Licenta Luchian 03.06.2019 [307007]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

PROGRAMUL DE STUDIU: REȚELE ȘI SOFTWARE DE TELECOMUNICAȚII

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF.DR.ING. [anonimizat]: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

PROGRAMUL DE STUDIU: REȚELE ȘI SOFTWARE DE TELECOMUNICAȚII

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

DEZVOLTAREA UNEI APLICAȚII DE TEST INDUSTRAIL FUNCȚIONAL UTILIZÂND PLATFORMA PXI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF.DR.ING. [anonimizat]: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației

DEPARTAMENTUL DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII

TEMA

Lucrare de Finalizare a studiilor a student: [anonimizat]: LUCHIAN CONSTANTIN SEBASTIAN

1). Tema lucrării de finalizare a studiilor: DEZVOLTAREA UNEI APLICAȚII DE TEST INDUSTRAIL FUNCȚIONAL UTILIZÂND PLATFORMA PXI

2). Termenul pentru predarea lucrării: 25.06.2019

3). Elemente inițiale pentru elaborarea lucrării de finalizare a studiilor

– [anonimizat], bibliografie de specialitate

4). Conținutul lucrării de finalizare a studiilor:

– Cap. 1. Introducere

– Cap. 2. Structura sistemului de testare.

– Cap. 3. Descrierea programului de test.

– Cap. 4. Realizarea unei secvențe de test în TestStand.

– Bibliografie

5). Material grafic:

– [anonimizat], [anonimizat].

6). Locul de documentare pentru elaborarea lucrării:

-[anonimizat], Connect Group România.

7). Data emiterii temei: 01.10.2018.

Coordonator științific:

Prof . univ. dr. ing. GORDAN CORNELIA EMILIA

Cuprins

Cap.1 Introducere…………………………………………………………………6

Cap.2 Structura sistemului de testare…………….………………………………7

2.1 Generaliăți……………………………………………………………………………………..7

2.2 Fixture………………………………………………………………………………………….8

2.3 Sistemul PXIe 1065……………………………………………………………………………9

2.3.1 Generalități…………………………………………………………………………..9

2.3.2 Protocolul PXI……………………………………………………………………..10

2.3.3 Descrierea structurii sistemului PXIe 1065………………………………………..11

2.3.3.1 Controler NI PXIe-8840…………………………………………………11

2.3.3.2 Oscilocopul PXIe-5160- 4CH………………….…………………………12

2.3.3.3 Multimetrul digital (DMM) PXIe-4080……….…………………………13

2.3.3.4 Generator de forme de undă PXIe-5413…………………………………13

2.3.3.5 Modulul cu interfață serială RS232 PXI-8432/2…………………………………14

2.3.3.6 Modulul cu interfață serială RS485/RS422 PXI-8433/2………………………14

2.3.3.7 Modul Pickering cu relee de curent mare PXI 24xSPDT………………..15

2.3.3.8 Modul Pickering cu relee de curent mic PXI 32xSPDT…………………16

2.3.3.9 Rețea cu controler (CAN) PXI-8513…………………………………………………17

2.4 Scanflex II Cube……………………………………………………………………………..17

2.5 Sursa programabilă de tensiune continuă Keithley 2280s…………………………………..18

2.6 Sursa modulară Chroma 6314A………………………………………………………………18

2.7 Sursa de curent alternativ Chroma 61503……………………………………………………20

2.8 Sursa de curent continuu Lambda GEN-1U…………………………………………………20

2.9 Dispozitiv cu intrări și ieșiri digitale NI USB-6501…………………………………………21

Cap.3 Descrierea programului de test……………………………………………………………………….23

3.1 Prezentarea programului TestStand 2017…………………………………………………………………………..23

3.2 Componentele software ale sistemului TestStand………………………………………………………………25

3.2.1 Motorul TestStand………………………………………………………………………………………………25

3.2.2 Editorul de secvențe…………………………………………………………………………………………….25

3.2.3 Interfața cu utilizatorul………………………………………………………………………………………..26

3.2.4 Adaptoare de module…………………………………………………………………………………………..27

3.2.5 Modele de proces………………………………………………………………………………………………..27

3.2.6 Utilitarul de implementare…………………………………………………………………………………..29

3.3 Bara de meniu……………………………………………………………………………………………………………………29

3.4 Bara de instrumente…………………………………………………………………………………………………………..30

3.5 Bara de stare……………………………………………………………………………………………………………………..31

Cap.4 Realizarea unei secvențe de test în TestStand……………………………………………..32

4.1 Generalități……………………………………………………………………………………………………………………….32

4.2 Structura secvențelor…………………………………………………………………………………………………………33

4.3 Setarea unei surse de alimentarea………………………………………………………………………………………34

4.4 Setările pentru modulele cu relee……………………………………………………………………………………….35

4.5 Setările pentru multimetrul digital……………………………………………………………………………………..36

4.6 Setarea dispozitivului cu intrări și ieșiri digitale…………………………………………………………………37

4.7 Setarea parametrilor de măsurare……………………………………………………………………………………….38

4.7.1 Setările pentru limitele de măsurare…………………………………………………………………….38

4.7.2 Fereastra General………………………………………………………………………………………………..39

4.7.3 Fereastra Looping……………………………………………………………………………………………….40

4.7.4 Fereastra Post Actions…………………………………………………………………………………………40

4.7.5 Fereastra Expressions………………………………………………………………………………………….41

4.8 Secvența Process Cleanup………………………………………………………………………………………………….42

4.9 Testarea unei plăci electronice…………………………………………………………………………………………..42

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………46

Cap.1 Introducere

În ciclul de producție al plăcilor electronice testarea reprezintă un proces esențial prin intermediul căruia se realizează identificarea defectelor care apar în urma proceselor de producție al plăcilor electronice. Astfel, prin intermediul acestui proces, se realizează o creștere a nivelului de calitate al produselor.

Testarea în circuit a plăcilor electronice reprezintă unul dintre pașii efectuați în cadrul procesului de testare, acest pas reprezintă o metodă standard de testare a plăcilor electronice prin intermediul căreia se poate realiza testarea componentelor care sunt lipite pe placa electronică, pot fi realizate măsurători la nivel de componentă sau la nivel de pin al componentelor.

Prin intermediul sistemelor de testare, precum cel prezentat în această lucrare, se pot realiza o serie de teste precum: componente lipsă sau defecte, scurt circuite, trasee întrerupte, componente ce depășesc limitele de toleranță impuse și altele.

Sistemul cuprinde o serie de dispozitive precum: surse de alimentare de curent continuu sau curent alternativ, controler modular Boundary Scanflex II Cube, dispozitiv cu intrări și ieșiri digitale, un sistem PXI 1065 ce cuprinde module cu relee, module cu interfețe seriale, osciloscop, multimetru, generator de semnal, controler.

