Introducere……4 [306628]

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………4

Partea I- Date generale din literatura de specialitate……………………………………………………….5

I.1. Definiție dermatită……………………………………………………………………………………..5

I.2. Faze evolutive……………………………………………………………………………………………5

I.3. Forme clinice…………………………………………………………………………………………….5

I.4. [anonimizat]………………………………………………………………………….6

I.5. Clasificarea dermatitelor după regiunea topografică……………………………………….7

I.6. Clasificare etiopatogenică……………………………………………………………………………7

I.7. Complicațiile……………………………………………………………………………………………23

I.8. Diagnosticul diferențial……………………………………………………………………………..23

I.9. Tratamentul………………………………………………………………………………………………23

Partea a II-a- Studiu personal………………………………………………………………………………………27

II.1. Obiectivele cercetării………………………………………………………………………………..27

II.2. Material și metodă……………………………………………………………………………………27

II.3. Rezultatele cercetării………………………………………………………………………………..28

II.4. Discuții…………………………………………………………………………………………………..44

II.5. Concluzii………………………………………………………………………………………………..45

II.6. Cazuri clinice………………………………………………………………………………………….46

Listă de abrevieri și acronime……………………………………………………………………………………..85

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………86

“A îngriji, a asculta, a însoți în vindecarea suferințelor sau în moarte, a reda maximul de autonomie a [anonimizat]-și o viață activă și a [anonimizat], cea mai umană dintre arte.”

Virginia Henderson

Introducere

Dermatita este o [anonimizat], [anonimizat], afectând 1-2% din populația globului. [41] [anonimizat], [anonimizat], somnul, ocupația, chiar pot conduce la pierderea locului de muncă. [anonimizat] a [anonimizat], statură redusă și dureri de cap. [5]

Unul din zece persoane este afectat la un moment dat de dermatită, [34] [anonimizat] copiii cât și la adulți. Există mai multe tipuri de dermatită cum ar fi dermtita de contact alergică, iritativă, atopică, numulară, dishidrozică, microbiană, seboreică, de stază, asteatotică cu simptomatologie asemănătoare. Pe lângă simptomele dermatitei precum pruritul, eritemul, vezicule, exudație, cruste, descumare, fiecare dintre aceste tipuri de dermatite se pot suprainfecta prin colonizarea bacteriilor.

Dermatita are o tendință la extindere, recidivare și chiar cronicizare, iar cauzele sunt multiple, atât endogene, cât și exogene.

Principalele obiective ale acestui studiu au fost de a stabili: frecvența tipurilor de dermatită, rata în funcție de gen, influența mediului de proveniență în apariția dermatitelor, prevalența recidivelor, durata medie de spitalizare în funcție de tipul de dermatită, rata agenților patogeni la pacienți cu dermatită microbiană, localizarea în funcție de tipul de dermatită.

Capitolul I al lucrării conține date generale din literatura de specialitate privind faze evolutive, forme clinice, clasificare clinico-evolutivă, clasificare după regiunea topografică, clasificare etiopatogenică, complicațiile, diagnosticul diferențial și tratamentul.

Capitolul II al lucrării cuprinde studiului personal, în care sunt prezentate obiectivele lucrării, prezentarea cazurilor clinice, rezultate, discuții, concluziile acestui studiu.

Capitolul I-Date generale din literatura de specialitate

I.1. Definiție

Dermatita (eczema) este un sindrom inflamator cutanat, care evoluează în puseuri. Se caracterizează prin mai multe faze: eritem, veziculație, exsudație, crustificare, descuamare, uneori lichenificare. Are caracter evolutiv recidivant. [22]

I.2. Faze evolutive

Faza eritematoasă: se caracterizează prin placard eritematos, pruriginos și edem discret.

Faza veziculoasă: se manifestă prin placă acoperită de vezicule proeminente, apărute în pusee, cu conținut serocitrin sau lichid clar, uneori confluate în bule.

Faza de zemuire sau exsudație: veziculele se rup spontan sau după scărpinat, iar pe suprafața placardului se constituie picături de lichid clare și rezultă un aspect umed.

Faza de crustificare: se manifestă prin uscarea exsudatului și alcătuirea crustelor gălbui.

Faza de descuamare: este caracterizată prin scuame alb-cenușii, uscate care acoperă un tegument lucios și neted, de culoare roșie, urmat de vindecare fără cicatrice în câteva zile sau câteva săptămâni. [18, 41]

I.3. Forme clinice

a. Dermatita vulgară

Este forma comună de dermatită. Erupția se manifestă prin placarde și plăci eritemato-veziculoase și pruriginoase de diferite mărimi, multiple sau unice, cu margini imprecis delimitate. Este localizată frecvent pe membre (fața dorsală a picioarelor și mâinilor, brațele, antebrațele, gambele), plici, extremitatea cefalică (gâtul, pielea capului, periauricular, periorbitară, regiunea malară), organele genitale, și mai puțin frecvent pot apărea pe trunchi. Erupția se localizează de obicei simetric, dar câteodată se poate generaliza, manifestându-se prin stare eritrodermică. [18]

Dermatita vulgară poate fi:

Dermatită keratozică cu localizare la nivelul plantelor și a palmelor, apare ca un strat cornos hipertrofiat marcat, cu producerea unei descuamații lamelare și fisuri.

Dermatită rubrum, localizată de obicei pe față și la organele genitale. Clinic se caracterizează prin eritem intens, edem, care apare în principal la nivelul tegumentelor laxe (buze, pleoape), schimbând fizionomia.

Dermatită piodermizată, care este o formă complicată a dermatitei, datorită suprainfecției cu germeni piogeni. Aspectul clinic se caracterizează prin pustulizarea veziculelor și apariția crustelor melicerice, cu accentuarea edemului și a eritemului.

Dermatită lichenificată: apare în situația evoluției cronice, cu leziuni pruriginoase, caracterizată prin tegumente îngroșate, cenușii, indurate, cu accentuarea cadrilajului pielii.

Dermatită fisurată: este o dermatită vulgară rară, care se poate întâlni, în primul rând, la vârstnici. Localizarea se află la nivelul membrelor și se manifestă prin placarde uscate, cu descuamație furfuracee și fisuri. [18]

b. Dermatita papulo-veziculoasă

Este o dermatită foarte pruriginoasă, caracterizată prin erupție constituită din papule centrate de o veziculă. Veziculele pot fi unice sau grupate în buchet, de diferite dimensiuni, cu exulcerații, cruste și scuame. Regiunile afectate sunt dosul mâinilor, fețele de extensie ale membrelor, gâtul. [18, 43]

c. Dermatita numulară

Se caracterizează prin plăci eritematos ovalare sau rotunde, cu aspectul unei monede, care sunt net delimitate, cu diametrul între 1-10 centimetri. Sediul de elecție se află mai ales pe dosul mâinilor și picioarelor, câteodată pe antebrațe, gambe și rareori pe trunchi. Evoluția este similară cu cea a eczemei vulgare (eritemato-veziculo-erozivo-crusto-scuamos). [18]

I.4. Clasificare clinico-evolutivă

Dermatita acută: debutează brusc cu vezicule aranjate pe plăci și placarde eritematoase, pruriginoase, cu limite imprecise. Veziculele, prin spargere, lasă o suprafață zemuindă, cu picături de lichid clar.

Dermatita subacută: placardele eritematoase sunt acoperite de cruste și scuame. [41]

Dermatita cronică:

dermatita uscată se caracterizează prin placarde eritematoase, pruriginoase, imprecis delimitate, învelite de scuame groase, furfuracee și uscate.

dermatita lichenificată se caracterizează prin persistența leziunilor și îngroșarea, infiltrarea tegumentelor, cu accentuarea cadrilajului natural. [22]

I.5. Clasificarea dermatitelor după regiunea topografică

Dermatita picioarelor este cel mai des de cauză microbiană și micotică.

Dermatita areolelor mamare apare frecvent ca o complicație cauzată de prurigo acarian sau poate fi de cauză microbiană, în principal în perioada alăptării.

Dermatita pliurilor are în general etiologie micotică (în primul rând candidozică) și microbiană.

Dermatita mâinilor este adesea de natură alergică, câteodată profesională, micotică sau microbiană.

Dermatita pielii capului cu dispoziție mare la suprainfecție.

Dermatita retroauricular sau a conductului auditiv extern este frecvent o dermatită microbiană streptococică.

Dermatita cefei se dezvoltă deseori spre lichenificare.

Dermatita feței: sunt luate în considerare o posibilă fotosensibilizare, contactul cu medicamente alergizante sau produse cosmetice. Clinic se manifestă prin edem, eritem difuz, însoțit de papulo-vezicule, apoi exulcerații cu cruste și scuame. Leziunile apărute sunt discret pruriginoase. Se pot localiza doar pe o zonă limitată sau la întreaga față. [18]

I.6. Clasificare etiopatogenică

1. Dermatite exogene

Dermatita de contact are două forme: alergică care reprezintă 20% și iritativă care reprezintă 80% dintre cazuri. [15]

Dermatita de contact alergică (Fig.I.6.1)

Fig.I.6.1 Dermatita de contact alergică pe buze provocată de utilizarea rujului [57]

Apare datorită hipersensibilizării mediată celular, declanșată prin intrarea în piele a unei substanțe exogene față de care organismul este sensibilizat. Manifestările sunt absente la prima expunere la alergen, deoarece este necesară faza de sensibilizare (inducție) care durează 5-7 zile, dar se manifestă în 24-48 de ore după reexpunerea la acesta. Dermatita de contact alergică apare doar la o parte din persoanele venite în contact cu alergenul respectiv și anume la cele cu potențial sensibilizat. Sunt factori care favorizează hipersensibilizarea: climatul (umiditatea, temperatura, vântul), sexul feminin, transpirații excesive, nerespectarea măsurilor de igienă, anumite dermatoze (infecții cutanate, dishidroza, atopia, psoriazis).

Erupția este pruriginoasă, și se manifestă sub formă de edem, eritem, vezicule, și ulterior prin exudație. Se poate localiza la locul de contact sau se poate extinde în vecinătate sau la distanță. Evitarea alergenului conduce la vindecarea dermatitei în 7-15 zile fără cicatrice, dar se poate croniciza dacă alergenul nu este înlăturat. [41]

Factorii determinanți sunt:

Metale: nichel, crom, cobalt din bijuterii, catarame de metal, gablonțuri, nasturi metalici.

Cauciuc (mănuși de cauciuc), latexul, masele plastice.

Detergenți, substanțe chimice.

Vegetale: legume (pătrunjel, morcovi, roșii, usturoi, extracte vegetale, hrean, ceapă), fructe (lămâi, zmeură, portocale), flori (crizanteme, primule, lalele).

Medicamente (antibiotice, anestezice locale, antifungice, sulfamide).

Ciment.

Cosmetice: lac de unghii, parfumuri, deodorante, excipienți, șampoane, parafenilendiamina (coloranți pentru păr), balsamul de Peru (roșu de buze, creme). [35]

Substanțe fotoalergene (dermatita de contact fotoalergică apare când o substanță devine sensibilizată numai ce suferă modificări structurale declanșate de expunere la lumina ultravioletă) [52]

Anumite localizări ale dermatitei au o valoare diagnostică, astfel:

Frunte: măști, pălării, vopsele de păr

Scalp: ornamente de păr, produse cosmetice

Pleoape: lentile de contact, cosmetice, produse oftalmice

Mucoasă: pastă de dinți, lucrări dentare, gumă de mestecat, alimente

Urechi: bijuterii, aparate auditive, picături otice

Față: măști faciale, produse cosmetice, loțiuni, aeroalergeni

Gât: cosmetice, bijuterii, textile

Torace: textile, accesorii metalie, fermoare, cosmetice

Axilă: textile, antiperspirante

Palme: mănuși, creme, expunere profesională, textile

Membre superioare: textile, cosmetice, bijuterii

Membre inferioare: cosmetice, textile, suprafețe umede

Plante: pantofi

Organe genitale: spermicide, cosmetice, prezervativ

Regiunea perianală: dezinfectante, tratamente antihemoroidale [51]

Dermatita de contact ortoergică sau iritativă (Fig.I.6.2)

Fig.I.6.2 Dermatita de contact iritantă acută pe mână datorită unui solvent industrial [57]

Este consecința acțiunii iritante directe a unei substanțe chimice sau fizice cu efect distructiv asupra funcției de barieră a pielii, fără intervenția mecanismelor imunologice. Erupția apare la persoanele care vin în contact cu agentul iritant, chiar de la primul contact, dar uneori deoarece iritanții sunt mai slabi, necesită o expunere prelungită pentru a produce dermatită. Manifestările clinice depind de concentrația și tipul agentului iritant, de durata contactului cu substanța, de regiunea cutanată, de grosimea stratului cornos. Cea mai frecventă localizare este pe mâini și pe antebrațe. Leziunile apar la locul de contact, asociate cu senzație de arsură. Dacă concentrația iritanților este crescută pot forma leziuni buloase și necroză. [51, 57]

Dermatita de contact iritativă poate fi:

Acută: manifestată prin eritem, flictene, și câteodată necroze rezultate prin contact cu săruri concentrate, baze, acizi.

Cronică: pielea devine uscată și fisurată. Apare datorită expunerii repetate la factori cu efect iritativ redus precum gudron de huilă, petrol, hidrocarburi clorinate, ciment, var, detergenți anionici. [41]

După îndepărtarea iritanțiilor, leziunile se vindecă de obicei în două săptămâni. În cazuri cronice vindecarea poate dura șase săptămâni sau mai mult. [57]

Dermatita de contact iritativă este cea mai frecventă dermatită profesională. Persoanele cele mai expuse sunt cele care lucrează în domeniile: coafori, cosmeticieni, servicii medicale, dentare și veterinare, menaj, agricultură, florărie, forestiere, horticultură, imprimare, pictură, construcție, inginerie mecanică, prelucrarea metalelor. Persoanele cu pielea deschisă și uscată sunt mai vulnerabile. Cei cu dermatită atopică în prezent sau în antecedente au risc dublat de a dezvolta dermatite iritante ale mâinii. [1, 57]

Dermatita profesională este determinată de interacțiunea a două grupuri de factori:

Cauze indirecte precum vârsta, sexul, rasa, antecedente morbide și bolile concomitente (dermatoza preexistentă), factorii de mediu precum climatul (umiditatea, temperatura), accesul ușor la igienă și curățenie;

Cauzele directe sunt agenții biologici, chimici, fizici sau mecanici prezenți în mediul de lucru, care acționează direct asupra pielii și cauzează dermatită profesională sau pot agrava dermatoza preexistentă. [3]

Cei mai frecvenți agenți iritanți / toxici sunt:

Săpunuri, detergenți

Acizi și alcalini: acid fluorhidric, oxid de etilină, ciment, fenol, fosfor, acid cromic, săruri metalice.

Solvenți industriali: solvenți de gudron de cărbune, hidrocarburi clorurate, petrol, etilenglicol, solvenți cu alcool, terebentină, acetonă, eter etilic, dioxid de carbon, stiren, dioxant.

Plante: muștar negru, piper, urzică

Altele: lână, fibră de sticlă, țesături ignifuge, îmbrăcăminte sintetică brută [57]

Tabel I.6.1. Comparație între dermatita de contact alergică și iritativă.

Testele epicutane sunt folosite pentru a detecta alergenul incriminat. Alergenele se aplică pe spatele pacientului. Se colectează rezultatul la 48 de ore, dar se citește la 30 de minute, după îndepărtarea testului. Se recitește la 72 ore și la 96 ore. Reacțiile fals-negative se evită prin suspendarea anti-H1 cu 3 zile, Ketotifenul cu 4 săptămâni și dermatocorticoizii cu 15 zile înaintea testului.

Trusa europeană include 23 de alergene (balsam de Peru, bicarbonat de potasiu, cauciuc negru, sulfat de neomicină, alcool de lanolină, clorură de cobalt, rezine epoxi, formaldehidă, sulfat de nichel). Dacă testul alergologic este negativ, se efectuează teste cu substanțe care sunt presupus alergizante. [41]

Diferențierea dermatitei de contact alergică de cea iritativă și de cea atopică a mâinilor este dificilă de multe ori. [51]

2. Dermatita endogenă (constituțională)

În cadrul dermatitei endogene apare dermatita atopică. Aceasta este o afecțiune care reprezintă ansamblul manifestărilor cutanate care apar la persoanele cu predispoziție genetică de a dezvolta și alte afecțiuni alergice: rinită alergică, urticaria, astm bronșic, conjunctivită alergică. [22], afectând atât femeile cât și bărbații în mod egal. [6]

În ultimii 10-20 ani, în Europa, Australia, Japonia, numărul bolnavilor cu dermatită atopică este de 2-3 ori mai mare, din cauza:

introducerii alimentelor noi: arahide, fructe exotice etc.

creșterii igienei concomitent cu folosirea crescută de săpunuri, detergenți, care au efect agresiv asupra tegumentului

mame fumătoare

poluării atmosferei

acumulării alergenilor la domiciliu (câini, pisici, acarieni)

utilizării aditivilor nutriționali chimici

expunerii mai scăzute la infecții. Prin folosirea des a antibioticelor, curățenia exagerată, vaccinările multiple, au scăzut infecțiile în copilărie, dar incidența dermatitei atopice și a astmului a crescut. [41]

Epidemiologia dermatitei atopice debutează în primul an de viață la 60%, după vârsta de 5 ani la 30%, între 6-20 ani la 10% și rar la vârsta adultă. [57] Aproximativ 5-20% dintre copiii din întreaga lume suferă de dermatită atopică. [32]

Etiopatogenia este insuficient descifrată și foarte complexă, având mai mulți factori declanșatori:

Factori genetici: 2/3 din persoane afectate au rudă de gradul I cu dermatită atopică, rinită alergică sau astm bronșic. [51] Riscul ca un copil dezvolte dermatită atopică este mai crescut dacă mama are istoric de atopie. [39]

Factori imunologici: activarea intensă a limfocitelor T helpler 2, cu creșterea sintezei de IL4, astfel apare hiperproducție de IgE, paralel cu scăderea activității celulelor “natural killer” și a limfocitelor T supresoare.

Factorii de mediu: microorganisme (stafilococ aureu, candida, pitiposporum ovale), iritanți de contact, alergeni, pneumoalergeni (polen, scuame animale, acarieni, praf de casă), medicamentele (beta-lactamine, neomicină, sulfamide, corticoizi), trofalergene (nichel, crom, cobalt), alimente (ouă, pește, lapte,soia, nuci), elemente climatice. [51]

Factori psihologici: stresul poate declanșa, întreține sau agrava dermatitele atopice. [13, 41]

Caracteristicile clinice sunt: eritem, papule sau papulo-vezicule, zone eczematoase cu cruste, excoriație și lichenificare, uscarea pielii, hiper- sau hipopigmentare, suprainfecție. [30]

Forme clinice:

Dermatita atopică infantilă (Fig.I.6.3)

Fig.I.6.3 Dermatită atopică infantilă [57]

Este cea mai frecventă boală cronică a pielii la copii, afectând copii sub vârsta de 2 ani [50], care debutează la 3 luni de viață. Se caracterizează prin erupții pruriginoase, sub forme de eritem, papulo-vezicule, exudative, crustoase. Se localizează mai ales la nivelul feței (obraji, menton, frunte), dar și pe gât, pliuri retroauriculare și scalp, pe tunchi și membre. Evoluția este influențată de modificări climatice, prezența infecțiilor respiratorii, apariția dentiției. Xeroza cutanată poate să apară spre sfârșitul perioadei. La mai puțin de 50% din copiii afectați, dermatita dispare spontan până 1,5-2 ani. [22]

Dermatită atopică juvenilă (Fig.I.6.4)

Fig.I.6.4 Dermatită atopică juvenilă [57]

Poate să apară de novo sau prin continuarea dermatitei din faza precedentă. Afectează mai ales zonele de flexie (fosa poplitee, plica cotului, articulația pumnului), regiunea laterocervicală, regiunea cefei, dosul mâinilor și picioarelor. Copilul prezintă placarde pruriginoase, cu tendință la lichenificare, urmat de suprainfecții și excoriații apărute prin grataj. [41]

Copiii pot prezenta manifestări atopice atipice: hiperkeratoza și pigmentarea coatelor, genunchilor, papule foliculare keratozice, pulpita fisurară și keratozică a degetelor de la mâini, conjunctivită, dermatoza plantară, pliul mongolian, semnul Hertoghe. Complicațiile severe precum cataracta, eritrodermizarea și moartea subită sunt rare. Se asociază frecvent cu migrenă, ihtioză, peladă, sindroame congenitale (sindromul Netherton, sindromul Wiskott-Aldrich) [19]

Evoluția este cronică, dar se poate ameliora în perioadele de vară. Tegumentul devine uscat (xeroza cutanată), palid, impunând aplicarea emolientelor în perioadele de iarnă. [51] Aceasta forme clinice pot persista până la vârsta adultă sau poate să dispară în jurul vârstei de 7 ani.

Dermatita atopică a adultului (Fig.I.6.5)

Fig.I.6.5 Dermatită atopică a adultului [57]

7-10% din dermatita atopică a copilului continuă și la vârsta adultă, în 10-15% din cazuri apare după vârsta de 15 ani și în 5% din cazuri după vârsta de 40 ani. Se caracterizează prin localizări simetrice pe față, centura scapulară, gât, dosul mâinilor, zonele flexurale ale articulațiilor mari, sub formă de leziuni foarte pruriginoase, lichenificate, înconjurate de papule de dimensiuni diferite, infiltrate și frecvent excoriate. Pielea devine uscată. [41]

Pacienții cu dermatită atopică mai pot avea manifetări, precum: keratoză pilară, xeroză cutanată, dermatită cronică mamelonară, tegumente palide, buze uscate, pitiriazisul alb la nivelul feței, hiperliniaritate palmară, manifestări oculare (la pleoapa inferioară apare pliu suplimentar, keratoconus, pigmentare periorbitală, cataractă subcapsulară). La atopici reacțiile alergice din cauza alimentelor, medicamentelor, înțepăturilor de insecte apar mai frecvent. [41]

Criteriile United Kingdom Working Party pentru determinarea diagnosticului dermatitei atopice sunt:

Criteriul obligatoriu este dermatoză pruriginoasă care se asociează cu minim trei criterii enumerate mai jos:

antecedente personale de dermatită la nivelul pliurilor de flexiune, precum pliurile poplitee și a antebrațelor, gât, regiunea anterioară a gleznei și/sau pe obraji la copilul de vârstă sub 10 ani;

antecedente de xeroză în ultimul an;

antecedente personale de astm sau ferbră de fân, sau antecedente de dermatită atopică, rinită alergică sau astm la o rudă de gradul I a unui cupil sub patru ani;

dermatita marilor pliuri sau dermatita frunții, obrajilor și convexitatea membrelor la copilul sub 4 ani;

apariția semnelor cutanate înainte de 2 ani (criteriul este folosit peste 4 ani). [28]

Evoluția dermatitei atopice:

Dermatita atopică a sugarului se poate descrie sub forme extinse, dar în majoritatea cazurilor are o evoluție spontană prin remitere completă. La sugari și copii mici, erupțiile dentare și infecțiile respiratorii pot cauza un puseu de dermatită atopică. Formele din copilărie pot să reapară la vârsta adolescenței și la vîrsta adultă tânără. Puseurile și pruritul intens pot fi declanșate prin hipersecreție sudorală apărute din cauza emoțiilor, căldurii, exercițiul fizic, îmbrăcăminte) la orice vârstă. Sunt și factori agravanți a dermatitei atopice, precum solvenți lipidici și lâna. Exacerbarea și declanșarea se poate produce prin ingerarea alergenelor alimentare, dar restricția excesică a regimului alimetar la copii, poate declanșa subdezvoltarea staturo-ponderală.

Leziunile din dermatită atopică ale sugarului și copilului mic dispar la vârsta de 4-5 ani în 70% din cazuri.

În 90% din persoanele afectate de dermatită atopică se constituie forme benigne. Formele severe pot persista și la vârsta adultă. [41]

Complicațiile dermatitei atopice:

În orice stadiu pot apărea suprainfectarea cu infecții bacteriene (stafilococ aureu), virale sau micotice. Alte complicații care pot să apară sunt: sensibilizare la medicamente, eritrodermizare, întârziere de creștere datorită restricțiilor alimentare sau a corticoterapiei. [41] Prin aplicarea topicelor de timp îndelungat poate apărea dermatită de contact datorită sensibilizării.

3. Dermatite mixte (exo- și endogene)

Acest grup de dermatită include afecțiunile cutanate eczematoase, declanșate atât factorii externi, cât și interni.

Dermatita numulară (Fig.I.6.6)

Fig.I.6.6 Dermatită numulară a piciorului [30]

Apare mai frecnevtă la sexul masculin între 55-65 de ani, între 15-25 de ani la femei [41], și rar la copii. [22]

Etiopatogenia este de obicei necunoscută. Factori incriminatori sunt: traumatismelor chimice și fizice, colonizarea bacteriană, terenului genetic, medicamentelor. [41]

Manifestări clinice: se manifestă prin plăci de forme rotund-ovalare sau formă de monedă, de mărimi diferite (până la 5 cm sau mai mult), bine delimitate, cu papulo-vezicule pe bază eritematoase. Se localizează pe membrele superioare, inferioare și pe trunchi. Este mai frecvent întălnită în luniile de iarnă. Leziunile pot dura de la săptămâni la luni. Evoluția are tendință la cronicizare. [22, 57]

Dishidroza și dermatita dishidrozică (Fig.I.6.7)

Fig.I.6.7 Dermatită dishidrotică [57]

Este o dermatită relativ frecventă, apărută la aduți între 20-40 de ani, care afectează palma, fețele laterale ale degetelor și planta. [2]

Etiopatogenia este de obicei idiopatică, iar factorii incriminați pot fi:

tulburările secreției sudorale

stres

iritanți primari

sensibilizare la focare infecțioase

sensibilizare endogenă (cobalt, nichel, crom)

alergie medicamentoasă (aspirină, produși iodați)

maninesfări de tip ide (la un focar micotic)

manifestare atopică. [41]

Manifestări clinice: se localizează simetric pe laturile degetelor sau pe întreaga plantă și palmă, manifestată prin erupție cu vezicule și bule, care conțin un lichid clar, neavând reacție inflamatorie în jur. Termenul de dermatită dishidrozică se utilizează dacă leziunile evoluează pe un fond eritemato-scuamos. Are caracter pruriginos, asociat de senzație de arsură. Intensitatea erupțiilor diferă de la un individ la altul. Se poate vindeca spontan cu descuamare în 2-3 săptămâni. Recurențele apar des, care pot dura luni sau ani. Suprainfecțiile secundare sunt frecvente. Dermatita dishidrozică are caracter sezonier, puseurile apărând mai ales primăvara și toamna. [18, 22]

Dermatita microbiană (dermatită infecțioasă) (Fig.I.6.8)

Fig.I.6.8 Dermatită infecíoasă [30]

Este o dermatită cauzată prezenței microorganismelor sau a produșilor acestora. [22]

Există factori favorizanți care intervin în apariția dermatitei microbiene cum ar fi: teren seboreic, umiditate, tulburări de circulatorii, absența igienei. [41] Sunt și cazuri de dermatită microbiană prin sensibilizare la microorganisme dintr-un focar infecțios de la distanță (focare microbiene dentare). [51]

Manifestările clinice sunt caracterizate prin eritem, zemuire, placarde cu vezicule și/sau pustule, respectiv cruste. Se localizează frecvent în jurul plăgilor infectate (dermatita paratraumatică), a leziunilor exudative, a ulcerelor de gambă. [18]

Diagnosticul diferențial al dermatitei infecțioase trebuie diferențiat de dermatita suprainfectată, care înseamnă suprainfecția secundară a unei dermatite de altă etiologie. Diferențierea este dificil de executat clinic, iar câteodată cele două pot coexista. [22]

Dermatita seboreică (dermatită pitirosporică) (Fig.I.6.9)

Fig.I.6.9 Dermatită seboreică [30]

Reprezintă o dermatoză eritemato-scuamoasă foarte frecventă, care apare mai ales la adolescenți și la adulți, de sex masculin, la nivelul regiunilor bogate în glande sebacee (scalpul, fața, torace, pliuri). [19]

Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale pielii, afectând aproximativ 11,6% din populația generală și până la 70% dintre sugari în primele trei luni de viață. În rândul adulților, incidența maximă se află în a treia și a patra decadă a vieții. [8]. Bărbații sunt afectați mai frecvent decât femeile (3% față de 2,6%) la toate grupele de vârstă, sugerând că dermatita seboreică poate fi asociată cu hormoni sexuali, cum ar fi androgeni. [11] Apare și mai frecvent la pacienții cu boală Parkinson și la pacienții tratați cu anumite medicamente psihotrope cum ar fi haloperidol decanoat, litiu, buspirone și clorpromazină. [8]

Etiologia afecțiunii este neclarificată. Următorii factori sunt implicați în apariția dermatitei seboreice: compoziția sebumului, germeni (Pytirosporum ovale, Corynebacterium acnes, stafilococul alb), factori hormonali, alcoolismul, stresul, oboseala, afecțiuni neuropsihice (boala Parkinson, schizofrenia), infecția HIV/SIDA, predispoziția genetică, răspuns imunitar scăzut. [41]

Dermatita seboreică a adultului:

Aspectul clinic este caracterizat prin apariția de plăci roz-gălbui, roz-palid, rareori roșu-viu, de mărime medie, cu margini nete sau prost delimitate, care sunt acoperite de scuame, care pot fi fine, grăsoase și furfurice. Poate fi moderat pruriginos sau deloc. Se poate localiza la nivelul scalpului, zona sprâncenelor și intersprâncenară, conductul auditiv extern, regiunea retroauriculară, regiunea peribucală, șanțurile nazogeniene, regiunile ombilicale, zona interscapulară, presternală, mucoasa balano-prepuțială și pliurile mari. [19]

Leziunile la nivelul scalpului, se caracterizează prin mătreață și în timp, se manifestă prin eritem perifolicular, apoi apar leziuni în plăci sau placarde eritemato-scuamoase, cu scuame de aspect grăsos, confluate sau izolate, care în evoluție depășesc cu 1-2 cm liziera pielii păroase, pe pielea frunții, laterocervical și regiunea retro- și periauricular. [19, 41]

La nivelul feței, se manifestă prin aparația plăcilor eritematoase, învelite de scuame groase, care afecteză regiunea peribucală, șanțurile nazolabiale, sprâncenele și zona intersprâncenoasă. [41] La marginile libere ale pleoapelor, pot prezenta o blefaro-conjunctivită, rebelă la tratament, caracterizată prin depozite scuamo-crustoase, grăsoase pe cili. [19]

În regiunea toracică, se localizează interscapulovertebral și presternal. [51] Aspectul clinic se caracterizează prin plăci (grupate sau solitare) sau placard cu margini policiclice, bine delimitate. [19]

Pe semimucoasa glandului în general este neobservată, apărând prin roșeață discretă, moderat pruriginoasă. După spălarea și uscarea regiunii se poate observa o descuamație foarte fină, greu perceptabilă. [19]

La nivelul flexurilor apar plăci eritematoase, uneori fisurate, bine delimitate, care sunt acoperite de scuame grase. În cazul suprainfecției secundare, leziunile se pot extinde dincolo de regiunea pliului. [22]

Evoluția dermatitei seboreice este cronică, cu perioade de remisiune de durată diferită. [19]

Dermatita seboreică a nou-născutului și sugarului:

Apare în pimele trei luni după naștere și are două forme clinice: [51]

a. Forma comună este caracterizată prin placarde eritemato-scuamoas, de culoare roz-gălbui, învelite cu scuame fine, grăsoase, cu localizare la nivelul gâtului, capului, în zona fesieră și în regiunile pliurilor inghinale. În timp pot apărea extinderea placardelor, iar pe restul trunchiului pot manifesta plăci mici. Etiopatogenie este necunoscută, factorii declanșatori putând fi: Pitirosporum ovale, candidoze intestinale

b. Forma generalizată (eritrodermia Leiner-Moussous) se produce prin generalizarea primei forme sau se poate instala de la început. Copilul devine agitat, prezintă diaree, vărsăruri, asociate cu febră, anemie și chiar anorexie. [19]

e. Dermatita de stază (dermatită varicoasă, dermatită gravitațională) (Fig.I.6.10)

Fig.I.6.10 Dermatită garvitațională [30]

Apare mai frecvent la femei de vârstă medie, deoarece incidența insuficienței circulatorie venoase apare mai des. Este secundară hipertensiunii venoase, apărute din diverse cauze (displazie vasculară congenitală, varice ale sistmului venos superficial, posttrombotică). [42] Folosirea diverselor topice, contactul cu secrețiile ulcerului și suprainfecția bacteriană favorizează apariția dermatitei de stază. [22]

Procesele patogenetice care conduc la producerea dermatitei de stază sunt:

Faza I: de decompensare a circulației venoase, care conduce la instalarea flebohipertoniei.

Faza II: de afectare a microcirculației cutanate de către flebohipertonie urată de manifestări ale leziunilor trofice cutanate.

Întotdeauna dermatita de stază se manifestă prin succesiunea celor două faze. Leziunile venoase (faza I) pot preceda apariția leziunilor trofice cutanate (faza II) cu mulți ani. [12]

Manifestări clinice: localizarea leziunilor se află mai ales la nivelul gambelor. Se manifestată prin plăci eritematoase, exudative, apoi scuamoase și crustoase, asociată cu prurit. Poate apărea și alte manifestări, precum: edem, dilatații varicoase, ulcerații, atrofie albă. Microtraumatismele, pruritul și fricțiunile au efect de întreținere. [22]

Dermatita asteatotică (Dermatită fisurată) (Fig.I.6.11)

Fig.I.6.11 Dermatită asteatotică [57]

Este o dermatita care afectează mai ales vârstnicii. Apare prin reducerea filmului hidrolipitic la nivelul suprafeței tegumentului. [51]

Factorii declanșatori sunt: factori climatici (mediul rece, uscat), scăderea filmului hidrolipidic, uscăciunea tegumentului, spălatul frecvent, afecțiuni sistemice (boli hepatice, diabet, boli renale). [28, 41] Alți factori care contribuie sunt utilizarea de diuretice și hipotiroidismul. Mulți care dezvoltă eczeme asteatotice la vârste înaintate au avut întotdeauna o piele uscată și o tendință de a dezvolta acest tip de dermatită. [56]

Manifestări clinice: Localizarea predomină pe membrele inferioare, brațe și mâini. Aspectul clinic debutează cu prurit accentuat, tegumentul devine eritematos și uscat, acoperit de scuame ihtioziforme. Localizările pe pulpele degetelor și pe gambe, epidermul are aplecare la fisurare. În timp, leziunile pot deveni chiar dureroase. Evoluția este cronică, cu remisiuni și exacerbări. [22]

I.7. Complicațiile

Formele severe de dermatită afectează calitatea vieții. Simptomele pot influența activitățile zilnice, activitățile sportive, viața sexuală, munca, chiar pot conduce la pierderea locului de muncă. Pruritul intens perturbă somnul pacientului, sau dacă afectează copilul, în aceași timp influențează și viața familiei. La copiii cu dermatită atopică, tulburările de somn sunt asociate cu rate mai mari de dezvoltare a tulburării de atenție / hiperactivitate, dureri de cap și statură redusă. [5]

Toate tipurile de dermatite se pot complica cu infecții prin colonizarea bacteriilor, dar cele mai grave forme de infecție apar în dermatita atopică, seboreică și numulară. [28]

Tratamentul local poate cauza diseminare datorită reacțiilor alergice. [5,28]

I.8. Diagnosticul diferențial

Se face mai ales în comparație cu alte boli dermatologice care au aspect asemănător. Dermatitele sunt pruriginoase, descuamative, prost delimitate. Stratul epitelial se caracterizează prin exudat, cruste, escoriații, fisuri, scuame galbene, în schimb dermatozele papulo-scuamoase, ca lichenul plan și psoriazisul nu sunt caracterizate prin clivare epitelială și au margini bine delimitate. [28, 51]

I.9. Tratamentul dermatiei

Indiferent de forma clinică, înlăturarea alergenilor și iritanților cauzali este indispensabilă tratamentului. [41] Tratamentul trebuie să fie individualizat în funcție de factorii favorizanți, de etiopatogenie și de tipul de dermatită. [18]

În dermatita etiopatogenică exogenă de cauză micotică și microbiană se administrează antimicotice (miconazol, nistatin, ketoconazol, clotrimazol etc.) și antibiotice. Dacă alergenul este cunoscut, se pot efectua hiposensibilizări specifice, când este posibil. În dermatita de natură alimentară, se execută hiposensibilizări nespecifice, conform regimului hipoclorurat și lacto-vegetarian. În dermatite endogene se tratează parazitozele intestinale, tulburările digestive, dereglări endocrine, focarele de infecție, dereglări neuropsihice. [18]

Tratamenul general reprezintă antihistaminice (Peritol, Tavegyl, Romergan, Nilfan, Clorfenoxamină, Hidroxizin, Claritine etc.) și corticoizi (Prednison), care se administrează sistemic în dermatite acute severe, extensive, care nu răspund la tratamentul aplicat local. [18]

Tratamentul local variază în funcție de stadiul evolutiv:

În stadii cu eritem, vezicule și exudație, se aplică comprese umede cu soluții slab antiseptice (soluție de Borax , permanganat de potasiu 1/10000, nitrat de argint 0,25%, acid boric 3%), coloranți (cristal violet, streptomicozan, albastru de metilen), spray-uri cu dermatocorticoizi (Oxycort, Bioxiteracor). În stadiul de crustificare, se folosește dermatocorticoizi unguente sau creme (Pivalat de flumetazon, Fluocinolon acetonid, Elocom, Ultralan, etc.). În stadiul de descuamare, se aplică dermatocorticoizi cu potență medie. În dermatită cronică, lichenificată, se utilizează dermatocorticoizi cu potență mare, asociați cu reductoare (Locacorten Tar) și keratolitice (Diprosalic, Locasalen), aplicate sub pansamente ocluzive, care se lasă 12-24 de ore să se acționeze. [18,41]

Tratamentul dermatitei atopice: se utilizează dermatocorticoidul care poate controla simptomele apărute. Preparatele cele mai folosite sunt: Advantan, Elocom, Locoid. [41]

Prin administrare de emoliente (Locobase, Trixera, Atoredm, Lipobase Repair etc.) scade xeroza cutanată și atenuează priritul. Se administrează timp îndelungat, iar în perioadele de acalmie, de mai multe ori pe zi, aplicând pe pielea umedă. Băile și dușurile scurte au acțiune favorabilă. [41]

Tratamentul dermatitei atopice se poate face prin administrarea preparatelor topice non-steroidiene: Elidel cremă (Pimecrolimus 1%), folosită pe o perioadă de opt săptămâni, de două ori pe zi. Administrarea acesteia, concomitent cu Tacrolimus (unguent 0,03%, 0,1%) acționează la nivelul sistemului imunitar (imunomodulatoare externe) și inhibă calcineurina. Nu au efect de atrofie cutanată, dar pot cauza iritații și, rareori, datorită imunosupresiei cutanate, determină herpes simplex, foliculite, molluscum contagiosum, însă riscul de infecție bacteriană este mai redus decât la folosirea dermatocorticoizilor. Asocierea imunomodulatoarelor cu fototerapia este interzisă. [41]

În forma severă, tratamentul constă în folosirea Micofenolat mofetil (1-2 m/zi), Ciclosporină (4-5 mg/kgc/zi, 8 săptămâni, cu urmărirea tensiunii arteriale și a funcției renale), Azathioprină (0,7-2,5 mg/kgc/zi, timp îndelungat, câteva luni, are efect toxic), imunoglobuline IV (0,4 g/kgc/zi, 5 zile pe lună), Interferon gamma, antileucotriene, anticorpi monoclonali. [41]

Pentru unele cazuri, terapia PUVA poate fi eficientă în dermatită cronică. În dermatita atopică, climatoterapia montană are efect benefic, iar la copiii cu folosirea fototerapiei, în schimb de corticoterapie, se pot evita complicațiile acesteia (subdezvoltare staturo-ponderală). [41]

Se aplică psihoterapie la pacienții cu dermatită atopică: înlăturarea gândurilor obsesive de la regiunea afectată, înlocuirea condițiilor care declanșează pruritul, orientarea pacienților spre activități plăcute, invitarea părinților în echipa terapeutică. [41]

Există câteva reguli generale care trebuie respectate:

nu se poartă îmbrăcăminte din fibre sintetice sau lână;

se previne expunerea la căldură excesivă, vântul, frigul;

se evită expunerea la tutun;

se efectuează exerciții fizice, sportive;

se utilizează săpun neutru, neiritant;

nu se propune vaccinarea împotriva varicelei;

se suprimează contactul cu pisicile, câinii, păsările, praful din mediul înconjurător;

se evită contactul cu bolnavii diagnosticați cu herpes;

se ajută phisic bolnavii cu dermatită atopică. [41]

Măsuri specifice la sugari:

se alăptează prelungit la sân,

se evită diversificarea precoce a alimentației,

se evită contactul cu animalele domestice (câini, pisici, cobai),

atenție la acarienii domestici, mucegaiuri: îndepărtarea prafului, umiditate controlată printr-un ventilator.

În tratamentul dermatitei seboreice se utilizează local sulfură de seleniu, keratolitice (acid salicilic 1-2%), gudroane minerale, imidazoli, propilen-glicol 15%, în soluție alcoolică. Pe cale generală, se folosește Nizoral în doză de 3 mg/kg corp/zi la copii, 200 mg/zi la adulți, având rezultate deosebite pe Pytirisporum ovale, asociat cu efect antinflamator. [41] În formele severe se utilizează corticosteroizi administrat sistemic și eventual antifungice. [18]

Tratamentul dermatitei asteatotice constă în aplicarea principiilor generale de tratament a dermatitelor și combaterea xerozei prin băi emoliente, folosirea cremelor simple sau dermatocorticoizilori de potență redusă. [22]

Tratamentul dermatitei de stază se realizează în fucție de stadiul dermatitei. Profilactic se reduce hipertensiunea venoasă, se evită folosirea topicelor alergizante, și se pansează regiunea afectată pentru a împiedica gratarea leziunilor. [22]

Tratamentul dermatitei microbiene necesită depistarea și eliminarea factorilor infecțioși. Păstrarea igienei locale și aplicarea antibioticelor și antisepticelor în formele ușoare și medii, dar în formele severe necesită antibioterapie sistemică. [22]

Dishidroza și dermatita dishidrozică se tratează local prin efectuarea băilori cu soluții antiseptice (permanganat de potasiu, Rivanol) și se aplică comprese umede cu soluții de acid boric 2%, rezocină 1-2%, 24-48 de ore, care se schimbă des. După înlăturarea secrețiilor și crustelor, se badijonează cu violet de gențiană 10%, apoi se aplică paste cu apă, eventual paste grase cu corticoizi și antibiotice. Sistemic se administrează atihistaminice și antibiotice în cazurile severe, cu leziuni întinse. [18]

În dermatita numulară, tratamentul local în faza acută constă în aplicarea compreselor umede și coloranți, apoi se pot aplica creme cu dermatocorticoizi. Se utilizează antibiotice, administrate sistemic, pentru a combate infecțiile. [22]

În dermatita de contact iritativă acută se elimină factorul iritant, și se aplică tratament local adecvat. Pe cale generală se folosește: antihistaminice, antiinflamatoare, antibiotice, sedative. În cazul dermatitei de contact alergice acute se spală cu apă și săpun regiunea afectată pentru a îndepărta alergenul. Pruritul se calmează prin administrarea antihistaminicelor și sedativelor. În formele severe, generalizate se pot folosi corticoizi, administrați sistemic. Local se folosește pasta cu apă sau paste grase asociate cu corticoizi sau cu antibiotice în infecții secundare. În cazuri cronice, se îndepărtează alergenul, dacă este cunoscut, dar sunt cazuri când necesită schimbarea locului de muncă. Tratamentul dermatitei obișnuite este nesatisfăcător dacă nu se cunoaște natura alergenului. [18]

Capitolul II-Studiu personal

II.1. Obiectivele cercetării

Obiectivele acestui studiu sunt de a stabili:

frecvența tipurilor de dermatită

rata în funcție de gen

apariția sezonieră

influența mediului de proveniență în apariția dermatitelor

prevalența recidivelor

vârste afectate

durata medie de spitalizare în funcție de tipul de dermatită

tipuri și rata agenților patogeni la pacienți cu dermatită microbiană

suprafața de corp afectată în funcție de tipul de dermatită

II.2. Material și metodă

Acest studiu, de tip retrospectiv, a fost efectuat în cadrul Spitalului Astra din Brașov, pe un lot de 121 de pacienți, cu diagnosticul de dermatită. Lotul include toți pacienții internați pe secția de dermatologie în perioada 2016-2017, cu diferite tipuri de dermatită, din care 86 pacienți de sex masculin și 35 pacienți de sex feminin.

Pacienții luați în studiu au fost urmăriți conform datelor din foile de observație din arhiva Spitalului Astra.

Parametrii care au fost urmăriți pentru întreg lotul sunt:

sex

vârstă

mediu de proveniență

durata internării

regiunea corporală afectată

tipul de dermatită

anotimpul în care se manifestă boala/ anotimpul internării

Pentru acest studiu, introducerea și prelucrarea statistică a datelor s-a executat în programul Microsoft Office Excel 2007. Pentru analizarea datelor culese din arhiva s-au folosit diagramele și tabelele.

II.3. Rezultatele cercetării

Fig.II.3.1 Procentul pacienților cu dermatită în funcție de gen

Din numărul total (121) de pacienți internați cu diagnosticul de dermatită, 86 sunt bărbați reprezentând 71,07%, și 35 sunt femei constituind 28,93%. Graficul arată că dermatita a apărut mai frecvent (mai mult de 2 ori) la bărbați decât la femei. (Fig.II.3.1)

Fig.II.3.2 Distribuția pacienților după tipuri de dermatită

În graficul prezentat apare distribuția pacienților după tipuri de dermatită, care arată că dintre cei 121 de pacienți cel mai frecvent tip de dermatită este dermatita microbiană diagnosticată la 74 de pacienți, urmată fiind de dermatita endogenă la 17 pacienți, dermatita acută la 13 pacienți, și în cele din urmă dermatita de contact la 7 pacienți. Mai puțin frecvente sunt dermatita cronică acutizată și dishidroza, ambele cazuri apărând la câte 3 pacienți. Cele mai rare tipuri de dermatită găsite în studiul realizat sunt dermatita papulo-veziculoasă și dermatita seboreică apărând la câte 1 pacient. (Fig.II.3.2)

Fig.II.3.3 Procentul pacienților după tipuri de dermatită

În acest grafic se constată distribuția procentuală a pacienților în funcție de tipul de dermatită:

Dermatită papulo-veziculoasă 0,83% (1 pacient)

Dermatită microbiană 61,16% (74 pacienți)

Dermatită endogenă 14,05% (17 pacienți)

Dishidroză 2,48% (3 pacienți)

Dermatită seboreică 0,83% (1 pacienți)

Dermatită acută 10,74% (13 pacienți)

Dermatită de contact 5,79% (7 pacienți)

Dermatită varicoasă 1,65% (2 pacienți)

Dermatită cronică acutizată 2,48 (3 pacienți) (Fig.II.3.3)

Fig.II.3.4 Distribuția pacienților în funcție de gen și de tipul de dermatită

Cum arată și graficul în studiu a fost cercetată distribuția pacienților în funcție de gen și de tipul de dermatită cu următoarele rezultate:

Dermatita cronică acutizată: din numărul total de 3 pacienți, 2 (66,67%) sunt bărbați și 1 (33,33%) este femeie

Dermatita varicoasă: din numărul total de 2 pacienți, 2 (100%) sunt femei

Dermatita de contact: din numărul total de 7 pacienți, 5 (71,43%) sunt bărbați și 2 (28,57%) sunt femei

Dermatita acută: din numărul total de 13 pacienți, 7 (53,85%) sunt bărbați și 6 (46,15%) sunt femei

Dermatită seboreică: din numărul total de 1 pacient, 1 (100%) este bărbat

Dishidroză: din numărul total de 3 pacienți, 1 (33,33%) este bărbat și 2 (66,67%) sunt femei

Dermatită endogenă: din numărul total de 17 pacienți, 12 (70,59%) sunt bărbați și 5 (29,41%) sunt femei

Dermatită microbiană: din numărul total de 74 de pacienți, 57 (77,03%) sunt bărbați și 17 (22,97%) sunt femei.

Dermatită papulo-veziculoasă: din numărul total de 1 pacient, 1 (100%) este bărbat. (Fig.II.3.4)

Fig.II.3.5 Procentul pacienților după mediul de proveniență

Din studiul realizat pe lotul de 121 pacienți se vede un număr mai ridicat de pacienți cu dermatită din mediul urban 66,12% (80 pacienți). În mediul rural procentul este de 33,88% (41 pacienți). Acest procent poate fi explicat prin faptul că în mediul urban factorii de risc (stresul, aglomerația, mâncarea etc.) pentru dermatită se găsesc în număr mai mare decât în mediul rural. (Fig.II.3.5)

Fig.II.3.6 Repartiția pacienților după mediul de proveniență în funcție de tipul de dermatită

Pe grafic este specificat numărul pacienților în funcție de mediul de proveniență și de tipul de dermatită:

Dermatita cronică acutizată: din numărul total de 3 pacienți, 2 (66,67%) au provenit din mediul rural și 1 (33,33%) din mediu urban

Dermatita varicoasă: din numărul total de 2 pacienți, 2 (100%) au provenit din mediul rural

Dermatita de contact: din numărul total de 7 pacienți, 6 (85,71%) au provenit din mediul urban și 1 (14,29%) din mediul rural

Dermatita acută: din numărul total de 13 pacienți, 10 (76,92%) au provenit din mediul urban și 3 (23,08%) din mediul rural

Dermatită seboreică: din numărul total de 1 pacient, 1 (100%) a provenit din mediul urban

Dishidroză: din numărul total de 3 pacienți, 3 (100%) au venit din mediul urban

Dermatită endogenă: din numărul total de 17 pacienți, 13 (76,47%) au provenit din mediul urban și 4 (23,53%) din mediul rural

Dermatită microbiană: din numărul total de 74 de pacienți, 46 (62,16%) au provenit din mediul urban și 28 (37,84%) din mediul rural.

Dermatită papulo-veziculoasă: din numărul total de 1 pacient, 1 (100%) a provenit din mediul rural. (Fig.II.3.6)

Fig.II.3.7 Distribuția sezonieră a pacienților cu dermatită

În urma studiului realizat pe cei 121 de pacienți cu dermatită s-a arătat că cea mai mare frecvență sezonieră a dermatitei apare pe timpul primăverii, în lunile martie, aprilie și mai la 41 (33,88%) de pacienți. Cel mai mic număr de pacienți a fost înregistrat în anotimpul toamna, fiind doar 19 (15,70%) de pacienți care au suferit de dermatită. În lunile de vară și iarnă rata apariției dermatitelor în rândul pacienților studiați este asemănătoare, fiind de 31 (25,62%) de pacienți în lunile iunie, iulie și august, respectiv 30 (24,79%) de pacienți în lunile decembrie, ianuarie și februarie. (Fig.II.3.7)

Fig.II.3.8 Distribuția sezonieră a pacienților în funcție de tipuri de dermatită

Pe grafic se vede numărul pacienților în funcție de sezon și de tipul de dermatită:

În sezonul de primăvara: au fost diagnosticați 41 de pacienți din care câte 1 pacient cu dermatită cronică acutizată, cu dermatită varicoasă, cu dermatită de contact și cu dermatită papulo-veziculoasă; 3 pacienți cu dermatită acută, 7 pacienți cu dermatită endogenă și 27 pacienți cu dermatită microbiană.

În timpul verii: au fost internați 31 de pacienți din care câte 2 pacienți cu dermatită cronică acutizată, dermatită endogenă și cu dishidroză, 1 singur pacient cu dermatită varicoasă, câte 4 pacienți cu dermatită de contact și cu dermatită acută și 16 cu dermatită microbiană.

În sezonul de toamnă: au fost spitalizați 19 de pacienți din care 3 pacienți cu dermatită acută, 1 pacient cu dermatită endogenă și 15 pacienți cu dermatită microbiană.

În sezonul de iarnă: au fost internați 30 de pacienți din care câte 1 cu dermatită seboreică și cu dishidroză, 2 pacienți cu dermatită de contact, 3 cu dermatită acută, 7 pacienți cu dermatită endogenă și 16 cu dermatită microbiană.

Dermatitele pot apărea în toate anotimpurile, iar cei mai mulți pacienți au fost internați în sezonul de primăvara. Cei mai puțini pacienți spitalizați cu dermatită au fost înregistrați în anotimpul toamna.

Rezultatul cel mai semnificativ care reiese din graficul este că dermatita microbiană apare în număr asemănător în sezonurile vară (16 pacienți), toamnă (15 pacienți) și iarnă (16 pacienți), iar primăvară se înregistrează valoarea maximă a infecțiilor (27 pacienți). Primăvara crește umiditatea care favorizează dezvoltarea agenților patogeni crescând și apariția dermatitelor microbiene. Dermatita endogenă apare în număr egal în primăvară și iarnă, și rar în anotimpurile vară-toamnă. Distribuția sezonieră a dermatitei acute nu sugerează o apariție influnțată de anotimp, rezultatele înregistrate la numărul de pacienți fiind aceleași.. Dermatitele de contact apar mai des vara (4 din 7 pacienți) față de celelalte tipuri de dermatită. Tipurile de dermatită cronică acutizată, seboreică, varicoasă, papulo-veziculoasă și dishidroza nu sugerează statistic o apariție sezonieră, fiind internați puțini pacienți cu aceste tipuri de dermatită. (Fig.II.3.8)

Fig.II.3.9 Distribuția pe vârstă și gen a pacienților cu dermatită

Dermatita poate apărea la toate vârstele, inclusiv la cei tineri. Incidența cea mai mare a dermatitei la bărbați este la grupa de vârstă 61-70 de ani, fiind de 29,07% (25 bărbați din 86). Pe grafic se poate observa că la bărbați apariția crește progresiv cu vârsta, atingând maximul în grupa de vârstă între 61 și 70 ani, după care scade progresiv ceea ce se explică prin numărul redus de pacienți cu dermatită la această vârstă. La femei incidența maximă a dermatitei este la vârstă mai înaintată, între 71-80 de ani, reprezentând 28,57% (14 femei din 35). (Fig.II.3.9)

Fig.II.3.10 Durata medie de spitalizare în funcție de tipul de dermatită

Graficul arată că cea mai lungă perioadă de spitalizare au fost internați pacienții cu diagnosticul de dermatită microbiană cu o durată medie de spitalizare de 7,52 zile, fiindcă tratarea necesită mai mult timp prin depistarea și eliminarea factorilor infecțioși cu ajutorul antibioticelor, antisepticelor. Cel mai scurt timp de spitalizare au avut pacienții cu dermatită de contact cu o durată medie de spitalizare de 5,42, care poate fi explicat prin faptul că acest tip se vindecă repede după îndepărtarea alergenilor, respectiv factorilor iritanți. (Fig.II.3.10)

Fig.II.3.11 Procentul pacienților cu recidivă de dermatită din totalul bolnavilor

Numărul pacineților cu recidivă este de 19 din cei 121 de pacienți, reprezentând 15,70%. 102 (84,30%) de pacienți prezintă prima oară manifestările de dermatită.

Recidivele frecvente sunt datorate pacienților care nu respectă indicațiile tratamentului, nu evită factorii de risc (de mediu), dar poate să reapară și din cauza factorilor imunologici. Foarte important în tratarea este evitarea factorilor favorizanți care exacerbează boala. (Fig.II.3.11)

Fig.II.3.12 Distribuția pacienților cu dermatită microbiană apărută ca complicație în jurul leziunilor la pacienți cu traumatism, cu IVC stadiul 4 CEAP, cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos și cu MAL perforat plantar

Așa cum arată și graficul, din cei 74 de pacienți cu dermatită microbiană, 66 (89,19%) pacienți sunt diagnosticați cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos, 2 (2,70%) pacienți cu IVC stadiul 4 CEAP, 1 (1,35%) un singur pacient cu MAL perforat plantar și 5 (6,76%) pacienți au avut traumatisme. (Fig.II.3.12)

Fig.II.3.13 Repartiția pacienților cu dermatită mirobiană după suprafața de corp afectată

Graficul arată numărul pacienților cu dermatită microbiană după suprafața de corp afectată. Cea mai mare parte din pacienți cu dermatită microbiană reprezentând 71 (95,95%) de pacienți au suprafața de corp afectată la nivelul gambei care se datorează că mulți pacienți din acest studiu sunt diagnosticați cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer de gambă care se suprainfectează frecvent. Cu localizare la nivelul feței și plantei au fost găsiți câte 1 pacient reprezentănd numai 1,35%. Din cei 74 de pacienți a fost descoperit numai 1 (1,35%) singur pacient cu dermatită microbiană generalizată. (Fig.II.3.13)

Fig.II.3.14 Procentul pacienților cu dermatită microbiană după numărul de gambe afectată

Din studiu reiese că dintre cei 71 (95,95%) de pacienți cu dermatită microbiană cu suprafață afectată la nivelul gambei, 54,93% (39 de pacienți) au afectată o singură gambă, și la 45,07% (32 de pacienți) au afectate ambele gambe. (Fig.II.3.14)

Fig.II.3.15 Numărul pacienților diagnosticați cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos, cu IVC stadiul 4 CEAP și cu MAL perforat plantar, care au prezentat dermatită microbiană ca complicație a acestor boli

În studiul realizat în perioada de 2016-2017 au fost internați 475 de pacienți cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos din care dermatita microbiană a apărut la 66 (13,89) de pacienți. Din număr total de 5 pacienți diagnosticați cu IVC sadiul 4 CEAP, 2 (40%) au prezentat dermatită microbiană. Pacienții cu MAL perforat plantar au fost spitalizați în număr de 10 pacienți din care a prezentat dermatită microbiană un singur pacient (10%). (Fig.II.3.15)

Fig.II.3.16 Distribuția pacienților cu dermatită microbiană în funcție de prezența agentului patogen

Din studiu reiese că din cei 74 de pacienți cu dermatită microbiană la 16 pacienți (12,60%) agentul patogen nu este specificat în foile de observație.

Din restul de 58 de pacienți s-a constatat faptul că:

Staphylococcus aureus este cel mai frecvent agent patogen, care apare la 42 de pacienți (37,84%)

Enterococcus spp. se manifestă la 16 pacienți (14,41%)

Pseudomonas spp. apare la 15 pacienți (13,51%)

Klebsiella spp. se manifestă la 12 pacienți (10,81%)

Proteus spp. apare la 10 pacienți (9,01%)

Acinetobacter spp. se constată la 8 pacienți (7,21%)

Escherichia coli apare la 7 pacienți (6,31%)

Streptococcus grup B apare cel mai rar, fiind diagnosticat un singur pacient (0,90 %) (Fig.II.3.16.)

Fig.II.3.17 Distribuția procentuală a celor 58 de pacienți cu dermatită microbiană în funcție de numărul agenților patogeni prezentați

Din cei 58 de pacienți cu dermatită microbiană s-a constatat faptul că :

22 (37,93%) de pacienți au avut un singur agent patogen,

24 (41,38%) de pacienți au prezentat doi agenți patogeni,

7 (12,07%) de pacienți au avut trei agenți patogeni,

iar la 5 (8,62%) de pacienți au prezentat 4 agenți patogeni. (Fig.II.3.17)

Fig.II.3.18 Distribuția procentuală a pacienților cu dermatită endogenă în funcție de regiunea corporală afectată

Din studiu reiese că dintre 17 pacienți spitalizați la 10 pacienți dermatita endogenă este diseminată reprezentând 58,82%.O trăsătură caracteristică a dermatitei endogene este tendința de diseminare. La nivelul palmei și trunchiului a fost găsit în număr egal de pacienți , câte 2 (11,76%) pacienți. Pentru restul de 3 pacienți dermatita endogenă s-a manifestat la nivelul gambei reprezentând 17,65%. (Fig.II.3.18)

Fig.II.3.19 Distribuția procentuală a pacienților cu dermatită acută în funcție de regiunea corporală afectată

În studiu au fost iternați 13 pacienți cu dermatită acută. La 10 pacienți dermatita acută este diseminată, reprezentând un procent de 76,92%. La ceilalți 3 pacienți manifestările sunt prezente la nivelul gambelor. (Fig.II.3.19)

Fig.II.3.20 Procentul pacienților în funcție de tipul de dermatită de concact

Graficul arată procentul pacienților diagnosticați cu dermatită de contact în funcție de tip: alergică, iritativă și mixtă. Din numărul total (7 pacienți) cea mai frecventă este dermatita de contact alergică cu un procent de 71,43 (5 pacienți). Dermatita de contact iritativă și mixtă (alergică și iritativă) sunt mai rare fiind internați doar câte 1 (14,29%) pacient. (Fig.II.3.20)

Tabel.II.3.1 Distribuția pacienților după tipul de dermatită de contact și regiunea afectată

Dintre 5 pacienți cu dermatită de contact alergică, la 3 pacienți erupțiile au apărut la nivelul membrelor superioare, iar la 2 pacienți erupțiile au fost diseminate. Forma clinică de dermatită de contact iritativă este mai rar găsită astfel, a fost internat doar 1 singur pacient care a avut erupții la nivelul membrelor inferioare. Cele două forme (alergică și iritativă) pot coexista pentru că unele produse pot fi în același timp sensibilizat și iritant. Sunt cazuri când o dermatită prin iritație pregătește patul dermatitei de contact alergică. Cu dermatită de contact mixtă a fost spitalizat un pacient cu manifestările apărute la nivelul membrelor superioare. (Tabel.II.3.1)

Tabel.II.3.2 Tipuri de dermatită rare și localizarea acestora

În studiul efectuat s-au găsit tipuri de dermatită care se găsesc mai rar față de celelalte tipuri menționate mai sus. Aceste tipuri de dermatite mai rare au fost inspectate în funcție de localizare:

În cazul dermatitei papulo-veziculoase regiunile afectate pot fi dosul mâinilor, fețele de extensie ale membrelor, gâtul. În această situație, dermatita este localizată la nivelul mâinilor.

Cu dermatita varicoasă au fost spitalizați doar 2 pacienți, cu localizare la nivelul piciorului. În fiecare caz a fost afectat un singur membru.

Dishidroza se poate localiza la mâini și mai rar la picioare. Din totalul de 3 pacienți cu dishidroză, la 2 pacienți a fost localizată la nivelul mâinilor și la un pacient la nivelul picioarelor.

La toți cei 3 pacienți cu dermatită cronică acutizată, erupțiile s-au manifestat la nivelul mâinilor.

Dermatita seboreică este un tip destul de frecvent (1-3% din populație) [41], dar pacienții care necesită spitalizare sunt foarte puțini, după cum sugerează și studiul în care a fost găsit 1 singur pacient cu localizare la nivelul feței. (Tabel.II.3.2)

II.4. Discuții

Se consideră că dermatita (sin. eczemă) afectează 1-2% din populația globului [41], Dermatitele au efect negativ asupra calității vieții alternând activitățile zilnice, somnul prin simptomele cum ar fi pruritul, durerea, dar poate provoca perturbarea stimei de sine datotită simptomelor inestetice. Totodată are o tendință de extindere, recidivare și chiar cronicizare.

Scopul acestui studiu este de a stabili frecvența tipurilor de dermatită și apariția acestora în funcție de gen, mediul de proveniență, sezonul, vârsta.

Acest studiu, de tip retrospectiv, a fost realizat pe un lot de 121 de pacienți diagnosticați cu diferite tipuri de dermatită, internați în cadrul Spitalului Astra Brașov în perioada 2016-2017.

Tipurile de dermatită care au fost găsite sunt: dermatită microbiană, dermatită endogenă, dermatită acută, dermatită de contact, dermatită seboreică, dishidroză, dermatită papulo-veziculoasă, dermatită cronică acutizată și dermatită varicoasă.

Durata medie de spitalizare a pacienților este diferită în funcție de tipul de dermatită. Pacienții diagnosticați cu dermatită microbiană au avut o durată de spitalizare mai lungă, datorită agenților patogeni care trebuie să fie tratați prin administrarea antibioticelor.

Cel mai frecvent tip de dermatită a fost dermatita microbiană apărută ca complicație, la pacienți cu IVC stadiul 4 CEAP, cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos, cu MAL perforat plantar și cu traumatism. Au fost numărați toți pacienții internați în perioda de 2016-2017 cu IVC stadiul 4 CEAP (5 de pacienți), cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos (475 de pacienți) și cu MAL perforat plantar (10 de pacienți) pentru a studia frecvența apariției dermatitei microbiene, care a fost descoperită la pacienți cu IVC stadiul 4 CEAP la 40%, cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos la 13,89% și cu MAL perforat plantar la 10%.

A fost luată în considerare rata agenților patogeni la pacienți cu dermatită microbiană. Agenții patogeni care au fost găsiți prin examen bacteriologic sunt: Staphylococcus aureus, Enterococcus spp., Pseudomonas spp., Klebsiella spp., Proteus spp., Acinetobacter spp., Escherichia coli și Streptococcus grup B. Pacienții au fost împărțiti în patru categorii, în funcție de numărul agenților patogeni prezenți, de la 1 singur agent patogen până la 4 agenți patogeni. Din numărul total de 58 de pacienți cei mai mulți, fiind 41,38% au prezentat 2 agenți patogeni.

Dermatita se caracterizează prin evoluție, astfel că de cele mai multe ori recidivează, din cauze multiple, atât exogene, cât și endogene, iar procentul de pacienți care au prezentat recidivă a fost de 15,70% de pacienți.

II.5. Concluzii

Cea mai frecventă dermatită dintre cele nouă tipuri care au fost găsite este dermatita microbiană, reprezentând 61,16%.

Numărul pacienților de gen masculin cu dermatită a fost mai mare decât cel al femeilor.

Numărul pacienților cu mediul de proveniență urban a fost mai mare cu 32,24% decât cel din mediul rural.

Cei mai mulți pacienți au fost internați în sezonul de primăvară.

Dermatitele apar cel mai frecvent între 61-70 ani la bărbați și între 71-80 ani la femei.

Durata medie de spitalizare cea mai lungă a fost la pacienții cu dermatită microbiană.

Pacienții care prezintă recidivă reprezintă 15,70%.

Dermatita microbiană a apărut în 89,19% în jurul ulcerelor, la pacienți diagnosticați cu IVC sadiul 6 CEAP cu ulcer venos.

Din numărul total de pacienți cu IVC stadiul 6 CEAP cu ulcer venos 13,89%, cu IVC sadiul 4 CEAP 40% și cu MAL perforat plantar 10% au prezentat dermatită microbiană.

Cel mai frecvent agent patogen la pacienții cu dermatită microbiană este Staphyloccocus aureus.

Dintre pacienții cu dermatită microbiană 37,93% au prezentat un singur agent, 41,38% au prezentat 2, iar 12,07% au pezentat 3 agenți patogeni și respectiv 8,62 au prezentat 4 agenți patogeni.

II.6. Cazuri clinice

Cazul nr. 1

Date de identificare a pacientului:

Pacientul L. N. în vârsta de 64 de ani, sex masculin, provenit din mediul urban, a fost internat în secția de dermatologie a Spitalului Astra pe data de 24.07.2017, cu o erupție pruriginoasă cvasigeneralizată eritemato-vezicolo-scuamoasă. Data primului contact cu pacientul este pe data de 28.07.2017.

Înălțime: 170 cm

Greutate: 89 kg

Temperatură: 36,2 ° C

Puls: 80 bpm

Respirație: 18/min

TA: 145/80 mmHg

Date generale despre pacient:

Motivele spitalizării: apariția erupției intens pruriginoasă cvasigeneralizată eritemato-vezicolo-scuamoasă

Boli recente: –

Operații recente:-

Alte probleme de sănătate (boli, malformații): HTA stadiul 1, dislipidemie, DZ tip 2 non-insulino-dependent nou descoperit

Fumat: nefumător

Alcool: consumător de alcool

Alergii: neagă

Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: supraponderal

Apetit: exagerat

Greață, vărsături: absente; balonare, zgomote intestinale: absente

Dentiție: proteză totală

Tegumente: temperatura normală, culoare roșeață

Edeme: absente

Scaun: număr 1/zi, consistență I

Micțiuni/zi: 5, micțiuni/noapte: 0; disurie, nicturie, enurezis și alte modificări absente, urină: normocromă

Respirație: frecvență 18/min, tip regulat

Transpirații: absente

Somn: 4-5 de ore/zi, insomnii prezente

Capacitatea de a comunica: normală; tulburări de vorbire, auz, vedere absente

Gradul de independență:

Toatal independent, se îmbracă singur, se poate deplasa singur, își poate folosi toate membrele, își efectuează igiena personală singur.

Personalitatea:

Orientare temporo-spațială: da

Tipul de personalitate: sangvinic

Autopercepere: nemodificată de spitalizare

Surse de stres: perceperea viitorului

Relația cu ceilalți membrii ai familiei, cu ceilalți pacienți, cu personalul medical: bună

Nivel de educație: nespecificat

Gradul de igienă personală: adecvată/bună

Caracteristici specifice:

Erupție pruriginoasă eritemato-veziculo-scuamo-crustoasă cu depoziție preponderent pe extremitatea cefalică și partea superioară a trunchiului și membrele superioare.

Starea de conștiență: prezentă

Diagnosticul medical: Dermatită alergică de contact diseminată

Probe de laborator:

24.07.2017

HEMATOLOGIE

HEMOLEUCOGRAMĂ

Denumire analiză Rezultat Interval biologic de referință UM

Număr leucocite 10.96 ! 4.00-10.00 10^3/uL

Număr eritrocite 4.82 4.00-5.50 10^6/uL

Hemoglobina 15.6 13.10-17.20 g/dl

HCT 44.4 39.00-50.00 %

VEM 92.1 81.00-101.00 fl

MCH 32.4 27.00-35.00 pg

MCHC 35.1 32.00-36.00 g/dl

Număr trombocite 346 150.00-450.00 10^3/uL

RDW-SD 42.6 37.00-54.00 fl

RDW-CV 12.9 11.00-16.00 %

PDW 10.2 9.00-17.00 fl

MPV 9 9.00-13.00 fl

P-LCR 18.3 13.00-43.00 %

PCT 0.31 0.08-0.35 %

Neutrofile # 6.22 1.80-8.00 10^3/uL

Limfocite # 3.28 1.00-4.00 10^3/uL

Monocite # 1.1 ! 0.01-0.70 10^3/uL

Eozinofile # 0.31 0.00-0.40 10^3/uL

Bazofile # 0.05 0.00-0.10 10^3/uL

Neutrofile % 56.8 45.00-80.00 %

Limfocite % 29.9 20.00-55.00 %

Monocite % 10 0.00-14.00 %

Eozinofile % 2.8 0.00-6.00 %

Bazofile % 0.5 0.00-1.00 %

HEMATOLOGIE

VSH (viteza 20 ! 2.00-10.00 mm/h

de sedimentare a hematiilor)

BIOCHIMIE

Uree serică 41.8 10.00-50.00 mg/dl

Acid uric seric 5.71 2.40-8.40 mg/dl

Creatinină serică 1.09 0.50-1.20 mg/dl

Colesterol seric total 318.9 ! 120.00-220.00 mg/dl

Trigliceride serice 293.99 ! 35.00-170.00 mg/dl

TGO (transaminaza 28.44 5.00-48.00 U/L

glutamică oxaloacetică)

TGP (transaminaza 33.46 5.00-41.00 U/L

glutamică piruvică)

Bilirubina totală 0.42 0.00-1.00 mg/dl

IMUNOLOGIE

ASLO (anticorpi anti-streptolizină O) negativ

PSA (antigen prostatic specific) 0.803 0.00-4.00 ng/ml

25.07.2017

BIOCHIMIE

Glucoză serică 195 ! 75.00-105.00 mg/dl

27.07.2017

BIOCHIMIE

Hemoglobina glicozilată 8.2 ! 4.80-5.90 %

Glucoză serică 197 ! 75.00-105.00 mg/dl

Explorări radiologice:-

Investigații suplimentare: Consult diabet-boli de nutriție pe data de 28.08.2017 cu rezultate: DZ tip 2 insulino-independent nou descoperit. Regim alimentar cu 160 g HC și Siofor 1000 mg 2X1 cpr/zi.

Medicația de fond administrată înaintea internării:

Perindopril 50 mg 1-0-0 p.o.

Medicația în timpul internării:

Prednison 5 mg 30 mg/zi 3-3-0 p.o,

Dexamatazonă 8 mg 1 fi/zi i.m,

Loratadină 10 mg 1-0-1 p.o.,

Omez 20 mg 1-0-1 p.o.,

Diazepam 10 mg 0-0-1 p.o.,

Hidrocortizon unguent 2 apl/zi,

Siofor 1000 mg 2X1 cpr/zi p.o.

Regim alimentar: hiposodată, hipocalorică, hipoglucidică cu 160 g HC

Diagnostic de îngrijire, obiective, intervenții (proprii și delegate):

Dî.1: Alterarea integrității tegumentelor și a stării de confort datorită dermatitei alergice manifestată prin erupție pruriginoasă eritemato-veziculo-scuamo-crustoasă.

O: Reducerea erupției pruriginoasă eritemato-veziculo-scuamo-crustoasă până la dispariție.

Rp:

stabilirea cauzei care stă la baza erupției;

îndepărtarea alergenului prin spălarea cu apă și săpun a regiunii afectate;

educarea pacientului: să evite zgârierea zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante, să evite atingerea factorilor declanșatori;

aplicarea compreselor reci, umede pentru reducerea pruritului;

aprecierea calității tegumentelor;

îngrijirea erupțiilor;

explicarea necesității respectării regimului igieno-dietetic, medicamentos;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

distragerea atenției de la episodul pruriginos prin comunicare, TV, carte;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea confortului psihic.

Rd:

administrarea sistemică a medicamentelor antihistaminice (Loratadină), corticosteroizi (Prednison, Dexametazonă);

aplicarea locală a Hidrocortizon unguent;

recoltarea probelor biologice.

Dî.2: Alterarea echilibrului metabolismului glucidic datorită insulinei deficitare manifestate prin hiperglicemie.

O: Reducerea și menținerea glucozei în sânge între valorile normale.

Rp:

monitorizarea nivelului glicemiei;

evitarea alimentelor interzise;

educarea pacientului să respecte orele de mese;

explicarea necesității de a reduce greutatea corporală;

stabilirea unui program de exerciții fizice (crește consumul de glucoză din mușchi);

educarea pacientului despre importanța respectării medicației și regimul alimentar recomandat;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

asigurarea igienei;

educarea pacientului să evite situațiilor stresante, fumatul, alcoolul;

educarea pacientului să respecte recomandările prin care poate preveni/întărzia apariția unor complicații la nivelul ochilor, vaselor de sânge, inimii, nervilor și rinichilor;

explicarea noțiunilor de hiperglicemie ;

educarea pacientului privind recunoașterea simptomelor hipoglicemiei, deținerea de zahăr la în de mână pentru a interveni în corectarea hipoglicemiei.

Rd:

recoltarea probelor biologice pentru analize de laborator;

administrarea terapiei prescrise pentru reducerea nivelului prea mare de glucoză din sânge: Siofor 1000 mg 2X1 cpr/zi.

Dî.3: Alterarea funcțiilor circulatorii datorită afecțiunilor cardiovasculare manifestate prin hipertensiune arterială.

O: Reducerea tensiunii arteriale și menținerea în limite normale.

Rp:

monitorizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație;

supravegherea funcțiilor vegetative;

asigurarea repausului fizic (dacă apar manifestări de oboseală) și psihic (îndepărtarea factorilor de stres);

asigurarea igienei;

schimbarea lenjeriei de corp și de pat;

bilanț ingesta-excreta;

regim alimentar corespunzător: hipocaloric, hiposodat;

reducerea consului de cafea;

determinarea și reducerea factorilor etiologici: aport crescut de sare, obezitate, tabagism, exces de alcool, stres;

reducerea greutății până la greutatea ideală;

recomandarea unui set de exerciții fizice în funcție de capacitățile fizice ale pacientului;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

educarea pacientului de a evita suprasolicitările.

Rd:

administrarea medicamentelor antihipertensive (Perindopil);

recoltarea probelor biologice pentru analize.

Dî.4: Alterarea metabolismului grăsimilor în sânge manifestată prin colesterol seric total și trigliceride serice crescute.

O: Reducerea și menținerea valorilor de colesterolul total și trigliceride serice între valorile normale.

Rp:

scăderea consumului de colesterol;

alimentație sănătoasă cu scăderea consumului de grăsimi saturate și polinesaturate, băuturi răcoritoare, dulciuri hiperconcentrate, fast food-uri, cafeaua în exces;

evitarea fumatului;

limitarea consumului de alcool;

creșterea consumului de fructe, vegetale;

scăderea ponderală și menținerea unui IMC la valori normale;

promovarea activității fizice;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei.

Rd:

recoltarea probelor de sânge (colesterol seric total, trigliceride serice);

adiministrarea medicamentelor prescrise.

Dî.5: Alterarea nutriției datorită apetitului exagerat masifestată prin obezitate.

O: Reducerea greutății corporale până la greutatea ideală

Rp:

măsurarea înălțimii corporale și a greutății;

calcularea greutății ideale;

promovarea exercițiilor fizice în funcție de capacitatea fizică a pacientului;

administrarea regimului hipoglucidic, hiposodat, hipocaloric;

educarea pacientului despre alimente interzise: dulciurile concentrate, brânzeturi grase, grăsimile (slănină, smântănă), maioneze, cafea, alcoolul etc.;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

bilanț ingesta-excreta;

controlarea alimentelor aduse de către aparținători;

educarea pacientului în vederea renunțării la alcool;

asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei;

depistarea și înlăturarea afecțiunilor psihice.

Rd:

recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator (Hemoleucograma, Biochimie);

administrarea medicamentelor prescrise.

Dî.6: Alterarea capacității de a dormi și de a se odihni datorită pruritului manifestată prin insomnie.

O: Refacerea calității și cantității a somnului.

Rp:

asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

evaluarea și îndepărtarea factorilor psihici precum: stresul, anxietatea, îngrijorarea;

asigurarea igienei;

asigurarea liniștei nocturne, îndepărtarea zgomotelor;

educarea pacientului să evite consumul de cafea, alcool, băuturi energizante înainte de culcare;

echilibrarea activității cu repaus;

reducerea pruritului prin îndepărtarea alergenului, aplicarea compreselor reci și umede;

educarea pacientului: să evitate zgârierea zonelor pruriginoase, să poartă haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante, să evite atingerea factorilor declanșatori;

explicarea necesității respectării regimului igieno-dietetic, medicamentos;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

Rd:

adminidtrarea medicamentelor sedative (Diazepam);

administrarea sistemic medicamentelor antihistaminic (Loratadină), corticosteroizi (Prednison, Dexametazonă), și local Hidrocortizon unguent.

Dg. de risc 1: Risc de suprainfecție a erupțiilor.

O: Prevenirea suprainfecțiilor.

Rp:

monitorizarea temperaturii;

monitorizarea semnelor ce sugerează infecția (semne celsiene, febră);

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

educarea pacientului să nu zgârie pielea;

prevenirea infecțiilor nosocomiale;

efectuarea tehnicilor în condiții de asepsie;

asigurarea igienei riguroase;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

schimbarea lenjeriei de pat și de corp;

supravegherea regiunilor cu erupție;

hidratare adecvată.

Rd:

recoltarea analizelor de laborator (HLG, VSH, ASLO);

administrarea medicamentelor prescrise.

Dg. de risc 2: Risc de apariție a complicațiilor cronice tipice diabetului zaharat precum: retinopatie diabetică, glomeruloscleroză capilară, arteriopatia diabetică, neuropatia diabetică, pielonefrite, cataractă, osteoporoză, paradontopatie.

O: Prevenirea/întârzierea complicațiilor cronice ale diabetului zaharat.

Rp:

monitorizarea nivelului glicemiei;

educarea pacientului despre importanța respectării regimul alimentar și medicația recomandată;

reducerea greutății corporale la greutatea ideală;

stabilirea unui program de exerciții fizice introduse treptat, în funcție de abilitățile pacientului;

educarea pacientul de evitare a situațiilor stresante, fumatul, alcoolul;

evitarea alimentelor interzise;

explicarea noțiunilor de hiperglicemie și posibilele complicații cronice;

efectuarea consulturilor medicale periodice;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

recoltarea probelor biologice (Hemoleucogramă, Biochimie);

administrarea terapiei prescrise;

participarea la screeningul complicațiilor cronice.

Dg. de risc 3: Risc de apariție a aterosclerozei datorită dislipidemiei.

O: Prevenirea aterosclerozei.

Rp:

combaterea sedentarismului;

combaterea și tratarea factorilor de risc cum ar fi HTA, DZ, obezitate, supraalimentația, fumat, stres;

regim hipolipidic, hipocaloric;

limitarea consumului de alcool.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise;

recoltarea probelor biologice.

Cazul nr. 2

Date de identificare a pacientului:

Pacienta M. C. în vârsta de 54 de ani, sex feminin, provenită din mediul rural, a fost internată în secția de dermatologie a Spitalului Astra pe data de 28.07.2017 pentru eczemă extinsă la gamba dreaptă, dezvoltată pe fond de insuficiență venoasă cronică, varice hidrostatice. Data primului contact cu pacientul este pe data de 31.08.2017.

Înălțime: 164 cm

Greutate: 90 kg

Temperatură: 36,4 ° C

Puls: 67 bpm

Respirație: 16/min

TA: 130/70 mmHg

Date generale despre pacient:

Motivele spitalizării: apariția eczemei extinse pe gamba dreaptă, dezvoltată pe fond de insuficiență cronică venoasă, varice hidrostatice.

Boli recente: –

Operații recente: –

Alte probleme de sănătate (boli, malformații): dislipidemie, xeroză cutanată, obezitate clasa I.

Fumat: nefumător

Alcool: ocazional

Alergii: neagă

Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: supraponderal

Apetit: exagerat

Greață, vărsătură: absente; balonare, zgomote intestinale: absente

Dentiție: carii, proteză parțială

Tegumente: temperatură normală, culoare nomală

Edeme: localizate la nivelul gleznei drepte

Scaun: număr: 1-2/zi, consistență: I

Micțiuni/zi: 5, micțiuni/noapte: 0, disurie, nicturie, enurezis, alte modificări: absente, urină: normocromă

Respirație: frecvență 16/min, tip regulat

Transpirații: absente

Somn: număr de ore/zi: 6-7, insomnii:-

Capacitatea de a comunica: normală; tulburări de vorbire auz, vedere: absente

Gradul de independență:

Toatal independentă, se îmbracă singură, se poate deplasa singură, își poate folosi toate membrele, își efectuează igiena personală singură.

Personalitatea:

Orientat temporo-spațial: da

Tipul de personalitate: melancolică

Autopercepere: nemodificată de spitalizare

Surse de stres: perceperea viitorului

Relația cu ceilalți membrii ai familiei, cu ceilalți pacienți, cu personalul medical: bună

Nivel de educție: nespecificat

Gradul de igienă personală: bun

Caracteristici specifice:

Placarde eritemato-veziculo-pustuloase, intens pruriginoase la nivelul gambei dreapte, apărute pe fondul unei insuficiențe cronice venoase și varice hidrostatice. Edeme la nivelul gleznei drepte.

Starea de conștiență: prezentă

Diagnosticul medical: IVC clasa 4 CEAP

Eczemă varicoasă

Probe de laborator:

31.07.2017

HEMATOLOGIE

HEMOLEUCOGRAMĂ

Denumire analiză Rezultat Interval biologic de referință UM

Număr leucocite 13.55 ! 4.00-10.00 10^3/uL

Număr eritrocite 4.7 3.50-5.00 10^6/uL

Hemoglobina 14.6 11.70-16.00 g/dl

HCT 44.7 35.00-47.00 %

VEM 95.1 81.00-101.00 fl

MCH 31.1 27.00-34.00 pg

MCHC 32.7 32.00-36.00 g/dl

Număr trombocite 326 150.00-450.00 10^3/uL

RDW-SD 44.5 37.00-54.00 fl

RDW-CV 13.2 11.00-16.00 %

PDW 12.8 9.00-17.00 fl

MPV 10.7 9.00-13.00 fl

P-LCR 30.2 13.00-43.00 %

PCT 0.35 0.08-0.35 %

Neutrofile # 7.74 1.80-8.00 10^3/uL

Limfocite # 4.41 ! 1.00-4.00 10^3/uL

Monocite # 1.25 ! 0.01-0.70 10^3/uL

Eozinofile # 0.12 0.00-0.40 10^3/uL

Bazofile # 0.03 0.00-0.10 10^3/uL

Neutrofile % 57.2 45.00-80.00 %

Limfocite % 32.5 20.00-55.00 %

Monocite % 9.2 0.00-14.00 %

Eozinofile % 0.9 0.00-6.00 %

Bazofile % 0.2 0.00-1.00 %

BIOCHIMIE

Uree serică 30.85 10.00-50.00 mg/dl

Acid uric seric 4.12 2.40-5.70 mg/dl

Creatinina serică 0.87 0.50-1.20 mg/dl

Glucoză serică 90.6 75.00-105.00 mg/dl

Colesterol seric total 273.5 ! 120.00-220.00 mg/dl

Trigliceride serice 357.1 ! 35.00-170.00 mg/dl

TGO (transaminaza 24.69 5.00-48.00 U/L

glutamică oxaloacetică)

TGP (transaminaza 30.97 5.00-41.00 U/L

glutamică piruvică)

GGT (gama glutamil 31.2 5.00-61.00 U/L

transferază)

BIOCHIMIE

Examenul sedimentului urinar epitelii relativ frecvente,

leucocite relativ frecvente,

hematii rare

BACTERIOLOGIE

Cultură din secreția nazală ± antibiograma Floră bacteriană fără semnificație patogenă

Cultură exudatul faringian ± antibiograma Floră bacteriană fără semnificație patogenă

Examen coproparazitologic Elemente parazitare absente

Explorări radiologce: –

Investigații complementare: –

Medicația: Loratadină 10 mg 1-0-1 p.o.,

Cefort 1 g, 1 la 12 ore i.m.,

Omez 20 mg 1-0-0 p.o.,

Baneocin unguent 2 apl/zi,

Regen Ag cremă 1 apl/zi,

HHC 100 mg 1 la 12 ore i.m.,

Regim alimentar: hipocaloric

Diagnostic de îngrijire, obiective, intervenții (proprii și delegate):

Dî.1: Alterarea integrității tegumentului datorită bolii manifestate prin placarde eritemato-veziculo-pustuloase, intens pruriginoase.

O: Reducerea până la dispariție a placardelor eritemato-veziculo-pustuloase.

Ameliorarea pruritului până la dispariție.

Rp:

educarea pacientului: să evite zgârierea zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante;

aplicarea compreselor reci, umede pentru reducerea pruritului;

aprecierea calității tegumentelor;

îngrijirea, curățarea tegumentului;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

distragerea atenției de la episodul pruriginos prin comunicare, TV, carte;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea confortului psihic.

Rd:

administrarea sistemică a medicamentelor antihistaminic (Loratadină), corticosteroizi (HHC);

aplicarea tratamentelor locale: Baneocin unguent 2 apl/zi, Regen Ag cremă 1 apl/zi;

recoltarea probelor biologice.

Dî.2: Alterarea circulației venoase manifestată prin vene dilatate.

O: Reducerea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor.

Rp:

monitorizarea tegumentelor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

evitarea ortostatismului prelungit;

reducerea factorilor de risc (contracepție orală, profesii cu ortostatism);

evitarea căldurii (băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna);

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

evitarea sedentarismului;

scăderea greutății corporale până la greutatea ideală;

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp.

Rd:

aministrarea medicamentelor prescrise;

recoltarea probelor biologice.

Dî.3: Alterarea a perfuziei tisulare datorită afectării vaselor sanguine manifestată prin edem.

O: Refacerea perfuzării adecvate a țesuturilor.

Rp:

tratarea cauzei;

monitorizarea edemelor, culorii mucoaselor și tegumentelor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici, medicinali;

scăderea greutății până la valorile normale;

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului.

Rd:

administrarea medicamentelor recomandate de medic.

Dî.4: Alterarea metabolismului grăsimilor în sânge manifestată prin colesterolul seric total și trigliceride serice crescute.

O: Reducerea și menținerea valorilor de colesterolul total și trigliceride serice între valorile normale.

Rp:

scăderea consumului de colesterol;

alimentație sănătoasă cu scăderea consumului de grăsimi saturate și polinesaturate, băuturi răcoritoare, dulciuri hiperconcentrate, cafeaua în exces, fast food-uri;

evitarea fumatului;

limitarea consumului de alcool;

creșterea consumului de fructe și vegetale ;

scăderea ponderală și menținerea unui IMC la valori normale;

promovarea activității fizice;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei.

Rd:

recoltarea probelor de sânge (colesterol seric total, trigliceride serice);

administrarea medicamentelor prescrise.

Dî.5: Alterarea nutriției datorită apetitului exagerat masifestată prin obezitate.

O: Reducerea greutății corporale până la greutatea normală

Rp:

măsurarea înălțimii corporale și a greutății;

calcularea greutății ideale;

promovarea exercițiilor fizice în funcție de capacitatea fizice a pacientului;

administrarea regimului hipocaloric;

educarea pacientului despre alimente permise, respectiv interzise;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

bilanț ingesta-excreta;

controlarea alimentelor aduse de către aparținători;

educarea pacientului să renunțe la alcool;

asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei;

depistarea și înlăturarea afecțiunilor psihice.

Rd:

recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator (glicemie, enzimele hepatice, colesterolul, trigliceride).

Dî.6: Alterarea integrității tegumentelor datorită tulburărilor funcției de barieră a stratului cornos al pielii manifestată prin piele xerotică.

O: Restabilirea stratului cornos

Rp:

stabilirea cauzei care stă la baza xerozei cutanate: factori engodeni (dezechilibru hormonale, medicație) și factori exogeni (fenomene climatice, spălatul excesiv, produse cosmetice, detergenți);

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei;

hidratare adecvată;

reducerea frecvenței băilor/dușurilor;

temperatura adecvată a apei folosite petru igienă/baie;

evitarea utilizării aerului condiționat.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise;

recoltarea probelor biologice.

Dg. de risc 1: Risc de infecție.

O: Prevenirea infecțiilor.

Rp:

monitorizarea temperaturii;

monitorizarea semnelor ce sugerează infecția (semne celsiene, febră);

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

educarea pacientului să nu zgârie pielea;

prevenirea infecțiilor nosocomiale;

efectuarea tehnicilor în condiții de asepsie;

asigurarea igienei riguroase;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

schimbarea lenjeriei de pat și de corp;

supravegherea regiunilor cu erupție;

hidratare adecvată.

Rd:

recoltarea analizelor de laborator;

administrarea medicamentelor prescrise de medic.

Dg. de risc 2: Risc de apariție a ulcerelor venoase datorită insuficinței venoase cronice.

O: Prevenirea apariției ulcerelor venoase.

Rp:

mobilizarea pacientului;

evitarea căldurii: băile calde, apă termală, sauna, expunerea îndelungată la soare;

folosirea ciorapilor elastici/aplicarea bandajul compresiv;

evitarea traumatismelor locale;

educarea pacientului pentru evitarea ortostatismului prelungit;

tratarea eczemei;

hidratare adecvată;

reducerea factorilor de risc precum: profesii cu ortostatism, sedentarism, obezitate;

asigurarea igienei.

Rd:

administrarea medicamentelor sistemic și local prescrise.

Dg. de risc 3: Risc de apariție a aterosclerozei datorită dislipidemiei.

O: Prevenirea aterosclerozei.

Rp:

combaterea sedentarismului;

combaterea și tratarea factorilor de risc cum ar fi HTA, DZ, obezitate, supraalimentația, fumat, stres;

regim hipolipidic, hipocaloric;

limitarea consumului de alcool.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise.

Cazul nr. 3

Date de identificare a pacientului:

Pacientul M. A. în vârsta de 50 de ani, sex masculin, provenit din mediul rural, cunoscut cu insuficiență venoasă cronică pe varice hidrostatice și eczemă a membrelor inferioare a fost internat pe data de 16.08.2017 în secția de dermatologie a Spitalului Astra pentru ulcerații dureroase, acoperite cu depozite gălbui și leziuni eritemato-scuamo-crustoase pruriginoase cu escoriații postgrataj la nivelul gambelor. Data primului contact cu pacientul este pe data de 17.08.2017.

Înălțime: 187 cm

Greutate: 100 kg

Temperatură: 36,3 ° C

Puls: 72 bpm

Respirație: 18/min

TA: 125/60 mmHg

Date generale despre pacient:

Motivele spitalizării: apariția ulcerațiilor dureroase, acoperite cu depozite gălbui și leziuni eritemato- scuamo-crustoase pruriginoase cu escoriații postgrataj la nivelul gambelor.

Boli recente: Fractură olecran stâng (ian. 2017)

Operații recente: Fractură olecran stâng

Alte probleme de sănătate (boli, malformații): hepatită cronică toxic-nutrițională, anemie feriprivă

Fumător, număr de 12 țigări/zi, fumează de 7 ani

Alcool: consumător de alcool

Alergii: neagă

Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: supraponderal

Apetit: scăzut

Greață prezentă, vărsătură absentă, balonare, zgomote intestinale absente

Dentiție: carii, proteză parțială

Tegumente: temperatura normală, culoare icterică

Edeme: localizate (la nivelul gleznelor)

Scaun: număr 1, consistență: I

Micțiuni/zi: 5, micțiuni/noapte: 0-1; disurie, nicturie, enurezis și alte modificări absente; urină: hipercromă

Respirație: frecvență 18/min ,tip regulat

Transpirații absente

Somn: număr de 9 ore/zi, insomnii absente

Capacitatea de a comunica: normală; tulburări de vorbire, auz, vedere absente.

Gradul de independență:

Toatal independent, se îmbracă singur, se poate deplasa singur, își poate folosi toate membrele, își efectuează igiena personală singur.

Personalitatea:

Orientat temporo-spațial: da

Tipul de personalitate: coleric

Autopercepere: nemodificată de spitalizare

Surse de stres: –

Relația cu ceilalți membrii ai familiei, cu ceilalți pacienți, cu personalul medical: bună

Nivel de educție: nespecificat

Gradul de igienă personală: adecvată/bună

Caracteristici specifice:

Ulcerații multiple rotund-ovalare cu diametrul de la 1 la 5 cm, dureroase, unele superficiale, altele profunde, acoperite cu depozite gălbui, localizate pe fețele: internă și externă ale ambelor gambe în 1/3 inferioară. Leziuni eritemato-scuamoase intens pruriginoase, cu escoriații postgrataj acoperite cu cruste hematice la nivelul ambelor gambe. Vene superficiale dilatate, cu contur sinuos, depresibile, nedureroase, la ambele membre inferioare. Edeme la nivelul gleznelor.

Starea de conștiență: prezentă

Diagnosticul medical:

IVC stadiul 6 CEAP pe varice hidrostatice membre inferioare cu ulcere venoase la ambele gambe. Dermatită microbiană subacută ambele gambe cu leziuni secundare la distanță.

Probe de laborator:

17.08.2017

HEMATOLOGIE

HEMOLEUCOGRAMĂ

Denumire analiză Rezultat Interval biologic de referință

Număr leucocite 6.26 4.00-10.00 10^3/uL

Număr eritrocite 4.33 4.00-5.50 10^6/uL

Hemoglobina 11.9 ! 13.10-17.20 g/dl

HCT 36.8 ! 39.00-50.00 %

VEM 85 81.00-101.00 fl

MCH 27.5 27.00-35.00 pg

MCHC 32.3 32.00-36.00 g/dl

Număr trombocite 340 150.00-450.00 10^3/uL

RDW-SD 38.9 37.00-54.00 fl

RDW-CV 12.7 11.00-16.00 %

PDW 12.2 9.00-17.00 fl

MPV 10.4 9.00-13.00 fl

P-LCR 28.1 13.00-43.00 %

PCT 0.35 0.08-0.35 %

Neutrofile # 3.73 1.80-8.00 10^3/uL

Limfocite # 1.71 1.00-4.00 10^3/uL

Monocite # 0.61 0.01-0.70 10^3/uL

Eozinofile # 0.19 0.00-0.40 10^3/uL

Bazofile # 0.02 0.00-0.10 10^3/uL

Neutrofile % 59.7 45.00-80.00 %

Limfocite % 27.3 20.00-55.00 %

Monocite % 9.7 0.00-14.00 %

Eozinofile % 3 0.00-6.00 %

Bazofile % 0.3 0.00-1.00 %

BIOCHIMIE

Glucoză serică 70.08 ! 75.00-105.00 mg/dl

Colesterol seric total 214.3 120.00-220.00 mg/dl

Trigliceride serice 145.22 35.00-170.00 mg/dl

TGO (transaminaza 17.37 5.00-48.00 U/L

glutamică oxaloacetică)

TGP (transaminaza 19.1 5.00-41.00 U/L

glutamică piruvică)

BACTERIOLOGIE

ANTIBIOGRAMA STAPHYLOCOCCUS

Rezistent: Penicinilă

Sensibil: Oxacilină, Eritromicină, Clindamicină, Ciprofloxacin, Levofloxacin, Amikacina, Gentamicină, Rimfampicină, Linezolid, Cloramfenicol, Trimetoprim-sulfametoxazol

Comentariu alaniză: Staphylococcus aureus

ANTIBIOGRAMA ENTEROCOCCUS

Rezistent: Ampicilină, Ciprofloxacin, Cloramfenicol, Eritromicină, Levofloxacin, Penicilină

Sensibil: Vancomicin, Teicoplanin, Rifampicină, Linezolid

Comentariu analiză: Enterococcus spp.

Explorări radiologice: –

Investigații suplimentare: –

Medicație de fond administrată înaintea internării:

Detralex 500 mg 1-0-1 p.o.

Medicația: Cefort 2X1 g/zi i.v.

Gentamicină 2X80 mg/zi i.m.

Fragmin 5000 UI/0,2 ml/zi sc.

Omez 2X20 mg/zi p.o.

Silimarină 35 mg 2-2-2 p.o.

Diclofenac 2X50 mg/zi p.o.

Algocalmin fi la nevoie

Maltofer 1 cpr/zi 0-1-0 p.o.

Loratadină 10 mg 0-1-0 p.o.

Fucidin cremă 2 apl/zi

Clobetazol unguent

Unguent boricat/unguent uree 10%

Regim alimentar: hipocaloric

Diagnostic de îngrijire, obiective, intervenții (proprii și delegate):

Dî.1: Alterarea integrității tegumentului datorită prezenței ulcerului și a infecției manifestată prin dureri, depozite gălbui, leziuni eritemato-scuamoase intens pruriginoase, cu escoriații acoperite cu cruste hematice.

O: Diminuarea durerii și pruritului până la dispariție.

Pacientul să aibă tegumente curate și integre.

Rp:

evaluarea durerii: intensitatea, localizarea, caracterul;

alegerea unei poziții antialgice;

așezarea picioarelor mai sus decât nivelul inimii;

dietă echilibrată;

exercițiu fizic;

monitorizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație, temperature;

evitarea alcoolului, fumatului;

curățirea ulcerelor și aplicarea bandajului;

folosirea ciorapilor compresivi, respectiv a bandajelor compresive;

aplicarea tehnicilor de reducere a stresului (terapia prin muzică, terapia de relaxare etc.);

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea căldurii ( băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna);

îngrijirea leziunilor;

educarea pacientului: în evitarea zgârierii zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante;

aplicarea compreselor reci, umede pentru ameliorarea pruritului;

aprecierea calității tegumentelor;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

distragerea atenției de la episodul pruriginos prin comunicare, TV, carte;

monitorizarea funcțiilor vegetative;

asigurarea confortul psihic.

Rd:

administrarea antibioticelor (Cefort, Gentamicină);

administrarea antialgicelor/antiinflamatoarelor (Algocalmin/Diclofenac);

administrarea antihistaminicelor (Loratadină);

administrare locală: Fucidin cremă, Clobetazol unguent, Unguent boricat/unguent uree 10%;

administrarea anticoagulantelor (Fragmin).

Dî.2: Alterarea circulației venoase manifestată prin vene dilatate.

O: Reducerea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor.

Rp:

monitorizarea tegumentelor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea căldurii în general: băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna;

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

scăderea greutății până la greutatea ideală;

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului;

asigurarea igienei, condițiilor de mediu, lenjeriei de pat și de corp.

Rd:

administrarea medicamentelor bioflavonoide (Detralex);

administrarea antialgicelor/antiinflamatoarelor (Algocalmin/Diclofenac);

administrarea anticoagulantelor (Fragmin).

Dî.3: Alterarea perfuziei tisulare datorită afectării vaselor sanguine manifestată prin edem.

O: Refacerea perfuzării adecvate a țesuturilor.

Rp:

monitorizarea edemelor, culorii mucoaselor și tegumentelor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici, medicinali;

scăderea greutății până la valorile ideale;

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului.

Rd:

administrarea medicamentelor recomandate de medic.

Dî.4: Dificultate, în a se deplasa datorită durerii, manifestată prin mers antalgic.

O: Pacientul să se poată deplasa fără dificultate.

Rp:

evaluarea durerii: intensitatea, localizarea, caracterul;

alegerea unei poziții antialgice;

așezarea picioarelor mai sus decât nivelul inimii;

exercițiu fizic;

monitorizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație, temperatură;

evitarea alcoolului, fumatului;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

scăderea greutății până la greutatea normală;

evitarea ortostatismului prelungit;

îngrijirea leziunilor;

asigurarea igienei, confortului psihic și fizic, lenjeriei de pat și de corp și condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatută și umiditate corespunzătoare, lenjeriei de pat și de corp.

Rd:

administrarea antialgicelor, antiinflamatoarelor (Algocalmin, Diclofenac).

Dî.5: Scăderea concentrației de hemoglobină și de hematocrit datorită deficienței de fier.

O: Creșterea concentrației de fier până la normalizarea hemoglobinei.

Rp:

evaluarea cauzei;

dietă bogată în fier (ficat, carne rosie, pește, pui, curcan, fasole, broccoli, paste, cereale);

asigurarea repausului fizic și psihic;

hidratare adecvată;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

administrarea medicamentelor antianemice (Maltofer) și vitaminelor (vitamina C);

recoltarea sângelui pentru HLG.

Dî.6: Alterarea nutriției datorită alimentației inadecvate manifestată prin supraponderabilitate.

O: Reducerea greutății corporale până la greutatea ideală.

Rp:

măsurarea înălțimii corporale și a greutății;

calcularea greutății ideale;

promovarea exercițiilor fizice în funcție de capacitatea fizică a pacientului;

educarea pacientului despre alimente interzise și permise;

administrarea regimului hipocaloric;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

bilanț ingesta-excreta;

controlarea alimentelor aduse de către aparținători;

educarea pacientului să renunțe la alcool;

asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea igienei;

depistarea și înlăturarea afecțiunilor psihice.

Rd:

recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator.

Dî.7: Alterarea nutriției datorită afecțiunii hepatice manifestată prin inapetență și greață.

O: Pacientul să aibă un apetit adecvat.

Reducerea senzației de greață până la dispariție.

Rp:

asigurarea condițiilor de mediu;

îndepărtarea protezelor dentare mobile;

solicitarea pacientului să inspire profund pentru diminuarea stărilor de greață;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;

monitorizarea greutății;

evaluarea și oferirea mâncărurilor preferate;

asigurarea unui ambiet plăcut pentru mese;

mese des, dar cu canțități mici;

promovarea exercițiului fizic în funcție de capacitatea fizică a pacientului, dar evitarea exercițiilor solicitante;

observarea capacității de a mânca;

servirea gustărilor;

evitarea alcoolului, fumatul.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise.

Dî.8: Alterarea integrității tegumentelor datorită afecțiunii hepatice manifestată prin icter.

O: Reducerea icterul până la dispariție

Rp:

educarea pacientului să renunțe la alcool;

regim alimentar corespunzător;

menținerea unei hidratări adecvate;

asigurarea repausului psihic și fizic;

bilanț ingesta-excreta;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea condițiilor de mediu;

asigurarea igienei.

Rd:

administrarea medicamentelor hepatoprotectoare (Silimarină);

recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator.

Dî.9: Alterarea eliminărilor urinare datorită afecțiunii hepatice manifestată prin urină hipercromă.

O: Pacientul să aibă urină normală la culoare.

Rp:

tratarea cauzei;

hidratare adecvată;

bilanț ingesta excreta;

evaluarea cantitativă și calitativă a urinei;

asigurarea alimentației adecvate;

asigurarea igienei;

evitarea consumului de alcool, fumatul.

Rd:

recoltarea probelor biologice;

administrarea tratamentului indicat (hepatoprotectoare: Silimarină).

Dg. de risc 1: Risc de apariție a unor noi ulcerații.

O: Prevenirea apariției de noi ulcerații.

Rp:

aprecierea calității tegumentelor;

îngrijirea tegumentului;

așezarea picioarelor mai sus decât nivelul inimii;

dietă echilibrată;

exercițiu fizic;

evitarea fumatului;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

evitarea ortostatismului prelungit, traumatismelor locale;

educarea pacientului: în evitarea zgârierii zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante;

evitarea căldurii în general: băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna;

explicarea necesității respectării recomandările medicamentoase;

asigurarea igienei.

Rd:

administrarea medicamentelor sistemic și local;

Efectuarea teste Doppler periodic;

recoltarea probelor biologice pentru analize de laborator.

Dg. de risc 2: Risc de imobilizare datorită ulcerului venos.

O: Prevenirea imobilizării.

Rp:

tratarea și combaterea infecțiilor;

stabilirea exercițiilor fizice în funcție de capacițățile fizice ale pacientului;

scădere în greutate;

hidratare adecvată;

reducerea factorilor de risc (profesii cu ortostatism, obezitate, contracepție orală);

evitarea traumatismelor locale;

dietă echilibrată;

verificarea pansamentului;

aplicarea bandajului compresiv;

toaleta ulcerațiilor.

Rd:

administrarea tratamentelor prescrise;

recoltarea probelor biologice pentru examene de laborator.

Dg. de risc 3: Risc de apariție a cirozei hepatice.

O: Prevenirea apariției cirozei hepatice.

Rp:

educarea pacientului să renunțe la alcool;

repaus prelungit;

alimentație corespunzătoare;

hidratare adecvată;

monitorizarea greutății corporale;

bilanț ingesta-excreta;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;

asigurarea repausului fizic și psihic;

evitarea contaminării cu virusul hepatitei B, C;

prevenirea infecțiilor.

Rd:

administrarea medicamentelor hepatoprotectoare (Silimarină etc.);

recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator.

Cazul nr. 4

Date de identificare a pacientului:

Pacientul R. G. în vârsta de 67 de ani, sex masculin, provenit din mediul urban, cunoscut cu ulcerații cronice la nivelul gambelor pe fond de insuficiență venoasă cronică pe varice hidrostatice a fost internat pe secția de dermatologie a Spitalului Astra în data de 05.12.2017 pentru multiple ulcerații secretante, dureroase, dispuse pe fondul unui tegument eritemato-scuamos pruriginos la nivelul ambelor gambe. Data primului contact cu pacientul este pe data de 08.12.2017.

Înălțime: 176 cm

Greutate: 77 kg

Temperatură: 36,2 ° C

Puls: 68 bpm

Respirație: 17/min

TA: 115/70 mmHg

Date generale despre pacient:

Motivele spitalizării: apariția unor multiple ulcerații secretante, dureroase, dispuse pe fondul unui tegument eritemato-scuamos pruriginos la nivelul ambelor gambe

Boli recente: –

Operații recente: –

Alte probleme de sănătate (boli, malformații): anemie feriprivă, hiperplazie benignă de prostată

Fumat: nefumător

Alcool: neconsumător de alcool

Alergii: neagă

Repere ale stării de sănătate

Greutatea: normoponderal

Apetit: normal

Greață, vărsătură, balonare, zgomote intestinale absente

Dentiție: proteză

Tegumente: temperatură și culoare normală

Edeme: localizate (glezne)

Scaun: număr 1/zi, consistență I

Micțiuni/zi: 7, micțiuni/noapte: 2; disurie, polachiurie, nicturie prezente; urină: normocromă

Respirație: frecvență 17/min, tip regulat

Transpirații absente

Somn: 6 ore/zi, insomnii: prezente

Capacitatea de a comunica: normală, tulburări de vorbire, auz, vedere absente

Gradul de independență

Toatal independent, se îmbracă singur, se poate deplasa singur, își poate folosi toate membrele, își efectuează igiena personală singur.

Personalitatea:

Orientat temporo-spațial: da

Tipul de personalitate: melancolic

Autopercepere: nemodificată de spitalizare

Surse de stres: perceperea viitorului

Relația cu ceilalți membrii ai familiei, cu ceilalți pacienți, cu personalul medical: bună

Nivel de educție: nespecificat

Gradul de igienă personală: adecvată/bună

Caracteristici specifice

Multiple ulcerații dureroase, rotund-ovalare, cu diametrele cuprinse între 2 și 8 cm, cu margini neregulate, relativ profunde, acoperite cu depozite gălbui, dispuse pe fețele anterioare, internă și posterioară în 1/3 inferioară a ambelor gambe și fața dorsală a piciorului drept. Vene superficiale dilatate, cu contur sinuos, depresibile, nedureroase, ambele membre inferioare. Tegument periulcerativ eritemato-scuamos, pruriginos, ½ inferioară a ambelor gambe. Edem la nivelul gleznelor.

Starea de conștiență: prezentă

Diagnosticul medical:

IVC stadiul 6 CEAP pe varice hidrostatice cu ulcere venoase suprainfectate ambele gambe.

Eczemă microbiană a gambelor cu leziuni secunde la distanță.

Probe de laborator:

05.12.2017

HEMATOLOGIE

HEMOLEUCOGRAMĂ

Denumire analiză Rezultat Interval biologic de referință UM

Număr leucocite 6.41 4.00-10.00 10^3/uL

Număr eritrocite 4.11 4.00-5.50 10^6/uL

Hemoglobina 12.2 ! 12.60-17.40 g/dl

HCT 36.4 ! 37.00-51.00 %

VEM 88.6 81.00-102.00 fl

MCH 29.7 27.00-35.00 pg

MCHC 33.5 32.00-36.00 g/dl

Număr trombocite 285 150.00-450.00 10^3/uL

RDW-SD 42.2 37.00-54.00 fl

RDW-CV 13.4 11.00-16.00 %

PDW 11.5 9.00-17.00 fl

MPV 10.5 9.00-13.00 fl

P-LCR 27.7 13.00-43.00 %

PCT 0.3 0.08-0.35 %

Neutrofile # 3.65 1.80-8.00 10^3/uL

Limfocite # 1.58 1.00-4.00 10^3/uL

Monocite # 0.74 ! 0.01-0.70 10^3/uL

Eozinofile # 0.4 0.00-0.40 10^3/uL

Bazofile # 0.04 0.00-0.10 10^3/uL

Neutrofile % 57.1 45.00-80.00 %

Limfocite % 24.6 20.00-55.00 %

Monocite % 11.5 0.00-14.00 %

Eozinofile % 6.2 ! 0.00-6.00 %

Bazofile % 0.6 0.00-1.00 %

BIOCHIMIE

Uree serică 51.39 ! 10.00-50.00 mg/dl

Creatinina serică 1.1 0.50-1.20 mg/dl

Sideremie 18.5 ! 37.00-158.00 ug/dl

Glucoză serică 97.02 75.00-105.00 mg/dl

TGO (transanimaza 18.63 5.00-48.00 U/L

glutamică oxaloacetică)

TGP (transaminază 19.9 5.00-41.00 U/L

glutamică piruvică)

BACTERIOLOGIE

ANTIBIOGRAMA BACILI GRAM NEGATIVI

Rezistent: Ampicilină, Amoxicilină+acid clavulanic, Cloramfenicol, Ciprofloxacin, Colistin, Gentamicină, Trimetoprim-sulfametoxazol

Sensibil: Amikacina, Ceftriaxon, Ceftazidime, Levofloxacin, Meropenem

Comentariu analiză: Proteus spp

ANTIBIOGRAMA STAPHYLOCOCCUS

Rezistent: Penicilină, Ciprofloxacin,

Sensibil: Oxacilină, Eritromicină, Clindamicină, Amikacină, Gentamicină, Linezolid, Cloramfenicol, Tripetroprim-sulfametoxazol

Comentariu analiză: Staphylococcus aureus

Explorări radiologice: –

Investigații suplimentare: –

Medicație de fond administrată înaintea internării:

Detralex 500 mg 1-0-1 p.o.

Medicația: Oxacilină 2X1 g/zi i.m.,

Gentamicină 2X80 mg/zi i.m.,

Medrol 16 mg/zi p.o.,

Omeprazol 2X20 mg/zi p.o.,

Loratadină 2X10 mg/zi p.o.,

Maltofer 100 mg/zi p.o.,

Unguent boricat 3%

Regim alimentar: normal

Diagnostic de îngrijire, obiective, intervenții (proprii și delegate):

Dî.1: Alterarea integrității tegumentului, datorită prezenței ulcerului și infecției, manifestată prin dureri, depozite gălbui, leziuni eritemato-scuamoase, pruriginoase.

O: Diminuarea durerii și pruritului până la dispariție.

Pacientul să aibă tegumente curate și integre.

Rp:

evaluarea durerii: intensitate, localizare, caracter, factori declanșatori;

alegerea unei poziții antialgice;

așezarea picioarelor mai sus decât nivelul inimii;

dietă echilibrată;

exercițiu fizic;

monitorizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație, temperature;

evitarea alcoolului, fumatului;

evitarea căldurii ( băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, saună);

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

aplicarea tehnicilor de reducere a stresului (terapia de relaxare, terapia prin muzică etc.);

evitarea ortostatismului prelungit;

îngrijirea leziunilor;

educarea pacientului: în evitarea zgârierii zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante;

aplicarea compreselor reci, umede pentru reducerea pruritului;

aprecierea calității tegumentelor;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

distragerea atenției de la episodul pruriginos prin comunicare, TV, carte;

monitorizarea funcțiilor vegetative;

asigurarea confortul psihic.

Rd:

administrarea antibioticelor (Oxacilină, Gentamicină);

administrarea antialgicelor/antiinflamatoarelor (Algocalmin);

administrarea antihistaminicelor (Loratadină);

administrarea glucocorticoizi de sinteză (Medrol);

administrare locală: Unguent boricat.

Dî.2: Alterarea circulației venoase manifestată prin vene dilatate.

O: Reducerea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor.

Rp:

monitorizarea tegumentelor;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

scăderea greutății până la greutatea normală;

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea căldurii ( băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna);

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului;

asigurarea igienei;

asigurarea condițiilor de mediu;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

administrarea medicamentelor bioflavonoide (Detralex);

administrarea antialgicelor/antiinflamatoarelor.

Dî.3: Alterarea a perfuziei tisulare datorită afectării vaselor sanguine manifestată prin edem.

O: Refacerea perfuzării adecvate a țesuturilor.

Rp:

monitorizarea edemelor, culorii mucoaselor și tegumentelor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative;

ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii;

folosirea ciorapilor elastici, medicinali;

scăderea greutății până la valorile normale;

evitarea ortostatismului prelungit;

evitarea traumatismelor locale;

recomandarea unui program de exerciții fizice (mersul pe jos);

hidratare adecvată;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea fumatului.

Rd:

administrarea medicamentelor recomandate de medic.

Dî.4: Scăderea concentrației de hemoglobină și de hematocrit datorită deficienței de fier.

O: Creșterea concentrației de fier până la normalizarea hemoglobinei.

Rp:

evaluarea cauzei;

dietă bogată în fier (ficat, carne rosie, pește, pui, curcan, fasole, broccoli, paste, cereale);

asigurarea repausului fizic și psihic;

hidratare adecvată;

supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

administrarea medicamentelor antianemice (Maltofer) și vitaminelor (vitamina C);

recoltarea sângelui pentru HLG.

Dî.5: Alterarea eliminărilor urinare datorită hiperplaziei benignă de prostată manifestată prin disurie, polachiurie și nicturie.

O: Pacientul să aibă o eliminare urinară adecvată.

Rp:

evaluarea cantitativă și calitativă a eliminărilor urinare;

eliminarea substanțelor iritante pentru vezica urinară (alcoolul, cafeina);

efectuarea toaletei locale;

asigurarea igienei optime;

asigurarea lenjeriei de pat și de corp;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea infecțiilor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise;

recoltarea probelor biologice.

Dî.6: Alterarea capacității de a dormi și a se odihni datorită senzației de urinare frecventă manifestată prin insomnie.

O: Refacerea calității și cantității somnului.

Rp:

tratarea cauzei;

asigurarea lenjeriei curate de pat și de corp;

asigurarea condițiilor de mediu: salon aerisit, liniștit, temperatură și umiditate corespunzătoare;

evaluarea și îndepărtarea factorilor psihici precum: stresul, anxietatea, îngrijorarea;

asigurarea igienei;

asigurarea liniștii nocturne, îndepărtarea zgomotelor;

educarea pacientului să evite consumul de cafea, alcool, băuturilor energizante înainte de culcare;

echilibrarea activității cu repaus;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

adminidtrarea medicamentelor prescrise.

Dg. de risc 1: Risc de apariție a noi ulcerații.

O: Prevenirea apariției de noi ulcerații.

Rp:

aprecierea calității tegumentelor;

îngrijirea tegumentelor, leziunilor;

așezarea picioarelor mai sus decât nivelul inimii;

dietă echilibrată;

exercițiu fizic;

evitarea fumatului;

folosirea ciorapilor elastici/bandajelor compresive;

evitarea ortostatismului prelungit;

educarea pacientului: în evitarea zgârierii zonelor pruriginoase, să poarte haine din bumbac pentru a evita apariția iritațiilor, să evite substanțele alergizante;

evitarea căldurii în general: băile calde, apă termală, expunerea îndelungată la soare, sauna;

explicarea necesității respectării recomandărilor medicamentoase;

asigurarea igienei.

Rd:

administrarea medicamentelor sistemic și local;

efectuarea teste Doppler periodic;

recoltarea probelor biologice pentru analize de laborator.

Dg. de risc 2: Risc de imobilizare datorită ulcerului venos.

O: Prevenirea imobilizării.

Rp:

tratarea și combaterea infecțiilor;

stabilirea exercițiilor fizice în funcție de capacițății fizice a pacientului;

scăderea în greutate;

hidratarea adecvată;

reducerea factorilor de risc (profesii cu ortostatism, obezitate, contracepție orală);

evitarea traumatismelor locale;

dietă echilibrată;

verificarea pansamentului;

aplicarea bandajului compresiv;

toaleta ulcerațiilor;

Rd:

administrarea tratamentelor prescrise.

Dg. de risc 3: Risc de apariție a complicațiilor hiperplaziei benignă de prostată (calculi vezicali, infecții urinare, prostatită, retenție de urină, insuficiență renală).

O: Prevenirea complicațiilor.

Rp:

evaluarea cantitativă și calitativă a eliminărilor urinare;

eliminarea substanțelor iritante pentru vezica urinară (alcoolul, cafeina);

efectuarea toaltei locale;

asigurarea igienei optime;

bilanț ingesta-excreta;

evitarea infecțiilor;

monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative.

Rd:

administrarea medicamentelor prescrise.

Listă de abrevieri și acronime:

CEAP- Criterii clinice-Etiologice-Anatomice-Patologice

D-dermatită

Dî-diagnostic de îngrijire

DZ-Diabet zaharat

HC-Hidrocarbonate

HTA-hipertensiune arterială

i.m.-intramuscular

i.v.-intravenos

I-intervenții

IMC-idice de masă corporală

IVC-Insuficiență venoasă cronică

MAL

Nr-numărul

O-obiective

p.o.-per os

PUVA- Psoralen Ultra Violete A

Rd-rol delegat

Rp-rol propriu

TA-tensiunea arterială

UM-Unitatea de măsură

Bibliografie

AAD (American Academy of Dermatology), Contact dermatitis [online]. America: American Academy of Dermatology, 16 august 2016, disponibil la: https://www.aad.org/public/diseases/eczema/contact-dermatitis

AAD (American Academy of Dermatology), Dyshidrotic eczema [online]. America: American Academy of Dermatology, 16 august 2016, disponibil la: https://www.aad.org/public/diseases/eczema/dyshidrotic-eczema

Alchorne A. O. A., Alchorne M. M. A., Silva M. M., Occupational dermatosis, Anais Brasileiros de Dermatologia [online], 2010, vol.85, nr.2, disponibil la: http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0365-05962010000200003&lng=en&nrm=iso&tlng=en

ASCIA (Australian Society of Clinical Immunology and Allergy), Eczema (atopic dermatitis) [online], Australia: ASCIA, 2015, disponibil la: https://www.allergy.org.au/patients/skin-allergy/eczema

Avena-Woods Carmela, Overview of Atopic Dermatitis, American Journal of Managed Care [online], 20 iunie 2017, vol. 23, disponibil la: http://www.ajmc.com/journals/supplement/2017/atopic-dermatitis-focusing-on-the-patient-care-strategy-in-the-managed-care-setting/overview-of-atopic-dermatitis-article

BAD (British Association of Dermatologists), Atopic eczema [online]. The British Association of Dermatologists, februarie 2017, disponibil la: http://www.bad.org.uk/for-the-public/patient-information-leaflets/atopic-eczema/?showmore=1&returnlink=http%3a%2f%2fwww.bad.org.uk%2ffor-the-public%2fpatient-information-leaflets#.WpGKMh3FLIU

Barak-Shinar D., Green Lawrence J., Scalp Seborrheic Dermatitis and Dandruff Therapy Using a Herbal and Zinc Pyrithione-based Therapy of Shampoo and Scalp Lotion, The Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology [online],  ianuarie 2018; 11(1), pg: 26–31. disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5788265/

Berk T., Scheinfeld N., Seborrheic dermatitis, Pharmacy and Therapeutics [online], iunie 2010, 35(6):348-52, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2888552/

Berker D., Understanding eczema [online]. United Kingdom: Family Doctor Publication, 2007, disponibil la: http://www.familydoctor.co.uk/wp-content/uploads/2013/02/Eczema-sample.pdf

Boone Marc A. L. M., Jemec Gregor B. E., Marmol V. Del, Differentiating allergic and irritant contact dermatitis by high-definition optical coherence tomography: a pilot study, Archives of Dermatological Research [online], 2015, 307: 11-22, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4282878/

Borda Luis J., Wikramanayake Tongyu C., Seborrheic Dermatitis and Dandruff: A Comprehensive Review, Journal of Clinical and Investigative Dermatology [online], 15 decembrie 2015, 3(2), disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4852869/

Bucur Gheorghe, Capitolul 7. Date generale privind dermatita de stază, în: Flebologie practică medicală și dermatologică, vol. III, București: Ed. Infomedica, 2002, ISBN: 973-9394-95-7, 973-7912-12-8, pg. 219-222.

Chiang Nicol Yi Zhen, Verbov Julian, Inflammatory Skin condition. În Dermatology: A handbook for medical students and junior doctors [online], Ed. British Association of Dermatologists, 2014, disponibil la: http://www.bad.org.uk/library-media/documents/Dermatology%20Handbook%20for%20medical%20students%202nd%20Edition%202014%20Final2%282%29.pdf

Clark G. W., Pope S. M., Jaboori K. A., Diagnosis and Treatment of Seborrheic Dermatitis, American Family Physician [online], 1 februarie 2015, 91(3):185-190, disponibil la: https://www.aafp.org/afp/2015/0201/p185.html

Constantin Maria M., Dermatita de contact alergicå: considerații epidemiologice, implicații imunologice și aspecte clinice, Revista Medicală Română [online], 2012, vol. LIX, Nr. 3, pg: 191-194, disponibil la: http://rmj.com.ro/articles/2012.3/RMR_Nr-3_2012_Art-4.pdf

Cosgarea Rodica, Tătaru Alexandru, Baican Adrian ,Pop-Vornicescu Daniela, Capitolul 6. Dermatoze alergice. În: Dermato-venerologie clinică. Cluj-Napoca, Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-693-465-0, pg. 60-63.

Daróczy Judit, Hunyadi János, Atopiás dermatitis és urticaria, Budapesta, Ed. Pharma Press, 1995, ISBN: 963-8339-01-2, pg: 20-23.

Diaconu Justin-Dumitru C., Coman Oana Andreia, Benea Vasile. Capitolul VII. Afecțiune imuno-alergice cutanate, în: Tratat de terapeutică dermato-venerologică, București: Viața Medicală Românească, 2002, ISBN: 973-8437-00-8, pg. 366-381.

Dimitrescu Alexandru, Capitolul XI. Dermatoze alergice, Capitolul XII. Dermatita seboreică, în: Dermatologie, București: Ed. Național, 2011, ISBN: 978-973-659-217-1, pg. 89-97, 103-104.

Dobozy Attila, Tabularium Dermatologie [online]. Ed. Melania, disponibil la: http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tkt/tabularium-dermatologiae/ch06s08.html

Ezzo Danielle, Treatment and Managed Care Issues of Atopic Dermatitis, The American Journal of Managed Care [online], 20 iunie 2017, vol. 23, disponibil la: http://www.ajmc.com/journals/supplement/2017/atopic-dermatitis-focusing-on-the-patient-care-strategy-in-the-managed-care-setting/treatment-and-managed-care-issues-of-atopic-dermatitis-article

Forsea Dan, Popescu Raluca, Popescu Cătălin Mihai, Capitolul 9. Eczeme și dermatite. În: Compendiu de dermatologie și venerologie. București: Editura Tehnică, 1996, ISBN 973-31-0815-4, pg. 132-153.

G. Levene, Partea 3. Felnőttbőrgyógyászat, în: Bőrgyógyászati atlasz, Budapesta, Ed. Springer Hungarica, 1997, ISBN: 963-699-028-x, pg:122-123.

Garg Taru, Agarwal Soumya, Rana Shiwangi, Chander Ram, Patch Testing in Patients with Suspected Footwear Dermatitis: A Retrospective Study, Indian Dermatol Online Journal [online], septembrie-octombrie 2017, 8(5), pg: 323–327, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5621190/

Giurcaneanu Calin, Dermatita atopică se poate manifesta la orice vârstă, Săptămâna Medicală [online], 16 Februarie 2018. Nr. 222, disponibil la: http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Dermatita-atopica-se-poate-manifesta-la-orice-varsta.html

Glatz Martin, Jo Jay-Hyun, Kennedy Elizabeth A., Polley Eric C., Segre Julia A, Simpson Eric L., Kong Heidi H., Emollient use alters skin barrier and microbes in infants at risk for developing atopic dermatitis, PLOS ONE [online], 28 februarie 2018, disponibil la: http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0192443

Hafeez Farhaan, Maibach Howard, An Overview of Parabens and Allergic Contact Dermatitis, Skin Therapy Letter [online], 1 august 2013, 18(5):5-7, disponibil la: http://www.skintherapyletter.com/allergic-contact-dermatitis/parabens/

Hunter John, Savin John, Dahl Mark, Chapter 7. Eczema and dermatitis. În Clinical dermatology [online], ediția a III-a, Oxford, Ed. Blackwell Science, 2002, disponibil la: https://backpackermedics.files.wordpress.com/2013/07/clinical-dermatology.pdf

Hunyadi János, Capitolul 6. Eczema, dermatitis. În: Dobozy Attila, Farkas Beatrix, Horváth Attila, Hunyadi János, Schneider Imre, Bőrgyógyászat, Budapesta: Ed. Ekleticon, 2001, pg. 165-179.

Ingram John R., Chapter 39. Eczematous Disorders, Wakelin Sarah, Chapter 40. Seborrhoeic Dermatitis, Ardern-J. Michael R., Flohr C., Reynolds N. J., Colin A. Holden, Chapter 41. Atopic Eczema. În: Griffiths Christopher E. M., Barker Jonathan, Bleiker Tanya, Chalmers Robert, Creamer Daniel, Rook’s Textbook of Dermatology, ediția a IX-a, vol. 2, Oxford: Ed. Wiley Blackwell, 2010, pg. 39,1-41,34, ISBN: 9781118441190

James William D., Elston Dirk M., Berger Timothy G., Neuhaus Isaac M., Chapter 5. Atopic Dermatitis, Eczema, and Noninfectious Immunodeficiency Disorders. În: Andrews’ diseases of the skin: clinical dermatology, ediția a XII-a, Philadelphia: Elsevier, 2016, ISBN:978-0-323-31967-6, ISBN: 978-0-323-31968-3, pg. 62-67.

Lifschitz C., The Impact of Atopic Dermatitis on Quality of Life, Annals of Nutrution and Metabolism [online], 2015, 66(suppl 1): 34-40, disponibil la: https://www.karger.com/Article/FullText/370226

Marineci Cristina Daniela, Utilizarea locală a corticosteroizilor în dermatita atopică, în: Galenus, aprilie 2018, nr. 118, pg.20-24.

Meredith Sheena, Eczema, 1994, trad. și pref.: Munteanu Gurgu Miruna, Eczema, București: Ed. Corint, 2004, ISBN 973-653-600-9, pg. 21-30.

Molnár László, Capitolul 3. Immunoallergiás bőrbetegségek, în: Bőrgyógyászat, Budapesta: Ed. Springer Hungarica, 1997, ISBN: 963 8455 45 4, pg. 79-82, 96-119.

Nair Pragya A., Atwater Amber R., Dermatitis, Contact [online],  StatPearls Publishing, 4 octombrie 2018, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459230/

Naldi Luigi, Diphoorn Janouk, Seborrhoeic dermatitis of the scalp, BMJ Clinical Evidence [online], 27 mai 2015, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4445675/

Nyirkos Péter, Capitolul 9. Bőrgyógyőszat, în: Tényeken Alapuló Orvostudomány Módszertani Ajánlások [online]. Budapesta, Ed. Melania, 2005, disponibil la: http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tkt/tenyeken-alapulo/ch09s18.html

Panduru Mihaela, Sălăvăstru Carmen Maria, Panduru Nicolae M., Țiplica George-S., Istoricul alergic maternal crește riscul de apariție a dermatitei atopice la copil , Revista Medicală Română [online], 2014, vol. LXI, Nr. 2, pg: 96-100, disponibil la: http://rmj.com.ro/articles/2014.2/RMR_Nr-2_2014_Art-4.pdf

Park J.-H., Park Y. J., Kim S. K., Kwon J. E., Kang H. Y., Lee E.-S., Choi J. H., Kim Y. C., Histopathological Differential Diagnosis of Psoriasis and Seborrheic Dermatitis of the Scalp, Annals of Dermatology [online], august 2016, 28(4): 427–432, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4969470/

Pătrașcu Virgil, Capitolul 9. Eczeme, în: Dermato-venerologie, Nursing în dermatologie, ediția a III-a, Craiova, România: Ed. Sitech Craiova, 2017, ISBN: 973-657-829-1, pg. 72-83.

Pharma Business, Eczemele endogene [online]. București, Pharma Business, 06 mai 2016, disponibil la: http://pharma-business.ro/eczemele-endogene/

Popescu Aristotel, Popescu Margareta, Capitolul 10. Dermatoze alergice. În: Boli de piele, București: Ed. Militară, 1980, pg. 196-207

Poudel R. R., Belbase B., Kafle N. K., Nummular eczema, Journal of Community Hospital Internal Medicine Perspectives, [online], 15 iunie 2015, 5(3): 10.3402, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4475258/

ROmedic, Eczema [online]. ROmedic, 10 ianuarie 2007, disponibil la: http://www.romedic.ro/eczema

Ruzicka T., Ring J., Przybilla B., Handbook of Atopic Eczema [online]. Berlin, Springer-Verlag Berlin Heidelberg GmbH, 1991, disponibil la: https://books.google.ro/books?id=ALWtBgAAQBAJ&pg=PA132&lpg=PA132&dq=eczema+epidemiologie&source=bl&ots=gKq2qxkDvk&sig=fWjA9HCmp7O15xy7-QW-SUqxrZ8&hl=hu&sa=X&ved=0ahUKEwjLiYvkkLzZAhXLL1AKHY81ARAQ6AEIPjAD#v=onepage&q=eczema%20epidemiologie&f=false

Sasseville Denis, Occupational Contact Dermatitis, Allergy, Asthma and Clinical Immunology [online], 15 iunie 2008,  4(2): 59–65, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2868883/

Schneider Imre, Sebők Béla, Harangi Ferenc, Atopiás dermatitis, Budapest: Ed. Medicina, 2009, ISBN 978 963 226 157 7, pg.30-45, 123-140.

Shakoor Zahid, Al-Mutairi Ahlam S., Al-Shenaifi Afnan M., Al-Abdulsalam Areej M., Al-Shirah Bashayer Z., Al-Harbi Shahad A., Screening for skin-sensitizing allergens among patients with clinically suspected allergic contact dermatitis, Saudi Medical Journal [online], august 2017, 38(9), pg: 922-927, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5654026/

Siegfried Elaine C., Hebert Adelaide A., Diagnosis of Atopic Dermatitis: Mimics, Overlaps, and Complications, Journal of Clinical Medicine [online], 6 mai 2015, 4(5): 884–917, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4470205/

Solovan Caius, Chiticariu Elena, Timofte Adelina, Capitolul 4.3. Eczeme și dermtite. În: Manual de dermatologie și venerologie [online], Timișoara: Ed. Mirton, 2011, disponibil la: https://www.scribd.com/doc/227079644/Manual-de-dermatologie-si-venerologie

Stanciu Oana M., Afecțiuni dermatologice frecvent întălnite la pacienții geriatrici, în: Galenus, 2017, nr. 109, pg. 31, ISSN: 1842-1970.

Stiuriuc Simona, Dermatită de stază venoasă, ROmedic [online], 2012, disponibil la: http://www.romedic.ro/dermatita-de-staza-venoasa

Usatine Richard P., Riojas Marcela, Diagnosis and Management of Contact Dermatitis, American Family Physician [online], 1 august 2010, 82(3), pg: 249-255, disponibil la: https://www.aafp.org/afp/2010/0801/p249.html

Wasserbauer Nancy, Ballow Mark, Atopic Dermatitis, The American Journal of Medicine [online], Vol. 122, Issue 2, pg: 121–125, februarie 2009, disponibil la: http://www.amjmed.com/article/S0002-9343(08)00869-3/fulltext

Weller Richard P. J. B., Hunter John A. A., Savin John A., Dahl Mark V., Chapter 7. Eczema and dermatitis. În Clinical dermatology [online], ediția a IV-a, Ed. Blackwell Publishing, 2008, disponibil la: http://famona.sezampro.rs/medifiles/dermatology/clinicaldermatology%204thedition.pdf

Wolff Klaus, Johnson Richard Allen, Section 2. Eczema/Dermatitis. În: Fitzpatrick’s Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology, ediția a VI-a, Ed. McGraw-Hill Medical, 2009, ISBN 978-0-07-163342-0, pg. 20-42.

Yuan Chao, Wang Xue-Min, Guichard Alexandre, Tan Yi-Mei, Qian Chun-Yan, Yang Li-Jie, Humbert Philippe, N-palmitoylethanolamine and N-acetylethanolamine are effective in asteatotic eczema: results of a randomized, double-blind, controlled study in 60 patients, Clinical interventions in aging [online], 17 iulie 2014,  9: 1163–1169, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4111646/