BUGETUL LOCAL AL COMUNEI CHIUIEȘTI 2.1 PREZENTAREA COMUNEI CHIUIEȘTI Chiuiești este o comună în județul Cluj, ce se întinde pe o suprafață de 112 km²… [306745]

CAPITOLUL 2.

BUGETUL LOCAL AL COMUNEI CHIUIEȘTI

2.1 PREZENTAREA COMUNEI CHIUIEȘTI

Chiuiești este o [anonimizat] o suprafață de 112 km² și cuprinde o populație de 2759 locuitori. [anonimizat], [anonimizat]-Năsăud, [anonimizat], [anonimizat]. Comuna Chiuiești cuprinde un număr de 7 sate după cum urmează: Chiuiești, [anonimizat], Huta, Măgoaja, Strîmbu,[anonimizat].

[anonimizat]. Satul Chiuiești este cel mai vechi sat atestat în a doua jumătate a [anonimizat] 1467. [anonimizat] ”Colțul Peceții”, după care de-a lungul timpului capătă și alte denumiri printre care: Kiuesd, Kiyesty, Chiuiaști, Kivesti, Tinestz, Kieni, Tiești, Tiuiești, Chiuesci, Tinesci, Tiuieni.În anul 1588 [anonimizat] 1956 sunt atestate alte 4 [anonimizat]:Huta, [anonimizat].

2.2 [anonimizat], [anonimizat], urmate apoi de prezentarea detailată a [anonimizat], a impozitelor și taxelor locale, a veniturilor de capital și a subvențiilor.

Veniturile totale ale bugetului local sunt formate din: [anonimizat] (vezi graficul nr.1). [anonimizat]. Analizând datele observăm că veniturile totale au avut o evoluție descrescătoare în primii 4 ani și crescătoare în ultimul an. Astfel, în anul 2013 încăsările au fost de 7.438.586 lei, scăzând în anul 2014 până la suma de 7.201.757 lei. În anul 2015 se înregistrează o [anonimizat] 6.678.880 lei, urmând să scadă și în anul 2016 până la valoarea de 4.820.029 lei. În anul 2017 încasările cresc față de anul 2016 până la valoarea de 5.508.774 lei (vezi graficul nr.2). Observăm că valoarea cea mai mare este în anul 2013, iar în anul 2016 valoarea cea mai scăzută. Indicii cu baza în lanț ne indică faptul că are loc o singură creștere de 1,143 ori, în anul 2017 față de anul 2016. [anonimizat]: în anul 2014 de 0,968 ori, în anul 2015 de 0,927 ori, în anul 2016 de 0,7222 ori, iar în anul 2017 cresc de 1,14 ori (vezi graficul nr.3). Evoluția descrescătoare a veniturilor între anii 2013-2016 se datorează în mare parte sumelor FEN care reprezintă în anul 2013 o pondere de 51,13%, respectiv 34,98% în anul 2014. Deși în primii 3 [anonimizat] 2016 și 2017

înregistrează valori de 0.

Analizând indicii cu bază fixă observăm în toți cei 4 ani scăderi ale veniturilor față de anul de referință 2013. În anul 2014 încasările au scăzut față de anul 2013 cu 0,968 ori iar în anul 2015 au scăzut de 0,898 ori. În anul 2016 scad de 0,648 ori, față de anul 2013, iar în anul 2017 scad de 0,741 ori (vezi graficul nr.4).

Gradul de realizare a principalelor venituri are o evoluție descrescătoare. În anul 2013 se înregistrează cea mai mare valoare și anume 292,28% urmând ca în anii următori să scadă. În anul 2014 scade la valoarea de 258,68% iar în anul 2015 la 194,44%. În anul 2016 se înregistrează valoarea de 148,77% iar în anul 2017 se înregistrează cel mai mic de grad de realizare și anume de 118,52% (vezi graficul nr.5).

Veniturile proprii sunt egale cu veniturile curente minus sumele defalcate din T.VA. Evoluția acestora pe parcursul celor 5 ani analizați este oscilatorie. În anul 2013 se înregistrează valoarea de 2.050.695 lei, în anul 2014 scade la 2.037.576 lei, urmând ca în anul 2015 să crească până la 2.375.000 lei. În anul 2016 avem o scădere până la 2.319.585 lei, urmată de o creștere în anul 2017 până la 2.871.846 lei (vezi graficul nr.6).

La nivelul indicilor cu baza în lanț observăm tot o evoluție care oscilează de la un an la altul, astfel că în anul 2014 veniturile proprii au scăzut față de anul 2013 de 0,994 ori, crescând în anul 2015 de 1,166 ori față de anul 2014. În anul 2016 se înregistrează o scădere de 0,977 ori, față de anul precedent urmând ca în anul 2017 să crească de 1,238 ori față de anul precedent (vezi graficul nr.3).

Analizând indicii cu baza fixă, observăm că veniturile proprii în anul 2014 față de 2013 scad de 0,994 ori, iar în anii următori cresc după cum urmează: în 2015 de 1,158 ori, în anul 2016 de 1,131 ori, iar în anul 2017 de 1,400 ori (vezi graficul nr.4). Ponderile veniturilor proprii în veniturile totale de-a lungul celor 5 ani analizați sunt crescătoare, astfel avem: 27,57% în 2013,în anul 2014 de 28,29%, în 2015 de 35,56%, iar în anii 2016 și 2017 valorile de 48,12% respectiv 52,13 (vezi graficul nr.7).

Gradul de realizare al veniturilor proprii depășește 100% în cei 5 ani analizați. Acestă situație se datorează faptului că încasările realizate în perioada 2013-2017 au fost mai mari decât prevederile bugetare inițiale. În anul 2013 acesta este de 184,25%, 164,59% în anul 2014, 122,50% în anul 2015, 142,48% în anul 2016 și 123,10% în anul 2017 (vezi graficul nr.5).

Veniturile curente sunt formate din venituri fiscale și nefiscale, acestea având cea mai mare pondere în ultimii 3 ani, în cadrul veniturilor totale. Evoluția acestora oscilează de la un an la altul. Cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2017 față de anul 2016 de 1,196 ori, de la suma de 4.346.395 lei, la suma de 5.197.290 lei. La fel în anul 2014 veniturile curente cresc de 1,072 ori față de anul precedent ajungând la suma de 3.859.171 lei. În anul 2015 avem suma de 4.433.314 lei care este mai mare de 1,149 ori decât în anul 2014, pe când în anul 2016 avem o scădere de 0,980 ori față de anul anterior, încasându-se suma de 4.346.395 lei (vezi graficul nr.8).

Analizând gradul de realizare al veniturilor curente observăm că acestea a cunoscut fluctuații în perioada analizată. În anul 2017 avem cel mai mic grad de realizare din cei 5 ani analizați și anume de 112,42% iar în anul 2013 avem cel mai mare grad de realizare și anume de 142,67%. În anul 2014 acesta este de 139,88%, urmat de o scădere în anul 2015 până la 130,01%, iar mai apoi în 2016 urmând să crească din nou până la 135,19%. În anul 2017 se înregistrează gradul de realizare de 112,42%. Aceste scădere în anul 2017 se datorează veniturilor fiscale care înregistrează o scădere a încasărilor realizate față de prevederile bugetare. Indicii cu baza fixă ne arată că veniturile au crescut față de 2013 dupa cum urmează: 1,072 ori, în anul 2014, de 1,231 ori, în anul 2015, de 1,207 ori, în anul 2016 iar în anul 2017 avem cea mai mare creștere de 1,443 ori (vezi graficul nr.9).

Ponderea veniturilor curente în veniturile totale prezintă o evolutie crescătoare după cum urmează: 48,41% în anul 2013, 53,59% în anul 2014, 66,38% în anul 2015, 90,17% în anul 2016, iar în anul 2017 cea mai mare pondere înregistrată de 94,35 (vezi graficul nr.7). Evoluția veniturilor curente este influențată și de veniturile fiscale, cât și de cele nefiscale, pe care doresc a le analiza în cele ce urmează.

Veniturile fiscale sunt formate din: impozite pe venit, profit și câștiguri din capital, impozite și taxe pe proprietate, impozite și taxe pe bunuri și servicii, și alte impozite și taxe fiscale. Acestea dețin cea mai mare pondere în cadrul veniturilor curente, de peste 93% (vezi graficul nr10). Ponderile fiscale în veniturile curente de-a lungul celor 5 ani analizați sunt după cum urmează: în anul 2013 cea mai mare pondere de 97,18%, în anul 2014 96,36%, în anul 2015 scade la 93,58% ,iar în anii 2016 și 2017 96,48% și respectiv 95,63%. Dacă analizăm veniturile fiscale în sumă absolută, observăm că ele au o evoluție crescătoare de-a lungul celor 5 ani analizați. Astfel că, în anul 2013 au valoarea de 3.499.420 lei, crescând în anul 2014 de 1,063 ori până la valoarea de 3.718.735 lei. În anul 2015 veniturile fiscale cresc față de anul precedent de 1,116 ori până la valoarea de 4.148.710 lei, urmând ca în anul 2016 să crească din nou de 1,011 ori până la valoarea de 4.193.627 lei. În anul 2017 se înregistrează cea mai mare creștere și anume de 1,185 ori față de anul 2016 ajungând la valoarea de 4.970.552 lei (vezi graficul

nr.11).

Analizând indicii cu baza fixă, observăm că față de anul 2013, veniturile fiscale cresc de 1,063 ori, în anul 2014, de 1,186 ori în anul 2015, de 1,198 ori în anul 2016, iar în anul 2017 de 1,420 ori (vezi graficul nr.4).

Gradul de realizare al veniturilor fiscale, are o evoluție care fluctuează de la un an la altul, astfel că în anul 2013 acesta este de 142,75%, care este și cel mai mare grad de realizare în decursul celor 5 ani analizați, urmând ca în anul 2014 să scadă la 138,50%, iar în anul 2015 scade la 124,85%. În anii 2016 și 2017 avem 134,45% și 109,98%, acesta din urmă fiind și cel mai mic grad de realizare al veniturilor fiscale (vezi graficul nr.12).

