoltării competenței de învățare de-a lungul întregii vieți; prin cooperarea cu ceilalți, elevii se angajează într-o învățare experiențială, holistică, prin care își construiesc propriul sistem noțional.
Predarea-învățarea se realizează în cadrul parteneriatului profesor-elev, în care profesorul joacă rolul de mentor și ghid. Prin strategia didactică se propun situații de învățare activă, elevul ajungând prin efort propriu la cunoaștere precum și să aleagă ceea ce este relevant pentru el în învățare, cum să învețe, unde și împreună cu cine.
Centrarea pe elev propune trecerea accentului de la:
Activitatea profesorului la activitatea elevului;
Responsabilitatea exclusivă a cadrului didactic la responsabilizarea elevului;
Conținutul la procesul și abilitățile transversale;
Dependența în învățare la independență și autodeterminare;
Învățarea individuală la învățarea împreună în cadrul grupului.
CLASA TRADIȚIONALĂ:
lipsa comunicării sociale
lipsa interacțiunii sociale
nu sunt valorificate caracteristicile de vârstă
distanța profesor – elev
CLASA CENTRATĂ PE ELEV:
comunicare socială permanentă
interacțiune socială în scopul învățării
valorificarea caracteristicilor de vârstă
apropierea profesor – elev
Ceea ce ne aduce în plus clasa centrată pe elev este de fapt centrarea pe fiecare copil având în vedere faptul că fiecare copil are abilități și cunoștințe înțelese, interiorizate, durabile și gata de folosit în situații de învățare ulterioare, un copil ale cărui abilități transdisciplinare pe care le transferă în situații de viață cotidiană, este un copil care are o motivație crescută pentru învățare, este responsabil și implicat în propria învățare, se simte bine la școală, are abilități prosociale crescute și abilități de comunicare superioare.
În clasa centrată pe elev, profesorul este mai ocupat, dar cu mai multe satisfacții în activitate, obține performanță profesională și are mai puține probleme comportamentale de rezolvat.
Strategiile educaționale se caracterizează prin plasticitate, polivalență și determină comutări flexibile între acțiunile profesorului și cele ale elevului, între modurile de organizare frontală, de grup și individuală, combinatorica metodelor și mijloacelor, taxonomia nerestrictivă a obiectivelor educaționale și variabilitatea principiilor practice.
Cel asupra căruia urmează să se centreze strategia și cel care urmează să o integreze și valorifice este una și aceeași persoană: beneficiarul activității didactice, elevul/studentul/adultul. Ca atare, chiar atunci când e vorba de distincția teoretică dintre strategii ale predării și strategii ale învățării, daca vom avea în vedere perspectiva finalității lor, vom constata ca ele fac parte dintr-o singură categorie de strategii: acelea centrate pe elev.
Atunci când se pune problema configurării unei strategii educaționale, există mai multe perspective de focalizare:
obiectivele de realizat, în funcție de acestea se structurează întregul curriculum;
conținuturile pe care se centrează procesul didactic, strategiile depind de natura, complexitatea și volumul acestora;
metodele prin care acesta se prelucrează, comunică, asimilează, profilul strategiei este determinat, în mod fundamental, de metoda pe care se articulează ;
selectarea, combinarea și dozarea componentelor strategiei în raport cu ansamblul factorilor determinanți;
În concluzie, acțiunea de structurare concretă a oricărei strategii educaționale trebuie să pornească de la factorul uman dat și să parcurgă toate dimensiunile curriculum-ului, inclusiv componenta evaluării. Integrând acestei ultime accepțiuni ale conceptului de strategie educațională (și cea mai des folosită în demersurile practice) observațiile anterioare, se poate proceda la o sistematizare teoretică a celor mai utilizate taxonomii ale strategiilor:
forma de organizare a activității: individuală, microgrupală, frontală;
modul de organizare a conținutului învățării: fragmentat, integrat, global;
modul de prezentare a conținutului învățării: expozitiv, problematizat, euristic;
modul de intervenție a profesorului în timpul lecției: permanent, episodic, alternative;
modul de programare a sarcinilor aplicative și de consolidare: imediat, seriat, amânat.
Dacă la aceste criterii adăugăm și altele cum ar fi: modul de dirijare a învățării, tipul învățării, tipul de raționament abordat, natura competentelor dominante, mijloacele de învățământ folosite, tipul lecției avem o imagine de ansamblu asupra diversității paletei strategiilor educaționale prin intermediul cărora se poate interveni activ și creativ în activitățile didactice.
Prezentarea comparativă a centrării pe profesor în raport cu centrarea pe elev
2.2. Strategii educaționale în dezvoltarea creativității elevului
Termenul de „creativitate” în psihologie a fost introdus de G. Allport, care apreciază că fenomenul creativității desemnează un ansamblu de trăsături proprii fiecărui individ, iar potențialul creativ existent la toți oamenii poate fi actualizat și dezvoltat.
Procesul de predare-învățare-evaluare include creativitatea în toate momentele actului didactic; aceasta relaționează cu idealul educațional fiind o necesitate constantă și un scop al procesului de învățământ în vederea formării și dezvoltării educabilului. Conceptul de frumos apare la toate nivelurile și componentele procesului de învățământ, iar prin învățarea activă se permite dezvoltarea aptitudinilor artistice în activitățile centrate pe elev.
Este sarcina noastră să selectăm activități ce implică un grad de activitate optim. Fără a judeca aprioric nivelele, putem utiliza scala în planificarea activității. Este util să ne punem următoarele întrebări:
Ce ar trebui să facă elevul?
Care este nivelul de la care putem porni? (dacă elevului îi prezentăm un set nou de abilităti, vom utiliza o etapă pasivă – din punctul de vedere al implicării elevului – , dacă dorim ca elevul să exerseze activități, vom utiliza o etapă activă)
Ce contează mai mult în această activitate, acumularea de noi cunoștințe și abilități sau explorarea/exersarea de roluri sociale?
Programele școlare au stabilite valori și atitudini concrete care trebuie să se regăsească la sfârșitul anului școlar. Spre exemplu, la clasa a XI:
disponibilitatea pentru receptarea informației culturale și artistice
manifestarea inițiativei în raport cu fenomenul cultural
valorizarea propriei sensibilități estetice și pe a celorlalți, în context intercultural
conștientizarea dimensiunii educaționale a fenomenului cultural-artistic
cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de activitate diverse
Putem defini învățarea activă ca un proces ce permite subiectului învățării un contact direct cu materialul studiat. În mod uzual, prin învățare activă înțelegem un tip de activitate didactică ce se bazează, în principal, pe activitatea elevului, pe intervenția sa nemijlocită, transformatoare asupra materialului de studiat.
Stilul de predare trebuie adaptat stilurilor de învățare, precum și programei școlare. Cercetările arată ca implicarea activă a elevului în rezolvarea sarcinilor educaționale facilitează o învățare superioară cantitativ și calitativ celei tradiționale. Prin implicare activă se înțelege interacțiunea directă a subiectului cu conținutul învățarii, transformarea acestuia de către elev și conceperea de răspunsuri personalizate de către elev.
Activitatea în echipă
Învățarea activă are o tradiție lungă în științele educației. Deși la nivel de principiu este acceptată de majoritatea profesorilor, ea este aplicată relativ puțin. Învățarea activă presupune renunțarea la metodele expozitive de predare și facilitarea de contacte cât mai frecvente și mai diverse cu materialul de învățat. Urmatoarele sugestii pot facilita o învățare activă:
Învățarea prin descoperire, cu ajutorul materialelor concrete (texte, produse, obiecte);
Acordarea unui timp de reflecție, în care elevul alcătuiește un răspuns punctual la o situație dată;
Alcătuirea de grupe de elevi, care primesc o sarcină parțială din sarcina cursului;
Încurajarea gândirii critice;
Utilizarea metodelor de grup (focus grup, brainstorming, etc.) în căutarea răspunsurilor adecvate;
Învățarea pe bază de proiect, conceperea activității didactice ca proiect de cercetare aplicată.
Principalul beneficiu al utilizării învățării active este rata mai bună a învățării. Al doilea beneficiu este dezvoltarea abilitaților de muncă individuală și de grup, exersarea abilitaților metacognitive și dezvoltarea gândirii critice.
Un dezavantaj al strategiei este consumul mare de timp și restructurarea didactică necesară. Metodele expozitive permit transmiterea unei cantități mai mari de informație pe unitate de timp.
Exemplu de utilizare a învățării active:
Scopul activității: realizarea unei compoziții plastice în baza lecturii unei poezii eminesciene
Subiecții: elevi de liceu sau ciclu gimnazial
Justificarea temei: Stimularea aptitudinilor artistice plecând de la un text literar
Învățarea este un proces care determină o schimbare de durată a comportamentului celui care învață, a modului de a gândi, simți și acționa a acestuia.
Învățarea experiențială este o strategie didactică bazată pe ideea că profitul maxim în învățare se obține prin experimentarea de situații inedite și transferul de cunoștințe astfel obținute la situații noi de învățare. Experiențele de învățare pot fi pozitive sau negative; rolul profesorului este de a asigura/facilita experiențele pozitive.
Din perspectiva psihologică, omul tinde să învețe și să repete experiențele pozitive, care îi satisfac nevoile. Experiența de învățare este mai importantă decât conținutul acesteia. Mai mult, experimentarea de situații este o modalitate mai eficientă de învățare decât receptarea de informații sau aplicarea lor în settinguri artificiale.
Învățarea experiențială are o tradiție lungă. Cel mai utilizat model (formalizare artificială) este cel a lui Kolb, denumit Ciclul Învățarii Experențiale (CIE). Conform acestui model evaluarea are patru etape.
etapa experiențială – etapa concretă, activă, în care elevul este expus unei experiențe de învățare;
etapa reflexiv-recapitulativă, în care elevul observă consecințele acțiunii sale, analizează experiența de învățare;
etapa concluzivă – este o etapă a conceptualizării experienței, bazată pe observația elementelor comune cu alte experiențe similare;
etapa de planificare – este o etapă activă, de planificare și experimentare a unor noi experiențe.
Piramida învățării
Dintre strategiile analizate, strategia experiențială este cea mai non-directivă și centrată pe experiențele elevului. Marea ei calitate constă în flexibilitatea acesteia în raport cu situații concrete. Deși modelul Kolb este preferat de majoritatea profesorilor, există diverse variante ale acestui model. În orice caz, trei elemente sunt indispensabile: existența unei experiențe de învățare; existența unei perioade de reflexie; și, existența unei perioade de planificare a noi experiențe pornind de la datele proaspăt învățate. Această strategie poate fi folosită în orice context, în variante mai mult sau mai puțin controlate de profesor.
Ca orice strategie centrată pe elev și aceasta se realizează cu consum mare de timp. În plus, strategia necesită o implicare reală a elevului în experiența educațională, ceea ce nu este posibil fără un grad optim de motivare a acestuia.
Elevi C.E.S. integrați în învățământul de masă
Exemplu de utilizare a strategiei:
Scopul activității: înțelegerea conceptului de cerințe educaționale speciale
Subiecții: elevi din ciclul liceal
Justificarea temei: elevii învață să comunice cu elevii cu cerințe educaționale speciale și să aprecieze aptitudinile fiecăruia, având ca reper teoretic un elev cu cerințe educaționale speciale. Înțelegerea faptului că elevii trebuie să beneficieze de programe personalizate este esențială în ridicarea calității predării.
În concluzie, opțiunile strategice sunt multiple, depinde de noi modul în care selectăm strategia optimă. În decizia noastră ne bazăm pe elemente contextuale (ce țin de cunoașterea elevului, dar și a noastră) și elemente curriculare (ce țin de obiectivele și conținutul activității, de mijloacele de învățare existente și de obiectivele pe termen lung.