Setarea tuturor dispozitivelor din cadrul sistemului de testare se realizează prin intermediul interfeței cu utilizatorul TestStand unde se poate realiza pornirea, oprirea și setarea dispozitivelor din cadrul sistemului de testare și se pot realiza secvențe de testare.

Lucrarea a fost realizată în cadrul companiei CONNECT GROUP sub îndrumarea domnului Mgr.-Test inginer Andrei Kecseg Fonce din cadrul departamentului de testare, și sub îndrumarea doamnei prof. dr. ing. Gordan Cornelia Emilia, de la Universitatea din Oradea.

Structura acestei lucrări este formată din patru capitole, în primul capitol este prezentată o scurtă introducere, în capitolul al doilea este prezentată structura sistemului de testare, in al treilea capitol este prezentat programul TestStand și în capitolul patru este prezentată partea practică ce reprezintă modul de realizare al unei secvențe de test în TestStand. Lucrarea se încheie cu o serie de referințe bibliografice.

Cap.2 Structura sistemului de testare.

2.1 Generalități.

Acest sistem este destinat testării diferitelor tipuri de plăci electronice, testarea se realizează prin intermediul dispozitivelor incorporate și a unui suport de testare unde pot fi atașate diferite modele de fixture în funcție de placa electronică testată. Acesta dispune de o interfață cu utilizatorul prin intermediul căreia pot fi setate toate dispozitivele și se pot vizualiza parametrii plăcii electronice în urma efectării testelor [4].

Stația are un consum de pana la 8000 de volt-amperi iar controlul se realizează printr-o tensiune de comandă continuă de 12 volți [4].

Figura 2.1 Sistemul de testare [4].

Stația de testare dispune și de un sistem de aer comprimat, acesta este utilizat în diverși pași din cadrul procesului de testare, precum realizarea automată a contactului fizic între pinii

fixture-ului și punctele de test de pe suprafața plăcii electronice testate[4].

Stația de testare este alcătuită din următoarele dispozitive:

Un fixture, prin intermediul căruia placa electronică ce urmează să fie testată este fixată pe un suport și, cu ajutorul unor conectori, este conectată la sistemul de testare.

Un sistem PXIe 1065 care conține: un controler, un osciloscop, un multimetru, module cu relee, module cu interfețe seriale, modul de rețea cu controler și generator de semnal.

O sursă de curent continuu Lambda GEN600-2.6 care are o tensiune de ieșire între 0 volți și 600 de volți și un curent între 0 amperi și 2.6 amperi.

O sursă Lambda GEN60-12.5 care are o tensiune de ieșire între 0 volți și 60 de volți și un curent între 0 amperi și 12.5 amperi.

O sursă de curent alternativ de la Chroma modelul 61503.

O sursă modulară Chroma 6314A cu patru module, două module Chroma 63105A și două module Chroma 63102A.

Două surse Keithley 2280Ss-32-6 care pot furniza o tensiune de pană la 32 de volți și un curent de pană la 6 amperi.

Două surse Keithley 2280Ss-60-3 care pot furniza o tensiune de pană la 60 de volți și un curent de pană la 3 amperi.

Un controler modular Scanflex II Cube.

Dispozitiv cu intrări și ieșiri digitale NI USB-6501.

2.2 Fixture.

Acesta dispozitiv este utilizat pentru a putea testa în mod constant o placă electronică, acesta prezintă un suport pentru a fixa placa electronică ce urmează să fie testată și mai mulți conectori prin intermediul cărora sunt aplicate un set de semnale electronice controlate și sunt efectuate măsuratori pentru a testa funcționalitatea plăcii electronice [4].

Prin intermediul unui fixture se poate testa un singur model de placă electronică, astfel este necesar dezvoltarea unui fixture dedicat pentru fiecare placă electronic testată.

Acest fixture necesită o conectare manuală a plăcii electronice la sistemul de testare, sistemul supărtă și fixture care realizează conectarea automată la sistemul de testare.

Figura 2.2 Fixture [4].

2.3 Sistemul PXIe 1065.

2.3.1 Generalități.

Într-un sistem PXI, un șasiu asigură alimentare, răcire și o magistrală de comunicație pentru instrumente modulare sau module de I / O. Aceste module se pot controla fie dintr-un controler încorporat, fie dintr-un PC extern, utilizând unul sau mai multe instrumente software NI specializate pentru inginerie pentru a personaliza sistemul.

Figura 2.3 Șasiul PXIe 1065[1].

NI PXIe-1065 este un șasiu care combină un backplane de înaltă performanță cu 18 sloturi PXI Express cu o sursă de alimentare de mare putere și un design structurat care a fost optimizat pentru performanță maximă într-o gamă largă de aplicații.

Designul modular al șasiului asigură un nivel ridicat de mentenabilitate, având ca rezultat un timp mediu de reparare foarte mic (MTTR). Șasiul NI PXIe-1065 respectă pe deplin specificațiile hardware PXI-5, oferind caracteristici de sincronizare avansate [1].

Șasiul PXIe-1065 este proiectat pentru o gamă largă de aplicații de testare și măsurare și oferă o lățime mare de bandă. Modelul NI PXIe-1065 are nouă sloturi periferice PXI, dintre care: un slot PXI Express cu capacități de sincronizare a sistemului, trei sloturi PXI Express și patru sloturi hibride, care acceptă atât module periferice PXI, cât și PXI Express [1].

2.3.2 Protocolul PXI.

PXI (PCI eXtensions for Instrumentation) este una din multele platforme modulare cu instrumente electronice aflată în uz curent. Aceste platforme sunt folosite ca bază pentru construirea de echipamente electronice de testare, sisteme de automatizare și instrumente modulare de laborator.

PXI se bazează pe magistrale de calcul standardizate pentru industrie și permite flexibilitate în construirea echipamentelor. Aceste module sunt echipate cu software personalizat, necesar pentru a gestiona sistemul [2].

PXI utilizează tehnologia bazată pe PCI și un standard industrial reglementat de PXI Systems Alliance, pentru a asigura respectarea standardelor și interoperabilitatea sistemului.

Există module PXI disponibile pentru aproape toate aplicațiile de testare, măsurare și automatizare posibile, de la modulele de comutare și multimetre digitale (DMM), la generatoare și analizoare de semnalelor de înaltă performanță pentru microunde. Există, de asemenea, companii specializate în scrierea de software pentru module PXI, precum și companii care furnizează servicii de integrare hardware-software PXI.

PXI adaugă într-o formă compactă de PCI un sistem care definește cerințele hardware, electrice, software, de putere și de răcire. PXI adaugă și sincronizarea integrată utilizată pentru sincronizarea ceasurilor și acțiunilor interne [2].

2.3.3 Descrierea structurii sistemului PXIe 1065.

2.3.3.1 Controler NI PXIe-8840.

NI PXIe-8840 este un controler Quad-Core de înaltă performanță compatibil cu sistemele PXI Express. Incorporat într-un șasiu PXI compatibil, controlerul prezintă caracteristicile unui PC într-o formă compactă [1].

