Iulie 2016 Final [306576]

[anonimizat]

C o n d u c ă t o r

Sef lucr. prof. dr. ing. DRAGOMIR ORHEI

S t u d e n t

ȘERBAN MIHAI

-2016-

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . x

Capitolul I Stadiul actual de automatizare in domeniu . . . . x

1.1 [anonimizat]. . . . . . . X

1.2 Scurt istoric al securitatii. . . . . . . . x

1.3 Securitatea in viata reala. . . . . . . . x

1.4 Securitatea in Romania si nevoia de cunoastere. . . . . x

Capitolul II Proiectarea sistemului. . . . . . . . x

2.1 Schema bloc si functionarea sistemului. . . . . . x

2.2 Proiectarea hardware. . . . . . . . . x

2.2.1 Descrierea componentelor. . . . . . . x

2.2.2 Schema electrica. . . . . . . . x

Capitolul III Punerea in funcțiune și exploatarea sistemului . . . . xx

3.1 Punerea in functiune. . . . . . . . . xx

3.2 Imbunatatiri/ Exploatare . . . . . . . . xx

CONCLUZII FINALE . . . . . . . . . . xx

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . [anonimizat]-o incinta. [anonimizat] , precum și o [anonimizat].

Scopul proiectului este acela de a [anonimizat] a-l proiecta, și de a-l realiza fizic.

Proiectul este structurat în 3 capitole repartizate astfel:

în capitolul 1 numit „Studiul actual de automatizare in domeniu” sunt prezentate schema bloc asociată sistemului și modul de funcționare al acestuia.

în capitolul 2 intitulat „Proiectarea sistemului” [anonimizat]: schema electrica si are ca scop ilustrarea modului de lucru al regulatorului (programarea acestuia), care în cazul de față este un microcontroller Atmel ATmega328P.

capitolul 3, chemat „Punerea in functiune si exploatarea” [anonimizat].

în capitolul 4, „Punerea in funcțiune și exploatarea sistemului”, [anonimizat].

Capitolul „Concluzii”, are ca scop prezentarea dificultăților întâlnite în realizarea proiectului și autoaprecierea proiectului în realizarea scopului impus.

Pentru proiectarea sistemului s-[anonimizat]: Fritzing, Power Point si mediul de dezvoltare Arduino.

Fritzing, este un soft foarte util pasionatilor de electronica, o [anonimizat] a-i [anonimizat], pentru a lucra creativ cu circuite electronice interactive.

[anonimizat], [anonimizat]-o clasă despre proiectarea si functionarea circuitelor electronice și de a crea un cablaj PCB pentru fabricarea profesională.

[anonimizat], [anonimizat]re ARDUINO, avand in librarie toate modelele necesare.

Power Point este o parte a Microsoft Office specializata in crearea, memorarea si prezentarea unor dispozitive electrice.

Este ideal pentru liste simple si pentru exprimarea detaliata a unor prezentari sau pentru definirea concisa a unor puncte de vedere.

Lansarea aplicatiei Power Point se face la fel ca toate componentele Microsoft Office. De exemplu, se face dublu clic pe icoanita, daca aceasta este pe desktop sau in start menu.

Apare fereastra principala a carei bara de meniu orizontala are structura standard a aplicatiilor MS Office. Sub-meniul care o individualizeaza este Slide Show.

Selectand din sub-meniul View, Toolbars si de aici Formating, apare paleta Formating cu cele doua optiuni specifice Design si New Slide.

O prezentare Power Point consta din mai multe elemente de baza numite diapozitive (slides).

Capitolul I

STADIUL ACTUAL DE AUTOMATIZARE IN DOMENIU

1.1 DEFINITIA TERMENULUI -SECURITATE

Provenind din latinescul -securitas-securitatis, termenul desemneaza -faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentimentul de încredere si de liniste pe care îl da cuiva absenta oricarui pericol.

În plan subiectiv, sentimentului de încredere si liniste trebuie sa i se asocieze în cele mai multe cazuri si termenul de certitudine. Securitatea devine reala, efectiva atunci când dobândeste dimensiunile certitudinii, iar în cazul securitatii colective nimic nu poate fi mai important decât certitudinea frontierelor, unitatii si integritatii teritoriale a statelor, pastrarii limbii, culturii si spiritualitatii. Este greu de imaginat ca în viata internationala se pot întâlni situatii în care actorii internationali sa nu fie supusi unor pericole. Prin urmare, încrederea, linistea si certitudinea îsi vor avea originea nu numai în absenta pericolelor, ci, poate, chiar în tinerea lor sub control. În context, ar fi de retinut faptul ca, pentru marile puteri, situatiile în care este împiedicata promovarea si protejarea intereselor proprii în diferite zone ale lumii sunt percepute ca stari de insecuritate, chiar amenintari, si pe cale de consecinta, pentru a înlatura astfel de situatii, ele se considera îndreptatite sa întrebuinteze mijloacele la îndemâna, inclusiv pe cele de natura militara.

Multiplele acceptii si definitii existente cu privire la termenul de securitate conduc la concluzia ca aceasta notiune nu este absoluta, ci relativa, proiectarea ei în plan national sau international releva o anumita gradualitate a abordarii lor.

1.2 SCURT ISTORIC AL SECURITATII

Nevoia unei securitati individuale si colective a existat dintotdeauna. Oamenii au incercat din cele mai vechi timpuri sa-si asigure propria protctie, precum si a persoanelor aflate in grija lor, contra unor eventualitati, cum ar fi foametea sau alte pericole.

Acestia luptau pentru satisfacerea nevoilor vitale (hrana, adapost, imbracaminte), lupta pentru existenta care nu va inceta niciodata.

Industrializarea si exodul rural care a insotit-o au dat nastere, in special in Europa sec (XIX) unei noi clase, a muncitorilor care nu puteau conta pentru a trai decat pe salariu. Astfel daca acestia din cauza unei boli sau a unui accident sau din cauza batranetii, isi pierdeau acest unic venit, ramaneau fara nici o sursa de existenta. In mediul urban, muncitorii si persoanele aflate in grija lor nu mai beneficiau de protectie asigurata alta data de clan, trib sau familie in sens larg, adica de acel sistem traditional, unde persoanele valide se ocupau de copii, bolnavi si de cei in varsta.

Primul mare sistem de protectie sociala a fost institutionalizat in Germania la sfarsitul sec. al XIX-lea in timpul lui Bismark. Era vorba de un sistem de asigurari de batranete si boala. Ulterior, astfel de sisteme au mai aparut si in Suedia, Danemarca, Anglia, Noua Zeelanda, etc., in unele dintre ele existand si protectie asupra somerilor.[1]

Omenirea s-a ocupat întotdeauna de pacea si securitatea internationala. Mari gânditori ai umanitatii le-au analizat în profunzime, însa nici pâna azi pacea nu si-a gasit o definitie afirmativa; cea mai cunoscuta definitie a pacii ramânând aceea negativa de situatie, în care nu exista razboi. Multe dictionare nici nu includ în cuprinsul lor aceasta notiune. Nu acelasi lucru se întâmpla cu cealalta latura a sintagmei în discutie: conceptul de securitate.

Istoria omenirii a consemnat modalitati din cele mai diversificate de materializare a preocuparilor pentru asigurarea securitatii, de la nivelul individului traitor sub imperiul satisfacerii instinctive a protectiei proprii si pâna la cel al grupurilor sociale mai mici sau mai mari (statele internationale).

1.3 SECURITATEA IN VIATA REALA

În viața reală, s-a dezvoltat o gamă variată de sisteme de alarmă pentru casă și apartament precum și numeroase echipamente și accesorii pentru sisteme de alarmă la prețuri avantajoase.

Instabilitatea economică din zilele noastre, ne aduce insecuritatea ca principala cauza a dorinței noastre de a ne proteja. Din această cauză, nu trebuie să cădem pradă incidentelor și trebuie să încercam să prevenim acest fapt.

Folosirea unui astfel de sistem de alarmă poate fi la fel de ușoară, ca folosirea unui cod pin sau a unui telefon mobil, astfel de sisteme fiindo foarte eficiente în protejarea unei locuințe.

Proprietarul ar putea fi anunțat, de exemplu,prin internet sau prin apel telefonic, de îndată ce sistemul de securitate intră în alertă. Alarmele actuale sunt foarte configurabile, putând fi setate să nu răspundă la orice tip de perturbație.

Majoritatea dintre noi, gândim că dacă încuiem locuința, nu mai avem nevoie de un sistem de securitate. Dar aceasta nu ne avertizează asupra altor factori cum ar fi un cutremur, un incendiu sau evenimente de acest gen.

Există o ofertă variată pentru sistem alarme profesionale care au aplicabilitate în asigurarea unei case-vile, dar și pentru protecția obiectivelor de dimensiuni mari. Alarmarea antiefracție și incendiu este acoperită de o gamă variată de detectori de mișcare tip pir, senzori de fum și temperatură, detectori de inundație etc. Varietatea de sisteme de alarmă la efracție comercializate pot transmite starea de alarmare la dispecerate și la utilizator prin intermediul telefoanelor mobile prin apelatoare gsm, gprs, sms dedicate. Sistemele de alarmă incendiu și antiefracție comercializare se efectuează cu oameni avizați în acest sens de Inspectoratul General de Poliție.

Casa, familia și bunurile acumulate într-o viață sunt extrem de importante pentru fiecare dintre noi. Din acest motiv, este foarte important să le păstrăm în deplină siguranță. Cum casa este locul unde se găsesc, de regulă, toate aceste elemente, siguranța casei trebuie să ocupe un loc primordial în preocupările noastre. Există o mulțime de soluții prin care poți obține siguranța casei, însă unele sunt mai eficiente, altele mai puțin eficiente.

M-am gândit că o plăcută de dezvoltare Arduino, ne-ar putea ajuta să atingem scopul pe care l-am propus mai sus, acesta fiind realizarea unui sistem de alarmă eficient cu ajutorul Arduino și câtorva senzori .

1.4 SECURITATEA IN ROMANIA SI NEVOIA DE CUNOASTERE

In Romania, guvernarea ineficienta reprezinta un risc potential pentru dezvoltarea si implicit securitatea nationala, pe termen lung.

Coruptia reprezinta de asemenea o amenintare la adresa securitatii nationale, insa pe termen scurt, cu un impact negativ asupra nivelului de trai, drepturilor omului si libertatilor fundamentale, dar si a dezvoltarii economice sanatoase.

Noile amenintari asimetrice, globalizarea economica si informationala, problemele globale, cresterea interdependentei dintre state, in toate domeniile, anomia globala, reprezinta surse de insecuritate la adresa tuturor.

De aceea educatia si cultura de securitate, gestiunea crizelor, combaterea dezinformarii, reprezinta necesitati ale unei noi aparari colective, dar care nu mai este realizata de stat, ca entitate politico-administrativa, ci de catre cetateni prin societatea civila, astfel incat sa se realizeze o descentralizare a resurselor, a informatiilor si responsabiltatilor, necesara prevenirii si gestiunii crizelor de securitate.

Securitatea azi,este un concept modern, care intr-o societate deschisa de tip democratic reprezinta o realitate sistemica, ingloband securitatea economica, sociala, cibernetica, siguranta alimentara, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti, etc.

Tocmai de aceea este nevoie ca cetatenii sa aibă acces la informatii, sa constientizeze nevoia de securitate, deoarece cultura de securitate nu este apanajul unui grup de interese, a unei institutii birocratice, de tip inchis, cum era inainte in perioada etatismului comunist.

Capitolul II

PROIECTAREA SISTEMULUI

În acest capitol sunt prezentate schema bloc asociată sistemului și modul de funcționare al acestuia.

2.1 SCHEMA BLOC SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI

Schema bloc asociată sistemului este prezentată în figura 1.1. Elementele componente din schemă vor fi explicate mai jos, împreună cu funcționarea sistemului.

Fig 1.1 – Schema bloc a sistemului

Elementele componente:

• microcontroller – Elementul principal care controlează toți senzorii

• senzor de vibrații. – citește vibrațiile din mediul exterior

• senzor de temperatură – citește temperatura actuală

• senzor de fum – determină nivelul de fum sau gaze din încăpere

• senzor de umiditate – determină gradul de umiditate din încăpere

• senzor de lumina – indică valoarea în lucși a luminii, în mediul în care acționează

• display – prezintă valoarea curentă a senzorilor în funcțiune

• leduri serie – un număr de 10 leduri legate în serie care sunt alimentate la 12V

• leduri brick – 3 leduri de culori diferite (verde,galben,roșu) care sunt alimentate la plăcuța arduino

• alarmă – alarmă simplă cu un buzzer care se declanșează în anumite condiții

• ventilator – alimentat separat la 12V, folosit la răcire

Mod de funcționare: Proiectul prezentat funcționează cu ajutorul plăcuței Arduino Uno, care monitorizează toți cei 5 senzori. La atingerea valorii de prag a oricărui senzor, aceasta activează elementul de ieșire corespunzător pentru a combate cauza declansării senzorului.În tot acest timp, valoarea curentă a senzorilor este afișată pe display de unde poate fi citită de către un operator uman.

2.2 PROIECTAREA HARDWARE

În acest capitol sunt prezentate componentele hardware, precum și legatura între acestea: schema electrica.

–––––––––––––– se va realiza un montaj ce include urmatoarle componente:

– placuta Arduino Uno v3 cu microcontroller Atmel ATmega328P

– LCD 16×2 RC1602B-BIW-CSX

– LCD Shield 16×2 RC1602B-BIW-CSX

– breadboard 82x52x10mm

– Senzor de temperatura LM50

– Senzor de lumina PT15-21C/TR8

– Senzor Fum si Gaze inflamabile MQ-3

– leduri

– cooler 12V

– Alarma

– transistor biploar NPN TIP122 5A 100V

– o dioda 1N4001

– un potentiometru industrial

– fire pentru conexiuni

2.2.1 Descrierea componentelor

Placuta Arduino Uno v3

,, Arduino UNO este o platforma de procesare open source, bazata pe software si hardware flexibil si simplu de folosit. Consta intr-o platforma de mici dimensiuni (6.8 cm / 5.3 cm – in cea mai des intalnita varianta) construita in jurul unui procesor de semnal si este capabila de a prelua date din mediul inconjurator printr-o serie de senzori si de a efectua actiuni asupra mediului prin intermediul luminilor, motoarelor, servomotoare, si alte tipuri de dispozitive mecanice. Procesorul este capabil sa ruleze cod scris intr-un limbaj de programare care este foarte similar cu limbajul C++. Placa Arduino UNO se conecteaza la portul USB al calculatorului folosind un cablu de tip USB A-B, disponibil in varianta de 1.5 metri sau de 3 metri. Poate fi alimentata extern (din priza) folosind un alimentator extern. Alimentarea externa este necesara in situatia in care consumatorii conectati la placa necesita un curent mai mare de cateva sute de miliamperi. In caz contrar, placa se poate alimenta direct din PC, prin cablul USB. ”[2]

Arduino este una dintre cele mai simplu de utilizat platform open source disponibila pe piata cu microcontroller. Ne putem gandi la ea ca la un minicalculator (are puterea de calcul a unui computer obisnuit de acum 15 ani), fiind capabila sa culeaga informatii din mediu si sa reactioneze la acestea. In jurul lui Arduino exista un ecosistem de dispozitive extrem de bine dezvoltat. Orice fel de informatie poate fi culeasa din mediu, si se poate realize orice fel de conexiuni cu alte sisteme. Astfel, daca discutam despre preluarea de informatii din mediu, mai jos avem diverse exemple de senzori : senzori ce determina nivelul de alcool in aerul respirat, senzor de incediu, gaz GPL, monoxid de carbon, acceleratii ale dispozitivelor in miscare, curent consumat de diverse dispozitive casnice, forta de apasare, gradul de rotire, cartele RFID, distante, nivel de iluminare, directia nordului, prezenta umana, sunet, temperatura, umiditate, presiune atmosferica sau video. [3]

Exista si posibilitatea de a ne conecta cu alte sisteme prin placi de retea Ethernet pentru Arduino capabile sa comunice informatii prin Internet, dispozitive capabile sa transmita date prin conexiune radio, placi de retea WIFI, dispozitive GSM pentru Arduino (capabile sa trimita / receptioneze SMS-uri, sa initieze apeluri de voce sau sa trimita date prin reteaua 3G) sau conectori Bluetooth pentru conectarea Arduino cu telefonul mobil sau laptop. In zona mecanica, exista motoare de curent continuu (utilizate pentru robotica), motoare pas cu pas (utilizate de obicei in zona industriala) sau servomotoare, controlate foarte exact. Pentru afisarea informatiilor preluate, exista ecrane LCD pentru Arduino, incepand cu cele mai simple (LCD text cu 16 caractere) pana la ecran LCD grafice. [3]

Exemple de proiecte ce se pot realiza cu Arduino:

– senzor de alcool conectat la Arduino, Arduino conectat la PC; atunci cand nivelul de alcool in aerul expirat depaseste un anumit nivel prestabilit, computerul va da un warning cand consumatorul doreste sa posteze lucruri pe Facebook.

– robot autonom care ocoleste obstacole. [3]

Instalare Drivere Arduino

Inainte de a putea programa placa Arduino, este necesar sa fie instalate driver-ele pe PC. Daca se ruleza Linux sau MAC, nu sunt necesare driver-e. Daca insa se ruleza Window, va trebui instalate si drivere-le, ca pentru orice alt dispozitiv hardware. Driver-ele sunt disponibile in mediul de dezvoltare, si se pot descarca de la adresa http://arduino.cc/en/Main/Software . Se descarca arhiva .zip, si se dezarhiveaza intr-un director din PC. Se conecteaza apoi placa Arduino la portul USB. PC-ul va detecta noul dispozitiv, si va cere instalarea driverelor pentru el. Se alege optiunea de instalare manuala de driver, fara conectare la Internet. Va fi selectat directorul "drivers" din directorul unde a fost dezarhivata arhiva .zip de la pasul precedent (NU directorul "FTDI Drivers" !). Procesul continua apoi cu "Next". In final, daca se deschide Device Manager, in sectiunea "Ports (COM & LPT)" ar trebui sa apara o intrare numita "Arduino UNO". [3]

Dupa ce ai instalat drivere-ele, urmatorul pas este programarea placutei Arduino. Se ruleaza programul "arduino", din mediul de dezvoltare descarcat la pasul precedent. Arduino se conecteaza la PC prin intermediul unui port serial. Primul pas este determinarea acestui port. Cea mai simpla cale este conectarea placii si deschiderea meniului "Tools -> Serial Port". Aici ar trebui sa se poata vizualiza una sau mai multe intrari. Se deconecteaza placa Arduino din portul USB (prin scoaterea cablului din PC). Se deschide din nou meniul "Tools -> Serial Port". Acel port care a disparut este portul asociat placii Arduino. Se reconecteaza din nou placa Arduino la PC, si apoi se allege (selecteaza) portul respectiv din meniul "Tools-> Serial Port". [3]

Urmatorul pas este selectarea tipului de placa cu care se lucreza, din meniul"Tools -> Board" (Arduino Uno,Leonardo, Mega, etc). [3]

Fig 2.1 – Mediu integrat Arduino (IDE) pentru dezvoltarea programelor [3]

Anatomia unui program Arduino

Orice program Arduino are doua sectiuni. Sectiunea "setup", care este rulata doar o singura data, atunci cand placa este alimentata (sau este apasat butonul "Reset"), si sectiunea "loop", care este rulata in ciclu, atat timp cat este alimentata placa. Sectiunea “loop” poarta in automatica denumirea de bucla de reglare. Sa luam un exemplu. [3]

void setup() {

//codul scris aici ruleaza o singura data

}

void loop() {

//codul scris aici ruleaza tot timpul

}

Astfel, in rutina "setup" se pune de obicei cod de initializare, iar in rutina "loop" se scrie partea principala a programului. [3]

Specificatii placuta Arduino Uno v3

Placuta Arduino Uno v3 prezinta urmatoarele specificatii: microcontroller ATmega328, tensiune de lucru 5V, tensiune de intrare (recomandata) 7-12V, tensiune de intrare (limita) 6-20V, 14 pini digitali (din care 6 sunt iesiri PWM), 6 pini analogici, intensitate de iesire 40 mA, intensitate de iesire pe 3.3V: 50 mA, memorie flash 32 KB (ATmega328) 0.5 KB pentru bootloader, SRAM: 2 KB (ATmega328), EEPROM: 1 KB (ATmega328), viteza ceasului 16 MHz. [2]

Schema electrica placuta Arduino Uno v3:

Fig 2.2 – Schema electrica placuta cu microcontroller ATmega328 (Arduino Uno v3) [4]

Microcontrollerul ATmega328

“ATmega328 este un cip microcontroller creat de către Atmel și face parte din seria de megaAVR. ”[5]

“Specificații. Atmega328 AVR 8-bit este un circuit integrat de înaltă performanță ce se bazează pe un microcontroler RISC, combinând 32 KB ISP flash o memorie cu capacitatea de a citi-în-timp-ce-scrie, 1 KB de memorie EEPROM, 2 KB de SRAM, 23 linii E/S de uz general, 32 înregistrari procese generale, trei cronometre flexibile/contoare în comparație cu, întreruperi internă și externă, programator de tip USART, orientate interfață serială byte de 2 cabluri, SPI port serial, 6-canale 10-bit Converter A/D (8-chanale în TQFP și QFN/MLF packages), "watchdog timer" programabil cu oscilator intern, și cinci moduri de software-ul intern de economisire a energiei selectabil. Dispozitivul funcționează 1,8-5,5 volți. ”[5]

“Prin executarea instrucțiuni puternice într-un singur ciclu de ceas, aparatul realizează un răspuns de 1 MIPS. ”[5]

“Aplicații. O alternativă destul de comună de înlocuire pentru ATmega328 este ATmega328P. Azi, ATmega328 este frecvent utilizat în mai multe proiecte și sisteme autonome unde este necesar un microprocesor simplu, de consum redus si cost scăzut. Poate cea mai comună implementare acest chip este populara platforma pentru Arduino, pentru modelele Uno și Nano. ”[5]

Schema block:

Fig. 2.3 – Schema block microcontroller ATmega328 [6]

Nucleul AVR dezvoltat de Atmel combina un set bogat de instructiuni pe 32 de biti cu registre de lucru obijnuite. Toate cele 32 de registre de lucru sunt conectate direct cu Unitatea Aritmetica-Logica (UAL), permitand ca 2 registre independente sa fie accesate la executia unei singure instructiuni intr-un singur ciclu de ceas. Arhitectura astfel rezultata este de 10 ori mai eficienta decat arhitectura conventionala CISC a altor microcontroallere. [6]

Harta memoriei program:

Fig. 2.4 – Harta memoriei program [6]

LCD SHIELD 16×2 RC1602B-BIW-CSX

Acest shield conține un ecran LCD 16 X 2 cu iluminare cu led, precum și un shield cu toate componentele necesare pentru conectarea la Arduino

* LCD-ul utilizeaza pinii digitali de la 2 pana la 7, astfel :

pinul digital 7 – RS LCD

pinul digital 6 – E LCD

pinul digital 5 – DB4 LCD

pinul digital 4 – DB5 LCD

pinul digital 3 – DB6 LCD

pinul digital 2 – DB7 LCD

LCD 16×2 RC1602B-BIW-CSX

LCD-ul dispune de 2 rânduri și poate afișa 32 caractere, câte 16 pe fiecare rând. Acesta funcționează la o tensiune de 5V. Schema bloc, precum și funcțiile fiecărui pin de legătură sunt prezentate în figura 2.5, respectiv tabelul 2.1.

Fig. 2.5 – Schema bloc LCD RC1602B-BIW-CSX [7]

Functiile pinilor:

Tabel 2.1 – functiile fiecarui pin de legatura [7]

Senzor de temperatura

Senzorul de temperatură brick este o componentă care sesizează nivelul temperaturii din mediul ambiant.

Pinul de semnal (OUT) se conectează la un pin analogic al Arduino.

LM50 / LM50-Q1 este un circuit integrat,un senzor precis de temperatură, care poate sesiză o temperatură de la -40 ° C pană la + 125 ° C, utilizând o singură sursă pozitivă . Tensiunea de ieșire LM50 / LM50-Q1 este liniar proportională cu temperatura Celsius ( centigrade ) ( 10 mv / ° C ) și compensează un curent continuu de +500mV. Tensiunea ideală de ieșire a senzorului, variază între +100 mv până la +1.75V pentru o valoare de −40°C până la +125°C .

Senzor de lumina PT15-21C/TR8

“Senzorul de lumina este o componenta care sesizeaza nivelul de iluminare al mediului. Valoarea iluminarii variaza liniar intre 0 si 1024.

Acest senzor nu este calibrat (in sensul ca nu obtinem direct o valoare a iluminarii exprimata in lucsi, ci doar o valoare numerica direct proportionala cu nivelul de iluminare, fara o unitate de masura).”

Senzor Fum si Gaze inflamabile

“Senzorul MQ-3 are o sensibilitate ridicată, un timp de răspuns rapid și este sensibil la vaporii de gaze sau fum care provin de la o sursă din vecinătate. Se alimentează în curent continuu de la o sursă de tensiune de 5V și scoate la ieșire un semnal analogic raportat la concentrația fumului sau nivelului de gaze.”

Datele privind nivelul de fum sau gaze vor fi afișate pe un LCD având 2 linii și 16 coloane. Ledurile vor indica 3 nivele prestabilite de concentrație astfel pentru o concentrație mică se va aprinde doar ledul verde, pentru o concentrație moderată se vor aprinde ledurile verde și galben iar pentru o concentrație mare se vor aprinde toate cele 3 leduri.

Senzor de vibratii

Senzorul de vibrații brick este o componentă care sesizează vibrațiile mecanice. Spre exemplu, este capabil să detecteze vibrații de genul unei bătăi un ușă.

Pentru cele mai bune rezultate, l am fixat ferm pe o suprafață (șurub-piuliță și lipit). Produsul conține un rezistor de 1 Mohm cuplat în în paralel cu senzorul activ

.

Senzor de umiditate SYH-2

Senzorul de umiditate este o componentă care sesizează nivelul de umiditate al mediului. Într-o cameră obișnuită, valoarea citită pe portul analogic variază între 900 (mediu săturat cu vapori de apă ) și 300 (foarte uscat). Pinul de semnal (stânga) se conectează la un pin analogic al Arduino. Acest senzor nu este calibrat (în sensul că nu obținem direct o valoare a umidității relative exprimate în procente), ci interpretăm datele citite care ne sunt furnizate. În schimb, valoarea citită indica gradul de umiditate din mediu (în sensul că la valoarea "X" citită întotdeauna în aer se află aceeași cantatitate de umiditate, indiferent de momentul citirii).

Breadboard

“Un breadboard este un dispozitiv care permite conectarea extrem de simplă a componentelor electronice, fără lipituri. Pentru a conecta dispozitivele se folosesc fire tata-tata (cu pini la ambele capete), care se introduc în găurile din breaboard. Găurile existente în breaboard sunt conectate între ele (de obicei pe linie), astfel încât firele introduse pe aceeași linie vor fi conectate între ele. Un exemplu frecvent de utilizare a breadboard-ului este acela în care dorim să conectăm simultan mai multe dispozitive brick (cărămidă) la Arduino (care are doar un singur pin de 5V, și doar 3 pini de GND). În această situație, vom conecta folosind fire tata-tata pinul de 5V Arduino la una dintre liniile breaboard-ului, la altă linie din breadboard vom conecta unul dintre pinii GND, și în acest mod vom avea disponibile încă patru pini care sunt conectați la 5V (cei care sunt pe aceeași lini cu cel conectat la 5V), și patru pini conectați la GND (cei care sunt pe aceeași linie cu GND). ”

Există multe tipuri de breadboard, mai mari sau mai mici. Evident, se poate oricând înlănțui două sau mai multe breadboard-uri între ele, cu fire.

Transistor bipolar

“Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor cu două joncțiuni în succesiune NPN sau PNP. Cele trei zone se numesc emitor (E), bază (B), colector (C). Se folosește în circuitele electronice atât digitale cât și analogice, de obicei pentru amplifica sau transmite un semnal electric. ” [10]

“Din punct de vedere funcțional un tranzistor este în electronică ceea ce un robinet este în instalațiile mecanice. Permite închiderea sau deschiderea unui circuit electric, acest regim numindu-se "în comutație" când fronturile de schimbare sunt scurte ca durată, bruște, sau este numit analogic, atunci cand se folosește regimul liniar/tranzitoriu de funcționare.”[10]

“Tranzistorul se numește bipolar deoarece conducția este realizată de două tipuri de purtători de sarcină electrică, de semn diferit: electronii (-), respectiv golurile (+). ”[10]

“În principiu un tranzistor bipolar este o pastilă de siliciu dopată astfel încât să se creeze trei straturi dopate diferit, și deci două joncțiuni pn; astfel, tranzistoarele pot fi „pnp” (zona din mijloc dopată cu elemente „donoare” de electroni – cu valența 5, celelalte două dopate cu elemente „acceptoare”, cu valența 3) sau „npn” (dopat invers). Totuși, din cauza grosimii foarte mici a zonei centrale (bază), cele două joncțiuni nu funcționează independent și între terminalele extreme (colector și emitor) poate apărea un curent, aceasta fiind și proprietatea cea mai importantă a tranzistorului, și aceea care permite folosirea lui pe post de amplificator de tensiune sau curent.” [10]

In cazul montajului nostru se foloseste un tranzistor NPN tip 122 care este prezentat in figura 2.7.

Fig. 2.7 – transistor bipolar NPN tip 122 [11]

Ventilator racire VD 9225MS

Ventilatorul este o componentă electronică folosită în diferite ramuri ale industriei, care furnizează aer într-o încăpere, fiind folosit la răcire.

Cooler-ul ("răcitorul") este deasemenea un ansamblu de componente active și pasive cu rolul de a răci un obiect. Prezența unei asemenea piese este indispensabilă, având în vedere cantitatea mare de căldură degajată de utilajele moderne.

Ea este atât de importantă, încât spre exemplu un procesor al cărui cooler se defectează se va arde/blocă, astfel încât întregul sistem va deveni inutilizabil.

Componența pasivă a cooler-ului este radiatorul, conceput (că și materiale de construcție și design) astfel încât preia și să disipe cât mai multă din căldură degajată de procesor. Componența activă este reprezentată de un ventilator, care, la rândul sau, răcește radiatorul prin curentul de aer creat. Actualmente există soluții de răcire cu lichid, mai exotice și mai scumpe.

Alarma

Am folosit o alarma tip buzzer (Piezoelectric) care poate opera intre 1.5 si 28 de Volti si care produce un sunet intre 30 – 80 DB.

Potentiometru 10k ohm

Un potențiometru este un rezistor variabil care prezintă 3 pini disponibili. Între doi dintre cei trei pini măsurăm întotdeauna (indiferent de poziția cursorului) aceeași rezistentă. Dacă măsurăm între cel de-al treilea pin și unul dintre cei doi pini, vom avea o rezistentă variabilă care depinde de poziția cursorului. Astfel, putem folosi un potențiometru cuplând sau doar doi din cei trei pini (și atunci obținem un rezistor variabil), sau putem folosi toți cei 3 pini (obținând un divizor de tensiune). Un mod simplu de a determina care dintre pini sunt cei care au întotdeauna aceeași rezistentă, și care este pinul pe care măsurăm rezistența variabila este cu ajutorul unui aparat de măsură (multimetru).”

Rezistor 220 Ohm

“Rezistorul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei principală proprietate este rezistența electrică. Rezistorul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (I = ). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistența sa electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară.” [15]

LED-uri

Un LED este o sursă de lumină mică, de cele mai multe ori însoțită de un circuit electric ce permite modularea formei radiației luminoase. De cele mai multe ori acestea sunt utilizate ca indicatori în cadrul dispozitivelor electronice, dar din ce în ce mai mult au început să fie utilizate în aplicații de putere ca surse de iluminare. Culoarea luminii emise depinde de compoziția și de starea materialului semiconductor folosit, și poate fi în spectrul infraroșu, vizibil sau ultraviolet. Pe lângă iluminare, LED-urile sunt folosite din ce în ce mai des într-o serie mare de dispozitive electronice.

Fire pentru conexiuni

“Aceste fire au 140mm lungime si ofera un mod de conexiune foarte simplu intre Arduino si orice alt dispozitiv care dispune de mufe mama (la fel ca pinii Arduino). Sunt speciali proiectati pentru Arduino, astfel incat este simplu sa ii conectezi pe pinii acestuia. Aceste fire sunt ideale pentru componentele brick.” [16]

2.2.2 Circuitul si schema electrica asociate partii hardware

Legatura intre componente se realizeaza pe baza firelor pentru conexiuni, iar circuitul realizat este presentat in figura 2.9.

Fig. 2.9 – Circuitul fizic (legatura intre componentele prezentate)

Mod de functionare: Plăcuța de dezvoltare Arduino primește date de la toți senzorii și le afișează în timp real pe cele două display-uri. Display-ul Shield atașat pe plăcuță, afișează nivelul de fum sau gaze dintr-o incintă. Pe celalat display sunt afișate valorile actuale ale senzorilor de vibrație, temperatură, umiditate și lumină.Atunci când unul dintre senzori este perturbat, intră în funcțiune elementele din fig. 2.9, după cum urmează:

• Senzorul de vibrație pornește Alarma atunci când valoarea vibrațiilor depășește valoarea de prag, adică 35.

• Senzorul de umiditate deasemenea pornește Alarma atunci când nivelul de umiditate depășește valoarea 670.

• Senzorul de temperatură pornește ventilatorul care este alimentat la o sursă de 12V. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul unui tranzistor atașat circuitului care schimbă semnalul electric primit de la plăcută.

• Senzorul fum poate fi monitorizat prin cele 3 led-uri (verde, galben și roșu), cel roșu fiind aprins atunci când avem un nivel ridicat de gaz în încăpere.

• Senzorul de lumina monitorizează lumina din încăpere și o exprimă în lucși. Atunci când valoarea limită de 30% este atinsă, cu ajutorul unui releu, se aprind cele 10 leduri legate în serie, alimentate tot la 12V

În tot acest timp, valorile în timp real ale senzorilor se pot observa constant pe cele două display-uri.

Circuitul si schema electrica au fost realizate cu ajutorului programului Fritzing mentionat in introducere.

2.2 PROIECTAREA SOFTWARE

Acest capitol are ca scop ilustrarea modului de lucru al regulatorului (programarea acestuia), care în cazul de față este un microcontroller Atmel ATmega328P.

Programarea microcontrollerului Atmel ATmega328P, aflat pe placuta Arduino Uno v3 se va face flosind mediul de dezvoltare integrat (IDE), denumit Arduino, disponibil pe site-ul producatorului la adresa https://www.arduino.cc/en/Main/Software folosind un computer obijnuit.

Microcontrollerul vine preprogramat cu un bootloader care permite incarcarea unui noi program fara a se folosi un programator hardware extern. Memoria microcontrollerului este de 32 de KB (din care 0.5 KB sunt ocupati de bootloader). De asemenea, are si 2 KB memorie SRAM si 1 KB memorie EEPROM (care pot fi scrise si citite ca librarii EEPROM).

Placuta Arduino Uno v3 dispune de mai multe facilitati de comunicare cum ar fi: comunicarea cu un PC, comunicarea cu o alta placuta Arduino sau comunicarea cu un alt microcontroller. Microcontrollerul ATmega328P dispune de o interfata seriala de comunicatie UART TTL (5V), care este disponibila pe pinii digitali 0 (RX) si 1 (TX). Un firmware numit ATmega16U2 integrat in canalele de comunictie ale placii, face ca in IDE-ul Arduino sa fie vizibil un port USB virtual, prin care codul realizat de utilizator va ajunge in memoria microcontrollerului. Firmerul 16U2 foloseste drivere USB COM obijnuite si nu este necesara instalarea altui drivere in PC-ul in care se codeaza.

In continuare se prezinta programul asociat montajului prezentat in figura 2.10. Acesta este incarcat in plcauta de dezvoltare din PC prin intermediul unui cablu USB male A – male B (cablu imprimanta).

*

* conectarea sensorilor

* sensor Fum si Gaz = A0

* sensor Lumina = A1

* sensor Vibratii = A2

*

*

*/

// include the library code:

#include <LiquidCrystal.h>

// initialize the library with the numbers of the interface pins

//LiquidCrystal lcd(12, 11, 5, 4, 3, 2);

LiquidCrystal lcd(7, 6, 5, 4, 3, 2); //LCD 1 CEL DE PE PLACA

LiquidCrystal lcd2(12, 11, 5, 4, 3, 2); //pinii de conectare de la LCD-ul 2

//end config pini pentru LCD_uri

//definitii pentru sensor de fum zi gaz

#define nivel1 40

#define nivel2 60

#define nivel3 80

int analog_in = A0;

int led_verde = 8;

int led_galben = 9;

int led_rosu = 10;

int analog_reading = 0;

int percent_reading = 0;

//end definitii pentru sensor de fum si gaz

void setup() {

//pornim portul serial

//acesta este portul de Serial COM pentru comunicarea cu PC-ul in debugging

//tinand cont ca PC-ul nu va fi conectat in momentul prezentarii proiectului acesta nu va fi prezent atunci se poate comenta orice rand ce contine Serial.

Serial.begin(9600); //ii setam rata de transfer la 9600

//end config serial

//configuare pini iesiri ========================================

pinMode(8, OUTPUT);// Configuram pinul 8 ca iesire pentru led-ul verde de avertizare la nivel LOW al sensorului de Fum si gaze inflamabile

pinMode(9, OUTPUT); //Configuram pin 9 ca iesire pt led galben de avertiz la nivel Mediu al sensor Fum si gaz inflamabil

pinMode(10, OUTPUT); //Config pin 10 ca iesire pt led Rosu de avertizare la nivel HIGH al seensor fum si gaz inflamab.

pinMode(13, OUTPUT); //CONFIGURAM PIN 13 CA IESIRE PENTRU RELEU 5V ptr lumina

pinMode(A5, OUTPUT);

pinMode(1, OUTPUT); //iesire fan

//end config pini iesiri ====================================

//LCD 1 AFISARE MESAJ FUM SI GAZ

lcd.begin(16, 2);

lcd.print("Fum si Gaz");

delay(1000);

lcd.clear();

lcd.setCursor(0,0);

lcd.print("FUM SI GAZE");

//END LCD 1 AFISARE FUM SI GAZ

// set up the LCD's number of rows and columns:

//lcd.begin(16, 2);

// Print a message to the LCD.

//lcd.print("hello, world!");

lcd2.begin(16, 2);

// Print a message to the LCD.

//lcd2.print("hey, world!");

// lcd2.setCursor(0, 1);

// lcd2.print("it works ok!");

}

void loop() {

//cod fum si gaz ============

lcd.setCursor(0,1);

analog_reading = analogRead(analog_in);

lcd.print(analog_reading);

lcd.print(" ");

percent_reading=map(analog_reading, 0, 1023, 0, 100);

if (percent_reading < nivel1){

digitalWrite(led_verde,HIGH);

digitalWrite(led_galben,LOW);

digitalWrite(led_rosu,LOW);

} else if (percent_reading < nivel2){

digitalWrite(led_verde,HIGH);

digitalWrite(led_galben,HIGH);

digitalWrite(led_rosu,LOW);

} else if (percent_reading < nivel3){

digitalWrite(led_verde,HIGH);

digitalWrite(led_galben,HIGH);

digitalWrite(led_rosu,HIGH);

}

delay(300);

//end cod fum si gaz =======

// COD SENSOR LUMINA =

//citim valoarea A1 adica valoarea sensorlui Lumina conectat la A1.

int luminaValue = analogRead(A1); // int atribuim variabeilei luminaValue valoarea citita de la pinul Anlalog A1

int ValProcLumina =map(luminaValue, 0, 1023, 0, 100); // mapam Variabilei ValProcLumina o valoarea de la 0 la 100 in functie de raspunsul in 0 … 1023 primit de la A1

//in practica Arduino va da un raspuns de la 0 la 1023 in functie de cantitatea de lumana primita iar noi vom afisa aceasta valoare pe o scara de la 0 la 100

//pentru a putea sa ne exprimam in procente spre exemplu cand avem valoarea de 512 primtia va fi 50 adica 50%

lcd2.setCursor(0,0); //setam cursorul pe caractertul 0 randul 0 – cand vorbim de lcd2.setCursor(0, 1); e de fapt CARACTER 0 randul 1 !!!!!!

lcd2.print("Lumina:");//afisam cuvantul lumina ce ne ocupa 7 caractere cu tot cu 2 puncte:

lcd2.setCursor(7,0);

lcd2.print(ValProcLumina);//vom afisa pe lcd-ul 1 direct valoarea

lcd2.print(" % ");

lcd2.setCursor(0,0);

//daca Valoarea lui ValProcLumina este mai mica de 30 adica 30% atunci sa faca ce e in bucla if lumina

digitalWrite(13, LOW);

if(ValProcLumina < 30){

digitalWrite(13, HIGH);

}//end bucla if lumina mai mic de 30 %

if(ValProcLumina > 30){

digitalWrite(13, LOW);

}//end bucla if lumina mai mic de 30 %

// lcd2.setCursor(0, 1);

// lcd2.print("it works ok!");

// END COND SENSOR LUMINA

//SENSOR VIBRATII =analog 2 A2

//int ValueVibratii = analogRead(A2); //atribuim variabielei VaueVibratii valoarea citita de la intrarea analog A2 la care este conectat sensorul de vibratii

//int ValProcVibratii =map(ValueVibratii, 0, 1023, 0, 100); //mapam in 0 – 100 valoarea citita pentru vibratii ca sa o putem exprima in procente ca la lumina

//lcd2.setCursor(0,1);

//lcd2.print("VIB :"); //afisam cuvantul vib de la vibratii

//lcd2.setCursor(6,1);

//lcd2.print(ValueVibratii); //afisam la caracterul 6 randul 1 valoarea lui Vibratii

//lcd2.print(" "); //apoi cuvantul procent in simbol %

int valVib = maximVib(0, 100);

//if (valVib > 0) {

lcd2.setCursor(0,1);

lcd2.print("VIB :");

lcd2.print(valVib);

lcd2.print(" ");

// }

if (valVib > 35) {

digitalWrite(A5, HIGH);

lcd2.print("VIBRATII");

delay(5000);

lcd2.setCursor(8,1);

lcd2.print(" ");

lcd2.setCursor(0,0);

}

if (valVib < 35){

digitalWrite(A5, LOW);

}

lcd2.setCursor(0,0);//cand terminam cu afisatul codului trimitem inapoi cursorul de pe lcd-ul 2 la caracterul 0 randul 0 pentru urmatoarea afisare

//END COD SENSOR VIBRATII

//UMIDITATE = A3;

delay(1000);

lcd2.print("Umiditate:");

lcd2.setCursor(10,0);

int ValUmiditate = analogRead(A3); //atribuim ValUmiditate vaorea citita de la A3

if (ValUmiditate < 300){

lcd2.setCursor(10,0);

lcd2.print("Mare"); //daca sensorul de umiditate ne indica o valoare mai mica de 300 atunci vom afisa cunvatul Mare

lcd2.print(" ");

lcd2.setCursor(10,0);

//lcd2.print(" ");

digitalWrite(A5, HIGH);

}

if (ValUmiditate > 670){

lcd2.setCursor(10,0);

lcd2.print("Mica"); //daca sensorul de umiditate ne indica o valoare mai mica de 300 atunci vom afisa cunvatul Mare

lcd2.print(" ");

lcd2.setCursor(10,0);

//lcd2.print(" ");

digitalWrite(A5, LOW);

}

if (ValUmiditate > 300 && ValUmiditate < 670) {

lcd2.setCursor(10,0);

lcd2.print(" OK "); //daca sensorul de umiditate ne indica o valoare mai mica de 300 atunci vom afisa cunvatul Mare

lcd2.print(" ");

lcd2.setCursor(10,0);

digitalWrite(A5, LOW);

}

delay(2000);

lcd2.setCursor(10,0);

lcd2.print(" ");

lcd2.setCursor(0,0);//cand terminam cu afisatul codului trimitem inapoi cursorul de pe lcd-ul 2 la caracterul 0 randul 0 pentru urmatoarea afisare

// temperatura =================

//Serial.print("Temperatura: ");

float temperatura = readTempInCelsius(10,4);

// Serial.print(temperatura);

//Serial.print(" ");

//Serial.write(176);

// Serial.println("C");

// delay(200);

lcd2.setCursor(8,1);

lcd2.print("T:");

lcd2.print(temperatura);

//lcd2.print("C");

if (temperatura > 30){

digitalWrite(1, HIGH); //pornim pin 1 pt fan

}

if (temperatura < 30){

digitalWrite(1, LOW);

}

delay(1000);

//lcd2.setCursor(0,1);

// lcd2.print(" ");

//end temperatura ===========

lcd2.setCursor(0,0);

}//end loop = practic end bucla principala

int maximVib(int pinVib, int count) {

int valoareMaximaVib = 0;

for (int i = 0; i < count; i++) {

valoareMaximaVib = max(analogRead(A2), valoareMaximaVib);

}

return valoareMaximaVib;

}

float readTempInCelsius(int count, int pin) {

float temperaturaMediata = 0;

float sumaTemperatura = 0;

for (int i =0; i < count; i++) {

int reading = analogRead(pin);

float voltage = reading * 5.0;

voltage /= 1024.0;

float temperatureCelsius = (voltage – 0.5) * 100 ;

sumaTemperatura = sumaTemperatura + temperatureCelsius;

}

return sumaTemperatura / (float)count;

Capitolul III

Punerea in funcțiune și exploatarea

In acest capitol se urmărește dovedirea funcționării sistemului, precum și prezentarea utilității acestuia.

2.1 Punerea in funcțiune

Componetele utilizate in realizarea montajului sunt prezentate in figurile urmatoare (fig 4.1, fig.4.2, fig.4.3).

Fig. 4.1 – Placuta de dezvoltare Arduino Uno v3

Fig. 4.2 – 1:motor de c.c; 2:tranzistor NPN; 3:potentiometru; 4:rezistente; 5:fire de conexiuni

Fig. 4.3 – Display LCD

Realizarea montajului se face conform schemei electrice prezentate în capitolul 2 (fig. 2.10), mai simplu spus urmând conexiunile prezentate în figura 2.9, din același capitol. Astfel vom obține montajul din figura 4.4 și respectiv 4.5. Punerea în funcțiune se face prin simpla conectare a plăcuței Arduino la computer prin intermediul cablului USB.

Fig. 4.4 – Vedere ansamblu 1

Fig. 4.5 – Vedere ansamblu 2

Funcționarea montajului este dovedită în figurile următoare: fig.4.6, fig. 4.7, fig. 4.8.

Fig. 4.6 – Afisare Lumina,Vibratii, Temperatura

Fig. 4.7 – Afisare Umiditate,Vibratii, Temperatura

Fig. 4.8 – Afisare nivel Fum si Gaze

Fig. 4.9 – Vedere din interior 1

Fig 5.0 – Vedere din interior 2

În fig. 5.0 se pot observa cei cinci senzori activi, ale căror valori sunt afișate constant pe cele două display-uri din afara machetei. În partea de sus este prezent senzorul de fum și gaze apoi urmează cel de lumină, temperatură, umiditate și în final cel de vibrații . Toate acestea sunt legate pe un breadboard, după cum se poate vedea în fig. 5.0.

CONCLUZII FINALE

Se urmărește prezentarea dificultătilor întâlnite în realizarea proiectului și autoaprecierea proiectului în realizarea scopului impus.

Un sistem complet este sistemul de alarmare ce cuprinde senzori de mișcare pentru a detecta orice mișcarea în spațiul protejat. Indiferent de spații și condiții de mediu există soluții ce implică și eliminarea posibilelor alarmelor false antiefracție. Pentru spațiile în care viețuiesc animale de companie se recomandă utilizarea de senzori cu imunitate la animale de sub 20 kg.

Una dintre dificultatie întâlnite a fost procurarea pieselor de pe internet, precum și stabilirea tipului acestora. O altă dificultate întâlnită a fost planificarea și stabilirea etapelor de realizare a acestui proiect. Personal, îmi autoapreciez proiectul ca fiind unul de success, în care am reușit, din punctul meu de vedere, să proiectez și să realizez un sistem inteligent de securitate într-o incintă.

Am întâlnit pe parcurs numeroase dificultăți și totodată am conștientizat că proiectul meu nu este unul de excepție, dar am făcut tot ce am putut pentru ca acesta să fie cât mai bun cu putință și să îmi ating obiectivele.

BIBLIOGRAFIE

Bureau Internatinal du Travail, La securité sociale, Génčve, p.3-4

MOISE, Adrian G.V., Sisteme de conducere a robotilor, editura Universal Cartfil, Ploiesti, 1999

*** (http://www.robofun.ro/arduino_uno_v3) (20.06.2016)

***( http://www.robofun.ro/blog/tutoriale-arduino-1-ce-este-arduino/) (20.06.2016)

***( https://www.arduino.cc/en/uploads/Main/Arduino_Uno_Rev3-schematic.pdf) (20.06.2016)

***( https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmega328) (20.06.2016)

***( http://www.atmel.com/images/atmel-8271-8-bit-avr-microcontroller-atmega48a-48pa-88a-88pa-168a-168pa-328-328p_datasheet_complete.pdf) (20.06.2016)

*** (http://www.robofun.ro/docs/RC1602B-BIW-CSX.pdf) (20.06.2016)

***( http://www.robofun.ro/docs/curs/8764634/CursGratuitArduino-Lectia2-SenzoriAnalogici.pdf) (20.06.2016)

*** (http://yo2ldk.blogspot.ro/2012/06/despre-fritzing.html )(20.06.2016)

***( https://ro.wikipedia.org/wiki/Tranzistor_bipolar) (20.06.2016)

***( http://www.robofun.ro/docs/TIP120.pdf) (20.06.2016)

***(https://ro.wikipedia.org/wiki/Diod%C4%83) (20.06.2016)

***(http://www.diodes.com/_files/datasheets/ds28002.pdf) (20.06.2016)

***( http://www.tehnorama.ro/componentepotentiometru/) (20.06.2016)

*** (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezistor) (20.06.2016)

***( http://www.robofun.ro/fire_conexiune_tata_tata-140mm) (20.06.2016)