2.3. Evaluarea în procesul de învățământ
Evaluarea apare ca o componentă a actului pedagogic de instruire și educare a elevilor, cât și a oricărei strategii de organizare și conducere a învățământului în ansamblu.
În cadrul procesului de învățământ, activitățile de predare, învățare, evaluare constituie elemente importante care se află în strânsă legătură. Orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste trei activități influențează modalitățile de realizare a celorlalte, generând o adevărată reacție în lanț, care impune revenirile și revizuirile necesare. Din acest motiv, cele trei procese de predare, învățare, evaluare trebuie proiectate în același timp.
Procesul de predare – învățare îmbină un act de comunicare, de transmisiune socială cu un efort de însușire, de apropiere din partea copilului. Cadrul didactic este cel care inițiază dialogul, selectează și structurează materialul, propune și organizează activitatea elevului cu acest material, inclusiv fixarea sa în memorie. Implicându-se activ,educabilul își formează noi mecanisme de achiziție, adică noțiuni, operații, structuri cognitive în măsură să-i înlesnească pe un plan mereu nou preluarea de informații relevante din datele concrete și verbale ce i se oferă progresiv. Mesajele externe acționează prin intermediul condițiilor interne (echipamentul mintal al educabilului format din structuri cognitive operatorii).
A preda nu este sinonim cu a spune, eventual a dicta și a cere ora viitoare restituirea verbală a celor spuse. Formalismul se naște tocmai din echivalarea facilă între «a preda» și a « spune».
A preda înseamnă:
„a prezenta fapte, exemple”;
a propune elevilor o activitate asupra acestora, a-i conduce să le analizeze, să le compare;
a extrage apoi esențialul;
a organiza și îndruma actul de învățare;
a face operante cunoștințele în exerciții, activități aplicative”.
Însușirea noțiunilor noi presupune stăpânirea unor reprezentări sau noțiuni anterioare (noțiuni – ancora), care să ofere premise pentru însușirea noilor cunoștințe. Un conținut anumit se consideră accesibil când beneficiul, sporul de cunoștințe datorat învățării este proporțional cu investiția de efort/exercițiu depus. Desigur, anumite noțiuni pot fi asimilate mai de timpuriu, dar cer un efort și un timp mult prea mari (relația nu mai este liniară între efort și rezultat).
Actul de evaluare poate fi definit ca fiind, procesul menit să măsoare și să aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educație sau a unei părti a acestuia, a condițiilor și a operațiilor folosite în desfășurarea activității, prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, în vederea luării deciziilor privind ameliorarea activității în etapele următoare.
Înțelegerea deplină a naturii acestui proces și a locului sau în ansamblul activității de învățământ face însă necesară precizarea scopului urmărit, a funcțiilor ce le îndeplinește, a condițiilor de realizare și a rolului sau în corelație cu multiple laturi ale activității de instrucție și educație.
Scopul actului de evaluare este întotdeauna de a se constata în mod obiectiv efectele unei acțiuni pedagogice și de a aprecia aceste rezultate în perspectiva obiectivelor stabilite. Această funcție se exprimă în măsurarea și descrierea concretă a stării existente, a rezultatelor obținute. Ea furnizează datele și informațiile necesare pentru adoptarea măsurilor de ameliorare a activității. O bună măsurare și apreciere a rezultatelor și a proceselor încheiate poate să aducă contribuții semnificative la îmbunătățirea activității.
Principiile curriculumului bazat pe competențe în evaluarea centrată pe elev:
se concentrează asupra procesului de învățare, mai curând decât asupra celui de predare;
definește ce trebuie să dobândească elevii în termeni de cunoștințe, abilități și competențe, pentru a li se conferi o calificare;
definește competențele sau rezultatele învățării care trebuie dobândite în termeni de criterii de performanță clar exprimate, ușor de utilizat în vederea evaluării elevilor;
ia în considerare principiile comune de formare profesională ale UE: Cadrul European al Calificărilor (EQF) și competențele cheie asociate acestuia, pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
Profesorul și elevul în noua structură în învățământul modern au aceiași poziție în cadrul claselor active, relația dintre ei cunoaște unele reevaluări, fiind astfel în conformitate cu valorile societății contemporane; mai exact, cu libertatea, responsabilitatea și acceptarea ideii că relația se construiește pe/în experiența comună .
Din această perspectivă, cea a evaluării centrate pe elev, profesorul :
nu mai este deținătorul absolut al cunoștințelor;
misiunea sa se mută de pe transmiterea de cunoștințe spre organizarea cadrului și activității în care acestea pot fi acumulate și utilizate;
devine partener de învățare al elevului;
Evaluarea – educație plastică
formează la elevi abilități sociale care favorizează interacțiunea și cooperarea în realizarea învățării .
Elevul :
poate să își exprime puncte de vedere proprii referitoare la o problemă;
argumentează și pune/își pune întrebări cu scopul de a înțelege mai bine fenomenele, de a realiza sensul unor idei;
cooperează în rezolvarea sarcinilor;
dă dovadă de inițiativă, spirit critic, participare și implicare personal
FACTORII IMPLICAȚI ÎN ALEGEREA EFICIENTĂ A SISTEMULUI DE METODE
Cele mai utilizate metode didactice în procesul de predare-învățare-evaluare în învățământul modern sunt: observația, conversația euristică, experimentul, demonstrația didactică, algoritmizarea, modelarea, problematizarea, jocul didactic și învățarea programată .
Prin motivația învățării se înțelege „totalitatea mobilurilor care declanșează, susțin energetic și direcționează activitatea de învățare”. Constituie motive ale învățării anumite trebuințe de bază cum sunt: trebuința de autorealizare, de afirmare prin succesul școlar; dorința de a obține note bune, pentru a satisface părinții sau pentru a fi printre performanții clasei; teama de pedeapsa, de eșec; anumite interese, opțiuni profesionale.
Practic, învățarea are la bază atât motive externe (nota, lauda, pedeapsa), cât și motive inferioare activității ca atare. Un școlar învață la început sub presiunea unor cerințe externe, pentru ca ulterior să fie animat de un interes cognitiv, care ține de categoria motivelor intrinseci alături de aspirațiile cu direcționare profesională, de satisfacția lucrului bine făcut.
Atracțiile și preferințele pentru o disciplină sau alta constituie doar premisele formării intereselor. De fapt, problema nu este de a aștepta apariția spontană a motivației, ci de a pune accentul pe organizarea condițiilor de învățare, astfel încât acestea să devină factor de întărire. Produce efecte motivaționale percepția clară a scopului, a obiectivelor activității, care justifică drumul ce urmează a fi parcurs; apoi perspectiva aplicabilității în practica sau pentru pregătirea ulterioară care merită efortul depus.
Dacă în structura clasică a procesului evaluativ identificăm doar două componente: evaluare = măsurare + apreciere, recentele cercetări în domeniu ne oferă un model mai complex de analiză a procesului evaluativ, numit „modelul secvențial al evaluării” (dupa C. Stan, 13 ) care analizează urmatoarele componente: verificare + măsurare + semnificare + argumentare.
Prezentăm în schema de mai jos o vizualizare a relației dintre aceste componente. Așa cum se poate observa în schema de mai jos, modelul secvențial spre deosebire de cel tradițional de analiză a structurii procesului de evaluare este structurat pe patru niveluri între care există strânse corelații: nivelul verificării, măsurării, semnificării, argumentării.
Momentul verificării reunește modalitățile propriu-zise de predare cu informațiile acumulate de educabili în vederea obținerii performanțelor școlare, mai exact metodele de verificare și instrumentele de verificare.
Momentul al doilea în procesul de evaluare se referă la măsurare. Acesta este un procedeu care prezintă reguli și concepte abstracte cu anumiți indicatori empirici.
Semnificarea constă în atribuirea de conotații între performanțele școlare ale educabililor și standardele docimologice aferente lor; este un nivel de congruență stabilit anterior prin intermediul operației de măsurare, fiind concretizat în practica școlară prin notă și calificativ.
Ultima componentă, cea de-a patra, este argumentarea. Ea are rolul de a conferi transparență în procesul de evaluare comparativ cu modul în care este receptată de educabili.
În practica didactică, argumentarea are:
forma normativă: enunțarea clară de către cadrul didactic a criteriilor de evaluare care stau la baza acordării notelor/calificativelor
forma formativă: expunerea succintă a corectitudinii notei/calificativului cu scopul de a mobiliza educabilul, de a antrena motivația acestuia în a depăși nivelul de performanță atins la un moment dat.
În accepția didactici moderne, procesul de învățământ încorporează și o a treia funcție – aceea de evaluare. Evaluarea completează ciclul de intervenție al cadrului didactic asupra educabilului. Ea vine să ghideze acțiunea profesorului și a copiilor săi, să ajute la luarea deciziilor legate de buna desfășurare a procesului de predare – învățare, de introducere a unor îmbunătățiri și ajustări cerute de mersul predării și învățării.
3. CONCEPTUL DE INTERDISCIPLINARITATE
ÎN EDUCAȚIA PLASTICĂ
3.1. Educația plastică în învățământul primar
În viziunea interdisciplinară, demersul didactic presupune conceptul de a învăța să cunoști; importante sunt conexiunile între diferitele cunoștințe și capacitatea elevului de a pătrunde esența demersului științific. A învăța „să faci” înseamnă învățarea prin creativitate, precum și învățarea unor practici referitoare la cunoștințele însușite.
Abordarea interdisciplinară în învățământul primar poate fi definită prin predarea conceptelor sau a principiilor care se fac în cadrul mai multor discipline, reieșind multiple aplicații și fațete ale fiecărui principiu în sfera disciplinelor în care sunt aplicabile. Astfel, este necesară o educație care să deplaseze accentul spre conștientizare, cooperare, spre gândire critică, spre adaptabilitate și interpretarea unei lumi în continuă schimbare.
Avantajele în învățământul primar sunt multiple din punct de vedere interdisciplinar:
se oferă educabilului și profesorului o structură care respectă ierarhia cunoștințelor anterior dobândite;
se permite transferul de informații și rezolvarea de noi probleme;
se decompartimentează și se reduce tentația dogmatismului;
se constituie o abordare economică din punctul de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoștințe și volumul de învățare prin caracterul larg de aplicabilitate al conceptelor generale;
este motivat educabilul prin racordarea la realitățile pe care le întâlnește;
este centrată pe demersurile afective și intelectuale ale educabilului;
se stimulează interesul pentru a învăța ceva nou.
Totodată, există și dezavantaje în abordarea interdisciplinară:
nu se centrează pe utilitatea disciplinei;
are o tendință de generalizare abuzivă;
transferul de informații se poate produce greu, ceea ce duce la ruptura dintre teorie și practică;
teoria este simplificată, dând naștere unor generalizări pripite din partea educabilului;
disciplina nu are o singură structură posibilă, iar schema de organizare este arbitrară.
În ceea ce urmează, voi prezenta un proiect de lecție aplicat din perspectivă interdisciplinară, la clasa I. Astfel, în cadrul unei activități extracurriculare s-au contopit artele plastice cu comunicarea, religia și muzica. Proiectul a fost intitulat „Constantin Brâncuși – zeul țăran plăsmuit de satul românesc” (anexa 1) și s-a derulat pe parcursul mai multor ore:
doamna învățătoare s-a axat pe comunicare: importanța lui Constantin Brâncuși în viața cultural-artistică a românilor și poziționarea sa geografică în județul Gorj (satul Hobița)
doamna profesoară de religie a vorbit elevilor despre simbolistica operelor lui Constantin Brâncuși și satul românesc
doamna profesoară de educație plastică a coordonat elevii în realizarea unor compoziții plastice care aveau ca și temă operele lui Constantin Brâncuși, punctul de plecare fiind satul românesc și arta populară.
Ultima oră din acest proiect interdisciplinar a întrunit toate aspectele unui sat românesc, elevii au desfășurat și susținut multiple activități care au avut drept scop comemorarea sculptorului român, inclusiv prezentarea portului polular și hora satului.
