Specialitatea: MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL [306926]
[anonimizat], MATEMATICĂ ȘI TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE
CATEDRA PEDAGOGIE ȘI PSIHOLOGIE GENERALA
Domeniul general de studii: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
Specialitatea: MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL
MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL
TEZĂ DE MASTER
AUTOR: MIRON TATIANA
Grupa C2ME2
Cantemir
Conducător: [anonimizat], 2020
CUPRINS
ADNOTARE
INTRODUCERE
1.FUNDAMENTE PSIHOPEDAGOGICE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURICULARE LA ELEVI……………………………………………………….
1.1.Demersul managerial de influență educațională asupra activităților extracurriculare……
1.2.Repere psihopedagogice ale activităților extracurriculare la elevii………… ……………..
1.3.Activități extracurriculare. Forme și conținuturi……………………………………………………
1.4.Scopul și funcțiile activităților extracurriculare………………………………………………………
1.5.Carcteristicile, critriile de clasificare și tipurile de activități extracuriculare………….
2. ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE DIMENSIUNI CONCEPTUALE
2.1.Rolul și importanța activităților extraciuriculare………………………………………
2.2.Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățămînt…
2.3.Impactul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevilor………..
2.4.Relația școală familie prin intermediul activităților extracurriculare …..………. …
3.DIMENSIUNI DE EVALUARE A MANAGEMENTULUI ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE LA ELEVI……………………………………………………..
3.1.Investigații experimentale privind organizarea și petrecerea activităților extracurriculare la elevi (experiment de constatare) ………………………………………………..
3.2.Aplicarea strategiilor și activităților educaționale pentru organizarea și petrecerea activităților extracurriculare la elevi (experiment de formare) …………………………………………
3.3. Analiza rezultatelor de la etapa finală a cercetării (experiment de validare) ……………….
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………..
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………………
[anonimizat], Chișinău 2019
Structura tezei: [anonimizat], [anonimizat] 43 titluri, 65 tabele, 20 diagrame, 4 figuri, 39 anexe, pagini text științific de bază.
Cuvinte–cheie:[anonimizat], excursii, concursuri, serbări, [anonimizat], [anonimizat].
Domeniul de studiu: Științe ale educației; Managemtul educațional;.Managementul activităților extracurriculare la elevi.
Scopul cercetării constă în studierea specificului activităților extracurriculare la elevii din învățămîntul gimnazial; stabilirea metodelor și elaborarea unui sistem de activități extracurriculare care ar duce la organizarea și petrecerea timpului liber al elevilor; aportul activităților extracurriculare în dezvoltarea elevilor; realizarea unui schimb de experiență între cadrele didactice prin activitățile extracurriculare desfășurate pentru dezvoltarea armonioasă și integrantă a elevilor în societatea modernă.
Obiectivele cercetării: stabilirea fundamentelor psihologo-pedagogice și conceptuale al activităților extracurriculare la elevii din învățământul gimnazial; analiza particularităților specifice managementului activităților extracurriculare la elevii din învățământul gimnazial;examinarea demersului managerial de influență educațională în activitățile extracurriculare; analiza rolului cadrului didactic – manager în planificarea și desfășurarea activităților extracurriculare; aplicarea strategiilor manageriale pentru organizarea și defășurarea activităților extracurriculare,
Noutatea și originalitatea științifică: Lucrarea reprezintă un studiu teoretico-practic al problemei managementului activităților extracurriculare la elevi. În baza investigațiilor s-a realizat o cercetare empirică nouă, actuală care a obiectivat eficiența aplicării strategiilor și programului de activități educaționale pentru organizarea, desfășurarea activităților extracurriculare la elevi.
Problema științifică soluționată relevă fundamentarea teoretică și practică a problemei managementului activităților extracurriculare la elevi.
Valoarea teoretică a cercetării constă în fundamentarea psihopedagogică a conceptelor de activități extracurriculare la elevii din învățământul gimnazial. Rezultatele obținute completează și aprofundează cunoașterea științifică a managementului activităților extracurriculare la elevi, contribuind la dezvoltarea armonioasă a elevilor, de organizare a timpului liber.
Valoarea aplicativă a cercetării rezidă în elaborarea unor strategii și activități educaționale accesibile ce vor fi utilizate de cadrele didactice din învățământul gimnazial cu scopul dezvoltării creativității, imaginației în cadrul activităților extracurriculare la elevi.
Implementarea rezultatelor științifice s-au realizat pe parcursul anului școlar 2018 – 2019 în baza experimentului organizat asupra eșantionului a câte 15 elevi din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir, grupa experimentală (cercul tricotarea cu andrele ) și grupa de control (cercul mâni dibace) și a părinților copiilor ce activează în această instituție.
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și este specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcțiile de informare și de formare a omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra elevului se exercită o multitudine de acțiuni și influențe educaționale de-a lungul vieții. Specialiștii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viață: educația formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoștințele pe care individual le preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării educației și conține majoritatea influențelor educative care au loc în afara clasei, fiind activități extrașcolare sau activități opționale. Are un caracter mai puțin formal, dar cu același rezultat formativ. Acțiunile educative plasate în cadrul acestui tip de educație sunt flexibile și vin în întâmpinarea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
În societatea contemporană, problematica educației dobândește noi conotații, provocate de schimbările care se produc în toate domeniile vieții sociale. Educația depășește limitele exigențelor și valorilor naționale și tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității. Din acest motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmărește depășirea vechii concepții educaționale care era centrată pe achiziționarea de către elev a unui volum mare de informații. Această concepție presupune averbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale și sociale. Accentul este pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informațiile, de a forma deprinderile, de a dezvolta motivația pentru învățare și activitățile productive.
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii. Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară.
Activitățile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut și util și de a-l transforma într-o sursă educațională. Activitatea extracurriculară e o componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Educatia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învățământ și își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor.
Prin activitățile extracurriculare, educația urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. În cadrul acestor activități elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe. Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități, elevii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii – pregătirea copilului pentru viață.
Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conținut specific, este firesc complementară activității de învățare realizată în sala de clasă. Acest gen de activitate are o deosebită influență formativă asupra copiilor, în toate formele ei de organizare: plimbări, excursii, vizite, concursuri, spectacole, parteneriate, programe artistice.
În cadrul activităților extracurriculare copii se confruntă adesea cu situații noi, prin acțiuni directe în care sunt puși în situația de a utiliza în diferite contexte, cunoștințele sau abilitățile dobândite anterior. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităților extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activități, să încurajeze elevii și să realizeze un feed- back pozitiv.
Faptul că, prin activitățile extracurriculare, ce continuă în afara școlii procesul instructiv-educativ, realizându-se optimizarea procesului de învățământ; indiferent de forma de realizare. Activitatea extracurriculară pune în centrul atenției elevul, care devine participant activ și, cu toate că este supus unor reguli, nu simte nici oboseală, nici plictiseală; necesitatea abordării parteneriatului dintre școală, familie și comunitate care implică o colaborare și responsabilitate din partea fiecăruia. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățiile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Potențialul larg al activităților extracurriculare este generat de căutări și soluții variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor, dar să-i lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
Scopul activităților extracuriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extracurriculare permit elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar, să reducă nivelul anxietății și să-și maximizeze potențialul intelectual.
Valoarea incontestabilă a actibităților extracurriculare constă în formarea atitudini fundamentale pozitive a elevului față de lumea înconjurătoare.Activitățile extrcuriculare sunt cele mai eficace în vederea cultivării acestei atitudini încă din gradiniță. Activitățile extracuriculare joacă un rol deosebit la dezvoltarea aptitudinilor, creativități, imaginați, la organizarea și petrecerea timpului liber. Ponderea activităților extracurriculare, concordanței dintre psihicul elevului și specificul activităților extracurriculare. Dezvoltarea creativități și capacităților de exprimare a elevilor în cadrul activitățillor extracuriculare contribuie la dezvoltarea personalități elevului, pregătirea pentru viață. Dezvoltarea liberă armonioasă a elevilor și formarea personalitățiI vor servi drept punct de reper în orientatea procesului educațional către cerințele de azi a societății.
Am ales această temă deoarece, fiind la practica pedagogică în școala natală, mai apoi la Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir în munca cu copiii, am confirmat faptul că activitățile extracurriculare au un rol educativ important, un caracter stimulator, recreativ, atractiv, în cadrul cărora elevii participă cu însuflețire, optimism, dăruire;
Am urmărit să demonstrez:
creșterea interesului pentru activitățile extracurriculare ale factorilor implicați în educație, cât și a resurselor necesare;
Care este impactul acestor activități asupra:
– dezvoltării personalității copiilor;
– performanțelor școlare;
– integrării sociale;
– reducerii absenteismului și abandonului școlar;
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
Obiectul cercetării îl reprezintă managementul activităților extracurriculare la elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir.
Scopul cercetării constă în studierea specificului activităților extracurriculare cu elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir, stabilirea metodelor și elaborarea unui sistem de activități extracurriculare care ar duce la organizarea timpului liber al elevilor, aportul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevilor, realizarea unui schimb de experiență între cadrele didactice prin activitățile extracurriculare desfășurate pentru dezvoltarea armonioasă și integrantă a elevilor în societatea modernă.
Obiectivele cercetării:
stabilirea fundamentelor psihologo-pedagogice și conceptuale al activităților extracuriculare la elevii din Centru de Creație a Copiilor din Cantemir;
analiza particularităților specifice managementului activităților extracurriculare la elevii din Centru de Creație a Copiilor din Cantemir;
examinarea demersului managerial de influență educațională în activități extracurriculare;
analiza rolului cadrului didactic – manager în planificarea și petrecerea activităților extracurriculare;
aplicarea strategiilor manageriale pentru petrecerea activităților extracurriculare;
implementarea datelor empirice obținute pentru o mai bună organizare a managementului activităților extracurriculare la elevii din învățământul gimnazial.
Baza metodologică a cercetării o constituie:
concepțiile și teoriile despre managementul educațional:
B. Bursuc [9], V. Cojocaru [15], R. Cîndea și D. Cîndea [17], M.C. Florescu [22],
E. Joiță [26], R. Iucu [30], D. Patrașcu [37, 36], C. Urich [42].E.Joița [24] l.Cebanu [10];
legitățile parteneriatului școală – familie – comunitate în procesul educațional:
R.Oțetea [33], E.Banghiș [7], M.Braghiș [8], A.Baran-Pascaru [5], M.Agabrian [1], [33], ;
concepțiile psihopedagogice despre metodologia activităților extracurriculare în procesul educațional la elevi
L. Gordea [20], L. Decun [21], V. Marcu [29], V. Preda [34], N. Crăciunescu [12,13], M. Cernea [11], L. Granici [19], L.Decun [21], V.Lazăr, Călărășel [28], V.Mazilu [30], M. Ștefan [39] ;
Metode și tehnici de cercetare. Lucrarea reprezintă un studiu mixt (teoretico-experimental) în care au fost aplicate metodele:
Observarea psihopedagogică;
Analiza, sinteza, sistematizarea;
Convorbiri individuale și de grup;
Teste psihologice;
Chestionare;
Experiment de constatare;
Experiment de formare ;
Experiment de validare;
Prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor experimentale.
Organizarea cercetării: s-au realizat pe parcursul anului școlar 2018 – 2019 în baza experimentului organizat asupra eșantionului a câte 15 elevi din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir drupa experimentală (cercul tricotarea cu andrele) și grupa de control (cercul măni dibce) și a părinților.
Noutatea și originalitatea științifică: Lucrarea reprezintă un studiu teoretico-aplicativă a problemei managementul actvităților extracurriculare la elevii din Centru de Creație a Copiilor din Cantemir. În baza investigațiilor s-a realizat o cercetare empirică nouă, actuală care a obiectivat eficiența aplicării strategiilor și programului de activități educaționale pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare cu elevii din Centru de Creație a Copiilor din Cantemir.
Problema științifică soluționată relevă în fundamentarea teoretică și practică a problemei managementului actvităților extracurriculare cu elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir.
Valoarea teoretică a cercetării constă în fundamentarea psihopedagogică a conceptelor de activități extracurriculare și managementul activităților extracurrculare cu elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir.
Rezultatele obținute completează și aprofundează cunoașterea științifică a managementului actvităților extracurriculare cu elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir, contribuind la dezvoltarea armonioasă a elevilor, de organizare și petrecere a timpului liber la cerințele zilei de astăzi.
Valoarea aplicativă a cercetării rezidă în elaborarea unor strategii și activități educaționale accesibile ce vor fi utilizate de cadrele didactice din Centrul de Creație a Copiilor cu scopul înbunătățiri organizării și desfășurări activităților extracurriculare.
Termeni cheie: Managemtul educațional, activități extracurriculare, concursuri, careul, gazeta de perere, ședințe ale cercurilor, jocul didactic.
Structura lucrării: lucrarea este construită din întroducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din titluri, tabele, diagrame, figuri, anexe, pagini text științific de bază.
1.FUNDAMENTE PSIHOPEDAGOGICE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRACURICULARE LA ELEVI
1.1. Demersul managerial de influență educațională asupra activităților extracurriculare
Noțiunea management are o sferă largă de aplicare: managementul general, managementul social, managementul educațional, managementul activităților extracurriculare etc.
Managementul ca proces – ansamblul activităților de dirijare a unui sistem către atingerea unui scop propus.
Cu referință sistemul educațional managementul este un proces orientat cu scop de optimizare a acestui sistem în corespundere cu legile obiective.
Actualmente, în contextul schimbărilor din domeniul educațional, managerii sunt chemați să cultive valori, să creeze competențe care să asigure instituției de învățământ în care activează, suportul necesar integrării într-o lume a modernizării educaționale. Managementul procesului de învățământ angajează o nouă perspectivă de abordare a problemelor didacticii moderne, în sens sistematic, de pilotaj și de inovație strategică. Această nouă perspectivă este strâns legată de sistemul de competențe pe care trebuie să-l posede un manager modern și altruist. Cercetătorul I. Botgros analizează caracteristicile competențelor, care denotă importanța și valoarea acestora în sistemul de învățământ: caracterul finalist, disciplinar, inter-transdisciplinar; evaluabilitatea, mobilizarea unui ansamblu de resurse etc [2, p. 7-8].
Competența managerială însumează aceste caracteristici. Philippe Perrenoud cercetează noțiunea de competență relaționând-o cu disciplinele studiate și practica socială [9, p. 43-52]. Această relaționare este foarte importantă în formarea managerului de succes. Astfel și în opinia specialiștilor T. Lobanova și Iu. Shunin, competența presupune sintetizarea cunoștințelor, abilităților cognitive și a strategiilor, a componentelor sociale și comportamentale (valori, motivații), a aptitudinilor și abilităților practice [7, p. 48]. Din această perspectivă, managerul modern trebuie să cunoască metodologia de conducere a organizației, structura carierei profesionale, formele și instrumentele de stabilire a puterii în organizație, metodele contemporane de conducere; să determine eficient mijloacele de integrare a colectivului prin formare de echipe forte; să poată lua decizii corecte, și, nu în ultimul rând, să manifeste dorință de a activa în calitate de cadru managerial, care poate conduce o organizație școlară, care poate forma o echipă ca un adevărat consilier competent pentru angajați, care poate fi un manager model. Trebuie să-și manifeste eficient competența de a conduce, axându-se pe anticiparea sau stabilirea unui cadru ori a unui model ipotetic de acțiune ce urmează a fi aplicat în scopul dezvoltării instituției în care este manager; să monitorizeze felul în care subalternii își îndeplinesc cerințele; să creeze o structură care să permită îndeplinirea celor planificate; să fie implicat în activități de perfecționare a cadrelor didactice pe care le conduce; și, finalmente, să dispună de un sistem de probe, să le poată interpreta și ulterior încadra în concluzii valabile, care să ducă la îmbunătățirea activității sale manageriale. Pentru a realiza cu succes aceste deziderate, managerul actual, ce muncește într-o epocă a modernizării educaționale, trebuie să posede o serie întreagă de competențe diverse care i-ar dezvolta calitățile de conducător.
În condițiile procesului decizional, managerii ar trebui să se ocupe de acțiunile lor tot mai mult, într-un nou ciclu, care presupune: date – informații – fundamente – acțiuni și care este, de fapt, managementul cunoașterii. În acest fel, realizarea unei bune gestionări a cunoștințelor se impune, în scopul de a asigura performanța și eficiența în domeniul educațional.
Managementul educațional este un concept multidimensional, care, ierarhic, se structurează în mai multe nivele: central, regional, instituțional, managementul clasei de elevi. Dintre aceste nivele, doar în managementul clasei relațiile dintre manager (profesor) și subordonați (elevi) nu sunt reglementate de un contract de muncă a subordonaților, în care s-ar stabili ce ar trebui ei să facă la clasă și ce nu. Managementul clasei de elevi se subordonează unor activități, ce decurg din competențele cadrului didactic, ultima variantă a cărora pentru Republica Moldova, sunt stipulate în Standarde de competență a cadrelor didactice din învățământul general (ord. ME nr.623 din 26.06.2016). De cealaltă parte, elevii urmează să-și îndeplinească obligațiunile școlare, care deși sunt prescrise în statutul școlii, nu poartă un caracter strict, cu puține efecte de pedeapsă. În același timp, elevii sunt, în special în învățământul general, minori, ceea ce îi absolvă de responsabilitatea față de multe situații problematice create de ei. De cele mai multe ori o situație conflictuală la clasă, în timpul orei, trebuie sau preîntâmpinată de profesor, sau tot de el soluționată. Astfel, profesorul este nevoit să caute permanent soluții pentru situațiile didactice create la clasă, respectând în același timp o multitudine de condiții, referitoare la activitatea de pedagog, și drepturile copiilor, urmând și să atingă finalitățile educaționale, propuse prin curricula disciplinară. După spusele lui Henry Adams: „Un profesor își pune amprenta asupra eternității; el nu poate ști niciodată până unde ajunge influența lui.”. Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare în științele educației care studiază perspectivele de abordare a clasei de elevi și structurile dimensionale ale acesteia, în scopul asigurării conduitelor corespunzătoare pentru desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare [41. p. 27]. Managementul clasei de elevi, tradițional, are ca consecință îndeplinirea unor roluri clare din partea profesorului.
Managementul clasei vizează aspectul esențial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic – democratice a activităților specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că școala anticipează și pregătește elevii în vederea implicării în viața socială, dar și pentru a reacționa adecvat în planificarea, organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare unei societăți democratice.
Demersul managerial al cadrelor didactice are o influență mai mare asupra elevilor decât cunoștințele predate de ei. Cadrul didactic emană respect și teamă, afecțiune și adorație, simpatie sau antipatie atât prin ceea ce spune, dar și prin felul cum spune, prin atitudini și comportament, prin idile pe care le transmite. El nu este atotștiutor, depozitarul adevărului, supraveghetorul care verifica însușirea corectă a cunoștințelor și menține ordinea în timpul lecției.
Procesul prin care cadrul didactic organizează și coordonează resursele umane și tehnice ale clasei de elevi poartă denumirea de stil managerial.
Stilurile manageriale se clasifică după demersul managerial în felul următor:
autoritar-exploatator: acesta deține puterea, controlul și actul decizional;
autoritat-binevoitor: dezvoltă oportunități pentru consultare, are o productivitate și o comunicare bună;
consultativ: încurajează delegarea și consultarea;
participativ.
Toate stilurile depind de situațiile educaționale specifice.
Fiecare din abordările dominante ale unei activități extracuriculare se identifică cu unul din demersurile manageriale și stilurile manageriale:
Abordarea implicării corespunde rolului de lider al clasei, orientat spre ocuparea unei poziții active în grupul școlar pe care îl conduce;
Abordarea de tip compromis implică cadrul didactic ca mediator în actul educațional;
Abordarea de tip neimplicare este relaționată cu rolul de îndrumător „din umbră” al cadrului didactic, axat pe organtzarea activităților extracurriculare;
Abordarea de tip ignorare implică rolurile de control și de decizie, conferind cadrului didactic posibilitatea de a discrimina activitățile extracurriculare nesemnificative de cele relevante, care necesită intervenția sa.
Evitarea, ignorarea sau neimplicarea în raport cu activitățile extracuriculare din sala de clasă nu apar ca abordări predominante ale cadrelor didactice, ci doar ca tendințe în unele situații. Acest fapt corelează pozitiv cu ansamblul rolurilor manageriale pe care managerul clasei ar trebui să le exercite în grupul școlar, deoarece procesul pe care îl conduce, cel de dezvoltare a personalității elevilor săi, este unul esențial, extrem de delicat asupra întregii evoluții ulterioare a elevilor.
Influența educativă exercitată de cadrului didactic-manager asupra clasei de elevi este determinată de modul în care acesta își îndeplinește rolurile manageriale.
În sistemul educațional, rolurile manageriale ale cadrului didactic se exercită direct asupra elevilor. Între cei doi actori nu se interpune altceva. Profesorul trebuie să fie conștient că în educație rezultatele nu se pot recondiționa și că influența lui asupra elevilor este hotărâtoare.
Figura 1.1. Rolurile manageriale ale cadrului didactic
Planificarea. Cadrul didactic planifică întreaga activitate de formare si educare a elevilor în funcție de idealul educațional prevăzut în Codul educației, de obiectivele urmărite și de particularitățile grupului clasei.
Organizarea. Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de cadrul didactic, cu consultarea membrilor grupului și cu delegarea responsabilităților în rândul elevilor. Participarea la organizarea muncii elevilor clasei conduce la o atitudine pozitivă a acestora față de obiectivele urmărite și îi motivează pentru îndeplinirea lor.
Comunicarea. Comunicarea cu elevii este esențială. Ea trebuie înțeleasă ca proces ce se desfășoară de la profesor la elev, de la elev la profesor și între elevi. Relațiile dintre emițător și receptor sunt deschise, sincere, nestresante, pentru ca mesajul să fie bine perceput și liber acceptat. Calitatea comunicării influențează climatul psihologic.
Conducerea. În calitate de manager al clasei, cadrul didactic conduce activitatea de formare și educare a elevilor.
Coordonarea. Coordonarea activității clasei presupune asigurarea legăturilor dintre obiectivele clasei și cele ale membrilor grupului, coerența acestora și repartizarea sarcinilor în funcție de tipul de lucru, evitarea consumului inutil de timp sau a pierderilor.
Îndrumarea. Cadrul didcatic este principalul îndrumător ale elevilor în procesul învățării. Pentru aceasta, profesorul trebuie să-și cunoască bine elevii și să-i îndrume în funcție de problemele fiecăruia, deoarece îndrumările cu caracter general, „bune pentru toți”, sunt destul de rare.
Motivarea. Unul din rolurile principale ale cadrului didcatic ca manager al clasei este motivarea elevilor pentru învățare, încât aceasta să nu fie doar o obligație, ci o dorință care vine din interiorul fiecăruia.
Consilierea. Consilierea elevilor se manifestă pe diferite planuri în afara celui care vizează învățarea. Consilierea este o relație specială creată între cadrul didactic și elev cu scopul declarat de a-l ajuta. Profesorul este pregătit să ofere consiliere în domenii ca orientarea școlară și profesională, cunoașterea personală și a grupului, orientare centrală, aprecierea valorilor etc.
Controlul. Controlul este necesar în orice activitate și indiferent de vârsta și experiența celor controlați. Cadrul didactic controlează dacă se îndeplinesc sarcinile didactice și cum se realizează ele, nivelurile de performanță la care se îndeplinesc obiectivele stabilite etc.
Evaluarea. Evaluarea se realizează după parcurgerea unor etape mai mici sau mai mari și cu folosirea unor instrumente specifice. Evaluarea se desfășoară în trei etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor și măsuri ameliorative. Instrumentele de evaluare se construiesc în funcție de obiectivele urmărite. Dacă instrumentele de evaluare au fost întocmite și aplicate corect, avem informații clare, obținute pe baze științifice, care să stea la baza deciziilor cele mai potrivite privind dezvoltarea clasei de elevi.
În practica reală a managementului activităților extracurriculare este important de ținut cont de:
Premisele de organizare a activităților extracurriculare;
Formele de organizare a activităților extracurriculare;
Modalitățile de organizare a activităților extracurriculare.
Cel mai important rol în activitățile extracurriculare îi revime managementului activităților extracuriculare. El este acela care trebuie să știe să folosească motivația elevilor în activitatea extracurriculară.
Strategii didactice pentru motivarea elevilor în activitățile extracurirculare
Stabilirea regulilor clasei împreună cu elevi. Regulile trebuie comunicate clar, încă de la începutul anului școlar, ceea ce va duce la o responsabilizare a elevilor. Astfel îi putem încuraja să adopte atitudini demne de apreciat și putem preveni comportamentele deviante.
Personalizarea clasei. Se pot folosi diverse desene sau alte activități prin care se pot remarca elevi clasei. Felul cum arată clasa este o formă de întărire a imaginii de sine.
Cunoașterea elevilor reprezintă un important element în procesuul de motivare a elevilor spre învățare. Atenția acordată de profesor elevului demonstrează respect față de elev. Simplu fapt că profesorul memorează numele elevului, îi știe preferințele, îi dezvoltă elevului încrederea în sine, îi întăresc sentimentul de siguranță și apreciere personală.
Implicarea activă a elevului în activitățile instructive-educative. Putem atrage atenție elvului și prin controlul vocii, contactul vizual, organijzarea sarcinilor de lucru într-un mod productiv. Profesorul ar trebui să gîndească un proces instructiv educativ viu care să potențieze această disponsibilitate naturală a elevilor.
Așteptările profesorilor devin un factor de motivație. S-a demostrat că elevi au tendința de a se ridica la înăllițmea așteptărilor profesorilor. Dacă se asteaptă sau se solicită cît mai mult de la elevi, adesea sa va obține acest lucrul.
Profesorul poate devein un exzemplu de comportament pentru elevi săi.
Urmînd exzemplu profesorului, elevii își pot modifica propriul comportament.
Atitudinea managementului activităților extracurriculare
Să se adreseze fiecărui elev, cunoscundu-i mumele;
Să asculte cu atenție ce spune fiecare elev ;
Să se accepte pe sine asa cum este;
Să fie sincer cu elevii;
Să îi respecte, invitîndu-i astfel la o bună disciplină;
Să nu ia în mod personal lipsa răspunsurilor elevilor;
Să gîndească pozitiv despre sine și despre elevi;
Să-și adapteze traseul pentru a oferi îndrumare ;
Să explice pînă cînd toți elevii înțeleg;
Să ofere cît mai multe modalități de învățare;
1.2. Repere psihopedagogice ale activităților extracurriculare la elevi
Actualmente problema activităților extracurriculare a căpătat o importanță deosebită.
