Iuliana Victoria SzteklacsTulvan [306559]
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE
Iuliana Victoria Szteklacs/Tulvan
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător științific: prof. [anonimizat]. Vasile Marcu
București 2019
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE
Iuliana Victoria Szteklacs/Tulvan
OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII FEMEII GRAVIDE
Conducător științific: prof. [anonimizat]. Vasile Marcu
București 2019
CUPRINS
1. Introducere……………………………………………………………
1.1. Motivarea alegerii temei………………………………………….…
1.2. Delimitări conceptuale………………………………………………
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
2. Particularități morfofuncționale și psihice ale femeii însărcinate……….
2.1 Particularități morfofuncționale………………………………
2.2. Particularități psihice și fiziopatologice ale femeii însărcinate….
2.3. Sarcina/ Nașterea/ Procese funcționale normale în viața femeii aflată în situația biologică specială determinată de maternitate……..
2.4. Modificări morfo funcționale ale organismului matern în timpul sarcinii……………………………………………….
3. Studii privind calitatea vieții femeii gravide…………………………….
3.1. Despre calitatea vieții femeii gravide……………………………
3.2. Mijloace complexe de acțiune pentru sporirea calității vieții femeii gravide…………………………………………………….
3.2.1. Gimnastica prenatală…………………………………………
3.2.1.1. Practicarea exercițiului fizic în sarcina…………………….
3.2.1.2. Gimnastica AVIVA în sarcină…………………………..…
3.2.1.3. Gimnastica respiratorie Pranayama…………………………
3.2.1.4. Masajul prenatal……………………………………………
3.2.1.5. Kinesiotaping- ul……………………………………………
4. Kinetoprofilaxia în viața femeii gravide………………………………
4.1. Kinetoprofilaxie- Kinetoterapi……………………………….
4.2. Mijloacele kinetoprofilaxiei……………………………………
4.3. Evaluarea calității vieții femeii gravide prin prisma aplicațiilor kinetoprofilactice……………………………………………………
4.3.1. Mijloace de evaluare…………………………………………
4.3.1.1. Platforma de echilibru PEV 07………………………………
4.3.1.2. Aparatul multifuncțional BTE Primus………………………….
4.3.1.3. Aparatul Vitalograph ALPHA ………………………………
4.3.1.4. Chestionare psihologice…………………………………….
4.3.1.4.1. Chestionar SF- 36 ™ de evaluare a sănătății, Health Survey
4.3.1.4.2. Chestionarul Locus of control…………………………
4.3.1.4.3. Chestionarul PDE (Profilul distresului emoțional)…….
4.3.1.4.4. QOLI (Inventarul calității vieții )…………………………
4.4. Studiul efectelor și beneficiilor exercițiului fizic asupra femeii însărcinate…………………………………………………
PARTEA II
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND KINETOPROFILAXIA FEMEII ÎNSĂRCINATE
5. Cercetări preliminare…………………………………………………
5.1. Premise și ipoteze ale cercetării…………………………….
5.2. Obiective și sarcini ale cercetării………………………………
5.3. Desfășurarea cercetării……………………………………..
5.4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării preliminare…..
5.5. Concluzii și perspective………………………………………..
PARTEA III
CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA VIEȚII FEMEII GRAVIDE
6. Design- ul cercetării…………………………………………………
6.1. Premise și ipoteze………………………………………………
6.2. Obiectivele și sarcinile cercetării………………………………
6.3. Organizarea și desfășurarea cercetării………………………..
7. Analiza și interpretarea rezultatelor……………………………………
8. Concluzii și perspective……………………………………………….
8.1. Contribuții personale………………………………………………..
9. Bibliografie……………………………………………………………..
10. Anexe……………………………………………………………….
ABREVIERI
ATS – American thoracic Society;
CCPU – Centrul de Cercetare a Pereformanței Umane;
NCQA – Comitetul Național de asigurare a calității;
CF – articulație coxo- femurală;
CFS – Componenta Fizică a Sănătății;
CRF – capacitatea reziduală funcțională;
CV – Capacitatea vitală;
CVF – capacitatea vitală forțată;
DR – Drept;
DZG- diabet zaharat gestational;
EQLS – Cercetare Europeană a Calității Vieții;
EVS – Studiul valorilor europene;
G – genunchi;
GABA –acidul gama-amino butiric;
Hb – hemoglobină;
HRQL – health related quality of life;
ICCV – Institutul Controlului Calității Vieții;
ICCV – Institutul de cercetare a calității vieții;
LOC – Locus of control;
M – mușchi;
M.I. – membru inferior;
M.S. – membru superior;
OMS – Organizația Mondială a sănătății;
ONU – Organizația Națiunilor Unite;
PDE – Profilul distresului emoțional;
PI – poziție inițială;
QOLI – Quality of life inventory (Chestionar de calitate a vieții);
SG – Sănătatea generală;
SM – Sănătatea mentală;
SNC – sistem nervos central;
STG – stâng;
T – timpul; testosteron;
UE – Uniunea Europeană;
VEMS – volum expirator maxim în prima secundă;
VR – volum residual;
VT – Vitalitate;
VT – Volum curent de aer în cursul unui ciclu respirator;
WVS – Cercetarea valorilor lumii;
1. INTRODUCERE
Din dorința de a dobândi noi cunoștințe și de a găsi răspunsuri la întrebări ne-am decis să desfășurăm o cercetare în ceea ce privește necesitatea exercițiului fizic în perioada sarcinii.
Investigația noastră empirică a dus la obținerea unor concluzii și constatări ce pot contribui la perfecționarea teoriei că mijloacele kinetoprofilactice îmbunătățesc într- adevăr calitatea vieții femeii gravide deoarece aproape două sute de mii de femei din România devin mame în fiecare an.
Interesul pentru introducerea unui program kinetoprofilactic a apărut deoarece o parte semnificativă din participantele la studiu au susținut ideea că mișcarea și masajul sunt contraindicate în sarcină.
Ideea cea mai vehiculată era că ar afecta fătul și că în această perioadă specială determinată de maternitate, viitoarele mame ar trebui să se odihnească. Nu combatem ideea de odihnă zilnică, nici chiar oprirea din timpul programului kinetoprofilactic în orice moment s-ar resimți vreun discomfort, dar ne vine greu să concepem că femeia odată însărcinată să nu mai facă mișcare și să întrerupă ședințele de masaj din această cauză.
Într-adevăr din momentul concepției, femeia gravidă are parte de schimbări radicale care ajută în adaptarea și acomodarea cu noua viață care se dezvoltă în interiorul corpului ei, iar schimbările fizice și emoționale perturbă organismul femeii însărcinate din mai multe puncte de vedere. Dar odată ce încep transformările apar și problemele legate de sarcină, iar sedentarismul nu va face nici pe departe ca aceste probleme să dispară, deși pare o perioadă ideală pentru a sta în fotoliu și a ne relaxa.
Sarcina oferă un motiv important pentru a ne menține active, așadar scopul acestei teze este să realizăm și să ne angajăm ca odată cu kinetoprofilaxia aplicată, să ameliorăm efectele mai puțin pozitive ale proceselor fizice și modificărilor produse de organismul matern scăzând repercursiunile negative asupra psihicului viitoarei mame și să îmbunătățim starea de sănătate în ansamblu acționând pozitiv asupra calității vieții gravidei.
Prima lucrare pe această temă a fost publicată în 1907 de B. M. Mensendieck în Germania și prezenta tehnica respirației, autocontrolul, relaxarea și activitatea musculară localizată în actul nașterii, gimnastica prenatală era reprezentată de metoda psiho- profilactică și metoda psiho- somatică. Cum zona corticală este sediul reflexelor condiționate, înseamnă că durerea este și ea condiționabilă. Relaxarea trebuie realizată sub forma unui control al durerii. „Din punct de vedere psiho- somatic se explica că durerea este rezultatul stării de teamă față de actul nașterii. Teama influențează sistemul nervos vegetativ simpatic care controlează fibrele musculare răspunzătoare de închiderea colului uterin în loc să se dilate sau să se relaxeze, acestea se contractă și devin dureroase. Se pune baza pe tonifiere musculară, reeducarea respirației și coordonarea relaxării.”
România are probleme tot mai serioase pe termen lung, nașterile au fost mult mai puține decât decesele, fenomen care este deja unul cu vechime. Datele statistice arată o scădere a numărului de locuitori de la „23 de milioane la aproximativ 19,5 milioane” în ziua de azi, datorate în special scăderii natalității.
“Avem de a face cu o scădere de circa 3, 2 milioanne de locuitori, ceea ce înseamnă, raportat la cifra inițială, o reducere cu aproape 145, situație ce se concretizează într- un ritm mediu anual negativ de creștere de -0,645, ritm care, menținut și în anii următori, ar conduce la înjumătățirea populației în decurs de aproximativ un secol”.
Semnalul de alarmă tras de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Eurostat arată că „rata fertilității în țara noastră este sub media Uniunii Europene. Psihologii cred totuși, că acest fenomen mondial, care se acutizează de la an la an, nu are numai cauze medicale, ci, de cele mai multe ori, cauze psihosociale, după cum se arată într-un comunicat de presă din partea Plus Communicationˮ.
Reducerea numărului de nou născuți este rezultanta unor decizii ale femeii sau ale tânărului cuplu de a renunța la copii, de amânare a venirii lor pe lume ori de a avea un singur copil. Aici se regăsesc incertitudini și nesiguranța sau lipsa faptul că: „Statul apără drepturile mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații” de informare din partea viitoarelor mame, respectiv părinți. Trebuie menționat
Cu toate acestea, având în vedere eforturile europene și românești pentru sănătate, femeile sunt tot mai angrenate în activități politice, administrative și sociale, având la dispoziție tot mai multe metode anticoncepționale, ele caută să facă o carieră, casă, abia apoi, familie și copii. Și din această cauză, demografia a scăzut, motiv pentru care considerăm necesară această cercetare în a convinge și a da un imbold femeilor să dorească să conceapă copii, să își păstreze viața activă și să înțeleagă că perioada sarcinii poate fi plăcută și de calitate dacă este informată suficient și însoțită de un program kinetoprofilactic potrivit.
Sarcina este un eveniment normal, însă este o perioadă uimitor de complexă. Reduse sunt la număr acele evenimente din viața unui om care sunt la fel de importante și aduc atât de multă bucurie ca apariția unui copil, însă perioada de graviditate într-adevăr include modificări în anatomia și fiziologia mamei, astfel niciodată până acum nu a existat un moment mai bun de a trece la un mod de viață sănătos.
În realitate conceptul de sănătate presupune ideea de multidimensionalitate, ce presupune realizarea unui echilibru între sănătatea biologică, mentală, intelectuală, emoțională, decizională, socială, spirituală și holistică a mamei.
Ce trebuie de știut încă de la început este că alegerea sedentarismului, a lipsei de mișcare, petrecerea timpului liber în fața televizorului, calculatorului sau telefoanelor mobile, au deteriorat calitatea vieții din multe puncte de vedere.
Sportul practicat metodic și consecvent păstrează și îmbunătățește sănătatea, echilibrul fizic și cel emoțional a viitoarei mame.
La îndemnurile interioare pornite din nevoia naturală de mișcare sau la sfaturile din afară venite de la cei care înțeleg această nevoie, se răspunde cel mai frecvent prin reacții negative, diferit argumentate, în spatele cărora este camuflată aproape întotdeauna o proporție considerabilă de comoditate.
Pentru prevenirea sedentarismului, remediul cel mai la îndemână este terapia prin mișcare, iar cea mai operativă și mai ușoară formă a practicării ei este exercițiul fizic și controlul respirației. Și pentru că atunci când excesul de greutate nu este ponderat, apar capacitatea redusă la efort minim, greutate în respirație, astenie fizică și psihică, senzații neplăcute și chiar dureroase la mobilizare; din toate aceste efecte, noi recomandăm terapia profilactică ca fiind fundamentală.
Mișcarea și masajul practicate metodic și constant păstrează și îmbunătățesc sănătatea, echilibrul fizic și cel emoțional al gravidei.
Mileniul trei domină prin informație și viteză, femeia din zilele noastre poate alege momentul când dorește să devină mamă, sarcina este urmărită de-a lungul celor nouă luni pas cu pas și poate fi atent monitorizată de specialiștii în domeniu.
Pentru că femeia este liberă și stăpână pe propriul corp și pentru că trece printr-un eveniment natural, iar organismul ei aflat în această situație biologică specială determinată de maternitate este în stare să se adapteze unui program de mișcare, cu atitudune pozitivă și un comportament conștient, aceasta poate influența în bine starea proprie de sănătate, calitatea vieții și nașterea în sine.
Maternitatea este o călătorie care înseamnă bucurie, așteptare, răbdare și calm, activitate și mișcare. Fiecare femeie poate fi recunoscătoare când devine însărcinată, căci rodul pântecelui este o răsplată, așa cum spune Biblia.
“Organismul sănătos are nevoie de mișcare pentru a-și menține tonusul, iar in sarcină mai mult ca oricând sănătatea este esențială. Un corp obișnuit deja cu efortul, va resimți mult mai puțin durerile și intensitatea nașterii, indiferent că este naturală sau prin cezariană, și se va recupera mult mai repede.
Sarcina este într-adevăr un miracol, este abilitatea uimitoare și mereu surprinzătoare a corpului femeii de a aduce pe lume un „ghem de omˮ care umple sufletele părinților lui, care cucerește inimile bunicilor și elucidează scopul vieții. Însă, până ce bebelușul ajunge pe lume, mama trebuie să ofere o grijă atentă corpului ei, atât în sarcină cât și în momentul nașterii, pentru ca minunea mică să vină pe lume cu sănătate maximă”.
Obiectivul acestei cercetări este să reușim să convingem fiecare femeie însărcinată să recurgă la mijloace kinetoprofilactice pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții pe perioada gravidității.
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
Sarcina, cunoscută și sub numele de gestație, este perioada în care una sau mai mulți fetuși se dezvoltă în interiorul corpului femeii. Sarcina poate apărea prin contact sexual sau tehnologie de reproducere asistată.
Transformările produse de sarcină pot aduce bună dispoziție și neliniște, fericire și epuizare. În această perioadă sunt numeroase transformări fizice și emoționale, iar deciziile luate la timp pot influența sănătatea viitoarei mamei și a copilului în aceeași măsură.
Exercițiul fizic este o parte integrantă și importantă în viața de mămică modernă, poate ameliora unele tulburări frecvente din timpul sarcinii și poate energiza și îmbunătăți starea de sănătate în ansamblu.
Fiind conștienți că știința educației fizice poate să ne ajute să găsim soluții de sporire a calității vieții la gravide, ne-am propus să găsim rezultate ca urmare a unor evaluări prin care să motivăm și să determinăm femeia să dea naștere unuia sau mai multor copii și în toată această perioadă să realizeze activități fizice și să utilizeze mijloace kinetoprofilactice pentru îmbunătățirea calității vieții în cele nouă luni de sarcină.
Mișcarea înseamnă vitalitate, sănătate, tonus bun, o stare psihică pozitivă, un bilet către o naștere naturală ușoară și un copil sănătos.
Necesitatea unei cercetări ample referitoare la calitatea vieții femeii însărcinate, ne-a făcut să optăm pentru această temă, deoarece în cabinetul în care ne desfășurăm activitatea întâlnim femei însărcinate doritoare de o pregătire kinetoprofilactică pentru creșterea și îmbunătățirea calității vieții.
Cele mai recente recenzii științifice reiese că adaptările fiziologice ale exercițiului fizic în timpul sarcinii par să protejeze fătul de vătămările corporale potențiale și, deși nu a fost stabilit un nivel superior de activitate sigură, avantajele continuării activităților fizice în timpul sarcinii par să depășească orice risc potențial. Totuși, toate deciziile cu privire la participarea la activitatea fizică în timpul sarcinii ar trebui luate în discuție de către femei cu consilierii lor medicali.
Prin pregătirea precoce vom viza întărirea mușchilor bolții plantare, ameliorarea circulației venoase răspunzătoare de edeme și senzație de greutate la nivelul gambelor, atenuarea crampelor musculare frecvente la gravidă, asuplizarea articulației coxofemurale, asuplizarea articulației lombo sacrale și a atitudinii hiperlordotice a femeii gravide, sursă de dureri lombare și sciatice.
Modificările fiziologice și morfologice ale sarcinii pot interfera cu capacitatea femeii de a se angaja în siguranță în unele forme de activitate fizică. Sănătatea generală a unei femei, inclusiv riscurile obstetrice și medicale, trebuiesc evaluate înainte de a prescrie un program de exerciții fizice. În general, participarea la o gamă largă de activități recreative pare a fi sigură în timpul sarcinii; cu toate acestea, fiecare sport trebuie revizuit individual pentru riscul său potențial, iar activitățile cu un risc ridicat de cădere sau cele cu risc ridicat de traumatisme abdominale ar trebui evitate în timpul sarcinii. În absența complicațiilor medicale sau obstetrice, 30 de minute sau mai mult de exerciții moderate pe zi, în majoritatea zilelor săptămânii, dacă nu toate, sunt recomandate femeilor însărcinate.
Kinetoprofilaxia gravidei prin exerciții fizice, aplicații de benzi kineziologice și tehnici de masaj, indicate de medic și supravegheate de un kinetoterapeut, fiind întreruptă fără ezitare ori de câte ori apar tulburări sau semne de neadaptare, ajută femeia gravidă să aibă parte de cea mai sănătoasă și comfortabilă sarcină cu putință.
Scopul acestei teze de doctorat este să elaborăm și să implementăm mijloace kinetoprofilactice în beneficiul femeii însărcinate, prin care dorim să demonstrăm creșterea calității vieții acesteia, prin: îmbunătățirea echilibrului și al posturii, mărirea capacității vitale și a volumului maxim de aer expirat, dezvoltarea forței maximale pe flexie, extensie, abducție și adducție la nivelul șoldului și nu în ultimul rând efectele pozitive asupra psihicului prin pregătirea gravidei în conștientizarea procesului nașterii.
Printre pacientele noastre se numără atât medici de obstetrică ginecologie cât și femei însărcinate așadar ne-am gândit să argumentăm și să evaluăm eficiența aplicării unor mijloace de kinetoprofilaxie care cuprind masajul manual, kinesiotapingul, exercițiile fizice și de respirație în influențarea calității vieții, îmbunătățirea parametrilor travaliului și conștientizarea lui din timp, având ca finalitate o naștere naturală cât mai puțin neplăcută.
Considerăm importantă cercetarea care trebuie să consolideze temeinic motivația care o determină pe femeia gravidă să realizeze activități fizice prin kinetoprofilaxie, deoarece credem că arătând diferențele semnificative în direcție pozitivă din evaluările noastre despre forță, capacitate vitală, volum maxim de aer expirat, îmbunătățirea echilibrului, iar din punct de vedere psihologic: acceptarea necondiționată a propriei persoane și convingerea că pot controla determinarea situațiilor, le vom convinge că astfel își îmbunătățesc calitatea vieții pe parcursul aceastei perioade speciale, așadar să aibă curajul să își asume responsabilitatea de a deveni mame.
Din momentul admiterii la doctorat, mi-a fost dat să văd complexitatea științifică a domeniului, profunzimea lui, iar prin cercetarea efectuată ne-am dat seama cât de importantă este o astfel de temă pentru a putea contribui atât din punct de vedere științific cât și din punct de vedere practic la realizarea obiectivelor referitoare la sănătatea și calitatea vieții femeii în această situație biologică specială determinată de maternitate.
Lucrările din care ne-am inspirat și cu rezultatele studiilor cărora ne permitem să ne comparăm pentru că și ele consideră kinetoprofilaxia ca fiind esențială pe perioada sarcinii sunt: X
Constatăm zilnic îmbunătățirea calității vieții femeilor însărcinate, prin aplicarea de mijloace complementare ale kinetoterapiei profilactice și de aici pornind ne-am propus să facem o evaluare diferită a rezultatelor față de cele obținute de către colegele noastre care au studiat aceeași temă dar nu au aplicat în completarea programului de exerciții fizice ședințe de masaj sau aplicații de benzi kinesiotaping.
Tematica lucrării vizează prin scop, ipoteze, etape, obiective și sarcini, femeia gravidă și tot ceea ce ne stă în putință să demonstrăm că îi va imbunătăți echilibrul, postura și statica vertebrală, mobilitatea și forța la nivelul șoldului, capacitatea vitală și volumul maxim de aer expirat din punct de vedere al funcției pulmonare, precum și un studiu al acceptării de sine respectiv al creșterii locusului de control intern finalizând cu evaluarea îmbunătățirii calității vieții pe perioada de maternitate.
Prin programul nostru kinetoprofilactic ne propunem să realizăm o intervenție benefică în viața femeii aflate în această stare biologică unică determinată de maternitate, străduindu- ne să dovedim cu ajutorul unor evaluări precise apoi prelucrări statistice, în ce măsură modalitățile utilizate sunt benefice și îmbunătățesc calitatea vieții.
O astfel de cercetare este necesară pentru că în ziua de azi perioada de maternitate este privită cu totul alți ochi, ginecologii sunt mult mai permisivi iar femeia gravidă trebuie să fie lămurită cu privire la faptul că se află într-o stare fiziologică normală, și are voie, ba chiar îi este recomandat să își păstreze programul de exercițiu fizic ce îl avea înainte, și că, cel mai optim moment în care să se ocupe de propria persoană și de viitorul ei bebeluș printr-un stil de viață sănătos, este momentul prezent. Numeroase cercetări se referă la simpla gimnastică medicală, exercițiile simple de respirație și cele de tonifiere a musculaturii pelviperineale, ceea ce este foarte bine, dar noi am vrea să le atingem din alt punct de vedere, îmbinându-le cu niște mijloace și tehnici relativ noi abordate holistic, iar cu rezultatele exacte provenite din evaluări performante dorim să argumentăm statistic și ilustrativ cum anume kinetoprofilaxia prenatală este benefică în creșterea calității vieții.
Noi am optat pentru această temă deoarece printre pacientele cabinetului nostru de specialitate în care ne desfășurăm activitatea se numără atât medici de obstetrică ginecologie cât și femei însărcinate, cele din urmă întocmai doritoare de o pregătire kinetoprofilactică care să le îmbunătățească calitatea vieții pe perioada sarcinii. Ne- am gândit să argumentăm și să evaluăm eficiența aplicării unor mijloace de kinetoprofilaxie care cuprind masajul manual și kinesiotaping- ul, pe lângă un program regulat de exerciții fizice și exerciții de respirație cu elemente preluate din gimnastica Aviva, care vor influența calitatea vieții, vor îmbunătăți parametrii travaliului și conștientizarea lui din timp, având ca finalitate o naștere naturală cât mai agreabilă.
Grija pentru calitatea vieții femeii gravide reprezintă o oportunitate pentru cercetători să realizeze studii referitoare la consecințele aplicării programului kinetoprofilactic. Entuziasmul este însă mic și prezent doar la gravidele care și înainte de sarcină aveau un mod de viață activ cu program regulat de exerciții fizice și masaj.
Considerăm subiectul studiului nostru ca fiind necesar și în același timp fascinant și sperăm să le fie de folos tuturor celor care îl vor parcurge.
Delimitări conceptuale
Dicționarul universal al limbii române definește optimizarea ca fiind acțiunea de a optimiza, alegerea și aplicarea celei mai bune soluții, a soluției optime (dintre mai multe posibile), iar a optimiza e verbul de a alege și a aplica soluția cea mai bună, cea mai eficientă, a îmbunătăți, a mări randamentul.
Optimizare s.f. =1. A de a optimiza și rezultatul ei. 2. (mat.) raționament sau calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametrii corespunzând maximului unei funcții
Kinetologia profilactică cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor kinetologice care se adresează menținerii și întăririi stării de sănătate, deci prevenirii stării de boală. Profilaxia înseamnă și aplicarea tuturor mijloacelor necesare pentru a preveni agravarea sau apariția complicațiilor patologice, sau morfofuncționale ale unei boli cronice. Ca ramură a kinetoprofilaxiei, educația fizică își câștigă dreptul la individualitate datorită tocmai particularităților, obiectivelor și metodelor pe care le are.
Kinetoterapia, așa cum este astăzi remarcată în lume, se impune a fi cunoscută ca o componentă a științei în general ca făcând parte din știința activităților corporale care adună sub sălașul ei toate activitățile care folosesc exercițiul fizic în diferite scopuri și structuri având finalități diferite. Conceptul de kinetoterapie sau terapie prin mișcare își are originea în termenul de kinetologie creat și definit in 1857 de către Dally ca „știința care se ocupă de studiul mișcării organismelor vii și al structurilor care participă la aceste mișcări.”
Kinetoprofilaxia este considerată parte integrantă și ramură de avangardă a terapiei prin mișcare, constituită pe axioma unanim acceptată în științele medicale conform căreia „este mai ușor să previi, decât să tratezi”.
Kinetoprofilaxia studiază procesul de optimizare a stării de sănătate și de prevenire a îmbolnăvirii organismului uman, cu ajutorul exercițiilor fizice.
Kinetoprofilaxia, după Sbenghe T., (2002), este aplicarea exercițiilor aerobice pe principiile științei antrenamentului medical. Ea se aplică:
omului sănătos, pentru a-l feri de boli sau de apariția sindromului de decondiționare fizică (profilaxie primară sau de gradul I);
omului vârstnic, la care decondiționarea a apărut, pentru a-l feri de agravarea și organicizarea ei (profilaxie secundară, sau de gradul II);
omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de apariția unor agravări sau complicații ale acestor boli (profilaxie terțiară, sau de gradul III).
Kinetoprofilaxia are ca scop: întărirea stării de sănătate; mărirea rezistenței naturale a organismului față de agenții patogeni din mediul extern; stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal între organism și mediu. Obiectivul cel mai important constă în asigurarea condițiilor pentru creșterea și dezvoltarea normală și armonioasă a organismului și, implicit, prevenirea apariției deficiențelor fizice și a contactării unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normală.
Cercetarea înseamnă acțiunea de a cerceta, a examina, a observa, a controla, a studia, a se informa, a întreba, a chestiona, a ancheta și rezultatul ei.
Termenul de echilibru și cel de stabilitate nu sunt sinonimi, echilibrul ar fi menținerea liniei gravitaționale a corpului înauntrul poligonului de sprijin, iar stabilitatea ar fi proprietatea unui corp de a- și recâștiga echilibrul fără să cadă atunci când acesta este perturbat. Stabilitatea este invers proporțională cu înălțimea centrului de gravitație al corpului și direct proporțională cu mărimea bazei de susținere. Limita de stabilitate se întinde spre periferia poligonului de susținere, moment în care poate recăpăta echilibrul sau acesta să fie pierdut și așa să se producă căderea.
Dezvoltarea echilibrului ca și capacitate coordinativă este centrată asupra acțiunii de coordonare ca fiind o combinare motrică a segmentelor corpului în timp și spațiu, concomitent și succesiv, în cele mai variate condiții de mediu și are ca scop fiziologic manifestarea capacității scoarței și a formațiunilor subcorticale interesate de a trimite impulsuri nervoase spre mușchi din a căror contracție și relaxare rezultă o mișcare fină, coordonată, diferențiată și rațională. Simțul muscular, elaborat în urma unui antrenament îndelungat, are un rol hotărâtor sprijinit și de informații vizuale, auditive și vestibulare. Excluderea vederii face ca îndemânarea să fie percepută de pozițiile membrelor în spațiu și a vitezei cu care se execută mișcarea. Pe lângă analizatorul motor, de coordonarea și dirijarea precisă va depinde ca execuția mișcărilor să se reducă simțitor.
Dezvoltarea echilibrului nu trebuie confundată cu dezechilibrul hormonal sau psihic, deși este un subiect mai puțin abordat, multe femei au dificultăți în a-și găsi echilibrul în perioada sarcinii, și nu văd experiența sarcinii ca fiind atât de roz pe cât o consideră ceilalți. E perfect normal ca uneori pe parcursul sarcinii viitoarea mamă să se simtă vulnerabilă, neliniștită, îngrijorată sau copleșită. Toate aceste emoții, oricât de neplăcute, fac parte din procesul normal de adaptare.
Alteori însă, femeia însărcinată se poate simți izolată, singură, epuizată, nefericită. Îi poate crește sau îi poate scădea pofta de mâncare, pot apărea probleme de somn, își poate pierde interesul și plăcerea pentru multe activități și poate părea pentru ceilalți mai sensibilă și mai irascibilă. Pe parcursul sarcinii, femeile se pot simți izolate, singure, epuizate, nefericite, agitate, lipsind echilibrul armonios din punct de vedere emoțional. Dacă astfel de emoții se prelungesc, pot apărea și simptome de anxietate sau depresie.
Unii oameni sunt pur și simplu biologic mai predispuși la emoții negative, ceea ce îi face să se adapteze mai greu la schimbări. Această predispoziție poate interacționa cu modificările fiziologice care se produc pe parcursul sarcinii, iar rezultatul e posibil să se manifeste prin depresie, anxietate sau un distres cronic. Pentru alte femei, modificările fiziologice din sarcină pot fi mai puțin relevante, însă pentru acestea alți stresori pot fi mai dăunători, cum ar fi problemele de cuplu, tranziția din viața profesională, sau alte probleme din familie.
Ca și coordonarea motrică, echilibrul este o condiție mecanică necesară motricității, deoarece stabilizează pozițiile și orientează mișcările în spațiu, fiind solicitat în activitățile atât casnice cât și profesionale.
Echilibrul reprezintă capacitatea înnăscută a omului de a se menține în poziție verticală și de a se deplasa, fără riscul de a cădea. În același timp este funcția care ne permite sa fim conștienți în orice moment de poziția noastră în spațiu.
Echilibrul depinde de buna funcționare a nervilor motori, cerebel, sensibilitate, centrul de greutate al organismului și urechea internă. Orice dezechilibru în buna funcționare a cel puțin unuia din elemente poate determina probleme, mai ușoare sau mai grave, în menținerea corectă a echilibrului pe verticală a propriului organism.
În DEX găsim: „A-și pierde echilibrul= a fi pe punctul de a cădea, de a se prăbuși”
Tudor Sbenghe completează: „echilibrul este abilitatea de a menține sau a mobiliza corpul fără a cădea și îl definește ca fiind procesul complex ce interesează recepția și organizarea inputului senzorial ca și programul și execuția mișcărilor, elemente ce asigură postura menținerea permanentă a centrului de gravitate în cadrul bazei de susținere.
Ȋmbunătățirea constă în acțiunea de a ameliora, îndrepta, de a face ceva să devină mai bun.
Gravida reprezintă femeia însărcinată care poartă în interiorul corpului un descendent în evoluție.
Gravida este femeia care poartă un făt în cavitatea uterină, femeie însărcinată vine din limba latină gravida.
Conceptul care definește calitatea vieții cunoaște o largă rezonanță în conștiința oamenilor mobilizând preocupările cercetătorilor, teoreticienilor și savanților.
Calitatea vieții este un nivel al stării de bine simțit de un individ sau un grup și spre deosebire de standardul de viață calitatea vieții nu este tangibilă și nu poate fi măsurată în mod direct.
Ȋmbunătățirea constă în acțiunea de a ameliora, îndrepta, de a face ceva să devină mai bun.
Conceptul care definește calitatea vieții cunoaște o largă rezonanță în conștiința oamenilor mobilizând preocupările cercetătorilor, teoreticienilor și savanților. Problema calității vieții trezește în prezent vii ecouri în conștiința, stările de spirit și atitudinea maselor largi populare de pretutindeni. Popoarele de azi sunt mai exigente ca oricând cu propria lor viață, manifestând și o sporită precauție și îngrijorare față de tot ceea ce o amenință. Expresia de calitate a vieții s-a instituit, de fapt, în cadrul literaturii social-politice și eseistice începând cu anul 1970, adică de când se înmulțesc semnele de deteriorare a armoniei dintre societate și natură, populație și mediul ei ambiant.
Este de asemenea un concept care a început să fie studiat și luat în considerare începând cu anul 1946, când, în Preambulul Constituției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea a fost definită în felul următor: Sănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală și socială, care nu se reduce la absența bolii sau infirmității”
Smith și colaboratorii consideră noțiunile de calitate a vieții și stare de sănătate ca fiind două concepte diferite, calitatea vieții fiind legată mai mult de sănătatea mintală, în timp ce starea de sănătate face referire la funcția fizică.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social. Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
Reprezentând o “auto-evaluare holistică a satisfacțiilor, făcând referire la individ” calitatea vieții este un concept mult controversat, multidimensional, care deși pare ușor de înțeles, actualmente este greu de definit. Într-un sens mai restrictiv este utilizat termenul de “calitatea vieții legată de sănătate – health related quality of life” (HRQL), pentru a defini impactul sănătății și asistenței medicale asupra calității vieții influențată de numeroși factori cum ar fi statusul financiar, habitatul, locul de muncă, spiritualitatea, suportul social și sănătatea individului.
Prin aprofundarea raportului dintre fericire și calitatea vieții, bunăstare, progres și civilizație se poate realiza importanta distincție reclamată la timpul său de Karl Marx: aceea dintre fericirea iluzorie și adevărata fericire.
În zilele noastre calitatea vieții deține o altă perspectivă a conceptului de fericire abordat de antici. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieți, calitatea vieții se referă atât la condițiile obiective în care viața umană se constituie, cât și la modul subiectiv în care fiecare își evaluează propria sa viață, starea de satisfacție, sănătate, fericire și împlinire. Organizația mondială a sănătății definește sănătatea ca fiind o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social cu capacitatea de a duce o viață productivă social și economic. Viața de calitate este definită social prin raportarea la norme general valabile în societate.
Cu cât evaluarea propriei sănătăți este mai pozitivă cu atât satisfacția de viață va fi mai ridicată. Cu cât cineva este mai sănătos sau se vede mai sănătos cu atât evaluarea generală a vieții va fi mai pozitivă.
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
Particularități morfofuncționale și psihice ale femeii însărcinate
Particularitățile morfofuncționale și psihice care fac parte din acest eveniment plăcut, dar cu multe dezavantaje și disconforturi fizice și psihice ce constă în modificări hormonale, cu schimbări bruște de stare emoțională, somnolență și pofte uneori aberante ca și posibile consecințe a unor deficiențe nutriționale de minerale și vitamine.
Modificările din timpul sarcinii ale organismului matern sunt urmarea adaptării acestuia la noile cerințe create de prezența și necesitățile embrionului. Schimbările care au loc determină o stare fiziologică specială în care organismul feminin include și adaptează sistemele de control la un singur centru unde hipotalamusul va fi cel care va controla datorită hormonului sarcinii denumit progesteron.
Nuckolls, a realizat într- un studiu al relațiilor dintre activitățile psihosociale, stresul social, măsurat cu un scor de schimbare a experienței cumulate și prognosticul sarcinii, date obținute de la 170 de subiecți. Concluzia fiind că în absența unei schimbări de experiență cumulată înaltă, nu a existat o relație semnificativă între activitățile psihosociale și complicații.
În cercetarea noastră vom lua în considerare acuzele și simptomele care le putem influența prin intermediul aplicării mijloacelor kinetoprofilaxiei pentru îmbunătățirea vieții femeii gravide, nicidecum cele patologice.
Având în vedere rezultatele unui studiu făcut asupra modificărilor cognitive ale femeii însărcinate, am aflat că s-au comparat percepțiile femeilor gravide și non- gravide privind schimbările cognitive și performanța lor privind sensibilitatea, memoria și atenția.
Femeile însărcinate și-au evaluat abilitățile cognitive mai repede decât înainte, unele răspunzând diferit având în vedere viteza de prelucrare a limbii și comutarea atentă. Finalul experimentului a examinat convingerile privind declinul cognitiv asociat sarcinii. Persoanele cu experiență imediată și fără experiență imediată a sarcinii au evaluat abilitățile cognitive ale femeilor gravide ca fiind ușor mai slabe decât înainte de sarcină. Ratingurile de memorie au fost mai slabe imediat în timpul sarcinii. Se concluzionează că pot exista unele efecte ușoare ale sarcinii asupra performanței anumitor funcții cognitive specifice, dar că, convingerile populare bazate pe un stereotip al declinului cognitiv contribuie, de asemenea, la percepția femeilor gravide asupra schimbărilor cognitive.
Micșorarea limitei de toleranță la frustrare, se manifestă prin reacții contradictorii și irascibilitate, modificările sferei cognitive sunt în general minore manifestându- se printr- o ușoară lentoare ideativă, de natură perceptivă asupra abilităților cognitive acestea fiind considerate mai alterate.
Efectele sarcinii asupra cogniției și stării de spirit au fost examinate folosind un design cu măsuri repetate într-un alt studiu în 1999 de către Buckwalter. Nouăsprezece femei, în vârstă medie de 33 de ani, au fost testate cu o baterie neuropsihologică cuprinzătoare în ultimele 2 luni de sarcină și din nou în termen de 2 luni de la naștere. Probele de sânge au fost obținute de la toți subiecții și analizate pentru o varietate de hormoni steroizi implicați în funcționarea cognitivă și a dispoziției. Majoritatea participanților au completat, de asemenea, mai multe măsuri de auto- raportare a stării de spirit. În comparație cu performanța după naștere, femeile au prezentat o deficiență semnificativ mai mare în aspecte ale memoriei verbale în timpul sarcinii și au avut de asemenea tendința de a raporta stări de dispoziție mai negative. Deficitele de memorie nu au fost explicate de tulburările de dispoziție. Nici un hormon analizat nu este legat în mod constant de performanța cognitivă în timpul sarcinii. În timpul sarcinii, niveluri mai mari de progesteron (P) au fost asociate cu tulburări mai mari de dispoziție și niveluri mai mari de dehidro- epiandrosteronă (DHEA) cu o stare de spirit mai bună. După naștere, testosteronul (T) a fost asociat puternic și constant cu tulburări mai mari de dispoziție raportate. Rezultatele comfirmau un deficit de memorie peripuerperală, care nu se poate explica prin creșterea dramatică a hormonilor steroizi circulați sau prin starea dispoziției în timpul sarcinii. Hormonii steroizi, și anume P, DHEA și T, par să joace un rol în tulburările de dispoziție în timpul și după sarcină.
Particularități morfofuncționale
Ontogenia ca știință, studiază dezvoltarea și transformările morfofuncționale ale organismului de la fecundație până la moarte. Se cunoaște etapa prenatală cuprinsă între fecundație și naștere și o etapă postnatală.
Modificări ale sistemului nervos în trimestrul 1 de sarcină este caracterizat prin agitație, schimbări de dispoziție a gravidelor, iritabilitate marcată. În al 2-lea trimestru revine echilibrul în activitatea sistemului nervos, iar în al 3-lea trimestru, distonia vegetativă va deveni dominantă din nou.
Psihicul femeii însărcinate prezintă în general o lipsă de confort provocată de aspectul fizic schimbat, de creșterea în greutate și de stările emoționale accentuate de către creșterea nivelului hormonal.
Activitatea aparatului respirator în timpul sarcinii va fi mai activ iar spre finalul sarcinii, respirația, devine mai accelerată și mai superficială. Temperatura aerului expirat la gravide este cu 17 grade mai mare și conține cu 21% mai mult dioxid de carbon. Aparatul circulator este influențat de sarcină prin apariția noii vascularizații în uter și glande mamare crescând astfel cantitatea globală de sânge. Creșterea sarcinii poate să determine apariția de staze în vene, capilare și limfatice la nivelul membrelor inferioare mărind riscul de apariție a varicelor și edemelor. Datorită unor cauze psihice și organice și tensiunea arterială poate avea fluctuații.
Metabolismul femeii devine mai activ, cu tendințe de îngrășare spre obezitate. Glandele endocrine sunt influențate foarte mult de sarcină, activitatea hipofizei, tiroidei și a suprarenalelor se intensifică, psihicul femeii gravide este influențat de sarcină și apar comportamente specifice maternității.
Pentru a menține sarcina, activitatea hormonilor estrogeni și progesteron sunt considerați cei mai importanți. Modificările la nivelul sistemului osteo-articular și muscular sunt foarte importante și se realizează îndeosebi sub influența hormonilor sintetizați la nivel placentar. Abdomenul gravidei crește, ceea ce va duce la schimbarea centrului de greutate, ducând la o lordoză de compensație care poate să se asocieze cu o deficiență cifotică toracală compensatoare. În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase va produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și va permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvin devin mai extensibile, influențate fiind de creșterea uterului gravidei.
Prin avansarea perioadei de sarcină, mușchii drepți abdominali vor fi trași lateral, vor asigura spațiul necesar dezvoltării fătului.
Bazinul la femei are o structură mai fragilă, este mai larg și scund cu un rol în purtarea la bun sfârșit a sarcinii ce se finalizează prin naștere. În timpul sarcinii scade conținutul de calciu al oaselor dar elasticitatea lor crește. Are loc o decalcifiere ușoară a sistemului osos.
După cum bine știm, exercițiul fizic exercită influențe asupra organismului și asupra părților neangrenate direct în activitatea musculară, astfel dacă analizăm forma și structura scheletului osos din punct de vedere fizic e reprezentată de o substanță dură, rezistând la acțiuni mecanice intense, el posedă o maleabilitate care permite să se modifice încet dar continuu, în tot cursul vieții, adaptându-se progresiv la nevoile funcționale.
Articulațiile de asemenea se modelează sub acțiunea acelorași forțe statice și dinamice. Întinderea suprafețelor articulare este condiționată de amplitudinea mișcărilor ce se efectuează în articulația respectivă. Necesitățile de statică și dinamică a corpului determină stabilitatea și mobilitatea articulațiilor.
Persoanele neantrenate consumă oxigen în cantitate dublă față de persoanele antrenate.
Un mușchi bine antrenat are în rezervă o mare cantitate de substanțe energetice pe care să le utilizeze în efort, glicogenul se află în cantitate mai mare și hemoglobina asigură schimburi mai mari de oxigen între sânge și mușchi, fiind mai abundentă, ceea ce pot fi demonstrate din analize de sânge.
Articulațiile devin mai laxe în special la nivelul articulațiilor sacroiliace ale coloanei vertebrale și simfizei pubiene. Menținerea în poziție corectă a uterului gravid și pentru o expulzie cât mai ușoară este necesară prezența musculaturii abdominale puternice cât și a unei musculaturi perineale elastice capabile de distensie.
Respirația trebuie adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc.
De asemenea, se poate întâmpla ca și volumul cutiei toracice să se mărească, deoarece crește nevoia de oxigen. La o femeie, devenită gravidă cu o condiție fizică scăzută, orice efort ce depășește consumul de un litru pe minut se soldează cu o datorie de oxigen, pe când cea cu condiție fizică ridicată dispune de o rezervă de oxigen. Asigurată de această rezervă, posibilitatea de a contracta o datorie de oxigen în timpul efortului este cu mult mai scăzută. Acest fapt permite să se efectueze un lucru muscular de durată, respirația putându-se menține stabilă timp îndelungat. Exerciții de gimnastică respiratorie pe toată perioada sarcinii în mod normal sunt destinate creșterii amplitudinii și complianței toracale. Excursiile toracelui sunt mai ample la bază decât la vârf, la gravidă, pe măsura creșterii fătului, excursiile diafragmului se reduc. De aceea, se învață respirația diafragmatică, care va consta în antrenarea respirației abdominale. Relaxarea și bombarea peretelui abdominal scade presiunea intraabdominală, diafragmul va coborî dând condiții pentru inspirație. Contracția musculaturii peretelui abdominal determină creșterea presiunii intraabdominale ceea ce va duce la ascensionarea diafragmului dând condiții pentru expirație.
Creșterea bruscă a sânilor și hipersensibilitatea lor reprezintă unul dintre primele indicii ale sarcinii. Explicația constă în creșterea nivelului de estrogen și progesteron din organism. Acest lucru se întâmplă în primele trei luni de graviditate, dar nu este exclus ca sânii să crească în continuare, pe durata celor nouă luni. Modificări la nivelul epidermei se constată la tenul gravidei care începe să strălucească. În afară de emoția și fericirea din această perioadă, explicația constă și în schimbările de ordin hormonal care au loc. Pielea este într- adevăr mai întinsă, pentru că se adaptează creșterii corpului. Unele gravide observă și apariția unor tulburări de pigment – așa numita "mască de sarcină" (cloasma) vizibilă în a doua perioadă de graviditate. Aceasta se manifestă prin pigmentarea intensă a frunții, a obrajilor și a porțiunii din jurul gurii, pe fondul modificărilor hormonale și a influenței luminii. De asemenea, în timpul sarcinii multe femei se confrunta cu problema acneei, ce apare ca urmare a creșterii secreției glandelor sebacee. Toate aceste probleme sunt temporare și vor dispărea după naștere.
În cursul sarcinii, majoritatea femeilor observă schimbări în textura părului și în viteza de creștere a acestuia. Hormonii secretați în organism cauzează reacții contradictorii: acum părul crește mai repede, pentru a cădea alarmant numai câteva săptămâni mai târziu. Schimbările acestea nu sunt definitive și nici măcar pe termen lung; majoritatea femeilor însărcinate au aceasta problemă, unele dintre ele prezentând și pilozitate excesivă (pe față, pe abdomen sau în jurul mameloanelor). De asemenea, unele dintre gravide observă o modificare a culorii părului, pe fondul acelorași schimbări hormonale.
În altă ordine de idei, multe femei însărcinate observă că apar schimbări și în ceea ce privește unghiile: în unele cazuri, cresc mai repede decât de obicei și se întăresc, în altele se fragilizează și devin casante. Dar aceasta situație este tot una temporară, totul revenind la normal după naștere și încheierea perioadei de alăptare.
Pe durata celor nouă luni de sarcină, organismul secretă un hormon numit relaxină. Aceasta relaxează pelvisul (respectiv, toate articulațiile), conferind mai multă mobilitate, pentru a ajuta copilul la naștere. Dar hormonul acesta poate avea și unele efecte adverse, de scurtă durată: articulațiile sunt mai fragile, nu mai este atât de bună stabilitatea și deci, predispoziția la accidente crește.
Varicele, care apar de obicei pe picioare și în zona genitală, sunt provocate de creșterea instantă a vaselor de sânge, ca urmare a acțiunii hormonilor secretați de organism în timpul sarcinii. Cel mai adesea, dispar de la sine după naștere, dar pot fi ameliorate evitând poziția ortostatică și cea șezând prelungită, purtând îmbrăcăminte lejeră din bumbac și evitând încălțămintea cu toc.
Hemoroizii uneori apar fie în timpul sarcinii, fie în momentul nașterii naturale, ca urmare a efortului de expulzare. Volumul vaselor de sânge este mai mare, iar uterul exercită presiune asupra pelvisului, ceea ce face ca venele din zona rectală să fie afectate, ducând la apariția hemoroizilor. Aceștia pot fi extrem de dureroși, pot apărea sângerări și prurit. Constipația, des întâlnită la gravide, apare (tot) din cauza hormonilor, care încetinesc trecerea alimentelor prin tractul gastrointestinal. Ca și în multe alte cazuri, este mai ușor să previi hemoroizii și constipația, decât să le tratezi, de aceea este recomandată alimentația bogată în fibre, creșterea cantității de lichid ingerat și kinetoprofilaxia.
Starea de spirit are o influență decisivă asupra bunului mers al nașterii. Deprimarea, eventualele probleme personale care se suprapun peste stresul nașterii vor intensifica senzațiile neplăcute. Simțul umorului pe lângă faptul că calmează, liniștește gravida, mai creează o buna dispoziție și o face să uite de frica, care la un moment dat a dominat- o, ea are un efect benefic și asupra fătului: care se dezvoltă bine și se va naște cu un psihic sănătos și echilibrat.
Activitatea aparatului respirator în perioada gravidității prezintă o intensificare a schimburilor respiratorii datorită nevoilor de dezvoltare a fătului în uter și necesitățile organismului matern de a face față acestui demers. Circulația aeriană și cea vasculară devin mai active, cu o creștere relativă a numărului de respirații pe minut înspre al treilea trimestru de sarcină.
Respirația realizează schimburile gazoase dintre organism și mediul înconjurător prin 3 procese fiziologice:
– respirația externă (pulmonară) alcătuită la rândul ei din ventilația pulmonară (prin care se realizează inspirația și expirația) și schimburile gazoase la nivelul alveolelor pulmonare (pe baza diferenței de presiune a gazelor din capilarele sanguine și acinii pulmonari);
– transportul gazelor prin sânge care se face sub forma legăturilor labile cu hemoglobina: oxihemoglobina (oxigen legat) și carbohemoglobina (dioxid de carbon legat)
– respirația internă sau tisulară prin care țesuturile absorb din sânge cantitatea de O2 necesară și cedează surplusul de CO2; cantitatea de O2 absorbită, respectiv de CO2 cedată, pe unitatea de timp depind de fluxul sanguin prin țesutul respectiv și de diferența de presiune parțială a acestor gaze (din sânge și țesuturi). Reglarea respirației se realizează pe cale nervoasă, reflexă și umorală.
Eliminarea de dioxid de carbon este mărită. Creșterea tensiunii arteriale, în vasele pulmonare, are loc în cadrul unui proces de adaptare al aparatului respirator la sarcină. Se admite o creștere a frecvenței respiratorii ce se datorează deplasării organelor din cauza uterului gravid. Spre finalul sarcinii, respirația, devine mai accelerată și mai superficială. În cursul sarcinii, mai ales în ultimul trimestru, apar modificări respiratorii semnificative, iar fără să se intervină printr-un autocontrol, respirația de tip abdominal se transformă în respirație de tip toracic. Aceasta se datorează împingerii înspre cutia toracică a diafragmului de către uterul în creștere.
Volumul respirator curent crește progresiv din luna a treia de sarcină. La termen, creșterea este de aproximativ 40%. Scade concomitent volumul respirator de rezervă și aerul rezidual. În consecință aerul curent oxigenat se va dilua într-un volum mai mic de aer alveolar (conținut redus de oxigen).
Debitul ventilator de repaus crește și el în sarcină cu 40%. Frecvența practic nu se modifică dar debitul ventilator crește datorită creșterii volumului respirator curent. Hiperventilația și reducerea capacității reziduale funcționale favorizează hematoza. Crește de asemenea și perfuzia pulmonară, sunt incluse în circuitul funcțional noi câmpuri pulmonare care vor fi irigate în mod corespunzător prin deschiderea de noi teritorii vasculare ale micii circulații. Se asigură astfel creșterea progresivă a consumului de oxigen ( cu 27% la termen) cât și eliminarea dioxidului de carbon produs în exces.
Diminuarea capacității vitale respiratorii este compensată prin creșterea frecvenței respirațiilor pe minut, creștere mai accentuată înspre termen. Adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc.
La o femeie, devenită gravidă cu o condiție fizică scăzută, orice efort ce depășește consumul de un litru pe minut se soldează cu o datorie de oxigen, pe când la cea cu condiție fizică ridicată dispune de o rezervă de oxigen de aproape 4 litri, la adăpostul acestei rezerve, posibilitatea de a contracta o datorie de oxigen în timpul efortului este cu mult mai scăzută. Acest fapt permite să se efectueze un lucru muscular de durată, respirația putându-se menține stabilă timp îndelungat.
Când dificultățile în respirație devin brusc severe pot fi semnul unei probleme medicale grave. Se solicită imediat ajutor în caz de:
dureri în piept sau dureri la respirație;
respirație rapidă;
puls rapid, palpitații sau leșin;
învinețirea buzelor, a degetelor de la mâini sau picioare, ori paloare excesivă a feței;
sentiment de teama de a nu lua oxigen suficient;
tuse persistentă, febră sau frisoane, tuse cu sânge.
Modificările în circulația venoasă sunt mult amplificate, creșterea sarcinii putând determina apariția de staze în vene, capilare și limfatice la nivelul membrelor inferioare mărind riscul de apariție a varicelor și edemelor, de aceea pot apărea varice și hemoroizi externi și interni, iar pe acest fond dacă este pre-existent, implicit tromboflebitele. Nu este recomandat să se odihnească culcată pe spate, mai ales în ultimele luni de sarcină, deoarece în această poziție uterul, prin greutatea sa poate determina presiune importantă asupra unor nervi și vase de sânge și astfel poate afecta circulația sanguină spre făt. Compoziția sanguină suferă deopotrivă modificări, în ceea ce privește componentele proteice.
Sistemul endocrin este influențat foarte mult de sarcină, activitatea hipofizei, tiroidei și a suprarenalelor se intensifică, la aproximativ 50% dintre gravide tiroida devine palpabilă, ceea ce denotă o creștere în volum. Crește necesitatea de oxigen a organismului matern și a produsului de concepție, realitate demonstrată prin creșterea metabolismului bazal până la 30% în ultimul trimestru de sarcină, ca urmare a modificărilor energetice suplimentare ce caracterizează perioada de gestație. Totul se datorează intercalării în circulația sanguină a circuitului utero-placentar și intensificării proceselor metabolice. Ca rezultat, fătul primește oxigen și substanțe nutritive, care îi sunt necesare în procesul de creștere și dezvoltare.
Când fătul crește semnificativ, acest fapt impune o solicitare mai mare cardio-respiratorie a organismului gravidei, care trebuie să facă față necesarului de oxigen pentru țesuturile fetale. Multe gravide se simt foarte obosite, respirația le este îngreunată. Apare edemul mâinilor, al picioarelor și al gleznelor datorită lichidului acumulat în exces, iar pentru reducerea lui se folosesc exerciții care reduc retenția de lichid la acest nivel și masaj. Aparatul digestiv va avea loc tot mai puțin să funcționeze și își încetinește activitatea, apărând constipații sau dispepsii de tip hiperacid. Atitudinea gravidei se schimbă, abdomenul proiectându- se înainte, partea de sus a trunchiului se înclină înapoi și coloana vertebrală lombară se încurbează și mai mult. Gravida suportă mai greu efortul fizic, iar greutatea crescută și laxitatea articulară o pot predispune la accidente.
În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvian devine mai extensibilă, influențate fiind de creșterea uterului gravidei.
Prin avansarea perioadei de sarcină, mușchii drepți abdominali vor fi trași lateral, vor asigura spațiul necesar dezvoltării fătului. Bazinul la femei are o structură mai fragilă, este mai larg și scund cu un rol în purtarea la bun sfârșit a sarcinii ce se finalizează prin naștere. În timpul sarcinii scade conținutul de calciu al oaselor dar elasticitatea lor crește. Are loc o decalcifiere ușoară a sistemului osos.
Articulațiile de asemenea se modelează sub acțiunea acelorași forțe statice și dinamice. Întinderea suprafețelor articulare este condiționată de amplitudinea mișcărilor ce se efectuează în articulația respectivă. Necesitățile de statică și dinamică a corpului determină stabilitatea și mobilitatea articulațiilor.
Persoanele neantrenate consumă oxigen în cantitate dublă față de persoanele antrenate.
Un mușchi bine antrenat are în rezervă o mare cantitate de substanțe energetice pe care să le utilizeze în efort, glicogenul se află în cantitate mai mare și hemoglobina care asigură schimburi mai mari de oxigen între sânge și mușchi, fiind mai abundentă, ceea ce se poate dovedi din analizele de sânge. Eficacitatea exercițiului fizic poate fi verificată și prin coordonarea diverselor grupe de mușchi, chiar și prin precizia și automatizarea acțiunilor nervoase.
Articulațiile devin mai laxe în special la nivelul articulațiilor sacroiliace ale coloanei vertebrale și simfizei pubiene. Pentru menținerea în poziție corectă a uterului gravid și pentru o expulzie cât mai ușoară este necesară prezența musculaturii abdominale puternice cât și a unei musculaturi perineale elastice capabile de distensie. Hormonul numit relaxină destinde musculatura și ligamentele, se produce îmbibarea seroasă a ligamentelor, cartilajelor și articulațiilor bazinului. În ultimele luni de sarcină, mărimea și greutatea uterului determină o presiune suplimentară a mușchilor spatelui. Curburile coloanei vertebrale se accentuează. Menținerea posturii este o problemă dificilă, controlul defectuos aduce prejudicii în activitatea zilnică. A menține o postură corectă, dreaptă, înseamnă a menține linia gravitației corpului în interiorul bazei de susținere, iar pentru a realiza acest lucru este nevoie ca activarea mușchilor posturali să se facă adecvat, să se aibă în vedere bascularea anterioară cu întreaga modificare a biomecanicii din sarcină.
Particularități psihice și fiziopatologice ale femeii însărcinate
Starea de gestație determină multiple și complexe modificări funcționale și morfologice la nivelul tuturor țesuturilor, organelor și sistemelor organismului matern, în vederea asigurării condițiilor optime pentru protecția, creșterea și dezvoltarea produsului de concepție în cursul sarcinii.
Femeia crește în greutate pe perioada sarcinii între 8 și 15 kilograme, depinde cum s-a găsit după diferiți autori, alții notează o creștere de 10- 15 kilograme. Aceasta depășire a greutății aduce cu sine o modificare a centrului de greutate, respectiv a echilibrului corpului ceea ce poate duce la lordozarea coloanei vertebrale, neprevenită duce chiar la lombalgii și cifoză dorsală.
Creșterea în greutate poate fi asociată diabetului zaharat gestațional (DZG) definit ca orice grad de intoleranță la glucoză cu debut recunoscut în timpul sarcinii. În aceste cazuri nu se exclude posibilitatea ca intoleranța la glucoză nerecunoscută să fi fost antecedată sau să fi început concomitent cu sarcina.
Psihicul femeii gravide este influențat de sarcină și apar comportamente specifice maternității. Dispoziția caracteristică gravidelor este iritabilitatea și schimbarea dispoziției de la o stare emoțională la alta, somnolență și deseori pofte aberante ori capricii. În aceasta perioadă femeia prezintă o iritabilitate psiho-emoțională sporită, o sensibilitate excesivă a mirosului, o nestăpinire a somnolenței, acestea fiind ușoare și trecătoare.
Activitatea hormonilor estrogeni și progesteron sunt considerați cei mai importanți în menținerea sarcinii.
Elementul dominant în funcționalitatea sistemului nervos, în primul trimestru de sarcină este labilitatea care se datorează funcționalității centrilor subcorticali, corticali și a sistemului vegetativ. Pe lângă agitație, iritabilitate marcată și fluctuațiile de dispoziție, pot interveni inclusiv stări depresive.
Întreaga sarcină este însoțită de tulburări psiho fiziologice de intensitate redusă, pot astfel să apară tulburări senzitive cu scăderea pragului sensibilității, manifestându- se prin capricii sau intoleranțe alimentare.
Grețurile matinale, accesele de vomă și uneori senzațiile de amețeală și slăbiciune fac parte din experiențele neplăcute prin care trec 66 % dintre femeile însărcinate din Europa. Aceste reacții sunt pesemne metoda naturală a organismului prin care fătul este protejat de alimentația nesănătoasă sau produsele chimice dăunătoare care îl pot afecta. Aceste intoleranțe și pusee de vărsături se manifestă în timpul sarcinii până în momentul în care fătul ajunge într- un stadiu în care nu mai este atât de sensibil la elementele introduse în organism prin hrana mamei sale.
Scăderea limitei de toleranță la frustrare se afirmă prin reacții contradictorii, irascibilitate și creșterea răspunsurilor violente respectiv a reacțiilor nestăpânite. Reacția psihică în sfera cognitivă pare să fie exprimată în această perioadă de o lentoare în idei, modificări mai degrabă de natură perceptivă datorate schimbărilor cognitive din sarcină. Un studiu realizat privind convingerile conform cărora sarcina alterează performanțele cognitive, a relevat faptul ca femeile gravide față de cele care nu sunt gravide, nu prezintă diferențe semnificative, decât raportat la scăderea performanței de memorare și tulburări de somn. Dar in sfera instinctiv- afectivă prezintă modificări care se manifestă prin labilitate afectivă, anxietate situațională și tulburări ale apetitului alimentar.
Sarcina/ Nașterea /Procese funcționale normale în viața femeii aflată în situația biologică specială determinată de maternitate
După fecundație are loc migrația oului în tuba uterină și ovoimplantația în cavitatea uterină, proces care se încheie în ziua 12-13 de la fecundație. Sarcina cu o evoluție normală are durata de 40 de săptămâni.
În toată perioada de sarcină se indică practicarea unui program de gimnastică medicală denumit gimnastică prenatală ținându-se cont de evoluția sarcinii, starea de sănătate a femeii, gradul ei de antrenament fizic precum și aptitudinea sau plăcerea de mișcare.
Travaliul sau actul nașterii cuprinde totalitatea fenomenelor dinamice, mecanice, biochimice metabolice și biofizice ce stau la baza procesului de expulzie a produsului de concepție și a anexelor sale din uter prin filiera pelvi- genitală, fenomene ce sunt dominate de dinamica uterină, respectiv de contracția uterină, după ce acesta a atins criteriile de viabilitate. Momentul declanșării travaliului și evoluția acestuia reflectă cu fidelitate sincronizarea mecanismelor biofiziologice în cele trei sectoare: matern, fetal și placentar.
Cunoașterea parametrilor normali de desfășurare a travaliului oferă posibilitatea corectării în timp util a diverselor anomalii, evitându-se astfel multe complicații materno-fetale și contribuind la scăderea riscului legat de actul nașterii.
Prin travaliu normal (eutocic), înțelegem nașterea pe căi naturale, în prezentație longitudinală (cranială flectată), a unui făt la termen (38-42 săptămâni), de greutate medie statistică specifică tipului de populație dat, în timp optim, fără complicații materno-fetale și fără intervenție farmacodinamică sau instrumentală. Parametrii normali de timp pentru o primipară sunt de 10-12 ore iar pentru o multipară de 6-8 ore. Greutatea medie fetală a populației țării noastre este de 3000 grame.
Prin travaliu anormal (distocic), înțelegem travaliul care, datorită viciilor de prezentație, distociilor mecanice și ale anexelor, precum și suferinței fetale, nu se încadrează în parametrii mecanici de timp sau necesită intervenția cu dirijare farmacodinamică, obstetricală sau chirurgicală pentru corectarea și terminarea procesului nașterii. Travaliul distocic reprezintă unul dinre elementele principale ce agravează indicele de morbiditate și mortalitate infantilă și de aceea, corectarea travaliului distocic reprezintă elementul ce stă la baza îmbunătățirii asistenței la naștere.
O sarcină normală durează aproximativ 40 de săptămâni. Ocazional, travaliul începe prematur, înainte de a 37-a săptămână de sarcină. Acest lucru se întâmplă deoarece contracțiile uterului determină deschiderea colului uterin mai devreme decât în mod normal. În consecință, copilul este născut prematur și poate avea risc crescut pentru anumite probleme de sănătate.
Travaliul postmatur este travaliul care apare după termen sau mai corect spus, după data când se așteaptă ca femeia să nască. Termenul este puțin precis, datorită faptului că situația este dificil de evaluat datorită multiplelor elemente subiective ce intervin în aprecierea datei probabile a nașterii.
Determinismul travaliului este foarte complex, în declanșarea travaliului intervenind numeroși factori din domenii foarte diferite, care evoluează paralel.
Travaliul se caracterizează prin creșterea progresivă în frecvență, durată și intensitate a contracțiilor uterine, care produc treptat ștergerea colului uterin cu coborârea părții prezentate la nivelul pelvisului. Este necesară o forță suficient de mare pentru a face să dispară canalul cervical iar orificiul colului să se deschidă până la un diametru de aproximativ 10 cm și să permită expulzia fătului care cântărește în medie 3 kg. Această forță este reprezentată de contracția mușchiului uterin la care se adaugă ulterior și presiunea mușchilor abdominali ce facilitează golirea conținutului uterin.
Starea în care mușchiul uterin începe să se contracte ritmic, exercitând presiuni asupra conținutului său, cu modificări consecutive ale colului, este cunoscută sub numele de travaliu.
Contracțiile uterine trebuie să se urmeze ritmic la un interval de cel puțin 10 minute, să aibă tendința să survină la intervale cât mai scurte și cu intensitate mărită iar la examenul obstetrical să se constate o dilatație a colului uterin de cel puțin 1-2 cm. În această situație putem afirma că travaliul este declanșat.
Nașterea sau parturiția este actul fiziologic prin care fătul ajuns în stare de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterina.
Unele chestiuni se învață mai ușor dacă știm despre ce este vorba și aici intervine locul înțelegerii și a intuiției.
Pentru travaliu și naștere e nevoie de putere și energie. Travaliul constă într-o serie de contracții musculare involuntare, toate aceste contracții involuntare au ca scop lărgirea intrării în uter (a cervixului) până se ating aproximativ zece centimetri. Apoi mama trebuie să împingă copilul afară prin acea deschizătură. Învățarea respirației corecte pentru acele momente este esențială.
Exercițiile efectuate de gravide sunt indicate să se continue în același ritm în care efectuau mișcare înainte de a rămâne însărcinate, specificul exercițiilor va consta în relaxare, flexibilitate și exerciții de respirație.
Contracția uterină nu este dureroasă pe toată durata ei, ci numai o anumită perioadă de timp mult mai scurtă decât contracția. Astfel o contracție care durează 40- 50 de secunde nu este percepută ca dureroasă decât 20- 25 de secunde, adică în perioada ei de maximă intensitate. În pauza dintre contracții uterul se relaxează timp de 10- 15 minute la începutul nașterii și timp de cel puțin 2-3 minute, la sfârșitul ei, timp în care femeia este perfect liniștită și relaxată.
Deci nașterea nu este sinonimă cu durerea, la o naștere care durează în medie opt ore, timp în care gravida are dureri este de maxim 50- 60 de minute deoarece durerea este intermitentă alternând cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaus, iar intensitatea variază de la o femeie la alta în funcție de starea de excitabilitate a scoarței cerebrale respective și de pragul individual de durere.
Găsirea unei metode care să diminueze sau să înlăture complet durerile de naștere a constituit o veche preocupare a medicilor din toate timpurile și mai constituie și astăzi obiectul cercetărilor din clinicile de obstetrică din întreaga lume.
Metodele de psihoprofilaxie a durerilor de naștere vor cuprinde ștergerea din creierul gravidelor a reflexelor negative străvechi și pe de altă parte creearea unor reflexe utile. Ștergerea reflexelor negative se obține prin inițierea femeii în mecanismul nașterii prin informarea ei asupra diverselor perioade și timpi ai nașterii. Crearea noilor reflexe se face prin educarea, pregătirea și antrenarea nervilor și a mușchilor care vor fi cei mai activi în timpul nașterii.
Teama de naștere creează o stare de tensiune exagerată atât în sistemul nervos, cât și în sistemul muscular al gravidei și face ca nașterea să fie dureroasă.
Pentru a învinge durerea trebuie învinsă teama, informând femeia despre detaliile anatomo fiziologice, despre felul cum este așezat fătul în cavitatea uterină, despre contracțiile uterine și naștere.
O gravidă educată asupra mecanismului nașterii și asupra comportamentului pe care trebuie să-l aibă în acest interval de timp, care știe cum să respire, cum să se relaxeze și cum să-și contracte mușchii, naște mai ușor și mai repede deci și mai puțin dureros.
Gravida trebuie să știe cum să se pregătească fizic prin gimnastică și exerciții de respirație pentru fiecare perioadă a nașterii. Să repete cât mai des aceste exerciții, pentru ca în momentul nașterii să le poată aplica cu ușurință. Începute la timp exercițiile pregătitoare pentru naștere vor fi efectuate cu atât mai multă ușurință, cu cât se vor începe mai devreme.
Nașterea reprezintă sfârșitul sarcinii în care unul sau mai mulți fetuși părăsește uterul unei femei trecând prin vagin sau putând fi născuți prin cezariană. În 2015, au existat aproximativ 135 de milioane de nașteri la nivel mondial, dintre care aproximativ 15 milioane s-au născut înainte de 37 de săptămâni de gestație, iar între 3-12% s-au născut după 42 de săptămâni. În lumea dezvoltată, majoritatea nașterilor au loc în spitale, în timp ce în țările în curs de dezvoltare numeroase nașteri au loc la domiciliu, cu sprijinul unui însoțitor tradițional.
Cel mai obișnuit mod de naștere este nașterea vaginală. Din păcate România este pe primul loc, la nivel european, la procentul de cezariene justificate ca urgențe în travaliu. Fenomenul este uriaș și periculos pentru că operația de cezariană poate duce la complicații postoperatorii, recuperări dificile și pentru multe femei un episod traumatizant. Problema este recunoscută inclusiv de medicii ginecologi, motivele fiind legate de comoditate, frică, și bani. Mare parte din problemă o reprezintă lipsa unei profesii esențiale în procesul nașterii, cel al moașelor. În România s- a ajuns la o situație absurdă, pe când în Occident nașterile prin cezariană sunt excepție, nu regulă.
Nașterea implică trei etape ale travaliului: scurtarea și deschiderea colului uterin, descendența sau nașterea copilului și expulzarea placentei. Prima etapă durează de obicei 12 până la 19 ore, a doua etapă 20 de minute până la două ore, iar a treia etapă de cinci până la 30 de minute. Prima etapă începe cu dureri abdominale sau crampe dorsale, care durează în jur de jumătate de minut și apar la fiecare 10-30 de minute. Durerea devine mai puternică și mai frecventă în timp, iar în cea de-a doua etapă pot apărea contracțiile. În a treia etapă, în general, se recomandă clamparea cordonului ombilical.
Cervixul, care reprezintă deschiderea uterului, trimite semnale dureroase către creier pe măsură ce se dilată, în timpul travaliului trebuie să se dilate până la aproximativ 10 centimetri pentru a permite capului copilului să treacă. În timpul contracțiilor mușchii uterului nu primesc suficient oxigen, iar lipsa de oxigen la nivelul oricărui țesut poate produce durere. Deschiderea vaginului trebuie de asemenea să se întindă pentru a permite capului copilului să treacă. Și acest lucru se produce pe măsură ce copilul se naște producând presiune de aceea poate fi dureros.
Cu toate acestea, există mulți factori care afectează percepția fiecărei persoane pentru durere. Frica ne face să resimțim durerea mai puternic. Distragerea atenției și relaxarea tind să reducă durerea.
Respirația și relaxarea incluse în diferite tehnici, ajută și ele la împinsul eficient precum și la relaxarea între contracții. Este important ca femeia să-și amintească să respire profund de câteva ori, să ia o poziție potrivită și să folosească tehnicile de respirație până la sfârșitul contracției. Odihna prin relaxare este indicată pe cât de mult posibil între contracții, închizând ochii, se va încerca relaxarea tuturor mușchilor pe faza de expir.
Când se percepe începutul unei noi contracții cu MI flectate se va exercita o presiune cu împingere constantă și relaxarea perineului cât mai mult în momentul flexiei. Se spune că un material cald și umed relaxează mușchii la nivelul perineului și ajută pentru a putea intensifica concentrarea asupra zonei respective atunci când se împinge. De asemenea poate fi util ajutorul unei oglinzi pentru a vedea deschiderea canalului nașterii. Faptul că viitoarea mamă vede capul copilului atunci când împinge poate reprezenta încurajarea de care e nevoie pentru a continua efortul.
Pe măsură ce creștetul copilului va apărea, se vor simți înțepături și o senzație de întindere la nivelul deschiderii vaginale. Obstetricianul poate efectua o epiziotomie, dacă aceasta pare a fi necesară. După ce medicul eliberează capul copilului, nu se mai exercită presiune cu împingere un timp până ce cadrele medicale curăță nasul și gura nou născutului. Se va anunța când trebuie să se împingă din nou pentru a expulza și corpul. Pe măsură ce copilul este împins în afară, tot ce va rămâne de făcut este de a ne bucura din plin de acest miracol. Este momentul în care faceți cunoștință cu ființa pe care o veți săruta de un milion de ori și pe care o veți iubi într-un mod greu de descris. Apreciați acest moment !
Modificări morfofuncționale ale organismului matern în timpul
sarcinii
Volumul plasmatic începe să crească la aproximativ 6 săptămâni de sarcină la o femeie sănătoasă. Această creștere, care este disproporțional mai mare decât modificările corespunzătoare ale masei de globule roșii reprezintă scăderea fiziologică a concentrației de Hb în timpul sarcinii. În consecință, există o reducere semnificativă a extracției de oxigen arterio- venos la nivelul inimii și o creștere importantă a capacității de transport a oxigenului la femeia însărcinată, în ciuda scăderii nivelului de Hb.
Creșterea volumului plasmatic este de aproximativ 1.250 ml la termen, o creștere totală cu aproximativ 48% mai mare față de starea inițială. Acesta este rezultatul unei creșteri rapide inițial, urmată de o creștere mai lentă după a 30-a săptămână de sarcină. Câteva studii demonstrează corelația pozitivă între greutatea nou-născutului și creșterea volumului plasmă.
Se pare că creșterea volumului plasmatic este un indiciu al creșterii normale a fătului. În ceea ce privește masa celulelor roșii, aceasta crește, deși, spre deosebire de volumul plasmatic, o face mai lent. Creșterea totală este de aproximativ 18% sau 250 ml la termen. După stimularea cu suplimente de fier, masa de celule roșii poate ajunge la 400 ml – o creștere totală de aproximativ 30% în comparație cu starea în care femeia nu este gravidă. Similar cu volumul plasmatic, masa crescută a celulelor roșii este legată de creșterea fetală, într-un grad mai mic.
Anemia fiziologică a sarcinii este una dintre cele mai frecvente complicații legate de sarcină. Anemia implică o scădere a capacității de transport a oxigenului din sânge și este cel mai bine caracterizat printr-o reducere a concentrației de hemoglobină. Aceasta poate să fie relativă sau absolută.
Este cunoscut faptul că există o creștere mai mare a volumului plasmatic în raport cu masa celulară în aproape toate sarcinile și aceasta reprezintă „anemia fiziologică”. Aceste modificări sunt cunoscute de secole, iar termenul „pletora gravidarum” din vârstele medievale indică această afecțiune. Cu toate acestea, este încă o întrebare deschisă dacă această „hidremie” este fiziologică sau patologică.
Există două filozofii medicale contrastante care acoperă această problemă. Conform primei teorii, este de preferat să se prevină ca femeile însărcinate să dezvolte concentrații prea scăzute de hemoglobină. Conform unui alt punct de vedere, „anemia fiziologică” are o importanță deosebită pentru creșterea fetală normală și ar trebui să fie pasiv obținută. Mai mult, s-a remarcat relația dintre un rezultat reușit al sarcinii și această expansiune normală a volumului plasmatic matern.
Studii privind calitatea vieții femeii gravide
Calitatea vieții este o stare generală de satisfacție și fericire, care include aspectele psihologice emoționale, funcționale și spirituale ale stării de bine.
Starea de bine (Sdb, well being, bien- etre ) include sănătatea optimală, relațiile interumane armonioase și condițiile ambientale adecvate.
Condiția să existe un stil de viață sănătos, sănătatea este o condiție umană cu dimensiuni fizice, psihologice, sociale și spirituale.
Calitatea vieții reprezintă un nivel de bine simțit de un individ sau grup de persoane Aceasta nu este palpabilă și de aceea nu poate fi măsurată direct. Comform ideii că valorile tradiționale și nivelul de cultură, factorul educațional și cel material poate fi temei faptic pentru un model orientativ adecvat situațiilor concrete la noi în țară, putem concluziona că utilizarea timpului liber în țările Uniunii Europene pentru activități fizice și sport este un efect al concepției despre sănătate și prosperitate, despre calitatea vieții. Concept care a fost dobândit prin educație și cultură. Dacă atributele timpului liber cresc (bunăstarea și comfortul psihic) cresc și preocuparea și durata practicării sportului recreativ, însăși calitatea vieții este influențată
Calitatea vieții este determinată de doi factori: importanță și satisfacție. În acest caz, calitatea vieții constă în importanța relativă acordată unor dimensiuni particulare (existența, apartenența și devenirea / autoperfecționarea) și mărimea satisfacției persoanei în ceea ce privește fiecare dimensiune. În acest fel calitatea vieții se adaptează tuturor oamenilor, la orice moment, din perspectivele lor individuale.
Prin conceptul de „calitate a societății”, dimensiune a calității vieții, se desemnează specificul mediului social dintr-o anumită comunitate umană, acesta constituindu-se într-o dimensiune importantă a calității vieții ca întreg. Prin prisma indicatorilor de calitate a societății, România ocupă poziții în partea a doua a clasamentului, cu valori mai puțin favorabile decât media din UE.
● Atât valorile efective cât și deficitele absolute (distanțele valorilor țării față de maximele posibile ale scalei), precum și cele relative (distanța față de țara cu valoarea favorabilă maximă și față de media UE) reprezintă repere de judecare a punctelor critice și de orientare a politicilor publice, în vederea îmbunătățirii calității societății românești.
● Rezultatele studiului european concordă cu cele de „Diagnoză a calității vieții” realizate la ICCV începând cu anul 1990 pe eșantioane naționale reprezentative.
Gravidele care cumulează cele mai importante riscuri sociale (nivel educațional scăzut, număr mare de copii, nivel socio-economic scăzut) sunt cele din mediul rural, precum și cele de etnie rromă. Totuși, aproximativ jumătate din gravide sunt instruite și au nivel socio-economic ridicat.
Problematica ridicării nivelului de trai și a ameliorării calității vieții reprezintă o componentă a programului comunist de pe vremea lui Ceaușescu, cum ar fi Programul- directivă de creștere a nivelului de trai în perioada 1981-1985 și în perioada 1986-1990 de ridicare continuă a calității vieții în perspectivă până în anul 2000. Datele de cercetare utilizate în analizele de calitatea vieții provin din cercetări naționale și europene/ internaționale. Setul de date denumit diagnoza calității vieții include o serie continuă provenită din cercetările anuale ale institutului pentru anii 1990-1999, la care se adaugă bazele de date pentru anii 2003, 2006 și 2010. Sursele de date pentru analiză și comparații la nivel european/ internațional includ Cercetarea Europeană a Calității Vieții (EQLS), Euro barometre, Studiul Valorilor Europene (EVS), Cercetarea Valorilor Lumii (WVS) etc.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social.
Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
Indicatorii sociali ai calității vieții mai pot fi delimitați după cum se raportează la: factorii generatori de progres și schimbare în domeniul condițiilor de existență ale omului, la valorificarea efectivă a factorilor și la intensitatea conștientizării oamenilor cu privire la schimbarea reală a condițiilor de viață.
Prin aprofundarea raportului dintre fericire și calitatea vieții, bunăstare, progres și civilizație se poate realiza importanta distincție reclamată la timpul său de Karl Marx: aceea dintre fericirea iluzorie și adevărata fericire.
Despre calitatea vieții femeii gravide
În primul rând informarea viitoarei mame crește dovedit din cercetări recente calitatea vieții ei. Linda Geddes, autoarea cărții Bumpology susține faptul că femeile ar trebui să aibă parte de nașterea pe care ele o doresc, dar ele au nevoie de sprijin și de informații corecte atunci când trebuie să ia decizii și ele trebuie să înțeleagă faptul că nașterea nu are loc întotdeauna ca la carte. De exemplu, potrivit organizației de voluntari Birth Choice UK, în 2010, doar 42 la sută dintre femeile din Marea Britanie au avut parte de o naștere normală fără intervenție medicală (incluzând aici anestezia epidurală).
Unii experți sunt de părere că mai puține femei ar avea nevoie de proceduri medicale inutile dacă s-ar afla într-o unitate de moașe. O astfel de unitate, aflată în cadrul City Hospital, Birmingham, a atins o rată a nașterilor normale de 54 la sută, deci se pare că pot fi realizați anumiți pași pentru a crește șansele femeilor la o naștere naturală, dar, întotdeauna, va exista un număr semnificativ de femei care vor avea nevoie de ajutor medical.
Ar fi iresponsabil să sugerăm că femeile ar avea o cantitate nelimitată de control asupra a ceea ce li se întâmplă în timpul nașterii. Fără să le speriem pe femeile însărcinate este nevoie de o mai mare onestitate în ceea ce privește procesul nașterii, astfel încât oamenii ar putea fi mult mai deschiși față de opțiunea medicamentelor sau față de ideea că ar putea avea nevoie de asistență medicală, fără a resimți eșecul unei fantezii create în legătură cu modul în care ar fi trebuit să aibă loc nașterea. Un studiu, realizat la Brigham and Women’s Hospital în Boston, Massachusetts, s- a descoperit faptul că femeile care au în vedere o naștere naturală și au parte, în fapt, de o intervenție epidurală, spun că s-au simțit nefericite în momentul nașterii, deși le-a ameliorat durerea și au dat naștere unui copil sănătos. Printre motivele indicate erau un sentiment al eșecului și o îngrijorare nefondată că o intervenție epidurală ar putea fi dăunătoare bebelușului. Studiul a sugerat, de asemenea, că acele femei care au intrat în procesul sarcinii cu ochii deschiși erau cele care avuseseră parte de o naștere naturală.
Este timpul ca societatea să reconsidere efectul acelor sfaturi, judecăți morale și sperieturi asupra femeilor însărcinate și a proaspeților părinți. Să ai un copil este unul din cele mai mari daruri ale vieții, dar are în spate o procedură dificilă. Noi ne putem descurca și fără sentimentul inutil de vinovăție, anxietate și îndoială – dar nu și fără informații corecte.
Problema calității vieții trezește în prezent vii ecouri în conștiința, stările de spirit și atitudinea maselor largi populare de pretutindeni. Popoarele de azi sunt mai exigente ca oricând cu propria lor viață, manifestând și o sporită precauție și îngrijorare față de tot ceea ce o amenință. Expresia de calitate a vieții s-a instituit, de fapt, în cadrul literaturii social-politice și eseistice începând cu anul 1970, adică de când se înmulțesc semnele de deteriorare a armoniei dintre societate și natură, populație și mediul ei ambiant. Influențele asupra vieții umane a acelei părți a naturii care se cheamă ecosistem, concept care exprimă totalitatea interacțiunilor dintre componentele organice și anorganice din subsol, sol, apă și aer ce constituie mediul ambiant al oricărei viețuitoare. Activitatea umană se găsește la originea oricărei forme de poluare a naturii și de înpuținare a rezervelor ei de materii prime și energie.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social. Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
În zilele noastre calitatea vieții reprezintă o reluare dintr-o altă perspectivă a conceptului de fericire abordat de antici. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieți, calitatea vieții se referă atât la condițiile obiective în care viața umană se constituie, cât și la modul subiectiv în care fiecare își evaluează propria sa viață, starea de satisfacție, sănătatea, fericirea, împlinirea.
Calitatea vieții este un nivel al stării de bine simțit de un individ sau un grup și spre deosebire de standardul de viață calitatea vieții nu este tangibilă și nu poate fi măsurată în mod direct.
Indexul calității vieții elaborat de Economist Intelligence Unit (Tabelul nr.1) o companie de cercetare și consultanță la nivel mondial care încorporează fosta Business Inernational Corporation, anchetează pe bază de chestionar și interviu sursa de indicatori subiectivi, un exemplu notabil al măsurării calității vieții este acest index care se bazează pe o metodologie unică ce leagă rezultatele subiective ale satisfacției vieții cu determinanții subiectivi ai calității vieții.
Tabel nr.1 The economist Intelligence Unit's quality-of-life-index, 2005
După Organizația Mondială a Sănătății, din punct de vedere medical, dimensiunile calității vieții sunt:
Bunăstarea emoțională sau psihică- ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulțumirea de sine, sentimentul identității personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine, bogăția vieții spirituale, sentimentul de siguranță
Relațiile interpersonale ilustrate prin indicatori precum a te bucura de intimitate, afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social (dimensiunile suportului social);
Bunăstarea materială- ilustrată prin indicatori precum proprietatea, siguranța locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie, bunuri (mobile/ imobile), locuință, status social;
Afirmarea personală- care înseamnă; competență profesională, promovare profesională, abilități, deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, nivel de educație adecvat profesiei, activități intelectuale captivante;
Bunăstarea fizică concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentație adecvată, asistență medicală de bună calitate, disponibilitatea timpului liber, asigurări de sănătate, activități preferate interesante în timpul liber, ( hobby-uri și satisfacerea lor), forma fizică optimă, concretizată în cei patru S: Strenght, Stamina, Suppleness, Skills.
(Strenght- forță fizică, Stamina- vigoare sau rezistență fizică, Suppleness- suplețe fizică și Skills- îndemânare sau abilitate fizică);
Indepența care înseamnă autonomie în viață, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul, prezența unor valori și scopuri clar definite, autoconducerea în viață;
Integrarea socială, se referă la prezența unui status și rol social, acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de muncă stimulativ, participarea la activități comunitare, activitatea în organizații neguvernamentale, apartenența la o comunitatea spiritual religioasă;
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului- cum sunt; dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la învățătură și cultură, dreptul la un proces rapid și echitabil etc.
3.2. Mijloacelor complexe de kinetoprofilaxie pentru sporirea calității vieții femeii gravide
Mult timp gravidelor li s-a recomandat reducerea activității fizice, abia în ultimul timp fiind reevaluată importanța acesteia și beneficiile kinetoterapiei asupra mamei și copilului. Prezenta lucrare demonstrează experimental, apelând la tehnicile proprii cercetării științifice, că selectarea unui program kinetic bine adaptat și aplicat cu seriozitate si regularitate din a 12- a săptămână de gestație și până la naștere duce la ameliorarea statusului general al gravidei, la o naștere naturală mai facilă, un travaliu cu durata mai redusă, expulzia mai rapidă și îmbunătățirea calității vieții în general.
3.2.1. Exercițiul fizic activ în puerperalitate
Programul de gimnastică prenatală este recomandat gravidelor din a 12- a săptămână de sarcină,
Indiferent că se desfășoară într-o manieră individuală sau de grup, programul de gimnastică pentru gravide combină elemente din pilates, elemente de exerciții din metoda Aviva, yoga, tehnici de respirație preluate din tehnica Pranayama.
Exercițiile de balans pelvin relaționează cu tehnicile de poziționare din travaliu care facilitează gravitația fătului și deschiderea pelviana, aspecte care se traduc în caz de naștere vaginală, printr-un travaliu mai ușor (ca intensitate a durerii) și mai scurt.
Exercițiile kinetoprofilactice ajută la antrenarea și menținerea unei posturi corecte prin tonifierea întregului corp, în special a spatelui, bazinului, membrelor inferioare și superioare.
3.2.1.1 Practicarea exercițiului fizic în sarcină
Studiile științifice efectuate au arătat că femeile în perioada pre-sarcină au o prevalența a activității fizice mai mare decât după ce află că sunt gravide. Jumătate dintre femei au întrerupt practicarea exercițiilor fizice din cauza sarcinii. Cea mai mică prevalență a exercițiului fizic a fost observată în primul trimestru și al treilea trimestru. Mai puțin de jumătate dintre gravidele ajunse la noi în studiu au primit îndrumare la exerciții în timpul ședințelor de îngrijire prenatală medicală.
Factorii asociați pozitiv cu practica exercițiului fizic au fost nivelul educațional mai ridicat, primiparitatea, exercitarea înainte de sarcină. Exercițiul ușor intens și activitățile domestice au fost cel mai frecvent raportate la femeile însărcinate.
Din aceste studii rezultă că promovarea activității fizice trebuie să fie introdusă în politica de sănătate publică, iar femeile în vârstă fertilă, în special acelea care planifică o sarcină, ar trebui încurajate să adopte o rutină de exerciții fizice sau să mențină un stil de viață activ în timpul sarcinii, pentru a evita sedentarismul, obezitatea și riscurile asociate.
3.2.1.2 Exercițiile fizice pentru femei însărcinate din Metoda AVIVA
Gimnastica folosind metoda AVIVA are ca și efect antrenarea mușchilor externi și interni ai părții inferioare a abdomenului, prin mișcarea mușchilor perineali și fesieri. Antrenarea intensă a acestor muschi intensifica circulația sângelui în zona respectivă. Astfel ajung în organele-țintă mai mulți hormoni, mai multe vitamine și alte substanțe vitale. Mecanismul descris conduce la funcționarea optimizată a organelor genitale interne, dar reflexiv se pot produce efecte pozitive și la nivelul hipofizei.
Rolul important al acestei metode practicate este stimularea circulației sanguine, mobilitatea coloanei vertebrale, creșterea rezistenței mușchilor pectorali, relaxarea și fortificarea șoldurilor, stabilizarea echilibrului și coordonării. De asemenea, un alt efect realizat de acestă metodă a fost și consolidarea si relaxarea organelor din adbomenul inferior, muschilor pelvieni și perineali.
La cererea Fundației Aviva Farkas Agnes, instructor de Metoda Aviva și Love your Belly, mama a 5 copii, a extins gama de exerciții ale lui Judit Puni, spunând că pe durata nașterii mușchii uterului sunt antrenați la maxim iar dacă ei primesc oxigenul necesar, atunci activitatea lor devine nedureroasă. Este recomandată însușirea acestor exerciții în cazul unei sarcini fără probleme. Exercițiile cresc capacitatea plămânilor, iar scopul creșeterii capacității lor este arderea mai eficientă a nutrienților. Flexibilitatea coloanei, a articulațiilor și a mușchilor bazinului împreună cu flexibilitatea vaginului este condiția unei nașteri ușoare și asigurarea elasticității în întreaga zonă cu rol de susținere a abdomenului în perioada sarcinii. O naștere pregătită sufletește și fizic este una naturală fără complicații, iar ctivitatea fizică din timpul sarcinii influențează revenirea mai rapidă după naștere.
3.2.1.3. Gimnastica respiratorie Pranayama
Gimnastica respiratorie reprezintă o serie secvențe respiratorii efectuate pentru îmbunătățirea modului de respirație a plămânilor, ceea ce facilitează schimbul de oxigen și dioxid de carbon în sânge. Doar respirația corespunzătoare oferă o contribuție corectă a oxigenului din sânge. Exercițiile de respirație oferă multe beneficii, cum ar fi creșterea cantității de aer suflat în plămâni și reexpansiunea completă a plămânului.
Gimnastica respiratorie Pranayama este o metodă de gimnastică prin care exercițiile de respirație sunt făcute cu gura închisă, cu expirațiile prelungite sub presiune, ceea ce accentuează vidul toracic și cresc, prin coborârea energică a diafragmului, presiunea intraabdominalâ, favorizând golirea sistemului venos din organele abdominale și circulația în general.
Datorită acestui efect asupra circulației, gimnastica respiratorie înlătură staza venoasă din organe, astfel ușurând desfășurarea proceselor de coordonare a tuturor funcțiunilor vitale și prin aceasta contribuie la menținerea vigoarei fizice și intelectuale și a capacității vitale în general.
3.2.2. Masajul prenatal
Masajul prenatal este o metodă de relaxare care are ca și scop reducerea tensiunii musculare, stimularea circulației, a mobilității și relaxarea.
Sarcina schimbă centrul de greutate al corpului și crește încărcătura asupra spatelui, șoldurilor. gâtului, mușchilor abdominali și umerilor iar masajul reduce inflamarea nervului sciatic prin detensionarea muschilor pe care acesta îi deservește, eliberând gravida de aceste încărcături.
Relaxarea ligamentelor este o altă modificare care apare în timpul sarcinii, astfel articulațiile zonei pelvine sunt mai puțin stabile, gravidelor le va fi schimbată postura corporală pelvisul fiind împins înainte.
O altă problemă importantă o reprezintă circulația limfatică, terapeutul foloseste in timpul masajului prenatal si tehnici de drenaj limfatic.
Masajul prenatal are un rol esențial și in prevenirea vergeturilor prin hidratare și menținere a elasticității pielii, este un mod de relaxare de care gravida poate beneficia pe tot parcusul celor noua luni de sarcina și cu care previne și discomforturile de după sarcină.
Manevrele de efleuraj sprijină și stimulează circulația venoasă, de întoarcere, și cea superficială, ușurând astfel munca inimii. Asociind la această manevră blândă unele manevre cum sunt presiunile, se acționează și asupra circulatiei venoase de întoarcere profundă, cu efect în circulația venoasă.
În ceea ce privește circulația limfatică, anumite proceduri (ex. – efleurajul, alunecările profunde pe membre) activează circulația limfei în sens centripet, combătând astfel staza limfatică.
Anumite proceduri de masaj (efleuraj, fricțiuni, frământat) induc, local, o secreție de histamină și acetilcolină care vor produce o vasodilatatie periferică, locală (hiperemia pielii), ceea ce exprimă o activare circulatorie cu consecințe metabolice la care intervin si alte mecanisme cum ar fi cele nervoase și hormonale.
ș Efectele musculare rezultate ca urmare a aplicării anumitor manevre de masaj (framântatul, tapotamentul, etc.) pe cale mecanică (directă) și reflexă (indirectă) și care activează circulația din muschi, stimulează creșterea agenților nutritivi și în acelasi timp favorizează eliminarea unor cataboliți nocivi, de asemenea, se stimulează elasticitatea și forța de contracție a fibrelor musculare. Manevrele ușoare ca efleurajul au efecte liniștitoare, decontractante asupra mușchilor, mai ales când utilizăm uleiuri esențiale care se bucură de puritate și calitatea superioară. doTERRAa stabilit un standard care ne asigură că putem folosi uleiuri doTERRA cu încredere în sarcină.
ș Efectele metabolice sunt urmarea unor proceduri stimulative care prin activarea circulației locale induc un aport crescut de oxigen, fosfați, glucoză, trigliceride, acizi grași liberi și alti nutrienti, în special la nivel muscular, contribuind astfel la creșterea eficienței mecanice la nivel muscular.
Tot prin efecte metabolice si într-o mai mică masură prin stimularea secreției sudorale (ca urmare a deschiderii porilor glandelor sudoripare), masajul favorizează eliminarea unor cataboliți de uzură, nocivi pentru organism (acid lactic, uree, creatinină, acid uric, peroxizi lipidici, etc.).
ș Efecte reflexe. Multă vreme s-a acordat atenție efectelor mecanice ale masajului și mult mai târziu a fost pusă în evidență acțiunea reflexă a unor proceduri (ex. efleurajul, vibrațiile fine) care excită receptorii pielii și în acest fel informează anumiți centri nervoși, care la rândul lor declanșează reacții de răspuns la nivelul unor organe si țesuturi.
Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj (netezirea) se execută blând un timp mai îndelungat, ceea ce va provoca o liniștire a sistemului nervos central și o relaxare a musculaturii scheletice, pe căi reflexe (aferente-eferente).
Tot prin mecanisme reflexe masajul influențează favorabil și sfera endocrino- metabolică, efectele depinzând de manevrele folosite, de ritmul și intensitatea lor, dar si de reactivitatea individuală.
Se înțelege ca prin aceste efecte, ca si prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv la menținerea calității epidermului.
Fără a diminua eficiența masajului instrumental, masajul manual ramâne net superior, el creând ambianța organică și psihică dintre cel masat și maseur.
3.2.3. Kinesiotaping-ul
Kinesio Taping-ul reprezintă un concept medical de bandajare neuromusculară. În timpul sarcinii se pot aplica benzi care să susțină și stabilizeze partea lombară a coloanei vertebrale fără să limiteze mișcarea sau flexibilitatea corpului și aplicații pe fascia plantară pentru propriocepție.
Banda Kinesio stimulează receptorii din sistemul somato- senzorial, astfel atenuând durerea și facilitează drenajul limfatic. Efectul de ridicare a pielii crează spații mai mari între țesuturi, permițând astfel un aport ridicat de oxigen și o reducere a inflamației în zona respectivă.
Studiile științifice au confirmat efectele pozitive asupra pielii, sistemului circulator, limfatic, asupra mușchilor, ligamentelor, tendoanelor și articulațiilor. Studiile recente au demonstrat eficiența benzilor kinesiologice în scopul diminuării dureri și reducerii edemului, pentru îmbunătățirea mobilității și amplitudinii de mișcare, pentru îmbunătățirea capacității de contracție musculară și combaterea spasmelor musculare.
Tehnica Kinesio Taping este practicată la nivel mondial, mai ales de kinetoterapeuți specializați în tehnici de recuperare a sportivilor, dar și în cadrul medical.
Urmărind diferiți receptori din sistemul somatosenzorial, banda kinesio atenuează durerea și facilitează drenajul limfatic prin elevarea microscopică a pielii. Acest efect de ridicare a pielii formează striații la nivelul țesutului cutanat și subcutanat, creând spații interstițiale mai mari, permițând în acest fel un aport ridicat de oxigen în zona interesată. Aplicată în formă simplă de ‘I’ sau modificată în formă de X și Y sau alte forme speciale, de asemenea tensionată și poziționată spre direcția dorită, banda poate fi aplicată în sute de moduri și are abilitatea de a reeduca sistemul neuromuscular, de a atenua durerea, de a reduce inflamația și de a îmbunătăți flexibilitatea corpului. Banda kinesiologică se aplică numai după o evaluare fizică detaliată, făcută obligatoriu de un specialist. Rezultatele evaluării indică mărimea, poziția și strânsoarea benzii kinesiologice, care poate fi aplicată în sute de feluri cu țelul de a influența sistemul neuromuscular exprimându-și eficacitatea prin activarea sistemelor circulatorii si neurologice în același timp. Banda kinesiologică este folosită cu succes în cazul edemelor, pe care le reduce prin eliberarea presiunii dintre piele și țesuturile subcutanate, asigurând o reluare a circulației normale a lichidelor acumulate.
Rezultatul unor studii din Marea Britanie demonstrează efectul benefic al aplicării tape- urilor kinesiologice pe talpă pentru propriocepție pentru combaterea tendinței de aplatizare plantară și evitarea instalării acelui mers de rață, acel legănat disfuncțional care îl adoptă uneori gravidele pentru decompensarea coloanei, ca urmare a modificării centrului de greutate din timpul sarcinii.
Fig. nr. 1: Aplicații benzi kineziologice la gravide
Kinetoprofilaxia- Kinetoterapia
Kinetoprofilaxia, considerată ca și parte integrantă și ramură de avangardă a terapiei prin mișcare, este constituită pe axioma unanim acceptată în științele medicale conform căreia „este mai ușor să previi decât să tratezi”.
Cursurile prenatale vor trebui să fie recomandate tot mai mult în sarcină și în România pentru că au ca efect relaxarea, respirația corectă și păstrarea unui program de exerciții fizice. Încă din 1934 Joseph H. Pillates a dezvoltat un set de mișcări unice care solicită atât mintea cât și mușchii, regăsindu-le în programele de kinetoprofilaxie pentru gravide.
În 2002 Colegiul obstetricienilor ginecologilor din Statele Unite recomandă efectuarea de exerciții fizice moderate 30 de minute zilnic, iar gravida să fie mai destinsă, să învețe să respire adânc, să fie mai calmă, mai relaxată.
Cursul Școala mamei 2019 cuprinde actual patru module dintre care primul este cel care vizează gravida și menționează că le sunt predate jocuri, activități practice și teoretice despre alimentație și igienă, exerciții fizice permise în sarcină, metode și tehnici de relaxare în timpul sarcinii, în perioada travaliului și în timpul nașterii, tehnici de respirație, alăptare, lăuzie, îngrijirea nou născutului (masajul, baia, schimbatul scutecului, etc), depresia postnatală, legislație etc. Dar din experiența noastră și din feedback- ul primit de la gravidele care frecventează programul nostru, toate au concis că la acest modul este superficial tratat subiectul exercițiului fizic sau deloc și nu au primit nici una din ele recomandare ori îndreptare către centre unde se realizează gimnastică prenatală sau masaj prenatal.
Societatea modernă industrializată, tehnologia, poluarea și stresul zilnic reprezintă provocări continue pentru secolul XXI și pentru medicina modernă în căutarea sa de a găsi noi metode profilactice pentru a crește rezistența umană împotriva acestor factori agresivi și pentru a preveni patologiile contemporane.
Studiile științifice au dovedit importanța activității fizice susținute în menținerea parametrilor fiziologici la valori normale.
Kinetoprofilaxia văzută ca o activitate fizică și sportivă, supravegheată, susținută și monitorizată corect este un agent terapeutic important pentru sindromul de decondiționare, promovând starea de bine și prevenirea bolilor legate de viață, precum și creșterea perioadelor active în viață.
Prin kinetoprofilaxie, femeia însărcinată va rămâne normală fizic și mai ales psihic, sarcina va avea o dezvoltare sănătoasă, nașterea va fi ușoară, iar multiple rezultatele negative vor fi prevenite sau corectate. Femeia va găsi un motiv pentru a învăța cum să devină părinte și cum să elimine teama acestei perioade din viața ei.
Mijloacele kinetoprofilaxiei
Importanța deosebită a educației psihomotorii se referă la întreaga activitate a gravidei, combinând elemente motorii și mentale care pot provoca reglarea comportamentului individual, inclusiv participarea la diverse procese de mișcare care vor permite dezvoltarea unei calități de viață sănătoase a acesteia.
Utilizarea kinetoprofilaxiei ca mijloc principal în inserția femeii însărcinate și prevenirea posibilelor probleme care pot apărea aduce un sprijin suplimentar pentru procesul educațional al acesteia.
Scopul studiului este îmbogățirea cunoștințelor cinetice și a componentelor ei. În plus, scopul a fost facilitarea și asigurarea unui proces favorabil de influențare a gravidei prin îmbunătățirea stării psihomotorii a acesteia.
Mijloacele de kinetoprofilaxie asupra femeii gravide au următoarele obiective:
– îmbunătățirea sănătății și creșterea rezistenței organismului;
– favorizarea unei evoluții normale a sarcinii;
– formarea unei atitudini corecte a corpului în timpul diverselor activități;
– pregătirea pentru naștere (fizică și psihică) și preîntâmpinarea complicațiilor;
– tonifierea principalelor grupe musculare ce susțin abdomenul și cele care contribuie la mobilitatea șoldului.
– tonifierea musculaturii bazinului și în mod deosebit a perineului;
– învățarea respirației corecte și complete;
– învățarea contracțiilor (încordărilor) și relaxărilor;
– combaterea constipației.
Sesiunile de kinetoterapie adresate femeii gravide, pot să calmeze stările neplacute și pregătesc corpul pentru o naștere ușoară.
Înaintea instituirii oricărui program de kinetoprofilaxie, femeia gravidă necesită examen medical de specialitate, prin care să se evidențieze starea de sănătate a acesteia și evoluția sarcinii.
Kinetoterapeutul trebuie să cunoască gradul de pregătire anterioară a pacientei, pentru a selecta mijloacele cele mai potrivite cu vârsta și nivelul de dezvoltare a motricității.
Exercițiile fizice vor fi alese, adaptate și dozate în funcție de particularitățile individuale reale și executate sub supraveghere.
Există o metodologie specială de gimnastică a gravidelor: poziții și mișcări simple, ușor de executat, accesibile în funcție de fiecare persoană în parte; pozițiile recomandate în acestă perioadă sunt pozițiile cu suprafață mare de sprijin, spre exemplu decubit, șezut, pe genunchi, cu derivatele lor, evitând poziția atârnat.
Aplicațiile de kinesiotape pentru propriocepție, stabilitate și combatere a durerii lombare fac parte din complexul de mijloace kinetoprofilactice aplicate cu efect benefic de noi.
Masajul prenatal ca o completare la programul nostru kinetoprofilactic are un rol important făcând parte din complexul care influențează starea de bine a gravidei, tonusul muscular, liniștea și calmul, atât de necesare acestei perioade.
Studii asupra influenței mijloacelor kinetoprofilactice în îmbunătățirea calitatății vieții femeii gravide
Studiile științifice realizate cu privire la exercițiile fizice care se efectuează în timpul sarcinii au dus la o dezvoltare importantă a cunoștințelor în acest domeniu. Realizarea celor mai multe cercetări de acest gen a apărut, în principal, pe fondul existenței în publicațiile de specialitate a unor controverse cu privire la efectele pe care le au aceste practici asupra mamelor și feților. Este necesară clarificarea, pe de o parte, a efectelor exercițiilor fizice realizate înainte de sarcină și continuate pe perioada gestației iar, pe de altă parte, a consecințelor asupra femeilor care practică exerciții numai pe perioada cât sunt însărcinate.
Desigur că este o dezbatere încă în afirmarea faptului că nu sunt date suficiente care să stabilească riscurile și beneficiile pe care le au exercițiile aerobice asupra mamelor și feților. Referitor la riscurile care pot apărea ca urmare a efectuării exercițiilor fizice, o serie de studii suțin că acestea nu există, cu condiția ca femeile să nu aibă contraindicații cu privire la aceste practici sau să nu sufere de boli cronice. Pe de altă parte, din punct de vedere al beneficiilor activității fizice, o parte din cercetările în domeniu susțin faptul că unul dintre cel mai important aspect este reprezentat de schimbarea stilului de viață care, de regulă, poate avea un impact pozitiv pe termen lung.
Rezultatele unui studiu din 2006 pe un lot experimental și un lot de control în care au fost urmărite în timpul travaliului, parturiente aflate în trimestrul III de sarcină, și care au născut normal la termen, au demonstrate beneficii substanțiale vizând următorii parametrii: durata totală a travaliului, bătăile cordului fetal, numărul de contracții uterine eficiente, durata expulziei, durata expulziei placentei, scorul Apgar și comportamentul parturientei în actul nașterii.
Lotul experimental care a beneficiat de program kinetic în timpul trimestrului III de pregătirea kinetoprofilactică a avut durata totală a travaliului mamei mai redusă și implicit redusă substanțial și suferința fetală. În ceea ce privește numărul de contracții eficiente, din studiul efectuat au rezultat următoarele: datorită programului efectuat de gimnastică a gravidei de trimestrul III, au reușit să exercite un control mai eficient asupra contracțiilor. Se desprinde cu ușurintă concluzia că nou-născuții mamelor care au parcurs un program kinetic nu prezintă semne de suferință fetală și au la naștere scorul Apgar maxim.
Refacerea mamelor a fost rapidă, ceea ce a dus la scăderea costurilor medicale, perioada de ședere în spital fiind mult redusă.
În SUA, doar 15,8% dintre femeile gravide efectuează exerciții în timpul sarcinii la un nivel recomandat.
Atât necesitățile fătului cât și cele materne crescute determină o intensificare a schimburilor respiratorii. Ascensionarea diafragmului în ultimul trimestru de sarcină cu aproximativ 4 cm este compensată printr-o mobilitate crescută și creșterea diametrului transversal toracic. Mobilitatea crescută a diafragmului se datorează diminuării tonusului musculaturii abdominale, iar lărgirea cutiei toracice se datorează orizontalizării coastelor și dechiderii unghiului xifoidian.
Volumul respirator curent crește progresiv din a 18- a săptămână, la termen ajungând la 40%. În același timp volumul respirator de rezervă și aerul rezidual scad. În consecință, aerul curent oxigenat se diluează cu aerul alveolar, conținutul de oxigen este astfel redus.
Debitul ventilator de repaus crește în sarcină cu aproximativ 40%. Iar pentru că frecvența nu se modifică, creșterea debitului ventilator se datorează exclusiv creșterii volumului respirator curent.
În circuitul funcțional se includ noi câmpuri pulmonare care se vor iriga corespunzător prin deschiderea de noi teritorii ale micii circulații, datorită creșterii perfuziei pulmonare. Până la termen consumul de oxigen va crește progresiv cam cu 27% asigurând eliminarea dioxidului de carbon produs în exces.
Aparatul circulator va fi influențat de sarcină prin apariția noii vascularizații în uter și glandele mamare crescând patul vascular, implicit cantitatea globală de sânge. Exprimat cantitativ, cu aproximativ 1250 ml mai mult față de starea de negraviditate, sau chiar 2000 ml într- o sarcină gemelară.
Masa sanguină totală, cu volum crescut, pentru a putea fi pusă în mișcare în condiții optime impune cordului matern adaptări corespunzătoare prin care să- i crească randamentul. Aceasta se realizează prin hipertrofia masei miocardice. Cordul suferă un grad de orizontalizare cu rotație înspre înainte în axul său transversal. Debitul cardiac crește din săptămâna a 10-a, rămânând crescută în platou până la naștere. Ca urmare a intercalării circulației utero- placentare presiunea arterială scade cu 5- 10 mmHg.
Ca urmare crește forța de contracție și debitul cardiac, săptămâna 25-28 de gestație fiind perioada cea mai solicitantă pentru cord. Tot în această perioadă tensiunea arterială este cea mai scăzută. TA sistolică (maxima) rămâne aproape constantă în timpul sarcinii față de cea diastolică (minima), care scade cu 10- 15 mm Hg, în trimestrul II de sarcină. Frecvența cardiacă ( pulsul) crește cu până la 15 bătăi pe minut, la termen. În timpul travaliului există o mare varietate a pulsului, care devine mai frecvent în contracție.
La nivelul unui grup de femei din Irlanda, care nu aveau restricții cu privire la exercițiile fizice pe care trebuie să le efectueze în timpul sarcinii, a rezultat că doar 21,5% dintre femei primesc recomandări cu privire la activitățile de acest gen pe care trebuie să le realizeze.
În Danemarca, numărul femeilor care au participat la competiții sportive sau activități similare în timpul celor 3 trimestre de sarcină a scăzut, în timp ce numărul femeilor cu activități sedentare a crescut de la 6% la 29%.
În alt studiu, realizat cu femeile însărcinate din Anglia, procentul celor aflate la 18 săptămâni de sarcină și implicate în activități fizice de 3 ori pe săptămână sau mai mult a fost 48,8% și a fost similar și în cazul celor aflate la 32 de săptămâni de sarcină.
În Brazilia s-a constatat că doar 4,7% din femeile însărcinate sunt active pe toată perioada sarcinii și 12,9% dintre femei sunt implicate în diferite tipuri de activități fizice în timpul sarcinii.
Cifrele furnizate din studiile de mai sus demonstrează faptul că exercițiile fizice din timpul sarcinii sunt departe de a face parte din activitățile de rutină din viața unei femei gravide obișnuite. Una dintre motivele care favorizează apariția aceastei stări de fapt și care iese în relief în cadrul unuia dintre studii este reprezentată de lipsa unor recomandări de specialitate.
Pentru a demonstra faptul că este necesar ca femeile gravide să efectueze exerciții în timpul sarcinii, pornim de la recomandarea Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie, care susține ca toate femeile gravide să urmeze orientările generale ale Centrului de Medicină Sportivă pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a Colegiului American, cu privire la activități fizice, în sensul că timp de 30 de minute pe zi sau mai mult trebuie să efectueze activitate fizică moderată, preferabil în toate zilele săptămânii.
Femeile care au fost active înainte de sarcină își pot continua activitățile fizice pe care le desfășurau, dar trebuie să schimbe intensitatea și frecvența lor de-a lungul perioadei de sarcină. Sarcina este o periodă a schimbărilor sociale, psihosociale, de comportament și biologice, iar prin prisma acestor caracteristici, graviditatea a fost identificată ca un factor care contribuie la declinul comportamentului femeilor cu privire la exerciții.
Lipsa de activitate fizică din timpul sarcinii este un motiv de îngrijorare pentru că femeile însărcinate care nu efectuează exerciții nu se gândesc la importantele beneficii pentru sănătate, exercițiile din timpul sarcinii fiind asociate cu reducerea riscului de preeclampsie, a diabetului gestational și a nașterii premature.
Majoritatea femeilor cred că exercițiile fizice îmbunătățesc buna dispoziție, cresc energia și ajută la menținerea corpului în formă și îmbunătățesc toleranța la durere, asigură creșterea în greutate mai scăzută și îmbunătățesc propria imagine.
Dacă faci exerciții fizice și ții corpul în mișcare, în mai puțin de 10 minute se eliberează GABA- acid gama aminobutiric, un neurotransmițător inhibitor produs în sistemul nervos central, care e utilzat de către creier pentru a promova starea de calm și tranchilitate, respectiv calmant al stării de nervozitate. Conștientizarea că exercițiile fizice ajută în autocontrolul gândurilor, poate că nu este important ce se intâmplă în creier dar știind că efectuând zilnic cel puțin zece minute de exerciții fizice se dobândește o stare de calm.
Acidul gama aminobutiric este un aminoacid non proteic care se găsește în toate celulele procariote și eucariote, la om fiind cel mai important neuromediator și inhibitor central datorită rolului pe care îl are în reducerea excitabilității neuronale fiind distribuit în întregul sistem nervos central. GABA exercită o frânare a tonusului neuronal în prezența factorilor de stress, având efect sedativ, tranchilizant asupra SNC în mod fiziologic. Într- un studio pilot s- a observant că 60 de minute de yoga au crescut semnificativ nivelele de GABA comparative cu o sesiune de lectură, demonstrându- se benefic și în atacul de panică.
Implementarea activităților educaționale în formarea kinetoprofilactică prenatală prezintă următoarele beneficii:
– exercițiile kinetoprofilactice de relaxare aplicate vor ajuta la menținerea unui echilibru mental al viitoarei mame pentru a avea o formă psihică și fizică mai bună;
– prin participarea la astfel de activități viitoarele mame vor fi mai încrezătoare în sine și mai optimiste.
– activitatea fizică pregătește gravida pentru efort, având influență benefică asupra sistemului locomotor și asupra relaxării organismului;
– kinetoprofilaxia ameliorează statica vertebrală, echilibrul și stabilitatea;
– exercițiile fizice cresc volumul respirator, îmbunătățesc circulația periferică reducând edemele.
Exercițiile de kinetoprofilaxie se pot asocia în funcție de vârsta sarcinii și vom exemplifica cateva exerciții în partea a doua a lucrării.
Mijloace de evaluare
4.3.1. Platforma de echilibru PEV07
Platforma de echilibru PEV07 a fost construită să comfirme date privind parametrii echilibrului postural și al stabilității.
Este destinată cercetărilor și activităților care vizează evaluarea, antrenarea, îmbunătățirea și recuperarea Performanței Umane. Într-o viziune holistică cu conotații în domeniul medicinei, bio-motricității, psiho-neuro-controlului și teoriei informației, performanța umană, în sensul acesta, include capacitatea persoanei, ca unitate și entitate biologică, de a face față, de a se adapta, la condiții deosebite, condiții care depășesc "parametrii funcționali" pentru care omul este condiționat ontologic și genetic.
Echipamentul permite studiul evoluției poziției proiecției pe un plan orizontal a centrului de masă a unui subiect uman – centrul de presiune, prin achiziționarea datelor privind evoluția în timp a poziției centrului de presiune, furnizarea unei reacții informaționale vizuale în timp real către subiectul uman, efectuarea unor calcule standard asupra datelor privind evoluția poziției centrului de presiune, precum și arhivarea datelor primare într-un format destinat prelucrărilor avansate și intensive de date cu programe dezvoltate în acest scop sau cu aplicații comerciale de prelucrare a datelor.
4.3.2. Aparatul multifuncțional BTE Primus
Aparatul BTE Primus realizează prin coordonarea unui soft evaluarea oricărei grupe de mușchi.
Este un aparat unic cu nenumărate posibilități pentru terapie fizică, terapie ocupațională și performanță sportivă. Primus RS este punctul culminant al filozofiei bazate pe dovezi în reabilitarea pacienților cu deficit fizic sau funcțional, dar în același timp oferă date exacte în evaluarea stării musculaturii, oferind evaluări obiective în timp real prin captare de date. Hardware-ul inovator și software- ul proiectat ISO 9001 cu 13845 deține procese certificate special concepute pentru a ajuta la expertiza clinică în Testarea cantitativă musculară.
Mobilitatea și forța articulației CF în flexie, extensie, abducție și adducție au fost evaluate cu ajutorul aparatului multifunctional pentru kinetoterapie BTE PRIMUS, prin intermediul Societății Medica Sport Lumiro S.R.L. (un centru modern de recuperare medicală și tratamente alternative din municipiul Oradea) care realizează prin coordonarea unui soft, programe complete de analiză, diagnostic, profilaxie, recuperare, și antrenare pentru toate grupurile de mușchi și articulații. Acest aparat înlocuiește metodele clasice utilizate în evaluare și kinetoterapie și aduce un salt tehnologic procesului de analiză și recuperare medicală și asupra creșterii performanței sportive.
Valorile sunt date în newtoni, ținând cont de partea dominantă a fiecărei gravide, menționată de la începutul intervenției pe fișa de observație personală.
Fig. xzxxxxxxxxxxxx
4.3.3. Aparatul Vitalograph ALPHA
Vitalograph ALPHA este un spirometru desktop destinat utilizării de către profesioniști în cabinete medicale, clinici, spitale, destinat pentru măsurareaa și arhivarea rezultatelor testelor pe subiecți umani. Datele demografice sunt încărcate sau introduse de la tastatură și sunt stocate alături de datele de spirometrie. Datele testului curent pot fi vizuaalizate pe ecranul LCD și pot fi tipărite sau descărcate pe un calculator.
Fig. nr. 3. Vitalograph ALPHA Model 6000
4.3.4. Chestionare psihologice
4.3.4.1. Chestionar SF- 36 TM de evaluare a sănătății Health Survey
Este un chestionar de evaluare a calității vieții, forma scurtată, alcătuit din 36 de întrebări. Cuprinde 8 stadializări ale stării de sănătate funcțională, precum și un sumar al valorilor de bază ale sănătății fizice și mentale și un index de sănătate.
Se poate aplica în studii efectuate pe o populație specifică sau generală, evidențiind beneficiile unei mari varietăți de tratamente. Pentru a defini valorile și percepțiile pacienților, conceptul de “calitatea vieții în medicină” a creat îndoială, confuzie și neînțelegeri între practicieni, cercetători și pacienți. Motivul principal a fost faptul că a lipsit o bază clară pentru acest concept.
Deși poate fi definită în nenumărate moduri și poate avea semnificații diferite pentru fiecare persoană, în medicină prin calitatea vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană.
Cele mai complete informații despre istoria și dezvoltarea Chestionarului SF-36 de evaluare a sănătății, despre evaluarea psihometrică, despre studii de validitate și date normative, sunt disponibile în primul dintre cele trei manuale de utilizare ale Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății. Aceste informații au fost descrise pe scurt în primele două articole cu peer-review despre acest chestionar.
Una dintre cele mai independente descrieri a dezvoltării chestionarului, alături de un comentariu critic, este oferită de McDowell and Newell (1996). Traducerea Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății a constituit subiectul a mai mult de 500 de publicații, împlicând investigatori din 22 de țări. Zece sau mai multe studii au fost publicate în 13 țări. Având ca obiectiv atingerea unor standarde psihometrice care monitorizează nivelul de sănătate a membrilor chestionați pentru a clasifica schimbările, ( în: mai bine, la fel și mai rău) suma scorurilor pentru componentele fizică și mentală fiind notate în NCQA ( Comitetul National de asigurare a calității) în luna februarie a acestui an, ca fiind cel puțin la fel de fiabil și valabil ca versiunea MOS, privind studii din rezultate medicale fiind îmbunătățit din punct de vedere al scalelor, rolurilor și rezumatelor. Rezultatele sugerează cu tărie că V / SF-36 este potrivit pentru comparații la nivel de scara cu versiunea MOS. Câștigurile în precizia în V / SF-36 pentru cele două scale de rol sunt destul de importante și furnizează dovezi pentru utilizarea V / SF-36 în aplicații viitoare pentru a evalua rezultatele sistemelor de sănătate.
4.3.4.2. Chestionar Locus of control
Chestionarul a fost elaborat pentru prima data în 1964, conținând 60 de itemi. Prin corelarea rezultatelor de la scala de LOC cu cele de la Scala de Dezirabilitate Socială Marlow- Crowe, au fost eliminați itemii care se corelează semnificativ. Varianta finală a chestionarului cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizează direct LOC, iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (1, 8, 14, 19, 24, 27 ).
Fiecare item conține două afirmații, unul referindu- se la internalitate, celălalt la externalitate. Subiectului i se cere să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se referă la domeniile variate ale vieții privind succesul academic, profesional, relațiile interpersonale și politica.
În interpretarea cantitativă, scorul care se obține din cumularea opțiunilor pentru LOC extern poate varia între 0 și 23. Cu cât scorul este mai mare, cu atât indică convingerea subiectului că efectele sunt cauzate de factori externi. Un punctaj egal sau mai mare de 13 relevă orientarea externă a subiectului. În interpretarea calitativă nota obținută definește gradul externalității, subiecții având o notă joasă la scala I-E, cred puternic că pot controla determinarea situațiilor. Invers, cei care au o notă ridicată nu cred că pot controla determinarea situațiilor.
4.3.4.3. Chestionarul PDE- Profilul distresului emotional
A fost conceput de către David Opriș si Bianca Macavei în 2005 la Universitatea din Cluj, pornind de la itemii profilului distresului emotional, varianta scurtă ( Profile of Mood Disorders, Short Version- DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Vladimarsdottir și Jacobsen, 1999).
PDE reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
Ceea ce experimentăm ca mulțumire, tristețe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinația inedită a felului în care gândim, a modului în care ne comportăm și a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață. Emoțiile reprezintă așadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi și Băban, 2000.
În procesul apariției unei emoții, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei ( ex. Faptul că o numim frică și nu tristețe) va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate. ( Singer și Schachter, 1962)
Profilul distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat ce servește la evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale precum și a emoțiilor pozitive.
4.3.4.4. QOLI- Inventarul calității vieții
PARTEA II
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND KINETOPROFILAXIA FEMEII ÎNSĂRCINATE
5. Cercetări preliminare
Premise și ipoteze ale cercetării
În zilele noastre, omenirea se frământă să își îmbunătățească condițiile de viață. Femeia gravidă dorește să știe tot mai mult despre sarcină, cum se dezvoltă viitorul ei bebeluș, dorind să treacă prin această perioadă la un nivel calitativ al vieții ridicat, cât mai confortabil cu putință îndeosebi dacă este sau nu la prima aventură de acest gen. Deși este un eveniment normal, este extraordinar de complex, puține evenimente din viața unui om sunt la fel de importante și aduc atât de multă bucurie ca și nașterea unui copil. Însă balanța dintre bucuria de a avea propriul copil și prețul acestei decizii, înclină uneori înspre abandonare.
Studiile despre optimizarea mijloacelor kinetoprofilaxiei în îmbunătățirea calității vieții femeii gravide nu sunt numeroase, prin urmare și acest studiu poate fi privit ca o contribuție importantă în înțelegerea și dezvoltarea acestui domeniu. Implementarea exercițiului fizic a stârnit în ultimii ani numeroase dezbateri privind contraindicațiile. Realizarea studiului nostru ar putea să ofere încă un stimul vis- a- vis de începerea unui program kinetoprofilactic deja din a 12- a săptămână de la data concepției.
Având în vedere scăderea demografică, realizăm că România se află în al 29-lea an de declin demografic. Este un sfert de veac de când datele statistice arată acest lucru, iar raportul populației de la începutul anului 1990, când România avea 23 milioane de locuitori, a ajuns în anul 2019 la o populație cu reședință în țară sub 20 de milioane de locuitori. Acest regres demografic, reprezintă una dintre amenințările fundamentale în ceea ce privește rata natalității, care indirect a ajuns o amenințare și la adresa sistemului public de pensii.
Necesitatea unei cercetări ample referitoare la calitatea vieții femeii însărcinate, ne-a făcut să optăm pentru această temă, deoarece în cabinetul în care ne desfășurăm activitatea întâlnim femei însărcinate doritoare de o pregătire kinetoprofilactică pentru creșterea și îmbunătățirea calității vieții.
Căutând o motivație pentru a face mișcare în timpul sarcinii, găsim o sumedenie de beneficii ale sportului în perioada prenatală. Efortul viitoarei mame de a face mișcare va contribui în mod sigur la sănătatea și bunăstarea personală precum și cea a bebelușului, cum ar fi îmbunătățirea somnului, stimularea stării de bine prin diminuarea stresului și anxietății, tratarea constipației, prevenirea preeclampsiei, sau a durerilor de spate sau pelvine, prevenirea tulburărilor de circulație venoasă, menținerea unei bune elasticități musculo- articulare, precum și scăderea duratei travaliului și o naștere mai ușoară. Deci în mod optim și la timp este bine să i se recomande gravidei mișcarea ca să rămână în formă de la îneceputul celor 40 de săptămâni și până la final.
Kinetoprofilaxia gravidei prin exerciții fizice, aplicații de benzi kineziologice și tehnici de masaj, indicate de medic și supravegheate de un kinetoterapeut, fiind întreruptă fără ezitare ori de câte ori apar tulburări sau semne de neadaptare, ajută femeia gravidă să aibă parte de cea mai sănătoasă și comfortabilă sarcină cu putință.
Ipoteza nr. 1
Printr- o intervenție kinetoprofilactică precoce în viața femeii însărcinate putem realiza sporirea calității vieții acesteia.
Ipoteza nr. 2
Introducând mijloace kinetoprofilactice personalizate, evoluția psiho motrică și funcțională a femeii gravide devine una pozitivă.
5. 2. Obiective și sarcini ale cercetării
Obiectivele cercetării preliminare:
• Stabilirea parametrilor de selectare a subiecților
• Realizarea evaluărilor inițiale și prelucrarea datelor
• Îndeplinirea mijloacelor și metodelor propuse
• Stabilirea modului în care sarcina influențează calitatea vieții
• Stabilirea și evaluarea discomforturilor
• Optimizarea mijloacelor kinetoprofilaxiei
• Stabilirea eficienței mijloacelor complementare în kinetoprofilaxia gravidei
• Emiterea concluziilor care să confirme sau să infirme ipotezele.
• Elaborarea ipotezelor și implementarea programului de kinetoprofilaxie
• Studierea manifestării efectelor programului aplicat asupra condiției fizice și rezistenței
• Studierea manifestării efectelor programului aplicat asupra ameliorării durerilor dorso lombare, scăderea edemelor și optimizarea posturii și aliniamentului corpului
• Analiza și compararea rezultatelor obținute
• Stocarea și interpretarea rezultatelor
• Verificarea ipotezelor și a rezultatelor obținute
Desfășurarea cercetării
Participanți/date generale:
Eșantionul a fost alcătuit din 34 subiecți, toate femei gravide cu vârste cuprinse între 22-38 de ani și vârste gestaționale de minim 20 de săptămâni.
Dintre acestea, 17 beneficiează de 2 ședințe săptămânale a câte 90 de minute program kinetoprofilactic (descris la punctul 3.3)
Din punctul de vedere al studiului funcției respiratorii, înregistrările constă în niște teste funcționale pe cele două grupe de gravide cu vârste gestaționale de la 20 de săptămâni până la 36 de săptămâni (apreciate ultrasonografic) ce s-au supus intervenției noastre, asupra cărora s- a făcut un studiu prospectiv, criteriile de excludere fiind: Astm sau alte boli pulmonare, utilizare de tutun curent, hipertensiune arterială sau alte boli cardiovasculare.
Femeile au fost fără infecție respiratorie curentă în momentul fiecărei măsurători. Perioada gestațională, paritatea, IMC pregestațional peste 25 și creșterea excesivă în greutate în timpul sarcinii au fost tratate ca efecte fixe.
Criterii de includere și de excludere a participantelor
Criterii de includere:
Femei gravide cu vârsta peste 18 ani;
Gravide cu vârsta gestațională de cel puțin 12 săptămâni;
Participantele să aibă domiciliul în Oradea;
Persoane fără patologie preexistentă;
Sarcină fără risc, avizată de ginecolog.
Participare active și regulate la programul kinetoprofilactic;
Consințământ informat al fiecărei participante la studiu.
Criterii de excludere:
Refuzul participantelor de a participa la studio;
Femei cu patologie preexistentă;
Sarcină cu risc datorită patologiei associate;
Vârsta sub 18 ani;
Boală psihică severă/necontrolată;
Lipsa înțelegerii riscurilor/ beneficiilor/ rezultatelor așteptate/ schimbarea stilului de viață asociat;
Incapacitatea citirii sau înțelegerii chestionarelor.
Scopul cercetării este să aducă argumente fundamentate științific și bazate pe rezultate concrete care să susțină beneficiul intervenției kinetoprofilactice asupra femeii gravide, sub diferite aspecte.
Punerea în practică a programului kinetoprofilactic, adaptarea la nevoile și condiția femeii însărcinate, realizarea evaluărilor și prelucrarea datelor în vederea alegerii obiectivelor inițiale, constituie un al doilea obiectiv în cercetarea noastră.
Acestei etape îi urmează analiza calitativă și cantitativă a rezultatelor și formularea concluziilor care să confirme sau infirme ipotezele inițiale.
În final dacă rezultatele sunt cele scontate, (până acum pare să confirme ce am dorit) ne vom strădui să mediatizăm rezultatele care se leagă de toate aspectele care scot gravida din propriul comfort, în vederea obținerii unei informări cât mai detaliate atât pentru terapeuți, profesioniști în domeniu, cât și pentru toate femeile ajunse gravide la un moment dat în viața lor.
Tehnici și metode de cunoaștere a efectelor exercițiului fizic se aplică asupra corpului femeii din trei perspective: biologică, psihică și socială, pentru a obține maxim de eficiență.
Pentru că ipoteza cercetării vizează eficiența unui program kinetoprofilactic în influențarea calității vieții femeii gravide, variabilă dependent, se va realiza o analiză descriptive din mai multe puncte de vedere.
Se vor urmări:
– studiul acceptabilității propriei persoane prin localizarea LOC evaluată prin chestionarul Locus of control
– evaluarea stărilor de supărare functionale și disfuncționale prin chestionarul PDA ( Profilul distresului afectiv )
– prezența edemelor
– îmbunătățirea echilibrului, menținerea stabilității, eliminarea durerilor lombare, și prăbușirea bolții plantare prin taping kinesiologic
– evaluarea echilibrului și stabilității ca urmare a corectării posturii și aliniamentului coloanei vertebrale ( înainte și după taping și masaj prenatal )
– creșterea capacității vitale și a volumului expirator maxim pe secundă
– pregătirea gravidei pentru naștere prin tonifierea musculaturii zonei prin creșterea forței musculare maximale izometrice pe flexie, extensie, adducție și abducție șold.
3.3. Mijloace kinetoprofilactice – programul kinetoprofilactic
Masajul terapeutic și masajul de drenaj limfatic (minim 1 ședință / săptămână
kinesiotaping-ul (aplicația menținută 3zile cu 5 zile pauză, cu repetare începând din săptămâna 25- a de sarcină sau în orice moment în caz de dureri lombare) pentru îmbunătățirea stabilității și echilibrului
exercițiile de respirație Pranayama (învățate și repetate regulat, se vor folosi zilnic la nevoie, dar în principiu la finalul programului de exerciții
programul kinetic propriuzis care va cuprinde exerciții fizice active cu scop în păstrarea flexibilității și stabilității coloanei vertebrale, articulațiilor și mușchilor bazinului; gimnastica bazinului datorită exercițiilor din metoda Aviva ajută în flexibilitatea și capacitatea de susținere a abdomenului.
În cele ce urmează descriem un model de program kinetic de bază, după care vom folosi variante asemănătoare. Exercițiile încrucișate alternative vor fi intercalate urmate de exercițiile respiratorii pranayama.
1. P.I. Ortostatism cu MI. depărtate, vârfurile degetelor orientate către exterior și M.S.întinse pe lângă corp
T1. Coborâre în semigenuflexiune 90 grade cu ridicarea M.S. întinse lateral cu inspir
T3. Ridicare prin extensia M.I. pe toată talpa cu coborârea brațelor pe lângă corp cu expir
T4. Revenire în PI.
Dozare: se repetă de 3 ori
Obiectiv: dezvoltarea stabilității, tonifiere m. lombari și fesieri
Obiecte: –
2. PI: Ortostatism cu mâinile pe șold, M.I. apropiate
T1. Se fac 3 pași lateral dreapta cu genunchii ușor îndoiți
T2. Se revine cu G. extinși 3 pași către stânga
T3. Se fac 3 pași lateral stânga cu genunchii ușor îndoiți
T4. Se revine cu G extinși 3 pași către dreapta
Dozare: se execută cele 2 exerciții de 2 ori în ambele direcții
Obiectiv: Stabilitate șold, tonifiere cvadriceps, abductori și adductori și fesierul mijlociu
Obiecte: –
3. PI: Ortostatism cu MI. depărtate la nivelul umerilor, brațele pe lângă corp,
T1. Extensia M.S. până la orizontală
T2. Rotație externă cu pălmile în supinație
T2. Flexia antebrațelor pe braț cu oprire la 90 de grade, cu expir.
T3. Extensia antebrațului cu revenire în poziție inițială, pe inspir.
Dozare: se efectuează 2 serii a câte 4 repetări
Obiectiv: Tonifiere biceps, triceps, asuplizare artic. Umăr
Obiecte: –
4. PI: Ortostatism cu MI. depărtate la nivelul umerilor, M.S. lângă corp.
T1. Abducția antebrațelor întinse lateral la 90 de grade, pălmile în supinație
T2. Flexia antebrațului pe braț cu palmele pe umeri și expir.
T3. Extensia antebrațului pe brat degetele întinse, pe inspir
T4. Revenire în poziție inițială.
Dozare: 2 seturi a câte 4 repetări
Obiectiv: încălzirea articulațiilor umărului și cotului și tonifiere M. antebrațului
Obiecte: –
5. PI: Din ortostatism, stând depărtat brațele pe lângă corp
T1: Apucarea spalierului cu ambele M.S. la nivelul pieptului cu ridicare pe vârfuri
T2: Revenire în P.I. cu semigenuflexiune la 90 grade
T3: Ridicare din nou pe vârfuri
T4: Revenire în P.I. cu relaxare.
Dozare: 2 exerciții cu revenire în P.I. de 3 ori
Obiectiv: tonifiere ischio gambieri, îmbunătățire stabilitate verticală și propriocepție talpă
Obiecte: spalier
6. PI: Din ortostatism cu spatele la spalier, antebrațul in flexie mâinile apucă spalierul la spate la nivelul șoldului
T1: Extensia M.S. printr- un pas în față coloana în extensie
T2: Arcuire la spalier de 2 ori pe inspir
T3: Revenire în P. I. cu expir
Dozare: 2 arcuiri în extensie pe M.I. drept, 2 pe M.I. stâng/ 2 repetări
Obiectiv: expansiunea cutiei toracice, creșterea mobilității artic.umerilor
Obiecte: spalier
7. P.I. Ortostatism cu MI. depărtate, vârfurile degetelor orientate către exterior și M.S. întinse pe lângă corp
T1. Coborâre în semigenuflexiune cu ridicarea M.S. întinse lateral cu inspir
T3. Ridicare prin extensia M.I. pe toată talpa cu coborârea M.S. pe lângă corp cu expir
T4. Revenire în PI.
Dozare: se repetă de 3 ori
Obiectiv: dezvoltarea stabilității, tonifiere m. lombari și fesierului mare
Obiecte: –
8. PI: Ortostatism cu mâinile pe șold, M.I. apropiate
T1. Se fac 3 pași lateral dreapta cu genunchii ușor flectați la 45 grade
T2. Se revine cu G extinși 3 pași către stânga
T3. Se fac 3 pași lateral stânga cu genunchii ușor flectați la 45 grade
T4. Se revine cu G extinși 3 pași către dreapta
Dozare: se execută cele 2 exerciții de 2 ori în ambele direcții
Obiectiv: Stabilitate șold, tonifiere cvadriceps, abductori și adductori
Obiecte: –
9. PI: Ortostatism cu MI. depărtate la nivelul umerilor, brațele pe lângă corp,
T1. Flexia antebrațelor pe brațe pâna la 90 de grade, palmele orientate față în față
T2. Rotație externă cu pălmile înspre exterior
T3. Extensia antebrațului cu inspir.
T4. Revenire în P.I.
Dozare: se efectuează 2 serii a câte 4 repetări
Obiectiv: Tonifiere biceps, triceps, asuplizare artic. Umăr
10. PI: Ortostatism M.I. apropiate, mâinile pe șold
T1: Flexia dorsală a labei picioarelor cu ușor balans al corpului înspre înainte
T2: Revenire în P.I.
T3: Flexia plantară cu ridicare pe vârfuri și ridicarea călcâielor de pe sol.
T4: Revenire în P.I.
Dozare: 4 repetări cu revenire 4 repetări cu revenire de 2 ori
Obiectiv: îmbunătățire echilibru, tonifiere gambieri, tibial anteriori
Obiecte: –
11. PI: Ortostatism cu MI. depărtate la nivelul umerilor, brațele pe lângă corp.
T1. Abducția antebrațelor întinse lateral la 90 de grade, pălmile în supinație
T2. Flexia antebrațului pe brat cu mâinile pe umeri și expir.
T3. Extensia MS.din antebraț, degetele întinse, pe inspir
T4. Revenire în poziție inițială.
Dozare: 2 seturi a câte 4 repetări
Obiectiv: încălzirea articulațiilor umărului și cotului și tonifiere M. antebrațului
Obiecte: –
12. PI: Din ortostatism, stând depărtat brațele pe lângă corp
T1: Apucarea spalierului cu ambele mâini la nivelul pieptului cu ridicare pe vârfuri
T2: Revenire în P.I. cu semigenuflexiune de 45 grade
T3: Ridicare din nou pe vârfuri
T4: Revenire în P.I. cu relaxare.
Dozare: 2 exerciții cu revenire în P.I. de 3 ori
Obiectiv: tonifiere ischio gambieri, cvadriceps, îmbunătățire stabilitate verticală și propriocepție talpă
Obiecte: spalier
13. PI: Din ortostatism cu spatele la spalier, antebrațul in flexie mâinile apucă spalierul la spate la nivelul șoldului
T1: Extensia M.S. întinse printr- un pas în față coloana în extensie cu
T2: Arcuire la spalier de 2 ori pe inspir
T3: Revenire în P. I. cu expir
Dozare: 2 arcuiri în extensie pe M.I. drept, 2 pe M.I. stâng/ 2 repetări
Obiectiv: expansiunea cutiei toracice, creșterea mobilității artic umerilor
Obiecte: spalier
14. PI. Ortostatism cu M. I. depărtate cu mingea în fața corpului cu M.S. pe minge
T1. Flexia trunchiului pe coapsă cu palmele pe minge
T2. Revenire
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: stretchingul musculaturii C.V. și musculaturii posterioare a M.I.
Obiecte: minge mare de gimnastică
15. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate cu M.S. ridicate lateral cu flexia antebrațului pe braț cu rotație externă
T1. Adducția și rotația externă a M.S. pe trunchi până în fața pieptului
T2. Abducția și rotația internă a M.S. pe trunchi, pălmile orientate înainte
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: tonifierea musculaturii trapezului și deschiderea centurii scapula humerale
Obiecte: Minge mare de gimnastică
16. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate cu M.S. ridicate lateral cu flexia antebrațului pe braț cu rotație externă
T1. Extensia antebrațului pe brat cu adducția brațelor pe trunchi
T2. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: tonifierea musculaturii trapezului și deschiderea centurii scapula humerale
Obiecte: Minge mare de gimnastică
17. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate M. S drept realizează prize pe M.I. stâng
T1. Răsucirea trunchiului în stânga
T2. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: relaxarea musculaturii paravertebrale și a m. oblic extern
Obiecte: Minge mnare de gimnastică
18. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate M. S stâng realizează prize pe M.I. drept
T1. Răsucirea trunchiului înspre dreapta
T2. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: relaxarea musculaturii paravertebrale și a m. oblic extern
Obiecte: Minge mnare de gimnastică
19. PI: Așezat depărtat cu genunchii în flexie tălpile pe sol, brațele întinse în spate cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Legănarea genunchilor în dreapta atingând solul cu răsucirea trunchiului înspre stânga.
T2: Revenire în P.I.
T3: Legănarea genunchilor în stânga atingând solul cu răsucirea trunchiului înspre dreapta
T4: Revenire în P.I.
Dozare- o serie pe 4 timpi repetate de 2 ori
Obiectiv- tonifierea m. Extensori ai CV, marele dințat și oblicul extern
Obiecte- saltea
20. PI: Așezat cu genunchii flectați talpă în talpă.
T1: Așezarea palmelor pe genunchi cu presiunea pălmii drepte până la sol pe G. drept
T2: Revenire în P.I.
T3: Palmele rămân pe genunchi, palma stângă execută presiune până la sol pe genunchiul stg.
T3: Revenire în P.I.
Dozarea: Alternativ în balans de 8 ori.
Obiectiv: Creșterea mobilității artic. CF.
Obiecte: saltea
Exerciții de respirație PRANAYAMA
43. PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu pălmile pe genunchi, fața palmară pe rotulă
T1: Căutăm cu degetele arătător, mijlociu și inelar scobiturile din jurul și de sub rotulă executând o presiune constantă care o menținem pe tot parcursul exercițiului
T2: Inspir adânc diafragmatic profund ( ca un suspin) în zona ombilicală
T3: Expir prelungit cu contracția mușchiului abdominal superior accentuat
Dozarea: relaxat, cu calm timp de 3 minute. (cronometrat)
Obiectiv: activarea sistemului parasimpatic și eliberarea tensiunilor nedorite din abdomen.
Obiecte: -minge mare de gimnastică
44. PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu pălmile pe genunchi în pronație
T1: La expirația următoare întoarcem capul spre stânga și expirăm cu forță pe nara dreaptă
T2: Revenire în P.I. cu inspir ne imaginăm cum aerul coboară pe chakra coroanei până la osul sacral,
T3: Expir imaginându- ne cum urcă aerul de la osul sacral câtre chakra coroanei
T4: La următoarea respirație întoarcem capul spre partea dreaptă și inspirăm și expirăm pe nara stângă (aerul urcă de jos – sus, coboară de sus- jos)
T5: Revenire în P.I. și inspir prin chakra coroanei până la osul sacral
T6: Întoarcere spre stânga cu inspir pe nara dreaptă, înăuntru- afară
T7: Revenim cu capul drept privirea în față, aerul jos- sus
T8: Întoarcem spre dreapta cu inspir pe nara stângă, înăuntru- afară
T9: Revenire înapoi în față cu privirea înainte, inpirăm și expirăm adânc până la osul sacral
T10. Întorcând capul spre dreapta, aerul înăuntru afară
T11: Revenire cu privirea în față, aerul coboară și urcă, sus- jos
T12: Întoarcem spre dreapta, respirăm pe nara stânga
T13: Revenire în P.I. privirea înainte cu inspir și expir până la osul sacral.
Acum odihnește- te !
Dozare:
Obiectiv:
Obiecte: minge mare de gimnastică
45. PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu pălmile pe genunchi, fața palmară pe rotulă
T1: Întoarcem capul spre stânga și expirăm cu forță pe nara dreaptă și ne imaginăm o lumină incandescentă purpurie
T2: Revenire în P.I. cu inspir ne imaginăm o lumină albă cum coboară pe chakra coroanei până la osul sacral apoi expir imaginându- ne cum urcă aerul- lumina albă de la osul sacral către chakra coroanei
T4: La următoarea respirație întoarcem capul spre partea dreaptă și inspirăm și expirăm pe nara stângă (aerul urcă de jos – sus, coboară de sus- jos)și ne imaginăm cum coboară și urcă o lumină incandescentă albastră
T5: Revenire în P.I. și inspir prin chakra coroanei până la osul sacral- albul
T6: Întoarcere spre stânga cu inspir pe nara dreaptă, înăuntru- afară- roșu
T7: Revenim cu capul privirea în față, jos- sus, alb
T8: Întoarcem spre dreapta cu inspir pe nara stângă, înăuntru- afară albastru
T9: Revenire înapoi în față cu privirea înainte, inpirăm și expirăm adânc până la osul sacral, albul
Odihnește- te ! Relaxat, dar continuă să respiri și să inspiri în mod obișnuit. Păstrăm ritmul și modul respirației relaxat în această postură cât considerăm că este necesar, conștientizându- ne corpul.
Dozare:
Obiectiv:
Obiecte: minge mare de gimnastică
3.4. Materiale necesare explorării și evaluării
3.4.1. Banda kinesiologică
Kinesiotapingul sau Tapingul kinesiologic este o tehnică bazată pe procesul natural de vindecarea corpului, își manifestă eficiența prin activarea sistemelor neurologic, respectiv circulator. Mușchii nu au doar rolul de a efectua mișcările corpului, ci controlează și circulația fluxului venos și limfatic și temperatura corporală. Utilizând o bandă elastică, s-a descoperit că mușchii și alte țesuturi pot fi ajutate prin asistență din exterior.
Tapingul este o tehnică de bandajare adezivă, special concepută pentru a facilita procesul de vindecare naturală a organismului. În cazul nostrum noi în vom utiliza pentru scăderea edemelor existente și pentru îmbunătățirea echilibrului postural. Banda susține și stabilizează mușchii și articulațiile, fără a limita amplitudinea de mișcare a corpului, conferind în același timp o manipulare gentilă, continuă a țesutului moale, în idea de a prelungi beneficiile unei terapii manuale. Banda kinesiologică este o bandă elastică adezivă, confecționată din bumbac 100% și este și rezistentă la apă. Prin aplicarea benzilor sunt stimulați propiorceptorii de mișcare,de presiune și de întindere, care trimit impulsuri creierului, contribuind la o mai bună coordonare a activității musculare, la menținerea echilibrului, a poziției și a stabilitătii corpului, poate fi purtată pe durata mai multor zile consecutive, deoarece este confecționată din bumbac se poate face duș cu ele și se pot usca cu un uscător tip foen. Tratează la fel de bine problemele cifozei, scoliozei și a platfusului.
Având în vedere evaluarea echilibrului înainte și după aplicarea benzilor pentru postură și propriocepție, putem spune că acestea fac ca tonusul muscular al segmentului interesat, să crească gradul de mobilitate, stimulează circulația, ajută la modificarea posturii. Metoda poate fi practicată în combinație cu o multitudine de alte tratamente și modalități și are o eficiență foarte ridicată atât pe durata programului de exerciții fizice cât și când este folosită ca și măsură de prevenție.
Urmărind diferiți receptori din sistemul somatosenzorial, banda kinesio atenuează durerea și facilitează drenajul limfatic prin elevarea microscopică a pielii. Acest efect de ridicare a pielii formează striații la nivelul țesutului cutanat și subcutanat, creând spații interstițiale mai mari, permițând în acest fel un aport ridicat de oxigen în zona interesată. Aplicată în formă simplă de ‘I’ sau modificată în formă de X, Y sau alte forme speciale, de asemenea tensionată și poziționată spre direcția dorită, banda poate fi aplicată în sute de moduri și are abilitatea de a re-educa sistemul neuromuscular, de a atenua durerea și de a reduce inflamația și de a îmbunătăți flexibilitatea corpului. Stimulând receptorii din sistemul somato- senzorial, banda kinesiologică atenuează durerea și facilitează drenajul limfatic. Efectul de ridicare a pielii crează spații între țesuturi, permițând astfel un aport ridicat de oxigen și o reducere a inflamației în zona respectivă. Banda kinesiologică se aplică numai după o evaluare fizică detaliată, făcută obligatoriu de un specialist. Rezultatele evaluării indică mărimea, poziția și strânsoarea benzii kinesiologice, care poate fi aplicată în sute de feluri cu țelul de a influența sistemul neuromuscular exprimându-și eficacitatea prin activarea sistemelor circulatorii si neurologice în același timp. Banda kinesiologică este folosită cu succes în cazul edemelor, pe care le reduce prin eliberarea presiunii dintre piele și țesuturile subcutanate, asigurând o reluare a circulației normale a lichidelor accumulate.
Fig. nr. 1: Aplicații benzi kinesiologice la gravide
Fig. nr.2 Banda kinesiologică
3.4.2. Aparatul Vitalograph ALPHA
Vitalograph ALPHA este un spirometru desktop destinat utilizării de către profesioniști în cabinete medicale, clinici, spitale,destinat pentru măsurareaa și arhivarea rezultatelor testelor pe subiecți umani. Datele demografice sunt încărcate sau introduse de la tastatură și sunt stocate alături de datele de spirometrie. Datele testului curent pot fi vizuaalizate pe ecranul LCD și pot fi tipărite sau descărcate pe un calculator.
Fig. nr. 3. Vitalograph ALPHA Model 6000
Caracteristici:
Are o acuratețe ridicată, linearitate și stabilitate, tastatură extrem de simplă, imprimantă integrată
Posibilitate de a stoca datele, curățare simplă (se demontează complet pentru a permite spălarea, dezinfectarea)
Valorile VC pentru expirare sunt înregistrate sub formă de tabel, sunt afișate de asemenea cea mai bună valoare VC din sesiunea curentă și limita normală minimă.
Efectuarea unui test FVC:
a) Prindeți- vă clema pentru nas.
b) Puneți filtrul antibacterian în gură și mușcați- l ușor
c) Strângeți buzele în jurul acestuia
d) Inspirați și expirați normal
e) Inspirați cât se poate de puternic
f) Expirați cât se poate de mult și de repede, și după ce ați expirat complet
g) Inspirați cât se poate de mult și de repede
h) Reveniți la respirația normală, adică inspirați și expirași normal din nou
i) Valorile FVC, FEV1, FEV1% și PEF înregistrate sunt prezentate sub forma unui tabel
j) Sunt afișate cele mai bune valori din sesiunea curentă pentru FVC, FEV1, FEV1% și PEF
k) Calitatea testului este afișată în partea inferioară a ecranului de testare
Fig. Nr. 4.- Efectuarea unui test FVC în imagine
3.4.3. Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
Fig. Nr. 5.- Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
• Forța maximală izometrică o vom măsura pentru flexie, extensie, abducție și adducție din șold cu ajutorul aparatului BTE Primus RS care este un aparat unic cu nenumărate posibilități pentru terapie fizică, terapie ocupațională și performanță sportivă. Primus RS este punctul culminant al filozofiei bazate pe dovezi în reabilitarea pacienților cu deficit fizic sau funcțional, dar în același timp oferă date exacte în evaluarea stării musculaturii, oferind evaluări obiective în timp real prin captare de date. Hardware-ul inovator și software- ul proiectat ISO 9001 cu 13845 deține procese certificate special concepute pentru a ajuta la expertiza clinică în Testarea cantitativă musculară.
Mobilitatea și forța articulației CF în flexie, extensie, abducție și adducție au fost evaluate cu ajutorul aparatului multifunctional pentru kinetoterapie BTE PRIMUS, prin intermediul Societății Medica Sport Lumiro S.R.L. (un centru modern de recuperare medicală și tratamente alternative din municipiul Oradea) care realizează prin coordonarea unui soft, programe complete de analiză, diagnostic, profilaxie, recuperare, și antrenare pentru toate grupurile de mușchi și articulații. Acest aparat înlocuiește metodele clasice utilizate în evaluare și kinetoterapie și aduce un salt tehnologic procesului de analiză și recuperare medicală și asupra creșterii performanței sportive.
Valorile sunt date în newtoni, ținând cont de partea dominantă a fiecărei gravide, menționată de la începutul intervenției pe fișa de observație personală.
3.4.4. Echipamentul PLATFORMĂ DE ECHILIBRU Tip PEV07 este destinat cercetărilor și activităților care vizează evaluarea, antrenarea, îmbunătățirea și recuperarea Performanței Umane. În accepțiunea dată aici termenului, acesta se referă la definiția elaborată în 2004 de P. Hillerin, V. Văleanu și R. Dop: Conceptul HUP (Human Performance – Performanță Umană) este generalizarea conceptului de "performanță" specifică (sportivă, fiziologică, mentală, etc.), într-o viziune holistică cu conotații în domeniul medicinei, bio-motricității, psiho-neuro-controlului și teoriei informației. Performanța Umană, în sensul acesta, include capacitatea persoanei, ca unitate și entitate biologică, de a face față, de a se adapta, la condiții deosebite, condiții care depășesc "parametrii funcționali" pentru care omul este condiționat ontologic și genetic.
Echipamentul permite studiul evoluției poziției proiecției pe un plan orizontal a centrului de masă a unui subiect uman – centrul de presiune, prin achiziționarea datelor privind evoluția în timp a poziției centrului de presiune, furnizarea unei reacții informaționale vizuale în timp real către subiectul uman, efectuarea unor calcule standard asupra datelor privind evoluția poziției centrului de presiune, precum și arhivarea datelor primare într-un format destinat prelucrărilor avansate și intensive de date cu programe dezvoltate în acest scop sau cu aplicații comerciale de prelucrare a datelor.
Evaluarea echilibrului înainte și după aplicarea benzilor de kinesiotaping pentru propriocepție și dureri lombare, având ca rezultat îmbunătățirea echilibrului, posturii și aliniamentului corpului prin stabilometrie ( înainte și după taping) pe platforma de echilibru tip PEV07 de la Centrul de Cercetare pentru Performanță Umană a Universității Oradea.
Fig. nr. 6. Studiul echilibrului și stabilității la gravide
3.4.5. Chestionare psihologice
• Chestionarul SF- 36 al calității vieții, SF-36 este un chestionar de evaluare a calității vieții, forma scurtată, alcătuit din 36 de întrebări. Cuprinde 8 stadializări ale stării de sănătate funcțională, precum și un sumar al valorilor de bază ale sănătății fizice și mentale și un index de sănătate.
Se poate aplica în studii efectuate pe o populație specifică sau generală, evidențiind beneficiile unei mari varietăți de tratamente. Pentru a defini valorile și percepțiile pacienților, conceptul de “calitatea vieții în medicină” a creat îndoială, confuzie și neînțelegeri între practicieni, cercetători și pacienți. Motivul principal a fost faptul că a lipsit o bază clară pentru acest concept.
Deși poate fi definită în nenumărate moduri și poate avea semnificații diferite pentru fiecare persoană, în medicină prin calitatea vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană.
Cele mai complete informații despre istoria și dezvoltarea Chestionarului SF-36 de evaluare a sănătății, despre evaluarea psihometrică, despre studii de validitate și date normative, sunt disponibile în primul dintre cele trei manuale de utilizare ale Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății. Aceste informații au fost descrise pe scurt în primele două articole cu peer-review despre acest chestionar.
Una dintre cele mai independente descrieri a dezvoltării chestionarului, alături de un comentariu critic, este oferită de McDowell and Newell (1996). Traducerea Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății a constituit subiectul a mai mult de 500 de publicații, împlicând investigatori din 22 de țări. Zece sau mai multe studii au fost publicate în 13 țări. Având ca obiectiv atingerea unor standarde psihometrice care monitorizează nivelul de sănătate a membrilor chestionați pentru a clasifica schimbările, ( în: mai bine, la fel și mai rău) suma scorurilor pentru componentele fizică și mentală fiind notate în NCQA ( Comitetul National de asigurare a calității) în luna februarie a acestui an, ca fiind cel puțin la fel de fiabil și valabil ca versiunea MOS, privind studii din rezultate medicale fiind îmbunătățit din punct de vedere al scalelor, rolurilor și rezumatelor. Rezultatele sugerează cu tărie că V / SF-36 este potrivit pentru comparații la nivel de scara cu versiunea MOS. Câștigurile în precizia în V / SF-36 pentru cele două scale de rol sunt destul de importante și furnizează dovezi pentru utilizarea V / SF-36 în aplicații viitoare pentru a evalua rezultatele sistemelor de sănătate.
• Chestionarul PDA ( Profilul distresului afectiv) concepută de către David Opriș si Bianca Macavei în 2005 la Universitatea din Cluj, pornind de la itemii profilului distresului emotional, varianta scurtă ( Profile of Mood Disorders, Short Version- DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Vladimarsdottir și Jacobsen, 1999)
PDE reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
Ceea ce experimentăm ca mulțumire, tristețe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinația inedită a felului în care gândim, a modului în care ne comportăm și a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață. Emoțiile reprezintă așadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi și Băban, 2000.
În procesul apariției unei emoții, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei ( ex. Faptul că o numim frică și nu tristețe) va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate. ( Singer și Schachter, 1962)
Profilul distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat ce servește la evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale precum și a emoțiilor pozitive.
• Chestionarul Locus of control, chestionar elaborat pentru prima data în 1964, conținând 60 de itemi. Prin corelarea rezultatelor de la scala de LOC cu cele de la Scala de Dezirabilitate Socială Marlow- Crowe, au fost eliminați itemii care se corelează semnificativ. Varianta finală a chestionarului cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizează direct LOC, iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (1, 8, 14, 19, 24, 27 ).
Fiecare item conține două afirmații, unul referindu- se la internalitate, celălalt la externalitate. Subiectului i se cere să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se referă la domeniile variate ale vieții privind succesul academic, profesional, relațiile interpersonale și politica.
În interpretarea cantitativă, scorul care se obține din cumularea opțiunilor pentru LOC extern poate varia între 0 și 23. Cu cât scorul este mai mare, cu atât indică convingerea subiectului că efectele sunt cauzate de factori externi. Un punctaj egal sau mai mare de 13 relevă orientarea externă a subiectului. În interpretarea calitativă nota obținută definește gradul externalității, subiecții având o notă joasă la scala I-E, cred puternic că pot controla determinarea situațiilor. Invers, cei care au o notă ridicată nu cred că pot controla determinarea situațiilor.
4. Designul cercetării
Cercetarea a început prin adunarea subiecților, grupul de studiu constând în gravide luate în evidență exclusiv din Oradea. Am pregatit locul de desfășurare a activității și materialele necesare explorării si evaluării. Tot in aceasta etapă ne-am alcătuit fișele personale. Acestea au constituit eșaloanele decizionale pentru precizarea obiectivelor, mijloacelor de intervenție.
Am elaborat și aplicat programul kinetoprofilactic după care am efectuat explorări și evaluări în ceea ce privește echilibrul, respirația și viața interioară, psihică am apreciat evoluția dinamică a parametrilor, am prelucrat grafic datele culese, după care am interpretat datele obținute.
Gravidelor cărora le- am implementat programul au completat o fișă de evaluare și au semnat că sunt de accord cu participarea la studiul nostru. Evaluarea vizează momentul inițial de intrare în program și o evaluare dupa 35 de zile. Pe toată această perioadă, gravidele au fost supravegheate de către ginecolog din cadrul Spitalului de Maternitate din Oradea și de către medicii de familie arondați.
Grupul experimental și cel de control a fost evaluat inițial având în vedere: vârsta, greutatea, IMC-ul, vârsta gestațională, numărul de nașteri anterioare, prezența edemelor.
Tututor gravidelor li s- au dat să completeze individual cele trei chestionare.
S- a evaluat echilibrul înainte și după aplicațiile de benzi kinesiologice.
S- a măsurat forța maximală din articulația șoldului pe flexie, extensie, abducție și adducție.
S- au efectuat spirometriile,din care am aflat debitul expirator de vârf.
Și nu în ultimul rând din punct de vedere al distresului emotional, al acceptabilității de sine și al calității vieții s- au completat cele trei chestionare.
Această etapă a inclus luarea în evidență a subiecților, implementarea programului kinetoprofilactic care să aducă după sine menținerea și îmbunătățirea calității vieții, totodată păstrarea posturii și aliniamentului corect al corpului, prezența cât mai puțin posibilă a edemelor și pe viitor vom evalua finalitatea unei nașteri naturale sperăm noi mai ușoare și un scor Apgar pentru nou născut cât mai ridicat.
Grupul experimental va fi evaluat inițial având în vedere: vârsta, nivelul de studii, vârsta gestațională, numărul de nașteri anterioare, cele mai frecvente discomforturi și condiția fizică. Am întocmit fișele de evaluare ca urmare li se va implementa programul.
4.1. Premize și ipoteze de cercetare
Lucrarea de față reflect interesul meu pentru această temă și are ca premise: nevoia de studii care să abordeze kinetoprofilaxia femeii însărcinate în țara noastră.
Ipoteza 1
Dacă intervenim asupra femeii însărcinate prin program kinetoprofilactic, exerciții pranayama de respirație, benzi kinesiologice și masaj, putem influența pozitiv calitatea vieții acestora.
Ipoteza 2
Presupunem că prin introducerea programului kinetoprofilactic ce vizează respirația, putem să inducem o relaxare care va contribui la creșterea volumului expirator maxim/ secundă și că anumite modificări observate în funcția pulmonară induse sub influențe hormonale și mecanice ale sarcinii, cum ar fi scăderea rezistenței pulmonare poate persista fără kinetoprofilaxie. În același context, factorii extrapulmonari cum ar fi modificările permanente în configurația toracică, IMC- ul sau o relaxare crescută a peretelui abdominal în perioada sarcinii, poate singur sau în combinație să contribuie la deteriorarea funcției modificat pulmonare în timpul sarcinii.
Ipoteza 3
Participând la programul nostru kinetoprofilactic complementar, folosind kinesiotaping-ul și masajul, postura și aliniamentul corpului vor fi normalizate, iar durerile lombare ameliorate și edemul redus, ca urmare echilibrul și stabilitatea gravidei vor fi îmbunătățite.
Ipoteza 4
Presupunem că gravidele luate în studiu fără o justificare clară și bine argumentată pentru operația cezariană vor alege să nu opteze pentru nașterea vaginală spontană care minimizează utilizarea intervențiilor ce pot fi vătămătoare pentru mame și bebeluși, deoarece avem o statistică alarmantă de 55% procent în continua creștere de la un an la altul pro nașteri prin operații de cezariană.
4.2. Organizarea și desfășurarea cercetării
Studiul exercitiilor de respirație constă în înregistrarea testelor funcționale pulmonare pe grup de gravide din diferite perioade gestaționale de la 20 săptămâni până la 36 săptămâni (apreciate ultrasonografic) ce au fost supuse programului nostru kinetoprofilactic și pe grupul de control al gravidelor ce nu au participat la program.
Un studiu prospectiv al funcției respiratorii a fost efectuat la începutul înregistrării grupului de intervenție, conținând exclusiv gravide sănătoase, unipare. Criteriile de excludere au fost :astm sau alte boli pulmonare , utilizarea de tutun curent, hipertensiune arterială (adică TAsistolice/diastolice te > 140/90 mmHg) sau alte boli cardiovasculare. Femeile au fost fără infecție respiratorie curentă la momentul fiecărei măsurări. Perioada gestațională, paritatea, IMC pregestațională peste 25 și creșterea excesivă în greutate în timpul sarcinii au fost tratate ca efecte fixe.
Toate subiectele au fost chemate pentru instruire după-amiază între orele 18 și 19 (3-4 ore după masă) pentru a menține condiții uniforme pentru testele de înregistrare. Toate subiectele au fost instruite și s-au efectuat demonstrații în ceea ce privește efectuarea corectă a spirometriei astfel au fost luați în considerare doar parametrii unde tehnica a fost mulțumitoare. Semnalul de volum al echipamentului a fost calibrat o dată pe zi cu o seringă de 3-L. Testele au fost efectuate în condiții de calm cu subiectul în poziție șezandă, în conformitate cu ghidul Societății Americane toracice (ATS) .
După instruire subiectul a expirat forțat până când au fost obținute trei curbe acceptabile. Cele mai mari valori realizate au fost selectate pentru analiza.
Fig. 8- Model imprimat de test al funcției pulmonare cu spirometrul Vitaligraph Alpha- model 6000
Am urmărit și înregistrat până acum ca urmare a completării unei fișe de observație clinică personale următorii parametrii conținuți în anamneza prin observație clinică:
• Nume, prenume, număr de telefon
• Vârstă, nivel de studii
• Număr de nașteri anterioare
• Vârstă gestațională
• Metode de culegere a datelor prin măsurători antropometrice:
• Greutatea corporală în momentul în care au rămas însărcinate, număr de kilograme acumulate pe trimestre în funcție de vârstă gestațională măsurată cu ajutorul unui cântar împreună cu calcularea indicelui de masă corporală.
• Prezența edemelor
• Modificări de statică vertebrală (hiperlordoză lombară, cifoză dorsală, prăbușirea bolții plantare)
• Istoric al unui program de exerciții fizice înainte de sarcină.
Alte metode de culegere a datelor folosit de noi este chestionarul și testul. Gravidele au participat la un sondaj psihologic compus din 3 chestionare și anume:
Profilul distresului emoțional (PDE) reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
Locus of control reprezintă un chestionar prin care subiectul comfirmă convingerea, modul în care percepe sursa unor recompense (comfirmare pozitivă) sau sancțiuni (comfirmare negativă), adica modul în care stabilește legatura dintre acest sistem și propriul său comportament. Concluzionăm că există două categorii de indivizi, cei care cred că comfirmările pozitive sau negative decurg direct din ceea ce sunt sau din acțiunile proprii; și cei care cred că, comfirmările pozitive sau negative depind de forțe exterioare, independente de ceea ce sunt sau de modul în care au acționat.
Gravidele care se consideră responsabile de tot ceea ce li se întâmplă, lucruri plăcute sau neplăcute, au un locus intern al controlului , sunt automotivate, controlează situațiile, manifestă responsabilitate, nu se conformeaza fără să gândească și rezistă la presiunile externe, iar în caz de eșec se automotivează, cea de-a doua categorie, conține acele persoane care găsesc sursa evenimentelor ca fiind exterioară având un locus extern al controlului ,nu au control asupra contextului, au o responsabilitate diminuată, se supun întâmplărilor, cedează presiunilor externe, atribuie eșecul "destinului nedrept", lipsei norocului și nu își schimbă convingerea după un eveniment negativ. Perechea internalitate / externalitate reprezintă o dimensiune fundamentală a personalității, o variabilă semnificativă a comportamentului unei persoane.
Dimensiunea internalitate / externalitate a personalității va influența modul în care subiectul atribuie cauzele succeselor si eșecurilor sale fie unor factori interni de care e convins că dispune fie unor factori externi întâmplători, aduși de situație. Așadar, femeia care consideră că succcesul sau eșecul acțiunilor sale, în diferite planuri sociale, se datorează propriei persoane (aptitudini, exercițiu, efort voluntar sau absența acestora) dispune de un control intern, asumându-si responsabilitatea acțiunilor și consecințelor acestora, la nivel personal și social. O astfel de persoană va manifesta tendința de a repeta acest comportament, în situatii similare. Pe de altă parte, o persoană care acordă cauzele succesului sau eșecului său unor aspecte exterioare dispune de un control extern, având o responsabilitate mai scazută a propriilor acțiuni.
Fig. nr. 7. Evaluarea forței maximale izometrice pe flexie
Fișele de evaluare au fost întocmite iar programul kinetoprofilactic implementat.
Ȋn vederea optimizării mijloacelor kinetoprofilaxiei în îmbunătățirea calității vieții femeii gravide, cercetarea se bazează pe identificarea problemelor de ordin fiziologic ce creează discomfort și implicit reducerea calității vieții femeii gravide, stare ce poate fi influențată pozitiv prin intervenția cu ajutorul mijloacelor kinetoprofilactice propuse de noi.
Studiul evoluției parametrilor funcționali modificați caracterizează starea biologică în diferite etape ale sarcinii în urma aplicării mijloacelor kinetoprofilactice, comparativ cu starea fiziologică a gravidelor care aleg să nu participe la un astfel de program.
Se urmărește în continuare postura și aliniamentul corporal și nivelul și intensitatea durerii lombare, efectul mijloacelor aplicate în învățarea nașterii când subiecții din loturile experimental și de control vor fi urmărite pentru a se putea evalua, influența pe care kinesiotapingul și practicarea exercițiului fizic cu controlul respirației și activarea separată a emisferelor cerebrale o va avea asupra întregii sarcini și a actului nașterii în mod natural, precum și asupra scorului Apgar primit la naștere de către nou născut.
Pentru a observa în totalitate efectele pe care le are intervenția prin mijloace kinetoprofilactice asupra condiției gravidei, se va recurge la evaluarea calității vieții gravidelor luate în studiu și a situației celuilalt lot, care nu urmează programul nostru kinetoprofilactic.
Menținerea posturii este o problemă dificilă, controlul defectuos aduce prejudicii în activitatea zilnică. A menține o postură corectă, dreaptă, înseamnă a menține linia gravitației corpului în interiorul bazei de susținere, iar pentru a realiza acest lucru este nevoie ca activarea mușchilor posturali să se facă adecvat, să se aibă în vedere bascularea anterioară cu întreaga modificare a biomecanicii din sarcină.
Gravidele au fost evaluate de două ori: înainte de a fi aplicată banda și după aplicarea acestora. Pentru fiecare evaluare au existat două condiții de testare: prima, fără taping și a doua cu Kinesio Taping. Evaluarea s- a făcut cu ajutorul echipamentului PLATFORMĂ DE ECHILIBRU Tip PEV07 utilizând know-how și soluții tehnologice care se circumscriu conceptului CASINOR (Computer ASsisted INformational ORthotics) și MotriX Technology (marcă înregistrată) de la Centrul de cercetare pentru performanță umană (CCPU) din Oradea, Str. Universității.
Cu ajutorul programului de statistică excell pentru prelucrarea și analiza statistică a datelor culese în urma testărilor am centralizat rezultatele. Rezultatele tehnicii Kinesio Taping aplicate în această cercetare, ne arată cum echilibrul este îmbunătățit imediat după aplicație.
Modul de desfășurare al programului nostru kinetoprofilactic și măsura în care acesta produce modificări în măsurătorile inițiale vor fi dovedite evaluând corect rezultatele.
– Să compar rezultatele obținute ca urmare a implementării programului nostru de mijloace complementare în kinetoprofilaxia gravidei vs mijloace de bază în kinetoprofilaxia femeii însărcinate, implementate de celălalte colege care au studiat același subiect.
– Să vedem în ce măsură am reușit să optimizăm mijloacele kinetoprofilaxiei și să înbunătățim calitatea vieții femeii gravide.
În fig. 8, 9, 10 și 11 avem reprezentarea evaluării de pe softul aparatului BTE PRIMUS RS cu ajutorul căruia am făcut o analiză vastă ca urmare a programului kinetoprofilactic de minim 5 sătămâni. Avem la Anexa 5 și 6 tabelele cu cele doua grupuri de intervenție și de control, care în funcție de partea dominantă a fost evaluate și înregistrată, iar interpretarea datelor ne arată cum datorită intervenției noastre, grupul pe care s- a lucrat a câștigat forță sau cel puțin și- a menținut-o, față de celălalt grup unde gravidelor le- a scăzut forța.
Fig. Nr. 8. Evaluarea forței musculare maximale pe flexie
Fig. Nr. 9. Evaluarea forței musculare maximale pe extensie
Fig. Nr. 10. Evaluarea forței musculare maximale pe adducție
Fig. Nr. 11. Forța musculară maximală izometrică pe abducție
Fig. Nr. 12. Spirometrie gravidă cu valorile FVC, FEV1, FEV1% și PEF
Din momentul aplicațiilor de taping, postura modificată din cauza greutății uterului va fi corectată, postura aliniată. Gravida este mai tonică, mai energică, are un somn odihnitor, dizolvă o parte din stresul acumulat peste zi, își îmbunătățește circulația și ameliorează eventualele dureri dorso- lombare întărind inclusiv mușchii pelvieni.
Masajul elimină discomforturile de durere lombară, iar masajul de drenaj limfatic reduce substanțial edemul membrelor inferioare și nu numai.
Pe lângă aceste beneficii trebuie să îl amintim și pe cel asupra sistemului nervos. Reducând anxietatea se împiedică apariția depresiei, iar în pragul travaliului și nașterii, folosind respirația corectă și conștientizând exercițiile învățate, permitem energiilor să circule liber și astfel să le conștientizăm.
Lordoza este o deviație a coloanei vertebrale în plan sagital cu convexitatea anterioară, prin accentuarea curburilor fiziologice. Gâtul si capul rămân pe verticală sau se înclină înainte, pentru a compensa curbura lordotică cervicala. În regiunea lombară bazinul prezintă o anteversie accentuată tinzând să se culce pe orizontală. Abdomenul proemină, hiperlordoza având repercusiuni asupra apofizelor spinoase.
Lordoza se intâlnește mai des la gravide, produce un dezechilibru spre înainte ce se compensează prin înclinarea trunchiului înapoi cu încurbare lombară.
Exercițiile de respirație pranayama asigură oxigen pentru a trăi și a crește, oricărei ființe. Pornind de la idea că ceea ce face mama, face și copilul, adică, fiecare postură a corpului, starea de spirit, orice gând și mișcare dar în principal, fiecare respirație corectă, va fi simțită de copil.
Exercițiile de respirație sunt esențiale în sarcină, asigurând fluxul de energie vitală de care are nevoie mama și fătul, pregătind și ușurând la momentul potrivit și travaliul.
Exercițiile încrucișate alternative similare cu exercițiile de bază din Calligraphy Flow ajută la echilibrarea energetică a întregului organism, asigurând circularea energiei prin toate meridianele corpului. Creierul are diferite capacități la diferite vârste. La tinerețe poate acumula mai multă informație, cu mici erori, iar la bătrânețe poate stoca mai puțină informație cu erori mai mari. În schimb, se pare că la maturitate creierul este capabil de judecăți mai complexe și de conexiuni mai multe, pe baza experienței acumulate.
Exercițiile încrucișate alternative sunt de fapt o meditație prin mișcare ce cuprinde mai multe forme, destinate atât creșterii forței naturale, creării unei stări superioare de relaxare, focalizare, disciplină, echilibru, armonie și răspuns intuitiv la mediul înconjurător, cât și dobândirii unor abilități de învățare a mișcărilor din procesul nașterii. Toate formele de mișcare trebuie să fie legate, fiecare mișcare născându- se din cea precedentă, dând naștere celei următoare, Viteza de execuție este lentă și ritmul egal, mișcările sunt circulare. Cheia mișcărilor se află în folosirea șoldurilor drept ax, zona sacrală dreaptă aliniată, alături de o respirație profundă, uniform și în armonie cu mișcările efectuate.
Exercițiile de respirație pranayama asigură oxigen pentru a trăi și a crește, oricărei ființe. Pornind de la idea că ceea ce face mama, face și copilul, adică, fiecare postură a corpului, starea de spirit, orice gând și mișcare dar în principal, fiecare respirație corectă, va fi simțită de copil.
Exercițiile de respirație sunt esențiale în sarcină, asigurând fluxul de energie vitală de care are nevoie mama și fătul, pregătind și ușurând la momentul potrivit și travaliul.
Exercițiile încrucișate alternative similare cu exercițiile de bază din Calligraphy Flow ajută la echilibrarea energetică a întregului organism, asigurând circularea energiei prin toate meridianele corpului. Creierul are diferite capacități la diferite vârste. La tinerețe poate acumula mai multă informație, cu mici erori, iar la bătrânețe poate stoca mai puțină informație cu erori mai mari. În schimb, se pare că la maturitate creierul este capabil de judecăți mai complexe și de conexiuni mai multe, pe baza experienței acumulate.
Exercițiile încrucișate alternative sunt de fapt o meditație prin mișcare ce cuprinde mai multe forme, destinate atât creșterii forței naturale, creării unei stări superioare de relaxare, focalizare, disciplină, echilibru, armonie și răspuns intuitiv la mediul înconjurător, cât și dobândirii unor abilități de învățare a mișcărilor din procesul nașterii. Toate formele de mișcare trebuie să fie legate, fiecare mișcare născându- se din cea precedent, dând naștere celei următoare, Viteza de execuție este lentă și ritmul egal, mișcările sunt circulare. Cheia mișcărilor se află în folosirea șoldurilor drept ax, zona sacrală dreaptă aliniată, alături de o respirație profundă, uniform și în armonie cu mișcările efectuate.
Exercițiul fizic exercită influențe asupra organismului și asupra părților neangrenate direct în activitatea musculară, astfel dacă analizăm femeia pe perioada sarcinii, ea posedă o maleabilitate care permite să se modifice încet dar continuu, adaptându-se progresiv la nevoile funcționale. În urma adaptării la efort fizic repetat, articulațiile de asemenea se modelează sub acțiunea acelorași forțe statice și dinamice. Întinderea suprafețelor articulare este condiționată de amplitudinea mișcărilor ce se efectuează în articulația respectivă. Necesitățile de statică și dinamică a corpului determină stabilitatea și mobilitatea articulațiilor.
Persoanele neantrenate consumă oxigen în cantitate dublă față de persoanele antrenate.
Un mușchi bine antrenat are în rezervă o mare cantitate de substanțe energetice pe care să le utilizeze în efort, glicogenul se află în cantitate mai mare și hemoglobina care asigură schimburi mai mari de oxigen între sânge și mușchi, fiind mai abundentă, ceea ce se poate dovedi din analizele de sânge. Eficacitatea exercițiului fizic poate fi verificată și prin coordonarea diverselor grupe de mușchi, chiar și prin precizia și automatizarea acțiunilor nervoase.
Articulațiile devin mai laxe în special la nivelul articulațiilor sacroiliace ale coloanei vertebrale și simfizei pubiene. Menținerea în poziție corectă a uterului gravid și pentru o expulzie cât mai ușoară este necesară prezența musculaturii abdominale puternice cât și a unei musculaturi perineale elastice capabile de distensie. Hormonul numit relaxin destinde musculatura și ligamentele, se produce îmbibarea seroasă a ligamentelor, cartilajelor și articulațiilor bazinului. În ultimele luni de sarcină, marimea și greutatea uterului determină o presiune suplimentară a mușchilor spatelui. Curburile coloanei vertebrale se accentuează. Uneori apar dureri de spate. Dar nu toate durerile de spate se datorează acestei cauze. Ele pot fi provocate și de o infectie renală, in asemenea cazuri trebuie de adresat medicului. Odihna este foarte importantă pentru reducerea durerilor, nu se recomandă să se odihneasca culcata pe spate, mai ales în ultimele luni de sarcină, deoarece în această poziție uterul, prin greutatea sa poate determina presiune importantă asupra unor nervi.
5. Analiza și interpretarea rezultatelor
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru prin conceptele și principiile ce pun accent pe echilibru și pe stimularea în același timp a minții și a corpului. Kinetoprofilaxia gravidei dezvoltă echilibrat și coordonat atât latura motrică cât și pe cea psihică.
Pe viitor, subiectele din loturile experimental și de control, vor fi urmărite pentru a se putea evalua influența intervenției noastre asupra travaliului și nașterii.
Iar pentru a obține o imagine de ansamblu a efectelor pe care le are intervenția noastră asupra condiției gravidei, se va apela la prezentarea nivelului calității vieții, comparative pe cele doua grupuri.
Analiza și interpretarea rezultatelor vor fi realizate cu soft-ul SPSS, deocamdată le avem centralizate cu ajutorul programului Excell.
Avem o analiza calitativă a datelor, adică statistică descriptivă esențială pentru fundamentarea procedurilor interferențiale atât pentru grupul întreg cât și pentru lotul experimental și de control.
Analiza comparative a grupului de intervenție și a grupului de control din punct de vedere psiho emoțional, evaluat cu cele trei chestionare:
• PDA
• Locus of control
• Calitatea vieții
Analiza comparativă:
1. Ponderea stărilor funcționale:
o In grupul de intervenție:
75% prezintă o predominantă a stărilor funcționale
o In grupul de control
50 % prezintă o predominantă a stărilor funcționale
2. Ponderea stărilor disfuncționale:
o In grupul de intervenție:
25% prezintă o predominantă a stărilor disfuncționale
o In grupul de control
50 % prezintă o predominantă a stărilor disfuncționale
3. Pornind de la premisa ca stările de frică sunt cele specifice situației în cauză, iar cele de supărare (deprimare-disfuncțională sau tristețe-funcțională) sunt un indicator al unei evoluții secundare nefavorabile, se constată:
Stările de supărare (deprimare-disfuncțională sau tristete-funcțională):
o În grupul de intervenție:
25% prezintă o predominantă a stărilor de deprimare (disfuncțională)
o In grupul de control :
62.5 % prezintă o predominantă a stărilor de supărare
• deprimare-disfuncțională (50%)
• tristețe-funcțională (12,5%)
Stările de frică:
o În grupul de intervenție:
75 % prezintă o predominantă a stărilor de frică (funcțională)
o În grupul de control
37, 5 % prezintă o predominantă a stărilor de frică (funcționale)
Ponderea stărilor în fiecare grup:
o în grupul de intervenție:
75 % prezintă o predominantă a stărilor de frică (funcțională)
25% prezinta o predominantă a stărilor de deprimare (disfuncțională)
o In grupul de control:
62.5 % prezintă o predominantă a stărilor de supărare
• deprimare-disfuncțională (50%)
• tristețe-funcțională (12,5%)
37, 5 % prezintă o predominantă a stărilor de frică (funcționale)
4. Analiza locusului of control indică:
a. In grupul de intervenție nivelul locusului of control intern este:
i. ridicat: 50 %
ii. mediu: 25 %
iii. scăzut: 25 %
b. In grupul de control nivelul locusului of control intern este:
i. ridicat: 12,5 %
ii. mediu: 62, 5 %
iii. scăzut: 25 %
În studiul nostru am descoperit ca FEV1 si FEV1 % sunt asociate cu o creștere de aprox 0,053 L adică au rămas nemodificate, întrucât PEF și PEF % a crescut semnificativ.
Constatările mai sus menționate sprijină ipoteza că anumite modificări observate în funcția pulmonară induse sub influențe hormonale și mecanice ale sarcinii, cum ar fi scăderea rezistenței pulmonare poate persista fără kinetoprofilaxie. În plus, putem specula că factorii extrapulmonari, cum ar fi modificările permanente în configurația toracică, IMC sau o relaxare crescută a peretelui abdominal în perioada sarcinii poate singur sau în combinație să contribuie la deteriorarea funcției modificat pulmonare în timpul și după sarcină.
PARTEA III
CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII FEMEII GRAVIDE
Metodologia cercetării
Am selectat două loturi de câte 51 gravide; primul lot (lotul 1) a cuprins gravide care au luat parte la evaluarile noastre inclusive la un program kinetoprofilactic personalizat, aplicații de kinesiotaping și masaj regulat ; al doilea lot (lotul 2) a fost format din 51 gravide care, de asemenea, au fost testate de către noi și au luat parte la evaluările noastre, dar care nu au urmat în timpul sarcinii niciun fel de program kinetoprofilactic.
Sala de kinetoterapie în care s-a lucrat cu pacientele lotului 1 a fost dotată cu spaliere, saltele, mingi, oglinzi.
Programul kinetoprofilactic aplicat pentru participantele studiului din lotul 1, este detaliat în continuare. A existat o individualizare atentă a programului kinetic.
Exercițiile fizice au fost executate cu multă grijă și prudență, iar între ele au fost intercalate multe pauze. Pentru executarea mișcărilor de gimnastică au fost preferate pozițiile cu bază largă de sprijin, decubit dorsal, șezând, patrupedie. S-a pus accent pe exercițiile de respirație.
S-a aplicat masaj regional sau local, mai mult preventiv, împotriva tulburărilor circulatorii și contracturilor mușchilor membrelor inferioare o data pe săptămână pe parcursul a trei luni calendaristice.
Mijloacele folosite:
A. Exerciții libere.
B. Exerciții de tip stretching care constau în contracția, relaxarea și întinderea unui mușchi sau a unui grup muscular. Contracția trebuie să dureze 10- 30 secunde; relaxarea 2-3 secunde, iar întinderea 10-30 secunde.
Poziția inițială trebuie să fie comodă și relaxantă, respirația relaxată, majoritatea exercițiilor dezvoltă elasticitatea, tonifiează musculatura, crește mobilitatea articulară, dezvoltă autocontrolul respirației.
Evoluția selecției participantelor la studiu este descrisă în următoarea organigramă (fig. nr. xxxxx):
Fig. xxxxx – Organigrama de selecție a gravidelor
În acest studiu au fost evaluate pentru eligibilitate 132 de gravide, dintre care 115 și-au dat acordul prin consimțământ informat, iar 13 participante au pierdute din urmărire, unele s-au mutat din oraș, altele nu s-au simțit comfortabil purtând benzile kinesiologice, iar 102 gravide au fost prezente la urmărire.
6.1. Premise și ipoteze
Introducerea unui program kinetoprofilactic contribuie la sporirea calității vieții femeii gravide prin înlăturarea discomfortului specific și ușurarea perioadei sarcinii.
Ipoteza 1
Dacă intervenim asupra femeii însărcinate prin program kinetoprofilactic, exerciții Pranayama de respirație, benzi kinesiologice și masaj, putem influența pozitiv calitatea vieții acestora.
Ipoteza 2
Presupunem că prin introducerea programului kinetoprofilactic ce vizează respirația, putem să inducem o relaxare care va contribui la creșterea volumului expirator maxim/ secundă și că anumite modificări observate în funcția pulmonară induse sub influențe hormonale și mecanice ale sarcinii, cum ar fi scăderea rezistenței pulmonare poate persista fără kinetoprofilaxie. În același context, factorii extrapulmonari cum ar fi modificările permanente în configurația toracică, IMC- ul sau o relaxare crescută a peretelui abdominal în perioada sarcinii, poate singur sau în combinație să contribuie la deteriorarea funcției modificat pulmonare în timpul sarcinii.
Ipoteza 3
Participând la programul nostru kinetoprofilactic complementar, folosind kinesiotaping-ul și masajul, postura și aliniamentul corpului vor fi normalizate, iar durerile lombare ameliorate și edemul redus, ca urmare echilibrul și stabilitatea gravidei vor fi îmbunătățite.
Ipoteza 4
Presupunem că gravidele luate în studiu fără o justificare clară și bine argumentată pentru operația cezariană vor alege să nu opteze pentru nașterea vaginală spontană care minimizează utilizarea intervențiilor ce pot fi vătămătoare pentru mame și bebeluși, deoarece avem o statistică alarmantă de 55% procent în continua creștere de la un an la altul pro nașteri prin operații de cezariană.
6.2. Obiectivele și sarcinile cercetării
Evaluarea nivelului de activitate fizică a femeilor însărcinate și examinarea caracteristicilor asociate cu practicarea exercițiului fizic și activitățile de viață de zi cu zi în timpul sarcinii.
Căutarea, găsirea și aplicarea de mijloace kinetoprofilactice, la femei gravide care să fie cuprinse pe viitor în programe naționale precum Școala Mamei, care să aducă după sine: un program adecvat de pregătire fizică pentru menținere, sau chiar îmbunătățirea, nivelul indicilor funcționali.
Stimularea interesului fata de asistența kinetică, în cadrul aplicațiilor profilactice, asigurand kinetoprofilaxia la femei aflate în perioada sarcinii.
Confirmarea eficacității pregătirii prenatale a gravidelor, într-un experiment longitudinal de scurtă durată.
Alcătuirea grupului de studiu din femei gravide care au urmat un programul nostru de kinetoprofilaxie, cât și din gravide care nu au urmat un astfel de program.
Obiectivarea stărilor inițiale și finale, prelucrarea statistică și reprezentarea grafică a datelor, analiza și interpretarea rezultatelor, stabilirea și formularea concluziilor.
Îmbunatatirea circulației sangvine și a stării psihice prin relaxarea indusă de masajul prenal;
Mobilitatea coloanei vertebrale și păstrarea tonusului muscular prin activități fizice;
Menținerea tonusului mușchilor din regiunea pelvină datorită includerii exercițiilor pentru gravide din metoda AVIVA;
Stabilizarea echilibrului si coordonarii datorită aplicarii benzilor Kinesiotap pentru propriocepție pe talpă și prevenirea sau combaterea durerii prin aplicarea în zona lombare.
7. Organizarea și desfășurarea cercetării
Studiul cuprinde un număr total de 102 participante cu vârsta cuprinsă între 18 și 44 de ani, având mediul de proveniență urban.
Participantele incluse în cercetare au fost repartizate în două loturi omogene în funcție de obiectivele prezentate anterior. Astfel în primul lot sunt incluse gravidele cu sarcina cu vârsta gestațională mai mare de 12 săptămâni care participa activ și regulat la programul kinetoprofilactic inclus în studiu, în timp ce în cel de al doilea lot sunt incluse participantele care nu au urmat un program kinetoprofilactic în această perioada specială reprezentată de maternitate.
7.1. Lot gravide participante la programul kinetoprofilactic
Studiul s-a derulat în perioada octombrie 2015- octombrie 2019 la sala de sport NRGym din Oradea, str. Vladeasa nr. 4.
Studiul s-a adresat unui lot de 51 gravide cu vârsta gestațională între 12 și 38 de săptămâni, care au urmat programul nostru kinetoprofilactic pentru a imbunătăți calitatea vieții femeii gravide.
Gravidele (N= 51) au beneficiat de masaj prenatal, aplicații de benzi kinesiotape și un program de exerciții fizice.
În mod special ne-am orientat atenția asupra gravidelor care au prezentat dureri lombare și labilitate emoțională.
Lotul experimental așa cum arătăm mai sus a cuprins un număr de 51 de gravide cu vârsta cuprinsă între 18- 44 ani, dintre care 47 din mediul urban, iar 4 provenite din mediul rural.
Fig. nr. xxxxx – Vârsta în lotul de studio;
Dintre participantele la studiu, 6 gravide (12%) au vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 12 gravide (23%) au varsta cuprinsă între 26-30 ani, 12 participante au între 31-35 de ani, cele mai multe în număr de 14 (27%) au varsta între 36-40 ani, iar participantele cu vârsta cuprinsă între 41-45 ani sunt în număr de 7, reprezentând (14%).
Fig. nr. …., Mediu de provenienta
În funcție de mediul de proveniență, gravidele din studiul nostru sunt în principal din mediul urban în număr de 47, representând … și 4 din mediul rural.
Pregătirea fizică în perioada prenatală au influențat probabil studiul nostrum, gravidele au fost active fizic și înainte de sarcină în număr de 39, iar sedentare doar 12.
7.3. Lot martor
Lotul martor a fost constituit dintr- un număr de 51 de participante care sunt și ele gravide cu aceleași vârste gestaționale între 12 și 38 săptămâni, dar care nu au frecventat programul kinetoprofilactic de exerciții fizice și nici ședințele de masaj prenatal.
Participantele au avut vârsta cuprinsă intre 18 și 44 de ani.
Lotul a fost format din persoane provenite din mediul urban în număr de 40 iar rural 11.
În funcție de starea civilă majoritatea gravidelor sunt căsătorite, un număr de 31, trăiesc în concubinaj 10, sunt divorțate 8, iar necăsătorite 2.
Din perspectiva educațională 5 participante au finalizat studii sub 10 clase, 15 au raportat finalizarea studiilor liceale și 31 dintre gravide au fost licentiate ale instituțiilor de învățământ superior.
Din perspectiva economică, lotul martor a cuprins 4 participante cu un nivel economic scăzut, 11 gravide cu un venit mediu, iar 36 cu un nivel economic ridicat.
Din punct de vedere al etniei avem 23 de participante romance, 18 de etnie maghiară, 7 rromă iar 3 de alte etnii.
Pregătirea fizică în perioada prenatală la lotul martora fost reprezentată de 26 gravide sedentare și 25 active fizic, prenatal.
7.3.Procedură de lucru
Participantele cuprinse în studiu au fost investigate medical fiind considerate clinic sănătoase, iar din punct de vedere ginecologic nu prezentau nici una din ele sarcină cu risc.
Am implementat un program kinetoprofilactic a gravidei care a cuprins pregătirea din punct de vedere theoretic, fizic și psihic.
Complexul de exerciții fizice profilactice au fost special concepute pentru gravide, pentru a-și menține starea fizică și psihică optima în această perioadă special determinate de maternitate.
7.4. Instrumente de lucru
7.4.1. Pregătirea teoretică
Pregătirea teoretică începe de la prima întâlnire și constă într-o anamneză bazată pe o listă de 8 itemi dintre care:
Datele de identitate
Numar de telefon
Ocupația
Vârsta
Vârsta gestațională
Primiparitate/ multiparitate
Adeverință de la medical de familie din care să reiasă că este clinic sănătoasă
Acordul medicului ginecolog pentru a se înscrie în programul kinetoprofilactic
După adunarea informațiilor personale ale gravidelor a urmat evaluarea lor din punct de vedere al volumului maxim de aer expirat cu ajutorul aparatului Vitalograph Alpha, a forței maximale pe flexie, extensie abducție și adducție din articulația coxo femurală cu ajutorul aparatului BTE Primus și evaluarea echilibrului si staticii cu Placa de echilibru PEV 07.
Pentru a evalua starea Psihică vom aplica 3 chestionare la începutul intervenției și mai apoi la sfârșit.
Tot în prima parte vom prezenta și setul de reguli implementate pe parcursul activității kinetoprofilactice:
Ritmul exercițiilor fizice va fi unul lent ;
Exercițiile se vor face în mod individualizat în funcție de vârsta de gestație;
În caz de oboseală se poate întrerupe exercițiul oricând se simte nevoia;
Starea fizică și psihică va dicta numărul de repetări, cu toate că noi am trecut în program timpi și dozare nu vor exista un număr fix unanim valabil de repetări;
Fiecare mișcare se va încerca să se coordoneze cu respirația;
Îmbrăcămintea să fie cât mai comodă și adaptată temperaturii ambientale.
7.4.2. Pregătirea fizică
Pregătirea fizică a constat în implementarea a doua ședințe cu exerciții de două ori pe săptămână până la retestare în cazul nostru până la maxim 38 de săptămâni vârsta gestațională sau când încetează să frecventeze cursurile noastre.
Exemple de exerciții fizice din programul kinetoprofilactic aplicat:
PI: Așezat depărtat cu genunchii flectați tălpile pe sol, brațele întinse în spate cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Ridicarea bazinului în balans cu ducerea lui înainte
T2: Bascularea bazinului înapoi cu așezare pe fese, revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiective: Tonifierea mușchilor brațului, bicepsului femoral și m. fesieri
Obiecte: saltea
PI: Așezat depărtat cu genunchii în flexie tălpile pe sol, brațele pe lângă corp cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Flexia antebrațului cu așezarea mâinilor pe umeri și rotirea brațelor în față de 3 ori.
T2: Rotirea brațelor în spate de 3 ori.
T3: Revenire în P.I.
Dozare: rotație externă de 3 ori, rotație internă de 3 ori, 2 serii.
Obiective: asuplizarea articulației umărului
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia capului pe trunchi
T2: Revenire in P.I.
T3: Extensia capului pe trunchi
T4 Revenire în P. I.
Dozare: o serie de 4 timpi se repeta de 3 ori
Obiective: creșterea mobilității coloanei cervicale
Obiecte: saltea
PI Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor ( turcește), pălmile pe sol.
T1: Extensia capului înspre dreapta pe umăr, urechea cât mai aproape de umăr.
T2: Extensia capului înspre stg. pe umăr, urechea cât mai aproape de umăr.
T3: Revenire în P.I.
Dozare: o serie de 3 timp repetata de 3 ori
Obiective: creșterea mobilității cervicale și elongarea musculaturii ScM. Și scalenilor
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Răsucirea capului înspre dreapta, bărbia la nivelul umărului privirea urmărește în spate.
T2: Revenire în P.I.
T3: Răsucirea capului înspre stânga, bărbia în linie cu umărul, privirea urmărește în spate.
T4: Revenire în P.I.
Dozare: o serie din 4 timpi repetată de 3 ori
Obiective: întinderea SCM, asuplizarea artic. Cervicale
Obiect: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Rotația amplă a capului pe trunchi înspre dreapta de 2 ori.
T2: Rotirea amplă a capului pe trunchi înspre stânga de 2 ori.
T3: Revenire în P.I.
Dozare: 2 rotații înspre dreapta, 2 rotații înspre stânga cu revenire în P.I. de 2 ori
Obiective: creșterea flexibilității coloanei cervicale
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor ( turcește), pălmile pe sol.
T1: Abducția M.S. prin lateral sus.
T2: Rotația internă a brațelor pe trunchi cu formarea de cercuri concentrice înspre față de 3 ori.
T3: Rotația externă a brațelor pe trunchi cu formarea de cercuri concentrice în jurul axei brațelor înapoi de 3 ori.
T4: Revenire în P.I.
Dozare: rotația externă de 3 ori și rotația internă de 3 ori, repetate o singură dată
Obiective: asuplizare articulației umărului, tonifiere deltoid
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor ( turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia M.S. pe trunchi cu flexia și rotația externă antebrațelor, apucăm braț umăr opus
T2: Aducerea umerilor în față cu ajutorul mâinilor depărtarea omoplaților, rotunjirea spatelui.
T3: Coborârea brațelor cu mâinile pe coapse, extensia pieptului cu extinderea claviculei
T4: Revenire în P.I.
Dozare: o serie de 3 timpi se va repeta de 3 ori.
Obiective: relaxarea C.V. toracale și a mușchiului trapez
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia antebrațului pe braț cu împreunarea palmelor în fața pieptului
T2: O palmă impinge pe cealaltă cu contracția pectoralilor, coatele ridicate menținere 3 sec.
T3: Revenire în P.I.
Dozare: seria din 3 timpi menținută 3 secunde și repetată de 5 ori.
Obiective: tonifierea mușchilor pectorali și deltoidului și asiplizarea articulației umărului
Obiecte: saltea
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia brațelor pe trunchi cu ridicarea antebrațelor în flexie, încleștarea degetelor deasupra capului.
T2: Răsucirea trunchiului înspre dreapta
T3: Revenire în P.I.
T4. Răsucirea trunchiului înspre stânga
T5: Revenire în P.I.
Dozare: seria din 5 timpi repetată de 2 ori
Obiective: Menținerea elasticității C.V., tonifierea mușchilor brațului și mușchilor laterali ai spatelui
Obiecte: saltea
PI: Așezat, cu genunchii flectați și tălpile pe sol.
T1. Între genunchi se pune o minge ușoara de volei.
T2: Se sprijină palmele pe saltea la 20 cm de trunchi, se menține coloana vertebrală dreaptă și se inspiră adânc.
T3: Se expiră și se presează mingea între genunchi cu putere.
Dozare: Se repetă de 5 ori.
Obiectiv: Tonifierea musculaturii abductoare a M.I. și asuplizarea artic. C.F.
Obiecte: minge de volei.
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele lateral mâinile pe sol.
T1: Depărtarea genunchilor cu extensie și rotație externă din șold talpă în talpă relaxat. 3 sec.
T3: Depărtăm și apropiem genunchii în acest fel de 3 ori.
T2: Apropierea genunchilor cu contracție izometrică menținută
T4: Revenire în P.I.
Dozare: depărtăm și apropiem genunchii cu menținere 3 secunde/4 timpi, de 2 ori
Obiectiv: asuplizarea articulației șoldului și tonifierea mușchilor abductori ai coapsei
Obiect: saltea
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele întinse pe lângă corp, mâinile pe sol.
T1: Flexia antebrațului pe braț cu așezarea pălmilor pe abdomen se execută contracția mușchilor fesieri cu flexia capului pe trunchi înainte, bărbia în piept.
T2: Relaxarea mușchilor fesieri cu coborârea capului pe sol.
T3: Contracția mușchilor fesieri cu întoarcerea capului înspre dreapta jos
T4: Relaxarea feselor cu revenirea capului în poziție dreaptă privirea înainte.
T5: Contracția mușchilor fesieri cu întoarcerea capului înspre stânga jos.
T6: Revenire în P.I.
Dozare: se execută exercițiul din 6 timpi de 2 ori.
Obiectiv: tonifierea mușchilor fesieri, activarea pătratului lombar, asuplizare cervicală
Obiecte: saltea
PI: Decubit dorsal cu spatele pe saltea flexie din genunchi depărtați cu tălpile la 40 cm de fese pe sol
T1. Flexia coapsei pe bazin cu realizarea prizei ambelor mâini pe coapsă, M.I. rămân depărtate
T2. Revenire în P.I.
T3. Extensia genunchilor alternativ
Dozare: seria din 3 timpi se repetă de 4 ori.
Obiectiv: relaxarea zonei lombare, antrenarea abductorilor coapsei
Obiecte: saltea
PI: Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe sol.
T1. Flexia coapsei pe bazin cu genunchiul drept întins perpendicular spre tavan.
T2. Se apucă cu ambele mâini coapsa piciorului ridicat.
T3. Se întind varfurile degetelor în flexie plantară cu menținere 3 secunde.
T4. Se aduc apoi în flexie plantară și se mențin tot 3 secunde.
Dozare: Se execute 2 repetiții pe fiecare parte de 2 ori cu menținere de 3 sec.
Obiectiv: stretchingul extensorilor M.I. și tonifierea cvadricepsului
Obiecte: saltea
PI: Decubit dorsal cu brațele pe lângă trunchi, genunchii flectați și tălpile pe sol.
T1. Extensia M.I. drept cu G întins, rotirea membrului înspre exterior desenând 4 cercuri, apoi rotirea M.I. înspre interior încă 4 cercuri
T2. Extensia M.I. întins pe sol
T3. Se efectuează același exercițiu și cu celalalt picior.
T4. Revenire cu extensia M.I. călcâiul pe sol
Dozare: 4 repetiții pe fiecare membru de 2 ori cu schimbare de sens.
Obiectiv: tonifierea musculaturii pelviene și a coapsele interne si externe.
Obiecte: saltea
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele pe lângă corp
T1: Flexia gambelor pe coapsă, trăgând în lateral cu priza mâinilor pe genunchi
T2: Coborârea G. în rotație externă cu așezarea lor pe sol alternativ
T3: Flexia gambelor pe coapsă, trăgând în lateral de genunchi spre piept și capul flectat pe trunchi
T4: Revenire în P.I.
Dozare: exercițiul pe 4 timpi se repetă de 4 ori
Obiectiv: întărirea musculaturii pelvine și cervicale
Obiecte: saltea
PI: Decubit dorsal genunchii flectați tălpile pe sol brațele pe lângă corp.
T1: Ridicarea G. drept flectat, pedalare în bicicletă.
T2: Revenire în P.I.
T3. Ridicarea G. stg. Flectat, pedalare în bicicletă
T4. Revenire în P.I.
Dozare: câte 5 pedalări pe fiecare parte, o singură serie.
Obiectiv: tonifiere cvadriceps asuplizare CF.tonifiere mușchi pelvieni.
Obiecte: saltea
PI: Decubit lateral cu brațul întins sub cap, genunchii ușor îndoiți pe sol.
T1: Ridicarea M.I. de deasupra lateral în extensie.
T2: Rotația în ax cu planta piciorului în flexie cu arcuire de 3 ori
T3: Revenire în P.I.
Dozare: se repetă de 3 ori 3 arcuiri
Obiectiv: tonifiere triceps sural, întărire centură pelviană
Obiecte: saltea
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați sprijin pe palme.
T1: Rotirea bazinului în balans înspre stânga formând cercuri în ax din bazin
T2: Revenire în P.I.
T3: Rotirea bazinului în balans spre dreapta formând cercuri în ax din bazin
Dozare: cîte 4 cercuri pe fiecare parte de 2 ori
Obiectiv: creșterea mobilității zonei lombare și detensionare
Obiecte: saltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați
T1: Ridicarea M.I.drept lateral cu extensie și dorsiflexie plantară, vîrful degetelor ating solul
T2: Revenire în P.I
T3: Ridicarea M.I. stâng late în dorsiflexie plantară atingând solul
T4. Revenire în P.I.
Dozare: alternat stânga- dreapta.
Obiectiv: fortificarea articulației șoldului, tonifierea feselor și cvadricepsului
Obiecte: saltea
PI: Din patrupedie cu genunchii apropiați, brațele întinse, palmele pe sol
T1: Rotirea palmelor spre interior cu aplecarea trunchiului cu flexia antebrațului pe braț, rotire din coate înspre exterior
T2: Extensia M.S. cu ridicarea trunchiului și apropierea omoplaților
T3: Revenire în P.I.
Dozare: 2 serii a câte 4 repetări.
Obiectiv: suplețea articulației umărului, tonifiere triceps
Obiecte: saltea
PI: Din patrupedie cu genunchii apropiați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Deplasarea palmelor spre dreapta flectând cotul din aproape în aproape.
T2: Revenire în P.I.
T3: Deplasarea palmelor spre stânga flectând cotul din aproape în aproape.
T4: Revenire în P.I.
Dozare: 5 pași pe palme pe o parte 5 pași pe cealaltă parte de 2 ori.
Obiectiv: umăr, mușchi antebraț și braț.
Obiecte: saltea
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Așezarea feselor pe călcâie cu sprijin pe palme
T2: Revenire în P.I.
Dozare: 4 repetări
Obiectiiv: stretchingul și relaxarea musculaturii lombare, dorsale și cervicale
Obiecte: salltea
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Ridicarea mână dreaptă picior stâng în extensie.
T2: Ridicare mână stângă picior drept până la orizontală în extensie
T3: Revenire în P.I. cu relaxare
Dozare: exercițiul pe 5 timpi repetat de 3 ori cu menținere 3 secunde
Obiectiv: Dezvoltare echilibru, controlul lombar, tonifiere paravertebrali
Obiecte: saltea
PI: Din patrupedie cu sprijin pe palme și genunchi, coapsele sunt în linie cu șoldurile, iar brațele în linie cu umerii.
T1. Se inspiră adânc și arcuiește spatele în sus. Se lasă capul să atârne. Umerii și gâtul trebuie să fie relaxați.
T2. Se expiră și arcuiește rotunjind spatele cu flexia capului, bărbia în piept
Dozare: Se repetă de 6 ori.
Obiectiv: Asuplizare C.V., relaxare zona lombară și cervicală, control postural
Obiecte: saltea
PI: Stând pe un M.I. flectat din genunchi și cu celălalt sprijinit cu talpa pe sol, șold, grenunchi gleznă la 90 de grade, sprijin pe G și antepicior ( poziția cavalerului)
T1: Bascularea trunchiului prin pas fandat înainte cu piciorul drept talpa pe sol cu sprijinul mâinii drepte pe genunchi
T2: Revenire în P.I.
T3: Bascularea trunchiului prin pas fandat înainte cu piciorul stâng talpa pe sol cu sprijinul mâinii stângi pe genunchiul stâng
T4. Revenire în P.I.
Dozare: alternativ câte 2 exerciții pe ambele părți de 2 ori
Obiectiv: stretchingul iliopsoasului și al cvadricepsului
Obiecte: saltea
P.I. Patrupedie
T1. Abducția M.S. drept pe trunchi cu rotația externă a umărului, palma în pronație
T2. Revenire în P.I.
T3. . Abducția M.S. stâng pe trunchi cu rotația externă a umărului, palma în pronație
T4. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări/ 3 pe dreapta, 3 rep. pe stânga
Obiectiv: Tonifierea m. rhomboid creșterea amplitudinii centurii scapulo humerale
Obiecte: –
P.I. Patrupedie
T1. Circumducția M.S. drept din umâr cu direcția de flexie până la 90 de grade, abducție și rotație externă a M.S. extins din cot, concomitant cu rotația posterioară a trunchiului ipsilateral
T2. Revenire în P.I.
T3. Circumducția M.S. stâng din umâr cu direcția de flexie până la 90 de grade, abducție și rotație externă a M.S. extins din cot, concomitant cu rotația posterioară a trunchiului ipsilateral
T4. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări, 3 pe dreapta, 3 pe stînga
Obiectiv: Creșterea aplitudinii articulației SH. Și relaxarea întregii zone dorsale
Interpretarea rezultatelor
Tabele, grafice.
Discutarea calitativă și cantitativă a rezultatelor.
Ce inseamnă că a crescut…?? De ex mobilitatea
Posibilitatea de mișcare, desfășurarea activităților normale
Xxxxxxxxxx Discuții
Calitatea vieții femeii în situația biologică special determinată de maternitate
Calitatea vieții reprezintă un „nivel de bine simțit de un individ sau grup de persoane”. Aceasta nu este palpabilă și de aceea nu poate fi măsurată direct. Calitatea vieții din punctul de vedere al „Centrului de Promovare a Sănătății din Toronto” (citat de M. Păunescu, 2010) este determinată de doi factori: importanță și satisfacție. În acest caz, calitatea vieții constă în importanța relativă acordată unor dimensiuni particulare (existența, apartenența și devenirea /autoperfecționarea) și mărimea satisfacției persoanei în ceea ce privește fiecare dimensiune. În acest fel calitatea vieții se adaptează tuturor oamenilor, la orice moment, din perspectivele lor individuale.
Conform revistei Calitatea vieții, orice cercetare publicată destinată analizei și evaluării calității vieții prin intervenție socială făcând propuneri și recomandări în acest sens, are în vedere identificarea în cazul nostru a perioadei de sarcină din viața unei femei, ca sferă ce necesită intervenție socială.
Propunerile noastre în acest sens cuprind kinetoprofilaxia compusă dintr- un program de exerciții fizice special îmbinat cu, o gimnastică Pranayama respiratorie ce ajută gravida să își conștientizeze corpul și nu în ultimul rând tapingul kinesiologic și masajul, care prin efectele aplicațiilor scad sau chiar elimină durerile lombare și îmbunătățesc echilibrul și starea de spirit.
Prin conceptul de „calitate a societății” dimensiune a calității vieții, se desemnează specificul mediului social dintr-o anumită comunitate umană, acesta constituindu-se într-o dimensiune importantă a calității vieții ca întreg. Prin prisma indicatorilor de calitate a societății, România ocupă poziții în partea a doua a clasamentului, cu valori mai puțin favorabile decât media din UE.
Atât valorile efective cât și deficitele absolute (distanțele valorilor țării față de maximele posibile ale scalei), precum și cele relative (distanța față de țara cu valoarea favorabilă maximă și față de media UE) reprezintă repere de judecare a punctelor critice și de orientare a politicilor publice, în vederea îmbunătățirii calității societății românești.
Rezultatele studiului European concordă cu cele de „Diagnoză a calității vieții” realizate la ICCV începând cu anul 1990 pe eșantioane naționale reprezentative.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit sănătatea ca fiind nu numai absența bolilor și infirmității, ci și prezența unei stări de bine fizice, mintale și sociale. Desigur că după o astfel de definiție următorul pas ar fi fost perceperea legăturii între modul (stilul) de viață și această stare de bine. Treptat studiile de evaluare și cercetare au dovedit fără dubiu ca sănătatea este în corelare directă cu calitatea vieții.
Calitatea vieții se referă la variate domenii ale sănătății, domeniul fizic, psihologic și social, domenii distincte influențate de experiența, credințele, perspectivele, așteptările și percepțiile indivizilor.
După Organizația Mondială a Sănătății, din punct de vedere medical, dimensiunile calității vieții sunt numeroase și ele influențează echilibrul psiho emotional al femeii gravide. Așadar:
Bunăstarea emoțională sau psihică ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulțumirea de sine, sentimentul identității personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine, bogăția vieții spirituale și sentimentul de siguranță.
Relațiile interpersonale ilustrate prin indicatori precum a te bucura de intimitate, afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social
Bunăstarea materială ilustrată prin indicatori precum proprietatea, siguranța locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie, bunuri (mobile/ imobile), locuință, status social;
Afirmarea personală care înseamnă; competență profesională, promovare profesională, abilități, deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, nivel de educație adecvat profesiei, activități intelectuale captivante;
Modificările morfo- funcționale ale organismului matrern în timpul sarcinii și evoluția stărilor de discomfort pe trimestre de sarcină influențează gravida, dezechilibrând următoarele dimensiuni ale calității vieții:
bunăstarea fizică concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentație adecvată, forma fizică optimă, concretizată în “cei patru S”, Strenght- forță fizică, Stamina- vigoare sau rezistență fizică, Suppleness- suplețe fizică și Skills- îndemânare sau abilitate fizică.
3.1. Problematica femeii însărcinate
Problematica abordată în prezenta cercetare este pe cât de frecventă atât de neglijată în educația femeii însărcinate. Interesul meu pentru această temă provine din experiența de aproape 17 ani ca și terapeut. În munca mea, m- am confruntat adesea cu gândirea pesimistă a clientelor mele. Pe de altă parte am constatat reținerile sau chiar refuzul acestora de a apela la ajutorul unui psiholog în vederea pozitivizării gândirii. Am întâlnit însă și paciente care înțeleg ce li se întâmplă și caută motivul și cauza insucceselor în interior fără a intra într- o zonă de discomfort ori să își piardă bucuria de a merge mai departe în orice situație, fără a fi afectată în mod evident de vreo situație sau întâmplare nu tocmai pozitivă. Trebuie să recunoaștem că modificările psihice și fizice ale organismului matern ar trebui privite ca un fenomen natural nici pe departe neglijate, ci subliniate și potrivit abordate încă la începutul sarcinii prin maximă informare.
Conservarea sănătății fizice și psihice a femeilor însărcinate ar trebui să reprezinte obiectivul principal în această perioadă specială de maternitate prin pregătire și informare. S- au publicat numeroase cercetări care demonstrează clar că în educația viitoarelor mame e necesar să se introduce informații din toate domeniile sănătății pentru a evita să atingă momentul nașterii nepregătite. Capacitatea de a face față multitudinii de schimbări în propriul corp este factorul esențial pentru succesul unei sarcini normale, de calitate și dezvoltării optime a fătului.
Sarcina cu toate că este un episod în cele mai multe cazuri plăcut, are dezavantaje prin discomfortul fizic și psihic pe care îl cauzează dând stări emoționale intensificate de nivelul hormonal crescut. Astfel, modificările bruște de stări emoționale, somnolența, poftele eronate și problemele de transit intestinal nu sunt singurele modificări ce produc neplăceri în perioada de sarcină. Kilogramele se acumulează într-un mod neregulat pe parcursul sarcinii, și de multe ori ritmul de creștere în greutate este mai important decât câștigul ponderal total. În primul trimestru se pot câștiga 5-10% din numărul total de kilograme (maxim 1,5 kg), dar este și mai bine ca viitoarea mamă să-și păstreze constantă greutatea inițială. Ulterior se pot acumula în medie 460 g/săptămână, un pic mai mult pentru femeile slabe și un pic mai puțin pentru femeile robuste. O femeie de talie medie ar trebui să câștige pe timpul sarcinii între 8 și 15 kg, una slabă până la 20 kilograme, în timp ce pentru supraponderale 7-10 kg sunt considerate suficiente.
O creștere exagerată în kilograme este un semn periculos care poate arăta debutul preeclampsiei, afecțiune manifestată prin edeme și hipertensiune arterială în ultimele luni de sarcină. Surplusul de kilograme din finalul sarcinii este reprezentat aproape în exclusivitate de țesutul „ne-gras“: placentă, creșterea uterului, creșterea volumului sanguin, dezvoltarea sânilor (a glandelor care produc lapte) și dezvoltarea fătului în sine.
Aceasta creștere a greutății aduce cu sine o modificare a centrului de greutate, respectiv a echilibrului corpului ceea ce poate duce la lordozarea coloanei vertebrale cu dureri în această zonă.
Creșterea subită a sânilor și hipersensibilitatea lor reprezintă unul dintre primele indicii ale sarcinii. Explicația constă în creșterea nivelului de estrogen și progesteron din organism. Acest lucru se intamplă în primele trei luni de graviditate. De asemenea, se poate întâmpla ca și volumul cutiei toracice să se mărească, deoarece crește nevoia de oxigen. Debitul expirator este modificat parametru care reflectă fidel gradul de oxigenare a fătului. Creșterea PEF- ului anunță beneficiul exercițiilor respiratorii și de relaxare, știind că necesarul de oxigen crește cu 20 %, crescând acumularea dioxidului de carbon. Femeia gravidă hiperventilează, este posibil să acuze amorțeli, transpirații și stări de anxietate, având parte de scădere a volumului expirator de rezervă și o scădere a volumului residual.
Modificări la nivelul psihic se constată în comportamentul și reacțiile gravidei care încep să devină observabile. În afară de emoția și fericirea din această perioada, explicația constă și în schimbările de ordin hormonal care au loc. Toate aceste probleme vor dispărea insă după naștere, fiind prezente doar temporar, totul revenind la normal dupa naștere și încheierea perioadei de alăptare.
Pe durata celor nouă luni de sarcină, organismul secretă un hormon numit relaxin. Acesta relaxează pelvisul (adica, toate articulațiile), conferindu-i mai multă mobilitate, pentru a ajuta copilul să se nască. Dar hormonul acesta poate avea și unele efecte adverse, de scurtă durată: articulațiile devin mai fragile stabilitatea deci fiind deteriorate, predispoziția la accidente crește.
Starea de spirit are o influență decisivă asupra bunului mers al nașterii. Deprimarea, eventualele probleme personale care se suprapun peste stresul nașterii vor intensifica senzațiile neplăcute. Simțul umorului pe lângă faptul că calmează, liniștește gravida, mai creează o buna dispoziție și o face să uite de frica care la un moment dat o domina, având efect benefic și asupra fătului: care se dezvoltă bine și se va naște cu un psihic sănătos și echilibrat.
Trimestrul 1 de sarcină este caracterizat prin agitație, schimbări de dispoziție, iritabilitate marcată. În al 2-lea trimestru revine echilibrul în activitatea sistemului nervos, iar în al 3-lea trimestru, distonia vegetativă va deveni dominantă din nou.
Perioada gravidității aduce cu sine o intensificare a schimburilor respiratorii datorită dezvoltării fătului în uter și necesitățile organismului matern de a face față acestei acțiuni. Circulația aeriană și cea vasculară devin mai active, cu o creștere relativă a numărului de respirații pe minut înspre al treilea trimestru de sarcină.
Respirația – realizează schimburile gazoase dintre organism și mediul înconjurător prin respirația externă (pulmonară) și schimburile gazoase la nivelul alveolelor pulmonare. Respirația internă sau tisulară prin care țesuturile absorb din sânge cantitatea de O2 necesară și cedează surplusul de CO2; cantitatea de O2 absorbită, respectiv de CO2 cedată, pe unitate de timp depind de fluxul sanguin prin țesutul respectiv și de diferența de presiune parțială din sânge și țesuturi. Reglarea respirației se realizează pe cale nervoasă, reflexă și umorală.
Eliminarea de dioxid de carbon este mărită. Creșterea tensiunii arteriale, in vasele pulmonare, are loc în cadrul unui proces de adaptare al aparatului respirator la sarcină. Se admite o creștere a frecvenței respiratorii ce se datorează deplasării organelor și uterului gravid. Spre finalul sarcinii, respirația, devine mai accelerată și mai superficială. În cursul sarcinii, mai ales în ultimul trimestru, apar modificări respiratorii semnificative, iar fără să se intervină printr-un autocontrol, respirația de tip abdominal se transformă în respirație de tip toracic. Aceasta se datorează împingerii înspre cutia toracică a diafragmului de către uterul în creștere.
Volumul respirator curent crește progresiv din luna a treia de sarcină. La termen, creșterea este de aproximativ 40%. Scade concomitent volumul respirator de rezervă și aerul rezidual. În consecință , aerul curent oxigenat se va dilua într-un volum mai mic de aer alveolar adică cu conținut redus de oxigen.
Debitul ventilator de repaus crește și el în sarcină cu 40%. Frecvența practic nu se modifică dar debitul ventilator crește datorită creșterii volumului respirator curent.
Adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc.
La o femeie, devenită gravidă cu o condiție fizică scăzută, orice efort ce depășește consumul de un litru pe minut se finalizează cu o datorie de oxigen, pe când cea cu condiție fizică ridicată dispune de o rezervă de oxigen de aproape 4 litri, la adăpostul acestei rezerve, posibilitatea de a rămâne cu o datorie de oxigen în timpul efortului este cu mult mai scăzută. Acest fapt permite să se efectueze un lucru muscular de durată, respirația putându-se menține stabilă timp îndelungat.
Articulațiile devin mai laxe în zona sacro iliacă, iar totodată cu creșterea în greutate și volum a uterului se va schimba centrul de greutate, ducând la o lordoză de compensație care poate să se asocieze cu o deficiență cifotică toracală compensatorie.
Aceste schimbări au rolul de a asigura centrul de greutate a gravidelor la nivelul plantelor. În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și va permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvian devin mai extensibile, influențate fiind de creșterea uterului.
Psihicul femeii gravide este influențat de sarcină și apar comportamente specifice maternității. Dispoziția caracteristică gravidelor este iritabilitatea și schimbarea dispoziției de la o stare emoțională la alta, somnolența și deseori poftele aberante ori capriciile. În aceasta perioadă femeia prezintă o iritabilitate psiho-emoțională accentuată, o sensibilitate excesivă a mirosului, o nestăpânire a somnolenței, acestea fiind ușoare și trecătoare.
Xxxxx Elemente de originalitate și valorificarea rezultatelor cercetării
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru prin evaluarea complexă a poarametrilor, care sperăm că va avea un impact articular mai mare decât cercetările întâlnite în lucrările publicate până acum. Prin ritmul scăzut și moderat, exercițiile nu pun în pericol gravida. Intensitatea programului va fi moderată, relaxarea și respirația provin din controlul minții și al corpului, prin antrenament ideo-motor, nefiind doar o solicitare strict motrică.
Adaptarea chestionarelor la gravide, conceperea programului de prevenire a deficienței coloanei lombare și de scădere a durerii cu ajutorul aplicațiilor de kinesiotaping, adaptarea și modificarea programului kinetoprofilactic cu exerciții de respirație nincluse pe parcursul programului și integrarea instrumentelor tehnice performante, de evaluare a funcției pulmonare, a echilibrului și a tonusului gravidei le considerăm contribuții personale în realizarea studiilor.
Exercițiile respiratorii și de relaxare sunt un mijloc accesibil, un sistem ușor abordabil ce aduce cu sine o serie de concepte și principii ce pun accent pe echilibru emoțional și relaxare, stări atât de indispensabile în ziua de azi deoarece stimulează în același timpși mintea și corpul. Programul de exerciții fizice stimulează calitățile motrice îmbunătățește echilibrul, stabilitatea, coordonarea, mobilitatea articulară, păstrează sau chiar crește în toată perioada sarcinii tonusul muscular.
Intensitatea și volumul permit îndeplinirea fără suprasolicitare iar abordată dintr-o perspectivă energetică, holistică, programul se va percepe și direcționa într-o direcție aparte.
Calitatea vieții subiectelor însărcinate vrem să-l îmbunătățim, iar ajutorul dat de mamă la naștere să-l eficientizăm.
Dorim să menționăm aici și publicațiile noastre de până acum:
Congresul ICPESK ediția 5, 2015 : Vasile MARCU, Iuliana .V. TULVAN, Emil BONDAR, Andrada BULZ, Monica COJOCARU, Francesco COLLARCO, Cristina. E. POPESCU- The effects of early physical therapy in women with breast implants.
Congresul ICPESK ediția 6, 2016: Andrada BULZ , Emil BONDAR, Iuliana .V. TULVAN, Cristina. E. POPESCU, Anca SABĂU- Effects of neuromuscular control training in learning body techniques elements in rhythmic gymnastics.
Culegerea de cercetare (2017): ,,Exercițiul fizic – miracol necesar în viața omului de azi (Studii și cercetări)” Emil Bondar, Andrada Bulz, Cristina Elena Popescu, Iuliana Victoria Szteklacs Tulvan.
3.2.1. Concluzii și perspective
Lucrarea de față reflect interesul meu pentru această temă. Complexitatea acestei stări special determinate de maternitate, problemele legate de lipsa de consecventă a gravidelor și prea puțina implicare a medicilor ginecologi în recomandarea exercițiului fizic pe perioada sarcinii, descrie un stadiu în continuare incipient al cercetării în domeniul implementării kinetoprofilaxiei în perioada prenatală.
Studiile prezentate în cadrul acestei lucrări, reprezintă pași mici însă necesari pentru a continua drumul unor studii viitoare.
În zilele noastre, în România femeile însărcinate sunt luate în evidență la medicii de familie și la câte un medic ginecolog și le este prezentată la Școala mamei într-un curs câteva ore:
– “Alimentația sănătoasă în sarcină”
– “Servicii de prevenție și sănătate”
– „Nașterea și lăuzia”
– “Alăptarea pas cu pas”
Pe parcursul acestor cursuri gratuite, cei în cauză își propun să informeze viitorii parinți, mame și tați, despre calitatea de a deveni părinți, precum si despre transformările survenite în timpul gravidității, travaliului și nașterii, pentru ca acestea să reprezinte o experiență fericită în viața cuplului de părinți, în general informațiile importante legate atât de nou-născutul mult așteptat, cât și despre ingrijirea lui, dar din păcate foarte puțin sau deloc gravidele sunt sfătuite să ia parte la un program kinetoprofilactic, ori să efectueze exerciții fizice regulat pe perioada sarcinii.
În urma studiului efectuat de noi în scopul documentării teoretice referitoare la acest subiect, există o diferență mare între interesul acordat acestui subiect de către autorii străini și cei autohtoni. Se remarcă o abordare mai mult teoretică decât practică în ceea ce privește aplicarea exercițiului fizic în sarcină și atribuția lui în creșterea calității vieții femeii aflată în această stare biologică aparte determinate de maternitate.
Considerăm obligatorie și necesară realizarea mai multor studii și cercetări pe eșantioane reprezentative de subiecți români, precum și evaluări punctuale din punct de vedere practic nu numai teoretic, subliniind impactul pe care l- ar avea în România implementarea acestor programe de kinetoprofilaxie și pregătire pentru actul nașterii.
Rezultatele studiilor de până acum comfirmă ipotezele cercetării.
Prin intermediul demersului experimental am stabilit eficiența tehnicilor complementare folosite pentru ameliorarea efectelor negative ale sarcinii și îmbunătățirea calității vieții.
Se observă optimizări semnificative ale posturii coloanei vertebrale, a echilibrului, stabilității, observabil și o corectare a mersului prin evitarea menținerii unui stereotip greșit (mers de rață). Diminuarea sau eliminarea mersului legănat reprezintă o consecință a tonifierii musculare a abductorilor care limitează înclinările laterale ale bazinului și a musculaturii extensoare a șoldului. Funcțional, timpul și gradul de sprijin la nivelul ambelor membre inferioare atât în poziție ortostatică dar și în mers au fost egalizate mulțumită aplicării benzii kinesiologice pentru propriocepție, pe talpă.
Reducerea bazei de sprijin s-a realizat prin îmbunătățirea forței musculare și stabilității. Lungimea pasului s-a mărit prin recuperarea mobilității articulare de la nivelul șoldului, prin îmbunătățirea forței musculare de la nivelul coapsei și bazinului, în special prin tonifierea forței flexorilor coapsei și implicit a extensorilor genunchiului.
Rezultatele pozitive reprezintă o consecință a îmbunătățirii, mobilității articulare, a creșterii tonusului muscular, a educării sprijinului plantar și desigur a antrenamentului fizic care crește gradul de adaptare la efort.
Kinesiotapingul sau Tapingul kinesiologic își manifestă eficiența prin activarea sistemelor neurologic, respectiv circulator controlează circulația fluxului venos și limfatic și temperatura corporală. În consecință, tratăm cu benzi durerile lombare activând mușchii prin asistență din exterior.
Masajul corporal general cu rol terapeutic și de drenaj limfatic previne și scade apariția edemelor membrelor inferioare. Masajul în sarcina are efecte relaxante asupra stării de bine fizice, asupra sistemului nervos și asupra bebelușului din burtă. Întregul organism al gravidei se bucura de masaj.
Exercițiile fizice special adaptate prin specificul lor de activitate motrică sunt mult mai sigure din punct de vedere al posibilelor accidentări, comparativ cu mijloacele convenționale ale educației fizice și sportului.
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru.
Programul kinetoprofilactic a avut un impact articular cel puțin la fel de crescut ca și kinetoprofilaxia gravidelor întâlnite în lucrările publicate până acum. Subliniem faptul că prin ritmul scăzut și moderat, exercițiile nu pun în pericol gravida. Intensitatea programului va fi moderată, relaxarea și respirația provin din controlul minții și al corpului, prin antrenament ideo-motor, nefiind o solicitare strict motrică.
Exercițiile respiratorii și de relaxare sunt un mijloc accesibil, un sistem ușor abordabil ce aduce cu sine o serie de concepte și principii ce pun accent pe echilibru și pe stimularea în același timp a minții și a corpului. Intervenția noastră dezvoltă echilibrat și coordonat atât latura motrică cât și psihică a gravidelor. Programul nostru de exerciții fizice stimulează calitățile motrice, echilibrul, coordonarea, forța, mobilitatea articulară, menține și chiar crește tonusul și echilibrul emoțional și îmbunătățește funcțiile pulmonare.
Intensitatea și volumul permit îndeplinirea fără suprasolicitare iar abordată dintr-o perspectivă energetică, holistică, programul se va percepe și direcționa într-un sens aparte.
Calitatea vieții participantelor s- a îmbunătățit, iar ajutorul dat de mamă la naștere sperăm să-l eficientizăm.
Ca propuneri și direcții viitoare ale cercetării vom căuta ca tehnicile utilizate în cercetare să învețe pe viitor terapeuții, să optimizeze mijloacele kinetoprofilaxiei luând în considerare aspectele rezultate din desfășurarea cercetării noastre. Respirația pranayama sau respirația inimii și exercițiile alternative încrucișate, bazate pe conceptul dominanței cerebrale s- a dovedit eficiente, pe baza evaluărilor noastre s- ar putea pune la punct o serie de campanii de informare și mediatizare sub diverse forme, acest demers atrăgând după sine o serie de efecte benefice.
Intervenția kinetoprofilactică este menită să încurajeze femeia gravidă să utilizeze mijloace care îmbunătățesc calitatea vieții în această perioadă special, iar campaniile de promovare și studiul individual de informare al gravidelor poate fi o soluție în acest sens.
Efectuarea studiului nostru a fost efectuat pe loturi mici în condițiile în care variațiile individuale sunt mari, pe viitor ar fi necesar o predominanță a studiilor pe loturi longitudinale și nu transversale.
Concluzii și perspective ale cercetării
Medicii care interacționează cu femeile însărcinate trebuie să le prezinte importanța realizării exercițiilor și, de asemenea, să le recomande activitățile fizice. O altă măsură importantă pe care profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să o promoveze este încurajarea mamelor care plănuiesc să aibă copii să adopte un stil de viață activ înainte de a rămâne însărcinate. Studiile recente au arătat că, în majoritatea cazurilor, activitățile fizice sunt sigure pentru femeile gravide dar, de asemenea, intensitatea exercițiilor ar trebui să fie mică sau moderată în cazul femeilor sedentare și moderată spre ridicată în situația femeilor active.
? Studiile despre optimizarea mijloacelor kinetoprofilaxiei în îmbunătățirea calității vieții femeii gravide nu sunt numeroase, prin urmare și acest studiu poate fi privit ca o contribuție importantă în înțelegerea și dezvoltarea acestui domeniu. Implementarea exercițiului fizic a stârnit în ultimii ani numeroase dezbateri privind contraindicațiile. Realizarea studiului nostru ar putea să ofere încă un stimul vis- a- vis de începerea unui program kinetoprofilactic deja din a 12- a săptămână de la data concepției.
? femeile sunt tot mai angrenate în activități politice, administrative și sociale, având la dispoziție tot mai multe metode anticoncepționale, ele caută să facă o carieră, casă, abia apoi, familie și copii. Și din această cauză, demografia a scăzut, motiv pentru care considerăm necesară această cercetare în a convinge și a da un imbold femeilor să dorească să conceapă copii, să își păstreze viața activă și să înțeleagă că perioada sarcinii poate fi plăcută și de calitate dacă este informată suficient și însoțită de un program kinetoprofilactic potrivit.
Concluzii și perspective ale cercetării
Medicii care interacționează cu femeile însărcinate trebuie să le prezinte importanța realizării exercițiilor și, de asemenea, să le recomande activitățile fizice. O altă măsură importantă pe care profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să o promoveze este încurajarea mamelor care plănuiesc să aibă copii să adopte un stil de viață activ înainte de a rămâne însărcinate. Studiile recente au arătat că, în majoritatea cazurilor, activitățile fizice sunt sigure pentru femeile gravide dar, de asemenea, intensitatea exercițiilor ar trebui să fie mică sau moderată în cazul femeilor sedentare și moderată spre ridicată în situația femeilor active.
Ex. Cercetare este riguroasă sub aspectul metodei selectate și a pașilor dar are o insuficientă acoperire geografică…….?!
????????????????????
Originalitatea tezei
Conceptul care definește calitatea vieții cunoaște o largă rezonanță în conștiința oamenilor, mobilizând preocupările cercetătorilor, teoreticienilor și savanților.
În zilele noastre calitatea vieții reprezintă o reluare, dar dintr-o altă perspectivă a conceptului de fericire abordat de antici. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieți, calitatea vieții se referă atât la condițiile obiective în care viața umană se constituie, cât și la modul subiectiv în care fiecare își evaluează propria sa viață, starea de satisfacție, sănătate, fericire, împlinire.
Problema calității vieții trezește în prezent vii ecouri în conștiința, stările de spirit și atitudinea maselor largi populare de pretutindeni. Popoarele de azi sunt mai exigente ca oricând cu propria lor viață, manifestând și o sporită precauție și îngrijorare față de tot ceea ce o amenință.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social.
LISTA DE PUBLICAȚII
Congresul ICPESK ediția 5, 2015: Vasile MARCU, Iuliana .V. TULVAN, Emil BONDAR, Andrada BULZ, Monica COJOCARU, Francesco COLLARCO, Cristina. E. POPESCU – Efectele kinetoterapiei precoce la femeile cu implanturi mamare. (The effects of early physical therapy in women with breast implants);
Congresul ICPESK ediția 6, 2016: Andrada BULZ , Emil BONDAR, Iuliana .V. TULVAN, Cristina. E. POPESCU,Anca SABĂU- Efectele antrenamentului de control neuromuscular în învățarea elementelor tehnicilor corporale în gimnastica ritmică. (Effects of neuromuscular control training in learning body techniques elements in rhythmic gymnastics);
Congresul ICPESK ediția 7, 2017: Cristina E. POPESCU , Emil BONDAR, Iuliana V. TULVAN, Andrada BULZ- Conceptele actuale în evaluarea și tratamentul tulburărilor de mers la copiii cu hemiplegie. (Current concepts in assessment and treatment of gait disorders in children with hemiplegia);
OȘVAR Florentina, POPESCU Elena, TULVAN Iuliana (2017) Infecția cu Parvovirus B19 în sarcină. Studiu de caz, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Vol. XV/ B, p. 347 (Infection with Parvovirus B19 in pregnancy. Case presentation);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Studii personale privind motivația și participarea elevilor de gimnaziu la orele de educație fizică și sport în gimnaziu, Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Personal studies regarding motivation and attendance in secondary school pupils at physical education and sports classes);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Studiu privind relația dintre nivelul încrederii în sine și progresul realizat la probele de control al elevilor din ciclul gimnazial – Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Sudy of the relationship between self confidence levels and sports performance of secondary school pupils);
OȘVAR Florina, POPESCU Elena, TULVAN Iuliana, (2017) Ecografia în primul trimestru de sarcină, experiență personală și revizuirea literaturii Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Editura Universității din Oradea 2018 Vol. XVII/ B, Anul 17, p. 339; (Ultrasound in the first trimester of pregnancy. Personal experience and review of the literature)
Emil BONDAR, Andrada BULZ, Cristina Elena POPESCU, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Culegerea de cercetare (2017): Exercițiul fizic – miracol necesar în viața omului de azi (Studii și cercetări), Editura AdiCenter, Iași.
Bibliografie
Aburel, E. (1959)- Tratat de ginecologie, Ed. Medicală, București
Hatch, M. C., Shu, X. O., McLean, D. E., Levin, B., Begg, M., Reuss, L., & Susser, M. (1993). Maternal exercise during pregnancy, physical fitness, and fetal growth. American journal of epidemiology, 137(10), 1105-1114.
Ádám, Zs., Tápainé, B.M., (2003)- FelkéSZÜLÉS! Vigyázz! Mozgás! Budapest, Springer Kiadó
Albu A. și Albu, C.(1999)- Psihomotricitatea. Iași, Editura Spiru Haret, București
Alexandrescu, D, Luca, V, Gheorghiu, D, Dumitrescu, A, (1965)- Probleme de practică și tehnică obstetricală, Ed. Medicală, București)
Altherr, J, E, Și colaboratorii, (2010)- Secretele medicinei alternative, Edit. Readerʾs Digest
Anderson, Bob, (2007)- Streching oriunde și oricând, Ed. Niculescu, București
Antoine, Corrine, (2008)- Ghid psihologic pentru sarcină și maternitate, Ed. Trei
Antony, Carolyne, (2012)- The Pilates way to birth, X Libris Corporation
Antony, Lenita, (2002)- Pre and Post Natal Fitness, Healthy Learning & Books & Videos
Leonte, N., & Popescu, O. (2014). The Importance of Somatosensory–Functional Development in Preventing Posture Deficiencies among Students in Higher Technical Education. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 117, 81-85.
Apostol, Pavel, (1975)- Calitatea vieții și explorarea mediului, Ed. politică, București
Artal, R., O’Toole, M., (2003)- Guidelines of the American College of Obstetricians and Gynecologists for exercise during pregnancy and the postpartum period, British Journal of Sports Medicine.
Altherr, J, E, Și colaboratorii (2010)- Secretele medicinei alternative, Edit. Readerʾs Digest
Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, E.E., (1999)- Pszichológia. Budapest, Osiris Kiadó, 408.
Baciu, C, Radovici, I, Cristea, D, Constantinescu, C și Jurian, Z (1981)- Kinetoterapia , editura Sport Turism București ,
Balaskas, Janet, (2013)- Active birth, Royal New Zeeland Foundation of Blind
Bota, Aura, (2007)- Kinesiologie, Ed. Didactică și pedagogică, R.A., București
Balint, N., T, (2010)- Kinetoprofilaxie curs studii de licență, Editura Alma Mater, Bacău
Berek, J, Adashi, S, Eli, Y, Hillard, P, (1999)- Novak ginecologie, Ed. Medicală Callisto,
Brendon Bays, (2011)- Călătoria, Adevăr Divin
Băban, Adriana,(1998)- Stres și personalitate, Ed. Presa Universitară Clujeană
Balint, N, T, (2010)- Kinetoprofilaxie curs studii de licență, Editura Alma Mater, Bacău
Beck P., Grosby H., Husum B., Rafaelsen L. (1984) – Generalized anxiety or depression measured by Hamilton Anxiety Scale and the Melancholia Scale in patients before ginecologic and cardiac surgery. Psychopatology,
Berek, J, Adashi, S, Eli, Y, Hillard, P, (1999)- Novak ginecologie, Ed. Medicală Callisto,
Berg, K. (1989)- Balance and its measure in the elderly: a review. Physiotherapy Canada
Boca, T, Tache, S, (2003)- Kinetologie, Editura Medicală Universitară ”Iuliu Hațeganu”, Cluj Napoca
Bota, Aura, (2007)- Kinesiologie, Ed. Didactică și pedagogică, R.A., București
Brader, Michael, (2004)- The panic free pregnancy, Tarcher Perigee
Bratu, I, (1977)- Gimnastica pentru prevenirea și corectarea deficiențelor fizice, Ed. Sport Turism, București
Brendon Bays, (2011)- Călătoria, Adevăr Divin
Breuman, Richard, (1996)- The Alexander Technique Manual, Little Brown
Brin, Lindsey, (2011)- How to exercise when you’ re expecting, Penguin Group
Brumă, C, (2014)- Jurnal de gravidă, Ed. Badea & Professional Consulting
Butler, E., Colon, I., Druzin, M., Rose, J., (2006). Postural equilibrium during pregnancy: Decreased stability with an increased reliance on visual cues. American Journal of Obstetrics and Gynecology
Calais- Germain, Blandine, (2003)- The female pelvis anatomy & exercises, Eastland Press
Capeland, Cyntia, (2008)- The diaper Diaries, Harlequin
Cârsta, G (2000) – Teoria și metodica educației fizice și sportului, Ed. An-Da, București
Chiruță, I, Chiruță, Alina, I, Chiruță, Elena, D, (2013)- Terapia reflexologică aplicată în patologia femeii, Ed. Polirom
Chiruța, I, Postolica, V, (2001)- Incursiune în reflexologie, Polirom
Chitulea, Petru (2002)- Calitatea vieții femeii, Ed. Durans, Oradea
Church, Dawson, (2004)- Communing with the spirit of your unborn child, Elite Books
Ciobanu, D, (2002)- Aspecte ale kinetoterapiei în obstetrică-ginecologie, Ed. Universității din Oradea,
Ciobanu Doriana, Marcu V și colab. (2009) – Exercițiul fizic și calitatea vieții – studii și cercetări, Editura Universității din Oradea
Claire Maxwell Hudson, (1990)- Masszázs, Ed. Gondolat, Budapesta
Claire, Marie, (2008)- Ghidul viitoarei mame, House of Guides Publishing Group
Claire Maxwell Hudson, (1990)- Masszázs, Ed. Gondolat, Budapesta
Clapp, F, James, (1998)- Exercising through your pregnancy, Human Kinetics
Comte-Sponville, A, Delumeau, J, Farge, A., (2008)- Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Ed .Art
Cordun, M, (1999)- Postura corporală normal și patologică
Cordun, M, (1999)- Kinetologie medicală, Ed. Axa, București,
Cordun, Mariana,(2009)- Kinantropometrie, Ed. CD Press, București
Costa, Ș, Munteanu, I (2000)- Modificări osteo-articulare și musculare, Tratat de obstetrică, Ed. Academiei Române, București
Cram, Catherine, (2004)- Fit pregnancy for dummies, John Wiley & Sons
Cristea, A, Achim,V, Filipescu, I, (1961)- Manual de obstetrică și ginecologie, Ed. Medicală, București
Curtis, G, B, Shuler, J, (2010)- Sarcina ta. Intrebari și răspunsuri, Ed. Semne
Curtis, Glade, B, (2009)- Sarcina ta, Ed. Semne
Chiruță, I,Chiruță, Alina, I, Chiruță, Elena, D, (2013)- Terapia reflexologică aplicată în patologia femeii, Ed. Polirom
Cordun, M, (1999)- Kinetologie medicală, Ed. Axa, București,
Cox, Erin, (2012)- One hot mama, Hay House
Dale, B., Giacinto, M., Gálvölgyi, J., Roeber, J., (1992), Kismamatorna. Budapest, Holistic Kiadó.
Dan, Mirela, (2005)- Introducere în terapia ocupațională, Ed. Univ. Oradea
Delahaye, Marie- Claude, (2003)- Cartea viitoarei mame, Ed. Teora
Devereux, G., (2002)- A jóga alapjai. Budapest, Thomson Kiadó
De Tata, Emilio, (2014)- Numerologie medical, Ed. Mast
Demeter, A, Drăgan, I, (1990)- Sport și sănătate, Editura Sport-turism, București 1990
Dion, Brandi, (2014)- The pregnant Athlete, Da Capo Press
Drăgan,I, A. Demeter, (1990)- Sport și sănătate, Ed. Bucuresti 1990
Drăgan, I., (1994)- Masaj-automasaj, Editura Editis, București, 1994
Dragnea, A, Bota, A,(1999)- Teoria activitățiulor motrice, Editura didactică și pedagogică, București
Deans, Anne, (2011)- Sarcina și nașterea, Ed. Litera
DEX. (1998)- Dicționar explicativ al limbii române, Univers enciclopedic, București
Diffiore, J. (2006)- Kismamatorna. Budapest, Hajja & Fiai Könyvkiadó Kft.
Douglas, Anne, (2002)- The mother of all pregnancy books, Wiley
Drăgan, C, F, Pădure, L, (2014)- Metodologie și tehnici de kinetoterapie, Ed. Național
Dumitru, Moțet, (1997)- Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, Ed. Deșteptarea, Bacău, ISBN 973-96723-5-3
Duigan, James, (2014)- Clean and Lean Pregnancy, Kindle Edition
Dunning, K, LeMasters, G, Levin, L, Bhattacharya, A, Alterman, T, Lordo, K, (2003)- Falls in Workers During Pregnancy: Risk Factors, Job Hazards, and Hight Risk Occupations. American Journal of Industrial Medicine 44.
Eliot, Lise, (2011)- Creier roz și creier bleu, Ed. Trei, București
Enciulescu, C., Brânzaniuc, K., Butilcă, F., (2008)- Anatomie- Generalități ediția a II-a revizuită, vol. I, Ed. University Press, Târgu Mureș
Epuran, M, (2005)- Metodologia cercetării activităților corporale – Exerciții fizice, Sport, Fitness – (Ediția a 2-a), Editura FEST, București
Epuran, M, Horghidan, V, (1994)- Psihologia educației fizice, ANEFS, București
Epuran, M., Marolicaru, M.,(2006)- Metodologia cercetării activităților corporale (Ediția a IV-a, revizuită și adăugată) – Exerciții fizice, Sport, Fitness – (Ediția a 2-a), Editura Risoprint, Cluj Napoca,
Faur, V, Tănase, R. (2012)- Dezintoxicarea magia vindecării, Edit. Nagard, Lugoj
Firimiță, M, (1980)- Exercițul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, București
Freefmann, F.B. (2005)- Jóga kismamáknak szülés előtt és után. Budapest, Mérték Kiadó.
Fodor, O, (1971)- Biologie și vârstă, Editura Dacia, Cluj Napoca,
Gherasim, L, (1996)- Medicina Internă, Editura Medicală, București
Girling, J, Nightingale, P, (2015)- My pregnancy, Bluwaters Press Crimson Publishing
Georgescu Brăila, M și Berceanu, S. (1996)- Obstetrică, vol. 1, partea 1, Edit. Aius, Craiova,
Gagea, A, (1999)- Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Ed. Fundația României de mâine, București
Geddes, L, (2013)- Bumpology, a Mythbusting Guide for curious parents to be, Ed. Transworld Publishers Ltd
Gheorghiu, Dumitru, (1970)- Pentru tinerele mame, Ed. medicala, București
Girling, J, Nightingale, P, (2015)- My pregnancy, Crimson Publishing
Gjerris A., Bech P. (1983) – The Hamilton Anxiety Scale.
Goliță, Silvia,(2014) -http://www.wellborn.ro/sarcina-dezechilibre-temeri-cum-le-depasim.html, 23.12.2014
Greenfield, Marjorie, (2010)- Dr Spock, Ghidul viitoarei mame, Ed. All, București
Gribble, P.A., Hertel, J., Plisky, P., (2012). Using the Star Excursion Balance Test to assess dynamic postural-control deficits and outcomes in lower extremity injury: a literature and systematic review. Journal Athletic Training
Grigore V, (2001)- Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Ed. Semne București
Gupta, A. (2008)- Measurement scales used in elderly care. Radcliffe Publishing Ltd.
Hamilton M.(1969) – Diagnosis and rating of anxiety. Br. J. Psychiatry (special publication)
Hanțiu, I, (2008)- Tehnici de cercetare în activitățile motrice – Editura Universității din Oradea
Hanlon, Thomas, (1995)- Fit for two, Human Kinetics
Harms,W, Roger, (2005)- Clinica Majo Despre sarcină naștere și nou-născut, Ed. Bic All, București
Harper, Collins, (2007)- Dicționar medical ilustrat, Ed. Științelor Medicale, București
Harris, H, Robie, (1994)- It’ s perfectly normal changing bodies, Candlewick Press
Hilgard,E și Bower,G,H., (1974)- Teorii ale învățării,Ed. Didactica și Pedagogică, București
Hock, M., Hartmann, T, Papp, D., (2003)- Aqua-fitness hatássának vizsgálata terhes nők körében. Mozgásterápia
Hock, M., Pálfi, T., (2007)-Statikus és dinamikus egyensúly vizsgálata stabilometerrel a terhesség időszakában. Fizioterápia, 16. évf.
Hoefs, Jill, (2014)- Your best pregnancy, Demos Health
Holahan, C, J, (2012)- Environment and behavior, Springer Kindle Edition
Holdevici, I, (2008)- Ameliorarea performanțelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Ed. Orizonturi
Horas, F., Macpherson, J., (1996)- Postural orientation and equilibrium. Shephard J, Rowell L, (1996)- Handbook of physiology, section 12. Exercise: regulation and integration of multiple systems. New York, Oxford University
Hubbard, Rou, L., (2009)- Dianetica, Stiința modernă a sănătății mintale, Ed.Excalibur, București
Ianc, D, (2009)- Biomecanică aplicată în activități motrice, Editura Universității din Oradea,
Ibránszki, A., Fantoli, L., (1983) Szülészet-Nőgyógyászat-Nővédelem. Budapest,
Ilchi Lee, (2012)- Chemarea Sedonei, Călătoria inimii, Ed. Adevăr Divin
Ilie, Gina, (2012)- Masajul o terapie completă, Ed. Pro Dao, București
Illei G,(1997)- Klinikai alapismeretek és szakápolástan szülésznők számára. Medicina könyvkiadó, Budapest
Ion, Ene, M, (2002)- Introducere în kinetologie- Masaj, profilaxia și terapia deficiențelor fizice la elevi, Note de curs, Galați
Ionel, Darian, (1992)- Presopunctura pentru toți, Casa editorială pentru Turism și cultură ABEONA, București
Ionescu, Adrian, Mazilu, Virgil, (1971)- Exercițiul fizic în slujba sănătății, Ed. Stadion, București
Ionescu, A., (1994)- Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport, Editura ALL, București
Iovine, Vicki., (2017)- Cel mai simpatic ghid de sarcină, Ed. Humanitas, București,
Iovine, Vicki, (2007)- The girlfriend’s guide to pregnancy, Paperback
Ivan, S., (2001)- Masajul pentru toți, Editura Coresi, București
Ivan, Sabin(1983)- Presopunctură, editura medicală București,
Ivan, Sabin, (1990)- Să ne tratăm și fără medicamente, Ed Științifică și Enciclopedică, București
Iyengar, Geeta, S, (2010)- Iyengar Yoga for Motherhood, Sterling/ Penn
Jang, J., Hsiao, K.T., Hsiao-Wecksler, E.T., (2008)- Balance (precieved and actual) and preferred stance width during pregnancy. Clinical Biomechanics 23, 468-476.
Jenkins, R,(2001)- Fitness, gimnastica pentru toți, Ed. Alex Alex, București
Jordan, Sandra, (1988)- Yoga for pregnancy, St. Martin’ s Press
Kapita, Grigori, (2006)- Atlasul bioenergetics al omului, Rovi Med
Kashef, Z, (2012)- Jurnal de sarcină, Ziba Kashef & editorii revistei Parenting
Karlsson, A., Frykberg, G., (2000)- Correlations between force plate measurements for assessment of balance. Clin Biomechanism
Kejonen, P. (2002)- Body movements during postural stabilization. Academic Dissertation Faculty of Medicine, University of Oulu
Kropp, Tori, (2009)- Sarcina ta pas cu pas, Ed Polirom Lane, R. E. (1969)- Physiotherapy in the treatment of balance problems. Physiotherapy
Lanțoș, Ștefan., (1989)- Calitatea vieții umane, Ed. Științifică și enciclopedică, București
Lasater, Judith, (2004)- Yoga for pregnancy, Shambala Publications
Lauren, Brigitta, (2000)- Expecting fitness, Renaissance Books
Leaf, Brian, (2014)- Misadventures of a Parenting Yogi, New World Library
Lee, Tara, (2013)- Pregnancy health yoga, Duncan Baird Publishing
Luca, V, (1989)- Diagnostic și conduită în sarcina cu risc crescut, Ed. Medicală, București
Luca, Alice, (2001)- Fitness și aerobică, Editura Fundației Altuis Academia, Iași
Magee, Susan, (2011)- The pregnancy countdown book nine months of practical, Quirk Books
Mahler,F, (1982)- Mod de viață și calitatea vieții, Ed. Politică, București
Malett, Tracey, (2010)- Super fit mama, Limited
Marcu, V, Dan, M. și colab.(2007)- Kinetoterapie, Ed. Univ. din Oradea
Marcu, Vasile, (1995)- Bazele teoretice ale exercițiilor fizice în kinetoterapie, Ed. Univ. Oradea
Marcu,V și Mărcuț, P. (2007)- Învățarea motrică, Ed. Universității din Oradea,
Marcu,Vasile, Ciobanu,I, Doriana, (2009)- Exercițiul fizic și calitatea vieții, Ed. Univ.Oradea
Maiorescu, M. (1986)- Tratat de pediatrie, Editura medicală București,
Marcu, V. Și Matei, C. (2009)- Echilibrul corporal, Ed. Univ. Oradea,
Maroti, Ștefan (2008)- Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Univ. Oradea
Mărginean, C., O., (2009)- Manual de endocrinologie ginecologică, Editura University Press, Târgu Mureș,
Mărginean, Ioan, Bălașa, Ana, (2002)- Calitatea vieții în România, Ed. Expert, București
Margitai, B., Horváth, M., Bretz, K., (2008). Mozgáskoordináció és egyensúlyozó képesség vizsgálata haemiparetikus betegeken.
Mârza, D, (2005)- Kinetoprofilaxie primară: Manual pentru studii de masterat în domeniul cultură fizică și sport, Ed. Tehnopress, Iași
Mârza, D., (2002)- Reflexologia în kinetoterapie, Editura Symbol, Bacău
Massion, J. (1994)- Postural control system. Current Opinion in Neurobiology
Mayo, (2005)- Mayo Clinic Guide to a Healthy Pregnancy, Bic All
Mc Carthy, J, (2007)- Râsete din burtică, Libertas Publishing
Mc Carthy, Jenna, (2008)- The parent trip, Bella Luna Press
McCrory, J. L., Chambers, A. J., Daftary, A., Redfernc, M.S., (2010)- Dynamic postural stability in pregnant fallers and non-fallers. BJOG. International Journal of Obstetrics and Gynaecology, 117, 954–962
Medveczky, E. (2011). Klinikai egyensúlyfelmérés és egyensúly-terápia a gyermekkori rehabilitációban. Gyermekgyógyászati Továbbképző Szemle,
Mencinicopschi, Bojor, Ionescu-Călinești,(2009)- Compendiu de terapie naturală, Editura Medicală, București
Miller, H, Olivia, (2003)- Prenatal Yoga Deck, Chronicle Books
Mitrofan, Nicolae, (2009)- Testarea psihologică, Polirom
Molnár, C, E, Tápainé, B.M., Hock M., Molnár G., (1996). A testséma és a testmodell terhesség alatt bekövetkező változásai és integrációjuk fizioterápiás lehetőségei. Magyar Nőorvosok Lapja,
Molnár, C, E, (2006). Szülészet-nőgyógyászati pszichológia és pszichiátria. Budapest, Medicina.
Mooji, (2013)- Suflarea absolutului, Ed. Eusunt
Moorjani, Anita, (2012)- Am murit ca să devin eu însumi, Ed. Adevar Divin,
Moore, Kendis, Drake, (2008)- Preparing for a healthy baby, Trimester
Moțet, Dumitru(1997)- Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, editura Deșteptarea Bacău
Moțet, Dumitru, (2009)- Enciclopedie de Kinetoterapie, Ed. Semne
Munteanu, Ioan, (2000)- Tratat de obstetrică, Ed. Academiei Române, București
Munteanu, Ioan,(2000)- Tratat de obstetrică, Ed. Academiei române
Mureșan, P, Romulus, C, Negrea, S, (1993)- Ce trebuie să știm despre îngrijirea sarcinii alaptare și prevenirea sarcinii, Ed. Mureșan, Cluj Napoca
Murgu, A, I, (2006)- Înotul – mijloc de recuperare al afecțiunilor aparatului locomotor în Înotul – mijloc terapeutic, Editura Cartea Universitară, București
Murkoff, Heidi, (1984)- What to expect when you’ re expecting, Workman Publishing Company
Nagy, E. (2008)- A poszturális kontroll és a fizikai aktivitás kapcsolata. Doktori (PhD) értekezés, Pécs, Pécsi Tudományegyetem, Általános Orvostudományi Kar, Élettani Intézet,
Nanu, D., Marinescu, B, (2008)- Esențialul în obstetrică, Editura Amaltea,
Negreț- Dobridor, Ion, (2001)- Accelerarea psihogenezei, Aramis Print, București
Niculescu, M,(2003)- Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, vol. 1, Ed. Bren, București
Noble, Elisabeth, (1995)- Essential exercises for the childbearing year, New Life Images
Nordahl, M, Karen, (2005)- Fit to deliver, Hartley and Marks Publishers
https://www.avivagymnastics.ro/ro/metoda-aviva/gimnastica-pentru-gravide.html
Ochiană, Gabriela (2008)- Kinetoterapia îăn afecțiuni respiratorii, Ed. Pim, Iași
Oliveira, C.B., Medeiros, R., Frota, N., MD; Greters, M., Conforto, A., (2008)- Balance control in hemiparetic stroke patients: Main tools for evaluation. Journal of Rehabilitation Research & Development,
Oliveira, L., Vieira, T., Macedo, A., Simpson, D., Nadal, J., (2009).- Postural swau changes during, European Journal of obstetrics and Gynecology
Osho, (1994)- Revoluția interioară, Ed. Convex, Oradea
Osho, (2000)- Meditația Atra extazului, Ed. Herald, București
Papp, Z. (2002)- A szülészet-nőgyógyászat tankönyve. Budapest, Semmelweis Kiadó.
Papp, Z. (2002)- Egészséges nő szeretnék maradni. Budapest, White Golden Book.
Păunescu, M., (2010)- Contribuții la studiul creșterii calității vieții populației active din România prin diagnoza și prognoza raportului dintre timpul liber și sportul recreativ, Teză de doctorat, UNEFS, București
Păunescu, Mihaela, Cristina, Cond.Șt.Prof.Univ.Dr Marinescu, Gheorghe, (2010)- Teza de doctorat-Contribuții la studiul creșterii calității vieții populației active din România prin diagnoza și prognoza raportului dintre timpul liber și sportul recreativ, București
Pert, Candace, (1999)- Molecules of emotions, Ed. Pocket Books
Petrone, Elaine, (2011)- Miracle Ball Method for pregnancy, Workman
Publishing Company
Piver, Susan, (2012)- The mindful way through pregnancy, Shambala Publications
Piuto, Kristina, (2013)- Fit and Healthy pregnancy, Velo Press
Pop, Ligia, (2014)- Jurnal de sarcină, Curtea Veche
Popescu, Grigore, Gr, Rădulescu, M, Sorin (1981)- Medicina și colectivitățile umane, Edit. Medicală București,
Presznerné, D. A. (2013)- A talpi mechanoreceptorok jelentősége a poszturális kontrollban. Doktori (PhD) értekezés, Pécs, Pécsi Tudományegyetem Egészségtudományi Kar, Egészségtudományi Doktori Iskola,
Preston, Penny, (2014)- A doua sarcină, Sian Books
Rădulescu, A., (2002)- Fizioterapi. Masaj terapeutic, Editura Medicală, București
Robinson, Lynne, (2012)- Pilates for pregnancy, Kyle
Roney, Carley, (2012)- The baby bump- 100 s secrets to Surviveing those 9 long Months, Chronicle Books
Rosalind, W. (2007)- Kismamajóga, Budapest, Gabo Kiadó
Rotariu, Traian, Anghel, C, Rădulescu, D, Mihalache, F, Dumitru, M, Anghel, I, Cristopher, D,(2015)- România la răscruce, Editura Pro Universitaria p. 163
Rusu, Octav, (1975)- Propedeutica ginecologico- obstetricală, vol. I și II, Ed. Dacia, Cluj Napoca
Sanuga, Y., Anan, M., Shinkoda, K., (2013)- Biomechanics of rising from a chair and waling in pregnant women. Applied Ergonomics, 1-7.
Sbenghe, Tudor, (2005)- Kinesiologie- Știința mișcării, Ed. Medicală, București
Seymour, J, Novotny, P, P, (2002)- Two at a time- Having twins, Ed. Fireside, New York
Sidenco, E.L., (2003)- Masajul în kinetoterapie, Editura Fundației România de Mâine, București
Siler, Brooke, (2011)- Gimnastica Pilates pentru un corp de invidiat, Ed. All
Simionescu, A, (1995)- Sugestie și autosugestie, Ed. Niculescu SRL, București
Smith, E, Nolen-Hoeksema S, Fredrickson, Barbara, L, Loftus, G, R.,( 2005)- Introducere în psihologie, Ediția a XIV a, Editura Tehnică București
Smith, Normand, (2007)- Să înțelegem sarcina, Ed. Minerva
Stan, Zenovia, (2017)- Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa Cărții
Stan, Zenovia.(2009)- Teorie și practică în asigurarea atitudinii corporale. Galați, ISBN 978-606-8085-19-7. III 21061 ; 796/S76
Staton, Laura, (2002)- Baby Om: Yoga for Mothers and Babies, Henry Hott and Company
Stroescu, Adina (1968)- Gimnastica, București, Editura Didactică și Pedagogică.
Balint, N. T. (2010). Kinetoprofilaxie: curs studii de licență. Alma Mater.
Susánszky, É., (2009)- A magyar fiatalok életminőségének alakulása az elmúlt két évtizedben. Doktori (PhD) értekezés, Semmelweis Egyetem Mentális Egészségtudományok Doktori Iskola
Szabó, K. (2009)- Proprioceptív tréning a gyakorlatban. Magyar Orvos. 17
Șerbescu , Carmen, (2000)- Kinetoprofilaxie primară Biologia condiției fizice, Ed. Univ. Oradea;
Tiba, J, (1989)- Felkeszites a szulesre es a szulesi alternativak, Egeszsegugyi munka, Medicus Universalis, Debrecen
Tolle, Eckhart, (2012)- Puterea prezentului, Ed. Curtea Veche, București
Töreki, A., Keresztúri, A., Koloszár, S., Sefrik, T., Pál, A., (2010)- A prenatális szorongás és depresszió alakulása egészséges terheseknél, összevetve a posztnatális depresszió kialakulásának esélyeivel. Magyar Nőorvosok Lapja,73:6,
Tupler, Julie, (1996)- Maternal Fitness, Touchstone
Ujlaky, Gy, T, (2005)- Prananadi- Trepte inițiatice din Tibet, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea
Umberto, Eco, (2006)- Cum se face o teza de licență, Ed. Polirom, Iași
Védőnő Szakmai Kollégium, (2010)- Nemzeti Erőforrás Minisztérium szakmai protokollja a védőnői szűrővizsgálatokról a várandós anya ellátásában. 2010. 104. szám
Veldman, Fraus, (2007)- Haptonomie, Science de l'Affectivité. Rédecouvrir l'Humain, Ed. P.U.F. París. 2007, 9. edición
Venzmer, Gerhard, (1970)- Noua carte a sănătății, Ed. Medicală, București
Veresné, B.I., (2010)- Egyetemi hallgatók egészségi állapota és egészségmagatartása. Doktori (PhD) értekezés, Debreceni Egyetem Egészségtudományok Doktori Iskola
Vlăsceanu, L, A, Miroiu, M. Păunescu, M,G, Hâncean –(2011) Barometrul Calității 2010. Starea calității în învățământul superior din România 2011
Ward, Elisabeth, M, (2017)- Expect the best, Turner Publishing Company
Waters, B, Dunleavey, B, (1995)- Massage During Pregnancy, Bluewaters
William, W,Beck Jr, (1998)- National medical series, Obstetrică și ginecologie, Ed. Medicală Amaltea Williams and Wilkinson, București
Williams & Wilkins, (1985)- Manipulation, traction and massage, 3rd ed., Baltimore,
***http://doktoriiskola.etk.pte.hu/dok/doktoriiskola/disszertaciok/Presznerne_magyar.pdf, 13.10.2016
***http://herkules.oulu.fi/isbn9514267931/isbn9514267931.pdf
***https://www.ejog.org/article/S0301-2115(09)00433-3/abstract/
***http://www.kmcongress.com/eloadasok/rehab2008/horvath_monika.pdf
***http://www.mamavilag.hu/aquanatal.htm.
***http://www.mnfallsprevention.org/professional/assessmenttools.html
***http://www.papp-szuleszet.hu/pdf/58.pdf, 13.01.2016
*** http://docplayer.hu/2009686-Depresszio-a-no-egyes-eletszakaszaiban.html/ 18.09.2018
***http://www.physio-pedia.com/Star_Excursion_Balance_Test
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor-invatarii-asupra-practicilor-educationale-240051.html, 15.01.2015
***http://fiioptimist.ro/cum-sa-folosim-impreuna-constientul-si-subconstientul/ 17. 01.2015
***http://www.yogamagazin.ro/articol/677/echilibrarea-emisferelor-cerebrale-deschide- poarta-spre-viaa-spiritual.html, 12.03.2015
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea-extraordinara-a-subconstientului-tau/19.01.2015
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea-extraordinara-a-subcons tientului-tau/19.01.2015
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor-invatarii-asupr a-pr acticilor-educationale-240051.html, 15.01.2015
***
17. 01.2015
***http://www.yogamagazin.ro/articol/677/echilibrarea-emisferelor-cerebrale-desch ide- poarta-spre-viaa-spiritual.html/ 12. 03. 2015
Eisen, L., & Field, T. M. (1991). Environmental Effects on the Fetus: The Examples of Alcohol, Cocaine. Mind-body maturity: Psychological approaches to sports, exercise, and fitness, 21.
***http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83_complementar%C4%83_%C8%99i_alternativ%C4%83
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea-extraordinara-a-subconstientului-tau/19.01.2015
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor-invatarii-asupr a-pr acticilor-educationale-240051.html, 15.01.2015
***http://fiioptimist.ro/cum-sa-folosim-impreuna-constientul-si-subconstientul/17.01. 2015
***http://www.yogamagazin.ro/articol/677/echilibrarea-emisferelor-cerebrale-desch ide- poarta-spre-viaa-spiritual.html, 12.03.2015
PRITCHARD J.A. & P.C. MCDONALD, Eds. 1980. Megaloblastic anemia. In WilliamsObstetrics, l6th edit.: 717. Appleton-Century-Crofts. New York.
***http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83_complementar%C4%83_%C8%9 9i_alternativ%C4%83
***http://www.books-express.ro/book/9781928564911/Pilates-Evolution-The-21st-C 1entury,VFMG.html, 17.03.2015
***http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Lucrare-de-licenta-ROLUL-MASAJ2412142016.php
***http://kidz.garbo.ro/articol/Sarcina/5412/Haptonomia-legatura-miraculoasa-dintre-mama-si-copil.html#ixzz3Qq60kkcV
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor-invatarii-asupra-practicilor-educationale-240051.html, 15.01.2015
Nascimento, S. L., Surita, F. G., Godoy, A. C., Kasawara, K. T., & Morais, S. S. (2015). Physical activity patterns and factors related to exercise during pregnancy: a cross sectional study. PloS one, 10(6), e0128953.
***http://fiioptimist.ro/cum-sa-folosim-impreuna-constientul-si-subconstientul/17. 01. 2015
Hytten, F. E., & Leitch, I. (1964). The physiology of human pregnancy. The physiology of human pregnancy.
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea-extraordinara-a-subconstientului-tau/19.01.2015.
***,(2015)-www.sfatulmedicului.ro/hernia-de-disc-si-lombosciatica/discopatia-lombara-lumbago-si-lombosciatica_306, 2. febr. 2015
Senderek, T., Breitenbach, S., & Hałas, I. (2005). Kinesiotaping-new opportunities in physiotherapeutic treatment of pregnant women. Fizjo Pol, 5(2), 266-271.
***http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Lucrare-de-licenta-ROLUL-MASAJ2412142016.php
***http://kidz.garbo.ro/articol/Sarcina/5412/Haptonomia-legatura-miraculoasa-dintre-mama-si-copil.html#ixzz3Qq60kkcV
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor-invatarii-asupra-practicilor-educationale-240051.html, 15.01.2015
***http://fiioptimist.ro/cum-sa-folosim-impreuna-constientul-si-subconstientul/17. 01. 2015
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea-extraordinara-a-subconstientului-tau/19.01.2015.
***,(2015)-www.sfatulmedicului.ro/hernia-de-disc-si-lombosciatica/discopatia-lombara-lumbago-si-lombosciatica_306, 2. febr. 2015
Brown, W. (2002). The benefits of physical activity during pregnancy. Journal of Science and Medicine in Sport, 5(1), 37-45.
Freitas, D. A., Holloway, E. A., Bruno, S. S., Chaves, G. S., Fregonezi, G. A., & Mendonça, K. M. (2013). Breathing exercises for adults with asthma. Cochrane Database of Systematic Reviews, (10).
Schmid, V. (2011). Birth Pain: A Guide for Pregnant Women. Fresh Heart Publishing.
Beck, W. S. (1983). The megaloblastic anemias. Hematology, 434-465.
Retief, F. P., & Brink, A. J. (1967). A study of pregnancy anaemia: blood volume changes correlated with other parameters of haemopoietic efficiency. Journal of Obstetrics and Gynaecology of the British Empire, 74, 683-693.
Duffus, G. M., MacGillivray, I., & Dennis, K. J. (1971). The relationship between baby weight and changes in maternal weight, total body water, plasma volume, electrolytes and proteins and urinary oestriol excretion. BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, 78(2), 97-104.
WORLD HEALTH ORGANIZATION. 1965. Nutrition in pregnancy and lactation. WHOTech. Rep. Ser. 302.
American Diabetes Association. (2004). Gestational diabetes mellitus. Diabetes care, 27(suppl 1), s88-s90.
American College of Obstetricians and Gynecologists. (2003). Exercise during pregnancy and the postpartum period. Clinical obstetrics and gynecology, 46(2), 496.
Teodorescu Exarcu I, I. Dumitru Madeleine Măicănescu- Georgescu, M. Rotaru, G.C. Teodoru (1977). Fiziologia și fiziopatologia reproducerii umane, Ed. Medicală, București.pag.653.
Nikolayeva, O., Kuznetsova, M., & Lytvynenko, O. (2019). Influence of the chronic stress of pregnant rats on their offspring’s morpho-functional liver condition. Journal of Education, Health and Sport, 9(1), 428-437.
Papp, E. G., Szasz, S., & Bako, A. T. (2014). The Study of Pregnant Women's Kinetoprophylaxy Using Relaxation Methods. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 142, 506-511.
Balint, N. T. (2010). Kinetoprofilaxie: curs studii de licență. Alma Mater, 138-146.
Buckwalter, J. G., Stanczyk, F. Z., McCleary, C. A., Bluestein, B. W., Buckwalter, D. K., Rankin, K. P., … & Goodwin, T. M. (1999). Pregnancy, the postpartum, and steroid hormones: effects on cognition and mood. Psychoneuroendocrinology, 24(1), 69-84.
Martin, R. J., Fanaroff, A. A., & Walsh, M. C. (2010). Fanaroff and Martin's Neonatal-Perinatal Medicine E-Book: Diseases of the Fetus and Infant. Elsevier Health Sciences;
Heritage, C. (1998). Working with childhood sexual abuse survivors during pregnancy, labor, and birth. Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, 27(6), 671-677;
Slader, C. A., Reddel, H. K., Jenkins, C. R., Armour, C. L., & BOSNIC‐ANTICEVICH, S. Z. (2006). Complementary and alternative medicine use in asthma: who is using what? Respirology, 11(4), 373-387;
MARCU,Vasile, SZTEKLACS, Iuliana .V. TULVAN, Emil BONDAR, Andrada BULZ, Monica COJOCARU, Francesco COLLARCO, Cristina. E. POPESCU (2015) – Efectele kinetoterapiei precoce la femeile cu implanturi mamare. (The effects of early physical therapy in women with breast implants) Congresul ICPESK ediția 5, 2015;
BULZ, Andrada, Emil, BONDAR, Iuliana .V. SZTEKLACS TULVAN, Cristina. E. POPESCU, Anca SABĂU (2016) – Efectele antrenamentului de control neuromuscular în învățarea elementelor tehnicilor corporale în gimnastica ritmică. (Effects of neuromuscular control training in learning body techniques elements in rhythmic gymnastics) Congresul ICPESK ediția 6;
POPESCU Cristina, Emil BONDAR, Iuliana V. TULVAN, Andrada BULZ(2017)- Conceptele actuale în evaluarea și tratamentul tulburărilor de mers la copiii cu hemiplegie. (Current concepts in assessment and treatment of gait disorders in children with hemiplegia) Congresul ICPESK ediția 7, 2017: Cristina E.;
OȘVAR Florentina, POPESCU Elena, TULVAN Iuliana (2017) Infecția cu Parvovirus B19 în sarcină. Studiu de caz, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Vol. XV/ B, p. 347 (Infection with Parvovirus B19 in pregnancy. Case presentation);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN (2018), Studii personale privind motivația și participarea elevilor de gimnaziu la orele de educație fizică și sport în gimnaziu, Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Personal studies regarding motivation and attendance in secondary school pupils at physical education and sports classes);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN (2018), Studiu privind relația dintre nivelul încrederii în sine și progresul realizat la probele de control al elevilor din ciclul gimnazial – Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Sudy of the relationship between self confidence levels and sports performance of secondary school pupils); pag. 39;
OȘVAR Florina, POPESCU Elena, TULVAN SZTEKLKACS Iuliana, (2017) Ecografia în primul trimestru de sarcină, experiență personală și revizuirea literaturii Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Editura Universității din Oradea 2018 Vol. XVII/ B, Anul 17, p. 339; (Ultrasound in the first trimester of pregnancy. Personal experience and review of the literature);
Emil BONDAR, Andrada BULZ, Cristina Elena POPESCU, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN (2017), Culegerea de cercetare: Exercițiul fizic – miracol necesar în viața omului de azi (Studii și cercetări), Editura AdiCenter, Iași.
Anexe
Chestionarele,
Fotografii
Cu gravide, cu mine
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Iuliana Victoria SzteklacsTulvan [306559] (ID: 306559)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.