Îngrășarea vițeilor de Angus la S.C. KARPATEN MEAT Coordonator științific, Conf.dr.ing. Cărătuș Mirela Absolvent, Voicu Liviu SIBIU, 2018 INTRODUCERE… [306721]

Licență

Îngrășarea vițeilor de Angus la S.C. KARPATEN MEAT Coordonator științific, Conf.dr.ing. Cărătuș Mirela Absolvent, Voicu Liviu SIBIU, 2018 INTRODUCERE… [306721]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA,, LUCIAN BLAGA DIN SIBIUʼʼ

[anonimizat]: [anonimizat].dr.ing. Cărătuș Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2018

UNIVERSITATEA,, LUCIAN BLAGA DIN SIBIUʼʼ

[anonimizat]: MONTANOLOGIE

Îngrășarea vițeilor de Angus la S.C. [anonimizat].dr.ing. Cărătuș Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2018

[anonimizat] o carne marmorată si preselată de o calitate superioară. Randamentul abatorizării este de 60%, iar tineretul foarte bine îngrășat este de 67-72% cu raportul de carne. Carnea afisează calitatea superioară a [anonimizat], oase și grăsime. Sferturile posterioare sunt foarte bine dezvoltate și produc carne de o [anonimizat].

Eficacitatea. [anonimizat], ea producând carne mai multă din pășune comparativ cu oricare altă rasă convențională. Ea produce și mai puține daune pășunii față de oricare altă rasă.

Consumatorul din secolul nostru are așteptări de la carnea de vită. Aceasta trebuie să fie de o calitate superioară. Carnea trebuie să fie cu o [anonimizat]. Carnea de Angus excelează în acet domeniu și nu este de mirare ca a ajuns să fie una dintre cele mai bune din lume.

Studiile din întreaga lume au arătat că vacile furajate cu iarba care crește în mod natural au o producție mai bună de carne iar calitatea este una bună și cu costuri reduse. [anonimizat], și sisteme de furajare de bază.

Bovinele de Angus sunt excelente în numeroase trăsături care sunt acceptate pe o scară largă ca fiind acele trăsături legate de bunăstarea animalelor. [anonimizat]. Rasa este una natural dotată cu evidente beneficii pentru ferimer deoarece aceștia vor produce carne de vită mai ieftină în comparație cu alte rase dar ea trebuie să fie adăpostită pe perioade mai lungi de timp.

Imaginea 1. Bovine de Angun în grajd (Foto original 2018)

Hranirea bovinelor reprezintă una din cele mai importanteverigi ale tehnologiei de exploatare.

Prin cerințele alimentare se va înțelege cantitatea energiei și a nutrienților fixați sau secretați de animalul sănătos care trăiește în condiții optime de mediu și care primește rația echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ. Alimentația rațională a bovinelor trebuie asigurată prin rații de acoperire integrală a [anonimizat] a maximiza producția cărnii dar și pentru îmbunătățirea calitatea de carne pe care bovinele o [anonimizat], de întreținere și de sănătate în norme a animalelor.

[anonimizat] o are asupra calității și cantității de carne produse. Prin modul de hrănire se poate influența substanțial calitatea și cantitatea de carne obținute, costul producției dar și eficiența economică a fermei. Principala grijă a fermierului în exploatarea bovinelor d ecarne este stabilirea tipului de hrănire, asigurarea de furaje în fermă, alegerea sistemului și tehnologiei de hrănire, care corespunde cel mai bine condițiilor specifice fiecărei ferme.

Drept urmare trebuie cunoscut un specific și o pratică a digestiei la rumegătoare dar nu în ultimul rând metabolismul substanțelor nutritive din furaje. Specificul hrănirii la bovinele de carne va rezulta din intensitatea deosebită a metabolosmului dar și de nuvelul productiv al fiecărui individ.

Marea diversitate de nutrețuri administrate va trebui să asigure un apetit destul de ridicat al bovinelor, să stimuleze sinteza cărnii să asigure costul redus cu privire la producerea și procurarea ei.

Proiectul pentru crearea unui business cu bovine de carne Anugus a început acum 10 ani,la momentul la c are fondatorii au decis acordarea unei șanse a posibilităților nelimitate ale României. Odată cu trecerea timpului, acestea s-au transformat de la antreprenori individuali la dezvoltatori corporativi însă totul a început pe baza unei idei și a unui vis. Pentru agricultorii care au curaj și spirit antreprenorial în România. țara cu posibilități nelimitate după cum afirmă însuși directorul general al grupului Karpaten Meat ”România este țara cât poți să vezi cu ochii”, unde Samuel Widmer și Stefan Jung au găsit condiții prielnice pentru producția cărnii de vită de calitate pe niște pășuni durabile.

De la acest principiu practic a pornit totul de la iarbă la carne de vitp de calitate, iar carnea de vită din Carpați este viitorul Angus al Europei. Așadar unitatea din România va deveni model pentru viitorul țărilor din Europa de Est, o combinație a succesului, a resurselor pentru producția cărnii de calitate Angus la standarde înalte. Scopul fondatorilor este ca în toate țările din Europa să fie livrate carne de calitate superioară.

Într-o scurtă călătorie prin țară fondatorii au văzut un real potențial al pășunilor din Transilvania. Ideea și dorința o aveau de mult timp în minte, iar la Sibiu au găsit locul ideal pentru începerea primului proiect, așadar în anul 2008 au creat prima fermă de creștere a bovinelor de carne din rasa Angus luându-și angajamentul de a produce carne de vită de cea mai bună calitate, atât din punct de vedere ecologic cât și din punct de vedere economic.

Așadar valorile companiei vor reflecta astăzi moștenirea lor agricolă, onestitate, integritate respect și încredere. Pentru proiectul Karpaten Meat modul în care aici se lucrează este și modul în care trăiesc, în totală armonie cu natura și conectați la cele mai înalte standarde de calitate posibile, așadar tipoligia business-ului cu bovine Angus va promova un viitor durabil, iar toată structura acestuia va fo construită pe o sundație de respect pentru toate relațiile pe care ei le construiesc.

Tendința în Europa este aceea de a crește producția de bovine din Balcani. Fondatorii Karpaten Meat au admis această tendință și au reușit să creeze în România un nucleu funcțional de bovine Angus dar și o rețea de producție de Viței Angus prin intermediul programelor de parteneriat pe care le vor folosi cu colaboratorii lor. Proiectul se va baza pe legătura cu parteneri de încredere din Europa. Sistemul Angus se bazează pe cooperarea cu companii partenere, pentru reproducție dar și pentru îngrășare. Drept urmare astfel se vor realiza avantajele economice comune, prin specializare pe etape individuale ale producției.

CAPITOLUL 1. RASE DE BOVINE CRESCUTE PENTRU PRODUCȚIA DE CARNE

DESCRIEREA RASEI ABERDEEN ANGUS

Bovinele din rasa Angus sunt selecționate în mod natural iar, datorită acestui lucru ele își transmit caracteristicile mai departe următoarelor generații chiar și altor rase cu care acestea au fost încrucișate. Efectele nedorite ale coarnelor pot fi evitate prin utilizarea acestei rase.

Rezistența. Creșterea acestei rase de bovine, se practică într-o mare, măsură în Vest și Nord-Vest, datorită rezistenței lor și capacității de a se dezvolta în condiții de pășunat mai puțin favorabile, ea fiind recunoscută pentru acest lucru. Rasa se adaptează destul de bine la extremele de mediu și bovinele pot fi ținute afară fara nicio problemă.

Trăsături materne. Rasa este foarte cunoscută pentru fătări ușoare și reprezintă un ridicat procent de natalitate și fertilitate, producția vițeilor cântărește cel puțin 50% din greutatea unei vaci care ajunge la o vârstă de 205 zile. Rasa este destul de precoce iar vârsta la prima montă este de 14-15 luni ea fiind o rasă prolifică, având 1 vițel pe an, iar perioada de gestație fiind de 9 luni.

