PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I Coordonator științific: Prof.univ.dr. MARIN MANOLESCU Autor: Prof.înv.primar Vlăsceanu Elena Cătălina… [306599]
[anonimizat] I
Coordonator științific:
Prof.univ.dr. MARIN MANOLESCU
Autor:
Prof.înv.primar Vlăsceanu Elena Cătălina (căs.Dumitrache)
Școala Gimnazială „Nicolae Lahovary”, Trestieni,Județul Giurgiu
București
-2020-
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul pentru Formarea Profesorilor
OPTIMIZAREA INTEGRĂRII METODELOR ALTERNATIVE ÎN EVALUAREA ȘCOLARĂ
Coordonator științific:
Prof.univ.dr. MARIN MANOLESCU
Autor:
Prof.înv.primar-Vlăsceanu Elena Cătălina (căs.Dumitrache)
Școala Gimnazială „Nicolae Lahovary”,Trestieni,Județul Giurgiu
București
-2020-
INTRODUCERE
Principalul scop si obictiv ale educației de astăzi este înțelegerea cât mai bine a copilului și și îndrumarea lui spre o învățare fără efort și în ritm propriu.
[anonimizat], [anonimizat]-evaluare.
[anonimizat].Construcția propramelor pentru invățămantul primar este realizată astfel incat să contribuie la dezvoltarea profilului de formare ale elevului din ciclul primar.
[anonimizat]-evaluare cu accent deosebit pe metodele alternative care încurajează independența copilului. [anonimizat]. [anonimizat].
Iar în predare trebuie avută în vedere experiența de viață și experiența de învățare a copilului, astfel el se poate adapta mai usor sarcinilor de învățare iar evaluare trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși și mai puțin în raport cu clasa. [anonimizat].
Procesul educativ care se desfășoară în școală ajută fiecare cadru didactic să iși pună în valoare propria experiență didactică prin activități educative variate și cu caracter integrat.
[anonimizat] – evaluare a cunoștiințelor din diverse arii curriculare.
[anonimizat], se prezintă o [anonimizat].[anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] s-au simțit elevii noștri pe parcursul evaluării.
O [anonimizat]. [anonimizat], credințe, idealuri, [anonimizat], cât și eșecul.
Cu ajutorul pedagogiei modernă se dezvoltă metode, tehnici și instrumente pedagogice al cărui ideal este acela de a ajuta elevul în procesul de învățare și evaluare. Metodele alternative de evaluare comportă valoroase însușiri în acest sens. Ele ajută elevul dar si cadrelor didactice, fiind în același timp o bază solidă în comunicarea cu familia. Aceste metode sunt destinate evaluării calitative și aduc în centrul actului pedagogic elevul, în toată complexitatea personalității sale.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare se impune din ce în ce mai mult atenției și interesului cadrelor didactice în practica școlară curentă. Folosirea lor aduc multe avantaje atât pe plan motivațional, afectiv cât și moral, civic. Evaluarea modernă nu mai este centrată în principal pe produsele învățării de către elev, ci pe procesele pe care aceasta le presupune (de la evaluare la activitățile evaluative).
Toate acestea întăresc convigerea că folosind in timpul evaluărilor,metodele alternative, se reușește o cunoaștere cât mai bună a personalități elevilor și contirbuția pe care acestea o aduc în instruirea și educarea lor.
Pe baza bibliografiei de specialitate,precum și a experienței mele acumulate în munca la clasă, în această lucrare se evidențiază contribuția deosebită pe care o are utilizărea metodelor alternative de evaluare în procesul didactic din învățămantul primar.
Capitolul I Conceptul de evaluare-componentă fundamentală a procesului de invățămant
1.Definirea,analiza și funcțiile evaluării
Inițial evaluarea a fost înțeleasă ca o activitatea de examinare și notare dar ulterior,studiind comportamentul părților implicate(evaluatori și examinați) s-a ajuns la concluzia ca semnificația sa este una mai amplă,fiind asemănătoare cu activitatea de formare a unor judecăți de valoare despre procesul si produsul învățării elevilor.
S-au identificat trei categorii de definiții:
-Definiții “vechi”- Egalitate intre evaluare și măsurare (E=M)
-Definiții care pun evaluarea în raport cu obiectivele educaționale operaționalizate-Evaluarea este congruența dintre rezultatele elevilor și obiectivele operaționale.
-Definiții “moderne”-Evaluarea este un proces de emitere a unor judecații de valoare.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag 21)
Astăzi,de bază este cea de-a treia definiție a evaluării dar cele trei definiții nu au o delimitare exactă în timp,ele s-au suprapus și se suprapun încă parțial,regasindu-se în fiecare din acestea,elemente ale celorlalte.
Evaluarea a fost considerată mult timp o metodă de verificare,control și apreciere a cunoștințelor la anumite perioade de timp-trimestru sau semestru,anual sau final,la terminarea unui stadiu de învățare.
Astazi,ea este considerată o acțiune esențială.complexă ,integrată întregului proces de învățământ în cadrul căruia acționează principiul “feed-back-ului”.
A evalua rezultatele unui elev înseamnă a determina în ce masura obiectivele programului de învățare au fost atinse, precum si cât de eficiente au fost metodelor de predare – învățare folosite.
Conform lui B.Bloom înțelegem prin evaluarea o formularea a unor judecăți asupra valorii anumitor idei,lucrări.G.Noizet,1978,spunea că evaluarea este actul prin care asupra unui eveniment,unui individ sau unui obiect se emite o judecată prin raportarea la unul sau mai multe criterio,aspecte.
Pentru J.M.Ketele,1982, a evalua înseamnă a examina gradul de corespondență dintre un ansamblu de informații și un ansamblu de criterii adecvate obiectivelor fixate în vederea luarii unei decizii.Evaluarea este un proces didactic complex,integrat în activitatea instructiv-educativă.
În opinia lui Ausubel,ea este punctul final într-un șir de evenimente care cuprinde următori pași:
-stabilirea scopurilor și a obiectivelor pedagogice,
-proiectarea și realizarea programului,
-măsurarea rezultatelor aplicarii programului.
Rolul activităților de evaluare îl reprezintă cunoașterea efectelor acțiunii realizate pentru ca pe baza datelor obținute activitatea să poată fi perfecționată și ameliorată la timp. (Ghe.Tomsa,M.Chelaru,Psihopedagogie preșcolara și școlară,București,2005,pag.165)
Evaluarea este punctul de plecare,deoarece activitatea viitoare este proiectată în funcție de rezultatele evaluarii,aceeasta având rolul de reglare și de susținere a procesului de predare. Atunci când spunem „a evalua” ne gândim la mai multe verbe:a situa,a judeca,a estima, a verifica, a reprezenta, a da un verdict, a fixa și a stabili,.
Din definițiile de mai sus deducem că a evalua înseamnă a formula o judecată de valoare asupra realității,în vedrea luării unor decizii în funcție de semnificația acordată demersului evaluativ.În domeniul scolar,evaluarea are sensul de a da o notă sau un calificativ unei prestații.
Profesorul Ovidiu Pânișoară spunea că evaluarea trebuie să fie pentru elevi o trambulină care să-i arate cât de mult poate să sară și nu o ghilotină care să-i reteze aripile.
Evaluarea este o acțiune care cuprinde un ansamblu de operații care precizează:
-obiectivele și conținuturile ce trebuie evaluate;
-scopurile evaluării;
-momentul și modalitatea de evaluare;
-modul de prelucrare și valorificare a datelor;
-criteriile in funcție de care se evaluează;
Principalele caracteristici ale actului evaluativ sunt:
-evaluarea este un act de cunoaștere a rezultatelor pentru a ameliora și regla starea lor;
-colectează date pentru a lua anumite decizii in scopul îmbunatatirii rezultatelor;
-se ține cont de cantitatea și calitatea informațiilor obținute;
-raportează rezultatele la diverse criterii pentru aprecierea situațiilor evaluate;
-produce un efect anticipativ în ceea ce privește evoluția sistemului și a rezultatelor acestuia;
Realizând o sinteza a acestor principale caracteristici,profesorul Ion T.Radu definește evaluarea ca fiind activitatea prin care sunt colectate,prelucrate și interpretate informații privind starea și funcționarea unui sistem,a rezultatelor pe care le obtine.
Evaluarea este o acțiune complexă ce cuprinde trei operații principale:
-măsurarea;
-aprecierea;
-decizia;
Măsurarea reprezintă primul pas în evaluare,exactitatea ei fiind dependentă de calitatea instrumentelor utilizate și de modul în care acestea sunt folosite.Este o relație funcțională între un asamblu de simboluri(buline,litere,calificative,cifre) și un ansamblu de obiecte.Procesul de măsurare se poate realiza și prin observare,având în acest caz un caracter informal.
Aprecierea înseamnă emiterea unuei judecății de valoare asupra lucrului evaluat pe baza datelor obținute prin măsurare ,prin raportarea acestora la un sistem de valori sau criterii.
Decizia reprezintă concluziile desprinse în urma interpretarii datelor aferente măsurării.
Evaluarea este considerată parte integrată în procesul de învățământ,alături de predare și învățare, furnizând cadrelor didactice și elevilor informațiile necesare desfășurării optime a acestui proces.
Pentru cadrul didactic, evaluarea este o activitate realizată în etape , la sfărșitul căreia acesta realizează care este pregatirea elevului, la un moment dat, în comparație cu așteptările lui și cu cerințele programelor școlare. Ea arată cadrului didactic în ce masură au fost atinse obiectivele stabilite,îl ajută să facă o precizare a progresului elevilor și să fixeze activitățile acestora în funcție de posibilitățile lor.
Pentru elev, evaluarea este mod prin care el află cum este remarcat de către cadrul didactic și cum îi apreciază acesta pregătirea.
Nu întotdeauna evaluarea cadrului didactic este exacta cu autoevaluarea făcută de elev în ceea ce privește propria sa pregătire.
Pentru familie, evaluarea este un mod de a ști locul unde se situează copilul ca pregătire școlară.
Pentru toți cei implicați în pregatirea elevilor(părinți,cadre didactice), evaluarea este cea care indică în orice moment pregătirea școlară, succesele și insuccesele, nivelul performanțelor obținute,aceasta nu trebuie vazută ca o măsurare sau un control al cunoștintelor ci o cale de formare,perfecționare.
Funcțiile evaluării
Funcțiile evaluării se refera la sarcinile,obiectivele și rolul acesteia. Ele sunt clasificate pe baza unor criterii psihopedagogice, sociologice și docimologice ce urmăresc efectele evaluării în plan individual și social. Funcțiile evaluării privesc învățământul în relație cu celelalte sisteme sociale.
După M.Manolescu în cartea Teoria și metodologia evaluării,2010,Editura Universitară,București,pag 44-45,funcțiile evaluării sunt:
-funcții sociale și funcții pedagogice;
-funcții diagnostice și funcții prognostice;
-funcții de certificare și funcții de selecție;
-funcții generale și funcții specifice;
Sintetizând,evaluarea îndeplinește următoarele funcții:
-funcția de predicție;
-funcția selectivă sau de competiție,care asigura o ierarhizarea și clasificarea a elevilor
-funcția de feed-back este funcția de reglare și autoreglare din partea celor implicați în procesul educativ;
-funcția social-economică-evidențiază eficiența învățământului;
-funcția educativă-stimulează interesul pentru studiu;
-funcția socială,prin care se anunță colectivitatea,familia asupra rezultatelor obținute de elevi;
Din perspectiva reglării și ameliorării procesului instructiv-educativ pe parcursul unui ciclu de învățământ,an școlar,semestru,funcțiile evaluării sunt:
-funcții sociale și funcții pedagogice;
-funcții generale și specifice;
Funcția socială
O trăsătura principală a acestei funcții o constituie faptul că rezultă din rolul pe care-l are învățământul în viața socială, din interdependența dintre aceasta și dezvoltatea economică, politică,socială și culturală a unei societăți.
Se cunoaște faptul că școala reprezintă mijlocul de bază,principal și hotărâtor în ceea ce privește pregătire elevului la o lume în continuă și accelerată transformare.Calitatea școlii și calitatea dezvoltării sociale sunt în strânsă legătură.
Conform acestui aspect, funcția socială a evaluării este în strânsă legătură cu funcția ei pedagogică.
Funcțiile generale
În urma analizelor și opiniilor în ceea ce priveste evaluarea s-a constatat ca ea îndeplinește urmatoarele funcții generale:
– constatativă
– diagnostică
– prognostică.
Funcția constatativă (de constatare) se exprimă în măsurarea și descrierea corectă a stării fenomenului, a activității și a rezultatelor obținute. Măsura în care elevul stăpânește structura activității de gândire la un nivel optimal, accesibil vârstei, este o expresie a capacității generale de a învăța. Constatarea trebuie să fie cât mai exactă.
Funcția diagnostică (de diagnoză) se referă la identificarea cauzelor care stau la baza fenomenelor constatate. Ea explica starea constatată și permite ameliorarea acesteia.
Funcția prognostică (de prognoză) vizează deciziile de ameliorare, ce urmează a fi adoptate cu privire la desfășurarea activității în etapele următoare, pe care celelalte funcții le le oferă și le sugerează.
A cunoaște rezultatele și explicarea acestora în funcție de factorii și condițiile care le-au produs,precum și anticiparea desfășurării activității în secvențele următoare,constituie sensul și funcțiile de bază ale evaluării.Funcțiile evaluării se află în strânsă legătură cu operațiile pe care le implică evaluarea,acoperind modul de abordare a unui fenomen,punând în evidență „ce este și cum este”,”cum se explică și din ce cauză?”,”cum poate fi ameliorat și care va fi starea lui viitoare?”.
( Ghe.Tomșa,M.Chelaru,2005,Psihopedagogie preșcolara și școlară,București,pag.167)
Funcțiile specifice ale evaluării
Funcțiile specifice ale evaluării vizează în principal reglarea,ameliorarea procesului,atât a actului de predare cât și a activității de învățare.Aceste funcții se referă la ambii parteneri ai procesului:cadre didactice și elevi.
Evaluarea este un instrument foarte important atât pentru elev cât și pentru cadrul didactic.
Din perspectiva elevului:
Evaluarea orientează și dirijează elevul în activitatea de învățare;
Formează elevilo un stil de învățare(ce și cum trebuie să învețe);
Oferă elevilor posibilitatea de a cunoaște nivelul de îndeplinire a sarcinilor școlare, de atingere a obiectivelor urmarite în cadrul activității;
Are efect bun asupra însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
Produce efecte globale pozitive în plan cea ce privește învățarea;
Stimulează activitatea de învățare, de angajare a elevilor într-o activitate susținută;
Ofera o atitudine pozitivă/ favorabilă în cea ce privește școala;
Este mijloc eficace de asigurare a succesului și de prevenire a eșecului școlar;
Ajută la formarea capacității și atitudinii de autoevaluare;
Contribuie la precizarea intereselor, aptitudinilor elevilor și la depistarea dificultăților în învățare;
Întărește legătura școală- familie;
Din perspectiva cadrului didactic,evaluarea este necesara la începutul,pe parcursul și la finalul unei activități.
-La începutul activității în scopul identificării nivelului de pregătire al elevilor;
-Pe parcursul activității, pentru o apreciere cât mai exactă a calității demersului întreprins
și în scopul reglării activității
-La finalul activității, pentru măsurarea în ansamblu a modului în care a fost realizată.
Ea permite cadrului didactic:
Să afle informații cu privire la măsura în care au fost realizate obiectivele stabilite;
Îi permite să-și explice activitatea realizată și așteptările pedagogice;
Cunoașterea acțiunilor reușite, dar și nereușite;
Sugerează căi de perfecționare a cadrului didactic;
Constituie control/ autocontrol asupra activității desfășurate;
Identifică cauzele eventualelor blocaje,dificultățile întâmpinate de elevi.
Ghidurile de evaluare elaborate de Serviciul Național de Evaluare și Examinare menționează funcții generale și funcții specifice,ce pot fi încadrate astfel:
Funcțiile evaluării și examinării,după A.Stoica
(Ghe.Tomșa,M.Chelaru,2005,Psihopedagogie preșcolara și școlară,București,pag.168-169)
Procesul de evaluare a rezultatelor școlare implică în realizarea lui conform autorilor
Ghe.Tomșa,M.Chelaru,2005 în cartea Psihopedagogie preșcolara și școlară,București,pag.169,trei principii:
-Să asigure reglarea continuă și operativă a demersului de instruire și focalizarea acestuia pe obiectivele vizate;
-Să orienteze, să susțină și să stimuleze activitatea de învățare;
-Să realizeze, nu numai cunoașterea rezultatelor, ci și explicarea acestora prin prezentarea aspectelor pozitive ale procesului, dar și a neajunsurilor care le-au produs.
Evaluarea este menită să estimează progresele în învățare și să certifice capacitățile și competențele form ate, identificând la timp ceea ce elevul nu a înțeles.în același timp, evaluarea trebuie să certifice calitatea procesului de predare-învățare-evaluare și să exercite influențe reglatoare asupra acestuia.
2. Forme si tipuri de evaluare a rezultatelor și progreselor copilului din invățămantul primar
În teoria și practica educațională se remarcă trei strategii sau forme de evaluare:
-evaluarea inițială;
-evaluarea continuă sau formativă;
-evaluarea sumativă sau finală;
Evaluarea inițială numită din perspectiva teoreticienilor și "răul necesar" deoarece ca orice evaluare este obositoare și provoacă stres.Ea se realizează la începutul unui program de învățare,ciclu de învățământ,an școlar,aceasta nu are rol de control,ea ajută stabilirea nivelul de pregătire a elevilor în acel moment,condiții în care ei se pot adapta în activitatea care urmează.Evaluarea inițială reprezintă premisele conceperii programului de instruire .
Informațiile obținute în urma realizării unei evaluări inițiale ajută la conceperea planificării unor activități viitoare ale cadrului didactic, aceasta trebuie adecvată la capacitățile elevilor sautrebuie realizat un program de recuperare. Ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt informațiile și cunoștințele pe care elevul le deține la începerea unui program de studiu.
Evaluarea inițială se realizează prin probe orale și probe scrise.
Aceste probe au funcție diagnostică a pregătirii elevilor dar și funcție predictivă,astfel se indică condițiile în care elevii vor putea învăța conținuturile noului program de instruire.
Aplicând teste de evaluare inițiale aflăm nivelul de pregătire al elevilor, volumul și calitatea cunoștințelor însușite, priceperile, deprinderile și aptitudinile lor intelectuale, nivelul de dezvoltare a proceselor intelectuale, lipsurile pe care le au în pregătirea lor.Este inițială,în sensul că face intrare într-o nouă treaptă de abordare a activității,articulând starea precedentă cu cea viitoare.
Pornind de la înțelegerea rolului acestui tip de evaluare Ausubel spunea:"Daca aș vrea sa reduc toată psihopedagogia la un singur principiu,eu spun:ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștiințele pe care elevul le posedă la plecare.Asigurați-vă de ceea ce el știe și instruiți-l în consecință."(R.Ausubel,1981)
(Ghe.Tomșa,M.Chelaru,2005,Psihopedagogie preșcolara și școlară,București,pag.168-169)
Clasa a II-a
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
SUBIECTUL I
I. Citește cu atenție enunțurile, apoi încercuiește varianta corectă:
Vecinul mai mare al numărului 56 este:
a) 57; b) 55; c) 58; d) 60.
Predecesorul numărului 82 este:
a) 90; b) 81; c) 71; d) 91.
Pentru a se dezvolta plantele au nevoie de :
soare, frig, întuneric și apă ; b) gheață, căldură și lumină;
apă, lumină, căldură, lumină și pământ fertil; d) nici un răspuns corect.
Numărul din care se scade se numește:
a) rest; b) scăzător; c) descăzut; d) diferență.
5. Suma a două numere este 60. Dacă unul este 20, celălalt este .
a) 30; b) 10; c) 20; d) 40.
6. Din cele 40 de povești pe care le are cartea lui, Ionuț a citit până acum 27.
Câte povești mai are de citit?
a) 13; b) 14; c) 15; d) 16.
SUBIECTUL AL II -LEA
1. Scrie numerele:
a) din 1 în 1 de la 78 la 82: …………………………………………………………………………..
b) aflate între 23 și 27: ……………………………………………………………………………
c) din 10 în 10 de la 20 la 60: ……………………………………………………………………………
2. Ordonează descrescător numerele de pe frunze și colorează-le pe cele care conțin numere pare, în culorile caracteristice anotimpului de toamnă:
Scrie vecinii următoarelor numere:
4. Scrie cifra corespunzătoare pentru rolul pe care îl îndeplinește fiecare parte componentă a plantei.
5. Compară următoarele perechi de numere :
12 21 45 45 82 87
99 9 61 81 94 49
6.Calculează , apoi colorează cu creionul verde cel mai mare rezultat impar.
24 + 60 = 61 – 25 = 45 + 2 + 39 =
98 – 54 = 39 + 12 = 99 – 9 – 40 =
7. Află numerele necunoscute.
12 + X = 74 75 + X = 80 X – 7 = 53
……………………………. ……………………………. ……………………………….
……………………………. …………………………….. ………………………………
……………………………. …………………………….. ………………………………
SUBIECTUL AL III -LEA
1. La concursul de rostogolit fructe, iepurașii au folosit 32 de mere, veverițele au folosit 12 alune, iar aricii, 9 nuci. Câte fructe s-au rostogolit la concurs?
REZOLVARE
EVALUARE INIȚIALĂ – clasa a II-a
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
Competențe specifice:
Recunoașterea, scrierea, comparerea, ordonarea și efectuarea de adunări și scăderi în concentrul 0 – 100;
3.1 Descrierea unor fenomene/procese/structuri din mediul apropiat;
Obiective propuse:
Să rezolve corect exercițiile;
Să afle numerele necunoscute;
Să numere crescător/descrescător în concentrul 0-100;
Să găsească vecinii numerelor date;
Să compare perechile de numere;
Să efectueze corect problemele;
Să identifice rolul fiecărei componente a plantei.;
Descriptori de performanță:
Evaluarea curentă/continuă sau formativă se realizează prin măsurarea și aprecierea rezultatelor pe tot parcursul unui demers pedagogic,din momentul începerii lui până la încheiere.
Are ca scop remedierea lacunelor sau erorilor savarșite de elevi.Evaluarea formativă devine un mijloc de formare al elevului, facand parte din procesul de invațare,rolul ei este să verifice dacă sunt înregistrate progresele,având la bază un feed-back continuu aceeastă evaluare ii oferă cadrului didactic posibilitatea să cunoască nivelul de pregătire și de dezvoltare intelectuală a elevilor la un moment dat. Ea este des folosită în scopul sesizării la timp a lacunelor în pregătirea elevilor. Astfel, evaluarea formativă se realizează pe unități și este centrează pe elemente de bază,esențiale. Are ca scop ameliorare, ea nu privește cantitatea, ci calitatea și conduce la stimularea dezvoltării lor,nu la clasificarea elevilor.
Principalele caracteristicii ale evaluării formative sunt:
eșecurile elevului sunt considerate ca momente în rezolvarea lipsurilor și nu ca slăbiciuni ale acestuia.
vine in ajutor fiecărei sarcini de învățare.
elevul și cadrul didactic sunt informați asupra gradului de stăpânire a celor învațate.
permite cadrului didactic și elevului să determine dacă, acesta din urmă, are dobândite achizițiile necesare pentru a trece la o etapă următoare.
are ca scop îndrumarea și stimularea elevului.
ajută la cooperarea cadru didactic– elev.
asigură obiectivitatea aprecierii și notării,dezvoltând astfel motivația elevului pentru învățare.
Clasa a II-a
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
EVALUARE
Numerele naturale de la 0 la 1 000
1. Scrie cu cifre:
șase sute treizeci și nouă
nouă sute opt
șapte sute douăzeci
2. Scrie cu litere numerele:
263: ……………………………………………………………………………………………………………
409: ……………………………………………………………………………………………………………
750: ……………………………………………………………………………………………………………
118: ……………………………………………………………………………………………………………
3.Ordonează crescător numerele:
184 , 713 , 506 , 979 , 220 , 433 .
4. Compară următoarele perechi de numere, folosind semnele <, > sau =:
121 211 445 445 827 872
4. Scrie vecinii:
5. Scrie numerele:
de la 298 până la 304
pare cuprinse între 462 și 470
impare cuprinse între 327 și 317
Rotunjește numerele:
783 la Z ____
la S ____
667 la Z ____
la S ____
239 la Z ____
la S ____
821 la Z ____
la S ____
561 la Z ____
la S ____
Test de evaluare-clasa a II-a
Matematică și explorarea mediului
Competențe specifice
1.1. Scrierea, citirea si formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.4. Efectuarea de adunări si scăderi în concentrul 0-1000
Descriptori de perormanțǎ
Evaluarea sumativă,certificativă sau finală este evaluarea care se efectuează în faza finală prin aprecierea rezultatelor la sfârșitul unui semestru sau an școlar, la sfârșitul unui ciclu de învățământ și vizează, fie pregătirea de ansamblu a elevilor, fie rezultatele obținute de ei la diferite discipline,nu le permite elevilor să elimine lacunele pe care le au în pregătirea lor, să amelioreze rezultatele, are functia de a clasifica,ierarhiza sau diferenția elevii.
Este un bilanț al învătării, se încheie cu calificative,note,certificat, diplomă,
Evaluarea sumativă nu conduce procesul didactic secvență cu secvență și drept urmare ea nu permite ameliorarea lui decât după perioade mai îndelungate.
Evaluarea sumativă trebuie să aibă referiré la:
-obiectivele generale ale formării elevilor;
-nivelul pe care l-au avut inițial;
-posibilitatea de învățare a fiecăruia;
Fiecare tip sau formă de evaluare își are utilitatea ei în raport cu funcțiile îndeplinite, constituie componentele unui sistem unic de evaluare,evaluarea inițială, evaluarea formativă și evaluarea sumativă fiind complementare.
De aceea, o evaluare bună trebuie să fie continuă și completă,este o condiție necesară in buna desfășurare a procesului instructiv-educativ, prin faptul că orientează și corectează predarea și învățarea.
Evaluarea inițială marchează nivelul general la intrarea în sistem, evaluarea formativă realizează feed-back-ul necesar asigurării progresului școlar, iar folosind o evaluarea sumativă se verifică cunoștințe,deprinderi și se centralizează cele mai înalte niveluri de performanță,se realizează un bilanț.
Dacă se realizează sistematic o evaluare atunci se permite cunoașterea și perfecționarea rezulatelor elevilor și a procesului de predare,învățare. Reușita continuă este condiția pentru reușita finală.
În concluzie, cele trei tipuri de evaluare sunt în strânsă legătură,acestea se completează reciproc și au un rol bine stabilit în cee ace privește influența lor asupra procesului de învățământ
Clasa a II-a
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
TEST DE EVALUARE FINALĂ
Încercuiește numerele impare, apoi ordonează-le descrescător:
829; 547; 88; 366; 571; 16; 940; 203; 154; 795; 517; 904.
Scrie în casete semnele,, < , > sau = ‘’.
Rezolvă exercițiile:
696 – 254 =________ 602 – 57 =________ 9 x 4 =______ 28 : 4 =______
+ 98 =________ 276 +324 =________ 7 x 6 =______ 24 : 3 =______
201– 169 + 367 = __________________ 42 : 7 x 9 = ____________
Află termenul necunoscut:
a– 65 = 386 b + 117 = 300 c x 9 = 6 x 3 d : 5 = 4 x 5
a =____________ b =_____________ c =__________ d =_______________
a = ________ b = _______ c = _______ d = ______________
Rezolvă, respectând ordinea operațiilor:
5 + 5 x 5 = 405 – 40 : 5x 6 = 502 – 6 x (5 x 3–42 : 7) + 109 =
______________ _______________ ____________________________
______________ _______________ ____________________________
_______________ ____________________________
__________________________
Bunicul are în livadă 35meri, cu 15 mai puțini caiși decât meri, iar nuci de 5 ori mai puțini decât caiși.Câți pomi sunt în livada bunicului?
Rezolvare
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
R:__________________________
.Realizează corespondența între corpurile și figurile geometrice și denumirea acestora.
Notează A dacă propoziția este adevărată sau F dacă propoziția este falsă.
Lacul, balta și iazul sunt ape stătătoare.
Pe marginea bălților putem întâlni stejari și brazi.
În pădure întâlnim urși, vulpi, cămile și alte animale sălbatice.
Dealurile sunt formele de relief înalte, cu creste ascuțite și pante abrupte.
La câmpie, oamenii cultivă mai ales cereale și legume.
Animalele și plantele au nevoie de aer, apă și hrană pentru a supraviețui.
Eschimoșii locuiesc în regiunile calde ale Terrei.
Pinguinii trăiesc la Polul Nord.
Deșertul este o mare întindere de nisip unde plouă zilnic.
Pământul este a treia planetă de la Soare.
Test de evaluare finală- clasa a II-a
Matematică și explorarea mediului
Competențe specifice
1.1. Scrierea, citirea si formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.4. Efectuarea de adunări si scăderi în concentrul 0-1000
1.5. Efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 prin adunări repetate
2.2. Evidențierea unor caracteristici simple specific formelor geometrice plane și corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
5.2. Rezolvarea de probleme
Descriptori de performantă
3. Tendințe de modernizare a evaluării în ciclul primar
Începând cu anul 1998,în învățământul primar au avut loc schimbări importante în ceea ce privește evaluare.La început evaluarea era văzută ca o măsurare,o activitate de notare și examinare.Astazi,evaluarea este vazută ca un proces complex prin care se emit judecăți de valoare asupra procesului și produsului învățări,accentul se pune pe evaluarea competențelor celor care evaluează și a celor care sunt evaluați.
Ca termen,evaluarea ne duce în mod spontan și obligatoriu cu gândul la verificare,control,examinare.Din perspectiva modernă,evaluarea este o activitate care însoțește procesul de predare-învățare.
La introducerea în teoria și practica pedagogică a expresiei „evaluare formativă”,atenția pedagogilor s-a îndreptat asupra faptului că obiectul lor de studiu în domeniul evaluativ trebuie să fie pe primul loc procesele de învățare ale elevilor și nu comportamentele pe care aceștia le manifestă ca rezultat al învățării.
O altă idee de bază vizează elevul,aceasta presupune dezvoltarea capacității de autoreflecție asupra propriei învățări, intrarea în funcțiune a mecanismelor metacognitive. Cu alte cuvinte, “cunoaștere despre autocunoaștere”.
Învățământul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem de referință care să aibă la bază formarea competențelor elevilor. În ultimii ani,sistemul românesc de învățământ, își propun să dezvolte activitatea instructiv-educativă având ca referențial competențele generale și specifice pe care trebuie să le dobândească elevul pe parcursul și la finalul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării,Editura Universitară,pag 36)
Centrarea pe competențe este o preocupare important din ultimii ani,ce se îndreaptă spre o evaluare mai vastă, realizată prin intermediul unei metodologii complexe și a unui instrumentar diversificat care presupune:
–folosirea cât mai variată de catre cadrele didactice a metodelor de evaluare, punându-se accent pe îmbinarea metodelor tradiționale (evaluări orale, scrise, probe practice etc.) cu altele noi, moderne (portofoliul, proiectul, investigația, autoevaluarea etc.), ce reprezintă metode alternative în învățământul actual, când se cere cu insistență trecerea de la evaluarea produselor învățării la evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul activității de învățare.
– creșterea sistemelor de tehnicilor și instrumentelor în cee ace privește evaluare,în evaluarea curentă se solicită integrarea în probele de evaluare a itemilor obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, în strânsă legătură cu competențelor și performanțelor fixate prin programele și manualele școlare.
Caracteristicile moderne ale conceptului de evaluare pot fi sintetizate astfel:
evaluarea școlară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului, nu un scop în sine;
evaluarea trebuie să fie în slujba procesului educativ și integrată acestuia;
evaluarea trebuie să aprecieze înainte de toate drumul parcurs de elev,dacă el a realizat progress sau regres;
evaluarea trebuie să îmbunătățească activitatea și progresul elevului;
profesorul trebuie să fie neutru și obiectiv pe cât posibil,pentru a fi correct;
a evalua un elev înseamnă a-i transmite informații utile;
evaluarea trebuie să-l ajute pe elev toată viața;
evaluarea trebuie să se facă în folosul elevului;
evaluarea trebuie să-l ajute pe elev să își construiască viitorul;
evaluarea trebuie să se adreseze unei ființe în devenire care nu a încheiat procesul de dezvoltare;
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării,Editura Universitară,București,pag 32)
(D.Potolea,M.Manolescu,2005,Teoria și practica evaluării școlare,Ministerul Educatiei și Cercetării,Proiect pentru Învățământul rural,București,pag 12-13)(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării,Editura Universitară,pag 32,33,34)
Prin cuvântul modern de la evaluarea modernă nu înseamnă ca este ceva mai bună,mai eficace decât evaluarea tradițională,clasică ci, putem spune că este ceva nou, diferit de ceea ce este considerat a fi clasic,este o alternativă.
În concluzie, trebuie acordată o deosebită atenție asupra tuturor componentelor evaluării pentru ca aceasta să fie integrate cu succes în procesul de predare,învățare și evaluare, să formeze și să ofere un feed-back continuu.
Capitolul II Metode de evaluare-Repere conceptuale,clasificare
În lucrarile de specialitate,în funcție de criteriul cronologic/istoric,metodele de evaluare sunt clasificate în două mari categorii:
Metode tradiționale de evaluare:
Evaluarea orală
Evaluarea scrisă
Evaluarea prin probe practice
Testul docimologic
Metode alternative și complementare de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară
Portofoliul
Investigația
Proiectul
Autoevaluarea
(Manolescu M.,Potolea D.,2005,"Teoria și practica evaluării educaționale ", Proiect pentru învățământul rural,București,pag.118.)
1.Metode tradiționale de evaluare
a.Evaluarea orală
Caracteristici
Evaluarea orală se realizează printr-un dialog pe baza căreia cadrul didactic stabilește cantitatea informației și calitatea procesului și a produsului activității de învățare la care a participat elevul.
În evaluarea orală, cea mai importantă metodă folosită este conversația.Aceasta asigură învățarea prin descoperire și ajută la o interacțiune cât mai bună între profesor-elev,elev-elev,rezultatul fiind unul rapid. Metoda conversației are la bază întrebări.
În timpul evaluării conversația este folosită în funcție de etapele lecției în „reactualizarea cunoștințelor”, dar în egală măsură este folosită și în „recapitulare și sistematizare”, în „verificare și apreciere”
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag 163-164)(Suport curs grad II,Târgoviște,2017)
Exemple de probe orale :
1. Disciplina: Comunicare în limba română
Clasa: a II-a
Competențe generale: Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competențe specifice: 1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
Obiective operaționale: O1 – să citească textul, respectând semnele de punctuație;
O2 – să formuleze răspunsul la întrebări;
O3 – să formuleze întrebări în legătură cu conținutul textului;
O4 – să realizeze un dialog imaginar între personajele din text;
O5 – să alcătuiască enunțuri cu cuvinte date;
Itemi: I1 – Citește textul cu intonație, respectând semnele de punctuație;
I2 – Recitește propozițiile în care se vorbește despre Sfânta Miercuri;
I3 – Răspunde la întrebarea din text;
I4 – Formulează întrebări în legătură cu textul;
I5 – Alcătuiește oral propoziții despre : motan, puișor, vrăbii;
I6 – Imaginează un dialog între Lizuca și Patrocle;
Dumbrava minunată
după Mihail Sadoveanu
,, Lizuca și Patrocle parcă intraseră în ținutul unui basm.
Deodată, la o cotitură, răsări ca din pământ o bătrânică mărunțică. Venea încet, sprijinindu-se într-un toiegel alb.La doi pași de fetiță , bătrâna se opri și zise :
-E adevărat că te duci la bunici ?
Lizuca o privi uimită. Apoi înțelese și zâmbi.
– Sărut-mâna ,matușica!E adevărat că tu ești Sfânta Miercuri? Unde este cățelușa cu dinții de fier și măselele de oțel ?
Sfânta Miercuri răspunse zâmbind:
-Am lăsat-o acasă să păzească gospodăria.
-Sărut-mâna, Sfântă Miercuri! Acum asfințește soarele și noi trebuie să ajungem la bunici.’’
Descriptori de performanță:
2. Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Clasa: a II-a
Competențe generale: 1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
Competențe specifice: Compararea și ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-1000
Se scriu pe tablă două numere formate din sute,zeci și unități ( 124; 361; )
Itemi: I1 – Reprezentați numerele folosind riglete corespunzătoare.
I2 – Care număr este mai mare?
I3 – Indicați și scrieți în continuarea celor două numere date, un al treilea număr, mai mare decât 300. Scrieți cele trei numere în ordine crescătoare.
I4 – Scrieți cele trei numere în ordine descrescătoare.
I5 – Indicați un al patrulea număr cuprins între 100 și 200. Scrieți cele patru numere în ordine crescătoare.
I6 – Ordonați descrescător cele patru numere.
În timp ce activitatea se desfășoară cu întreaga clasă, se alege un elev pentru a se realiza evaluarea orală, acesta va scrie pe tablă răspunsul la cerințele 1,2,3 și 4. În cazul în care elevul întâmpină dificultăți sau greșește, va fi sprijinit cu întrebări ajutătoare de către cadrul didactic, sau cu soluții din partea colegiilor.
Timp de lucru pentru aplicarea probei : 5 minute / elev.
Calificativul se acordă pe baza descriptorilor de performanță astfel:
b.Evaluarea prin probe scrise
Caracteristici
Evaluarea scrisă face referire la fișe de muncă independentă, lucrări de control etc.
Acestea sunt instrumente de evaluare utilizate la toate nivelurile de școlaritate și la marea majoritate a disciplinelor de învățământ.
Elevii prezintă achizițiile pe care le-au însușit,aceasta se face în absența unui contact direct cu cadrul didactic.
Evaluarea prin probe scrise are funcția principală de a oferi cadrului didactic informații privind calitatea activității realizate și efectele acesteia în cee ace privește nivelul de cunoaștere și pregătire al elevilor. Ea arată situațiile în care unii elevi nu au însușite unele capacități, abilitățile,competențe stabilite la un nivel corespunzător,este necesară aplicarea unor măsuri de remediere.
Modalitățile principale de realizare a evaluărilor prin probe scrise sunt :
• Probe scrise de control curent. Acestea cuprind 1-2 întrebări din lecția de zi și durează 15-20 de minute. Lucrările au rol de autoreglaj atât pentru elev cât și pentru cadrul didactic.Cu ajutorul itemilor se pot reproduce cele învățate dar aceștia pot viza și exerciții unde elevii trebuie să lucreze independent.
• Probe scurte de tip obiectiv ,cu durata de 5 minute,Acestea cuprind în jur de 4-6 întrebări la care elevii răspund în scris.
Corectarea se poate face fie de elevii (autoevaluare),având un model,acestia compară cu răspunsurile corecte oferite fie de cadrul didactic, fie de colegi, prin schimbarea lucrărilor.
• Lucrări scrise la sfârșitul unei unități. Aceste probe acoperă prin întrebările formulate elementele esențiale dintr-o unitate sau capitol. Ele evaluează îndeplinirea tuturor obiectivelor capitolului sau unității respective. Lucrările scrise,probele aplicate îndeplinesc funcție diagnostică.
• Lucrări scrise semestriale(teze) Cuprind o arie mai mare de conținuturi decât cele realizate la sfârșit de capitol,temă sau unitate de învățare).Lucrarile scrise semestriale au funcție diagnostică și prognostică.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag 167-168)
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag 168-169)(Suport curs grad II,Târgoviște,2017)
Exemplu de probă scrisă
TEST DE EVALUARE MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
UNITĂȚI DE MĂSURĂ
1.Scrie:
Lunile anotimpului primăvara:…………………………………………………………………………………..
Trei caracteristici specifice anotimpului iarna:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
O zi are………………..ore.
Unitatea principală pentru măsurarea lungimii este…………………………………………………………….
1 metru are……………..centimetri.
1 litru are……………….mililitri
2.Scrie prescurtarea unităților de măsură:
-metrul -mililitrul
-centimetrul -kilogramil
-mililitrul -gramul
-litrul
3.Realizează corespondența:
4.Calculează:
325 m + 57 m= m
6 cm x 7 = cm
21 mm : 3 = mm
812 l – 473 l = l
5.Tata are 34 ani,mama cu 2 ani mai puțin,iar fiica de 4 ori mai puțin decât mama.Câți ani are fiica?
6.Completează diagrama următoare cu asemănări și deosebiri între anotimpul iarna și anotimpul vara.
IARNA VARA
Test de evaluare -clasa a II-a
Matematică și explorarea mediului
Competențe specifice
1.4. Efectuarea de adunări si scăderi în concentrul 0-1000
1.5. Efectuarea de înmulțiri și împărțiri în concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea unor modele sau regularități din mediul apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme
6.4. Identificarea și utilizarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) și a unor instrumente adecvate
Descriptori de performanță:
c.Evaluarea prin probe practice
Această metodă de evaluare reprezintă o legătură între „a ști” și „a face”.
Probele practice răspund doleanței pedagogiei moderne, și anume aceea de a da curs cerinței de „a ști să faci”.Cu ajutorul evaluării prin probe practice se identifică capacitatea de aplicare practică a cunoștințelor dobândite de către elevi, a gradului de priceperi și deprinderi însușite și se concretizează prin realizarea unor proiecte,lucrări,activități sau materiale.
Evaluarea prin probe practice este nelipsită atât la disciplinele care în mod tradițional
s-au centrat pe o evaluare practică (arte vizuale și abilități practice,muzică și mișcare, educației fizice și sport), dar și la discipline teoretice (limba și literatura româna,matematică).
Caracteristici
-Spre deosebire de evaluarea orală și cea scrisă, care realizează o evaluare cantitativă și calitativă a produsului învățării elevilor, evaluarea practică este folosită și asupra procesului de învățare care a condus la acel produs final.
-Probele practice sunt folosite, mai ales, la obiectele de învățământ cum sunt matematica, cunoașterea mediului, educația fizică,etc.
-Folosind evaluarea prin probe practice se realizează verificarea modului în care elevii efectuează diferite lucrări specifice unor discipline de învățământ. Este folosită, în special, pentru verificarea conținutului experimental și practic al învățării.
-Pentru realizarea cu succes a unei activități practice, încă de la început elevii trebuie să știe,să cunoască următoarelor aspecte:
-Tema lucrărilor practice;
– Etapele ce trebuie realizate până la obținerea produsului final;
– Baremele de corectare,de notare sau apreciere dar și criteriile de realizare și de reușită;
– Materialele de care au nevoie sau care sunt oferite elevilor pentru realizarea activității respective: aparate, dispozitive, spații, scule etc.
( I. Neacșu, A. Stoica, 1996, pag. 76 ) (M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag 170-171)
Variante ale evaluării practice
Cu ajutorul probele practice,elevii arată ceea ce cunosc si sunt capabili să facă.
Probele de evaluare practică se pot gândi în următoarele perspective:
– confecționarea de produse pornind de la un model;
– desfășurarea de către elevi a unor acțiuni pornind de la un proiect de acțiune;
– realizarea unor acțiuni în condiții speciale,de exemplu:pe calculator, în sălile de simulare.
Variante
1. Activitățile experimentale
Sunt specifice disciplinelor cu caracter practic-aplicativ.
2. Analiza produselor activității elevilor
Se axează numai pe produsul final al unei secvențe educaționale parcurse de elev.
Prin produs al activității elevului se înțelege tot ceea ce realizează el în școală și în afara ei. Începând de la cele mai simple forme pe care le îmbracă realizările acestuia, cum ar fi temele pentru acasă și până la cele mai complexe, atât rezultate ale activității intelectuale (eseuri, com-puneri, poezii, monografii), cât și practice.
Aceasta formă nu ignoră însă procesul învățării, întrucât produsul final sau parțial se con-figurează treptat, eșalonat și poate fi ameliorat din mers.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag.171)
Exemple de probe practice
1. Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Clasa: a II-a
Competențe generale: Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
Competențe specifice: 2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii și formei
Subiectul lectiei: Linia, element de limbaj plastic
Obiective operaționale:
O1 – să folosească linia ca element de limbaj plastic, pentru a reda decorațiunile de pe ulcior;
O2 – să moduleze linia prin grosime și culoare, pentru a obține expresivități plastice;
O3 – să folosească culori semnificative acestui subiect, pentru a realiza armonia cromatică a lucrării;
O4 – să organizeze o compoziție plastică unitară, echilibrată și expresivă cu subiectul “ Ulciorul“;
O5 – să evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza metodei”Turul galeriei”;
Criterii de evaluare: Respectarea tehnicii de lucru și a temei plastice
Expresivitatea liniilor și a formei plastice
Acuratețea lucrării
Aspectul estetic
Originalitate și creativitate
2. Disciplina: Geografie
Clasa: a IV-a
Competențe generale: 2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, științele naturii și disciplinele sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare
Competențe specifice: 2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
Subiectul lectiei:Relieful României
Obiective operaționale: O1 – să modeleze formele de relief, folosind plastilina;
O2 – să respecte culorile convenționale pentru fiecare formă de relief;
O3 – să se încadreze corect în spațiu și să respecte proporțiile;
Itemi: I1 – Realizează harta fizică a României, modelând cu ajutorul plastilinei formele de relief.
Descriptori de performanță:
3. Disciplina: Istorie
Clasa: a IV-a
Competențe generale: 2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din prezent
Competențe specifice: 2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de informare și comunicare
Subiectul lectiei:Localitatea mea
Obiective operaționale: O1 – să colecționeze vederi / fotografii / imagini reprezentând
localitatea natală din trecut și prezent;
O2 – să realizeze un album cu aceste vederi,imagini,fotografii;
O3 – să prezinte albumul colegilor, în fața clasei;
Itemi: I1 – Colecționează imagini sugestive.
I2 – Realizează un album cu materialele colecționate.
I3 – Prezintă în fața clasei albumul realizat.
Descriptori de performanță:
d.Testul docimologic
Testul este considerat a fi un mijloc principal prin care se obțin date semnificative despre performanțele elevilor.
Testul docimologic constituie un instrument de verificare.Prin forma de verificare adoptată, testul poate fi o probă orală sau practică, sau de cele mai multe ori, o probă scrisă.
Este o probă standardizată.cu o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare.
Potrivit specialiștilor ,un test bun nu urmărește doar verificarea informațiilor acumulate de elevi,ci și capacitatea acestora de a arăta ce știu să facă cu ce au învățat.
Din punct de vedere metodic,testele pot fi:
-Teste standardizate,proiectate de cei din instituții de specializate.
-Teste proiectate de profesor.
Dupa modul de manifestare a comportamentului elevului,testele pot avea următoarele forme:
-Teste orale
-Teste scrise
Teste practice
Dupa momentul administrarii testului:
-Teste inițiale-la începutul unei perioade de formare.
-Teste de progres-administrate pe parcursul perioadei de formare.
-Teste finale.
Încă din faza de proiectare a unui test,profesorul trebuie să aibă în vedere atât tipul acestuia,cât și tipul de itemi pe care îi folosește.Astfel în elaborarea și aplicarea testelor docimologice există anumiți pași de urmat:
-stabilirea conținuturilor și a obiectivelor
-formularea itemilor
-elanorarea baremului de corectare
-aplicarea testului la clasă
-evaluarea
-interpretarea rezultatelor
Calitați ale testului docimologic
1.Standardizarea este o calitate esențială,asigură un sistem unic de raportare valorică a tuturor subiecțiilor.
2,Fidelitatea este calitatea unui test de a da rezultate constante în cursul aplicării lui repetate,în condiții identice.
3.Validitatea se referă la faptul că testul trebuie să măsoare exact ceea ce și-a propus.
4.Obiectivitatea testului/probei reprezintă gradul de concordanță între aprecierile făcute de evaluatori independenți în ceea ce privește un răspuns bun pentru fiecare dintre itemii unui test.Foarte important este baremul de corectare și notare.
În concluzie, noi, profesori, trebuie să asigurăm o îmbinare între probele orale, scrise și cele practice, pentru că fiecare metodă pe care o folosim are avantaje, dar și dezavantaje.
Rezultatele evaluării nu au nici o valoare dacă acestea nu sunt comunicate și discutate cu elevii și părinții acestora ,fiind urmată de stabilirea și aplicarea unor strategii de ameliorare,remediere a dificultăților întâlnite.
Metodele tradiționale de evaluare sunt importante pentru testarea unor cunoștințe și capa-cități de bază, dar ele nu sunt îndeajuns dacă dorim să dezvoltăm la elevi capacități intelectuale cu specific interdisciplinar. De aceea, trebuie folosite metode de evaluare care să facă apel la creativitatea elevului, la lucrul în echipă,la pregătirea acestuia pentru viață.
2. Metode alternative de evaluare
Pedagogia modernă dezvoltă metode,tehnici și instrumente pedagogice al căror scop este acela de a ajuta elevul în procesul de învățare dar și cadrele didactice în cunoșterea elevului,fiind în același timp suporturi solide ale discuțiilor cu familia.
În această categorie sunt cuprinse o mulțime de metode destinate evaluării calitative, centrate îndeosebi pe procesul învățării de către elev.Sunt o alternativă la metodele tradiționale de evaluare. Ele completează informațiile evaluative pe care le obține cadrul didactic prin metodele tradiționale privind învățarea de către elev.
Prin folosirea metodelor alternative de evaluare se impune din ce în ce mai mult atenție și interes din partea cadrelor didactice în practica școlară curentă.
Utilizarea acestora este folositoare deoarece evaluarea nu mai este centrată în principal pe produsele învățării de către elev ci pe procesele pe care aceasta le presupune,astfel se dezvoltă cooperarea între parteneri și lucrul individual.
Metodele alternative de evaluare cel mai des folosite în învățământul primar românesc sunt:
a.Observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară
b.Portofoliul
c. Proiectul
d. Investigația
e. Autoevaluarea
(Manolescu M.,Potolea D.,2005,"Teoria și practica evaluării educaționale ", Proiect pentru învățământul rural,București,pag.131.)
a.Observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară
Observarea comportamentului elevului este o metodă folosită dintotdeauna și cel mai des de către cadrele didactice,ea constă în surprinderea și consemnarea evenimentelor definitorii pentru dezvltarea copilului,se dobândesc informații despre elev în diverse ipostaze și în condiții firești,naturale de manifestare.Această metodă însoțește și se asociază cu toate celelalte,fie ele tradiționale sau alternative.
Caracteristici:
-Este absolut necesară și atunci când se folosesc și alte metode.
-Observarea este o practică folosită de fiecare dată când informațiile care trebuie primite privesc nu doar abilitățile motrice, ci și obiceiurile și personalitatea elevilor, atitudinile sociale sau comportamentul în public.
-Cu ajutorul observației se poate face o urmărirea intenționată și și se pot înregistra fiferite manifestări comportamentale ale individului.
-Observarea ca metodă de evaluare, oferă cadrului didactic posibilitatea cunoașterii elevului în raport cu interesele și preocupările acestuia, cu motivația lui pentru studiu și cu posibilitățile sale raportate la cerințele vieții de școlar.
-Observarea scoate în evidență interesul și atitudiniile elevului față de învățare.Îndeplinirea îndatoririlor pe care le are ca și scolar,răspunsurile date în timpul lecțiilor, dorința lui de a participa în cadrul lecțiilor sunt importante pentru pregătirea și gradul de pregătire ale elevilor.
-Observarea devine utilă, nu doar necesară, atunci când evaluarea scrisă sau orală ne oferă date incomplete.
-Observarea se realizează de obicei asupra unor realități educaționale mai ample.
-Observarea este desfășurată în timp,prezintă animite faze și necesită un plan de dezvoltare,cu rol pregătitor și de control.
Etapele observării sistematice a comportamentului elevului față de activitatea școlară
Etapele observării sistematice a comportamentului elevului față de activitatea școlară sunt următoarele:
Pregătirea cadrului didactic în vederea observării, cu pregătirea resurselor
de care dispune, care presupune:
• Emiterea unui punct de plecare
• Documentarea privind problema
• Precizarea obiectivelor și a scopului urmărit
• Pregătirea materialelor necesare.
Observarea propriu-zisă vizează:
• Reducerea subiectivismului, prin observări repetate.
• Păstrarea modului natural al fenomenului studiat.
• Elevul trebuie surprins în modul său natural de manifestare,nu trebuie să știe că e urmărit,observat.
• Notarea observațiilor nu trebuie amânată trebuie să fie consemnate imediat,dar nu în fața elevului.
Prelucrarea și interpretarea datelor presupune:
• Stabilirea elementelor importante.
• Stabilirea raportului cauză-efect.
• Desprinderea concluziilor.
Condiții:
Identificarea clară a scopului, a obiectivului urmărit.
Alegerea condițiilor și mijloacelor necesare în procesul de observare.
Elaborarea unui plan exact de observație.
Notarea imediată a celor observate; și realizarea un protocol de observare.
Realizarea unui număr optim de observații.
Desfășurarea ei în condiții cât mai diverse.
Elevul nu trebuie să iși dea seama că se află sub observație.
Instrumentele de înregistrare și sistematizare cele mai des folosite sunt:
• fișa de evaluare sau de caracterizare psihopedagogică;
• scara de clasificare;
• lista de control sau verificare;
• grila de apreciere.
(D.Potolea,M.Manolescu,2005,Teoria și practica evaluării școlare,Ministerul Educatiei și Cercetării,Proiect pentru Învățământul rural,București,pag 131-133)
Aceste instrumente de înregistrare se utilizează pentru evaluarea procesului dar și pentru evaluarea produselor realizate de către elevi.
Fișa de evaluare sau de caracterizare psihopedagogică
Este completată de către cadrul didactic cu datele despre cele mai importante lucruri pe care acesta le-a identificat în comportamentul sau modul în care au acționat elevii săi.
La acestea informații se adaugă și interpretările pe care le face cadrul didactic asupra diferitelor aspecte identificate pe parcursul evaluării,dându-i ocazia acestuia să surprindă modelul comportamental al elevilor săi.
Cadrul didactic este cel care ia decizia în privința celor urmărite,înregistrate, limitele observațiilor înregistrate și gradul de extindere în utilizarea lor.
Fișa de evaluare poate fi folosită pe parcursul unui nivel complet de studii (preșcolar, primar,gimnazial), iar unele observații și concluzii vor fi notate și în fișa standard de caracterizare care se întocmește la sfârșitul fiecărui nivel de școlarizare.
Exemplu:
Fișa de caracterizare psihopedagogică
I. DATE GENERALE DESPRE COPIL :
Numele și prenumele copilului :S.S
Clasa:Pregătitoare
Data nașterii :27.06.2013
II. DATE FAMILIALE :
1. Ocupația și locul de muncă al părinților:
Mama:manager
2. Structura și componența familiei :
a) Tipul familiei:
normală ; tatăl (mama) decedat; părinți despărțiți; părinți vitregi;
b) frați / surori mai mici, mai mari-Nu are
Alte situații
3. Atmosfera și climatul educativ :
raporturi armonioase
raporturi punctate de conflicte mici și trecătoare ;
dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente ;
familie destrămată sau pe cale de destrămare ;
4, Condiții de viață ale copilului :
foarte precare; la limită ;acceptabile ;bune; foarte bune ;
III. DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI STAREA SĂNĂTĂȚII :
1. Caracteristici ale dezvoltării fizice :este normal dezvoltat din punct de vedere fizic
2. Îmbolnăviri :
a) anterioare intrării în invățămantul primar –
b) pe parcursul frecventării clasei pregătitoare:răceli repetate
3. Deficiențe, senzoriale, motorii :-
IV. Rezultate obținute de copil la grădiniță
Nu au fost pe măsura așteptărilor datorită incapacității de se concentra suficient de mult pentru fiecare sarcină .Realizează corect sarcinile date ,dar cu multe insistențe de a fi atent .Nu finalizeaza intotdeauna sarcinile.
1. Participare la concursuri școlare și extrașcolare :Concursul Național Piticot cu punctaj mediu
V. PROCESELE COGNITIVE :
1. Nivelul de inteligență
Foarte bună ; bună ; medie ; scăzută ; sub limită ;
2. Memoria:
Foarte bună ; bună ; medie ; slabă ; foarte slabă ;
3. Imaginația
Săracă ; bogată; reproductivă ; reproductiv-creativă ;
pentru act.tehnice; pentru act.literar-artistice ;
4. Limbajul
5. Conduita copilului la activități:
atent, participă activ, cu interes ; atenția și interesul inegale, fluctuante ;
de obicei pasiv, așteaptă să fie solicitat ; prezent numai fizic, cu frecvente distrageri ;
6. Purtarea în general :
exemplară, ireproșabilă ; corectă, cuviincioasă, bună ; ;
cu abateri comportamentale
abateri comportamentale grave ;
relativ frecvente, dar nu grave
7. Conduita în grup, integrarea socială a copilului :
mai mult retras, rezervat, izolat puțin comunicativ ;
participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat
este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
activ , sociabil, comunicativ, cu inițiativă, bun organizator și animator al grupului;
VI. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE :
1. Temperamental :
interiorizat , impulsiv,de nestăpânit ,inegal ,iritabil , agresiv, rezistent la solicitări, cu tendință de dominare a altora
exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, ușor adaptabil;
calm, controlat, reținut , lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil
hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios,
tip combinat
2. Emotivitate :
foarte emotiv, excesiv de timid, emoțiile îi perturbă activitatea
emotiv dar fără reacții dezadaptative;
fără emoții , îndrăzneț
3. Dispoziție afectivă predominantă :
vesel, optimist ;
trist, deprimat ;
4. Însușiri aptitudinale :
lucrează repede, rezolvă ușor și corect sarcinile de învățare;
rezolvă corect, dar consumă mai mult timp și investește mai multă energie;
lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp
Scara de clasificare
Aceasta cuprinde un set de caracteristici,trăsături ce trebuie evaluate, însoțite de un anumit tip de scară, de obicei scara Likert. Potrivit acestui tip de scară,elevului îi sunt prezentate mai multe enunțuri în funcție de care acesta trebuie să-și manifeste acordul sau dezacordul, alegând între cinci trepte:niciodată,rar,ocazițional,frecvent,întodeauna.
În realizarea unei scări de clasificare trebuie avut în vedere următoarele:
– formarea de enunțuri clare,simple,folosind cuvinte familiare elevului,
– să reprezinte propoziții clar pozitive sau clar negative, egale ca număr,
– enunțul formulat trebuie să facă referire clară la atitudinea sau opinia despre care dorim să aflăm informații,să ne producă informația necesară.
Exemplu:
Numele și prenumele elevului: T.A.
Clasa: a II-a
Perioada 16.09.2019 – 28.09.2019
Lista de control sau verificare
Are forma unui chestionar unde toate întrebările sunt cu alegere simplă,duală:da,nu.E constată prezența sau absența unei caracteristici, fără a emite o judecată de valoare oricât de simplă. Se realizează ușor fiind simplu de aplicat elevilor.
Exemplu:
Disciplina:Arte vizuale și abilități practice
Numele și prenumele elevului: T.A
Clasa: a II-a
Perioada 16.09.2019 – 28.09.2019
Grila de apreciere
Grila de apreciere este un instrument de evaluare în care se sunt date o serie de acțiuni pe care elevul trebuie să le realizeze,de metode care trebuie aplicate sau de caracteristici pe care elevul trebuie să le dețină. Grila de apreciere este urmată de indicații și recomandări.
Celui care observă sau chiar elevului i se cere să identifice, având în vedere itemilor, gradul de prezență sau de absență a performanței sau produsului performanței și să-l precizeze.
Variante posibile de grile de apreciere
Variantele se diferențiază în funcție de scara de apreciere. Aceasta poate fi :
• Numerică: constă în atribuirea unui număr, variind între 1 și 10
• Alfabetică – utilizează litere
• Grafică
• Apreciativă sau calitativă.
Itemii grilei de apreciere sunt însoțiți de o serie de adjective:
Nul, mediocru, bun, excelent
Deloc, destul, mult
Ușor, mediu, puternic
Deloc, puțin, destul, mult
Niciodată, rar, destul de des, adesea, totdeauna
Deloc, uneori, cu regularitate.
• Descriptivă- descrieri detaliate ale comportamentului sau caracteristicii vizate.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag.187-188)
b.Portofoliul
Portofoliul este una dintre cele mai noi metode alternative folosite în teoria și practica școlară din învățământul românesc.Această metodă oferă informații esențiale cadrului didactic,părinților și elevului,ea fiind o metodă de evaluare flexibilă, complexă, integratoare, o alternativă la metodele tradiționale.
Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului,cu ajutorul acestei metode se urmărește progresul de la un semestru la altul,de la un an școlar la altul,sau chiar de la un ciclu de școlarizare la altul.
Caracteristici:
Sunt alese lucrările care scot în evidență progresele elevului în învățarea școlară.
Structura,elementele componente ale portofoliului sunt definite de către cadrul didactic dar elevul poate pune în propriu portofoliu materialele pe care le consideră necesare.
Elevul poate să autoevalueze achizițiile sale.
Elementele care alcătuiesc portofoliului trebuie evaluate separt,de către cadrul didacic,acesta va stabili criterii clare de evaluare,care vor fi comunicate elevilor înainte ca aceștia să înceapă proiectarea portofoliului.
Oferă posibilitatea cadrului didactic de a emite o judecată de valoare bazată ăe un ansamblu de rezultate,acestea reprezentând evoluția elevului.
Această metodă oferă o imagine completă a progresului realizat de către elev în perioada de timp stabilită de către cadrul didactic.
Sunt eliminate stările de tensiune provocate de metodele tradiționale,preia din sarcinile evaluării continue.
Poate ține loc evaluării sumative.
Stimulează creativitatea și implicarea elevului în procesul de învățare.
Oferă cadrului didactic informații despre personalitatea elevului.
Proiectarea portofoliului
În proiectarea unui portofoliu trebuie avut în vedere trei aspecte:
• Scopul pentru care este proiectat portofoliul,în funcție de scop se va determina structura portofoliului,care este definită de către cadrul didactic.
• Contextul.
Ne referim la:
– Vârsta elevilor
– Specificul disciplinei de studiu
– Cerințele, abilitățile și interesele elevilor pentru tema dată.
• Conținutul este cel mai important element în proiectarea portofoliului.
Un portofoliu poate cuprinde:
Lucrări scrise curente,
Fișe de muncă independentă,
Seturi de itemi,
Răspunsuri la chestionare,elaborarea unor chestionare,
Eseuri pe teme date de către cadrul didactic,
Compuneri libere,
Creații literare proprii,
Fișe de autori sau de opere literare indicate.
Un portofoliul poate fi evaluat astfel:
-Fiecare material ce se găsește în portofoliu va obține un calificativ.
-Media pe portofoliu va fi media aritmetică a notelor obținute pentru fiecare material solicitat.
Criterii de evaluare:
-Se ține cont de cerința dată de către cadrul didactic,
-Finalizarea proiectului,
-Acuratețea,rigoarea,logica,coerența,
-Calitatea materialului utilizat,
-Creativitatea,originalitatea,
-Scrierea și exprimarea corectă din punct de vedere gramatical,punctuație.
Exemplu:
Disciplina: Științe ale naturii
Clasa: a III-a
Competențe generale: 2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
Competențe specifice: 2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător
Subiectul lectiei:Ierbarul
Obiective operaționale:
O1 – să recunoască plante culese din mediul local sau din zone situate pe forme de relief diferite;;
O2 – să exprime în scris enunțuri simple cu privire la plantele culese și presate;
Itemi:
I1 – întocmește fișa de identificare a plantei culese din mediul local sau din zone situate pe forme de relief diferite;
I2 – realizează o mapă cu plantele culese și presate:
Criterii de evaluare a portofoliului:
– claritatea prezentării,
– scrierea și exprimarea corectă,
– participarea la discuțiile de grup și colaborarea cu membrii grupului,
– realizarea intr-o formă placută a proiectului,
– originalitatea prezentării portofoliului.
Portofoliul ar putea fi prezentat și sub forma unui dosar,mape,în care elevul va adăuga fișe lucrate la clasă.
c.Proiectul
Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă,care începe în clasă,prin înțelegerea sarcinii de lucru,prin începerea rezpolvării acesteia,se continuă acasă.Durează câteva săptămâni,în acest timp elevul este îndrumat de către cadrul didactic.Proiectul se încheie în vclasă,prin prezentare de către elev în fața colegilor a unuin raport sau a unui produs realizat.
Acesta poate fi individual sau de grup. Proiectul este „un proces și în același timp un produs”.
Este un proces în care elevii investighează,descoperă,observa,prelucrează informatiile descoperite, experimentează, cooperează,sunt actori cu roluri multiple.
Este un produs care arată efortul depus atât individual cât și în grup,el arată dovada implicării personale și a interesului depus pentru realizarea proiectului.
Realizarea unui proiect necesită un volum ridicat de muncă independentă,în școală și în afara ei.
De aceea,având în vedere nivelul și particularitățile de vârsta ale elevilor din ciclul primar,pentru evitarea supraîncărcării,consider că sunt suficiente realizarea a 2-3 proiecte pe parcursul unui an școlar și nu trebuie organizate la intervale scurte de timp,trebuie să fie antrenați toți elevii,începând chiar din clasa a II-a.
Numărul de proiecte realizate la clasă poate varia în funcție de colectiv,posibilitățiile materiale pe care le au elevii pentru procurarea materialelor necesare,imaginația și creativitatea cadrului didactic.Un proiect pentru a fi realizat cu succes trebuie să aibă o temă care să prezinte interes pentru subiectul respectiv,elevii să cunoască și să fie informați despre resursele bibliografice și materiale;
La ciclul primar este necesar de sprijin din partea cadrului didactic, cel puțin în perioada de început a realizării proiectului.
Etape în realizarea proiectului:
1. Alegerea temei
2. Planificarea activității
• stabilirea obiectivelor proiectului
• formarea grupelor
• alegerea problemei în cadrul temei proiectului de către fiecare elev sau grupă
• distribuirea responsabilităților în cadrul grupului
• identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărți de specialitate, reviste de specialitate, persoane sau instituții specializate în domeniu)
3. Cercetarea propriu-zisă
4. Realizarea materialelor
5. Prezentarea studiului realizat și a materialelor create
6. Evaluarea:
• cercetării realizate
• modului de lucru
• produsului realizat
Structura unui proiect cuprinde :
1. Pagina de titlu, pe care, de obicei, se consemnează date sintetice de identificare: tema proiectului, numele autorului, perioada în care s-a elaborat proiectul.
2. Cuprinsul proiectului care prezintă titlul, capitolele, subcapitolele.
3. Introducerea, prezentarea cadrului conceptual.
4. Dezvoltarea elementelor de conținut.
5. Concluziile care sintetizează elementele de referință desprinse în urma studiului temei respective, sugestii, propuneri.
6. Bibliografia
7. Anexe.
(M.Manolescu,2010,Teoria și metodologia evaluării, București,Editura Universitară,pag.193-194)
Criterii de evaluare a proiectului
-Calitatea materialului utilizat,
-Creativitatea si capacitatea elevului de a se organiza,
-Abilitatea de a se documenta,
-Rezultatele,concluziile obținute,
-Prezentarea și relevanța proiectului.
Exemplu:
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Clasa: a II-a
Tema proiectului:”Natura,prietena mea”
Astfel elevul:se implică,se informează și procesează informații,El comunică cu ceilalți parteneri de proiect și astfel decide ce informații sunt mai importante pentru a le utiliza în realizarea proiectului.
Elevul își conturează un stil propriu de învățare, care îl ajută să atingă noi performanțe, să își dezvolte noi competențe.Procesul de învățare este înțeles mai bine de către elev, el are șansa de a fi un partener adevarat pentru ceilalți.
Evaluarea
Evaluarea s-a realizat asupra activității desfășurate de elevi pe parcursul proiectului și asupra produsului final. Evaluarea s-a făcut global pentru toți membrii unei grupe, ținând cont de nivelul de implicare a grupei în desfășurarea activității, de metodele de lucru utilizate, de claritatea prezentării, precum și de gradul de finalizare a sarcinii.
d.Investigația
Este un mijloc foarte bun de evaluare care permite elevului să rezolve o sarcină de lucru,în mod creator,în situații de învățare noi sau mai puțin asemănătoare cu cele desfășurate prin lecția clasică.Acest tip de activitate este realizat pe durata unei ore de curs.
Etapele investigației:
Elevul primește o sarcină prin instrucțiuni precise,sarcina de lucru dată elevului se referă la o gamă largă de cunoștințe și capacități,pe care elevul trebuie să le aplice într-un mod creativ. Metoda investigației trebuie să se potrivească nivelului de vârstă a elevilor și experiențelor lor intelectuale.
Caracteristici:
dezvoltă creativitatea și explorarea de situații noi de învățare;
prin îndeplinirea sarcinii de lucru elevul poate demonstra că deține cunoștințe și capacități;
formează abilitatea de a lucra în grup și individual, amplifică manifestări de toleranță, solidaritate, cooperare, colaborare;
necesită cunoștințe, priceperi, abilități și atitudini diverse, constituite pe parcursul unei perioade mai lungi de învățare;
Evaluarea investigației:
Se evidențiază următoarele aspecte:
-modul de rezolvare și aplicarea cunoștințelor,
-corectitudinea înregistrărilor datelor,
-îndemânarea elevilor în prezentarea observațiilor și rezultatelor obținute,manifestarea lor în fața sarcinilor de lucru,
-dezvoltarea unor deprinderi de lucru individual sau în grup,
-produsele finale realizate.
Exemplu:
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Clasa: a II-a
Tema investigației-Starea vremii
Obiectivul -Să efectueze observații și să înregistreze datele privind evoluția temperaturii.
Itemii
-„Care este evoluția vremii in următoarele șapte zile la nivelul orașului București?”
-Urmăriți zilnic la televizor „Starea vremii”și completați un tabel pe zile,notând tempeatura,folosiți semnele convenționale corespunzătoare,utilizate de către meteorologi.
Exemplu:
Disciplina: Dezvoltare personală
Clasa: a II-a
Tema investigației-„Școala de ieri,școal de azi”
Obiectivul -Să realizeze un interviu cu unul dintre părinți și să înregistreze datele privind școala în trecut.
Itemii
-„Care este prima amintire legată de școală?”
-„Care era ținuta de școală?”
-„Ce materie preferată ai avut?”
-„Care a fost profesorul tău preferat?”
-„Care a fost cea mai mica notă?”
-„Care erau jocurile copiilor în acea perioadă?”
e.Autoevaluarea
Autoevaluarea ajută la dezvoltarea cunoașterii de sine,sensul propriei valori,baza necesară depășirii,Presupune angajarea individului nu numai în procesul propriei formări, ci și în acțiunea de evaluare a propriei formări pentru a deveni capabili să se autoperfecționare.
J.M.Monteil afirma că nu poate exista învățare fără evaluare și autoevaluare.
Autoevaluarea nu trebuie să fie doar de autocorectare pornind de la varianta dată de profesor, întrucât această situație ar produce conservatorism.
Autoevaluarea trebuie să aibă la bază o evaluare criterială.Elevii trebuie să beneficieze de aceste criterii și să le însușească,ei pot fi implicați în construcția criteriilor de realizare/reușită.
Instrumente de autoevaluare și de dezvoltare a capacității de autoevaluare
Autoevaluarea se poate realiza prin chestionare,cu ajutorul acestora elevul oferă răspunsuri la diverse întrebări.
Exemplu:
1.Participând la această lecție, am învățat:
………………………………….
………………………………….
………………………………….
2.Consider că activitatea mea ar putea fi măsurată ca fiind:
• scări de clasificare : acestea presupun notarea unor rezultate pe o perioadă stabilită de timp pe care elevul și le evalueze singur.
Modalități de autoevaluare:
-Autocorectarea sau corectarea reciprocă-ajută la dezvoltarea independenței în evaluare,este un prim exercițiu pe drumul conștientizării competențelor într-un mod independent.
Elevul află unele erori,minusuri,în momentul realizării unor sarcini de învățare.Lipsurile nu sunt sancționate prin note.
-Autonotarea controlată-în cadrul unei evaluări,elevul este pus să își acorde un calificativ,care se negociază apoi cu ceilalți colegi și cu profesorul.Profesorul trebuie să argumenteze corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor avansate.
-Aprecierea obiectivă a personalității-această metodă înseamnă implicarea întregului colectiv al clasei,în vederea întăririi rezultatelor obținute de aceștia prin confruntări.
Autoevaluarea se poate folosi pentru orice fel de activitate de învățare.
Condițiile necesare pentru formarea deprinderilor de autoevaluare sunt:
-prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă,
-încurajarea elevilor în a pune întrebări,
-completarea la sfârșitul unei sarcini importante a unor enunțuri incomplete.De exemplu :
”Am descoperit că…”,”Am învățat despre…”,”În realizarea acestei sarcini,am întâmpinat următoarele dificultăți…”.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare stimulează crearea unei relații de colaborare, de încredere și respect între cadrul didactic și elevi,elevi-elevi. Elevul nu se simte evaluat, ci sprijinit.El trebuie implicat în procesul didactic,în toate laturile acestuia predare-învățare-evaluare.
Folosind metodele alternative de evaluare cadrul didactic încurajează crearea unui climat de învățare plăcut și relaxat , elevii fiind evaluați în mediul obișnuit de învățare dar prin sarcini care țin cont de context,ei realizează experimente, elaborează proiecte, alcătuiesc portofolii, acestea fiind în același timp sarcini de instruire și probe de evaluare.
Metodele alternative de evaluare,prin specificul lor au un impact foarte mare asupra nivelului performanțelor școlare ale elevilor,în sensul că ele îi determină să participe activ și cu mare plăcere în realizarea procesului învățării
Este foarte important pentru elevi să înțeleagă criteriile după care sunt evaluați,astfel ei vor rmedita asupra performanțelor obținute, și împreună cu cadrul didactic vor găsi modalități de progres.
Evaluarea trebuie să stimuleze elevii astfel încât aceștia să își îmbunătățească rezultatele,să evidențieze progresul și nu neputința lor de a realiza anumite cerințe școlare sau să se facă o ierarhizarea,elevii nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți.
Metodele alternative se axează pe evaluarea competențelor elevilor,punând în valoare contribuția personală,creativitatea și inventivitatea lor.
Capitolul III Cercetare privind optimizarea integrarii metodelor alternative in procesul didactic din ciclul primar
1.Obiectivele cercetării
Obiectivele urmărite în lucrare vizează:
-cunoașterea nivelului de pregătire al elevilor considerat ca punct de plecare pentru organizarea experimentului.
-elaborarea unor teste de evaluare și aplicarea acestora cu utilizarea complementară a metodelor alternative.
-verificarea cunoștințelor însușite de către elevi și creșterea randamentului școlar.
-contribuția pe care o are utilizare și integrarea metodelor alternative de evaluare în procesul didactic din învățământul primar.
-folosirea și integrarea metodelor alternative în evaluarea școlară din învățământul primar.
-construcția unor strategii de evaluare care să utilizeze metode alternative.
2.Ipoteza cercetării
Utilizarea metodelor alternative de evaluare predomină în atenția și interesul cadrului didactic în practica școlară curentă.Folosirea lor aduce multe beneficii atât elevilor cât și profesorilor. Activitățile de evaluare trebuie realizate din perspectiva nevoilor de formare ale celui pe care îl educăm. Este nevoie ca evaluarea să cultive și să susțină interesul elevilor pentru învățare, să-i îndrume în activitatea lor.
În anul școlar 2019/2020,am desfășurat o cercetare de tip informativ,în care am identificat următoarea ipoteză:dacă în activitatea pe care o desfășor cu clasa de elevi voi aplica metode alternative de evaluare,atunci va crește eficiența activității de învățare și se va îmbogății motivația învățării.
Lucrarea valorifică experiența pe care o am ca profesor pentru învățământul primar,precum și rezultatele cercetării desfășurate pe învățământul primar,clasa a II a.
Presupunem că utilizarea metodelor alternative de evaluare în procesul didactic din învățământul primar are o contribuție deosebită și pune în valoare aspectul creativității,gândirii critice,rezultatul final vizat fiind formarea de abilități,atitudini,competențe,priceperi și deprinderi,contribuind astfel la pregătirea elevului pentru viață.
Cadrul didactic trebuie să stăpânească toate metodele și instrumentele de evaluare și să le aplice în funcție de particularitățile clasei de elevi. Un profesor care predă bine trebuie să se asigure că știe să evalueze cu mult profesionalism,să fie obiectiv și să înțeleagă că realizarea evaluării este în folosul copiilor pe care îi formează.
3.Subiecții cercetării
Subiecții cercetării au fost:
-16 elevii din clasa a II a A de la Școala ” Nicolae Lahovary ”,Trestieni,Județul Giurgiu,clasă pe care o conduc.
-părinții elevilor din clasa a II a A de la Școala ” Nicolae Lahovary ”,Trestieni,Județul Giurgiu.
-30 cadrele didactice-învățământul primar din Școala ” Nicolae Lahovary ”, Trestieni, Școala Nr 1-Poenari, Școala Ulmi, Școala Icoana,Județul Giurgiu.
Clasa a II a A de la Școala ” Nicolae Lahovary ”,Trestieni,Județul Giurgiu,clasă pe care o conduc este formată dintr-un efectiv de 16 elevi dintre care 11 fete si 15 baieti cu varste cuprinse intre 9-10 ani,reprezintă o clasă formată încă din perioada preșcolară,aici se manifesta prietenia, tovărășia, raporturi de responsabilitate și de colaborare între copii,ei realizând cu mare usurinta anumite sarcini în funcție de natura și dificultatea lor.
Am ales acest nivel de școlaritate întrucăt la această vârstă forma de motivație a învățării este deja conturată,iar deprinderile intelectuale permit utilizarea unei palete mai largi de cercetare.
Fiind o clasă cu un număr mic de elevi nu există tendința de subdiviziune, de separare, cu toate că elevii acestei clase provin din trei sate ale comunei,ei nu au tendința de a se prefera reciproc. Acest lucru se datorează si faptului ca in cadrul orelor de curs care presupun cooperare și lucru în echipă, s-a reușit eliminarea segregării colectivului.Clasa a II a A formeaza un grup bine definit,omogen.
Copiii au uneori probleme in ceea ce privește modul de accepare a opiniilor celor din jur .Unii sunt temperamentali, altii melancolicii, unii reacționează cu calm , alții prin violență (verbală).
În ceea ce privesc rezultatele școlare,elevii se încadrează astfel:
-10 elevi-Foarte Bine.
-4 elevi-Bine
-2 elevi-Suficient-Bine
De asemenea în cadrul cercetării a fost folosit și un eșantion de parinti ai elevilor din clasa a II a A de la Școala ” Nicolae Lahovary ”,Trestieni,Județul Giurgiu,părinți care sunt în strânsă colaborare cu școala și cadrul didactic al clasei.
Fără sprijinul activ al lor, școala nu poate realiza obiectivele educaționale stabilite, oricât de competent ar fi învățătorul clasei.
Părinții cunoasc și sunt conștienți de influența pe care o exercită prezența lor în viața
copilului,știu că educația dată copilului, pentru societatea actuală este diferită de cele precedente,
iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Implicarea părinților joacă un rol important în cadrul școlii.
Acțiunile care implică părinții produc o schimbare în mediul familial și măresc aspirațiile, atât
ale părinților pentru copiii lor, cât și ale copiilor înșiși.
Mediul familial este primul mediu educativ și socializator pe care îl cunoaște copilul și a cărui
influență îi marchează esențial dezvoltarea.
Între familie și cadrul didactic al clasei existe o permanentă colaborare,colaborarea cu familia se
concretizeze într-un program comun de activități :
– lectorate cu părinții,
– ședințe,
– consultații,
– vizite la domiciliul elevului,
-serbări școlare.
Astfel profesorul află cum este fiecare copil, în ce mod aceesta ajunge mai repede la succes, ce îl interesează,de ce este pasionat, iar parinții vor cunoaște în ce momente să-l ajute pe școlar și în ce fel
să-l motiveze și să-l sprijine.
Părinții vad în profesorul clasei,un prieten, un colaborator, un om adevărat care-i poate ajuta.
Pentru a demonstra că utilizarea metodelor alternative de evaluare în procesul didactic din învățământul primar are o contribuție deosebită și pune în valoare aspectul creativității,gândirii critice,rezultatul final vizat fiind formarea în rândul elevilor de abilități,atitudini,competențe,priceperi și deprinderi,s-a realizat un studiu și pe un eșantion constituit din 30 cadrele didactice,învățământul primar din Școala” Nicolae Lahovary ”,Trestieni, Școala Nr 1-Poenari, Școala Ulmi, Școala Icoana,județul Giurgiu.Cadre didactice cu vechime sau grade în învățământ diferită(e):
-5-Debutant,
-9-Definitivat
-10-Grad didactic II
-6-Grad didactic I
Între cadrele didactice există o strânsă colaborare,se manifestă spirit de echipă,ajutor din partea tuturor,schimb de experiență.Profesorii cu o vechime mai mare în învățământ sau cei cu gradul didactic I sunt un model pentru cei mai tineri,aceștia cerând întodeauna sfaturi,ideei în realizarea activitățiilor,lecțiilor,lucru cu elevii și părinții.
4.Metodologia utilizată
Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost utilizate următoarele metode: observația sistematică, conversația, analiza produselor activității, probe de evaluare folosind metode alternative,anchetă pe bază de chestionare.
Am elaborat un sistem de acțiuni evaluative,specifice strategiilor de evaluare formative și sumative.menit să verifice în ce măsură elevii au realizat competențele prevăzute de programă și cum și-au însușit conținuturile preconizate.
Acest sistem a inclus metode alternative de evaluare,folosite mai ales în cazul evaluarilor sumative. Sistemul de acțiuni evaluative a fost elaborat în conformitate cu programa. Am urmarit să vad în ce masura s-au realizat competențele și s-au însușit conținuturile, care conținuturi au presupus dificultăți deosebite. În functie de rezultatele realizate de elevi, am revenit cu lucru diferențiat și individualizat pentru a corecta dificultățile în învățare.
Ca metoda folosită permanent în cadrul eșantionului clasa a II a A,a fost observația,unde s-a urmarit:
-relația cu ceilalți elevii în timpul lecțiilor,în realizarea de proiecte, modul de integrare a elevului în colectiv;
-gradul de participare la lecții: cu plăcere, cu indiferență, curiozitate,sensibilitate pentru tot ceea ce semnifică frumosul,lucru nou; admirației;
-capacitatea de a avea scopuri pe care să le atingă cu ajutorul diverselor metode în cadrul lecțiilor;
-capacitatea de a lua decizii în ceea ce privește rolul pe care îl are în cadrul unei echipe/grupă.
-capacitatea de a se adapta la regulile impuse de către cadrul didactic și de către metoda alternativă folosită;
-capacitatea de a comunica ideile,sentimentele;
-capacitatea de a coopera (tendința de a fi lider, preferă sa fie condus, trece cu usurinta de la un rol la altul).
-spiritul de observație pe care îl are elevul.
-expresivitate;
-memorarea noțiunilor noi însușite.
-atitudinea față de temele propuse.
-atitudinea de independență, disciplina,respectarea regulilor date de către cadrul didactic.
-atitudinea față de sine-modestie,încredere,neîncredere);
Datele au fost consemnate imediat de către cadrul didactic.
Cu ajutorul convorbirii au fost descoperite informații legate de gândirea elevului , atitudinea pe care o are față de sarcinile date, impresiile în legatură cu anumite fapte, evenimente.
Prin analiza testelor docimologice, au fost obținute informații despre:
-nivelul de pregătire al elevului.
-capacitatea de aplicare a cunoștințelor deja însușite.
-s-a putut determina cât de bine înțelege școlarul sarcinile date și cât de bine poate realiza lucrul cerut,
Analiza testelor de evaluare ale activități integrate am realizat-o după următoarele criterii:
-nivelul cunoștințelor însușite;
-gradul de formare a priceperilor și deprinderilor;
– originalitatea lucrarii;
Au fost realizate portofolii de către fiecare elev ce cuprind:
-fișe de lucru,
-lucrări scrise,
-creații literare proprii,
-fișe de autori sau opere literare citite,
-desene,
-lucrări realizate în cadrul disciplinei-Arte vizuale și abilități practice,
-fișe cu orograme
-fișe cu noțiuni matematice
Materialele din portofoliu au fost grupate pe discipline.
Elevii au realizat proiecte,unde s-a ținut cont de vârsta,colectiv,posibilitățiile materiale pe care aceștia le au pentru procurarea materialelor necesare,au avut sprijin permanent din partea cadrului didactic și al părinților.Ei au respectat etapele și structura unui proiect,date ce au fost oferite de către professor.Elevii au fost puși în situația de a cerceta,de a coopera,de a avea încredere în sine.
Exemplu de proiecte:
-“Natura,prietena mea”
-“1 Decembrie,Ziua României”
-“Sistemul Solar”
-“Cartea,comoară pentru suflet”
-“Un gest frumos,un zâmbet”
-“Eminescu.poet nepereche”
-“Europa prin ochi de copil”
5.Rezultatele obținute
În cadrul evaluării inițiale desfășurate în perioada 9-20 septembrie 2020, elevii din clasa a II a A au primit spre rezolvare o probă de evaluare inițială la disciplina-Matematică și explorarea mediului, prin care am urmărit identificarea nivelului lor de cunoștințe, priceperi și deprinderi la această disciplină, capacitatea lor de învățare și depistarea eventualelor lacune în cunoștințe apărute în perioada vacanței de vară.
Calificativele obținute de către elevi pentru fiecare subiect și item au fost următoarele:
Sintetizând aceste date, am obținut următoarele rezultate la proba de evaluare inițială:
După analizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială, am constatat că acestea sunt bune. Elevii au însușite noțiunile matematice,cunosc numerele pare,vecinii numerelor date,ordonează corect crescător/descrescător,rezolvă probleme cu plan de rezolvare.Elevii care au obținut calificativul “Bine” ( 25% ),“Suficient” ( 6% ) și “Insuficient” ( 6% ), nu au fost atenți la calcularea rezultatelor exercițiilor,au întâmpinat dificultăți în aflarea numărului necunoscut și rezolvarea de probleme.
Pentru acești elevi am propus și aplicat următorul plan de măsuri :
– am analizat testele în clasă,am discutat cu elevii obiectivele ce nu au fost realizate;
– am rezolvat la tablă exercițiile la care elevii au întâmpinat dificultăți;
– am dat ca temă exerciții de acest tip.
După aplicarea testelor de evaluare inițială s-a trecut la realizarea planificării și a programului specific clasei și nivelului de pregătire.Astfel pe parcursul primului semestru școlar,la clasa a II a am folosit în procesul de evaluare atât metode tradiționale cât și metode alternative.
S-a urmărit ca pe parcursul programului,evaluare elevilor să fie cât mai obiectivă,respectănd competențele stabilite de programă.
Permanent elevii au fost observați,astfel s-au constatat relații de cooperare între copii în timpul lecțiilor și în realizarea de proiecte,gradul de participare la lecții fiind la majoritatea elevilor cu plăcere, cu mare curiozitate,sensibilitate pentru tot ceea ce semnifică frumosul,lucru nou.
Ei având capacitatea de a lua decizii în ceea ce privește rolul pe care îl au în cadrul unei echipe/grupă,adaptându-se la regulile impuse de către cadrul didactic și de către metoda alternativă folosită;
La începutul anului școlar,elevilor li s-a explicat și sugerat ca fiecare să aibă un portofoliul ce trebuie să conțină:fișe de lucru,lucrări scrise,creații literare proprii,fișe de autori sau opere literare citite,desene,lucrări realizate în cadrul disciplinei-Arte vizuale și abilități practice,fișe cu orograme,fișe cu noțiuni matematice
Materialele din portofoliu au fost grupate pe discipline,elevii au fost ajutați permanent de către cadrul didactic și părinți prin procurarea lor,ei au fost atenți ca aceste materiale să fie păstrate cât mai bine și să arate estetic,creativ și cantitativ.
Ca metodă de evaluare continuă a fost realizarea de proiecte,de exemplu:“Natura,prietena mea” ,proiect desfășurat în cadrul unității tematice „Omul și mediul înconjurător”la disciplina Matematică și explorarea mediului,“Sistemul Solar”, “Europa prin ochi de copil”,”Cum ne păstrăm sănătoși” la disciplina Dezvoltare personală.Folosind metoda investigatiei elevii au realizat un studiu denumit „Scoala de ieri și astăzi”.
Folosind aceste metode de evaluare rezultatele de Foarte bine au crescut simțitor pe parcursul întregului semestru,la toate disciplinele și interesul eleviilor pentru învățare a fost mai mare,ei realizând lucruri cu sens,creative,la care au lucrat cu plăcere.
Astfel,in urma aplicării la clasă (clasa a II a-A) a evaluării finale din semestul I,an școlar 2019/2020,rezultatele obținute de elevi la disciplina Matematică și explorarea mediului au fost următoarele:
Sintetizând aceste rezultate, am obținut următoarele date la proba de evaluare finală,,disciplina Matematică și explorarea mediului,semestrul I,an școlar 2019/2020:
Se constată că rezultatele sunt foarte bune. Se remarcă cu ușurință că procentul rezultatelor de Foarte bine și Bine a crescut simțitor,în vreme ce procentele calificativelor Suficient au scăzut,Insuficient nu mai există.
La sfârșitul semestrului I pot spune că elevii au însușite noțiunile matematice,reușesc să scrie numere cu litere și cifre,cunosc numerele pare/impare,vecinii numerelor date,descompun și ordonează corect crescător/descrescător,rezolvă probleme cu plan de rezolvare și lucrează cu ușurință exerciții ce țin de cunoașterea mediului.
Elevii care au obținut calificativul “Bine” ( 31% ) respectiv“Suficient” ( 6% ) au întâmpinat dificultăți în aflarea numărului necunoscut și rezolvarea de probleme.
Pentru aceștia mi-am propus ca pe semestrul II să lucrez suplimentar exerciții de acest fel și totodată am înștiințat părinții cu privire la rezultatele obținute și le-am sugerat ca în vacanța intersemestrială să lucreze cu copiii și să fie ajutați în rezolvarea de probleme matematice și exerciții cu număr necunoscut.
Pentru a realiza obiectivele propuse în lucrare am aplicat un chestionar pe un eșantion constituit din 30 cadrele didactice,învățământul primar din Școala” Nicolae Lahovary ”,Trestieni, Școala Nr 1-Poenari, Școala Ulmi, Școala Icoana,Județul Giurgiu.Cadre didactice cu vechime/grade în învâțâmănt diferită(e):
La primele șase întrebări ale chestionarului,întrebări ce au vizat cunoașterea și utilizarea metodelor alternative,rolul pe care îl au acestea în procesul de evaluare,s-a răspuns astfel:
Se deduce că majoritatea cadrelor didactice chestionate cunosc și utilizează metode alternative la clasă,acestea asigurând progres în procesul de evaluare.
La întrebarea numărul sapte „Dintre metodele alternative de evaluare(observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară,portofoliul,proiectul,investigația,autoevaluarea) pe care ați/le-ați folosit cel mai des în evaluarea la clasă?”,răspunsurile sunt:
La întrebarea numarul opt „În cadrul cărei discipline ați folosit mai des metode alternative de evaluare?”,răspunsurile au fost centralizate astfel:
La ultima întrebare a chestionarului „Care metodă alternativă de evaluare vi se pare mai greu de evaluat?De ce?”,răspunsurile au fost:
Din răspunsurile date observăm că proiectul și portofoliul sunt cele mai greu de evaluat.
În cadrul proiect trebuie ținut cont de calitatea materialului utilizat,creativitatea și capacitatea pe care o are elevul de a se organiza,abilitatea lui de a se documenta,prezentarea proiectului iar portofoliul deoarece fiecărui material trebuie să i se acorde un calificativ,profesorul realizând o medie.
În cercetare fost aplicat un chestionar adresat parintilor din clasa a II a A de la Școala ” Nicolae Lahovary ”,Trestieni,Județul Giurgiu,părinți care sunt în strânsă colaborare cu școala și cadrul didactic al clasei.Între familie și cadrul didactic al clasei existe o permanentă colaborare,colaborarea cu familia se concretizeze într-un program comun de activități :
– lectorate cu părinții,
– ședințe,
– consultații,
– vizite
-serbări școlare.
Astfel,în cadrul lectoratului din data de 16.12.2019 li s-a prezentat părinților un referat și o prezentare
power point cu titlul „Metode alternative folosite în evaluarea școlară”.La sfârșitul activității,aceștia
au completat un chestionar cu ajutorul căruia cadrul didactic face o analiză privind folosirea și
integrarea metodelor alternative în evaluarea școlară din învățământul primar.
La primele cinci întrebări ale chestionarului,întrebări ce au vizat utilizarea de către cadrul didactic la clasă a metodelor alternative și comunicarea rezultatelor obținute de către elevi,rolul pe care îl au în eficientizarea evaluării,s-a răspuns astfel:
Se constată că la clasa a II a A se utilizează metode alternative în foarte mare măsură și în mare măsură,acestea având un rol important în eficientizarea evaluării,asigurând progres și implicare din partea elevilor.
La intrebarea numărul șase „Dintre metodele alternative de evaluare(observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară,portofoliul,proiectul,investigația,autoevaluarea) care au fost cel mai des folosite în evaluarea la clasă de către cadrul didactic?”răspunsurile au fost centralizate astfel:
Se observă că din punctul de vedere al părinților,metodele cele mai des folosite la clasă sunt observarea sistematică și portofoliul urmate de proiect,investigație,autoevaluarea.
La întrebarea „În cadrul cărei discipline ați observat că s-a folosit mai des metode alternative de evaluare?”,răspunsurile au fost:
Din centralizare răspunsurilor rezultă că la disciplinele Comunicare în limba româna și Matematică sunt folosite cel mai des metode alternative de evaluare.
La ultima întrebare din chestionarul adresat părinților,„V-ați ajutat copilul în realizarea unei teme unde au fost folosite metode alternative de evaluare?Dacă da,cum?”,majoritatea au scris că se implică activ în procesul de realizare a temelor,îi susțin,îi ajută să se organizeze în procurarea de materiale necesare,le explică concepte sau probleme mai dificile,le arată modalități alternative de abordare a unor sarcini.Părinții îi încurajază pe copii să se străduiască și să depună efort pentru a duce la bun sfârșit o sarcină,aceștia îi motivează și monitorizează permanent,lăudând munca și efortul copilului.
6.Concluziile cercetării
În urma acestei cercetări se desprind următoarele concluzii:
utilizarea metodelor alternative de evaluare asigură creșterea eficienței învățării.
folosirea metodelor de evaluare alternative duce la formarea unor deprinderi de lucru,învățare care este benefică și menține active elevul.
prin utilizarea metodelor alternative se pot evidenția și chiar evalua atitudini,trăsături de personalitatea care nu pot fi evaluate prin metodele tradiționale.
folosind la clasă aceste metode,elevii și-au format o atitudine pozitivă față de evaluare,prin intermediul căreia i se certifică starea de reușită.
emoțiile negative s-au diminuat simțitor fiind înlociute de dorința autodepășirii,autoexprimării.
exercițiile cât mai diversificate în timpul evaluării realizate cu ajutorul metodelor alternative au dus la o bună cunoaștere a elevilor,a crescut motivația pentru învățare și a contribui la creșterea randamentului școlar.
elevii sunt stimulați să își îmbunătățească rezultatele,se evidențieze progresul și nu incapacitatea lor de a realiza anumite cerințe școlare sau să se facă o ierarhizarea.
elevii nu sunt evaluați unii în raport cu ceilalți.
utilizarea metodelor alternative de evaluare predomină în atenția și interesul cadrului didactic.
folosirea lor aduce multe beneficii atât elevilor cât și profesorilor.
se constată preocuparea expresă a cadrelor didactice din învățământul primar pentru diversificarea metodelor de evaluare a rezultatelor școlare ale elevilor și,în mod expres,pentru utilizarea unor metode alternative de evaluare.
aspectele de ordin formativ ale evaluării,realizate prin metode alternative,sunt avute în vedere de majoritatea cadrelor didactice participanți la cercetare.
prin aplicarea la clasă a metodelor alternative de evaluare am reușit să realizăm o mai bună comunicare și colaborare între învățător și elevi, dar și între învățător și părinți.
Elevii au înțeles unde au greșit și și-au manifestat permanent dorința de a-și îndrepta greșelile.Părinții au privit altfel activitatea învățătorului și au dorit să contribuie la optimizarea actului instructiv – educativ prin acordarea unui timp mai mare pregătirii pentru școală a copiilor lor.
se remarcă și alte consecințe pozitive ale modalităților de evaluare aplicate,cea mai importantă consecința este în planul îmbunătățirii relațiilor dintre elevi și clasă,constatăm în acest sens, că prin cooperare în cadrul unor activității în care s-au folost metode alternative s-a consolidat coeziunea clasei de elevi, au fost încurajate raporturile de sprijin reciproc.
Datele înregistrate la clasă cât și după aplicarea chestionarelor în rândul părinților și cadrelor didactice,confirmă în totalitate ipoteza lucrării conform căruia în activitatea pe care o desfășor cu clasa de elevi dacă aplic metode alternative de evaluare,atunci crește eficiența activității de învățare și se îmbogățește motivația învățării.Folosirea metodelor alternative de evaluare în procesul didactic din învățământul primar oferă o contribuție deosebită și pune în valoare aspectul creativității,gândirii critice,rezultatul final vizat fiind formarea de cunoștințe,deprinderi,motivații,atitudini,priceperi și deprinderi,contribuind astfel la pregătirea elevului pentru viață.
Performanțele școlare ale elevilor cresc pe măsură ce aceștia constată că le sunt apreciate eforturile depuse,participarea și implicarea în rezolvarea sarcinilor de învățare.Învățarea devine mai plăcută iar școala devine mai atractivă pentru elevi.
Concluzii finale
Problematica folosirii metodelor alternative de evaluare rămâne deschisă,putând fi continuu îmbogățită și diversificată.Trebuie să se țină cont în special de faptul că scopul este acela de a dezvolta în rândul elevilor dorința de perfecționare,depășire,motivația pentru învățare iar în rândul cadrelor didactice schimbarea viziunii asupra rolului evaluării,cel de ameliorare mai mult decât cel de sancțiune.Transmiterea de informații nu trebuie să devină un scop în sine ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfășurat în școală(predare-învățare-evaluare),din perspectiva învățământului modern,metodele de evaluare însoțesc și ajută desfășurarea optimă a procesului instructiv educativ.Evaluarea permite reglarea desfășurării procesului de învățământ.
Evaluarea nu trebuie să se rezume doar la testare,trebuie să se folosească o serie de instrumente,tehnici cât mai diverse,lipsa acestora creează rutina,conformism și nu duce la completa dezvoltare a personalității,unul dintre principalele obictive ale școlii românești.
Opțiunea pe care un cadru didactic o face la momentul în care se cere un test de evaluare poate aduce un aport important de informații în legătură cu progresul elevilor,informații care mai apoi trebuie să fi valorificate. Noi,ca și evaluatori,trebuie să fim interesați în a transforma activitatea de evaluare într-o activitate mai justă,profitabilă pentru elevi,activitate bazată pe comunicare,cooperare,participare.Evaluarea modernă ce a prins contur în ultimii ani,a reușit să realizeze trecerea de la măsurarea și aprecierea cunoștințelor,la măsurarea și aprecierea capacităților,a atitudinilor,a aptitudinilor,a valorilor,și nu în ultimul rând,a competențelor.Astfel,s-a trecut de la ceea ce știe un elev la ceea ce știe să facă cu ceea ce știe,elevul demonstrând cum poate aplica și cum poate arăta că ceea ce a realizat este util,bun.
Nu putem contura mai bine conceptul de evaluare fără a face referire la cel de competență.Competențele(generale,specifice întâlnite în documentele curriculare și cheie,de nivel european,ce pregătesc elevul pentru viața socială,dezvoltate pe tot parcursul învățământului obligatoriu) trebuie să fie dezvoltate cu precădere,în situații de învățare cât mai diverse,punând elevii în situații de învățare cât mai variate,dar și în contexte de evaluare care săîi facă să înțeleagă și să conștientizeze propriile achiziții.
Utilizarea unor metode variate de evaluare și valorificarea potențialului fiecărui elev ,sunt câteva soluții prin care cadrul didactic poate sprijini elevul să își dezvolte competențe generale,specifice și cheie.Combinarea diversificată a probelor de evaluare clasică cu probele alternative de evaluare este o soluție adecvată de evaluare a rezultatelor elevilor.
Așadar evaluarea este o verigă esențială în formarea elevului pentru înfruntarea directă cu viața,fiind măsura în care aceștia au reușit să atingă nivelul de performanță stabilit.
Așa cum afirma,V.Povelcu,1986,într-o lucrare consacrată evaluării „ciclul existenței noastre este un șir de examene în fața naturii,a societății,a propriei conștiințe”.
Bibliografie
Cerghit I. ,“Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006.
Cucoș C.,"Pedagogie",Editura Polirom,București,2002.
Iucu Romiță.”Pedagogia pentru învățământul primar și preșcolar-Teoria și metodologia instruirii”,Proiect pentru învățământul rural,București,2005
Lăzărescu Păiși M.,Eyechil L.,”Laborator preșcolar”,Editura V & Integral,București,2005.
Manolescu M.,"Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar.Teorie și practică.",Editura Credis a Universități din București,București,2004.
Manolescu M.,"Evaluarea în educație.Meritocrația și mediocritatea",Editura Universitară,București,2019.
Manolescu M.,"Teoria și metodologia evaluării ",Editura Universitară,București,2010.
Manolescu M.,Frunzeanu M.,"Perspective inovative ale evaluării în învățământul primar",Editura Universitară,București,2016.
Manolescu M.,"Practica cercetării în științele educației ",Editura Universitară,București,2020.
Manolescu M.,Potolea D.,"Teoria și practica evaluării educaționale ", Proiect pentru învățământul rural,București,2005
Molan V.,”Didactica disciplinelor Comunicare în limba română și Limba și literatura română”,Editura Miniped,București,2014
Revista de comunicări științifice:Didactica,Numarul 27-noiembrie 2012.
Revista de comunicări științifice:Didactica,Numarul 30-mai-iunie,2013.
Suport curs gradul II,Târgoviște 2017
Suport curs CRED 2019
Stoica, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București,2003
Șerdean Ioan,”Didactica Limbii și literaturii române în învățământul primar”,Editura Corint,București,2005
Tomșa Ghe.,Chelaru M.,Ilade C.,Iurea C.,Mălureanu F.,Ștefănescu C.,Tomșa R.,"Psihopedagogie preșcolară și școlară.Tematică necesară susținerii examenelor de definitivat și gradul II didactic",Editura Coresi S.A.,București,2005.
http://programe.ise.
https://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar/
https://ro.scribd.com/document/380808067/Scara-de-Clasificare-1
https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/autoevaluarea-metoda-complementara-de-evaluare
https://www.arthobbycreativ.ro/hobby_show.php?subcatid=131&grupaid=10208&page=2
https://ro.scribd.com/doc/314380325/Evaluarea-in-Invatamantul-Primar-Traditional-si-Modern-in-Metodele-de-Evaluare-doc-doc
https://ro.scribd.com/document/408850629/4-Plan-de-Interventie
https://ro.scribd.com/document/26311454/Lucrare-de-Grad-Evaluare
https://www.academia.edu/28681035/SIMON_MINODORA_-STRATEGII_CREATIVE_PENTRU_ÎMBUNĂTĂȚIREA_METODELOR_DE_PREDARE_ÎN_CADRUL_ORELOR_DE_MATEMATICĂ?auto=download&email_work_card=download-paper
Anexe
Lucrări realizate de către elevii clasei a II a A în cadrul proiectului „Natura,prietena mea”
Lucrări realizate de către elevii clasei a II a A în cadrul proiectului
"Mananc sanatos!Importanta consumului de fructe"
Lucrări realizate de către elevii clasei a II a A în cadrul proiectului
“Laptele,sursă de sănătate.”
Chestionar-cadre didactice
Chestionar de analiză privind optimizarea integrării metodelor
alternative în evaluarea școlară
Cu ajutorul acestui chestionar îmi propun să fac o analiză privind folosirea și integrarea metodelor alternative în evaluarea școlară din învățământul primar.
Vă rog să citiți cu atenție întrebările și să răspundeți la ele.
Chestionarul nu se semnează.
Grad didactic: ………………
Vechime în învățământ: ……………………………..
Dintre metodele alternative de evaluare(observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară,portofoliul,proiectul,investigația,autoevaluarea) pe care ați/le-ați folosit cel mai des în evaluarea la clasă?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
În cadrul cărei discipline ați folosit mai des metode alternative de evaluare?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Care metodă alternativă de evaluare vi se pare mai greu de evaluat?De ce?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Completarea chestionarului se face prin bifarea sau completarea răspunsului considerat corespunzător opțiunii dumneavoastră.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Chestionar-părinți
Chestionar de analiză privind optimizarea integrării metodelor
alternative în evaluarea școlară
În urma prezentării referatului și a ppt-ului cu tema “Metode alternative folosite în evaluarea școlară”, vă rog să citiți cu atenție întrebările următorului chestionar și să răspundeți la ele.
Cu ajutorul chestionarului îmi propun să fac o analiză privind folosirea și integrarea metodelor alternative în evaluarea școlară din învățământul primar.
Chestionarul nu se semnează.
Dintre metodele alternative de evaluare(observarea sistematică a comportamentului elevului față de activitatea școlară,portofoliul,proiectul,investigația,autoevaluarea) care au fost cel mai des folosite în evaluarea la clasă de către cadrul didactic?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
În cadrul cărei discipline ați observat că s-a folosit mai des metode alternative de evaluare?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
V-ați ajutat copilul în realizarea unei teme unde au fost folosite metode alternative de evaluare?Dacă da,cum?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Completarea chestionarului se face prin bifarea sau completarea răspunsului considerat corespunzător opțiunii dumneavoastră.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Numele……………………………………………………….. Data:……………………
Test de evaluare finală-Semestrul I
Matematică și explorarea mediului
Scrie cu litere numerele:
471-……………………………………………………………………………………………..
150-……………………………………………………………………………………………..
275-………………………………………………………………………………………………
Scrie cu cifre numerele:
o sută unu -………………………………………………………..
trei sute treizeci și trei -………………………………………………….
patru sute cincizeci și trei-………………………………….
Ordonează:
-crescător numerele: 801, 207, 630, 989, 808, 88
___________________________________________________________________
-descrescător numerele: 11, 107, 777, 101, 77, 207.
__________________________________________________________________
Descompune numerele după model: 425=400+ 20+ 5
259=………………………………………………………………
773=……………………………………………………………….
416=………………………………………………………..……..
390=………………………………………………………………
Compară perechile de numere:
371 …..787 ; 989 …..998 ; 653 ….. 633 ; 444 ….. 44 ; 453 …..453 ; 989 …..899
Află termenul necunoscut:
a + 232 = 564 b – 166 = 410 786 – x = 599
a= b = c =
a = b = c =
V: __________________ V: __________________ V: _________________
7. Rotunjește numerele date
a) la zeci:
317 ………. 554 ……….
162 ………. 278 ………
b) la sute:
483 ………… 518 ……….
……….. 382 ………….
8. La suma numerelor 367 și 125 adaugă diferența numerelor 760 și 548.
9. Cel mai înalt brad din parc a fost împodobit cu 174 globuri și cu 97 mai puține ghirlande.
Câte decorațiuni sunt în total?(Rezolvă cu plan)
Rezolvare:
10. Încercuiește doar numerele pare și vei descoperi nevoile de bază ale corpurilor cu viață.
apă căldură substanțe lumină chimicale hrană medicamente aer
784 282 391 522 553 638 775 444
11.
Test de evaluare finală, semestrul I-clasa a II-a
Matematică și explorarea mediului
Competențe specifice
1.1. Scrierea, citirea si formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 – 1000
1.4. Efectuarea de adunări si scăderi în concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea unor modele sau regularități din mediul apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme
Descriptori de performantă
DECLARAȚIE
Subsemnata,VLĂSCEANU ELENA CĂTĂLINA (căs.DUMITRACHE),înscrisă la examenul pentru obținerea Gradului Didactic I,la Facultatea de Psihologie și Științele Educației,Departamentul pentru formarea profesorilor,București,seria 2019/2021,specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar,declar pe propria răspundere că lucrarea metodico-științifică cu titlul „OPTIMIZAREA INTEGRĂRII METODELOR ALTERNATIVE ÎN EVALUAREA ȘCOLARĂ”,coordonator științific-profesor univ.dr. Marin Manolescu,este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și reprezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat sursele consemnate în lista bibliografică,iar prelucrarea din diverse surse,inclusiv din alte lucrări personale,au fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost prezentată în alte contexte evaluative-examene sau concursuri.
Data:……………………………… Semnătura:……………………………..
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I Coordonator științific: Prof.univ.dr. MARIN MANOLESCU Autor: Prof.înv.primar Vlăsceanu Elena Cătălina… [306599] (ID: 306599)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.