Figura 2.4 Controler NI PXIe-8840 [1].

Acest controler prezintă în arhitectura sa următoarele componente:

Un procesor Intel® Core™ i7 5700EQ tactat la frecvența de 2.6 GHz cu patru nuclee și 6 MB (Megabytes) memorie cache.

Un soclul de memorie de tip SO-DIMM (Small Outline Dual In-line Memory Module), acesta suportă până la 8 GB (Gigabytes) de memorie SDRAM (Synchronous Dynamic Random-Access Memory) DDR3 (Double Data Rate).

Două interfețe de tip DisplayPort pentru a putea conecta periferice de afișare.

Patru porturi USB 2.0 (Universal Serial Bus) Hi-Speed și două porturi USB 3.0 SuperSpeed.

Un port serial de tipul RS232.

Un port SMB (SubMiniature version B). Acesta oferă o conexiune rotativă de la PXI Triggers la portul SMB și invers.

O interfață de tip GPIB (General Purpose Interface Bus)

Două porturi RJ45 de tip Gigabit, portul 1 are un controler Intel® I217-LM iar portul 2 are un controler Intel® I210-IT.

Un hard- drive de 320 GB (sau cu o capacitate mai mare) conectat la portul SATA (Serial Attachment).

Un Watchdog Timmer acesta poate genera întreruperi sau poate efectua o resetare a controlerului [1].

2.3.3.2 Oscilocopul PXIe-5160-4CH.

PXIe-5160-4CH este un osciloscop cu patru canale de mare viteză, cu setări flexibile pentru cuplaje, tensiuni și filtrări. Acesta conține și un set de module de declanșare, memorie internă și funcții de streaming și analiză a datelor. Acest dispozitiv este ideal pentru aplicații cu semnale rapide, care necesită o lățime de bandă analogică și configurații flexibile de măsurare de până la 500 MHz [1].

Figura 2.5 Osciloscopul PXIe-5160- 4CH [1].

2.3.3.3 Multimetrul digital (DMM) PXIe-4080.

PXIe-4080 este un multimetru digital de înaltă performantă de 300 de volți ce măsoară rapid și exact tensiune alternativă sau continuă , curent alternativ sau continuu, rezistență la două sau patru fire precum și masurări de frecvență/perioadă [1].

Modulul PXIe-4080 poate fi plasat în sloturile periferice PXI Express, sloturile periferice hibride PXI Express sau sloturile de temporizare ale sistemului PXI din șasiul PXIe 1065.

Figura 2.6 Multimetru digital (DMM) PXIe-4080 [1].

2.3.3.4 Generator de forme de undă PXIe-5413.

Figura 2.7 Generator de forme de undă PXIe-5413 [1].

PXIe-5413 este un generator de forme de undă capabil să genereze forme de undă arbitrare și definite de utilizator și funcții standard, inclusiv de tip sinusoidal, dreptunghiular, triunghiular și rampă. Acest generator de forme de undă arbitrare poate genera semnale de la -12 Volți la +12 Volți și folosește o metodă de re-eșantionare fracționată pentru a genera cu precizie formele de undă dorite. PXIe-5413 oferă, de asemenea, o sincronizare avansată [1].

2.3.3.5 Modulul cu interfață serială RS232 PXI-8432/2.

PXI-8432/2 este o interfață de înaltă performanță pentru comunicații izolate de mare viteză, de la port la port, cu dispozitive RS232.

Dispozitivul permite transferuri de date de înaltă performanță și oferă suport multiprocesor. Interfețele seriale NI apar, de asemenea, ca porturi COM standard pentru a permite compatibilitatea cu programele care utilizează comunicații seriale [1].

Figura 2.8 Modulul cu interfață serială RS232 PXI-8432/2 [1].

2.3.3.6 Modulul cu interfață serială RS485/RS422 PXI-8433/2.

PXI-8433/2 este o interfață industrială de înaltă performanță utilizată pentru comunicații izolate de mare viteză, port-port, și care poate fi conectată cu dispozitivele RS485 și RS422. Interfața permite transferuri de înaltă performanță, multithreading și suport multiprocesor [1].

De asemenea, modulul cu interfață serială permite selecția modurilor de lucru ale transmițătorului cu 4 și 2 fire, pentru comunicații complete și semi-duplex.

Interfețele seriale NI pot fi folosite, de asemenea, ca porturi COM standard pentru a permite compatibilitatea cu programele care utilizează comunicații seriale [1].

Figura 2.9 Modulul cu interfață serială RS485/RS422 PXI-8433/2 [1].

2.3.3.7 Modul Pickering cu relee de curent mare PXI 24xSPDT.

Modulul cu relee de tensiune înaltă este adecvat pentru aplicații care necesită comutarea de relee de putere de înaltă tensiune.

Figura 2.10 Relee de curent mare Pickering [3].

Permite posibitatea de manevrare curentă de până la 5A, 1000VDC / 1000VAC comutare la rece și de până la 110VDC / 250VAC comutare fierbinte. Este configurat cu 12, 18 sau 24 relee separate de tip SPST (Single Pole Single Throw) [3].

În modulele Pickering releele sunt dispuse sub o formă matriceală, astfel selectarea acestora se face prin determinarea poziției lor pe linii respectiv pe coloane. Conexiunile se realizează prin intermediul unui conector de tip D de înaltă tensiune de pe panoul frontal al dispozitivului.

2.3.3.8 Modul Pickering cu relee de curent mic PXI 32xSPDT.

Releele pentru uz general sunt potrivite pentru construirea de rețele mici de comutare și pentru comutarea releelor mai mari sau pentru funcționarea dispozitivelor externe [3].

Poate comuta tensiune de până la 100 volți, current de până la 1.2 amperi și o putere maximă de 20 wați

Figura 2.11 Relee de curent mic Pickering [3].

Instrumentele eBIRST pentru testarea sistemelor de comutare simplifică detectarea defecțiunilor sistemului de comutare prin testarea rapidă a sistemului și prin identificarea grafică a releului defect.

2.3.3.9 Rețea cu controler (CAN) PXI-8513.

PXI-8513 este o interfață software –selectabil utilizată pentru dezvoltarea de aplicații cu driverul NI-XNET. Driverul NI-XNET oferă cea mai bună flexibilitate pentru dezvoltarea de rețele CAN, acestea fiind magistrale seriale utilizate în industria de automobile, cu scopul de a asigura comunicarea între mai multe microcontrolere fără utilizarea unui calculator-gazdă. CAN dezvoltate de NI-XNET conțin transcivere pentru viteză mare, viteză flexibilă și viteză mică [1].

