SPECIALIZAREA COMUNICARE, RELAȚII PUBLICE [306785]

[anonimizat]. ANDONE Diana

Candidat: [anonimizat]

2016

[anonimizat] A INFORMAȚIILOR

Conducător științific

Prof. dr. ing. ANDONE Diana

Candidat: [anonimizat]

2016

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………

PARTE ÎNTÂI…………………………………………………………

1. [anonimizat]

2. Copyright – noțiuni teoretice

2.1. Dreptul de autor

2.2. Licențe Libere

2.3. Licențe Creative Commons

2.4. Resurse educaționale deschise

3. Stiluri de citare

4. Software-uri pentru gestionarea online a referințelor

4.1. Zotero

4.2. CiteUlike

4.3. Mendeley

4.4. ScienceDirect

4.5. Scopus

4.6. Springer Link

PARTEA A DOUA…………………………………….

5. Analiza comparativă a uneltelor de gestionare a informațiilor academice

5.1. Zotero, CiteUlike, Mendeley, ScienceDirect, [anonimizat]

5.2. ScienceDirect, Scopus sau Springer Link? Care este cel mai bun motor de căutare?

6. Tutorial video: Zotero – Ghid rapid de utilizare

7. Analiza chestionarului: Zotero – gestionarea online a informațiilor academice

CONCLUZII……………………………………

BIBLIOGRAFIE…………………………………………

ANEXE…………………………………

Introducere

În procesul realizării unui material academic, o parte obligatorie a redactării lui este constituită de citarea surselor consultate. Acestea au stat la baza realizării și organizării materialului sub formă de listă de resurse bibliografice. [anonimizat] a [anonimizat], dar ales mai online au fost realizate câteva aplicații software care ușurează mult munca autorilor și cercetătorilor.

Prezenta lucrare este structurată în două părți. Prima parte prezintă abordări teoretice asupra științei digitale. Am introdus informații despre: [anonimizat]. [anonimizat]-ului, și tipurile de licențe existente. Stilurile de citare sunt de asemenea importante în acest domeniul. Am alcătuit și o [anonimizat] a referințelor academice.

A [anonimizat]. Am efectuat o comparație între cele mai folosite instrumente software de organizare a referințelor: Zotero, CiteUlike, Mendeley, ScienceDirect, Scopus și Springer Link. Factorii pe care i-am folosit în comparație sunt: domeniul, costul, fondatorul, [anonimizat], browserul, export/[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], detectearea duplicatelor și versiunea mobilă. [anonimizat] – ScienceDirect, [anonimizat] (open science fiind cuvântul cheie).

Ultima parte a cercetării conține analiza chestionarului realizat. Acesta a fost adresat studenților și cadrelor didactice din centrele universitare naționale. Studiu s-a axat pe folosirea unei unelte care să ajute la gestionarea online a informațiilor academice. Respondenții au trebuit inițial să vizioneze un tutorial despre Zotero. Acest tutorial l-am realizat special pentru studiul în cauză. Am ales Zotero, fiindcă prezintă o varietate mai mare de plugin-uri și este utilizat de un procent mai ridicat de persoane în comparație cu celelalte unelte.

1. Open Science – noțiuni teoretice

În comunitatea științifică, open science reprezintă un cuvânt cheie. Informarea și documentarea poate lua startul prin accesul liber la publicații. De aici mai este doar un pas pentru cei interesați în colaborare științifică prin platformele social media create anume pentru oamenii de știință. Se formează astfel un proces de creeare a cunoștințelor care este îmbunătățit continuu. Cei care contribuie activ în cadrul acestei acțiuni sunt cercetătorii. Inteligența ideilor acestora reprezintă o adevărată rampă de lansare în relația dintre cercetare și restul societății. Astfel, toată lumea are doar de câștigat.

În urma cercetării efectuată de Benedikt Fecher și Sascha Friesike putem spune că există cinci tipuri de școli în open science. În cadrul fiecărei școli există grupuri inovatoare și unelte care șlefuiesc în permanență propriile metode cu scopul atingerii calității maxime pentru obiectivele propuse inițial (Bartling, Friesike, 2014). În funcție de specificul fiecărei școli, nominalizăm mai jos atributele caracteristice fiecăreia:

Școala publică – are materiale care pot fi accesate de publicul larg;

Școala de „măsurare” – dezvoltă un sistem alternativ pentru impactul științific;

Școala democratică – pune la dispoziție gratuit documente pentru cei interesați;

Școala pragmatică – aici, prin eficiență se pot atinge scopurile propuse;

Școala infrastructurată – creează platforme cu acces deschis utile pentru cercetători.

1.1. Acces deschis la publicații de cercetare

Open Access (OA) este un model pentru publicarea revistelor științifice realizat prin intermediul internetului. OA, în contextul editării științifice, este un termen utilizat pe scară largă care se referă la accesul online nerestricționat la articole publicate în reviste academice.

Cercetătorii au identificat două tipuri de acces la informațiile științifice: Gold OA și Green OA. Prin intermediul Gold OA documentul este pus de editor la dispoziția eventualilor utilizatori. Aici conținutul jurnalului poate fi ori accesat integral, ori într-o anumită măsură accesibil publicului. Al doilea tip, Green OA, înseamnă auto-arhivarea lucrărilor autorului fie că este vorba de un manuscris, o versiune de manuscris publicată într-o revistă științifică sau lucrarea în sine.

Cei de la Plos (Public Library of Science) au realizat un studiu asupra dezvoltării accesului liber la revistele publicate între anii 1993-2009. În general, rezultatele studiului arată o creștere rapidă a tirajului revistelor publicate cu open access în ultimii cincisprezece ani. Astfel din anul 2000, rata medie anuală de creștere a fost de 18% pentru numărul de reviste și 30% pentru numărul de articole (Mikael Laakso, Patrik Welling, Helena Bukvova, 2011).

1.2. Oligopolul editurilor academice în era digitală

În anul 2015 a avut loc a 350-a aniversare de la apariția revistelor științific. În același an, în Canada, s-a realizat o cercetare asupra oligopolului editurilor de pe mapamond. Atât în științele naturale și medicale, cât și în cele sociale și umaniste (figura 1A) s-au analizat lucrările publicate de anumite edituri (menționate în grafic). Figura 1B furnizează cantitatea procentuală a revistelor publicate de editurile respective, iar Figura 1C ne prezintă procentajul citărilor folosite (Larivière1, Haustein, Mongeon, 2015).

Putem menționa faptul că cele cinci edituri: Reed-Elsevier, Wiley-Blackwell, Springer, și Taylor & Francis publică un număr mai mare de reviste științifice decât alte edituri care nu au un impact așa de mare.

