OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII AFACERILOR ÎN TURISMUL URBAN STUTTGART – MODEL DE BUNA PRACTICA PENTRU UN ORAȘ DIN ROMÂNIA CLUJ NAPOCA [306720]

UNIVERSITATEA ”BABEȘ – BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE (ZALĂU)

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV. DR. CĂLIN CORNEL POP

STUDENT: [anonimizat]-MANUELA ELEKES(SIMION)

ZALĂU 2019

UNIVERSITATEA ”BABEȘ – BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE (ZALĂU)

[anonimizat] – MODEL DE BUNA PRACTICA PENTRU UN ORAȘ DIN ROMÂNIA CLUJ NAPOCA

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV. DR. CĂLIN CORNEL POP

STUDENT: [anonimizat]-MANUELA ELEKES(SIMION)

ZALĂU 2019

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. [anonimizat], concepte teoretice…………………………………….6

Definiție și caracteristici……………………………………………………………

Clasificarea formelor de turism…………………………………………………..

Impactul macroeconomic al turismului……………………………………….

Efectul multiplicator al turismului………………………………………………

1.1.4.1. Turismul și ocuparea forței de muncă………………………………

1.2 Metodologia abordată…………………………………………………………………..

CAPITOLUL II. [anonimizat] – DESCRIEREA GENERALĂ A CELOR DOUĂ ORAȘE

2.1. [anonimizat]…………………………………………………………………………..

2.1.1. Atestare documentră…………………………………………………………………….

2.1.2. Poziția geografică……………………………………………………………………….

2.1.3. Relieful – suport al dezvoltării teritoriale………………………………………….

2.1.3.1. Morfometria………………………………………………………………………………

2.1.3.1.1. Hipsometria…………………………………………………………………………..

2.1.4. Aspecte economice……………………………………………………………………..

2.1.5. Populația……………………………………………………………………………………..

2.2. Orașul Stuttgart……………………………………………………………………………..

2.2.1. Istoricul orașului………………………………………………………………………..

2.2.2. Poziția goegrafică………………………………………………………………………

2.2.3. Districte și economia……………………………………………………………………

CAPITOLUL III. TURISMUL

3.1. [anonimizat]………………………………………………………………………….

3.1.1. Obiective, atracții turistice și infrastructura turistică………………………………

3.1.2 Infrastructură turistică…………………………………………………………………

3.2. Orașul Stuttgart…………………………………………………………………………

3.2.1. Obiective, atracții turistice și infrastructura turistică……………………….

3.2.2. Sala de concerte Liederhalle …………………………………………………………..

3.2.3. Muzeul Mercedes Benz…………………………………………………………….

3.2.4 Muzeul Porsche

3.2.5. Regiunea Wurtemberg din Stuttgart…………………………………………..

3.2.6. Planetariul Carl Zeiss………………………………………………………

3.2.7. Piața Schlossplatz………………………………………………………………..

3.2.8. Piața Schillerplatz………………………………………………………………..

3.2.9 Lacul Max-Eyth…………………………………………………………………..

3.2.10. Strada Konigsstrasse………………………………………………………….

3.2.11. Grădina botanică și zoologică Wilhelma

3.2.12 Castelul Solitude……………………………………………………………….

3.2.13. Dealul Birkenkopf…………………………………………………………….

3.2.14. Atelierul Gottlieb-Daimler………………………………………………….

3.2.15. Muzeul de Istorie Baden-Wurtemberg………………………………….

3.2.16. Castelul Vechi din Stuttgart…………………………………………………..

3.2.17 Galeria de stat din Stuttgart…………………………………………………

3.2.18. Colonia Wiessenhof……………………………………………………………

3.2.19. Palatul rezidențial Ludwigsburg……………………………………………….

3.2.20. Memorialul Fridrich Schiller…………………………………………………

3.2.21. Turnul televiziunii……………………………………………………………….

3.2.22. Gara Hauptbahnhof din Stuttgart……………………………………………….

3.2.23. Shopping …..

3.2.24. Parcul de distracții –Europa Park

3.3. Evenimente și manifetări

3.3.1. Cluj-Napoca

3.3.2 Stuttgart

CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT

4.1. Analiza S.W.O.T. – Introducere…………………………………………………

4.1.1. Strenghts – Puncte tari………………………………………………………………..

4.1.2. Weaknesses – Pucte slabe………………………………………………………….

4.1.3. Opportunities – Oportunități…………………………………………………………

4.1.4. Threats – Amenințări (Riscuri)…………………………………………………….

4.2. Analiza S.W.O.T. comparativă a orașelor Cluj-Napoca și Stuttgart din punct de vedere turistic……………………………………………………………………

CAPITOLUL V. CONCLUZII…………………………………………………………..

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………

INTRODUCERE

,,Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit ca fiind: “arta de a călători pentru propria plăcere”

(M. Peyromarre Debord);

Argument

Lucrarea de față intitultă,”OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII AFACERILOR ÎN TURISMUL URBAN – STUTTGART-MODEL DE BUNĂ PRACTICA PENTRU UN ORAȘ DIN ROMÂNIA -CLUJ-NAPOCA” a fost concepută într-o structură de cinci capitole.

Pornind de la aspectele globale și complexe ale turismului, lucrarea evidențiază că, o bună ofertă turistică, beneficiind de un patrimoniu deosebit, secondat de o gamă de variată de activități aflate în plin proces de dezvoltare, acestea reclamând programe dedicate de promovare, cu strategii pe termen mediu și lung cu finanțare adecvată, capabile să facă ulterior presiunilor concurențiale actuale și de viitor.

Opțiunea pentru studiul acestei teme, ”OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII AFACERILOR ÎN TURISMUL URBAN-STUTTGART – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU UN ORAȘ DIN ROMÂNIA – CLUJ-NAPOCA” a avut la bază următorii factori de argumentare:

-Sugestia și sprijinul coordonatorului științific domnul Prof. Univ. Dr. Călin Cornel Pop privind oportunitatea și caracterul practic al temei;

– Biblografia limitată și elementele de cunoaștere de ordin periferic privind subiectul;

-Actualitate temei și caracterul său proiectiv.

CAPITOLUL I.

ASPECTE METODOLOGICE ȘI CONCEPTUALE

Turismul – noțiuni introductive, concepte teoretice

Există o diferență între potențialul turistic amenajat, potențialul turistic utilizat și potențialul turistic amenajabil, ce variază atât de stat la stat, cât și de la o regiune la alta, în funcție de anumite condiții obiective, naturale sau socio-economice.

Mutațiile majore de potențial turistic sunt determinate de factorul antropic în raport cu cel natural care suferă mutații naturale în termeni paleo-geologici sau în cel mai bun caz la perioade istorice.

Din altă perspectivă, spațiul turistic autohton face obiectul unor studii și cercetări ale unor foruri și organizații externe privind trend-ul de evoluție strategică ca fenomen evaluările fiind de ordin realist încurajator.

Definiție și caracteristici

Se pare că termenul de turism a fost utilizat pentru prima dată în Anglia fiind datorat tinerilor din aristocrația britanică care în procesul lor de educare și instruire ce vizau viitoare cariere politice și diplomatice trebuiau să efectueze călătorii pe vechiul continent ”grand tour” cu o durată de trei ani, preponderent în Franța (Leipzer, 1979 citat de Thoebald 1998 și Dinu 2002).

În ceea ce privește termenul de turism există o mare diversitate de opinii și controverse. Astfel, Hunziker și Krapf apreciază că turismul ca totalitate a relațiilor și fenomenelor generate de deplasarea și sejurul unor străini locului, care au ca efect întemeierea de așezări și activități de câștig.

De-a lungul timpului au fost numeroase abordării științifice în ceea ce privește fenomenul complex al turismului, atât în literatura străină (Vandenborre, Cuvelier, Rogalowski și alții), cât și în cea autohtonă (Cocean.P, Surd.V, Pop Gh.,Ciangă.N, Pop C.C.).

Clasificarea formelor de turism

Una din cele mai complexe clasificări este cea propusă de către P. Cocean, Gh. Vlăsescu și B. Negoescu (2002) care disting 4 forme de turism, respectiv:

de recreere și agrement;

de îngrijire a sănătății (curativ);

cultural;

polivalent;

Forme de turism

Formele sunt determinate de modalitățile practice a tipurilor de turism, ele fiind astfel definite în funcție de criterii și factori ce își pun amprenta asupra individualizării și desfășurării fenomenului turistic.

Aceste criterii sunt: distanța, durata, provenința turiștilor, numărul de practicanți, gradul de organizare, modul de desfășuarare, mijloacele de transport utilizate, vârsta turiștilor, aportul social și particularitățile regiuni de destinație.

Tipul de turism definește esența fenomenului și apare ca o sumă de însușiri fundamentale ce se intercondiționează pe un anumit spațiu, pe o perioadă de timp deteminată. Încercarea de diferențiere a activităților turistice și clasificarea lor în tipuri și forme este diferită în literatura de specialitate.

Poser distinge 5 tipuri de turism (de tratament, de recreere vara, de sporturi de iarnă, de recreere la distanță scurtă, de tranzit).

Pe același spațiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism în funcție de resursele de care dispune spațiul respectiv. Aceasta este o tendință a turismului actual.

În prezent se disting mai multe tipuri de turism:

– Turism de recreere și agrement – este la îndemâna tuturor turiștilor proveniți din medii sociale diferite. În special populația urbană este atrasă de natură, în timp ce populația rurală participă mai puțin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de populația de vârstă matură și de tineri. Durata este variabilă predominând turismul de durată scurtă (week-end) sau medie, se efectuează la distanțe diferite în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera și atunci când evadezi dintr-o natura în alta.

– Turismul de îngrijire a sănătății (balnear sau curativ) – își are originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, nămolurilor. Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care participă mai mult persoanele învârstă. Prin amenajările corespunzătoare, are avantajul că se practică tot timpul anului și poate fi organizat corespunzător capacităților de cazare. Se desfășoară pe distanțe medii si lungi, în strânsă legătură cu durata concediului de odihnă și eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructură specializată și de dotări speciale (săli de proceduri, de gimnastică medicală, saune, băi, nămoluri, etc.) precum și de un personal calificat, ceea ce ridică costul serviciilor.

– Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparținând patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populație (elevi, studenți, intelectuali); atrage populația urbană și rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turiștii aflați în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructură turistică. Fluxurile de turiști amatori de turism cultural se îndreaptă spre orașele mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a clădirilor, prin muzee sau prin concentrări de obiective turistice variate (Veneția, Florența, Atena, Roma, Paris, Londra, Beijing, Tokio, New York).

– Turism educațional – cuprinde activitățile turistice organizate în scopuri educative, in general pentru grupa de vârstă tânără.

– Turismul social – reflectă stratificarea socială (veniturile diferite ale populației), pentru populația cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor) sociale oferă înlesniri pentru a putea fi cuprinși în activitatea turistică. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibilă datorită democratizării turismului (apariției turismului de masă organizat).

– Turismul de tip complex – rezultă din asocierea pe același teritoriu a celorlalte tipuri. Este cel mai realist întâlnit în practică, cuprinzând un mare număr de turiști de toate vârstele și profesiile, fiind practicat în special în perioada vacanțelor și concediilor. Acest tip are nevoie de o ofertă foarte largă, de o infrastructură și servicii diversificate.

Un element major al atractivității îl constituie specificul gastronomic al unei regiuni. Sunt cunoscute expozițiile și festivalurile generate de sărbătoarea vinului, a berii și a altor băuturi, precum și a unor sortimente culinare. Producția de vinuri constituie pentru anumite țări o atracție turistică de sine stătătoare (Franța, Spania, Italia). Particularitățile locale ale sortimentelor de vinuri renumite oferite turiștilor în pivnițe de degustare și vânzare, creează fluxuri turistice continue.

– Turismul pentru cumpărături (Shopping) – se practică în special în regiunile turistice renumite, în marele orașe cu galerii și centre comerciale, în magazine mici renumite pentru anumite produse.

Turismul se desfășoară în mai multe forme, în funcție de: aria de proveniență a turiștilor, distanța, durata șederii, tipul de transport utilizat, vârsta turiștilor, modul de organizare, modul de desfășurare, prețul plătit, particularitățile regiunii de destinație, interacțiunea turiștilor cu locul de destinație, numărul turiștilor, etc.

În dependență de:

Aria de proveniență – se individualizează:

– turismul intern sau național – cuprinde turiștii ce călătoresc în interiorul țării lor în diferite scopuri. Din numărul total al turiștilor, acestei categorii îi revine majoritatea (peste 80 %) în Franța, Marea Britanie, SUA. Este forma de turism cea mai mult practicată datorită influențelor costului, ale timpului liber, cunoașterii unei limbi de circulație internațională. Acest tip nu aduce valută considerabilă, dar asigură o funcționare permanentă a infrastructurii și stațiunilor turistice.