PROIECT DE LECȚIE
Instituția de învățământ: Colegiul Național „George Coșbuc” – Motru
Aria curriculară: Arte
Obiectul: Educație plastică
Profesor: Popescu Lucica Ionela
Motîntău Daniela
Căpățână Delia
Clasa: I A
Data: 5 martie 2019
Unitatea de învățare: Marile personalități ale României
Conținutul: Rolul decorativ al punctului și al liniei în arta brâncușiană
Tema plastică: Punctul și linia – elemente decorative
Subiectul lecției: „Constantin Brâncuși ”
Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi
Scopul: folosirea elementelor de limbaj plastic – punctul și linia – într-o compoziție care respectă simboluri din arta brâncușiană
Competențe generale:
Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate;
Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice;
Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic;
Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic.
Competențe specifice:
1.1. identificarea grupelor de culori din cercul cromatic;
1.2. utilizarea adecvată a materialelor și a instrumentelor de lucru;
3.1. separarea între punct și linie atât ca elemente decorative, de construcție, cât și ca semnificații;
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1 – să folosească adecvat materialele și instrumentele de lucru;
O2 – să utilizeze un limbaj artistic adecvat, conform nivelului de vârstă, folosind termeni specifici artei ca: linii orizontale/verticale/curbe, punct decorativ, friza decorativă, repetiția , alternanța, joc de fond,expresivitate cromatică, element singular ș.a.;
O3 – să compună spațiul plastic cu ajutorul punctului și liniei;
O4 – să obțină echilibru compozițional;
O5 –să folosească principiile artei decorative ;
Psihomotorii:
O1 – să observe punctul și linia în planșele didactice;
O2 – să realizeze o compoziție echilibrată, valorificând punctul și linia – elemente de limbaj plastic;
Afectiv-atitudinale:
O1 – să prezinte interes și implicare afectivă;
O2 – să persevereze în studiul operelor brâncușiene;
O3 – să devină un viitor consumator de artă, promovând bunul gust și frumosul.
Strategii didactice:
Metode și procedee de lucru: instructajul verbal, conversația, observarea sistematică, observarea individuală, audiție muzicală, demonstrația, exercițiul, explicația
Mijloace de învățământ: manuale, lucrări ale elevilor, albume de artă, planșe didactice
Materiale de lucru: caiet, pensule,culori de apă, pahar pentru apă, paletă pentru culori, bloc de desen, apă, stilou, creion, radieră, compas, riglă
Forme de organizare: frontal, individual
Locul de desfășurare: sala de clasă
Durata: 50 de minute
Evaluare: formativă, în concordanță cu itemii prezentați
Bibliografie:
Educație artistică plastică, Victor Pavel, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Metode de învațământ, Cerghit Ioan, Iași, Editura Polirom, 2006
Webografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i
SCENARIUL DESFĂȘURĂRII LECȚIEI
Elevii de la învățământul primar beneficiază cel mai mult de o învățare activă și interdisciplinară; un alt exemplu relevant pentru artele plastice este tema anotimpurilor. Se realizează astfel conexiuni între poezii tematice și exerciții de comunicare, care „se desăvârșesc” printr-un desen sau colaj plin de originalitate și copilărie. Din punct de vedere plastic, elevii își consolidează și perfecționează deprinderile practice de decupare, îndoire, îmbinare și lipire a diferitelor materiale pentru obținerea unui produs finit, dezvoltându-și gândirea creatoare, atenția voluntară și trăsăturile de caracter (dependență în acțiune ,perseverență ) .
Arta în sistemul de învățământ actual reprezintă un mijloc de comunicare și de cunoaștere continuă. Metodele didactice abordate de profesorul de educație vizuală urmăresc îndeplinirea competențelor didactice, concretizate într-o acțiune permanentă de dirijare a procesului de formare a personalității fiecărui elev în direcția realizării unei concordanțe între ceea ce vrea , ceea ce poate și ceea ce trebuie să facă elevul. Treptat, își găsește o pasiune în artă care ulterior îl motivează să aprofundeze ”frumosul” pentru a deveni o parte integrantă a existenței sale.
Anotimpul „Primăvara” este vestit la clasele primare printr-un colaj cu diferite tehnici de lucru – decupaj, pliere a hârtiei, lipire, origami, organizare compozițională – precum și printr-o activitate de observare a naturii și joc creativ.
3.2. Educația plastică și disciplinele umaniste
Educația plastică la clasele gimnaziale are rolul de a dezvolta capacitatea de exprimare plastică, sensibilitatea, imaginația și creativitatea artistică. Educabilul trebuie să utilizeze adecvat materialele , instrumentele și să abordeze tehnici variate de lucru. Întregul demers didactic are la bază un proces bine structurat în vederea amplificării capacității de receptare a mesajului vizual-artistic.
Modul de abordare a conținutului de informații se realizează într-o continuă relație cu celelalte discipline, se operează cu aceeași termeni de limbaj și cu aceleași elemente de morfologie plastică, oferind imagini concrete în dezvoltarea spiritului creator, prin cunoașterea și analiza unor creații autentice.
Educația vizuală și educația artistică sunt studiate la clasele liceale unde programa școlară permite o planificare interdisciplinară. Educabilii sunt motivați să exprime interes și cooperare prin transpunerea elementelor de limbaj plastic din spațiul real în spațiul plastic; feed-back-ul trebuie asigurat mai ales prin metodele exercițiului cu demonstrația teoretică și practică, relaționând cu conversația euristică. Profesorul de educație plastică interacționează cel mai ușor cu limba și literatura română, istoria, geografia, biologia, muzica sau educația fizică.
Subiecte plastice care pot fi abordate în concordanță cu disciplina limba și literatura română, având sursa de inspirație:
operele literare: – au drept scop descrierea prin desen/pictură a unui personaj, a unei întâmplări, a unui decor, peisaj sau chiar starea afectivă și psihologică a scriitorului
– reprezintă o inepuizabilă sursă de inspirație ce descriu situații, comportamente psihologice, conflicte între personaje ș.a.
teatrul:- profesorul discută cu elevii despre dramaturgii studiați la clasă – Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Shakespeare ș.a. – și piesele de teatru ale acestora
– elevii argumentează importanța anumitor scene sau fragmente din piesele de teatru; prin interacțiunea profesor-elev-cunoștințe acumulate la limba și literatura română are loc desfășurarea procesului didactic
– elevii reușesc să organizeze spațiul plastic, să evidențieze centrul de interes și să creeze o armonie cromatică în compoziția plastică
poezia: – elevii selectează o poezie studiată la clasă sau a poetului preferat – Mihai Eminescu (Glossă, Scrisoare I, Luceafărul, Ce te legeni, Revedere, Lacul), George Bacovia (Nervi de primăvară, Plumb, Lacustră, Strigoii), Vasile Alecsandri (Vestitorii Primăverii, Toamna, Iarna, Dumbrava roșie, Făt-Logofăt, Legenda rândunicăi, Dorul româncei, Hora) etc.
– în baza poeziei, ei vor realiza o compoziție plastică echilibrată și unitară.
Chiar dacă au genul liric drept sursă de inspirație, este necesar ca elevii să respecte:
principiile compoziționale și mijloacele de expresie plastică: paginația, structura, ritmul, contrastul, proporția, simetria/asimetria, juxtapunerea, suprapunerea ș.a
regulile de bază ale compoziției plastice: unitate în varietate (respectare unor scheme compoziționale, echilibru în contrast, organizare compoziționala închisă/deschisă, armonia culorilor) și varietate în unitate (prin diversitatea liniilor, formelor, culorilor, contrastului și ritmului)
centrul de interes : are rolul de a atrage atenția privitorului, el poate fi evidențiat printr-un accent de culoare, prin detalii, suprapuneri grafice ș.a.
În funcție de nivelul de pregătire intelectual și de aptitudinile artistice, elevul a reușit să elaboreze cât mai complex compoziția plastică. La clasele de liceu, elevii au realizat compoziții excepționale precum : Lacul de Mihai Eminescu, Scrisoarea III de Mihai Eminescu, Primăvara de Vasile Alecsandri, portretul lui Marcel Marceau, portretul lui Shakespeare, portretul lui Mihai Eminescu, portretul lui Marin Sorescu, portretul lui George Coșbuc, Romeo și Julieta de William Shakespeare, scene din operele de teatru ale lui Ion Luca Caragiale etc.
Lacul de Mihai Eminescu Scrisoarea III de Mihai Eminescu
Primăvara de Vasile Alecsandri
Portretul lui Marcel Marceau
Portretul lui Shakespeare
Portretul lui Marin Sorescu
Portretul lui Mihai Eminescu
Portretul lui George Coșbuc
Romeo și Julieta de William Shakespeare
Lacul de Mihai Eminescu
Scene din operele de teatru ale lui Ion Luca Caragiale
În ceea ce urmează voi prezenta două proiecte de lecție care au fost abordate la clasă; un proiect aplicat la clasa a IX-a evidențiază biologia în relație cu educația vizuală – elevii au reușit să reprezinte grafic plante și animale într-o manieră proprie, au folosit tipurile de mină B2, B3…B10 în vederea elaborării crochiurilor artistice și și-au dezvolat simțul de observare/estetic. Totodată, mijloacele de învățământ de care au beneficiat elevii au fost atlasul botanic, atlasul zoologic și diverse planșe didactice.
PROIECT DE LECȚIE
Instituția de învățământ: Colegiul Național „George Coșbuc” – Motru
Aria curriculară: Arte
Obiectul: Educație vizuală
Profesor: Popescu Lucica Ionela
Clasa: a IX-a E
Data: 5 martie 2019
Unitatea de învățare: Materiale și tehnici de lucru
Tema plastică: Imaginea bidimensională – desenul
Subiectul lecției: „Studiu după plante/flori”
Tipul lecției: evaluare
Scopul: dezvoltarea simțului de observație și estetic
Competențe generale:
Receptarea într-o manieră personală a mesajului artistic la universul vizual
Folosirea unor mijloace artistice pentru exprimarea sensibilității estetice
Competențe specifice:
1.3 Identificarea unor materiale și tehnici, a funcției lor expresive și a relației dintre imaginea lor bi- și tridimensională și ambient
2.1 Realizarea unor crochiuri care evidențiază calitățile artistice ale unor lucrări bi și tridimensionale
2.2 Realizarea unor schițe ale unor lucrări bi- și tridimensionale imaginate
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1 – să folosească creionul de mină B2, B3…B10 în vederea elaborării schițelor după plante, flori
O2 – să valorifice elementele de limbaj plastic – punctul și linia
O3 – să emită judecăți de valoare în evaluarea studiilor realizate
Psihomotorii:
O1 – să reprezinte grafic plantele/florile/animalele într-o manieră proprie, având pentru acestea modele din cărți sau imagini plastice
O2 – să realizeze crochiuri artistice de observare și de impresie
Afectiv-atitudinale:
O1 – să dorească dezvoltarea simțului de observare și estetic ;
O2 – să aprecieze un studiu în creion, justificând alegerea făcută conform criteriilor de evaluare;
Strategii didactice:
Metode și procedee de lucru: instructajul verbal, conversația, observarea sistematică, observarea individuală, demonstrația, exercițiul, analiza plastică
Mijloace de învățământ: atlas botanic, atlas zoologic, lucrări ale elevilor, planșe didactice
Materiale de lucru: bloc de desen, creion B2…B10, radieră, coli A4 colorate, cărți cu plante, atlas botanic
Forme de organizare: frontal, individual
Locul de desfășurare: sala de clasă
Durata: 50 de minute
Evaluare: formativă, în concordanță cu itemii prezentați
Bibliografie:
Educație plastică, Doina Marian, clasa a IX-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2009;
Desen, Maria Ilioaia, Adina Nanu, Gheorghe Roșu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968
Atlas botanic școlar, Atlas zoologic școlar
Webografie:
SCENARIUL DESFĂȘURĂRII LECȚIEI
Aspectele din trecut sunt cunoscute de elevi prin studierea istoriei. Clasa a XI-a are ca și Unități de învățare – Patrimoniul imobil, respectiv Patrimoniul mobil; din această perspectivă am elaborat un proiect de lecție aplicat la clasă având drept scop analiza plastică a operei lui Sandro Botticelli.