Figura 1. Lucrări publicate în științele naturale și medicale (stânga) și științele sociale și umaniste (dreapta) de cele cinci edituri în perioada 1973-2013

Rezultatele acestei cercetări arată că editurile comerciale de top au profitat de avântul erei digitale, înregistrând astfel o creștere dinamică a ponderii publicațiilor științifice. În același timp, efectele cercetării au condus la o dependență mai mare a comunității științifice de editurile menționate anterior.

1.3. Digital Literacy

Digital literacy reprezintă capacitatea unei personane de a trăi, a învăța și a lucra într-o societate digitală. Pe lângă abilitățile de IT, această „alfabetizarea digitală” are și un set de practici digitale, comportamente și identițăți. Digital literacy se dezvoltă mai accentuat în universități, la licee sau chiar în mediu profesional. A fi digital înseamnă să fii pregătit de fiecarea dată când intervin schimbări în tehnologie. (Developing digital literacies, 2014)

Astfel, cei de la JISC (organizație non-profit care oferă soluții digitale pentru educație și cercetare în Marea Britanie) au dezvoltat o listă cu 20 de sfaturi pentru studenți în dezvoltarea digital literacy. În continuare vom ilustra doar șapte sfaturi, iar pentru întreaga listă puteți accesa aici site-ul celor de la JISC.

1. Gândiți-vă la modul în care puteți utiliza propriile tehnologii și resurse pentru a sprijini procesul de învățare, de exemplu Facebook sau Twitter. Învățați cum să folosiți propriile tehnologii în totalitate și cum să exlorați ceea ce pot face ele.

2. Aflați cum să utilizați catalogul bibliotecii online. Explorați resurse online, nu vă limitați la cele recomandate de cadrele didactice. Găsiți portaluri academice în care puteți avea încredere.

3. Fiți conștienți de ceea ce înseamnă drepturile de autor pentru voi. Este greșit a folosi munca altei persoane fără acordul acesteia. Unele lucruri de pe web poate fi utilizate fără permisiunea autorului, dar trebuie menționată întotdeauna sursa prin citare.

4. Nu doar cadrele didactice ar trebui să fie singurul suport moral pentru învățare. Se poate apela la ajutor online, alți studenți sau chiar la forumuri specializate în utilizarea eficientă a tehnologiei de informare.

5. Gândiți-vă la reputația personală și profesională, atunci când interacționați online. Puteți folosi pentru propria promovare website-ul LinkedIn.

6. Renunțați la conceptul „copy-paste”! Mai bine partajați și fiți originali. În măsura timpului disponibil contribuiți la wikis și comentați pe blogurile din domeniul vostru de interes. Creați-vă propriul blog sau de ce nu un site. Folosiți site-urile de social bookmarking. Partajați materiale pe Flickr, Youtube, Slideshare și învățați cum se creează grupuri.

7. Fiți conștienți de punctele voastre forte și îmbunătățiți-vă abilitățile proprii.

Digital literacy cuprinde o serie de elemente reprezentate astfel: competența media; comunicare și colaborare; cariera și identitatea de management; tehnologia informației și comunicării; abilități de învățare; bursă digitală; cultura informației.

Figura 2. Șapte elemente care alcătuiesc digital literacies ©Jisc

2. Copyright – noțiuni teoretice

2.1. Dreptul de autor

Conform reglementărilor stipulate de lege, care au aplicativitate atât la nivel național cât și internațional, autorul unei opere (literară, artistică, muzicală etc.) deține dreptul de autor asupra respectivei opere pe toată durata vieții sale plus încă 70 de ani. Mai mult decât atât Drepturile de autor se moștenesc de către urmașii legali ai autorului (în cazul mai multor autori, drepturile expiră la 70 de ani de la moartea ultimului dintre aceștia).

În cazul unei creații anonime, dar care a fost realizată sub pseudonim, sau a unei munci realizată în perioada activării la o anumită instituție, dreptul de autor rezidă pe o perioadă de 95 de ani din anul când a fost publicată prima oară sau 120 de ani de la creare (Conținut deschis – Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014).

În lumea digitala se aplică aceleași legi ale proprietății intelectuale și drepturilor de autor ca și pentru toate celelalte creații originale, singura excepție fiind faptul că pentru produsele software, drepturile de autor expiră la 50 de ani de la moartea ultimului dintre autori.

După înregistrarea dreptului de autor, autorilor le este recomandat să folosească simbolul © pentru a avertiza terții asupra caracterului protejat al creației.

Copyright sau dreptul de autor reprezintă ansamblul prerogativelor, inclusiv dreptul exclusiv de a reproduce, distribui, executa, afișa, sau de licență, de care se bucură autorii ca rezultat al unui efort creativ independent cu referire la operele create.

Titularii ale căror drepturi au fost încălcate pot pretinde repararea prejudiciului calculat potrivit normelor legale; în cazul în care prejudiciul nu poate fi determinat în acest fel, aceștia pot pretinde acordarea de despăgubiri reprezentând triplul remunerațiilor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite (Conținut deschis – Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014). De asemenea, titularii drepturilor încălcate pot cere instanței de judecată să dispună distrugerea echipamentelor și a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului, a căror destinație unică sau principală a fost aceea de producere a actului ilicit, scoaterea din circuitul comercial, prin confiscare și distrugere, a copiilor efectuate ilegal, precum și publicarea în mijloace de comunicare în masă a hotărârii instanței de judecată, pe cheltuiala celui care a săvârșit fapta.

2.2. Licențe Libere

O licență reprezintă un document care se specifică ce se poate și ce nu se poate face cu o creație (coloană sonoră, un text, o imagine sau multimedia). Licența expune condițiile de utilizare cât și restricțiile acesteia. În termeni generali, licențele libere sunt acelea care oferă accesul la opera respectivă, posibilitatea de a o refolosi și redistribui fără restricții sau doar cu câteva (Conținut deschis – Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014).

De exemplu, un text pe o pagină web aflat sub licență liberă poate fi folosit de ceilalți pentru:

printare sau distribuire;

preluare pe un alt website sau include într-o publicație;

a face modificări sau completări;

a include parțial sau în totalitate într-o altă operă scrisă;

a folosirea într-o altă operă aflată pe un alt suport (audio sau video);

multe alte utilizări.

2.3. Licențele Creative Commons

Pentru lumea digitală se pot lua în considerare și licențele CC, care permit autorilor să-și marcheze creația realizată cu ce tip de libertate doresc să-i confere.

Creative Commons (CC) este o organizație non-profit dedicată lărgirii domeniului de creații disponibile tuturor, în mod legal, atât pentru a fi utilizate ca atare cât și pentru a constitui o parte a altor creații (Creative Commons, Wikipedia, the Free Encyclopedia, 2016).

O licență Creative Commons îți permite să decizi ce drepturi dorești să păstrezi, arătându-le foarte clar de la început celor care doresc să folosească opera ta modul în care permiți reutilizarea, fără să mai fie nevoie să-ți ceară permisiunea în avans.

Cele 6 tipuri principale de licențe oferite de CC sunt ordonate pornind de la cele mai puțin restrictive și încheind cu cele mai restrictive tipuri care pot fi alese (creativecommons.org, 2016).

2.4. Resurse educaționale deschise

Resursele educaționale deschise sau OER (Open Educational Resources) sunt materiale pentru învățare, cercetare sau alte scopuri pe care le poți folosi, adapta și redistribui liber, fără constrângeri legate de licență. Materialele pot fi cursuri, planuri de lecții, prezentări, cărți, manuale care sunt puse la dispoziție în format digital sau pe un suport fizic și la care avem acces liber. Astfel, resursele educaționale vor putea fi distribuite la nivel global și oricine se va putea bucura de ele, fie că le va utiliza ca atare, remixa sau re-adapta.

Resursele deschise sunt cele la care acces este gratuit sau au o taxă moderată, de oriunde din lume și de pe orice tip de platformă – de pe calculator, de pe tabletă sau de pe telefon. Totuși, OER nu sunt numai resursele digitale sau cele asociate platformelor de e-Learning. Acestea pot fi și resurse în format fizic, tipărite (Conținut deschis – Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014).

Următoarea hartă, dezvoltată de proiectul OER Research Hub, arată impactul global al resurselor educaționale deschise. Scopul este de a ajuta oamenii să înțeleagă importanța acestor resurse. Analizând imaginea de mai jos putem observa accentuarea OER-ului în marile conglomerații umane (OER Research Hub, 2016).

Figura 3. Harta impactului OER

3. Stiluri de citare

Conținutul citat poate fi preluat din următoarele tipuri de surse: un articol dintr-un jurnal, un articol dintr-o revistă/ziar, capitol dintr-o carte, un site web etc. Referințele ar trebui să aibă un stil specific de citare.

În general, stilurile de citare sunt grupate în funcție de domeniile de specialitate unde poate fi încadrat conținutul, putând fi exemplificate următoarele:

științele umane cărora le corespund mai multe stiluri, dintre care cele mai cunoscute fiind: Chicago, MLA (Modern Language Association) sau referințele Harvard

pentru drept: Bluebook – din Statele Unite.

științele exacte (inclusiv matematică, inginerie, medicină)

științele sociale – cel mai des folosit este stilul APA (American Psychological Association), dar existând și stilul ASA (American Sociological Association), fiind foarte asemănător cu APA (Citations, 2016).

De asemenea, tot mai folosită în ziua de azi este citarea din social media. Cele mai des întâlnite citări provin din cunoscutele rețele de socializare, Twitter și Facebook. Însă citarea de pe un blog este și ea bine dezvoltată astăzi.

A nu cita înseamnă a plagia, a nu atribui corect o informație care ți-a fost de folos la un moment dat, aspecte care sunt pedepsite de către lege. Chiar dacă, din păcate legislația (în special cea românească, ce nu este actualizată și adaptată în mod corespunzător) are lacune, cel puțin la nivel moral și etic aceste aspecte trebuie luate în considerare.

4. Software-uri pentru gestionarea online a referințelor

În procesul realizării unui material academic, o parte obligatorie a redactării lui este constituită de citarea surselor consultate. Acestea au stat la baza realizării și organizării materialului sub formă de listă de resurse bibliografice.

În vederea facilitării acestui proces, dar și a organizării documentelor și materialelor accesate, atât în mediul offline, dar ales mai online au fost realizate câteva aplicații software care ușurează mult munca autorilor și cercetătorilor.

Sistemele software de management a referințelor bibliografice, întânite și sub denumirea de aplicații software de management a citărilor sau aplicații software de management personal bibliografic sunt de fapt aplicații software care permit autorilor și cercetătorilor să stocheze în vederea unei utilizări ulterioare a referințelor citate/accesate.

Datorită dezvoltărilor tehnologice ale ultimei perioade de timp, dar indexării de obiecte în cadrul literaturii de specialitate, a fost astfel posibil a fi realizate aceste tipuri de aplicații de management a referințelor bibliografice. În mare, aceste aplicații de management a referințelor bibliografice sunt constituite din pachete de aplicații care includ baze de date cu referințele bibliografice, dar și un sistem care este folosit pentru generarea de liste selective cu articolele necesare, formatate conform solicitat.

În plus, tot datorită dezvoltărilor tehnologice și implicit a concurenței între aplicații, unele dintre acestea oferă și alte funcții suplimentare, precum exportul listei de bibliografii specificate într-un document tehnoredactat în cadtul unei aplicații dedicate. Procedând astfel, se urmărește pe cât posibil ca fiecare sursă utilizată la producerea unui material să fie citată corespunzător și înclusă în lista de referințe utilizate, într-un mod cât mai accesibil pentru utilizator.

Aceste tipuri de aplicații includ facilități precum: catalogarea resurselor incluse în bazele de date (se folosesc în acest sens etichete – taguri spre a facilita accesarea resurselor stocate și care au asociată o astfel de etichetă), realizarea de adnotări pe marginea acestor resurse, partajarea între utilizatori selectați și incluși într-un cerc restrâns de contacte etc.

Avantajul versiunilor online este că acestea pot fi utilizate de mai multe persoane în același timp, ca de exemplu într-o rețea de biblioteci. În plus, ele pot conține ilustrații și grafică, fișiere audio și video care ajută textul să fie mai bine înțeles (biblioteca.ase.ro, 2016).

4.1. Zotero

Nume: Zotero

Site: https://www.zotero.org/

Companie: Center for History and New Media at George Mason University (GMU)

Data lansării: Octombrie 2006

Logo:

Descriere:

Zotero este ușor de folosit pentru: colectarea, organizarea, citarea și partajarea surselor de cercetare dorite. În principiu, Zotero este o extensie gratuită pentru Mozilla Firefox. Însă poate fi utilizată și în Google Chrome și Safari. De asemenea acest soft se află printre „Cele mai bune software-uri gratis” disponibile, atât în 2007 cât și în 2008, după cum ne informează revista PC Magazine (Ten Reasons Your Institution Should Adopt Zotero, 2015).

Figura 4. Zotero – Interfață

Uzabilitate:

În plus față de capacitățile sale bibliografice, Zotero are câteva caracteristici care permit completarea citărilor, inclusiv captarea automată a paginilor Web, stocarea de fișiere, imagini și link-uri, precum și luarea de notițe și abilități de căutare.

Particularități:

Zotero este recomandat de multe instituții, cum ar fi cele din Standford sau Yale. Este recomandat ca și instituțiile din România să folosească acestă aplicație gratuită.