Figura 2.12 Rețea cu controler (CAN) PXI-8513. [1]

2.4 Scanflex II Cube.

Scanflex II Cube este noua generație de controler modular Boundary Scan, bazat pe cele mai recente procesoare multi-core și pe integrate FPGA [4].

Figura 2.13 Scanflex II Cube [7].

Scanflex II Cube deschide noi căi pentru soluțiile integrate care fac parte din standardul JTAG (Joint Test Action Group). Arhitectura multifuncțională a SCANFLEX II CUBE permite utilizatorilor să combine numeroase tehnologii în mod flexibil și cu performanțe ridicate pe o singură platform [4].

2.5 Sursa programabilă de tensiune continuă Keithley 2280s.

Seria 2280s sunt surse de tensiune continuă programabile cu măsurarea preciziei și zgomot redus, aceasta poate funcționa și ca un aparat de măsurare a preciziei.

Aceste surse pot furniza o tensiune stabilă cu un zgomot redus precum și monitorizarea curenților pe sarcină într-o gamă dinamică largă de la amperi la nano-amperi.

Figura 2.14 Sursa programabilă de tensiune continuă Keithley 2280s [4].

Modelul Keithley 2280Ss-32-6 poate furniza o tensiune de pană la 32 de volți și un curent de pană la 6 amperi [4].

Modelul Keithley 2280Ss-60-3 poate furniza o tensiune de pană la 60 de volți și un curent de pană la 3 amperi [4].

Ambele modele utilizează un regulator liniar pentru a asigura un zgomot de ieșire scăzut și măsurarea curentului pe sarcină cu o sensibilitate ridicată [4].

2.6 Sursa modulară Chroma 6314A.

Această sursă modulară este compusă dintr-un șasiu de la Chroma modelul 6314A cu 4 module, fiind compatibilă cu toate modulele din seria Chroma 6310 și 6310A .

Această sursă oferă posibiliteatea de a controla modulele în mod paralel sau separat și toate modulele pot fi configurate să funcționeze simultan sau să testeze mai multe ieșiri simultan, simulând astfel aplicații de viața reală [4].

Toate modulele au o adresă GPIB (General Purpose Interface Bus) comună pentru a sincroniza și accelera controlul modulelor și readback-ul datelor.

Figura 2.15 Sursa modulară Chroma6314A [4].

În șasiul Chroma 6314A se află patru module cu surse de alimentare, două module Chroma 63105A și două module Chroma 63102A.

Figura 2.16 Modul compatibil cu sursa modulară Chroma 6314A [5].

Chroma 63105A are o putere de pană la 300 wați, curentul maxim de 10 amperi și tensiunea de pana la 500 volți [5].

Chroma 63102A are o putere de pana la 100 wați, curentul maxim de 20 amperi și tensiunea de pana la 80 volți [5].

Aceste surse de curent continuu programabile și modulare sunt proiectate cu tehnologie performantă și conectează toate dispozitivele de putere MOSFET (Metal Insulator Semiconductor Field Effect Transistor) în paralel pentru a asigura un control pe sarcină cu precizie ridicată, o rezistență minimă la intrare și pentru a permite sursei să scadă curentul ridicat chiar și la tensiuni foarte scăzute [4].

2.7 Sursa de curent alternativ Chroma 61503.

Sursa de curent alternativ de la Chroma modelul 61503 definește un nou standard de sursă de alimentare de curent alternativ cu o putere mai mică.

Această sursă este caracterizată de posibilitatea simulării perturbațiilor de pe liniile electrice, funcții de măsurare diversificate, sinteză a formei de undă și permite reglarea impedanței de ieșire.Trei unități pot fi combinate pentru a putea obține o ieșirea trifazată [5].

Figura 2.17 Sursa de curent alternativ Chroma 61503 [5].

Această sursă oferă la ieșire 1.500 volt-amperi, tensiunea între 0 și 300 volți de curent alternativ și o tensiune între 0 și 424 volți de curent continuu într-o singură sursă.

Sursa furnizează o componentă DC de ieșire pentru simularea tensiunii de curent alternativ, se poate folosi un filtru de zgomot DC pentru a obține tensiuni de curent continuu cu o stabilitate bună și un zgomot redus [5].

2.8 Sursa de curent continuu Lambda GEN-1U.

Lambda GEN-1U este o sursă programabilă de curent continuu care are o tensiune de ieșire între 6 volți cu un curent de pana la 200 de amperi și 600 de volți cu un curent de pană la 2.6 amperi.

Sisteme de putere mai mare pot fi configurate folosind modul de operare în paralel Master / Slave , se configurează unitatea Master ca punct unic pentru programarea, măsurarea și stare a curentului total al sistemului paralel. Astfel patru unități pot funcționa ca o singură sursă sporind flexibilitatea [6].

Figura 2.18 Sursa de curent continuu Lambda GEN-1U [6].

Lambda GEN600-2.6 este o sursă de curent continuu care are o tensiune de ieșire între 0 volți și 600 de volți și un curent între 0 amperi și 2.6 amperi [6].

Lambda GEN60-12.5 este o sursă de curent continuu care are o tensiune de ieșire între 0 volți și 60 de volți și un curent între 0 amperi și 12.5 amperi [6].

2.9 Dispozitiv cu intrări și ieșiri digitale NI USB-6501.

Acest dispozitiv dispune de intrări și ieșiri digitale care pot fi controlate prin intermediul sistemelor bazate pe calculatoare. Aceste dispozitive dispun de o gamă largă de canale, curenți și tensiuni pentru o varietate largă de aplicații. Acest dispozitiv are filtre de intrare programabile pentru eliminarea zgomotelor [1].

Figura 2.19 Dispozitiv cu intrări și ieșiri digitale [1].

Starea programabilă de pornire asigură o stare inițială cunoscută pentru o funcționare sigură atunci când dispozitivul este conectat la pompe, motoare sau alte dispozitve de acționare sau mașini industriale [1].

Ceasurile de supraveghere pentru intrările și ieșirile digitale oferă un mecanism de siguranță care monitorizează erorile calculatorului sau ale aplicației și duce sistemul într-o stare care să asigure recuperarea acestuia în siguranță.

Pinii P0.0-P0.7, P1.0-P1.7 și P2.0-P2.6 sunt de tipul software-selectable și pot fi configurați ca și pini de intrare sau ieșire. Pinul P2.7 poate fi configurat ca un pin digital de intrare sau ieșire sau poate fi utilizat pentru a contoriza evenimentele. Acesta dispune și de doi pini care furnizează o tensiune de +5 volți și 8 pini pentru masă [4].

Figura 2.20 Configurația pinilor pentru dispozitivul Digital I/O [4].

Cap.3 Descrierea programului de test.

3.1 Prezentarea programului TestStand 2017.

Setarea tuturor dispozitivelor din cadrul stației de testare și preluarea rezultatelor în urma testării unei plăci electronice se realizează prin intermediul interfeței software Test Stand 2017.

TestStand este un program utilizat pentru gestionarea testului, acesta este proiectat pentru a realiza dezvoltarea rapidă a unor aplicații de testare și validare a plăcilor electronice.

De asemenea prin intermediul programului TestStand se poate dezvolta executa și implementa software de testare a sistemului. Se poate extinde funcționalitatea sistemului dezvoltând secvențe de testare în TestStand care integrează module de cod scrise în orice limbaj de programare [1].

Figura 3.1 Interfață TestStand 2017 [4].

Dezvoltarea unei soluții de testare bazate pe TestStand este un proces care include proiectarea sistemului de testare, dezvoltarea de secvențe de testare pentru unitățile testate, personalizarea cadrului TestStand, depanarea secvențelor de testare și implementarea sistemului de testare pe calculatoarele stației de test.

O secvență de testare se realizează printr-o serie de pași pentru inițializarea instrumentelor, efectuarea de teste complexe sau modifificarea fluxul execuțiilor [1].

Se poate folosii editorul de secvențe sau un editor de secvențe personalizat pentru a scrie și edita secvențe de testare.

Figura 3.2 Ciclul de dezvoltare al unui sistem TestStand [4].

Setările programului TestStand sunt modificate în funcție de necesitățile aplicației de testare care este realizată. Pot fi personalizate rapoartele, baza de date, tipurile de procese care se realizează, secvențele și interfețele utilizatorilor pentru a crea o soluție unică și compactă de testare pentru o aplicație [1].

Înainte de lansare sistemul de testare secvențele de testare și toate funcțiile personalizate trebuie executate corect. Se poate utiliza analizorul de secvență TestStand în cadrul editorului de secvență sau în aplicația de analiză de secvență autonomă în timpul dezvoltării sau înainte de implementare, pentru a depista eventualele erori și pentru a impune instrucțiuni personalizate de dezvoltare. Ciclul de dezvoltare al sistemului TestStand este un proces iterativ și presupune depanarea unei aplicații de mai multe ori.

După dezvoltarea, personalizarea și depanarea un sistem TestStand, acesta poate fi instalat pe mai multe stații de testare. TestStand simplifică procesul complex de implementare a unui sistem prin automatizarea multor etape din cadrul sistemului , inclusiv colectarea fișierelor de secvență, a modulelor de cod, a datelor de configurare pentru instrumente și a fișierelor de suport pentru sistemul de test [1].

Principalele componente software ale sistemului TestStand includ:

Motorul TestStand.

Editorul de secvențe.

Interfața cu utilizatorul.

Adaptoare de module.

Modele de proces.

Utilitarul de implementare.

3.2 Componentele software ale sistemului TestStand

3.2.1 Motorul TestStand.

TestStand cuprinde un server ActiveX API(Application Programming Interface) pentru construirea sistemelor sofisticate de gestionare a testelor și a altor aplicații de secvențiere. TestStand API poate fi utilizat pentru a citi și scrie date din proprietățile TestStand, inclusiv secvențele și pașii TestStand, sau pentru a crea, edita, executa și depana secvențe. API-ul TestStand poate fi accesat din orice mediu de programare care acceptă accesul la serverele ActiveX [1].

3.2.2 Editorul de secvențe.

Editorul de secvențe este un mediu de dezvoltare în care se pot creea, edita, executa și depana secvențe și se poate realiza apelarea secvențelor de teste. Editorul de secvențe poate fi utilizat pentru a accesa toate caracteristicile impuse de aplicație, cum ar fi tipurile de etape și modelele de proces.

O secvență poate fi depanată similar cu modul în care se realizează depanarea în mediile de dezvoltare a aplicațiilor ADE (Application Development Environment), cum ar fi LabVIEW, LabWindows / CVI (ANSI), Microsoft Visual Studio, folosind următoarele tehnici:

Setarea punctelor de întrerupere;

Trecerea peste pași;

Urmărirea execuțiilor din program;

Afișarea variabilelor;

Monitorizarea variabilelor, a expresiilor și a mesajelor de ieșire în timpul executărilor;

Efectuarea unei analize statice a fișierelor de secvențe pentru a localiza erorile și a aplica regulile de codare;

În editorul de secvențe pot fi demarate mai multe execuții simultan, se pot executa instanțe multiple din aceeași secvență sau se pot executa diferite secvențe în același timp. Fiecare instanță de execuție deschide o fereastră de execuție. În Trace Mode, fereastra de executare arată pașii din secvența aflată în execuție curentă. Dacă execuția se suspendă, fereastra de executare arată urmatorul pas ce trebuie executat și oferă mai multe opțiuni de depanare.

În editorul de secvențe se poate personaliza aspectul ferestrei și filelor pentru a optimiza dezvoltarea și depanarea sarcinilor. De asemenea, se pot personaliza meniurile, barele de instrumente și scurtăturile de la tastatură [1].

3.2.3 Interfața cu utilizatorul.

Interfața cu utilizatorul TestStand este o aplicație care poate fi implementată într-un sistem de dezvoltare sau într-o stație de producție pentru a furniza un GUI (Graphical User

Interface) particularizat pentru executarea, depanarea sau editarea secvențelor.

Interfețele cu utitlizatorii simpli pot suporta doar secvențe de execuție, iar editorii de secvențe personalizate pot susține secvențe de editare, de rulare și de depanare. [1]

TestStand include aplicații separate de interfață cu utilizator dezvoltate în LabVIEW, LabWindows / CVI, Microsoft Visual Basic, C # și C ++ MFC (Microsoft Fundation Classes). TestStand include și codul sursă pentru fiecare interfață de utilizator, acestea putând fi personalizate complet. Poate fi creată o interfață cu utilizatorul personalizată folosind orice limbaj de programare care poate folosi comenzile ActiveX sau comenzile serverelor ActiveX Automation.

Cu ajutorul interfețelor cu utilizatorul în modul Editor se pot modifica secvențele și se pot afișa variabilele secvenței, parametri de secvență și multe alte opțiuni. Cu interfețele utilizator în modul Operator se pot începe mai multe execuții concurente, se pot seta puncte de întrerupere și se pot vizualiza secvențe [1].

3.2.4 Adaptoare de module.

Motorul TestStand utilizează adaptoare de module pentru a invoca modulele de cod pe care secvențele le apelează. Un modul de cod este un modul de program dintr-un ADE (Application Development Environment) sau limbaj de programare și poate conține una sau mai multe funcții care efectuează un test specific sau o altă acțiune. Modulele adaptează modulele de încărcare și de apel, parcurg parametrii modulelor de cod și returnează valorile și starea din modulele de cod [1].