Obiectivele proiectului de lecție vizează interesul pentru Patrimoniul mobil, importanța Renașterii pentru artă și întreaga civilizație, morfologia imaginii care se regăsește în operele mitologice ale lui Botticelli, judecăți de valoare și comparații între artist și perioada în care a trăit.
Pentru reușita acestei lecții de predare , un deosebit merit s-a datorat metodelor/procedeelor de lucru (conversația, demonstrația și analiza plastică), precum și materialelor de lucru (videoproiector, laptop,cărți cu reproduceri). Filmul documentar prezentat elevilor chiar a stârnit interesul lor, reușind să emită adevărate judecăți de valoare cu privire la Renașterea artistică.
PROIECT DE LECȚIE
Instituția de învățământ: Colegiul Național „George Coșbuc” – Motru
Aria curriculară: Arte
Obiectul: Educație vizuală
Profesor: Popescu Lucica Ionela
Clasa: a XI-a E
Data: 5 martie 2019
Unitatea de învățare: Patrimoniul mobil
Tema plastică:Sandro Botticelli
Subiectul lecției: Analiză plastică
Tipul lecției: predare
Scopul: dezvoltarea simțului de observație și estetic
Competențe generale:
Receptarea într-o manieră personală a mesajului artistic la universul vizual
Folosirea unor mijloace artistice pentru exprimarea sensibilității estetice
Competențe specifice:
1.1 Evidențierea elementelor de limbaj plastic și a relațiilor dintre ele în scopul interpretării imaginilor artistice bi- și tridimensionale – desen, pictură, foto,
1.2 Analiza modului în care sunt reprezentate timpul și spațiul în imaginea bi- și tridimensională
2.2 Realizarea unor schițe ale unor lucrări bi- și tridimensionale imaginate
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1 – să identifice contrastele cromatice în reproducerile de artă
O2 – să valorifice morfologia imaginii într-o analiză plastică
O3 – să emită judecăți de valoare în evaluarea studiilor plastice
Psihomotorii:
O1 – să analizeze plastic operele de artă într-o manieră proprie
O2 – să realizeze comparații între artist, perioada în care a trăit și cromatica din operele sale
O3 – să realizeze scheme compoziționale de observare după reproduceri de artă
Afectiv-atitudinale:
O1 – să dorească dezvoltarea simțului de observare și estetic ;
O2 – să aprecieze operele de artă, justificând alegerea făcută conform criteriilor de evaluare;
Strategii didactice:
Metode și procedee de lucru: instructajul verbal, conversația, observarea sistematică, observarea individuală, demonstrația, analiza plastică
Mijloace de învățământ: reproduceri după Sandro Botticelli
Materiale de lucru: cărți cu reproduceri, reviste de artă, videoproiectorul, laptop, coli, pix
Forme de organizare: frontal, individual
Locul de desfășurare: sala de clasă
Durata: 50 de minute
Evaluare: formativă, în concordanță cu itemii prezentați
Bibliografie:
Educație artistică, Adina Nanu, clasa a XI-a, Editura CD Press, București, 2006;
Desen, Maria Ilioaia, Adina Nanu, Gheorghe Roșu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968
Reviste de Artă
Webografie:
https://www.google.ro/search?q=reproduceri+van+gogh&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj25f-xtvnWAhVJVxQKHdM7BYMQ_AUICigB&biw=1440&bih=745
http://blog.art.com/artwiki/~/piet-mondrian/
https://www.google.ro/search?biw=1440&bih=745&tbm=isch&q=kandinsky&sa=X&ved=0ahUKEwj2h86Rt_nWAhVEBBoKHfAOAz8QhyYIMA
SCENARIUL DESFĂȘURĂRII LECȚIEI
3.3. Educația plastică și științele exacte
Eu am vrut să înalț totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru omenire.
Constantin Brâncuși
Atelierul lui Brâncuși
Tînăra generație descoperă latura sensibilă a lor prin creație, inovație și impuls. Constantin Brâncuși este cel mai cunoscut sculptor român care a reușit să îmbine simplitatea și rafinamentul avangardei pariziene, acordând o importanță deosebită luminii, spațiului și raporturilor matematice.
Relația dintre limbajul artistic și cel matematic alternează între asemănări și deosebiri pentru a crea un contrast plin de creativitate. O analiză a conceptelor creație și descoperire conduce spre un echilibru între invenție și descoperire, între știință și artă. Se permite astfel dezvoltarea euristică a „micului creator” în spațiul școlar . Profesorul de artă are menirea de a traduce educabililor o formulă matematică în limbaj artistic.
Spre exemplu, artiștii români ai secolului trecut – Grupul SIGMA format din Ștefan Berlatan, Constantin Flondor, Elisei Rusu, Lucan Codreanu, Ion Gaiță și Doru Tulcan – au excelat în această direcție, ei au înțeles că matematica luminează și crează efecte dinamice prin simpla linie.
Interdisciplinaritatea în cadrul educației plastice susține structuralismul
Secvențe și interferențe și complexitatea. Ultimele decenii au dezvoltat anumite paradigme – spațiul, timpul, informația, metafora, comunicarea, semnul, limbajul, entropia, jocul, labirintul, ecologia, hrana, energia ș.a.. Înțelegerea lor este în prezent condiționată de metabolismul pe care educația plastică îl stabilește cu celelalte discipline. La clasă temele au fost abordate, elevii realizând compoziții elaborate și originale.
Matematica folosește o argumentare elegantă cu rezonanțe apropiate de artă, are un proces intuitiv care depinde chiar de inspirație; confluența dintre discipline se aseamănă „omului Renașterii”, cu multiple ecouri sau intersectări între artă și inovațiile matematice.
În mediul școlar, disciplina educație plastică dezvoltă compoziții elaborate din punct de vedere matematic:
linia
punctul
perspectiva
corpuri geometrice
natura statică cu figuri geometrice
compoziții decorative – jocul de fond etc
Elevii se integrează cu ușurință în această perspectivă interdisciplinară; ei observă interacțiunea puternică a localului și globalului, a părții și întregului. Spre exemplu, clasele gimnaziale au în studiul lor forma spațială, construcția și deconstrucția sa, elemente de perspectivă, epura, noțiuni din istoria artei ș.a.. Clasele liceale aprofundează cunoștințele din gimnaziu prin analiza plastică din istoria artei și compoziții plastice complexe. Elevul se dezvoltă treptat, și, prin interacțiunea cu cunoștințele profesorului, el își crează propriul stil, propriile concepte și idei artistice.
Evaluarea interdisciplinară este de fapt o cale prin care se oferă elevilor posibilitatea de a demonstra capacitatea și diversitatea cunoștințelor acumulate în timp, prin utilizarea instrumentelor adecvate fiecărui obiectiv de evaluare propus.
4. EDUCAȚIA PLASTICĂ ȘI ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
4.1. Expoziția de artă plastică „Corabia visurilor”
Tânăra generație descoperă latura sensibilă a lor prin creație, prin impuls și inovație. Scopul expoziției-concurs este acela de a marca , într-un mod organizat, adevăratele valori ale educației vizuale în școală, de a sensibiliza opinia publică și de a transmite mesajul artistic întregii comunități.
Este mai mult decât înălțător să întâlnești oameni pasionați de ceea ce fac și dedicați pentru cei din jur, oameni care înțeleg lumea artei creată de copii și tineri, mâini dibace ce oferă pasiunea și spijinul lor într-o nevoie a întregii comunități.
Calitatea educativ-artistică prezentată în cadrul acestei expoziții-concurs este transformarea inovatoare, permanenta diversificare a temelor plastice în raport cu tehnicile abordate în scopul dezvoltării aptitudinilor elevilor.
Frumosul există nu numai în artă și prin artă, ci și dincolo de ea, în societate, în natură și în comportamentul uman Se vorbește despre artă ca despre întruchiparea frumosului, iar despre frumos ca fiind cea mai înaltă distincție.
Expoziția-concurs „Corabia Visurilor ” a debutat în anul 2013 sub forma unei activități extracurriculare; inițiativa a aparținut prof. de arte vizuale Lucica Ionela Popescu și elevilor Colegiului Național „George Coșbuc”, care au fost susținuți atât de conducerea unității de învățământ cât și de conducerea Casei de Cultură a Municipiului Motru care a asigurat spațiul expozițional, mediatizarea sa și fondurile necesare desfășurării sale.
Prin fiecare ediție a expoziției-concurs „Corabia Visurilor” s-a încurajat potențialul creator al elevilor, s-a dezvoltat interesul pentru artă, iar munca depusă de elevi în creațiile lor oferă rezultate care merită să fie cunoscute și apreciate de întreaga comunitate.
Scopul proiectului urmărește :
întărirea relației dintre educația școlară și extrașcolară pentru modelarea personalității elevilor și eficientizarea procesului educațional
promovarea dialogului și a comunicării între elevi, urmărindu-se armonizarea condițiilor specifice fiecărei unități de învățământ cu exigențele sociale de ordin general
atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activități cu caracter extracurricular, conducând la creșterea numerică și calitativă a acestor acțiuni
realizarea unui schimb de informații artistice, opinii și cultivarea spiritului artistic în societate.
Pe de altă parte, obiectivele specifice ale proiectului sunt:
crearea premiselor pentru o colaborare amplă între școală și instituțiile orășenești;
încurajarea potențialului creator al elevilor;
dezvoltarea interesului pentru cunoștințele artistice la elevi
implicarea activă în probleme de artă plastică și decorativă
încurajarea elevilor în găsirea de soluții în rezolvarea problemelor legate de arta plastică, pe plan local și național
Oportunități de promovare a artei plastice și decorative
Proiectul se adresează elevilor claselor I-XII din învățământul de cultură generală și vocațional de artă vizuală, elevi de la Palate și Cluburi ale elevilor din țară, cadrelor didactice organizatoare și coordonatoare de grup.
Obiectivele expoziției-concurs „Corabia Visurilor”au fost realizate, obținând astfel încurajarea potentialului creator al elevilor, dezvoltarea interesului pentru cunoștințele artistice și găsirea de soluții în rezolvarea problemelor legate de arta plastică.
Tema ediției a IV-a a fost „Visul – ideal transcedental” – S-au denotat pentru auditoriu concept ca “vis transcendental”, “a priori”, “a posteriori”, “vis Freudian”, “reverie”, “forme de imaginație voluntare sau involuntare”, “visul lui Icar”, ”vis religios”, ”vis de copil”..
Elevii se implică în activitățile extracurriculare și se regăsesc cu ușurință în arta abstractă, unde omul e plasat între exterior și interior, între eul meu și sinele meu, între conștient și inconștient, aș putea chiar adăuga între eul meu și tu – lumea.
Arta abstractă are la bază protestul împotriva academismului și naturalismului care îndepărtează din imaginea plastică elementele lumii vizibile și așează în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, exprimând, în formă pură, acțiunea raționalității și sensibilității umane; Michel Seuphor, unul dintre cei mai buni cunoscători și susținători ai direcției abstract-expresioniste numește artă abstractă toată arta care nu conține nici un reper, nici o evocare a realității observate, fie că această relație este sau nu punctul de plecare al artistului. Toată arta pe care trebuie să o judecăm, în mod legitim, din punctul de vedere al armoniei, al compoziției, al ordinii – sau al dezordinii, al contracompoziției sau al dizarmoniei deliberate – este abstractă; în alt loc subliniază aspectele referitoare la temele lumii obiective care sunt mai puțin numeroase, mai limitate, și, în primul rând, mai uzate decât cele ce se găsesc în lumea spiritului. La rândul său, Marcel Brion scrie: voi spune, cu plăcere chiar, și o voi demonstra mai departe( în volumul său „Artă abstractă”) că arta abstractă ni se pare mai capabilă să exprime o mai înaltă și profundă spiritualitate decât arta figurativă.