Viteza rapidă de creștere. Vițeii din această rasă cresc destul de repede, ei ajungând devreme la o greutate de sacrificare, pentru o carne de o calitate înaltă, recunoscută în gastronomia de vârf. Vacile Angus au o capacitate excepțională pentru producerea laptelui pentru viței, adăugand la acest fapt ușurința lor de fătare și rata lor ridicată de fertilitate le face pe aceste vaci să fie foarte economice. Se hrănesc cu iarbă de pășune iar greutatea lor ajunge la 1000 kg.

Foto 2. Taur de rasă Aberdeen Angus, (original 2017)

Temperamentul docil. Temperamentul docil pe care acestea îl au este foarte important pentru fermier, iar ușurința cu care se poate lucra cu aceste animale ajută fermierul să economisească timp și bani. Este studiat faptul că vacile liniștite valorifică mult mai bine hrana, iar gustul cărnii lor este mult mai bun.

Calitatea carcasei și a cărnii. Calitatea cărnii de Angus este în topul preferințelor consumatorilor, este o carne marmorată si preselată de o calitate superioară. Randamentul abatorizării este de 60%, iar tineretul foarte bine îngrășat este de 67-72% cu raportul de carne. Carnea afisează calitatea superioară a carcasei superioare, cu un procent ridicat de carne macră, oase și grăsime. Sferturile posterioare sunt foarte bine dezvoltate și produc carne de o calitate extrem de bună, acoperită parțial cu grasime care da suculență și savoare în momentul în care este gătită.

Eficacitatea. Rasa are capacitatea de finisare doar prin intermediul pășunatului, nu necesită nutrețuri concentrate, ea producând carne mai multă din pășune comparativ cu oricare altă rasă convențională. Ea produce și mai puține daune pășunii față de oricare altă rasă.

Aspectul exterior.

Rasa are o conformație dezvoltată proporționat pentru fiecare nivel al vârstei, cu o distribuție echilibrată a greutății echilibrată pentru cele 4 picioare cu lunigimi, adâmcimi și lărgimi corespunzătoare

Coarnele lipsesc aceasta fiind o caracteriztică a rasei

Capul est mic și expresiv, iar gâtul este scurt și adânc

Aspectul exterior este specific tipului morfologic de carne, fiind unul armonios cu însușiri pentru producția de carne

Constituția este fină și robustă

Linia trunchiului este una dreaptă și orizontală

Pieptul este larg și proeminent, toracele este adânc, crupa este pătrată, fesa este convexă, mult coborâtă

Taurii au o gtreutate corporală de 1000 – 1300 kg

Vacile au o greutate de 550 – 700 kg

Foto 3 Intretinerea taurinelor pe pasune iarna (foto original 2017)

Textura pielii. Grosimea pielii acestei rase este moderată cu o elasticitate bună iar părul are o acoperire moale și netedă, in cantități diferite în funcție de sezon.

Culoarea. Bovinele din această rasă au o culoare neagră sau roșie. Au o mică pată de culoare alba care nu trebuie să se extindă mai mult de zona buricului. Semnele din naștere fac parte din patrimoniul trasăturii rasei și vor fi permise doar în cazul în care pielea de bază este una pigmentată.

1.1.1 Perspectivele de creștere

Cerințele consumatorului. Consumatorul din secolul nostru are așteptări de la carnea de vită. Aceasta trebuie să fie de o calitate superioară. Carnea trebuie să fie cu o textură moale, suculentă și savuroasă. Carnea de Angus excelează în acet domeniu și nu este de mirare ca a ajuns să fie una dintre cele mai bune din lume.

Studiile din întreaga lume au arătat că vacile furajate cu iarba care crește în mod natural au o producție mai bună de carne iar calitatea este una bună și cu costuri reduse. Vacile de Aberdeen au fost crescute și selecționate de generații pentru caracteristici precum rezistența, dezvoltarea lor rapidă și aptitudinile de finisare doar din iarbă, și sisteme de furajare de bază.

Bovinele de Angus sunt excelente în numeroase trăsături care sunt acceptate pe o scară largă ca fiind acele trăsături legate de bunăstarea animalelor. Deoarece fată cu ușurință și durata gestației este una scurtă, aceste detalii fiind unele importante pentru carne cât și pentru vacile în sine. Rasa este una natural dotată cu evidente beneficii pentru ferimer deoarece aceștia vor produce carne de vită mai ieftină în comparație cu alte rase dar ea trebuie să fie adăpostită pe perioade mai lungi de timp.

Foto 4 Taurine Angus hranirea, foto original 2017

Producția de carne comparativ cu carnea standard de vită. Datele de la Food RWM publicate în August 2017 demonstrează că vârsta medie de sacrificare pentru o rasă pură Angus este de 19.5 luni, aceasta este o perioadă cu 4.5 luni mai scurtă decat media de producție la alte rase de carne care se ridică la 24 de luni.

1.2 ASOCIAȚII EXISTENTE LA NIVEL NAȚIONAL CARE GESTIONEAZĂ TAURINELE DE RASA ANGUS

Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Producției la bovinele de carne și în același timp singura asociație din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus.

Asociația are în prezent peste 420 de membri din toate regiunile țării care dețin peste 17.000 de bovine Angus = peste 85% din totalul de capete existent la momentul acesta în țară.

De la primirea acreditării pentru efectuarea Controlului Oficial al Performanțelor până în prezent s-au efectuat peste 30.000 de cântăriri de bovine în fermele din toată țara. La momentul de față efectuăm COP în fermele din 38 de județe de pe teritoriul României cu două mașini două remorci speciale pentru cântărirea bovinelor care au integrate cântare omologate.

Asociația își propune în continuare îmbunătățirea calităților de producție ale bovinelor, ameliorarea și perfecționarea rasei Aberdeen Angus pentru a găsi cele mai valoroase exemplare care să transmită în populație cele mai bune performanțe genetice. Susținem activitatea tuturor fermierilor care își doresc sa crească animale competitive pe plan mondial și din punct de vedere al reproducției și al producției.

Foto 5. Emblema asociației Aberdeen Angus (foto preluată de pe site-ul https://aberdeenangus.ro/)

Rasa Angus – o adevărată oportunitate de afacere

Fără nici o îndoială rasa Angus deține cele mai bune caractere. Cu particularități ca: fătare ușoară, maturitate reproductivă timpurie, fertilitate ridicată, temperament docil, adaptare la condiții climatice extreme, capacitatea se poate spune despre bovinele din rasa Angus că sunt destinate pășunilor din România. Toate însușirile pe care le prezintă duc la obținerea unei cărni vită de calitate, care în ultimul timp este din ce în ce mai râvnită.

Dezvoltarea fermei tale Angus

Sprijinim activitatea tuturor crescătorilor de bovine din rasa Angus cu sfaturi despre înființarea unei ferme, despre creșterea și dezvoltarea armonioasă a bovinelor. Specialiștii Asociației vă oferă cele mai bune soluții de creștere a bovinelor, de dezvoltare a fermei și vă ține la curent cu toate noutățile de pe piața bovinelor de carne.

1.3 SUBVENȚIILE ACORDATE DE STAT PENTRU EXPLOATAREA RASEI ANGUS

Sprijinul cuplat pentru vaca de carne, noi reguli pentru fermieri. În 2017, crescătorii de vaci din rasele de carne au de îndeplinit reguli noi pentru încasarea Sprijinului Cuplat Zootehnie.

Sprijinul cuplat pentru vaca de carne a adus în 2015 cele mai mari subvenții crescătorilor de animale, mai exact 1.312 de euro pe cap de animal. O sumă deloc de neglijat dar nici atât de ușor de încasat având în vedere condițiile dar și prețul mare al unor astfel de animale de rasă.