Ponderile veniturilor fiscale în cadrul veniturilor totale, sunt crescătoare după cum urmează: în anul 2013 de 47,04%, în anul 2014 de 51,64%, în anul 2015 de 62,12%, în anul 2016 de 87%, și cea mai mare pondere înregistrată în cei 5 ani analizați este de 90,23%, în anul 2017. Aceste ponderi indică faptul că veniturile fiscale dețin un rol important în cadrul veniturilor totale.

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital sunt componente ale veniturilor fiscale și sunt formate din: impozit pe venit, cote și sume defalcate din impozitul pe venit. În cadrul veniturilor fiscale, impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital ocupă locul al 2-lea ca și sursă de venit. Cea mai mare pondere înregistrată în decursul celor 5 ani analizați este de 47,29% în anul 2013, iar cea mai mică este 39,85% în anul 2015 (vezi graficul nr.13). Analizând evoluția acestor venituri în sume absolute observăm că aceasta oscilează de la un an la altul astfel: în anul 2013 se încasează suma de 1.655.105 lei, urmând să scadă în 2014 de 0,935 ori, până la suma de 1.547.437 lei. În anul 2015 cresc de 1,068 ori, până la suma de 1.653.275 lei, iar în anul 2016 cresc de 1,051 ori până la suma de 1.737.836 lei, urmând ca în anul 2017 să crească din nou de 1,270 ori, până la suma de 2.207.690 lei (vezi graficele nr.14 și 15).

Gradul de realizare înregistrează fluctuații de la un an la altul și este peste 100%, iar acest lucru se datorează faptului că încasările realizate sunt mai mari decât cele inițiale. În anul 2013 acesta este de 217,21%, fiind și cel mai mare grad de realizarare din cei 5 ani analizați, urmând ca în anul 2014 acesta să scadă la 181,62%, iar în 2015 scade din nou până la 111,18%. În anul 2016 se înregistrează gradul de realizare de 151,25%, iar în anul 2017 de 120,77% (vezi graficul nr.16). În cadrul veniturilor totale, impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital dețin următoarele ponderi: 22,25% în anul 2013, 21,49% în anul 2014 care este și cea mai scăzută pondere, 24,75% în anul 2015, în anul 2016 de 36,05%, iar în anul 2017 ponderea de 40,08% care este și cea mai mare în decursul celor 5 ani analizați (vezi anexa 5).

Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit reprezintă aproape 100% din impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital. Dacă privim sumele absolute ale acestora, observăm că în anul 2013 s-au încasat 1.651.121 lei, urmând ca în anul 2014 să scadă la 1.540.614 lei, iar în anul 2015 încasările sunt de 1.650.395 lei urmând să crească în anul 2016 la 1.733.957 lei. În anul 2017 cresc de 1,272 ori, la suma de 2.205.784 lei (vezi anexa nr.1).

Analizând indicii cu baza în lanț observăm că încasările în anul 2014 scad față de anul 2013 de 0,933 ori, în anul 2015 cresc de 1,071 ori față de anul precedent, iar în anul 2016 cresc de 1,051

ori, urmând ca în anul 2017 să crească de 1,272 ori (vezi graficul nr.17). Gradul de realizare este de 216,68% în anul 2013, 180,82% în anul 2014, 110,99% în anul 2015, 150,91% în anul 2016 și 120,67% în anul 2017 (vezi graficul nr.16).

Impozitele pe venit prezintă încasări nesemnificative și anume: în anul 2013 suma de 3.894 lei, urmând să crească în 2014 de 1,713 ori la suma de 6.823 lei,scăzând în anul 2015 de 0,422 ori, până la suma de 2.880 lei, urmând în anul 2016 să crească de 1,347 ori, până la suma de 3.879 lei, iar în anul 2017 cresc de 0,491 ori, până la suma de 1.906 lei (vezi graficul nr.14). Impozitele pe venit au o pondere de sub 0,1% în cadrul veniturilor totale și a veniturilor fiscale.

Impozitele și taxele pe proprietate reprezintă o altă componentă a veniturilor fiscale și sunt formate din: impozite pe clădiri, impozite pe terenuri, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială și alte impozite și taxe pe proprietate (vezi graficul nr.18).

Ca sursă de venit în cadrul veniturilor fiscale, impozitele și taxele pe proprietate ocupă penultimul loc cu ponderi cuprinse între 5,30% în 2013 și 7,55% în anul 2016.

Analizând sumele absolute, observăm că această componentă a veniturilor fiscale are o evoluție crescătoare pe parcursul anilor analizați. În anul 2013 valoarea acestor venituri a fost de 185.607 lei, ulterior crește în 2014 de 1,3 ori ajungând la valoarea de 241.322 lei, iar în anul 2015 crește de 1,25 ori, până la suma de 301,752 lei. Anul 2016 înregistrează tot o creștere față de anul precedent de 1,05 ori, suma ajungând la 316,827 lei, iar în 2017 crește de 1,04 ori, până la suma de 331.961 lei (vezi graficul nr.20).

Indicii cu baza fixă ne arată faptul că față de anul 2013, impozitele și taxele pe proprietăți cresc după cum urmează: de 1,30 ori în anul 2014, de 1,62 ori în anul 2015, 1,70 ori în anul 2016 și 1,78 ori în anul 2017 (vezi graficul nr.19).

Gradul de realizare al acestor venituri are o evoluție fluctuantă. În anul 2013 acesta este de 101,15%, iar în anul 2014 la 113,08%, în anul 2015 gradul de realizare scade până la 109,73%. În anul 2016 scade până la 108,13%, iar în 2017 crește până la 109,09 (vezi graficul nr.21). În cadrul veniturilor totale, impozitele și taxele pe proprietate dețin o pondere foarte mică și au o evoluție crescătoare în primii 4 ani, după cum urmează: 2,5 % în anul 2013, 3,35% în anul 2014, 4,52% în anul 2015, în anul 2016 de 6,57% iar în anul 2017 de 6,03% (vezi anexa nr.5).

Impozitele pe clădiri reprezintă o componentă semnificativă în cadrul impozitelor și taxelor pe proprietate. În sume absolute, acestea înregistrează în anul 2013 valoarea de 46.355 lei, scazând în 2014 de 0,955 ori la suma de 44.249 lei față de anul precedent. În anul 2015 crește de 1,015 ori la suma de 44.893 lei, urmând ca în anul 2016 să crească tot de 1,015 ori la suma de 45.553 lei. În anul 2017 scade de 0,998 ori la suma de 45.447 lei (vezi anexa nr.1).

Gradul de realizare al impozitelor și taxelor pe clădiri este în mare parte sub 100% deoarece veniturile realizate au fost mai mici decât veniturile inițiale. Acesta are următoarele valori: în anul 2013 100,77%, în anul 2014, 96,19%, în anul 2015, 97,59%, în anul 2016, 96,92%, iar în anul 2017 de 98,80%. Ponderea acestora în veniturile totale este de sub 1% la nivelul celor 5 ani analizați (vezi graficul nr.21).

Impozitele și taxele pe terenuri reprezintă componenta de bază în cadrul impozitelor și taxelor pe proprietate, generând cele mai mari venituri comparativ cu restul componentelor. Evoluția acestora este una crescătoare. În anul 2013 se încasează suma de 138.057 lei, crescând în anul 2014 la 196.909 lei, iar în anul 2015 ajung să crească până la suma de 206.553 lei. În anul 2016 crește la suma de 223.939 lei, iar în anul 2017 se încasează cea mai mare sumă și anume de 232.610 lei (vezi graficul nr.18). Analizând indicii cu baza în lanț observăm că evoluția acestora este una crescătoare, atfel avem: în anul 2014 veniturile cresc de 1,426 ori față de anul precedent , în anul 2015 de 1,049 ori, în anul 2016 de 1,084 ori, iar în anul 2017 de 1,039 ori (vezi anexa nr.4). Gradul de realizare al impozitelor și taxelor pe terenuri are o evoluție fluctuantă, în anul 2013 înregistrându-se 100,41%, în anul 2014 crește la 117,63%, urmând ca în anul 2015 să scadă din nou la 108,26%, iar în anii 2016 și 2017 gradele de realizare 109,56% și respectiv 107,05%. Ponderea acestora în veniturile totale se situează între 1,86% în anul 2013 și 4,65% în anul 2016 (vezi graficul nr.22).

Taxele judiciare de timbru și taxele de timbru pentru activitatea notarială sunt componente ale impozitelor și taxelor pe proprietate și se situează pe ultimul loc în randul veniturilor încasate în cei 5 ani analizați. În primul an valoarea este 1.195 lei, scăzând în anul

2014 de 0,137 ori, până la valoarea de 164 lei. În anul 2015 încasările cresc de 22,963 ori, până la valoarea de 3.766 lei, scăzând în anul 2016 de 0,317 ori până la valoarea de 1.194 lei. În anul 2017 acestea cresc de 6,915 ori, până la suma de 8.256 lei (vezi anexa nr.1).

Gradul de realizare a acestor venituri, în anul 2015 este de 1883%, această situație se datorează

faptului că veniturile realizate cu suma de 3.766 lei, au fost mult mai mari decât cele prevăzute

inițial, și anume 200 de lei. În anul 2016 scad la 74,63%, urmând să crească în 2017 la gradul de realizare de 825,60% (vezi graficul nr.21). Ponderile acestor venituri în cadrul veniturilor totale este situat între 0,02% în anul 2013 și 0,15% în anul 2017.

Alte impozite și taxe pe proprietate este o componentă nesimnificativă în cadrul impozitelor și taxelor pe proprietăți, datorită faptului că în primii 2 ani înregistrează valori de 0. În anul 2015 se încasează suma de 46.540 lei, iar în anul 2016 încasările scad de 0,991 ori, până la 46,141 lei, urmând ca apoi în 2017 să scadă de 0,989 ori, la suma de 45.648 lei (vezi anexa nr1). Analizând gradul de realizare observăm că acesta este în anul 2015 de 122,47%, ulterior acesta scade la 115,35% în 2016, iar în 2017 scade din nou la 114,12%. Ponderile acestor venituri în cadrul veniturilor totale sunt de 0,70% în anul 2015 0,96% în anul 2016, iar în anul 2017 de 0,83% (vezi anexa nr.5).

