(021) 4029520, (021) 4029302 Fax: 0213107753 [306545]

Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice

 (021) 4029520, (021) 4029302/ Fax: [anonimizat]

http://www.imst.pub.ro

Departamentul Teoria Mecanismelor și a [anonimizat],

Absolvent: [anonimizat](Ungheanu) [anonimizat]. univ. dr. ing.

Decan, Director de departament,

2018

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE. ÎNCEPUTURI…

CAPITOLUL II. MODELE ȘI VERSIUNI ÎN PRODUCȚIA DE SERIE

MODELE PRODUSE

Dacia 1100- 1966

Seria Dacia 1300

Dacia 500

Dacia 2000 Dacia D6 [anonimizat]-Up Dacia Sandero

Dacia Sandero Stepway Dacia Duster

Dacia Lodgy Dacia Dokker Dacia Dokker Van

MODELE AFLATE ÎN PRODUCȚIE

Dacia Sandero Dacia Logan Dacia Logan Mcv Dacia Sandero

Dacia Sandero Stepway Dacia Duster

Dacia Lodgy Dacia Dokker Dacia Dokker Van

CAPITOLUL III. PROTOTIPURI ȘI MODELE RARE MARCA DACIA

3.1 [anonimizat] (1979)

Dacia Md87 (1987)

Dacia 1300 Diesel

Dacia Star (1991) Dacia Nova Mpv Dacia D33 (1997)

Dacia Logan Steppe (2006) [anonimizat] (2009)

Dacia Convertible (1987)

[anonimizat] I. INTRODUCERE. ÎNCEPUTURI…

Un inginer remarca în 2016 la o Gală a [anonimizat] ,,Dacia este singura mașina cu nume de țară!” Numele dat acestui autoturism are o conotație istorică fabuloasă! Dacia-[anonimizat].

În 1940 Germania învinge România și are loc farâmițarea teritoriului românesc.Ardeanul de nord a [anonimizat], iar sudul Dobrogei de către Bulgaria.

[anonimizat], Arges- Colibasi unde deja nemtii aveau o unitate militara strategica ,,[anonimizat] m-[anonimizat], pentru a nu o lasa prada hortistilor” Ideea mutarii fabricii de avioane în pădurea de deasupra Colibașiului s-a [anonimizat] 1944 Piteștiului chiar a fost bombardat.

[anonimizat], [anonimizat].[anonimizat], pe platforma industrială de la Colibasi s-au produs doar piese și subansamble auto.

În mai 1966 [anonimizat] a trece la producția proprie de autoturisme în România. Pentru a reduce timpul între proiectarea și lansarea în producția de serie a [anonimizat]. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1,000 și 1,300 cmc și să se producă între 40,000 și 50,000 automobile/an. [anonimizat], Fiat, Alfa Romeo și Austin. De asemenea, s-au testat următoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. Însă după vizita istorică a președintelui francez, Charles de Gaulle, în România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid, ca în uzina Dacia să se producă autoturisme sub licență Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să înceapă în Franța, în a doua jumătate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în septembrie 1966. Renault a permis părții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.

Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș; având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile Renault,

ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate.

Pe 1 iulie 1968, se încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 august 1966, se testează primul motopropulsor.

Pe 20 august 1968, se începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licența Renault R8; acesta era o berlină cu motor si tracțiune pe spate.
Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și până în 1972, aproximativ 44,000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri și un motor mai puternic, folosite de poliție și în raliuri. Puține au mai rămas în stare de funcționare

După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12, fiind prezentată la saloane auto de la București și Paris Inițial, modelul dispunea de o singură caroserie berlină cu 4 uși și 5 locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrică de 1.289 cmc ce dezvolta 54 de cai putere, o viteză maximă de 144 km/h și consumul de 7,0 litri.

Între 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Astfel în 1970 sunt lansate trei variante de echipare pentru modelul 1300: Standard, Lux, Lux Super 1301 (model destinat numai folosirii ca masina de serviciu a Partidului Comunist Românși Securității). Dacia 1301 Lux Super avea dotări ce nu se aflau pe modelele Standard și Lux cum ar fi: instalație radio din fabrică, scaune față supraînălțate, circuit de frână dublu, oglinzi retrovizoare exterioare, oglindă interioară cu poziție zi/noapte, parasolar pasager cu oglindă, torpedou iluminat, brichetă electrică, instalație spălare parbriz electrică, fiind disponibilă în culori închise, precum negru.

Figura 3.1.- Dacia 1300

Dacia a mai produs și un model de dubă numit D6, copie a modelului Renault Estafette. Celebra furgonetă a fost prima utilitară care a ieșit de pe porțile uzinei de la Mioveni. În perioada 1975-1978 la Mioveni au fost asamblate 642 de autoutilitare (1975 – 176 unitati, 1976 – 49, 1977 – 371, 1978 – 46 . Dar pentru că și în uzinele Tudor Vladimrescu din București se producea o dubă similară, producția Dacia D6 a fost limitată pentru a nu crea concurență. Principalul beneficiar al modelului Dacia D6 a fost Poșta Română, automobilul fiind vândut exclusiv instituțiilor de stat

În 1973 este lansat modelul Break. Acest model s-a produs în peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Din 1982 se comercializează sub denumirea de Dacia 1304. Actualmente, alături de ansamblul gamei de utilitare Dacia, este disponibilă în trei versiuni în funcție de tipul de transmisie: față, spate și 4X4.

În 1975 este lansată autoutilitara Dacia Pick Up sub numele de Dacia 1302. Dacia 1302 se deosebea de 1300 numai prin suspensia spate și prin faptul ca putea suporta o sarcină maximă de 500 kg in plus fata de modelele la care se raporteaza.Acest model era prevazut cu oblon spate rabatabil si cu părțile laterale fixe și a fost fabricat până în 2006 Între 1975-1985, au fost exportate 1500 de autoutilitare, cele mai multe ajungând în Argentina și 2500 autoutilitare în Columbia

Dacia Drop Side este o variantă a gamei 1304 Lansată în 1982, această utilitară. Principala noutate a modelului o constituie obloanele laterale și cel din spate care se pot deschide, permițând o încărcare și o descărcare ușoară a mărfurilor. De asemenea, șasiul are o gardă ridicată la sol și suspensii lamelare care conferă o stabilitate mai bună pe drumurile denivelate Acest model a fost fabricat între 1983 si 2006.

Dacă Dacia 1302 și 1309 sunt modele derivate direct din Dacia 1300/1310, Dacia 1304 este un model diferit, acesta având suspensie diferită la puntea spate, adică arcuri foi , suspensie față ranforsata, anvelope de dimensiuni mărite, 175 SR 14C, tracțiune spate,cu Cardan, și sarcină utilă până la 1150 kg. Greutatea remorci este de 1100 kg pentru varianta cu tracțiune spate sau 1250 kg pentru varianta cu tracțiune 4×4, lansată mai târziu. Varianta cu tracțiune doar pe roțile din față nu era prevăzută pentru tracțiune a unei remorci. Dacia 1304 si modelele derivate nu au fost echipate cu motor de 1300 cmc, ci doar cu cel de 1400 cmc si 64 cp cuplat la o cutie de viteze in 4 trepte. După anul 1997 se renunță la motorul de 1400 cmc, in favoarea celui de 1600 cm si 71 cp, acest din urmă motor fiind lansat în anul 1994, cuplat la cutia de viteze cu 5 trepte.In anul 1999 sunt lansate in productia de serie și variantele 4×4 , prezentate în anul 1998 în cadrul SAB. Tot in anul 1997 apar și variantele cu tractiune pe roțile din față însă cu sarcină utilă mai mică (850 kg). In anul 1997 ,este prezentată o versiune cu motor diesel Peugeot, 1905 cmc, 70 cp, însă nu au fost fabricate multe exemplare probabil datorită preluării de către renault , si din cauza prețului mai mare.

După 1985, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model se numea Dacia 500 sau Lăstun și era produsă la Timișoara. Conceptul inițial prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o capacitate maximă de 2+2 persoane (2 adulți și 2 copii), un consum mic de până la 3 litri/100 km și o viteză maximă de 70 km/h. Motorul în patru timpi care echipa modelul Lăstun avea 2 cilindri paraleli verticali, 499 cc, 22,5 CP și un consum de 3,3 l/100 km în regim constant, respectiv de 4,5 l/100 km în ciclu urban. Amplasarea era transversală deasupra punții față, iar răcirea se făcea cu aer printr-o elice antrenată de motor. Acesta era o creație a inginerilor de la Institutul de Motoare Termice București. Cutia de viteze era manuală, cu patru trepte, iar schimbătorul de viteze era amplasat la volan (precum la modelele Trabant). Tracțiunea era pe față, iar toate frânele erau cu tamburi. Era echipat cu pneuri de dimensiuni 125 SR 12 și jante de 3,5 țoli. Viteza maximă de deplasare era de 106 km/h.[2] Greutatea mașinii era de 590 kg, iar a motorului de 67 kgAu existat trei serii ale modelului Lăstun. Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, ușile din fibră de sticlă, fără tapiserie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi și grila frontală integrată în capotă. A doua serie avea elemente de caroserie atât din tablă, cât și din fibră de sticlă, uși din tablă, tapisate la interior și scaune îmbrăcate în vinil sau tapisate. Ultima serie, fabricată doar după 1989, avea toate elementele de caroserie din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceață și de mers înapoi, hayon cu yală exterioară, grila frontală separată de capotă, iar la unele modele ștergător de lunetă.. Producția a durat până în anul 1991, în acest interval fiind produse doar câteva mii de unități. Puține exemplare supraviețuiesc în ziua de azi, multe fiind abandonate în anii 90. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timișoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv și că nu mai reprezintă poporul român.[3] Insuccesul modelului este pus pe seama calității slabe.

Tot în anii '80, Dacia a mai produs modelul 2000. Acest model era produs special pentru elita PCR (Partidul Comunist Român) și era disponibil în culoarea negru sau albastru închis, producția acestuia fiind, de asemenea, limitată. Pe lângă dotările obișnuite la acea vreme în România, Dacia 2000 mai avea ca dotări suplimentare: geamuri electrice, regulator de viteză și scrumieră cu iluminare, aer condiționat, direcție asistată, instalație audio, precum și computer de bord, motoare cu injecție de benzină marca Bosch. Este posibil ca acest model să fi stat la baza viitoarelor Dacia 1320 și Dacia Liberta

La salonul de la București din 1979 a fost prezentată varianta restilizată a modelului 1300, Dacia 1310. Modificările au constat în: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecție noi și interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor, R12.

Dacia s-a vândut și în Anglia sub numele Dacia Denem, în Germania sub numele de ARO Familia și în Grecia sub numele de Dacia Delta. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante de aliaj și cutie de viteze cu 5 trepte. Aro 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster.

În aceeași perioadă de timp s-a produs și Dacia 1310 Sport. Începând din 1981 conducerea fabricii și-a dat acordul pentru începerea producției a unei variante de lux,anume Dacia Sport 1410 care a fost produsă pentru tineretul privilegiat din acele timpuri. Aceste mașini erau foarte populare și în raliuri, iar piloți ca Nicu Grigoraș au modificat vechile motoare de Renault, obținând performanțe uimitoare.

Dacia Sport a intrat în producție în anul 1983, ca urmare a dezvăluirii prototipului Dacia Sport-Brașovia în anul 1979, astfel fiind produse două modele: Dacia Sport 1310 cu motor de 1289 cm³ și cu o putere de 54 CP și Dacia Sport 1410 cu motor de 1397 cm³ cu o putere de 65 CP. Între anii 1981-1985 se produce modelul cu uși scurte, iar din 1986 și până în 1992 se produce modelul cu uși mai lungi. Începând cu anul 1983 ,se utilizează doar motorul de 1397 cmc 65 cp, iar din anul 1985, este disponibilă cutia de viteze în 5 trepte. Pe acest model a fost prezentat și un motor de 1580 cmc 84 cp cu axă cu came în chiulasa,precum și o variantă mai puternică de cca 100 cp, dar aceste motoare nu au ajuns în producția de serie. Au rămas doar cele de 1400 cmc și cel de 1557 cmc montat mai tîrziu pe Nova, ACESTA din urmă fiind pus pe modelele anului 1991-1992, dar putine modele. Variantele de competiție erau echipate cu motoare turbo. Pe baza acestui model, se mai fac câteva prototipuri precum:

Dacia MD87 și Dacia MD87 Evo cu faruri escamotabile, ambele având motorul poziționat central

un prototip de Dacia Sport îmbinat cu Dacia Break

un prototip Dacia Sport cu haion, un model unicat creat în anii '90 destinat competițiilor

Modelul ajuns în vogă nu doar pentru tineretul acelor ani, ci mai ales pentru competițiile auto românești ale vremii (n.r. – ponderea Daciei Sport în campionatul național de raliuri ajunsese la aproape 20%) s-a produs în 5.500 de exemplare, în decursul unei perioade care abia a depășit un deceniu. Vânzările acestui model însă au fost scăzute, datorită prețului prea mare, a unor defecte de fabricație, a unor erori de fabricare ( spațiu interior insuficient, portbagaj inutilizabil). Producția a fost oprită deoarece în anii 90 intrau pe piața românească diverse automobile sport la mâna a doua, iar dacia era necompetitiva

Între anii 1991 și 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta.

Dacia Liberta” a fost produsă de către Dacia ca urmare a unor schimbări de design față de predecesoarea sa, Dacia 1320. Datorită Revoluției Române din decembrie 1989, numele de „Liberta” avea o conotație mai specială, atrăgând oamenii, și totusi a fost produsă într-un număr destul de mic, circa 7800 de exemplare. A fost fabricată între anii 1991 și 1996, cu motoarele de 1289 cmc, 54cp (la care s-a renunțat pe această serie în anul 1992), majoritatea având motoarele 1397 cmc 64 cp, 1557 cmc 72 cp, precum și o serie scurtă cu motorul de 1581 cmc, 83 cp cu ax cu came în chiulasa, un motor proiectat de DACIA în anii 80 însă nelansat din cauza costurilor mari. A fost un model în 2 volume, tip hatchback, cu un design modern al părții din spate, partea din față fiind cea de la modelele 1410 și 1310 contemporane. Multe exemplare au fost exportate în Grecia, China, Ungaria, Bulgaria. Succesul a fost mic, deoarece prețul era prea mare, chiar mai mare decât al modelului Break, foarte dorit de către clienți chiar și în anii 90, lucru care a dus la oprirea producției, și lansarea unui nou model și anume Nova.

După 10 ani de așteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit și pornea cu un handicap apreciabil.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2,000,000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produsă de firma Bosch; ce a echipat Dacia Nova.

Cu doar doi ani înainte de preluarea de către francezii de la Renault, Dacia avea nevoie de un aer nou, modern și mai sofisticat. Astfel, in 1997uzina de la Mioveni a plătit serviciile designerilor din Torino. Așa s-a născut prototipul Dacia D33. Conceptul era o berlină cu 4 uși și 5 locuri. Mașina ar fi trebuit sa fie vândută cu un preț de maxim 5 mii de euro și ar fi trebuit să înlocuiască modelulNova. După preluarea uzinii de la Mioveni de către francezii de la Renault, conceptual nu a mai ajuns în faza de producție, francezii optând pentru Super Nova și ulterior Solenza. Așa cum se poate veea din poze, design-ul era unul foarte modern pentru acele vremuri dar peste care a ajuns să se pună praful chiar și la propriu, asta pentru ca prototipul a fost uitat într-un depozit dupa ce Renault a achiziționat Dacia

Astfel, în 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul Super Nova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI.

În 2003, modelul SupeRNova este înlocuită de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce trasează atributele noii identități de marcă. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova și un diesel de 1,9 litri. Solenza a fost produsă între martie 2003 și iulie 2005 de uzina Dacia

Modelul a fost bine primit pe piață, având și cifre bune la export. Cu toate că cererea era încă mare pe piață, compania Dacia a decis oprirea producției în vara anului 2005, concentrându-se pe creșterea producției modelului Dacia Logan. Pe piața automobilelor la mâna a doua, Dacia Solenza și-a păstrat valoarea multă vreme, în ciuda unor kilometraje mari.

Solenza a fost oferită în cinci nivele de echipare: Europa, Confort, Rapsodie, Clima și Scala. Versiunea de bază Europa include printre altele antidemaraj electronic. Confort oferă în plus airbag pentru șofer, bare de protecție în culoarea caroseriei, turometru, închidere centralizată și telecomandă, radiocasetofon. Rapsodie adaugă servodirecție, Clima adaugă aer condiționat, proiectoare de ceață și geamuri electrice la ușile din față. Versiunea de top Scala are în plus eleron posterior în culoarea caroseriei, radio CD și jante de alia

În 2004, se încetează producția modelelor Berlină și Break astfel producându-se 1.959.730 de automobile din anul 1969 derivate din modelul 1300 și se lansează modelul LOGAN, un autoturism complet nou iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare în special la partea din spate. Noul model semăna mult cu modelul Logan Steppe prezentat în primăvara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri.

La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semăna foarte mult cu modelul Logan MCV. Tot în 2007 a fost lansat Logan Pick-Up, Acest model a inlocuit batranul Papuc. Cu o lungime de incarcare de peste 1,80 m si o latime maxima de incarcare de 1,37 m, Logan Pick-Up ofera prestatii comparabile cu cele ale vehiculelor pick-up de dimensiuni mari. Cand oblonul din spate este coborat, pragul de incarcare nu depaseste 64 cm.

Logan Pick-Up s-a vrut a fi o utilitară compactă care se adreseaza in primul rand intreprinzatorilor si micilor comercianti care se afla in cautarea unui vehicul utilitar simplu si practic.

În anul 2008, gama Dacia a fost completată cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan și Logan MCV au fost restilizate.

În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis International (ACI) România pentru suma de 50,8 milioane euro. Auto Chassis International (ACI) a fost fondată în 1999 ca entitate a Grupului Renault. Filiala Auto Chassis International-România fost constituită în anul 2002 pentru a furniza piese constructorului român, iar la momentul achiziției avea 1.420 de angajați Auto Chassis International furnizeaza sasiurile pe care sunt construite modelele Logan. ACI, cu afaceri de 158 mil. euro in 2008 in Romania, este detinuta de grupul auto Renault, iar din motive de organizare interna a fost luata decizia integrarii companiei in cadrul producatorului auto local.

Mai intâi, Dacia Duster a fost introdus în versiunea de curse de gheață pregătită pentru trofeul Andros, și a fost prezentată pentru prima dată pe 17 noiembrie 2009. La 8 decembrie 2009 a fost dezvăluită mass-media versiunea de producție și ulterior fost lansată la Salonul Auto de la Geneva din martie 2010.Aici a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria acestei mărci. O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu a devenit primul proprietar din România al unui model Duster. Varianta aleasă de președintele României era un vârf de gamă iar singura diferență față de un model de serie, consta în culoarea „roșu de foc”.

După Duster au mai apărut și modelele Dacia Dokker și Lodgy. Dacia Dokker este o utilitară cu care omul poate să își mute bunurile dintr-un loc in altul. Dokker înlocuiește vechiul Logan MCV de unde au fost moștenite ușile portbagajului, care se dau peste ca. Construcția mașinii a început în 2014. La fel și Lodgy. Lodgy este o mașină destinată familiilor numeroase, fiind destul de incapatoare și avand un spațiu de depozitare generos.

Duster își reafirmă poziția de cel mai puternic model oferit de Dacia, asta pentru că noua unitate este disponibilă în două variante de motorizare. Chiar și varianta de bază ar fi putut să fie cel mai puternic motor din această gamă, dar varianta de top aduce un nivel nou de putere pentru constructorul din Mioveni. Astfel,motorizarea despre care vorbim este un 1.3 TCe, realizat de Alianța Renault-Nissan împreună cu partenerii de la Daimler. Acestă motorizare a fost utilizată în gamele Renault, Nissan și Mercedes-Benz, iar acum își face loc în portofoliul Dacia.

Dacia Dusterul a fost creeat in două variante:una cu tracțiune integrală și o alta 4×2. La modelul 4×4 se folosește sistemul de tracțiune integrală de pe Nissan Qashqai, care oferă șoferului posibilitatea să aleagă din trei moduri diferite de conducere:

-Auto – unde tracțiunea pe spate este acționată automat atunci când roțile din față pierd aderență,

– Lock unde 50% din cuplul este alimentat în mod constant prin puntea spate și

– 2WD – atunci când transmisia este blocată în transmisia față pentru o eficiență maximă a consumului de combustibil.

În septembrie 2013, Dacia Duster facelift a fost prezentată la Salonul Auto de la Frankfurt. Exteriorul a primit schimbări importante; în față o nouă grilă cromată și faruri reproiectate, bare de acoperiș restabilite, roți noi de 16 inchi și modificări modeste în spate. Interiorul a fost, de asemenea, reînnoit, cu design și caracteristici similare cu cele introduse anul trecut pe noile modele din gama Dacia. A fost introdus un nou motor turbo TCe 125 de 1.2 litri cu injectie directă.

Divizii

Automobile Dacia deține următoarele companii: Mașini Unelte Dacia, Motoare Dacia, Servicii Comune Dacia și Utilaje Dacia, care au fost create înainte de privatizarea uzinei Dacia în anul 1999.

De asemenea mai deține societatea Transporturi Dacia care asigură transportul muncitorilor și transportul de mărfuri pentru uzină, precum și Mecanica Dacia și Matrițe Dacia.

În anul 2004, Mașini Unelte Dacia, avea 32 de salariați, Motoare Dacia avea 2.305 angajați, iar Utilaje Dacia avea 832 de salariați. Matrițe Dacia avea 222 de angajați în anul 2011 și o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro în 2010.

CAPITOLUL II

MODELE ȘI VERSIUNI ÎN PRODUCȚIA DE SERIE

Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300.

Dacia 1100 era în realitate un Renault 8, o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Așa cum era stipulat în contract, Renault asigura toate părțile componente ale modelului, iar cei de la Dacia aveau sarcina de a le asambla. Viteză maxima a acestui model era de 138 km/k. Motorul asigura de 46 cp.

La acea vreme modelul avea un aspect modern și economic

Dacia 1300 este un autoturism de familie fabricat de compania Dacia între anii 1969 și 1984. Acesta a apărut în urma licenței obținută de la compania france ză Renault, intrând în producție în august 1969 și având la bază modelul Renault

Inițial, modelul dispunea de o singură caroserie berlină cu 4 uși și 5 locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrică de 1.289 cmc ce dezvolta 54 de cai putere, o viteză maximă de 144 km/h și consumul de 9,4 litri.

În 1970 sunt lansate trei variante de echipare pentru modelul 1300: Standard, Lux, Lux Super 1301(model destinat numai folosirii ca mașina de serviciu a Partid Comunist Român și a Securității). Dacia 1301 Lux Super avea dotări ce nu se aflau pe modelele Standard și Lux cum ar fi: instalație radio din fabrică, scaune față supraînălțate, circuit de frânădublu, oglinzi retrovizoare exterioare, oglindă interioară cu poziție zi/noapte, parasolar pasager cu oglindă, torpedou iluminat, brichetă electrică, instalație spălare parbriz electrică, fiind disponibilă în culori închise, precum negru.

În 1973 începe producția modelelor Break, iar în 1975 este lansată autoutilitara Dacia 1302. Dacia 1302 se deosebea de 1300 numai prin suspensia spate și putea suporta o sarcină maximă de 500 kg. Între 1975-1985, au fost exportate 1500 de autoutilitare, cele mai multe ajungând în Argentina și 2500 autoutilitare în Columbia.

Modelul 1300 a fost înlocuit de modelul Dacia 1310 în 1979, însă a rămas în producție până în 1984.

Dacia 1310 a fost un model lansat de Uzina de Automobile Dacia în 1979, după scoaterea de pe piață a Daciei 1300. A avut la bază cinci modele: TLX (1979-1990), LX (1990-1994), L (1994-1999), CL(Break) (1994-1999), CLi (Break) (2000-2004), Li (2000-

2004).

Prezentată la Eren în 1979 noua Dacia 1310 derivă din modelul 1300, modificată estetic, 2 perechi de faruri rotunde, stopuri redesenate și un nou tip de bord. Variantele sunt: Standard, MS, MLS, S, TL, TX.

O noua restilizare a modelului 1310 s-a făcut in anul 1983 împreună cu noi tipuri de motorizări : 1185 cmc cu 48 cp pentru Dacia 1210 și 1397 cmc cu 63 cp pentru Dacia 1410 și deja cunoscuta Dacia 1310 (1289 cmc cu 54 cp), și introducerea cutiei cu 5 viteze. Variantele sunt: TLE, TX, TS, TLX, GT, GTL.

Dacia 1310 Li a avut la bază un motor 1.4 cu injecție monopunct Bosch de 62 CP și o viteză maximă de 143 km/h.

Modelul 1310 a fost singurul model lansat de Dacia care a rezistat pe piață mai mult de 20 ani. Este simbolul mărcii Dacia din 1979 până astăzi și a fost vândut în exteriorul țării sub numele de Dacia Denem în Marea Britanie, ARO Familia în Germania, Delta în Grecia și Dacia 1304 (Pick-up) sub numele de Dacia Shifter. Acest model a fost produsă in anii ’90 cu diferite restilizări sub numele de CN2, CN3 si CN4.

Dacia 500(Lăstun) este un automobil românesc construit în anii 1980 la Timișoara.

Numele acestuia vine de la numele pasării "lăstun". Producția a avut loc la fostele uzine Tehnometal din Timișoara, devenită ulterior Intreprinderea de Autoturisme Timișoara.

Modelul avea un motor cu 2 cilindri, 499 cmc, 22,5 cp și un consum de 3,3 l/100 km și o viteza maximă de 106 km/h. Caroseria era de tip coach, cu 2 uși, fabricată din rășini sintetice rezistente la coroziune.

Lăstunul a fost produs într-un număr mic, iar din cauza calității slabe producția acestuia a încetat după 1989.

În anul 1981 a fost lansată Dacia 1310 Sport, mai târziu fiind lansată pe piață Dacia 1410 Sport în două portiere mărite, echipată cu un motor de Dacia Berlină de 1.4 de 65 CP modificat pentru o mai mare sportivitate.

Figura 2.10.- Dacia 1320

Dacia 1325 Liberta a luat ființă în anul 1990. După revoluție cuvântul Libertate era un cuvand foarte des intîlnit pe buzele românilor. Cu toat acestea, producția nu a fost foarte mare.S-a produs până în 1996. Seria 1320/1325 a fost produsă într-o serie mică, fiind fabricate aproximativ 7800 de exemplare.

Tabel 2.7

Dacia Nova este primul autoturism proiectat integral de către inginerii de la Automobile Dacia, modelul de inspirație, potrivit unor legende urbane, fiind Renault 11 sau Peugeot 309. Mașina este de tip hatchback, cu tracțiune față, 5 uși și 5 locuri. Modelul GTi, apărut în 1998, era echipat cu un motor de la modelul GT care a fost dotat cu injecție monopunct Bosch, astfel reducându-se consumul ridicat al GT-ului.

Figura xxx

Dacia Nova

Mașina a fost vândută în 5 versiuni de echipare: Europa,

Confort, Rapsodie, Campus și versiunea de top Clima. Mașina corespunde normelor Euro 2.

Figura xxx

Dacia SuperNova

Dacia Solenzaeste o mașină de tip hatchback de mici dimensiuni, produsă între martie 2003 și iulie 2005 de Uzina Dacia. A avut la bază modelul SupeRNova, aspectul fiind mult mai plăcut și anunța trasăturile noii identități de marcă. Exteriorul are o linie mai modernă și mai aerodinamică, iar bordul a fost integral redesenat, devenind mai ergonomic. Materialele folosite la interior sunt de calitate mai bună decât la SuperRNova. Din noiembrie 2003 a fost îmbunătățită structura de rezistență a mașinii, variantele superioare de echipare primind și airbag pentru șofer, Solenza fiind primul model Dacia care emite pretenții moderne de siguranță pentru ocupanții acestuia.

Modelul a fost bine primit pe piață, având și cifre destul de bune la export. Cu toate că cererea era încă mare pe piață, compania Dacia a decis oprirea producției în vara anului 2005, concentrându-se pe creșterea producției modelului Dacia Logan.

Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova și un diesel de 1,9 litri, precum cel de la modelul Dacia Papuc.

Începând din 2005, modificarea evacuării și a gestiunii electronice a injecției au permis încadrarea în normele de depoluare Euro 3, până la acel moment încadrându-se în normele Euro 2.

Figura 2.12.

Dacia Solenz

Tabel 2.10

Dacia Pick-Up a fost singurul model din seria 1300 care s-a mai produs la Uzina Dacia după lansarea Daciei Logan. Modelul a avut la bază modelul Renault 12 dezvoltat la începutul anilor ’70 de constructorul francez de automobile Renault. Dacia Pick-Up a fost comercializată În mai multe variante de caroserie : Dacia 1304 (1305) Pick-Up, Dacia 1304 (1305) Drop Side, Dacia 1304 (1305) King Cab, Dacia 1307 Double Cab, Dacia

1309.

Figura 2.13.

Dacia Double Cab

Modelele 1304 au fost echipate cu tracțiune pe roțile din spate, iar modelele 1305 pe roțile din față.

În noiembrie 2002, gama de utilitare Dacia a primit un motopropulsor diesel de 1,9 litri preluat de la Renault, acesta a înlocuit motorul pe benzină care avea o capacitate cilindrică de 1,6 litri. Varianta cu motor diesel este ușor de recunoscut datorită unei piese din material plastic negru ce iese în relief de pe capota motorului. Motivul: motorul diesel era mai înalt și nu încăpea sub capotă, pentru care s-a practicat un orificiu în capotă, care a fost acoperit cu un capac bombat din material plastic.

După mai bine de trei decenii, pe data de 8 decembrie 2006, modelul Dacia Pick- Up a fost scos din fabricație împreună cu transmisia manuală NG. Acest lucru s-a produs din cauza scăderii vânzărilor față de anul 2005, dar și al lansării noului model de autoutilitară bazat pe modelul Logan programat pentru februarie 2007. Din 1975 și până în 2006, modelul Pick-Up a fost produs în 318.969 unități.

Tabel 2.11.

Dacia Logan este un automobil produs de uzinele Dacia în România și lansat pe 2 iunie 2004 la Paris. Este disponibilă începând cu 1 septembrie 2004. În 2007, Dacia a

vândut 230 473 de autovehicule, cu 17,4% mai mult ca în 2006, dintre acestea 128.411 fiind exportate.

Figura 2.14.

Dacia Logan

La Salonul Auto de la Paris din 2000, președintele grupului Renault, Louis Schweitzer, anunță câteva detalii tehnice despre viitorul model Dacia (nume de cod X90). Reprezentanții Renault au mai anunțat un alt obiectiv, și anume "Dacia de 5.000 €", lansarea modelului de 5.000 € a fost amânată. În realitate prețul modelului de bază este de 5.800 €, iar cu toate opțiunile incluse prețul ajunge la 10.000 €. Pe 14 septembrie 2006, Dacia a lansat noul Logan, care a beneficiat de o restilizare atât la exterior cât și la interior. Printre elementele de noutate se numără portbagajul care dispune de un eleron și un buton pentru deschiderea din exterior, stopurile tip "cristal", oglinzile au fost redesenate. Dacia a mai lansat și motorul de 1,6 litri și 16 valve ce dezvoltă 105 cp (77

kW) la 5750 rpm, ce va echipa vârful de gamă denumit Prestige. La interior Logan beneficiază de tapițerii noi, maneta schimbătorului de viteză și volanul îmbrăcate în piele. Tabloul de bord beneficiază acum de ceasuri cu fundalul alb.

La capitolul accesorii, Logan dispune de o nouă gamă de radio Blaupunkt cu lector casete, CD sau MP3, senzori de parcare, o nouă gamă de jante de 15" și patru noi nuanțe de vopsea metalizată. La apariția modelului Logan, toate motorizările respectau norma Euro 3, iar din ianuarie 2007, toate motorizările respectă norma Euro 4, inclusiv varianta diesel, a cărei putere a crescut la 70 CP.

Dacia Logan Facelift mai este numit și Dacia Logan Phase 2. Și-a făcut apariția în vara anului 2008. La acest model, designul a fost îmbunătățit, adăugându-se o bandă cromată la baza capotei portbagajului, un interior preluat de la Sandero, o grilă nouă, preluată tot de la supermini-ul Sandero și un spoiler față nou. De asemenea, stopurile urmăresc linia portbagajului, adăugând o notă bună designului.

Firma Renault a anunțat că Logan se va produce și în India. În acest scop se va crea un joint-venture Mahindra Renault. Producția modelului, cu sigla Mahindra Renault, este planificată să înceapă în prima jumătate a lui 2007, într-un ritm inițial de circa 50.000 de exemplare anual, investiția fiind estimată la 125 milioane de euro.

Dacia Logan MCV apare la doi ani de la lansarea modelului Logan sedan, în 2006 la Salonul Auto de la Paris (Paris Motor Show) a fost lansat modelul Dacia Logan MCV (Multi Convivial Vehicle). Acesta este versiunea station wagon a modelului Logan, care dispune de șapte locuri dispuse pe trei rânduri (2+3+2); ultimul putând fi demontat.

Volumul portbagajului are valori cuprinse între 700 litri (fără al treilea rând de scaune) putând ajunge la 2350 litri. Modelul dispune de numeroase locuri de depozitare, fiind introduse în cotierele dintre scaune; o altă noutate o reprezintă al treilea rând de geamuri care pot fi deschise în exterior. Comercializarea acestei versiuni a început în România pe 4 octombrie 2006, iar pe piețele externe se va comercializa din 2007. Acest model este primul dintre cele cinci modele care au la bază platforma Logan și care au fost lansate până la sfârșitul lui 2009.

Figura 2.15.

Dacia Logan MCV

Dacia Logan VANse bazează pe platforma mecanica Logan MCV. La exterior modelul seamăna foarte mult cu MCV-ul, iar interiorul a fost reamenajat pentru o masă utilă de 800 kg și un volum util de 2500 litri. Ca noutate pentru Dacia este prezența airbag- urilor pentru torace. Prețul pentru acest model este estimat în jurul intervalul 6700-8800 euro cu toate taxele incluse.

Versiuni

Versiunea de bază

În 2009, pe fundalul crizei economice, conducerea Dacia a lansat o nouă versiune de bază a mașinii, care are calandrul și barele de protecție nevopsite, jante de oțel, nu are airbag pasager și nici tetiere spate (dar are ABS+AFU la capitolul siguranță), nu are servo- direcție, nici aer condiționat, brichetă cu scrumieră, centuri de siguranță cu reglabile cu pretensionare, închidere centralizată, geamuri electrice sau radio. Combinat cu reducerea oferită de stat prin programul Rabla, prețul de pornire al acestei mașini era ușor sub 5000

€, împlinind astfel promisiunea inițială a unei mașini de 5000 €.

Versiunea de top

Prestige:

Figura 2.16.–Dacia Logan VAN

motorizare: 1,6 16v

capacitate cilindrică: 1598 cmc

putere: 105 CP

carburant: benzină fără plumb

viteză maximă: 183 km/h

accelerație 0–100 km/h: 10,2 s

preț cu taxe: 9900 euro

Restilizări

În septembrie 2006, Dacia a efectuat o ușoară restilizare atât la exterior cât și la interior modelului Logan. Printre elementele de noutate se numără portbagajul care dispune de un eleron și un buton pentru deschiderea din exterior, stopurile tip "cristal", oglinzile au fost redesenate. Dacia a mai lansat și motorul de 1,6 litri și 16 valve ce dezvoltă 105 CP (77 kW) la 5750 rpm, ce va echipa vârful de gamă denumit Prestige. La interior Logan beneficiază de tapițerii noi, maneta schimbătorului de viteză și volanul

îmbrăcate în piele. Tabloul de bord beneficiază acum de ceasuri cu fundalul alb. La capitolul accesorii, Logan dispune de o nouă gamă de radio Blaupunkt cu lector casete, CD sau MP3, senzori de parcare, o nouă gamă de jante de 15" și patru noi nuanțe de vopsea metalizată.

În 2008 și-a făcut apariția facelift-ul modelului Logan. La acesta, designul a fost îmbunătățit, adăugându-se o bandă cromată la baza capotei portbagajului, un interior preluat de la Sandero, o grilă nouă, preluată tot de la supermini-ul Sandero și un spoiler față nou. De asemenea, stopurile urmăresc linia portbagajului, adăugând o notă bună designului.

Siguranță

În iunie 2005, Dacia Logan primește 3 stele din 5 la testele de siguranță realizate de EuroNCAPdevenind astfel primul și singurul model al constructorului piteștean supus acestor teste. În 2005, Automobil Clubul German (Allgemeiner Deutscher Automobil-Club e.V) a afirmat că Dacia Logan se răstoarnă ușor în cazul unei virări bruște. În timpul unui test al elanului (acest test presupune evitarea unui obstacol apărut brusc în fața unui autovehicul) realizat la o viteză de 65 km/h, mașina s-a răsturnat. Un test asemănător a fost realizat de Top Gear România, în care modelul Logan a trecut testul la viteze de 72 km/h, 87 km/h și 84 km/h. După testul realizat în România, cei de la ADAC au precizat că e posibil ca răsturnarea modelului să fi fost cauzată de una din anvelope care a cedat în timpul primului test. De asemenea, testul realizat de ADAC nu este un test al elanului tipic și este diferit de cel realizat de Top Gear. Toate modelele Logan dispun de cel puțin un airbag (pentru șofer). Modelele superioare au în dotarea standard două airbaguri, având și opțiunea pentru un total de 4 airbaguri.

Motorizări

La apariția modelului Logan, toate motorizările respectau norma Euro 3, iar din ianuarie 2007, toate motorizările respectă norma Euro 4, inclusiv varianta diesel, a cărei putere a crescut la 70 CP.

Tabel 2.12.

Figura 2.17.-Dacia Logan MCV

Dacia Logan Pick-Up este versiunea pick-up a modelului Logan.

bel 2.13.

Dacia Logan Pick-Up

Acest model a înlocuit bătrânul Pick-Up. În 2009, pe fundalul crizei economice, conducerea Dacia a lansat o nouă versiune de bază a mașinii, care are calandrul și barele de protecție nevopsite, jante de oțel, nu are airbag pasager și nici tetiere spate (dar are ABS+AFU la capitolul siguranță), nu are servo-direcție, nici aer condiționat, brichetă cu scrumieră, centuri de siguranță reglabile cu pretensionare, închidere centralizată, geamuri electrice sau radio. Combinat cu reducerea oferită de stat prin programul Rabla, prețul de pornire al acestei mașini era ușor sub 5000 €, împlinind astfel promisiunea inițială a unei mașini de 5000 €.

Deși apreciată pentru fiabilitatea ei, asta nu înseamnă că nu există probleme. O listă cu defecțiuni frecvente la Dacia Logan a fost realizată în urma controalelor periodice realizate de DEKRA, omologul german al Registrului Auto Român (RAR).

Prima generația Logan, produsă între anii 2004 și 2012 oferea tehnologie robustă Renault. În plus, versiunea MCV, foarte îndrăgită în Europa de Vest, promitea un spațiu enorm pentru bagaje și, la nevoie, până la șapte locuri – totul la un preț redus. Având în vedere prețul mic, interiorul este unul spartan ca echipare. Uneori, acele defecțiuni frecvente pentru Dacia Logan constatate au provenit de la uzura suspensiilor și scurgerile amortizoarelor, în special în cazul în care MCV-ul a trebuit să care foarte mult. Modelul are performanțe generale foarte bune și motoare diesel economice, însă acestea își mențin și cel mai bine prețurile pe piața second-hand.

Dacia Sandero este un model de autoturism sub forma unui hatchback cu 5 uși fabricat la Pitești începând din octombrie 2007. Dacia Sandero a fost lansată oficial pe piața românească, pe 3 iunie 2008, în cadrul unei ceremonii la World Trade Plaza la un preț care nu va depăși 9.500 de euro pentru cea mai echipată versiune, iar pe parcursul timpului, se va demara comercializarea modelului în majoritatea țărilor europene.

Figura 2.xx

Dacia Sandero

.

Tabel 2.14.

Dacia Duster este un model 4X4 si 4X2 cu 5 uși fabricat la Pitești începând din 2010. Modelul poate fi echipat cu motorizare pe benzină – 1.6 16v 110 CP precum și cu motorizare diesel – 1.5 dCi de 85 CP si 1.5 dCi de 105 CP, prezente deja pe numeroase vehicule din gama Renault.

Figura 2.19. Dacia Duster

Tabel 2.15.

În anul 2010, Duster primea primele lovituri sub centura din partea olandezilor de la Autokampioen – Duster are probleme cu stabilitatea și cu sistemul de frânare. Acesta este printre cele mai slabe din gama SUV-urilor de mici dimensiuni.

Francezii de la Automobile Magazine au luat mai multe mașini de tip SUV compact și le-au pus la încercare. Dar de dată aceasta, nu în teren accidentat ci pentru a le testa sistemul de frânare. Se pare că Duster 4×4 frânează prost, iar cel 4×2… foarte prost.

Juriul de la Automobile Magazine a făcut un test echilibrat – orice mașină care depășește o distanta de frânare de 40 de metri atunci când frânează la 100 km/h sau 70 de metri atunci când frânează la 130 km/h, primește o bilă neagră.

Asta a primit și Dacia Duster în varianta 1.5 dCi de 110 cp. Acesteia i-au trebuit, în funcție de viteză (100 sau 130 km/h) 46 si respectiv 75 de metri! Aceste măsurători trimit micul SUV românesc în capăt de listă din păcate, în categoria sa, acolo unde este surclasat de către Mitsubishi ASX (73 metri distanța de frânare) și este bătut numai de fratele din Franța, Renault Koleos (77 de metri).

Un alt test a pus Dusterul la pământ – francezii au mai testat comparativ ce se întamplă când mașina întâlnește un obstacol neașteptat. Tiguanul se oprește imediat, în timp ce Duster mai merge cu 50 km/h, ceea ce duce la un impact imediat în cazul unei viteze mari.

Dar care să fie cauzele unei frânări atât de slabe? Se poate să fie anvelopele cu care este dotat Duster – mixte Continental CrossContact 215/65 16. Distanța de frânare de 5 metri între varianta 4×2 și cea 4×4, cea din urmă fiind mai grea cu 120 kg, pledează pentru cea de-a doua variantă – frâne subdimensionate.

Atunci, Dacia a început o anchetă și un control asupra modelului cu care s-a efectuat testul, să nu cumva să fi avut vreo problemă tehnică și să fie doar un caz izolat. Însă un lucru este cert – Dusterul este o mașină bună pentru prețul său, dar are și probleme cu care vine acest compromis al prețului mic.

Dacia Dokker este un vehicul activitate de recreere (LAV), dezvoltat de către producător român Dacia, construit la fabrica Renault din Tanger, Maroc. Acesta a fost lansat oficial la 2012 Casablanca Auto Show și inițial a mers la vânzare în Maroc în iunie 2012.

Acesta a fost disponibil în România începând cu luna septembrie 2012, și este comercializat în Europa, Africa de Nord și teritoriile franceze de peste mări. Acesta este fabricat în variante de pasageri și Furgon, precum și o versiune de crossover, Dokker Stepway, prezentat în 2012 la Istanbul Motor Show, oferind elemente de caroserie similare Sandero Stepway. Acesta va fi comercializat în țările CSI ca Renault Dokker, dar nu și în alte părți ale lumii, deoarece aceasta ar canibaliza vânzările de fratele său francez, Renault Kangoo.

Tabel 2.16.

Figura 2.20.

Dacia Dokker

La finele anului 2016, grupul auto francez Renault recheamă în service 245 de mașini Dacia Lodgy și Dokker produse în Maroc vândute în România, pentru diverse probleme detectate de către constructorul auto, potrivit anunțurilor publicate de către contructorul auto. Mașinile Dacia Lodgy și Dokker sunt rechemate în service în România pentru " o posibilă perturbare a sistemului de frânare", iar producătorul auto Renault, care fabrică cele două modele la o uzină pe care o deține în Maroc, va înlocui grupul hidraulic de frânare.

Potrivit Renault, durata intervenției în service este de circa două ore și jumătate pentru fiecare autovehicul.

CAPITOLUL 3. PROTOTIPURI ȘI MODELE RARE MARCA DACIA

1980.

Tabel 3.17.

Dacia Brașovia un prototip coupé modificat la Service-ul din Brașov în anul

Tabel 3.17.

Dacia MD87 a fost un automobil produs în anul 1987 de U.A.P. (Uzina de Automobile Pitești). E vorba de o Dacie papuc preschimbată într-o mașină sport, cu motor central, numit MD87. Un an mai târziu, a apărut Dacia MD87 Evo, care avea însă faruri escamotabile. Doar câte un exemplar din cele două "super-mașini" Dacia românești a fost creat.

În prezent, nu se știe ce s-a întâmplat cu cele două mașini Dacia cu motor central și cu tracțiune spate, însă cele două exemplare reprezintă probabil cele mai valoroase mașini care poartă sigla Dacia în prezent.

Dacia Sport- prototip prezentat în 1987, spre deosebire de varianta ce se afla în

fabricație la acea dată, acesta dispunea de farurile și mânerele ușilor preluate de la Oltcit (farurile fiind montate și pe o serie limitată a Dacia Sport) și eleron pe plafon și capacul portbagajului.

Tabel 3.18.

Dacia 1300 Diesel – prototip echipat cu motor diesel (1289 cmc 36CP). Motorul era derivat din cel de 1300 însă cu altă chiulasă, iar pistoanele, bielele, arborele cotit erau întărite.

Dacia 1310 TDE – prototip prezentat la TIB 1983, model echipat cu motor diesel de 1580 cmc (58 cp) cutie de viteze 5 trepte.

Dacia 1320 TLE break (1983) are masca radiatorului înclinată, cu grile largi, de culoare neagră. În jurul măștii este montat un ornament din material plastic negru, prelungit pe aripi, în partea frontală.

Tabel 3.19.

Dacia 1420 TLE (1983) are aceleași modificări în partea din față ca la 1320 TLE, iar în partea din spate are bara redesenată și un profil aerodinamic pe capota portbagajului.

Dacia 2000 a fost fabricată în 1980 și era un Renault 20 asamblat în România sub sigla Dacia. Fiind foarte exclusivistă, a fost făcută în număr limitat, având doar două culori: negru, albastru închis rezervată doar pentru elita PCR.

Figura 3.21. Dacia 2000

Tabel 3.20.

Dacia D6 (Estafette) este prima furgonetă produsă vreodată de Automobile Dacia, fiind o replică a modelului francez cu același nume, Renault Estafette. A fost produsă între 1975 și 1978 fiind realizate 842 de modele.

Figura 3.22.-Dacia D6

Dacia 1310TD este echipată cu motor diesel turbo de 1597 cc de 72 CP, cutia de viteze are 5 trepte sincronizate. Consumul la viteză de 120 km/h cu Tr.5 se situează undeva la 5,2 l/100km, iar în oraș de 7,6l/100km. Ca dotări suplimentare: bord CN1 dotat cu un torpedou mare, luminat, trapă sticlă, tapițeriile de pe uși din spumă injectată, interior albastru marin, jenți foarte rezistente la denivelări.

Figura 3.23.

Dacia Diesel

Dacia 500 (prototip) este modelul 500, dar cu caroseria alungită.

Tabel 3.22.

Figura 3.24.

Dacia 500

Dacia 1310 hycomat este varianta adaptată persoanelor cu nevoi speciale. Volanul din mijloc e cel "normal", de direcție. Cel de deasupra e frâna, când apeși pe el masina se oprește. Cel de dedesubt (către bord) e accelerația, prin tragere de el spre sofer se mărește turația. Ambreiaj hycomat. Placa de presiune e comandată de un cilindru hidraulic care, la rândul său, e comandat electric. Pe nuca schimbătorului de viteze e un contact, când pui mâna pe schimbator debreiează, când accelerezi, ambreiază.

Dacia Mini este un prototip, realizat în anul 1980, a unei mașini economice, realizată prin modificarea modelului Dacia 1310. Putea deveni hatchback, pick-up sau decapotabilă cu efort minim.

Dacia Star (1991) prototip de berlină cu 4 uși și 5 locuri, creată din modelul Dacia 1410 cu faruri noi și geamurile laterale rotunjite.

Dacia 1306, realizat în 1994, este un fel de berlină realizată dintr-un pick-up. Au fost realizate doar 5 automobile.

Figura 3.25. Dacia 1306

Dacia Maxi Break, a fost realizat spre sfârșitul anilor 1980, este un model Break lungit 5.125 m cu 8 locuri pe 3 banchete, echipat cu motor de 1397 cmc., produs în număr de 5 automobile.

Dacia 1309 prototip al modelului de serie, se deosebește de acesta prin așezarea lunetei și construcției stâlpului spate.

Dacia 1310 (1985) prototip cu un nou face-lift.

Dacia Student 650 este un prototip de mic litraj cu un motor de 650 cmc cu doi cilindrii, viteza maximă de 110km/h.

INA 900 prototip realizat în perioada 1993-1994 la INAR BRASOV la baza lui stând Dacia 500 Lăstun. Era dotat cu un motor de 900 cmc în 3 cilindrii obținut prin modificarea motorului de Dacia.

Dacia 1300 Funeral și Dacia 1300 Pick-Up sunt variante de carosare a modelului Dacia 1300 de către o firmă din RDG în anii '80.

Dacia Compact prototip, cu un motor de 960 cmc cu 3 cilindrii și un consum de 4.7

– 5 l/100km.

Dacia Extase prototip realizat în anii '90.

Dacia cu nou facelift prin montarea farurilor și a barilor de protecție folosite pe Dacia Extase și stopurile spate folosite pe Dacia Liberta.

Dacia Star (1991) prototip de berlină cu 4 uși și 5 locuri, creată din modelul Dacia 1410 cu faruri noi și geamurile laterale rotunjite.

Dacia Nova MPV (1998) monovolum cu 7 locuri creat din modelul Dacia Nova.

Dacia D33 (1997) creată în Italia de IDEA Torino, mașina era o berlină cu 4 uși și 5

locuri.

În 2006, Dacia se prezintă la Salonul Auto de la Geneva cu primul concept din

istoria mărcii, Logan Steppe era un station wagon cu un aspect de SUV avea roți de 17', bare parașoc masive și scut protector cu inserții metalice. Farurile moderne cu leduri îi ofereau modelului un aspect modern. La interior modelul dispunea de ecrane LCD montate în tetiere și de un ecran de dimensiuni mari montat în ușa de la portbagaj, iar în spatele volanului cu 4 brațe se disting contoarele de bord luminate cu diode.

Dacia 1310 Break CT este un prototip ce se deosebește de modelul de serie prin prinderea jantelor în 4 prezoane (similar Nova) bara față în zona proiectoarelor și lămpile de iluminare număr de înmatriculare de pe hayon.

Figura 3.26.

Dacia 1310 Break

Dacia Dedicație este ediție limitată apărută în 1999 cu ocazia împlinirii a 40 ani de la lansarea modelului Dacia 1300. Acestea erau berlină și break vopsită în două culori, jante de aluminiu și inscripționări laterale.

Dacia Duster No Limit este echipat cu un motor V6 de 3.8 litri și furnizează nu mai puțin de 850 de cai putere la 7.000 rpm.

Figura 3.27. Dacia Duster No Limit

Dacia Duster Raid este echipată cu un propulsor V6 de 3.000 cmc, preparat de Oreca, care dezvoltă 330 CP cuplat la o transmisie secvențială cu 6 trepte dezvoltată de Sadev.

Dacia Duster 4X4 Everyone, pregătite de uzină pentru competițiile Off-Road din țară, sunt echipate cu motorul 1.5 dCI 110 CP, dar au primit în plus un diferențial cu alunecare limitată, puntea spate a fost ușor înălțată, iar la interior au fost adăugate structuri metalice pentru protecția echipajelor (rollcage) și centuri de siguranță cu prindere în patru puncte. Fiecare mașină a fost dotată cu un troliu, instrumente de măsură a distanțelor parcurse și stații radio.

Dacia Lodgy Glace este echipat cu un motor V6 de 2.987 cmc și furnizează nu mai puțin de 355 de cai putere la 7.500 rpm.

În noiembrie 2011, Dacia a anunțat că va lua parte la Trofeul Andros pentru a atrage atenția asupra viitorului său model. Spre deosebire de versiunea de producție, Lodgy Glace este alimentată de un motor V6 de 3,0 litri care produce 355 CP și un cuplu de 359 N·m. Două unități construite au fost pilotate de tatăl Alain Prost și fiul Nicolas Prost. Prima cursă la care au participat a avut loc la Val Thorens, în decembrie 2011.

Figura 3.28.

Dacia Lodgy Glace

Dacia Duster este primul vehicul de teren al mărcii „Dacia” (parte a

Grupului Renault) și al șaselea model al gamei. La puțin timp de la evenimentul de lansare la Salonul Auto de la Geneva, Dacia Duster a fost desemnat cel mai ieftin SUV din lume de către World Records Academy. În prezent, modelul este fabricat la Uzina de la Mioveni, atât sub marca Dacia (pentru piața românească, Europa, Turcia, Africa și Magreb), cât și sub marca Renault (pentru piețele din Ucraina, Orientul Mijlociu — Iordania, Siria, Liban, Egipt — și unele țări din Africa). Începând cu 2011, uzina Dacia din România va produce Renault Duster și pentru zona Golfului Persic. Tot atunci și alte uzine Renault din lume vor demara producția acestui model: uzina Curitiba din Brazilia va produce Renault Duster pentru Brazilia, Argentina, Mexic și Chile, în timp de uzina

Avtoframos(Renault Russia) din Moscova îl va fabrica pentru piața rusească.

Dacia Convertiblea fost un proiect al celor de la UAMT Oradea. A fost proiectată și omologată pentru a fi introdusă în producție de serie mică la această uzină. Până la urmă s-a renunțat la proiect, considerându-se o investiție nerentabilă și având și o oarecare opoziție din partea uzinei mamă UAP.

s

Concluzii

În lucrarea “ Dacia-istorie și contemporaneitate” am prezentat o parte din procesul de dezvoltare al fabricii Dacia, am făcut cunoscute prin Capitolul I: Începuturile, prin al II-lea: Modelele și versiunile în producția de serie, iar prin al III-lea: Prototipuri și modele rare marca Dacia.

Dacia, principalul producător de automobile din România, a luat ființă în anul 1966, odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. După 2 ani, a fost produsă prima Dacia 1100 sub licență Renault 8.

În anul 1999, Renault a achiziționat 51% din capitalul societății în urma procesului de privatizare, iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: refacerea instalațiilor industriale, reorganizarea rețelei de furnizori, reconstrucția rețelei comerciale, reorganizarea activităților și formarea angajaților. Acestea s-au concretizat în obținerea a trei standarde de management al calității, dintre care unul în domeniul protecției mediului.

Investițiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 2,2 miliarde euro, au contribuit la poziționarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut și la exporturile țării. În 2014, Automobile Dacia a devenit compania cu cea mai mare cifră de afaceri din România.

Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile și accesibile pentru clienții români și străini, la standarde de calitate Renault.

Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internațional. În cadrul sondajelor realizate de institute și publicații de specialitate, clienții Dacia se declară foarte satisfăcuți în legătură cu calitatea mașinilor Dacia.

Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la îmbunătățirea imaginii României în lume.

Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un raport preț/calitate/prestații/fiabilitate imbatabil. Peste 93% din producția Uzinei Vehicule de la Mioveni este exportată în 34 de țări de pe patru continente, ultimele piețe de desfacere pentru Dacia fiind Marea Britanie, Irlanda și Danemarca (2013).

În prezent, viitorul brandului românesc pare asigurat. Cu vânzări în creștere pe piețele importante ale Europei, în principal datorită unui raport preț/calitate extrem de bun, Dacia a avut de câștigat de pe urma crizei financiare care a redus drastic puterea de cumpărare a europenilor din 2009 încoace. Lansările constante de noi modele care

păstrează un preț foarte bun, precum și creșterea notorietății pe piețele emergente îi asigură brandului românesc, cel puțin teoretic, un viitor sigur în următorii ani.

Dezvoltarea rapidă a industriei constructoare de autovehicule din ultimele 4 decenii a generat o criză de supraproducție și mutații importante în ceea ce privește nivelul producției și repartiția acesteia pe piață.

Perioada actuală este caracterizată printr-o concurență acerbă pe piața autovehiculelor, care a generat schimbări importante în cadrul procesului de dezvoltare a unui autovehicul nou.

Tendința actuală vizează menținerea piețelor existente și câștigarea altora noi, prin producerea de autovehicule cu caracteristici dinamice, economice, ergonomice, funcționale și de siguranță ridicate, cu nivel de poluare chimică și fonică redus și preț de cost cât mai mic.

Prin urmare, explicația pentru distrugerea a tot ceea a însemnat industria constructoare de mașini în România, implicit de orice tip de vehicule constă în faptul că n- am știut să ne apărăm și promovăm toate avuțiile de care am dispus și ne-am pierdut prin incompetență și lipsă de strategii. Pe piață rămân competitivi doar constructorii care au centre de proiectare, de cercetare, de producție și de service puternice și sunt capabili să se adapteze foarte rapid cerințelor impuse de beneficiari.

Perioada actuală este caracterizată printr-o continuă creștere a complexității procesului de dezvoltare a unor vehicule noi ca urmare a cerințelor impuse de mediu social și natural și datorită nivelului ridicat de calitate cerut de consumatori.

Consider că prezenta lucrare aduce un plus în descrierea istoricului uzinei Dacia, cu care noi, argeșenii, ne mândrim. Este o tentativă de studiu. Nu a urmărit decât o parte a performanțelor liniilor de fabricație și a problemelor tehnice inevitabile a binecunoscutei uzine.

Bibliografie

Renault și Dacia de 10 ani împreună, Dan Vardie, 2009

http://www.daciaclub.ro/istoria-auto-dacia-cu-imagini-t177335.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Automobile_Dacia

https://en.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_1100

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_Convertible

http://www.automarket.ro/stiri/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-știai-despre-uzina-dacia- 20392.html

http://www.manager.ro/articole/auto/analiză-istoria-dacia-mașina-poporului-român- de-la-visul-lui-nicolae-ceaușescu-la-cel-mai-profitabil-brand-al-gigantului-renault- 44781.html

http://www.automobileromânești.ro/Dacia/Dacia_Prototipuri/

http://www.activenews.ro/prima-pagina/GALERIE-FOTO-Prototipuri-si-modele-rare- marca-DACIA.-Cum-arăta-Dacia-cu-volan-pe-dreapta-sau-Dacia-duba-86695.

Metamorfoza Dacia: de la "merge și-așa" la rigoare japoneză, 30 Iunie 2011, Robert Stan, Capital

„Aselenizarea“ lui Ceaușescu la Colibași, 20 iulie 2009, Cristina Stancu, Mihai Mincan, Adevărul

Ceaușescu desena o Dacie cu zero piese din import, 22 decembrie 2009, Vlad Odobescu, Evenimentul zilei

Istoria Daciei. De la mașina care costa cât un apartament până la Lăstunul în care încăpeau 3 oameni și 2 sifoane. Tu ce amintiri ai cu Dacia?, 29 decembrie 2012, Adi Dobre, Evenimentul zilei

Poarta 8- Badiu, GH

Figura 1.1. Logouri