Șef Lucrări Dr. Arh. LEPĂDATU Dan Autor Stud. Arh. Lucaciu Beniamin ORADEA – 2019 – CUPRINS PLAN DE IDEI 4 INTRODUCERE 6 Argumentarea temei 7… [307003]

[anonimizat], funcțiune și comunitate

Coordonator

Șef Lucrări Dr. Arh. LEPĂDATU Dan

Autor

Stud. Arh. Lucaciu Beniamin

ORADEA

– 2019 –

CUPRINS

PLAN DE IDEI 4

INTRODUCERE 6

Argumentarea temei 7

CAPITOLUL 1.Contextul orașului Oradea 10

1.1. Contextul orașului Oradea 10

1.2. Oradea și industria de ieri 15

1.3. Oradea și industria de azi 20

CAPITOLUL 2.Arhitectura 24

2.1. Conceptul locului 25

2.2. Spațiul 27

2.3. Forma 28

CAPITOLUL 3. Structura și caracteristicile unui mediu de cercetare 30

3.1. Structura și caracteristicile unui mediu de cercetare 30

3.2. Termeni și condiții în funcționarea unui spațiu 33

3.3. Tipologia de proiectare a spațiului de lucru 47

3.4. Spațiul de lucru 48

3.5. Integrarea urbană 50

3.6. Afluxul de programe 51

3.7. Orizontalitatea 53

3.8. Interactiunea informală 54

3.9. Arhitectura si mișcarea 56

CAPITOLUL 4. Arhitectura sustenabulă 58

4.1. Arhitectura sustenabilă 58

4.2. Conceptul de arhitectură durabilă 60

4.3. Grădini interioare 63

CAPITOLUL 5. Studii de caz 69

5.1 [anonimizat]  69

5.2 [anonimizat] 72

5.3 [anonimizat] 74

5.4 [anonimizat] 76

5.5 CREATE, Singapore 81

5.6 [anonimizat] 83

CONCLUZII – APLICARE PE PROIECTUL DE DIPLOMĂ 86

6.1. TEMA DE PROIECTARE 86

6.2. [anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat]-urale a lucrării.

Capitolul 1 [anonimizat], [anonimizat], definirea, modelarea funcțională și arhitectural

a orașului Oradea.

,,Ce naiv e omul: [anonimizat] plânge în viitor amintindu-și de trecut.” (Ali Ibn Abi Talib)

,,Prezentul să-l trăiești cu învățăturile din trecut și cu visurile din viitor.”

(Paulo Coelho)

În capitolul 2, sunt prezentați câțiva factori care infuențează și formează în mod direct sau indirect contextul urban sau suburban în care obiectul arhitectural v-a fi inserat, acești factori fiind locul, spațiul și forma.

,,Arhitectura ar trebui să își reprezinte vremurile și locul, dar să dureze pentru vesnicie.”

(Frank O. Gehry)

Capitolul 3 analizează termenii și condițiile necesare pentru un spațiu de cercetare prezentând importanța lucrului în echipă, modul în care circulația indivizilor poate modela locul de muncă și necesitatea unor factori cum ar fi: confortul, ambianța, circulația, interacțiunea, securitatea etc.

,,Arhitectura este arta despre cum să risipești spațiul.”
(Philip Johnson)

Capitolul 4 prezintă conceptul de arhitectură durabilă și modul în care trebuie foloste resursele, prin utilizarea materialelor de calitate nepoluante în armonia dintre construcție și mediul înconjurator pentru o arhitectură sustenabilă.

,,O structură devine arhitecturală și nu sculpturală, atunci cand elementele sale nu au justificare în natură.”

(Guillaume Apollinaire)

În capitolul 5 sunt enumerate șase studii de caz din mai multe țări de pe mai multe continente, studii care subliniază diferite trăsaturi importante a centrelor de cercetare.

,,Învățarea este descoperirea a ceea ce știi deja.”

(Richard Bach)

Capitolul 6 reprezintă folosirea elementelor studiate și analizate mai sus și concluziile aplicate pe proiectul de diplomă.

,,Ceea ce avem de învățat să facem, învățăm făcând.”

(Aristotel)

INTRODUCERE

Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul.”

Argumentarea temei

Singura constantă în tehnologie este schimbarea

Uzina Înfrațirea Oradea în perioada comunistă

Uzina Înfrtire Oradea după anul 1989

În ultimii 30 de ani, datoria țarii a crescut, peste 1300 de intreprinderi și uzine au fost distruse, un număr mare de spiale și școli au fost închise, locurile de muncă s-au redus semnificativ, de la 8.2 la 4.6 milioane.

Cât despre educația populației, se poate observa că a crescut de 3,6 ori numarul licentiaților, în timp ce numarul absolvenților de școli profesionale cei mai importanți candidați de pe piața muncii astăzi s-au redus de zece ori.

Având în vedere dezvoltare în plan economic și plan industrial a orașului Oradea în ultima perioadă prin construirea celor trei parcuri industriale într-un ritm destul de intens, după o perioadă în care orașul avea o activitate foarte scazută în producția industrială(dupa 1989), companiile se confruntă cu problema lipsei forței de muncă calificată.

Chiar dacă a crescut numarul populației cu studii superioare cu 13%, România se află departe de alte state din Europa, media statelor europene a populației cu studii superioare este de 24%.

„Știința de astăzi este tehnologia de mâine.”

Educația reprezintă un factor important în dezvoltarea cunoașterii și a abilitaților care sunt de mare folos pentru creșterea economica a unei regiuni pe termen lung. O dovadă clară în acest sens este faptul că sistemul de învațamânt tradițional generează probleme în multe sectoare pe piața forței de muncă, afectând companiile si interprinderile dar și instituțiile publice. Firmele care au personal angajat cu o pregatire intelectuală superioară, vor deține profituri mari pe o perioadă lungă de timp. În spațial cotidian, se observă bătălia pe care o duc micii și marii investitori pentru a deține în propria echipă oameni cu un nivel înalt de calificare și educație, pentru a putea răspunde nevoilor și exigențelor viitoare ale economiei și societății. Dacă acest tip de sistem ar deveni un fenomen de masă, atunci societatea va înregistra un ritm de dezvoltare mai alert. Cu cât creeare noilor locuri de muncă se realizează într-un ritm foarte lent, piața forței de muncă va scadea și implicit și capitalul uman.

Industria este una dintre cea mai importantă ramură a producției materiale și a economiei naționale, in care sunt incluse interprinderi ,uzine, mine, fabric, centrale electric , care acționează la producția uneltelor de muncă, la extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și la transformarea ulterioară a produselor obținute.

În economie și domeniul urbanistic, industria este un factor important în modul de folosire cât mai optim a terenurilor destinate activitaților care implică producția.

Modalitatea optimă pentru a rezolva deficiența de personal calificat sau lipsa forței de muncă este de a creea un sistem educațional și arhitctural care sa îmbine armonios partea teoretică cu partea practică.

În urma acestor argumente propun realizarea unui proiect ,,Centru Regional de Educare, Specializare și Cercetare”, un ansamblu architectural amplasat în imediata apropiere a zonei de producție.

De ce în apropierea zonei de producție, fabricare?

Pentru efectuarea acțiunilor practice a studenților în imediata apropiere, astfel informațiile teoretice să poată fi comparate si practicate într-un interval scurt de timp.

Pentru a creea conexiuni și relații între studenți și personalul deja calificat în anumit domeniu, astfel cei care sunt într-un proces de educare specializare să poată îusuși și învața din întamplarile celor mai experimentați.

Pentru remarcarea și selectarea studenților sau a viitorilor meseriași de catre persoanele avizate (patroni, ingineri, maiestri) in vederea angajarilor de după studii.

„ Unitatea este forța … atunci când există lucrul în echipă și colaborarea, se pot realiza lucruri minunate.”

Prin acesta proiect se dorește formarea și pregatirea vitorului capital uman de forță de muncă, la care prioritar se adaugă creearea unui context în care să se poată lega relații și conexiuni benefice pentru individ și pentru dezvoltare pe termen lung a economiei locale.

Laborator de cercetare robotica

CONTEXTUL ORAȘULUI ORADEA

Cetatea Oradea

Regiunea Crișana

Crișana  este o regiune istorică situată pe teritoriile României și Ungariei, având ca limite naturale râul Tisa la vest, râul Mureș la sud, Munții Apuseni în est și râul Someș în nord. A fost împărțită în 1919 între România și Ungaria, frontiera fiind trasată de Comisia geografică internațională „Lord” conform propunerilor geografului francez Emmanuel de Martonne.

Regiunea Crișana a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de nord-vest a Republicii Populare Române, înființată în anul 1960.

Istoria acestei zone este încă din cele mai vechi timpuri, despre prezența ei se cunoște încă din Evul Mediu. Primele date istorice apar la sfârșitul secolului al IX –lea când se vorbește despre Cetatea Biharia ca fiiind centrul și capitala acestei zone. De-a lungul secolelor s-au dat bătălii între unguri si români pentru aceste teritorii și multă vreme ele au fost sub stăpânite austro-ungară. O dată cu Marea Unire a principatelor din România, Crișana se anexează celorlalte provincii.

Regiunea este traversată de râurile Crișul Repede, Crișul Alb și Crișul Negru, dar și de râuri precum Mureș, Barcău sau Crasna. Are ca delimitări Transilvania în est, Banatul în sud, Maramureșul în nord si Ungaria în vest. Crișana cuprinde judetul Bihor și cea mai mare parte a județului Arad și are capitala tradițională la Oradea, care este și reședința Județului Bihor. Alte orașe mai mari sunt Beiuș , Salonta, Lipova, Nădlac în spațiul românesc și  Debrecen, Gyula sau Bekescsaba, în zona ungară a Crișanei.

Oradea

Orașul Oradea este municipiul de reședință al județului Bihor,în regiunea Crișana, România. Este situat în partea vestică a României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria. Municipiul Oradea, a reprezentat de multe secole, un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial.

Educația

În urma evenimentelor care s-au petrecut în decembrie 1989 au apărut modificări profunde în structura politică, economică și socială a României, fapt care a afectat și orașul Oradea.Un lcru important care s-a petrecut in Oradea dupa Revoluție este întoarcerea la vechea tradiție universitară. În anul 1990, printr-o hotarare gurvenamentală se înfiintează Universitatea Tehnică din Oradea, care devine ulterior Universitatea din Oradea. Următorii ani instituția a traversat o perioadă de continuă dezvoltarea fiind în momentul actual una dintre cele mai importante centre universitare din partea vestică a țarii.

Universitatea Oradea. Fosta scoală de jandarmi

Ansamblul architectural care alcătuiește Universitatea din Oradea, este compus din vechile clădiri specifice perioadei de dezvoltare a localitați, de la începutul anilor 1900. Stilul arhitectural prezent este art-nouveau, cu un aspect sumbru și detalii puține, proiectantul acestui ansamblu este arhitectul Vagó József care a inceput realizare acestui proiect în anul 1912.

În interiorul acestui ansamblu arhitectural a funcționat de-a lungul timpului multiple programe cum ar fi Școala de Jandarmi până în anul 1948, școala de ofițeri și subofițeri a Ministerului de Interne, Institutul Pedagogic care a funcționat din anul 1962 până în anul 1990.

Ulterior instituția s-a transformat în Universitate, ansamblului istoric fiindu-i anexate și alte clădiri: cantină, camin studențesc, zone pentru activitați sportive, laboratoare și un centru de cercetări geotermale.

Orașul Oradea dispune în prezent atât în sectorul privat cât și în cel public de o bază a materialului dicactic care este asigurata de patruzeci și cinci de unitați școlare elementare, gimnazii, licee și cinci universitați.

Economia

Orașul Oradea a fost dintodeauna considerat un mediu prosper în desfășurarea activitaților economice din România, asta și datorită faptului că poziția lui geografică îl învecinează cu frontiera dinre spațial românesc și cel unguresc, loc care poate fi o poarta spre Occident. Structura economică a municipiului Oradea se bazează pe majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrial a județului Bihor: construcții de mașini, piese de schimb, electronică, confecții metalice și plastice, materiale de construcții, industrie alimentară, industrie chimică, prelucrarea lemnului, confecții și tricotaje.

Fabrica de produse chimice Sinteza.

Oradea Oraș industrial

Oradea și industria de ieri

,,Trecutul este cel mai bun profet al viitorului.”

Moara Adria Oradea

Despre istoria comercială și industrială se poate spune că: Încă din perioada medievală Orașul Oradea , situat pe râul Crișul Repede cu o poziție favorabilă din punct de vedere geografic a îndeplinit condițiile principale pentru desfăsurarea unei plan economic intens. Economia și zona comercială locală se baza în acea perioadă secolul al XII-lea pe existența unor vechi tâtguri.

In perioada evului mediu orașul beneficia de câteva elemente favorabile cum ar fi intersecția unor drumuri comerciale importante în imediata apropiere cu ținutul ungar precum și realizarea unor construcții impozante (Cetatea inlelor din piatra) au dus la o perioada prospera in viața economica a Oradiei. În urma acestor factori favorabili au aparut numeroase ateliere care se ocupau cu prelucrarea lemnului, pietrei, fierului și altor metale, îmbinând activitățile comerciale cu activitatile productive.

Prin existența diverselor activități economice în Oradea, de la jumatatea secolului al XVI-lea apar numeroase bresle, prima fiind aceea de fierar, apoi în perioada imediat urmatoare arar bresle precum lacătuș, comerciant (samsara), șelar și croitor.

Oradea secolul al XIV-lea

Între anii 1690-1692 orașul Oradea sub stăpânire otomană , oameni vremii doreau și credeau în dezvoltarea unei noi ramuri la acea vreme industria, astfel în perioada imediat urmatoare după anul 1690 când deja se instalase administrația austriacă, prin înființarea a numeroase activități productiv economice au tins sa egaleze ponderea celor cu caracter agricol.

După a doua jumatate a secolului al XVII-lea se facea o trecere rapidă de la atelierele mici mesteșugaresti la industria de tip fabrică. Chiar dacă breslele încă existau în acea perioadă ele au început treptat sa devină asociații iar meseriași care au aparut după 1860 să fie integrați în interprinderi și fabrici.