Impozitele și taxele pe bunuri și servicii reprezintă o componentă importantă a veniturilor fiscale și sunt formate din: sume defalcate din T.V.A, taxe pe servicii specifice și taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor. Ca sursă de venit în cadrul veniturilor fiscale acestea ocupă primul loc, având următoarele ponderi: 47,39% în anul 2013; 51,89% în anul 2014; 52,87% în anul 2015; 51,004% în anul 2016; iar în anul 2017 ponderea de 48,90% (vezi graficul nr.13). Impozitele și taxele pe bunuri și servicii înregistrează în sume absolute următoarele valori: în anul 2013 suma de 1.658.679 lei, crescând în anul 2014 de 1,164 ori la suma de 1.929.947 lei, în anul 2015 cresc de 1,137 ori, până la

suma de 2.193.651 lei. În anul

2016 încasările scad de 0,975 ori, până la valoarea 2.138.925 lei, iar în anul 2017 cresc de 1,136 ori până la valoarea de 2.430.884 lei (vezi graficele nr.24 și 27) . Indicii cu baza fixă ne arată faptul că impozitele și taxele pe bunuri și servicii cresc față de anul 2013 după cum urmează: de 1,16 ori în anul 2014, de 1,32 ori în anul 2015, de 1,29 ori în anul 2016, iar în anul 2017 de 1,46 ori (vezi graficul nr.26).

Gradul de realizare al acestori venituri este fluctuant, în primii 3 ani analizați înregistrându-se creșteri, după care în următorii 2 ani acestea scad. În anul 2013 se înregistrează 110,14%, crește în următorul an la 119,16%, după care în anul 2015 crește la 140,53%, care reprezintă și cel mai mare grad de realizare din cei 5 ani analizați. În anii 2016 și 2017 avem 127,54% și 101,84%, acesta din urmă reprezentând cea mai mică valoare (vezi graficul nr.25). În cadrul veniturilor totale, impozitele și taxele pe bunuri și servicii înregistrează următoarele valori: 22,3% în anul 2013, fiind și cea mai mică, 26,8% în anul 2014, 32,84% în anul 2015 și 44,38% în anul 2016, fiind și cea mai mare pondere din cei 5 ani analizați, iar în anul 2017 se înregistrează ponderea de 44,13% (vezi anexa nr.5).

Sumele defalcate din T.V.A este cea mai importantă componentă a impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii deoarece reprezintă principala sursă de venit din cadrul acestora cu ponderi de peste 93% în toți cei 5 ani. Analizând sumele absolute, observăm că acestea în perioada 2013-2015 au o evoluție ascendentă. În anul 2013 avem încasări de 1.550.192 lei, crescând în anul 2014 la suma de 1.821.595 lei, iar în anul 2015 la suma de 2.058.314 lei. Anul 2016 înregistrează scădere suma fiind de 2.026.810 lei, după care în 2017 crește la 2.325.444 lei (vezi graficul nr.24). Gradul de realizare al acestor venituri este: în anul 2013 de 109,86%, iar în anul 2014 crește la 119,76%. În anul 2015 urcă la 139,45%, scade în 2016 la 127,71%, după care scade în 2017 la 101,55% (vezi anexa nr.2).

Indicii cu bază în lanț ne arată că în anul 2014 acestea au înregistrat cea mai mare creștere, adică de 1,175 ori față de anul precedent, iar în anul 2015 acestea au crescut de 1,130 ori, urmând ca în anul 2016 să scadă de 0,985 ori, iar în anul 2017 să crească de 1,147 ori.

Sumele defalcate din T.V.A dețin următoarele ponderi în cadrul veniturilor totale: în anul 2013, 20,84%; în anul 2014, 25,29%; în anul 2015, 30,82%; în anul 2016, 42,05%, iar în anul 2017 42,21% (vezi anexa nr.5).

Taxele pe servicii specifice nu au o importanță deosebită în cadrul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii deoarece dețin ponderi cuprinse între 0,43% în anul 2017 și 2,25% în anul 2013. Evoluția acestora este fluctuantă, după cum urmează: în anul 2013 încasările au valoarea de 37.401 lei, iar în anul 2014 scăzând până la valoarea de 35.598 lei. În anul 2015 încasările cresc la valoarea de 47.777 lei, scad în 2016 la valoarea de 25.732 lei. În anul 2017 acestea scad la suma de 10.631 lei (vezi anexa nr.1).

Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor dețin în cadrul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii ponderi cuprinse între: 3,76% în anul 2014 și 4,28% în 2013, fiind o componentă mai puțin semnificativă a acestora. Evoluția acestor venituri înregistrează

fluctuații de la un an la altul, astfel că în primul an avem suma de 71.086 lei, în anul 2014 suma

de 72.754 lei, în anul 2015 suma de 87.560 lei. În anul 2016 suma de 86.383 lei, iar în 2017 suma de 94.809 lei (vezi anexa nr.1).

Alte impozite și taxe fiscale sunt cele mai nesemnificative din cadrul veniturilor fiscale datorită faptului că pe parcursul anilor analizați acestea au valori foarte scăzute. În anul 2013 și 2014 suma de 29 de lei, 32 de lei în anul 2015, 39 de lei în anul 2016 și 17 lei în anul 2017.

Veniturile nefiscale sunt formate din venituri din proprietate și vânzări de bunuri și servicii. Acestea înregistrează venituri mult mai mici decât veniturile fiscale pe parcursul anilor 2013-2017. Datorită acestui fapt, ajung să dețină ponderi scăzute în cadrul veniturilor curente, acestea fiind sub 6%. În sumă absolută acestea au o evoluție ascendentă în primii 3 ani, urmând ca în 2016 să scadă, iar în 2017 să crească. În anul 2013 veniturile au fost de 101.467 lei, urcă în anul 2014 la 140.436 lei, iar în anul 2015 veniturile cresc până la valoarea de 248.604 lei, apoi scad în anul 2016 la valoarea de 152.768 lei. În anul 2017 cresc față de anul anterior la suma de 226.738 lei (vezi graficul nr.28). Analizând indicii cu baza în lanț observăm că acestea cresc cel mai mult în anul 2015 față de 2014 de 2,027 ori, iar scăderea cea mai mare se înregistrează în anul 2017 de 1,484 ori față de anul precedent. În anul 2014 acestea cresc de 1,384 ori, iar în anul 2016 scad de 0,537 ori (vezi anexa nr.4). Indicii cu baza fixă ne arată că față de anul 2013, veniturile nefiscale au crescut în următorii 4 ani astfel: de 1,384 ori, în anul 2014, de 2,805 ori în anul 2015, de 1,506 ori în 2016 și de 2,235 ori în anul 2017 (vezi anexa nr.3). Gradul de realizare în toți cei 5 ani analizați este de peste 100%, datorită faptului că încasările au fost mai mari decât prevederile bugetare inițiale. În anul 2013 gradul de realizare are valoarea cea mai mică și anume de 139,95%, iar în anul 2014 este de 189,78%, urmând ca în 2015 să ajungă la cel mai mare grad de realizare de 327,13%. În 2016 acesta este de 159,13%, iar în 2017 de 218,65% (vezi graficul nr.29). În cadrul veniturilor totale, veniturile nefiscale dețin următoarele ponderi: 1,36% în anul 2013, 1,95% în anul 2014, 4,26% în anul 2015, 3,17% în anul 2016 și 4,12% în anul 2017.

Veniturile din proprietate sunt formate din venituri din concesiuni și închirieri și alte venituri din proprietate. Acestea sunt o componentă a veniturilor nefiscale, iar în cadrul acestora dețin ponderi cuprinse între: 0,9% în anul 2017 și 6,60% în anul 2014. Analizând și ponderile în veniturile curente se observă că dețin ponderi nesemnificative sub 0,24%. Analizând valorile absolute abservăm că sumele încasate în cei 5 ani analizați sunt foarte mici. În anul 2013 se încasează suma de 4.645 lei, în anul 2014 aceste venituri cresc de 1,988 ori, până la valoarea de 9.282 lei, scăzând de 0,385 ori, în anul 2015, până la 3.576 lei, iar în anul 2016 scăzând de 0,970 ori, până la 3.469 lei. În anul 2017 scad față de anul anterior de 0,599 ori, până la suma de 2.078 lei (vezi graficul nr.30). Gradul de realizare al veniturilor din proprietate înregistrează o evoluție care variază de la un an la altul, după cum urmează: 464,50% în anul 2013, 309,4% în anul 2014, 89,4% în anul 2015, 86,73% în 2016 și 76,96% în anul 2017. În cadrul veniturilor totale acestea dețin următoarele ponderi: 0,06% în anul 2013, 0,13% în anul 2014, 0,05% în anul 2015, 0,07% în anul 2016 și 0,04% în anul 2017 (vezi anexa nr.5).

Vânzări de bunuri și servicii sunt formate din: venituri din prestări de servicii și alte activităti, venituri și taxe administrative, eliberări de permise, amenzi penalități și confiscări, diverse venituri și transferuri voluntare, altele decât subvențiile. Acestea sunt cea mai semnificativă componentă a veniturilor nefiscale, iar în cadrul acestora dețin următoarele ponderi: 95,43% în anul 2013, 93,4% în anul 2014, 98,75% în anul 2015, 97,73% în anul 2016, iar în anul 2017 de 99,08%. În sume absolute acestea oscilează, astfel avem: în anul 2013 se încasează suma de

96.822 lei, în anul 2014 crește de 1,355 ori, până la suma de 131.154 lei. În anul 2015 se încasează suma de 281.028 lei, crescând de 2,143 ori față de anul precedent, urmând ca mai

apoi să scadă în 2016 de 0,531 ori la suma de 149.299 lei, iar în 2017 cresc de 1,505 ori la suma de 224.660 lei (vezi anexa nr.1).