Modulele de adaptare suportă următoarele tipuri de module de cod:

Funcțiile LabWindows / CVI în DLL-urile (Dynamic Link Library) create

în LabWindows / CVI sau alte compilatoare;

LabVIEW VI;

Funcții C / C ++ în DLL-uri;

Ansambluri .NET;

Servere ActiveX Automation;

Subrutine HTBasic;

Adaptoarele specifice unui ADE (Application Development Environment) pot deschide ADE, pot crea cod sursă pentru un nou modul de cod în ADE și pot afișa sursa pentru un modul de cod existent în ADE. Adaptoarele acceptă modificarea în codul sursă în ADE, în timp ce se execută pasul din editorul de secvențe de test sau din interfața de utilizare TestStand [1].

3.2.5 Modele de proces.

Testarea unui UUT (Unit Under Test) necesită mai mult decât executarea unui set de teste. De obicei, sistemul de testare trebuie să efectueze o serie de operații înainte și după

executarea secvenței în cadrul căreia sunt efectuate testele.

Operațiile comune care definesc procesul de testare includ identificarea UUT (Unit Under Test), notificarea operatorului cu starea „pass” sau „fail”, rezultatele înregistrării și generarea unui raport. Un model de proces TestStand este un fișier de secvență care poate fi utilizat pentru a defini operațiile standard de testare, astfel încât să nu fie nevoie de introducerea aceleași operații în fiecare fișier de secvențe care este scris [1].

TestStand include modelele predefinite Sequential, Parallel și Batch care pot fi modificate sau înlocuite. Modelul Sequential este utilizat pentru a executa o secvență de testare pe un UUT (Unit Under Test) la un moment dat. Modelele Parallel și Batch sunt utilizate pentru a executa aceeași succesiune de testare pe mai multe UUT (Unit Under Test) simultan.

Un model de proces Test Stand disponibil poate fi modificat sau poate fi creat un model de proces personalizat. Abilitatea de a modifica un model de proces este esențială deoarece procesul de testare poate varia în funcție de liniile de producție, de locurile de producție sau de sistemele și practicile companiilor. Un model de proces poate fi editat în același mod în care sunt editate alte fișiere secvențiale [1].

Un model de proces definește un set de puncte de intrare și fiecare punct de intrare este o secvență în fișierul modelului de proces care apelează un fișier secvență de testare. Definirea mai multor puncte de intrare într-un model de proces oferă operatorului stației de testare diferite moduri de a apela o secvență principală (Main Sequence) sau de a configura modelul de proces.

Punctele de intrare pentru executare gestionează operațiuni comune, cum ar fi identificarea UUT (Unit Under Test) și generarea de rapoarte. De exemplu, modelul implicit de procesare secvențială furnizează UUT-urile de testare și puncte de intrare cu un singur pas (Single Pass Execution). Punctul de intrare al UUT de testare inițiază o buclă care identifică și testează în mod repetat UUT. Punctul de intrare cu un singur pastestează un singur UUT fără a-lidentifica. Punctele de intrare pentru configurare oferă o interfață de configurare a modelului de proces, de obicei printr-o interfață grafică (GUI). De exemplu, modelul prestabilit Batch oferă punctul de intrare de tipul „Configure Model Options”. Acest punct de intrare creează elementul de meniu „Configure” [1].

3.2.6 Utilitarul de implementare.

Utilitarul de implementare TestStand este utilizat pentru a crea o imagine detașabilă sau pentru implementarea patch-urilor unui sistem TestStand și a unui program de instalare opțional.

Imaginea care poate fi implementată poate conține fișiere de secvență, module de cod, modele de proces și fișiere de suport, aplicații de interfață cu utilizatorul, fișiere de configurare, tipuri de etape și fișiere de asistență pe care le utilizează sistemul TestStand.

Programul de instalare poate conține toate fișierele dintr-o imagine disponibilă sau poate conține doar un set de fișiere pentru a crea un patch pentru o imagine desfășurată anterior [1].

Utilitarul de implementare poate fi utilizat pentru a include motorul TestStand și fișierele compatibile, LabVIEW și LabWindows / CVI Run-Time Engines și driverele hardware în

programul de instalare care este creat.

Instalatorul unde este creat utilitarul de implementare poate înregistra servere ActiveX, înlocui fișiere existente pe computerul țintă și să creeze comenzi rapide pentru programe. Utilitarul de implementare poate fi configurat pentru a elimina diagramele blocului VI (Virtual Instruments) sau pentru a bloca VI-urile care sunt lansate [1].

3.3 Bara de meniu.

În mod prestabilit, bara de meniu conține meniurile File, Edit, View, Execute, Debug, Configure, Source Control, Tools, Window și Help. Meniurile sunt personalizabile, se pot crea meniuri cu orice comandă a editorului de secvențe [1].

Figura 3.3 Bara de meniu [1].

3.4 Bara de instrumente.

Implicit, editorul de secvențe conține următoarele bare de instrumente ce prezintă comenzi rapide pentru selecțiile utilizate în mod obișnuit din bara de meniu [1].

Figura 3.4 Bara de instumente [1].

Bara de instrumente standard conține butoane pentru crearea, încărcarea și salvarea fișierelor de secvență și butoanele pentru tăiere, copiere și lipire. Această bara de instrumente include, de asemenea, butoanele pentru anulare și redirecționare.

Bara de instrumente pentru depanare conține butoane pentru executarea unei secvențe, trecerea în secvență, ieșirea din secvență precum și butoane pentru terminarea și suspendarea executărilor [1].

Bara de instrumente pentru gestionare conține butoane pentru efectuarea operațiunilor de căutare și înlocuire, buton pentru deblocarea și blocarea configurației interfeței cu utilizatorul (UI) pentru a activa sau a dezactiva particularizarea diferitelor aspecte ale UI în mediul de dezvoltare, butoane pentru deschiderea stațiilor globale și pentru managerul de utilizare TestStand.

Bara de instrumente pentru navigare conține butoanele înapoi și înainte, care sunt folosite pentru a vizializa aspectul anterior sau următor din lista de istoric a fișierului de secvență sau pentru vizualizarea ferestrei pentru ierarhia secvențelor [1].

Bara de instrumente de ajutor conține butoane pentru a lansa „NI TestStand Help”, pagina de suport TestStand și forumul de discuții TestStand.

Bara de instrumente pentru ierarhia secvențelor conține butoane pentru utilizarea ferestrei ierarhia secvențelor, care afișează un grafic al apelului secvențial și al relațiilor de apel invers între fișierele de secvențe și secvențe pentru a vizualiza , naviga și intreține mai ușor secvențele de testare [1].

Bara de instrumente pentru analiza secvențelor conține butoane pentru analizarea unui fișier de secvență sau a unui proiect de analiză a secvențelor de testare pentru a detecta erorile și pentru a configura opțiunile analizorului de secvență.

Barele de instrumente sunt complet personalizabile, se pot crea bare de instrumente cu butoane pentru orice comenzi de gestionare [1].

3.5 Bara de stare

Bara de stare afișează următoarele informații pentru editorul de secvențe:

• Numele de utilizator pentru utilizatorului curent.