Domeniul de activitate era divers și consta în producerea mașinilor agricole ,,(Penger” și ,,Rozsly”), caramidă (cel puțin opt fabrici existente la sfârșitul secolului al XVIII-lea), alcool (Fabrica de bere ,,Dreher-Hagenmarcher”, Fabrici de spirt ,, Leder și Kalman”, ,,Moskovits Mor”, vin ,,Füschl”, fabrica de pantofi și cizme ,,Moskovits Farkas”, îngrașăminte artificiale ,,Fabrica Oradea Mare”, fabrica de săpun ,,Rothbart Adolf Ede”, fabrica de sticlarie și porțelărie ,, Deutsch K.I.”

Fabrica de bere ,, Dreher-Hagenmarcher”

În 1900 datele unui rencesământ spunea că un număr de 2408 interprinderi în care acționau 2642 meseriași, 4046 auxiliari și 994 de ucenici. După treizeci de ani mai tarziu un alt rencesământ prezenta o crestere în numarul de construcții de interprinderi industriale și comerciale ajungand pana la 2735 de unitați. Cel mai mare aport in ecomomia orașlui a fost adus de industria alimentară,chimică, tipografică, textilă, materialelor de construcții, metalurgiei si a construcțiilor de mașini, pielarie încalțamnte și a prelucrării lemnului.

Izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial și după o scurtă perioadă instaurarea regimului comunist, a provocat serioase schimbari la nivelul vieții economice. În anul 1948 a fost pusă în aplicare legea naționalizarii principalelor mijloace de producție, iar apoi au fost stabilite planuri anuale de producție.Principalul rol pentru o crestere economică a căzut in special pe industria constructoare de mașini, pe industria energetică , industria sidelurgica (,,Uzina Alumina” anul 1962), industria chimică (Fabrica ,,Sinteza”, Fabrica ,,Transilvania”), industria de mașini unelte (,,Societatea acțiuni Phoebus” 1945, ,, Uzina Înfrațirea” după naționalizare).

Uzina Alumina Oradea

Dezvoltara orașului după anul 1960 se remarcă prin punerea bazei unei platforme industriale în partea de vest care în final va cuprinde doisprezece noi unități cele mai importante fiind combinatul de prelucrare a lemului, fabrica de zahăr, interprinderea de materiale de construcții.

Tot în aceași perioadă se înființează Electrocentrala fapt care a dus la dezvoltarea rețelelor de termoficare a agenților industriali dar și a construcțiilor mai vechi cât și a noilor blocuri.

Electrocentrala Oradea

Ramura industrială ușoară a cunoscut în aceasta perioadă o dezvoltare prin fabricile de încalțaminte ,,Solidaritatea”, ,,Arta”, ,, Crișul”, cea de confecții si tesături ,,Miorița”.

O altă ramură importantă este industria alimentară și este compusă din unitați care se ocupă cu industrializarea laptelui și a cărni, de conserve de carne si legume și de producerea de zahăr și ulei.

Toate aceste ansmbluri industriale după anul 1970, prin industrializare forțată și exportul unei mari părți din producția pe plan local, a dus la o criză economică profund sințita în multe sectoare ale vieții publice. După caderea regimului comunist în anul 1989 , în industria din orașul Oradea s-au produs numerosae modificări, aceste schimbări sunt legate de distrugerea unor mari uzine și fabrici fiind ulterior înlocuite cu firme private care desfășoară o largă gamă de acțiuni productive.

1.3 Oradea si industria de azi

,,Prezentul este o continuă așteptare a viitorulu.”

Cel mai important sector din activitatea economică a României este industria. Aproape un sfert din PIB este realizat de companiile din acest sector.

În ultimul an cele trei parcuri industriale din Oradea situate pe Șoseaua Borșului, strada Ogorului și strada Uzinelor au înregistrat un volum de investiții în valoare de 16 milioane de euro din totalul de 259 milioane de euro atrase pâna în momentul actual. Cele trei platforme industriale oferă pâna în prezent 5.500 locuri de muncă și se dorește ca pâna în anul 2020 numărul locurilor de muncă să crească la 6200.

În parcurile industrial I și III specificul activităților este destinat firmelor cu profil de producție și industrie grea, în timp ce specificul parcului industrial II este destinat doar industriei ușoare și serviciilor.

Specializarile specifice regiunii sunt mecatronica, auto, electrotehnica, electronica, construcțiile și domeniul IT&C.

Parcul industrial I

Platforma Parc industrial I

Până în prezent în Parcul Industrial I de pe Șoseaua Borșului cu o suprafata 130 hectare au concesionat teren 44 de companii locale și străine din țări precum Germania, Austria, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Belgia, SUA sau Italia, care și-au asumat investiții în valoare de 220 de milioane de euro. În acest moment peste 3600 de angajați își desfășoară activitatea în acest parc industrial. Gradul de ocupare a Parcului industrial I este de un procent de 93%.

.

Gradul de ocupare a Parcului industrial I

Parc industrial II

Imagine Parc industrial II Oradea

Parcul Industrial II din Oradea numără 23 de rezidenți care și-au asumat investiții în valoare de 29,3 milioane de euro și crearea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Suprafața totală a parcului este de 83 de hectare, iar gradul de ocupare este de 42%.

Grad de ocupare a Parcului industrial II

Parcul industrial III

Parcul industrial III cu o suprafața de 15 hectare , este situat în orașul Oradea, in apropierea drumului industrial care face legătura cu E60 drum ce conecteaza Oradea de Vama Borș, la intrarea în spațiul romanesc dinspre Ungaria.

În acest moment, în parcul industrial III din Oradea există opt companii care au investit 15 milioane de euro, astfel au creeat și 225 de locuri de muncă în diferite domenii. Gradul de ocupare a Parcului industrial III are un procent de 52%.

Grad de ocupate a Parcului industrial III

Concluzie

,,Prezentul schimbă trecutul. Privind înapoi, nu găsești ceea ce ai lăsat în urmă.”

ARHITECTURA

,,copacul este o frunză și frunza este un copac

casa este oraș și oraș este o casă

un copac este un copac, dar este, de asemenea, o frunză uriașă

o frunză este o frunză, dar este, de asemenea, un copac mic,

un oraș nu este un oraș dacă nu este, de asemenea, o casă imensă

o casă este o casă numai dacă este și un oraș mic.”

2.1. Conceptul locului

Un spațiu este mai bine conceput ca geometrie abstractă (distanță, direcție, dimensiune, formă, volum) pentru a îmbogăți spațiul cu semnificație, indivizii, grupurile sau societățile au schimbat spațiile în locuri.

Conceptul de loc este atât fizic, cât și psihologic. Forma fizică, activitatea și sensul puse împreună formează locul. În contextul psihologiei mediului, locul este definit predominant de un mediu fizic construit pe baza interdependenței sale cu procesele și atributele și activitățile psihologice și sociale interne ale individului realizate în acel loc. Acest loc nu a putut fi separat de cei care fac locuri și investesc în ele semnificații "locurile sunt, de asemenea, interpretate, relatate, percepute, simțite, înțelese și imaginate". Este evident că, fără a aborda semnificația legăturii psihice a oamenilor cu locurile, orice formă de evaluare în determinarea calității locului va fi inadecvată.

Omul nu există numai, ci interacționează și împărtășește o relație complexă cu tot ceea ce îl înconjoară cu semnificațiile și asocierile pe care le stabilește pentru sine. Este greu să înțelegem aceste semnificații, deoarece interacțiunile sunt rezultatul unor relații variate care pot fi înțelese de la om la forțele naturale,de la om la om, de la om la comunitate și la om la diferite forțe intangibile. Toate aceste forțe externe sunt fundamentul unui context care informează oamenii, locurile și lucrurile.

O entitate individuală nu este niciodată percepută în mod izolat, este întotdeauna văzută ca o parte a unui întreg. Nici contextul, nici relația pe care o entitate nu o împărtășește este pur fizic sau pur cultural sau pur psihologic, ci este o manifestare a tuturor celor trei, în care fizicul constă în stabilirea terestră sau geografică, relațiile culturale ale societății și valorile care există și psihicul constă în modul de viață, aspirațiile și credințele indivizilor

"Spiritul unui loc este ceva dincolo de structura fizică a unui loc pe care indivizii îl înțeleg din prisma amintirilor individuale și colective conceptuale, de asemenea, a asocierilor create de ei".

Există dorința de a exprima și de a comunica aceste sensuri non-verbal care poate fi văzute prin actul de construire. Astfel de semnificații exprimate în arhitectură dau naștere caracterului local. Geografia, topografia și clima au stabilit anumiți parametri pentru manifestarea formei construite; aspectele culturii, ideologiilor, determină anumiți parametri pentru manifestarea formei construite, iar manifestarea fizică reală depinde de interpretarea și orientarea sa către aceste aspecte contextuale.

Astfel, pentru a înțelege semnificația formei construite, trebuie să privim manifestarea fizică în totalitate cu contextul său fizic și cultural, deoarece un individ încearcă în mod constant să fie în armonie cu contextul fizic, socio-cultural și normele acceptate, în timp ce își exprimă valorile și aspirațiile personale. În consecință, expresii variate sunt văzute în formă construită în același context, gradul de coerență într-un loc depinde de natura valorilor colective, precum și de indivizi. Aceasta conferă fiecărui loc propria identitate. Gradul de coerență în majoritatea societăților tradiționale este ridicat, deoarece forma construită a fost o expresie a valorilor colective printr-un sistem de credințe stabilit, definit de idealurile religioase, spirituale și de mediul fizic, în timp ce în societatea contemporană gradul de coerență este destul de complex, deoarece este o expresie a ideii individului și propria sa viziune asupra culturii. Un loc și forma sa construită au fost adesea asociate și corelate doar cu caracteristicile fizice sau cu locația sa, prin care adevăratul spirit al locului nu este complet înțeles.

2.2. Spațiul

"Spațiul ne cuprinde în mod constant ființa noastră, prin volumul spațiului, ne mișcăm, vedem forme, ascultăm sunete, simțim briza, mirosim parfumul unei grădini de flori, este o substanță materială precum lemnul sau piatra, totuși este o formă inerentă forma sa vizuală, dimensiunea și scara sa, calitatea luminii sale – toate aceste calități depind de percepția noastră asupra limitelor spațiale definite de elementele formelor. În timp ce spațiul începe să fie capturat, închis, modelat și organizat atunci, arhitectura devine.”

Spațiul poate fi înțeles ca o incintă, un continuum sau o extensie. În ceea ce privește incinta, spațiul înseamnă zona închisă separată de împrejurimile sale ca un loc anume. Punctele care definesc limitele spațiului pot fi de diferite feluri; arhitectural, urban și natural. De exemplu, grădina din fața casei, definită de o zonă de gazon, o margine de arbuști sau un grup de copaci sunt elemente naturale care învelesc un spațiu. Spațiul nu cuprinde doar camere individuale, ci și elemente care oferă o vedere exterioară. Spațiul ca un continuum se referă la spațiile concepute ca granițe, deschideri, praguri și noțiuni ale interiorului exterior; unde peretele ca mijloc de incinte nu este decât doar o limitare exterioară, astfel subliniază separarea interioară, exterioară și tratarea acesteia în ceea ce privește starea marginilor și fenestrațiilor. Spațiul ca extensie abordează relația cu contextul său.

Organizarea spațială

Organizarea spațială a formei construite este în primul rând informată de funcțiile pe care le asigură. Organizația definește axele, care reflectă relațiile interne, precum și natura relației cu exteriorul. Natura spațiilor și organizarea lor definesc straturile sale, adică închise, semi-deschise și deschise, care reprezintă în continuare straturile de intimitate ale construcției. Organizarea spațială joacă, de asemenea, un rol important, în care relația cu contextul mai larg reprezintă, modul în care este organizată o formă construită pe un site în ceea ce privește diferitele elemente fizice și relațiile dintre ele.

2.3. Forma

"Forma arhitecturală este punctul de contact între masă și spațiu … Formele arhitecturale, texturile, materialele, modularea luminii și a umbrelor, culoarea, toate combină pentru a realiza ceva de calitate sau un spirit care articulează spațiul. Calitatea arhitecturii va fi determinată de competențele designerului în utilizarea și relaționarea acestor elemente atât în spațiile interioare, cât și în spațiile din jurul clădirilor."

Manifestarea relațiilor dintre forma construită și împrejurimile sale sub forma construcției îi conferă un caracter particular. Caracterul este mijlocul de identitate în mediul construit. Forma este o totalitate care dezvăluie elementele constitutive în pozițiile lor relative, făcând astfel observatorul conștient de spațiu ca element formal.

Natura formei depinde de relația dintre om și mediul său. Împreună cu cerințele culturale, simbolice și utilitare, forma reflectă și obiectivele comune, valorile, aspirațiile, așezările și peisajul, precum și climatul și tehnologia sa. Deoarece forma nu se limitează la spațiu și funcție, ea este un factor pentru a înțelege, chiar și atunci când forma este văzută din punct de vedere al materialelor, elementelor și aranjamentelor, ea exprimă semnificații.

Natura formei poate fi înțeleasă și ca relația construcției cu contextul său fizic, adică pământul, cerul, peisajul etc. Aceste relații sunt reflectate de natura elementelor care o înconjoară. De exemplu, modul în care clădirea se află pe pământ reflectă relația sa cu pământul, orientarea și porozitatea incintei, definește gradul său de introversiune sau extroversie în raport cu mediul înconjurător.

Forma ca întreg, este rezultatul părților sale, natura întregului este rezultatul relației strânse dintre părțile sale. Astfel, toate elementele formei (pereții, structura, umplutura, deschiderile și podeaua), natura și asamblarea acesteia definesc natura formei construite.

Alegerea elementelor este adesea guvernată de disponibilitate, economie, timp, adecvare cu contextul, precum și aspirații individuale. Astfel, forma nu poate fi redusă la un singur aspect al alegerii elementelor și ale aranjamentelor, nici nu poate fi văzut pur și simplu ca un vehicul al sensului.

Opținerea formei construite împreună cu asamblarea și ridicarea include de asemenea aspecte precum natura materialului, tehnicile folosite pentru construcția sa și finisajele sale, deoarece semnificația și caracterul nu pot fi explicate în termeni pur estetici sau formali, ci sunt intim legați de a se putea realiza.

