VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IASI [307019]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IASI

FACULATATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRAREA DE DIPLOMĂ

Înscrierea în cartea funciară a unei anexe gospodărești în scopul obținerii de fonduri europene nerambursabile prin măsura 6.4

[anonimizat]: [anonimizat]

2017

Motto: “În deplasările sale omul a utilizat vreme îndelungată stelele de pe bolta cerească.[anonimizat] o [anonimizat]”

Constantin Moldoveanu (2005)

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………..00

Partea I – CONSIDERAȚII GENERALE

Capitolul 1. Cadastrul și publicitatea imobiliară în Romania………………………………………….00

1.1. Scopul și obiectul cadastrului funciar general……………………………………………………00

1.2. Termenul de cadastru și evoluția lucrarilor de cadastru în România……………………..00

1.3. Părțile componente ale cadastrului general………………………………………………………..00

1.4. Clasificarea fondului funciar……………………………………………………………………………00

1.4.1. Clasificarea fondului funciar după destinație……………………………………….00

1.4.2. Categoriile de folosință ale terenurilor………………………………………………..00

Capitolul 2. Documentații Cadastrale

2.1. Tipuri de ducumentații cadastrale……………………………………………………………………00

2.2. Modul de întocmire a documentelor cadastrale…………………………………………………00

PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3. Cartea funciară

3.1. Cuprinsul cărții funciare…………………………………………………………………………………00

3.2. Înscrierile drepturilor imobiliare în cartea funciară…………………………………00

Capitolul 4. Obiectivele studiului și metodologia cercetării………………………………….00

4.1

4.2

4.3

4.4

Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………00

Anexe……………………………………………………………………………………………………………………………00

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………..00

[anonimizat], cartografia, teledetecția, [anonimizat].Întocmirea planurilor și a hârtiilor, [anonimizat] o problemă complexă. Redarea fidelă a [anonimizat] a suprafetei curbe a Pământului.

Privite in general lucrările topografice urmăresc două obiecte de bază: ridicarea în plan finalizata printr-o reprezentare digitală a unei suprafețe terestre restrânse și trasarea construcțiilor respectiv transpunerea proiectelor acestora pe teren.Ultima se constituie ca o disciplină aparte, topografie inginerească, denumire improprie întrucât ambele topografii au un pronunțat caracter tehnic, ingineresc.Cele două activitați folosesc, în principiu, aceeași aparatură, aceleași elemente geometrice si aceleași metode având la baza retele de sprijin sau de trasare dar cu ordinea celor doua etape de lucru inversate : teren și birou în cazul ridicărilor în plan, respectiv pregătire topografică la birou și trasarea propriuzisă pe teren.

Activitatea desfașurată de topograf , privitaă în ansamblu, este complexă și de mare responsabilitate întrucat obiectul muncii il constituie bunurile imobiliare, terenuri și construcții, de mari valori materiale.Pe de alta parte, documentațiile întocmite au, prin înscrierea în cartea funciară, efecte juridice de mare importanta.Se constata asadar că, efectiv, asemenea piese au de rezolvat nu numai probleme tehnice și sunt însoțite inevitabil și de aspecte de ordin juridic și administrativ-birocratic.

CAPITOLUL 1

CADASTRUL SI PUBLICITATEA IMOBILIARA IN ROMÂNIA

1.1 SCOPUL Șl OBIECTUL CADASTRULUI FUNCIAR GENERAL

Funcția cadastrului general, ca sursă primară de date topo – cadastrale, presupune atât efectuarea de măsurători pe teren, cât și evidențierea lor sub formă numerică și grafică în registre și planuri cadastrale.

SCOPUL CADASTRULUI GENERAL

Prin introducerea cadastrului funciar general se realizează cunoașterea și furnizarea, în orice moment, a datelor cadastrale cu privire la aspectul cantitativ, calitativ și juridic al imobilelor din cuprinsul unui teritoriu cadastral. În Legea cadastrului și a publicității imobiliare din 1996, se definește: cadastrul general ca fiind un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri immobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar. Se menționează că, entitățile de bază ale acestui sistem unitar sunt parcela, construcția și proprietarul.

Pe lângă scopul principal menționat mai sus, cadastrul funciar general asigură și cunoașterea următoarelor date informaționale:

– furnizează datele de sinteză cu privire la stadiul și evoluția fondului funciar;

– elaborează studii preliminare cu privire la sistematizarea teritorială, protecția mediului și alte activități, ce urmează să fie realizate pe suprafețe mari de teren;

– identifică resursele funciare și furnizează datele necesare cu privire la actualizarea hărților și planurilor cadastrale.

OBIECTUL CADASTRULUI GENERAL

Obiectul principal al cadastrului general îl formează imobilul, adică parcela cadastrală cu sau fără construcții, proprietarul și situarea teritorial – administrativă, la care, se urmărește cunoașterea și inventarierea următoarelor date de bază:

– imobilul sau parcela cu sau fără construcții: suprafața, categoria de folosință a terenului, destinația și calitatea terenului sau a construcției;

– proprietarul imobilului sau a parcelei, se identifică după acte și după situația juridică cu privire la calitatea în temeiul căreia deține imobilul;

– situarea teritorial – administrativă a imobilului sau a parcelei, care formează corpurile de proprietate în limitele teritoriilor cadastrale comunale, orășenești și municipale, se identifică cu ajutorul planurilor și registrelor cadastrale.

Realizarea unui sistem modern de cadastru general și de publicitate imobiliară presupune efectuarea de noi măsurători geodezice și topografice, pe baza cărora, să se asigure cartografierea exactă a teritoriilor cadastrale, înregistrarea imobilelor și a dreptului de proprietate într-un sistem de carte funciară la nivel național.

Lucrările de cadastru general sunt conduse și coordonate de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, care are în subordine directă o instituție centrală de specialitate „Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie și instituțiile de profil la nivelul fiecărui județ și Municipiul București”.

Sistemul de publicitate imobiliară îl reprezintă cartea funciară, în care se înregistrează, în mod oficial, descrierea imobilelor, drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri, precum și drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu bunurile imobiliare.

Prin noile măsurători topo – cadastrale și de cartografiere a terenurilor, care urmează să fie executate în următorii ani, se asigură baza de date necesară pentru introducerea cadastrului general și de publicitate imobiliară la nivel național. în acest sens, se menționează că, din punct de vedere al organizării administrative, teritoriul României, cu o suprafață totală de 23 839 070 hectare, cuprinde un număr de 41 județe și municipiul București.