Un punct forte sunt grupurile din Zotero ajută la colaborarea la distanță cu membrii proiectelor din care utilizatorii fac parte. Aceștia pot partaja propria lor muncă sau resursele pe care le-au descoperit cu alte persoane care lucrează în același domeniu. Utilizatorii pot colabora cu colegii, pot descoperi alte persoane cu un interes similar și sursele pe care ei le citează (Zotero – Groups, 2016).

Zotero a fost selectat cel mai bun instrument de gestionare a referințelor la CiteFest din 2008 de către Biblioteca Universității Northwestern și de grupul Academic de Tehnologii.

Avantaje:

Zotero este o unealtă free, iar toată documentația de pe Zotero.org este gratuită și ea.

Zotero salvează materialele din my library direct în computer utilizatorului, astfel pot fi accesate chiar și atunci când sunt offline.

Zotero se poate utiliza cu ușurință și pe telefonul mobil. Aplicațiiile Zot Lite, Zandy și Zojo ajută la adnotarea PDF-urilor și în același timp la sincronizarea lor (Zotero, Wikipedia, the Free Encyclopedia, 2016).

Zotero poate exporta și importa citări pentru mai multe formate, precum Wikipedia Citation Templates, BibTeX, BibLateX, RefWorks, MODS, Citation Style Language/JSON, EndNote (Cohen, 2008).

Utilizatorii pot adăuga note, etichete, atașamente la propria lor metadată.

Dezavantaje:

Zotero oferă doar 300 MB gratis, iar pentru mai mulți MB accesul este contra cost.

Zotero nu se descurcă așa de bine cu o colecție foarte mare. Se blochează deseori la sincronizarea documentelor.

4.2. CiteUlike

Nume: CiteULike

Site: http://www.citeulike.org/

Companie: Springer Science‐Business Media

Data lansării: Noiembrie 2004

Logo:

Descriere:

Citeulike este o altă unealtă care poate fi folosită pentru gestionarea și găsirea referințelor bibliografice este, un serviciu gratuit care permite descoperirea de noi articole și resurse, salvarea lor online, partajarea referințelor cu colegii, precum și o facilitate nou introdusă, recomandarea automatizată a articolelor. Pentru a avea acces la Citeulike, trebuie să vă creați un cont sau să folosiți contul Facebook pentru a vă înregistra. În momentul găsirii unui articol de interes, prin intermediul secțiunii de căutare puse la dispoziție de portal, referințele acestuia pot fi exportate în diferite formate, sau articolul poate fi salvat în biblioteca proprie și folosit ulterior pentru a găsi articole similare sau a‐i exporta referințele.

Figura 5. CiteUlike – Interfață

Uzabilitate:

CiteULike este un serviciu online gratuită de adnotări sociale (social bookmarking), care le permite cercetătorilor salvarea, partajarea și organizarea informațiilor legate de article științifice.

Serviciu oferă de asemenea și informații adiționale despre articol, cum ar fi tag‐urile utilizatorilor pentru lucrarea în cauză. Adăugarea articolelor în colecția personală și etichetarea lor este un proces realizabil în doi pași. În momentul vizualizării unui articol, utilizatorul vede și toate tag‐urile tuturor celorlalți utilizatori pentru lucrarea respectivă (Emamy, Cameron, 2007).

Doar utilizatorul care a încărcat un articol, îl poate descărca, CiteULike comportandu‐se în acest caz ca un mediu de stocare.

Particularități:

Prima unealtă web pentru adnotare socială

Permite utilizatorilor adnotarea (tag, bookmark) URI‐uri cu metadate personale, folosind un browser Web

Nu este cu sursă deschisă

Normalizează etichetele înainte de a le adăuga în baza de date

Furnizează metadate pentru toate publicațiile RIS (EndNote) și BibTex (Hull, Pettifer, Kell, 2008).

Avantaje:

CiteULike este gratuit, online și permite o organizare a referințelor bibliografice după criteria academice.

Permite exportul spre alte aplicații, printre care EndNote.

Permite fiecărui utilizator refolosirea tag‐urilor personale.

Permite autentificare cu contul de Facebook.

Dezavantaje:

Nu permite utilizarea tag‐urilor folosite de alți utilizatori.

Fiind un serviciu de nișă, are o dezvoltare mai lentă față de alte unelte de bookmarking, de exemplu Delicious.

4.3. Mendeley

Nume: Mendeley

Site: https://www.mendeley.com/

Companie: Elsevier

Data lansării: August 2008

Logo:

Descriere:

Mendeley este un instrument academic de social networking folosit la organizarea și partajarea documentelor având două modalități de folosire: interfață web și versiune desktop. Este preferat de către utilizatorii săi consacrați pentru multiplele facilități pe care le include, printre care cele mai important de menționat sunt: permite colectarea și organizarea citărilor, dar și includerea acestora în cadrul documentelor, formatând corespunzător (în funcție de stilul de citare dorit) resursele incluse la bibliografie.

Figura 6. Mendeley – Interfață

Uzabilitate:

Mendeley oferă posibilitatea sincronizării unui sistem de tip desktop cu cel online, astfel încât indiferent pe câte calculatoare lucrăm vom regăsi aceleași informații de care avem nevoie. Se pot crea colecții publice/partajate, care să fie vizibile de către oricine accesează sau se înscrie la acea pagină a colecției/a grupul de utilizatori specificat (HLWIKI Canada, 2016).

Particularități:

Caracteristici de social networking (fluxuri de știri, comentarii, pagini de profil etc.)

Mendeley poate fi folosit cu Google Chrome, Mozilla Firefox și Internet Explorer.

Mendeley realizează snapshot-uri excelente a paginilor web.

Avantaje:

Documentele în format PDF pot fi adnotate și marcate, putând fi folosite în afara programului Mendeley.

Mendeley poate fi folosit ca stocare a documentelor.

Stocare online gratuită până la 2 GB.

Mendeley este folosit și compatibil cu Android, iPhone și iPad.

Dezavantaje:

Mendeley este o aplicație de sine stătătoare, deci nu este o sursă deschisă.

Marcatorul bookmarklet nu funcționează întotdeauna pentru adaugarea referințelor bibliografice în conținutul bazei de date.

4.4. ScienceDirect

Nume: ScienceDirect

Site: http://www.sciencedirect.com/

Companie: Elsevier

Data lansării: Martie 1997

Logo:

Descriere:

Science Direct este o foarte importantă resursă informațională de text integral, ce permite accesul la publicații din domeniile Sțiinte, Tehnologii și Medicină (STM) publicate de editura Elsevier, sub o interfață prietenoasă. Regăsim edituri precum: Churchill Livingstone, Saunders, Mosby, Cell Press, Pergamon, Butterworth-Heinemann, Academic Press, The Lancet, JAI Press, North Holland, Masson (biblioteca.ase.ro, 2016).