Natura materialului determină natura sistemului de construcție utilizat pentru clădire și are astfel potențialul de a determina forma obiectului arhitectural. Uneori, disponibilitatea materialelor locale în scopuri de construcție are drept rezultat adaptarea sarcinii de construcție la proprietățile materialului disponibil iar transferabilitatea determină dimensiunea și cantitatea materialului utilizat.

Tehnica se referă la metoda de a face lucruri, în arhitectură, metoda de a face mediul construit și componentele sale, de construcție. Modul în care materialele sunt folosite pentru a construi, îi dau un anumit caracter. Materialul și tehnicile afectează împreună structura formală. Tehnica depinde de natura materialului, iar constrângerile sale au, de asemenea, posibilități de alegere, cum ar fi producția mecanică, munca manuală și standardizarea.

Alegerea materialelor și a tehnicii nu este afectată numai de disponibilitate și economie, ci reflectă și valorile și conștiința, gândurile utilizatorului / designerului, precum și locul. Finisajele și articularea materialelor este de asemenea sugestivă pentru valorile individuale și colective.

3.1. Structura și caracteristicile unui mediu de cercetare

O revoluție științifică a avut loc în secolul al XVII-lea, dând naștere primei academii de științe, Academia Royale des Science, fondată în 1666 de Louis XIV. Această academie a fost o instituție pentru colectarea proceselor științifice.

Unitatea a angajat Institutul de cercetare educațională din Petersburg de Peter the Grate, la începutul anilor 1700, planul său a inclus studiul suplimentar al instruirii lingvistice, filosofice și științifice, cu o academie separată, în care absolvenții puteau continua cercetări științifice ulterioare. A fost prima instituție din Europa care efectua cercetări științifice pe structura unei universități.

Astăzi, Academia este una dintre cele cinci academii care cuprind Institut de France. Membrii săi sunt aleși pe viață. În prezent există 150 de membri cu drepturi depline, 300 de membri corespondenți și 120 de asociați străini. Acestea sunt împărțite în două grupuri științifice: științele matematice și fizice cu aplicațiile acestora și științele chimice, biologice, geologice și medicale cu aplicațiile acestora.

O reprezentare eroică a activităților Academiei din 1698

Economie gobală și evoluție rapidă a dinamicii pieței și a tendințelor, își concentrează acum atenția serviciilor pentru inovare și creativitate, cu locuri de muncă informative și interactive. În ultima perioadă există cerințe noi pentru a le aborda, același mediu construit nu poate satisface nevoile viitoarei "eonomii bazate pe idei". Astfel, căutarea este o încercare de a găsi o abordare integrată spre crearea unui mediu care să completeze inovația și să promoveze colaborarea.

Parcurile de cercetare, sunt prevăzute ca un ecosistem, care poate aduce inovatori și executori împreună cu diverse culturi, atitudini și științe culturale cu diverse abilități pe o platformă comună, astfel încât să se întâlnească și să facă schimb de idei.

Cercetarea cuprinde în primul rând o înțelegere a funcționării industriei de cercetare și inovare, studierea diferitelor modele și procese implicate traducând toate cerințele lor într-un spațiu, care pot completa întregul proces de inovare. Încorporează cerințele calitative și cantitative ale diferitelor părți interesate în scopul de a crea un microclimat, care este favorabil pentru toți. Accentul este pus pe locul desfășurări, fapt care demonstrează modul în care configurarea spațiilor poate iniția și influența comportamentul nostru social în mare parte. Toate acestea cu un scop mai mare de a spori inovația și de a valorifica potențialul de dezvoltare al ideilor la maxim și încercarea de a proiecta specific pentru această nouă sferă de operațiuni, care ar putea fi o tipologie constructivă total diferită în viitor.

Rezultatul final este mai degrabă un sistem decât un produs în sine. Aceest sistem de abordare ar putea să fie utilizat în diverse situații, în locuri diferite pentru a răspunde acestor cerințe noi.

,,Există o modalitate de a face mai bine – găsești-o.”

Dinamica pieței și tendințele globale demonstrează clar că modul în care ne uităm la locurile de muncă se schimbă semnificativ. Accentul se îndreaptă acum spre inovare și creativitate, iar locurile de muncă devin mai informale și jucăușe. Eforturile colective acordă rezultate foarte încurajatoare și au construit rolul principal în sprijinirea întregului proces.

Un parc de cercetare este cel mai potrivit pentru demonstrarea propunerii pe măsură ce aduce împreună minți și atitudini diferite: facultate de cunoștințe de bază; elevii, cu spiritul lor de a cuceri lumea; și personalul tehnic din industrie, cu capacitatea lor de a transforma ideile în piață de produse.

Obiectivul general al înființării poate fi rezumat după cum urmează:

Inovatorii și executanții ar putea să se întâlnească într-un loc comun și să-și împărtășească ideile.

Să atragă start-up-uri din întreaga regiune, precum și să încurajeze înființarea de instituțiilor

Structură care să reflecte imaginea contemporană și în creștere a țării

Să induci o mentalitate antreprenorială individului.

Se știe că parcurile tehnologice au adus valoare și impuls industriei și afacerilor de înterprinderi.

Principiile directoare macro din spatele parcurilor sunt:

Crearea unui mediu colaborativ între industrie și mediul academic prin intermediul colaborării

Proiecte de cercetare și misiuni de consultanță

Crearea unui mediu ferit de sine stătătoare și tehnologic

Încurajarea și facilitarea activităților de cercetare și dezvoltare care sunt aliniate la necesitățile potențiale ale industriei.

Furnizarea de infrastructuri de clasă mondială pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

Facilitarea dezvoltării personalului de înaltă calitate și motivarea creșterii profesionale pentru cercetătorii din cadrul companiilor prin programe de masterat și doctorat part-time.

3.2. Termeni si condiții în funcționarea unui spațiu

Centrele de cercetare trebuie să funcționeze optim și productiv. Unul dintre factorii care afectează productivitatea și calitatea muncii este de factură arhitecturală și ambientală a spațiilor.

Pentru a stabili liniile directoare de proiectare a unui centru de cercetare de succes, au fost studiate aspecte relevante de proiectare.

S-a constatat că omul de știință din secolul XXI nu favorizează în izolarea și, de fapt, simte plictiseala sau singurătatea ca rezultat indirect al designuli. Mai mult decât atât, nașterea ideilor nu se produce în mod obligatoriu în interiorul unui laborator, ci mai de grabă oriunde oamenii de știință pot comunica.

Proiectele trebuie să răspundă acum la un nivel mai mare de interacțiune, la o viața privată mai selectivă, la nevoia unor spații flexibile și șansa pentru obținerea unei creșteti necesare față de evoluția cerințelor de cercetare și personal.

Carcteristicile și factori principali pentru creerea sau proiectarea unui spațiu optim pentru cercetare sunt: confortul, audibilitatea, olfactivitatea, comoditatea, flexibilitatea, confidențialitatea, personalizarea, teritoriul, imagine, ambianța, vizibilitatea, lizibilitatea, circulația, interacțiunea, securitatea, siguranța, gestionarea resurselor, întretinerea, durabilitatea și eficiența economică.

Confortul

Confortul este sentimentul de odihnă, pace și bunăstare.

Confortul în arhitectură este fizic și fiziologic.

Subdiviziunea de confort în problemele de design sunt audibilitate, olfactivitate, confidențialitate. O modalitate excelentă de a oferi cercetătorilor confort, este de a le da controlul asupra mediu înconjurator. Mobila trebuie să sprijine postura. Lumina trebuie să permită vizualizarea ușoară. Oamenii de știința sunt adesea introverți, și au nevoie de acces la intimitate.  Locația centrului de cercetare și zonarea funcțională determină confortul individului la locul de muncă.

Audibilitatea

Audibilitate este capacitatea de a fi auzit, în arhitectură se referă la cerințele fonetice ale camerelor sau laboratoarelor de cererea prin izolație și controlul ecoului.

Audibilitatea este importantă pentru intimitate, confort, concentrarea pentru a crește rata de productivitate.

Bibliotecile centrelor de cercetare cer zone ,,senine”, învățare interactivă necesită zonele care sunt cuprinse în interiorul unui nivel bine izolat fonic.Controlul sunetului spațial este realizat prin zonificarea sunetelor similare activitatilor în comun și creerea unor zone de liniște și retragere față de procesele zgomotoase. Fiziologic, dimensiunile și formele spațiului trebuie să fie acceptabile pentru percepția umană. Cercetătorilor ar trebui să li se permită să aleagă. Laboratoarele și atelierele cu experimente importante trebuie să asigure controlul audibilității cu o izolare fonică adecvată.

Olfactivitatea

Olfactivitea este simțul mirosului. Studiile de aromoterapie demonstrează că mirosurile stimulează creativitatea mentală, nivelurile de concentrare și sentimentele de bunăstare a angajaților.

Unele resurse, experimente și procese care au loc într-un centru de cercetare produc miros plin de umezeală, care poate fi un pericol pentru sănătate. Acestea trebuie izolate pentru a menține o atmosferă curată. Centrele de cercetare au nevoie de aer răcoritor și proaspat pentru diferite încăperi. Ventilația naturală poate fi îmbunătățită prin utilizarea de verdeață sau flori parfumate în curți.

În unele centre de cercetare oamenii de știință trebuie să fie complet izolați din atmosferă, ca și în laboratoarele în care se studiază anumite boli, ei trebuie se fie în spații izolate sau camere cu presiune scăzută / înaltă, astfel încât substanțele contaminate să nu se răspândească prin canalele de ventilație.

Comoditatea

Sensul de comoditate este tot ce este destinat pentru a salva resurse ca efort, timp și energie.

Centrele de cercetare sunt de preferat situate în zonele urbane, unde este o bună conexiune virtuală cu o densă țesătură urbană. Confortul poate fi atins prin alegerea corectă a sitului, printr-un studiu urbanistic care să clarifice locația si conexiunile cu spațiul urban. Un aspect central al confortului este plasarea clădirilor.

Flexibilitatea

Flexibilitatea este capacitatea de a se îndoi și de a schimba fără a fi rupt. Din punct de vedere arhitectural, acest lucru se traduce în formele ușor schimbate a spațiilor pentru a se potrivi diferitelor funcții. Flexibilitatea este un derivat al comodității. Flexibilitatea este deosebit de importantă în tehnologia de cercetare, în experimente și în nevoia de a găzdui mai mulți angajați sau o echipă mai mare. Centrele de cercetare ar trebui să aibă capacitatea unei viitoare extinderi pe termen lung și schimbarea funcții încăperilor în zonele de laborator, expoziții și ateliere unde flexibilitatea este foarte importantă. Flexibilitatea se realizează prin utilizarea unui design modular astfel devine o formă de economie și gestionare a resurselor, permițând construirea optimă a centrelor de cercetare.

Confidentialitatea

Există două condiții de intimitate: în aer liber și în interior.

Intimitatea în aer liber este protejarea întregii clădiri față de vizibilitatea și accesul nedorit. Acesta poate fi definit de către peisaj, bariere naturale sau elemente construite ca un gard. Izolarea fonică ajută la protejarea confidențialității sunetului din centrul de cercetare, în timp ce deschiderile trebuie să aibă controale ajustabile pentru modificarea cerințelor centrului de cercetare. Intimitatea interioară este realizată de birouri private, laboratoare închise sau planuri de planșeu compartmentate. Confidențialitatea este preferabil opțională, permițând colaborarea cercetătorilor atunci când doresc.

Personalizarea

Personalizarea este descrierea calităților personale. Din punct de vedere arhitectural, acest lucru poate fi realizat extern prin imaginea centrului de cercetare și referința acestuia la tema proiectului. De exemplu, o arhitectură durabilă prin folosirea materialelor de construcție naturale, structuri spațiale, prin prezența acoperișurilor verzi și a gurilor de vânt. Pe măsură ce petrec perioade lungi de timp cu studenții, cercetștorii simt nevoia de a se legată de mediul lor de lucru. Acest fapt se poate face folosind un spațiu privat, pentru a plasa lucruri ca o fotografie de familie sau realizările lor educaționale.

Teritoriul

Teritoriul este o zonă de teren aflată sub jurisdicția proprietarului sau a statului. Din punct de vedere arhitectural, teritoriul este realizat prin zonarea, apropierea și gruparea spațiilor conexe ocupate de personalul funcțional sau de departament, care descurajează abordarea personalului neafiliat. Teritoriul este definit prin confidențialitatea și accesibilitatea personalizării la nivel intern și de imaginea proiectului și starea de spirit extern. Zidurile masive sau gardurile nu sunt singura modalitate de marcare a teritoriilor. Metodele mai simple de marcare psihologică ca unghiurile / colțurile / liniile pot fi la fel de eficiente și ar trebui utilizate pentru a minimiza resursele incintlor costisitoare și pentru a maximiza flexibilitatea spațiului.

Imaginea

Imaginea este reprezentarea fizică a unui obiect perceput prin simțuri. Poate fi reprezentarea mentală a ceva previzibil, în absența stimulului original. Din punct de vedere arhitectural, imaginea este aspectul fizic al unei clădiri sau reprezentarea mentală a unui spațiu care a fost experimentat.

Imaginea centrului de cercetare depinde de scopul și funcția sa. Poate reflecta identitatea orașului sau tipul de cercetare care are loc. Imaginea oferă utilizatorului un mesaj și spune filozofia din spatele formelor, proporțiilor și caracteristicilor arhitecturale ale clădirii.

Uneori imaginea clădirii conferă orașului o nouă identitate puternică și o face memorabilă.

Ambianța

Ambianța = Starea de spirit

Starea de spirit este sentimentul la un moment dat, sau calitatea emoțională distinctivă în caracterul unui loc. Starea de spirit este recepția minții sau răspunsul la un stimul.

Din punct de vedere arhitectural, starea de spirit este senzația sau emoția utilizatorilor cauzată de spațiul din jur sau de ambianța clădirii. Ambianța este rezultatul imaginii, personalizării, teritoriului, siguranței, vizibilității, interacțiunii și ajută la stabilirea nivelului de confort.

Stabilirea unei ambianțe plăcute într-un centru de cercetare va influența în mod pozitiv productivitatea oamenilor de știință în timp ce lucrează.

Coordonarea spațiilor interioare, iluminatul și ventilația vor oferi cercetătorilor inspirație și motivație psihologică. Dacă spațiul de lucru este ostil sau inconfortabil, ambianța este negativă.

Vizibilitatea

Vizibilitatea este abilitatea de a fi observat în condiții sau distanțe date. Intervalul vizual este distanța la care obiectul dat poate fi identificat.

Vizibilitatea arhitecturală este capacitatea de a vedea un spațiu sau o clădire de catre privitor de la o distanță adecvată. Vizibilitatea în masă este favorabilă în cazul în care arhitectura este comercială sau instituțională. Acest lucru se aplică centrelor de cercetare, cu excepția cazurilor în care procesele de cercetare sunt extrem de secrete .

Pe plan intern, o clădire a unui centru de cercetare ar trebui să fie clară pentru ușurarea constatărilor și a interacțiunii vizuale atunci când se dorește să creasca spiritul de unitate.

Lizibilitatea

Lizibilitatea înseamnă claritate, citirea ușoara . În arhitectură, un proiect lizibil este unul ușor de utilizat de clienți, funcționează optim și are o imagine și o identitate puternică.

Lizibilitatea este îmbunătățită prin vizibilitate și este determinată în mare măsură de circulație.

Un bun simț al orientării este important pentru natura publică a clădirilor de cercetare.

Oamenii de știință sau vizitatorii noi trebuie să fie capabili să-și identifice locația și destinația, eventual cu un peisaj unic sau cu un punct focal foarte vizibil ca un reper. Vizitatorii au nevoie de conexiuni vizuale, fiind căile lor de abordare a zonelor și serviciilor alocate.

Zonele de ocupare ridicate sunt de preferință datele orientărilor; nordice în climatele calde și sudice in climate mai reci. Acest lucru maximizează eficiența spațiilor de lucru în timp ce reduc costurile pentru energie.

Circulația

Circulația în arhitectură descrie modelele mișcării și rețelele acestora. Circulația determină securitatea, interacțiunea, conveniența și lizibilitatea și are un caracter ierarhic.

Utilizatorii sunt împărțiți în vizitatori și personal.

Utilizatorii publici ar trebui să acceseze cu ușurință facilitățile dorite, fără a perturba circulația personalului.Circulația ar trebui să ofere un acces facil la diferite spații interconectate, în funcție de nevoile mediului de lucru.

Coridoarele trebuie să aibă o bună orientare și dimensiune pentru a preveni supraaglomerarea, zgomotul și accidentarile.

Materialele folosite în circulație trebuie să fie durabile pentru a rezista traficului cu o textură potrivita pentru a evita accidentarea. Podelele sunt, de preferință, din materiale absorbante fonic pentru a reduce zgomotele nedorite.

Personalul are nevoie de intrarea proprie și de spațiile interioare care pot fi izolate parțial sau total de public pentru securitate și siguranța lucrărilor de cercetare.

În mod ideal, trecerile pietonale nu trebuie sa se intersecteze cu drumurile pentru autovehicule.

Interacțiunea

Interacțiunea este acțiunea sau influența prin anumite condiții, viziuni sau simțuri.

Este efectul direct pe care anumite particule sau elemente îl au unul asupra altuia.

Din punct de vedere arhitectural, interacțiunea este acțiunea sau efectul cauzat de spațiu sau clădire asupra individului.

Centrul de cercetare își propune să promoveze colaborarea dintre oamenii de știință, astfel încât aceștia să poată avea schimbări de ideei, care conduc procesul de cercetarea la un nivel ridicat.

Interacțiunea cu publicul este importantă în creșterea educației în comunitate și în obținerea de sprijin.

Scările sunt punct de interacțiune spontană, astfel încât acestea ar trebui să fie suficient de largi pentru a permite circularea mai multor persoane in acelasi timp. Birourile deschise ajută și încurajează spiritul de echipă.

Securitatea

Securitatea este condiția protejării împotriva amenințărilor și a intruziunii nedorite.

Securitatea în arhitectură presupune asigurarea unui teritoriu privat monitorizat astfel încât ocupanții și informațiile private să fie protejate. Securitatea este controlată foarte mult prin circulație, în centrele de cercetare accesul public trebuie să fie controlat, limitat și monitorizat.

Personalul de securitate are nevoie de propriile camere de pază și control la porți și intrări în zone private. Monitorizarea digitală, zonele codificate și alarmele de securitate sunt obligatorii în centrele de cercetare. Birourile private și laboratoarele închise contribuie la creșterea nivelului de securitate în arhitectură acestui program.

Siguranța

Siguranță înseamnă a fi protejată de pericol, risc sau accidente. Siguranța este un factor major în cadrul pericolelor profesionale din centrele de cercetare.

Sistemul de detectare și stingere a incendiilor trebuie să fie planificat cu grijă și culuarele de evacuare trebuie să fie corect dimensionate și orientate mai ales in zonele cu risc ridicat. Materialele interioare folosite ar trebui să fie rezistente la foc.

Gestionarea resurselor

Gestionarea resurselor este utilizarea cu succes, organizarea și distribuirea resurselor pentru a ajunge la o optimă eficiență. În arhitectură, resursele includ materiale, bani, personal, echipamente și chiar încăperi. Această planificare logistică este vitală pentru centrele de cercetare deoarece aceștiea lucrează pe fonduri limitate, abilități umane specifice, precum și mașini scumpe și restricții de timp. Planificarea este, de obicei, asistată de program specializat de gestionare a resurselor. Managementul acestora contribuie la economia, eficiența energetică și asupre consecințele mediului înconjurător.

Întreținerea

Întreținerea este o combinație între toate acțiunile tehnice și cele asociate, menite să păstreze un element astfel încât să poată efectua în mod optim funcția necesară.

Materialele cu întreținere reduse pot avea costuri inițiale mari dar cheltuieli de funcționare mai mici, economisind resursele și minimalizând întârzierile operaționale.

Centrele de cercetare au nevoie de o întreținere mai mare decât orice alt program, deoarece laboratoarele sale și substanțele chimice au nevoie de mai multă grijă deoarece materialele trebuie să-și păstreze standardele de calitate.

Durabilitatea

Durabilitatea este capacitatea de a rezista presiunii de schimbare sau de descompunere.

Durabilitatea în arhitectură este capacitatea unui material, a unui produs sau a unei clădiri de a-și menține funcția prevăzută pentru speranța de viață planificată. Pentru centrele de cercetare este necesară o durabilitate ridicată și o întreținere redusă, datorită unui bugete limitat și a necesității unei calități și a unei producții optime.

Construcția durabilă depinde de material, de întreținerea materialelor și de felul în care sunt manipulate materialele.

Factorii care afectează capacitatea includ, modul în care sunt instalate materialele și condițiile de mediu la care sunt expuse : umezeala, lumina soarelui, temperatura și substanțele chimice.

3.3. Tipologia de proiectare – spații de lucru în echipă, colaborare

“ Oamenii nu vor numai după ce-și termină programul de lucru să-și înceapă viața, ei vor ca viața lor să fie integrată, ei vor să simtă că există valoare în ceea ce fac în fiecare zi.”

Conceptul de colaborare permite indivizilor sau micilor întreprinzători să împărtășească spații de lucru deschise , în loc să închirieze spații de lucru private sau să creeze spații de lucru improvizate în zonele publice. Aceste spații comune permit utilizatorilor să contribuie sau să fie expuși la acțiunile altora. Prin aceasta, interacțiunea socială este construită, rezultând o rețea rapidă și eficientă. Cu astfel de conexiuni noi, întreprinderile mici pot să crească, să progreseze și să se extindă rapid, în comparație cu un mediu de lucru izolat.

Avantajele spațiilor comune, de colaborare

70% dintre cei care au utilizat acele spații, ca grupuri de colaborare, au avut o creștere a veniturilor

71% au raportat o creștere a creativității de la aderarea unuui astfel de spațiu comun

90% dintre indivizi au raportat o creștere a încrederii în sine

50% dintre indivizi își accesează spațiul de lucru aproape non-stop

62% au afirmat că standardele lor de lucru s-au îmbunătățirt foarte mult

70% se simt mai sănătoți decât atunci când au lucrat într-un birou tradițional

64% sunt mai în măsură să-ți îndeplinească sarcinile la timp

80% au raportat o creștere a dimensiunii rețelei lor de afaceri

86% au raportat o scădere a sentimentului de izolare

75% au raportat o creștere a productivității

92% au raportat o creștere a dimensiunii cercului lor social

83% au raportat că au avut o mai mare încredere în partenerii de lucru

3.4. Spațiul de lucru

„Trăiește – Lucrează – Joacă-te”

Paradigma acestui concept de „Trăiește – Lucrează – Joacă-te” a reprezentat o direcție pentru dezvoltatori. Cu toate acestea, a apărut un argument în care se afirmă că astfel de dezvoltări sunt de fapt incomplete atunci când este vorba despre satisfacerea nevoilor utilizatorilor din cadrul unui spațiu de lucru. În schimb, ar trebui să se extindă pentru a aborda mai multe aspecte ale nevoilor umane de bază.

Un exemplu bun pentru identificarea acestor nevoie umane îl constituie Piramida Nevoilor Umane , realizat de psihologul umanist Abraham Maslow. Această teorie psihologică, care a fost introdusă în 1943, stabilește cinci categorii de nevoi pentru a ajuta pe cineva să fie motivat.

Nevoile fiziologice – acestea sunt cele mai comune nevoie care trebuie îndeplinite, care se referă la cerințele fizice necesare pentru supraviețuire inclusiv aspecte precum alimentația, apa, adăpostul

Nevoile de siguranță – care indică diverse surse cum ar fi securitatea personală, securitatea financiară, sănătatea și bunăstarea

Aparteneța socială – se realizează prin posibilitatea de a forma și a menține o relație semnificativă

Nevoia de stimă – este sentimentul de a fi respectat ți recunoscut de ceilalți

Autorealizarea, dezvoltarea personală – se referă la obiectivele personale și la realizarea potențialului de a le realiza

Prin integrarea Piramidei de Nevoi al lui Abraham Maslow în cadrul conceptului de „Trăiește – Lucrează – Joacă-te”, se poate observa că acesta trebuie extins la „Trăiește – Lucrează – Joacă-te – Mănâncă – Cumpără ”, unde este îndeplinită o gamă mai largă de nevoi. Acest lucru înseamnă că alte tipuri de spații trebuie integrate într-un obiect arhitectural care trebuie incluse și în mediul de lucru pentru a oferi un tip de spațiu care îndeplinește o multitudine de nevoi pentru ca oamenii să se simtă mulțumiți. În plus, prin incorporarea spațiului de lucru comun, se întâlnesc, de asemenea, primele trei nevoi din piramidă. Prin plasarea unui spațiu de lucru cooperativ, se permite o interacțiune sporită cu ceilalți, permițând îndeplinirea condițiilor sociale și nevoia de stimă. Întrucât centrele într-un mediul de colaborare tind să crească rapid, acestea ar contribui și la realizarea dezvoltării personale.

Factorii care însoțesc creșterea forței de muncă independente sunt evoluțiile locului de muncă cu un aflux de noi instrumente și tehnologii digitale. Morgan Lovell, în încheierea evoluției designului de birouri, prezice că birourile viitoare vor fi văzute de muncitori ca fiind un loc în care să nu se producă ci sa fie un mediu în care oameni să se conecteze, colaboreze și să crească. Prin urmare, în ciuda creșterii tehnologiei fără fir și a muncii distribuite, angajații vor continua să lucreze într-o comunitate de oameni, să interacționeze și să împărtășească cunoștințele, în timp ce angajatorii recunosc nevoia de a motiva, îngriji și menține personalul. Nevoia de spațiu fizic de birouri va rămâne și va fi influențată de următoarele tendințe: integrarea urbană, afluxul de programe și orizontalitatea.

3.5. Integrarea urbana

În Statele Unite, mari corporații, inclusiv McDonald's General Electric și UBS, și-au schimbat sediul de la suburbie in interiorul orașului. "Cel mai important motiv este lupta pentru talent, deoarece majoritatea indivizilor cu potrnțial locuiesc în orașe. Într-o luptă de atracție și de reținere a talentelor, apropierea de nodurile de transport și facilitățile ieftine devin cruciale. "

Faptul că birourile urbane sunt mai scumpe decât campusurile suburbane, costul este de obicei compensat prin gruparea într-o densitate mai mare a muncitorilor. Această densitate mărită poate produce, la rândul ei, mai multe oportunități de colaborare. De asemenea, întreprinderile se pot cimenta în structura urbană și astfel își pot mări expunerea de produse, acesta fiind un factor esențial pentru întreprinderile mici independente, care contribuie în continuare la tendința birourilor urbane.

Comparație între avantajele unui spațiu suburban și un spațiu urban:

Zonă suburbană

Cost mai ieftin de închiriere

Spațiu mai mare

Mediu mai silențios și mai sigur

Securitate și intimitate

Zonă urbană

Posibilitate mai mare de atragere și alegere a talentelor, în special a celor mai tineri

Proximitate la transport și facilități

Densitate mai mare a muncitorilor și potențial colaborativ

Reclama, expunerea mărcii

3.6. Afluxul de programe

Un studiu realizat de Knoll Inc în 2016 a prezis că birourile vor fi mai interesate pentru a crea o atmosferă relaxată și deschisă. Pe lângă mobilier și amenajări interioare, companiile oferă mai multe facilități și zone de agrement.

Pe măsură ce ocuparea forței de muncă devine din ce în ce mai răspândită în generația tânără, organizațiile încep să se concentreze asupra atragerii și păstrării talentelor de vârf oferind chiar și mai multe facilități pentru a spori satisfacția profesională. De asemenea, pentru a răspunde naturii schimbătoare a muncii, v-a exista o creștere a spațiilor comune, cum ar fi sălile de clasă, spațiile de lucru și zonele informale de întâlnire. Împreună cu creșterea numărului de dispozitive portabile personale și a infrastructurii cloud wireless, nevoia de birou personal permanent este redusă foarte mult.