Procesul democratizării, relațiile sociale, educaționale, politice provoacă agravarea fenomenelor de criză și extind activitățile extracurriculare. Activitățile extracurriculare necesită nu numai conștientizarea lor teoretică, ci și cercetarea modalităților și metodelor de organtzare și desfășurare. În această situație, elevii nu fac excepții. Elevii sunt desigur, foarte diferiți din punct de vedere a educației morale, a nivelului cultural, a particularităților de caracter, a temperamentului etc. Viața lor conține stări de repaus, pace, înțelegere, luptă, confruntare, prin urmare, nu pot lipsi nici activitățile extracurriculare.
Activitățile extracurriculare vizează de regulă acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii și vizite la muzee, cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi excursii și vizite la instituții publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte școli, pot fi activități artistice, de hobby, cluburi tematice și echipe sportive, pot fi activități legate de un ziar sau post de radio al școlii, activități legate de protecția mediului, sau chiar activități legate de consilii ale elevilor. Prin activitate extracurriculară V.Ursu înțelege –” totalitatea acțiunilor educative organizate și desfășurate în afara planului de învățămînt, dar strîns legate de acestea, sub îndrumarea cadrelor didactice ”.
Prin activitate extracurriculare Țîru Carmen Maria înțelege – ” totalitatea activităților educative organizate și planificate în instituțiile de învățămînt sau în alte organizații cu scop educațional, dar mai puțin riguroase decît cele formale și desfășurate în afara incidenței programelor școlare conduse de persoane calificate, cu scopul formării personalității elevului asigurată de educația formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalității acestuia”.
Activitățile extracurriculare sunt niște fenomene psihosociale tridimensionale, care implică:
Componentă cognitivă (gândirea, imaginația),
O componentă afectivă (emoțiile și sentimentele),
O componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea).
Activitățile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod plăcut și util și de a-l transforma într-o sursă educațională. Este necesar ca în activitățile extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod echilibrat și momente recreative.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învățământ și își are rolulși locul bine stabilit în formarea personalității elevilor .
Prin activitățile extracurriculare, educația urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile de tip extracurricular sunt de o mare diversitate și se pot organiza și desfășura într-o mare varietate de moduri. Putem vorbi de exemplu de scenete, activități de voluntariat, vizite la instituții de cultură, activități cu scop ecologic, excursii tematice etc.
În fiecare școală există persoane care se ocupă în mod special cu organizarea și desfășurarea acestor activități. Unele dintre acestea – precum scenetele sau concertele – implică doar copiii și coordonatorul de activități, dar altele, precum proiectele mai ample, colocviile, mesele rotunde, sesiunile de comunicări științifice – pot implica atât elevii cât și diriginții, alte cadre didactice, părinții elevilor, consilierii pentru educația permanentă, profesorii consilieri și chiar membri ai conducerii școlii și reprezentanți ai comunității locale.
În ultimul timp, în școli se stabilește și o comisie specială de activități extracurriculare, din care pot să facă parte orice cadru didactic, inclusiv consilieri școlari. Toți aceștia fac front comun în mobilizarea elevilor – în fond, ei sunt principalii beneficiari ai acestor tipuri de programe – și pun la punct resursele necesare după cum urmează:
spațiul unde se va desfășura o anumită activitate extracurriculară (resursa materială);
programul activității, perioada de desfășurare (resursa timp);
fondurile necesare organizării și desfășurării în bune condiții a activității în cauză (resursa financiară);
elevii și celelalte persoane participante, numărul și calitatea invitaților (resursa umană).Patrașcu, D., ș. a. Cultura managerială a profesorului, Chișinău, 2003;
Activitățile extracurriculare, se desfășoară în afara orelor de clasă obișnuite. Aceste activități trebuie organizate și desfășurate în așa fel încât să nu perturbe procesul de învățământ și este necesar să răspundă nevoilor recreative și formative ale elevilor.
Activități extracuriculare reprezintă forme de organizare a activității elevilor în afara orelor cuprinse în orarul școlar, respectiv modalități de petrecere a timpului liber de către elevi, prin parcurgera unor conținuturi instructivi educative care competează curriculumul național.
Activitățile extracurriculare sunt planificate anual, simestrial, lunar, sau săptmînal și se desfășoară în afara curiculumului școlar. Sunt activități complimentare activității de învățare realizate la clasă, care urmăresc lăgirea și adîncirea informației, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale științei, îl atrag pe individ spre viața socială, spre folosirea timpului liber într-un mod util și plăcut, îi orienteăză pe elevi către activități folositoare, tote acestea intregînd educația școlară și contibuind la formarea personalității.
Școala trebuie să fie dechisă acestui tip de activitate care îmbarcă cele mai variate forme. Activitățile etracurriculare au o structură și un mod de derulare similar cu cel al atelierelor școlare, dar au un coținut construit pe tematici de interese generale și grupe de vîrstă, accentul fiind deplasat spe distracție; se pot desfșura în clasă, în afara orelor de curs, în tabere, școli de vară, muzee cluburi școlare. Aceste activități au un rol important în programul elevilor, fiind o modaliltate de a înscrie școala în viața comunității, de a lărgi orizontul de cunoaștere al copiilor, de a le stimula curiozitatea si sentimentul de apartenență. Ele sint menite să le ofere elevilor oportunități multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiție, să le valorifice potențialul intelectual si aptitudinile, să le stimuleze imaginația, creativitatea și inițiativă. În cadrul școli, se organizează concursuri si campionate sportive, întreceri pe teme de cultura generală, da se poate institui și trofeul destinat recunoașterii performanțelor la învățătură.
Domeniul extracurricular acoperă o arie foarte largă de activități, cu o tipologie extrem de variată. Nu se desprinde o definiție comună a acestora sau măcar o operaționalizare, prin indicarea activităților concrete care ar intra în sfera celor extracurriculare. Cadrele didactice consideră că activitățile extracurriculare se referă la orice activitate care se abate de la ora „clasică”, fie că este în timpul sau în afara programului școlar. Metodele de predare a curriculei care presupun interacțiune, joc (metoda de învățare prin joc, metoda portofoliului), sunt considerate ca fiind parte a activităților extracurriculare.
1.3. Activități extracurriculare. Forme și conținuturi
Activitățile extracurriculare se referă astfel la totalitatea activităților educative organizate și planificate în instituțiile de învățământ sau în alte organizații cu scop educațional, dar mai puțin riguroase decât cele formale și desfășurate în afara incidenței programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu scopul completării formării personalității elevului asigurată de educația formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalității acestuia.
Activitățile extracurriculare oferă oportunități pentru dezvoltarea unor competențe, în raport cu anumite obiective ce inspiră și provoacă elevul, atât pentru succesul lui educațional, cât și pentru cel din viața de zi cu zi. Acestea au o valoare importantă atât pentru dezvoltarea socială a elevului, cât și pentru cea personală, prin demersuri specifice și particulare. Deși activitățile specifice educației formale urmăresc anumite finalități menționate anterior, totuși ele nu epuizează la maxim devalorizarea unor competențe precum: dezvoltarea unor abilități interpersonale, muncă în echipă, inițierea și implemetarea unor proiecte personale sau în echipă, deprinderi de învățare a modului cum să înveți etc.
În unele situații, activitățile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp” sau o distragere a elevului în defavoarea activităților educative formale. Însă, dincolo de orice, nu trebuie să avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară a experienței individuale a elevului, în cadrul activității care devine cea mai interesantă pentru acesta (Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T., 2002, pag. 452).
Rolul școlii și al cadrului didactic este acela de a furniza cele mai valoroase activități extracurriculare pentru dezvoltarea elevului și a-l îndruma spre acestea.
Activitatea extracurriculară presupune o anume structurare și organizare, asigurate de corelarea activităților de proiectare, implementare și evaluare. Reușita activităților extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei procese și în asigurarea relației ce se stabilește între acestea. În cadrul activităților extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale, diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice situație educațională din școală, dar esența lor stă în particularizare, prin prisma specificului categoriei de activități extracurriculare pe care le vizează. Există însă niște repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de tipul de activitate extracurriculară avută în vedere.
Indiferent de nivelul de acțiune și de tipul de control, procesul proiectării activităților extracurriculare se desfășoară în mai multe etape și se manifestă, ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic (Wheeler D.K., 1967), structurat în jurul următoarelor aspecte, asupra cărora am încercat să oferim câteva note apreciative:
Selectarea finalităților, scopurilor și obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de implementare a activităților extracurriculare;
Alegerea experiențelor extracurriculare necesare atingerii finalităților educaționale, planificate și organizate în prealabil, conform caracteristicilor situației educaționale, finalităților urmărite, conținuturilor curriculare, particularităților de vârstă și individuale ale elevilor;
Alegerea conținuturilor prin intermediul cărora este oferită experiența de învățare, conform unor criterii de selecție mai puțin riguroase și științifice, și mai de grabă, centrate pe nevoile și interesele elevilor;
Organizarea și integrarea experiențelor și conținuturilor în activități specifice cu caracter extracurricular și anticiparea modalităților generale de realizare a acestor două aspecte, ca și repere orientative;
Evaluarea eficacității tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru eficientizarea și optimizarea activităților extracurriculare;
Modalitățile sunt: evaluarea realizată de către principalele categorii de persoane care vor fi implicate în activitățile extracurriculare și evaluarea prin testarea efectivă în practică a proiectului extracurricular, pentru a-i certifica eficiența.
Pornind de la criteriul locului desfășurării activităților extracurriculare și instituția care le gestionează, le putem clasifica în:
activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, dar în afara clasei și a lecției;
activități extracurriculare desfășurate în afara instituțiilor de învățământ, dar sub incidența acestora;
activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, de alte instituții cu funcții educative;
activități extracurriculare desfășurate în afara instituțiilor de învățământ, de alte instituții cu funcții educative.
În funcție de grupul țintă vizat și dimensiunea acestuia, activitățile extracurriculare sunt:
activități cu întreaga clasă de elevi;
activități realizate pe grupe de elevi;
activități individualizate;
În funcție de finalitatea urmărită, activitățile extracurriculare pot fi:
activități cu caracter predominant informativ;
activități cu caracter predominant formativ;
În funcție de dimensiunea educațională dominantă, activitățile extracurriculare sunt:
activități de educație intelectuală;
activități culturale;
activități sportive;
activități artistice;
activități de educație morală.
Implementarea activităților extracurriculare impune particularizarea activităților inițiate la tipul și specificul activității avute în vedere și a colectivului de elevi vizat.
Asigurarea calității și eficienței activităților extracurriculare este fundamentată pe respectarea unor principii de proiectare și implementare curriculară ce se regăsesc în
tezele lui Santini:
Concentrare pe ce se învață: Proiectarea, implementarea și evaluarea activităților extracurriculare se centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învață;
Simplificare interzisă: Proiectul activității extracurriculare nu este unul mecanic sau productiv, ci unul centrat pe dezvoltarea elevului;
Soluție exhaustivă: proiectarea activităților extracurriculare trebuie să țină cont de toate interesele, iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerințele participanților.
Transparența totală: procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicați.
Informare completă: În proiectarea activităților extracurriculare este important exploatarea tuturor surselor de informare (documente sau chiar anumite personae specializate).
Competențe clare: Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competențele clar definite.
Parte din întreg: Proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităților extracurriculare, nelimitându-se doar la acest aspect.
Fidelitate și operativitate: În proiectarea și implementarea activităților extracurriculare trebuie tratate toate informațiile, fără nici un fel de părtinire.
Justificare deplină: Obiectivele unui proiect al activității extracurriculare nu sunt acceptabile numai dacă sunt perfect justificabile.
Valorizare anticipată: Proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în timp.
Revizuire: Valoarea unui proiect a activităților extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte și după aplicare, chiar dacă nu există disfuncții.
Proiectarea activităților extracurriculare este o activitate de amploare cu mulți agenți și nu o muncă de birou sau laborator.
Colaborare completă, în proiectarea activităților extracurriculare fiind absolut necesară colaborarea cadru-didactic-elev-factor de decizie-alți membrii implicați.
Planificare integrală: Proiectarea activităților extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci planificată integr până la cele mai mici detalii.
Formele și metodele de organizare a activităților extracurriculare
Formele de activitate didactică sînt sisteme de organizare a acțiunilor de predare–învățare în cadrul se vehiculează conținuturi și se finalizează obiectivele educaționale în lumina principiilor didactice prin intermediul metodelor și mijloacelor didactice. Metodele și metodologia de învățămînt sînt o componentă deosebit de importantă atît a strategiillor didactice, cît și a tehnologiilor didactice reprezentînd sistemul de căi, modalități, procedee, tehnici și mijloace adecvate de instruire, care asigură desfășurarea și finalizarea de perfomanță și eficiență a procesului de predare–învățare. Metodele alcătuiesc un sistem educațional coerent. Ele au anumite caracteristici și implicații specifice care pot oferi posibilitatea realizării unei anumite clasificări. Acesta înseamnă, de fapt, evidențierea diversității în unitatea ansamblului metodologic didactic. Formele activităților extracurriculare pot fi diferite, în depedență de numărulul de participanți, de periodicitatea petrecerii acesteia.
Se deosebesc forme:
Frontale
în grup
individuale
În cadrul lucrului frontal profesorul îndrumă și conduce activitatea tutror elevilor, iar fiecăre elev efectuiază ceea ce i se cere de către profesor. Profesorul dirijează activitatea elevillor în direcția însușirii cunoștințelor, deprinderilor și strategiilor fundamentale proiectate la nivelul fiecărei discipline, orientează inițiativa și creativitatea elevului pe baza unor tehnici de muncă intelectuală dobîndite anterior. Învățămîntul pe grupe stimulează și dezvoltă spiritul de concurență, pricepere și deprinderile de muncă ale elevilor. Munca pe grupe reprezintă și o modalitate de pregătire prin care elevii își însușesc tehnici de observare și cercetare stiințifică. Grupele interogene (diferite) obțin rezultate bune, pentru că activitatea în comun a elevilor cu diferite niveluri de asimilare a cunoștințelor duce la consolidarea relațiilor dintre ei. O altă formă de activitate a elevilor este cea individuală, care stimulează activitatea independentă a elevului, încrederea în sursele de reușită școlară ale acestuia. Aceasta activitatea urmărește progresul necontenit și sistematic al fiecărui elev pe baza propriei lui acivității și eliminarea greșelilor ivite pe parcursul instruirii și educării lui.
Formele de organizare pentru activitățile care urmăresc realizarea educației nonformale răspund unor funcții importante ale timpului liber:
* Informare (îmbogățirea orizontului de cunoștințe și informații din domeniile științei, tehnicii, culturii, artei, literaturii, etc.);
* formare-dezvoltare (stimulează dezvoltarea intelectuală, gândirea creatoare, inteligența, spiritul inovator, cultivă talente, valori morale, spiritul de cooperare, sociabilitatea,etc.);
* destindere;
* divertisment;
* au un caracter opțional;
* sunt activități care corespund intereselor, aptitudinilor, înclinațiilor elevilor;
* conținuturile sunt expresia căutărilor, opțiunilor și invenției elevilor;
* solicită diferențiat și divers elevii.
Obiective:
cunoașterea și însușirea modalităților diverse de organizare și petrecere a timpului liber;
identificarea și cultivarea corespondențelor optime dintre interese, aptitudini, talente și posibilități de exersare și dezvoltare a lor;
inițierea, susținerea și dezvoltarea comportamentului ludic;
identificarea și cultivarea corespondențelor optime dintre interese, aptitudini, talente și posibilități de a exersa cunoașterea unor modele și tehnici de planificare a vieții personale;
formarea unui stil de viață sănătos;
cunoașterea specificului național privind petrecerea timpului liber în vederea valorizării tradițiilor și obiceiurilor naționale și dezvoltare a lor;
cunoașterea unor modele și tehnici de planificare a vieții personale;
cunoașterea specificului național privind petrecerea timpului liber în vederea valorizării tradițiilor și obiceiurilor;
identificarea surselor de stres și a căilor de evitare a lor prin depistarea modalităților de relaxare specifice fiecărui elev;
cultivarea unei atitudini pozitive față de viață.
Activitățile extracurriculare sunt structurate pe centre de interes și sunt adaptate fiecărui nivel de performanță. Profesorii îi vor ajuta pe elevii interesați să aleagă cele mai bune opțiuni în privința activităților suplimentare la care doresc să se înscrie.
Activitățile extracurriculare propuse sunt coordonate de profesori cu experiență în domeniul educațional și corespund tuturor ariilor curriculare, astfel încât elevii își pot urma înclinațiile și desăvârși personalitatea. În cazurile în care este posibil, activitățile vor fi adaptate dorințelor și intereselor elevilor, dând fiecăruia posibilitatea să se afirme conform naturii sale.
Aceste activități contribuie la:
Adâncirea și completarea procesului educațional;
Dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor;
Organizarea rațională și plăcută a timpului liber.
Opțiunile pentru activitățile extracurriculare se stabilesc la nivel individual, elevii având libertatea de a alege oricâte activități doresc.
Activități destinate tuturor elevilor școlii
Club de științe – matematică, informatică, științe
Club de limbi moderne – engleză, franceză, germană sau o altă limbă străină la cerere;
Club sportiv – înot, tenis, fotbal sau o altă activitate sportivă la cerere;
șah;
Club de artă – pictură, modelaj, muzică, artă dramatică sau o altă activitate la cerere;
Club de creație literară;
Activități destinate elevilor claselor gimnaziale
Elevii claselor gimnaziale au, de asemenea, la dispoziție un centru de performanță pentru studiul intensiv al matematicii, fizicii, chimiei și informaticii.
1.4. Scopul, obiectivele, principiile și funcțiile activităților extracurriculare
Scopul activităților extracurriculare este :
Dezvoltarea unor aptitudini speciale;
Antrenarea elevilor în activități cît mai variate și bogate în conținut;
Cultivarea interesului pentru activități socio- culturale. ;
Facilitarea integrări în mediul școlar;
Oferirea de suport pentru reușita școlară;
Fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Obiectivele generale: ale activitităților extacurriculare
Formarea personalității autonome și creative;
Îmbogățirea capacității elevului de a intra în relații cu cei din jur;
Stimularea capacității de a aplica cunoștințele însușite anterior în contexte diferite;
Dezvoltarea gândirii logice, a îndemânării și imaginației elevilor, ca premize ale acumulării succeselor viitoare.
Obiectivele specifice activităților extracurriculare sunt:
Asigurarea unui climat propice dezvoltării abilităților de comunicare, de relaționare și de muncă în echipă a elevilor;
Dezvoltarea aptitudinilor motivaționale, ale creativității, ale simțului estetic, recunoașterea și respectarea valorilor moral-civice;
Colaborarea cu alte cadre didactice pentru organizarea unor activități inter sau pluridisciplinare;
Dezvoltarea capacităților de experimentare a unor forme de învățare care se suprapun sau nu modelului tradițional;
Asigurarea unor alternative de petrecere a timpului liber;
Experimentarea unor situații concrete de viață și valoricarea lor;
Dezvoltarea unor atitudini pozitive, umaniste, tolerante;
Dezvoltarea unei dimensiuni europene a activităților prin implementarea unor proiecte în colaborare cu alte școli din Europa.
Funcțiile generale ale activităților extracurriculare sunt:
Funcția socială
Funcția culturală
Funcția economică
Funcțiile specifice ale activităților extracurriculare:
Funcția de întărire a învățării;
Funcția de suplimentare a curriculumului;
Funcția de integrare a cunoștințelor din diferite domenii;
Funcția de democratizare;
Funcția sportiv-compensatorie;
funcția de petrecere a timpului liber este asigurată prin modalitățile oferite de activitățile extracurriculare de petrecere a timpului liber în mod educativ, util și formativ;
Funcția social-integrativă – prin relațiile interpersonale și de grup pe care le oferă, cultivă solidaritatea și cooperarea între elevi respectiv, grupuri de elevi;
Funcția formativă, atât pe plan cognitiv și operațional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice și spirituale;
Funcția vocațională, făcând posibilă descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor elevilor;
Funcția de integrare socială are un efect pozitiv asupra munciii desfășurate în grup;
Funcțiile și valențele activităților exracurriculare
Activitățile extracurriculare îndeplinesc următoarele funcții:
formativă,
educativă,
recreativă
de integrare socială
Funcția de baza a activităților extracurriculare în procesul de educație a personalității, poate fi considerată — dezvoltarea individualității creatoare. Ele au pentru aceasta posibilitățile materiale și cadrele necesare, la aceasta contribuie și principiul de formare a colectivului activităților extracurriculare și metodele de organizare și conținutul activității lui vitale.
Aceste activități urmăresc lărgirea și adîncirea influiențelor exzercitate în procesl de învățămănt și au o mare valoare educativă, deoarece realizarea lor se face și din punct de vedere interdisciplinar. Activitatea exracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i îi acorde atenție. Adoptînd în primul rînd el însuși, o atitudine creatoare în modul de realizare a activități și în relațiile cu elevii, asigurînd astfel, o atmosferă relaxantă, care să le stimuleze creativitatea .
Participarea la astfel de activități le crează tuturor participanților uun sentiment de siguranță și încredere.
Plecînd de la funcțiie activitățior extracurriculare, precizăm că acestea prezintă următoarele valențe :
valorifică și dezvoltă și aptitudinile copiilor, acestea manfestîndu-și spiritul de inițiativă;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor;
lărgesc și completează orizontul de cultură al copiilor, înbogățindu-le cunoștințele în anumite domenii ;
formele de organizare sunt extrem de ingenioase, au caracter recreativ și crează condiți pentu inițierea într-o activitate;
contribuie la recreierea și destinderea participanților, pentru cum și la petrecerea organizată a timpului liber, conducînd, astfel, la optimizarea procesului de învățămînt ;
asigură cadrul de exzersare și cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini si capacități de manifestare a talentelor.
Educația prin activități extracurriculare urmărește idenificarea și cultivarea corespondenței optime dintre interese talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viață civilizat și stimularea comportamentului creativ în diferite domeni.
Tipurile de activități extracurriculare care formează profilul moral al elevilor, în perspectiva educației democratice, sunt variate .
Dintre acestea amintim : programe interactive, concursuri pe diferite teme, întîlniri cu specialiști din diverse domeni, vizionarea/audierea unor emisiuni de televiziune, radio, dezbaterea unor articole din presă, vizite și excursii, ateliere de lucru.
Astfel de activități se deosebesc de cele școlare: prin diversitatea formelor și conținutului, durată, metode, formele specifice de verificare și apreciere a rezultatelor, raporturile de colaborare, apropiere, încredere și prietenie dintre cadrele didactice și elevi. Prin metodele utilizate, menționăm : discuțiile colective, dezbaterile, problematizarea, studiul de caz, filmări video, vizite excursii, braistoming-ul. Produsele activităților extracuriculare se pot preschimba într-o paletă variată: abume, afișe, ,jurnale, reviste, portofoli, proiecte, pliante, participarea la concursuri. În cadrul acestor activități, comportarea civilizată este printre primele care se învăță la intrarea în școală. Formulele ,, bunăcuviință’’,,bun simț’’, maniere, constituie totalitatea acestor norme care sau cristalizat, în timp pentru ca relațiile dintre oameni să fie mai plăcute, mai bune, mai destinse. Deasemenea, prin aceste activități pot fi prevenite comportamentele deviante, delicvența juvenilă, abandonul școlar. Descoperirea frumosului, dorința de a fi păstrător al valorilor culturi, de a deveni factori civilizatori ai lumii, crează atitudini optimiste și îi pregătește pe elevi pentru viitor. Este cunoscută importanța, și valoarea instructiv educativă a excursiilor geografice, care contribuie la dezvoltarea spiritului de observație al elevilor, a interesului lor, dar și la formarea și dezvotarea sentimentelor de prețuire și atașament față de popor, de istoria sa .
Principiile activităților extracurriculare.
Educația cuprinsă în curriculă pornește de la cele șase principii ale procesului de învățământ:
principiul participării conștiente și active a elevilor în activitatea de învățare;
principiul intuiției în procesul de învățământ;
principiul sistematizării, structurării și continuității;
principiul legării teoriei cu practica;
principiul accesibilității sau orientării după particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
principiul temeiniciei și durabilității rezultatelor obținute în procesul de învățământ.
În aceste condiții și educația extracurriculară se subordonează acelorași principii dar ei, i se mai pot adăuga și alte principii specifice (vezi, Copii în Europa, numărul din septembrie 2008). Referindu-ne la aceste principii specifice, începem prin a le enumera:
principiul accesului tuturor elevilor;
principiul disponibilității;
principiul abordării pedagogice holistice;
principiul participării active a elevilor;
principiul coerenței;
principiul diversității și al alegerii ;
principiul securității;
principiul evaluării ;
principiul parteneriatului puternic și egal.
1. Principiul accesului tuturor elevilor este privit ca un drept al tuturor elevilor la educația extracurriculară. Toți elevii pot participa la activitățile extracurriculare. Nimeni nu dă dreptul cadrului didactic să împiedice participarea vreunui elev de copii la activitățile extracurriculare.
2. Principiul disponibilității se referă la disponibilitatea cadrelor didactice de a răspunde cerințelor pertinente ale elevilor, particularităților specifice de vârstă ale acestora, specificului personalității fiecăruia dintre elevii noștri. A fi disponibil nu reprezintă neapărat a fi la dispoziția, ci mai degrabă a găsi un echilibru între dorințele copiilor, eventual ale părinților acestora și disponibilitatea fizică și psihică a cadrului didactic.
3. Principiul abordării pedagogice holistice. Este principiul care vizează stabilirea de obiective transdisciplinare, obiective complementare celor stabilite prin educația cuprinsă în curricula obligatorie. Elevul este privit holistic, din punct de vedere cognitiv, afectiv-motivațional, dar și prin prisma personalității sale (temperament, atitudini, aptitudini, creativitate, imagine de sine, stimă de sine). El este văzut ca fiind plasat în contextul școlar, familial dar și social, ca membru al comunității din care face parte.
4. Principiul participării active a elevilor are o valoare esențială în educația extracurriculară a elevilor. Acest principiu consideră elevul ca „fiind subiect al propriului său proces de devenire și de formare a personalității sale” (I. Nicola, 2000, 346). Profesorul are rolul de a sprijini elevul pe drumul propriei sale formări. Elevul „este impulsionat în activitatea de învățare de anumite mobiluri interne, de anumiți factori non-intelectuali cum ar fi diverse categorii de motive (trebuințele, intențiile, valențele), stările afective, nivelul de aspirații, atitudini, interese, etc.” (I. Nicola, 2000, 347).
5. Principiul coerenței se constituie un adevărat cadru de susținere a unei abordări comune în pedagogia activităților extracurriculare. Se doresc activități coerente teorie – practică, activități de formare și dezvoltare de cunoștințe, capacități, atitudini, deci competențe și utile pentru viitorul elev matur – „motor” al societății cunoașterii.