Pentru fermierii care vor să ceară sprijinul cuplat în 2017, pentru taurinele din rase de carne și metișii acestora, condițiile sunt următoarele:

-Fermierii să solicite SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 și maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:

Vaci din rase de carne și/sau vaci metise cu rase de carne; și/sau tineret mascul și/sau femel din rase de carne;

Tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită sprijin cuplat pentru vaci de carne;

Tauri din rase de carne;

Atenție! Solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne!

Mai mult, tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieșirii din exploatație sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz.

De asemenea, SCZ se acordă pentru tineretul femel până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieșirii din exploatație sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz!

Vacile de carne și/sau vacile metise cu rase de carne și/sau taurii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani vacile și de 6 ani taurii de reproducție la data-limită de depunere a cererii unice de plată!

– Efectivul de animale trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE și să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000!

-Animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deținute de beneficiar cel puțin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploatație a acestora și până în momentul ieșirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, cu excepția vacilor din rase de carne și sau metise cu rase de carne care trebuie menținute, pe o perioadă de reținere de 6 luni de la data- limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploatației și/sau locației menționată în cerere; momentul ieșirii din exploatație menționat anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent și data-limită de depunere a cererii unice de plată pentru anul curent;

Absolut toate animalele din categoria taurine din rase de carne și metișii acestora pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în Registrul genealogic al rasei!

Cum se împart banii

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

O singură dată pentru categoria tineret mascul și/sau femel din rase de carne sau tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită sprijin cuplat pentru vacile de carne;

Anual pentru tauri din rase de carne;

Anual pentru vaci din rase de carn și vaci metise cu rase de carne;

SCZ pentru creșterea taurinelor din rase de carne și metișii acestora se acordă pentru următoarele categorii de animale, astfel:

Vaci și tauri din rase de carne, CUANTUM 100%;

Tineret mascul și/sau femel din rase de carne: CUANTUM 100%;

Vaci metise cu rase de carne și tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne: CUANTUM 100%.

Lista documentelor care însoțesc cererea unică

Documentele specifice care însoțesc cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat acordat vacilor de carne sunt:

Copie de pe pașaportul fiecărei vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne apentru care se solicită SCZ

Pentru taurul din rase de carne și tineretul mascul/femel din rase de carne și metiș cu rase de carne, existent în exploatație la data depunerii cererii, copia pașaportului fiecărui animal,

Pentru taurul din rase de carne și tineretul mascul/femel din rase de carne și metis cu rase de carne, care nu este prezent în exploatație la data depunerii cererii, copia documentului care atestă ieșirea fiecărui animal din exploatație, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare,

Pentru taurul din rase de carne, vaca din rasă de carne și vaca metisă cu rasă de carne, adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei, care certifică înscrierea în Registrul genealogic al rasei, avizată de către ANZ după caz,

Pentru toate animalele pentru care se solicita sprijin cuplat-categoria taurine din rase de carne și metișii acestora, adeverință eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei, care certifică rasele de carne și metișii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de însămânțări artificiale/adeverințele de montă naturală, avizată de către ANZ după caz.

Pe lângă aceste documente trebuie să deputeți și următoarele ACTE obligatorii:

Copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ pașaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerțului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pașaport și procura notarială (în cazul persoanelor fizice) sau delegație de împuternicire (în cazul persoanelor juridice) semnată și ștampilată,

Dovada deținerii unui cont bancar activ pe teritoriul României.

Rasele pentru care se poate cere SCZ:

Aberdeen-Angus

Limousine

Charolaise

Galloway

Highland

Aubrac

Wagyu

Romagnola

Bălțata Românească – direcția de exploatare carne

Hereford

Blonde d’Aquitaine

Salers

Sura de Stepă

CAPITOLUL 2

2.1 TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A FURAJELOR FOLOSITE

ÎN HRANA TAURINELOR

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru siloz (Zea mays L.)

Porumbul pentru siloz poate fi cultivat în cultură principală și în cultură succesivă, după plantele care părăsesc terenul devreme.

Rotația – rezultate bune se obțin după leguminoasele anuale pentru boabe și furajere, cerealele păioase de toamnă, inul,cânepa, cartoful, sfecla. Porumbul ne se cultivă după iarba de Sudan.

Fertilizarea – porumbul pentru siloz are nevioe de 14-15 kg N; 5,5-6 kg P; 13-14 kg K și 4-5 kg Ca, pentru a produce 1t substanță uscată.

Porumbul pentru siloz valorifică bine gunoiul de grajd administrat la plantele premergătoare sau încorporat sub arătura de bază, în cantitate de 20-30 t/ha, de asemenea sunt bine folosite îngrășămintele cu azot aplicate odată cu semănatul în doze de 70-100 kg/ha.

Lucrările solului – se execută arături de toamnă sau primăvară, la adâncimea de 20-22 cm, iar pregătirea patului germinativ se face în preajma semănatului cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colți, care afânează solul pe o adâncime de 8-10 cm.

Sămânța și semănatul – porumbul pentru siloz se seamănă în epoca a II-a, când temperatura în sol este de 8-10 șC (15-30 aprilie), semănatul se realizează cu semănători SPC-6, SPC-8, la distanța dintre rânduri de 70-80 cm și o adâncime de 5-6 cm pe soluri grele și de 6-8 cm pe soluri ușor uscate.

Norma de semănat variază între 15-25 kg/ha.

Lucrrările de îngrijire – combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire la porumb și se realizează prin 2-3 preșile mecanice, folosind CPU-4,2, la interval de cca. 2 săptămâni între ele, la adâncimi din ce în ce mai mici.

Recoltarea, depozitarea și conservarea – porumbul pentru siloz se recoltează în faza de lapte-ceară, când plantele conțin 70-75 % apă.

Recoltarea se face mecanizat, folosind combina de siloz universală (CSU), care taie, toacă și încarcă nutrețul în remorcă.

Foto 6. Recoltarea (Foto original 2018)

Depozitarea se face în silozuri speciale, iar pe măsura umplerii acestora, masa tocată se va tasa cu un tractor greu. Pentru protejarea silozului împotriva apei din precipitații se folosesc de regulă folii din plastac.

Producția de porumb în condiții obișnuite este de 30-40 t/ha masă verde, iar în condiții de irigare 70-80 t/ha.

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru masă verde (Zea mays L.)

Rotația – se recomandă cultivarea după grâu, prășitoare fertilizate cu gunoi de grajd.

Fertilizarea – reacționează foarte bine la aplicare îngrășămintelor, recomandându-se 20-40 t/ha gunoi de grajd, aplicat la planta premergătoare sau direct, sub arătura de toamnă, 70-100 kg/ha N, aplicat primăvara, la pregătirea patului germinativ și 30-50 kg/ha P2O2, administrat toamna.

Lucrările solului – se efctuează o arătură de vară sau de toamnă, la adâncimea de 20-22 cm, iar pregătirea patului germinativ se realizează cu grapa cu discuri sau cu combinatorul, înainte de semănat.

Sămânța și semănatul – semănatul se face la 60-80 cm între rânduri, cu o normă de semănat de 30-50 kg/ha. Semănatul se face la adâncimea de 6-8 cm cu semănători universale.

Lucrările de îngrijire – porumbul pentru masă verde, semănat la distanțe mici între rânduri, acoperă bine terenul și combate cu ușurință buruienile, nefiind necesare lucrări de îngrijire.

Recoltarea, depozitarea și conservarea – porumbul semănat des se recoltează când plantele au atins înălțimea de 60-70 cm și durează până la înspicare, timp de circa 20-30 zile.

Producția – producția de nutreț verde este de 20-30 t la condiții obișnuite și 40-60 t/ha în condiții de irigare și fertilizare corespunzătoare.

Foto 7. Hrănirea în grajd (Foto original 2018)

Tehnologia de cultivare a lucernei pentru furaj (Medicago sativa L.)

Rotația – lucerna nu este pretențioasă față de plantele premergătoare, dar se obțin rezultate bune când se cultivă după plante care lasă terenul curat de ierburi.

Fertilizarea – lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive, pentru 10 t/ha SU, lucerna extrage din sol 340 kg N, 70 kg K, 200 kg Ca.

Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucernă, pe toate tipurile de sol. Se poate aplica plantei premergătoare sau direct culturii de lucernă, sub arătura de bază. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha în condiții naturale și de 60-80 t/ha în regim irigat.

Lucrările solului – arătura se face vara sau toamna, în funcție de planta premergătoare, la 20-25 cm adâncime. Primăvara, când terenul permite, patul germinativ se pregătește cu agregatul de grape cu colți, prevăzut cu bare metalice pentru nivelare sau combinatorul.

După semănat, când solul este uscat, în stratul superficial, se poate efectua un tăvălugit ușor al semănăturii. Distrugerea crustei se poate realiza cu tăvălugii inelari. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai importantă în anul I de vegetație, aceasta se poate realiza prin metode preventive, agrotehnice și chimice.

Sămânța și semănatul – adâncimea de semănat este de 3-4 cm, utilizând o cantitate de sămânță de 18-22 kg/ha.

Recoltarea – etapa de recoltare este factorul care influențează atât nivelul și calitatea lucernei, cât și longevitatea lucernei.

În primul an de vegetație, lucerna se recoltează în intervalul cuprins între sfârșitul fazei de îmbobocire și mijlocul fazei de înflorire.

În anul II de vegetație și în următorii ani, lucerna se recoltează în intervalul dintre mijlocul fazei de îmbobocire și înflorire a 20-25% din plante.

Producția – în condițiile naturale se pot realiza 2-4 coase pe an, înălțimea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, cu excepția ultimei coase, care se efecuează la 7-8 cm și trebuie realizată cu cel puțin 2-3 săptămâni înainte de venirea primelor înghețuri.

Tehnologia de obținere a fânului de lucernă (Medicago sativa L.)

Tehnologia tradițională de pregătire a fânului pe sol este următoarea: recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindroveruș; uscarea în brazde timp de 8-10 ore, din care acestea se întorc, iar după încă 10-12 ore, când umiditatea plantelor scade la 20-30 %, lucerna se adună în căpițe de 150-200 kg; după 1-2 zile, timp în care umiditatea scade la 15-17 %, lucerna se transportă la locurile de depozitare.

Pregătirea fânului prin balotare presupune parcurgerea următoarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindroverul de preferință dotat cu valțuri de strivire pentru a reduce timpul de uscare în câmp. La folosirea vindroverului, brazdele se întorc cu brazda rotativă după 15-20 de ore, iar după încă 10-15 ore,când umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc balotarea la o presiune medie, în acest caz baloturile se transportă în baza furajeră și se continuă uscarea cu ajutorul curenților de aer. Dacă definitivarea uscării se va realiza în câmp, balotarea va avea loca la umiditatea de 25-30 %, după care se vor așeza în grupuri de câte 3-4 în formă de piramidă cu baza mică la sol, unde vor rămâne 2-3 zile, pentru ca umiditatea să scadă la 15-17 %.

Producția de fân obținută este de 20-25 % din cantitatea de masă verde.

2.2 PAJIȘTE DE DEAL

Foto 8. Pajiște de deal (Foto original 2018)

Sporirea cantitativă și aclitativă a producției pajiștilor reclamă efectuarea a două mari categorii de suprafață și radicale:

Lucrări de suprafață:

Nivelarea terenului – urmărește distrugerea mușuroaielor de cârtițe, furnici, a tufelor unor plante cu valoare furajeră scăzută. Această lucrare se realizează manual sau mecanizat, folosindu-se după caz, grapa cu colți reglabili, mașina de curățat pajiști (MPC – 1,5, nivelatorul NT – 3,2, lama greder GS – 3,0);

Îndepărtarea vegetației lemnoase, a cioatelor, pietrelor – se execută manual sau macanizat;

Îmbunătățirea regimului de apă – se asigură prin irigare în cazul deficitului de apă (1200-3000 m3 apă/ha) sau prin construirea de drenuri (șanțuri închise) sau șanțuri deschise pentru înlăturarea excesului de umiditate.

Îmbunătățirea regimului de hrană – se realizează prin fertilizarea pajiștilor cu îngrășăminte chimice (200-300 kg S.A./ha), păstrând raportul: 1 N, 0,5-1 P, 0,5 K și organice. Se aplică 20-60 tone de gunoi de grajd fermentat; 15-25 must sau tulbure de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice se face toamna, iarna sau primăvara timpuriu.

Supraânsămânțarea – se efectuează prin semănat cu semănătoarele S.U.P. 21, S.U.P. 29 sau S.U.P. 48.

Raportul recomandat între graminee și leguminoase este de 2:1.

2.3 TĂRÂȚE DE GRÂU

Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componența lor intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă, embrionul și cantități diferite de amidon.

Compoziția chimică a tărâțelor evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat de proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută; astfel, se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă. Prin măcinare fină digestibilitatea tărâțelor crește.

Proteina din tărâțele de grâu este deficitară în lizină și metionină, precum și în alți aminoacizi esențiali.

Tărâțele de grâu sunt sursă bună pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile, cu excepția niacinei (B5) care are o biodisponibilitate redusă.

Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca, dar ridicat în P și Mg; disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50 %).

Tărâțele de grâu se utilizează cu foarte bune rezultate în hrana vacilor de lapte, constituie o importantă sursă de proteine și de energie; de altfel, la taurine palatabilitatea tărâțelor este ridicată.

CAPITOLUL 3 TEHNOLOGII DE ÎNGRĂȘARE A TAURINRLOR

3. 1 TEHNICA HRĂNIRII ȘI MODUL DE ADMINISTRARE A FURAJELOR

Hranirea bovinelor reprezintă una din cele mai importanteverigi ale tehnologiei de exploatare.

Prin cerințele alimentare se va înțelege cantitatea energiei și a nutrienților fixați sau secretați de animalul sănătos care trăiește în condiții optime de mediu și care primește rația echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ. Alimentația rațională a bovinelor trebuie asigurată prin rații de acoperire integrală a cerințelor nutriționale de energie și substanțe nutrutive, în anumite raporturi optime pentru a maximiza producția cărnii dar și pentru îmbunătățirea calitatea de carne pe care bovinele o vor oferi și eficiența economică, în condiții de păstrare, de întreținere și de sănătate în norme a animalelor.

Hrănirea este una dintre cele mai importante acțiuni în ceea ce privește exploatarea bovinelor de carne, datorită marii influențe pe care aceasta o are asupra calității și cantității de carne produse. Prin modul de hrănire se poate influența substanțial calitatea și cantitatea de carne obținute, costul producției dar și eficiența economică a fermei. Principala grijă a fermierului în exploatarea bovinelor d ecarne este stabilirea tipului de hrănire, asigurarea de furaje în fermă, alegerea sistemului și tehnologiei de hrănire, care corespunde cel mai bine condițiilor specifice fiecărei ferme.

Foto 9. Bovine în grajd (Foto original 2018)

Drept urmare trebuie cunoscut un specific și o pratică a digestiei la rumegătoare dar nu în ultimul rând metabolismul substanțelor nutritive din furaje. Specificul hrănirii la bovinele de carne va rezulta din intensitatea deosebită a metabolosmului dar și de nuvelul productiv al fiecărui individ.

Marea diversitate de nutrețuri administrate va trebui să asigure un apetit destul de ridicat al bovinelor, să stimuleze sinteza cărnii să asigure costul redus cu privire la producerea și procurarea ei.

3.1.1 Surse nutriționale folosite în hrănirea taurinelor

Nutrețurile de volum sunt acele nutrețuri care au un volum mare, însă conțin o cantitate mică de substanțe nutritive. În grupa aceasta a nutrețurilor vor intra o categorie diversă de furaje ca: nutrețurile verzi, nutrețurile fibroase, nutrețuri însilozate, semisiloz, semifânul, bostănoasele.

Nutrețurile verzi sau așa numită masa verde va reprezenta categoria nutrețurile care cuprinde plantele erbacee anuale sau cele provenite din pajiști artificiale sau naturale, ca masa verde obținută prin cultivarea de plante graminee și leguminoase. Aceastea au și o influență pozitivă asupra producției, asupra reposducției dar și a sănătății animelelor. Nutrețurile verzi cele mai folosite sunt: trifoiul, lucerna, borceagul, iarba și porumbul pajiștilor naturale.

Trecerea anumalelor în spre anumite nutrețuri verzi se va face treptat iar înaintea nutrețurilor verzi va trebui administrate nutrețurile uscate bogate în substanță uscată. De asemenea plantele trebuie să se afle în perioada lor de optimă vegetație. Într-o exploatare națională se va asigura circa 50 kg de nutreț verde pe cap de bovină pe zi.

Nutrețurile fibroase sau fânurile vor reprezenta nu nutreț relativ voluminos de o natură fibroasă, care este obținut din masă sau iarbă verde prin uscare artificială sau naturală. Fânurile conțin 85-90% SU și aproximativ 12-30% de celuloză brută. Cele mai utlizate fânuri sunt: leguminoasele ca lucerna trifoiul sparceta, gramineele sau amestecurile de graminee și leguminoasele precum borceagul. Mai sunt frecvent utlizate și fânurile naturale de luncă sau deal fânul din otavă.

O bovină va consuma în mediue circa 7-8 kg pe zi.

Nutrețurile celulozice sau grosiere, sunt nutrețurile cele mai voluminoase, ele fiind bogate în celuloză brută, și substanță uscată, sunt sărace în proteine în săruri minerale și lipsite de caroten.

Cele nmai frecvent folosite sunt paiele de grâu dar și cele mai valorificate sub un raport al palatabilității și a valorilor nutritive sunt paie de ovăz, iar ca o sursă a energiei sunt cocenii și ciocălăii din porumb.

Nutrețurile însilozate sau cele murate. Însilozarea este modul cel mai eficient pentru conservarea nutrețurilor verzi care constă în fermentarea anaerobă a plantelor aflate în stadiul umed.

Dintre acele nutrețuri însilozate, cel mai frecvent utlizat dar și cel mai apreciat este porumbul de siloz, mai ales dacă este utilizat în faza de vegetație cu bobul în lapte-ceară și pârgă.

Însilozarea în timp a furajelor verzi va reprezenta metoda cea mai eficientă în cazul secetei. Însilozarea furajelor este o metodă eficientă de conservare și de păstrare furajelor verzi datorită furajului însilozat acesta poate fi consumat tot timpul anului și se poate păstra 2-3 ani. În funcție de conținutul în apă al plantelor, în momentul în care a fost însilozat. Sunt trei metode de însilozare a furajelor verzi și anume:

Silozul – propriu zis etse metoda cea mai extrinsă a însilozării și se realizează imediat după recoltarea plantelor atunci când umiditatea este în jur de 70%. În cazul de față tehnologia de lucru este:

Cosirea de plate la momentul optim al recoltării cu utilaje care îl vor mărunți la 2-4 cm lungime

Transportul la locul însilozării

Tasarea puternică și acoperirea silozului.

Pentru a îmbunătăți procesele fermentative de material vegetal însilozat, dar și pentru prevenirea tulburărilor gastro-intestinale ale animalelor, se vor folosi următoarele adaosulri:

Biopreparate pe bază de bacterii acido lactice

Melasa de la fabrici de zahăr

Uruieli ale boabelor de prurumb orz și ovăz

Acești aditivi se vor amesteca în masa silozului după fiecrae strat al furajului însilozat.

Însilozarea în vid – este varianta modernă, prin acoperirea de furaje verzi într-o folie din material plastic cu ajutorul utilajelor speciale care vo rxecuta toate operațiile la o singură trecerre: tăierea de plante, formarea și tasarea platelor în balooți stropirea cu biopreparate și bacterii iar la urmă înfolierea.

Semisilozul și semifânul – semisilozul se va obține prin însilozarea de plante la umiditateade 50-60% iar semifânul se va realiza atunci când umiditatea plantelor va scădea la 40-50%. În cazul acesta se va aplica următoarea metodă a însilozării:

Cosirea de plante la momentul optim pentru recoltarea și lăsarea acestora pe brazdă pentru ofilire, timp de 1-2 zile pentru ca semisilozul să se producă și 2-3 zile pentru însilozarea în forma semifânului

După ce plantele s-au ofilit se va efectua adunatul dar și transportul materialului vegetal în locul însilozării

Mărunțirea de material vegetal șa dimensiulea de 2-4 cm lingime și așezarea lor în straturi succesive de 35-40 cm grosime

O tasare puternică a fiecărui strat și acoperirea lor cu folie din material de plastic sau din alte materiale.

În comparație cu silozul obișnuit la semifân și semisiloz pierderile datorate fermentației din masa fermentativă sunt mult mai scăzute iar gradul de consumabilitate a furajului este mai ridicat.

Foto 10. Furajare în adăpost (Foto original 2018)

Furajele care sunt însilozate provin din porumb, sorg, iarba de Sudan leguminoasele anuale sau cele perene și pot fi date spre cosnumul animalelor după 40 – 50 de zile de la data însilozării, iar silozurile grosiere după aproximativ 70-80 de zile. Prumbul a fost considerat plată furajeră abia după începutul secolului XIX în Franța prima dată și după în restl țărilor europene. La momentul de față porumbul furajer este planta de nutreț principală în zone cu un climat continenta, cel puțin sub aspectul energetic prin următoarele considerente:

produce o mare cantitate de masă vegetală, bogată în energie calorică;

– tehnologia de cultură este ușor de realizat, atât în cultura principală cât și în cultura dublă;

– are o consumabilitate ridicată atât sub formă de masă verde sau nutreț însilozat, cât și sub formă de nutreț deshidratat;

– se poate însiloza relativ ușor, datorită prezenței mari a hidraților de carbon;

– perioada de consum sub formă de masă verde poate fi extinsă foarte mult prin folosirea de hibrizi din perioade de vegetație diferite.

Nutrețurile rădăcinoase, bostănoase și tuberculifere. Acestea reprezintă o grupă de nutrețuri care, alături de cele însilozate constituie suculente pentru perioada de iarnă.

Dintre nutrețurile rădăcinoase face parte sfecla furajeră, sfecla de zahăr, guliile furajere, morcovul furajer, frunzele și coletele de sfeclă și morcovi furajeri.

Sfecla furajeră este unul din cele mai importante nutrețuri suculente pentru vacile de lapte, folosit în perioada de stabulație (4-6 luni), aceasta fiind suculentă (conține 80-90% apă și numai 0,9% celuloză brută), un gust plăcut (are un conținut ridicat în zahăr solubil 4-5%), ușor digestibilă și dietetică, cu efect lactogen.

Se administrează, în medie, 25-30 kg/vacă/zi, întrucât are efect stimulativ asupra cantității de lapte și reduce cantitatea de concentrate din rație, dar administrarea în cantități mari determină scăderea conținutului în grăsime din lapte, imprimă un gust amărui laptelui și pot induce tulburări metabolice grave – acetonemia, mai ales la vacile performante.

Nutrețurile bostănoase sunt reprezentate de bostan, dovleac și pepenele furajer, care pot suplimenta rația vacilor de lapte începând din a doua jumătate a verii și până toamna târziu.

Tuberculiferele. Cartofii se folosesc în hrana vacilor de carne în zonele producătoare, dar pe perioade limitate de timp și în cantități rezonabile (20-40 kg/vacă/zi) pentru a preveni tulburările metabolice.

Reziduurile industriale de volum. La vacile de carne , se folosesc: borhoturile de bere, tăițeii de sfeclă, melasa, în special în fermele situate în apropierea fabricilor de bere, zahăr, amidon, glucoză.

Foto 11. Furajare în aer liber (Foto original 2018)

Borhotul de bere se administrează în cantitate de 10-20 kg/vacă/zi, în special pentru echilibrarea proteică și îmbunătățirea calității rației.

Tăițeii de sfeclă se administrează în hrana vacilor de carne în stare proaspătă în cantitate de 20-30 kg/vacă/zi și se recomandă să se combine cu alte nutrețuri pentru corectarea deficitului de proteine, minerale și vitamine.

Melasa se administrează în cantitate de 1,0-1,5 kg/vacă/zi, fiind indicat a se folosi în amestec cu nutrețuri grosiere.

Nutrețurile concentrate sunt acelea care au ca și caracteristică de bază volumul mic (umiditate scăzută, SU mare, 87-90%, substanțe nutritive, concentrație energetică ridicată, 0,7-1,3 UN/kg, celuloză brută puțină, sub 1,5%).

Vacile de carne, îndeosebi cele performante, au nevoie de concentrate, având o importanță deosebită. Acestea se adaugă la nutrețurile de volum, care constituie rația de bază, jucând un rol complementar, respectiv suplimentar pentru vacile de carne. Concentratele în hrana vacilor de carne permit exprimarea potențialului genetic, sporesc ingestibilitatea rației și a digestibilității reale, îmbunătățesc structura și eficiența rației, potențează rația sub raport energetic, corectează și echilibrează rația în proteine, săruri minerale și vitamine, asigură optimizarea raporturilor nutriționale și are efect remanent când se administrează la începutul lactației.

Amestecurile de concentrate cuprind: tărâțe de grâu sau porumb, șrot de floarea soarelui, uruială de porumb, de orz, de mazăre și alte furaje, în funcție de posibilitățile de aprovizionare a fermei.

Nutrețul combinat rezultă din amestecul mai multor furaje de bază la care se adaugă săruri minerale, vitamine și biostimulatori, etc., iar produsul finit se poate granula sau bricheta în funcție de necesitățile fiziologice și particularitățile digestiei fiecărei categorie de vârstă.

Organizarea hrănirii vacilor de lapte presupune o serie de măsuri care vizează optimizarea organizării și eficiența hrănirii.

Sistemul de hrănire a vacilor

În creșterea și exploatarea vacilor de carne se cunosc două sisteme de hrănire: sistemul de hrănire diferențiat sezonier și sistemul de hrănire din stoc.

Sistemul de hrănire diferențiat sezonier. Tehnologia de hrănire diferențiată sezonier se bazează pe utilizarea nutrețurilor specifice sezonului, respectiv iarna nutrețuri conservate din stoc, iar vara nutrețurile verzi consumate direct de vaci pe pășune, administrate la iesle sau mixt (pășunat limitat și suplimentar se distribuie masă verde la iesle).

Practicând acest sistem, există avantajul de a distribui rațional furajele pe parcursul anului (în sezonul de pășunat nutrețurile sunt proaspete, mai abundente, echilibrate în nutrienți), existând posibilitatea de completare și compensare a hranei de la un sezon la altul. Are efecte benefice asupra obținerii unei producții de lapte mai mari și asupra funcției de reproducție, a conformației, constituției, stării de sănătate și longevității animalelor .

Sistemul de hrănire din stoc. Tehnologia de hrănire din stoc constă în alimentația relativ uniformă a vacilor de lapte pe parcursul anului, cu nutrețuri conservate de volum (fân, semifân, siloz, semisiloz etc.) și concentrate, produse preparate în fermă sau achiziționate.

Avantajul acestui sistem este că alimentația vacilor de lapte nu este dependentă de sezon, permite recoltarea și conservarea nutrețurilor în perioade optime, favorizează o mai bună valorificare a energiei din rație prin limitarea consumului prin autodeplasare și asigura producții relativ uniforme pe parcursul anului.

În gospodăriile țărănești încă se aplică tehnologiile vechi.

Furajarea se face manual, iar în zonele montane se mai practică și furajarea prin accesul liber al taurinelor din diferite categorii de vârstă la fânul distribuit în curte sau direct din căpiță.

În perioada de vară, pe timpul zilei se organizează pășunatul în cirezi pe islazurile comunale, seara vacile fiind retrase în propria gospodărie. Pășunile sunt de slabă calitate, în majoritatea localităților nu se fac lucrări de ameliorare a acestora, iar pe timpul verii, începând cu iunie-iulie, de cele mai multe ori pășunile nu mai asigură masa verde necesară, fiind folosite doar pentru mișcarea animalelor.

Foto 12 Hrănirea în adăpost (Foto original 2018)

În zona de deal se întâlnesc situații când vacile sunt duse pe pășunile situate la distanțe mari, unde se organizează așa zisele „văcării” cu întreținerea liberă pe pășune până toamna, unde sunt adăposturi improvizate pentru exploatare, cazare pe timp de noapte și în caz de vreme

CAPITOLUL 4 ÎNGRAȘAREA VITEILOR DE ANGUS LA

S.C. KARPATEN MEAT

4.1. ISTORICUL FERMEI

Proiectul pentru crearea unui business cu bovine de carne Anugus a început acum 10 ani,la momentul la c are fondatorii au decis acordarea unei șanse a posibilităților nelimitate ale României. Odată cu trecerea timpului, acestea s-au transformat de la antreprenori individuali la dezvoltatori corporativi însă totul a început pe baza unei idei și a unui vis. Pentru agricultorii care au curaj și spirit antreprenorial în România. țara cu posibilități nelimitate după cum afirmă însuși directorul general al grupului Karpaten Meat ”România este țara cât poți să vezi cu ochii”, unde Samuel Widmer și Stefan Jung au găsit condiții prielnice pentru producția cărnii de vită de calitate pe niște pășuni durabile.

Foto 13. Grajduri Karpaten Meat

(foto preluată de pe site-ul https://karpaten-meat.com/ingrasare/ferma-de-ingrasare/)

De la acest principiu practic a pornit totul de la iarbă la carne de vitp de calitate, iar carnea de vită din Carpați este viitorul Angus al Europei. Așadar unitatea din România va deveni model pentru viitorul țărilor din Europa de Est, o combinație a succesului, a resurselor pentru producția cărnii de calitate Angus la standarde înalte. Scopul fondatorilor este ca în toate țările din Europa să fie livrate carne de calitate superioară.

Într-o scurtă călătorie prin țară fondatorii au văzut un real potențial al pășunilor din Transilvania. Ideea și dorința o aveau de mult timp în minte, iar la Sibiu au găsit locul ideal pentru începerea primului proiect, așadar în anul 2008 au creat prima fermă de creștere a bovinelor de carne din rasa Angus luându-și angajamentul de a produce carne de vită de cea mai bună calitate, atât din punct de vedere ecologic cât și din punct de vedere economic.

Așadar valorile companiei vor reflecta astăzi moștenirea lor agricolă, onestitate, integritate respect și încredere. Pentru proiectul Karpaten Meat modul în care aici se lucrează este și modul în care trăiesc, în totală armonie cu natura și conectați la cele mai înalte standarde de calitate posibile, așadar tipoligia business-ului cu bovine Angus va promova un viitor durabil, iar toată structura acestuia va fo construită pe o sundație de respect pentru toate relațiile pe care ei le construiesc.

Tendința în Europa este aceea de a crește producția de bovine din Balcani. Fondatorii Karpaten Meat au admis această tendință și au reușit să creeze în România un nucleu funcțional de bovine Angus dar și o rețea de producție de Viței Angus prin intermediul programelor de parteneriat pe care le vor folosi cu colaboratorii lor. Proiectul se va baza pe legătura cu parteneri de încredere din Europa. Sistemul Angus se bazează pe cooperarea cu companii partenere, pentru reproducție dar și pentru îngrășare. Drept urmare astfel se vor realiza avantajele economice comune, prin specializare pe etape individuale ale producției.

4.2. TEHNOLOGII DE ÎNGRĂȘARE A BIVINELOR

Activitatea îngrășării la ferma Karpaten Meat a tineretului bovin destinat producerii de carne a bovinelor se realizează în construcții de sistem gospodăresc modernizare și în tabere de vară.

Activitatea producției economice a acestora se va desfășura pe baza programelor producției, a programelor lunare, a prevederilor tehnologice dar și a legislației în vigoare.

Procesul de producție la fermă are în vedere următoarele:

Preluarea ritmică a vițeilor destinați îngrășării de va face la vârste cât mai fragede de preferat sugari.

Creșterea și îngrijirea individuală se va realiza timp de 40-45 de zile în adăposturi din faza 1

Creșterea și îmgrijirea de viței se va realiza timp de 80-90 de zile în boxele colective în adăposturi destinate fazei a 2 a

Creșterea și îngrijirea de viței până la greutatea de 360-380 kg se va face în boxele colective în adăposturi de fază a 3 a în perioada de 16.10 – 30.04 și pe pășune în perioada 1.05-15.10

Îngrășarea și finisarea timp de 90 de zile în adăposturi de faza a 4 a și la livrarea de greutate minimă peste 400 kg/cao și la calitatea 1 și 2

Asigurarea de necesar de furaje din producția proprie se va realiza pe suprafețele de teren ale fermei

Organizarea de program de furajare diferențiat pe fazele procesului tehnologic al îngrășării și de sezon, aici se va urmări asigurarea de nevoi zilnice ale principiilor nutritivi. Rațiile se vor întocmi pe baza de norme furajere prevăzute în funcție de sortimentul furajelor dar și de conținutul acestora

Organizarea pentru muncă în vederea realizării activităților zilnice ale producției se va face în echipe și în formații complexe de lucrători, retribuția lor se face în funcție de realizarea de producție a sarcinilor zilnice prevăzute la fermă

Foto 14. Furajere bovine

(foto preluată de pe site-ul https://karpaten-meat.com)

4.3. ETAPE ÎN PROCESUL DE ÎNGRĂȘARE ȘI NECESARUL DE FURAJE

Popularea spațiilor de îngrășare la fermă se va realiza respectând principiul – totul plin sau totul gol, pentru vițeii sugari dar și pentru alte categorii ale tineretului bovin.

După fiecare serie, spațiul cazării se va curăța și se va dezinfecta, astfel respectându-se toate fazele care sunt prevăzute în normele dezinfecției.

Foto 15 spații de furajare (Foto original 2018)

Loturile formate vor rămâne aceleași până în momentul în care ciclul de îngrășare se va termina. Recepția de efective la ferma Karpaten Meat se va face de către personalul autorizat și conducerea ăngrășătoriei. Recepția calitativă se face prin metoda aprecierii, conform condițiilor menționate în caietul de sarcini care este anexat la contract. Recepția calitativă se va face prin cântărirea individuală iar datele recepției calitative și cantitative se vor înscrie în documente legale.

Foto 16. Transportul vițeilor la Karpaten Meat

Transportul lor se va face cu animite mijloace speciale destinate bovinelor o autospecială A.T,V -1-1-0/A curățată și dezinfectată în prealabil. Pentru vițeii sugari densitatea mijlocului de transporu nu va trebui să depășească 0,7 – 1 m/cap, iar temperatura din interior, iarna trebuie sp asigure minimum 15-16 grade iar vara se va face asigurarea protecției pentru insolații.

4.3.1 Faza de alăptare înțărcare

În cazul preluării vițeilor sugari la Karpaten Meat se vor face suportul de mediu pentru creștere în greutate de 520-550g/zi, iar durata perioadei de alăptare este de 40-45 de zile.

Foto 17. Viței sugari pe pajiște (Foto original 2018)

În faza aceasta se vor urmări în principal obișnuirea treptată a vițelului cu furajele de volum, înlocuirea laptelui și stimularea dezvoltării anatomice, funcțional al aparatului lor digestiv, care este de tip rumegător.

Laptele sau înlicuiotoriln acestuia se va administra conform schemelor pentru alăptare care este unul specific tipului de înlocuitor.

Schema de alaptare cu inlavit

Totalul de Inlavit care a fost reconstituit cu apă de aici vor rezulta 152 de litri pe cap de vițel.

Totalul inlavit pulsiv= 15,2 kg/ cap

Un litru de înlocuitor de lapte lichid va rezulta din 100 g inlavit pulsiv care a fost dizolvat în 0.9 l de apă.

Pentru prepararea de inlavit se va folosi o întreagă cantitate de inlavit pilsiv necesară unui tain și se va dizolva în ¼ dintr-o cantitate de apă la o temperatură de 45 grade astfel obținându-se amestecul 1. Apoi se va adăuga restul apei până la o diluție de 1 la 9 și se va omogeniza încontinuare.

Temperatura apei pentru diluție nu va trebui să depășească 50 de grade datorită faptului că la temperaturi mai mari se vor produce modificări fizico – chimice în compoziția de înlocuitor. Este indicată utlizarea de ceai de fân poliflor pentru prepararea de inlavit dar și pentru îmbunătățirea conținutului său.

Inlăvitul sau oricare alt înlocuitor se va administra fiecărui vițel conform tabelului de mai sus la o temperatură de 38-40 de grade la găleată.

După folosire instalația și gălețile se spală cu apă rece, cu o soluție de detergent la 60 de grade, apoi tot la 60 de grade se va clăti timp de 5 minute întreaga instalație după care se va continua cu clătirea cu apă rece.

De trei ori pe săptămână angajații fermei dezinfectează instalațiile de preparat și distribuit, dar și gălețile în care inlăvitul se administrează vițeilor.

Fânul se va administra încă de a 2 a zi de la sosirea la fermă în mod permanent. Defapt pe toată perioada alăptării li se administrează fân de cea mai bună calitate, vitaminoase, otava de trifoi, graminee în amestec cu leguminoase.

Furajele combinate se adminstrează la discreție începând din a 2 a zi pe toată perioada. Apa li se administrează în mod permanent proaspătă, în găleți la temperatura adăpostului. În toată această perioadă pentru stimularea de consum de apă și a furajelor de volum va fo obligatorie echilibrarea cu săruri minerale complexe, care sunt asociate cu bulgări la discreție.

4.3.2 Faza de creștere a vițeilor

Sporul mediu pentru creșterea în greutare este de 500 – 550 de grame pe zi, durata medie a perioadei este de 80-90 de zile iar greutatea la finalul perioadei trebuie să aproximativ la 100-110 kg/cap.

În faza aceasta se va urmări pregătirea aparatului digestiv pentru hrănirea cu cantități mari de furaje de volum, printr-o înlocuire a furajelor concentrate cu cele cuculente și fibroase care sunt administrate în amestec sub forma furajului unic ca la terminarea perioadei să se poată ajunge la un consum zilnic de 2,8 – 3 kg/SU/100 kg de greutate vie.

Începând cu greutatea de 120-130 de kilograme, furajele contrate se vor înlocui în totalitate cu furajele fibroase, suculente și grosiere. Echilibrarea unui necesar zilnic ale principiilor nutritivi se va face în catități minime de siloz de porumb într-un amestec cu supliment proteino-vitamino-mineral.

Foto 18. Furaje concentrate (Foto original 2018)

În cazul în care perioada va coincide cu sezonul de pășunat, loturile care vor trece în faza imediat următoare de creștere-îngrășare se vor scoate la pășune sau se vor furaja cu nutrețuri verzi într-un amestec cu furajele grosiere sau cu furejele însilozate cu amestec de grosiere.

Foto 19. Vitel la pășunat (Foto Original 2018)

4.3.3 Faza de creștere și îngrășare

Perioada aceasta va dura între 450-470 de zile, iar sporul mediu al creșterii în greutate va fi de 600-610 grame pe zi, greutatea inițială a vițeilor va fi de 100-1110 kg/cap iar greutatea finală ar trebui să fie șa 370-390 kg/cap.

În această fază tehnologică se va urmări creșterea și îngrășarea tineretului taurin cu valorificarea de furaje voluminoase, vara va fi pășunea și furaje verzi iar iarna vor fi furajele grosiere, furajele însilozate și toate resursele furajelor din sectorul vegetal și cel din industria alimentară.

Pe baza de valoare nutritivă a furajelor din stoc, la Karpaten Meat acestea se vor determina pe fiecare sortiment dar și a buletinului de analiză unde se vor întocmi rații zilnice și programe lunare de furajare.

Pentru completarea de necesar de principii nutritivi, conform normelor de furajare a fermei se vor realiza prin administrarea de cantități necesare de silox de porumb și de supliment proteino-vitamibo-mineral. Administrarea de furaje de volum și de siloz de proumb cu acest suplimet se va face sub forma amestecului unic.

Foto 20. Siloz de porumb (Foto original 2018)

La pășune în funcție de producția mesei verzi din anul respectiv și a perioadei de ploi se va asigura cantitățile suplimentare pentru furajarea grosierelor în completarea necesarului de substanță uscată.

Sarea va fi administrată la discreție sub forma brichetelor complete. Apa la fel se va asigura permanent cu adăpătoare la nivel constant.

Foto 21. Adăpost cu boxă colectivă pentru viței (Foto original 2018)

4.3.4 Faza de finisare

Vârasta medie la începutul perioade este de 600 – 620 de zile, vârsta medie la finalul perioadei este de 690 de zile, perioada va dura 90 de zile cu un spor în creștere se minimul 650 de grame pe zi. Greutatea la începutul perioadei va fi de 370-390 de kg, iar la sârșitul perioadei de 450 kg pe cap.

Foto 22. Vițel de Angus la sfârșitul perioadei de finisare (Foto original 2018)

În toată această perioadă se va urmări finisarea înfrășării și realizarea unei greutăți minime de 450 kg pe cap de vițel și calitatea 1 la cel puțin 80 % din efectivul lotului.

În scopul acesta se va administra la discreție firajele însilozate de cea mai bună calitate cu o valoare hrănitoare ridicată, în amestec cu siloz de porumb și supliment proteino-vitamino mineral. Apa și sarea se fa administra sub forma amestecului de clorură de sodiu și de microelemente sub formă de brichete la discreție.

Foto 23. Furaje însilozate

4.3.5 Necesarul anual de furaje

Necesarul anual de furaje pentru un complex de creștere și de îngrăsare pentru 3954 de locuri la ferma Karpaten Meat:

Pășunatul se va realiza anual într-o perioadă calendaristică cuprinsă între 1 mai și 15 octombrie cu variații în funcșie de climat și va avea în vedere următoarele principii de bază:

Pășunea va trebui să asigure zilnic o cantitate de masă verde prevăzută pentru normele de categorii

Organizarea de pășunat rațional de va face prin parcelarea pentru păstrarea de capacități productive a pajiștii

Fertilizarea se va realiza prin tarlire cu anumite îngrășăminte chimice

Asigurarea de utilități la locul pășunatului cum sunt adăpătorile, adăposturile, grănitoarele pentru grosiere și sărurile minerale, cazanele pentru îngrijitori

Siguranța de efectiv din punctul de vedere gestionar dar și din cel al apărării sănătății se va face prin supraveghere permanentă de către personalul fermei

Se vor păstra loturi tehnologice de 263 de capete pentru fiecare lot se va repartiza câte 30 ha de pășune alcătuindu-se astfel o unitate de exploatare

Organizarea de pășunat pe unitățile de exploatare, pentru fiecare unitate de exploatare se va parcela 6-10 parcele care vor fi delimitate prin garduri electrice

Durata pășunatului pe o parcela va fi de 5-6 zile iar perioada de refacere a ierbii este de 30 de zile

Încărcătura de viței pe fiecare hectar de pășune se va stabili în funcție de vârstă dar și de dezvoltarea corporală a vițeilor

În primul ciclu al pășunatului pentru a se evita risipa de masă verde, o parte dintre parcele se va recolta și protecția se ca conserva sub diferire forme și anume: fân, semisiloz și se va consuma pe perioada ploilor sau pe timp de secetă.

După primul ciclu al pășunatului se va executa obligatoriu cosirea de resturi care nu au fost consumate de animale pentru ca pășunea să se poată regenera.

Imaginea 24. Păsune (Foto original 2018)

Asigurarea adăpatului animalelor la pășune se face cu alimentarea cu apă prin conducte îngropate în raseul drumului principal, cu ramificație la fiecare unitate. Jgheabul de adăpat este conceput pe principiul nivelului constant, el este racordat cu furtuni la o rețea.

Angajații fermei au montat jgheaburi mobile pentru asigurarea suplimentului de grosiere la pășune. De asemenea ei au confecționat și suporți pentru administrarea de brichete vitamino-minerale.

Pentru funcționarea gardului electric angajații au instalat pe tot traseul drumului principal cablu îngropat cu prize aferente penru fiecare unitate.

4.3.6 Cântărirea vițeilor

Tabel 2.

Tabel 3.

Tabel. 4

Tabel 5

Tabel 6

Tabel 7

CONCLUZII ȘI RECOMANĂRI

Încurajați fiind de cererea în mare creștere a cărnii premium pe piața europeană, elvețienii de la ferma Karpaten Meat au pas bazele acesteia în comuna Nocrich din Județul Sibiu. Acest proiect prevede creșterea în comdiții 100% ecologic de bovine care provin din rasa Angus, o producție durabilă de carne de vită precum și comercializarea acestei cărni în toată lumea.

ținta principală a companiei este dezvoltarea de producție de carne de vită ecologică de cea mai bună calitate, în Munții Carpați de la noi din țară. Ca primă fază a planului lor de afaceri va prevede demararea de producție de carne premium, ca ulterior aceasta să fie comercializată în întreaga piață europeană.

Dezvoltatorii afirmă ca au ales rasa Aberdeen Angus deoarece aceasta este o rasă robustă care se adaptează perfect condițiilor din România. Aberdeen Angus este o rasă care se maturizează devreme, au un instinct maternal foarte bine dezvoltat este foarte robustă și se adaptează ușor la diferitele condiții, iar aportul lor zilnic crescut se bazează pe hrana verde.

Aceștia mizează pe know-how-ul elvețian al tradiției în producția de animale, de creștere, de furajare dar și de prelucrare a cărnii, a transportului, a tăierii, a procesării, a prelucrării și a comerțului.

Ferma elvețiană dorește construirea unei rețele Angus în România, dar mai ales stabilirea unei baze de producție durabile a cărnii de vită de calitate din întreținerea lor extensivă pe pășune.

În opinia celor de la Karpaten Meat, creșterea, piața pentru care carnea de vută produsă prin respectarea normelor ecologice va avea o creștere mare în următorii ani.

Lucrarea mea de licență se împarte pe 4 capitole după cum urmează:

În primul capitol am tratat descrierea rasei Aberdeen Angus, bovinele din rasa Angus sunt selecționate în mod natural iar, datorită acestui lucru ele își transmit caracteristicile mai departe următoarelor generații chiar și altor rase cu care acestea au fost încrucișate. Efectele nedorite ale coarnelor pot fi evitate prin utilizarea acestei rase.

Rezistența. Creșterea acestei rase de bovine, se practică într-o mare ,măsură în Vest și Nord-Vest, datorită rezistenței lor și capacității de a se dezvolta în condiții de pășunat mai puțin favorabile, ea fiind recunoscută pentru acest lucru. Rasa se adaptează destul de bine la extremele de mediu și bovinele pot fi ținute afară fara nicio problemă

În capitolul 2 am tratat tehnologia de obținere a furajelor folosite în hrana taurinelor