Analizând indicii cu bază fixă ai vânzărilor de bunuri și servicii observăm că față de 2013, veniturile încasate în anii următori prezintă creșteri, după cum urmează: 1,355 ori în anul 2014, de 2,903 ori în anul 2015, de 1,542 ori în anul 2016 și de 2,320 ori în anul 2017 (vezi anexa nr.3). Gradul de realizare al vânzărilor de bunuri și servicii are o evoluție oscilatorie: 135,42% în anul 2013, fiind și cel mai mic, 184,72% în anul 2014, 338,59% în anul 2015, fiind și cel mai mare, 162,28% în 2016 și 222,44% în 2017 (vezi anexa nr.5).

Veniturile din prestări de servicii și alte activități sunt o componentă a vânzărilor de bunuri

și servicii. Acestea dețin în cadrul vânzărilor de bunuri și servicii, ponderile cuprinse între 0 în anii 2016 și 2017 și 10,91% în anul 2013. Evoluția veniturilor observăm că este una cu scăderi dramatice de la un an la altul, astfel avem: 10.570 lei, în anul 2013, apoi scad de 0,936 ori, în anul 2014 la suma de 9.895 lei, apoi scad dramatic, în anul 2015, de 0,004 ori, până la suma de 40 de lei. În anii 2016 și 2017 nu se încasează venituri (vezi anexa nr.1).

Gradul de realizare al acestor venituri prezintă următoarele valori: 132,13% în anul 2013 și 123,69% în anul 2014. Ponderi deținute ale veniturilor din prestări de servicii și alte activități, în cadrul veniturilor totale sunt de 0,14% în anii 2013 și 2014 (vezi anexa nr.5).

Veniturile din taxe administrative și eliberări de permise sunt componenta cea mai importantă din cadrul vânzărilor de bunuri și servicii. Analizând aceste venituri în sume absolute observăm că acestea înregistrează oscilații de la un an la altul astfel: în anul 2013 se încasează suma de 64.895 lei, scade de 0,906 ori în anul 2014, până la suma de 58.793 lei, crescând în anul 2015, de 1,035 ori, până la suma de 60.822 lei, urmând să crească de 1,497 ori, în anul 2016, până la suma de 91.069 lei. În anul 2017 acestea cresc de 1,15 ori până la suma de 104.827 lei (vezi graficul nr.31). Indicii cu baza fixă ne arată faptul că față de anul 2013 aceste venituri înregistrează următoarele oscilații: scad în anul 2014 de 0,90 ori, cresc în anul 2015 de 0,93 ori, cresc din nou în anul 2016 de 1,40 ori, iar în anul 2017 cresc de 1,61 ori (vezi anexa nr.3) .

Gradul de realizare al acestor venituri este peste 100% în cei 5 ani analizați ceea ce semnifică faptul că veniturile realizate sunt mai mari decât cele inițiale. Se înregistrează următoarele grade de realizare: 122,44% în anul 2013, 110,93% în anul 2014, 114,76% în anul 2015, 146,89% în anul 2016 și 129,42% în anul 2017 (vezi graficul nr.32). În cadrul veniturilor totale, veniturile din taxe administrative și eliberări de permise dețin ponderi cuprinse între 0,82% în anul 2014 și 1,90 în anul 2017 (vezi anexa nr.5).

Amenzi, penalități și confiscări sunt o componentă a vânzărilor de bunuri și servicii, care deține în cadrul acestora următoarele ponderi: 11,9% în anul 2013, 10,43% în anul 2014, 15, 09% în anul 2015, 19,19% în anul 2016, iar în anul 2017 ponderea de 12,47%. În valoare absolută acestea prezintă următoarele valori: 11.524 lei în anul 2013, 13.681 lei în anul 2014, 42.395 lei în anul 2015, 28.654 lei în anul 2016, iar în anul 2017 28.031 lei (vezi graficul nr.31).

Indicii cu baza în lanț ne arată faptul că în perioada 2013-2015 aceste venituri au o evoluție crescătoare, urmând ca în următorii 2 ani acestea să scadă, astfel avem: în anul 2014 față de anul anterior acestea cresc de 1,18 ori, în anul 2015 cresc de 3,09 ori, scad mai apoi în anul 2016 de 0,67 ori, iar în anul 2017 scad de 0,97 ori (vezi anexa nr.4).

Indicii cu baza fixă ne indică faptul că aceste venituri înregistrează creșteri față de anul de referintă 2013 astfel : cresc de 1,18 ori în anul 2014, de 3,67 ori în anul 2015, de 2,48 ori în anul 2016 și de 2,43 ori în anul 2017 (vezi graficul nr.33).

Analizând gradul de realizare al acestor venituri observăm că acesta este de peste 200% în toți anii analizați. În anul 2013 acesta este de 209,53%, în anul 2014 este de 273, 62%, în anul 2015 este de 847,9%, fiind și cel mai mare, în anul 2016 gradul de realizare de 573,08%, iar în anul 2017 acesta este de 560,62% (vezi graficul nr.32).

În cadrul veniturilor totale, aceste venituri dețin ponderi cuprinse între 0,15% în anul 2013 și 0,63% în anul 2015 (vezi anexa nr.5).

Diversele venituri sunt o componentă a vânzărilor de bunuri și servicii. Evoluția acestora în sume absolute este ascendentă în perioada 2013-2015, după care înregistrează fluctuații. Astfel în anul 2013 se încasează suma de 9.833 lei, apoi în anul 2014 crește la suma de 48.785 lei, ajungând în 2015 la suma de 86.449 lei. În anul 2016 scade la suma de 29.576 lei iar în 2017 crește la 91.802 lei (vezi graficul nr.31). Indicii cu baza în lanț ne indică faptul că avem o scădere în anul 2016, iar în rest evoluția acestora este una ascendentă, după cum urmează: de 4,961 ori, în anul 2014, de 1,722 ori în anul 2015, în anul 2016 acestea scad de 0,342 ori, urmând ca în 2017 să crească de 3,104 ori (vezi anexa nr 4).

Gradul de realizare oscilează de la un an la altul și este peste gradul de 100%, cea ce înseamnă că veniturile realizate au fost mai mari decât cele inițiale. În anul 2013 se înregistrează gradul de realizare de 196,66% , apoi crește la 975,7% în anul 2014, scade la 345,8% în anul 2015, în 2016 scade la 118,3%, iar în anul 2017 crește la 612,01% (vezi anexa nr.2).

În cadrul vânzărilor de bunuri și servicii, veniturile diverse dețin următoarele ponderi: 10,16% în anul 2013, 37,2% în 2014, 30,76% în 2015, 19,81% în anul 2016 și 0,04% în anul 2017.

Transferuri voluntare, altele decât subvențiile. Această componentă este nesemnificativă deoarece în 4 din cei 5 ani analizați, nu se încasează venituri, exceptie facând anul 2015 când se încasează suma de 91.322 lei, ceea ce semnifică 32,5% din vânzări de bunuri și servicii (vezi anexa nr.1). Aceste venituri dețin în veniturile totale o pondere de 1,37% în anul 2015.

Subvențiile sunt alcătuite din subvenții de la bugetul de stat și subvenții de la alte administrații. Acestea au o evoluție care oscilează foarte mult astfel: cresc spectaculos în anul 2014 față de anul precedent la suma de 823.336 lei, după care cresc în anul 2015 la suma de 2.006.813 lei, iar în anul 2016 scad la 473.634 lei. În anul 2017 scad la suma de 311.454 lei (vezi graficul nr.34). Creșterea spectaculoasă din 2015 se datorează atât subvențiilor de capital cât și celor curente. Aceaste oscilații le putem reda la fel de bine și cu ajutorul indicilor cu baza în lanț și anume: cresc de 24.304 ori în 2014 față de 2013, cresc de 2,437 ori în 2015, scad în 2016 de 0,236 ori, iar în 2017 scad de 0,658 ori (vezi

anexa nr.4).

Gradul de realizare al subvențiilor este cu mult peste 100% cea ce semnifică faptul că există o discrepanță destul de mare între prevederile bugetare și încasările realizate, acestea din urmă fiind mai mari. Acestea se prezintă astfel: în anul 2013 este de 161,32%, în anul 2014 crește considerabil la 3293,46%, în anul 2015, crește cel mai mult, ajungând la 8027,25%, iar în anul

2016 scade considerabil, ajungând la 1894,54%. În anul 2017 acesta este de 1245,82% (vezi graficul nr.36). Indicii cu baza fixă ne arată faptul că față de anul 2013, valoarea subvențiilor din următorii ani a crescut considerabil, după cum urmează: în anul 2014 cresc de 24,304 ori, în anul 2015 de 59,236 ori, în anul 2016 de 13,981 ori și în anul 2017 de 9,193 ori (vezi graficul nr.37).

În cadrul veniturilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 0,46% în anul 2013, 11,43% în anul 2014, 30,05% în anul 2015, 9,83% în anul 2016 și 5,65% în 2017 (vezi anexa nr.5).

Subvențiile de la bugetul de stat sunt alcătuite din subvenții de capital și subvenții curente. Acestea sunt componentă de bază a subvențiilor pentru că dețin în aproape toți anii 100% din totalul subvențiilor, excepție făcând anul 2016 când acestea dețin o pondere de 36,66% din totalul acestora. Analizând în sume absolute observăm că acestea sunt identice cu subvențiile în primii 3 ani analizați, inclusiv anul 2017, diferență facând doar anul 2016 când acestea scad la suma de 173.638 lei (vezi graficul nr.35). Indicii cu baza în lanț ne arată că aceste venituri cresc de la un an la altul, astfel: de 24,304 ori în anul 2014, de 2,437 ori în anul 2015, în anul 2016 veniturile scad de 0,087 ori, iar în anul 2017 de 1,794 ori (vezi anexa nr.4).

Gradul de realizare al subvențiilor de la bugetul de stat înregistrează următoarele valori: 161,32% în anul 2013, 3293,46% în anul 2014, 8027,25% în anul 2015, 694,55% în anul 2016, iar 1245,816% în anul 2017 (vezi graficul nr.36). În cadrul veniturilor totale acestea dețin următoarele ponderi: 0,46% în anul 2013, 11,43% în anul 2014, 30,05% în anul 2015, 3,60% în anul 2016, iar în anul 2017 ponderea de 5,65% (vezi anexa nr.5).