6. Principiul diversității și al alegerii este prin dezideratele pe care le vizează unul dintre condițiile democrației. Activitățile extracurriculare se doresc a răspunde nevoilor de diversitate culturală, etnică, tematică etc. Cu cât mai diverse sunt proiectate activitățile extracurriculare cu atât mai mult crește posibilitatea alegerii de către elevi. Elevii are dreptul de a alege în urma negocierii cu cadrul didactic activitățile curriculare pe care clasa din care face parte le va realiza..
7. Principiul securității se referă la respectarea unui drept fundamental al copilului. A respecta siguranța personală a copilului, a nu-l pune sub nici o formă în pericol sunt elementele principale ale acestui principiu. Activitățile derulate nu pot și nu au voie să pericliteze integritatea fizică și psihică a elevului.
8. Principiul evaluării este un alt principiu important al organizării și derulării activităților extracurriculare. Evaluarea acestor activități trebuie să fie: participativă, democratică și transparentă.
9. Principiul parteneriatului puternic și egal. Putem să avem în vedere faptul că activitățile extracurriculare se pot organiza și în urma încheerii unor convenții de parteneriat. Fie că sunt parteneriate internaționale, fie că sunt parteneriate naționale sau locale, acestea dau activităților extracurriculare deschiderea dorită! Schimburile de diverse experiențe sunt benefice pentru elevi.
Principiile propuse „afirmă nevoia luării în considerare a condițiilor psihopedagogice necesare dezvoltării individului și devenirii sale socioculturale prin sprijin și relații pozitive democratice” (E. Păun, R. Iucu, 2002, 69)
1.5. Caracteristicile, criteriile de clasificare și tipuri de activități extracurriculare
Un program de educație a elevului se „preocupă de dezvoltarea elevului în sensul devenirii și construcției armonioase a personalității sale. Obiectivul central al educației nu îl constituie numai acumularea de cunoștințe ci și formarea nucleului de personalitate în și prin relațiile sociale pe care le oferă școala, ca instituție” (adaptare după E. Păun, R. Iucu, 2002, 69).
Școala, oricât de bine ar fi intenționată, oricât de bogate și variate ar fi competențele pe care le formăm și dezvoltăm elevilor, nu poate da satisfacție setei de cunoaștere și personalității creatoare specifice elevilor. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea lor, să le potolească setea de cunoaștere, să le ofere prilejul de a vibra emoțional puternic, de a fi în stare să descopere singuri pentru a se forma ca indivizi autonomi, independenți, care să se integreze armonios în lumea lor.
Între educația cuprinsă în curriculă și cea extracurriculară există relații, interferențe și interdependențe, complementaritate. Complementaritate pentru că fiecare aduce o contribuție specifică la formarea modelului de personalitate cerut de idealul educației. Unitatea lor de acțiune este un vechi deziderat pedagogic, pregnant actual acum, la început de mileniul trei.
Astăzi, educația cuprinsă în curricula vizează competențele dezirabile de contextul economic, social, cultural actual și dorește relevarea caracteristicilor de personalitate specifice elevilor. În aceste condiții, se apreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ce în ce mai strânsă între educația cuprinsă în curricula și cea extracurriculară.
Activitățile extracurriculare joacă un rol foarte important în dezvoltarea fizică și psihică a elevului. Prin intermediul acestora, elevul învață să interacționeze cu cei din jur și își valorifică potențialitățile specifice (din domenii spre care are înclinații). Asemenea activități, spunea I. Nicola (2000, 277-278), „generează relații de prietenie și întrajutorare, fortifică simțul responsabilității și statornicește o atitudine justă față de colectiv și față de scopurile urmărite”. „Important este ca elevii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor asemenea activități, ci și în inițierea și organizarea lor” (I. Nicola, 2000, 278).
Tot activitățile extracurriculare sunt cele care contribuie la formarea conștiinței și conduitei cooperante. Libertatea de exprimare, libertatea de acțiune precum și relațiile cu colegii îmbogățesc experiențele sociale ale copiilor. Aceste activități îi sprijină să-și orienteze energia și către alte acțiuni la fel de importante și să-și dezvolte spiritul de competiție. Contextele variate de realizarea a acestor activități, crește apetitul pentru inițiativă, pentru competiție, în general. I. Nicola (2000) ridica problema raportului dintre cooperare și competiție în cadrul activităților extracurriculare, precum și raportul dintre competiție și conflict. „Nu este exclus ca spiritul de competiție să alunece pe panta unor rivalități dintre elevii aparținând unor grupe diferite, rivalitate care înăbușe spiritul de cooperare” (I. Nicola, 2000, 277).
Conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, Articolul 106 – „elevii au dreptul sa participe la activitățile extrașcolare organizate de unitatea de învățământ, precum și la cele care se desfășoară în palatele și în cluburile elevilor, în bazele sportive și de agrement, în taberele și în unitățile conexe Inspectoratelor școlare, în cluburile și în asociațiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcționare ale acestora”.
Dirigintele clasei (conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) „sprijină organizarea și desfășurarea activităților elevilor în afara clasei și a unității de învățământ”. Tot dirigintele clasei (conform Regulamentului anterior menționat) „recomandă directorului, spre aprobare, participarea organizată a elevilor la activități în cluburi și asociații sportive, cultural-artistice și științifice, în afara unității de învățământ”.
Părinții (conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) „sprijină învățătorul în organizarea și desfășurarea unor activități extrașcolare”.
Activitățile extracurriculare fac parte din educația nonformală (care asigură legătura din educația formală și cea informală), care are următoarele caracteristici
este centrată pe cel care învăță, pe procesul de învățare, nu pe cel de predare;
optimizează funcția de predare și răspunde adecvat necesiităților concrete de acțiune;
le propune participanților activități divere și atractive, în funcție de interesele, aptitudinile speciale și aspirațiilor lor;
contribuie la lărgirea și îmbogățirea culturii generale și de specialitate;
crează ocazii de petrecere organizată a timpului liber;
valorifică oportunitățile din diferite domeni ;
este nestresantă, oferind activități plăcute și scutite de evaluări riguroase, în favoare strategiilor de apreciere formativă, stimlativă, continuă;
răspunde cerințelor și necesităților educației permanente,
Participarea la activități extracurriculare îi ajută pe elevi să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament din timpul participării la aceste activități. Cercetările indică rolul important al activităților extracurriculare în dezvoltarea capitalului social în rândul celor care iau parte la ele.
Caracteristicile activităților extracurriculare
Deoarece activitățile extracurriculare cuprind activități de tip educativ informal, într-un număr covârșitor, considerăm că o inventariere a caracteristicilor tuturor activităților extracurriculare este aproape imposibil de realizat. Ne vom referi doar la activitățile extracurriculare realizate și desfășurate cu implicația si sub controlul școlii. Astfel, am constatat că activitățile extracurriculare au:
Caracter global deoarece reunesc activitățile extracurriculare organizate atât în incinta instituțiilor cât și în afara acestora;
Rol complementar rolului școlii (numit și caracter formativ); această caracteristică s-a născut din nevoia de dezvoltare armonioasă și continuă a elevilor, adică din nevoia școlii de a asigura ”experiențe care să susțină dezvoltarea în ansamblu a elevilor” (Holland; Andre, 1987). Rolul complementar al activităților extracurriculare se reflectă și în faptul că ele sunt corelate cu curricula națională, îmbogățindu-le pe acestea;
Caracter prospectiv, ce vizează educarea elevilor în concordanță cu nevoile sociale, „pentru a face față cerințelor viitorului, pentru a putea înfrunta și răspunde unor situații imprevizibile” (Nicola I., 1996, p. 35);
Caracter social deoarece dezvoltă potențialul social al tinerilor și se desfășoară de multe ori în colaborare cu instituțiile comunității locale;
Caracter dinamic indcă activitățile extracurriculare se modelează în funcție de dinamica socială care influențează și forma de implementare a lor;
Caracter facultativ (opțional) deoarece elevii nu sunt constrânși să participe, implicarea și participarea rămân la libera lor alegere;
Caracter pluri și interdisciplinar pentru că în realizarea lor nu se urmărește abordarea din perspectiva unei singure discipline;
Caracter holistic deoarece includ parteneriate școală-familie-comunitate; școală-biserică;
Caracter teleologic fiindcă vizează permanent atingerea unor finalități propuse;
Caracter democratic având în vedere că sunt organizate pe baza principiilor democrației, dar se urmărește și formarea unor comportamente de tip democratic.
Clasificarea activităților extracurriculare Țîru C. Maria [40],
1.2.1. După sursă. Activitățile extracurriculare se nasc din obligație, din inițiativă proprie, la propunere sau impuse din diferite surse, cum ar fi Ministerul Educației Culturii și Ccercetării și Ongeurile, alte instituții și actori de la nivelul comunității, școala în ansamblu, profesorii etc.
1.2.1.1. O primă categorie de activități extracurriculare este cea a activităților care au la bază directive ale Ministerul Educației Culturii și Ccercetării, fiind proiecte implementate la nivel național. Acțiunile la nivel național sunt adoptate frecvent de către școli și folosite ca prilej de desfășurare a unor activități extracurriculare.
1.2.1.2. O altă categorie importantă este cea a activităților propuse de ongeuri, având și suportul legislativ în acest sens, în unele situații cadrele didactice fiind implicate în acest tip de organizații de la nivel local.
1.2.1.3. A treia categorie, cel mai des întâlnită o constituie cea a activităților care au la bază inițiativa școlii sau a unor profesori.
1.2.1.4. A patra categorie, cel mai rar întâlnită o constituie cea a activităților care au ca sursă instituțiile sau actorii de la nivelul comunității, implicarea acestora traducându-se sub forma unor parteneriate, colaborări sau celebrări ale comunității. Între acestea, se înscriu activitățile realizate alături de poliție, biserică, primărie sau cele care au la bază specificul local și conservarea tradițiilor.
1.2.2. După natura activităților. Activitățile extracurriculare ar putea fi clasificate după conținutul lor științific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, sau caracterul recreativ. Aceste tipuri de conținut se suprapun, nefiind mutual exclusive, prin urmare întâlnim frecvent situații în care o activitate poate fi încadrată în mai multe categorii de conținut.
1.2.2.1. Există tendința de a considera anumite activități ca fiind extracurriculare, cum ar fi olimpiadele, deși acestea sunt școlare; pot fi încadrate în această categorie dacă este avut în vedere conținutul științific al acestora, pot fi de aprofundare a materiilor din programă.
1.2.2.2. Cele mai plăcute activități și menționate cu mult entuziasm sunt excursiile. Acestea au caracter atât turistic, cât și recreativ, oferă copiilor ocazia de a ieși din perimetrul local și de a cunoaște și alte locuri. Pot fi, de asemenea, tabere care să conțină la rândul lor alte tipuri de activități extracurriculare.
1.2.2.3. Cele de natură cultural-artistică, cele creative, au ca mod de punere în practică cel mai des teatrul, dar și alte forme ca pictura, desenul, încondeiatul ouălor de paște etc., dar și revista școlii. Activitățile cu conținut umanitar, cum ar fi colectele sau donațiile sunt activități ce presupun și implicarea familiei, în care elevii strâng jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte și le donează celor mai nevoiași.
1.2.2.4. Cele ecologice se suprapun peste cele legate de domeniul biologiei, presupunând culegerea plantelor medicinale. În aceeași ordine de idei, a activităților adiacente disciplinelor, sunt cele de istorie care presupun adesea sărbătorirea a diverse momente istorice. Cele moral-civice se suprapun parțial și celor ecologice, acestora adăugându-se și cele în colaborare cu poliția sau alte instituții locale.
1.2.2.5. Activitățile cu caracter sportiv sunt în topul preferințelor: acestea vizează fotbalul, voleiul și competiții de biciclete sau cursuri de karate, dansuri etc. În cadrul acestora sunt vizate și alte nevoi, precum educarea unui stil de viață sănătos, a vieții într-un mediu sănătos: „sanitarii pricepuți”, „om sănătos într-un mediu curat” etc. O parte din activități au și o componentă economică. Elevii sunt încurajați să își vândă creațiile sau munca, se realizează expoziții cu vânzare, tombole, chiar vânzarea unei reviste a școlii, obținând în acest fel bani pe care școala îi folosește la finanțarea altor activități. În acest mod elevii sunt educați în scopul conștientizării valorii muncii.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în desfășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național, de viața și activitatea unor personalități de seamă ale științei și culturii universale și naționale, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
1.2.3. După locul de desfășurare a activităților extracurriculare și instituția care le gestionează, se pot clasifica în:
1.2.3.1. Activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, dar în afara clasei și a lecției;
1.2.3.2. Activități extracurriculare desfășurate în afara instituțiilor de învățământ, dar sub incidența acestora;
1.2.3.3. Activități extracurriculare desfășurate în instituțiile de învățământ, de alte instituții cu funcții educative;
1.2.3.4. Activități extracurriculare desfășurate în afara instituțiilor de învățământ, de alte instituții cu funcții educative.
1.2.4. După grupul țintă vizat și dimensiunea acestuia, activitățile extracurriculare sunt:
1.2.4.1. Activități cu întreaga clasă de elevi;
1.2.4.2. Activități realizate pe grupe de elevi;
1.2.4.3. Activități individualizate;
1.2.5. După finalitatea urmărită, activitățile extracurriculare pot fi:
1.2.5.1. Activități cu caracter predominant informativ;
1.2.5.2. Activități cu caracter predominant formativ;
1.2.6. În funcție de dimensiunea educațională dominantă, activitățile extracurriculare sunt:
1.2.6.1. Activități de educație intelectuală;
1.2.6.2. Activități culturale;
1.2.6.3. Activități sportive;
1.2.6.4. Activități artistice;
1.2.6.5. Activități de educație morală.
O altă clasicare a activităților extracurriculare, mai simpli cată, găsim la M. Stefan (2001, p. 35-36).
Ținând cont de specificul lor, de conținut, acesta identică:
activități cu conținut cultural, artistic, spiritual;
activități cu conținut științic și tehnico-aplicativ;
activități sportive;
jocuri distractive;
activități cu caracter comunitar.
În funcție de forma de organizare, avem:
activități de masă;
activități de cerc (specializate), unde se includ si echipele sportive, formațiile muzicale.
Implementarea activităților extracurriculare impune particularizarea activităților inițiate la tipul și specificul activității avute în vedere și a colectivului de elevi vizat.
Activități desfășurate în mediul școlar
Manifestări pentru promovarea unor noi educații
Cluburile sau cercurile de elevi
Consultațiile și meditațiile
Serbările școlare
Programul Școală după școală
Activitățile cu părinții, cu școala și comunitatea locală
Concursurile și olimpiadele școlare
Activități culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul școlii, vizionarea unor spectacole cultural- artistice
Alte activități distractive: discoteci, serate etc.
Activități desfășurate în afara mediului școlar
Excursiile și vizitele didactice
Taberele școlare
Activități specifice extracurriculare ce funcționează în Palatul copiilor, în alte organizații sau case de cultură
Școala de week-end
Tipurile de activități extracurriculare
Activitățile extracurriculare desfășurate acasă sînt standartizate conform unui grafic oarecum diferit, de le familie la famile, și includ temele sau timpul acordat învățării, precum și timpul pentru joacă și alte activități în familie (mai ales sîmbăta și duminica).
Activitățile extracurriculare desfășurate în școală se împar în :
activitățile extracurriculare desfășurate în școală cu colectivul clasei;
activitățile extracurriculare desfășurate cu colectivul școli ;
Aceasta se derulează conform unor planificări, au la bază șabloane testate și aprobate ca fiind eficiente dea lungul mai multor generații de elevii și cuprind o arie relativ restrînsă de evenimente, și anume: activitățile științifice culturale sportive și distractive. Activitățile extracurriculare desfășurate în afara școlii, dar cu avizul personalului școlii pot fi: de scurtă durată, cu deplasare excrusii, drumeții, expediții, de lîngă durată, cu staționare, tabere în sistemul educațional.
Activitățile extracurriculare centrate pe ,,activitățile de mîne ’’ trebuie să țină seama de grupurile motivaționale pe care le vor genera și de psihicul elevului atras într- astfel de activitate, acesta încearcă să depășeacă tipizarea, schematizmul, punînd acces pe ideia de activități în colective reduse, în care toți elevii sînt antrenați activ la proiectarea lor și aplicarea efectelor aupra propriei personalități.
Aceste activități nu vor fi percepute ca elemente exterioare și complementare educaței de bază ci vor face parte procesului educativ.
Activitățile extracurriculare desfășurate în școală
Obiectiv :
compența intelectuală (sete de cunoatere,capacitate de creație dorință de realizare, autoafirmare );
compentența distractivă urmărește- captarea interesului față de respectiva activitate .
Se desfășoară în forme organizate care se coordonează după legi proprii fiind considerate programe școlare permanente.
Tipuri: Cluburile de știință, culturale și literare, cercurile cultural științifice, sportive de muzică, informatică, matematică, fizică, chimie, arte plastice, teatru, șah, sport, serbările școlare.
Activitățile extracurriculare desfășurate în exteriorul școlii
Obiectiv: compența intelectuală (sete de cunoatere,capacitate de creație, dorință de realizare ,autoafirmare) .
compentența distractivă urmărește captarea interesului față de respectiva activitate.
Se pot clarifica la nivelul unei clase, școli sau inter școli, necesitînd un oranizator și un plan de acțiune aprobat de direcția școlii sau chiar de inspectorat.
Activitățile presupun unele costuri suportate de participanți sau de sponsori.
Tipuri: drumeția, expediția, tabăra, școală de weekend.
Lipsa de formare în inițierea, proiectarea și implimentarea programelor educative;
Fondurile insuficiente pentru desfășurarea activității educative școlare, extrașcolare;
Dezinteresul față de realizare unor proiecte menite să atragă fonduri extrabugetare;
Carențe în managementul directorilor de unități școlare, palate șii si cluburi ale elevilor ;
Imposibilitatea financiară a unor unități de învățămînt (în special în domeniul rural ), palate și cluburi ale copiilor de a-și înbunătății baza materială;
Absența colaboratorilor cadrelor didactice la nivel de școală.
Instabilitatea cadrelor didactice în sistem .
Retribuția necorespunzătoare a cadrelor didactice precum și lipsa altor facilități;
Rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoștințe;
Nerecunoașterea activități educative ale elvilor în afara orelor de curs;
Număr insuficient de consilieri psihopedagogici;
Incapacitatea școlilor de a deveni ofertante de proiecte pentru partenerii educaționali;
Oferta negativă a străzii;
Caracteristicile activităilor extracuriculare desfășurate în școală
Sintagma ,,activități extracuriculare’’are un sens foarte larg, dar într-o accepțiune restrînsă, se referă la toate manifestările organizate de școală, cu obiective educative și recreative, care se desfășoară în afara programului școlar, pot exista și activități extrașcolare de masă (excursii ,concursuri,spectacole, serbări ) sau activități extrașcolare în cercuri de elevi, caz în care sintagma semnifică, ,,educație extradidactică’’
Activitățile extacurriculare se desfășoară sub forme variate, cum ar fi cele artistice, știiințifice, sportive, obștești sau turistice. Acestea oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor și de dezvoltare a personalității lor, în lumea actuală, stăpînită de televizor și calculator.
Cluburile de știință
Sunt asociații nonformale sau formale- au personalitate juridică independentă de cea a școlii din care fac parte elevii;
sunt formate din minim 5 elevi, sunt coordonate de un profesor, sau de un om de știință, au un statut propriu, cu legi de funcționare clar definite, își propun răspîndirea cunoștințelor științifice și tematice în rîndul elevilor ;
cluburile nonformale depind în exclusivitate de școlile care le patronează, iar frecvența întîlnirilor, temele propuse și dobîndirea statutului de membru depind, în are măsură, de acceptul conducerii școlii ;
cluburile cu personalitate juridică pot funcționa fie pe lîngă școala la care urmează să participe membrii, fie pe lîngă alte instituții, statitul, frecvența întîlnirilor și temele depind de membrii fiecărui club ;
activități, discuții, sesiuni de comunicări, prezentări de filme documentare, vizite în laboratoare, întîlniri cu personalități științiice, schimburi de experință.
Cluburile literare
sunt asocieri ale adolescenților talentați, în sopul prezentării creațiilor personale și pentru dezvoltarea talenului artistic;
sunt asociații nonformale, fără statut jurdic ;
numărul membrilor este variabil;
Au o frecvență săptămînală sau bilunară și se desfășoară în incinta școlii, cu aprobarea directorului;
Activități: lectură, critică, audiții muzicale, editare de reviste, specializate, ansamblul sportiv.
Caracteristicile acivităților extrcuriculare desfășurate în exteriorul școlii.
Activităților turistice sînt acivităților extracuriculare cu deosebită valoare formativă care se pot realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor. Astfel de activități asigură un contact direct cu obietele și fenomenele, în condiți naturale, ceea ce ușurează procesul de formare a reprezentările legate de aceasta și îi ajută pe copii în activitățile organizate în școală, totodată, ele îmbogățesc cunoștințele elevilor despre tot ce are legătură cu mediul înconjurător șî îi încurajeaza să se exprime liber în afara clasei.
Elevii se confruntă cu realitatea pintr-o percepere activă, investigatoare, privind acțiuni directe asupra obiectelor și fenomenelor din mediul ambiant prin contactul cu unele zone geografice și locuri istorice. Ei dobîndesc o mare cantitate de informații despre viețuitoare dar si despre muncă și viața omului, în diferite contexe, în funcție de mediul rural, sau urban, de anotimp, de meseriii.
Astfel, copii își formează reprezentări simple despre:
structura și condițiile de viață ale unor plante și animale;
legile obiective ale succesiune anotimpurilor;
frumusețile și bogățiile Patriei;
trecutul istoric al poporuli român.
Organizarea activităților de dramatizare, pentru stimularea comunicări afective, este foarte importantă la școlarii de vîrstă mică deoarece în primii ani de școală ritmul de organizarea personalului deoarece în primi ani de școală, ritmul de organizare a personalului este mai intens pe laturile afective si psihomotorică.
Stimularea organizată a activitățior de dramatizare activează structurile afective. Interpretarea rolurilor este un dintre cele mai favorabile momente pentru exzersarea vorbii afective și a socializăriii, datorită comunicăriii intense care se stabilește între elevii. În centrul preocupărilor se află asigurarea cadrului stimulativ necesar participării afective și a socializării datorită comunicării intense care se stabileste între elevi. În centrul preocupărilor se află asigurarea cadrului stimulativ necesar participării afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea într-o comunicare corectă. Cu parteneri de dialog stailirea unei relații reciproce, învățător copil mai ales interrelațiilor copil-copil, copil-copiii.
Cercurile cultural științifice și sportive
sunt asocieri nonformle ale elevilor pentru realizarea unor activități care vin în complectarea celor prevăzute în programa școlară la orele de curs ale materiilor de curs respective sau independente;
întîlnirile sînt bilunare sau lunare;
elevii selecționați au rezultate bune la învățătură și prezintă interes pentru activitatea respectivă;
tematica stabilită de profesor are legătură cu tematica predată la orele din curiculum.
Serbări școlare
Sunt activități tematice realizate la nivel de școală cu participarea elevilor din mai multe clase ;
Se organizează cu ocazia unor evenimente istorice culturale religioase din care elementul artitic și sportiv este preponderent;
Includ un mare număr de elevii.
Serbarea este o manifestare festivă cu program complex prilejuită de sărbătorirea unor evenimente de însemnătate națională sau internațională ori de tradițiile și obiceiurile statornice în școală.
Această activitate extracurriculară tradițională are importante valențe educative, oferindu-le tuturor elevilor posibilitate de a se exprima liber –oral, în scris sau prin muzică, fiecare contribuind, în felul său, la reușită comună.
Activităățile extracuriculare se împart în
Sistematice
Epizodice
Figura 2.1 Clasificarea activităților extracurriculare
Între activitățile epizodice și cele sistematice nu există hotare. Uneori activitățile epizodice pot să se transforme în activități sistematice si invers. Activitățile sistematice au ca scop să aprofundeze cunoștințele elevilor, acestea sînt activități de lungă durată, în care activează un număr de elevi. Ele se pot petrece:
frontal – cu un număr mare de elevi;
în grup– în care iau parte cîțiva elevi;
îndividual– cu un elev aparte;
Activitățile epizodice, cum sint: olimpiadele, săptămîna informaticii, expozițiile etc, se organizează rar. Activitatea elevilor în organizarea și petrecerea acesor activități poate fi activă sau pasivă.
La olimpiade, victorine e activ fiecare elev participant. Latura captivantă a activității o constituie anume idea concursului, stabilirea învingătorului. În organizarea seratelor participă mai puțini elevi, dar asupra celor prezenți o influență considerabilă manifestă forța cuvîntului interlocuitorului, exspresivitatea lui. Facultativele, cercurile, excursiile cuprinde un grup de elevi de la trei pînă la treizeci-patruzeci elevi. Grupul, care constituie o aglomerare temporară, avînd la bază interese, sensuri, acțiuni comune este foarte activ.
În dependență de scopurile și conținutul activităților formele lor de organizare diferă.
Principalul e că fiecare formă în parte mai larg dezvăluie procesul de cunoaștere al elevului, mărește interesul față de obiect, dezvoltă creativitatea lui.
Metodele petrecerii activităților extracuriculare aproape că coincid cu metodele organizării și petrecerii activităților elevilor la ore. Relizarea eficientă a obiectivelor poate fi ectuată în baza unui sistem de metode:
Metode de comunicare și asimimilare a valorilor culturale: demonstrarea, învățare prin descoperire, studiul de caz etc;
Metode de explorare a realității: observația, cercetarea documentelor, modelarea etc;
Metode bazate pe acțiunea practică: lucrări practice, proiecte, jocul didactic etc.
Didactica modernă pledează pentru un învățămînt activ. Dezvoltarea intelectuală a elevului se produce prin acțiuni, prin utilizarea în învățare a unor metode care cultivă gîndirea creatoare, imaginația, responsabilitatea, capcitatea de cooperare etc.
Pentru determinarea eficacității activităților extracurriculare ne conducem de următori indici:
argumentarea concluziilor și a ipotezelor prin selectarea independentă a informației necesare;
independența în gîndire și acțiune ;
utilizarea cunoștințelor la rezolvarea unor probleme cotidiene practice ;
responsabilitatea față de efectul acțiunilor sale în raport cu mediul natural, cel social și cu propria persoană.
Toți acești indici sînt strîns legați unul de altul. Stabilirea rezultatelor activității se apreciază pe baza tuturor indicilor, nu se bazează pe un singur indice aparte. Există și alți indici, care cuprind reflectarea aspectului exterior, adică organizarea activităților, cuprinderea și păstrarea numărului stabil de participanți, ordinea și disciplina în timpul activităților.
Gazeta de perete
Gazeta de perete – mijloc de agitație care constă prin afișare periodică a unor articole referitoare la problemele generale dintr-o instituție. Gazeta dă posibilitatea să expui într-o formă accesibilă, să popularizeze activitățile elevilor, să informeze publicul cu idei noi.
Gazetele de perete se deosebesc după:
conținut;
destinație;
prezentare.
Gazetele de perete se împart în:
gazetă cu fotografii;
gazetă- montaj;
manuscrise.
Gazetele lucrătoare se deosebesc prin seriozitate în conținut, prin prezentarea materialului și modul de expunere .
Gazetele tematice se consacră anumitei tematici. Ele apar de 2 -3 ori pe an .
Gazetele festive au o prezentare expresivă cu conținut originar.
Gazetele urgență – conțin informații-surprize, admit claritate și exactitate, conținut laconic, prezentare pronunțată și elocventă. La ele se atașează „fulgerele”.
Prezentarea gazetei trebuie să corespundă conținutului ei. Gazeta de perete apare nu mai rar, de o dată pe lună și desigur în timpul petrecerii unor măsuri mari. Ea trebuie să apară sistematic.
Gazeta de perete reprezintă organul unui concret colectiv de elevii. Ea reflectă opinia publică, se atrage atenția la alegerea corespondenților. Profesorul dă indicații elevilor referitor la temă, la ilustrare, la aspectul exterior al gazetei. Mai întîi se alege tema, apoi ilustrarea, după aceea se alcătuiește schema. După tradiții cele mai importante articole se scriu în partea stîngă a gazetei. Aceasta este legat de citirea gazetei de la stînga la dreapta. Mai puțin importante și amuzante în partea dreaptă, de regulă ele completează tema principală a gazetei. O importanță mare se dă denumirii gazetei. Titlu trebuie să dezvăluie ideia principală a gazetei. Sub titlu se indică numărul, data eliberării, de cine e editată.
Figura 3.1 Clasificarea gazetelor de perete
Dacă gazeta de perete e prezentată la început de an, atunci în ea se indică asupra căror probleme vor lucra elevii cercului timp de un an de zile. În gazetă pot fi așa rubrici ’’ stiați că’’,’’’Noutățile computerului’’,’’’vei reuși neapărat’’. În unele școli gazeta de perete e afișată pe un stand, cu buzunarele de sticlă unde se schimbă numai informația. Gazeta de perete făcută de mîna elevilor în care se observă fantezia, erudiția, talentul, cultivă gustul estetic și artistic, dezvoltă capacitatea de a percepe frumosul.
Gazeta de perete Anexa 1
Cercurile extracurriculare
Activități pentru sprijinirea procesului didactic: cercurile școlare, concursurile școlare, consultațiile, sprijinirea muncii independente, pregătirea examenelor și a olimpiadelor școlare, activitățile de program prelungit, lectura particulară, lecturile recomandate.
Articolul 107 al Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar prevede că „elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri și în asociații științifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează și funcționează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unității de învățământ”.De asemenea, exercitarea dreptului la reuniune, conform Articolului 15 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranței naționale, a ordinii publice, pentru a proteja sănătatea și moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora. „Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activitățile pot fi susținute în unitatea de învățământ, la cererea grupului de inițiativă, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfășurarea acestor acțiuni va fi condiționată de acordarea de garanții scrise, oficiale privind asigurarea, de către organizatori, a securității persoanelor și a bunurilor” (Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar). Tot Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar prevede că „în cazul în care conținutul activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ de stat și particular contravine principiilor sus-menționate, directorul unității de învățământ poate suspenda sau interzice desfășurarea acestor activități”.
O categorie importantă de activități extracurriculare o reprezintă activitățile de cerc. Acestea „se organizează în vederea aprofundării pregătirii elevilor într-un anumit domeniu, al dezvoltării aptitudinilor și exprimării creativității” (I. Nicola, 2000, 453). Cercurile se pot constitui la nivelul unei grupe / clase sau prin formare de grupe la nivelul mai multor grupe / clase. Tematica abordată în cadrul activităților de cerc va fi stabilită prin negociere cu elevi participanți la cercul respectiv.
În cercuri, elevii se grupează în funcție de interesele lor dominante. În raport cu evoluția științei, tehnicii, culturii și a intereselor elevilor poate fi posibilă înființarea a diferite tipuri de cercuri. Unele cercuri continuă activitățile opționale din curriculumul școlii. Activitatea oricărui cerc din școală poate fi organizată și condusă de un cadru didactic al instituției respective, cu condiția să aibă abilitarea de a conduce și activități ce depășesc sfera curriculumului formal. De asemenea, activitatea cercurilor poate fi condusă de un cadru didactic specializat din afara școlii cu rol de consultant sau îndrumător. Nu este exclusă nici varianta intermediară, prin care se formează echipe de cadre didactice sau echipe din cadre didactice și experți în domeniul lor de activitate (antrenori, artiști, etc.)
În activitățile de cerc copiii „învață” de la cadrul didactic sau îndrumătorul de cerc. Copiii învață din experiența îndrumătorului lor dar și a colegilor lor mai pricepuți. Este indicată implicarea tuturor membrilor cercului în activitate, fie în lucrări colective, fie în lucrări individuale care se încadrează în tematica aleasă. Rezultatele obținute la cercuri pot fi prezentate public prin expoziții organizate pe holurile școlii, în alte instituții de cultură, educație administrative .
La nivelul școlilor există diferite tipuri de cercuri în raport cu conținutul activităților lor:
cercuri cu caracter cultual-artistic (muzicale, coregrafice, de dansuri populare, de cusături populare, de arte plastice, cenacluri folclorice, de teatru de păpuși, de gimnastică artistică etc.);
cercuri cu caracter științific (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, astronomie, etc.);
cercuri de informatică;
cercuri cu caracter tehnic-aplicativ (electrotehnică, electronică, informatică, aeromodelism, radio amatori etc.);
cercuri sportive și turistice (de turism, tenis de masă, handbal, baschet, fotbal, gimnastică, atletism, volei, șah etc.);
Posibile idei pentru proiectarea și derularea activităților cercurilor școlare
cerc de lectură organizat în biblioteca școlară;
cerc de artă plastică (decupaje, colaje, pictură, design, tehnici diverse de lucru atractive pentru elevi: tehnica șervețelului, tehnica de imprimare a tricourilor, șepcilor, tehnici de realizare a diferitelor produse decorative etc.);
În devenire … antreprenor – cerc unde elevii învață cum funcționează economia de piață, învață despre rolul banilor, învață cum să economisească banii și de ce nu, cum ar putea să facă mici „afaceri” potrivite vârstei pe care o au (de exemplu: să colecteze materiale reciclabile și să le ducă spre valorificare, să distribuie diverse materiale publicitare, să confecționeze diferite produse ornamentale pe care apoi să le vândă, să facă promovare pentru diferite produse etc.);
Codul bunelor maniere: unde elevii învață cum să se poarte în diferite contexte: acasă, la școală, pe stradă, în locuri publice etc.
cercuri sportive (diverse sporturi. baschet, handbal, fotbal, șah, volei, arte marțiale etc.) unde elevii vor învăța să prețuiască mișcarea, unde se vor deprinde cu competiția, unde își vor consolida deprinderile pentru un stil de viață sănătos;
cercuri de dansuri, fie că sunt dansuri populare, fie că sunt dansuri moderne, dansuri de societate sau balet, ele contribuie la dezvoltarea inteligenței kinestezice a elevului, formează și dezvoltă gustul pentru artă;
cerc de dezvoltare personală – poate fi locul unde te descoperi pe tine, unde înveți să comunici, unde dobândești încredere în tine;
cercul de teatru este locul unde elevii își pot dezvolta și valorifica spontaneitatea, creativitatea, intuiția și de ce nu și aptitudinile artistice;
cercuri vocal-instrumental artistice (pian, chitară, canto, vioară, flaut, chiar formații rock, dance) care vin să dezvolte și să valorifice aptitudinile artistice specifice acestui domeniu artistic,
cercuri de limbi străine (engleză, germană, spaniolă, franceză etc.) unde elevii nu numai că aprofundează tainele altei limbi dar cunosc și o altă cultură, alte orizonturi li se deschid;
cercul de fotografie oferă elevilor posibilitatea de a învăța să facă fotografii „profesioniste”, să le prelucreze și să le valorifice în mici expoziții;
cercul „Eu și computerul meu” vrea să arate elevilor cum computerul te poate ajuta să înveți mai mult și mai bine, cum te poate ajuta să realizezi proiecte singur sau împreună cu colegii tăi;
cercul de Științe poate fi mediul în care elevul își lărgește cunoștințele despre Univers, despre planeta noastră, poate fi locul unde se pot dobândi competențe de descifrare a tainelor universului nostru. De asemenea, se pot proiecta activități prin care elevii să descopere curiozitățile planei noastre sau ale altor planete;
Cercuri extracurriculare în Centru de Creție a Copiilor din Cantemir
Figura 4.1 Cercuri aplicative .
Cercul de pictură
Cercul de pictura-desen oferă elevilor pasionați posibilitatea de a înțelege și a simți frumosul din artă, din mediul înconjurător, din viața socială și de a dezvolta aptitudinile de creație artistică. Cunoscînd diferite tehnici picturale, le dezvoltăm elevilor curiozitatea și dorința de a-și exprima ceea ce gândesc în imagini artistice, prin culoare în propriile lucrări de pictură – “creații”.
Cercul de pictura-desen are ca scop aprofundarea disciplinei de educatie plastică și promovarea tinerelor talente, oferind cîmp deschis manifestării spiritului de inițiativă, valorificînd potentialul intelectual, creativitatea si aptitudinile artistice de care dispun copiii.
În cadrul cercului se lucrează pe grupe de începători și avansați, iar temele abordate cît mai ingenios permit dezvoltarea și manifestarea liberă a imaginației și talentului fiecărui elev. Se utilizează diverse tehnici de lucru în aria desenului, picturii, studiului dupa model, modelului viu, schițe.
Cercul ”pictura” își propune inițierea copiilor în tehnici de pictură, urmărind copilul să învețe să-și exprime stările interioare prin intermediul artelor plastice, să se desprindă de viața cotidiană și să transforme relaxarea oferită de o pînză albă într-o pasiune, completînduse pe sine.
In cadrul cercului copii au ocazia să folosească limbajul plastic în demersul lor creativ, să învețe organizarea compoziției și să aprofundeze notțiunile din istoria artei. Desenul, culoarea și compoziția sînt disciplinele care fac obiectul cercului.
Motivarea copiilor se face prin integrarea lor într-un sistem concurențial cu participări la concursuri și expoziții naționale și internaționale. Sînt urmărite și dezvoltate: creativitatea, originalitatea, capacitatea de sinteză a fiecărui individ în parte, în ideea dezvoltării personalității artistice.
Obiectivele cercului :
Dezvoltarea creativității și expresivității artistico-plastice;
Îmbogățirea imaginației;
Dezvoltarea sensibilității și interesului pentru valorile plastice și pentru perceperea artei;
Dezvoltarea și îmbogățirea mijloacelor de exprimare artistică.
În cadrul cercul de pictură le vorbesc elevilor despre faptul că putem aplica Aplicația Paint care este destinată pentru realizarea desenelor la dorință, despre bara de instrumente, figuri și paleta de culori .
Aplicația Paint este un program simplu de desenare, care creează, editează și tipărește imagini de tip hartă de biți (bitmap) în diverse formate.
Paint permite utilizatorilor realizarea de desene alb-negru sau color care pot fi apoi imprimate sau incluse în cadrul altor aplicatii Windows.
Paint-ul este un program usor de folosit, care satisface plăcut persoana care-l utilizează, dar avînd și unele dezavantaje, ca oricare program de desen.
Un avantaj al acestei grafici este că imaginea creată din puncte poate să conțină foarte multe detalii, însă cînd dimensiunea desenului se modifica, el pierde din calitate. Dacă se mărește foarte mult, conturul desenului apare în trepte (efectul de „dinți de ferestrău”), iar dacă se micșorează foarte mult, punctele ajung să se suprapună unele peste altele.
Un dezavantaj al acestui tip de grafică este dimensiunea foarte mare a fișierului în care se memorează desenul, deoarece cu cît desenul este mai mare cu atît el conține mai multe puncte pentru care trebuie să se memoreze codul de culoare, iar cu cît se folosesc mai multe culori în realizarea desenului, cu atît sînt necesari mai mulți biți pentru memorarea culorii pentru fiecare pixel.
Folosind Aplicația Paint putem crea invitații și cărți de vizită în care să înserăm și imagini care au fost scanate.
Pe perioada practicii am folosit acest program cu elevii în cadrul cercului de desen. Realizările copiilor sînt următoarele: Anexa 2
Pe perioada practicii am folosit programul autocad cu elevii în cadrul cercului de desen. Realizările copiilor sînt următoare: Anexa 3
Cercul „Prelucrarea fotografiilor digitale”
Scopul cercului : De a prelucra fotografiile digitale, a cunoaște rolul instrumentelor în procesul de prelucrare a fotografiilor, de a construi cele mai simple modele a articolelor vestimentare.
Obiectivele cercului : Cunoașterea elevilor cu tipurile de aparate foto contemporane, camerele foto moderne, bazele fotografiei, lucrul cu imaginea, formatele de bază, metodele de obținere a imaginei, schimbarea fundalului, dublarea si reconstruirea imaginei, imprimarea imaginei, pregătirea imaginei pentru a o posta pe internet .
În cadrul acestui cerc elevii au posibilitatea de a prelucra fotografii digitale, de a reda o nouă viață fotografiilor vechi. Unul dintre multitudinea de programe electronice ce permit acest lucru este și programul photoshop.
Aduc la cunoștință elevilor despre rolul paletelor, bara de status, bara de instrumente, rolul instrumentelor în procesul de prelucrare a fotografiilor și de desenare a articolelor vestimentare.
Folosim photoshopul în cercul de pictură și de prelucrare a fotografiilor digitale.
Cîteva aplicații
1.Înbunatățirea culorilor unor imagini Anexa 4
Cercul „CROȘETAREA”
Activitatea cercului ”Croșetare” e orientată spre formarea deprinderilor elementare de muncă, formarea atitudinii față de muncă. O atenție deosebită se acordă manifestării interesului pentru cercetarea dezvoltării meșteșugului de croșetare din fibre textile în localitatea dată, pentru cercetarea specificului artei populare ale popoarelor conlocuitoare.
Cercul ”Crosetarea ” urmărește scopul de a dezvolta la copii gustul estetic, de a deschide orizonturile pentru cunoașterea și stimularea creativității. Astfel copii sunt îndemnați să confecționeze lucrări simple, utile, necesare, fiind un rezultat al imaginației și al gîndirii lor creatoare.
Materia de studii cuprinde următoarele domenii de conținut :
materiale și procese de prelucrare;
materia primă și ustensilele;
elementele de bază ale croșetării;
ornamente populare în dantela tradițională;
articole utilitare croșetate;
funcționalitatea articolelor utilitare croșetate.
Pe parcursul studierii acestui meșteșug strămoșesc elevii acumulează noi și noi cunoștințe, căpăta priceperi, competențe și abilități necesare pentru a putea confecționa unele obiecte concrete accesibile vîrstei respective, descoperind totodată avantajele și tainele dantelei tradiționale, descifrînd treptat semantica și simbolica ornamentuiui specific localității.
Formele principale de activitate sînt ședințele teoretice, ședințele practice, expoziții, cercetări pe teren. La ședințele teoretice elevii se familiariză cu noțiunile popor, sat, artă populară, cultură națională, cultură universală, patrimoniu cultural, cu formele și modul de confecționare a împletiturilor din fire textile, vor cerceta și sistematiza materialele colecționate, vor forma colecții de fire textile .
În cadrul ședințelor practice elevii însușesc procedeele principale de croșetare, acordînd o atenție deosebită tehnicii de executare a elementelor de bază: poziția mîinilor, ținerea croșetei, a firului de ață, formarea primului ochi, executarea lănțișorului din ochiuri libere, piciorușului cu 1 jeteu, vor forma motive simple din ornamentele tradiționale etc.
Studierea și însușirea tehnicilor de croșetare are loc prin utilizarea procedeelor pedagogice de învățare tradiționale: descrierea, demonstrarea, compararea, prin cercetare a elementelor separate precum și a articolelor integrale.
Un loc aparte îl ocupă studierea obiectelor pe teren (la muzeu, în sat, acasă la vreun meșter popular din localitatea dată), analiza și sinteza lor. Programa este elaborată pe niveluri, dîndu-i astfel posibilitate de alegere liberă pedagogului, cît și elevului.
Cu o deosebită plăcere elevii participă cu valoroase expoziții la adunările generale părintești ce au loc în cadrul gimnaziului, la sărbătoarea mărțișorului, la ziua copiilor, la hramul satului. Lucrarile copiilor sînt expuse în muzeul din incinta gimnaziului din localitate.
Cu ajutorul motoarelor de căutare elevii îți pot prelua din biblioteca virtuală diverse schițe, modele, tehnici de croșetare. Anexa5
Cercul “TRICOTAREA cu andrele ”
Obiectivele ședinței cercului “Tricotarea” prevede familiarizarea elevilor cu o bogată varietate a articolelor tricotate, utilizarea lor în viața cotidiană și modalitatea confecționării acestora.
Scopul de bază al cercului este de a studia diverse tehnici de confecționare a unor produse de artizanat, care ulterior vor fi selectate și prezentate în cadrul diverselor expoziții școlare. Activitatea dată se dorește a fi de tip interactiv – vor fi salutate orice idei, tehnici de lucru și activități. În cadrul cercului se preconizează a studia:
Elemente principale de tricotare,
Bazele confecționării îmbrăcămintei pentru femei (croirea, cusutul, reparația sau renovarea unor produse vestimentare),
Ședința cerculiu “Tricotarea” se va desfășura conform următoarelor domenii de continut:
Varietatea articolelor tricotate;
Materiale și ustensile;
Elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotare).
Pe parcursul ședinței cercului elevii execută practic un obect în miniatură, de exemplu, o rociță, o fustiță pentru păpușă, ciorapi, mănuși, căciulițe, botoșei pentru copii și maturi etc. În procesul ședințelor practice elevii acumulează cunoștințe, priceperi și abilități: modalitatea tricotării circulare, tricotarea ochiurilor pe față, ochiurilor pe dos si priceperea de a duce la bun sfîrșit lucrul dinainte conceput, abilități de a-și coordona mișcările degetelor, a mîinilor etc
Calitatea pieselor tricotate în mare măsură depinde de materialul ales. Acesta poate fi; lînă naturală, lîna industrială, melană, bumbac, fire buclate, macrame, bobine, fire deșirate în vederea refolosirii. În funcție de produs, procurăm firele necesare care să corespundă scopului propus (culoare, grosime, cantitate). Numai astfel reușita va fi asigurată.
Pentru executărea articolelor de îmbrăcăminte pentru sezonul rece se recomandă fire de lînă naturală, lînă industrială, melană, mohair. Pentru sezonul cald și pentru ocazii se recomandă firele din bumbac, macrame, mătase fire subțiri. Firele necesare se găsesc în comerț depănate în formă de sul sau de bobină. Sulurile necesită transformarea în ghemuri de ață. Cu firele depănate în ghem se lucrează mai cu spor și fără nici un risc. În timpul lucrului ghemul de ață se ține într-un coșuleț sau într-o punguță de plastic, pentru a nu se murdări sau degrada.
Se recomandă ca montarea ochiurilor să se facă pe două andrele alăturate: se răsucesc bucle cu ajutorul degetului arătător de la mîna stîngă și se montează pe andrele ochiuri uniforme. Acest procedeu de montare a ochiurilor pe andrele este simplu, iar marginea, tivul nu se va mai deosebi de modelul care urmează a fi executat.
În vederea stabilirii calității lucrului îndeplinit, comportării firului, se recomandă executarea unui model de probă pe un număr de 20 de ochiuri. Proba obținută se va călca cu fierul încălzit moderat, cu o cîrpă ușor umezită. Se va măsura mărimea tricotului obținut și se va calcula numărul de ochiuri necesare pentru executarea produsului dorit. Pentru a păstra marginea dreaptă a tricotului, primul ochi de la începutul fiecărui rînd se ia pe andrea nelucrat, alunecat. Pentru împletituri circulare e necesar un set de 5 andrele ascuțite la ambele capete. Dacă se tricotează ciorapi pentru copii, se vor monta cîte 6 sau 8 ochiuri (în funcție de mărime) 4 andrele. O andrea va rămîne mereu liberă. Ținînd-o în mîna dreaptă, cu ea se lucrează ochiurile de pe celelalte andrele. La fiecare început de rînd se adaugă cîte un ochi pentru înmulțire (stabilirea lărgimii ciorapului). Ochiurile de înmulțire se vor depune numai în două puncte distincte.
Cu ajutorul motoarelor de căutare elevii îți pot prelua din biblioteca virtuală diverse
schițe,modele, tehnici de tricotare.
Cu o desebită plăcere participă elevii gimnaziului în cadrul acestui cerc.
Articolele lor sînt prezente la diverse expoziții in cadrul gimnaziului și a satului.
Anexa 6
Activitatea de cerc trebuie să dea elevilor participanți posibilitatea valorificării rezultatelor muncii lor. Modalitățile prin care se poate realiza acest lucru sunt: expozițiile, participările la concursuri, organizarea și participarea la sesiuni de comunicări științifice, publicarea de articole în reviste școlare, competiții, întreceri sportive, recitaluri, serbări etc. Cercurile se pot constitui de asemenea, în ocazii de contact cu comunitatea locală care pe această cale poate fi chemată să sprijine cercurile în autodotarea acestora, în identificarea modalităților de promovare a produselor obținute în urma activităților de cerc, a programelor cultural/artistice a acestora.
Cunoașterea practica a psihologiei individuale a elevilor, capacitatea de a-i înțelege și de a te apropia de ei, priceperea de a transmite cunoștințele pe care le deții, capacitatea de a relaționa afectiv cu fiecare elev și cu clasă ca grup, inteligența spontană, inspirație de moment, mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional este misiunea conducătorului de cerc.
2.METODOLOGIA APLICĂRI ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
2.1.Rolul și importanța activităților extracurriculare
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Școala este ca o lume fermecată, plină de basm și feerie, este lăcașul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice și spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete și minți, știe, cu mult tact și răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă și mister a basmului, a jocului, a cântecului și a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor”. Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori acționează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educația extracurrriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură. Trebuința de se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viața. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activități elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe. Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al scolii și al învățământului primar – pregătirea copilului pentru viață
Problematica educației dobândește în societatea contemporană noi conotații, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educația depășește limitele exigențelor și valorilor naționale și tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Procesul educational presupune și forme de muncă didactică complementară activitaților obligatorii. Acestea sunt activități desfașurate în afara activităților obligatorii sau activități desfăsurate în afara instituției. Ele sunt activități extracurriculare și se desfasoară sub îndrumarea atentă a profesorilor. Astfel, fără a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor .
Modelarea, formarea și educația elevului cere timp și dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formație caracterul și inteligența se completează pentru propria evoluție a elevului.
În școala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește elevul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității elevilor .
În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic și socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială. Astfel de activități sunt de o reală importanță intr-o lume dominată de mass media și ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri în niște persoane incapabile de a se controla comportamental, emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați intelectual. Se știe că începând de la cea mai fragedă vârstă, elevii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Activitățile de acest gen cu o deosebită influență formativă, au la baza toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. In cadrul activitaților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu realitatea și perceperi active, prin acțiuni directe cu obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viața în aer liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentul de respect și dragoste față de natura, față de om și realizările sale. In urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în activitățile practice, în jocurile de creație. Plimbarile prin parc din această toamnă, frunzele ruginii, stolurile de pasări care se pregăteau de plecare, frumusețea deosebită a acestui anotimp le vor ramâne în suflet, creandu-le emoții estetice. Copii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul, fiind dispusi sa acționeze în acest sens. Ca profesori trebuie sa oferim în mod gradat, în acord cu particulăritățile de vârsta, cunoștințe științifice, să organizăm activități educative privind protejarea mediului înconjurator: curățarea parcului, a mediului de joaca, ocrotirea unor animale .
Excursiile și taberele școlare contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit și luptat înaintașii lor învățând astfel să-și iubească țara, cu trecutul și prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă, scriitori și artiști.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinațiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru.
Educația extracurrriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
În cadrul acestor activități elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe.
Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,asumându-și responsabilități, copii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii și al învățământului general – pregătirea copilului pentru viață
Activitățile „de după ore” sunt foarte utile pentru majoritatea elevilor, cu atât mai mult cu cât sunt unii dintre ei care nu au cea mai bună viață de familie. În cazul unui astfel de elev, activitățile extracurriculare sunt binevenite deoarece îi pot schimba viziunea asupra vieții și îl pot orienta spre un drum mai bun. Dacă acasă îi lipsește „mentorul”,
persoana care să îl ghideze, elevul va căuta unul afară, așa că este indicat să fie un adult responsabil, un profesor, un îndrumător.
Un alt aspect pozitiv al activităților extracurriculare este faptul că îl fac pe elev mai responsabil, iar această responsabilitate îl pregătește pentru viitor. Implicarea în activități extracurriculare ajută elevul să întâlnească oameni noi, cu experiențe diferite, îl ajută să-și facă prieteni, să socializeze, acest aspect fiind foarte important în cazul elevilor care întâmpină dificultăți de comunicare cu semenii lor.
Activitățile extracurriculare sunt variate, astfel încât elevii pot fi implicați, în funcție de interesele fiecăruia. Nu este necesar ca elevii să exceleze în aceste activități, atâta timp cât la sfârșit asimilează niște experiențe noi care îi vor ghida mai departe.
Participarea la dezbateri sau discuții de grup
Atât elevii cât și părinții acestora pot fi invitați să participe la activități care implică lectura, dezbaterea și discuțiile de grup care îi vor ajuta să achiziționeze deprinderi în comunicare.
Participarea la dansuri sau la canto
Elevii care au ca preocupări dansul sau muzica pot să participe la diferite competiții de acest gen. Acest lucru, nu numai că le oferă o alternativă la viitoarea carieră, dar îi ajută să capete încredere în ei înșiși.
Participarea la concursuri de cultură generală
Sunt elevi care studiază mult, dar sunt o serie de lucruri care pot să nu le fie clare. Cu ajutorul acestor concursuri, ei pot acumula informații pe care nu le aveau înainte.
Participarea la jocuri și sportul
Studiul este important, dar la fel este și „jocul”. Sportul este necesar în dezvoltarea corpului și a minții, mai mult, el învață individul ce înseamnă spiritul de echipă, corectitudinea și toleranța.
Participarea la diverse campanii de conștientizare
Elevii trebuie să participe de asemenea la diferite activități care militează pentru sănătate, protejarea mediului etc., astfel încât ei să devină activi în problemele societații actuale.
Participarea la evenimente comunitare
Elevii trebuie de asemenea să fie pregătiți pentru situații limită, în diferite cazuri (cutremur, incendiu, ei ar trebui să știe cum să ofere primul ajutor în caz de accidente rutiere etc), întregul proces și tehnicile folosite.
În final, atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare nu trebuie doar să educe pe elevi în spiritul societății actuale, ei trebuie să fie învățați și să se adapteze. Astfel, ei vor fi pregătiți pentru o lume care nu va mai fi „a noastră”, ci va fi „a lor”.(alte surse [3] ).
Rolul școlii
Desigur, în unele situații, activitățile extracurriculare pot determina o „pierdere de timp”sau o distragere a elevului în defavoarea activităților educative formale. Însă, dincolode orice, nu trebuie să avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară aexperienței individuale a elevului, în cadrul activității care devine cea mai interesantă pentru acesta (Rubin R.S., Bommer W.H., Baldwin T.T.2002, pag. 452). Din aceste considerente, rolul școlii și al cadrului didactic (în colaborare cu alți factori educaționali, precum familia, anumite grupuri la care aderă elevii) este acela de a furniza cele mai valoroase activități extracurriculare pentru dezvoltarea elevului și a-l îndruma sprea acestea.
Ca orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare și organizare, asigurate de corelarea activităților de proiectare, implementare și evaluare. Reușita activităților extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei procese și în asigurarea relației ce se stabilește între acestea. În cadrul activităților extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale, diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice situație educațională din școală, dar esența lor stă în particularizare, prin prisma specificului categoriei de activități extracurriculare pe care le vizează.
2.2.Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea prosesului de învățămînt
Problematica educației dobăndește în societatea contemporană noi conotații, date mai ales de schimbările fară precedent din toate domeniile vieții sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ, de pe instrucție pe educație. In contextul afirmarii unei viziuni holistice asupra educației, scoala nu mai poate răspunde singură nevoilor tot mai complexe ale societatii, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fară a nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, iși are rolul și locul său bine stabilit în formarea personalității copiilor. Actul educațional are rolul de a stimula și valorifica talentul, aptitudinile, de a susține comunicarea, de a incuraja competiția și asumarea de responsabilități în vederea dezvoltării și formării unei personalități armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.
Timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenția organizatorilor procesului de instruire și educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia în procesul educativ al tinerei generații. Copiii, au nevoie, de activități de joc, de dans, de sport. Este și motivul pentru care profesorii trebuie să acorde toată atenția bunei organizări a timpului liber al copiilor, îmbinând armonios, munca și învățarea cu distracția și jocul. Prin activitățile extracurriculare desfașurate în școală se urmărește completarea procesului didactic, organizarea rațională și placută a timpului liber. O cerință foarte importantă vizând opțiunea pentru astfel de activitate este selecționarea din timp a suportului teoretic în funcție de interesele și dorințele copiilor și ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală. Activitățile extracurriculare organizate in școală pot avea conținut cultural, artistic sau spiritual, conținut științific și tehnico-aplicativ, conținut sportiv sau pot fi simple activități de joc, de participare la viața și activitatea comunității locale.
In cadrul activităților extracurriculare cu o deosebită influență formativă sunt incluse toate formele de acțiuni care se realizează în afara programului propriu zis : plimbări, iesiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între clase, parteneriate scolare pe diferite teme, etc.
Serbarea
Manifestarea festivă, prilejuită de serbătorirea diferitelor evenimennte naționale, tradiții, obiceiuri.
Cu mari valențe educative
Permite exprimarea activă a elevilor, munca în echipă;
Sunt momente de maximă bucurie atît pentru copii cît și pentru părinții lor;
Aduc lumină în suflete, dau aripi imaginației , entuziazmului și rămîn de-a pururi ca monumente de neuitat în viața fiecăruia .
Serbarea Școlară
Prin intermediul serbărilor școlare am urmărit:
Cultivarea eficientă a capacităților de vorbire;
Descoperirea și cultivarea talentelor copiilor;
Exersarea memoriei;
Stimularea sensibilității estetice;
Sporirea capacității de rezistență la efort;
Mărirea stabilității atenției;
Îmbogățirea trăirilor afective;
Conștientizarea și promovarea datinilor și obiceiurilor populare străvechi ce trebuiesc păstrate din generație în generați
Parteneriatele
ajută elevii să aibă succes la școală și mai tărziu, în viață;
să crează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcționeze, atunci cînd părinții, elevii și ceilanți membrii ai comunității se consideră unii pe alții;
parteneri în educație.
În cadrul parteneriatelor se parcurg următoarele conținuturi
îmbogățirea vocabularului;
educarea unor comportamente și conduite civilizate;
Relația om mediu;
Cultivarea unor atitudini de investigare și cercetare;
Transmiterea iinformațiilor despre ecologie;
Ecologia=știința – studierea habitatului;
un comportament ecologic=un stil de viață sănătos, mintal, emoțional și sociomoral;
elevi trebuie educați în spiritul unei atitudini pozitive față de mediul înconjurator.
Carnavalul
Manifestare veselă, antrenantă, plină de mișcare și surprize;
Elevii poartă costume întruchipînd diverse personaje;
Jocul de rol;
Stimulează imaginația elevilor.
Drumeții
Le-am făcut pentru recreere, pentru a observa, a descoperi, a identifica viețuitoare și lucruri într-un cadru atractiv, care-i determină pe copii să fie interesați;
Am stabilit din timp programul și tema;
Am observat și analizat comportamentul copiilor, pentru conștientizarea
normelor de conduită civilizată.
Atelierul de Paște
Are ca scop aducerea în suflet a Sărbătorilor Pascale ;
Dezvoltarea creativității ;
Păstrarea și transmiterea tradițiilor strămoșești ;
Crearea contextului propice pentru ca părintele să interacționeze cu propriul copil într-un colectiv de elevi.
Acivități turistice se pot organiza sub formă de plimbări, excursi, tabere
Au o deosebită valoare formativă
asigură un contact direct cu obiectele fenomenului naturii;
ajută copii în cadrul activităților organizate în școală;
îmbogățesc cunoștințele elevilor.
Excursiile și drumețiile
Acest tip de activități ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copiilor, la educarea lor cetățenească și patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural-științific.
Excursia este o formă de activitate cu caracter atractiv și mobilizator. Este o modalitate deosebită de educație completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoștințelor.
Excursia este o activitate cu o formă de educație complexă, prin multitudinea de aspect ale vieții (istorice, sociale, geografice, civice, culturale) pe care le înglobează.
Rolul excursiilor tematice în instrucția și educația elevilor
elevii:
Învață să fie receptivi în fața frumuseților naturii și a lumii în schimbare;
Identifică realizările oamenilor, a locurilor unde s-au născut și unde au creat opere de artă valoroase;
Valorifică cunoștințele însușite în cadrul ariilor curriculare în plan practic-aplicativ;
Apreciază valorile trecutului și istoriei;
Participă efectiv și total în activitate;
Învață să decidă, să acționeze, să transforme, să aplice ce a învățat în alte contexte;
Rolul excursiilor tematice în instrucția și educația elevilor
Valențe de informare și educare a copiilor, contribuind la completarea procesului de învățământ prin ancorarea la mediul natural și social explorat direct;
Are un conținut mai variat și mai complex decât lecțiile învățate în clasă, mai atractiv, o atmosferă de voioșie și veselie plină de optimism;
Angajează atât copiii timizi, cât și pe cei slabi îi temperează pe cei impulsivi;
Dezvoltă spiritul de cooperare, contribuind la formarea colectivului de elevi ;
Vizionarile si spectacolele constituie o altă forma de activitate extracurriculară prin care elevul face cunoștință cu lumea minunata a artei.
Deși această formă de activitate îl pune pe elev în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea elevului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum și a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o sursă de informații, dar în acelaș timp un punct de plecare în organizarea unor acțiuni interesante. Vizionarea filmelor și a emisiunilor la televizor aduce elevlor o mare satisfacție, prin faptul ca arta filmului dă elevilor iluzia realității.
Profesorii au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru elevi și selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă.
Activitățiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activități desfășurate contribuie, prin trăirile afective, emoții puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea în sufletul copiilor, a unor sentimente morale, care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.
Tipuri de activități extracurriculare care se pot realiza cu succes în școală:
Vizite la diverse instituții sociale și culturale (vizite la muzeele de artă, de istorie, la anumite întreprinderi, unități militare), plimbări prin parcuri;
Activități cu caracter ecologic de tipul „Curățenie în parcul nostru” sau „Să plantăm un copac de fiecare!”;
Activități de tipul „Campania noastră anti-fumat” sau „Să spunem NU drogurilor” – scenete, concursuri de desen, sesiuni recreative, în aer liber, de consiliere de grup etc.;
Activități de tip voluntariat de tipul „Să aducem un zâmbet copiilor de la orfelinat” când se pot oferi daruri sau organiza jocuri în aer liber;
Excursii tematice, cu ocazia cărora copii pot aplica cunoștințele de geografie, ecologie etc, însușite la școală, pot deveni ghizi turistici pentru o zi;
Activități tip „Zilele ușilor deschise” când elevii pot realiza jocuri, concursuri, dansuri, scenete în incinta școlii având vizitatori din afară sau pot vizita chiar ei alte școli.
La toate aceste activități elevii pot participa, în funcție de vârstă, interese etc. și singuri, dar și sub supravegherea unor cadre didactice competente, care-i pot proteja și-i pot îndruma să se manifeste adecvat și să înțeleagă mai bine ceea ce experimentează
Vizitele
Vizitele programate la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale, unități economice constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice, istorice și economice ale țării. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele si fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în defășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, de viața și activitatea unor personalități de seamă, relațiile dintre oameni și rezultatele concrete ale muncii lor. Toarte acestea stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.
Vizitele parcurg aceleași etape ca și excursiile și se pot desfășura cu scopul studierii unei teme, în timpul activității sau in faza recapitulării și evaluării acesteia.
Pentru ca vizitele să-și atingă obiectivele, trebuie să fie bine organizate și să se desfășoare în condiții confortabile de deplasare; să fie din timp anunțate, pentru ca personalul locului vizat sa nu fie luat prin surprindere și să fie cooperant; să se stabilească clar obiectivele vizitei; să se discute învățămintele, impresiile; să se includă rezultatele cunoașterii în experiența personală a elevilor.
Un rol important îl au vizitele la bibliotecă. În actualul context educațional, cea mai mare parte a elevilor nu mai citesc suficient de mult din cauza informațiilor pe care le obțin mult mai ușor prin intermediul mass-media sau computerului. Lectura este cea care îl ajută să își dezvolte vocabularul, să își îmbogățească cunoștințele și să își formeze o cultură literară și comunicațională de bază.
Vizionările
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă de informații, dar în același timp și un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activități interesante. Elevul face astfel cunostință cu lumea artei, învață să o descifreze și să o îndrăgească.
Aceste activități vor pune elevul în rol de spectator și vor reprezenta pentru el o sursă deimpresii puternice: stimularea afectivității copilului și cultivarea dragostei pentru artă (cărți, teatru, muzică).
Alte activități
Alte activități pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei, acestea sunt alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a își aprofunda cunoștintele dintr- un anumit domeniu. Aceste activități realizează completarea unor aspecte educative și orientează copiii spre unele domenii de activitate: sport, muzică, poezie, pictură etc
Expoziție cu fotografii din timpul activităților desfășurate;
ublicarea pe saitul gimnaziului a unor articole conținând mărturii ale beneficiarilor, elevilor, cadrelor didactice implicate în activități;
diplome de participare pentru elevi;.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Atât activitățile turistice cât și cele de concurs contribuie la îmbogațirea și lărgirea vocabularului activ, a socializării, a diverselor conținuturi stimulative, astfel elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității în cadrul activităților plastice și practice și de educarea limbajului, au mai multă inițiativă în cadrul jocurilor.
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atât de către elevi, cat si de factorii educationali in masura in care :
Valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile elevilor;
Organizează într-o manieră placută și relaxantă timpul liber al elevilor contribuind la optimizarea procesului de învățămînt;
Formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
Elevii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
Participarea este liber consimțită, necodiționată, constituind un suport puternic
pentru o activitate susținută;
Au un efect pozitiv pentru muncă desfașurată în grup;
Sunt caracterizate de optimism și umor;
Creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
Urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învâțămînt;
Contribuie la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Concursurile – stîrnesc interesul elevului pentru diferite arii curriculare având, in acelaș timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, facându-le cunoscute toate posibilitătile pe care aceștia le au. Concursurile precum "Cangurul" sau Olimpiadele Scolare pot oferi cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii să studieze în profunzime și prin urmare să aibă rezultate mai bune la scoală. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de inițiativitate al elevului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârșit exercițiile și va asimila mult mai usor toate cunoștințele. Elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranță față de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăși să fie creativ.
Activitățiile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor școlarilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități. Potențialul larg al activităților extracurriculare este generator de căutări și soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lași pe ei să te conducă spre acțiuni frumoase și valoroase.
2.3. Impactul activităților extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaționale întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevului, asupra performanțelor școlare și asupra integrării sociale în general. Participarea la activitățile extracurriculare structurate organizate de școli, spre deosebire de participarea la activități nestructurate (uneori incluzându-le și pe cele organizate în școli) se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce privește dezvoltarea elevilor:
performanță și rezultate școlare mai bune;
coeficienți de abandon școlar mai scăzuț;
stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puține griji privind viitorul și sentiment redus de izolare socială;
un grad mai scăzut de abuz de alcool și droguri;
un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor;
un nivel scăzut de comportamente delincvente, incluzând arestări și comportamente antisociale.
Conform unui studiu efectuat care au participat la activități extracurriculare, indiferent de tipul acestora, au avut un parcurs educațional mai lung și cu rezultate mai bune. Cercetările au demonstrat că participanții la activitățile extracurriculare sportive au avut un status ocupațional mai bun și mai multă autonomie la locul de muncă.
Participarea la activități extracurriculare scade probabilitatea de abandon școlar. Printre factorii care pot reduce riscul de abandon școlar se numără și gradul de implicare în mediul educațional, care poate fi influențat de activitățile extracurriculare. Participarea la activități extracurriculare între 1 și 4 ore săptămânal corelează cu scăderea probabilității de abandon școlar.
Există o corelație pozitivă între probabilitatea de a rămâne în școală și participarea la activități extracurriculare în rândul elevilor cu risc crescut de abandon.
Activitățile extracurriculare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor care iau parte la ele. Putem menționa efectul pozitiv al unor activități extracurriculare asupra stimei de sine în rândul elevilor care iau parte la acestea. Primirea de apreciere de la ceilalți îmbunătățește percepția elevilor asupra abilităților lor, fapt care crește nivelul de devotament al acestora față de activitatea respectivă.
Participarea la activități extracurriculare are un impact pozitiv asupra elevilor care provin din medii familiale precare.
Participarea la activități extracurriculare poate fi asociată cu scăderea delincvenței în rândul elevilor. Una din explicațiile privind motivele corelației negative dintre delincvență și participarea la activități extracurriculare este că acestea din urmă au un caracter puternic prosocial, ceea ce încurajează adoptarea de norme comportamentale constructive .
Efecte și implicații ale participării la activitățile extracurriculare asupra elevilor:
Participarea la activități extracurriculare se asociază cu o rată mai mare de frecvență a lecțiilor și cu o scădere a ratei abandonului școlar, prin faptul că motivează elevii să vină la școală și să nu abandoneze lecțiile;
Activitățile extracurriculare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicați în acestea, pentru că promovează activități care valorizează toate aspectele personalității elevilor, susține dezvoltarea stimei de sine și a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor și intereselor de cunoaștere a elevilor;
Participarea la activități extracurriculare se asociază cu scăderea manifestărilor de violență în spațiul școlii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
Participarea la activități extracurriculare se asociază cu o implicare mai amplă a părinților în viața școlii.
2.4. Relația școală familie prin intermediul activităților extracurriculare
Familia este prima școală în care copii învață să se comporte în societate, părinții fiind cei dintâi dascăli ai copilului lor, datorită faptului că ei sunt un model de urmat pentru acesta.
Școala reprezintă, de asemeni, principalul partener educativ al familiei. În noul Curriculum pentru educația timpurie, se evidențiază implicarea familiei în viața școlii, nu doar financiar, prin sponsorizări și donații, ci mai ales, prin participarea activă în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la educația copiilor, prin participarea la activitățile clasei.
Cu cât relația de colaborare este mai strânsă, cu atât parteneriatul dintre școală și familie va fi mai eficient, centrul acestui parteneriat fiind copilul. Relația de comunicare, cooperare și colaborare dintre cadre didactice și părinți se dezvoltă prin munca acestora împreună, în cadrul procesului instructiv educativ.
Participarea părinților și a altor rude ale copiilor la serbări, aniversări, excursii, vizite este foarte importantă ȋn desfășurarea optimă a activității propuse.
În cadrul serbărilor copiii primesc sprijinul familiei pentru a ȋnvăța poeziile, rolul dat de cadrul didactic. Prin urmare, copii vor recita expresiv poezia ȋnvățată și vor intra ȋn pielea personajului pe care ȋl interpretează. Micii artiști vor fi ȋmbrăcați corespunzător, vor avea o zi festivă și vor fi ȋn centrul atenției familiei lor. Astfel copiii vor ști sigur că sunt importanți în viața părinților și se bucură de iubirea lor.
Când se organizează excursii, vizite, plimbări, participarea părinților este foarte importantă, deoarece siguranța copiilor în timpul deplasărilor este primordial. Părinții pot contribui la organizarea și la sponsorizarea acestor activități, se pot implica în supravegherea copiilor, trăiesc emoții pozitive alături de ei și le oferă modele de comportament.
Momente frumoase, de cunoaștere reciprocă și implicare în procesul educativ sunt sărbătorirea împreună (familie, copii, cadru didactic) a unor evenimente, aniversări, onomastici.
Ne bucurăm de sprijinul părinților când întreprindem vizite la locul de muncă al acestora, deoarece elevii vor cunoaște specificul unor profesii și competențele necesare practicării acestora. În acest caz, părintele poate fi ghidul acestor acțiuni.
Organizarea expozițiilor cu lucrări ale elevilor reprezintă pentru familie un prețios prilej de a afla date importante despre evoluția copiilor atât pe plan artistic, cât și al bagajului de cunoștințe.
Cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere în clasă, copii învață comportamentul civilizat și se leagă prietenii, legături afective cu membrii familiilor, deoarece invitații sărbătoritului pot fi părinți și alte rude.
Prin serbările școlare părinții descoperă aptitudini speciale ale copiilor, nivelul dezvoltării acestora, pot să le evalueze performanțele, să se implice în organizarea acestor activități;
Implic părinții elevilor mei în proiecte și parteneriate școlare. Întotdeauna răspund cu promtitudine având posibilitatea de a respecta și ajuta capacitățile copilului lor, de a-l susține în încurajarea respectului reciproc, au șansa, ca prin participarea la activități comune cu copii lor, să învețe în mod practic cum să-i ajute pe aceștia, cum să reacționeze în anumite situații.
De asemenea, părinții participă la ziua ușilor deschise, în cadrul cărora asistă la orele de curs și la alte activități.
Părinții sunt nu numai implicați în organizarea și desfășurarea unor evenimente, dar vin și cu sugestii, propuneri de teme, de activități. Sigur că nu toți se implică în mod activ în activitățile extracurriculare și nu toți pot răspunde solicitărilor noastre, deoarece nu toți dispun de aceleași mijloace și timp liber. Astfel, unii părinți au răspuns invitației de a ne însoți cu ocazia excursiilor, plimbărilor, drumețiilor, vizitării unor muzee, alții au răspuns invitației noastre de a veni în clasă și a susține o expunere pe o anumită temă ( locul de muncă, tradiții culturale, experiențe de viață, etc.) alții se implică în activitățile de voluntariat.
Indiferent de specificul activităților extracurriculare este important ca acestea să-i adune pe dascăli, părinți și elevi pentru a coopera, a colabora, a lucra împreună, nu doar pentru a-și prezenta experiențele.
Pentru a primi sprijin din partea părinților în organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare e necesar să ținem cont atunci când stabilim calendarul activităților de disponibilitățile de timp ale acestora, de specificul activităților din comunitate, de posibilitățile de acțiune și interesele lor. În acest fel crește substanțial implicarea sistematică în viața școlii, a familiei, în interesul educării integrale și integratoare a elevilor.
Beneficiile obținute la nivelul fiecărui grup din relația școală-familie sunt:
Adunarea de informații;
Creșterea încrederii în sine și în celălalt;
Creșterea stimei de sine și a respectului față de celălalt.
În cadrul acestei teze voi analiza relația școală-familie prin prizma scurtei experiențe pe care am avut-o la practică. În opinia mea, comunicarea prin diferite modalități cu părinții, reprezintă principala modalitate de rezolvare a problemelor apărute. O bună comunicare școală-familie, este condiția esențială a succesului, în scopul motivării elevilor pentru învățare și al creșterii interesului lor în această direcție. Educația este o acțiune la care își dau concursul școala, familia, întreaga societate. Colaborarea între toti factorii educaționali, în primul rând între scoală și familie este stringentă. Școala nu-și poate realiza pe deplin sarcinile, dacă nu cunoaște condițiile familiale de muncă și de viață ale elevilor. Părinții nu pot cunoaște pe deplin psihologia copilului lor, daca nu află și modul lui de comportare în condițiile școlare. De asemenea profesorul trebuie să cunoască mediul familial al elevului, condițiile în care trăiește și învață, felul în care este educat, modul în care relaționează în familie. Activitatea de acasă este o continuare a activității pedagogice de la școală și invers – activitatea de la școală este o continuare a activității de acasă.
Modalitățile prin care eu păstram legatura cu parinții erau:
ședințele planificate cu parinții;
ședințele neplanificate și organizate ori de câte ori era necesar;
întâlniri față în față cu părinții ori de câte ori aceștia, sau eu, consideram că e necesar;
convorbiri telefonice frecvente;
carnetul în care notam comportamentul zilnic al elevilor;
prezența membrilor familiei la orele opționale;
atunci când situația o impunea, sau la cererea acestora;
prezența la serbările organizate;
participarea parinților la unele activități extracurriculare;
stabilirea activităților extracurriculare împreună cu părinții;
La ședințele cu părinții, organizate lunar, se discută în primul rând situația la învățătură, stabileam împreună cu părinții modul de lucru acasă al elevilor, modalități de remediere a situției la învațătură a elevilor care întâmpină dificultăți de învățare. De asemenea se discutau problemele de disciplină în cadrul activităților educaționale, iar părinții sugerau modalități de a acționa, ei cunoscând mai bine metodele prin care, împreună, puteam corecta atitudinea copiilor față de activitățile educaționale .
Ședințele neplanificate cu părinții le organizam ori de cîte ori apareau situații noi, probleme care trebuiau comunicate sau dezbătute;
Prin întâlnirile față în față cu părinții, soluționam împreună problemele a căror rezolvare nu se impunea a se face în ședințele cu părinții, ci priveau personal familia acestora;
Prin intermediul convorbirilor telefonice comunicam familiei problemele noi aparute, problemele care presupuneau rezolvare rapidă, sau eram contactată de parinți.
Fiecare elev dispunea de un carnețel în care notam zilnic comportamentul elevilor în timpul activităților, la lecție. Comportamentul bun îl notam printr-o față zâmbitoare, iar comportamentul rău printr-o față tristă. De asemenea, atunci când consideram necesar, notam în ce a constat comportamentul inadecvat. Părinții semnau zilnic carnețelul elevilor și astfel știau cum s-au comportat elevul în acea zi. Atunci când adunau cinci fețe zâmbitoare consecutiv în carnețel, elevii primeau câte o recompensă. În cazul în care erau prea multe însemnări negative în carnețel, părinții erau invitați la școală pentru a gasi împreună soluții.
Părinții acelor copii care ridicau probleme de comportament în timpul activităților erau invitați să participe la activități pentru a observa comportamentul acestora. De asemene ușa era deschisă pentru oricare din membrii familiei care doreau să asiste la ore, la activități, să-i vadă pe copii în activitate;
Părinții participau la serbările organizate, la activitățile extracurriculare, la excursiile organizate. Unele activități extracurriculare erau realizate împreună cu parinții (ex. de Crăciun-colinde împreună cu părinții, confecționare de felicitări, excursii în împrejurimi, excursii la locurile sfinte din Moldova).
Voi prezenta câteva beneficii ale comunicării școală- familie, avantaje pentru toți cei angajați în acest proces.
Astfel, avantajele pentru elevi sunt:
vor dobândi o atitudine pozitivă față de școală;
vor obține rezultate mai bune la învățătură;
vor avea o frecvență mai bună la ore;
se va diminua numărul abaterilor disciplinare;
Avantajele pentru părinți sunt:
o mai bună înțelegere a sistemului școlar;
o mai mare încredere în rolul de părinte;
o mai bună impresie în fața profesorului;
prin comunicarea cu profesorul vor ști cum să îndrume copilul în efectuarea temelor, în pregătirea suplimentară de acasă;
prin comunicarea față în față se vor lămuri mai clar problemele apărute;
Avantajele pentru profesori:
conduită îmbunătățită;
o mai mare apreciere din partea părinților;
relații părinte – profesor mai apropiate;
rezultate mai bune ale elevilor;
De asemenea școala trebuie să caute o cale de comunicare, de motivare, a acelor familii care nu se interesează de situația elevului, să găsească o madalitate de a-i implica pe aceștia în activitatea extracurriculară. Eu încercam prin discuțiile cu părinții să scot în evidență calitățile elevului, punctele forte ale acestuia, să stabilim împreună felul în care putem acționa pentru a dezvolta aceste calități. Apoi încercam să mențin constant legătura cu aceștia, să le comunic progresele făcute.
Consider că relația școală-familie e o relație necesară. Este o sarcină a școlii, a profesorului, în special, să identifice situațiile “dificile” din famiile elevilor, să dirijeze strategiile educative în favoarea elevului și mai ales să conștientizeze faptul că relația de parteneriat scoală – familie este determinantă în obținerea performanțelor școlare, patticiparea în activitățile extracurriculare..
Parteneriatul – factor de interes în activitățile extracurriculare
Activitățile exracurriculare se pot realiza de către cadrul didactic și clasa sa sau de către cadrul didactic în echipă cu o altă persoană. Parteneriatul poate servi la sporirea gradui de interes din partea elevilor, a profesionalismului activităților realizate, a realizării unei evaluării mai obiective și unor decizii mai adecvate de derulare a activităților proiectate.
Persoanele din echipa de conducere a activităților extracurriculare își pot acorda reciproc asistență în pregătirea și derularea acestor activități. Pentru a evita improvizația, parteneriatul trebuie pregătit (prelucrare E. Cocoradă, 2003):
se identifică și stabilesc posibilele echipe de realizarea a activităților extracurriculare. Nu este vorba de echipe care să rămână în aceeași formulă ci, de echipe care se formează secvențial pentru anumite activități, pe o anumită perioadă de timp limitată;
se proiectează activitatea, se stabilesc obiectivele, strategiile și se pregătesc materialele necesare;
se marchează momentele de „intrare în scenă” a fiecărui partener din echipa de realizarea a activităților extracurriculare;
se stabilește un sistem de comunicare, consultare rapidă pentru rezolvarea unor probleme neprevăzute între partenerii din echipa de realizarea a activităților extracurriculare;
se desfășoară activitățile și se evaluează împreună de către partenerii din echipa de realizarea a activităților extracurriculare;
Dificultățile în derularea activităților extracurriculare provin din (prelucrare E. Cocoradă, 2003):
obiectivele activităților extracurriculare neproiectate în comun de partenerii educaționali;
incompatibilitatea stilurilor dintre partenerii din echipa de realizarea a activităților extracurriculare;
probleme de interpretare a situațiilor apărute, de sincronizare a comportamentelor în echipă;
monopolizarea activității de către cadrul didactic în detrimentul invitatului;
invitatul nu reușește să capteze interesul elevilor, compromițând activitatea.
3. DIMENSIUNI DE EVALUARE A MANAGEMENTULUI ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE LA ELEVII DIN învățământul GIMNAZIAL
3.1. Investigații experimentale privind organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare la elevii din învățământul gimnazial
Experiment de constatare
Rigorile metodologice ale experimentului pedagogic a revendicat selectarea optimă a metodelor de diagnostigare și satisfacerea anumitor etape de desfășurare:
1. Observarea stării inițiale (constatarea);
2. Modificarea acestei stări (formarea);
3. Observarea consecințelor modificării (validarea).
Cercetarea întreprinsă este una practic aplicativă din perspectiva utilității și eficienței concluziilor obținute. De asemenea cercetarea a avut și o dimensiune ameliorativă deoarece a vizat inclusiv identificarea unor modalități prin care diferitele tipuri de activități extracurriculare pot fi planificate și desfășurate.
Supozițiile înaintate la etapa de constatare a cercetării relevă faptul că cunoașterea modalităților de organizare a activităților extracurriculare, ne v-a da posibilitatea să determinăm și să organizăm un management eficient de organizare și desfășurare a activităților extracurriculare.
Scopul experimentului de constatare rezidă în determinarea metodelor de organizare și desfășuare a activităților extracurriculare ce duc la petrecerea înteresantă și plăcută a timpului liber.
Obiectivele experimentului de constatare:
O1–Determinarea metodelor și procedeelor ce generează organizarea și desfășurare a activităților extracurriculare;
O2- Stabilirea tipurilor și specificul manifestării activităților extracurriculare;
O3–Identificarea unor modalități manageriale de organizare și desfășutare a activităților extracurriculare;
Organizarea experimentului de constatare: Studiul s-a realizat pe parcursul anului școlar 2019-2020 în baza experimentului organizat asupra eșantionului a câte 15 elevi din Cenrtu de Creație a Copiilor din Cantemir grupă experimentală (cerul tricotarea cu andrele) și clasa de control (cercul mîni dibace) a Centrului de Creație a Copiilor din Cantemir și a părinților.
Metodele și procedeele experimentale: Pentru realizarea obiectivelor înaintate au fost aplicate mai multe metode care au facilitat cunoașterea elevilor incluși în experiment în diverse activități și ne-au permis să obținem tabloul real al activităților extracurriculare organizate cu elevii.
Alegerea corectă a metodelor, accesibilitatea și simplitatea lor a permis investigarea funcțiilor intelectuale, afectiv-volitive, al influenților de mediu școlar, familial și extrafamilial care duc la planificarea și desfășurarea corectă a activităților extracurriculare.
Experimentul de constatare a inclus aplicarea unor asemenea metode ca:
1. Observarea psihopedagogică;
2. Convorbiri individuale și de grup;
3. Chestionarele.
1. Observarea psihopedagogică a constat în urmărirea sistematică a activităților extracurriculare așa cum se desfășurau ele în condiții obișnuite. Această metodă a fost folosită în toate etapele cercetării și a însoțit celelalte metode utilizate, oferind date suplimentare în legătură cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate.
Aplicarea observației psihopedagogice a presupus respectarea unor cerințe cum ar fi:
a) Elaborarea prealabilă a unui plan de observație cu precizarea obiectivelor ce vor fi urmărite, a cadrului în care sa desfășurat, a instrumentelor necesare pentru înregistrarea datelor.
b) Consemnarea imediată a datelor observației, fără ca cei observați să-și dea seama de acest lucru. În acest sens, s-a folosit diferite instrumente, cum ar fi fișa sau foaia de observație pe baza cărora sa întocmit protocolul observației.
c) Crearea condițiilor pentru a nu altera desfășurarea naturală a fenomenelor observate.
d) Efectuarea acelorași observații în condiții și împrejurări variate ce ne-a oferit posibilitatea confruntării datelor obținute. Concordanța sporește veridicitatea observației.
Observația psihopedagogică permite participarea elevilor în organizarea și defășurarea activităților extracurriculare, oferind mai ales date de ordin calitativ. În schimb, un dezavantaj al observației îl constituie faptul că este nevoie de așteptat intrarea în funcțiune a fenomenului studiat,
Pentru realizarea obiectivelor propuse, am folosit observația sistematică, urmărind participarea elevilor în activitățile extracurriculare desfășurate, iar datele au fost consemnate în fișa de observație.
Indicatorii observaționali au fost notați în fișă prin:
XX – participărea elevilor în majoritatea activităților;
X – participărea elevilor în unele activități;
O – participarea elevilor rar în activitate.
Tabelul 3.1. Fișa de observație a participării elevilor în cadrul activităților extracurriculare.
Conform observației sistematice asupra implicării elevilor în cadrul activităților extracurriculre am observat că anumite date sunt general valabile, și anume tendința de a se împlica cu plăcere în unele activități extracurriculare fie sub îndrumarea părinților, a profesorilor sau din propria dorință în urma căruia elevii au anumite avantaje.
Indiferent de situație în timpul activităților, elevii se manifestă respectuoși, prietenoși cu colegii, folosind un limbaj decent, politicos, în majoritatea cazurilor.
Am remarcat faptul că elevii apelează la îndrumările cadrului didactic, și se supun deciziilor acestuia indiferent de cât de bine s-a investigat situația dată. De asemenea am constatat că elevii povestesc acasă despre activitatea lor în cercuri, iar familia acesteia asistă la activitățile desfășurate.
Cu privire la neparticiparea elevilor în cadrul activităților extrcurriculare
am obținut următoarele cauze: divergențe de opinii, divergențe de natură sentimentală, neînțelegeri legate de unele activități școlare, din cauza diferitelor valori morale, sociale, părinți plecați peste hotare, copii lăsați în grija buneilor etc.
2. Convorbiri individuale și de grup
Convorbirea ca metodă psihopedagogică este o discuție angajată între cercetător și subiectul investigat. Spre deosebire de alte metode prin intermediul cărora investigăm interesele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a elevilor, a invențiilor ce stau la baza activităților extracurriculare, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor subiectului studiat.
Marele avantaj al convorbirilor este că permite recoltarea multor informații în timp relativ scurt, iar dezavantajul constă în subiectivitatea subiectului sau în lipsa sa de receptivitate.
În urma convorbirii cu elevii ce nu participă la activitățile extracurriculre pe baza planului de întrebări am remarcat că unii elevii evită activitățile extracurriculare, dar sunt acei elevi rămași în urmă la învățătură, care provin din familii dezorganizate, a căror părinți sunt plecați peste hotarele țării sau nu-i interesează participarea lor în activitățile extracurriculare. De asemenea am examinat cu atenție răspunsurile date de elevi, ei se ceartă între ei din diverse motive, cum ca articolele ei sunt mai frumoase, au prezentat mai bine activitatea, au confecționat mai original mărțișorul și altele. Cred că dacă conducătorul ar interveni la moment cu explicațiile necesare, atunci frecvența elevilor ar crește semnificativ.
Elevii contestă autoritatea și deciziile cadrelor didcatice, chiar apelează la ei pentru soluționarea diferitor situații neprevăzute. Ei informează părinții de cele petrecute în timpul activităților, oricum ar fi părintele este subiectiv când vine vorba de copilul său implicat în problemă. Părinții cointeresați îi sfătuiesc pe copiii lor să se implice în activitățle defășurate în carul instituției, să fie prietenoși, să se susțină reciproc.
3. Chestionarul reprezintă o succesiune logică de întrebări scrise sau orale cu privire la problema studiată, aranjate într-o anumită ordine prin care se urmărește obținerea de informații despre aceeași problema de la un număr cât mai mare de subiecți.
Aplicarea chestionarului a presupus parcurgerea a mai multor etape:
stabilirea obiectului chestionarului – documentarea problemei;
formularea ipotezei cercetării;
determinarea subiecților chestionarului;
eșantionarea subiecților chestionați;
alegerea metodelor de administrare a chestionarului;
analiza rezultatelor obținute în raport cu obiectivele formulate;
redactarea raportului final.
După delimitarea problemei de cercetare sa folosit chestionare pentru elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir, urmând, după prelucrarea datelor, să stabilim atât modalitățile de organizare a activităților extracurriculare, cât și rolul activităților elevilor implicați în activități.
Chestionarele au cuprins atât întrebări închise cât și deschise referitoare la:
Modul de desfășurare a activităților;
Rolul activităților elevilor implicați în activvități;
Manifestarea elevilor în activități etc.;
Primul a fost aplicat Chestionarul pentru elevi – 1 (Anexa 7)
Scopul aplicării: Tipurile de activități extracurriculare, modul de manifestare a elevilor în cercurile extracurriculare, rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevilor.
Chestionarul pentru elevi – 1 a fost realizat cu elevii celor 2 grupe a câte 15 elevi din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir grupă experimentală (cercul tricotarea cu andrele)
și grupa de control (cercul mâni dibace) și a părinților copiilor ce activează în această instituție, fără limită de timp, fără explicații suplimentare, fără discuții cu elevii asupra acestui subiect.
Rezultatele aplicării „Chestionarul pentru elevi – 1”
Tabelul 3.3. 2.La ce cercuri aplicative ați participat în instituție?
Tabelul 3.4. 3. Cît de des paricipați la măsurile organizate în cadrul instițuției?
Tabelul 3.5. 4.Alegeți locația unde considerați că ar trebuie să se desfășoare activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.6. 5. Cum considerați rolul activităților extracurriculare în instituție ?
Tabelul 3.7. 6. Cît de des trebuie să se organizeze activitățile extracurriculare în instituție?
Tabelul 3.8.7. Ați participat la activitățile de caritate organizate în instituție ?
Tabelul 3.9. 8. Ce activități extracurriculare vă plac cel mai mult?
Tabelul 3.10. 9. Te simți bine în cercul în care activezi?
Al doilea a fost aplicat Chestionarul pentru elevi – 2 (Anexa 8)
Scopul aplicării: evidențierea activităților, implicarea elevillor în activități, aprecierea rolului activităților în formarea personalității elevilor din învățămîntul gimnazial.
Rezultatele aplicării „Chestionarul pentru elevi – 2’’
Tabelul 3.11. 1.În ce cercuri extracurriculare ați dori să activați ?
Tabelul 3.12. 2.În ce măsură ești implicată în activtățile extracurriculare?
Tabelul 3.13. 3. Cum apreciezi rolul activităților extracurriculare în instituție?
Tabelul 3.14. 4. Cît de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare
în instituție ?
Tabelul 3.15. 5.Îți pace să activezi la activitățile extracurriculare din instituție ?
A fost aplicat chestionarul pentru părinți
Chestionarul pentru părinți – 3 (Anexa 9)
Scopul aplicării: evidențierea implicării părinților în activitățile organizate în cadrul instituției cît și în afara ei, a modului de desfășurare a activităților, aprecierea calității activităților desfășurate.
Tabelul 3.16. 1. Ați fost solicicitat de cadrele didactice să participați la activitățile
organizate în instituție?
Tabelul 3.17 2. Sunteți multumiți de nivelul activtăților extracurriculare desfășurate în instituție?
Tabelul 3.18 .3. La ce fel de activități extracuriculare doriți să, fie implicat copilul dumnevoastră?
Tabelul 3.19. 4. Ați paricipat la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție
Tabelul 3.20. 5 . Ați fost consultat la ce tipuri de activități extracurriculare sau desfășurat în instituție ?
Tabelul 3.21. 6. Cît de des se organizează activitățile extracurriculare în instituție?????
Tabelul 3.22. 7. Contribuiți financiar la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție?
Tabelul 3.23.8.Cît de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare organizate în instituție?
Tabelul 3.24.9.Activitățile extracurriculare desășurate au fost adecvate nevoilor și vîrstei copilului dumnevoastră?
Tabelul 3.25.10. Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.26. 11. Sugerați cîteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde necesităților copilului dumnevoastră?
A fost aplicat chestionarul pentru părinți
Chestionarul pentru părinți – 4 (Anexa 10)
Scopul aplicării: Evidențierea necesității implicării copiilor lor în activitățile organizate în cadrul instituției cît și în afara ei, a modului de apreciere a colaborării elevilor cu conducătorii cercurilor, necesitatea contribuțiilor financiare pentru activități.
Rezultatele aplicării „Chestionarul pentru părinții– 4”
Tabelul 3.27. 1. Ce activități îi plac copilului dumnevoastră?
Tabelul 3.28. 2. Copilul dumneavoastră se duce cu plăcere la activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.29. 3. Considerați că este necesar că copilul dumneavoastră să participe
în activitățile extracurriculare ?
Tabelul 3.30. 4. Considerați că sunt necesare contribuiți financiare în activitățile extracurriculare ?
Tabelul 3.31.5. Ați prezentat sugestii cadrelor didactice pentru înbunătățirea activităților extracurriculare?
Tabelul 3.32. 6. Cum apreciați colaborarea copilului dumneavoastră cu conducătorii
activităților extracurriculare ?
Tabelul 3.33.7. Cum considerați rolul activităților extracurriculare în educația copilului dumnevoastră?
Concluzii la experimentul de constatare
Cercetarea realizată la etapa de constatare a permis identificarea tipurilor de activități, a implicării elevilor în activități, a părinților precum și identificarea unor modalități de planificare și desfășurare a activităților, a modului de apreciere a desfășurării activităților.
Organizarea, conținutul și metodica cercetării de constatare au fost concepute pornind de la observările psihopedagogice și realitățile empirice asupra organizării și desfășurării activităților extracurriculare.
Modalitățile de manifestare în timpul activităților extracurriculare.
În majoritatea cazurilor se exprimă prin: iscusință, dibăcie, bucurie, creativitate, onestitate, comportament adecvat.
Răspunsurile obținute în cadrul chestionarelor de la etapa de constatare ne oferă suficiente informații semnificative și apreciabile despre organizarea și desfășurarea activităților axtracurriculare la elevii din Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir, grupa experimentală (cercul tricotarea cu andrele ) implicați în experimentul psihopedagogic și a părinților.
Datele caracteristice colectate printr-o formă individuală, directă, flexibilă ne-au dat posibilitatea de a obține răspunsuri reprezentative cu o rată mai ridicată la fiecare întrebare, aflând detalii referitoare la formele de activități extracurriculare, modul cum elevii se implică în activități, ce activități le plac cel mai mult, la ca activități au participat. Analizând rezultatele observării psihopedagogice, a convorbirilor individuale și de grup, a chestionarelor aplicate, sa stabilit că
Elevii determină tipurile de activități extracurriculare, rolul activităților, aleg locația unde se desfășoară activitățile,cît de des participă la activitățile organizate, rolul activităților în formarea personalității elevilor, care se desfășoară în Centrul de Creație a copiilor din Cantemir.
cauzele ce generează neimplicarea elevilor în activități
sunt:
ambiguitatea sarcinilor, cerințelor;
percepții diferite ale realității;
interese diferite, care determină explicații și preocupări diferite;
alterarea nevoilor psihologice: respectul de sine, liniștea interioară, afecțiunea etc.,
slabe rezultate școlare.
Toate aceste cauze surprind cu atât mai mult cu cât majoritatea elevilor la care au fost identificate sânt normali sub aspectul dezvoltării sale fizice, psihice și intelectuale.
De asemenea, putem să constatăm că indiferent de forma concretă de manifestare, unii elevi fie că caută să li se atragă atenția, fie că vor să dobândească un anumit statut, fie că vor să se răzbune ori să indice o imposibilitate de adaptare.
Cercetarea noastră demonstrează că lucrurile acestea se întâmplă datorită interacțiunii comunicative slabe, insuficiente.
Activitățile extracurriculare pot ține elevii departe de școală, având un impact serios asupra calității vieții elevilor și asupra dezvoltării lor. Cu cât copilul nu este implicat în activități cu atât lumea îi pare neclară, mai dezorganizat.
Eleviii ce nu participă în activități prezintă un risc mare de performanță școlară de nivel scăzut, absenteism, tentați să-și neglijeze îndatoririle școlare sau să adere la grupuri cu activitate delincventă.
Contactul comunicativ insuficient dintre elevi-elevi, elev-profesor, elev-părinte dar și problemele clasei, școlii, lipsa de perseverență, sârguință și dăruire pentru studii, absenteismul, tendința exagerată pentru distracție (jocuri), ca și unele greșeli educative, explică în bună măsură această realitate neplăcută.
Rezultatele obținute în cadrul experimentului de constatare ne-a dat posibilitatea să identificăm cele mai frecvente forme și cauze ale activităților extacurriculare la elevii din grupa (cercul de tricotarea cu andrele). Deoarece tocmai la această vârstă, 10-15 ani aceste formele și cauze se manifestă cel mai frecvent, mai ales în mediul școlar (dar și cel familial și extrașcolar) ca apoi să se restructureze și să se modereze sau chiar să se diminueze.
Studiul privind satisfacția părinților cu privire la activitățile extracurriculare desfășurate în anul școlar 2018-2019
Părinții sunt principalii colaboratori și parteneri ai gimnaziului M Sadoveanu și a copiilor ce activază în Casa de Creație a Copiilor din Cantemir în ceea ce privește educația copiilor – o legatură deosebită între profesori și părinți va duce la o relație deosebită între elevi și profesori. Participarea părinților la unele activități ce se organizează în instituție ( șezători, vizite, excursii, activități comune, expoziții ale copiilor) și chiar implicarea acestora în organizarea, desfășurarea lor le vor permite o mai bună cunoaștere a particularităților propriilor copii, a dificultăților pe care aceștia le întâmpină în activități. Părinții pot da o mână de ajutor efectiv în instituție. Trebuie să utilizăm aptitudinile deosebite ale părinților. Pentru a vedea în ce măsură am implicat părinții în activitățile extracurriculare desfășurate în instituția noastră și ce impact au avut acestea am aplicat un chestionar (Anexa nr.3și nr 6 ) unui număr de cîte 15 părinți a elevilor din grupa experimentală (cercul tricotarea cu andrele) și grupa de control (cercul mâni dibace). În același timp, prin acest chestionar părinții au avut posibilitatea de a propune noi tipuri de activități care să fie incluse în planul de activități extracurriculare pentru anul școlar 2019-2020. Din părinții intervievați 10 sunt implicați în mod activ în activitatea instituție, fie ca președinți de comitete de părinți, fie ca membri.
Interpretarea răspunsurilor la întrebările cu privire la:
Participarea părinților la activitățile extracurriculare sunt expuse în anexele 5 și 6.
La întrebarea: „Ca părinte, ați fost solicitat de cadrele didactice de la grupă să participați la activitățile extracurriculare organizate?”, au răspuns cu „Da”10, cu NU „5”, răspuns care ne confirmă faptul că părinții au fost invitați să participe la activitățile extracuriculare desfășurate atât la nivel de instituție cât și la cele organizate în afara instituției.
La întrebarea “Ați participat la activitățile extracurriculare organizate în instituție” răspunsurile au fost următoarele: au răspuns cu „Da” 9, cu„ Nu” 6.
Analizând tabelul de mai sus ( Tabel nr.3 și nr 4 ), putem observa că mai mult de 60% din părinții intervievați au paticipat la activtățile la care au fost invitați. Dintre activitățile la care au participat, putem enumera următoarele:
Serbări de Crăciun, 8 Martie, Ziua ușilor deschise, 1 Iunie – ziua copiilor, concursuri, etc. Părinții care nu au participat la acțiunile propuse au motivat lipsa prezenței lor prin faptul că programul nu le permite să absenteze de la serviciu.
2. Frecvența desfășurării activităților extracurriculare
La întrebarea : ”Cât de des se organizează activitățile extracurriculare la clasa copilului dumneavoastră?”, răspunsurile obținute au fost următoarele
-o dată pe lună – 40%
La întrebarea:”Cât de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare la clasa copilului dumneavoastră?”, răspunsurile obținute au fost următoarele:
-o dată pe săptămînă – 60%
Am observăm faptul că, marea majoritate a părinților (94,23%) sunt de acord ca activitățile extracurriculare pentru anul școlar 2019-2020 să se desfășoare cu o frecvență de o dată pe săptămînă așa cum s-au desfășurat și în anul școlar 2018-2019.
3. Consultare cu privire la tipurile de activități desfășurate și locația acestora
La întrebarea :„Ați fost consultat cu privire la ce tipuri de activități extracurriculare s-au desfășurat la clasa copilului dumneavoastră?”, 100% din părinții intervievați au confirmat faptul că au fost consultați cu privire la acest aspect.
La întrebarea:” Activitățile extracurriculare desfășurate au fost adecvate nevoilor și vârstei copilului dumneavoastră?”, răspunsurile părinților au fost următoarele: au răspuns cu „Da”67%, cu NU „33%”,
Putem observa, faptul că marea majoritate a părinților consideră că activitățile programate au răspuns nevoilor copiilor din instituție.
La întrebarea „Vă rugăm să sugerați câteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde nevoilor copilului dumneavoastră:”, s-au primit de la părinți următoarele propuneri de activități extrașcolare:
Excursii
Activități de socializare cu alți copii
Vizită la Grădina Zoo din Chișinău.
Jocuri la aer liber.
La întrebarea ” Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile ”, părinții au optat pentru desfățurarea acestora în instituție.
4. Concluzii
În funcție de rezultatele obținute în urma aplicării
„Chestionarului cu privire la activitățile desfășurate în anul școlar 2018-2020” se va întocmi Planificarea activităților extrașcolare pentru anul școlar 2019-2020.
Pentru întocmirea Planificării activităților extrașcolare pentru anul școlar 2019-2020 se va ține cont de următoarele aspecte:
Organizarea evenimentelor, cum ar fi Serbările desfășurate cu ocazia diferitelor sărbători (Crăciun, 8 Martie, sfârșit de an școlar, Ziua ușilor deschise) să fie cuprinse și în calendarul pentru anul școlar 2019-2020 deoarece au avut un impact major asupra părinților
Activitățile să fie programate cu o frecveță de 1 activitate pe lună, această frecvență fiind considerată optimă de marea majoritate a părinților
Activitățile să se desfășoare atât în instituție cât și în afara ei. Propunerile de activități extracurriculare propuse de părinți să se regăsească în Planificarea activităților extrașcolare pentru anul școlar 2010-2020, respectiv:
Excursii
Plimbări în parcurile din apropierea instituției și nu numai
Activități sportive
Vizită la Grădina Zoo din Chișinău
Activități de socializare cu alți copii
Activități pentru îngrijirea mediului
Activitățile să fie alese cu mare atenție luând în considerare particularitățile de vârstă și de diagnostic ale copiilor.
Să se planifice activități care să favorizeze incluziunea copiilor cu CES în comunitatea locală.
3.2. Aplicarea strategiilor educaționale pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare
Experiment de formare
Cunoașterea stategiilor și specificului managementului activităților extracurriculare
la elevii din învățămintul gimnazial, ne da posibilitatea să organizăm corect procesul educațional pentru dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor.
Scopul experimentului de formare constă în determinarea strategiilor și aplicarea unui program de activităților extracurriculare la elevii din învățămintul gimnazial.
Obiectivele experimentului de formare:
O1. – Stabilirea strategiilor educaționale pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare cu elevii din învățămintul gimnazial;
O2. – Elaborarea și aplicarea activităților extracurriculare cu elevii din învățămintul gimnazial;
O3. – Analiza particularităților specifice managementului activităților extracurriculare cu elevii din învățămintul gimnazial.
Experimentul de formare a fost organizat în perioada octombrie – decembrie 2019, fiind aplicat asupra a 15 elevi din Centru de Creație a Copiilor din Cantemir drupa experimentală (cercul tricotarea cu andrele).
Proiectarea și aplicarea strategiilor educaționale pentru activitățile extracurriculare la elevii din învățămîntul gimnazial au rezultat din fundamentele teoretice ale lucrării.
Strategiile educaționale prefigurează traseul metodic pentru abordarea unei situații concrete educaționale (în cazul nostru a activităților extracurriculare la elevii din învățămîntul gimnazial) pentru a preveni erorile, riscurile și evenimentele nedorite din activitatea educațională.
Strategiile educaționale includ un sistem complex și coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective. [ ]
Strategiile educaționale ocupa un loc central în cadrul activități educaționale, deoarece proiectarea și organizarea activităților se realizează în funcție de decizia strategică a cadrului didactic. Strategiile educaționale sunt concepute ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii procesului educațional, condițiile realizării, obiectivele și metodele vizate.
Tipuri de strategii educaționale aplicate:
strategii inductive, al căror demers educațional este de la particular la general;
strategii deductive al căror demers educațional este de la general la particular (invers față de cele inductive);
strategii analogice – cu ajutorul modelelor;
strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate și algoritmice propriu-zise;
strategii euristice – elaborarea cunoștințelor prin efort propriu de gândire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativității.
Propun câteva recomandări în timpul activităților:
Cadrul didactic trebuie să stabilească foarte clar, de la început, care sunt regulile în timpul activităților;
Să încurajeze elevii implicați în activități;
să intervină operativ în caz de încălcare a unei reguli de lucru cu ustensilele principale;
să creeze condiții de dialog, de lucrul în echipă;
să respecte regulile igienice în timpul lucrului;
Literatura de specialitate oferă o serie de modele care pot sprijini cu succes cadrul didactic în demersul său de management al activităților extracurriculare cu elevi, iată câteva modele:
– Modelul Canter. Acest model solicită de la cadru didactic să se manifeste pozitiv în toate situațiile, să formuleze reguli și așteptări clare, să-i ajute pe elevi să conștientizeze consecințele încălcării regulilor și să utilizeze stimulările adecvate.
– Modelul Fred Jones. În acest model, accentul este pus pe motivația elevului și pe comportamentul acestuia în sala de clasă. Sunt prezentate o serie de proceduri pentru îmbunătățirea eficienței profesorilor în gestiunea comportamentelor perturbatoare ale elevilor, astfel:
1. Folosirea sistemului de stimulente;
2. Sprijinul instrucțional pozitiv.
3. Elaborarea unui plan privind disciplina în grupă, sistemul de reguli și sistemul de stimulente.
– Modelul consecințelor logice presupune ca elevul să se autoevalueze și să prevadă consecințele încălcării regulilor din grupă.
La etapa de formare a fost aplicat un Program model de activități extracurriculare.
Am selectat activități extrașcolare dinamice, interesante care să satisfacă elevilor setea
de cunoaștere, care să le dea ocazia să trăiască emoții puternice;
Se deosebesc în funcție de: locația unde se află, modul de realizare, forma, timpul acordat, instituțiile și persoanele implicate;
Am tinut seama de interesele și dorințele, de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Mi-am propus ca prin activitățile extracurriculare organizate:
Să restabilesc și întăresc respectul comunității față de școală și oamenii ei;
Să valorific parteneriatul școală-familie-comunitate;
Să dezvolt atitudini și comportamente democratice la elevi:
Să stimulez spiritul de întrajutorare și solidaritate de grup, spiritul civic, dar și capacitatea de a rezolva în mod responsabil probleme;
Să dezvolt un climat prietenos în grupă și școală.
Program model de activități extracurriculare.
Aplicarea programului sa realizat printr-o combinație de elemente și concepte teoretice însoțite de activități practice și exemplificări din viața reală.
Activitățile educaționale desfășurate cu elevii au inclus discuții, jocuri la aer liber, teste, simulări ale unor situații reale, ședințe ale cercurilor pe interese, omagierea elevilor, parteneriate, diverse concursuri, vizite la mănăstiri, la muzee, drumeții etc.
Un accent deosebit s-a pus pe încurajarea lucrului în echipă.
În perioada practicii la Centrul de Creație a Copiilor din Cantemir am organizat: 1.Activitatea Serbarea „Te omagiem copile drag“
Scopul – elevii vor conștientiza importanța cooperării în echipă și exprimarea activă a discursurilor.
Desfășurarea:
1. Înainte de începerea activității, au fost pregătite cadourile, diplome, flori, pentru fiecare omagiat, dulciuri.
2. Omagiații au fost invitați și rugați să stea în jurul unei mese.
3. Cuvînt de felicitare are doamna directoare, masterandă, elevii
4. Jocuri distractive, concursuri.
Concluzii: În astfel de activități problema este că elevii discută cu părinții, se împrietenesc, recită poezii, dansează. Unica posibilitate de urmat este adoptarea unei atitudini de cooperare și înțelegere, ajutor reciproc.
Sau discutat următoarele întrebări :
1. Cum vă-ți simțit când a-ți fost invitat în față grupului?
2. Ce roluri au adoptat colegii în timpul desfășurării activității ?
2. Activitatea Serbarea „ Bucuriile iernii”
Scopul : Familiarizarea elevilor cu tradițiile și obiceiurile de iarnă.
Desfășurarea: Vorbesc elevilor că Crăciuniul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Nașterii Domnului, prilej de bucurie, pace și liniște spiritual, este o zi care doruim și primim multă iubire și căldură sufletească. Sărbătoarea Crăciunului este și sărbătoarea colindelor străbune care ne îndeamnă să păstrăm credința părinților, moșilor și strămoșilor noștri, Colindele ne aduc în suflet frumusețea copilăriei cu toate sentimentele trăite atunci, cîns eram noi colindători. Prin colinde se înbogățește orizontul spiritual al elevilor se dezvoltă gîndirea, capacitatea de memorare, se dezvoltă ritmul și auzul musical, se adîncesc sentimentele de prețuire pentru datele strămoșești.
Înainte de începerea activității, au fost pregătite în sania Mos Nicolaie cadouri pentru fiecare grupă .
Participanții au prezentat numerele artistice.
3. Fiecărei clase iau fost repartizate cadouri.
4. Elevii au fost invitați la dansuri
Concluzii: Această activitate le-au cultivat elevilor sensbilitatea față de frumos, le-au educat starea de emotivitate. Descoperirea talentelor, a propriilor aptitudini le-a oferit elevilor posibilitatea descoperirii de sine, a valorii personale în competiții cu valoarea celorlalți.
În urma activității realizate, elevii împreună cu părinții sunt recunoscători profesorilor pentru munca depusă pentru organizarea și desfășurarea acestei sărbători. Elevii sunt surprinși de surprizele lui Moș Nicolaie. La sfîrșitul activități am adresat cuvinte de laudă la adresa elevilor și am mulțumit elevilor pentru participare, am invitat părinții să ia partea la un schimb de păreri, discuți libere. I-am felicitat cu sărbătorile de iarnă.( Anexa 11)
3. Activitatea Proiect De Parteneriat Educațional ,, Sărut Mîna Doctore’’
Subcompetențe:
Dezvoltarea unui stil de viață sănătos și sigur ;
Manifestarea unei atitudini resonsabile față de protecția propriei sănătăți
Obiective Operaționale
O1-Să argumenteze importanța sănătății pentru viața omului;
O2-Să selecteze obiectivele necesare îngrijirii corpului.
O3- Să formuleze reguli de menținere a corpului sănătos .
O4-Să rezolve fișele de lucru în grup, respectînd timpul acordat .
O5-Să participe cu interes la toate etapele ședinței
Desfășurarea ședinței:
Pentru început propun elevilor să facă făță la trei provocări și să descifreze rebusul pentru a descoperi tema activității.
Copiii descoperă pe verticală cuvîntul Sănătate.
Cum credeți ce temă vom aborda astăzi?
Vă sugerez să descoperiți proverbul despre sănătate din planșă acroșată la panou asociind corespunzător silabele.
Se descoperă proverbul Sănătatea –comoara mea,
Solicit elevilor să propună și alte proverbe cunoscute despre sănătate.
Propun elevilor un Exercițiu de imaginație.
Cum miroase sănătatea ?
Ce sunet are?
Ce culoare are sănătatea?
Are loc prezentarea doctorilor, oaspeților și intervievarea acestora în cîteva trepte.
Elevii pun întrebări.
1. La ce vîrstă va venit ideea de a îmbrățișa această meserie?
2. Cine va susținut alegerea?
3. Povestiți o zi din viața dvs.
Dacă ar fi să propuneți un îndemn, un mesaj pentru cei ce doresc să îmbrățișeze această meserie, care ar fi el?
Invitații își expun discursul vis a vis de importanța modului sănătos de viață.
Elevii continuă prin intermediul jocului eu încep jocul, tu continui.
(s-au spălat pe dinți, au grijă de corpul lor, au făcut gimnastică, aerisesc zilnic încăperea, periază haina, mănîncă potrivit).
Prezint informația
Știați voi oare că….în ppt
Propun eleilor lucrul în grup
Grupul 1
De ce se înbolnăvesc copii ?
Ce să facem să evităm înbolnăvirile?
Grupul 2
Acrostih pentru cuvîntul sănătate
Grupul 3
Restabiliți poverbele scrise pe panou
Grupul 4
Pe petalele florilor enumerați obiectele care vă ajută să vă mențineți corpul curat iar pe frunze activitățile care ne ajută să ne menținem sănătosi
Grupul 5
Extrageți cuvintele ce arată produsele sănătoase scrise pe panou, continuiați cu produsele alimentare ce ne ajută să fim sănătoși.
Grupul 6
Numiți activitățile pe care e bine să le practicăm pentru a fi sănătoși ?
În coninuare urmează jocul așa DA așa NU.
Activitatea se încheie cu un cuvînt de mulțumire
Concluzie. Elevii au rămas foarte mulțumiți la această activitate și au înțeles că sănătatea nu înseamnă numai absența bolii, ci un mod de viață echilibrat, elevii trebui să respecte regilile de ingienă personală și să se obișnuiască cu un regim rațional de alimentație corect.
4. Activitatea Proiect De Parteneriat Educațional ,,Modul sănătos de viață.’’
Obiective de referință:
1. Importanța nutriției în menținerea unui mod sănătos de viață
2. Formarea atitudinii pozitive referitor la modul sănătos de viață.
Obiective operaționle:
O1 Să explice împortanța nutriției pentru a-și menține corpul sănătos.
O2 Să -și alegă oportunități sănătoase privind folosirea corectă a alimentelor.
O3 Să poată alcătui corect pramida alimentară
O4 Să poată alcătui un meniu sănătos pentru o săptămină.
Stategii didactice:
Metode și procedee: conversația ghidată, priblematizarea, argumentarea, studiul de caz, scrierea liberă.
Materiale didactice: fișe, postere, cariocă.
Forme de organizare: activități frontale, individuale, în grup.
Desfășurarea activității:
Propun elevilor să alcătuiască cîte un cuvînt din literele aflate pe masă (fiecare echipă alcătuiește cuvîntul din literele propuse, pe poster scriu cuvintele descoperite de fiecare grupă)
Ce învățăm în urma acestei ședințe ?
1. Despre ce vom discuta astazi? (fișa cu tema ședinței se acroșează).
2. Ce fel de vitamine cunoașteți?
3. Alcătuiți o istorioară cu cuvintele obținute.
Propun elevilor întrebări
1. Numiți factorii unei creșteri sănătoase ?
2. Unde se întîlnesc aceste vitamine?
3. De ce trebuie să folosim corect produsele alimentare?
4. Dar cînd putem duce un mod sănătos de viață?
5. Ce-ați mîncat ieri?
6. Cum v-ați simțit?
7. Cine a făcut abuz de mîncare?
8. Dar cine sa alimentat slab?
9. Care a fost motivul?
10. Ce simți în organizăm cînd faci abuz de mîncare sau cînd te alimentezi insuficient?
11. Cum credeți de ce se întîmplă aceste cazuri ?
Propun elevilor un Joc didactic.
Desenați un produs alimentar. Scriți 5 calități ale acestui produs. Raportați prin analogie calitățile produsului alimentar cu ale voastre.
La ce folosesc cunoștințele despre vitamine?
1. Descoperiți și explicați enunțul ascuns (enunțul este scris pe fișă).
2. Alcătuiți un meniu pentru familia voastră, timp de o săptămînă, ținînd cont de cunoștințele acumulate.
3. Scrieți reguli de menținere a corpului sănătos (se lucrează în echipă circular folosind turul galeriei).
La finele ședinței împart fișa cu regulile de menținere a sănătății, copii complectează posterul cu noțiunile noi obținute.
Elevii înscenează poiezia Sănătate de la toate
Propun elevilor să rețină.
Rețineți.
1. Micul dejun mănîncă-l singur, masa de prînz împarte-o cu prietenii, iar masa de seară dă-o dușmanului.
2. Să învățăm a ne proteja propria sănătate și a celor din jur.
3. Sănătatea este cea mai mare bogăție pe care o are omul. De propria sănătate sîntem reponsabili în primul rînd noi înșine.
Concluzii.
Elevii au participat activ la această ședință, au recitat poiezii, au lucrat în grup, au înțeles că cel mai important este să se alimenteze sănătos deoarece” Într-un corp sănătos, o minte sănătoasă”.
Elevi au reținut:
1. Alimentația corectă contribuie la menținerea sănătății
2. Să respecte normele sanitare ingienicela consumarea bucatelor
3. T e vei așeza la masă numai după ce te-ai spălat pe mâni
4. Alimentele consumate trebuie să fie proaspete, sau preparate ingienic, în vase curate
5. E bine să iei masa, fiecare zi la aceeași oră
6. Nu mînca stînd în picioare sau în grabă, deoarece stomacul tău face un efort prea mare și se poate înbolnăvi.
7. Cît timp mănînci, nu citi, nu privi televizorul, nu vorbi și nu bea apă sau suc.
8. Nu mînca prea mult la o singură masă ca să nu-ți obosești stomacul.(Anexa 12)
5. Activitatea Concursul ,, Toamna aurie ’’ (Anexa 13)
Scopul : Cultivarea dragostei pentru natură și muncă
Obiectivele:
O1. Stimularea imaginației și a creativității.
O2. Dezvoltarea imaginației și a creativității.
O3. Dezvoltarea simțului esthetic.
O4. Stimularea creativitații și inventivității elevilor.
O5. Dezvoltarea abilităților de comunicare prin limbaj artistic.
O6. Stimularea creativității elevilor prin realizarea unor lucrări.
O7. Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din natură și viața cotidiană , valorificînd deprinderile de lucru însușite.
Desfășurarea: Elevii lucrează în grup
Elevii și-au demonstrat talentele în diferite domenii – arta vocală, dans, declamarea versurilor și gîndire logică.
Concluzii:
Concurenții s-au întrecut în originalitate, istețime și cunoștințe în diferite domenii. După finalizarea celor 3 etape, eleva cercului trioarea cu andrele Popovici Natalia a obținut victoria mult dorită. Felicitări tuturor participanților.
6. Activitatea Concursul ,,Un mărțișor în dar pentru cei dragi ’’(Anexa 14)
Scopul concursului :
Descoperirea și încurajarea capacității creative a copiilor în domeniul artelor decorative; valorificarea potențialului creativ prin realizarea unor lucrări, utilizând diverse materiale și tehnici adecvate la latitudinea imaginației; antrenarea copiilor într-un mediu competitiv și stimulativ.
Desfășuarea concursului
Copii s-au prezentat cu materialele și ustensilele necesare pentru confecționarea mărțișorului. În cadrul concursului, au fost realizate mărțișoare în diverse tehnici din toate tipurile de materiale (ață, mărgele, materiale naturale și sintetice, hârtie, etc.)
Evaluarea a fost făcută de un juriu format din specialiști de profil, care au apreciat originalitatea lucrării confecționate, tehnica de lucru și diversitatea materialelor utilizate, aspectul estetic al lucrării. Cele mai originale creații au fost premiate. Mărțișoarele realizate în cadrul concursului sunt expuse în sala Consiliului Raional Cantemir. Vă invităm să le admirați.
Activitatea 7. Concursul ,, Sărbătorilor pacale, Înconderea ouălelor ’’ (Anexa 15)
Scopul:
Dezvoltarea personalității elevilor prin promovarea tradiției și valorificarea tehnicii închistritului ouălor.
Obiective:
O1. Să afle lucruri inedite legate de ouăle roșii;
O2. Să deseneze modele tradiționale de închistrire a ouălor;
O3. Să cunoască materialele necesare închistririi ouălor;
O4. Să se familiarizeze cu tehnica de lucru;
O5. Trezirea interesului pentru arta populară;
O6. Să realizeze ouă încondeiate
Desfășurarea concursului. Am adus în clasa toate materialele necesare: chișițe, recipiente cu ceară, vopsele speciale și ouă, de lemn, deoarece nu necesita o foarte mare atenție mânuirea lor. Copiii au fost împărțiți pe grupe și, după ce au ascultat toate explicațiile și au văzut cum se folosește chișița, sau apucat nerăbdători de treabă. Mai întâi s-au străduit să deseneze cu ceară diferite simboluri pe ou: spicul de grâu, crucea, biserica, diferite flori, apoi au trecut la colorat. Și-au testat răbdarea și îndemânarea deoarece chișița e un instrument dificil de mânuit pentru niște novici în această artă. Au fost foarte implicați și atrași de activitate, încât, la final, nu voiau să plece acasă, ba chiar au mai primit și ajutor de la părinții care venit după ei. Toți au remarcat cât de ușor spui cuvintele ouă închistrite și cât de greu e să le realizezi.
Concluzii Copii și-au îmbogățit cunoștințele referitoare la arta încondeierii ouălor și obiceiurilor de Paști. Au învățat să mânuiască chișița și să lucreze cu ceară, împodobind ouă cu modele cu o adâncă simbolistică, inspirate din arta populară. Decorul de sărbătoare, straiele populare în care s-au îmbrăcat și atmosfera de muncă i-au făcut pe copii să trăiască clipe de neuitat, clipe dragi care i-au apropiat de arta populară, de tradiții.
8. Activitate,, Excursie la mănăstirea Orheiul Vechi, Saharna, Curchi, Căpriana ’’ (Anexa 16)
Scopul : Vizitarea locurilor istorice din Republica Moldova
Obiective:
O1. Stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea de locuri noi și pentru studiul naturii
O2. Creșterea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relațiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere și căldură sufletească, favorabil comunicării deschise unei bune socializări.
O3. Crearea unor reguli de comportament responsabil și împărțirea echitabilă între membrii grupului.
O4. Inițierea și desfășurarea de activități cu carater recreativ.
Desfășurarea activității
Organizarea activității pe etape:
Pregătirea excursiei (etapa tehnico-organizatorică):
Am stabilit împreună cu elevii participanți itinerariul excursiei, a obictivelor urmărite și a datei de desfășurare
Am colaborat cu părinții elevilor, acord pentru participare, sprigin de asigurarea transportului și a cazării. Am colaborat cu administrația instituției de învățămînt pentru avizarea pregatirei excursiei și obținerea aprobării de efectuare a excursiei de la Direcția Generală Învățămînt Cantemir.
Am calculat cheltuielile de deplasare și am stabilit costul excursiei, am comunicat costul și acceptarea binevolă de către toți participanții :
Am dus convorbiri asupra documentației, asupra traseului, obiectivelor turistice de vizitat și asupra tuturor caracteristicilor locurilor ce urmează a fi stabilite.
Am stabilit programul de desfășurare al excursiei, ora și locul de plecare/sosirea, graficul activităților pe intervale de timp, locul de cazare :
Am Întocmit un regulament de desfășurare al exursiei și l-am prelucrat, cu elevii participanți (pe bază de proces-verbal).
Desfășurarea propriu-zisă a excursiei:
Organizarea elevilor, împărțirea responsabilităților în grup,
Vizitarea locurilor turistice,
Colectarea de material didactic/informativ,
Organizarea de activități distractive
Valorificarea achizițiilor rezultate in urma desfășurării excursiei:
Întocmirea unui album documentar cu fotografii,
Determinarea marerialului botanic și zoologic colectat,
Întocmirea și completarea unor colecții didactice,
Înițierea unor discuții, dezbateri,exprimarea de impresii legate de excursia desfășurată,
Propuneri pentru excursii viitoare.
Concluzii
Elevii au rămas mulțumiți deoarece au cunoscut specificul arhitecturii mănăstirilor din Republica Moldova, au cunoscut tipul și decorul chiliilor și particularitățile peisajelui din jurul mănăstirilor, Formele mici ale arhitecturii, importanța lor practică și estetică carcterizează complexele monastice. Elevii au făcut fotosesie
Acivitatea 9. Drumeții ,, Ecxcursie la pădure ’’ (Anexa 17)
Scopul : Studierea ținutului natal
Qbiective :
O1. Dezvoltarea spiritului de observație,
O2. Fomarea deprinderilor de a colecta,ambala și și transorta materialul adunat în excrsie
O3. Formarea deprinderilor e a face însemnări pe parcursul excursiei
O4. Lărgirea orizontului didactic,realisînd legătura dintre teorie și practică
Desfășurarea ecxcursiei
Profesorul alege cea mai cunoscută zonă, stabilește traseul și duce evidența numarului de participanți, deleagă unele funcții părinților care ne însoțesc, dar și elevilor. Pe parcursul excusiei elevii dobîndesc informații și formează repezentări, trăiesc experiențe de învățare.
Concluzii
Ecxcursia dezvoltă simțul estetic, dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețea naturii, stimulează curiozitatea și spiritului de echipă. Elevii vor păstra în memorie unele momente ce pot fi de neuitat pentu tot restul vieții. Elevii sau întors acasă cu impresii plăcute.
10. Activitatea ,, Vizita la muzeul istoric, muzeul militar ’’( Anexa 18)
Scopul :
Familiarizarea elvilor cu obiecte din Marele Război pentru apărarea Patriei, cu panorama din incinta muzeului istoric
Obiective :
O1. Vizitarea obiectivelor turistice, complexul memorial al eroilor căzuți în marele război pentru apărarea Patriei
O2. Stimularea intereselor elevilor pentru cunoașterea de date despre istoria țări.
O3. Inițierea și desfășurarea de activități cu caracter recreativ relaxant.
O4. Valorificarea materialului cules pentru realizarea unor panouri informative cu scop ilustrativ și educativ de popularizare a acțiunii pentru trezirea interesului copiilor, pentru cunoașterea Patriei .
Desfășurarea activității:
Etapele de pregătire a excursiei
1. Proiectarea excursiei
2.Pregătirea teoretică și tehnică
3. Desfășurarea propriu –zisă a excursiilor
4. Evaluarea excursiei.
Se aduce la cunoștitnță elevilor intinerarul excursiei.
Regulile de comportament în autobuz, pe stradă, la masă, reguli de comportament în incinta muzeului.
Concluzii : Excursia contribuie la creșterea intereselui elevului pentru studiu, măresc orizontul istoric al elevilor, fac legătura dintre teorie și practică.
Elevul se manifestă sub o formă mult mai variată, în excursie între elevi se cultivă relații de grup, se dezvoltă spiritul de prietenie, de disciplină, se crează legături care se pot tranforma în prietenii de durată.Elevii sau întors cu cunoștințe vaste în domeniul istoriei.
11. Concursul ,,Talismanul anului-2020 ’’ (Anexa 19)
Scopul : Dezvoltarea creativității, imaginației, inovației
Desfășurarea:
Concluzii: Concursurile stimulează imaginația și gîndirea, oferă motivația atît de necesară în procesul de învățare și ajută la dezvoltarea talentelor, abilităților și cunoștințelor Concursurile școlare îi motivează pe elevi, îi ambiționează ca data viitoare să fie mai buni, îi ajută să-și cunoască nivelul și chiar să tragă un semnal de alarmă dacă ceva nu e bine. Aducem sincere felicitări elevilor invingători și le dorim succese pe viitor.
12. Activitatea ,, De Paște să fi mai bun’’
Scop : Crearea unei punți de legătură, solidaritate între copii și bătrînii din centru Concordia din localitate, dezvoltarea simțului civic.
Obiective:
O1. Să antreneze psihomotric elevii pentru creșterea performanțelor, autocontrol, concurență;
O2. Să dezvolte la copii capacități de muncă în echipă, de abordare interdisciplinară a unor teme;
O3. Să realizeze activități practice și să valorifice rezultatele obținute în sprijinul comunității;
Desfășurarea activității: Primăvara și-a făcut deja simțită prezența, vremea s-a mai încălzit, iar oamenii se pregătesc și ei de sărbătoarea Învierii Domnului. Sărbătorile sunt bucuria eleviilor, atât datorită numeroaselor pregătiri pe care le fac adulții ca să le întâmpine cum se cuvine, cât și datorită cadourilor pe care le primesc. Fața lor micuță se luminează de fericire, iar ochii lor limpezi și curați îți bucura sufletul. Simți și tu emoția lor și-ți aduci aminte de vremea în care erai și tu copil.
Concluzii: Serbarea organizată a făcut posibilă întâlnirea unui mare număr de elevi cu bătrînii din centru Concordia din loclitate. Întrecându-se unii pe alții și parcă pe ei înșiși, eleviii au dat frâu liber imaginației și au cântat, dansat și au spus poezii închinate primăverii și Învierii Domnului. Elevii au primit daruri de Paște cu generozitate de la gazde.
Educația extracurrriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Ca o continuare firească a orelor de curs, activitățile extracurriculare realizate cu elevii mei au atins obiective foarte importante ale procesului instructiv- educativ:
Dobândirea de noi cunoștințe în diverse domenii;
Educarea atitudinii copilului față de învățătură și față de școală;
Cultivarea respectului față de semeni și față de sine;
Educarea în spiritul dragostei față de natură și față de frumusețile Patriei;
Dezvoltarea și valorificarea capacităților creatoare ale elevilor;
Formarea unor deprinderi utile în viața de zi cu zi.
Concluzii la experimentul de formare:
Activitățile realizate în cadrul experimentului formativ au revendicat de la elevi o bună colaborare, luarea deciziilor în mod democratic, menținerea deschisă a căilor de comunicare, multă flexibilitate și perseverență, creșterea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relațiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere și căldură sufletească, favorabil comunicării deschise unei bune socializări etc.
Tehnicile aplicate pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare le-au antrenat elevilor așa calități ca: comunicarea activă, ajustarea tonului vocii într-o conversație, stimulează imaginația și gîndirea, creativitatea, oferă motivația atît de necesară în procesul de învățare, ajută la descoperirea talentelor, abilităților și cunoștințelor, le cultivă elevilor sensibilitatea față de frumos, descoperirea propriilor aptitudini, le oferă elevilor posibilitatea descoperirii de sine, a valorii personale în competiții cu valoarea celorlalți.
Implementând mai multe strategii formative am observat că la unele activități elevii depuneau efort, fiind destul de interesați de rezultatele obținute. În timpul experimentului de formare elevii au fost învățați să se folosească de anumite mijloace pentru a-și dezvolta și organiza particularitățile sale individuale, au dat frâu liber imaginației și au cântat, dansat și au spus poezii închinate primăverii și Învierii Domnului, la carnavalul de Anul Nou, la omagierea elevilor. Cunoașterea particularităților individuale ale elevilor din învățămîntul gimnazial și a modului de organizare a activităților extracurriculare ne-a dat posibilitatea să utilizăm un program de activități educaționale corecte și adecvate ce contribuie la mobilizarea elevilor în activități, de a lucra în echipă,.integrarea elevilor într-un colectiv unit, prietenos.
Majoritatea elevilor din clasa experimentală asupra cărora au fost aplicate activitățile educaționale formative au manifestat un interes deosebit față de activitățile propuse.
Cadrele didactice ar trebui să negocieze o lista de reguli încă de la începutul anului școlar cu elevii care participă la activități. Acestea pot acoperi mai multe domenii : respectarea cerințelor sanitaro-igienice în sala de desfășurare a activităților, respectarea regulilor de lucru cu ustensilele necesare în activitate, modalități de adresare, cine se ocupă de distribuirea materialelor etc.
O formulare pozitivă a regulii oferă o țintă de atins și este preferabilă unei formulări negative, care implică ceva de evitat. Este mai eficient să spui „lucrează în liniște” decât „să nu vă mai aud că vorbiți”.
În cadrul experimentului formativ elevii din învățămîntul gimnazial au fost învățați să comunice, să coopereze, să lucreze în grup, să fie toleranți, înțelegători, să-și exprime nevoile și punctele lor de vedere deschis. Exprimarea dorinței de a coopera în mod reciproc, reprezintă un avantaj enorm pentru acei elevi, dar și pentru grup în general. Cadrele didactice au datoria de a deschide elevii spre dialog, spre comunicare, ei fiind formatorii și educatorii acestora.
3.3. Analiza rezultatelor de la etapa inițială și finală a cercetării
Experiment de validare
Consemnarea eficienței implicațiilor formative, precum și a progreselor înregistrate în organtzarea și desfășurarea activităților extracuriculare cu elevii din clasa experimentală devin semnificative doar prin confruntarea lor cu raporturile manifestate de elevii din clasa de control.
De aceea, pentru ca rezultatele repurtate la etapa formativă să aibă autenticitate a fost organizat experimentul de validare (de control) cu participarea ambelor clase experimentale de elevi.
Scopul experimentului de validare la constituit analiza și evaluarea eficienței aplicării programului formativ de activități educaționale pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare cu elevii din clasa experimentală, precum și desemnarea progreselor înregistrate în activitățile educative la elevi.
Realizarea efectivă a validării cercetării la etapa finală a fost ghidată de următoarele obiective:
O1.– Analiza eficienței strategiilor și activităților educaționale formative aplicate la clasa experimentală;
O2 – Relevarea evoluției pozitive în diminuarea activităților extracurriculare la elevii implicați în experiment;
O3 – Sistematizarea datelor obținute la etapa de validare și elaborarea concluziilor
și recomandărilor practice privind managementul activităților extracurriculare la elevii din învățămîntul gimnazial.
În cadrul experimentului de validare au fost aplicate metode și procedee similare cu cele din experimentul de constatare, dar puțin modificate.
În desfășurarea experimentului de validare sa ținut cont de câteva principii:
1. Principiul analizei sistemice a activităților extracurriculare;
2. Principiul analizei consecințelor psihologice ale actiităților extracurriculare;
3. Principiul neutralității;
4. Principiul profilaxiei activităților extracurriculare.
În baza observărilor psihopedagogice, comparând rezultatele experimentului de constatare cu rezultatele experimentului de validare putem releva anumite schimbări pozitive în implicarea elevilor în organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare.
Analiza datelor cercetării noastre au arătat că în mediul școlar formele de activități extracurriculare apar adesea sub influența modificărilor de ordin fiziologic, psihologic și social caracteristice vârstei elevilor.
Rezultatele aplicării „Chestionarul pentru elevi – 5”
Tabelul 3.34. 1. La ce activități extracurriculare ați participat în instituție?
Tabelul 3.35. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea?
Diagrama 3.1 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
La ce activități extracuriculare ați participat în instituție ? Anexa 20
Tabelul3.36. 2. La ce cercuri aplicative ați participat în instituție?
Tabelul 3.37. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
La ce cercuri aplicative ați participat în instituție?
Diagrama3.2. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
La ce cercuri aplicative ați participat în instituție? Anexa 21
Tabelul 3.38 .3. Cît de des participați la măsurile organizate în cadrul instițuției?
Tabelul 3.39. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Cît de des participați la măsurile organizate în cadrul instițuției?
Cît de des participați la măsurile organizate în cadrul instițuției ?
Diagrama 3.3 Diferențele înregistrate de grupa experimentală la întrebarea
Cît de des paricipați la măsurile organizate în cadrul instițuției? Anexa 22
Tabelul 3.41 4.Alegeți locația unde considerați că ar trebuie să se desfășoare activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.42. Analiza comparativă a raspunsurilor în clasa experimentală la înrtrebarea
Alegeți locația unde considerați că ar trebuie să se desfășoare activitățile extracurriculare ?
Diagrama 3.4 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Alegeți locația unde considerați că ar trebuie să se desfășoare activitățile extracurriculare? Anexa 23
Tabelul 3.43. 5. Cum considerați rolul activităților extracurriculare în instituție ?
Tabelul 3.45 Analiza comparativă a raspunsurilor în clasa experimentală la înrtrebarea Cum considerați rolul activităților extracurriculare în instituție?
Diagrama 3.5 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea Cum considerați rolul activităților extracurriculare în instituție? Anexa 24
Tabelul 3.46. 6. Cît de des trebuie să se organizeze activitățile extracurriculare în instituție?
Tabelul 3.47 Analiza comparativă a raspunsurilor în clasa experimentală la înrtrebarea Cît de des trebuie să se organizeze activitățile extracurriculare în instituție?
Diagrama 3.6 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Cît de des trebuie să se organizeze activitățile extracurriculare în instituție?Anexa 25
Tabelul 3.48.7. Ați participat la activitățile de caritate organizate în instituție ?
Tabelul 3.3.49. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la înrtrebarea Ați participat la activitățile de caritate organizate în instituție ?
Diagrama 3.7.Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea Ați participat la activitățile de caritate organizate în instituție ? Anexa 26
Tabelul 3.50. 8. Ce activități extracurriculare vă plac cel mai mult?
Tabelul 3.51.Analiza comparativă a raspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea. Ce activități extracurriculare vă plac cel mai mult?
Diagrama 3 .8 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Ce activități extracurriculare vă plac cel mai mult? Anexa 27
Tabelul 3.52. 9. Te simți bine în cercul în care activezi?
Tabelul 3.53. Analiza comparativă a raspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Te simți bine în cercul în care activezi?
Diagrama 3.9 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Te simți bine în cercul în care activezi? Anexa 28
Rezultatele aplicării „Chestionarul pentru elevi – 6”
Tabelul 3.54. 1. În ce cercuri extracurriculare ați dori să activitați ?
Tabelul 3.55. 2.În ce măsură ești implicată în activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.56. 3. Cum apreciezi rolul activităților extracurriculare în instituție?
Tabelul 3.57. 4. Cît de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare în instituție ?
Tabelul 3.58.5.Îți pace să activezi la activitățile extracurriculare din instituție ?
A fost aplicat chestionarul pentru părinți
Chestionarul pentru părinți – 7
Scopul aplicării: evidențierea implicării părinților în activitățile organizate în cadrul școlii cît și în afara ei, a modului de implicare în activități
Tabelul 3.59. 1. Ați fost solicicitat de cadrele didactice să participați la activitățile organizate în instituție?
Tabelul 3.60. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Ați fost solicicitat de cadrele didactice să participați la activitățile organizate în instituție?
Diagrama3.10. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Ați fost solicicitat de cadrele didactice să participați la activitățile organizate în instituție? Anexa 29
Tabelul 3.61.2. Sînteți multumiți de nivelul activtăților extracurriculare desfășurate în instiutție?
Tabelul 3.62.Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea?
Sînteți multumiți de nivelul activtăților extracurriculare desfășurate în instiutție?
Diagrama3.11. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Sunteți mulțumiți de nivelul activtăților extracurriculare desfășurate în instiutție?Anexa 30
Tabelul 3.63 3. La ce fel de activități extracurriculare doriți să, fie implicat copilul dumnevoastră?
Tabelul 3.64. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea?
La ce fel de activități extracurriculare doriți să, fie implicat copilul dumnevoastră?
Diagrama3.12. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
La ce fel de activități extracurriculare doriți să, fie implicat copilul dumnevoastră?Anexa31
Tabelul 3.65.4. Ați paricipat la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție ?
Tabelul 3.66.Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Ați paricipat la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție?
Diagrama3.13. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Ați paricipat la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție?Anexa 32.
Tabelul 3.67.5. Ați fost consultat la ce tipuri de activități extracurriculare sau desfășurat în instituție ?
Tabelul 3.68. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Ați fost consultat la ce tipuri de activități extracurriculare sau desfășurat în instituție ?
Diagrama3.14 Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Ați fost consultat la ce tipuri de activități extracurriculare sau desfășurat în instituție?Anexa 33.
Tabelul 3.69.6.Cît de des se organizează activitățile extracurriculare în instituție?
Tabelul 3.70.Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea Cît de des se organizează activitățile extracurriculare în instituție?
Diagrama3.15. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Cît de des se organizează activitățile extracurriculare în instituție?Anexa 34
Tabelul 3.71.7.Contribuiți financiar la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție?
Tabelul 3.72. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea Contribuiți financiar la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție?
Diagrama 3.16. Diferențele înregistrate de grupa experimentală la întrebarea
Contribuiți financiar la activitățile extracurriculare desfășurate în instituție? Anexa 35.
Tabelul 3.73.8. Cît de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare organizate în instituție?
Tabelul 3.74. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea Cît de des ar trebui să se organizeze activitățile extracurriculare organizate în instituție?
Diagrama3.17. Diferențele înregistrate de grupa experimentală la întrebarea
Cît de des se organizează activitățile extracuriculare în instituție? Anexa 36.
Tabelul 3.75.9. Activitățile extracurriculare desășurate au fost adecvate nevoilor și vîrstei copilului dumneavoastră?
Tabelul 3.76. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea Activitățile extracurriculare desășurate au fost adecvate nevoilor și vîrstei copilului dumnevoastră?
Diagrama 3.18. Diferențele înregistrate de grupa experimentală la întrebarea
Activitățile extracurriculare desășurate au fost adecvate nevoilor și vîrstei copilului dumnevoastră? Anexa 37.
Tabelul 3.77.10. Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.78. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea
Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile extracurriculare?
Diagrama 3.19. Diferențele înregistrate de grupa experimentală la întrebarea
Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile extracurriculare? Anexa 38.
Tabelul 3.79.11. Sugerați cîteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde necesităților copilului dumneavoastră?
Tabelul 3.80. Analiza comparativă a răspunsurilor în clasa experimentală la întrebarea Sugerați cîteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde necesităților copilului dumnevoastră?
Diagrama 3.20. Diferențele înregistrate de grupa experimental la întrebarea
Sugerați cîteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde necesităților copilului dumnevoastră?Anexa 39
Chestionarul pentru părinți – 8
Scopul aplicării: Evidențierea implicării părinților în activitățile organizate în cadrul școlii cît și în afara ei, a modului de implicare în activități.
Tabelul 3.27. 1. Ce activități îi plac copilului dumneavoastră?
Tabelul 3.28. 2. Copilul dumneavoastră se duce cu plăcere la activitățile extracurriculare?
Tabelul 3.29. 3. Considerați că este necesar că copilul dumneavoastră să partiicipe
în activitățile extracurriculare ?
Tabelul 3.30.4. Considerați că sint necesare contribuți financiare în activitățile extracurriculare ?
Tabelul 3.31. 5. Ați prezentat sugestii cadrelor didactice pentru înbunătățirea activităților extracurriculare?
Tabelul 3.32. 6. Cum apreciați colaborarea copilului dumneavoastră cu conducătorii
activităților extracurriculare ?
Tabelul 3.33. 7. Cum considerați rolul activităților extracuriculare în educația copilului
dumneavoastră?
Concluzii la experimentul de validare
Aplicarea programului de activități extracurriculare cu elevii ne permit să facem unele concluzii în ceea ce privește eficacitatea promovării activităților.
Efectuând multiplele examinări, în ceea ce privește organizarea și desfășurărea activităților cu elevii din învățămîntul gimnazial, dar și urmărirea modului de implicare a elevilor și a părinților în activități, putem constata ca în esență se înregistrează deficiențe majore la activizarea elevilor, la dezvoltarea abilităților de comunicare, de creștere a stimei de sine și încrederii în forțele proprii, descoperirea și dezvoltarea talentelor și aptitudinilor, dezvoltarea spiritului de echipă și experiența lucrului în echipă, implicarea activă în activități atît a elevilor cît și a părinților.
Am constatat că activitățile exrtacurriculare sunt apreciate atît de către copii, cît și de factorii educaționali în măsura în care:
Valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile elevilor;
Se organizază într-o manieră plăcută și relacsantă timpul liber al elevilor ;
Formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
Elevii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă ;
Participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un suport puternic pentru o activitate susținută;
Au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
Sunt caracterizate de optimizm și umor ;
Crează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților ;
Urmăresc lărgirea și adîncirea înfluențelor exercitate în procesul de învățămînt ;
Contribuie la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Elevii au avut posibilitatea să participe la activitățile dorite, să fie încadrați în cercuri din propria dorință fără a fi influentați de cineva, să aleagă locația unde ar dori să se desfășoare activitatea, ce activități le plac cel mai mult, cum se simte în cercul în care activează, cum consideră rolul actiităților extracurriculare.
Analizând datele experimentale finale putem rezuma că activitățile extracurriculare cu elevii din învățămîntul gimnazial trebuie privite ca o șansă de maturizare a elevilor. Capacitatea cadrelor didactice de a managera activitățile extracurriculare într-un mod constructiv contribuie la stimularea interesului pentru cunoaștere, creșterea interesului pentru școală, dezvoltarea unei atitudini deschise, tolerante, umaniste și ecologiste, dobîndirea abilităților practice în situații concrete. Managementul activităților extracurriculare cu elevii din învățămîntul gimnazial nu se învăță după modele științifice, dar prin experiență educațională și cunoașterea psihicului elevului. Pentru a fi eficient în organizarea și desfășurarea activităților extracurrtculare orice cadru didactic își va diversifica modul de a acționa, alegând metode și procedee optime pentru activități.
Profesorul trebuie să rămână o persoană morală, adică atentă și dreaptă.
Un management eficient al activităților extracurriculare cu elevii se fundamentează pe negocierea sistemului de reguli care funcționează în clasă. Negocierea presupune implicarea elevilor în activități.
Dacă elevul este subiect pasiv în școală, nu i se va putea cere să manifeste ulterior atitudini și aptitudini specifice unui cetățean demn pentru societatea contemporană.
CONCLUZII generale și RECOMANDĂRI
Cercetarea realizată a confirmat ipoteza înaintată precum că cunoașterea formelor de organizare a activităților extracurriculare, ne dă posibilitatea de-a aplica strategii și metode corecte și eficiente pentru desfășurarea activităților extracurriculare cu elevii.
Cunoașterea formelor de organizare, a activităților extracurriculare, planificarea și desfășurarea lor va duce inevitabil la o gîndire independentă, la descoperirea și dezvoltarea talentelor, la dobîndirea abilităților practice în situații concrete, utile pentru viață și a aptitudinilor, le va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri, să-și dezvolte abilitățile de comunicare, crearea unor legături mai apropiate între cadrele didactice și elevii, îmbunătățirea relațiilor cu părinții, crearea unei legături mai strînse între familii, elevi și reprezentanții școlii, comunității.
În cocluzie trebuie de menționat că activitățile extracurriculare se pregătesc cu aceași seriozitate și cu acelaș simț de răspundere ca activitatea pentru lecție. Activitățile extracurriculare îi antrenează pe elevi în activitatea de învățare, îi apropie de școală, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, așteaptă și se implică în realizarea căruiva gen de activitate .
Anatolie France afirma:“Dibăcia profesorului nu este decît de a trezi curiozitatea minților tinere, ca să le potolească apoi aceasta curiozitate, pe care numai ființele umane fericite o au vie și sănătoasă. Cunoștințele vîrîte cu de-a sila în minte o astupă și o înăbușă. Ca să mistui știința trebuie s-o înghiți cu poftă’’
– Activitățile extracuriculare bine pregătite sînt atractive la orice vîrstă.
– Pentru că se desfășoară într-un cadrul nou, stîrnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe chiar dacă reclamă efort suplimentar.
– Mediul de acțiune fiind deosebit iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, înbunătățesc memoria vizuală și auditivă, formează gîndirea operatorie a elevului cu calitățile ei de echilibrare, organizare și obectivare.
– Elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe.
– Acționînd individual sau în cadrul grupului elevilor li se dezvoltă spiritul practic, dînd posibiltatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale .
– Participarea efectivă și totală în activitate, angajează atît elevii cît și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influiențe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
– Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor asemănîndu-și responsabilități elevii se autodisciplinează.
– Cadrul didactic are prin acest tip de activitate, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirigeze și să le influiențeze dezvoltarea, să realizeze mai usor și mai frumos obiectivul principal al învățămîntului Pregătirea pentru viață.
În legătură cu dezvoltarea creativității copiilor pot propune profesorilor următoarele îndrumări:
gândirea creativă și învățarea din proprie inițiativă trebuie încurajată prin laudă;
trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor și a ideilor;
elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, tolerantă față de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv;.
este însă important ca profesorul însă-și să fie creativ, pentru că numai așa poate să aducă în atenția elevilor săi tipuri de activități extracurriculare care să le trezească interesul, curiozitatea, imaginația și dorința de a participa la desfășurarea acestora.
La proiectarea, orgenizarea și desfășurarea activităților extracurriculare profesorii ar fi bine să țină cont de metode și tehnici adecvate care să vizeze:
stimularea interesului curiozității elevulului pentru activitate;
asigurarea legăturii conținuturilor și activităților propuse cu optimizarea și cerințele vieții;
individualizarea formării în vedera obținerii unor performanțe înalte ;
valorificarea stilului individual de formare a capacităților intelectuale, motrice, afective etc.
Strategile trebuie să includă atît metode tradiționale selectate în funcție de obiectivele propuse, cît și metode interactive orientate spre cultivarea interesului, motivației, activizmului, colaborării, spiritului de organizare a inițiativei, inventivității și creativității.
Recomandările practice în munca cu elevii pentru a organiza și desfășura activitățile extracurriculare ar trebui să includă următoare acțiuni:
Elementul cheie în educație îl reprezintă elevul care trebuie să realizeze o serie de procese pentru a putea cunoaște și utiliza practic informațiile însușite;
O învățare eficientă presupune mai întâi înțelegerea faptelor, analizarea acestora, formularea unor idei pe baza cunoștințelor dobândite ulterior, generalizarea și abstractizarea lor ;
Profesorul nu mai este cel care ține o prelegere în fața elevilor ci e mediator și îndrumător în activitatea de învățare pe care aceștia o parcurg;
Predarea se realizează prin utilizarea unor metode activ – participative care să solicite interesul, creativitatea, imaginația, implicarea și participarea elevului, în scopul însușirii unor cunoștințe care să–i folosească;
Cu cât sunt mai diverse activitățile extracurriculare oferite elevilor, cu atât sporește interesul lor pentru școală și pentru oferta educațională;
Totodată e necesar să evite critica în asfel de activități, să încurajeze elevii și nu în ultimul rând, să obțină un feed-back pozitiv, într-o atmosferă relaxantă.
Prin talentul său și dragostea față de copii, dascălul va selecta acele acțiuni care să satisfacă setea de cunoaștere a elevilor care să le dea ocazia să trăiască emoții puternice.
Este important să ținem seama de vârsta copilului și să alegem în funcție de posibilitățile acestuia, deoarece un eșec poate atrage după sine refuzul și chiar o imagine negativă de sine a copilului.
Tot ceea ce vom întreprinde, toate activitățile extracuriculare pe care le vom organiza vor fi încununate de succes, vor fi valoroase și fructuoase dacă vom avea o atitudine creatoare, atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, dacă vom ține seama de dorințele și sufletul acestora.
Ar fi bine ca școlile să fie dotate cu mai multe calculatoare, în general la cercurile aplicative lasă mult de dorit.
Anexa nr.1. Concursul ,,Gazete de perete’’
Anexa 2. Cercul de Pictură. Aplicația Paint
Anexa 3.Cercul de Pictură. Desene realizate în aplicația autocad
Anexa 4 Cercul de Prelucrare a fotografiei digitale
Anexa 5 Cercul Croșetarea
Anexa 6 Cercul de Tricotarea cu andrele
.
Chestionar pentru elevii 1 Anexa 7
Chestionar pentru elevi 2 Anexa 8
Anexa 9 Chestionar pentru părinți 3
Anexa 10 Chestionar pentru părinți 4
Anexa11.Bucuriile iernii
Anexa 12. Parteneriate
Toamna aurie Anexa 13
Concursul Mărțișoarelor Anexa 14
Sărbători pascale Anexa 15
Vizite la mănăstire Anexa 16
Anexa17 . Drumeții Excursii
Vizite la muzeul istoric Anexa 18
Vizita la muzeul din școală natală Anexa 18
Concurs Talismanul anului 2020 Anexa 19
Jocuri la aer liber Anexa
Anexa Serbarea școlară
Anexa-20 Rezultatele comparative la întrebarea
La ce activități extracurriculare ați participat în instituție ?
Anexa-21. Rezultatele comparative la întrebarea
La ce cercuri aplicative ați participat în instituție ?
Anexa- 22.Rezultatele comparative la întrebarea
Cît de des participați la activitățile extracurriculare?
Anexa-23. Rezultatele comparative la întrebarea
Alegeți locația unde considerați că a ar treebui să se desfășoare activitățile extracurriculare ?
Anexa -24. Rezultatele comparative la întrebarea
Cum considerați rolul activităților extracurriculare ?
Anexa- 25. Rezultatele comparative la întrebarea
Cît de des trebuie să organizeze activitățile extracurriculare în instituție ?
Anexa- 26. Rezultatele comparative la întrebarea
Ați participat la activitățile la caritate organizate în instituție?
Anexa- 27. Rezultatele comparative la întrebarea
Ce activități extracuriculare vă plac cel mai mult?
Anexa- 28. Rezultatele comparative la întrebarea
Te simți bine în cercul care activezi ?
Anexa 29. Rezultatele comparative la întrebarea
Ați fost solicitat de cedarele deidactice să participați la activitățile organizate în instituție?
Anexa 30. Rezultatele comparative la întrebarea
Sunteți mulțumiți de nivelul activităților extracurriculare desfășurate în instituție ?
Anexa 31. Rezultatele comparative la întrebarea
La ce fel de activități doriți să fie implicat copilul dumnevoastră ?
Anexa 32. Rezultatele comparative la întrebarea
Ați participat la activitățile organizate în instituție ?
Anexa 33. Rezultatele comparative la întrebarea
Ați fost consultat la ce tipuri de activități extracurriculare sau desfășurat în instituție?
Anexa 34. Rezultatele comparative la întrebarea
Cît de des se organizează activitățile extracuriculare în instituție?
Anexa 35. Rezultatele comparative la întrebarea
Contribuiți financiar la activitățile desfășurate în instituție?
Anexa 36. Rezultatele comparative la întrebarea
Cît de des ar trebui se organizeze activitățile exteracurriculare în instituție ?
Anexa 37. Rezultatele comparative la întrebarea
Activitățile extracurriculare desfășurate au fost adecvate nevoilor și vîrstei copilului dumneavoatră?
Anexa 38. Rezultatele comparative la întrebarea
Alegeți locația unde ar trebui să se desfășoare activitățile extracurriculare ?
Anexa 39. Rezultatele comparative la întrebarea
Sugerați cîteva activități extracurriculare care considerați că ar răspunde necesităților copilului dumneavoastră?
BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian, M., Milea V., ”Parteneriate școală-familie-comunitate”, Ed. Institutul European, Iași, 2005
2. Balica, Barzea, Boca și colaboratorii, “ Sistem de indicatori ai învățământului românesc în perspectiva integrării europene ”, Ed. Trei, București, 1999
3. Bursuc B., Popescu A., Managementul clasei: ghid pentru profesori și învățători, Ed. Alpha MDN, Buzău, 2007;
4. Barzea, C., “Arta și știința educației”, E.D.P. București, 1995
5. Băran-Pescaru A. Parteneriat în educație: familie-școală-comunitate. București: Aramis, 2004. 80 p.
6. Bătrânu E. Educația în familie. București: Politica, 1980. 213 p
7. Bonchiș E. Familia și rolul ei în educarea copilului. Iași: Polirom, 2011. 419 p.
8. Braghiș M. Parteneriatul școală-familie-comunitate în treapta învățământului primar: Ghid metodologic. Chișinău: Tip. Centrul Ed. – Poligrafic al USM, 2013. 187 p.
9. Bursuc B., Popescu A., Managementul clasei: ghid pentru profesori și învățători, Ed. Alpha MDN, Buzău, 2007;
10. Cebanu Lilia, ”Managementul activităților extrașcolare în învățământul preuniversitar” Ghid Metodologic, Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2017
11. Cernea, Maria, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în “ Învățământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, București;
12. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în “Învățământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, București; Surse on-line:
13. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar, în „Învățământul primar”, nr. 3/2000, Editura Discipol, București, p. 77.
14. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002, pp. 288–289; 311–313
15. Cojocaru V., Sacaliuc N., Management educațional. Chișinău: Cartea Moldovei, 2013;
16. Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed.POLIROM, Iași, 2010.
17. Cîndea R.; Cîndea D., Comunicarea managerial aplicată. Ed. Expert, București, 1998; .
18. Granaci, L., Educația prin joc. Teorie și practică, Ed. Epigraf, Chișinău, 2010.
19. Granaci, L.,Sărbători, Obiceiuri, Tradiții, Activități extrașcolare. Gid pentru cadrele didactice Chișinău Ed. Epigraf,2006-176p.
20. Deac E. A, Marcu V, Ortan F, Managementul activităților extracurriculare.
Editura Universității din Oradea, Oradea,2003.
21. Decun, Livia, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ, în ,,Învățământul Primar” nr. 4, 1998;
22. Florescu M.C., Managementul educației , Ed. Eurogrup, Oradea, 2002;
23. Ionescu,Miron ,Radu Ioana Didactica modernă,Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
24. Joița, Elena, “ Managementul școlar ”, București, Ed. Gheorghe Cârțu Alexandru, Craiova, 1995
25. Jinga, Ioan, Elena, Istrate, Ionescu, Miron, Radu, Ion, “Manual de pedagogie “, Ed. ALL, București, 1998
26. Joița E., Management educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie, Ed. Polirom, Iași, 2000;
27. LESPEZEANU M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura S.C. Omfal, București, 2007
28. Lazăr V., Cărășel A.,” Psihopedagogia activităților extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007
29. Marcu, Vasile, Orțan, Florica, “ Managementul activităților extracurriculare”, Ed. Universitatea Oradea, 2003
30. Mazilu ,V. , Scenarii pentru activitatea educațională , Chișinău,Ed. Labirint,2005 -314p
31. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului prescolar, 3-4/2006,
32. Orțan, Florica,“ Managementul educațional “, Ed. Universitatea Oradea, 2004
33. Oțetea R. Familia ca mediu socializator și educațional. Conținutul și formele colaborării dintre școală și familie în perioada actuală. Bacău: Grafit, 2007. 127 p.
34. Preda. Viorica, Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii, Editura « Gheorghe Cârțu Alexandru », Craiova 2009
35. Popa Lidia.Tehnologii informaționale de comunicare, Bălți Presa Universitară Bălțianu 2006
36. Patrașcu, D., ș. a., Management educațional preuniversitar, Chișinău, 1997;
37. Patrașcu, D., ș. a. Cultura managerială a profesorului, Chișinău, 2003; 5. Ștefan, M., Educația extracurriculară, Ed. Pro Humanitate, București, 2001.
38. Planchard E,Pedagogie școlară contemporană, București, EDP, 1992- 275p
39. Ștefan, M., Educația extracurriculară, Ed. Pro Humanitate, București, 2001.
40. Țîru C. Maria, „Pedagogia activităților extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007.
41. Ursu V, Metodologia educației Chișinău Ed.Potnaș 2010-300p
42. Urich C., Managementul clasei de elevi–învățarea prin cooperare, Ed. Corint, București, 2000;
43.100 de idei de educație nonformală, manual rezultat al proiectului desfășurat de Organizația Națională Cercetașii Romîniei în parteneriat cu Asociația creativ
Alte surse
1.www. edu.md.
2.www.youth.md, www.etnm.md
3. https://secure.ihaveaplaniowa.gov
Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnata, Miron Tatiana, masterand al Facultății Fizică, Matematică și Tehnologii Informaționale a Universității de Stat din Tiraspol, specialitatea Managementul Educațional, declar pe propria răspundere că materialele prezentate în teza de master cu tema: Managementul activităților extracuriculare la copii, sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice.
20 mai 2020 Miron Tatian
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specialitatea: MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL [306926] (ID: 306926)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.