– Turismul internațional – cuprinde turiștii ce călătoresc în altă țară decât cea în care locuiesc. Turiștii internaționali traversează frontiere naționale, utilizează valute diferite, vorbesc limbi diferite. Fluxurile internaționale au crescut în ultimii ani ca urmare a ridicării gradului de bunăstare, de civilizație, a mobilității mai mari legate de liberalizarea vizelor și a formalităților legate de trecerea frontierelor. Atragerea turiștilor internaționali presupune existența unor obiective turistice deosebit de atractive, infrastructură și servicii de calitate superioară, dar și o reclamă bine echilibrată care împreună formează imaginea turistică a țării. Pentru majoritatea țărilor, volumul turismului internațional este mai important decât al turismului intern, fiind o importantă sursă de venit. Dar în țările cu teritorii vaste, în care distanțele sunt considerabile, cu o mare varietate de resurse și atracții turistice, volumul turismului intern îl depășește pe cel extern (Franța -80%, SUA -90%, Anglia –85%, Olanda -50%). Din 1 ianuarie 1993, călătoriile între statele UE sunt considerate interne.

În ultimele decenii au devenit populare noi forme de turism cunoscute, de asemenea, sub numele de segmente de turism.

Turism de aventură – turismul în locuri greu accesibile sau sporturi de aventură, cum ar fi alpinism și turismul pietonal.

Agroturism – turism la ferme care sprijină agricultura locală.

Turismul genealogic  întreprins în scopul de a descoperi strămoșii și a vizita locurile de origine și, uneori, a face cunoștință cu rudele îndepărtate.

Turism pe canapea și turismul virtual – lipsa de călătorie ca atare, studierea lumii prin intermediul internetului, cărților, televiziunii.

Turism audio include ghiduri audio și alte forme de turism de acest gen, cum ar fi excursii audio prin muzee și ghiduri audio.

Turismul cărturar – încercările de a sprijini librăriile independente care se poziționează ca o destinație turistică.

Turism cultural – vizitarea orașelor sau locurilor istorice interesante, cum ar fi Berlin, Kathmandu, Lahore, Lima, Buenos Aires, Londra, Paris, New Delhi, Roma, Praga, Dubrovnik, Beijing, Istanbul, Kyoto, Varșovia, precum și studierea patrimoniului lor cultural. Acest tip de turism poate include, de asemenea, o varietate de evenimente culturale speciale, cum ar fi turismul muzeelor, atunci cînd turiștii vizitează multe muzee.

Turism de operă – vizitarea spectacolelor de operă și a concertelor.

Turism sumbru – vizitarea locurilor asociate cu moartea și suferințe. Primele agenții turistice care se specializează în acest tip de turism au început cu excursiile la Lakehurst, New Jersey, locul accidentării aeronavei "Hindenburg".

Turism la locurile de accident – nu pentru a ajuta, ci pentru a vizualiza. Deși, acest lucru poate perturba lucrările de salvare, ajutor, asistență de urgență și recuperare.

Turismul drogurilor – turism pentru achiziționarea legală sau ilegală a drogurilor.
Eco-turism – turismul ecologic curat, care are un impact minim asupra mediului înconjurător, cum ar fi safari din Kenya, jungla tropicală în Belize, turismul pietonal (Laponia) și vizitarea parcurilor naționale.

Turism educațional – vizitarea instituțiilor pentru a obține cunoștințe după interese, cum ar fi cursurile de gătit conduse de bucătarii celebri sau clase pentru lucru de mână.

Turism extrem – turismul asociat cu un risc mai mare.

Turismul jocurilor de noroc – vizitarea localurilor de jocuri de noroc în orașe cum ar fi Atlantic City, Las Vegas, Palm Springs, Macau, Monte Carlo.

Turism botanic – vizitarea grădinilor botanice celebre din istorie, cum ar fi Versailles și Taj Mahal.

Turism istoric – vizitarea orașelor istorice (Roma, Atena, Cracovia) sau orașelor industriale și atracțiilor lor: canalelor, stațiilor de cale ferată, locurilor de bătălii.

Turism curativ – plecarea din orașe pentru a scăpa de stres, a se relaxa la soare. De multe ori cu scopul vizitării băilor curative.

Hobby-turism – turismul individual sau de grup, pentru a întâlni oamenii cu interese similare, în scopul de a simți ceva legat de hobby-ul. Drept exemplu sunt excursiile botanice, radio-comunicații simultane între amatori, croaziere cu dansuri pe piețe.
Turismul persoanelor cu handicap sau invaliziilor. În unele regiuni, el este uneori numit "turism pentru toți".

Turism medical – pentru a obține servicii care în țara de origine sunt ilegale – avortul, eutanasia, pe care o oferă, de exemplu, apatrizilor spitalul „Dignitas” din Elveția, sau pentru un tratament mai modern care nu este disponibil în țara lor, sau când este necesar să stați la un rând mare pentru a primi serviciile medicale, sau pentru a utiliza serviciile gratuite sau ieftine oferite de organizațiile medicale.

Turism pop-cultural – vizitarea locurilor prezente într-un film sau într-o carte.

Turism permanent – oamenii înstăriți aflați într-un concediu permanent, unii dintre ei, în legătură cu impozitele, pentru a nu fi cetățean al unei țări.

Turism religios sau de pelerinaj – pelerinajul la locurile vechi sfinte (Roma și Santiago de Compostela pentru catolici, temple și mănăstiri din Nepal pentru hinduși și budiști, Muntele Athos și bisericile pictate din nordul Moldovei pentru ortodocși), locuri de cult, cum ar fi moscheile, mormintele.

Solo-turism – călătorii efectuate de unul singur.

Turism sportiv – schi alpin, golf și diving sunt cele mai populare mijloace de a petrece vacanța. La această categorie se referă, de asemenea, vacanța petrecută împreună cu echipa preferată de baseball și frecventarea zilnică a jocurilor cu participarea acesteia.

Turism cosmic sau spațial.

Vasilando (rătăcitor) – un om pentru care procesul de călătorie este mult mai

important decît direcția de deplasare.

Forma de turism mai poate fi definita prin aspectul concret pe care il imbracă, prin combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentatie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum si modalitatea de comercializare a acestuia.

În practica turistică există o serie de criterii și posibilități de grupare a formelor de turism:

a) în funcție de locul de proveniență sau originea turștilor, se distinge:

–  turismul intern practicat de populația unei țări în interiorul granițelor națtionale;

– turismul international rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință. Turismul internațional se subdivide în turism emițător (outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță și turism receptor (incoming) – de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.

b)     după modalitatea de comercializare a vacanțelor, se disting urmatoarele forme de turism:

– turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestației, respectiv a tuturor sau ale principalelor servicii legate de călătorie și sejur. Această angajare se realizează prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihnă și tratament) sau a altor tipuri de înțelegere convenite între turist și agenția de voiaj sau alți organizatori de vacanțe (hoteluri, companii aeriene).

– turismul pe cont propriu, numit uneori și neorganizat, nu presupune angajarea prealabilă a unor prestații turistice. Vizitatorul hotărăște singur asupra destinației, duratei deplasării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităților de agrement.

– turismul semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor două forme deja prezentate.

c)     în funcție de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:

– turism itinerant sau de circulație, caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte (1-2 zile) in același perimetru.

– turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanței în aceeași localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui în:

– turism de sejur scurt se mai numește și turism de weekend, presupune una sau două înnoptări, de obicei în zonele limitrofe locului de reședință;

– turism de sejur mediu coincide cu durata standard a călătoriilor (12 – 15 zile);

– turism de sejur lung atunci când timpul de rămânere într-o localitate depășește, de regulă, 30 zile. Este practicat în general de turiștii de vârsta a treia care efectuează cure și tratamente medicale sau de către turiștii cu venituri foarte ridicate.

d)     din punct de vedere al periodicității sau frecvenței de manifestare a cererii se distinge:

– turism continuu (permanent) organizat pe intreaga durată a anului calendaristic (de exemplu turism cultural, de afaceri);

– turism sezonier legat de existența anumitor condiții naturale sau evenimente culturale, artistice, sportive. El se grupează in: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstanță (ocazional);

– turism de circumstanță are o durata relativ scurtă, de la câteva ore la câteva zile și se poate desfășura întreaga perioadă a anului. Motivațiile și formele pe care le imbracă sunt extrem de variate. Între atracțiile la care această formă de turism este sensibilă se înscriu manifestările și evenimentele limitate ca durată (festivaluri artistice, expoziții, competiții sportive), dar pot fi și anumite construcții cu funcție turistică permanentă, unde vin în momentele de recreere persoane antrenate în alte activiățti.

e)     dupa mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate in:

– turismul pedestru antrenează din cele mai vechi timpuri numeroși turiști ce se deplasează în zona periurbană, dar și în regiunile muntoase. În cadrul acestei forme de turism trebuie incluse turismul cinegetic, pescuitul și alpinismul. Turismul pedestru oferă cea mai strânsă conexiune între om și natură având un caracter eminamente recreativ;

– turism rutier se practică de numeroși participanți, pe distanțe scurte (cicloturismul), lungi sau foarte lungi (cu motociclete, automobile sau autocare), iar prin utilizarea gradului său de independență crește substanțial. Este cea mai dinamică formă de turism actuală, datorită perfecționării căilor și mijloacelor de transport, precum și înmulțirii posibilităților, de a avea un mijloc de transport propriu;

– turism feroviar este facilitat de prezența unor mijloace de transport sigure, cu un confort sporit, optime pentru deplasări la distanțe mari. Este practicat sub forma călătoriilor în circuit, sau de către turiști ce se deplasează spre anumite localități alese ca loc de desfășurare a activității recreative sau curative;

– turism naval utilizează numeroase mijloace de transport, cum ar fi plutele arhaice, ambarcațiunile cu vâsle, rame sau motor, nave de pasageri fluviale sau maritime. Frecvența maximă se înregistrează pe lacurile interioare, în anumite sectoare ale fluviilor și râurilor (cele ce traversează marile aglomerații urbane) și în zonele de litoral, unde se practică un adevărat cabotaj turistic. Ca variantă a turismului naval, foarte frecventă este croaziera în bazinul unor mari intercontinentale (Mediterana, Caraibe, Marea Japoniei);

– turism aerian a luat mare avânt în a doua jumătate a secolului XX, prin dezvoltarea acestor mijloace rapide de transport. Este practicat de persoanele cu venituri mari, dornice de a-și satisface necesitățile recreative la foarte mari distanțe. Deltaplanele și elicopterele, tot mai intens utilizate în acest scop, încearcă să diversifice opțiunile în acest domeniu.

f)   în funcție de motivația deplasărilor, se pot distinge următoarele forme ale circulației turistice:

– turismul de recreere și agrement este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se interferează cu așa-numitul turism cultural. Scopul fundamental al practicării sale este satisfacerea nevoilor recreative ale populației antrenată în munci solicitante, cu mare consum de energie fizică și psihică, sau locuind în habitate recunoscute prin stresul lor cotidian. Practicarea turismului de recreere nu este apanajul unei anumite categorii de populație, el este și la îndemâna celor proveniți din medii considerate mai puțin sau deloc stresante – în general locuitorii așezărilor rurale.

– turismul sportiv constituie o altă formă a circulației foarte agreată de anumite categorii ale populației. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile de iarnă până la alpinism, vânătoare, pescuit;

– turismul științific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice. Din punct de vedere științific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peșteri, rezervații naturale, monumente ale naturii;

– turismul de cumpărături (shopping tourism) determinat de deplasările ocazionale în alte localități (țări) în vederea achiziționării unor produse în condiții mai avantajoase decât cele oferite pe plan local (național) sau a unor produse pe care nu le oferă piața locală.

g) după caracteristicile socio-culturale ale cererii se disting următoarele forme de turism:

– turismul particular (privat) se adresează unor persoane cu venituri ridicate, care, de regulă, dispun de o a doua reședință cum ar fi case de vacanță la munte sau la mare. Aceste persoane și atunci când apelează la turismul organizat se deplasează cu mijloace proprii de transport și recurg la servicii deosebite și forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat;

– turismul social este un turism de masă, agreat de persoanele cu posibilități financiare relativ limitate. Acești turiști solicită forme ieftine de cazare și mijloace de transport în comun, sau cel mult închiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport. În aceeași categorie se incadrează și cei care solicită bilete prin sindicat;

– turismul pentru tineret constituie o formă particulară a turismului social, adresându-se, cu precădere, categoriilor tinere ale populației. Această formă de turism apelează la tabere de creație, cantonamente, vacanțe la prețuri medii și submedii, fiind utilizate mijloacele de transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni;

– turismul de afaceri este acea formă de turism practicată de angajați sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de reședință, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expoziții, conferințe și reuniuni. Turismul de afaceri deține, astăzi, în lume, circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape ¼ din totalul încasărilor turistice, având cote diferite de la o țară la alta, în funcție de dotarea turistică și nivelul de dezvoltare economică.

Din punct de vedere al conținutului, formele turismului de afaceri se structurează în:

– turism general de afaceri se referă la activitatea persoanelor ce lucrează, pentru o scurtă perioadă de timp, în afara locului de muncă obișnuit (reprezentanți vânzări, ziariști);

-turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferințelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor și este considerat una dintre cele mai obișnuite forme ale călătoriilor de afaceri;

-târgurile și expozițiile se definesc prin prezentări de produse și servicii, destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul. Ca formă de turism, ele stimulează călătoria a doua categorii de persoane: expozanți și vizitatori;

– călătoriile stimulent imbracă forma unor vacanțe scurte, dar de un nivel de confort foarte ridicat, oferite anumitor categorii de angajați și, frecvent, familiilor acestora, cu accent pe distracție, relaxare, ca recompensă pentru performanțele deosebite obținute în activitatea profesională.

h)  dupa categoria de vărsta și ocupația turiștilor, formele de turism pot fi:

– turism pentru tineret practicat de către elevi și studenți cu tentă recreativă și culturală;

– turism pentru populația activă (turism polivalent);

– turism pentru pensionari preponderent curativ.

i)   dupa caracteristicile prestației turistice principale preferate de turist în cadrul sejurului, formele de turism mai pot fi grupate in:

– turismul de sejur pe litoral practicat pentru cura heliomarină, sporturi nautice, odihnă și recreere, tratament balnear;

– turism de sejur în stațiunile montane cuprinde turismul practicat în vacanțe și week-end aproape în tot timpul anului, iar în sezonul alb turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, săniuță, bob, patinaj, snowbord);

– turismul în stațiunile balneo-climaterice reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românești, datorită particularităților sale specifice. Este cunoscut că aproape o treime din apele termale și minerale de care beneficiaza Europa este concentrată în România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor;

– turismul cu caracter special: vânătoare și pescuit sportiv, congrese, conferințe.

Turismul rural. Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorința de expansiune și petrecere a timpului liber și a vacanțelor la țară constituind preocupări vechi mai ales ale împătimiților de natură. Ceea ce prezintă ca noutate este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât și calitativ în ultimele decenii, el tinzând să devină un fenomen de masă.

În subsidiar turismul urban cunoaște o dezvoltare specifică în afara formelor sale clasice, precum:

– Turism cultural artistic – teatru, muzee, expoziții, galerii de artă;

-Cultura vizuală și informative: galerii de artă;-

-Cultura vizuală – cinematografe;

-Cultură oral artistică – teatru, operă, operettă, festivaluri de muzică (cultură muzicală);

– Turismul arheologic și istoric (muzee, situri);

– Turismul balnear;

–  Turism al jocurilor de hazard – cazinouri;

–  Turism sportiv – manifestări ale unor organizații de colecționari și antichități, vânătoare, tenis, manifestări ale asociațiilor pentru animale, campionate sportive, manifestări auto-moto-velo, maratoane și crosuri;

– Turism religios;

Forme actuale ale turismului urban .

– Pseudoturism știițtific – congrese, simpozioane

– Pseudoturismul de afaceri;

– Turismul de shopping;

– Turism gastronomic;

– Turism nocturn – cluburi, baruri, discoteci, circuit turistic de noapte.

Impactul macro-economic al turismului

Turismul prin potențialul semnificativ de aport la Produsul Intern Brut (PIB) al statului, incumbă absorbția de forță de muncă, inteligență și creativitate, factori motrici de asigurare a profitabilității ridicate a domeniului.

Este de subliniat caracterul de interdependență cu alte domenii de activitate economică (transporturi, alimentație publică, sfera antreprenorială IMM) asupra cărora efectele sunt într-o corelație pozitivă iar în condiții de performanță pot fi sinergice.

În actuală etapă de dezvoltare turismul autohton se află la un nou început de drum, în care oportunitățile de co-finanțare din programe comunitar europene, un potențial generos de particularități fizico-geografice ce asigură pretabilități semnificative în majoritate lor, tocmai în regiuni sau situ-uri de un grad ridicat de defavorizare economico-socială, forța de muncă relativ ieftină în raport cu majoritatea statelor comunitar europene cu factori de potențial al dezvoltării domeniului în spațiul autohton.

Astfel, din punct de vedere a echilibrelor interne de dezvoltare dezvoltarea turistică poate asigura dezvoltarea sustenabilă a unor regiuni, dezvoltare unor centre și poli de dezvoltare zonală și regională, precum și de asigurare a premiselor de contribuție tot mai consistentă al acestui domeniu de activitate economică la echilibrare balanție interne și externe de plăți.

Ca domeniu economic de activitate turismul reprezintă unul din domeniile de activitate cu profitabilitate ridicată cu profit mondial estimat la aproximativ 3 miliarde de de dolari (confom datelor furnizate de către Organizația Mondială a Turismului). Din perspectivă națională nu există nici o îndoială asupra faptului că acest domeniu este valorificat mult sub potențialul real, fiind în același timp un puternic vector de promovare identitară.

Efectul multiplicator al turismului

Dincolo de efectul direct privind creșterile de venit în domeniul turistic în domeniul salariilor, profitabilitatea unităților de cazare, alimentație publică și al tour operatorilor, există o întreagă sferă conexă beneficiară a efectelor economico-financiare benefice, precum cele din domeniul serviciilor de prestări servicii, transport și comerț.

Potrivit perceptelor Organizației Mondiale de Turism efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turismului, care va fi utilizat în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investițiilor, în literatura de specialitate este utilizată formula de calcul următoare:

R=1/1-c`

În care simbolurile reprezintă:

R – multiplicatorul turistic ce indică ordinul de multiplicare a fiecărei unități monetare cheltuite;

c`- înclinația marginală dată de ordinul de creștere a cheltuielilor în raport cu cele de venit.

Turismul și ocuparea forței de muncă

Domeniul turistic asigură un grad ridicat de absorbție a forței de muncă, dezvoltarea și diversificarea serviciilor creind premisele continue de creștere a capacității de absorbție a forței de muncă cu efecte sociale benefice în domeniul inserției sociale, al creșterii nivelului de trai și reducere a șomajului.

În contextul dezvoltării formelor de activitate ce vizează creșterea gradului de satifacție a turiștilor intervin noi activități calificate și specific dedicate din domeniul divertismentului, relațiilor publice, domeniului didactic, sociologiei și psihologiei.

Metodologia abordată

Metodologia de lucru abordată cuprinde următoarele etape:

A. Etapa pregătitoare:

a)Cercetarea materialului bibliografic:

-Întocmirea indexului bibliografic;

-Întocmirea fișelor pe probleme.

b)Cercetarea și efectuarea materialului cartografic

-Întocmirea fișelor speciale pentru consemnarea mijloacelor și metodelor de prezentare, identificate în materialul bibliografic studiat;

-Întocmirea materialului grafic de analiză (profile, hărți, grafice, tabele).

B. Etapa de teren:

a)Carnetul de teren, cartarea proceselor la fața locului, informațiile de la localnici;

C. Interpretarea datelor și analiza rezultatelor.

Etapa de redactare.

Etapa de documentare și informare a constat în culegerea de date și întocmirea unei baze informative primare, având la origini studii anterioare diverse surse de informare și date obținute din teren.

Interpretarea datelor și analiza rezultatelor presupune organizarea datelor, procesarea acestora prin metode statistico-matematice și reprezentare sugestivă a acestora.

S-a utilizat tehnologia GIS (Sistemele Informatice Geografice) privind hărțile digitale detaliate asupra arealului de studiu.

Analiza SWOT a vizat evaluarea sistemului de areal ale celor două subiecte geografice de interes a lucrării prin perspectivele de metodă specifice ce vizează mediul intern cu punctele tari și punctele slabe și respectiv mediul extern cu identificarea oportunităților și riscurilor. Datele aferente au fost culese prin observarea directă și indirectă, cu un consens asupra priorităților pentru comunitățile țintă și analiza datelor ce relevă caracterul dinamic de proces. (Ianoș 2000, Vâtcă 2014).

CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ – DESCRIEREA GENERALĂ A CELOR DOUĂ ORAȘE

2.1. Orașul Cluj-Napoca

2.1.1. Atestare documentră

Fig.1 Stema Cluj-Napoca (https://www.google.com/search?q=cluj-napoca+stema&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi08ob5lfHiAhVFYVAKHbYLCdwQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=2I7-ebHxGe-P6M:)

CLUJ

Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de reședință al județului Cluj.

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.[10]

Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.[11]

2.1.2. Poziția geografică

Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii istorice Transilvania.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, pârâurile Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

2.1.3. Relieful – suport al dezvoltării teritoriale

2.1.3.1. Morfometria

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km2. Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș, și prin anumite prelungiri pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii.

2.1.3.1.1. Hipsometria

Spre sud-est ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.

La est, în continuarea orașului se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. [24]

2.1.4. Aspecte economice

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[51] Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².[52]

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[51] De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care este singura bancă cu capital autohton din topul primelor bănci din țară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și accesorii) și altele.

Fig. 2. Central Park Residence (sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Plopilor_Vest.jpg)

Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015.[53] Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.[53]

Comerț

În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[52]

Fig3 .VIVO! Cluj-Napoca sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:VIVO!_Cluj-Napoca.jpg

Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding, UNIX Auto.

În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Cele mai importante centre comerciale din municipiu sunt:

Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală de 147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan, cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare subterană și una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are peste 11 milioane de vizitatori/clienți anual.[52]

VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center)[54] – inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28 ha, are o suprafață închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage anual peste 9 milioane de vizitatori.[52]

Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins și modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici dimensiuni, majoritatea ale unor companii autohtone. Cu o suprafață comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste 5 milioane de clienți anual.[55]

Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca din perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai populare centre comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de ocupare actual este redus.

Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în perioada comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și găzduiește un supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.

IT&C

Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster”[56] care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum și importante organizații publice și universități.[52]

Agricultură

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.[51] Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția

Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.[51]

Fig.4Biserica Sf. Mihail sursa(https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_romano-catolic%C4%83_%22Sf%C3%A2ntul_Mihail%22.jpg)

Turism

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[52]

Transportul în Cluj-Napoca.

Transportul rutier:

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).

Transportul public:

Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care leagă localitătile invecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz. Compania este dotată cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Recent, au fost achiziționate mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto, iar Clujul a devenit primul oraș din România care folosește pentru transportul urban autobuze electrice tip Solaris Urbino 12.[57]

Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și firme de închirieri auto. De curând au apărut și firme private de transport ca Uber.

În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj. CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.[52]

Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere de biciclete.[58] Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card eliberat de primăria orașului.

O nouă alternativă discutată pentru combaterea aglomerației din trafic ar fi metroul, pentru care in 2018 se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de prefezabilitate. Acesta ar urma să aibă 40 de kilometri și ar urma sa lege Floreștiul sau Apahida, unde locuiesc 50 de mii de oameni, de oraș, acolo unde lucrează o mare parte din locuitori.[59]

Transportul feroviar:

Fig.5 Gara Centrală (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Gara_Centrala.jpg)

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată.

Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă. În anul 2017, aceasta a fost transformată într-un Carrefour Market.[60]

Transportul aerian:

Fig.6 Aeroportul Internațional „Avram Iancu”

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Klu%C4%B5o,_flughavena_pasa%C4%9Derejo_1.jpeg

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul record de 1.230.357 de pasageri, cu 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, când traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane. [61]

2.1.5. Populația

Conform recensământului din 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului, lucru care plasează orașul pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002.[4] Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni,[6] pe când populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori.[7] Potrivit unei estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste 20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007.[8] Hotarele municipalității cuprind o arie de 179,5 kilometri pătrați. Orașul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a populației din Cluj-Napoca este următoarea:[44] ;români: 245.737, adică 75,7%; maghiari: 49.565, adică 15,3%; romi: 3.273, adică 1%; germani: 544, adică 0,16%; evrei: 155, adică 0,04%; ucraineni: 127, adică 0,039%. Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.

În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți, dar și a numărului de angajați ai unor firme internaționale.[45] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj.[46] Cei mai mulți provin din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).[46]

2.2. Orașul Stuttgart

2.2.1. Istoricul orașului:

Fig.7 Stema Stuttgart (https://www.google.com/search?q=stemei+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjBp8TTlvHiAhXKY1AKHYEPBcwQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=WjDFcPQ73AS2fM:)

Etimologia numelui „Stuttgart” (l.germ.): "Garten der Stutten" ("Grădina Iepelor") este capitala landului german Baden-Württemberg. Cu peste 590.000 de locuitori, este cel mai mare oraș al landului. Este al șaselea oraș din Germania ca dimensiune, iar "Regiunea Stuttgart" este a patra conurbație a țării. Este împărțit în 23 de districte (Bad Cannstatt, Möhringen, Stammheim, Feuerbach etc.).

Prima așezare cunoscută a Stuttgart-ului datează de la sfârșitul primului secol, cu stabilirea aici a unui fort roman în districtul modern Cannstatt pe malul râului Neckar. Deși nu se știe nimic despre Cannstatt, în timpul perioadei invaziilor barbare se crede că zona a rămas locuită așa cum este menționat în arhivele Abației St. Gall care datează din 700 d.Hr. Vechiul castel care datează din 950, a fost probabil fondat în jurul anului 950 AD înainte de bătălia de la Lechfeld condusă de Ducele Liudolf de Swabia, unul dintre fiii Sfântului Împărat Roman Otto I cel Mare.

În trecut bogăția era etalată în mod diferit de către cei instăriți și puternici, după cum o demonstrează Altes Schloss (Vechiul Palat) din Schillerplatz, care datează din secolul 16. Vis-a-vis este Neues Schloss (Noul Palat, 1746-1807), care gazduiește Ministerul Culturii și al Finanțelor.

2.2.2. Poziția goegrafică:

Se află în centrul regiunii sud-vestice Stuttgart, în apropierea munților Pădurea Neagră, din care izvorăște, pe lângă Dunăre, și râul Neckar, care străbate acest oraș. Stuttgart și regiunea sa metropolitană (entitatea numită Regiunea Stuttgart, formată din orașele Tübingen, Reutlingen, Heilbronn și împrejurimile lor) este unul din cele mai renumite orașe din Germania, în mod special datorită importanței sale economice, culturale și administrative.

2.2.3. Districte și economia:

Orașului Stuttgart i-se mai spune Schwabenmetropole (metropola svabă), o trimitere la dialectul Swabian vorbit de catre localnici. În acest dialect, numele orașului este pronunțat Schturget sau Schtuagerd.

Stuttgart și regiunea sa metropolitană (entitatea numită Regiunea Stuttgart, formată din orașele Tübingen, Reutlingen, Heilbronn și imprejurimile lor) este unul din cele mai renumite orașe din Germania, în mod special datorită importanței sale economice, culturale și administrative.

Aproximativ 150.000 de firme si companii au sediul în Regiunea Stuttgart. Zona este renumită pentru industria sa tehnologizată. Printre cele mai mari companii care au sediul sau o filială aici se numără Daimler, Porsche, Bosch, Hewlett-Packard, IBM, Stihl.

Orașul este locul unde au fost inventate atât motocicleta cât și automobilul cu patru roți (ambele de catre Gottlieb Daimler si Wilhelm Maybach), fiind deci punctul de plecare pentru industria auto mondială. Tot aici a fost construit prototipul mașinii Volkswagen Beetle, după proiectele lui Ferdinand Porsche.

Stuttgartul găzduiește a doua bursă de valori ca mărime din Germania (prima fiind cea din Frankfurt), rezultat al activităților economico-financiare și sediileorunor unor importante companii financiar-bancare.

Orașul deține și o pondere semnificativă în domeniul viticulturii germane, având o tradiție multiseculară și aflându-se chiar în centrul uneia din cele 13 regiuni de viticultură oficiale ale Germaniei (Weinanbaugebiet).

Pentru cei care preferă liniștea și relaxarea orașul are ofertă semnificativă de parcuri vaste. Podgoriile orașului te răsfață și ele cu vinuri care nu doar că sunt populare, dar au și un muzeu dedicat lor. Grădina zoologică Wilhelma din Stuttgart-Cannstadt este una dintre cele mai frumoase grădini zoologice și botanice combinate din Europa, aceasta a fost construită între 1843-1853, în stil maur, cuprinzând peste 8000 de animale și numeroase plante rare.

ECONOMIA:

Cele aproximativ 150.000 de firme și companii cu sediul în regiunea Stuttgart determină un cuantum anual de investiții de aproximativ 4,3 miliarde € în Regiunea Stuttgart preponderant în domeniul cercetare și dezvoltare, ceea ce reprezintă mai mult de 11% din totalul cheltuit la nivel național, aici fiind cea mai mare aglomerație de organizații academice, științifice și de cercetare din întreaga Germanie.

Stuttgartul mai deține și recordul între toate regiunile din Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul de angajați în industria de înaltă tehnologie, cu aproximativ 21% (din datele statistice de la nivelul anului 2001).

CAPITOLUL III. TURISMUL

3.1. Orașul Cluj-Napoca

3.1.1. Obiective, atracții turistice și infrastructura turistică:

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente, statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului renumele de „Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă multitudinea de religii si influențe din oraș.

Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica Sfântul Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România.

Piețe

Clădiri istorice Bastionul Croitorilor, Camera de Comerț și Industrie, Casa Piariștilor, Claustrul dominican-franciscan, Clădirea fostului Liceu Piarist, Clădirea Primăriei vechi, Colegiul Reformat, Gara, Hotelul Biasini, Hotelul New York, Palatul Primăriei, Palatul Telefoanelor, Prima cetate medievală a Clujului, Turnul Pompierilor.

Monumente și statui Ansamblul monumental Matei Corvin, Crucea de pe Cetățuie, Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan, Grupul statuar Școala Ardeleană, Monumentul „Glorie ostașului român”, Monumentul Memorandiștilor, Monumentul Rezistenței Anticomuniste, Monumentul Stâlpii Împușcați, Obeliscul Carolina, Statuia lui Avram Iancu, Statuia lui Baba Novac, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Statuia Fecioarei Maria, Statuia Lupa Capitolina, Statuia Sfântului Gheorghe.

Muzee și galerii de artă Muzeul Apei, Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe, Muzeul de Artă, Muzeul Botanic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, singurul din țară, Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai, Muzeul Memorial „Emil Isac”, Muzeul de Mineralogie, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie, Muzeul de Speologie „Emil Racoviță”, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Szervatius, Muzeul Zoologic, Vivariul (singurul din țară), Ruinele Castrului Roman de la Gilău

Case și conace

Casa Argintarului, Casa Báthory-Apor, Casa Benkő, Casa Bolyai, Casa Filstich-Kemény, Casa Heltai, Casa Hintz, Casa Învățătorului, Casa Kendeffy, Casa Kovary, Casa Matia, Casa Mikes, Casa Monetăriei, Casa Petrechevich-Horvath, Casa Piuariu-Molnar, Casa Schleunig, Casa Tauffer, Casa Wolphard-Kakas, Casa Zeyk. Casa Învățătorului

Turnul Bisericii Sf. Mihail – nu e mereu disponibil vizitelor, astfel că se recomandă valorificarea fiecărei ocazii speciale în acest sens.

Fig.8 Turnul de apă al Grădinii Botanice Fig.9 Turnul Bisericii Sf. Mihail sursa (google)

Sursa(https://www.i-tour.ro/gradina-botanica-alexandru-borza-din-cluj/)

Turnul de apă al Grădinii Botanice – conferă posibilitatea admirării colecțiilor floricole și dendrologice ale Grădinii Botanice , precum și panorama Clujului ca și fundal.

Cetățuia – Poate cel mai celebru punct de belvedere al Clujului nu doar din perspectiva Bisericii Sf. Mihail ci panorame multiple prin promenada pe cărările versantului. Fostă fortăreață din perioada Habsburgică construită între anii 1715-1735 după planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, oferă în prezent panorama orașului ceea ce în trecut era drept scop controlul militar asupra orașului.

Fig.10DealulCetățuiasursa (https://www.google.com/search?q=cetatuie+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjareX9vPDiAhVEYlAKHfHbBusQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=jtmK2u7ImN5zFM:

Dealul Feleacului – din perspectivă complementară celei aferite de Cetățuie, deplasarea poate fi făcută pe infrastructură rutieră, cu o perspectivă deosebită asupra orașului atât diurn cât și nocturn.

Strada Uliului – cu un acces mai dificil datorită pantei accentuate , efort ce nu va rămâne nerăsplătit de către privitor.

Marginea pădurii Hoia-Baciu, situu de acum recunoscut pe plan internațional pentru portofoliul său de fenomene paranormale, care la ieșirea din peisajul silvatic oferă și o panoramare a orașului.

Fig.11 Pădurea Hoia-Baciu sursa https://www.google.com/search?q=marginea+padurii+hoia+baciu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjq-bLFwvDiAhUB6KQKHeszCzcQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=lPlCEeqK5U_YLM:

Făget, drumul spre Sălicea – locație tot mai populară în rîndul autohtonilor care în dreapta oferă panorama orașului iar aposurile sunt feerice.

Parcul Central – îndrăgit de clujeni, admirat de turiști, oferă posibilitate admirării a două clădiri reprezentative ale Clujului reprezentate de Cazino-ul și Restaurantul Chios și lacul perimetral, punct de răscolire a unor nostalgii studențești din alte vremuri.

Fig.12 Parcul central sursa

(https://www.google.com/search?q=parcul+central+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj27_COw_DiAhWDqaQKHa4AB-kQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=DT_tShkHsA5IfM:)

Grădina botanică – ”Alexandru Borza”- ce include ca subpuncte de interes Turnul de Apă ,Muzeul Grădinii, Serele, Grădina Japoneză și Grădina Romană.

Fig.13 Grădina botanică (http://www.magazinsalajean.ro/cultura/intrare-gratuita-cu-o-carte-la-gradinile-botanice-din-jibou-si-cluj-napoca)

Piața Muzeului – aferentă Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei fiind cunoscută și ca Piața Mică sau Piața Carolina.

Fig.14 Piața Avram Iancu https://www.google.com/search?q=piata+avram+iancu+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjr48W_mPHiAhWCaVAKHfVIBukQ_AUIECgB&cshid=1560797808945237&biw=1366&bih=657#imgrc=jEfDoUKe5ILo-M: Fig.15 Muzeul farmaciei https://www.google.com/search?q=muzeul+farmaciei+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjgjd3mxPDiAhXQ_qQKHRdLDiAQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=hW1GklhYGDmCnM:

Fig.16 Parcul Chios; https://www.google.com/search?q=parcul+chios&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiMvYDBnfHiAhWGyqQKHfgrALIQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=R-GYRZgn762pLM: fig.17 Cimitirul Central Hajongrad https://www.google.com/search?q=cimitirul+central+hajongard&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi-257jnfHiAhWGM-wKHQ23BEgQ_AUIESgC&biw=1366&bih=608#imgrc=URBi3WsoLjJ31M:

Fig.18 Cafeneaua Bulgakov https://www.google.com/search?q=cafeneaua+bulgakov+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiPhPPjxfDiAhUDZVAKHXK5DTUQ_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=7_n2b6jF0PpgqM:

Fig.19. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=1ecHXemrH8_LwAKFzqqgDw&q=palatul+banffy+stiri+de+cluj&oq=palatul+banffy+stiri+de+cluj&gs_l=img.3…70120.75533..76021…0.0..0.142.1535.1j13……0….1..gws-wiz-img…….0j0i30j0i24.DnOAYaoBxoU#imgrc=Zc8I02gUGSEdKM:

Palatul Banffy

LASERTAG Cluj – locație de timp liber ca pauză în vizitarea obiectivelor turistice oferă o alternativă exploratorie culinară, participarea la evenimente și divertisment cu prietenii și apropiații la un joc de lasertag. Locația a preluat un trend global de transformare a unor foste spații industriale în proximitatea aeroportului vis-a-vis de Napotex intrând cu încredere sub marcajul de frontispiciu sub litera X.

Squad Store – Poligon de tragere cu arme letale, cursuri de inițiere, Magazin de arme letale, neletale și echipamente amplasat în buncărul din spatele VIVO Cluj-Napoca.

Fig.20 Squad Storehttps://www.google.com/search?q=squad+store+cluj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjVxou_nvHiAhXB0qQKHeJCAu0Q_AUIESgC&biw=1366&bih=608#imgrc=BLBBC71Ry5oycM: )

Clujul ca oraș cosmopolit poate fi experimentat ân tumultul său într-o oază de relaxare reprezentată de o locație de lux a vremurilor contemporane reprezentată de VERI BARBIERI „adevărații bărbieri din Cluj o infuzie de cultură italică. Barber shop-ul de pe Calea Moților își cucerește clintela de acum tributară datorită profesionalismului și excelenței în muncă pe măsura talentului unor adevărați frizeri și bărbieri.

3.1.2.- Infrastructură turistică

CAZARE:

HOTELURI: Hampton by Hilton Cluj-Napoca ***; Golden Tulip Ana Dome****; Hotel Biscuit***; Grand Hotel Napoca ****; Hotel Transilvania***; Hotel Stil***; West City Hotel****; SunGarden Golf&Spa Resort*****; Hotel Univers T ***; Residence II Lago, Royal Classic Hotel***; Hotel Opal ****

PENSIUNI& VILE: Pensiunea Dorobanților **; Vila Dorobanților****; Pensiunea Roata Făget ***; Wonderland Cluj Resort; Pensiunea Mora***; Vila Rosa***; Panoramic Cetățuiue ****

HOSTELURI: The Spot Cosy Hostel; Retro Youth Hostel**;

APARTAMENTE: HLM Park:

ÎN PROXIMITATEA ORAȘULUI: Pensiunea Harmonia Mundi – Vlaha; Smida Park ****; Transylvanian Mountain Resort; Pensiunea Dariana; Casa Călățele.

GASTRONOMIE: 25th) Downtown Flavors, în stilul american al anilor ”60 din Mad Man; Panoramic Cetățuie Bed& Restaurant (pensiune cu bar și terasă);

Beluga Restaurant & Bar (în centrul Clujului în Piața Muzeului, o amplasare boemă, în stil clasic ca un omagiu adus decadenței și bogăției stilului Art Deco din anii 1920-1930 din Franța., cu un meniu internațional conceput de Laryy Jayasekara din Londra, bucătar celebru star chef Michelin, pe opțiuni meat, fish sau veggie;

Ciao Ragazzi (cu piadina sau panini la presă sau la cuptor în stil cucina povera italia);

The Cookers din cartierul Mărăști ( costițe, chili con carne, cotlet la grill, salata de vinete); Kedgeree sau Pui Tikka Masala ( la care se adaugă peste alte 20 de sortimente de cheesecake);

Restaurant Livada (în concepția culinară a bucătarului șef Deak Istvan, pe idea conexiunilor în grupuri de socializare cu posibilitatea food sharing-ului.

RESTAURANTE:

STIL TRADIȚIONAL: Pensiunea Roata Făget; Hotel Transilvania; Kaja Tanya; Miko.

STIL INTERNAȚIONAL: Beluga; The Cookers; Livada; Bulgakov; Arome; Atelierul de pizza; Restaurant Atrium-Grand Hotel Plazza; Restaurant Wonderland-Wonder Bistro&Bar; Restaurant Hotel Stil; Hugo Restaurant- The Office; Hugo City; BRICKS (M)eating Point; Restaurant Sinaia; 25th) downtown flavors; Restaurant Royal Classic Hotel; Charlie pub; Restaurant Toledo; Casa Vaga; Panoramic; Exotic Restaurant; A Camponeza Marhaba; Samsara Foodhouse.

SPECIFIC CHINEZESC: Restaurant Shanghai; Shanghai Express.

SPECIFIC INDIAN: Restaurant Indigo; Gandhi Restaurant.

SPECIFIC ITALIAN: New Croco; Ciao Ragazzi; Cut&crust; Ristorant Exclusive; Osteria del buon vino.

SPECIFIC MEXICAN: Pokka Bistro&Cafe; Sancho Panza Bistro&Mexican Grill.

DULCIURI: -Bon Bon Candy; Ciocolaterie Leonidas.

FOODCOURT: Foodcourt Almondo (Iulius Mall); Foodcourt VIVO! Cluj; Platinia Food District.

STIL JAPONEZ: Nobori.

CAFENELE ȘI CEAINĂRII: Bulgakov; Fresh Corner Benzinărie MOL; Phil”s Coffee Shop; Captain Bean; 25th) downtown flavors; Ceramin Cafe; Ciao Ragazzi; Leonidas Chocolates & cafe; KUPS; Hot Pipes Roastery

BARURI ȘI PUBURI: Beluga; Charlie Pub; Wonder Bistro& Bar; Yolka; Baum Games; The Cock Pub; Cyote Pub; The Londoner; The Soviet; Nomad Gastro Pub.

CLUBURI: Club Midi; Euphoria Music Hall; Revolution Club.

ALTE OBIECTIVE TURISTICE ÎN ZONA PERIURBANĂ

Obiective speologice reprezentate de Peștera Vadu Crișului care la momentul debutului a fost considerată cea mai frumoasă peșteră din Europa, iar care în prezent este vizitabilă pe o lungime de 680 metri cu ghizi din lungimea totală de 2,7 km, la gura acesteia fiind Cascada Vadul Crișului cu vărsare în râul omonim.

Peștera Vântului cea mai lungă peșteră din România aproximativ 50 km, amplasată pe ruta ce duce spre localitatea Șuncuiuș, inedită prin colecția rară de cristale, urmte în imediata apropiere de Peșterile Unguru Mare și Unguru Mic care au servit drept adăpost pentru oamenii preistorici din perioada Neoliticului.

În perioada hibernală ca alternative de petrecere a timpului liber prin sporturi de iarnă există oferte de pârtii proximale orașului precum:

1.- Pârtia Feleacu (12 Km de Cluj) pârtie albastră de dificultate scăzută, cu olungime de 765 m, iluminată artificial;

2.- Dângăul Mare ( 37 km de Cluj), Două pârtii cu instalații de producere a azăpezii artificiale, respectiv Pârtia Gemenii; pârtie roșie de dificultate medie de 60 metri lungime cu o înclinație de 23% și Pârtia Neagră de dificultate ridicată, 400 metrii, înclinație de 33%

3.- Pârtia Mărișel (la 50 km), cu 4 pârtii din care 2 cu tunuri de zăpadă și iluminate nocturn. Pârtia Mărișel-Leșu (actuala Pârtie Veche), roșie, de grad mediu de dificultate cu o lungime de 750 de metrii, Pârtia Albastră, dificultate scăzută de 1,6 km, Pârtia Roșie de 1,5 km și Pârtia Neagrăde 1,3 km.

4.- Stațiunea Băișoara ( la 55 km), 1035 m, iluminată nocturn, cu teleschi. Pârtia Băișoara Mare, pârtie roșie de dificultate medie cu o lungime de 1200metrii și înclinație de 17%.

5.- Buscat Resort ( 60 km ) inclusă în Stațiunea Muntele Băișorii cu 3 pârtii cu telescaun de 2 persoane și instalații de zăpadă artificială, respectiv: Pârtia Buscat 1, albastră de 1300 de metrii lungime; Pârtia Buscat 2 roșie cu o lungime de 800 de metrii și Pârtia Buscat3 neagră de 900 de metrii;

Pârtia Codrii Vlăsinului/ Ciucea (72 km) instalație de teleschi, iluminat nocturn, roșie, 980 metrii cu înclinație de 16%.

De asemenea pe Feleac se poate practica bobul la FUN PARK pe 1400 metrii cu un sistrem de role pe sine, precum și Tubing (colaci pneumatici pe zăpadă).

3.2. Orașul Stuttgart

3.2.1. Obiective, atracții turistice și infrastructura turistică

3.2.2. Sala de Concerte Liederhalle din Stuttgart- Kultur und Kongresszentrum Liederhalle (KKL) – este o sală de concerte și un centru de conferințe, una dintre cele mai importante clădiri culturale din perioada postbelică care îmbină arhitectura cu artele plastic.

Sala de concerte a a găzduit în repetate rânduri evenimente culturale pentru cele mai ilustre orchestra sinfonice din lume, precum Filarmonica din Viena, Orchestra Filarmonicii din Berlin, Royal Symphonic Orchestra din Londra sau New York Philarmonics. Acustica sa deosebită o face pretabilă concertelor șocazionale si festivalurilor de muzică jazz, rock si pop.

Complexul inaugurat în 11 decembrie 1864 a fost proiectat ca sala de societate. Ulterior a fost extinsă cu Sala Mare de concert și alte 14 săli mai mici. Din anul 1990 complexul a fost extins devenind Centrul de Convenții și Cultură, destinat conferințelor, diverselor forme de întâlniri, reuniuni, mese rotunde, recepții, baluri și aniversări. În present complexul cuprinde 5 săli mari și 18 săli de conferințe. Peste jumătate din evenimente au un caracter cultural (56,67%) și aproximativ 43% convenții, conferințe și târguri, având peste 630.000 de persoane ce beneficiază annual de aceste facilități conferite de cei peste 7.000 de metrii pătrați de spații de expunere ce pot găzdui peste 6.000 de vizitatori simultan care la rândul lor pot beneficia de 2.250 de locuri de parcare subterană. Din anul 1991 când au fost din nou adăugate 2 săli întregul ansamblu a fost definit ca Centrul de Cultură și Convenții din Stuttgart avân un statut partial protejat ca monument.

Fig.21 Sala de concerte Liederhalle (https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=6egHXdrMMoeKlwSe7KDQDg&q=kultur+und+kongresszentrum+liederhalle+stuttgart&oq=kultur+und+ko&gs_l=img.1.5.0i19l10.57528.66039..70691…0.0..0.179.2054.0j13……0….1..gws-wiz-img…….35i39j0j0i30.GuUtToNoXwk#imgrc=6zUfFX0K5E1sZM:)

3.2.3. Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart în fapt initial a fost un complex de 3.500 metrii pătrați este format din Muzeul Mercedes și Centrul Mercedes–Benz. Muzeul este dezvoltat pe 9 etaje, este amplasat în proximitatea intrării principale în Uzinele Daimler, iar vis-à-vis beneficiază de o arena în aer liber cu o capacitate de 500 de locuri. În present după repetate renovări, extinderi și reamenajări estetice complexul beneficiază de 5.760 de metrii pătrați un sunt expuse prima bicicletă cu motor și primul automobile din lume ,, ulterior gama tot mai extinsă de motore feroviare, navale și pentru autovehicule de la aututurisme, utilitare, autocamioane autobuze și autocare fiind încununate de cele destinate diferitelor categorii și categorii și clase de competiții și Formula 1. Printre exponatele de marcă se numără exemplare cu character de unicat (autoturismul de comandă al împăratului Hirohito al Japoniei).

Fig.22 Muzeul Mercedes Benz (https://www.google.com/search?q=muzeul+mercedes+benz&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiQ0PDcn_HiAhXObVAKHQWcC4cQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=jYa-xoMvUNThuM:)

3.2.4. Muzeul Porsche- amplasat în Porscheplatz în incinta uzinei, complexul cu o arhitectură avangardistă a suferit ultima reconstrucție și extindere la data de 31 Ianuarie 2009 costul său fiind de peste 100 milioane de Euro. De la deschiderea pentru marele public din 31 .01.2009 pînă în luna Iunie 2011 a fost vizitat de peste 1 milion de vizitatori din care 35% au venit din străinătate.

Fig.23 Muzeul Porsche (https://www.google.com/search?q=porsche+museum+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj9o7vroPHiAhXCRBUIHUSPD0AQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=–roMGL2iNb4-M:)

3.2.5. Regiunea Wurttemberg din Stuttgart- este o regiune viti-vinicolă recunoscută pentru calitatea vinurilor situate în regiunea istorică Wurttemberg din sud-vestul Germaniei care în present face parte din landul federal Baden-Wurttemberg. Aceasta este reprezentată de peste 11.511 hectare de plantații cu viță de vie, în care activează peste 70 de cooperative ce fornizeaza aproximativ 75% din producția de struguri a regiunii specializată în soiuri roșii de vin. Majoritatea plantațiilor se regăsesc pe valea râului Neckar și aflunții acestuia.

3.2.6. Planetariul Carl Zeiss pune la dispoziția vizitatorilor și spectatorilor săi informații despre astronomie și vizualizarea cerului astral în format panoramic prin proiecția cu proiectorul special Carl Zeiss Jena, urmate de alte proiecții în plan privind călătorii virtuale în spațiu și comentariul de ghizi în principalele limbi de circulație internațională.

Fig.24 Planetariu Carl Zeiss https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=QOsHXYLyPIPOwQLSzYPwAg&q=carl+zeiss+planetarium&oq=carl+zeiss+pl&gs_l=img.3.1.0i19l6j0i30i19j0i8i30i19j0i30i19l2.13331.15749..19650…0.0..0.117.786.3j5……0….1..gws-wiz-img…….35i39j0i8i30.bQJflTI6BE4#imgrc=oogqr-fV26e1VM:

3.2.7. Piața Schlossplatz din Stuttgart- este cea mai mare piață din centrul orașului Stuttgart construită în perioada 1746-1897 acesta găzduind și New Castle. A fost complet renovate în anul 1977 iar peluzele de flori în 2006 cu prilejul Finale Campionatului Mondial de Fotbal când a găzduit amplasarea a 3 ecrane uriașe de proiecție destinate spectatorii evenimentului. În mod curent sunt organizate ciclic concerte în aer liber, târguri pentru copii, piețe de Crăciun, precum și expoziții de sculpture.

Fig.25 Piata Schlossplatz sursa(https://www.google.com/search?q=schlossplatz&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiv0urIofHiAhWNZFAKHbu1BTAQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgdii=tpT0-Qg3X3cULM:&imgrc=ARMoxkXo8GadWM:)

3.2.8. Piața Schillerplatz- aflată în centrul vechi al orașului poartă numele filozofului, poetului, istoricului și dramaturgului german Fridrich Schiller. Parcul se află în vecinătatea Ministerului Justiției, al Vechii Cancelarii, Fruchkasten (clădire în stil gotic ce asigură spațiul expozițional al unui muzeu de instrumente muzicale) și al Castelului Vechi. Ea asigură organizare unei piețe de stradă de ori pe săptămână, a piețelor tradiționale de Crăciun și ale altor evenimente, piața beneficiind de facilități de infrastructură reprezentate de o parcare subterană aflată exact sub propriul amplasament la sol.

Fig.26 Piața Schillerplatz sursa (https://www.google.com/search?q=schillerplatz&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjR-9ziofHiAhXSbFAKHXT0AyEQ_AUIESgC&biw=1366&bih=608#imgrc=nyxyktZigRC7zM:)

3.2.9. Lacul Max-Eyth din Stuttgart- fostă balastieră înființată în anul 1920 s-a dezvoltat pe o lungime de 600 de metri iar din anul 1961 acesta și împrejurimile au fost puse sub conservare. Obiectivul a devenit un paradis al plimbărilor cu bicicleta, pescuitului, al celor pasionați de sport și agreement, drumeție și reuniuni de grup, ori al celor care doresc organizarea unei ieșiri la un picnic sau grătar. Ambianța este asigurată de umbra copacilor și luciul de apă ce asigură habitatul a unor specii rare de păsări precum: lebede, lișițe, cormorani și stârci cenușii cărora le-a fost asigurat un situ de protecție pe o insula central, context de protecție extins prin regimul prohibit al ambarcațiunilor și înotului pe lac. Pe malul lacului se află amplasamentul a diverse localuri cu terase.

Fig.27 Lacul Max-Eyth sursa(https://www.stuttgarter-nachrichten.de/gallery.jetzt-am-samstag-leinen-los-wassersporttag-am-max-eyth-see.cab405a7-a6ec-42e0-8ce5-735946105fad.html

3.2.10. Strada Konigstrasse din Stuttgart- (Drumul Regelui) principal artera comercială cu o lungime de 1,2 km fiind una din cele mai aglomerate artere comerciale din Germania amenajată ca stradă pietonală.

Fig.28 Konigstrasse-Sturttgart sursa (https://www.tripadvisor.com/LocationPhotoDirectLink-g187291-d669189-i38229774-Koenigstrasse-Stuttgart_Baden_Wurttemberg.html

3.2.11. Grădina Botanică și Grădina Zoologică Wilhelma din Stuttgart- are o mărime de 30 de hectare, reprezintă singurul mare exemplu din Europa de complex rezultat prin cele două obiective. Aceste găzduiesc 8.000 de exemplare din 1.000 de specii animale și peste 5.000 de specii vegetale. Inițial complexul s-a droit palat regal, fiind construit în stil maur, în trecutul istoric a fost zonă private a regelui William I care își avea sediul aici. A fost în mod repetat modernizat și reamenajat în stil peisager precum și cu biorame interioare pentru reproducerea cât mai fidelă a celor mai diverse și exotice peisaje geografice, din dorința reproducerii fidele și a informării cu maximă acuratețe a tinerilor spectator și vizitatori. Complexul are și valențe de protecție prin creare unui centru unic în Europa de recuperare a primatelor orfane (maimuțe).

Fig,29 Grădina Botanică și Grădina Zoologică Wilhelma https://www.google.com/search?q=wilhelma+zoo+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwim5MqazfDiAhVSKVAKHeUIBusQ_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=vKSazUw9gAfrUM:

3.2.12. Castelul Solitude din Stuttgart- costruit initial ca și cabana de vânătoare între 1764 și 1769 sub conducerea lui Karl Eugen de Wurtemberg fără pretenția unui castel adevărat este o construcție ăn stil Rococo. Ulterior a servit ca Universitate de Arte, Academei Militară și Universitate pentru Copii de Elită. De asemenea servit drept spațiu de cazare pentru concurenți ai unor concursuri de motociclism și automobilism.

Fig,30 Castelul Solitude din Stuttgart sursa (https://www.google.com/search?q=castelul+solitude+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiC9_HzzfDiAhVKIMUKHSQ3AT0Q_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=570GJ5OyVG0nRM:

3.2.13. Dealul Birkenkopf din Stuttgart- înălțimea sa natural (inițială) până la finele celui de al-II-lea război mondial a fost de 470 de metri. Ulterior a fost înălțat cu molozul rezultat din bombardarea orașului când pest 45% din clădirile orașului au fost distruse prin bombardamentele aliaților. Molozul acostor clădiri distruse a însumat un volum de 1,5 milioane de metrii cubi care a fost transportat în vârful acestui deal fapt ce determinat supraînălțarea sa cu 40.20 metri astfel atingând cota actuală de altitudine de 511metri. În memoria acestor pierderi și în vederea menținerii vii a memoriei collective sus s-a creat un complex de trei obiective, din resturi și moloz ale fostelor fațade aparținând clădirilor antebelice.

Fig.31 Birkenkopf sursa(https://www.google.com/search?q=birkenkopf&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwju6LybzvDiAhXO-KQKHSvLCy8Q_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=QQ89GzWl-5uzKM:

3.2.14. Atelierul Gottlieb Daimler- unde a fost perfectionat primul motor functional cu ardere interna din lume în anul 1883 în Stuttgart, Germania. Uneltele, schițele de proiecte și machetele primelor automobile vor fi precursoarele liniilor de producție Mercedes/Benz din trecut până în present.

Fig.32 Atelier Gottlieb Daimler sursa (google)

3.2.15. Muzeul de Istorie Baden-Wurtemberg din Stuttgart- menit a face o prezentate a perioade secolelor XIX-XXX expoziția permanentă, este organizată în trei părți. În zona de intrare sunt prezentate 26 de articole reprezentative (câte unul fiecărei litere prezentate în ordine alfabetică) iar într-o ultimă a-3-a parte este menită subiectelor de natură și mediu. Pădurea Neagră și relațiile cu vecinii francezi. Casa de istorie deține o arhivă impresionantă de peste 370.000 de fotografii și cărți poștale.

Fig.33 Muzeul de Istorie Baden-Wurtemberg din Stuttgart (https://www.google.com/search?q=haus+der+geschichte+baden-w%C3%BCrttemberg&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjUqY7novHiAhVRJ1AKHdxSCJgQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=pi0t5vV-kxzsqM:)

3.2.16. Castelul Vechi din Stuttgart (Altes Schloss)- situate în centrul orașului edificat în secolul X a fost reședința conților și ducilor de Wurttemberg, inițal sub forma unui castel cu șanț cu apă în jurul anului 1320. La jumătatea secolului XVI-lea ducii Christopher și Ludwig ordonă ca acesta să fie transformat în stil renascentist. În secolul XVIII șanțurile de apărare sunt eliminate. În anul 1930 castelul este grav avariat de către un incendiu, iar în perioada celui de al Doilea Război Mondial este puternic afectat de bombardamente fiind renovat în anul 1969. În prezent incinta sa găzduiește Muzeul de Stat Wurttemberg cu exponate din perioada Epocii de Piatră până în perioada modernă.

Fig.34 Altes Schloss (altes-schloss-altes-schloss-stuttgart-baden-wurttemberg-deutschland-at2d8)

3.2.17. Galeria de Stat din Stuttgart (Staatgalerie)- a fost deschisă în anul 1834 ca și Galerie de artă fiind una dintre cele mai valoroase colecții de artă din Germania, cu exponate din perioada Evului Mediu până în secolul al XIX-lea, opera ale pictorilor: Cranach, Holbein, Hals, Memling, Rubens, Rembrandt, Cezanne, Courbet și Manet. Construcția inițială a fost prelungită cu două aripi noi în 1881-1887 iar după distrugerile din cel de al Doilea Război Mondial a fost în reconstrucție între anii 1945-1947, fiind redeschis în anul 1948. Colecțiile sunt structurate ca: Vechi picture germane 1300-1550; picture italiene 1300-1800; picture olandeze 1500-1700; picture germane din perioada barocă și arta din 1800-1900 (romantismul și impresionismul). În anul 1984 Noile Galerii de Stat sunt proiectate de către arhitectul James Stirling destinată artiștilor: Braque, Chagall, Dalf, Kandinsky, Mondrian și Picasso.

Fig.35 Staatgalerie (https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=pe0HXeLdNcPbwQLJ46egBQ&q=staatsgalerie+stuttgart&oq=Staatsgalerie+st&gs_l=img.1.0.0j0i30l2j0i5i30l3j0i8i30l2j0i30l2.13187.14358..16143…0.0..0.122.350.0j3……0….1..gws-wiz-img.RuCS8dvLOkk#imgrc=j4uMgJiVVzPNrM:)

3.2.18. Colonia Weissenhof- este un orășel creat pentru expoziția din anul 1927 ””Noul Cămin” opera a șaisprezece arhitecți celebri ai vremi printer care și Corbsier au creat rezidențecare ofereau condiții optime de trai la prețuri accesibile. Colonia încă funcționează fiind accesibilă cu mijloace de transport în comun (linii de autobus și metrou).

3.2.19. Palatul Rezidențial Ludwigsburg din Stuttgart- situat la o distanță de 15 km nord de Stuttgart reprezintă cel mai mare palat baroc din Germania fiind supranumit Versailles de Șvabia, este înconjurat de un parc de 37 de hectare cu fântâni, voliere și grădini. Sunt prezentate filme cu artiștii pictori de porțelan autohton. La 5 km se află o reședință estivală și cabana de vânătoare a ducilor de Wurtemberg. Sunt organizate de asemenea festivaluri anuale, concerte, spectacole de teatru, opera, dans și expoziții de palat. În anul 2004 s-au deschis 3 muzee, de pictui barocee germane și italiane din secolele XVII și XVIII, un muzeu de ceramic de Maissen, Nymphemburg, Berlin, Viena și Ludwigsburg și un al-3-lea muzeu al modei prezentând trei secole de modă cu precădere vestimentații ale regalității din secolul XVIII-lea.

Fig.36 RESIDENZSCHLOSS LUDWIGSBURG

https://www.google.com/search?q=ludwigsburg+palace&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjws6va0PDiAhUFK1AKHVr2AmUQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=AGb3Y_7T5dPtBM:

3.2.20. Memorialul Fridrich Schiller din Stuttgart- aflat în piața omonimă este un monument sculptural comemorativ cu trimitere la clădirile din jurul acestei pieți care au ars integral în cel de al-II-lea Război Mondial.

Fig,37 Fridrich Schiller Statue https://www.google.com/search?q=friedrich+schiller+statue+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi9qbyw0fDiAhXQUlAKHUQBDMAQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=DnOY62S_zIA_pM:

3.2.21. Turnul Televiziunii din Stuttgart- realizat în 20 de luni și inaugurat la 05.02.1956, are o înălțime de 216 metrii fiind unul din modelele originale pentru majoritatea turnurilor de televiziune din întreaga lume.

3.2.22. Gara Hauptbahnhof din Suttgart- clădire cu o arhitectură în stil noe-clasic aflată în process de modernizare și extindere

Dacă aveți de mers în oraș fără mașină, puteți utiliza transportul în comun, există o rețea foarte bine dezvoltată de autobuze, S-bahn și U-bahn. U-bahn-ul este un fel de ceva de două feluri, nici metrou, nici tramvai, dar merge punctual și este extrem de curat, organizat nemțește, biletele pe o zi întreagă sunt ieftine, mai ieftine decât parcarea mașinii personale în oraș cu 3 euro/oră.

Fig.38 Hauptbahnhof https://www.google.com/search?q=hauptbahnhof+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiOuK78o_HiAhWrMewKHe7KA-AQ_AUIESgC&biw=1366&bih=608#imgrc=TXxdEGZuNYNCgM:

3.2.23. Shopping în Stuttgart- pe Konigstrasse sau Calwer Strasse în Pasajul de crom și sticlă.

Fig.39 Milaneo Shopping Mall (https://www.google.com/search?q=mall+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjqlYTK0vDiAhURZ1AKHVSlAOkQ_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=3L6_6sHCGEC71M:

3.2.24. Parcul de distractie Europa Park

Fig.40 Europa Park (https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=hu4HXcOJEITUwAKM3524CQ&q=europa+park+stuttgart&oq=europa+park+st&gs_l=img.3.0.0j0i30l2j0i8i30j0i30l2j0i5i30l2j0i8i30l2.100334.102544..104108…)

3.3.- Evenimente și manifestări

3.3.1. – Cluj-Napoca

Manifestări cu caracter cultural artistic:

1.Festivalul Internațional de Film ”Transilvania” -TIFF

Fig.41 Tiff (https://www.google.com/search?q=tiff&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi-x4-X1PDiAhWB-KQKHdZzB90Q_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=X-t9SnGNJ5Z1uM:)

Festivalul ”UNTOLD”

Fig.42 Untold (https://www.google.com/search?q=untold&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj3-9e51PDiAhXNyKQKHTaHAG8Q_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=0vDQkPnrUtWoXM:)

Balul Operei din Cluj-Napoca

Fig.43 Balul operei (https://www.google.com/search?q=balul+operei+din+cluj+napoca&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjr4pDa1PDiAhXB_KQKHfZSBKgQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=mA6E_qzX1htnPM:)

Festivalul Jazz in Park

Festivalul ”World Experience”

Organizarea de concerte ale unor personalități/grupuri artistice:

Manifestări cu caracter culinar: Festivalul Street Food

Manifestări ale unor asociații sportive și de hobby:

8. Manifestări sportive ”Crosul de Noapte”

Fig.44 Crosul de noapte https://www.google.com/search?q=crosul+de+noapte+2019+cluj+rezultate&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjL74G4pfHiAhXKZlAKHaRGBhgQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=GpZohPrhfTb0xM:

9.Transylvania ZEN Fest

Fig.45 ZENFEST sursa (https://www.google.com/search?q=ZENFEST+CLUJ&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj1iP_g1vDiAhWOKlAKHSTBDWgQ_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=xDwc8O8a_FrKjM:)

10. Manifestări ale Asociatiei ”Transilvania Bikers” Cluj-Napoca

3.3.2. – Stuttgart

Manifestări cu caracter cultural artistic:

AfrikaFest 2. JazzOpen Stuttgart

Fig.46 Afrika Jazz (https://www.google.com/search?q=afrika+jazz+fest+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjdmJPqpfHiAhVOyKQKHVcZCM4Q_AUIESgC&biw=1366&bih=608#imgrc=6mcKxpudwYW7uM:) Fig.47 Jazz Open sursa (https://www.google.com/search?q=jazz+open+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjkzJrG2fDiAhWMa1AKHbdYDRYQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=wkhuRCjV1qZTfM:)

3.Ballet im Park –Stuttgart

Fig.48 Ballet im Parkhttps://www.google.com/search?q=ballet+im+park+stuttgart+2018&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiQxPmSpvHiAhVMyKQKHTNTDz0Q_AUIEigD&biw=1366&bih=608#imgrc=ils0kBfcZ8fP0M: )

5. Pumpkinfest 6. Summerfest

Fig.49 Pumpkinfest sursa https://www.google.com/search?q=pumpkin+fest+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjX7_GrpvHiAhVBsaQKHSZVCV8Q_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=zFi6I60fGW3DCM: () Fig.50 Fruhlingfest https://www.google.com/search?q=fr%C3%BChlingsfest+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj-z6iup_HiAhWEaFAKHUM0C_AQ_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=caadBCxipbZkdM:

Springfest

Concerte ocazionale ale diferitelor personalități în muzică

Manifestări culinare:

Pumpkinfestzuppe 11. Winefest

Fig.51 Winefest sursa (https://www.google.com/search?q=weinfest+stuttgart&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiJ5_LSp_HiAhWIKVAKHbWUCQ0Q_AUIECgB&biw=1366&bih=608#imgrc=gFIhE0f-E4P0PM:)

Stuttgart culinary excursion

12. Cavaluna

Fig.52 Cavalluna sursa (https://www.google.com/search?q=stuttgart+cavaluna&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj35P3X3fDiAhUIEVAKHRa6CQ8Q_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=OYMhtwrkujyp7M: Fig.53

15.Automobilssommer

CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT

Indicatori statistici

Cluj –Napoca

Numărul camerelor de cazare pe tipuri de unități hoteliere la nivelul orașului Cluj-Napoca

Fig.53 Numărul camerelor de cazare pe tipuri de unități hoteliere la nivelul orașului Cluj-Napoca sursa (https://www.google.com/search?q=Num%C4%83rul+camerelor+de+cazare+pe+tipuri+de+unit%C4%83%C8%9Bi+hoteliere+la+nivelul+ora%C8%99ului+Cluj-Napoca&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjL9rDS3vDiAhVMJVAKHSTUDRYQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=KfzGAbawBu9eoM:)

Interpretarea datelor tabelare relevă preponderența unei capacități de cazare a hotelurilor, indiferent de nivelul de clasificare cu dominanță în segmentul unităților de 3 și 4 stele, particularitate conferită de adaptare la cererea de piață, fapt ce indică o cerere a clientelei cu un potențial financiar mediu.

Grafic înnoptări la nivelul orașului Cluj-Napoca

Fig.54Grafic înnoptări la nivelul orașului Cluj- Napoca sursa (https://www.google.com/search?q=Grafic+innoptari+la+nivelul+ora%C5%9Fului+Cluj-+Napoca&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjq947x3vDiAhVCbFAKHWg5BmYQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=YOuWbzFU8zk16M:)

Analiza comparativă a datelor pe primele șase luni a anilor 2016 și 2017 relevă un ritm anual mediu de creștere a înnoptărilor cuprins între 10 și 20%, aspect de natură să ducă la concluzia unui ritm de dezvoltare deosebit de accelerat.

Grafic găzduiri la nivelul Cluj-Napoca

Fig.55 Grafic găzduiri la nivelul Cluj-Napoca sursa(https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Jurnal%20municipal%20septembrie%202017.pdf)

Similar graficului privind evoluția anuală pe primele șase luni ale anilor 2016 respectiv 2017, se înregistrează același trend crescător de 10-20%, aspect deloc surprinzător dată fiind corelația pozitivă directă între numărul de sosiri și fie și parțial al celor de înnoptări, diferența fiind dată de persoane aflate în tranzit.

Indice net de utilizare la nivel național

Fig.56 Tabel Indice net de utilizare la nivel național

O analiză a datelor indică a corelație pozitivă între numărul de sosiri și capacitățile de cazare, se pot constata însă câteva elemente de particularitate cu relevanță în ceea ce privește indicatorii specifici pentru orașul Cluj-Napoca în raport cu celelalte orașe referențiale în top 10 național.

Astfel, față de toți ceilalți ”competitori” înregistrează cel mai ridicat ritm de creștere anuală națională în intervalul de referință (2016-2017) în ceea ce privește sosirile în hoteluri, respectiv 24,2%, fiind secondat de Oradea cu 19,8% și Brașov cu 11,3%. O creștere de peste 2 ori față de ocupantul locului terț.

Se cuvine însă a fi făcută observația potrivit căreia creșterea este raportată la o infrastructură de cazare între Cluj și Brașov exprimată în cifre absolute de 2129 respectiv 3.331 de apropae 35% mai mare în ce privește Brașovul espect de natură să influențeze raportarea procentuală.

Cu toate acestea, Clujul și Bucureștiul nu beneficiază de afluxuri mari cu caracter sezonier, ce pot fi atribuite municipiilor Constanța (vara) și Brașov (iarna), astfel încât indicatorii relevă un potențial turistic bazat pe elemente de atracție conferite preponderent de elemente de ordin antropic și mai puțin de cei naturali (mare/munte).

Stuttgart

Evoluția numărului de vizitatori la nivelul Stuttgart

Fig.57 Gaste sursa (Statistisches Amt, Bevolkerung und Bildung)

Analiza datelor relevă o dezvoltare continuă ponderată, cu o creștere relativ liniară în ultimii 6 ani, aspect de natură a fi interpretat prezumtiv ca fiind datorat pe de-o parte unei infrastructuri turistice bine dezvoltate, precum și al unor caracteristici de corelativitate ponderate și stabile între ceilalți factori determinanți ai activității generale turistice.

Evoluția numărului de înnoptări la nivelul Stuttgart

Fig.58 Ubernachtungen sursa (Statistisches Amt, Bevolkerung und Bildung)

Similar dinamicii liniar crescătoare a numărului de vizitatori pe ultimii 6 ani și date privind înnoptările trasează aceiași caracteristică evolutivă. Mai mult decât atât prin compararea datelor celor două forme grafice se poate sesiza matematic o medie de 2,2 înnoptări/vizitator., aspect de natură să se apropie de caracteristicile turismului individual afaceri, și/sau al turismului de eveniment și mai puțin a celor de grup sau de sejur.

Numărul înnoptărilor pe naționalități la nivelul orașului Stuttgart

Fig.59 Herkunfte der Ubernachtungen aus dem Ausland 2018,Top 10 sursa (Statistisches Amt, Bevolkerung und Bildung)

Elementele de ordin prezumtiv anterioare, potrivit cărora turismul la nivelul orașului Stuttgart pare a fi structurat semnificativ pe cel de afaceri și de eveniment, conform reprezentării grafice a structurii de înnoptare pe naționalități par să întărească această supoziție.

Se poate constata un ecart foarte semnificativ a turiștilor proveniți din Statele Unite ale Americi și Elveției care surclasează ”plutonul compact” cu proporții de mărime superioare de 2-2,2 ori față de Marea Britanie și China. Pe de altă parte, se poate constata că toate țările anterior menționate fac parte din ”plutonul fruntaș” al marilor actori economico-financiari globali, la care se alătură ulterior o serie de țări puternic industrializate și de proximitate din cadrul Uniunii Europene.

Astfel, analiza comparativă a datelor descriptive menționate în capitolele anterioare a prezentei lucrări privind zestrea și reprezentativitate economico-financiară a orașului Stutgart, se poate presupune că o serie de actori economici autohtoni cu subdiviziuni de producție și comerciale la nivel global precum: Mercedes, Porsche, Bosch și Hawlet Packard, pot influența semnificativ domeniul turistic al orașului de reședință a sediilor lor administrativ, turismul care fiind stimulat devine în măsură să-și aducă aportul și să susțină indirect actorii economici menționați prin facilități specifice de contact ”in situ” cu partenerii globali ai acestora.

4.1. Analiza S.W.O.T. – Introducere

Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și cele slabe ale organizației, precum și oportunitățile și amenințările mediului extern.

Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive și negative ale organizației analizate, care o diferențiază de organizațiile concurente.

Punctele forte (caracteristici pozitive) descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizatiei dvs. Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta?

Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacerea dvs.

Punctele forte determina superioritatea firmei turistice si pot fi: locul si modul de amplament al obiectivului turistic (hotel, han, camping etc.), varietatea si calitatea serviciilor, nivelul preturilor si tarifelor, pregatirea personalului, formele de agrement etc.

Punctele slabe pot fi date de amplasamentul intr-un mediu ostil sau intr-un cadru lipsit de elemente de atractie naturala, izolarea fata de retelele de acces, proasta calitate a serviciilor oferite, slaba activitate promotionala, organizarea ineficienta a activitatii interne , lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie ,etc. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing.

Oportunitatile (ocazii favorabile) evaluează factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii afacerii dvs. Acesti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunitati exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiate ?

Oportunitatile determina avantaje comparative pentru firma si pot fi de naturi diferite: cadru legislativ favorabil (impozite si taxe mai mici, facilitati diverse), deschiderea accesului pe anumite piete externe (eliminarea vizelor, reducerea protectionismului etc.), dezvoltarea infrastructurii in anumite zone si regiuni turistice etc.

Amenintarile au un impact negativ asupra activitatii firmei si pot fi legate de instabilitatea politica si legislativa, amenintari concurentiale, deteriorari ale mediului natural, recesiuni etc.

Pe baza analizei SWOT, organizatia turistica poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt, urmarind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe si, pe cat posibil, diminuarea impactului amenintarilor mediului extern si, pe de alta parte, dezvoltarea punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile.

4.2. Analiza S.W.O.T. comparativă a orașelor Cluj-Napoca și Stuttgart din punct de vedere turistic

4.1.1. Strenghts – Puncte tari

4.1.2. Weaknesses – Pucte slabe

4.1.3. Opportunities – Oportunități

Threats – Amenințări (Riscuri)

4.1.5- Analiza PEST

Analiza PEST examinează mediul extern de afaceri și este un instrument strategic adecvat pentru înțelegerea “imaginii de ansamblu”, a mediului în care funcționează afacerea, fapt care permite să se profite de oportunități și să se minimizeze amenințările pe care le întâmpină activitățile sale. Atunci când planificarea strategică se face corect, acesta oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare.

Fatorii Politici (P) au o influenta puternica asupra afacerii. Imactul taxelor percepute si al legislatiei in vigoare, precum si gradul de stabilitate politica au o importanta deosebita in ceea ce priveste prosperitatea unei afaceri.
Factorii Economici (E). Cei mai importanti indicatori macroeconomici(inflatie, PIB, somaj, rata dobanzii), nivelul de consum in randul populatiei, preturile administrate, nivelul competivitatii economice nationale vor avea un impact imens asupra deciziilor in afaceri.

Factorii Socio-culturali (S). La aceasta categorie includem nivelul educational, stilul de viata al populatiei, atitudinea fata de calitate, rata varstei, atitudinea fata de ecologism samd.

Factorii Tehnologici (T). Nivelul tehnologic relevant pentru o afacere cu posibilitatile de proiectare ieftina a produselor si serviciilor promovate de aceasta reprezinta punctul central in cadrul acestor factori. De asemenea, managerii trebuie sa stabileasca impactul tehnologiei actuale asupra distributiei marfurilor, asupra implementarii de noi strategii de advertising samd.

Fig.60Analiza PEST https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=d_MHXYb7I4jWavuJrqAF&q=pest+analysis+model&oq=pest+analysis+&gs_l=img.1.7.0i19l10.14521.16533..19961…0.0..0.154.1360.0j10……0….1..gws-wiz-img…….0i8i30i19.sx6D_5xXXh4#imgrc=c-fVE2-0obhp-M:

Indicatori relevanți în analiza PEST

Indicatorii de creștere economică la nivel național

Fig.61 Indicatoriii de creștere economică la nivel national sursa(https://www.google.com/search?q=cresterea+economica+ziarul+financiar&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwie_57T4vDiAhVNzqQKHdRdC5sQ_AUIESgC&biw=1366&bih=657#imgrc=h2FKaNNnaoB17M:)

Datele prezentate figurative oferă o imagine la nivel national a evoluției cifrelor de afaceri la nivel județean raportat la intervalul anual 2014-2015 în care se poate constata poziția Clujului în top 3 al creșterii cifrei de afaceri. Datele prezentate indică ritmul accelerat de dezvoltare față de o medie națională foarte dispersată care înregistrează mai multe valori negative.

Infrastructura turistică

Fig.62 Infrastructura turistica sursa (https://www.google.com/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=1qkHXfzIBuKY1fAP48OqoAE&q=harta+afacerilor+turism+startupcafe&oq=harta+afacerilor+turism+startupcafe&gs_l=img.3…16917.20007..20396…0.0..0.133.778.1j6……0….1..gws-wiz-img.rMXhkqiI7nU#imgrc=xYBYPnt_-IcfRM:)

Distribuția infrastructurii recreaționale și de primire turistică în raport cu cea de informare poziționează de asemenea Clujul în ,, plutonul fruntaș” pe plan național alături de județele: Suceava, Brașov, Tulcea și Maramureș.

Harta investițiilor în unități hoteliere la nivel national

Fig.63 Harta investițiilor în unități hoteliere la nivel national sursa(https://www.google.com/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=jKoHXe3jEe2FwPAPoYm8gAc&q=harta+distributia+numerica+a+santierelor&oq=harta+distributia+numerica+a+santierelor&gs_l=img.3…18790.37050..37768…5.0..3.203.6180.12j39j1……0….1..gws-wiz-img…..0..35i39j0j0i67j0i30j0i8i30j0i24.EBNkJxAqkLk#imgrc=BB-x2SQzH26PmM:)

Harta investițiilor în unități hoteliere poziționează județul Cluj în ,,poziția fanion” pe plan național secondat de județele Tulcea și Constanța a căror activități înregistrează o caracteristică eminamente sezonieră a dinamici de activitate turistică față de cea care potențial poate benefici județul Cluj bazat pe elemente conferite de ritmul de dezvoltare economico-financiară relevant și în date privind evoluția cifrei de afaceri.

Distribuția turiștilor străini la nivel national

Fig.64 Harta Distribuția turiștilor străini la nivel national sursa(https://www.google.com/search?q=harta+turisti+straini+in+romania&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjEpbWf5PDiAhUGLVAKHTpGAVEQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=BfpfqzcpkY_99M:)

Cifrele privind distribuția turiștilor străini la nivel national pare a fi controversată din punct de vedere a rezultatelor, clasificarea ierarhică dată de ordinea: Brașov, Timiș, Cluj, Sibiu și Prahova, cu ordine de mărime a valorilor de 2-20 ori față diversitatea data de dispersia cifrelor absolute, indică pe de-o parte atât eficiența politicilor de dezvoltare în domeniul turismului, cât și valorificarea potențialului antropic și natural.

Astfel, Brașovul este beneficiarul unui potențial natural cu caracter sezonier hibernal, Timiș beneficiază dincolo de un potential turistic antropic de influența proximității frontaliere cu principalele punte de frontier spre/din spații cu turism intens (Italia, Croația, Slovenia și Austria) astfel beneficiind de beneficiile unor ”coridoare paneuropene”.

Clujul pare a fi beneficiarul unui turism atât turismul pe resurse natural, cât mai cu seamă pe cel antropic bazat pe poziția sa de cel mai mare pol de dezvoltare economico-financiară regional.

Sibiul, într-o interpretare preliminară pare cel mai echilibrat prin potențialul său touristic atât pe resurse natural cât și antropice, dar mai cu seamă pe beneficiile de imagine conferite de calitatea sa de capital culturală europeană, și poziția pe unul din viitoarele coridoare rutiere paneuropene de legătură a capitalei țării cu Europa Centrală și de vest.

Prahova se înscrie preponderant ca fiind beneficiarul unui turism bazat pe resurse natural cu un foarte semnificativ impact sezonier similar Brașovului.

Distributia polilor de dezvoltare

Fig.65 Harta Poli de dezvoltare sursa(https://www.google.com/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=kqsHXejTG9yR1fAP2-6QwAI&q=harta+definirea+conceptului+strategic+de+dezvoltare+spatiala&oq=harta+definirea+conceptului+strategic+de+dezvoltare+spatiala&gs_l=img.3…16969.98079..98299…0.0..0.165.7609.21j51……0….1..gws-wiz-img…….0i30j0j35i39j0i8i30j0i24.VTwFbBb0gHs#imgrc=j3vdEwJB4sKz6M:)

Analiza distribuției atât spațiale, cât și de ordin cantitativ și calitativ poziționează din nou Clujul în poziții de top la nivel national. Pe de altă parte aceste poziții nu sunt influențate doar de activitatea și economico-financiară cât și de factori politico-administrativi atât locali cât mai cu seamă al integrării în coordonatele și arhitectura de dezvoltare comunitar europeană pe regiuni de dezvoltare, care confer poziții de centre de decizie politico-administrativă a sediilor regiunilor de dezvoltare.

În baza datelor primare oferite de indicatorii statistici, al analizării acestora pe baza unor reprezentări grafice cu nivel superior de sugestivitate, al analizei coordonate cu metodele de analiză strategică de tip PEST și SWOT, pot fi emise câteva elemente de ordin concluziv și de prezumție a coordonatelor evolutive în speță, cu atenta evaluarea din prisma unui mediu politic național caracterizat de inconsecvență și contradictoriu în domeniul deciziilor cu proiecție strategică și durabilă.

CAPITOLUL V. CONCLUZII

Analiza comparativă a datelor și indicatorilor statistici relevă diferențe majore ale activităților turistice dintre Cluj-Napoca și Stuttgart, acestea fiind net în favoarea orașului Stuttgart.

Metodele de analiză strategică au indicat la rândul lor aspecte de interes cu privire la complementaritatea unora dintre factorii determinanți în evoloția și dimensiunea indicatorilor statistici, iar punctual acei factori care sunt de natură să potențeze sau să limiteze dinamica de process a activităților turistice private în ansambu ori pe domenii specifice de activitate.

În cuprinsul lucrării s-a încercat/căutat identificarea și stabilirea unor coordonate de legătură și factori premisă care să asigure o evoluție predictibilă a fenomenului de dezvoltare durabilă a turismului pentru orașul Cluj-Napoca, având ca model orașul Stuttgart, dar nu în ultimul rând și coordonate de dezvoltare complementare bazate pe particularitățile de potential și favorabilitate impuse de elementele de specificitate geografică, economică, social, politică și culturală a orașului Cluj-Napoca ca pol de dezvoltare în zona est europeană.

Astfel, în subsidiar în marea lor majoritate indicatorii statistici și cei de analiză curentă specifici orașului Stuttgart, pot fi considerați ca indicatori țintă în ceea ce privește orizontul strategic de dezvoltare turistică a municipiului Cluj-Napoca, ai căror indicatori curenți pot fi acceptați ca fiind elemente jalon de etapă tactică în procesul de dezvoltare cu o proiecție strategică.

Orașul Stuttgart oferă parametrii de stare specifici unui nivel înalt de dezvoltare al unuia dintre land-urile fanion ale Germaniei de pe poziția sa de reședință administrativă, astfel încât o comparație a celor două orașe din punct de vedere al produsului intern brut, cu 42,745 euro/ cap de locuitor pentru Stuttgart și respective 11.763 euro/cap de locuitor pentru Cluj-Napoca, poziționează orașul Stuttgart la un nivel cvatruplu de palier comparativ.

Majoritatea datelor ce au putut fi obținute în procesul de documentare conduc la imaginea unor activități turistice bazate preponderent pe resurse antropice, potențate de o activitate economico-financiară etalon nu doar la nivel german ci și la nivel european și global, pe politici de administrare stabile și cu deschidere conceptuală la elementele cu caracter novativ în domeniu turismului de înalt standard.

Cu toate acestea trebuie remarcat faptul că la rândul său municipiul Cluj–Napoca a înregistrat în ultimii 4 ani o creștere a PIB de 62%, aspect ce indică o dinamică de dezvoltare în ritm foarte susținut, fiind unul din centrele regionale lider ca ritm de dezvoltare stabilă pe plan național, aceasta fiind resimțită în toate sectoarele de activitate economică inclusiv în cel turistic ca fiind circumscrise real în principiile dezvoltării strategice echilibrate și durabile.

O trecere în revistă a factorilor politico-administrativi locali a relevat nu numai preocuparea ci și o corectă viziune și orientare pe coordonatele de programare starategică a proceselor de dezvoltare în termeni durabili, de programare a resurselor specifice proceselor de dezvoltare, cu o armonizare și complementaritate cu cele exterioare atrase din surse comunitar europene, și capacitatea de amortizare a deciziilor politice și legislative naționale inconsecvente.

În context, preocupările majore pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport, atât rutiere (șosea de centură și autostrada Transilvania) cât și ale unor soluții complementare (metrou), sunt aspecte de natură să arate o abordare curajoasă și ambițioasă din domiul administrativ specific asimilării corecte a principiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung.

În același registru, se înscriu demersurile administrative de încurajare a mediilor academic și de cercetare-dezvoltare economică în domeniul înaltei tehnologii software, în care Cluj-Napoca devine consacrat pe poziția de lider național.

Prin efectul suport cu caracteristică sinergică a acestor ”factori pilon” de dezvoltare o serie de alte măsuri de încurajare și suport a mediului antreprenorial din domeniul turistic și ale unor subdomenii conexe acestuia, se conturează în garanții potențiale a unui trend evolutiv de dezvoltare corectă a fenomenului turistic clujan.

BIBLIOGRAFIE

1. ***2007 , Hungarian Travel News2007, „Hungarian Travel and Tourism Headlines”, Vol.3, Nr. 17, pp. 17-22;

2. Moșoarcă,Claudia(2012), Stuttgart – domeniul Mercedes,( http://travel.descopera.ro/9590494-Stuttgart-domeniul-Mercedes );

3.Rotariu,I;Jucan,Mihaela,(2015),Teza de doctorat, “Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania, Faculty of Economics, The tourist destination of the future: scenarios and trends, http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp- content/uploads/RezumatRoJucaninclcuvintecheiesicuprins.pdf, accesat la 22.12.2018, ora 13.21 ;

4. Bussines Magazin, Capacitate cazare și indicele de ocupare în unități hoteliere Cluj-Napoca;

5. Ziarul Financiar, Creșterea economică la nivel national defalcate pe județele țării;

6. Ziarul Financiar, Polii de dezvoltare ai României;

7. Monitorul de Cluj, Salar Mediu, monitorul de cluj.ro;

8. Harta afacerilor turism, Fonduri, startup.ro;

9. Institutul Național de Statistică, Ministerul Turismului, C&W Equinox, Institutul Național de Statistică/ Statistici Județene/Analiza Comportament Turisti/ Cluj-Napoca 2021;

10. Institutul Național de Statistică, Ministerul Turismului, C&W Equinox, Institutul Național de Statistică/ Statistici Județene/Analiza Comportament Turisti/ Cluj-Napoca 2021/ Camere Cazare/

11. Institutul Național de Statistică, Ministerul Turismului, C&W Equinox, Institutul Național de Statistică/ Statistici Județene/Analiza Comportament Turisti/ Cluj-Napoca 2021/ Capacitate Camere Cazare și Indice Ocupare;

12. http://actualdecluj.ro/statistica-numarul-turistilor-strainilor-creste-la-cluj-cu-o-treime-intru-un-an, accesat la 28.12.2018, ora 15.19;

13. www.welcomeromania.ro/Cluj/Cluj_Lista_Obiective_r htm;

14. www.wikipedia.org/wiki/Obiective_turistice_în_Cluj;

15. 2.http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/tipurile-si-formele-de-turism-geografie-94556.html, accesat la 20.12.2018 ora 14.26;

16. http://viza.md?content/tipuri-si-forme-de-turism;

17. www.scritub.com/geografie/turism/Tipurile-de-turism-practicate72911.php, accesat la 20.12.2018 ora14.14;

18. https://destepti.ro/stuttgart-unde-tehnologia -se-impleteste-cu-istiria;

19. www.infotour.ro/ghid-turistic/muzee-si-galerii-de-arta;

20. www.econ-it2-.eu/ro/training-planning/3-3-external-analysis/3-2-1-pest-analysis/ descarcat la 28.01.2019 ora 10.44;

21. 11. http://www.budapest.hu;

22. http://www.gotocentraleurope.com/

23.Ciangă,N.,Cocean, P.,Dezsi Șt. (2004), Dezvoltare economica durabila.Turismul, Presa Unversitară Clujeană,Cluj-Napoca

24. Ciangă,N.,(2007),România .Geografia turismului,Ed.Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

25.Cocean ,P., Dezsi, Ș.,(2009) Geografia turismului,Ed.Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,p.213

26.Pop,C.C.,(2010), Geografie juridică.Legislație și Terminologie în Turism-accepții interne și comunitare, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință.

27. Pop,C.C.,(2009),Elemente de legislație in turism și drept commercial, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință

28.***CITY GUIDE .,(2018),ediția 33.