Programe de bază actuale:

Birouri celulare  Sală de sedințe Depozitare Cameră cu servere

Spațiu de lucru Sală de conferință Xerox și imprimare Grupuri sanitare

Spații de lucru noi:

Lucrări practice Întâlniri informale Hotdesks

Facilitați noi:

Restaurant Sală de sport Sală de jocuri Săli de clasă Cabinet medical Confidențialitate Recreere in aer liber Servicii de ingrijire a copiilor Spalatorie

3.7. Orizontalitatea

Comportamentul organizațional al companiilor s-a mutat de la o structură liniară, ierarhică la o structură complexă în rețea. Același studiu realizat de Knoll Inc a prezis creșterea muncii pe baza de grup, dispersia conducerii si fluxul de lucru neliniar în urmatorii cinci ani. Colaborarea a fost citată ca fiind cel mai important factor în procesul planificării la locul de muncă. Cu software-ul, roboții și sistemele de inteligență artificială care înlocuiesc munca de calculator obositoare, angajații sunt capabili să-și petreacă mai mult timp abordând probleme de nivel superior, multidisciplinare. Echipe formate din muncitori din diferite departamente vor fi formate pe baza unui proiect. Mobilitatea și circulația devin extrem de importante pentru lucrătorii care se vor deplasa de la o întâlnire la alta, purtând propriile lor dispozitive personale. Acestea contrastează idealurile capitaliste ale productivității și eficienței costurilor aranjamentelor anterioare ale birourilor.

Evoluția aspectului la locul de muncă din anii 1900-2000.

1900 1950 1960 1980 1990

Creșterea procentului de muncă în echipă:

2012 2016 2019

3.8. Interacțiune informală

Dacă noțiunile capitaliste ale productivității, eficienței costurilor și creșterii este definită în locurile de muncă din secolului al XX-lea, atunci locul de muncă viitor poate fi definit de o concentrare tot mai accentuată față de schimbul de cunoștințe prin interacțiune informală. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că informațiile sunt deja disponibile în mare măsură și ușor accesibile în întreaga lume prin intermediul internetului. Interesant este faptul că diferite studii ale generației actuale indică ,,autenticitatea”, Matthew Tyson, strateg de marketing, subliniază modul în care generația curentă evită știrile tradiționale și publicitatea tratându-le cu scepticism din cauza informațiilor false și părtinitoare.

Diagrama modului în care tendintele viitoare ale locului de muncă reflecta noile realizari ale interacțiuni informale.

Noul spațiu de lucru

Tendinte globale +

Elemente arhitecturale

Noua focalizare

Un studiu de consum al Elite Daily și Dan Schawbel, autorul unei cărți cu cele mai bune vânzări, a arătat că milenarii vor să se implice personal și să facă parte dintr-o agendă socială puternică. Astfel, generația actuală și cea viitoare preferă acumularea de cunoștințe de la prieteni sau surse de încredere, astfel încât acestea să poată avea un bun simț asupra faptului dacă informațiile sunt relevante pentru necesitatea lor. Aceasta idee este de fapt deja predominantă în design-urile moderne ale spațiilor de lucru, unde expansiunea, colaborarea sunt necesare pentru succes. Companiile promovează transparența și implicarea în comunitatea locală, astfel nevoia de a deschide un centru de cercetare în contextul site-ului devine foarte importantă. Orizonalitatea necesită circulația persoanelor, iar afluxul de noi programe creează un cadru informal în care individul pot aduna, socializa și împărtăși cunoștințe.

Ciclu de distribuire a cunoștințelor

3.9. Arhitectura și mișcarea

Modul în care circulația indivizilor pot modela locul de muncă

Rețelele de circulație sunt cele care conectează toate spațiile, fie că vorbim despre spațiile interioare sau exterioare. În stilul nostru rapid de viață, factorul confort joacă un rol cheie în modul în care percepem spațiile din jurul nostru. Noi, ca indivizi, căutăm întotdeauna cea mai bună rută.

Sisteme și tipuri de rețele de circulație

Centralizată Decentralizată Distributivă

Arhitectura mișcării – în arhitectură, sistemele de circulație se referă la căile planificate pentru ca oamenii să se deplaseze prin spațiu. Sistemele de circulație joacă un rol important în construirea planurilor și organizarea spațială, deoarece formează un schelet care conectează toate elementele esențiale dintr-o clădire, precum și determinarea și definirea interfaței dintre spațiul interior și spațiul exterior. În ansamblu, aceste sunt concepute și tratate într-un mod în care mișcarea indivizilor este controlată, permițând diferiților utilizatori să experimenteze arhitectura în diferite moduri. Un alt motiv pentru care mișcarea în cadrul arhitecturii este atât de importantă este că ea descrie liniile de viață ale spațiilor. Atunci când se compară spațiile vibrante și cele activate cu cele care nu sunt folosite, diferența se reduce la numărul de utilizatori.

Cu mișcările umane prezente, spațiile par mai active și mai energetice, dând un sentiment de dinamism care duce astfel la atragerea mai multor utilizatori din vecinătate.

Atunci când este vorba despre eficiența sistemelor de circulație, distanța este considerată drept factor principal – deoarece distanțele mai scurte ale rutelor necesită mai puțin timp pentru a le parcurge. Cu toate acestea, trebuie să fie considerat unul dintre parametrii care trebuie minimalizați și nu singurul obiectiv. Eficacitatea sistemelor de circulație trebuie considerată ca un amestrec de factori fizici și psihologici.

4.1. Arhitectura sustenabilă

Între anii 1960 și 1970, industria construcțiilor a folosit deseori materiale sau metode care au provocat pagube sau distrugerea mediului înconjurător. Din cauza acestui impact negativ, grupurile de persoane de specialitate au inițiat un program de promovare a unor tipuri de construcții mai ecologice. Din cauza acestor inițiative, s-a născut ideea unei arhitecturi mai durabile.

Firmele de arhitectură care proiectează clădiri durabile, folosesc în mod obișnuit resurse naturale și regenerabile, cum ar fi betonul, lemnul și piatra recoltată, precum și materialele reciclate cum ar fi sticla și cheresteaua. De asemenea, pot reutiliza componentele arhitecturale ale altor clădiri, inclusiv ușile, ferestrele și podelele din structură. Cu toate acestea, arhitectura durabilă implică mult mai mult decât materialele folosite.

De ce arhitectura durabilă este atât de importantă?

Proiectarea unei arhitecturi durabile înseamnă luarea în considerare a câtorva elemente fundamentale: orientarea, umbrirea și lumina soarelui creeată de elementele preexistente, ventilația naturală, precum și utilizarea biomasei, ambianța unei locuințe, energiei regenerabile, toate îmbinate pentru a interacționa cu mediul și caracteristicile acestuia.

Un proiect organic sau bio-arhitectonic trebuie abordat în mod unitar: de la aspecte tehnice la cele de mediu, sociale și chiar psihosenzoriale.

,,Sustenabilitatea, ca paradox al artificiului, ridică noi probleme: confruntarea planetei în mod democratic este o necesitate care ne aduce direct la chestiunea de mediu. […] Ființele umane consumă mai repede capitalul Pământului în comparație cu capacitatea naturii de a se regenera. O locuință durabilă nu erodează bio-capacitatea planetei, dar există în armonie cu ea și este astfel capabilă să o "susțină". ” (Enzo Calabrese)

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă numai reducerea consumului de energie și a deșeurilor. Nu poate fi segmentat în diverse subcategorii, deoarece reprezintă o combinație fundamentală și intrinsecă de factori legați de existența noastră pe această planetă. Alegerile care fac ca proiectul arhitectural sau urban să fie ecologice nu sunt singurele strategii individuale care trebuie utilizate; o clădire durabilă trebuie să definească modul în care trăiesc oamenii care le locuiesc, de exemplu reducerea deșeurilor și a consumului de energie nu numai în propriile cartiere, ci și în întregul oraș.

4.2. Concepte de arhitectură durabilă

Durabilitatea proiectului trebuie să fie o cerință, nu o caracteristică și așa a fost de la construirea piramidelor egiptene vechi. Repere moderne ale unei arhitecturi durabile de succes, care încorporează pe deplin principiile și conceptele sale, se găsesc adesea în țările în curs de dezvoltare, unde forța de muncă și comunitatea locală se află în centrul proiectelor.

Arhitectura durabilă se referă la practica de proiectare a clădirilor care creează medii de viață care să contribuie la minimizarea utilizării resurselor umane. Acest lucru se reflectă atât în ​​materialele și metodele de construcție ale unei clădiri, cât și în utilizarea resurselor, cum ar fi încălzirea, răcirea, alimentarea cu apă, apa și tratarea apelor reziduale.

Conceptul de operare este acela că structurile proiectate astfel să susțină utilizatorii prin asigurarea unor medii sănătoase, îmbunătățirea calității vieții și evitarea producerii deșeurilor, pentru a menține supraviețuirea pe termen lung a speciei umane.

Hunter și Amory Lovins de la Rocky Mountain Institute spun că scopul arhitecturii durabile este "satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".

Cu toate acestea, termenul este unul larg și este utilizat pentru a descrie o mare varietate de aspecte legate de proiectarea și utilizarea clădirilor. Un principiu este proiectarea clădirilor care produc cât mai multă energie pe care o consumă. O altă interpretare necesită o conștiință a semnificației spirituale a designului, construcției și amplasării unei clădiri. De asemenea, se spune că unele clădirile trebuie să favorizeze bunăstarea spirituală și fizică a utilizatorilor lor. În cea mai înaltă formă, arhitectura durabilă reproduce un ecosistem stabil. Potrivit remarcabilului inginer ecologic David Del Porto, o clădire proiectată pentru durabilitate este un sistem echilibrat în care nu există deșeuri, deoarece ieșiria unui proces devine intrăria altuia. Energia, materia și informația sunt utilizate prin procese conexe în căi ciclice, care, în virtutea eficienței și interdependenței lor, dau elementele matricei de securitate ecologică și economică, de înaltă calitate a vieții și fără deșeuri. Intrarea constantă a soarelui completează orice energie pierdută în proces.

Înainte de "arhitectura durabilă", termenul "arhitectură solară" a fost folosit pentru a exprima abordarea arhitecturală a reducerii consumului de resurse naturale și combustibili prin captarea energiei solare. Acest lucru a evoluat în conceptul actual și mai larg al arhitecturii durabile, care extinde domeniul de aplicare al problemelor implicate, incluzând utilizarea apei, controlul climei, producția de alimente, purificarea aerului, recuperarea deșeurilor solide, tratarea apelor reziduale și eficiența energetică globală. De asemenea, aceasta include materiale de construcție, subliniind utilizarea materialelor locale, a resurselor regenerabile și a materialelor reciclate, precum și confortul mental și fizic al locuitorilor clădirii. În plus, arhitectura durabilă solicită amplasarea și proiectarea unei clădiri pentru a se armoniza cu împrejurimile acesteia.

Organizația Națiunilor Unite enumeră următoarele cinci principii ale arhitecturii durabile:

Mediul interior sanatos. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a se asigura că materialele și sistemele de construcție folosite să nu emită substanțe toxice și gaze în atmosfera interioară. Trebuie luate măsuri suplimentare pentru curățarea și revitalizarea aerului interior prin filtrare și plantare.

Eficienta resurselor. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a se asigura că utilizarea energiei și a altor resurse ale clădirii este minimă. Sistemele de răcire, încălzire și iluminare trebuie să utilizeze metode și produse care conservă sau elimină energia consumată.

Materiale ecologic nepoluant. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru utilizarea materialelor de construcție și a produselor care minimizează distrugerea mediului. Lemnul trebuie selectat pe baza practicilor forestiere nedistructive. Alte materiale și produse trebuie luate în considerare pe baza producției de deșeuri toxice. Mulți practicieni susțin un criteriu suplimentar: faptul că aceste costuri ecologice și societale pe termen lung pentru a produce materialele clădirii trebuie să fie luate în considerare și să se dovedească în conformitate cu obiectivele de durabilitate.

Forma de mediu. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a face legătura între forma și planul proiectului cu amplasamentul, regiunea și clima. Trebuie luate măsuri de ,,vindecare” și de sporire a ecologiei sitului. Trebuie luate măsuri pentru a lega forma de construcție de o relație armonioasă între locuitori și natură.

Design bun. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a realiza o relație eficientă, durabilă și elegantă a utilizării pe suprafață, a circulației, a formei clădirii, a sistemelor mecanice și a tehnologiei de construcție. Relațiile simbolice cu istoria corespunzătoare, cu Pământul și cu principiile spirituale trebuie să fie căutate și exprimate. Clădirile finite vor fi bine construite, ușor de utilizat și frumoase.

Sustenabilitatea, așa cum se referă la arhitectură, se referă la un proces și o atitudine sau punct de vedere. Sustenabilitatea este ,,un proces de consum responsabil, în care deșeurile sunt minimizate, iar clădirile interacționează în mod echilibrat cu medii și cicluri naturale, echilibrând dorințele și activitățile omenirii în cadrul integrității și capacității de transformare a naturii și atingând o stabilitate pe termen lung de relații în limitele mediului lor local și global.” (Institutul Rocky Mountain.)

4.3.Grădini interioare

Multe companii se preocupă din ce în ce mai mult cu plantarea interioară ca parte a proiectului pentru un mediu modern de lucru. Introducerea de spații permanent plantate se realizează într-o varietate de spații și tipuri de clădiri: case particulare, spații medicale sau clădiri publice. Elementele diferite ale grădinii pot fi transferate în alte tipuri de grădină, independent de contextul și tipologia lor.

Grădinile interioare care se abat formal de la plantarea tradițională servesc în primul rând pentru a îmbunătăți atmosfera și calitatea aerului din interiorul unui spațiu. Ele creează locuri private de tip adăpost, astfel individul își petrece timpul sau se retrage în anumite tipuri de gradini care i-au în considerare nevoia individuală a ocupanților.

Planificarea eficientă a peisajului interior, construcția și managementul necesită o apreciere deosebită a plantelor care definesc un anumit mediu. Colaborarea dintre arhitect, client și designerul de peisaj joacă un rol-cheie în producerea unui mediu care este estetic și eficient în alegerea materialelor, pentru a atinge o funcționalitate maximă a spațiului. Menținerea unei relații între arhitectul clădirii și designerul de peisaj este vitală în toate etapele procesului de proiectare și construire. Designul peisajar interior este o nișă, care conectează împreună specialiști în proiectarea peisagistică cu arhitecți progresiști și clienți care înțeleg valoarea plantelor vii.