În componența celor 41 de județe sunt cuprinse: 83 teritorii municipale, 140 teritorii orășenești și 2 685 teritorii comunale, iar în cadrul teritoriilor comunale se găsesc 13 094 sate. Deci, realizarea cadastrului general implică 2 948 teritorii cadastrale, care, la rândul lor sunt formate din cele două zone distincte: intravilanul, ce reprezintă zona destinată construcțiilor și extravilanul, cu categoriile de terenuri agricole și neagricole. Structura modului de folosință a terenurilor indică o suprafață de 14,8 milioane hectare terenuri agricole, ceea ce reprezintă aproximativ 62 % din suprafața totală a țării noastre.

1.2TERMENUL DE CADASTRU Șl EVOLUȚIA LUCRĂRILOR DE CADASTRU ÎN ROMÂNIA

În decursul timpului, cadastrul, s-a perfecționat sub toate aspectele și a furnizat informațiile necesare cu privire la situația momentană a imobilelor, sub aspect cantitativ și calitativ, iar prin cartea funciară-datele referitoare ia identificarea imobilelor și a posesorului.

TERMENUL CADASTRU

Termenul cadastru derivă după unii autori din prefixul de origine greacă kata, care înseamnă "de sus în jos" și din cuvântul neo grec (bizantin) stikon, cu semnificația de registru de impunere carte de însemnări, carte de comerț, (Grințescu, 1936).

După alți autori, termenul "cadastru" derivă din cuvântul latinesc "capitastrum", care este în legătură cu "capitionis registrum" sau "capitum registrum", ceea ce ar însemna impozitul pe capul familiei "capitatio", (Kriegel, 1973). Se menționeză, după Th. Ziegler, 1977, că printr-un document din anul 1185 găsit la Veneția, termenul de cadastru apare pentru prima dată sub forma "catastico", care ulterior a trecut și la alte state italiene, începând cu secolul XVII s-a impus termenul "il cotastro", în Italia, după care a trecut în Franța sub forma "le cadastre " și în Germania sub forma "der (das) Kataster".

În țara noastră, termenul "cadastru" a fost preluat la începutul secolului XIX, fiind folosit și în prezent. Prin Legea nr. 23/1933 s-a adoptat termenul de cadastru funciar, iar Legea nr. 7/1996 definește denumirea de cadastru general și de publicitate imobiliară.

1.3 PĂRȚILE COMPONENTE ALE CADASTRULUI GENERAL

În baza celor trei funcții pe care le îndeplinește cadastrul general, ca sistem unitar, se evidențiază și cele trei părți componente: tehnică, economică și juridică, ce se completează reciproc și care comportă efectuarea tuturor operațiunilor necesare pentru finalizarea documentațiilor cadastrale.

PARTEA TEHNICĂ

Partea sau funcția tehnică a cadastrului general, se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători geodezice, topografice și fotogrammetrice a poziției, configurației și mărimii suprafețelor terenurilor pe destinații, categorii de folosință și proprietari, precum și ale construcțiilor. Deci, partea tehnică, cuprinde toate operațiunile cadastrale necesare pentru realizarea planurilor cadastrale. Se precizează că, unele din operațiile tehnice ale cadastrului general sunt comune și altor activități, din care, se exemplifică: rețelele de sprijin ale ridicărilor planimetrice și de nivelment, planurile topografice de bază, planurile topografice urbane, iar altele sunt proprii numai lucrărilor de cadastru. Realizarea funcției tehnice a cadastrului, se finalizează prin întocmirea registrului cadastral, a planurilor cadastrale la scările 1:500; 1:1 000; 1:2 000; 1:5 000 și 1:10 000 și a hărților cadastrale la scările 1:25 000 pentru comune și 1:50 000 pentru județe.

PARTEA ECONOMICĂ

Prin funcția economică a cadastrului general se evidențiază valoarea bunurilor imobiliare prin categoria, destinația și folosința lor, în vederea stabilirii în mod echitabil a impozitelor și taxelor asupra imobilelor.

În cazul terenurilor agricole, valoarea economică se stabilește în funcție de bonitarea cadastrală, prin care, se determină:

– gradul de fertilitate sau clasa de calitate a terenurilor agricole pe parcele cadastrale, pornindu-se de la studiile de cartare pedologică și de cartare agrochimică a solurilor;

– evidențierea terenurilor amenajate cu lucrări de irigații, desecări, drenaje și de combatere a eroziunii solului;

– estimarea venitului net cadastral la unitatea de suprafață.

Pentru bonitarea construcțiilor, se folosesc o serie de date cu privire la structura de rezistență a construcțiiilor, a materialelor de construcții folosite, a destinației construcției și altele. În vederea întocmirii bonitării cadastrale a terenurilor agricole și a construcțiilor, trebuie să fie elaborate, într-un sistem unitar, normele tehnice de conținut ale acestor lucrări, de către ministerele de specialitate.

PARTEA JURIDICĂ

Funcția juridică a cadastrului general se realizează prin corespondența biunivocă dintre imobil și proprietarul sau posesorul acestuia prin publicitatea imobiliară. Această parte a cadastrului de natură juridică, se rezolvă, în timpul executării lucrărilor de cadastru pe teren, prin stabilirea posesorului de fapt al imobilului la data introducerii cadastrului general și nu de drept. Deci, din cele menționate mai sus, rezultă că, persoanele fizice sunt înscrise în registrele cadastrale în calitate de posesori, care fructifică imobilul și care au sau nu și dreptul real de proprietate.

Raportul juridic în care se găsește deținătorul de fapt față de imobilul înscris în cadastru se stabilește, în mod oficial, numai prin sistemul de publicitate imobiliară, care este reprezentat de cartea funciară. în prezent, cele două activități – cadastrul general și cărțile funciare – sunt îndeplinite de instituția cadastrului și, respectiv, de judecătoriile teritoriale.

1.4 CLASIFICAREA FONDULUI FUNCIAR

Fondul funciar al României este constituit din: "terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte" (art. 1, Legea nr.18/1991). Pe lângă definirea noțiunii de "fond funciar", se reglementează în temeiul aceleiași Legi nr. 18/1991 și principalele grupe de terenuri după modul de folosință, care la rândul lor cuprind o serie de categorii de folosință.

1.4.1 CLASIFICAREA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ DESTINAȚIA TERENURILOR

Cunoașterea și planificarea modului de folosință al fondului funciar, se poate realiza, numai pe baza sistemului informațional al cadastrului general. în acest scop, s-a elaborat, sistemul de clasificare al fondului funciar după destinația și utilizarea concretă a terenurilor, precum și după necesitățile cadastrului de înregistrare ordonată a datelor primare, care cuprinde cinci grupe de terenuri.

1.Terenuri cu destinație agricolă. În această grupă sunt incluse toate terenurile ce servesc direct și nemijlocit în procesul tehnologic al producției agricole și care formează fondul funciar agricol, fiind alcătuite, din două subgrupe și anume:

a. Terenuri agricole productive: arabil, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii și răsadnițe, la care se adaugă și terenurile cu vegetație forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice și pășunile împădurite.

b. Terenuri agricole ocupate cu: construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole, amenajări de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare a producției agricole, în care, se includ și terenurile neproductive, care pot fi amenajate și utilizate pentru producția agricolă.

Din enumerarea celor două subgrupe de folosințe ale terenurilor cu destinație agricolă rezultă modul de utilizare al pământului, pe de o parte, ca principal mijloc de producție și obiect al muncii în agricultură, iar pe de altă parte, ca loc de amplasare în spațiu a diferitelor construcții, instalații și amenajări.

În sistemul informațional de date primare al cadastrului general se prezintă sub aspect cantitativ, parcela de teren agricol, cu suprafața, categoria de folosință și posesorul, iar din punct de vedere al aspectului economic, se exprimă clasa de calitate a solului și venitul net cadastral. Din datele cadastrului general ce reprezintă o lucrare sintetică se extrag datele cadastrului agricol, care este o lucrare analitică. Deci, cadastrul agricol se organizează pentru terenurile cu destinație agricolă și cuprinde pe lăngă informațiile cadastrului general și o serie de date suplimentare de amănunt, strict necesare cerințelor procesului de producție agricolă.

2. Terenuri cu destinație forestieră. Pădurile și terenurile afectate împăduririi sau care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare forestieră și care constituie proprietate de stat sau proprietate particulară formează fondul funciar forestier. În grupa terenurilor cu destinație forestieră se includ următoarele două subgrupe:

a. terenuri forestiere productive: păduri și terenuri destinate împăduririlor, la care se adaugă și terenurile pentru pepiniere silvice și administrație silvică;

b. terenuri forestiere neproductive: stăncării, abrupturi, râpe, ravene și torenți, care sunt cuprinse în amenajamentele silvice.

Pădurile și terenurile cu utilizare forestieră sunt înregistrate atăt în datele cadastrului general, cât și în cadastrul forestier, care se organizează pe ocoale silvice. La rândul lor, ocoalele silvice se subîmpart în unități de producție, parcele forestiere și unități amenajistice sau subparcele formate din suprafețe de pădure de aceeași esență și vârstă.

3. Terenuri aflate permanent sub ape. Fondul de terenuri ocupate cu ape este reprezentat de apele curgătoare: fluvii, râuri și pâraie și de apele stătătoare: bălți, lacuri și marea teritorială. Aceste terenuri aflate permanent sub ape cuprind: albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor și nivelele maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale.

În lucrările de cadastru general se identifică terenurile ocupate cu ape și se reprezintă pe planurile și hărțile cadastrale, prin limitele lor, în conformitate cu reglementările de folosire și protecție a apelor. Dintre datele primare ale cadastrului general se menționează: numărul topografic, denumirea cursului de apă sau a lacului, suprafața ocupată cu apă, titularul dreptului de administrare operativă. Cadastrul apelor cuprinde o serie de informații referitoare la caracteristicile naturale ale cursurilor de apă, la lucrările de stăpânire, folosire și protecție a calității apelor și altele.

4. Terenuri cu construcții. Terenurile cu construcții sunt formate din: terenurile din intravilan aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere. Regimul juridic al terenurilor cu construcții din intravilan se diferențiază, în funcție de destinația construcțiilor pentru locuințe, activități social-culturale, administrație, industrie.

Cadastrul imobiliar – edilitar al terenurilor cu construcții din intravilan se execută, în mod obișnuit, concomitent cu cadastrul general, în aceleași condiții tehnice și de către aceleași organe de specialitate. Pe lângă inventarierea imobilelor și a rețelelor edilitare din localități, se efectuează evaluarea economică și se introduce sistemul de publicitate a cărții funciare.

5. Terenuri cu destinație specială. În categoria terenurilor cu destinație specială s-au inclus:

– terenuri folosite pentru transporturi rutiere, feroviare, navale și aeriene, cu construcțiile și instalațiile aferente;

– terenuri cu construcții și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale, de telecomunicații;

– terenuri aferente exploatărilor miniere și petroliere, cariere și halde de orice fel;

– terenuri rezervate nevoilor de apărare;

– rezervațiile naturale, plajele, monumente ale naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele.

Pentru aceste terenuri se organizează diferite sisteme de evidență, din care se menționează, în primul rănd, cadastrul terenurilor destinate căilor ferate, care cuprinde suprafețele ocupate de linii, stații, cantoane, remize de serviciu, ateliere și altele, precum și zonele de protecție a liniilor. În mod asemănător, se poate organiza și cadastrul terenurilor destinate drumurilor rutiere. Se precizează că, aceste terenuri cu destinație specială sunt reprezentate grafic pe planuri și hărți cadastrale, prin conturul respectiv și evidențiate scriptic în cadastre și cărți funciare speciale.

1.4.2 CATEGORIILE DE FOLOSINȚĂ ALE TERENURILOR

În funcție de destinația terenurilor ce compun fondul funciar și care s-a prezentat în paragraful anterior, se disting un număr de 10 categorii generale de folosințe agricole și neagricole a terenurilor, ce se divizează, la rândul lor, într-un număr de 65 de subcategorii de folosințe agricole și neagricole.

Categoriile și subcategoriile de folosințe agricole.

Categoria și subcategoria de folosință a terenurilor agricole a fost determinată de modul de utilizare a lor de către posesorul terenului, care de-a lungul timpului s-a modificat și diversificat, funcție de cerințele pieței față de produsele agricole.

Pentru sistemul informațional al cadastrului se utilizează un simbol, care are și un rol de cod pentru identificarea categoriilor și, respectiv, a subcategoriilor de folosință, ce se înscrie în registrul cadastral și se folosește la prelucrarea electronică a datelor primare. în grupa folosințelor agricole se deosebesc cinci categorii generale și 25 subcategorii de folosință.

1. Arabil (A). Prin terenuri arabile se definesc suprafețele de teren ce se ară în fiecare an sau o dată la 2-6 ani, fiind cultivate cu plante anuale sau perene: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice și industriale, plante medicinale și aromate, plante furajere, legume, flori și altele. În categoria de folosință arabil sunt incluse opt subcategorii, cu următoarele simboluri: arabil propriu-zis (A); pajiști cultivate (AP); grădini de legume (AG); orezarii (AO); sere (AS); solaria și rădsadnițe (ASO); căpșunării (AC) și alte culturi perene (AD).

2. Pășuni (P). Sunt terenuri înierbate sau înțelenite, în mod natural sau artificial, prin reînsămânțări la un interval de 15-20 ani, fiind folosite pentru pășunatul animalelor. Subcategoriile de folosință a pășunilor și simbolurile respective sunt: pășuni curate (P); pășuni împădurite (PP); pășuni cu pomi fructiferi (PL); pășuni cu tufărișuri și mărăcinișuri (PT).

3. Fânețe (F). Reprezintă suprafețe de teren înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial, prin însămânțări și reânsămânțări, ce se exploatează prin cosirea ierbii. În cadrul fânețelor se consideră următoarele subcategorii de folosință: fânețe curate (F); fânețe împădurite (FP); fânețe cu pomi fructiferi (FL) și fânețe cu tufărișuri și mărăcinișuri (FT).

4. Vii și hamei (V). În categoria de folosință vie sunt incluse terenurile plantate cu vii nobile și hibride, cu următoarele subcategorii de folosință: vii nobile (VN); vii hibride (VH); pepiniere viticole (VP) și plantații de hamei (VHA).

5. Livezi (L). Livezile cuprind terenurile plantate cu pomi și arbuști fructiferi, în care se diferențiază următoarele subcategorii de folosință: livezi pure clasice (L); livezi pure intensive și superintensive (Li); plantații de arbuști fructiferi (LF); pepiniere pomicole (LP) și plantații de duzi (LD).

Categoriile și subcategoriile de folosințe neagricole.

În grupa folosințelor neagricole, se disting, din punctul de vedere al utilizării lor, cinci categorii generale și un număr de 40 de subcategorii de folosință.

1. Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (PD). Pădurile sunt terenurile acoperite cu arbori și arbuști forestieri, fiind destinate producerii de material lemnos sau protecției solului, în care se include 5 subcategorii de folosință.

2. Terenuri cu ape (H). Sunt terenurile acoperite permanent cu ape, precum și cele acoperite temporar cu apă și care după retragerea lor nu se cultivă agricol, fiind diferențiate 7 subcategorii de folosință.

3. Drumuri și căi ferate (D). În categoria de folosință a drumurilor și căilor ferate sunt cuprinse terenurile destinate transporturilor terestre: autostrăzi, drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale, străzi și ulițe, drumuri tehnologice de exploatare agricolă, silvică sau industrială, drumuri și poteci turistice, căi ferate, ceea ce reprezintă un număr de 8 subcategorii de folosință.

4. Terenuri cu construcții, curți și alte folosințe (C). Sunt terenurile acoperite de construcții cu diverse utilizări, în scopuri social-culturale, de administrație, industriale, cu destinații speciale și de altă natură. În cadrul acestei categorii de folosință s-au detaliat un număr de 13 subcategorii, ce sunt folosite în lucrările de cadastru general și, în special, imobiliar-edilitar.

5. Terenuri neproductive (N). În această categorie de folosonță se includ toate suprafețele de teren care nu produc venit cadastral și nu se pot transforma în terenuri agricole productive prin diferite amenajări, în condiții de eficiență economică, datorită unor procese de degradare excesivă. Dintre subcategoriile de folosință, cu character neproductiv, se citează: nisipuri zburătoare; bolovănișuri, stâncării și pietrișuri; râpe, ravene și torenți; săraturi cu crustă; halde și altele.

Pe lângă cele 65 de subcategorii de folosință agricolă și neagricolă menționate mai sus este posibil să fie detaliate, în funcție de cerințele cadastrului de specialitate și alte subcategorii de folosință, dar cu păstrarea simbolurilor oficiale, la care se vor adăuga notațiile de detaliere necesare.

În tabelul 13.1 se prezintă denumirea categoriilor și subcategoriilor de folosință agricolă și neagricolă, cu simbolurile din atlasul de semen convenționale, ce se reprezintă pe planurile cadastrale și se înscriu în registrele oficiale ale cadastrului general și de specialitate.

Categoriile și subcategoriile de folosință

ale terenurilor agricole și neagricole

CAPITOLUL 2

Documentația cadastrală

2.1 Tipuri de documentații cadastrale

Documentațiile cadastrale întocmite la cerere, în vederea înscrierii în evidențele de cadastru și carte funciară, pot fi:

a) documentație pentru prima înscriere

b) documentație pentru actualizarea informațiilor:

– înscriere și radiere construcții;

– modificare limită;

– modificare suprafață;

– actualizare categorii de folosință și destinații pentru o parte din imobil;

– repoziționare;

– identificarea părții din imobil afectată de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate în cazul în care aceste drepturi sunt constituite numai pe o parte din imobil;

– actualizarea altor informații cu privire la imobil;

c) documentație de identificare a amplasamentului imobilului situat pe alt UAT decât cel în evidența căruia a fost înregistrat în cartea funciară;

d) documentație întocmită în vederea atribuirii numărului cadastral, fără înscriere în cartea funciară;

e) documentație pentru dezlipire/alipire teren;

f) documentație de prima înregistrare UI;

g) documentație pentru apartamentare;

h) documentație pentru dezlipire UI;

i) documentație pentru reapartamentare;

j) documentație în vederea reconstituirii cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase. Documentația cadastrală se întocmește pe suport analogic și pe suport digital, în formate care permit accesul și transferul de date.

Planul de amplasament și delimitare se va întocmi:

a) în format analogic la o scară convenabilă, între 1:200 – 1:5000;

b) în format digital.

Releveul se va întocmi în format analogic la o scară convenabilă, între 1:50 – 1:500.

Partea digitală a documentației cadastrale cuprinde fișier .cpxml iar lipsa acestuia duce la respingerea documentației cadastrale. Persoanele autorizate sunt obligate să înregistreze și on-line cererile și fișierele .cpxml aferente, conform prevederilor prezentului regulament.

La solicitarea oficiului teritorial, pentru măsurătorile efectuate prin tehnologie GNSS, partea digitală a documentației va fi completată în conformitate cu prevederile menționate în prezentul regulament.

Partea analogică a documentației cadastrale va cuprinde o succesiune de piese a căror ordine este următoarea:

a) Borderoul;

b) Dovada achitării tarifului, după caz;

c) Formularele tipizate de cereri și declarații;

d) Certificatul fiscal, după caz;

e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale persoane fizice sau certificatul constatator, pentru persoanelor juridice;

f) Copia extrasului de carte funciară;

g) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul căruia se solicită înscrierea;

h) Inventarul de coordonate;

i) Calculul suprafeței;

j) Memoriul tehnic;

k) Planul de amplasament și delimitare;

l) Releveele construcțiilor;

m) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat.

2.2 Modul de întocmire a documentațiilor cadastrale

Realizarea documentațiilor cadastrale are următoarelor etape:

a) identificarea terenului imobilului și documentarea tehnică;

b) execuția lucrărilor de teren și birou;

c) întocmirea actelor.

Proprietarul răspunde pentru cunoașterea și indicarea limitelor imobilului, precum și pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate a tuturor actelor pe care le deține cu privire la imobil.

Persoana autorizată răspunde pentru măsurarea imobilului indicat de proprietar, pentru corectitudinea întocmirii documentației și corespondența acesteia cu realitatea din teren și cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziție de proprietar. În cazul trasărilor, persoana autorizată răspunde pentru materializarea limitelor imobilului în concordanță cu documentația cadastrală. Persoana autorizată este obligată să execute măsurătorile la teren. Toate paginile din documentație vor fi numerotate, iar documentele tehnice vor fi însușite de persoana autorizată prin ștampilă și semnătură.

În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza identificarea amplasamentului și limitele acestora în conformitate cu actele de proprietate, persoana autorizată nu întocmește documentația cadastrală.

Întocmirea documentațiilor cadastrale, recepția și înscrierea în cartea funciară pe flux integrat de cadastru și carte funciară presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea amplasamentului imobilului de către proprietar, indicarea limitelor acestuia persoanei autorizate și documentarea tehnică;

b) executarea măsurătorilor;

c) întocmirea documentației cadastrale;

d) înregistrarea cererii la oficiul/biroul teritorial;

e) recepția documentației cadastrale;

f) înscrierea în cartea funciară a dreptului real asupra imobilului.

Întocmirea documentațiilor cadastrale și înscrierea în cartea funciară pe flux întrerupt presupune parcurgerea etapelor prevăzute la articolul anterior, cu precizarea că recepția documentațiilor se finalizează cu transmiterea referatului către compartimentul registratură care îl comunică persoanei autorizate sau beneficiarului, urmând ca înscrierea în cartea funciară să se efectueze după întocmirea actului autentic. De asemenea, compartimentul registratură va înregistra referatul în RGI pentru efectuarea notării în cartea funciară a recepției cadastrale, a propunerii de alipire ori de dezlipire. Documentațiile cadastrale pe flux întrerupt se referă la operațiuni de dezlipire/alipire teren sau apartamentare/subapartamentare condominiu și la cele de atribuire număr cadastral în conformitate cu protocoalele de colaborare.

În documentațiile cadastrale coordonatele imobilelor vor fi prezentate în sistem național de referință.

Identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuției lucrărilor și constă în:

a) pentru imobilele care fac obiectul primei înscrieri, proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenționale, în vederea efectuării măsurătorilor;

b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte și fapte juridice ulterioare primei înscrieri, proprietarul împreună cu persoana autorizată verifică și validează amplasamentul conform datelor tehnice. Această verificare se realizează pe baza documentelor existente, respectiv a documentațiilor cadastrale, extraselor de carte funciară pentru informare, planurilor de amplasament și delimitare, planuri de carte funciară sau hărți cadastrale, etc.

Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se face, la cerere, și constituie obiectul unei lucrări ulterioare, care se finalizează printr-un proces – verbal de trasare și predare a amplasamentului, semnat de către persoana autorizată și de către proprietar.

Documentarea tehnică constă în:

a) analizarea situației existente, conform datelor și documentelor deținute de proprietar, în relație cu elementele existente în teren;

b) solicitarea de informații actualizate, din baza de date a oficiului teritorial.

Solicitarea de date și informații aflate în baza de date a oficiului teritorial, se realizează prin înregistrarea, în prealabil, a unei cereri de informații sau prin accesarea portalului destinat autorizaților. Persoana autorizată are obligația să verifice punctele de pe limita comună, să confirme corectitudinea acestora și să le utilizeze, dacă acestea sunt corect determinate. Dacă se constată neconcordanțe, erori sau greșeli, ori se impun unele concluzii cu privire la utilizarea acestor date, ele vor fi explicate și argumentate în memoriul tehnic.

Pentru realizarea planului parcelar, oficiile teritoriale vor pune la dispoziția executantului, cu titlu gratuit, în baza solicitării de informații:

a) lista titlurilor de proprietate;

b) extrasul de plan cadastral de carte funciară în format digital, fișiere .cpxml sau .dxf, ori copii ale planurilor de amplasament și delimitare recepționate, acolo unde informația nu există în format digital;

c) planuri parcelare existente;

d) schițe sau orice alte documente deținute în arhiva oficiului teritorial și care ar putea ajuta la realizarea planului parcelar;

e) lista cuprinzând numărul de carte funciară și numerele cadastrale alocate imobilelor situate în tarlaua respectivă.

Pentru realizarea planului de încadrare în tarla, oficiile teritoriale vor pune la dispoziția persoanelor autorizate, cu titlu gratuit, în baza solicitării de informații, următoarele date:

a) extrasul de plan cadastral de carte funciară în format digital, fișiere .cpxml, sau .dxf, sau copii ale planurilor de amplasament și delimitare recepționate, acolo unde informația nu există în format digital;

b) limitele tarlalei în format .dxf, determinată prin măsurători, dacă există în arhivă. În situația în care oficiul teritorial nu poate furniza această informație, persoana autorizată va determina limita tarlalei prin măsurători.

Oficiul teritorial are obligația de a pune la dispoziția persoanei autorizate informațiile deținute în arhivă, necesare realizării planului parcelar.

Execuția lucrărilor de teren și birou, constă în:

a) alegerea metodei de lucru;

b) execuția măsurătorilor pentru realizarea rețelelor de îndesire și ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și validări ale datelor existente. În funcție de metodele și mijloacele de măsurare utilizate persoana autorizată va face dovada efectuării măsurătorilor, prin carnetul de teren, schița rețelei, descrierea punctelor noi de îndesire și de ridicare, rapoarte GPS, măsurători în format RINEX, rapoarte referitoare la preciziile determinate. Toate informațiile și datele rezultate din măsurători trebuie arhivate de persoana autorizată, care este obligată să le prezinte la solicitarea oficiului teritorial. Dacă persoana autorizată nu prezintă informațiile solicitate, se prezumă că aceasta nu a efectuat măsurători la teren;

c) analizarea de către persoana autorizată a limitelor imobilelor indicate de către proprietar, în concordanță cu actele de proprietate, informațiile preluate de la oficiul teritorial și măsurătorile efectuate. Natura împrejmuirilor se va menționa în planul de amplasament și delimitare la punctul "A. Date referitoare la teren", la rubrica observații;

d) determinarea de către persoana autorizată a elementelor fixe existente la teren, din interiorul și vecinătatea imobilului și reprezentarea acestora pe planul de amplasament și delimitare în format analogic. Parcelele componente ale imobilului care au diferite categorii de folosință se pot determina și prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe suprafața imobilului și se reprezintă pe planul de amplasament și delimitare prin linii întrerupte și coduri. În interiorul imobilului vor fi reprezentate numai parcelele care au categoriile de folosință în suprafață mai mare de 50 mp în intravilan și mai mare de 300 mp în extravilan. Pentru construcțiile situate în interiorul imobilelor se vor determina limitele construcțiilor permanente la nivelul solului. Valorile suprafețelor se rotunjesc la metru pătrat. Nu se vor crea imobile cu suprafețe sub 100 mp, cu excepția:

e) imobilelor pe care sunt amplasați stâlpii de transport energie electrică;

f) imobilelor rezultate din dezlipiri/alipiri în vederea efectuării de investiții;

g) imobilelor create în vederea alipirii la alte imobile; acest fapt se va menționa în cartea funciară a imobilului ce se dezlipește, la rubrica „Observații”;

h) altor excepții prevăzute de legile speciale. Suprafața utilă a încăperilor din unitățile individuale se determină cu două zecimale.

i) prelucrarea datelor;

j) întocmirea documentației în format analogic și digital.

Erorile admise sunt:

a) Eroarea de identificare a punctului de contur:

– în cazul imobilelor împrejmuite ± 10 cm;

– în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 30 cm.

b) Eroarea poziției reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm.

Eroarea de poziție absolută a punctelor și erorile punctelor rețelei geodezice de sprijin, nu va depăși:

– în cazul imobilelor împrejmuite ± 20 cm;

– în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 40 cm.

Erorile menționate la alineatele precedente nu vor genera suprapuneri ale imobilelor din sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Reprezentarea grafică a limitei comune este unică.

Elementele liniare, punctuale și de caroiaj, semnele convenționale și atributele textuale din conținutul grafic al anexelor la prezentul regulament, reprezintă modele care pot fi adaptate corespunzător modelelor prevăzute în normele, instrucțiunile, standardele și atlasele de semne convenționale în vigoare.

Refuzul persoanei autorizate de a întocmi fișierul .cpxml la solicitarea oficiului teritorial se sancționează cu suspendarea autorizației pe 3 luni.

Neîndeplinirea demersurilor referitoare la sancționarea persoanei autorizate de către persoanele desemnate atrage cercetarea disciplinară a acestora.

Sancțiunile aplicate se aduc la cunoștința publicului prin afișare la sediul oficiului teritorial și pe paginile de internet ale Agenției Naționale și oficiului teritorial.

Pe durata suspendării autorizației persoanele autorizate pot reface documentațiile întocmite incorect, la solicitarea oficiului/biroului teritorial, dar nu pot executa alte documentații.

Capitolul 3

Cartea Funciară

3.1 Cuprinsul cărții funciare

Cartea funciară este alcătuită din titlu și 3 părți:

Titlul cărții funciare cuprinde numărul cărții funciare, denumirea unității în care este situat imobilul, precum și alte mențiuni stabilite prin legi speciale.

Documentațiile cadastrale se recepționează cu atribuire de număr cadastral unic pe unitatea administrative teritorială respectivă.

Cărțile funciare se numerotează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Partea I a cărții funciare cuprinde descrierea imobilului :

a) numărul de ordine și numărul cadastral;

b) adresa imobilului;

c) suprafața imobilului rezultată din măsurători, destinația, categoriile de folosință și construcțiile;

d) extrasul de plan cadastral, care constituie anexă la partea I a cărții funciare;

Partea a II-a a cărții funciare cuprinde:

a) numele proprietarului;

b) actul care constituie titlul dreptului de proprietate și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;

c) strămutările proprietății;

d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit

e) servituțile constituite în folosul imobilului;

f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice

g) recepția propunerii de dezlipire ori de alipire și respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție și de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară

h) obligații de a nu face, interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire, alipire, construire, demolare, restructurare și amenajare;

i) clauza de inalienabilitate a imobilului și clauza de insesizabilitate;

j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute.

Pentru fiecare dintre înscrierile cuprinse în partea a II-a a cărții funciare, se vor indica:

a) numărul curent al operațiunii;

b) înscrisul pe care se întemeiază înscrierea;

c) indicarea tipului de înscriere;

d) observații, dacă este cazul.

Partea a III-a a cărții funciare cuprinde:

a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de creanță;

b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;

c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor;

d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile efectuate în această parte.

În partea a III-a a cărții funciare se înscriu și dezmembrămintele dreptului de proprietate privată constituite sau transmise în baza unor acte normative anterioare datei de 1 octombrie 2011, cum ar fi dreptul de concesiune constituit pe terenuri din domeniul privat al unității administrativ – teritoriale, dreptul de folosință asupra terenului dobândit în temeiul Decretului – lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație, cu modificările și completările ulterioare.

3.2 Înscrierile drepturilor imobiliare în cartea funciară

În sens larg, prin înscrierile în cartea funciară se întelege orice mențiune cuprinsă în cartea funciară sau în documentele cu care aceasta se întregește, realizată de către un funcționar competent.În aceasta se încadrează toate mențiunile efectuate în documentele de carte funciară, de la înregistrarea cererii în registru de intrare, rezolvarea acesteia prin încheiere, la deschiderea cărții funciare, deschiderea bunurilor immobile, indicarea proprietarului initial și a celor succesivi, îndreptări și completări.

Prevederile legale în vigoare stabilesc faptul că înscrierile sunt de patru feluri:

Intabularea- reprezintă înscrierea cu caracter definitiv a unui drept imobiliar în cartea funciară, pe baza actului prin care s-a transmis acel drept.

Înscrierea provizorie- la fel ca și intabularea, are ca obiect numai înscrierea drepturilor reale imobiliare, dar spre deosebire de aceasta, este o intabulare condițională, efectele ei fiind condiționate de justificarea sa ulterioară.

Potrivit art. 29, alin. (1) din legea nr. 7/1996 republicată, înscrierea provizorie devine opozabilă terților cu rangul determinat de cerere de înscriere, în măsura justificării ei.

Așadar, rolul înscrierii provizorii este de a conferi înscrieri în momentul în care va deveni definitivă adica atunci când se va transforma în intabulare.

Notarea – are ca obiect înscrierea în cartea funciară a altor acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

Obiectul notării poate fi consemnarea unor fapte și drepturi personale, a litigiilor cu privire la drepturile reale imobiliare și alte înscrieri cu caracter provizoriu.

După natura si conținutul lor, înscrierile sunt de 2 feluri : înscrieri propriu-zise și rectificări.

Înscrierea propriu-zisă reprezintă înscrierea care menționează dobandirea sau modificarea unui drept real imobiliar.â

Rectificarea este radierea sau îndreptarea tuturor operațiunilor susceptibile de a face obiectul unei înscrieri. Rectificările înscrierilor pot fi făcute numai în condițiile expres prevăzute de lege.

Radierea se poate realiza la cererea titularului drepturilor reale, iar celelalte persoane interesate pot cere radierea drepturilor care se sting la împlinirea termenului menționat în înscriere sau la decesul titularului drepturilor viagere.

Hotărârea de radiere poate fi luată la cerere sau din oficiu, în funcție de datele înscrise în cartea funciară, prin încheiere motivată și comunicarea părților.

Capitolul 4

Obiectivele studiului și metodologia cercetării

Lucrarea de față are ca obiectiv principal înscrierea în cartea funciară a unei construcții (anexă gospodărească), proprietate privată a domnului Enea Eugen-Daniel și Enea Ana, conform contractului de vânzare cumpărare (ANEXA 1), radierea unei construcții deja intabulată în cartea funciară, actualizarea categoriilor de folosință și pregătirea documentației pentru obținerea unor fonduri Europene pentru o pensiune Agroturistică menționată în planul cadastral ca fiind locuință în construcție. Această constructie este realizată in proporție de 45% urmând ca pentru diferența de 55% să se obțină fonduri nerambursabile.

În privința documentelor domnul Enea Eugen-Daniel procurat de la Primăria Comunei Girov Certificatul de urbanism nr.98 din 15.09.2016 (ANEXA 2).

Ca urmare a cererii adresată de proprietar primăriei Girov în conformitate cu prevederile Legii nr 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se autorizează executarea lucrărilor de construire/ desfințare pentru: desfințare locuință P și construire anexă gospodărească eliberându-i-se Autorizația de construire/desfințare nr.75 din 07.12.2016 (ANEXA 3).

Comisia de recepție a primăriei în urma deplasării la fața locului în vederea verificării lucrărilor executate de Enea Eugen- Daniel a constatat realizarea unei anexe gospodarești zidită din BCA, fundație din beton, acoperiș tip sarpantă cu învelitoare din tablă și s-a încheiat Proces-Verbal de constatare din 06.04.2017 (ANEXA 4) și demolarea unei construcții încheindu-se Procesul-verbal de constatare din 24.04.2017 (ANEXA 5) care propune întocmirea Procesului-Verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 18 din 06.04.2017 (ANEXA 6). Urmare a cererii de către d-nul Enea Eugen Daniel primăria Girov confirmă că pe terenul situat în Județul Neamt, comuna Girov, sat, Verșești str. Sf. Dimitrie, în suprafața de 590 mp, înscris în cartea funciară nr.625/ N, având nr. cadastral/topografic 790, există o construcție proprietatea lui Enea Eugen Daniel, edificată în anul 2016 drept pentru care i s-a eliberat Certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției (ANEXA 7).

În urma depunerii de către proprietar a documentației necesare pentru avize, primește Aviz favorabil din partea E.ON Distribuție România (ANEXA 8), Aviz favorabil din partea companiei TELEKOM România (ANEXA 9) și din partea Agenției pentru Protecția Mediului Neamț clasarea notificării, deoarece proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (ANEXA 10)

4.1 Stabilirea amplasamentului imobilului,analiza documentelor și realizarea lucrărilor

Din obiectivul principal se desprind mai multe obiective secundare și anume :

-Atingerea obiectivelor tehnice, economice si juridice referitoare la imobil

-Întocmirea documentației cadastrale de actualizare pentru imobilul proprietate privată a domnului Enea Eugen-Daniel

-Înscrierea informațiilor privitoare la imobil în sistemul integrat de cadastru și carte funciară cu caracter definitiv

Având în vedere că imobilul face obiectul unor acte si fapte juridice aflate la prima înscriere în cartea funciara, în scopul atingerii obiectivelor propuse, s-a realizat recunoașterea și identificarea amplasamentului imobilului, cu procurarea și analiza documentelor existente referitoare la imobil și verificarea corectitudinii întocmirii documentației cadastrale vechi și corespondența acesteia cu realitatea din teren (în ceea ce priveste împrejmuirea limitelor imobilului materializate prin gard de lemn, gard de tablă și limită convențională). Înainte de executarea documentației sau delimitat punctele de contur ale terenului prin țărusi din lemn pe limitele conventionale.

De asemenea, s-au efectuat măsurători topografice în teren și s-au prelucrat datele obținute, pentru întocmirea documentației care a fost depusă ulterior la biroul teritorial de cadastru si publicitate imobiliară.

Pentru executarea documentației, s-au realizat măsurători GPS.

Aparatuta folosită pentru realizarea lucrării a fost executată în sistem de proiecție Stereografic 1970, cu ajutorul receptorului GNSS: South S82V, dublă frecvența GPS+GLONASS-rover RTK. Transcalcul, de coordonate din sistem geocentric (B,L,h) în sistemul național de referinta (X,Y,Z), s-a realizat utilizand softul, implementat în carnetul de teren, “Carlson Surv CE”, receptionat de A.N.C.P.I. prin procesul verbal de receptie nr. 3/18.01.2012, nr. de inregistrare 1049683/20.01.2012.

Calculul suprafețelor s-a realizat prin metoda analitică folosind programul de proiectare asistată pe calculator AutoCAD 2010, sub licentă proprie.

Lucrările de cadastru s-au realizat în cadrul S.C MIROCAD TOP în prezența domnului inginer Mironescu Claudiu-Constantin autorizat de Oficiu Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie, având ca obiectiv principal de activitate elaborarea lucrărilor de specialitate. Societatea are sediul în municipiul Piatra-Neamț, strada Unirii nr.8 bl F1.

Urmare a deplasării la fața locului sa executat documentație cadastrală pentru radierea construcției C1, înscrierea construcției C2 (Anexa -Parter) și actualizarea categoriilor de folosință pentru imobilul situat în Intravilan Verșești, Com. Girov, Jud. Neamț, imobil înscris în Cartea Funciară Nr.52747.

Ulterior, s-a completat dosarul documentației, necesar atât în format analogic cât și digital, în formate standard, pentru a putea permite accesul și transferul de date.

Conținutul documentațiilor necesare intabulaării dreptului de proprietate diferă în funcție de scopul solicitării.

Documentația pentru înscrierea în Cartea Funciară a unei anexe gospodăresti proprietate a domnului Enea Eugen-Daniel a cuprins :

Cărtile de identitate ale proprietarilor (ANEXA 11)

Calculul de suprafață (ANEXA 12)

Planul de amplasament și delimitare a imobilului (ANEXA 13)

Memoriu tehnic (ANEXA 14)

Inventar de coordonate (ANEXA 15)

4.2 Depunerea documentațiilor la oficiul teritorial sau la biroul de cadstru și publicitate imobiliară

Depunerea documentațiilor la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț s-a realizat direct la sediul instituției, de către persoana autorizată, în numele proprietarului, conform cererii de înscriere, cu atașarea dovezii plătii de recepție si/sau înscriere.

Inregistrarea cererii s-a realizat la compartimentul registratură din cadrul oficiului teritorial.

4.3 Recepția documentației și încheierea de carte funciară

Prelucrarea și înregistrarea documentațiilor în indexul cadastral s-a realizat de catre angajatul din cadrul OCPI Neamț căruia i s-a repartizat lucrarea. Din punct de vedere tehnic aceasta sa avizat de către inspectorul de specialitate din cadrul oficiului de cadstru Neamț iar din punct de vedere al actelor sa eliberat încheierea de carte funciara,(ANEXA 16) extrasul de informare de carte funciară (ANEXA 17) și planul de amplasament avizat de ambele instituții (ANEXA 18).

Inspectorul oficiului de cadastru confirmă prin avizarea lucrării introducerea imobilului în baza de date integrată și atribuirea noului număr cadastral. Aceasta responsabilitate revenindui doar lui.

Recepția cadastrală constă în verificarea conținutului documentației, verificarea persoanei autorizate care a întocmit documentația și verificarea valabilității autorizației.

În această etapă are loc, localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, verificarea corectitudinii încadrării limitelor acestuia și a modului de calcul al suprafețelor.

Activitatea desfășurată de topograf, privită în ansamblu, este complexă și de mare responsabilitate întrucât obiectul muncii îl constituie bunurile imobiliare, terenuri și construcții, de mari valori materiale. Pe de altă parte, documentațiile întocmite au, prin înscrierea în cartea funciară, efecte juridice de mare importanță. Se constată așadar că, efectiv, asemenea piese au de rezolvat nu numai probleme tehnice și sunt însoțite inevitabil și de aspecte de ordin juridic și administrativ – birocratic.

În aceste condiții topograful trebuie să fie un profesionist desăvârșit, care trebuie să se bucure de autoritate deplină în domeniu și de credibilitate în fața organelor de drept și din partea beneficiarilor. O astfel de poziție nu se poate dobândi decât printr-o pregătire continuă și experiență în domeniu, prin stăpânirea tehnologiei de vârf de care dispune și printr-un simț dezvoltat al răspunderii și corectitudinii. În plus, ca prestator de servicii, în contactul cu beneficiarii și în cadrul unei echipe sale de lucru trebuie să dezvolte relații bazate pe un respect reciproc și un comportament civilizat, demn de aspirațiile sale.

Asemenea deziderate, obligatorii pentru un profesionist în afirmare și menținerea unui prestigiu câștigat nu se ating ușor, deși există premise favorabile create de predecesori, de lucrul la aparatura electronică, complexă, folosită pe teren cât și la birou. În consecință, topograful are obligația morală de menținere și de ridicare pe o treaptă superioară a prestigiului de care se bucură din start.

4.4 Submăsura 6.4 – Investiții în crearea si dezvoltarea de activități neagricole

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri cu care vreau sa accesez fonduri pentru terminarea pensiunii este de sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.

Obiectivele submăsurii 6.4.

-Stimularea mediului de afaceri din rural, contribuind la creșterea numărului de activități non-agricole desfășurate în zonele rurale;

-Dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și diminuarea disparităților dintre rural și urban;

Beneficiarii:

-Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural;
-Micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării;
-Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Concluzii

Având în vedere că lucrarea de față are ca obiectiv pregătirea documentației pentru obținerea unor fonduri Europene pentru o pensiune Agroturistică menționată în planul cadastral ca fiind locuință în construcție într-o zonă rurală Sat. Verșești, Comuna. Girov. Județul Neamț care se află la o distanță de 16 km de orașul Piatra Neamt se numără printre cele mai cunoscute așezari urbane ale acestei regiuni. Situat la iesirea Râului Bistrița din munti, la poalele culmii Petricica, Cozla, Cârloman și Bâtca Doamnei, orașul se bucură de un potențial turistic bogat, atât în ceea ce privește atracțiile naturale, cât și în ceea ce privește turismul cultural.

Turiștii care vizitează județul Neamț au parte de o serie de atracții unice în România prin frumusețea lor naturală. Această parte a țării, încărcată de istorie, păstrează, de asemenea, obiective de patrimoniu care merită să fie văzute pentru a ne înțelege mai bine trecutul.

Piatra Neamț se bucură în prezent de numeroase obiective turistice, foarte diverse. Din sfera muzeelor, pot fi vizitate aici Muzeul de Istorie si Arheologie, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Științe Naturale .Piatra Neamț se bucură de asemenea de prezența unor monumente importante din punct de vedere istoric și arhitectural, precum Curtea Domnească, ce cuprinde de asemenea și Biserica Sfântul Ioan și Turnul Clopotniță, ansamblu ctitorit încă din perioada anilor 1468 – 1475, de către domnitorul Ștefan cel Mare. În jurul orașului se găsesc și câteva zone naturale protejate de lege, precum Parcul Cozla, Piatra Pinului și Piatra Șoimuluiui sau Culmea Pietricica, unde se pot admira o flora încantatoare și peisaje naturale de exceptie. În sezonul rece, împrejurimile orașului pot reprezenta o destinație de vacanță ideală, datorită părțiilor existente aici, domeniul schiabil de la Cozla fiind dotat cu telescaun și telegondola.

Satul Verșești comuna Girov este un loc foarte frumos, cu un potențial turistic foarte ridicat, dar înca neexploatat suficient ceea ce ne face să credem, că deschiderea unei pensiuni în această zonă este foarte oportună.

Turismul rural se adreseaza atat clientilor români cât și celor străini.
Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vârsta a doua și, într-o mai mică măsură, de vârsta a treia. Aceștia preferă liniștea unei astfel de pensiuni, în locul zgomotului si agitației statiunilor agglomerate.

Turiștii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei interesați în a cunoaște istoria și tradițiile României, prin vizitarea unor zone pitorești, de o frumusețe aparte, care păstrează obiceiuri străvechi legate de: arhitectura caselor, port, mesteșuguri tradiționale, specialitati gastronomice.

Toate acestea sunt convins ca turiștii le vor găsi își se vor bucura în satul Verșești, comuna Girov Județul Neamț.

Anexa 1

ANEXE

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12

Anexa 13

Anexa 14

Anexa 15

Anexa 16

Anexa 17