Subvențiile de capital sunt o componentă a subvențiilor de la bugetul de stat. Acestea înregistrează următoarele ponderi în cadrul subvențiilor de la bugetul de stat: 83,2% în anul 2014, 55% în anul 2015, 17,45% în anul 2016. Analizând în sume absolute observăm că în anii 2013 și 2017 acestea nu înregistrează nici un venit, în anul 2014 se încasează suma de 685.025 lei, urcând în anul 2015 la suma de 1.103.841 lei, apoi scade la suma de 30.300 lei în anul 2016 (vezi graficul nr.35). Indicii cu baza în lanț ai subvențiilor de capital ne arată că veniturile din anul 2015 au crescut de 1,611 ori față de cele din 2014, iar în anul 2016 au crescut de 0,027 ori față de cele din anul precedent (vezi anexa nr.4). În cadrul veniturilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 9,51% în anul 2014, 16,53% în anul 2015 și 0,63% în anul 2016 (vezi anexa nr.5).

Subvențiile curente sunt o componentă de bază a subvențiilor de la bugetul de stat. În cadrul subvențiilor de la bugetul de stat, subvențiile curente dețin ponderi de 100% în anii 2013 și 2017, 16,8% în anul 2014, 45% în anul 2015 și 82,55% în anul 2016. Analizând sumele absolute observăm că în anul 2013 se încasează suma de 33.878 lei, urcând apoi în anul 2014 la suma de 138.341 lei. În anul 2015 se încasează cea mai mare sumă, și anume 902.972 lei, scăzând în anul 2016 la suma de 143.338 lei (vezi graficul nr.35).

Indicii cu baza în lanț ne arată ca veniturile cresc în primii ani, de 4,084 ori în anul 2014, de 6,527 ori în anul 2015, scad de 0,159 ori în 2016, iar în ultimul an de 2,173 ori (vezi anexa nr.4). Gradul de realizare oscilează de la un an la altul astfel: 161,32% în anul 2013, crește la 553,36 în anul 2014, crește considerabil în anul 2015 la 3611,89%, scade în 2016 la 573,35%, iar în anul 2017 crește la 1245,82% (vezi graficul nr.36). În cadrul veniturilor totale, subvențiile curente dețin următoarele ponderi: 0,46% în anul 2013, 1,92% în anul 2014, 13,52% în 2015, 2,97% în anul 2016, iar în anul 2017 5,65% (vezi anexa nr.5).

Sumele FEN postaderare în contul plăților efectuate și prefinanțări sunt o componentă semnificativă a veniturilor totale cu o pondere de 51,14% în anul 2013 și 34,98% în anul 2014 (vezi graficul nr.39). Analizând valorile absolute observăm că acestea scad de la un an la altul, astfel că în anul 2013 se încasează suma de 3.803.821 lei, în anul 2014 veniturile scad de 0,662 ori, până la suma de 2.519.220 lei, în anul 2015 scad de 0,095 ori la suma de 238.753 lei, iar în anii 2016 și 2017 încasările au valoarea 0 (vezi graficul nr.1). Indicii cu baza fixă ne arată că față de anul 2013, sumele FEN au scăzut după cum urmează: de 0, 662 ori în anul 2014 și 0,063 ori în 2015 (vezi anexa nr.3).

Subvențiile de la alte administrații sunt o componentă nesemnificativă a subvențiilor deoarece în anul 2016 este singurul an în care sunt înregistrate încasări. În cadrul subvențiilor totale, acestea dețin în anul 2016 ponderea de 63,34%, iar în cadrul veniturilor totale o pondere de 6,22% (vezi anexa nr.5).

2.3 ANALIZA CHELTUIELILOR

La capitolul cheltuieli voi prezenta evoluția acestora, ponderea unor cheltuieli (cheltuielile pentru învățământ, asistență socială, etc.) în total cheltuieli, precum și o analiză a structurii lor.

Cheltuielile totale ale bugetului local sunt formate din: cheltuieli pentru servicii publice generale, cheltuieli pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cheltuieli social-culturale, cheltuieli pentru servicii și dezvoltare publică și cheltuieli pentru acțiuni economice. Acestea au o evoluție descendentă în primii 4 ani, urmând ca în ultimul an să crească. În anul 2013 se înregistrează suma de 11.679.954 lei, urmând să scadă în anul 2014 la suma de

6.386.884 lei, urmată tot de o scădere în anul 2015 la valoarea de 5.847.578 lei. În anul 2016 scade față de anul anterior la suma de 3.917.257 lei, iar în 2017 crește la suma de 6.118.357 lei (vezi graficul nr.40). Observăm că în anul 2013 se înregistrează cea mai mare valoare a cheltuielilor totale, iar în 2016 cea mai mică. Analizând indicii cu baza în lanț observăm că în anul 2014 acestea scad de 0,547 ori față de anul precedent, în anul 2015 scad de 0,916 ori, în 2016 scad de 0,67 ori iar în anul 2017 cresc de 1,562 ori (vezi graficul nr.43).

Analizând indicii cu baza fixă, observăm că față de anul 2013, cheltuielile cresc astfel: de 0,55 ori în 2014, de 0,50 ori în anul 2015, de 0,34 ori în anul 2016, iar în 2017 de 0,52 ori (vezi graficul nr.42).

Gradul de realizare al cheltuielilor totale are o evoluție oscilantă de la 92,80% în anul 2016 la 229,41% în anul 2014 (vezi graficul nr.41). Acesta este în mare parte peste 100%, exceptie facând anul 2016, ceea ce semnifică faptul că bugetele inițiale sunt mai mici decât cele efectuate.

Cheltuielile pentru servicii publice generale au o singură componentă, și anume, autorități publice și acțiuni externe. Aceste cheltuieli sunt o componentă semnificativă a cheltuielilor totale. În sume absolute acestea înregistrează creșteri de la un an la altul: pornesc de la suma 777.225 lei în anul 2013, cresc de 1,06 ori la 824.977 lei în anul 2014, cresc de 1,15 ori până la suma de 892.429 lei în anul 2015.

În anul 2016 ajung la 1.297.679 lei crescând de 1,67 ori, urmând să crească de 1,91 ori în anul 2017 la valoarea maximă de 1.482.693 lei (vezi graficul nr.44). Analizând indicii cu baza fixă observăm că aceste cheltuieli cresc față de anul 2013 astfel: în anul 2014 de 1,06 ori, în anul 2015 de 1,15 ori, în anul 2016 de 1,67 ori, iar în anul 2017 de 1,91 ori. (vezi graficul nr.45). Indicii cu baza în lanț ai serviciilor publice generale ne arată evoluția cheltuielilor astfel: în anul 2014 cresc 1,061 ori, în anul 2015 cresc de 1,082 ori, în anul 2016 cresc de 1,454 ori, fiind și cea mai mare creștere, iar în anul 2017 cresc de 1,143 ori (vezi graficul nr.43). Gradul de realizare are o evoluție fluctuantă de-a lungul celor 5 ani analizați. În anul 2013 acesta este de 104,05%, scăzând la 98,62% în anul 2014, crește în 2015 la 101,3%, ajunge la 114,03% în anul 2016, iar în anul 2017 scade la 99,84% (vezi graficul nr.41). În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru servicii publice generale dețin următoarele ponderi: 6,65% în anul 2013, 12,92% în anul 2014, 15,26% în anul 2015, 33,13% în anul 2016, iar în anul 2017 24,23% (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au o singură componentă și anume ordinea publică și siguranță națională. Aceste cheltuieli sunt o componentă mai puțin semnificativă deoarece în primul an valoarea înregistrată este 0, iar în următorii ani sumele sunt mult mai mici decât valorile celorlalte componente. În sume absolute, în anul 2014 se înregistrează suma de 81.391 lei, în anul 2015 scade de 0,048 ori la suma de 3.917 lei, în anul 2016 scade de 0,356 ori la suma 1.393 lei, după care ulterior crește de 1,889 ori la suma de 2.632 lei în anul 2017 (vezi graficul nr.46).

Datorită faptului că aceste credite bugetare s-au stabilit la sume mult mai mari decât au fost plățile efectuate, gradul de realizare este sub 100% și se prezintă astfel: 95,75% în anul 2014, 78,43% în anul 2015, 27,86% în anul 2016, iar în anul 2017 gradul de realizare de 52,64% (vezi graficul nr.47).

Cheltuielile social culturale sunt o componentă semnificativă a cheltuielilor totale. Acestea la rândul său sunt formate din: cheltuieli pentru învățământ, cheltuieli pentru cultură, recreere și religie și cheltuieli pentru asigurări și asistentă socială (vezi graficul nr.49). În sume absolute aceste cheltuieli înregistrează o evoluție descendentă în perioada 2013-2016 astfel: în anul 2013 au valoarea cea mai mare de 2.940.956 lei, scăzând în 2014 până la valoarea de 2.445.875 lei. În anul 2015 aceste cheltuieli scad până la valoarea de 2.010.965 lei, în anul 2016 scad la valoarea de 1.836.077 lei, iar în anul 2017 se înregistrează valoarea de 2.817.056 lei (vezi graficele nr.48 și 50). Cea mai mare scădere

analizând indicii cu bază în lanț se înregistrează în anul 2016 față de anul 2015 când scad de la suma de 2.010.955 lei la suma de 1.836.077 lei, ceea ce semnifică o scădere de 0,913 ori.

Analizând indicii cu baza fixă observăm faptul că față de anul 2013 cheltuielile social culturale scad astfel: de 0,83 ori în anul 2014; 0,68 ori în anul 2015; de 0,62 ori în anul 2016; iar în anul 2017 de 0,96 ori (vezi anexa nr.8).

Gradul de realizare în decursul celor 5 ani analizați arată astfel: 168,34% în anul 2013, 166,79% în anul 2014, 117,88% în anul 2015, 73,09% în anul 2016, iar în anul 2017 gradul de realizare 128,05% (vezi graficul nr.51). În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile social-culturale dețin următoarele ponderi: 25,18% în anul 2013, 38,30% în anul 2014, 34,39% în anul 2015, în anul 2016 46,87%, iar în anul 2017 46,06% (vezi graficul nr.52).

Cheltuielile pentru învățământ sunt componenta cea mai semnificativă a cheltuielilor social-culturale și sunt formate din cheltuieli pentru învățământul preșcolar și primar, cheltuieli pentru învățământul secundar și alte cheltuieli în domeniul învățământului. Dețin următoarele ponderi în cadrul cheltuielilor social culturale: 36,79% în anul 2013, 53,09% în anul 2014, 74,38% în anul 2015, 70,05% în anul 2016, iar în anul 2017 54,39%. Analizând valorile absolute ale cheltuielilor pentru învățământ observăm că

în primii ani au o evoluție crescătoare. Astfel în anul 2013 aceste cheltuieli au valoarea de 1.082.192 lei, crescând în anul 2014 la valoarea de 1.298.595 lei, iar în anul 2015 acestea ajung la suma de 1.495.904 lei. În anul 2016 scad la suma de 1.286.172 lei și în anul 2017 cresc la 1.532.348 lei (vezi graficul nr.53).

Analizând indicii cu baza în lanț observăm că aceste cheltuieli cresc în primii ani astfel avem : de 1,20 ori cresc în anul 2014, de 1,15 ori în anul 2015, scad în anul 2016 de 0,82 ori, iar în anul 2017 cresc de 1,19 ori (vezi anexa nr.9).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru învățământ în decursul anilor analizați înregistrează următoarele valori: 112,38% în anul 2013, 117,41% în anul 2014, 133,56% în anul 2015, 65,55% în anul 2016, iar anul 2017 106,04% (vezi graficul nr.54). În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru învățământ dețin următoarele ponderi: 9,27% în anul 2013, 20,33% în anul 2014, 25,58% în anul 2015, 32,83% în anul 2016 și 25,05% în anul 2017 (vezi graficul nr.55).

Cheltuielile pentru învățământul preșcolar și primar sunt o componentă semnificativă a cheltuielilor pentru învățământ. Acestea dețin următoarele ponderi în cadrul cheltuielilor pentru învățământ: 54% în anul 2013, 50,58% în anul 2014, 42,47% în anul 2015, 52,49% în anul 2016, iar în anul 2017 este 47,19%. În sumă absolută prezintă valoarea de 584.442 lei în anul 2013, crește de 1,124 ori în anul 2014 la suma de 656.801 lei, scade de 0,96 ori în anul 2015 la suma de 635.279 lei, crește de 1,06 ori în anul 2016 până la suma de 675.142, iar în anul 2017 acestea cresc de 1,07 ori până la suma de 723.255 lei (vezi graficul nr.53).

Gradul de realizare al cheltuielilor are o evoluție oscilatorie în cei 5 ani analizați și a fost îndeplinit în proporție de: 112,38% în anul 2013, 109,96% în anul 2014, 112,34% în anul 2015 și 63,29% în anul 2016. În anul 2017 se înregistrează gradul de realizare de 106,54% (vezi graficul nr.54).

În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru învățământ preșcolar și primar dețin următoarele ponderi: 5% în anul 2013, 10,28% în anul 2014, 10,86% în anul 2015 și 17,24% în anul 2016, iar în anul 2017 ponderea de 11,82% (vezi graficul nr.55).

Cheltuielile pentru învățământ secundar sunt o componentă a cheltuielilor pentru învățământ. Acestea ocupă locul doi ca și pondere în cheltuielile pentru învățământ după învățământul preșcolar și primar astfel: 45,99 în anul 2013, 49,42% în anul 2014, 57,53% în anul 2015, 46,65% în anul 2016 și 52,15% în anul 2017. În sumă absolută, cheltuielile pentru învățământ secundar au valoaarea de 497.750 lei. În anul 2014 acestea au valoarea de 641.794 lei, crescând de 1,34 ori în anul 2015 la suma de 860.625 lei, crește de 0,69 ori în 2016 la suma de 600.030 lei, urmând ca în ultimul an să crească de 1,33 ori la suma de 799.143 lei (vezi graficul nr.53). Gradul de realizare are o evoluție fluctuantă: 112,38 în anul 2013, 126,16% în anul 2014, 155,21% în anul 2015, 67,03% în anul 2016, 106,54% în anul 2017 (vezi graficul nr.54).

În cheltuielile totale, cheltuielile pentru învățământul secundar dețin următoarele ponderi: 4,26% în anul 2013, 10,05% în anul 2014, 14,72% în anul 2015, 15,32% în anul 2016 și 13,06% în anul 2017 (vezi graficul nr.56).

Alte cheltuieli în domeniul învățământului. Acestea sunt cele mai nesemnificative cheltuieli din cadrul cheltuielilor pentru învățământ deoarece prezintă valori nule între anii 2013 și 2015. În anul 2016 se înregistrează valoarea de 11.000 lei, iar în anul 2017 suma de 9.950 lei.

Ponderile acestora în cadrul cheltuielilor totale sunt: 0,28% în anul 2016 și 0,16% în anul 2017. În cadrul cheltuielilor pentru învățământ, aceste cheltuieli dețin în 2016 o pondere de 0,86% și în 2017 ponderea de 0,64%.

Cheltuieli pentru cultură, recreere și religie este o componentă a cheltuielilor social-culturale și sunt formate din cheltuieli pentru servicii culturale și cheltuieli pentru servicii recreative și sportive. În cadrul cheltuielilor social-culturale acestea dețin următoarele ponderi: 51,21% în anul 2013, 33,47% în anul 2014, 6,22% în anul 2015, 4,12% în anul 2016 și 23,64% în anul 2017. În sume absolute în primii 4 ani au o evoluție descrescătoare, urmând ca în ultimul an să crească. În anul 2013 au valoarea maximă de 1.506.134 lei, scăzând apoi în anul 2014 la valoarea de 818.663 lei iar în anul 2015 acestea scad la valoarea de 125.026 lei. În anul 2016 ajung la valoarea minimă de 75.698 lei, iar în anul 2017 la valoarea de 666.069 lei (vezi graficul nr.57). Indicii cu baza în lanț ne arată evoluția oscilatorie a cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie de-a lungul celor 5 ani analizați astfel: scad de 0,54 ori în anul 2014 față de anul 2013,

în anul 2015 scad de 0,15 ori, în anul 2016 scad de 0,60 ori, iar în anul 2017 cresc de 8,799 ori (vezi graficul nr.58).

Gradul de realizare înregistrează următoarele valori: 308,63% în anul 2013, 1502,13% în anul 2014, 78,14% în anul 2015, 89,06% în 2016 și anul 2017 gradul de realizare de 605,52% (vezi anexa nr.7).

În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 12,90% în anul 2013, 12,82% în anul 2014, 2,14% în anul 2015, 1,93% în anul 2016 și 10,89% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru servicii culturale sunt principala componentă a cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie și sunt formate din cheltuieli pentru biblioteci comunale, cheltuieli pentru cămine culturale și cheltuieli pentru centre de conservare și promovare a culturii tradiționale. În cadrul cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie, acestea dețin următoarele ponderi: 97,88% în anul 2013, 99,58% în anul 2014, 87,38% în anul 2015, 66,07% în anul 2016 și 97,11% în anul 2017. În sumă absolută înregistrează suma de 1.474.163 lei în anul 2013, scad în anul 2014 de 0,553 ori la suma de 815.226 lei, urmând să scadă din nou de 0,134 ori în anul 2015 la suma de 109.248 lei. În anul 2016 scad de 0,458 ori, până la valoarea minimă de 50.017 lei, iar în anul 2017 cresc de 12,93 ori la suma de 646.839 lei (vezi graficul nr.57) . Aceste scăderi se datorează în cea mai mare parte cheltuielilor pentru centrele de conservare și promovare a culturii tradiționale care în aproape toți anii analizați înregistrează valori de 0.

Cheltuielile pentru biblioteci publice comunale în perioada 2013-2017 sunt cuprinse între 21.095 în anul 2014 și 28.501 în anul 2017, având de-a lungul acestor ani o evoluție fluctuantă (vezi graficul nr.57).

Cheltuielile pentru cămine culturale seamănă ca și evoluție cu cele pentru biblioteci publice și sunt cuprinse între 1.452.490 lei în anul 2013, după care în anul următor scad drastic la suma de 20.171 lei (vezi anexa nr.6).

Cheltuielile centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale apar doar în anul 2014 cu suma de 773.960 lei (vezi anexa nr.6).Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii culturale are o evoluție fluctuantă reprezentată astfel: 308,40% în anul 2013, 1831,97% în anul 2014, 78,03% în anul 2015, 90,94% în anul 2016, iar în anul 2017 760,99%. În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 12,62% în anul 2013, 12,76% în anul 2014, 1,87% în anul 2015, 1,28% în anul 2016 și 10,57% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru servicii recreative și sportive sunt alcătuite dintr-o singură componentă, și anume cheltuielile pentru sport. În cadrul cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie, acestea sunt nesemnificative și dețin următoarele ponderi: 2,12% în anul 2013, 0,42% în anul 2014, 12,62% în anul 2015, 33,93% în anul 2016 și 2,88% în anul 2017. Au o evoluție fluctuantă reprezentată astfel: în anul 2013 se încasează suma de 31.971 lei, scăzând apoi în 2014 de 0,108 ori până la valoarea de 3.437 lei. În anul 2015 cheltuielile cresc de 4,591 ori ajungând la valoarea de 15.778 lei, în anul 2016 cresc de 1,628 ori până la valoarea de 25.681 lei, iar în anul 2017 scad de 10,57 ori la suma de 19.230 lei (vezi anexa nr.6).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii recreative și sportive are pe parcursul celor 5 ani analizați următoarele valori: 319,71% în anul 2013, 34,37% în anul 2014, 78,89% în anul 2015, iar în anii 2016 și 2017 85,60%, respectiv 76,92 (vezi anexa nr.7). Observăm că acestea sunt în mare parte sub 100%, iar acest lucru se datorează faptului că plățile efectuate sunt mai mici decât creditele bugetare inițiale. În cadrul cheltuielilor totale avem următoarele ponderi nesemnificative: 0,27% în anul 2013, 0,05% în anul 2014, 0,27% în anul 2015, 0,66% în anul 2016 și 0,31% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru asigurări și asistentă socială reprezintă ultimul tip de cheltuială din cadrul cheltuielilor social-culturale. În componența acestora intră asistența socială în caz de boli și invalidități și cheltuieli privind prevenirea excluderii sociale. În cadrul cheltuielilor social culturale, acestea dețin următoarele ponderi: 11,99% în anul 2013, 13,44% în anul 2014, 19,4% în anul 2015, 25,83% în anul 2016 și 21,96% în anul 2017. În sumă absolută acestea urcă și cresc de la un an la altul astfel: în anul 2013 se înregistrează suma de 352.630 lei, scăzând apoi în anul 2014 până la valoarea de 328.617 lei, crescând în anul 2015 până la valoarea de 390.035 lei, ating valoarea de 474.207 lei în anul 2016, iar în anul 2017 ajung la valoarea maximă de 618.639 lei (vezi graficul nr.59).

Analizând indicii cu baza în lanț observăm că valoarea cheltuielilor în anul 2014 scad de 0,93 ori față de anul precedent,iar în următorii ani acestea cresc după cum urmează: de 1,18 ori în anul 2015, de 1,21 ori în anul 2016 și în anul 2017 de1,30 ori (vezi graficul nr.61).

Gradul de realizare oscilează de la un an la altul după cum urmează: 119,13% în anul 2013, 107,40% în anul 2014, 91,56% în anul 2015, 101,98% în anul 2016, iar în anul 2017 acesta este de 95,91% (vezi graficul nr.60). În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 3,02% în anul 2013, 5,15% în anul 2014, 6,67% în anul 2015, 12,11% în anul 2016 și 10,11% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru asistență socială în caz de boli și invalidități sunt principala componentă a cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială. În cadrul cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială, aceste cheltuieli dețin următoarele ponderi: 86,52% în anul 2013, 99,17% în anul 2014, 92,04% în anul 2015, 94,11% în anul 2016 și 96,27% în anul 2017. Analizând în sume absolute observăm că acestea cresc de la un an la altul. Se înregistrează în anul 2013 suma de 305.108 lei, cresc de 1,06 ori în anul 2014 la suma de 325.884 lei, cresc apoi de 1,10 ori la suma de 358.981 în anul 2015. În anul 2016 acestea scad de 1,24 ori la suma de 446.290 lei, iar în anul 2017 cresc de 1,33 ori la suma de 595.613 lei (vezi graficul nr.59).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru asistență socială în caz de boli și invalidități are o evoluție oscilatorie după cum urmează: 113% în anul 2013, 120,7% în anul 2014, 93% în anul 2015, 106,26% în anul 2016 și 99,27% în anul 2017 (vezi graficul nr.60). În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 2,61% în anul 2013, 5,10% în anul 2014, 6,14% în anul 2015, 11,39% în anul 2016 și 9,73% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru prevenirea excluderii sociale sunt o componentă mai puțin semnificativă a cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială. În cadrul cheltuielilor pentru asigurări și asistentă socială dețin următoarele ponderi: 13,48% în anul 2013, 0,83% în anul 2014, 7,96% în anul 2015, 5,89% în anul 2016 și 3,722 în anul 2017. La fel ca și celelalte componente, au o evoluție oscilatorie a sumelor absolute, de-a lungul celor 5 ani analizați. În anul 2013 se înregistrează suma de 47.552 lei, scad în anul 2014 de 0,05 ori la suma de 2.773 lei, cresc de 11,19 ori în anul 2015 până la suma de 31.054 lei. În anul 2016 scad de 0,89 ori la suma de 27.917 lei, urmând ca mai apoi să scadă din nou de 0,82 ori la suma de 23.026 lei în anul 2017 (vezi anexa nr.6). Gradul de realizare a cheltuielilor pentru prevenirea excluderii sociale prezintă fluctuații în perioada 2013-2017 astfel: 182,78% în anul 2013, 7,70% în anul 2014, 77,64% în anul 2015, 62,04% în anul 2016 și 51,17% în anul 2017 (vezi anexa nr.7). În cadrul cheltuielilor totale acestea dețin ponderi foarte scăzute, după cum urmează: 0,41% în anul 2013, 0,04% în anul 2014, 0,53% în anul 2015, 0,71% în anul 2016 și 0,38% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică sunt formate din: cheltuieli pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică și cheltuieli pentru protecția mediului. Analizând ponderea lor în cheltuielile totale observăm că acestea au o evoluție descendentă deținând o pondere de: 67,83% în anul 2013, 43,25% în anul 2014, 27,97% în anul 2015, 6,28% în anul 2016 și 5,10% în anul 2017 (vezi graficul nr.62). În sumă absolută acestea prezintă fluctuații în perioada analizată astfel: 7.922.246 lei suma înregistrată în 2013, după care scade în 2014 la 2.762.349 lei, urmată de o altă scădere până la suma de 1.635.664 lei în anul 2015. În anul 2016 scad drastic față de anul anterior la suma de 246.128 lei, urmând ca mai apoi să crească din nou la suma de 312.081 lei (vezi graficul nr.63).

Indicii cu baza în lanț ne indică faptul că în 2017 se înregistrează singura creștere a valorilor, și anume de 1,26 ori, în următorii ani valorile scăzând după cum urmează: de 0,34 ori în anul 2014, de 0,59 ori în anul 2015, de 0,15 ori în anul 2016 (vezi graficul nr.64). Indicii cu baza fixă ne arată faptul că fată de anul 2013, cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică, au scăzut în următorii ani după cum urmează: de 0,35 ori în anul 2014, de 0,21 ori în anul 2015, de 0,03 ori în anul 2016 și de 0,04 ori în anul 2017 (vezi anexa nr.8). Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, de-a lungul celor 5 ani analizați, prezintă următoarele valori: 187,02% în anul 2013, 1122,91% în anul 2014, 239,13% în anul 2015, 89,50% în anul 2016, iar în anul 2017 104,03%. Observăm că în anul 2014 gradul de realizare are o valoare foarte ridicată, ceea ce înseamnă că plățile efectuate le-au depășit cu mult pe cele prevăzute inițial (vezi anexa nr.7).

Cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică sunt cea mai semnificativă componentă a cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică. Acestea sunt formate din cheltuieli pentru iluminat public și electrificări rurale și cheltuieli pentru alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice. În cadrul cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică dețin următoarele ponderi: 98,96% în anul 2013, 96,92% în anul 2014, 93,4% în anul 2015, 59,1% în anul 2016 și 54,94% în anul 2017. Analizând valorile absolute ale acestor cheltuieli observăm că evoluția acestora este una descrecătoare în perioada 2013-2016. În anul 2013 se înregistrează suma de 7.840.247 lei, scad apoi în anul 2014 de 0,341 ori, până la valoarea de 2.677.173 lei, iar în anul 2015 plățile scad de 0,571 ori ajungând la valoarea 1.527.747 lei. În anul 2016 scad de 0,095 ori, până la valoarea de 145.427 lei, iar în anul 2017 cresc de 1,179 ori până la suma de 171.461 lei (vezi graficul nr.65).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică prezintă următoarele valori: 188, 92% în anul 2013, 1673,23% în anul 2014, fiind și cea mai mare valoare, 258,94% în anul 2015, 96,65% în anul 2016 și 114,31% în anul 2017 (vezi anexa nr.7).

În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin umătoarele ponderi: 67,13% în anul 2013, 41,92% în anul 2014, 26,13% în anul 2015, 3,71% în anul 2016 și 2,80% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuieli pentru iluminat public și electrificări rurale este o componentă semnificativă în cadrul cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, deținând în cadrul acestora următoarele ponderi: 1,88% în anul 2013, 4,84% în anul 2014, 6,78% în anul 2015, 100% în anul 2016 și 100% în anul 2017. În sumă absolută, evoluția acestor cheltuieli este una fluctuantă. În anul 2013 se înregistrează suma de 147.564 lei, în următorul an acestea scad până la suma de 129.672 lei, urmând mai apoi să scadă din nou în anul 2015 la suma de 103.596 lei. În anul 2016 cresc la 145.427 lei, iar în anul 2017 se înregistrează tot o creștere până la suma de 171.461 lei (vezi graficul nr.65).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru iluminat public și electrificări rurale prezintă, cu excepția anului 2017, valori sub 100%, deoarece plățile efectuate au fost mai mici decât plățile prevăzute inițial. Astfel, se înregistrează următoarele grade de realizare: 98,38% în anul 2013, 81,05% în anul 2014, 60,94% în anul 2015, 96,95% în anul 2016 și 114,31% în anul 2017 (vezi anexa nr.7).

În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 1,26% în anul 2013, 2,03% în anul 2014, 1,77% în anul 2015, 3,71% în anul 2016 și 2,80% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice. Acestea dețin in cadrul cheltuielilor pentru locuințe , servicii și dezvoltare publică, următoarele ponderi: 98,12% în anul 2013, 95,16% în anul 2014, 93,22% în anul 2015, iar în următorii 2 ani se înregistrează valori de 0. Aceste cheltuieli au o evoluție fluctuantă în sume absolute. În anul 2013 se înregistrează o valoare de 7.692.683 lei, scăzând apoi în anul 2014, de 0,331 ori, până la valoarea de 2.547.501 lei, iar în anul 2015 scăzând de 0,559 ori, până la valoarea de 1.424.151 lei. În anii 2016 și 2017 valoarea plăților este nulă (vezi graficul nr.65).