• Numele fișierului de tip model de proces care utilizează secvența curentă, se face dublu click în această zonă pentru a deschide fișierul model de proces.

• Numărul de pași care sunt selectați.

• Numărul total de pași din secvența activă.

• Calea către fișierului cu raportului activ după executare.

Editorul de secvențe conține ferestre și panouri care pot fi mutate, acoperite cu alte ferestre, pot fi redimensionate și ascunse. Se poate particulariza aspectul panoului și filelor pentru a optimiza activitățile de dezvoltare și depanare. Setările de configurare a panourilor din interfața cu utilizatorul pot fi resetate în editorul de secvențe, prin resetare se revine la o configurație implicită pentru toate modificările efectuate anterior la meniuri, bare de instrumente și starea panourilor [1].

Cap4. Realizarea unei secvențe de test în TestStand.

4.1 Generalități.

Toate dispozitivele din cadrul sistemului de testare sunt controlate prin intermediul programului TestStand, acestea putând fi oprite sau pornite. Totodată, pot fi setați o serie de parametri din cardrul acestor dispozitive. Testarea unei plăci electronice se realizează prin pozitionarea acesteia pe un suport de testare special conceput și prin intermediul unor conectori sunt aplicate o serie de semnale controlate pentru testarea parametrilor plăcii analizate. În această fereastră sunt prezentate două panouri, unul în partea stângă care prezintă secvențele și un panou în partea dreaptă care prezintă pașii de secvență.

Figura 4.1 Interfața programului TestStand [4].

4.2 Structura secvențelor

În cadrul unei secvențe de test sunt cuprinși următorii pași:

Setup – unde se fac setările pentru o funcție, pentru dispozitivele aflate în sistemul de testare (surse de alimentare, osciloscop, generator de semnal etc.).

Main – în acest pas se realizează pornirea și reglarea dispozitivelor și sunt setați parametrii pentru măsurătorile ce urmează să fie efectuate.

Cleanup – aici sunt oprite dispozitivele folosite pentru testare.

În cadrul secvenței Process Setup se realizează inițializarea tuturor dispozitivelor care sunt folosite pentru testarea placii electronice.

Figura 4.2 Secvența Process Setup [4].

În secvența MainSequence la pasul JIG_ID este prezentat ID-ul fixture-ului, prin intermediul căruia se determină fixture-ul care este folosit în sistemul de testare. Acest ID este determinat prin intermediul dispozitivului oWire, acest dispozitiv aflându-se în cadrul fixture-ului.

În pasul Cover_detection se verifică starea capacului fixture-ului, respectiv dacă este închis sau deschis. Această acțiune se realizează prin intermediul unui întrerupător specializat (Test Conntact) poziționat în cadrul fixture-ului și care este conectat la multimetrul digital pentru a determina starea acestuia. Acest pas reprezintă o metodă de protecție pentru operatorul sistemului de testare, astfel încât testarea plăcii electronice nu este pornită atâta timp cât capacul fixture-ului este deschis.

Figura 4.3 Secvența MainSequence [4].

4.3 Setarea unei surse de alimentare.

În cadrul unei surse de alimentare pot fi setați o serie de parametrii, precum valoarea tensiunii și a curentului de ieșire și starea sursei de alimentare, respectiv daca aceasta este pornită sau oprită.

Figura 4.4 Setarea unei surse de alimentarea în TestStand [4].

În câmpul Assembly sunt încărcate fișierele de tip DLL(Dynamic Link Library) pentru sursa de alimentare.

În câmpul Voltage este setată tensiunea de ieșire a sursei de alimentare, aceasta având valoarea de 12 volți.

În câmpul Current este setată valoarea curentului de ieșire, care este de 0.6 amperi.

În campul Stat este setată starea sursei de alimentare, prin introducerea valorii True sursa de alimentare fiind pornită.

4.4 Setările pentru modulele cu relee.

Prin intermediul modulelor cu relee, din cadrul sistemului PXI 1065, se realizează conectarea sau deconectarea dispozitivelor din cadrul sistemului de testare cu anumite puncte de

pe placa electronică testată.

De exemplu, prin intermediul a două relee din modul se pot conecta sau deconecta bornele unui multimetru digital la placa electronică testată.

Figura 4.5 Setarea modulelor cu relee Pickering [4].

În câmpul OutSub este selectat modulul cu relee Pickering, care este folosit prin introducerea valorii 1.

În modulul Pickering releele sunt montate sub o formă matriceală, astfel selectarea acestora făcându-se prin determinarea poziției pe linii și respective pe coloane.

În câmplul Row este introdus numărul 3, care reprezintă numărul liniei pe care se află releul ce se folosește.

În câmpul Column este introdus numărul 21, acesta reprezentând numarul coloanei pe care se află releul ce se folosește.

În câmpul Action este determinată starea releului, aceasta având vloarea 1 dacă releul este pornit, respectiv valoarea 0 daca releul este oprit.

4.5 Setările pentru multimetrul digital.

Multimetrul digital din cadrul sistemului PXI 1065 dispune de o varietate largă de moduri de măsurare a plăcilor electronice testate.

În câmpul Assembly sunt încărcate fișierele te tip DLL(Dynamic Link Library) pentru multimetrul digital.

În câmpul MeasurementMode este setată funcția din cadrul multimetrului digital, folosită pentru măsurătoarea derulată.

Multimetrul digital dispune de o varietate largă de funcții de măsurare precum:

Tensiune continuă.

Tensiune alternativă.

Curent continuu.

Curent alternativ.

Rezistență pe două fire.

Rezistență pe patru fire.

Frecvență.

Perioada.

Diodă.

Forma de undă pentru tensiune.

Formă de undă pentru curent.

Capacitate.

Inductanță.

Figura 4.6 Setarea multimetrului digital în TestStand [4].

Astfel prin setarea valorii TwoWireResistence din câmpul MeasurementMode este aleasă ca funcție de măsurare, rezistența pe două fire. În câmpul Range este setată valoarea maximă a rezistenței care trebuie măsurată, aceasta fiind de 11 ohm. În campul Resolution este setată precizia cu care se realizează măsurătoarea.

4.6 Setarea dispozitivului cu intrări și ieșiri digitale.

În cadrul dispozitivului cu intrări și ieșiri digitale (Digital I/O) din cadrul sistemului de testare pot fi setați o serie de parametrii precum selectarea portului folosit și satrea portului selectat.

Acesta dispune de 24 de pini digitali configurabili ca pini de intrare sau ieșire și de doi pini de ieșire care furnizează o tensiune de +5 vloți.

Figura 4.7 Setări pentru Digital I/O [4].

În câmpul Port este selectat portul din cadrul dispozitivului care este folosit, în acest caz este introdusă valoarea 3 astfel a fost selectat pinul 3 din cadreul dispozitivului. În câmpul Value este determinată starea pinului digital selectat adică daca acesta este pornit sau oprit, valoarea introdusă este reprezentată în zecimal.

4.7 Setarea parametrilor de măsurare.

La acest pas pot fi realizate o serie de setări precum alegerea modului de salvare a măsurătorii, limitele între care se realizează măsurătoarea, numărul de măsurători efectuate și deciziile luate în funcție de rezultatul testului. În panoul Module la câmpul MeasuredValue este setat modul în care se realizează salvarea măsurătorii.

Figura 4.8 Setările pentru realizarea măsurătorilor în TestStand [4].

4.7.1 Setările pentru limitele de măsurare.

Figura 4.9 Setările pentru limitele de măsurare [4].

În panoul Limits sunt setați o serie de parametri precum modul de comparație, limitele de măsurare minime și maxime și unitatea de măsură.

În câmpul Comparison Type este descris modul de preluare a valorilor în funcție de limita minimă și maximă, acesta are valoarea GELE(>= <=) astfel sunt preluate valorile ce se află între limita de măsurare minimă și maximă.

În câmpul Low este introdusă valoarea minimă de măsurare, iar în câmpul High este introdusă volarea maximă de măsurare. În câmpul Units este introdusă valoarea ohm aceasta fiind unitatea de măsură pentru măsurătoare.

Astfel valorile măsurătorii trebuie să fie cuprinse între 0 ohm și 20 ohm pentru a trece pasul de testare.

4.7.2 Fereastra General.

În fereastra General din cadrul panoului Properties pot fi setați parametrii Name unde este introdus numele măsurătorii ce urmează să fie executată si Type unde este setat tipul măsurătorii efectuate.

Figura 4.10 Fereastra General [4].

4.7.3 Fereastra Looping.

În cadrul ferestrei Looping poate fi setat numărul de execuții al testului și anumite condiții în urma cărora acesta ia sfărșit.

În câmpul Loop Type este setat Pass/Fail count astfel bucla ține cont de rezultatele corecte și greșite ale testului.

Se poate realiza inregistrarea rezultatelor pentru fiecare repetare a testului prin bifarea căsuței Record Result of Each Iteration.

Figura 4.11 Fereastra Looping [4].

Prin intermediul acestei ferestre se poate realiza setarea numărului de teste corecte sau greșite în urma cărora pasul de testare ia sfârșit și se poate seta numărul maxim de teste. Astfe, conform setărilor efectuate, cel puțin un test din numărul maxim de 3 teste trebuie să fie corect pentru ca placa electronică testată sa treacă acest pas de testare. Dacă niciun test din maximul de 3 teste nu este corect atunci placa electronică testată nu a trecut testul.

4.7.4 Fereastra Post Actions.

În cadrul ferestrei Post Actions pot fi setate condițiile de continuare a testului în funcție de rezultatul pasului de testare executat.

În câmpul On Pass este setată decizia pentru situația în care placa electronică are valorile parametrilor măsurați între limitele impuse. Câmpul On Pass este setat cu Goto next step, astfel dacă placa electronică a trecut pasul de testare, programul merge la pasul de testare următor.

În câmpul On Fail este setată decizia pentru situația în care parametrii plăcii electronice măsurate depășesc valorile limitelor impuse. Câmpul On Fail este setat cu Goto step <End Group>, astfel dacă placa electronică testată nu a trecut pasul de testare programul merge la sfârșit și testul este oprit fiind asociat cu Fail.

Figura 4.12 Fereastra Post Actions [4].

4.7.5 Fereastra Expressions.

În cadrul frestrei Expressions se pot adăuga mai multe funcții de calcul sau se pot implemeta diferite condiții.

Figura 4.13 Fereastra Expression [4].

4.8 Secvența Process Cleanup.

În cadrul secvenței ProcessCleanup are loc oprirea dispozitivelor din cadrul sistemului de testare sau resetarea lor la o stare inițială.

Această operație are loc după executarea testului sau daca în timpul executării testului a apărut o eroare.

Figura 4.14 Secvența Process Cleanup [4].

4.9 Testarea unei plăci electronice.

După setarea tuturor dispozitivelor folosite din cadrul sistemului de testare și după stabilirea condițiilor de executare a testului poate fi realizată testarea plăcilor electronice.

Primul pas presupune plasarea plăcii electronice pe dispozitivul de fixare special conceput din cadrul fixture-ului.

Dispozitivul de fixare este realizat prin intermediul unei imprimante 3D și acesta este dedicate pentru fiecare model de placă electronică testată.

Figura 4.15 Dispozitiv de fixare pentru palace electronică [4].

După poziționarea plăcii electronice pe suport se realizează conectarea acestea la sistemul de testare prin intermediul unor conectori.

Figura 4.16 Placa electronic fixată pe fixture [4].

După poziționarea plăcii electronice pe suportul de testare și conectarea acesteai la sistem urmează scanarea unui cod ce se află pe o etichetă de pe suprafața plăcii, pentru identificarea plăcii electronice. În următorul pas pe monitorul sistemului de testare este afișată o imagine cu modul de conectare al plăcii electronice la sistemul de testare. După verificarea conexiunilor, programul este rulat mai departe.

Figura 4.17 Modul de conectare [4].

După ce testarea plăcii electronice este finalizată pe monitorul sistemului este afișat un mesaj care, după caz, specifică dacă placa electronică a trecut sau nu testul.

Dacă placa electronică a trecut testul pe monitorul sistemului este afișată o imagine care indică locul unde este plasată eticheta, această etichetă indică faptul ca placa electronică a fost testată cu success.

Figura 4.18 Plasarea etichetei după finalizarea testului [4].

Dacă placa electronică nu a trecut testul pe ecranul sistemului este afișat un mesaj care indică acest lucru. În acest caz se vor identifica defectul/defectele și se va încerca remedierea acestora. După efectuarea proceselor de debug, placa electronică va fi supusă din nou testului.

Bibliografie

[1] National Instruments – http://www.ni.com

[2] Wikipedia – https://www.wikipedia.org

[3] Pickering – https://www.pickeringtest.com

[4] Documentație tehnică internă Connect Group Romania – www.connectgroup.com

[5] Chroma – https://www.chromausa.com

[6] TDK-Lambda – https://www.us.tdk-lambda.com

[7] Gopel Electronic – https://www.goepel.com/

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării DEZVOLTAREA UNEI APLICAȚII DE TEST INDUSTRAIL FUNCȚIONAL UTILIZÂND PLATFORMA PXI.

Autorul lucrării LUCHIAN CONSTANTIN SEBASTIAN.

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI din cadrul UNIVERSITĂȚII DIN ORADEA, sesiunea IULIE a anului universitar 2018/2019.

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP) LUCHIAN CONSTANTIN SEBASTIAN, CNP:1940530051152 declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,

Data: 25.06.2019 Semnătura: