CIRCUITUL ELECTRIC DE COMANDĂ ȘI CONTROL AL UNEI MAȘINI UNELTE CNC [306639]

[anonimizat]-NAPOCA

2016

ENUNȚUL TEMEI:

………..

CONȚINUTUL proiectului de diplomă:

Piese scrise

Piese desenate

Anexe

LOCUL DOCUMENTĂRII:

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

DATA EMITERII TEMEI:

TERMEN DE PREDARE:

[anonimizat]. [anonimizat]: Deoarece acest proiect de diplomă/lucrare de disertație nu ar fi putut fi finalizat(ă) fără ajutorul membrilor departamentului ……………………….… și a [anonimizat].

Data: ………… Semnătura,

Declarație: Subsemnatul …………………….……………… declar că am întocmit prezentul proiect de diplomă/[anonimizat], sub îndrumarea conducătorului științific și pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: ………… Semnătura,

CUPRINS

CAPITOLUL I- INTRODUCERE:

Motivul alegerii temei

Tehnologia CNC

Apariția și evoluția mașinilor CNC

Rolul și importanța unei mașini CNC în industrie

Avantaje și dezavantaje în comparație cu mașinile acționate manual

Tipuri de mașini CNC

Limbajul G

[anonimizat]:

[anonimizat]:

Circuitul electric

Componența circuitului

Schema de amplasare a [anonimizat]- COMPONENTELE SOFTWARE:

SolidWorks

Match3

Legătura limbajului cu interfața

CAPITOLUL V- CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

1.CAPITOLUL I- INTRODUCERE:

Scopul proiectului și motivul alegerii temei: scopul acestui proiect a [anonimizat], numit CNC. [anonimizat] s-a oferit șansa de a învăța programarea și utilizarea unei astfel de mașini.

Tehnologia CNC: mașinile-unelte controlate numeric se mai numesc și mașini CNC. Denumirea ”CNC” este o prescurtare după(sau de la??) ”Computer Numerical Control”. [anonimizat], a unui controller programabil dedicat special pentru acest scop. [anonimizat]. Prin aceste mișcări se deplasează o [anonimizat]: [anonimizat] a sculei (feed). Mașinile CNC se remarcă prin controlul precis și riguros al mișcării axelor . [anonimizat]. [anonimizat]-a lungul intervalului de deplasare. Mișcările dealungul axelor se efectuează cu ajutorul unor motoare electrice controlate de un controler programabil sofisticat.

Fig.2.1. Diferențe între o mașină controlată manual, a.) și o mașină controlată numeric, b.).

Apariția și evoluția mașinilor CNC: prima unitate CNC a fost construit în 1952, de renumita instituție de studii superioare Massachusetts Institute of Technology (MIT). Acesta era capabil de a controla mișcarea unei freze pentru prelucrarea suprafețelor complexe. Finanțarea construcției și a cercetării a fost făcută de forțele aeriene ale statelor unite (US Air Force). Mașina s-a prezentat și la târgul național Machine Tool Show din 1955, atunci s-au pus în comercializare pentru prima dată mașinile cu comenzi numerice. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, până azi s-au dezvoltat 4 generații de mașini CNC.

În circuitul de comandă și control al primei generații de mașini CNC se foloseau lămpi electronice cu vacuum pe post de tranzistoare, dezavantajul acestora fiind necesitatea mare de spațiu și cantitatea mare de căldură degajată. Din acest motiv, mașinile nu erau prea fiabile.

La a doua generație, proiectanții au înlocuit tuburile electronice cu tranzistori, ceea ce a condus la reducerea încălzirii și o fiabilitate mai mare a etajului de control. De asemenea, s-a redus si necesitatea spațiului ocupat de controller.

Primele două generații de mașini-unelte nu erau dotate cu memorie de stocare a programelor, astfel instrucțiunile erau stocate pe bandă de hărtie perforată și erau transmise mașinilor rând pe rând. Mașina primea o instrucțiune, o executa și apoi cerea următoarea instrucțiune.

Datorită apariției circuitelor integrate, la a treia generație s-a introdus memoria de stocare a programelor. Inițial, memoriile au fost magnetice, utilizând role de bandă magnetică, iar apoi au fost înlocuite de cele electronice, cu circuite integrate.

După inventarea circuitelor electronice imprimate, s-au folosit de acestea pentru stocarea programelor. Erau proiectate pentru executarea unui program fix, pre-programat fără posibilitate de modificare. Se foloseau la executarea unor acțiuni uzuale și simple precum: găurire, frezare, rectificare etc. Plăcile se introduceau în sloturi speciale și după terminarea programului, se înlocuiau.

În prezent, se poate vorbi de o a patra generație de mașini cu comandă numerică, în care unitatea de control al mașinii are la bază tehnologia calculatoarelor și a microprocesoarelor. Mașinile au memorie internă de stocare al programelor, cu o capacitate de stocare a sute sau mii de programe, cu posibilitatea editarii programului direct pe calculatorul intern al mașinii, având o multitudine de funcții ajutătoare. Monitorizarea procesului de prelucrare este mult mai amănunțită, datorită numărului mare de senzori, ni se furnizează toate informațiile necesare, începând de la turația exactă al axului principal până la procentul de uzură al sculei.

Rolul și importanța unei mașini CNC în industrie: rolul principal al mașinilor CNC este de a îmbunătății calitatea de prelucrare, și de a crește productivitatea. Prin utilizarea acestei tehnologii, se oferă posibilitatea confecționării unor componente cu o precizie foarte mare, respectând toleranțe stricte, fabricarea numeroaselor piese de același fel, identice, asta nefiind posibilă în cazul unei mașini acționate manual.

Avantaje și dezavantaje în comparație cu mașinile acționate manual: printre cele mai importante avantaje se numără următoarele:

Flexibilitate: pentru schimbarea tipului de piese prelucrate, este necesară doar încărcarea programului aferent în memorie, și eventual reglarea instrumentului de fixare a piesei pe masa mașinii;

Repetabilitate: prelucrarea a loturilor numeroase de piese exact la fel, cu abateri minimale;

Calitatea produselor: piesele prelucrate sunt de o calitate superioară celor prelucrate manual;

Reducerea orelor om-mașină: poate elimina mai mulți pași de procesare, astfel un singur operator pe un CNC poate face munca mai multor persoane.

Principalele dezavantaje sunt:

Investiție mare: prețul unei astfel de mașini este mare, începând de la zeci de mii, până la sute de mii de euro.

Necesitatea unui programator: programatorul este o persoană calificată, cu pretinderi mari ceeace primește salarul.

Costuri mari de întreținere: pentru funcționarea corectă pe o perioadă îndelungată, este necesară efectuarea unor lucrări de mentenanță, de către firme specializate, ceeace implică costuri ridicate.

Tipuri de mașini CNC: în zilele noastre, tehnologia CNC este implementat pe o diversitate destul de mare de utilaje, principalele tipuri sunt: freze, strunguri, mașini de găurit, mașini de tăiat cu jet de apă sau cu laser. Se utilizează în domenii multiple ale industriei cum ar fi: prelucrarea de lemn, de metale, de piatră, etc. În prezent, cele mai des folosite sunt strungurile și frezele CNC, datorită fiabilității lor.

Freză: cel mai des utilizat este modelul cu 3 axe, acestea pot avea axul de rotație al sculei în poziție verticală sau orizontală. La cele verticale, masa și scula sunt mobile, iar la cele horizontale, masa este fixă și numai scula mobilă. Există și mașini cu 4 sau 5 axe, permitând efectuarea unor operații în unghiuri diferite fără a modifica poziția de prindere al piesei. Ultimele două axe sunt de rotație, astfel programarea este mai complicată, de nivel înalt. Frezele se pot controla atât manual cât și prin intermediul calculatorului.

Strung: diferă de freze în faptul că piesa de prelucrat se fixează pe axul de rotație, iar scula cu care se prelucrează este fixă. Cu ajutorul lor se execută operații de strunjire, filetare, găurire, etc.

Router: are proprietățile unei freze CNC, singura diferență este lipsa interfeței de control manual. Acestea se controlează doar prin intermediul unui calculator. Se utilizează la prelucrarea unor piese mari, de obicei din material neferos.

Utilaj cu plasma: d.p.d.v. al construcției, seamănă cu router-ul, în locul motorului de frezare având un cap tăietor cu plasmă. Nu necesită structură foarte robustă. Se utilizează la tăierea în plan 2D, a unor forme din plăci de material feros. Este un procedeu de tăiere mai puțin precis, utilizat pentru debitarea materialului care urmează a fi prelucrat. Nu poate fi utilizat pentru tăierea lemnului sau materialelor din plastic.

Utilaj cu Laser: este asemănător celui cu plasmă, utilizează un laser puternic pentru tăierea materialului. Este un procedeu mult mai precis, care se poate folosi pe lângă tăierea metalelor, la tăierea lemnului și a materialelor din plastic.

Unitate de tăiere cu jet de apă: are tehnologie de tăiere similară celor de mai sus, execută tăierea cu precizie mare folosind un jet de apă sub presiune destul de mare cât să străpungă materialul.

Limbajul G:

CAPITOLUL II-COMPONENTA MECANICĂ:

Descriere: componenta mecanică este mașina-unealtă în sine. Cel mai important aspect care se ia în considerare la proiectarea unei unități CNC este rigiditatea. Axele trebuie să aibă o deflexie minimă sub sarcină pentru a nu influența precizia de prelucrare. De asemenea, trebuie să fie rezistentă la vibrațiile produse în timpul prelucrării, precum și la cele din mediul înconjurător. Din această cauză, structura de bază al mașinilor este masivă și grea.

Structura bazei: structura mecanică este prezentată în figura 2.2.1. Proiectul a fost realizat în soft-ul de proiectare SolidWorks de un fost student al universității de mecanică.

După cum s-a specificat mai sus, structura de bază a mașinii trebuie să fie rezistent, de aceea se asamblează din profile metalice pătrate. În figura 2.2.2 se prezintă structura asamblată și vopsită.

Structura axelor: construcția celor trei axe se prezintă în figurile de mai jos.

CAPITOLUL III.- COMPONENTA ELECTRICĂ:

Circuitul electric: schema circuitului electric este prezentat în figura 3.1.1. Din motive de siguranță, se prevede montarea câte unei siguranțe automate pe conductorul de fază și nul a alimentării principale, înaintea sursei de tensiune continuă.

Semnificația notațiilor de pe schemă:

L, N- Fază, Nul;

SA- siguranță automată;

STC- sursă de tensiune continuă, 24 V;

DRV X…Z- driver motor pas cu pas;

M- motor pas cu pas;

BOB- interfața cu calculatorul.

3.1.1. Componența circuitului: principalele componente electronice ale unui CNC sunt: calculator, controller(interfață), drivere motoare, sursă de alimentare și motoare. Aceste componente sunt suficiente pentru a crea cea mai simplă unitate CNC. Pentru realizarea circuitului electric am folosit componentele electrice prezentate în tabelul 3.2.1.

Sursă de tensiune continuă: se alimentează de la rețeaua de 230V, are rolul de a furniza 24V tensiune continuă care alimentează driverele, respectiv frânele electromagnetice ale motoarelor pas cu pas.

Siguranță automată de 25A: se conectează pe conductorul de fază și nul, cu scopul de a proteja echipamentele alimentate cu de la rețeaua de 230V de scurtcircuit.

Întrerupător de urgență: se prevede din motive de siguranță, pentru a proteja atât mașina cât și operatorul de răni sau daune. Prin acționarea acestuia, se întrerupe funcționarea tuturor motoarelor, oprind astfel deplasarea axelor și rotirea axului principal. Dacă se dorește repunerea mașinii în funcțiune, se rotește butonul și se apasă RESET în software.

Poza

Întrerupător de limitare axe: are rolul de a asigura oprirea motoarelor, odată ce ajung la sfârșitul axelor. Fără utilizarea acestora, mașina ar suferi avarii grave, rezultând din lovirea capetelor axelor de către masă. Se montează căte două microîntrerupătoare cu lamă conectată în serie, pe capătul fiecărei dintre cele trei axe. La apăsarea unuia dintre ele, se oprește motorul care acționează axa respectivă, și se avertizează operatorul de către calculator de atingerea uenia dintre limitările de axă.

Întrerupător principal: servește la cuplarea/decuplarea circuitului de la rețea.

Conectori și pini: diferite elemente de conectică, cu ar fi: cleme bloc terminal, mufă conector cu 5 pini pentru conectare motor/frână, etc…

Schema de amplasare a componentelor tabloului electric:

În figura 3.2, respectiv 3.3 se prezintă modelarea amplasamentului componentelor pe tabloul electric utilizând softul CAD SolidWorks.

Tabloul electric se realizează pe baza modelului CAD executat, respectând schema de conectare din fig. 3.1.1.

POZA CU TABLOUL ELECTRIC!!!!

3.2.Motoarele alese: tehnologia CNC necesită mișcarea foarte precisă a axelor, pentru acest scop se pot folosi mai multe tipuri de motoare: pas cu pas, servo, BLDC servo, iar în cazuri speciale, motoare liniare. Acestea din urmă au prețul destul de ridicat, tocmai din această cauză se evită pe cât se poate utilizarea lor.

Cel mai frecvent utilizat tip de motor este cel pas cu pas (MPP), datorită cuplului ridicat în raport cu dimensiunile lui, al prețului relativ mic comparativ cu celelalte tipuri de motoare și a simplității modului de comandă. Aceste motoare se găsesc în diferite forme și dimensiuni cu multiple valori ale cuplului.

Generalități:

MPP este un convertor electromecanic care realizează transformarea unui tren de impulsuri digitale într-o mișcare proporțională a axului său. Mișcarea rotorului MPP constă din deplasări unghiulare discrete, succesive, de mărimi egale și care reprezintă pașii motorului. MPP mai prezintă proprietatea de a putea intra în sincronism față de impulsurile de comandă chiar din stare de repaus, funcționând fără alunecare iar frânarea se efectueaza, de asemenea, fără ieșirea din sincronism. Datorită acestui fapt se asigură porniri, opriri și reversări bruște fără pierderi de pași pe tot domeniul de lucru. Viteza unui MPP poate fi reglată în limite largi prin modificarea frecvenței impulsurilorde intrare. Astfel, dacă pasul unghiular al motorului este 1,8° numărul de impulsuri necesare efectuării unei rotații complete este 200, iar pentru un semnal de intrare cu frecvența de 400 impulsuri pe secundă turația motorului este de 120 rotații pe minut. MPP pot lucra pentru frecvențe intre 1.000 si 20.000 pași / secundă, având pași unghiulari cuprinși între 180° si 0,3°.

3.2.2. Aplicații ale motoarelor pas cu pas:

Aplicațiile MPP sunt limitate la situațiile în care nu se cer puteri mari (puteri uzuale cuprinse între domeniile microwaților si kilowaților).

MPP sunt utilizate în aplicații de mică putere, caracterizate de mișcări rapide, precise, repetabile: plottere x-y, unități de disc flexibil, deplasarea capului de imprimare la imprimante, acționarea mecanismelor de orientare si presiune la roboti, deplasarea axială a elementelor sistemelor optice, mese de poziționare 2D, pentru mașinile de găurit etc.

( http://www.aaroncake.net/Circuits/stepper.asp)

3.2.3. Avantajele si dezavantajele folosirii MPP:

Avantaje :

poziționare precisă, cu o eroare minusculă;

are moment maxim în poziția de repaos, dacă bobinele sunt alimentate;

timp de răspuns scurt la comenzile pornit, oprit, schimbare poziție;

fiabilitate ridicată;

preț redus;

simplitatea metodei de comandă;

se pot obține viteze de rotație foarte mici, chiar și cu sarcină la ax;

Dezavantaje :

unghi de pas, deci increment de rotație, de valoare fixă pentru un motor dat;

viteză de rotație relativ scăzută;

putere dezvoltată la arbore de valoare redusă;

randament energetic scăzut.

3.2.4. Construcția și funcționarea MPP:

D.p.d.v. al construcției circuitului magnetic sunt :

MPP cu reluctanță variabilă (de tip reactiv);

MPP cu magnet permanent (de tip activ);

MPP hibride.

MPP cu reluctanță variabilă are atât statorul cât și rotorul prevăzute cu dinți uniform distribuiți, pe dinții statorului fiind montate înfășurările de comandă. Rotorul este pasiv. La alimentarera unei/unor faze statorice, rotorul se rotește astfel încât liniile de câmp magnetic să se închidă după un traseu de reluctanță minimă, adică dinții rotorici să se găsească:

– fie față în față cu cei statorici (Fig. 3.2.1. );

– fie plasați după bisectoarea unghiului polilor statorici (Fig. 3.2.2 ).

Acest tip de motor asigură pași unghiulari mici și medii și poate opera la frecvențe de comandă mari, însă nu memorează poziția (nu asigură cuplu electromagnetic în lipsa curentului prin fazele statorului – respectiv, nu are cuplu de menținere).

În fig. 16 este alimentată câte o singură fază statorică, AA’. Rotorul se va deplasa în pași întregi iar unghiul de pas va fi de 60° . Acest mod de comandă poartă denumirea de secvență simplă. În fig. 17 se alimentează în simultan două faze succesive, AA’ si BB’, rotorul se va deplasa pe bisectoarea unghiului dintre cele doua faze.