Gradul de realizare al cheltuielilor pentru alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice este de 192,32% în anul 2013 și 339,08% în anul 2015. În anii 2014, 2016, 2017 gradul de realizare are valori nule (vezi anexa nr.7). În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 65,86% în anul 2013, 39,89% în anul 2014, 24,35% în anul 2015, iar în anii 2016 și 2017, se înregistrează valori de 0 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru protecția mediului sunt o componentă a cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică. În componența acestora intră o singură componentă, și anume cheltuielile pentru salubritare și gestiunea deșeurilor. În cadrul cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, cheltuielile

pentru protecția mediului dețin următoarele ponderi: 1,04% în anul 2013, 3,08% în anul 2014,

6,6% în anul 2015, 40,9% în anul 2016 și 45,05% în anul 2017. Analizând în valori absolute observăm că acestea au o evoluție oscilatorie. În anul 2013 se înregistrează suma de 81.999 lei, crescând apoi în anul 2014 până la valoarea de 85.176 lei, iar în anul 2015 cheltuielile pentru

protecția mediului cresc până la suma de 107.917 lei, scăzând în anul 2016 la valoarea de 100.701 lei. În anul 2017 se înregistrează valoarea maximă dintre cei 5 ani analizați, și anume

suma de 140.620 lei (vezi anexa nr.6). Analizând gradul de realizare observăm că acesta oscilează de la un an la altul astfel : 95,35% în anul 2013, 99,04% în anul 2014, 114,81% în anul 2015, 80,56% în anul 2016 și 93,75% în anul 2017. În cadrul

cheltuielilor totale, acestea dețin

următoarele ponderi: 0,70% în anul 2013, 1,33% în anul 2014, 1,85% în anul 2015, 2,57% în anul 2016 și 2,30% în anul 2017 (vezi graficul nr.66).

Cheltuielile pentru acțiuni economice reprezintă ultimul tip de cheltuială din cadrul cheltuielilor bugetelor locale. Aceste cheltuieli sunt formate din cheltuieli pentru transporturi și cheltuieli pentru alte acțiuni economice. În sumă absolută, observăm că aceste cheltuieli au o

evoluție ascendentă în perioada 2013-2015, urmând ca apoi să oscileze în următorii ani. În anul 2013 plățile au valoarea cea mai mică, și anume suma de 39.527 lei, crescând în anul 2014 de 1,03 ori la suma de 272.252 lei, urmând să crească de 1,26 ori la suma de 1.304.603 lei în anul 2015. În anul 2016 scad de 0,93 ori la suma de 535.980 lei, urmând să crească în anul 2017 de

1,39 ori, ajungând la suma de 1.503.895 lei (vezi graficele nr.67 și 70). Analizând indicii cu baza fixă a acestor cheltuieli, observă că față de anul 2013 acestea cresc după cum urmează: de 6,89 ori în anul 2014, de 33,01 ori în anul 2015, de 13,56 ori în anul 2016 și de 38,05 ori în anul 2017 (vezi graficul nr.69). Gradul de realizare al cheltuielilor pentru acțiuni economice are o evoluție fluctuantă, după cum urmează: în anul 2013 acesta este de 263,51%, 181,50% în anul 2014, 820,51% în anul 2015, 184, 19% în anul 2016 și 228,56% în anul 2017 (vezi graficul

nr.68). În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru acțiuni economice dețin următoarele ponderi: 0,34% în anul 2013, 4,26% în anul 2014, 22,31% în anul 2015, 16,38% în anul 2016 și 24,58% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru transporturi sunt componenta cea mai importantă a cheltuielilor pentru acțiuni economice. Acestea înregistrează în cadrul cheltuielilor pentru acțiuni economice ponderi de 100% în perioada 2014-2017. În anul 2013 se înregistrează ponderea de 88,79%.

În sumă absolută, aceste cheltuieli au o evoluție crescătoare în primii 3 ani, pornind de la suma de 39.527 lei în anul 2013, cresc în anul 2014 de 7,75 ori până la suma de 272.252 lei, după care în anul 2015 cresc de 4,79 ori, la suma de 1.304.603 lei. În anul 2016 scad de 0,41 ori la suma de 535.980 lei, după care cresc în anul 2017 de 2,80 ori, ajungând la suma de 1.503.895 lei (vezi graficul nr.67).

Gradul de realizare înregistrează variații destul de mari de la un al la altul. În anul 2013 acesta este de 350,97%, 181,50% în anul 2014, 181,50% în anul 2015, fiind și cel mai mic din cei 5 ani analizați În anul 2016 se înregistrează valoarea maximă de 820,51% și 228,56% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru alte acțiuni economice sunt o componentă nesemnificativă a cheltuielilor pentru acțiuni economice deoarece anul 2013 este singurul în care se înregistrează plăți, restul anilor având valoare 0 (vezi anexa nr.6). Acestea dețin în cadrul cheltuielilor pentru acțiuni economice ponderea de 11,21% în anul 2013. În sumă absolută, anul 2013 are valoarea de 4.430 lei. Gradul de realizare este de 88,60% în anul 2013 (vezi graficul nr.68). În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru acțiuni economice dețin ponderea de 0,04% (vezi anexa nr.10).

CONCLUZII

În lucrarea de față am prezentat evoluția cheltuielilor și veniturilor pe perioada 2013-2017. Studiul este realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către primăria comunei Chiuiești. Analiza veniturilor și cheltuielilor acestei comune este efectuată prin calculul indicilor cu bază fixă, indicilor cu bază în lanț, gradului de realizare, ponderii din total.

Problematica acestei lucrări este de o importanță deosebită dacă ne gândim că viața publică a unei comune depinde în mare măsură de bugetul alocat, astfel că am considerat oportun să abordez în primul capitol următoarele elemente de teorie referitoare la bugetul local: Prezentarea generală a bugetelor locale, Specificul principiilor elaborării bugetare, Conținutul și structura bugetului local.

În al doilea capitol am analizat din punct de vedere practic veniturile și cheltuielile comunei Chiuiești. În prima fază a acestui capitol am enunțat câteva date referitoare la această comună, pe care le-am încadrat într-o mică prezentare, după care am trecut la analiza propriu-zisă în urma căreia am constatat anumite lucruri pe cale le voi enunța în cele ce urmează.La nivelul veniturilor am constatat că veniturile totale au atins valoarea maximă în anul 2013, iar în anul 2016 valoarea cea mai mică, scăzând față de anul anterior de 0,72 ori. Gradere de realizare sunte peste 100%, cel mai mare fiind înregistrat în anul 2013, 292,28%, iar cel mai mic în anul 2016 de 148,77%.

Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al comunei, observăm că marea majoritate sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, după cum era de așteptat, cea mai parte au natură fiscală. Veniturile proprii ating nivelul maxim în anul 2015 crescând de 1,17 ori față de anul 2014 când se înregistrează cea mai mică valoare a acestora. Gradul de realizare este peste 100%, ccea ce semnifică faptul că veniturile încasate au fost mai mari decât cele prevăzute inițial. În cadrul veniturilor totale acestea dețin ponderi între 27,57% în anul 2013 și 52,13% în anul 2017.

Veniturile curente sunt formate din venituri fiscale și nefiscale și se numără printre cele mai semnificative componente ale veniturilor totale deținând în cadrul acestora ponderi cuprinse între 48,41% în anul 2013 și 94,35% în anul 2017. Gradul de realizare este cuprins între 112,42% în anul 2017 și 142,67% în anul 2013.

Veniturile fiscale sunt cele mai semnificative componente ale veniturilor curente deținând în cadrul acestora ponderi de peste 93%. Acestea ating valoarea maximă în anul 2017 crescând față de anul anterior de 1,18 ori.

Veniturile nefiscale înregistrează venituri mult mai mici decât veniturile fiscale, deținând ponderi scăzute în cadrul veniturilor curente sub 6%. Acestea ating valoarea maximă în anul 2015 crescând față de anul anterior cu 2,02%, iar valoarea minimă în anul 2013. Gradul de realizare este de peste 100% în decursul celor 5 ani analizați.

Subvențiile sunt și ele tot o componentă a veniturilor totale. Acestea sunt nesemnificative și dețin ponderi în cadrul veniturilor totale cuprinse între 0,46% în anul 2013 și 30,05% în anul 2015. Valoarea maximă se înregistrează în anul 2015, crescând de 59,23 ori față de anul 2013. Gradul de realizare atinge valori foarte mari în anul 2015, și anume de 8027,25% ceea ce semnifică faptul că sumele încasate au fost cu mult mai mari decât cele inițiale.

La nivelul cheltuielilor am constatat că, totalul acestora din anul 2013 deține cea mai mare valoare în decursul anilor analizați, scăzând de 0,34 ori în anul 2016 la cea mai mică valoare. Gradul de realizare depășește în mare parte 100%, excepție făcând anul 2016 când acesta este de 92,80%.Cheltuielile cu serviciile publice generale dețin în totalul cheltuielilor ponderi cuprinse între 6,65% în anul 2013 și 33,13% în anul 2016. Valoarea minimă înregistrată este în anul 2013, crescând de 1,91 ori până la valoarea maximă din anul 2017. Gradul de realizare al acestor cheltuieli nu depășește 100% în anii 2014 și 2017.

Cheltuielile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională dețin ponderi în cadrul cheltuielilor totale între 0 în anul 2013 și 1,27% în anul 2014. Gradul de realizare cel mai mare se înregistrează în anul 2014, și anume de 95,75%, în nici un an acesta nu trece de 100%.

Cheltuielile social culturale dețin în cadrul cheltuielilor totale, ponderi cuprinse între 25,18% în anul 2013 și 46,87% în anul 2016. Gradul de realizare este cuprins între 73,09% în anul 2016 și 168,34% în anul 2013.Cheltuielile cu servicii și dezvoltare publică dețin ponderi în cadrul cheltuielilor totale între 5,10% în anul 2017 și 67,83% în anul 2013. Valoarea maximă înregistrată este în anul 2013, iar cea minimă în anul 2016. Gradul de realizare este cu mult peste 100% în anul 2014, și anume 1122,91%.

Această temă este una complexă, cu mult mai complexă decât am încercat eu să expun în acest studiu. Bugetul local trebuie analizat și în funcție de anumite particularități existente firesc de la o zonă geografică la alta, de la o regiune de dezvoltare la alta.

BIBLIOGRAFIE