Prin arta abstractă eu înțeleg că îmi pot exprima vizual sinele, ce reflectă în viziunea lui Freud un complex de instincte și de tendințe refulate…polul pulsional al personalității, depozitar al tendințelor instinctive, și, prin studiul asupra artei expresionist-abstracte am reușit să controlez Sinele prin Eul și Supraeul meu.
Expoziția – concurs „Corabia visurilor” are intenția de a sublinia locul deosebit de important pe care îl are educația plastică în formarea și dezvoltarea personalității elevului, învățându-l o nouă modalitate de a comunica și de a se comunica.
Peisajul pare la prima vedere un subiect banal, dar elevii descoperă cât de spectaculos poate fi experimentul cromatic, cât de mult contează limbajul cromatic în exprimarea stărilor, gândurilor și propriilor metamorfoze sufletești. Libertatea culorii și a formei traduc intensitatea emoțiilor…inspirația provenind dintr-o necesitate interioară.
Lucrările plastice ale elevilor din cadrul acestei expoziții-concurs transmit sentimentul, ideea celui care le- a creat; s-a observat că până la vârsta de 14 ani, le este caracteristică pentru creația plastică descoperirea și mai puțin invenția – ei trăiesc o surpriză în fața hârtiei de lucru.
Punctul și linia sunt cele mai simple, dar cele mai importante elemente de limbaj plastic. Plecând de la ele, elevii au realizat compoziții nonfigurative extraordinare, echilibrate și unitare din punct de vedere compozițional. Modul în care am abordat tema plastică la clasă, modelele prezentate, sursa de inspirație a determinat, de asemenea, stimularea creativității.
Un alt exemplu, este tema portretului, care pune accent pe observarea mimicii – elevul tratează doar câteva detalii, restul fiind subtil, transparent și fără importanță pentru el; desenează în mare ceea ce vede și subliniază ceea ce îl caracterizează. Pe de altă parte, expoziția prezintă stiluri și tehnici diferite de lucru.
Privind o operă de artă, elevul învață să o analizeze plastic, să îi observe detaliile, transparența, acuratețea, paginația, cromatica și contrastele, realizează analogii între operă și artist, între artist și perioada în care a trăit.
Am coordonat în fiecare an acest tip de activitate extrașcolară cu rolul de a face cunoscută necesitatea artei pentru fiecare dintre noi – arta nu are public cu vârsta. Din punctul meu de vedere , prin artă înțeleg frumosul, trecutul, exteriorizarea eului interior, descătușare de grijile vieții, pasiune și culoare.
Mă bucur că am reușit să stimulez o mare parte din elevi să lucreze nu cu obligație, cât cu plăcerea de a se descoperi pe sine, de a se juca cu tehnicile artistice și culoarea. Apreziez efortul fiecăruia, devotamentul lor față de artă și față de sinceritatea lor emotivă din lucrări. Frumosul în artă întruchipează cea mai înaltă distincție , cel mai înalt grad de desăvârșire. Frumosul există nu numai în artă și prin artă, ci și dincolo de ea, în societate, în natură și în comportamentul uman.
4.2. Voluntariatul prin artă
Voluntariatul reprezintă o activitate extracurriculară prin care elevul găsește o modalitate de a întări și susține comunitatea, de a face bine aproapelui și de a ajuta persoanele aflate în dificultate. Astfel, elevii pot să își exercite drepturile și responsabilitățile de membri ai comunității și pot chiar stabili puncte de legatură între diferite culturi.
În prezent, lumea a devenit din ce în ce mai mică, mai egoistă și mai interdependentă. Rolul voluntariatului este transformarea în acțiune declarația Națiunilor Unite potrivit căreia „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”, iar acesta este cu atât mai important în viața elevilor – dacă doresc să trăiască într-o lume mai bună trebuie să contribuie la crearea sa.
Avantajele celor care desfășoară activități de voluntariat variază de la satisfacția personală și până la dobândirea de experiență în viitorul domeniu de activitate.
În decursul mai multor ani am desfășurat multiple activități de voluntariat care și-au atins scopul și obiectivele propuse, implicând în mare măsură elevii Colegiului Național „George Coșbuc” din Motru. Unul dintre acestea e proiectul realizat în parteneriat cu Spitalul Municipal Motru „Lumea copilăriei”.
Elevii de la Colegiul Național ”George Coșbuc”, coordonați de către prof. Popescu Lucica Ionela , împreună cu dr. Costescu Mihaela Mădălina și Pr. Popescu Ovidiu Dumitru au devenit eroii din poveste, dând un strop de culoare și bucurie copiilor internați la secția de pediatrie. Am conceput aceste picturi special pentru a înveseli atmosfera, deloc ușoară pentru un copil aflat într-un salon de spital. Personaje sunt dinamice și amuzante, toate menite să le distragă atenția micuților de la tratamente. Pereții goi ilustrează acum o poveste, pe care ochii ghiduși de copil o urmaresc, uitând chiar și pentru o clipă de …”au!”
Albă ca Zăpada, Winnie-ursulețul de pluș, Silvester și Tweety, Bamby, Chip și Dale ș.a. înfrumusețează acum pereții secției de pediatrie de la Spitalul Municipal Motru.
Am dorit să creez o lume a copilăriei în spațiul unui spital unde este cea mai mare nevoie.
Punctul de plecare al proiectului a fost: de la cultură la respectarea dreptului copilului, de la sănatate la educație , cei mici merită tot ce-i mai bun.
Obiectivele proiectului au vizat:
să se inițieze și să se dezvolte relații de prietenie între elevii Colegiului Național „George Coșbuc” , Motru;
să-și dezvolte atitudinile de respect și de interes față de semenii aflați în dificultate;
să se desfășoare activități cultural artistice;
să se implice activ în problemele de artă decorativă;
să se încurajeze potențialul creator al elevilor;
să conștientizeze nevoia artei în viața fiecăruia – „Arta nu are public cu vârsta”.
Scopul activității de voluntariat și-a atins scopul prin:
atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activități cu caracter de voluntariat, conducând la creșterea numerică și calitativă a acestor acțiuni;
întărirea relației dintre educația școlară și extrașcolară pentru modelarea personalității elevilor și eficientizarea procesului educațional.
Proiectul „Lumea copilăriei” s-a desfășurat în perioada 1 ianuarie 2015 – 31 august 2017, iar beneficiarii au fost elevii, cadre didactice participante, părinții și copiii comunității locale, precum și din împrejurimi. Totodată, sponsorii proiectului au fost pr. Popescu Ovidiu Dumitru și prof. Popescu Lucica Ionela, care au asigurat materialele necesare proiectului de voluntariat: vopsea lavabilă, coloranți, culori acrilice, pensule, farfurii și pahare de unică folosință, creioane, videoproiector, laptop, creioane ș.a.
O astfel de abordare schimbă și echilibrează relațiile de putere și responsabilitate pentru beneficiul copiilor și drepturilor lor, mai ales pentru copiii aflați în situații de risc, de suferință. Consider cã este un pas important în cunoașterea eficientă de către copii și tineri a drepturilor de care beneficiază și punerea lor în aplicare; mă refer în primul rând la dreptul de informare și de participare activă în viața comunității locale. Abordarea aceasta care se centrează pregnant pe rolul jucat de elevi în propria viață se înscrie în principiile noii sociologii, ei deținând astfel valoarea ca și categorie socială, fiind capabili să emită idei, păreri, strategii construite de ei în propria lor manieră, o dată ce au procesat informațiile necesare din lumea înconjurătoare.
Pictura pe pereți definește design-ul pentru suflet și reîntoarcerea la pictura murală. Elevii Colegiului Național „George Coșbuc” din Motru , alături de coordonatori, au realizat picturi originale pline de culoare și talent, dorind să reflecte o simbioză între arta renașterii și arta contemporană. Fiecare spațiu pictat a fost personalizat prin alegerea subiectului plastic inspirat din desenele animate clasice; s-a folosit o gamă largă de tehnici și metode de transpunere a picturii pe pereți, iar culorile sunt non-toxice și rezistente în timp.
FOTOGRAFII ÎN CADRUL PROIECTULUI DE
VOLUNTARIAT
„LUMEA COPILĂRIEI”
Salonul „Albă ca Zăpada și cei 7 pitici”:
Salonul „Bamby”:
Salonul „Winnie, ursulețul de pluș”:
Acțiunile de voluntatiat prin intermediul artei te ajută să elimini stresul, să îți dezvolți abilitățile practice, să legi prietenii și să fii util comunității; acestea nu trebuie privite asemenea unei corvoade. Este adevărat că „fericirea constă în a dărui și nu în a primi”, însă se întâmplă adesea să dăruiești și să și primești – zâmbete, strângeri de mână, îmbrățișări, satisfacții sufletești.
În timpul acțiunilor, am observat bucuria elevilor voluntari de a participa la pictură, de a se integra în colectiv, de a comunica cu cei aflați în suferință și de a progresa în studiul artelor decorative. Totodată, elevii participanți au găsit pe această cale maturizarea lor din punct de vedere civic; un motiv pentru a deveni voluntar prin artă este dorința de a oferi vieții lor un scop și o direcție.
Fiecare elev a participat din propria inițiativă, fără constrângeri, în funcție de timpul liber și de stilul său de viață.
De-a lungul anilor am constatat, ca și cadru didactic, că elevii sunt talentați chiar și cei netalentați, foarte întreprinzători, atenți și sensibili cu cei din jur, precum și dornici de a învăța conceptul de „frumos în artă”. Frumosul artistic este considerat cristalizare a frumosului natural…Frumosul din natură, cu armonia formei specifică structurilor cristaline simple, dar și domeniului vegetal și configurației lumii animale, se desăvârșește prin stabilitatea formei atemporale a artei. Prin urmare, arta nu este evadare din realitate, ci o integrare în ea.
4.3. Art-terapia la copii
Art-terapia învață copiii și oamenii mari deopotrivă, să se exprime, să dea frâu liber creativității. Fie că este art-terapie prin pictură, art-terapie prin modelaj, art-terapie prin joc, art-terapie prin teatru sau dans, copilul învață să devină el însuși, să se exprime liber să devină încrezător în forțele sale proprii, să comunice și să relaționeze, într-un cuvânt, să fie un copil fericit.
Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan și autentic, o experiență care în timp duce la împlinire personală, vindecare emoțională și profunda transformare. Atelierul de art-terapie este locul în care copiii își exprimă emoțiile, trăirile, temerile și dorințele. Rolul psihologului este acela de a modera și de a încuraja exprimarea liberă, spontană, într-o atmosferă degajată, în care copilul se simte în siguranță și protejat.
Ședințele de art-terapie se desfășoară astfel:
sunt coordonate de un psiholog psihoterapeut, o persoană care are abilități de relaționare interumană , abilități de lucru cu copiii (în cazul grupurilor de copii) și care este capabilă să asculte, să înțeleagă, să identifice nevoile fiecăruia și să caute o cale de a răspunde acestor nevoi.
se pot desfășura în grupuri mici de 5-7 persoane, grupuri mai mari de 8-10 persoane sau individual.
durata unei ședințe variază de la 60 la 100 de minute în funcție de scopul, obiectivele, activitățile propuse și mai ales de mărimea grupului.
se desfășoară într-un mediu creat special, un spațiu în care participanții se vor simți în siguranță și în care se pot exprima liber.
Întrebarea „Cui se adresează art-terapia?” poate avea următoarele răspunsuri:
art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate vârstele: copii, adolescenți, adulți și vârstnici, care pot întâmpina dificultăți fizice , emoționale, spirituale sau intelectuale. Tuturor acestor persoane art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie.
persoanelor cu tulburări alimentare sau cu alte comportamente adictive, care își doresc să descopere motivele care determină astfel de tulburări și să găsească o cale potrivită pentru ei de a renunța la acestea.
Astfel, prin atelierul de art-terapie copilul va reuși:
să-și dezvolte stima de sine și spontaneitatea care vor facilita integrarea emoțională și comportamentală în grup.
să-și formeze abilități de comunicare și relaționare, printr-un contact verbal și non verbal adecvat cu ceilalți.
să-și exprime sentimentele și emoțiile, dorințele și nevoile, să se descopere în fața celorlalți atunci când este pregătit.
să-și dezvolte capacități cognitive precum atenția, limbajul, gândirea, memoria, creativitatea.
să-și reducă și să elimine anxietățile, frustrările, inhibițiile prin descărcarea creativă a tensiunilor acumulate.
să-și dezvolte toleranța la frustrări prin dezvoltarea autocontrolului.
să-și formeze abilități de relaționare și cooperare adaptate nevoilor și cerințelor grupului.
atelierul se desfășoară pe module. Un modul durează trei luni(12 ședințe), o ședință pe săptamână a 60 de min.
la atelierul de art-terapie vor participa 5 – 8 copii în fiecare grup.
Totodată, atelierul are următoarele obiective:
descoperirea și exersarea unor modalități cât mai eficiente de interacțiune și comunicare între părinți și copii.
creșterea stimei de sine, a independenței, expresivității și creativității.
conștientizarea tiparelor de comunicare și a prejudecăților întâlnite în cadrul familiei și în special în relația părinți-copii.
diferențierea și delimitarea problemelor de cuplu și individuale ale părinților de relația cu copiii.
atelierul se desfășoară pe module. Un modul durează trei luni (12 ședințe), o ședință pe săptămână de 1h și 30 de minute. La atelier vor participa 5 – 7 părinți împreună cu copiii.
atelierul este conceput pe grupe de vârstă pentru copii: 4-7 ani ,7-10 ani, 10-14 ani.
Înainte de începerea primului modul de art-terapie, fiecare copil beneficiază de o ședință individuală gratuită de evaluare, la care este necesar să participe cel puțin unul dintre părinți. La sfârșitul fiecărui modul părinții beneficiază de o ședință de consiliere gratuită de 30 de minute în care se va discuta evoluția psiho-comportamentală a participanților la atelierul de art-terapie.
Unii ar putea spune că există și o altă posibilitate – o formă oarecare de dualism – și anume două contrarii existând simultan ca fiind co-egale și co-eterne. De exemplu, mintea (sau idealurile, sau ideile) și materia; sau, în morală, binele și răul. Totuși, dacă susținem această poziție în morală, nu există nici un motiv ultim pentru a numi
pe cineva bun și pe
Art-terapie prin artă și sunete
altcineva rău – cuvintele și alegerea lor sunt pur subiective dacă deasupra lor nu există ceva. Iar dacă există ceva deasupra lor, atunci nu mai avem un dualism adevărat. În metafizică, dilema constă în faptul că nimeni nu se bazează finalmente pe dualism. În spatele lui Yin și Yang există în umbră un Tao; în spatele zoroastrismului există un ceva sau cineva intangibil. Fapt este că în orice dualism rămânem cu o formă oarecare de dezechilibru sau tensiune, și există o tendință de revenire la monism.
Fie încercăm să găsim o unitate a acestora, fie, în cazul unui paralelism (al idealurilor, sau al ideilor cu materialul), suntem nevoiți să găsim o relație, o corelare sau un contact între cele două, altfel rămânem cu un concept în care cele două merg împreună, fără să existe însă o unitate care să le determine să meargă astfel.
Așadar, în paralelismul la care se încearcă să se ajungă, există o tendință constantă a unei părți de a se subordona celeilalte, sau de a deveni o iluzie. Mai mult, dacă elementele dualismului sunt impersonale, rămânem cu aceeași problemă atât în ființă cât și în morală ca în cazul unei forme mai simple a impersonalului final.
Astfel, cred eu, dualismul nu constituie același gen de răspuns fundamental ca răspunsul întreit. Probabil că ar fi bine să arăt că atât în existență cât și în morală, creștinismul oferă un răspuns unic și suficient cu privire la dualismul prezent, care, la origine este totuși un monism. În existență, Dumnezeu este duh – acest lucru este la fel de adevărat despre Tatăl ca despre Duhul Sfânt, dar și despre Fiul, înainte de întrupare. Astfel, începem cu un monism; dar prin crearea universului material din nimic de către Dumnezeul infinit, se creează un dualism. Trebuie să observăm că deși Dumnezeu a creat ceva care n-a existat mai înainte, nu este vorba totuși de un început din absolut nimic, pentru că El exista, voind.
CONCLUZII
Educația plastică are o dimensiune structurală interdisciplinară atractivă și motivantă în cadrul căreia educabilii învață cu plăcere și interes. Copiii au nevoie să achiziționeze și să proceseze eficient toate informațiile, stilul lor de învățare fiind unic.
Prin această lucrare metodico-științifică am urmărit definirea educației plastice din perspectiva interdisciplinarității; am reușit să aprofundez elementele învățate anterior de elevi prin completarea progresivă de subiecte și teme cât mai interesante, având drept scop evitarea monotoniei în sarcinile propuse în cadrul acțiunilor frontale. Elevii au răspuns cu spontaneitate, dorința de cunoaștere și exprimare, creativitate și originalitate la toate activitățile de predare-învățare-evaluare întreprinse.
Predarea interdisciplinară presupune o muncă consecventă, meticuloasă și variate cunoștințe; prin acest tip de predare am reușit :
să creez conexiuni între alte discipline
să comunic cu elevii pentru a descoperi și aprofunda noi cunoștințe
să aplic cunoștințele învățate prin activități practice
să economisesc timpul de învățare
să formez personalitatea elevului pe plan estetic, emoțional, intelectual, social, și fizic.
Am desfășurat lecții demonstrative la clasele primare, alături de doamnele învățătoare; am observat că învățământul primar beneficiază cel mai mult de o învățare activă și interdisciplinară. Din punct de vedere plastic, elevii își consolidează și perfecționează deprinderile practice de decupare, îndoire, îmbinare și lipire a diferitelor materiale pentru obținerea unui produs finit, dezvoltându-și gândirea creatoare, atenția voluntară și trăsăturile de caracter.
La clasele gimnaziale și liceale am interacționat cel mai ușor cu disciplinele limba și literatura română, istoria, geografia, biologia, muzica sau educația fizică.
Elevii sunt receptivi și cooperanți, motiv pentru care în decursul a zece ani am realizat multiple activități extrașcolare precum : expoziții școlare, expoziții personale ale elevilor cu aptitudini artistice deosebite, expoziția-concurs „Corabia visurilor”, activități de voluntariat „Lumea Copilăriei”, „Un nou început” , „Povești nemuritoare. Piticii isteți”ș.a..
În concluzie, interdisciplinaritatea reprezintă un întreg proces didactic focalizat pe interesul și experiența elevului, precum și adaptat la particularitățile individuale. Fiecare scop propus m-a obligat să adopt metode și procedee didactice variate în funcție de subiectul lecției, de vârsta elevilor, de volumul de cunoștințe, de nivelul de dezvoltare a deprinderilor lor cu privire la tehnicile de lucru precum și de transferul informațiilor din alte domenii de activitate.
BIBLIOGRAFIE
Constantin Cucoș, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, 2009
Cerghit, I.T. Radu, L. Vlasceanu – „Didactica” – clasa a X-a, E.D.P., Bucuresti, 1993
Radu, I.T. – Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului, E.D.P., Bucuresti, 1981
Stoica, A., – Reforma evaluarii in invatamant, Editura Sigma, Bucuresti, 2002
Manolescu, M.– Evaluarea scolara – un contract pedagogic, Editura Fundatiei culturale„Dimitrie Bolintineanu”, Bucuresti, 2002
Jinga, I., Istrate, E. – Manual de pedagogie, Editura All, 2006
Larousse – Dictionnaire de pedagogie, 1996, p. 124Cerghit ,I., -Sisteme de instruire alternative si complemantare, Ed.Aramis, Bucuresti,2002
Cucos, C. – Pedagogie, editia a II –a, Editura Polirom, Iasi, 2002
Radu, I.T.– Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Meyer, G. – De ce si cum evaluam, Editura Polirom, Iasi, 2002
Radu, I.T.– Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Gagne, R. – Principii de design ale instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997
Golu, P. – Psihologia copilului, Manual pentru clasa a X –a, E.D.P., Bucuresti, 1996
Ausubel, G., Robinson, F. – Invatarea in scoala, E.D.P., Bucuresti, 1981
Pavelcu, V – Elogiul prostiei, Ed. Polirom, Iasi, 1999
Constantin Prut, Dicționar de artă modernă și contemporană, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002
Munteanu Ana, Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iași, 2006
Album Kandinsky, Editura Meridiane, București, 1980
Dumitru Daba, Brâncuși, Editura de Vest, Timișoara, 2006
Adina Nanu, Educație artistică, , clasa a XI-a, Editura CD Press, București, 2006
Maria Ilioaia, Adina Nanu, Gheorghe Roșu, Desen, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968
Doina Marian, Educație plastică,clasa a IX-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2009;
Atlas botanic școlar, Atlas zoologic școlar
Victor Pavel, Educație artistică plastică,Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Cerghit Ioan, Metode de învațământ, Iași, Editura Polirom, 2006
Programa școlară Educație artistică, clasa a XI-a –ciclul superior al liceului, filierele teoretică (profil umanist) și vocațională (profil teologic)
Dumitru Ungureanu,Pedagogie și elemente de psihologia educației, București, 2005
Ungureanu, D.,Educatie si curriculum,Timisoara, Eurostampa,1999
Laurențiu Șoitu, Rodica Diana Cherciu, Strategii didactice centrate pe elev, București , 2006
Pălășan, Toader; Crocan, Daniel Ovidiu; Huțanu, Elena, Interdisciplinaritate și integrare – o nouă abordare a științelor în învățământul preuniversitar – Revista Formarea continuă a CNFP din învățământul preuniversitar, București, 2003
Pedagogie pentru examenul de obținere a GRADULUI II în învățământ,
Ionescu, Miron; Radu, Ioan, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
WEBOGRAFIE:
https://www.math.uaic.ro/~oanacon/depozit/Curs_7_Strat_didactice(I).pdf tps://slideplayer.com/slide/8999314/
http://pshihopedagogie.blogspot.com/2007/08/10-evaluarea-in-procesul-de-invat Barbie, J.M. – L’ Evaluation en formation, PUF, Paris, 1985, p.67
www.examentitularizare.ro
https://www.gokid.ro/art-terapie-cu-sunete-si-culori-atelier-kid-friendly/
https://www.paideia.ro/e-book/1840-frumosul-istoria-unui-concept-andra-panduru-9786067481266.html
http://www.rador.ro/2018/02/19/ziua-brancusi/
https://ro.pinterest.com/vouterb2/paul-klee/ http://blog.art.com/artwiki/~/piet-mondrian/ https://ro.pinterest.com/rijksmuseum/rembrandt-van-rijn/ https://www.scribd.com/doc/127932327/Expresivitatea-Elementelor-de-Limbaj-Plastic
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i
https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/jocul-mijloc-de-dezvoltare-a-personalita-ii
https://www.punctul.ro/sprijin-special-pentru-copiii-cu-cerinte-educationale-speciale/
cis01.central.ucv.ro/DPPD/StefanMihaela-Strategii%20de%20instruire.ppt
https://andradasorca.wordpress.com/author/andradasorca/page/2/
https://cuvintecelebre.ro/citate/autori/constantin-brancusi/
https://www.sanmerino.ro/mini-puzzle-melc-184.html
https://www.icr.ro/pagini/expozitie-ingo-glass-forma-culoare-lumina-spatiu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Kazimir_Malevici
http://elearning.masterprof.ro/lectiile/primara/lectie_01/vara.html
ANEXE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ
COLEGIUL NAȚIONAL CASA DE CULTURĂ A „GEORGE COȘBUC” MOTRU MUNICIPIULUI MOTRU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
„POMPILIU MARCEA” TÂRGU JIU
ORGANIZEAZĂ
EXPOZIȚIA-CONCURS JUDEȚEAN
DE ARTĂ VIZUALĂ
„CORABIA VISURILOR”
DOMENIUL CULTURAL-ARTISTIC, ARTE VIZUALE
EDIȚIA A IV-A, 26 MAI 2017
C.A.E.J., poziția 17
EXPOZIȚIA-CONCURS JUDEȚEAN
DE ARTĂ VIZUALĂ
,,Corabia visurilor“
PROIECTUL ORGANIZĂRII
EXPOZIȚIEI-CONCURS JUDEȚEAN
DE ARTĂ VIZUALĂ
„CORABIA VISURILOR”
EDIȚIA A IV-A, 26 MAI 2017
MOTRU – GORJ
INFORMAȚII DESPRE APLICANT:
Colegiul Național „George Coșbuc”, Municipiul Motru, județul Gorj, strada Margaretei, nr. 3, telefon 0253 410322
E-mail : colegiul_motru@yahoo.com
Web: http:// cngcmotru.uv.ro/
http://cngcmotru.blogspot.com/
Coordonator proiect/persoană de contact:
Prof. Valeriu Drulă, director
Prof. Rodica Păuna, director adjunct
Prof. Lucica Ionela Popescu :
Telefon – 0730742591; E-mail – lucica_popescu87@yahoo.com
Prof. Lidia Stan:
Telefon – 0724091370; E-mail – stanlidia70@yahoo.com
Casa de Cultură a Municipiului Motru, județul Gorj, strada Aleea Macului, nr. 29, telefon 0253 360637,
E-mail: casadecultura@gmail.com;
Coordonator proiect/persoană de contact:
Daniel Popescu, director
Gabriel Dorian Pauliș:
Telefon – 0764842286; E-mail – gabipaulis@gmail.com
Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea”, Municipiul Târgu-Jiu, județul Gorj, strada Mioriței, nr. 4, telefon 0353 405945, tel/fax 0253 237241
E-mail: scpompiliumarcea@yahoo.com
Web:http://scoala11.scoli.edu.ro
Coordonator proiect/persoană de contact:
Prof. Rozica Sevastița Carmen Pătrășcoiu, director
Prof. Diana Ileana Ciurea:
Telefon – 0726231926; E-mail – diana.ciurea@yahoo.com
INFORMAȚII DESPRE PROIECT:
B1: Titlul proiectului: Expoziție-Concurs Județean de Artă Vizuală „Corabia Visurilor”
B2: Tipul activității principale din cadrul proiectului: concurs-expoziție
B3: Domeniul cultural-artistic, arte vizuale
B4: Ediția a III-a, Motru, Gorj, 26 mai 2017
B5: Număr de participanți la proiect: 500
B6: Bugetul proiectului: 2000 lei
REZUMATUL PROIECTULUI:
Număr de elevi și număr de cadre didactice implicate: 500
Beneficiari direcți: elevii claselor I-XII, elevi de la Palate și Cluburi ale elevilor din județ, cadrele didactice organizatoare și coordonatoare de grup
Beneficiari indirecți: părinți, comunitatea locală
Activități propuse:
Activitatea I: Întâlnirea echipei de proiect
Activitatea II: Mediatizarea proiectului de către elevi
Activitatea III: Desfășurarea concursului „Corabia Visurilor” – faza pe școală
Activitatea IV: Desfășurarea concursului și a expoziției „Corabia Visurilor” – faza județeană
Activitatea V: Realizarea unui portofoliu al activităților desfășurate și distribuirea materialelor în județ
Descrierea activității principale:
Colegiul Național „George Coșbuc” Motru și Casa de Cultură a Municipiului Motru vă invită să participați la ediția a IV-a a expoziției-concurs „Corabia Visurilor”, care este dedicată elevilor din învățământul preuniversitar (primar, gimnazial și liceal). Vernisajul va avea loc în data de 26 mai 2017.
PREZENTAREA PROIECTULUI:
D1. Argument
Dacă nu întrebi ce este frumosul toată lumea știe, dar dacă întrebi , nimeni nu știe să răspundă. Se vorbește despre artă ca despre întruchiparea frumosului, iar despre frumos ca fiind cea mai înaltă distincție.
Calitatea educativ-artistică prezentată în cadrul acestei expoziții-concurs „Corabia Visurilor” este transformarea inovatoare, permanenta diversificare a temelor plastice în raport cu tehnicile abordate în scopul dezvoltării aptitudinilor elevilor.
Tânăra generație descoperă latura sensibilă a lor prin creație, prin impuls și inovație. Scopul expoziției-concurs este acela de a marca , într-un mod organizat, adevăratele valori ale educației vizuale în școală, de a sensibiliza opinia publică și de a transmite mesajul artistic întregii comunități.
Prof. Popescu Lucica Ionela împreună cu elevii de la Colegiul Național ”George Coșbuc” au conceput această activitate extracurriculară cu cinci ani în urmă, având o importantă colaborare cu Casa de Cultură a Municipiului Motru, care a asigurat spațiul expozițional, mediatizarea sa și fondurile necesare desfășurării sale.
Prin reușita edițiilor anterioare am hotărât să valorificăm rezultatele elevilor, organizând expoziția–concurs la nivel județean. Totodată , ne dorim să avem o participare numeroasă și de calitate .
D2. Scopul proiectului
Întărirea relației dintre educația școlară și extrașcolară pentru modelarea personalității elevilor și eficientizarea procesului educațional
Promovarea dialogului și a comunicării între elevi, urmărindu-se armonizarea condițiilor specifice fiecărei unități de învățământ cu exigențele sociale de ordin general
Atragerea efectiva a elevilor în organizarea unor activitati cu caracter extracurricular, conducând la cresterea numerică și calitativa a acestor acțiuni
Realizarea unui schimb de informații artistice, opinii și cultivarea spiritului artistic în societate.
D3. Obiectivele specifice ale proiectului
Crearea premiselor pentru o colaborare ampla intre scoala si institutiile orasenesti;
Incurajarea potentialului creator al elevilor;
Dezvoltarea interesului pentru cunoștințele artistice la elevi
Implicarea activă în probleme de artă plastică și decorativă
Încurajarea elevilor în găsirea de soluții în rezolvarea problemelor legate de arta plastică pe plan local și național
Oportunități de promovare a artei plastice și decorative
D4. Durata proiectului: 15 octombrie 2016-30 august 2017
D5. Tema concursului: „Visul- ideal transcendental”
D6. Echipa de proiect
Director adjunct, prof. Rodica Păuna, și elevii Clubului de Lectură „Labirint” al Colegiului Național „George Coșbuc” Motru, responsabili pentru un moment artistic în cadrul vernisajului expoziției-concurs „Corabia Visurilor”
Lucica Ionela Popescu, profesor de educație vizuală la Colegiul Național „George Coșbuc” Motru, responsabil bază de date și coordonator proiect
Lidia Stan, profesor de geografie la Colegiul Național „George Coșbuc” Motru, responsabil primire colete din județ și coordonator proiect
Diana Ileana Ciurea, profesor de educație vizuală la Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” Târgu-Jiu, responsabil bază de date și coordonator proiect
Gabriel Dorian Pauliș, responsabil design diplomă, afiș și mediatizare mass-media locală
Prof. diriginte Emilia Elinescu și elevii clasei a IX-a E,de la Colegiul Național „George Coșbuc” Motru, responsabili panotare și etichetare expoziție
Prof. diriginte Ana Daniela Mustață și elevii clasei a XI-a E, de la Colegiul Național „George Coșbuc” Motru, responsabili pentru vernisajul expoziției-concurs „Corabia Visurilor”
Comisia de Jurizare va fi formată din cadre didactice de specialitate, cu experiență, membri ai UAP Gorj; Comisia e propusă de comun acord de școlile partenere , aprobată prin decizie de către directorul școlii coordonatoare, având avizul Inspectoratului Școlar Județean Gorj
D7. PARTENERI IMPLICAȚI/ PARTICIPANȚI ÎN PROIECT
Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu
Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu
Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu
Școala Gimnazială „Gheorghe Tătărăscu” Târgu-Jiu
Școala Gimnazială Padeș
Școala Gimnazială „Mazilu Vipie Gheorghe” Valea Mînăstirii
Școala Gimnazială Nr. 1 Văgiulești
Școala Gimnazială Slivilești
Clubul Copiilor Motru
Școala Gimnazială Nr. 1 Motru
Școala Gimnazială Nr. 2 Motru
D8. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR
Activitatea I:
Titlul activității: ÎNTÂLNIREA ECHIPEI DE PROIECT
Tipul activității: înscrierea elevilor la diferite activități care se vor derula în cadrul proiectului
Data: 15 octombrie-5 noiembrie 2016
Locul desfășurării: amfiteatrul Colegiului Național „George Coșbuc” Motru
Participanți: șase elevi, patru cadre didactice și un reprezentant al Casei de Cultură Motru
Responsabili: Director adjunct, prof. Rodica Păuna; Lucica Ionela Popescu, profesor de educație vizuală; Lidia Stan, profesor de geografie; Diana Ileana Ciurea, profesor de arte vizuale, Ana Daniela Mustață, profesor de lb. română/lb. franceză; și Emilia Elinescu, profesor de lb. franceză
Descrierea activității:
În cadrul întâlnirii, profesorii coordonatori vor prezenta proiectul expoziției-concurs „Corabia Visurilor”. Se vor stabili responsabilitățile fiecăruia. Astfel, se va avea în vedere:
– crearea unei baze de date
– design-ul diplomelor, afișul
– mediatizarea concursului (prin mass-media locală, site-ul școlii și afișe)
– primirea coletelor din județ
– soluții pentru panotare și etichetare eficientă a lucrărilor plastice
– realizarea unui portofoliu și distribuirea materialelor în județ
Totodată, se vor anunța resursele financiare, materiale și umane care pot susține realizarea proiectului. Două echipe a câte trei elevi vor fi mesagerii proiectului; ei vor expune în școlile și instituțiile partenere un afiș de lansare a proiectului.
Activitatea II:
Titlul activității: MEDIATIZAREA PROIECTULUI DE CĂTRE ELEVI
Tipul activității: interacțiunea directă și indirectă a elevilor cu celelalte școli și instituții partenere din județ
Data: 6 noiembrie 2016 – 12 martie 2017
Locul desfășurării: sediul fiecărei instituții organizatoare și partenere a proiectului
Participanți: cadre didactice organizatoare, directorii instituțiilor partenere, elevii, părinții, comunitatea locală
Responsabili: fiecare coordonator din instituțiile partenere
Descrierea activității:
Activitatea de mediatizare a expoziției-concurs „Corabia Visurilor”, la nivel județean, presupune încheierea de parteneriate cu instituțiile de cultură din județul Gorj și de acorduri de parteneriat cu unitățile școlare din județ.
Două echipe de elevi vor fi desemnate cu mediatizarea concursului; acestea vor întreprinde activități precum:
articole în presa locală
anunțuri pe site-ul școlii
anunțuri pe pagini de socializare
note telefonice și corespondență electronică
Fiecare coordonator din instituția parteneră va disemina informația despre proiect în comunitatea locală, va prelucra regulamentul de organizare, termenele de înscriere și predare a lucrărilor; va stabili echipa de organizare a fazei pe școală și data desfășurării acesteia.
Activitatea III:
Titlul activității: DESFĂȘURAREA CONCURSULUI „CORABIA VISURILOR ” – FAZA PE ȘCOALĂ
Tipul activității: concurs-expoziție de lucrări plastice realizate de elevii fiecărei unități școlare înscrise
Data: 13 martie – 28 aprilie 2017
Locul desfășurării: fiecare unitate școlară înscrisă în concurs
Participanți: 500 de elevi, cadre didactice coordonatoare, părinți, reprezentanți ai comunității locale
Responsabili: profesorii coordonatori din fiecare unitate școlară (de educație plastică, arte vizuale, învățători)
Desfășurarea activității:
Se va organiza etapa pe școală a concursului „Corabia Visurilor”. Fiecare școală parteneră va realiza o selecție a lucrărilor elevilor.
Jurizarea lucrărilor va fi realizată după următoarele criterii de evaluare:
utilizarea elementelor de limbaj plastic și a mijloacelor de expresie, cu măiestrie și îndemânare
cunoașterea regulilor organizării unei compoziții plastice
creație și armonie cromatică
originalitate
folosirea unor tehnici inovatoare
Tehnica executării lucrărilor este la alegere. Fiecare instituție de învățământ organizatoare poate avea maxim 10 lucrări/profesor coordonator la faza județeană. Lucrările premiate nu se vor returna, ele devenind proprietatea organizatorilor.
Activitatea IV:
Titlul activității: DESFĂȘURAREA CONCURSULUI ȘI A EXPOZIȚIEI „CORABIA VISURILOR” – FAZA JUDEȚEANĂ
Tipul activității: concurs-expoziție de lucrări plastice
Data: 1 mai – 15 iunie 2017
Locul desfășurării: Casa de Cultură a Municipiului Motru
Participanți: cadre didactice, elevi, invitați, parinți, reprezentanți ai comunității locale, mass-media locală
Responsabili:prof. Rodica Păuna, prof. Lucica Ionela Popescu, prof. Stan Lidia, prof. Ana Daniela Mustață, prof. Emilia Elinescu, elevii Clubului de Lecură „Labirint”, elevii clasei a IX-a E și a XI-a E ai Colegiului Național „George Coșbuc”, membrii comisiei de evaluare
Desfășurarea activității:
Lucrările selectate la etapa pe școală și trimise până la data de 28 aprilie 2017 vor fi panotate în spațiul expozițional al Casei de Cultură a Municipiului Motru. Responsabili cu panotarea și etichetarea lucrărilor sunt elevii clasei a IX-a E, fiind coordonați de prof. Lucica Ionela Popescu și prof. Emilia Elinescu.
Jurizarea lucrărilor va fi planificată în perioada 15-19 mai 2017. Comisia de Jurizare va fi formată din cadre didactice de specialitate, cu experiență, membri ai UAP Gorj; Comisia e propusă de comun acord de școlile partenere , aprobată prin decizie de către directorul școlii coordonatoare, având avizul Inspectoratului Școlar Județean Gorj. Aceasta va fi compusă din:
Președinte: directorul unității de învățământ
Vicepreședinte: directorul adjunct al unității de învățământ
Secretar: din rândul cadrelor didactice organizatoare
2-3 profesori de specialitate cu drept de notare Lucrările premiate nu se vor returna, ele devin proprietatea organizatorilor. Acestea, precum și documentele de evidență specifice competiției școlare vor fi predate pe bază de proces-verbal de către secretarul Comisiei de Jurizare a expoziției-concurs „Corabia Visurilor” unui reprezentant al conducerii școlilor aplicante și partenerilor proiectului, fiind păstrate timp de 4 ani în arhiva unității de învățământ unde s-a desfășurat etapa respectivă.
Vernisajul va avea loc la Casa de Cultură a Municipiului Motru în data de 26 mai 2017, ora 12.00. Elevii Clubului de Lectură „Labirint”, coordonați de prof. Rodica Păuna vor pregăti un moment literar-artistic în cadrul vernisajului având tema „Visul- ideal transcendental”. Totodată, elevii clasei a XI-a E, împreună cu prof. Ana Daniela Mustață sunt responsabili de buna desfășurare a vernisajului expoziției-concurs „Corabia Visurilor”.
Activitatea V:
Titlul activității: REALIZAREA UNUI PORTOFOLIU AL ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ȘI DISTRIBUIREA MATERIALELOR ÎN JUDEȚ
Data: 16 iunie-30 august 2017
Locul desfășurării: sediul unității de învățământ aplicante
Participanți: cadre didactice coordonatoare și elevii clasei a XI-a E
Responsabili: , prof. Lucica Ionela Popescu, prof. Stan Lidia, prof. Ana Daniela Mustață, prof. Emilia Elinescu și Gabriel Dorian Pauliș:
Desfășurarea activității:
Activitatea reprezintă încununarea eforturilor depuse de elevii și cadrele didactice implicate în desfășurarea acestui proiect . Echipa coordonatoare și elevii clasei a XI-a E vor concepe în perioada 16 iunie – 30 august 2017 portofoliul ( concept, fotografii, momentele importante ale activităților, gradul de implicare a elevilor și impactul proiectului asupra elevilor și întregii comunități locale).
Se vor expedia diplomele, acordul de parteneriat și premiile în județ.
D9. DEVIZ ESTIMATIV
D10. REZULTATE CALITATIVE ȘI CANTITATIVE AȘTEPTATE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
Atragerea unui număr mare de participanți
Încurajarea și promovarea spiritului de echipă atât în rândul cadrelor didactice, cât și al elevilor, părinților, instituțiilor de cultură și a comunității locale
Dezvoltarea de parteneriate educaționale și public-private
Îmbunățățirea imaginii unităților de învățământ implicate în proiect la nivel local și județean
D11. MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI DE EVALUARE ALE PROIECTULUI
Echipa de proiect va monitoriza atingerea obiectivelor propuse, consumarea resurselor financiare, materiale și umane, atingerea grupului țintă,schimbările generate de implementarea proiectului, avizarea diplomelor pentru premii, arhivarea lucrărilor, semnarea acordurilor de parteneriat expedierea coletelor în județ și realizarea unui portofoliu al întregului proiect.
Evaluarea proiectului se va desfășura atât pe perioada acestuia, cât și la final printr-o analiză SWOT.
D12. MODALITĂȚI DE ASIGURARE A CONTINUITĂȚII PROIECTULUI
Expoziția-concurs „Corabia Visurilor ” a debutat în anul 2013 sub forma unei activități extracurriculare; inițiativa a aparținut prof. de arte vizuale Lucica Ionela Popescu și elevilor Colegiului Național „George Coșbuc”, care au fost susținuți atât de conducerea unității de învățământ cât și de conducerea Casei de Cultură a Municipiului Motru ( d.p.d.v. financiar și al spațiului de desfășurare).
Prin fiecare ediție a expoziției-concurs „Corabia Visurilor” s-a încurajat potențialul creator al elevilor, s-a dezvoltat interesul pentru artă, iar munca depusă de elevi în creațiile lor oferă rezultate care merită să fie cunoscute și apreciate de întreaga comunitate.
Ne dorim ca și în acest an să avem o participare numeroasă a elevilor și a cadrelor didactice. Datorită mesajelor de apreciere din partea instituțiilor partenere și a elevilor participanți la edițiile anterioare, precum și al impactului pozitiv asupra comunității locale, echipa de proiect dorește continuarea expoziției-concurs în anii următori și introducerea activității în C.A.E.N..
COLEGIUL NAȚIONAL ,,GEORGE COȘBUC” – MOTRU
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1- MOTRU
PROIECT DE VOLUNTARIAT
,,Povești nemuritoare“
Piticii isteți
Coordonator proiect: Director,
Prof. POPESCU LUCICA-IONELA Prof. DRULĂ VALERIU
Prof. STAN LIDIA
Colaboratori proiect:
Prof. Elinescu Emilia
Educatoare Gheorghescu Margareta Director,
Educatoare Dochian Liliana Prof. BARBU CAMELIA
Sponsor proiect:
Pr. POPESCU OVIDIU-DUMUTRU
ARGUMENT
Dăruire. Frumos. Suflet de copil.
Picturi pe pereți
Povestile sunt scrise în condei, cu litere frumos rotunjite, cu eroi de basm într-o lume fantastică, creând minunata lume a copilăriei.
Povestea noastră nu e în condei și nici în sunetul grăbit al tastelor. Povestea noastra e pictata în culori vesele, cu personaje haioase, iar eroii sunt înșiși creatorii picturilor. Bamby, Bocănilă, Minnie,Silvester și Tweety înfrumusețează pereții Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 1, sala ”Piticii isteți” din Motru.
Lumea copilăriei își ia locul acolo unde este cea mai mare nevoie.
” Bambi este povestea emotionanta a unui pui de caprioara care va fi nevoit sa se descurce de unul singur dupa ce mama lui ajunge sa fie impuscata de catre vanatori. Insa curajul si prietenii facuti in salbaticie, ii va modela caracterul si personalitatea micutului Bambi astfel incat acesta va ajunge in final un minunat cerb.”
Elevii clasei a XI-a E de la Colegiul Național ”George Coșbuc”, coordonați de către prof. Popescu Lucica Ionela , împreună cu prof. Stan Lidia și Pr. Popescu Ovidiu Dumitru au devenit eroii noștri în poveste, dând un strop de culoare și bucurie copiilor. Personaje dinamice și amuzante, provenite din povești nemuritoar sunt menite să le atragă atenția micuților Pereții goi spun acum o poveste, pe care ochii ghiduși de copil o urmaresc necontenit!
E minunat și înălțător să întâlnești oameni pasionați de ceea ce fac și oameni cu multă dăruire pentru cei din jur, oamenii care înțeleg că lumea minunată a copilăriei e creată de noi, oamenii mari, mâini dibace ce pot oferi sprijinul lor și pasiunea lor într-o nevoie a comunității
De la sănatate la educație , de la cultură la respectarea dreptului copilului , cei mici merită tot ce-i mai bun.
Obiective:
Crearea premiselor pentru o colaborare ampla intre scoala si institutiile orasenesti;
Incurajarea potentialului creator al elevilor;
Dezvoltarea interesului pentru cunoștințele artistice la elevi
Implicarea activă în probleme de artă plastică și decorativă
Încurajarea elevilor în găsirea de soluții în rezolvarea problemelor legate de arta decorativă
Oportunități de promovare a artei plastice și decorative
Scopul:
Întărirea relației dintre educația școlară și extrașcolară pentru modelarea personalității elevilor și eficientizarea procesului educațional
Promovarea dialogului și a comunicării între elevi urmărindu-se armonizarea condițiilor specifice fiecărei unități de învățământ cu exigențele sociale de ordin general
Atragerea efectiva a elevilor în organizarea unor activitati cu caracter de voluntariat, conducând la cresterea numerică și calitativa a acestor acțiuni
Realizarea unui schimb de informații artistice,opinii și cultivarea spiritului artistic în societate.
Durata:
1 februarie 2015 – 1 mai 2015
Beneficiari ai proiectului:
Elevi, cadre didactice, parinti
Sponsor proiect:
A asigurat materialele necesare bunei desfășurări a acestui proiect de voluntariat: vopsea lavabilă, coloranți, pensule, culori acrilice, s.a.
Prezentul Proiect de Parteneriat se încheie în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte. Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se deruleze conform planului stabilit.
Fotografii în cadrul proiectului de voluntariat
,,Povești nemuritoare“
Piticii isteți
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finașl Popescu Lucica Abordarea Interdisciplinara A Educatiei Plastice (1) [307028] (ID: 307028)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.