Descriere Tehnica a unei nave container de 5.500 TEU [306538]

Capitolul I

Descriere Tehnica a unei nave container de 5.500 TEU

ANL WERRIBEE

Indictiv Apel :

Anul de Constructive:

Capacitate de Incarcare:

Putere de Propulsie:

Prezentarea generala a navei

Principalele Caracteristici ale navei

Navele container de distribuie in sapte categori principale in funtie de dimesiune dupa cum urmeaza:  [anonimizat], [anonimizat]-Panamax, [anonimizat]. Marimea Navelor Panamax este stabilita in concordata cu dimensiunile originale ale portilor canalului Panama care pot permite trecerea navelor cu o latime maxima de 32.31m si o lungime de 294.13 m si cu un pescaj de pana la 12.04 m.

[anonimizat], [anonimizat] – meteorologic. Aceasta se realizeaza atat in raport cu minimizarea timpului necesar ajungerii la destinatie precum si cu posibilele pericole de navigatie prezente in diferitele zone ce vor fii tranzitate.

2.1 [anonimizat]-meteorologica a [anonimizat] a [anonimizat], in ordinea parcurgerii rutei:

[anonimizat] a rutei la traversarea diferitelor zone de navigatie in relatie cu diferite repere hidrografice:

Stramtoarea Singapore:

– iesire din portul Singapore inspre S;

Stramtoarea Riou:

– intre insulele “Pulau Batam” si ” Pulau Bintan”;

Stramtoarea Gelasa:

– intre insulele Bangka si Belitung

Marea Java:

– in partea de W paralel peninsulei Sumatra

Stramtoarea Sunda:

– de la NE la SW'

Oceanul Indian:

– la S se insula “Krakatoa Krakatau” ;

– la N de insula “Pulau Panaitan”;

– la E de insula “Christmas”;

Marele Golf Australian:

– tangenteaza la S;

Stramtoarea Bass:

-la N de insula Insula “King”;

– intrare in portul “Mellbourne”;

[anonimizat] ,[anonimizat], multe dintre pericole fiind correct semnalizate.

Sectiune harta de pilotaj a Oceanului Indian

2.1.1 [anonimizat] 32% din traficul commercial al lumii si astfel vigilenta si buna practica sunt esentiale pentru navigarea in singuranta, a acestei zone.

2.1.1.1 Pozitionare si Limite

La vest limita tangenteaza limita estica a stramtorii Malacca printr-o [anonimizat] a Peninsuylei Malay  (1°16′N 103°31′E) , “The Brothers” ( 1°11.5′N 103°21′E) si Klein Karimoen  (1°10′N 103°23.5′E).

[anonimizat] a Johore(1°22′N 104°17′E)[anonimizat] a insulei  Bintan Island (1°13.5′N 104°35′E).

La Nord tarmul sudic al insulei Singapore si coasta sud estica a peninsulei Malay.

La Sud Linia formata intre  Klein Karimoen pana la  Pemping Besar (1°06.5′N 103°47.5′E)

2.1.2 Stramtoarea Riouw

2.1.2.1 Navigatie si Pericole

Traversarea stramtorii se va face pe directia N – S .

Stramtoarea Riouw are o dimensiune aproximativa de 50 de mile in lungime, de la NW la SE , cu adnacimi medii intre 10m si 55m, minimul regasinduse in portiunea Sudica. Prezinta numeroase insule de dimensiuni mici in aproprierea tarmurilor.

In zona Pulau Lobam stramtoarea are aprximativ 10 mile in latime la Nord de Tanjunguban(1°04'N., 104° 13'E.), si extremitatea vestica a Pulau Bintan. La aprozimativ 10 mile la NW de Pulau Pangkil, the strait se ingusteaza la aproape 2 mile in latime intre Johannes Shoal (0°57'27"N., 104°11'32"E.) si Orion Rock (0°58'42"N., 104°13'24"E.) aceasta fiind cea mai ingusta portiune a stramtorii. Principalele pericole sunt marcate cu gemanduri.

La aproximativ mijlocul stramtorii, 3.5, mile la nord de Pulau Karas-besar (0°45'N, 104°20'E.), este Pulau Pangkil (0°50'N, 104°22'E.), ce prezinta pericole la aproape 5 mile SE. La nord de Pulau Karas-besar se regaseste canalul principal de aproximativ 2 mile latime cu adancimi intre 18.3m si 37m, marginit la W de Pulau Mubut Laut (0°49'N, 104°18'E.).

Latimea incepe sa creasca pana la 3.5 mile intre Pulau Kras-kecil (0°44'N, 104°22'E.) si Pulau Tapai (0°46'N , 104°27'E.), iar la iesirea de S a stramtorii este de aproximativ 17 mile latime pentru o distanta de 11 -12 mile.

2.1.2.2 Conditi Meteorologice

Curenti

Intre partea de N a Stramtorii Bangka, Kepulauan Riau, si Singapore media curentilor in timpul Musonului de Sud-Vest este mai mare decat in timpul Musonului de Nord-Est.

Vanturi

Maximele vanturile au fost inregistrate la 2 Nd in timpul Musonului de Nord-Est si 1.25 Nd in timpul Musonului de Sud-Vest. Cu toate acestea media este in jur de 0.5 0.75 Nd.

2.1.3 Stramtoarea Gelasa

2.1.3.1 Navigatie si Pericole

Stramtoarea Gelasa este situata intre insulele Bangka si Belitung si este separate de o multitudine de insule de dimensiuni mici in 3 pasaje de trecere , de la W la E acestea fiind : Selat Leplia (Selat Macclesfield), Selat Limende (Selat Clement), and Selat Baur (Selat Stolze).

Desi Stramtoarea Gelasa nu este considerate a fii foarte sigura aceasta reprezinta cea mai rapida varianta de a ajunge la Oceanul Pacific din Singapore si este adesea folosita in acest scop. Selat Baur (Stramtoarea Baur) este cea mai lata dintre aceste trei stramtori si prezinta cele mai putine pericole de navigatie asa ca reprezinta varianta ideala de a parcurge Stramdoarea Gelasa.

Cea mai ingusta parte a Stramtori Gelasa are 4 mile latime si se situeaza intre Pulau Geresik la W si Kepulauan Lima la E . Noaptea luminile de la Tanjung Ayerlancur si Pulau Simedang sunt clar vizibile si pot fii folosite ca si repere.

Beting Akbar (2°39'S., 107°15'E.) este un banc de nisi psi corali cu o adancime minima de 1.2m situate la 15.5 mile NE de Pulau Liat si reprezinta un mare pericol de navigatie intrucat nu este marcat de nici un semnal visual sau auditiv.

Pulau Mendanau (2°53'S., 107°25'E.), pe partea de E a Stramtorii Baur este cea mai mare dintre insulele de pe coasta de W a Pulau Belitang.

2.1.3.2 Conditi Meteorologice

Vanturi

Vanturi usoare variabile intre Aprilie si Noembrie si musonul de SE din Decembrie pana in Martie. Vinturie dinspre WNW predomina in Decembrie schimbandusi directia spre NW in Ianuarie ce persista pana in Martie. Rafale de vant sunt frecvente in Noembrie si Decembrie si hula poate aparea in timpul Musonului de NW in Ianuarie si Februarie.

Curenti

Curentii sunt spre SE in Musonul de Nord-Vest sis pre NW in Musonul de Sud-Est, rareaori ajungand la 3N in jonele mai inguste ale stramtorii.

2.1.4 Stramtoarea Sunda si Marea Jawa

2.1.4.1 Navigatie si Pericole

Traversarea stramtorii se face pe directia SW – NE.

Intrarea de NW este situata intre ,Ujung Kanggalan si Tanjung Pujut, extremitatea NW a marii Jawa si are o latime de aproximativ 15.5 Mm.

Zona de intrare dinspre NW contine multe platforme de foraj petrolier care pot sa nu fie semnalizate sau marcate pe harti. Ca si consecinta navele ce vor intra in stramtoare sunt obligate sa urmeze urmatorul track:

a. 5°16'S, 106°47'E (4 Mm SE de Beting Raja).

b. 5°42'S, 106°41'E (13.5 Mm NE de Pulau Payung).

c. 5°50'S, 106°34'E (1.5 Mm SE de Pulau Payung).

d. 5°50'S, 106°17'E (1.5 Mm S de Pulau Tunda).

e. 5°50'S, 106°02'E (3 Mm N de Tanjung Pujut).

f. 6°02'S, 105°51'E (3 Mm NW de Tanjung Cikoneng).

g. de la punctul f se va naviga spre SW prin Selat Sundra

Iesirea de SW se situeaza inre Cukuh Balimbing (5°56'S,104°33'E) si Pulau Panaintan (6°35'S, 105°13'E), la N de limita vestica a marii Java si are o latime de aproximativ 52 de mile.

2.1.4.2 Conditi Meteorologice

Musoni

In partea de W a marii Java intre Aprilie si Noembrie, Musonul de Sud-Est va bate dintre ESE, iar in centru dispre E. Musonul de Nord-Vest este mai puternic si va bate dispre WNW spre W intre lunile Decembrie si Martie. Intre musoni vor fii perioade de calm associate cu furtuni cu descarcari electrice inre lunile Martie si Aprilie.

Curenti

Miscarea orizontala a apei in Marea Java este cauzata de vant si este considerate a fii current de muson. Puterea acestuia rar depaseste 2 Nd. Un alt current permanent dar slab bate inspre SSW.

2.1.5 Sud-Estul Oceanului Indian

2.1.5.2 Conditii Meteorologice

Clima variaza intre tropical in N si tempereata in S.In timpul verii australe ITCZ (Inter-tropical convergence zone) se situeaza la N de Australia influentand vremea pe costa de N a Sumatrei. Musonul de Nord-Vest, in timpul verii,adduce vreme calda,umeda,si ploioasa pe coasta de N.

Ciclonii Extratropicali

Ciclonii extratropicali reprezinta sisteme de presiune joasa , urmeza o ruta circumpolara la aproximativ 60⁰ S. Frecventa si intensitatea se resimte in timpul toamnei si iernii , emisferei sudice.

Ciclonii Tropicali

Ciclonii tropicali adesea afecteaza coasta de W si S a Australiei, facandusi aparitia de 4 – 5 ori pe an ditre care cel putin 2 ajung la nivel de huragan, acestia fiind cunoscuti si sub numele de “willy-willies”. Aceste uragane caduc vanturi ce pot ajunge si la130 Nd, precipitatii de pana la 508mm si nu in ultimul rand valuri de pana la9.1m in mare deschisa.

Ciclonii tropicali apar cel mai des intre Decembrie si Aprilie, aceasta fiind cea maia ctiva perioada a coastei de SW a Australiei.

Vanturi

In timpul verii australe, din Decembrie pana in Martie, Vanturile Comerciale se extind in S

aproape de Cape Leeuwin. Vanturile de S si SE bat dinspre coasta de W. La E de

North West Cape, vanturile bat destul de slab in zona dinspre SW inspre NW. Vanturi de 10 Nd sau mai slabe bat aproape 70% asupra marilor Timor si Arafura.

Curenti

Principalii curenti de suprafata a Oceanului Indian sunt:

Deriva de Vest la S de 50⁰S

Curentul Sud Indian intre 27⁰S si 50⁰S

Curentul Sud Ecuatorial intre 8 si 20

Curentul Nord-Vestic al Australiei, pe coasta de W a Australiei