Figura 7. ScienceDirect – Interfață

Particularități:

Platforma ScienceDirect oferă acces online, text integral, la reviste științifice, cărți academice, serii de cărți și enciclopedii.

Pagina de alerte este utilizată pentru a configura alerte de căutare – înștiințare prin e-mail.

Poate fi folosit și de pe telefonul mobil.

4.5. Scopus

Nume: Scopus

Site: https://www.scopus.com/

Companie: Elsevier

Data lansării: 1995

Logo:

Descriere:

Scopus este o bază de date bibliografică și bibliometrică în format online, cuprinzând reviste științifice.

Oferă acces la rezumatele articolelor din peste 23.000 de reviste și jurnale academice internaționale publicate la peste 5000 de edituri. Utilizează ca instrument de evaluare indicele Hirsch care permite evaluarea autorilor și instituțiilor academice în baza raportului dintre articolele publicate și numărul de citări primate (biblioteca.ase.ro, 2016).

Figura8. Scopus – Interfață

4.6. Springer Link

Nume: Springer Link

Site: http://link.springer.com/

Companie: Springer Publishing

Data lansării: 2006

Logo:

Descriere:

Conține reviste online editate de Springer Verlag, Kluwer Academic Publishers, Urban and Vogel, Steinkopff și Birkhäuser. Sunt disponibile peste 47.700 de cărți, grupate în 13 colecții: Architecture and Design, Behavioral Science, Biomedical and Life Sciences, Business and Economics, Chemistry and Materials Science, Computer Science, Earth and Environmental Science, Engineering, Humanities, Social Sciences and Law, Mathematics and Statistics, Medicine, Physics and Astronomy, Professional and Applied Computing.

Colecția Business and Economics este considerată una dintre cele mai importante din cadrul editurii Springer Link, lucru dovedit atât de numărul de titluri, dar mai ales de valoarea lucrărilor publicate. Printre cele mai importante titluri: From Imagination to Innovation, Schuman Report on Europe, Econometrics, Case Studies in Logistics (biblioteca.ase.ro, 2016).

Figura 9. Springer Link – Interfață

5. Analiza comparativă a uneltelor de gestionare a informațiilor academice

5.1. Zotero, CiteUlike, Mendeley, ScienceDirect, Scopus și Springer Link – analiză critică

În cele ce urmează am pus în lumină o analiză critică a celor mai folosite unelte care ajuta la gestionarea online a informațiilor academice. Actualmente, Zotero, CiteUlike și Mendeley sunt trei dintre cele mai utilizate. Factorii pe care i-am analizat prin comparație sunt următorii: domeniile de bază, costul uneltei, fondatorul, dacă au sau nu opțiuni de backup și sincronizare, în ce browser se poate lucra, dacă se poate exporta sau importa documente spre alte formate, ce stiluri de citare au, dacă se poate partaja referințele bibliografice, dacă este posibilă adnotarea în documente, ce tipuri de formate de fișiere există. Un lucru extrem de util este plugin-ul pentru Microsoft Word care facilitează scrierea resurselor bibliografice. De asemenea am mai precizat dacă aceste unelte extrag sau nu informațiile de metadată și dacă detectează documentele duplicate care ne încurcă. În prezent, multe persoane caută aplicații mobile pentru toate website-urile pe care le folosesc pe un calculator. Desigur că aceste unelte pentru găsirea referințelor bibliografice au și versiune mobilă.

Tabel 1. Zotero, CiteUlike și Mendeley – comparație

În tabelul următor, am conceput o comparație între cele mai utilizate resurse informaționale de text integral cu publicații din diferite domenii. Science Direct, Scopus și Springer Link pun „la bătaie” numeroase documente științifice, iar accesul pe portaluri se face gratuit.

Tabel 2.ScienceDirect, Scopus și Springer Link– comparație

5.2. ScienceDirect, Scopus sau Springer Link? Care este cel mai bun motor de căutare pentru un sistem eficient de cercetare în în domeniul studiat?

Astăzi, majoritatea cercetărilor științifice sunt publicate sub formă de articole de jurnal, care poate fi găsit în general în baze de date bibliografice. Informațiile furnizate includ: titlu, autor, abstract și link-uri la conținut full-text sau alte categorii pe care le vom dezvolta în ceea ce urmează.

Inițial am pus în evidență câțiva factori comparativi (Tabel 2) pentru cele mai importante baze de date (ScienceDirect, Scopus și Springer Link). În continuare vom prezenta o analiza în scopul aflării celui mai bun motor de căutare în domeniul cercetat. Astfel, am decis ca open science să treacă printre cele trei portaluri web. Am analizat atât rezultatele căutărilor, cât și caracteristicile lor de căutare.

În figura de mai jos, după introducerea cuvântului open science, fiecare portal a obținut rezultate diferite.

Figura 15. ScienceDirect, Scopus și Springer Link – cuvânt cheie: open science

Astfel, ScienceDirect a găsit 1.804.687 de rezultate pe cuvântul dat. Aici putem rafina căutarea prin stabilirea anului calendaristic (2017, 2016, 2015 etc.) sau prin stabilirea subiectului. Această bază de date, ne oferă și alegerea tipului de conținut: jurnal, carte sau sursă bibliografică. Ba mai mult, selectând titlul publicației, cuvântul cheie propus este evidențiat în pagină. De exemplu, Procedia – Social and Behavioral Sciences (26.620 rezultate), The Lancet (25.407 rezultate) sau International Journal of Rock Mechanics and Mining Sciences & Geomechanics Abstracts (15.517 rezultate).

Cel de-al doilea portal, Scopus ne prezintă 71.214 rezultate obținute. Și aici, putem rafina căutările astfel: după an, după numele autorului, sfera în care se află subiectul (medicină cu 13.493 rezultate, informatică cu 12.351 rezultate, biochimie, genetică și biologie moleculară cu 10.614 rezultate, inginerie cu 10.315 rezultate), tipul documentului (articol, recenzie, capitol dintr-o carte, articol de presă). Tot aici putem selecta și în ce limbă dorim documentul sau chiar afilierea (Chinese Academy of Sciences, University of Toronto, UC Berkeley, University of Oxford etc.)

Ultima, dar nu cea din urmă, Springer Link, a găsit 2.132.433 rezultate pentru open science. Putem îmbunătăți căutările după tipul de conținut sau după disciplină: Life Sciences cu 460.793 rezultate, informatică cu 359.010 rezultate, medicină cu 345.983 rezultate sau inginerie cu 229.797 rezultate. Springer Link ne oferă de asemenea și o listă cu limbi, de exemplu: engleză (2.106.345 rezultate), germană (20.785 rezultate), daneză (2.596 rezultate), franceză (1.105 rezultate) și italiană (doar 213 rezultate).

Deși Scopus are cele mai numeroase rafinări de căutare, cel mai eficient este Springer Link care în detrimentul celorlalte a oferit un numărul mult mai mare (două milioane) de rezultate pentru cuvântul cheie, open science.

În general, toate motoarele de căutare evaluate au fost ușor accesibile și fără probleme. Accesul a fost testat cu ajutorul browser-ului Google Chrome.

6. Tutorial video: Zotero – Ghid rapid de utilizare

Pentru partea aplicativă a acestei lucrări, am conceput un scurt chestionar. Acesta este adresat atât studenților, cât și cadrelor didactice din centrele universitare naționale. Sondajul are drept scop să afle câte persoane sunt dispuse să folosească cea mai utilizată uneată pentru gestionarea online a informațiilor academice și anume, Zotero. Am solicitat răspunsurile la întrebările chestionarului doar după vizionarea tutorialului Zotero – Ghid rapid de utilizare.

Am realizat un tutorial video, mai bine spus un ghid de utilizarea a lui Zotero pe care l-am încărcat pe Youtube. Am folosit programul de înregistrare, Camtasia Studio pentru a realize și edita video-ul. Trăind în era vitezei, omul de rând se plânge care nu are timp de nimic. Din acest motiv video-ul nu depășește un minut jumătate. Am început să explicăm prin cât mai puține cuvinte (Figura 10) la ce folosește acest instrument pentru stocarea și organizarea surselor citate.

Figura 10. Captură 1 – tutorial Zotero

În continuare am selectat un articolul științific (Are the Most Highly Cited Articles the Ones that are the Most Downloaded? – Raidell Avello Martinez și Terry Anderson) și am arătat cum Zotero introduce acest articol în My library – biblioteca mea (Figura 11). În dreapta sus a browser-ului Firefox Mozilla vom descoperi o mică pictogramă pe care dacă apăsăm Zotero ne va introduce pe acea pagină web în My library.

Putem adăuga referințe bibliografice la My library în patru moduri: vom crea referințe manual; vom cita în mod automat paginile web; vom importa citări pentru un singur articol sau pentru articole multiple.

Figura 11. Captură 2 – tutorial Zotero

Zotero ne ajută să economisim timp, întrucât printr-un simplu drag and drop al articolului în Google Docs sau Microsoft Word citarea este deja formată și gată să fie utilizată (Figura 12).

Figura 12. Captură 3 – tutorial Zotero

Acest proces de înregistrare în My library se poate face și atunci când este vorba de un articol de pe un website anume sau chiar un website în sine. În privința lui Google Scholar, Zotero identifică toate documentele de pe pagina accesată (prin pictogramă de folder din bara de adrese) putând astfel selecta toate sau doar anumite fișiere din căutarea noastră transferându-le în My library (Figura 13).

Figura 13. Captură 4 – tutorial Zotero

Zotero ne va ajuta și atunci când urmărim un videoclip pe Vimeo sau Youtube (Figura 14).

Figura 14. Captură 5 – tutorial Zotero

De asemenea, putem adăuga un link sau a face captură la o imagine a paginii curente, care poate fi introdusă în My library ca o citare. Cu Save Link to Current Page putem cita un link, iar cu Take Snapshot of Current Page salvăm o poză.

Acestea fiind spuse, am încheiat tutorialul cu mesajul: Zotero poate fii și prietenul tău!

7. Analiza chestionarului: Zotero – gestionarea online a informațiilor academice

Am structurat un scurt chestionar pe care l-am partajat studenților și cadrelor didactice din centrele universitare naționale. Prin acest studiu dorim să promovăm Zotero și să aflăm câte persoane sunt dispuse să folosescă în viitorul apropiat instrumentul în cauză. Respondenții au trebuit inițial să vizioneze tutorialul despre Zotero și ulterior au răspuns la întrebări.

Sondajul l-am realizat cu ajutorul lui Google Forms (permite integrare link de Youtube), iar analiza chestionarului am făcut-o prin pachetul software de analize statice, SPSS.

CONCLUZII

Folosirea corectă și completă a resurselor bibliografice dintr-o lucrare nu este o noutate, însă trebuie încurajată la fiecare pas. Aceste unelte sunt niște modalități prin care putem crea, adnota, exporta/importa sau partaja resursele pe care vrem să le cităm în lucrarea abordată.

Așa cum a fost evidențiat în paginile precedente scrierea completă a resurselor este foarte importantă și nerespectarea dreptului de autor poate fi considerat plagiat.

În urma tutorialului și chestionarului am observant că multe persoane dintre cele chestionate sunt interesate ca pe viitor să fie mai atente cum citează resursele bibliografice. Ba mai mult, acestea ar putea să-l folosescă pe Zotero.

BIBLIOGRAFIE

Academic Coaching & Writing, Citations, http://www.academiccoachingandwriting.org/academic-writing/resources/citations, accesat: aprilie 2016;

ApTI, Fundația Soros, Kosson și ANBPR, Conținut deschis – Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014, https://www.apti.ro/sites/default/files/brosuraCC0v72CuBleeduri.pdf , februarie 2016;

Bartling, S., Friesike S., Opening Science – The Evolving Guide on How the Internet is Changing Research, Collaboration and Scholarly Publishing, Capitolul 2, 2014, Springer Open;

Center for History and New Media, Ten Reasons Your Institution Should Adopt Zotero, http://www.zotero.org/static/download/adopt_zotero.pdf ,accesat: noiembrie 2015;

Cohen, D., Creating Scholarly Tools and Resources for the Digital Ecosystem: Building Connections in the Zotero Project, http://firstmonday.org/article/viewArticle/2233/2017, accesat: ianuarie 2016;

Creative Commons: http://creativecommons.org/, accesat: martie 2016;

Developing digital literacies, 2014, Jisc, https://www.jisc.ac.uk/full-guide/developing-digital-literacies, accesat: aprilie 2016;

Emamy, K., Cameron, R., Citeulike: A Researcher's Social Bookmarking Service, 2007, Ariadne Magazine, Numărul 51, http://www.ariadne.ac.uk/issue51/emamy-cameron, accesat aprilie 2016;

HLWIKI Canada, Mendeley, 2016, http://hlwiki.slais.ubc.ca/index.php/Mendeley_-_Manage,_Share_%26_Discover_Research, accesat: mai 2016;

Hull D., Pettifer S., Kell D., Defrosting the Digital Library: Bibliographic Tools for the Next Generation Web, 2008 , Revista PLoS Computational Biology,

http://www.ploscompbiol.org/article/info:doi/10.1371/journal.pcbi.1000204#pcbi.1000204‐Emamy1, accesat aprilie 2016;

Laakso M., Welling P., Bukvova H., The Development of Open Access Journal Publishing from 1993 to 2009, 2011, Revista Plos One, http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371%2Fjournal.pone.0020961, accesat: aprilie 2016;

Lariviere V., Haustein S., Mongeon P., The Oligopoly of Academic Publishers in the Digital Era, 2015, Revista Plos One, http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0127502, accesat: aprilie 2016;

OER Research Hub, http://oermap.org/global-evidence-map-2/, 2016, accesat: martie 2016;

Website-ul Bibliotecii Centrale a Academiei de Studii Economice din București, http://www.biblioteca.ase.ro/index.php/resurseelectronice/64-resurse-anelis-plus/resurse-anelis-plus, 2016, accesat: mai 2016;

Wikipedia, the Free Encyclopedia, Creative Commons, https://en.wikipedia.org/wiki/Creative_Commons_license , accesat: februarie 2016

Wikipedia, the Free Encyclopedia, Zotero, https://en.wikipedia.org/wiki/Zotero, accesat: februarie 2016;

Zotero: Zotero – Groups, http://www.zotero.org/groups/, accesat: ianuarie 2016.

ANEXE

ANEXĂ 1. Lucrarea științifică din cadrul Sesiunii de comunicări, aprilie 2016

O ANALIZĂ A APLICAȚIILOR SOFTWARE PENTRU GESTIONAREA ONLINE A INFORMAȚIILOR ACADEMICE

Pop Laura

Studentă masterandă

Comunicare, Relații publice și Media digitală

Universitatea Politehnica, Timișoara

Abstract: Lucrarea prezentă arată faptul că citarea informațiilor este primordială în crearea de conținut nou. Sistemele software de management a referințelor bibliografice permit autorilor și cercetătorilor să stocheze informații în vederea unei utilizări ulterioare a referințelor accesate. În societatea actuală, omul vrea să fie mai de grabă autodidact folosind tutoriale pentru a afla cum se folosește anumit program sau soft. Sunt de indicat folosirea tutorialelor video, în detrimentul celor în format text, deoarece sunt mai eficiente.

Cuvinte cheie: gestionarea bibliografică, citarea academică, publicații, tutorial, Zotero.

Introducere

A cita înseamnă a respecta drepturile de autor și a atribui în mod corect conținutul cu posesorul de drept al acestuia. Conținutul citat poate fi preluat din următoarele tipuri de surse: un articol dintr-un jurnal, un articol dintr-o revistă/ziar, capitol dintr-o carte, un site web etc. Referințele ar trebui să aibă un stil specific de citare. Stilurile de citare variază în funcție de domeniile de specialitate la care fac referire. De exemplu în științele umane se regăsesc stilul Chicago și MLA (Modern Language Association). În științele sociale cel mai reprezentativ stil de citare este APA (American Psychological Association). În IT regăsim stilul IEEE și referințele Harvard (Citations, 2016). De asemenea, tot mai folosită în ziua de azi este citarea din social media. Cele mai des întâlnite citări provin din cunoscutele rețele de socializare, Twitter și Facebook. Însă citarea de pe un blog este și ea bine dezvoltată astăzi.

Trebuie încurajată folosirea corectă a informațiilor și utilizarea justă a citărilor într-un text, referat sau orice scriere academică. Se pot menționa anumite unelte care facilitează munca utilizatorilor, atât în mediul offline, dar mai ales online cum ar fi Zotero, CiteULike sau Mendeley. Pe lângă gestionarea informațiilor cei care folosesc aceste servicii au oportunitatea să descopere noi articole și resurse și să le salveze online/offline. De asemenea, aceste tipuri de aplicații mai includ facilități precum catalogarea resurselor incluse în bazele de date (etichete – taguri spre a facilita accesarea resurselor stocate), realizarea de adnotări pe marginea acestor resurse, partajarea între utilizatorii selectați și incluși într-un cerc restrâns de contacte etc.

Stadiul actual al domeniului

Vom realiza o analiză critică pentru a face o comparație între cele mai folosite instrumente software de organizare a referințelor. Lista începe cu Zotero, Mendeley, Springer, CiteUlike, Elsevier cu Science Direct și Scopus. În lucrarea de față voi analiza Zotero. Această unealtă prezintă o varietate mai mare de plugin-uri, fiind utilizată de un procent mai ridicat de persoane în comparație cu celelalte.

Avându-l ca directorul pe Sean Takats, Zotero se află în topul celor mai cunoscute soft-uri pentru gestionarea și găsirea referințelor. Zotero este ușor de folosit pentru a ne ajuta: să colectăm, să organizăm, să cităm și să partajăm sursele de cercetare dorite. În principiu, Zotero este o extensie gratuită pentru Mozilla Firefox. Însă poate fi utilizată și în Google Chrome și Safari. Software-ul acesta vă oferă doar 300 MB gratis, iar pentru mai mulți MB accesul este contra cost. Zotero a fost selectat cel mai bun instrument de gestionare a referințelor la CiteFest din 2008 de către Biblioteca Universității Northwestern și de grupul Academic de Tehnologii. De asemenea acest soft se află printre „Cele mai bune software-uri gratis” disponibile, atât în 2007 cât și în 2008, după cum ne informează revista PC Magazine (Ten Reasons Your Institution Should Adopt Zotero, 2015).

Figura 1: Zotero – Interfață

1.3. Avantaje:

Zotero este o unealtă free, iar toată documentația de pe Zotero.org este gratuită și ea.

În plus față de capacitățile sale bibliografice, Zotero are câteva caracteristici care permit completarea citărilor, inclusiv captarea automată a paginilor Web, stocarea de fișiere, imagini și link-uri, precum și luarea de notițe și abilități de căutare.

Zotero este recomandat de multe instituții, cum ar fi cele din Standford sau Yale. Este recomandat ca și instituțiile din România să folosească acestă aplicație gratuită.

Zotero se poate utiliza cu ușurință și pe telefonul mobil. Aplicațiile Zot Lite, Zandy și Zojo ajută la adnotarea PDF-urilor și în același timp la sincronizarea lor (Zotero, Wikipedia, the Free Encyclopedia, 2016).

Zotero poate exporta și importa citări pentru mai multe formate, precum Wikipedia Citation Templates, BibTeX, BibLateX, RefWorks, MODS, Citation Style Language/JSON, EndNote (Cohen, 2008).

Grupurile din Zotero ajută la colaborarea la distanță cu membrii proiectelor din care utilizatorii fac parte. Aceștia pot partaja propria lor muncă sau resursele pe care le-au descoperit cu alte persoane care lucrează în același domeniu. Utilizatorii pot colabora cu colegii, pot descoperi alte persoane cu un interes similar și sursele pe care ei le citează (Zotero – Groups, 2016).

Utilizatorii pot adăuga note, etichete, atașamente la propria lor metadată.

1.4. Dezavantaje:

Zotero oferă doar 300 MB gratis, iar pentru mai mulți MB accesul este contra cost.

Zotero nu se descurcă așa de bine cu o colecție foarte mare. Se blochează deseori la sincronizarea documentelor.

2. Prezentarea contribuțiilor aduse

Până acum am efectuat o prezentare generală a ceea ce înseamnă gestionarea online a informațiilor și o scurtă caracterizare a soft-ului Zotero. Contribuțiile aduse au constat în realizarea unui tutorial sub formă de slide show, care arată modalitățile de folosire a lui Zotero. Cum să construiți my library; Cum să creați referințe la website-uri; Limba în care doriți să lucrați sau Adăugarea de atașamente sunt doar câteva lucruri abordate în prezentare. Pentru a se folosi cât mai multe persoane de tutorialul realizat l-am încărcat pe SlideShare.net (Pop, 2015).

3.1. Concluzii

Folosirea corectă și completă a resurselor bibliografice dintr-o lucrare nu este o noutate, însă trebuie încurajată la fiecare pas. Zotero poate fi o modalitate prin care putem crea, adnota, exporta/importa sau partaja resursele pe care vrem să le cităm în lucrarea abordată.

3.2. Perspective

Pe viitor ne propunem să realizăm alt tutorial, însă pe suport video folosind programul de înregistrare, Camtasia. Întâi vom efectua o comparație între cele mai folosite unelte de gestionare online a informațiilor academice care să cuprindă: impactul uneltei, cât costă, câte publicații are pe an, ce anume publică etc. Realizând un tutorial video pentru Zotero îl vom partaja la 10 studenți. Ulterior realizând un scurt chestionar, vom încerca să aflăm dacă tutorialul i-a ajutat pe studenți să înțeleagă cum funcționează această unealtă.

4. Referințe bibliografice

Academic Coaching & Writing, Citations, http://www.academiccoachingandwriting.org/academic-writing/resources/citations, accesat: aprilie 2016;

Center for History and New Media, Ten Reasons Your Institution Should Adopt Zotero, http://www.zotero.org/static/download/adopt_zotero.pdf ,accesat: noiembrie 2015;

Cohen, D., Creating Scholarly Tools and Resources for the Digital Ecosystem: Building Connections in the Zotero Project, http://firstmonday.org/article/viewArticle/2233/2017, accesat: ianuarie 2016;

Pop, L., Zotero – tutorial, http://www.slideshare.net/LauraPop4/zotero-tutorial-by-pop-laura-2015;

Wikipedia, the Free Encyclopedia, Zotero, https://en.wikipedia.org/wiki/Zotero, accesat: februarie 2016;

Zotero: Zotero – Groups, http://www.zotero.org/groups/, accesat: ianuarie 2016.

ANEXĂ 2. Programul sesiunii de comunicări științifice, aprilie 2016

PROGRAM

14.00 – 19.00: Comunicări științifice studențești (Sala A208)

Moderator: Conf. univ. dr. Lavinia Suciu

14.00 – 14.10: OLE PETRA: Construcția brandului personal în Social Media

14.10 – 14.20: NICOLII ELENA: Comunicarea de responsabilitate socială corporatistă. Mijloace de captare a atenției în mediul virtual

14.20 – 14.30: MILOSAV LUISA: Limbajul promoțional în comunicatele de presă din industria automoblilelor

14.30 – 14.40: BOLOHAN IONELA: Promovarea unui stil de viață sănătos prin acțiuni de blogging

14.40 – 14.50: MORAR CRISTIANA: Imaginea reală și imaginea virtuală, contradicție și complementaritate

Pauză: 14.50 – 15.00

Moderator: Ș.l. dr. ing. Muguraș MOCOFAN

15.00 – 15.10: POPESCU GABRIELA: Mediul virtual și efectele sale asupra deprinderilor comunicaționale ale tinerilor

15.10 – 15.20: TOTH TIMEA: Campanii de responsabilitate socială

15.20 – 15.30: ȚIDREA MĂDĂLINA: Date deschise în România. Stadiu actual și perspective

15.30 – 15.40: UDRESCU GEORGIANA: Lumea transporturilor în era digitală. Promovare și imagine în mediul on-line

15.40 – 15.50: DĂMĂCUȘ CLAUDIA: Servicii design grafic

15.50 – 16.00: POPOVICI MARINELA: Plan de promovare a unui produs turistic pe rețelele de socializare

Pauză: 16.00 – 16.10

Moderator: Conf. univ. dr. Mugurel DRAGOMIR

16.10 – 16.20: SIGHET LOREDANA: Organizarea unei campanii publicitare online folosind AdWords

16.20– 16.30: POP LAURA: O analiză a aplicațiilor software pentru gestionarea online a informațiilor academice

16.30 – 16.40 : ORĂȘAN DIANA: Rolul rețelelor de socializare în mișcările sociale. Studiul de caz: Revoltele generate de accidentul de la clubul bucureștean COLECTIV

16.40 – 16.50: GĂINĂ LIA: Bătălia pentru promovare și imagine prin rețele sociale a instituțiilor de învățămant superior timișorean

16.50 – 17.00: HOTICO LIVIAN: Utilizarea activităților sportive pentru afirmarea și promovarea culturii organizaționale

Pauză: 17.00 – 17.10

Moderator: Lector. univ. dr. Simona ȘIMON

17.10 – 17.20: BERHEC IULIAN: Publicitatea interactivă, mai mult decât un trend

17.20 – 17.30: STAN EUGEN: Prezența și promovarea unui brand pe Web. Situl CMS vs. situl static HTML

17.30 – 17.40: BULIGA OANA: Rolul politeții în comunicarea din grupul de muncă

17.40 – 17.50: VIDA ALEXANDRA: Promovarea sistemului de învățământ românesc în social media

17.50 – 18.00: PIRINGER CAIUS: Piața de energie, liberă, din România

Pauză: 18.00 – 18.10

18.10 – 19.00: Discuții

19.00: Încheierea sesiunii de comunicări științifice. Concluzii

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Subsemnatul_________________________________________________________ ____________________________________________________________________, legitimat cu ________________seria ________nr. ___________________________, CNP ________________________________________________________________autorul lucrării________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________ elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de ______ ______________________________________organizat de către Facultatea _______________________ ______________________________din cadrul Universității “Politehnica” din Timișoara, sesiunea ____________________ a anului universitar __________________, luând în considerare conținutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Timișoara,

Data Semnătura

_______________________ ______________________________