Plantele mature și înfloritoare sunt adesea elemente neașteptate în spațiile interioare. O mare parte a cerințelor provin din juxtapunerea elementelor naturale cu caracteristicile omului. Locurile de relaxare sunt în mod deliberat geometrice, pentru a contrasta cu aranjamentul natural de plantare. Nivelul de umiditate al clădirii trebuie menținut pentru a evita acumularea condensului pe ferestre. Materialele vegetale care necesită sol umed vor ridica umiditatea clădirii și pot conduce la probleme cu anvelopa clădirii, creșterea mucegaiului și a infestărilor cu insecte.

Multe dintre provocările întâlnite adesea în faza de construcție pot fi evitate prin planificare temeinică în faza de proiectare. Mutarea cantităților de material vegetal, o mare parte din ele poate fi foarte mare, este o problemă dacă accesul la interiorul clădirii este limitat. Punctele de intrare sunt rareori foarte deschise, deci este necesară luarea în considerare în faza de proiectare pentru a limita dimensiunea elementelor vegetale. Greutatea materialelor va fi luată în considerare și în etapa de proiectare, deoarece piatra și alte elemente grele trebuie mutate manual, deoarece accesul mașinilor nu este de obicei permis. Organizarea, planificarea detaliată și lucrătorii calificați sunt toate vitale pentru a asigura progresul în timp util.

Grădinile interioare oferă beneficii incomensurabile personalului care lucrează în clădire. În afară de îmbunătățirea evidentă a calității aerului, grădinile pot reduce zgomotul, pot crește motivația la locul de muncă și pot scădea absenteismul datorat bolilor respiratorii, contribuind în același timp la îmbunătățirea sentimentelor generale de bunăstare. În special, peisajul interior creează un sentiment de comunitate, oferind un loc de întâlnire pentru angajați, să se bucure.

Calitatea și proprietățile materialelor

Grădinile de interior funcționale sunt compoziții, alcătuite din diverse materiale care trebuie să se potrivească unele cu altele pentru a stabili caracterul spațiului verde. Materialele principale sunt plantele, însă substratul este important, împreună cu materialele de înveliș interior, materialele pentru jardinierele de plante sau zonele plantate, materialele izolatoare, geamurile și iluminatul, toate acestea trebuie alese cu grijă.

Plantele

Plantele sunt materiale de construcție existente. Procesul de obținere a unei plante frumoase se dezvoltă constant după plantare și poate lua forme diferite în timp, de exemplu o plantă care se dezvoltă de obicei rapid poate crește încet într-o anumită locație sau invers. Criteriile importante pentru selectarea și poziționarea corectă a plantelor sunt cunoștințele fundamentale privind condițiile de localizare relevante, ideile clare a diferitelor specii și principiile estetice. Sistemele de îngrijire regulată ajută de asemenea la menținerea dezvoltării plantării. Fiecare plantă are propriul aspect caracteristic. La prima vedere, rezultă din structura, textura și culoarea lăstarilor și frunzelor. În plus, apar și alte detalii, cum ar fi sistemele de frunze, tipul de coajă, forme de flori, spini sau păstăi de semințe.

Dinamica temporală a plantelor ca materiale este un aspect important în proiectarea plantației în interior. Spre deosebire de alte materiale, vegetația se dezvoltă dinamic după finalizarea proiectului, în loc să fie supusă procesului de îmbătrânire. Punctul de dezvoltare de vârf are loc la momente diferite după plantare. Acest proces de dezvoltare este deosebit de clar în aer liber, de la plantarea de tinere specimene prin ciclul anotimpurilor. Perioada de dezvoltare este mai scurtă în interior, deoarece de obicei sunt selectate plantele mai mature iar fluctuațiile sezoniere sunt mai puțin semnificative sau nu apar deloc. Cu toate acestea, criteriile speciale se aplică în continuare la utilizarea plantelor în interior.

Criteriile de selecție a plantelor

Plantarea la interior este privită mai îndeaproape și mai puțin în mod obișnuit decât plantarea în aer liber. Planificarea ar trebui să funcționeze pe o perioadă de 10-20 de ani, astfel încât plantarea să nu fie complet revizuită sau înlocuită după câțiva ani. Acesta este motivul pentru care nu se plantează plante anuale, de regulă, ci plante care vor trăi pe toată durata proiectului. Unele plante trebuie înlocuite mai devreme din diferite motive: unele mor, plantele au crescut prea mult, lumina disponibilă s-a schimbat etc.

Înflorirea plantelor creează mai ușor un impact omogen, structurat, dacă se selectează plante de aceeași calitate, mărime și culoare. Poate fi imposibilă sau extrem de costisitoare înlocuirea tufișurilor sau arborilor individuali, în special în cazul în care accesul special a fost menținut deschis în timpul fazei de construcție pentru livrare și pentru instalarea tractoarelor. Prin urmare, este esențial să selectați cu atenție plantele individuale.

Creșterea rapidă nu este de obicei un factor pentru plantarea în interior. Dimpotrivă, plantele cu creștere rapidă sunt deseori tăiate în mod regulat pentru a le menține proporțional cu spațiul interior timp de mai mulți ani. Plantele decorative cultivate pentru creștere rapidă sunt potrivite pentru plantarea interioară sofisticată.

Firmele specializate pot oferi exemplare de bună calitate și pot pregăti deseori plantele pentru zone speciale în noua locație: de exemplu, într-o sală umbroasă.

Substrat. Suport strat

Ca strat de suport vegetal, substratul are o funcție stabilizatoare, alături de cea a furnizării de nutrienți, astfel încât și plantele mari să poată fi ținute în mod stabil pe termen lung. Stratul de vegetație este alcătuit din componente minerale și humus, iar acestea oferă o locație pentru plante, cu pori care pot transporta apă și aer.

Composturile horticole, în special pentru plantarea în interior, trebuie să răspundă cererii mari, deoarece plantele cu volume mici de rădăcini trebuie să înflorească viguros pe tot parcursul anului și pe perioade lungi de timp. Substraturile cu mai multe straturi ar trebui să conțină mai multe componente minerale la nivelul inferior și mai mult humus la nivelul superior.

Diferite substraturi sunt de asemenea folosite pentru diferite plante. Pământul nisipos tinde să fie folosit pentru vegetația mediteraneană, pentru a evita hidratarea, în timp ce o grădină tropicală preferă o compoziție de substrat cu o capacitate mai mare de reținere a apei.

Insularea și glazarea termică

Clădirile în care oamenii petrec perioade lungi de timp sunt supuse reglementărilor privind economiile de energie în țările europene și în multe alte părți ale lumii. Metodele de construcție și materialele pentru grădinile interioare din clădiri trebuie să se potrivească între ele astfel încât clădirea ca întreg să fie eficientă din punct de vedere energetic, iar interiorul să ofere cele mai bune condiții de amplasare pentru vegetație.

Coeficientul de transfer de căldură U, cunoscut și ca valoarea U, este o valoare caracteristică specifică pentru transmiterea căldurii în diferite materiale de construcție. Valoarea g pentru componentele clare ale clădirii oferă conductivitatea termică: cât de mult este transmisă radiația solară cu undă scurtă, care v-a contribui la creșterea temperaturii interioare a camerei ca radiație de căldură a undelor lungi și, de asemenea, gradul de disipare secundară a căldurii interioare ca urmare a radiație de undă lungă și convecție.

Calitatea sticlei

Alegerea sticlei are un efect considerabil asupra izolației termice și a transmiterii atât a radiației solare cât și a spectrului de lumină. Protecția împotriva căldurii sau izolarea geamului determină valori U de 1,2 W / m2K sau mai mici și reduc pierderea de energie atunci când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară. Acest lucru economisește energie de încălzire, iar temperatura ridicată în interiorul sticlei înseamnă mai puțin condens. Protecția sticlei este, prin urmare, esențială pentru toate spațiile în care oamenii petrec timpul la temperatura camerei pe tot parcursul anului. Dar valorile g scăzute ale sticlei de protecție termică indică de asemenea un câștig energetic pasiv mai scăzut prin efectul de seră – în sezonul rece.

De exemplu, un singur panou de sticlă albă are o valoare g de 0,85. Aceasta înseamnă că 85% din energia radiată pătrunde în spațiu și ridică temperatura interioară ca radiație termică cu undă lungă. Încăperile de sticlă neîncălzite funcționează pe acest principiu. Sticla folosită în prelungirile neîncălzite, ar trebui să aibă valorile maxime posibile în cazul utilizării efectului de seră. În același timp, trebuie realizată o ventilație adecvată, astfel încât spațiul să nu se supraîncălzească în timpul verii.

Studii de caz

5.1. Kenwood Interdisciplinary Research Complex

Arhitect: Flad Architects

Localizare:Milwaukee, State of Wisconsin, United States

Suprafața: 13332.0 m2

Anul : 2005

Reprezentând prima clădire academică a campusului UW-Milwaukee în ultimii zeci de ani, Kenwood IRC găzduiește un spațiu academic și de cercetare pentru disciplinele STEM, oferind spațiu pentru departamentul de chimie, inclusiv Laboratorul Shimadzu pentru Chimie Analitică avansată și Aplicată, servind ca o casă nouă pentru departamentul de fizică incluzând laboratoare pentru Școala Zilber de Sănătate Publică. Prezența sa este resimțită în campus, din cauza modului în care este înființată și a modului în care aceasta este folosită de atâția studenți diferiți.

UW-Milwaukee este un campus urban care avea nevoie de un spațiu de ultimă oră pentru interacțiune și activități școlare. Situând clădirea și proiectând-o pentru a profita din plin de condițiile predominante, Flad a creat un parter care servește ca o rețea de trasee pietonale, în interior și în afară. Prezența loggiei oferă un traseu pietonal acoperit care în timpul lunilor calde ajută eficient circulația traficului de picior. Coridorul, care accentuează natura liniară a conexiunii est-vest este un canal orizontal din sticlă care reprezintă artera principală în lunile reci, precum și un magnet pentru studenți pe tot parcursul anului școlar. De la deschiderea sa, acest coridor a devenit "locul al treilea" în viața de zi cu zi a studenților dincolo de casă și de sala de clasă.

Proeminența spațiului de coridor, din planul clădirii face din IRC, din punct de vedere tehnic, un hibrid neobișnuit. Plăcile de podea, iluminatul, ventilația și alte sisteme ale clădirii sunt conforme cerințelor separate ale laboratoarelor pentru științele vieții și științele fizice. De exemplu, o instalație de bază inferioară pentru cercetarea fizică a materiei condensate a fost proiectată pentru instrumente sensibile și pentru a proteja funcționarea echipamentului împotriva vibrațiilor de trecere a traficului urban. O scară comună care leagă cele trei etaje este un element conectiv important; scopul său, pe lângă circulația oamenilor dintr-un spațiu în altul, este de a oferi oportunități pentru conversații și învățare în afara situațiilor formale.

Expresia exterioară are ca prezență teracota galbenă, betonul aparent și panourile metalice toate acestea impreună reprezintă o metaforă a cercetării și a inovării în interiorul acesteia. Dinamică și transparentă, clădirea oferă o amplă viziune a mișcării interioare rezultată de relația și conexiunile dintre spațiile cu funcțiuni diferite.

Această clădire este iconică și prin faptul că oferă studenților și elevilor la etajele superioare o vedere spectaculoasă asupra orașului Milwaukee, IRC menține legătura între diferitele zone ale campusului și creează o paletă proaspătă de culoare și lumină ca model pentru construcțiile viitoare. IRC a creat o nouă marcă pentru toate spațiile de cercetare științifică de la UW-Milwaukee incluse în acest ansamblu.

5.2. CUNY Advanced Science Research Center

Arhitect: Flad Architects, KPF

Localizare: New York, NY, USA

Suprafața: 399460.0 m2

Anul: 2014

Piatra de temelie a inițiativei "Deceniul științelor" al CUNY, noul campus științific al KPF, poziționează școala ca instituție de cercetare de nivel mondial și oferă facilități de ultimă generație care se potrivesc unei universități cu adevărat moderne.

Centrul de Științe și Cercetare Avansate și Centrul de Discovery și Inovare al Colegiului Orașului oferă o prezență pozitivă comunității Harlem și servesc drept magnet pentru cercetătorii recunoscuți la nivel național și internațional. Afluxul de talente atrași de noua unitate va permite CUNY să-și mențină statutul de universitate publică de primăvară și una care a încercat în mod istoric să revină în oraș, mai mult de trei sferturi dintre studenții săi rămânând după absolvire.

Complexul este conceput pentru a găzdui o gamă largă de inițiative de cercetare în numeroase discipline variate, prin utilizarea unei "infrastructuri" de utilități modulare care poate suporta cerințe variate de cercetare. În partea inferioară, clădirile împărtășesc servicii, inclusiv un vivarium, o zonă de primire, activități de susținere a clădirii și facilități de bază, cum ar fi modalitățile de imagistică, studii de comportament și crio-fizică.

Cladirea ASRC, este bine organizată în funcție de etaj, concentrandu-se pe cinci domenii de cercetare: fotonica; Biologie structurală; Biosensibilizare / teledetecție; Nanotehnologie; și neuroștiințe. Ea funcționează ca o unitate la nivel CUNY care oferă cazare pentru activități de cercetare din afară.

În schimb, Centrul de Discovery și Inovare din cadrul Colegiului orașului găzduiește mai multe discipline la fiecare etaj, permițând lucrarea și colaborarea pe teme și proiecte comune. Ambele clădiri promovează colaborarea activă pentru cercetători, facultate și studenți.

5.3. Max Planck Institute for the Biology of Ageing

Arhitect: Hammeskrause Architects

Localizare: Cologne, Germany

Suprafața: 8600.0 m2

Anul: 2013

Clădirile de cercetare sunt întotdeauna prototipuri extrem de complexe datorită diversității cerințelor lor tipologice și funcționale individuale. Găsirea arhitecturii potrivite înseamnă extinderea orizonturilor despre haos și ordine, despre caracterul adecvat al lucrurilor și autenticitatea cu care este implementată forma arhitecturală. Valoarea spațiiului interior este oferită de mediul social și cultural, de arhitectură și concept, de tehnologie și de creearea posibilități de a colabora și interacționa.

Această imagine demonstrează relevanța unei planificări arhitecturale adecvate în vederea creeri unui confort pentru utilizatorii clădirii, în timp ce interconectează cu diferite discipline și programe.

Fotografiile din spațiile de lucru relevă o lume cu totul diferită, una care urmează o anumită estetică și este concepută să trezească curiozitatea.

Astfel Hammeskrause Architekten trebuie să ajungă la niveluri multiple cu repertoriul lingvistic al disciplinelor din afara domeniului său, ajutat de imagini și angajament strâns, scenele prezentate aici reușesc să reducă complexitatea sarcinii funcționale, tehnice și economice a arhitecturii.

În același timp, acestea dezvăluie sfera de aplicare a libertății oferită de o abordare bazată pe context. Foarte profesionist și totuși restrâns, adaptat atât la formă, cât și la funcție, pentru nevoile respective, arhitectura este, totuși, surprinzătoare datorită unei ponderări alternative a specificațiilor.

5.4. Campus for agilent technologies

Arhitect: Ar. Sanjay Prakash ( ShiFt Architects) Localizare: Sector 8, Manesar, Gurgaon, India

Suprafața: 46,453 m2 Anul: 2009

Abordare arhitecturală: Campusul a fost creat pentru experiența finală în birou, această clădire conferă un caracter distinctiv pentru a spori productivitatea, menținând în același timp trăsăturile unui mediu de lucru liniștit. Clădirea utilizează numai 25% din suprafața totală a terenului, permițând în același timp extinderea ulterioară. Acest lucru servește pentru creerea spațiilor în aer liber valoroase pentru recreere.

Parcare:

Total – 600 de mașini

Subsol parcare- 2 etaje

Parcarea la suprafață – 100 de mașini

Planul de situație: Blocul de construcție este compactat și situat aproape în centrul site-ului, lasă suficient spațiu pentru extinderea viitoare. Planificarea sitului permite, de asemenea, extinderea biodiversității prin introducerea peisajului frontal, prin reduce intensitatea prafului și a zgomotului.

Mișcarea vehiculului: Drumurile asfaltate au fost puse la dispoziție numai de-a lungul periferiei amplasamentului (roșu), în toate celelalte locuri (inclusiv parcarea supraterană) au fost puse drumuri pentru a permite penetrarea apei și a reduce efectul insulei termice (prezentat în albastru).

Sistemul de structura

Sistemul de structră este cadre din beton armat cuprinzând traveei cu o deschidere de 8,5 m.

Prezența celor trei golfuri pe direcția lunga est-vest, ajuta la formarea unor placi tip planseu cu o dimensiune optimă de 25m. Un rezervor mare de colectare a apei pluviale este situat sub cele doua subsoluri de parcare.

Experiența în construcție:

Intrarea formală nord-vest, este sub un spațiu triplu de înălțime, aceasta integrează un corp de apă și un perete de forfecare din beton. Această intrare duce la un atrium mare cu un copac care este elementul de legătură al tuturor spațiilor din complex.

Au fost asigurate spații intermediare pentru relaxarea individului, sub forma unei cantine, grădini, terase și chiar a atriumului. Interpretarea intermitentă a curților interioare și exterioare asigură o îmbunătățire a calității aerului din interior. Sălile de întâlniri se desfășoară spre exterior, ca entități distincte, oferind vederi magnifice spre mediul înconjurător.

Curtea interioară

În centrul clădirii a fost prevăzută o curte deschisă care ajută la formarea unui gol în placa mare a planșeului, menținând totuși o legătură vizuală între diferitele etaje. Plăcile de planșeu au fost optimizate la o lățime de 25m. Pornind de la nivelul pardoseli ferestrele sunt mari pentru a permite razelor de luniniă să ajungă cât mai în interiorul cladiri.

Facilități de agrement: zone de recreere, cafenele, , facilități medicale și wellness, terenuri de joacă și amfiteatru.

Încălzirea căldurii:

Fatadele principale vitrate sunt orientate spre nord sau spre sud, evitând direcțiile vest și est, eliminând astfel radiațiile solare necontrolate.

Umbrirea – Încălzirea căldurii este controlată în continuare cu ajutorul dispozitivelor de umbrire (orizontală pe sud, verticală spre nord)

Fațada și utilizarea sticlei – Pereții cortină din sticlă, au un procent aproximativ de 60% pe fețele nordice și sudice, astfel încât utilizarea în exces a ferestrelor tip pereți cortină este complet eliminată, cu excepția celor din holul protejat.

Tratament diferențiat și optimizat pe fațadă pentru partea de vest și de sud

Vest – mici deschideri variabile din sticlă Sud – fațada de sticlă maximizată cu aripioare

Conservarea apei: un sistem de reciclare a apei în trei etape, folosește apă normală dozată cu apă de ploaie pentru spălarea mâinilor, apoi apă de spălare a mâinilor tratată pentru spălare, apa epurată tratată pentru irigarea grădinilor amenajate printr-un sistem de irigare prin picurare, astfel reducând pierderile de apă în aer.

5.5. CREATE

Arhitect: Perkins+Will

Localizare: Singapore

Suprafața: 21.336 m2

Anul: 2013

Campusul pentru Fundația Națională de Cercetare din Singapore este o universitate de cercetare la nivel global, care cuprinde trei clădiri și un turn înalt în mijloc. Proiectul utilizează durabilitatea avansată a mediului și tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic, depășind flexibilitatea actuală și criteriile de performanță pentru facilitățile de cercetare științifică .

Misiunea proiectului este de a stimula inovarea, descoperirea și spiritul antreprenorial prin interacțiunea și colaborarea dintre oamenii de știință și inginerii, proveniți de la instituții de cercetare de top, corporații și universități de top din întreaga lume.

CREATE împinge limitele designului convențional al laboratorului – clădirile sunt foarte înguste coridoarele sunt situate pe perimetru clădiri pentru a introduce lumina naturală în zonele de circulație și pentru a oferii o flexibilitate mai mare a spațiilor. Modulul universal de abordare acceptă întreaga gamă de tipuri de laboratoare de la știința computațională, biologia umedă, chimia uscată, precum și spațiul spații de calitate pentru birouri.

Ca prim obiectiv al campusului, CREATE își asumă angajamentul de a explora și de a descoperi noi tehnologii durabile. Acest loc unic stabilește marca CREATE și rezonează ca un centru științific pentru mediul academic, antreprenoriatul corporativ, viața studenților și curiozitatea publică.

5.6. Guodian New Energy Technology Research Institute Beijing

Arhitect: BIAD 3A2 Studio

Localizare: Changping, Beijing, China

Suprafața: 240.000 m2

Anul: 2013

Site-ul Institutului de Cercetare pentru Tehnologia Nouă a Energiei Guodian din Beijing (GNETRIB) este situat la marginea de nord-est a orașului Future Technology, în districtul Changping din Beijing. Site-ul se învecinează cu Wenyuhe Ecology Park la vest și autostrada Jingcheng la est. Amplasamentul de construcție are o lungime de 560 m, o lățime de 300 m, o suprafață de 19,7 ha și o suprafață de construcție de 240 000 m2. Proiectul a început în ianuarie 2010 și a fost finalizat în septembrie 2011, apoi construit și locuit în septembrie 2013.

Centrul site-ului este ocupat pentru cercetare științifică, având o structură de curte interioară formată din opt clădiri de cercetare standardizate și un centru de conferințe. Panourile solare fotovoltaice acoperă acoperișul, deoarece este unul dintre elementele de construcție care consolidează eficiența incintei colective. Estul sitului este pentru experimentare, cu trei ateliere experimentale la scară largă, adiacente centrului clădirilor de cercetare științifică. Vestul sitului vizează utilizarea în birouri, care constă în trei clădiri înalte bazate pe distribuția aleatorie a motivului arc.

Subteranul fiecărei clădiri este conectat între ele în ansamblu, în principal pentru parcare, centru de fitness, săli de dotare și alte funcții, pentru a îmbunătăți calitatea spațiului subteran. În ambele părți ale centrului de fitness, în raport cu aspectul terenului, sunt dispuse două curți scufundate, respectiv, o grădină de primăvară și un teren de tenis, în plus oferă lumină naturală și ventilație pentru centrul de fitness.

Fațada aplică în principal pereții cortină din placi de granit bej, pereți cortină din sticlă, sisteme de perete cortină din aluminiu.

Tehnologiile ecologice variate de economisire a energiei sunt utilizate în proiectare, ele sunt conservarea maximă a resurselor și în plus protecția mediului și reducerea poluării.

Proiectul atinge trei stele în standardul de evaluare pentru clădirea ecologică. Suprafața totală a panourilor solare fotovoltaice pe acoperiș este de aproximativ 30.000 m2, prin urmare energia curată devine cu adevărat obiectivul site-ului și joacă un rol practic.

Concluzie

Arhitectura pentru mine nu este doar un produs plăcut din punct de vedere estetic, ci mai de grabă un loc ideal pentru cei care folosesc acele spații în care traiesc, se mișcă și lucrează. Configurația spațiului poate să inițieze și să influențeze într-o mare măsură comportamentul nostru social.

Obiectivul este de a crea diverse experiențe spațiale și oportunități pentru a satisface nevoia individului într-o clădire care să funcționeze ca un singur organism.

6.1 Tema de proiectare

Centru regional de educare, specializare si cercetare

Într-un mediu existent neconstruit pe stada Ogorului în parcul industrial II Oradea , se propune inserarea unui program educativ de sepcializare, cu profil real, pentru tinerii doritori să urmeze o carieră în domeniul tehnologic .

Având în vedere dezvoltarea orașului Oradea în plan industrial prin construirea celor trei parcuri industriale de la periferia orașului, este necesară instruirea unei forțe de muncă bine pregătită pentru progresul și provocarile ce ne asteaptă în viitor.

În anul 2017, cele trei parcuri industriale orădene din Șoseaua Borșului, strada Ogorului și strada Uzinelor au atras investiții în valoare de 16 milioane euro dintr-un total de 259 milioane euro atrase până în prezent. Companiile de pe cele trei platforme industriale au creat până în prezent 5.500 locuri de muncă, număr care umează să urce până în anul 2020 la 6.200 locuri de muncă.

Conform evidențelor ADLO(Agenția de Dezvoltare Locală Oradea), la sfârșitul anului 2017 Parcul Industrial I, din Șoseaua Borșului, cu o suprafață de 130 hectare, era ocupat în proporție de 93% și mai avea disponibil 9,3 hectare de teren.

La rândul său, Parcul Industrial II, din strada Ogorului, cu o suprafață de 85 hectare, era ocupat în proporție de 42%, având încă 50 hectare de teren liber.

Parcul Industrial III, din strada Uzinelor, cu o suprafață de 15 hectare, era ocupat în proporție de 52% și are încă liberă o suprafață de 7,8 hectare de teren.

În ceea ce privește specificul lor, parcurile industriale I și III sunt destinate firmelor cu profil de producție și industrie grea, în vreme ce parcul industrial II, situat în apropierea cartierului Grigorescu, este destinat doar celor axate pe industrie ușoară și servicii.

Chiar dacă orașul crește din punct de vedere al fabricilor, al locurilor de muncă , totuși nu sunt centre sau școli care să formeze personal calificat capabil să muncească în aceste parcuri industriale la un nivel înalt.

Lipsa acestor centre de pregatire și formare trebuie rezolvată și din acest motiv se propune construirea unui Centru regional de educare, specializare si cercetare, în domeniul industrial, în Oradea.

Amplasament

Terenul studiat este amplasat în partea sudică a orașului Oradea în perimetrul parcului industrial II. Acesta aparține municipiului și este reprezentat de o suprafață plană, liberă de construcții, cu o formă poligonală neregulată. Terenul are o suprafață aproximativă de 75.000 m2

Sit-ul se invecinează la :

• Nord – Centura Oradea , Cimitirul Rulikowski

• Est – Podul care traversează Centura Oradea

• Sud – Cartierul Grigorescu

• Vest – Parcul industrial II

Indicii de urbanism se vor încadra în următoarele valori:

• P.O.T. Maxim= 70%, conform Regulamentului General de Urbanism.

• C.U.T. Maxim=1.5, conform conform Regulamentului General de Urbanism

• Regim de înălțime: 40m

Locația destinată amplasării imobilului are posibilități de racordare la utilități exterioare, după cum urmează:

• energie electrică;

• gaze naturale;

• canalizare menajeră și pluvială;

• telefon și internet;

• instalații de termoficare

• apă menajeră și de incendiu;

Pe aceasta parcelă se propune construirea unui ansamblu arhitectural care dorește sa formeze forța de muncă și să pregătească personalul calificat în domeniile cerute de firmele deja existente: mecatronică și robotică,electrică, electronică, electrotehnică, construcții, IT & C .

Funcționalitatea generală

Organizarea spațial-funcțională va urmări în primul rând modularitatea spațiului, astfel încât să se poată desfășura în cele mai bune condiții, funcțiuniile cerute.

Se va propune o clădire cu regim de înălțime P+3-11 etaje care să respecte indicii de urbanism conform Regulamentului General de Urbanism.

Accesul pietonal principal se va putea realiza de pe oricare din cele patru laturi ce formează terenul studiat. Accesul carosabil în interiorul parcelei spre parcare se va realiza pe două din cele patru laturi ale sit-ului. Se vor prezenta nivelul unde vor fi parcate autoturismele personalului și studenților. De asemenea tot la acest nivel se vor amplasa spațiile tehnice necesare bunei funcționări a clădiri. Clădirea va beneficia de lifturi și de asemenea se vor asigura scări interioare care în cazul unor situații de urgență să poată realiza evacuarea în condiții de siguranță.

Structura de rezistentă și sistemul de acoperire (învelitoare) este la libera alegere urmărindu-se economicitatea resurselor folosite în construirea clădiri. De asemenea se va urmări și sustenabilitatea imobilului nou propus.

Se vor trata cu foarte mare atenție spațiile interioare și creerea unui ambient plăcut; conceptul proiectului fiind structurat astfel încât fiecare individ să se simbă bine și să poată interacționa și colabora cu alți indivizi mai experimentați pentru a putea evolua în domeniul de inovare și cercetare. Se va urmări a se realiza vitraje generoase pentru o bună iluminare naturală a spațiilor interioare. Din acest punct de vedere alegerea materialelor, tehnicilor folosite, precum și cromatica fațadelor vor fi la libera alegere.

Propunerea constă într-un ansamblu arhitectural compus din patru corpuri (A,B,C,D) tratate în mod unitar, parcare acoperită și auditorium.

Cele patru corpuri sunt conectate între ele de o zonă comună tip curte interioară parțial acoperită, această zonă reprzentând un nod principal de circulații și fluxuri unde indivizii pot interacționa, colabora pentru obținerea de rezultate, producție, inovație la un nivel înalt.

Corpul A (P+ 11E) cuprinde zona de specializare și cercetare:

• Parter– adapost și zona tehnica

• Etaj 1 – administrație,sală profesorală și spații de închiriat

• Etaj 2 – laboratoare didactice specifice în domeniul IT și C

• Etaj 3 – laboratoare didactice specifice în domeniul mecatronică și robotică

• Etaj 4 – laboratoare didactice specifice domeniului electrotrhnică, electronică

• Etaj 5 – Laboratoare didactice specifice domeniului construcții și instalații

• Etaj 6 – Laboratoare cercetare în domeniul mecatronica robotică

• Etaj 7 – Laboratore cercetare în domeniul construcții și instalații

• Etaj 8 – Laboratore cercetare în domeniul electrotehnică

• Etaj 9 – Laboratore cercetare în domeniul electronică

• Etaj 10 – Laborator cercetare în domeniul IT și C

• Etaj 11 – Etaj tehnic

Corpul B (D,P+3E) cuprinde un Liceu teoretic cu profil real:

• Parter/etaj 1 – Sală de sport, vestiare, cabinet medical zonă administrație, sală profesorală

• Etaj 2 –, săli de clasă pentru clasele IX și X

• Etaj 3 – săli de clasă pentru clasele XI și XII

• Etaj 4 – laboratoare

Corpul C (P+4E) cuprinde biblioteca:

• Parter – zona depozitare carte/arhivă, ateliere recondiționat carți

• Etaj 1,2 – biblioteca centrală, săli de lectură, zonă administrație, revepție

• Etaj 3 – biblioteci de specialitate

Corpul D (P+3E) cuprinde zonă de cazare (camin):

• Parter – zonă aprovizionare, vestiare

• Etaj 1 –bucătărie, sala de mese

• Etaj 2 – zona administrativă , camere cazare fete + zona spalatorie comună

• Etaj 3 – camere cazare baieți + zona spalatorie comună

• Etaj 4 – camere cazare baieți + zona spalatorie comună

Concept

Cercul, este și simbolul egalității. Strămoși, pentru a nu da preferință nimănui, nici zeilor, nici semenilor lor, le notau numele pe un cerc astfel încât, nu exista nici un rang, nu se putea spune cine este primul, nici cel de-al doilea, nici ultimul în stima lor.Totul era egal, fară diferențe sau discriminări.

Patratul un simbol al pământului, al stabilității. Această formă înglobează cele patru puncte cardinale și cele patru anotimpuri, fiind reprezentativă pentru cele patru elemente de bază: pământ, apă, aer, foc.

Unghiurile și laturile drepte ale pătratului sugerează ordinea, riguruozitatea, organizare, echilibru, simțul practic.

Bibliografie

Cărți și reviste

Arieff, A , ,, A New Look at the Corporate Camps”, 2016

Borcea, Liviu, Gorun, Gheorghe, Istoria orașului Oradea, Editura Cogito, Oradea, 1995

Carr , Stephen, Public space, Cambridge University Press, Cambridge, 1992

Ching, F.D. ,, Architecture: form, space and order. New yourk: Van Nostrand Reinhld, 1979

Drăgan, Radu, Augustin, Ioan, Ființa și spațiul, Editura All, București, 1992

Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 2013

Elite Daily: 2015, ,,Elite Daily Millenial Consumer Study 2015”

Gieryn, T.F. ,, A Space for Place in Sociology.”, 2000

Hochhauser, Roland, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848-1948, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2010

Ianoș, Ioan, Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Editura Tehnica, București, 2004

Jodidio, Philip, New forms, Taschen America, LLC, 1997

Knoll, Inc :, ,, Immersive Planning: Forms Research to Realization: An Experience- based Workspace”, 2016

Massey, Doreen, For space, SAGE, London, 2008

Mihali, Ciprian, (coord.) Artă, tehnologie și spațiu public, Editura Paideia, București, 2005

Morgan Lovell, ,, The Evolution Of Office Design”

Radoslav, Radu, Despre urbanism, Editura Brumar, Timișoara, 2004

Relph, E. ,, Place and Placelessness.” Pion: London, 1976

Tyson, M:, ,, Millennials Wanth Brands To Be More Authentic. Here’s Why That Matters”, 2016

Weller, C: ,, Millennials are forcing American’s largest corporations tokill traditional suburban office parks”, 2017

Zevi, Bruno, Codul Anticlasic: limbajul modern al arhitecturii, Editura Paideia, București, 2000

Periodice

Báthory, Dalia, Pentru o epistemiologie a memoriei…, Anuarul Institutului de Istorie <<George Barițiu>>, tom LII, 2013

Bozin, Szekely, Arhitectura ca brand național – o utopie? – Muzeul senzorial, Arhitext, Anul XIX, Nr.

(224), iulie-august 2012

Fodor, Laurențiu, GÁL, Zoltan, PÁSZTOR, Eugen, Ghidul orașului Oradea anul 1937-1938, Editura

Autorilor

Horváth, József, Ghidul orașului Orade-Mare, Nagzvárad Város utmutató tanácsadó cimtár, Kosmos

Nzomda, Orade-Mare, 1923

Lefebvre, Henri, La production de l'espace. In: L Homme et la société, N. 31-32, 1974

Lukács, Ladislau, (redactor) Compas Comercial, indicatorul industrial și comercial din Oradea și județul Bihor, în limba română și maghiară, Oradea „Grafica”, Institutul de arte grafice, 1947

Tóth, Susana, Tărgurile din Oradea (1), în Biharea II, p. 83-106, Oradea, 1975

Tóth, Susana, Tărgurile din Oradea (2), în Biharea IV, p. 125-160, Oradea, 1977

Referințe web

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=67519

https://www.brainyquote.com/topics/science

Istoria orasului

https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-41/oradea-ieri-oradea-azi-universitatea-oradeana-s-a-ridicat-pe-cladirile-unei-foste-scoli-de-jandarmi-143249.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea#cite_note-eco-60

http://oradea.travel/?p=4627

http://www.oradeamea.com/recenzie-ronald-hochhauser-contributie-la-o-istorie-a-industriei-de-fabrica-la-oradea-in-perioda-1848-1948/

http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=prezent

Agenția de Dezvoltare Oradea

http://www.wikiwand.com/en/French_Academy_of_Sciences

https://issuu.com/ayushkamalia/docs/thesis_report-co_lab-ayush_kamalia?fbclid=IwAR0FPISn6m-PY8enNU6tocIIibuxHrZD7KQADr5D7ugjeSx1nlzOCth6N8I

https://issuu.com/maryammsaeed/docs/graduation_thesis?fbclid=IwAR19pD6tiNNxiWfy3v-0lv4HBhgvi69gxNMrfDBgQGqCt-LoV5Zjk1Xur7E

http://www.deskmag.com/en/coworking-statistics-all-results-of-the-global-coworking-survey-research-studies-948

https://sh-architecture.com/2016/sustainability/what-is-sustainable-architecture

https://www.encyclopedia.com/environment/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/sustainable-architecture

https://www.archdaily.com/892475/kenwood-interdisciplinary-research-complex-flad-architects

https://www.archdaily.com/780386/cuny-advanced-science-research-center-flad-architects-plus-kpf

https://www.archdaily.com/771352/max-planck-institute-for-the-biology-of-ageing-hammeskrause-architects

https://shift.org.in/agilent.php

http://architecturelive.in/campus-for-agilent-technologies-manesar-gurgaon-haryana-sanjay-prakash-shift/

https://www.archdaily.com/604001/create-perkins-will

https://www.archdaily.com/475980/guodian-new-energy-technology-research-institute-beijing-biad-3a2-studio

Lista ilustrațiilor

Copertă

Compoziție proprie

https://www.rock-cafe.info/suggest/mechanical-engineering-internships-6d656368616e6963616c.html

https://barnraisersllc.com/2017/10/surprising-facts-collaboration-workplace/

Pag. 6 – Imagine atelier

https://www.larson.psu.edu/about/hybrid-and-hydrogen-vehicle-research-lab.aspx

Pag. 7 –Uzina Înfrățirea Oradea în perioada comunistă

www.provinciacrisana.blogratuit.ro

Uzina Înfrățirea Oradea după anul 1989

Pag. 9 – Laborator de cercetare robotică

Robotics Lab

Pag. 10 – Cetatea Oradea

http://www.dronestagr.am/a-city-like-no-other-oradea/

Pag. 12 – Universitatea Oradea. Fosta scoală de jandarmi

http://prinoradea.blogspot.com/2012/10/ansamblul-universitatii-din-oradea.html

Pag. 14 – Fabrica de produse chimice Sinteza

http://altmarius.ning.com/group/altmariuslibrary-s/forum/topics/carti-in-biblioteca-proprie-31-engel-emanoil-oradea-ed-meridiane-

Pag. 15 – Moara Adria Oradea

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/moara-adria-oradea-judetul-bihor

Pag. 16 – Oradea secolul al XIV-lea

http://practicageoparcurs.wixsite.com/cetatea-oradea/istoric

Pag. 17 – Fabrica de bere ,, Dreher-Hagenmarcher”

https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/oradea-ieri-oradea-azi-cum-s-a-transformat-fabrica-de-bere-in-mall-111797.html

Pag. 18 – Uzina Alumina Oradea

Uzina de Alumină Oradea, Județul Bihor, Provincia Crișana:

Pag. 19 – Electrocentrala Oradea

https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/oradea-inghetata-incalzirea-centralizata-ii-chinuia-pe-oradeni-si-in-anii-comunismului-137848.html

Pag. 21 – Platformă Parc industrial I Oradea

https://bihorstiri.ro/tag/parc-industrial-oradea/

Gradul de ocupare a Parcului industrial I

https://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1742647

Pag. 22 – Imagine Parc industrial II Oradea

https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/investitie-de-5-milioane-de-euro-in-parcul-industrial-ii-731624

Grad de ocupare a Parcului industrial II

https://www.adlo.ro/noutati/parcul-industrial-eurobusiness-ii-din-oradea-s-a-extins

Pag. 23 – Gradul de ocupare a Parcului industrial III Oradea

https://www.adlo.ro/parcuri-industriale/parcul-industrial-iii/grad-de-ocupare

Pag. 24 – Schiță

Pag. 30 – O reprezentare eroică a activităților Academiei din 1698

http://www.wikiwand.com/en/French_Academy_of_Sciences

Pag. 31 –https://www.beyondiversity.com/tweet-chat-18th-march-2019-inclusion-innovation-transformation/

Pag. 33 – https://killerinnovations.com/execution-translating-ideas-to-innovations/

Pag. 34 – https://www.portafolio.co/economia/empleo/desconfie-de-la-zona-de-confort-laboral-507501

Pag. 35 -http://webfiles.widex.com/en/products/thewidexsound/audibilityextender/

Pag. 36 -https://www.shedworking.co.uk/2017/04/joolz-interior-garden-office.html

Pag. 37 -https://www.google.ro/search?q=flexibility+design&client=opera&hs=JdC&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiG9abPztHgAhWql4sKHY5QCNMQ_AUIDigB&biw=1496&bih=754#imgdii=id3eq7MVtFNRMM:&imgrc=eKpVe3QzHj1G3M:

Pag. 38 -https://es.wix.com/arena/wix-expert/pearl-organisation/info

Pag. 39 -https://en.wikipedia.org/wiki/Architectural_lighting_design#/media/File:Sangshad_inside.jpg

Pag. 40 – https://www.archdaily.com/185690/big-off-win-the-competition-to-design-the-research-centre-of-the-university-of-jussieu/parc_image-by-big_07

Pag. 41 -https://www.archdaily.com/544911/ad-classics-sc-johnson-wax-research-tower-frank-lloyd-wright/53a25d1ec07a8079c500022c-ad-classics-sc-johnson-wax-research-tower-frank-lloyd-wright-photo

Pag. 42 -https://www.flad.com/services/service.php?area=interiors

Pag. 43 -https://www.archdaily.com/884192/why-open-plan-offices-dont-work-and-some-alternatives-that-do/5a16b537b22e388fe90000e9-why-open-plan-offices-dont-work-and-some-alternatives-that-do-photo

Pag. 44 -https://www.flir.com/applications/security/

Pag. 47 – Piramida de nevoi a lui Abraham Maslow

http://catalinarisipanu.blogspot.com/2011/11/motivarea-si-piramida-trebuintelor-lui.html?view=mosaic

Pag. 55 – Schiță

Pag. 57 – http://www.iaacblog.com/programs/the-importance-of-sustainability-in-architecture-and-economy/

Pag. 58 – https://www.casa-architects.co.uk/approach/sustainable-design/

Pag. 62 -https://inhabitat.com/swirling-tropical-garden-blooms-within-lubjanas-chamber-of-commerce/sadarvuga-architects-swirling-garden-1/

Pag. 63 – https://www.artbuild.eu/projects/environment/covent-garden

Pag. 65 -https://www.researchgate.net/figure/Figura-233-Exemplo-de-muro-verde-projetado-para-area-interna-irrigada-por-gotejamento_fig188_318197795

Pag. 67 -https://www.artbuild.eu/projects/environment/covent-garden

Pag. 68, 69,70 – https://www.archdaily.com/892475/kenwood-interdisciplinary-research-complex-flad-architects

Pag. 71, 72 – https://www.archdaily.com/780386/cuny-advanced-science-research-center-flad-architects-plus-kpf

Pag. 73, 74 – https://www.archdaily.com/771352/max-planck-institute-for-the-biology-of-ageing-hammeskrause-architects

Pag. 75, 76, 77, 78, 79 – http://architecturelive.in/campus-for-agilent-technologies-manesar-gurgaon-haryana-sanjay-prakash-shift/

Pag. 80, 81 – https://www.archdaily.com/604001/create-perkins-will

Pag. 82, 83, 84 – : https://www.archdaily.com/475980/guodian-new-energy-technology-research-institute-beijing-biad-3a2-studio