MPP cu magnet permanent are dinții rotorului constituiți din magneți permanenți și polii dispuși radial. Când se alimentează fazele statorului se generează câmpuri magnetice, care interacționează cu fluxurile magneților permanenți, dând naștere unor cupluri de forțe, ce deplasează rotorul. Acest tip de motor memorează poziția, are cuplu de menținere. Aspectele legate de comanda în secvențe, simplă, dublă și mixtă, sunt similare cu cele de la MPP cu reluctanță variabilă.

MPP hibrid este o combinație a primelor două tipuri, îmbinând avantajele ambelor și fiind varianta de MPP utilizată în marea majoritate a aplicațiilor. În cazul unui MPP hibrid, rotorul este constituit dintr-un magnet permanent, dispus longitudinal, la ale cărui extremități sunt fixate două coroane dințate din material feromagnetic. Dinții unei coroane constituie polii nord, iar dinții celeilalte coroane, polii sud. Dinții celor două coroane sunt decalați spațial, astfel încât, dacă un dinte al unei coroane se găsește în dreptul unui dinte statoric, dintele rotoric de pe cealaltă coroană să se afle la jumătatea unghiului dintre doi dinți statorici (Fig. 3.2.3.).

După numărul firelor de alimentare există patru tipuri de motoare: cu 4, 5, 6 și 8 fire(Fig. 3.2.5).

3.2.5. Mărimi caracteristice ale MPP:

Unghiul de pas (up) este unghiul cu care se deplasează rotorul la aplicarea unui impuls de comandă.

Frecvența maximă de start-stop în gol este frecvența maximă a impulsurilor de comandă, la care motorul poate porni, opri sau reversa fără pierderi de pași.

Frecvența limită de pornire reprezintă frecvența maximă a impulsurilor de comandă, cu care MPP poate porni, fără pierderi de pași, pentru un cuplu rezistent și un moment de inerție date.

Cuplul limită de pornire reprezintă cuplul rezistent maxim la arbore, cu care MPP poate porni, la o frecvență si un moment de inerție date, fără pierderi de pași.

Caracteristica limită de pornire definește domeniul cuplu-frecvență de comandă limită, în care MPP poate porni fără pierderi de pași.

Frecvența maximă de mers în gol este frecvența maximă a impulsurilor de comandă pe care o poate urmări motorul, fără pierderea sincronismului.

Frecvența limită de mers reprezintă frecvența maximă cu care poate funcționa un MPP, pentru un cuplu rezistent si un moment de inerție date.

Cuplul limită de mers reprezintă cuplul rezistent maxim, cu care poate fi încărcat un MPP pentru un moment de inerție dat și o frecvență de comandă cunoscută.

Caracteristica de mers definește domeniul cuplu limită de mers-frecvență limită de mers în care MPP poate funcționa în sincronism, fără pierderi de pasi.

Viteza unghiulară (ω) poate fi calculată ca produs dintre unghiul de pas si frecvența de comandă.

Puterea la arbore este puterea utilă la arborele motorului, corespunzătoare punctului de funcționare de pe caracteristica de mers, punct caracterizat de cuplul limită de mers și de frecvența maximă de mers.

Cuplul de menținere este egal cu cuplul rezistent maxim, care poate fi aplicat la arborele motorului cu fazele nealimentate, fără să provoace rotirea continuă a rotorului.

3.2.6. Metode de comandă:

comandă pas întreg(full step), excitație normală: se alimentează simultan câte două faze;

comandă pas întreg, excitație cu undă plină: se alimentează una dintre fazele statorice;

comandâ jumătate de pas(half step): este o combinație dintre cele două de mai sus;

comandă micropas(micstep): este o metodă mai specială, prin pași intermediari.

3.2.7. Calculul cuplului motoarelor:

Pentru funcționarea corectă a mașinii este nevoie de alegerea motorului potrivit. Cea mai importantă mărime care se ține cont la alegerea unui motor este cuplul acesteia. Se calculează ținând cont de greutatea care trebuie mișcată, de pasul și diametrul șurubului cu bile, etc. Calcularea parametrilor motorului se face cu ajutorul unei aplicații de pe pagina web www.orientalmotor.com.

D.p.d.v. economic, ar fi indicat efectuarea acestui calcul pentru fiecare axă în parte, deoarece fiecare motor are de mișcat greutăți diferite. Astfel se pot folosi motoare cu cupluri diferite pentru fiecare axă. În cazul de față nu se folosesc motoare identice, deci calculul se execută o singură dată (Fig. 3.2.6.).

Conform calculelor, avem nevoie de un cuplu de 4.7[N.m] pentru a mișca ansamblul. Am ales un motor standard NEMA 34 trifazat, cu următoarele specificații semnificative:

Tip motor: cu magnet permanent;

Unghi de pas: 1.2°;

Cuplu static: 6 [N.m];

Tip comadă: microstep (micropași);

Motorul are șase fire, câte două pentru fiecare fază, acestea se înserieriază conform figurii 3.2.7.

Există posibilitatea ca cuplul de menținere al motorului să fie insuficient pentru a menține axul pe loc la eforturi mai mari, de aceea este dotat cu un sistem de frânare electromagnetică, montat pe partea din spate a carcasei. În starea nealimentată, frâna este acționată, degajarea acesteia se realizează prin alimentarea cu 24 [V] tensiune continuă. Pentru a comanda degajarea frânelor, se folosește un simplu circuit compus din trei relee electromagnetice, ale căror bobine se conectează în serie cu câte o fază a motoarelor(Fig. 3.2.8.). Prin măsurători am realizat că la funcționarea motorului, între oricare fază a acestuia și borna negativă a driverului apare o tensiune de aproximativ 12 [V]. Releul trebuie să îndeplinească două condiții importante: tensiunea nominala bobinei electromagnetice, Ub ≥12 [V]; tensiunea comutată, Uc ≥ 24 [V]; curentul comutat, Ic ≥ 0.8 [A] (valoarea măsurată al curentului absorbit de frână în timpul funcționării).

Releul ales: Ub =12 [V]; Uc =24 [V]; Ic =8 [A].

3.3. Drivere MPP: știm despre motoarele pas cu pas că nu pot funcționa prin simpla conectare la o sursă de alimentare, ci necesită folosirea unui circuit special conceput pentru acest scop numit driver. Driver-ul este comandat de un controller.

3.3.1. Generalități:

Un driver în sine, nu este capabil de a porni motorul, necesită două semnale de la controller: cel de pas (STEP sau PUL), și cel de direcție (DIR). Acestea sunt semnale logice- logic high(+5V) și logic low(gnd sa 0V). În cazul direcției, high și low semnifică direcția de rotație(orar sau antiorar). În cazul pulsului însă, tranziția de la low la high, sau invers, provoacă rotirea axului cu un pas. Alegem driver-ul în funcție de tipul motorului care trebuie pus în funcțiune.

3.3.2. Alegerea driver-ului:

Alegem driver-ul în funcție de tipul motorului care trebuie pus în funcțiune. În principiu se alege în funcție de: tensiunea de alimentare, numărul de faze și modul de comandă al motorului. În cazul de față, motorul se alimentează cu 24 [V], este trifazat și se comandă prin metoda microstep. Așadar, se alege un driver universal microstep, cu tensiunea de alimentare de la 20-60 [V], trifazat(Fig. 3.3.1.).

Este un driver trifazat digital, bazat pe un procesor DSP pe 32 biți, capabil să controleze cu mare precizie o mare diversitate de motoare pas cu pas trifazate. Este destinat utilizării în domeniul de automatică, unde este necesară controlul precis, fără vibrații și fără zgomote. Este dotat cu protecție la supratensiune, subtensiune și supracurent.

3.3.3. Configurația bornelor:

Bornele de intrare Signal sunt destinate pentru semnalele de control, care sunt următoarele:

DIR-, DIR+: semnale de direcție;

PUL-, Pul+: semnale de impuls;

ENA-, ENA+: aceste borne nu au niciun rol în configurația actuală, deci se lasă neconectate.

Bornele High Voltage sunt cele pentru conectarea motorului și a alimentării:

U, V, W: fazele motorului;

AC(x2): alimentarea cu 24 [V] c.c. sau 20~60 [V] c.a.

Întrerupătoarele de tip dip-switch Pa Setting: cu ajutorul acestor intrerupătoare se reglează valoarea curentului(Tab. 3.3.1.) de alimentare și raportul pulse/rev- numărul de pași dintr-o rotație completă(Tab. 3.3.2.).

3.3.4. Modul de conactare la interfață: