Tabel 1 Asemănări și deosebiri ale WOM și e-WOM – 17 – [306417]

Lista tabele

Tabel 1 Asemănări și deosebiri ale WOM și e-WOM – 17 –

Tabel 2 Avantajele și dezavantajele ale e-WOM – 18 –

Tabel 3. Formate de anunțuri disponibile pe YouTube – 34 –

Tabel 4. Tipuri de video pe YouTube – 38 –

Tabel 5. [anonimizat] – 58 –

Tabel 6. [anonimizat] – 58 –

Tabel 7. Formele de turism preferate – 59 –

Tabel 8. Destinația călătoriei – 60 –

Tabel 9. Crosstabulation: Sex și Cât de important, e să vă uitați la video despre o destinație în alegerea acesteia pentru următoarea vacanță – 60 –

Tabel 10. Surse de culegerea informatiei – 62 –

Tabel 11. [anonimizat] – 63 –

Tabel 12. – 63 –

Tabel 13. [anonimizat] – 65 –

Tabel 14. Crossttabulation: Vârsta și Cât de important e să vă uitați la video despre o destinație în alegerea acesteia pentru următoarea vacanță – 66 –

Tabel 15. 68

Lista figuri

Figura 1. Tablou realizat de Emil Brack "Planning the Grand Tour" – 8 –

Figura 2. Poster ce promovează stațiunea de sporturi de iarnă Cortina D'Ampezzo 1920 – 9 –

Figura 3. Factori ce influențează comportamentul consumatorului – 11 –

Figura 4. Motivele decisive pentru a călători – 13 –

Figura 5. Etapele procesului decizional – 14 –

Figura 6. Screenshot intro video Expedia Road Trip with Travel Alberta: Captain and Clark in Edmonton – 21 –

Figura 7. Evoluția comunicării vizuale – 27 –

Figura 8. Logo-ul platformei YouTube – 28 –

Figura 9. Screenshot cu primul video postat pe YouTube – 28 –

Figura 10. Categoriile de canale pe YouTube – 30 –

Figura 11. Axa cronologică – 42 –

Figura 12. Pagina principală a [anonimizat] – 43 –

Figura 13. Pagina principală a [anonimizat] – 44 –

Figura 14. Playlisturile de pe pagina Hey Nadine – 44 –

Figura 15. [anonimizat]. Messi: The Selfie Shootout – 46 –

[anonimizat] a devenit mai accesibilă și mai apreciată decât de un text. Orice videoclip ne face parte comună cu cele întâmplate în filmuleț.

Video joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor în alegerea unei destinații de călătorie. [anonimizat] a [anonimizat] a evalua o anumită destinație. [anonimizat] a merge la locul vizionat este mai mare după vizionarea unui videoclip. Acest lucru se datorează faptului că imaginile vizuale permit spectatorului să aibă așteptări mai realiste despre destinație. [anonimizat], vremea, facilitățile destinației și multe altele. Potențialii turiști pot obține o percepție mai clară și mai reală a locului.

Scopul acestei lucrări este de a vedea ce impact are video asupra deciziei de cumpărare a unui produs turistic și dacă acesta poate fi folosit ca un instrument de marketing. Pentru a [anonimizat]. Pe parcursul lucrării oferim exemple concrete care ne demonstrează faptul că video are un rol important în marketingul destinațiilor și influențează decizia de cumpărare a unei destinații turistice.

Lucrarea este structurată pe cinci capitole.

Primul capitol începe cu o [anonimizat]. După care se explică conceptul de comportament al consumatorului în contextul turismului și al călătoriilor. Pe lângă acestea, în primul capitol se explică conceptul de marketing prin viu grai și trecerea de la promovarea clasică ”de la gură la gură” la cea modernă.

În capitolul doi analizăm următoarele aspecte: ce înseamnă comunicarea vizuală, ce este Youtube-ul și care sunt posibilitățile sale în marketingul călătoriilor. În acest capitol prezentăm cele mai mari branduri care folosesc YouTube ca și un instrument de marketing, cât și cei mai mari vlogeri ce postează video cu potențial mare de promovare a destinațiilor turistice.

Următorul capitol va prezenta motivele care au stat la baza alegerii chestionarului ca metodă e cercetare și va prezenta chestionarul folosit.

Capitolul patru cuprinde analiza de date obținute în urmă completării chestionarul de către respondenți. În acest capitol se va prezenta prin grafice și tabele influența video-ului asupra alegerii unei destinației turistice, precum și preferințele respondenților asupra conținutului unui video de călătorie.

Ultimul capitol conține concluziile și recomandările făcute după analiza datelor din chestionar, cât și în urma analizei exemplelor prezentate în capitolele anterioare.

Cap.1 Comportamentul consumatorului în turism: definire și complexitate.

Întru a obține un profit mare, și pentru a-și crea un nume, o notorietate, producătorii de servicii și produse sunt interesați nu doar să producă în condiții de maximă eficiență, ci să cunoască consumatorul și comportamentul lui: cine este el, care sunt motivele pentru care cumpără un produs sau folosește un serviciu, care este reacția și atitudinea față de acest serviciu/produs, precum și reacția lui postconsum. Așadar, un rol important în contruirea unei strategii de marketing corecte îi revine științei comportamentale.

Acest capitol urmează să explice conceptul de comportament al consumatorului în contextul turismului și al călătoriilor. A înțelege care sunt caracteristicile și care este comportamentul consumatorului/clientului constituie primul pas în construirea unei strategii de marketing. Această etapa de cercetare și înțelegere a comportamentului își are locul și în organizațiile turistice care marketează o destinație. Aceste organizații pot afla care sunt nevoile clienților, cum își aleg destinațiile, tipul de cazare și de transport, ș.a.m.d. și pot determina stimulii și factorii care influențează alegerea. Iar dacă prestatorul nu distinge aceste nevoi, clientului se va îndrepta către un alt prestator.

În următoarele subcapitole, vom explica noțiunea de comportament al consumatorului, factorii ce îl influențează, care este motivarea consumatorului și care sunt etapele procesului decizional. Dar inainte de toate, urmează o descriere generală a industriei turismului.

Industria turismului: Definiție, Istoric și Evoluție

Turismul reprezintă o componentă importantă în domeniul economic și social.Este un sector dinamic, ce se dezvoltă și crește continuu.

Prima definiție a turismului se conturează la finele secolului XIX-lea – începutul sec. XX. În 1905, Guyer-Freuler descrie turismul ca fiind: “un fenomen unic al epocii moderne, care este strict dependent de nevoia crescândă a oamenilor de a face o schimbare și de a se relaxa. Acesta depinde de dorința de a cunoaște frumusețile naturii și ale artei… . El ajută națiunile și comunitățile să se cunoască datorită evoluției comerțului și industriilor”.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T) definește turismul ca fiind totalitatea activităților desfășurate de persoanele ce călătoresc în afara mediului lor obișnuit, revenind în mediul lor obișnuit după o perioadă mai mică de un an. Scopul principal al călătoriei fiind altul decât migrația sau obținerea unui loc de muncă în locul vizitat. (UNWTO, 2011)

Deși călătoriile recreaționale și educaționale existau în perioada clasică, perioada Marelui Tur (The Grand Tour) – precursorul turismului modern, fenomenul de turism își construiește cu adevărat definiția odată cu evoluția mijloacelor de transport. Aceasta nu doar sporește mobilitatea turiștilor, ci dă startul unor noi trenduri. E adevărat că trenul și căile ferate nu au fost inventate ca să promoveze turismul. Dar indiferent de scopul său primar, începând cu jumătatea secolului XIX, calea ferată a pus bazele turismului modern de masă.

Figura 1. Tablou realizat de Emil Brack "Planning the Grand Tour"

Thomas Cook (1808-1892), un antreprenor englez și pionier al comercializării turismului de masă, vine cu o inovație. În 1841, organizează o vacanță all-inclusive, care include transportul și câteva mese pe zi cu preț redus, pentru 571 de persoane. În ideea popularizării excursiilor de duminică și a vacanțelor de weekend, Cook introduce voucherele pentru hotel și broșurile turistice. E important de menționat faptul că Thomas Cook și-a construit afacerea dintr-un motiv socio-politic, și anume să folosească excursiile de duminică ca un pretext pentru clasa muncitoare să iasă din mizeria și praful orașului.(Knebel, Strukturwandlungen 1960, p. 22ff.)

Figura 2. Poster ce promovează stațiunea de sporturi de iarnă Cortina D'Ampezzo 1920

Sursa: Library of Congress

Așadar, exemplul lui Cook pune bazele turismului modern, și vine să susțină importanța cunoașterii consumatorul, comportamentul și nevoilor lui.

Excursiile de duminică se transformă în vacanțe de weekend, iar vacanțele de weekend se transformă în concedii de câteva zile sau săptămâni. În 1870 se consolidează termenul de vacanță de vară, care în 1920, după criza Primului Război Mondial, devine răspândită printre angajații și muncitorii cu venit minim. Iar popularitatea vacanțelor de vară contribuie nemijlocit la crearea infrastructuri turistice: se fac primele trasee, poteci marcate, restaurante, cabane, turnuri de observație.

Turismul european își cunoște apogeul in anii ’60, caracterizat de noi tendințe și experiențe influențate de globalizare. Ca răspuns la situația economică și la inovațiile strategice în economie, și prezența concurenței pe piață, turismul devine un organism structurat și sistematizat.

Înaintea anului 1991, datorită acestui boom touristic și globalizarii, numărul persoanelor care au ales să petreacă vacanțele în străinatate a crescut de trei ori în ultimii 40 de ani.

În 2016 Numărul turiștilor internaționali din întreaga lume a depășit 1.245 miliarde, iar cifra prognozată pentru anul 2030 este de 1.8 miliarde. (UNWTO, 2016)

Comportamentul consumatorului

“Toate deciziile de marketing se bazează pe ipoteze și informații privind comportamentul consumatorului.”

Hawkins, Mothersbaugh & Best

Consumatorul are o importanță majoră în domeniul afacerilor. La drept vorbind, conceptul de marketing le cere managerilor să analizeze totul, inclusiv să se pună în locul consumatorului pentru a putea vedea lucrurile prin prisma lui. Acest exercițiu le permite managerilor să observe care sunt dorințele acestuia și să anticipeze nevoile lui. Până și exemplul lui Thomas Cook vine să confirme faptul că succesul și profitul unei firme este determinat de către consumator.

Indiferent de sex, vârstă, educație, clasă socială, cu toții suntem consumatori. Deciziile pe care le luăm depind de comportamentul nostru individual de cumpărare și au un efect direct asupra cererii. Iar maniera în care decidem să cumpărăm/folosim un produs sau serviciu, e strict dependentă de problemele personale și ale mediului ambiant în care trăim.

După Ioan Plăiaș, comportamentul consumatorului se referă la comportamentul manifestat de cumpărători în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și renunțare a produselor și serviciilor de la care ei se așteaptă să le satisfacă nevoile. (Plăiaș, 2017: 9)

Comportamentul clienților este în permanentă schimbare. Odată cu evoluția lumii, se modifică și preferințele acestora. Preferințele consumatorului sunt influențate atât de factori interni, cât și externi. În sunt reprezentați factorii ce au un impact asupra conduitei cumpărătorului.

Figura 3 Factori ce influențează comportamentul consumatorului

(contribuție originală)

Pentru a putea întelege, explica și “măsura” comportamentul consumatorul, este necesar să se identifice factorii care au efect direct sau indirect asupra acestuia. Este de la sine înțeles faptul că deciziile de cumpărare pot avea un caracter personal și specific. Însă studiind literatura de specialitate, am observat că fiecare autor propune o clasificare proprie a câtorva factori generali ce stau la baza luării deciziilor. Philip Kotler și Kevin Lane Keller (2010) identifică patru factori esențiali: factori culturali (cultură, subcultură, clase sociale), factori sociali (grupuri de referință, familia, roluri și statusuri), factori personali (vârsta, sexul și ciclul de viață, ocupația și circumstanțele economice, personalitatea, stilul de viață) și factori pshihologici (motivație, percepție, învățare, convingeri și atitudini).Dubois și Jolibert (Marketing. Teorie și Practică – Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, 1994) grupează factorii în doua categorii: factori individuali (caracterul/personalitatea, stilul de viață, abordarea cognitivă) și factori externi/ai mediului (familia, mediul social și economic, grupurile de referință).

Dacă e să urmărim teoria lui Kotler, confirmăm prezența unor tendințe care ne formează gustul și decizia cumpărării. De exemplu, în Europa de Est și astăzi numărul proprietarilor de mașini de lux crește, deși, în preponderent, societatea nu a atins un nivel înalt de dezvoltare economică. După cum știm, o persoană învață valorile de bază, și își definitivează un model de comportament din familie și din societate.Iar într-un spațiu post-socialist, nevoia de a-și arata/demonstra bunastarea este o calitate aproape națională.Astfel putem presupune că achiziționarea unui automobil de lux vine dintr-un aspect mai mult cultural, decât dintr-o necessitate existențială.

Creditului “Prima Casă” e un exemplu prin care bancile din România, și nu numai, își lărgesc clientela și sfera serviciilor bazâdu-se pe criteriul social și personal. Ele vin cu o soluție pentru tinerii care au un venit modest, dar visează la confortul unei locuințe.

Motivația este văzută ca un factor determinant pentru motivul pentru care oamenii călătoresc. Motivația care influențează comportamentul consumatorilor este urmată de examinarea procesului de căutare și de luare a deciziilor de către cumpărători.

Motivarea consumatorului

Motivația turistică poate fi definită ca fiind dorința omului de a-și satisface necesitatea de a se recrea în funcție de trăsăturile fiziologice și psihologice individuale, a preferințelor, a educației, a valorilor, a nivelului intelectual.

Motivația pentru alegerea unei călătorii turistice (timpul, durata, direcția, tipul, costul, genul activității) este cel mai important factor, care influențează decizia unui turist atunci când planifică o vacanță, alegând, cumpărând și finalizând un tur.

Diferența inițială a motivelor turistice determină nu numai decizia de a călători și alegerea unui anumit produs turistic, dar și numeroasele oportunități de apariție și dezvoltare a unor noi destinații turistice, precum și de noi forme și tipuri de turism. O cunoaștere clară a ceea ce motivează o persoană să călătorească și să aleagă o călătorie specială este cheia promovării cu succes a destinației turistice.

Scopul călătoriei este factorul care determină diferențele inițiale ale destinației turistice. Motivele decisive pentru a călători sunt prezentate în Figura 4.

Figura 4. Motivele decisive pentru a călători

(contribuție originală)

Procesul decizional

Procesul decizional de cumpărare a unui produs este format din cinci etape principale, prezentate în .

Figura 5 Etapele procesului decizional

Procesul decizional în alegerea unei vacanțe începe odată cu recunoașterea nevoii de a călători, fie că vrei să ieși din mediul obișnuit, din rutina zilnică, sau vrei să mergi în cautarea noului și al necunoscutului, Odată identificată nevoia, un potențial turist va consulta surse de informare personale (familia, prietenii, vecinii), comerciale (reclame, web site-uri, agenți) și surse publice (mass media, blogurile, vlogurile).Respectivele surse îi vor pune la dispoziție următoarele informații: alegerea destinației, perioada, tipuri de cazare, mijloace de transport, atractiile turistice, caracteristicile culturale, moneda națională, ș.a.De asemenea, va supune aceste informații unei evaluari comparative. Acesta va cauta alternative de cazare (preț, confort), de transport (durată, preț, confort, accesibilitate, siguranță), ș.a.m.d. Pe baza acestor date va lua o decizie cu privire la vacanță.

Deoarece etapa de informare este una complexă, aceasta necesită o detaliere într-un subcapitol separat.

Informarea

Căutarea de informații este primordială pentru călători. Fără a fi informați turiștii nu își pot planifica o călătorie. Există o gamă largă de alternative, fapt ce complică alegerea celei mai atractive și compatibile opțiuni. Informarea este un proces ce implică mult efort și o gamă largă de surse de informare.

Cercetarea pentru informare poate fi: cercetarea internă și externă. Cercetarea internă presupune reactivare cunoștințelor din memorie. Iar, cercetarea externă reprezintă colectarea informațiilor din mediul înconjurător. Consumatorul trece la cercetarea externă atunci când cea internă nu îi oferă informații adecvate sau suficiente pentru luarea deciziei. Potrivit lui Wang și Pizam, în urma unor studii asupra procesului de căutare a informațiilor, călătorii folosesc patru surse externe atunci când planifică o vacanță: familia/prietenii, literatura despre destinații, mass-media și agenții de turism.

Potrivit unor cercetări a fost demonstrat că turiștii tind să aibă mai multă încredere în informațiile oferite de prieteni și familie, decât în cele oferite de agenții de turism. Astfel, informația de tip word-of-mouth este considerată mult mai credibilă.

WOM și e-WOM

Omul este o ființă socială și nu poate trăi fără comunicare, fără schimb de informații.
Este un fapt dovedit că majoritatea oamenilor preferă să împărtășească experiențele pe care le au cu ceilalți.

Ei sunt interesați să vorbească despre produsele, brandurile și serviciile pe care le cumpără, locurile pe care le-au vizitat, discută aspectele lor pozitive și negative, oferindu-și propria opinie despre ele. Și majoritatea dintre noitinde să aibă încredere în opinia altora, mai ales dacă aceasta aparține unei rude sau unui prieten apropiat. Dacă un prieten ne-a zis că în restaurantul de alături mâncarea nu este bună, vom ocoli acest local și vom transmite și celorlalți colegi, care la rândul lor vor face la fel. Fie că e vorba de un magazin de pantofi sau de un salon de frumusețe, o spălătorie auto sau o școală bună – jumătate dintre clienți sau cumpărători au venit acolo după o recomandare pozitivă.

Marketing prin viu grai (WOMM – Word of Mouth Marketing), numit și publicitate prin viu grai este cea mai puternică și credibilă formă de promovare, deoarece, conform celor de la Entrepreneur Media, persoana care face o recomandare își riscă reputația, neavând nimic de câștigat în urma acestei recomandări decât încrederea celor din jur.

Odată cu apariția rețelelor de socializare ca Facebook, Twitter, Youtube, Instagram, ș.a. s-a dezvoltat și marketing-ul prin viu grai. A apărut o nouă formă a WOM, numit Electronic Word of Mouth. Rețelele de socializare au schimbat totul. Cu un simplu click al butonului ”SHARE/POST” , fiecare dintre noi își poate spune părerea și poate împărtăși o experiență. Este un instrument foarte puternic atât social, cât și economic, politic.

Definiție și caracteristicile WOM și e-WOM

Johan Arndt a fost printre primii cercetători care a demonstrat legătura dintre WOM și comportamentul consumatorului. Mai mult decât atât, el a fost primul care a definit WOM. Arndt a caracterizat WOM ca fiind ”o comunicare orală, dintre un receptor și un emițător, pe care receptorul îl pricepe ca fiind necomercial, referitor la un produs de marcă sau un serviciu.” . În schimb, Philip Kotler și Armstrong vin cu o definiție mai simplă prin care explică WOM-ul ca fiind o comunicarea personală între cumpărătorii vizați și vecinii, membrii familiei și asociații.

Conceptul de marketing ”prin viu grai” a fost inventat de psihologul George Silverman când a creat ”grupuri de influență colegială aflate în teleconferință" astfel încât să încurajeze medicii să dialogheze despre noi produse farmaceutice.Silverman a observat un fenomen interesant în timp ce organiza focus grupuri cu medici la începutul anilor 70. "Unul sau doi medici care aveau rezultate bune cu un medicament influențau un grup întreg de sceptici. Influențau chiar și un grup de foști prescriptori nesatisfăcuți care avuseseră experiențe negative!"

Spre deosebire de alte strategii conveționale de marketing, WOM-ul nu ne forțează să alegem produsul dat. WOM-ul devine o strategie personală și noncomercială. Informatorul nu are nici un fel de interes să vândă produsul sau serviciul, fapt ce adaugă credibilitate. De cele mai dese ori informația despre un anumit produs vine în momentul în care receptorul recunoaște nevoia a unui serviciu/produs. Iar emițătorul gândește un răspuns personalizat pentru nevoia receptorului. De exemplu, două prietene au ieșit la cafea și una dintre ele se plânge ca ultimul ruj pe care l-a luat e de rea calitate, iar cealaltă ca utilizator fidel al rujurilor L’Oreal îi poate oferi rapid și constructiv o alternativă. De aici distingem două caracteristici ale WOM. Pe lângă faptul că informația este personalizată, aceasta economisește din timp și bani, cu alte cuvinte prima prietena nu pierde timpul pe un forum citind recenzii, ci se bazează pe experiența prietenei sale de consumator. Doi la mână este scutită de informații inutile, astfel ușurând a doua etapă a procesului decizional, cercetarea pentru informare.

Deși WOM este, pe deoparte, un instrument eficient , pe de altă parte, acesta poate juca cu gradul de satisfacție a cumpărătorului. Revenind la exemplu cu rujul, odată ce prietena a recomandat un anumit brand de ruj, asteptările prietenei sale vor crește. Astfel, e mult mai probabil ca din cauza marilor asteptări, ea să rămână nesatisfacută.

Diferența dintre WOM și e-WOM este simplă. Electronic Word of Mouth își are existența datorită internetului.

E-WOM reprezintă ”orice declarație pozitivă sau negativă, făcută de un potențial, actual sau fost client. Această declarație este disponibilă pentru un număr larg de persoane prin intermediul internetului.” Cu alte cuvinte dacă astăzi ți-e poftă de bucătărie japoneză internetul îți pune la dispoziție câteva platforme care să-ți ușureze căutarea. De exemplu, accesăm TripAdvisor-ul și putem afla direct părerea celor care au vizitat deja localul. In acest fel, nu e necesar să avem un membru de familie, sau un prieten drept client al restaurantului. Recenziile și feedback-ul de pe o astfel de platformă sunt catalizatorul principal al deciziei. Raportul dintre opiniile pozitive/negative determină gradul de încredere al potențialul client/cumpărător. Drept rezultat dacă pagina restaurantului cu 4 din 5 stele, cel mai probabil că aici vei savura din mâncarea japoneză.

Prin E-WOM informația devine foarte accesibilă, nu suntem limitați la un număr restrâns de persoane. Asta datorită faptului că nu mai facem parte dintr-un dialog față-n-față, ci mai degrabă este un dialog virtual, global/internațional.

Tabel 1 Asemănări și deosebiri ale WOM și e-WOM

(contribuție originală)

Tabel 2 Avantajele și dezavantajele ale e-WOM

(contribuție originală)

Importanța e-WOM în turism

Cum am vorbit în capitolul anterior, e-WOM-ul nu e la fel de interpersonal, pentru ai da valoare adaugată și pentru ai crește încrederea e-WOM-ul oferă posibilitatea atașării/înserării de înregistrări audio și video. în Secolul XXI, generația Y nu are răbdarea să citească, să extragă informații dintr-un articol de câteva pagini sau dintr-un discurs de câteva ore, este bombardată cu informație vizuală. De aici își explică succesul Youtube, Vimeo și altele. Generația Y a învățat să caute rețetele nu în cărțile bunicilor ci pe Tasty în două minute de filmuleț.

În urma mai multor cercetări s-a demonstrat ca 90% din informația transmisă creierului este cea vizuală. Informația vizuală este procesată de 60.000 de ori mai repede decât informația citită. Popularitatea video-urilor continuă să crească, deoarece mesajele în mișcare sunt mult mai captivante. Expertul în marketingul digital, James McQuivey, estimează că o minută de video este echivalentă cu 1,8 milioane de cuvinte. Conform unor studii o treime din timpul petrecut online este dedicat vizionărilor de video. Suntem construiți pentru a aprecia videoclipul într-un mod în care niciodată nu vom putea aprecia textul. Imaginile în mișcare creează o legătură emoțională. Deși suntem atât creaturi emoționale, cât și intelectuale, emoțiile sunt mult mai profunde. Conexiunea emoțională face ca videoclipul să fie un instrument de comunicare incredibil de eficient. Prin intermediul videoclipului, putem replica acea legătură esențială, aproape în persoană, cu mii de oameni odată. Video ne oferă posibilitatea de a comunica "față în față" pe o scară mai mare, asincronă.

Zilnic ne confruntăm cu diverse situații pentru care trebuie să luăm niște decizii. Alegerea destinației pentru o vacanță de vis devine o decizie tot mai grea. Trăim în secolul în care majoritatea timpului liber o dedicăm rețelelor de socializare. Zi de zi urmărim ce fac prietenii noștri virtuali. Știm unde își beau cafeaua de dimineață, la ce sală sportivă merg și unde își petrec concediile. Toate aceste postări influențează procesul nostru de luare a deciziilor. Alegerile noastre sunt conduse de declarațiile și faptele celorlați. Alegerea unei destinații turistice este și ea influențată de cele mai multe ori de social media. Imaginile perfecte a unei destinații ne tentează să mergem acolo, să vedem frumusețile locului cu ochii noștri.

Având în vedere că dorim să fim foarte bine informați înainte să alegem destinația pentru următoarea vacanță, apelăm la cea mai mare platformă de informație – internetul. Internetul și social media oferă informații și soluții de care au nevoie utilizatorii pentru a-și crea propriul pachet turistic.

Video este una dintre cele mai puternice instrumente de a prezenta o locație turistică. Dă o valoare mai mare conținutului, pentru că nu sunt doar cuvinte și poze aranjate, ci prezintă o locație, un oraș, o țară din diferite puncte de perspectivă. Dovada vizuală oferă mai multă credibilitate.

Serviciile turistice se caracterizează prin intangibilitate, perisabilitate, simultaneitate, inseparabilitate.

Deoarece serviciile turistice sunt intangibile, nu pot fi văzute, încercate, simțite înainte de a fi cumpărate dovada video a unui serviciu turistic crește credibilitatea acestuia. Persoanele sunt mai ușor de convins să cumpere un anumit serviciu, atunci când au posibilitatea să-l vadă într-un filmuleț.

Ca să susținem accest punct de vedere vă prezintăm câteva exemple.

În anul 2013 Travel Alberta, o agenție de marketing în turism din Canada, în colaborare cu Expedia Media Solutions, au creat campania ”Find your Alberta”. Aceasta este o campanie digitală cu scopul de a prezenta destinațiile turistice și ce înseamnă o vacanță petrecută în Alberta, Canada, având ca obiectiv principal creșterea numărului de turiști în zonă. Pentru această campanie Expedia a găsit câțiva travel bloggeri care au călătorit prin provincie, au făcut poze și video în care povesteau despre experiențele sale inedite prin Alberta.

Bloggerii Captain și Clark au creat un filmuleț în care prezentau destinațiile turistice din Alberta, sub titlul “Expedia Road Trip with Travel Alberta: Captain and Clark in Edmonton”.

Figura 6. Screenshot intro video Expedia Road Trip with Travel Alberta: Captain and Clark in Edmonton

Conform datelor prezentate de Wendy Olson Kilian, directorul de management de produs în Expedia Media Solutions, această campanie a generat 4,1 milioane de impresii pe social media și anume pe Facebook, Twitter, Youtube și G+. Iar, potrivit agenției Travel Alberta, în urma campaniei s-au înregistrat următoarele rezultate:

Alberta a fost vizitată de peste 133000 de turiști din Statele Unite și Canada;

Aceștia au rezervat peste 81.000 de nopți în camerele hotelelor;

Au fost rezervate 22 250 de bilete de avion.

Expedia și-a propus să facă călătoria din nou personală cu ajutorul campaniei ”Find Yours”. Prin această campanie au demonstrat puterea unui video creat de amatori. Un video în care se filmează persoane reale, care împărtășesc experiența lor.

Lanțul hotelier Marriott a dorit să-și dezvolte strategia de marketing de conținut pentru a construi o comunitate mondială de oameni pasionați de călătorii. Această idee se bazează pe strategia "3C": conținut, comunitate și comerț. Prin această strategie hotelurile Marriott și-au propus să ofere consumatorilor o satisfacție care aduce valoare vieții lor și, în schimb, aduce valoare hotelurilor.

Pentru implementarea acestei strategii, Marriott a colaborat cu Jackson Harries, deținătorul canalului JacksGap pe youtube cu peste 4 milioane de urmăritori. Jack a creat trei filme de scurt metraj care se focusează pe destinațiile hotelului. Alături de Jack, Marriott a colaborat și cu alți influenceri de pe SnapChat, Shaun McBride și Casey Neistat, ce au ca și urmăritori tinerii generației Millennials, care sunt publicul țintă al hotelului.

Filmulețele pot fi vizionate atât pe canalul de YouTube al lanțului hotelier Marriott, cât și în camerele de hotel. Scopul lor este de a reaminti publicului că călătoriile trebuie să inspire și să bucure.

Marriott a creat două filme de lung metraj de marcă proprie. Primul film ”Two bellmen” a adunat peste 5 milioane de vizualizări pe Youtube, iar al doilea ”French kiss” peste 6 milioane.

Astfel, hotelul a avut succes în atragerea audienței mai tânără de călători, colaborând cu influențatori pe YouTube și Snapchat. A reușit să creeze conținut relevant, care să-i promoveze prin colaborarea cu influențatorii.

Studiul creat de Google în parteneriat cu Luth Research, vine să susțină ideea că platformele online influențează decizia consumatorului/călătorului. Rezultatele acestui studiu se bazează pe o analiză a căutărilor/navigării pe internet a consumatorului/călătorului, o analiză a numărului de click-uri și a site-urilor vizitate. Deși articolul vine să explice interdependeța între mediul online și calitatea de decizie a persoanelor, acesta explică și argumentează faptul că procesul de luare a deciziei ar putea fi mult mai eficient dacă afacerile, brandurile, companiile ar asigura content relevant și inspirațional, susținându-l cu material vizual. O parte importantă a unei călătorii este acel moment de visare dinaintea călătoriei propriu-zise. Cu alte cuvinte, orice poză sau video văzut pe instragram ne scufundă într-o fantezie și ne trezește pofta de a călători. Iar acest moment de evadare din realitate de fapt reprezintă prima etapă în planificarea unui voiaj. Călătorul explorează opțiuni de destinații și își imaginează cum ar arăta următoarea lui vacanță. Video-ul are un rol foarte important în această fază. În aproape fiecare luna, peste 100 de milioane de utilizatori ai youtube-ului sunt călători. 74% din persoanele care urmăresc video-uri despre călătorie, le urmăresc în momentul în care sunt cu gândul la o vacanță, iar 3 din 5 utilizatori folosesc video pentru a-și micșora opțiunile, pentru a-și prioritize destinațiile și activitățile. 65% din călători caută material video folosind numele destinației. De exemplu, video-urile cele mai des căutate video-uri de pe youtube includ cuvinte cheie ca "barcelona," "canada," "dubai," "australia," si "new york." Și cel mai popular tip de video urmărit pe youtube e vlogul de călătorie.

În concluzie, e-WOM este versiunea îmbunatatita a wom care vine sa fie mult mai aproape de cerintele consumatorului. Acesta aproape ca devine palpabil prin faptul ca poate fi sustinut de audio, video. Tranziția de la WOM la e-WOM au permis video-ului să fie utilizat în domeniul markentig-ului și să prezinte o cale de marketare accesibilă și practică. Acest fapt este sprijinit de cazul ca „Find your alberta”, Hotelul Marriot și studiul Luth research.

Cap. 2. Comunicarea vizuală și YouTube

”Dacă viața merită trăită, atunci merită filmată și povestită”
Shay Carl

În acest capitol ne-am propus să analizam următoarele aspecte: ce înseamnă comunicarea vizuală, ce este Youtube-ul și care sunt posibilitățile sale în marketingul călătoriilor.

Comunicarea vizuală este încorporată în aproape toate platformele sociale și a evoluat odată cu creșterea utilizării smartphone-urilor.

Pentru început vom răspunde la următoarele întrebări: Ce este comunicarea vizuală? Cât e de efectivă? Și unde își are începuturile?

Comunicarea vizuală poate fi definită ca fiind transmiterea de informații unei persoane într-un format care poate fi vizualizat sau citit. Acest tip de comunicare combină culorile, vorbirea, limbajul scris, imaginile. Toate aceastea creează mesaje plăcute din punct de vedere estetic și pline informații ușor de înțeles și necesare. Graficele, hărțile, tabelele, desenele, diagramele, pozele și videoclipurile sunt exemple de formate prin care informația poate fi ușor și rapid procesată.

Răspunsul la întrebarea a doua ”Cât de efectivă este comunicarea vizuală?” îl putem găsi chiar în proverbul ”mai bine o dată să vezi, decît de zece ori să auzi”. Acest proverb poate fi completat cu cele spuse de Paul Martin Lester, și anume:

"Se întâmplă ceva. Noi devenim o societate mediată vizual. Mulți oameni percep informații nu prin cuvinte, ci privind o imagine."

De-a lungul timpului au fost făcute nenumărate studii care susțin cele spuse de Lester. În urma mai multor cercetări s-a demonstrat că oamenii rețin 10% din ceea ce aud, 20% din ceea ce citesc și 80% din ceea ce văd și fac. Astfel, comunicarea vizuală are o putere mare de informare, de educare și de persuasiune asupra unei persoane sau asupra unei audiențe.

Comunicarea vizuală a apărut aproximativ 40.000de ani în urmă, odată cu primele desene create de Omul de Cro-Magnon. 10.000 de ani î.Hr., în perioada neolitică, au fost create primele petroglife – imagini sculptate pe piatră, ce au servit drept începutul dezvoltării simbolurilor imprimate.

În urmă cu 5.000 de ani î.Hr în Africa, apar primele ideograme – simboluri grafice care reprezintă un anumit concept. Ca și exemple de ideograme sunt semnele în aeroporturi, renumitul semn ”No Smoking”/”Fumatul interzis”.

Logogramele au apărut acum 3.500 de ani î.Hr în China și sunt folosite în alfabetul chinezesc, japonez și coreean. Logogramele reprezintă un semn grafic, adică un singur cuvânt.

Istoria alfabetului începe în Egiptul antic. Primul alfabet propriu-zis a apărut în jurul anului 2000 î.Hr. în Egiptul Antic, ca o reprezentare a limbajului dezvoltat de muncitorii semitici în Egipt. Însă, grecii și romanii au pus bazele alfabetului, pe care îl folosim în timpul nostru.Dezvoltarea simbolurilor grafice a condus la crearea primelor forme tipărite ale cuvântului.Prima formă tipărită a cuvântului a fost manuscrisul care a apărut în 400 – 600 ani î.Hr. și reprezenta un papirus cu imagini vizuale, inițiale și margini decorate. O carte cu drepturi depline a fost creată de europeni în 1501.

O altă invenție care a afectat foarte mult procedurile de comunicare vizuală a fost invenția fotografiei: procesul de realizare a imaginilor prin acțiunea luminii. Modelele luminoase reflectate sau emise de obiecte sunt înregistrate pe un mediu sensibil sau un cip de stocare printr-o expunere temporizată. Procesul se realizează prin dispozitive mecanice, chimice sau digitale cunoscute sub numele de camere de luat vederi. Prima fotografie a fost o imagine produsă în 1826 de către inventatorul francez Nicéphore Niépce pe o placă șlefuită cu cameră.

Evoluția fotografiei a rezultat în anii 1880 cu o serie de experimente. S-a incercat crearea iluziei de mișcare prin alipirea pozelor, cadru după cadru. Chiar dacă procesul era unul mult prea complicat, iar tehnologia era destul de limitată, în 1879, apare prima variantă a filmului: Călărețul de Edward Muybridge. În 1888, acesta este urmat de filmul Roundhay Garden Scene, considerat a fi primul film realizat vreodată.Iar prima proiecție cinematografică publică, filmul „La Sortie de l'Usine Lumière à Lyon” are loc în 1895.

Tehnologia video a fost inițial dezvoltată pentru sistemele de televiziune mecanică, care au fost rapid înlocuite cu sisteme de televiziune cu tuburi catodice (CRT). Video a fost inițial exclusiv o tehnologie live. Charles Ginsburg a condus o echipă de cercetare Ampex care a dezvoltat unul dintre primele înregistratoare video practice (VTR). În 1951, primul înregistrator de casete video a capturat imagini live din camerele de televiziune prin transformarea impulsurilor electrice ale camerei și salvarea informațiilor pe bandă video magnetic (History of Visual Communication) În 1984 este inventat videoul digital.În următorii 25 de ani videoul cunoaște o evoluție rapidă: apariția DVD-urilor, posibilitatea înregistrării emisiunilor TV, lansarea primului GoPro – camera video de acțiune, construirea imperiul Youtube, apariția Apple TV și a operatorilor online și nemijlocit, boom-ul videoului mobil (mobile video).

Figura 7. Evoluția comunicării vizuale

(contribuție originală)

Progresia către un conținut digital și online a încurajat dezvoltarea unor noi platforme sociale. Printre cele mai populare se numără aplicația Facebook, Instagram, YouTube, Pinterest și Snapchat.

Instagram-ul este o aplicație, care permite utilizatorilor săi să partajeze fotografii și clipuri video de pe un smartphone. Este un primă platformă creată special pentru telefoanele mobile inteligente.

Pinterest este o aplicație web și mobilă care permite utilizatorilor să organizeze și să partajeze imagini și videoclipuri de pe Internet.

Snapchat este o rețea, creată în 2011, prin care se face posibilă socializarea live. Permite utilizatorului să creeze mesaje multimedia conținând fotografii sau clipuri video scurte. Caracteristica unică a aplicației este că mesajele sunt afișate doar pentru un timp foarte scurt înainte ca acestea să devină inaccesibile.

Youtube

Figura 8. Logo-ul platformei YouTube

YouTube este un site american de partajare video cu sediul în San Bruno, California. Serviciul a fost creat de trei foști angajați ai PayPal – Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim – în februarie 2005.

Primul video postat pe youtube, realizat de Jawed Karim, cu titlul “Me at the zoo”

Figura 9. Screenshot cu primul video postat pe YouTube

YouTube permite utilizatorilor să încarce, să vizualizeze, să evalueze, să partajeze, să adauge la preferințe, să raporteze, să comenteze videoclipuri și să se aboneze la alți utilizatori. Oferă o mare varietate de videoclipuri generate de utilizatori și corporative. Conținutul disponibil include clipuri video, clipuri pentru emisiuni TV, videoclipuri muzicale, filme scurte și documentare, înregistrări audio, transmisiuni live și alte tipuri de conținut, cum ar fi bloguri video, videoclipuri originale scurte și videoclipuri educaționale. Cea mai mare parte a conținutului de pe YouTube este încărcată de către persoane fizice, dar și corporațiile mass-media, precum CBS, BBC, Vevo și Hulu, oferă o parte din materialul lor prin intermediul YouTube. Utilizatorii neînregistrați pot viziona numai videoclipuri pe site, în timp ce utilizatorii înregistrați au permisiunea de a încărca un număr nelimitat de videoclipuri și de a adăuga comentarii la videoclipuri. Videoclipurile considerate potențial necorespunzătoare sunt disponibile numai pentru utilizatorii înregistrați care afirmă că au cel puțin 18 ani.

Fiecare canal de pe YouTube poate fi asociat unei anumite categorii de conținut de pe platformă. Categoriile ajută la organizarea milioanelor de canale și a miliardelor de videoclipuri de pe YouTube. Astfel, spectatorii, advertiserii și creatorii au un vocabular comun și sunt înțelese nevoile publicului. Categoriile ajută spectatorii să găsească conținut, permit advertiserilor să-și ajusteze direcționarea și oferă creatorilor cele mai bune practici.(YouTube)

Figura 10. Categoriile de canale pe YouTube

(contribuție originală)

2.1.1. Youtube ca și instrument de marketing

Odată cu răspândirea video-ului pe social media și variate dispozitive, videoul devine rapid instrumentul preferat în crearea conținutului online. Că să aflăm cum poate fi folosit acest instrument în avantajul marketingului am analizat câteva surse de specialitate.

Ca rezultat al acestei cercetări am observat următoarele lucruri:

Video-ul se află în topul listei de rezultate oferite de motorul de căutare

Atunci când cauți informații pe pagina de Google, cu singurantă, primele rezultate care îți sar la vedere sunt site-urile aranjate după popularitate și relevanță. De multe ori motoarele de căutare prezintă anumite site-uri în mod preferențial. Iar că să ajungi în așa numitul hit list există anumite trucuri. Cel mai practicat, dar și cel mai puțin costisitor, ar fi să faci un video. Potrivit celor de la ComScore, videoclipurile au de 53 de ori mai multe șanse că website-urile să apăra pe prima pagină a unui motor de căutare. Nu e un lucru garantat insă, cu sigurantă un video profesionist și relevant o să atragă mai degrabă atenția decât o pagină plină de text. Cu atât mai mult un video poate să-ți aducă valoare adăugată în cazul în care reprezinți o industrie super competitivă și vrei să ocupi un loc în fruntea concurenței.

• Angajamentul clienților și potențialilor clienți crește de 10 ori

Un raport de Content Marketing Institute ne comunică faptul că probabilitatea de a fi angajat și de a interacționa cu un video este de 10 ori mai mare spre deosebire de angajamentul unui blog tipic sau al unei poștări social media. Cu influența videourilor puse pe auto-play pe Facebook, astăzi, un video care pornește automat, care poate fi distribuit, apreciat și discutat, criticat devine cel mai puternic instrument de marketing viral. Bineînțeles, dacă încerci să-ți construiești o strategie de marketing folosind video-ul, e important să îl duci cât mai departe de conceptul de reclamă. Acesta trebuie să promoveze mai mult stilul de viată al utilizatorului, decât să popularizeze un produs. Branduri că Apple și Red Bull creeazăin videourile sale imaginea consumatorului ideal și viață ideală la care aspiră publicul tintă. Într-un astfel de video, promovarea produsului este dusă în plan secundar. Scopul lui e să ilustreze o realitate în care acest produs vine să ușureze viață potențialului utilizator și săil aducă mai aproape de realizarea tuturor dorințelor. Iar dacă acest potențial utilizator se vede folosind produsul înainte săil cumpere, inseamnă că tu, că producător, ai reușit săil vinzi. Totodată, încrederea e fundația vanzărilor, iar să crești încrederea e un scop în șine. Întreg conceptul de marketing de conținut este bazat pe increderesi creare de relații de lungă durată. Succesul unui produs nu este determinat numai de relația vânzare-cumpărare, trebuie să faci oamenii interesați asigurându-le informație utilă și curioasă. Probabilitatea de angajare și de implicare emotională e mai mare dacă un conținut vine într-un format video. Iar dacă vorbim despre publicul tintă care răspandeste și susține/recomandă un anumit conținut, putem ziceferm că Youtuberii au cea mai influentăprezentăpe social media și sunt cele mai importante persoane în a promova un brand.

De aceea când vine vorba despre marketingul de conținut trebuie ținut cont și de video. Videourile promoționale pot crește și ele încrederea. Unii comsumatori sunt și astăzi sceptici în ceea ce privește cumpărarea produselor sau servicilor pe internet, deoarece se tem de înșelăciune. Deaceea un video de marketing eficient își prezintă produsul într-o formă de dialog. Această conversație îi oferă senzația unei abordări individuale. Drept rezultat 57% dintre consumatori susțin că videoul le-a dat mai multă încredere în achitizionarea produselor online. Urmărim un exemplu reușit de folosire a youtube-ului în strategia de marketing digital. Youtube-ul a apărut că fiind cea mai dominantă platformă utilizată în promovarea industriei cosmetice. Există peste 14.9 miliarde videoclipuri de frumusețe cu peste 700 milioane de vizualizări. 97% dintre aceste videoclipuri sunt realizate de vloggeri independenți, iar procentajul minim rămas este reprezentat de către companii. Aceste videouri au conținut variat: de la sfaturi de îngrijire a pielii, tutoriale de machiaj, până la opinii personale și recenzii despre un produs. (Kito, 2014) Datorită acestui lucru foarte multe branduri cosmetice, de frumusețe aleg să colaboreze cu vloggeri întru promovarea produselor sale. De exemplu, renumitul brand L’oreal a obținut succes contactând cei mai importanți beauty vloggeri, oferindu-le cadouri și plasând reclamă în videoclipurile lor.

Videoul asigură feedback imediat

Putem povești cuiva cât de minunat este noul nostru produs sau putem să le arătăm clienților printr-un video cât de bun este. Le putem spune consumatorilor cât de faină este echipă cu care lucrăm sau le putem prezența un filmuleț cu ceea ce se intamplă în spatele cortinei și cum este viată în compania noastră. Un video comunică mai multe informații decât un text sau o poză, iar potențialul său este nelimitat în ceea ce privește opțiunile de marketing și modul lor de aplicare. Videoul îți oferă variate posibilităti de exprimare: începând cu video tip ”Intrebare/Răspuns”, pană la prezentarea beneficiilor unui produs/serviciu și, dacă e cazul, modul lui de utilizare.

Videoul este ideal pentru marketingul mobil

Telefoanele mobile au un rol important în viață noastră. Chiar dacă stăm mereu pe telefon, tot nu avem timp sau răbdare să citim o pagină intreagă de text. Mai mult de atât, multe website-uri nu sunt compatibile cu formatul unui telefon mobil. În schimb, video are o mărime standart și poate fi vizualizat pană și pe cele mai mici ecrane. Această caracteristică a video-ului face posibilă transmiterea informației vizuale pe o mai multe dispositive: smartphone, tablete, monitoare, laptopuri, etc.

Video și smartphone-urile merg mană în mană. 90% din consumatori urmăresc videoclipuri de pe telefonul mobil. Începând cu al 3 trimestru al anului 2013, numărul de vizualizări a videoului de pe mobil a crescut cu mai mult de 233%. După un raport creat de YouTube, s-a ajuns la concluzia că consumul de video crește cu 100% în fiecare an.

Video ne inspiră să acționăm

Video și, în special, animația pot analiza în mod amănunțit teme complexe. Ele se pot axa pe niște subiecte nișă, obținând astfel o mai bună inmplicare și întelegere din partea consumatorilor. Aceștia pot învăța despre importanța multor procese/acțiuni și vor ști cum sa le aplice exact în viața lor. Fie că e un tutorial care explică cum să folosești un gadget, sau e un video inspirational de life coaching, în marea majoritate a cazurilor, videoul reprezintă un apel la acțiune. Odată informați, consumatorii sunt inspirați, gata să acționeze și să împărtășească aceaste informații cu cei din jur.

Video motivează consumatorii

Atunci când consumatorii înțeleg un concept vital și interprind o acțiune bazată pe informația prezentată, ei se simt puternici. Consumatorii câștiga încrederea de care au nevoie pentru a lua anumite decizii. Perspectiva lor este schimbată, mintea este deschisă. Au la dispoziția lor toate detaliile ca să meargă mai înainte. Este un sentiment pe care un simplu text nu îl poate replica. Consumatorii văd exact cum un element sau o cauzăconturată în video are un impact asupra vieții lor și al celor din jur. Nevoile de bază sunt satisfăcute iar așteptările sunt depășite. Toate aceste lucruri la un loc, motivează consumatorii să facă mai mult.

YouTube-ul este o platformă atractivă pentru afaceri datorită mărimii și popularității, cât și a costurilor reduse de a intra pe piața digitală. Pe lângă numeroasele funcții oferite, această platformă poate fi folosită pentru a mări gradul de conștientizare a mărcii, pentru promovarea anumitor produse, pentru creșterea vânzărilor în mediul online, dar și cel offline și pentru îmbunătățirea relației cu clienții. (Miller, 2011)

Online video marketing oferă companiilor posibilitatea de a crește încrederea și credibilitatea în brandul lor, în produsele create și serviciile oferite de ele. În zilele de astăzi este mult mai ușor să ne conectăm cu piața țintă prin online video. Clienții și potențialii clienți apreciază mai mult conexiunea prin intermediul videoului decât prin text. Motiv pentru care, YouTube-ul devine o platformă valoroasă pentru companii.

Există mai multe căi de a face publicitate pe YouTube. Prima metodă este cu ajutorul formatelor de publicitate convenționale în cadrul videoclipurilor, numite și Ads, prezentate succint în .

Tabel 3. Formate de anunțuri disponibile pe YouTube

(Sursă:YouTube, 2018)

O altă metodă de a face publicitate pe YouTube este crearea de videoclipuri și postarea acestora pe canalul oficial al companiei. Este foarte important pentru o afacere să fie ales tipul potrivit de video care cel mai bine reflectă obiectivele acesteia și care rezonează cel mai bine cu publicul țintă. Tipurile de video ce pot fi folosite sunt prezentate în.

Tabel 4. Tipuri de video pe YouTube

(contribuție originală)

2.1.2. Rolul Youtube-ului în turism

Imaginile și videoclipurile de călătorie sunt printre cele mai populare tipuri de conținut partajate online, iar cele mai populare locuri de partajare a acestora sunt în rețelele sociale de top enumerate anterior.

Marketingul produselor/serviciilor turistice se schimbă rapid, pe măsură ce nevoile, dorințele și așteptările turiștilor devin mai exigente. Prin utilizarea internetului, relația puternică dintre turismul individual și sectorul turistic se schimbă în beneficiul consumatorului. Pentru a maximiza șansele de a atrage noi consumatori, comercianții se află sub presiunea de a se angaja cu potențialii consumatori cât mai curând posibil.În idea influențării procesului de luare a deciziilor,producătorii trebuie să anticipeze nevoile consumatorilor, și săfurnizeze toate informațiile necesarecu privire la o destinație sau un produs. Tehnicile tradiționale de marketing în masă, cum ar fi broșurile, reclamele TV, expozițiile și emisiunile de consum, devin din ce în ce mai puțin relevante pentru noul consumator de turism. Pe măsură ce piața turistică devine mai aglomerată și competitivă, iar accesul la destinațiile și produsele noi devine tot mai ușor, se creează o nevoie și mai mare de a utiliza toate instrumentele și metodele posibile pentru a crește numărul potențialilorconsumatori. Consumatorii sunt pasionați de tot ceea ce este legat de călătorii – de la informații despre destinații, până la prezentări generale ale serviciilor/produselor. Astăzi, oamenii caută să își mențină nivelul de confort și de siguranță. Iar ca să meargă increzători într-o excursie, călătorie, aleg să își seteze următoarele lucruri: unde vor sta cazați, ce mijloc de transport vor alege, care sunt articolele pe care vor dori să le cumpere și, nu în ultimul rând, care sunt tipurile de activități disponibile.

Călătoria este o experiență subiectivă. Fiecare persoană va trăi diferit această experință. Fie că e vorba de gastronomie deosebită, comfort, aventură, apreciem diferit aceste aspect, în funcție de nivelul de cunoaștere empirică. Pentru întreprinderile sau organizațiile care se concentrează asupra turismului, videoclipul joacă un rol important în comunicarea acestor experiențe potențialului călător. Conform unui studiu elaborat de Think With Google, s-a demonstrat că dintre numărul total de persoane care au privit sau comentat video despre călătorie 66% au vizualizat aceste video când se gândeau la o vacanță, 65% – atunci când căutau o destinație, 54% – căutau locul perfect de cazare, 63% – erau în căutarea de activități într-o destinație anume, 42% sunt inspirați de conținutul de pe YouTube. (Think with Google, 2014) Călătorii apelează tot mai mult la YouTube pentru scopul unic al descoperirii și informării. Expedia a înregistrat o creștere cu 27% a traficului de recomandări de pe YouTube, iar Skyscanner – o creștere cu 59% a traficului de referință de la Youtube de la an la an.

Videoul despre călătorii are un impact foarte mare asupra deciziei de cumpărare a unui produs turistic. 45% din călători și-au făcut rezervări la hoteluri, au cumpărat bilete de avion imediat după ce au vizionat un astfel de video. Motiv pentru care companiile din domeniul turismului au început tot mai mult să creeze materiale video pentru promovarea lor. Mai mult decât atât, după cum am spus anterior, deoarece oamenii tind să aibă mai multă încredere în vloggeri, numeroase companii încheie parteneriate cu cei mai populari influenceri din categoria travel vlogging. În subcapitolul următor vom explica mai detaliat ce este un Travel Vlog și care sunt cei mai influenți vloggeri în domeniul turistic.

Travel Vlogs

Potrivit celor spuse anterior, e-WOM și videoclipurile ne influențează foarte mult în crearea propriului pachet turistic. Ce ar fi dacă aceste două vor fi cuplate? Ce ar fi dacă vom viziona un video în care o persoană/grup de persoane nu doar vor povesti despre o anumită destinație, dar o vor și arată? Nu vor da doar sfaturi utile, dar ne vor arată și cum functionează acestea?

Împărtășirea experiențelor cu ajutorul video-ului a primit denumirea de Video-blogging, cel mai des folosită prescurtarea Vlog. Vlog-ul este o formă de blog în care mediul multimedia este constituit de video.

Video blogging-ul ia naștere în anul 2000. În 2 ianuarie 2000, Adam Kontras creează primul video blog sub denumirea ”The Journey”. Fiind în căutarea unui loc de muncă în show business în Los Angeles, Adam e nevoit să se mute din Columbus, iar pentru a-și ține la curent familia și prieteni cu detalii despre călătoria lui, crează clipurile video. În 2002, regizorul Luuk Bouwman, facesite-ul Tropisms.org, ca un video jurnal în care adună călătoriile sale făcute după absolvirea colegiului. Este primul site numit video blog. (Seenan, 2004) În 2004 Steve Garfield începe vlog-ul său personal și numește anul 2004 ”Anul videoblogging-ului”.

Odată cu apariția Youtube-ului, în februarie 2005, vlogging-ul devine tot mai popular. Până în anul 2006 Youtube înregistrează 65.000 de încărcări de video și 100 milioane de vizionări pe zi. (USATODAY, 2006) În următorii ani, succesul vlogging-ului se datorează celor două mari evoluții în sfera digital media: Facebook-ul și telefonul mobil. Practic, aceste două instrumente au popularizat cel mai bine video bloggerii și creat ulterior conexiunea cu canalul lor de Youtube.

În 2010 a fost inaugurată conferința de online video – VidCon. Este cea mai mare conferință de acest gen, care strânge la un loc mii de telespectatori online, creatori și reprezentanți ai industriei din întreaga lume.

În 2016 a fost realizat un documentar despre video blogging, cu titlul ”I’m vlogging here” sau ”Vlogumentary”. Este un film creat de Shay Carl, un vlogger din 2007, deținătorul canalului pe Youtube ShayTards, cu peste 3 milioane de urmăritori. Acest documentar arată ce înseamnă să fii un vlogger și ce impact are acesta asupra industriei de divertisment. (IMDB, 2015)

Figura 11. Axa cronologică

(contribuție originală)

Deși vlogurile au pornit dintr-o inițiativă naivă – vloggerii dețineau doar niște noțiuni de bază ale filmării și montajului, și prindeau curaj în fața camerei.În zilele noastre, vloggerii de călătorie sunt producători de filme talentați și profesioniști, care folosesc cea mai sofisticată tehnică. Fiecare canal de turism are propria personalitate și stil, unii postează călătoriile pe distanțe lungi și călătoriile exotice, iar unii descriu agitația din cele mai mari orașe din lume. Unii dintre ei se concentrează pe experiența noilor bucătării și a culturilor locale, iar alții împărtășesc aventurile lor mari și uneori riscante în cele mai evocatoare destinații.

Influențatorii de călătorie sunt oameni distractivi, aventuroși, obișnuiți. Ei devin oare cum protagoniștii unei aventuri pentru privitori. Vlogger-ii prezintă imagini reale în locațiile reale, oferind călătorului posibilitatea de a-și crea o imagine mai complexă asupra destinației. Conținutul pe care îl produc, are informații valoroase care fac etapa de planificare a călătoriei mult mai ușoară – îndepărtează teama de necunoscut. Deseori posturile vor recomanda unde să stăm, să mâncăm, să petrecem și ce să explorăm. Conținutul vloggerilor răspunde la întrebările pe care un călător ar putea să le aibă, cum ar fi: merită banii? E periculos? Ce pot să văd? Este aceasta companie potrivită? Ce fac când ajung acolo?

Vom prezenta în continuare doi vloggeri renumiți pentru videourile lor de călătorie: Louis Cole și Nadine Sykora.

Fun For Louis

Louis Cole este un vlogger britanic, cunoscut pentru canalul său pe YouTube ”FunForLouis”. Louis este un producător de filme britanic și o vedetă pe YouTube, cu peste 2 milioane de urmăritori și mai mult de 298 milioane de vizionări. Este bine cunoscut pentru aventurile sale în cele mai spectaculoase locuri din lume. Videoclipurile sale sunt pline de energie pozitivă ce îi motivează pe cei cel urmăresc să călătoreasca.

Figura 12. Pagina principală a canalului de YouTube – FunForLouis

(Sursa:

Hey Nadine

Nadine Sykora este un travel vlogger Canadian, care a vizitat mai mult de 45 de țări în patru ani. Tânara are un canal pe YouTube cu peste 420 de mii de urmăritori. Ea împărtășește cu mii de oameni experiențele sale inedite din toate colțurile lumii. Pe lângă acestea, Nadine postează pe pagina sa, video în care oferă sfaturi utile pentru călători. Pagina sa pe Youtube este bine structurată și aranjată. În secțiunea playlisturi Nadine are clasificate toate tipurile de video în liste de redare separate. În sunt prezentate toate listele de redare.

Figura 13. Pagina principală a canalului de YouTube – Hey Nadine

Figura 14. Playlisturile de pe pagina Hey Nadine

Nadine și Louis fac parte dintre cei mai populari travel vloggeri din lume. Motiv pentru care multe companii mari, precum: FOX, Tourism New Zealand, CBS, au colaborat cu ei pentru a atrage câți mai mulți turiști în zonele dorite.

Tot mai multe companii din domeniul turismului încheie parteneriate cu înfluențatorii pe YouTube, deoarece aceste colaborări le oferă multe beneficii atât brandurilor, cât și vloggerilor. Pentru branduri youtuberii sunt o alternativă excelentă la campaniile costisitoare de marketing tradițional, fac brandurile să apară mai implicate în comunitățile digitale și sunt o modalitate eficientă de a ajunge la un număr mare de consumatori extrem de relevanți. Cât despre vloggeri, datorită colaborării cu mari branduri ei devin tot mai populari, astfel au și venituri mult mai mari.

Canalele oficiale de călătorii

Datorită evoluțiilor în lumea digitală, organizațiile turistice sunt nevoite să folosească cele mai avansate strategii de marketing. Agențiile de turism investesc tot mai mult în strategii de online marketing și migrează spre utilizarea platformelor de online video, cum ar fi YouTube. Astăzi, YouTube-ul este instrumentul de atragere a vânzărilor pentru organizațiile de turism prin motivarea a milioane de spectatori/potențiali turiști pentru a deveni turiști.

În continuare vom prezenta două branduri care folosesc video-ul pentru promovare.

Turkish Airlines:

Compania aeriană Turkish Airlines este este compania aeriană națională a Turciei cu baza în Istanbul. Compania operează o rețea de transport de pasageri pe cale aeriană în 302 de orașe internaționale și 42 naționale, deservând un total de 262 de aeroporturi în Europa, Asia, Africa și America. Potrivit Tubular Labs, Turkish Airlines este marca numărul 1 în categoria călătorii și evenimente, cu peste 36,9 milioane de vizualizări pe YouTube, Facebook și Instagram în martie 2016.

Turkish Airlines a dorit să-și sporească gradul de conștientizare a mărcii în întreaga lume. Compania a vrut să ajungă la un nou public țintă: oameni plini de viață, aventuroși. Firma a decis să realizeze o campanie de marketing jucăușă în jurul unuia dintre cele mai căutate cuvinte din 2013: Selfie. Lucrând cu Google, a creat un canal personalizat pentru a introduce campania și a demonstra spiritul companiei într-un mod interactiv. Compania a avut ca scop mobilizarea instrumentelor de publicitate pe YouTube pentru a ajunge la o audiență global. Turkish Airlines a încărcat pe canalul său oficial un video cu două staruri din sport, renumitul fotbalist Lionel Messi și baschetbalistul Kobe Bryant, care încearcă să facă cele mai impresionante selfie-uri în fiecare destinație a companiei, vezi . Campania a ajuns la 77 de milioane de vizionări într-o săptămână, făcând-o cea mai rapidă distribuție comercială pe YouTube. A mărit de 3 ori căutările brandurilor pe YouTube și a obținut o creștere cu 16% a căutărilor mărcilor la nivel mondial. În plus, anunțurile publicitare pe YouTube au înregistrat o creștere cu 9%.

Figura 15. Lionel Messi și Kobe Bryant în videoclipul Turkish Airlines – Kobe vs. Messi: The Selfie Shootout

GoPro

Camerele GoPro au devenit din ce în ce mai populare, mai ales printre vlogeri, care iubesc să filmeze momentele de acțiune. Din punct de vedere fizic, camera se laudă cu dimensiuni extra reduse, ceea ce îi permite să fie pusă oriunde (pe casca de ski, pe bicicletă sau pe bordul mașinii). Înregistrează imagini video 4K și fotografii la o rezoluție de 12 Mp. Acest lucru înseamnă claritate superioară pentru orice tip de videoclip sau fotografie.

Cei de la GoPro au creat în 2009 un canal oficial pe YouTube. Au început să posteze videoclipuri în 2009, pentru a demonstra capacitățile camerelor GoPro. În 2013 ca parte a unei noi strategii de marketing, GoPro a cerut publicului să adauge numele brandului în titlul videoclipurilor încărcate. Apelul lansat de GoPro pentru conținutul generat de utilizatori s-a dovedit atât de reușit încât, în 2014, canalul său a primit peste 6000 de urmăritori zilnic. Videoclipurile încărcate au atras peste 450 de milioane de vizionări. Acest succes a crescut, de asemenea, vânzările GoPro, generând venituri mai mari de 234,2 milioane de dolari în 2013, cu 200% față de vânzările sale din anul precedent. Acesta este considerat drept unul dintre cele mai bune canale și cel mai urmărit canal pe YouTube.

GoPro, de fapt, nu este o companie din industria turismului, însă, folosește videoclipurile de călătorie pentru a atrage consumatorii să cumpere camerele GoPro. GoPro a format, de asemenea, parteneriate cu destinații de călătorie, inclusiv 17 hoteluri Marriott din Caraibe și America Latină. Acestea oferă camere gratuite oaspeților în timpul sejurului lor și îi încurajează să-și încarce fotografiile și videoclipurile GoPro pentru a-și împărtăși aventurile. GoPro sponsorizează, de asemenea, Jocurile Montane GoPro din Vail, Colorado, care atrage anual 3.000 de sportivi și 53.000 de spectatori anual.

Cap.3. Material și metoda de cercetare

Cercetare bazată pe chestionar

Scopul capitolului este de a explora și de a explica modul în care diferite categorii de oameni își aleg destinațiile turistice. În plus, scopul a fost să explicăm în detaliu cum am colectat datele pentru analiza noastră. Ca rezultat, vom putea răspunde la întrebarea principală de cercetare:

Are YouTube-ul influență asupra deciziei de cumpărare a unei destinații turistice?

În contextul unei noi ere digitale, sondajele electronice devin din ce în ce mai frecvente, iar rezultatele anchetelor electronice pot fi aceleași ca și rezultatele conținutului anchetelor poștale, cu avantajele unui ciclu rapid de distribuție și răspuns (Andrews, Nonnecke și Preece2003). Pentru a răspunde la întrebarea de cercetare, ca principală metodă de cercetare, am ales abordarea cantitativă, și anume cu ajutorul sondajului.

După cum se subliniază în literatură, orice cercetare trebuie să urmeze cinci etape principale:

Planificarea preliminară

Punctul de plecare al oricărei cercetări începe cu formularea unor scopuri clar definite, delimitarea unui set de întrebări de cercetare și identificarea populației țintă.

Selectarea respondenților

După ce cercetătorul a declarat întrebările de cercetare și populația (ele), următoarea fază implică faza de selecție a probelor. Este o etapă esențială, deoarece implică decizia alegerii respondenților, modul în care vor fi selectați și câți sunt necesari. Toate deciziile depind de scopul studiului și de tipul de date de analiză pe care intenționăm să îl desfășurăm.

Construcția sondajului

În timpul fazei de construcție a sondajului, cercetătorul determină ce întrebări să adreseze și cum să obțină informațiile dorite. În cazul în care cercetătorul nu numai că construiește rapid sondajul, dar, de asemenea, selectează cu neglijență conținutul sondajului și formatul acestuia, acest lucru poate afecta studiul. În consecință, este extrem de important să se țină cont de scopul studiului, caracteristicile speciale ale potențialilor respondenți, fiabilitatea și validitatea conținutului studiului, formatul (elementele) articolelor și durata studiului.

Diseminarea sondajului

O altă decizie pe care cercetătorul o va face în timpul unui studiu de sondaj se referă la aspectul anchetei de difuzare. Alegerea depinde de mai multe aspecte, cum ar fi: caracterul practic, caracteristicile grupului țintă, potențialul de a nu răspunde sau costul. Prin urmare, procesul de diseminare trebuie realizat în așa fel încât să se obțină cele mai bune rate de răspuns. În caz contrar, rata scăzută de răspuns poate introduce prejudecăți în rezultate. Poșta (și varianta acesteia, sondajul livrat manual), telefon și interviuri față în față sunt considerate ca metode tradiționale de livrare a sondajelor. Cu toate acestea, în ultimul timp, opțiunile s-au extins pentru a include sondaje difuzate electronic prin e-mail sau pe Web.

Analiza sondajului

Ultima fază a cercetării este analiza sondajului efectuat. Datele pot fi analizate printr-o varietate de metode statistice, de la statisticile descriptive de bază, cum ar fi frecvențele și mijloacele, la procedurile destul de complexe, inclusiv analiza multivariată a varianței, analiza factorilor și modelarea ecuațiilor structurale (Hutchinson, 2004).

Luând în considerare etapele de mai sus evidențiate de Hutchiston, primul nostru pas, a fost să construim un chestionar. Chestionarul este format din nouăsprezece întrebări. Acesta conține întrebări privind datele demografice, preferințele de călătorie, influența alegerii călătoriilor, modul în care respondenții obțin informațiile dorite despre călătorie și despre aplicațiile pe care le folosesc în timp ce își planifică călătoriile.

Având în vedere tendințele cercetării digitale, am construit un interviu structurat. După ce am finalizat chestionarul, am difuzat cu ajutorul platformei on-line Google Forms în perioada 20 mai 2018 – 31 mai 2018. Participanții au fost selectați cu ajutorul tehnicii "snowball", care este folosită atunci când membrii unei populații speciale sunt greu de localizat (Babbie 2008). Această tehnică ne-a permis accesarea actorilor care posedă cunoștințe particulare despre fenomen (Biernacki și Waldorf 1981) . Ca rezultat, am contactat prin rețeaua de socializare Facebook participanți de pe grupurile facultății, dar și persoane din lista de prieteni.

În ciuda faptului că există mai multe probleme în obținerea unui număr mai mare de răspunsuri, recunoaștem pe deplin că această tehnică este cea mai potrivită pentru scopul acestui studiu. Cu toate acestea, această tehnică de colectare a datelor ne va ajuta în analiza și interpretarea ulterioară a datelor colectate. În plus, am luat în considerare problemele etice în desfășurarea sondajului. Prin urmare, răspunsurile au rămas anonime și confidențiale.

Cu toate acestea, suntem pe deplin conștienți de posibilele limitări ale acestei cercetări. În primul rând, recunoaștem că, pentru a avea rezultate mai fiabile, chestionarul dezvoltat trebuie aplicat mai multor respondenți. De asemenea, trebuie să recunoaștem că rezultatele nu pot fi generalizate la grupuri cu alte caracteristici, deoarece scopul principal a fost acela de a vorbi cu persoane care au cunoștințe despre subiectul dorit.

Chestionar

Impactul Youtube asupra alegerii unei destinații turistice

Mă numesc Purice Elvira, studenta la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor – UBB

Cluj Napoca. Realizez pentru lucrarea de licența un studiu referitor la impactul video-urilor de călătorii pe youtube asupra alegerii unei destinații turistice. Daca aveți câteva minute la dispoziție, va rog să mă ajutați prin completarea chestionarului.

Răspunsurile sunt anonime și vor fi utilizate doar în scopul elaborării lucrării mele de licență.

Ați călătorit? *

2. Ce forme de turism preferați? *

3. Unde călătoriți? (mai multe răspunsuri posibile) *

4. Scopul călătoriei

5. Cât de des călătoriți? *

6. Unde ați fost în ultima călătorie? *

7. Ați căutat informații despre destinația aleasă? *

8. Dacă da, ce surse ați folosit pentru culegerea informației?

9. Care sunt aspectele care va influențează în decizia de cumpărare destinației turistice?*

10. Care sunt aplicațiile ce le folosiți în alegerea destinației?*

11. Cât de important,pe o scală de la 1 (foarte puțin important) la 5 (foarte important), e să vă

uitați la video despre o destinație în alegerea acesteia pentru următoarea vacanță? *

12. Ați vizionat vreodată un video despre turism/călătorii/destinații pe Youtube? *

13. Cât de des vizionați materiale video legate de călătorii?

14. În ce măsură, pe o scala de la 1 (total dezacord) la 5 (total acord), sunteți de acord cu următoarele afirmații: *

15. Daca ar fi să alegeți una din următoarele două afirmații, care vi se potrivește cel mai bine.

Vă invit să vizionați două clipuri video scurte pentru a putea răspunde la următoarele intrebări

USA Travel Video

România

https://www.youtube.com/watch?v=eVp24Xb9QP4 http://youtube.com/watch?v=1TCH8NNDYUk

16. Pe o scală de la 1 (deloc interesat) la 5 (foarte interesat), ce interes v-au trezit aceste video *

17. Cât de probabil pe o scală de la 1 (deloc probabil) la 5 (foarte probabil), credeți că youtube

18. Vârsta *

19. Sex *

Cap.4. Analiza chestionarului

În perioadă de 20 mai 2018 – 31 mai 2018 au fost colectate 113 de chestionare cu ajutorul Google Survey. Astfel, dacă ne uităm la caracteristicile demografice ale eșantionului nostru, avem următoarele rezultate după sex și varstă:

Tabel 5. Caracteristici demografice – Sex

(Sursa: Calcule proprii)

Dacă analizăm tabelul de mai sus, putem evidenția că majoritatea respondetilor sunt de gen feminim și reprezintă 55.8% din totalul respondenților, pe când respondenții de gen masculin sunt în proporție de 40.7%. În același timp, 4 persoane sau 3.5% nu au răspuns la această întrebare.

O altă caracteristică demografică care ne-a interesat, e variabila ce ține de vârstă. Putem să observăm că majoritatea celor care au completat chestionarul au o vârstă cuprinsă între 19 – 25 de ani (67.3%)

Tabel 6. Caracteristici demografice – Varsta

(Sursa: Calcule proprii)

În același timp, pe lângă caracteristicile demografice (vârstă și sex), noi am vrut să vedem care este proporția celor care au călătorit și care au fost destinațiile alese de respondenți. În rezultat, 97,3% (sau 110 din cei 113 de persoane) au menționat că au călătorit. În același timp, cum putem observă din tabelul de mai jos (vezi ) majoritatea au ales turismul pe litoral, montan sau cultural. În același timp, putem evidenția și faptul că doar o persoană a menționat fatptul că „doar calatoreste”. Astfel, nu practică un anumit fel de turism.

Tabel 7. Formele de turism preferate

(Sursa: Calcule proprii)

O altă caracteristică a eșantionului nostru, este faptul că majoritatea călătoresc extern. Astfel, pe lângă turismului intern pe care ei îl practică, destinațiile din exterior sunt mai preferate. În același timp, nu trebuie neglijat și faptul că o bună parte din respondenți care călătoresc, au ales și turismul intern.

Tabel 8. Destinația călătoriei

(Sursa: Calcule proprii)

Un alt aspect pe care ne-am propus să îl evidentiam, este legat de Crosstabs între variabilele demografice (sex și vârstă) și variabila care măsoară importanța vizionării unui video în alegerea destinației de călătorie.

Tabel 9. Crosstabulation: Sex și Cât de important, e să vă uitați la video despre o destinație în alegerea acesteia pentru următoarea vacanță

(Sursa: Calcule proprii)

Acest tabel, ne evidențiază câteva aspecte importante pentru analiza noastră. Astfel, în momentul în care facem o comparație între bărbați și femei, putem observa că în proporție de 31.7% de femei și 17.4% bărbați au răspuns că vizionarea unui video este foarte importantă pentru alegerea destinației pentru următoarea vacanță. În același timp, observăm că 28.6% femei și 39.1% bărbați consideră că vizionarea unui video este importantă. De asemenea, remarcăm că numărul celor care s-au poziționat neutri, este în favoarea bărbaților (28.3%) versus femei (22.2%). O altă observație, este faptul că proporția celor care consideră că vizionarea video-ului este foarte puțin importantă este mult mai mică pentru ambele sexe (femei – 7.9%; bărbați – 8.7%) decât procentajul celor care consideră opusul.

Următorul aspect important pentru cercetarea noastră, a fost să cercetăm dacă din cei care călătoresc au căutat sau nu informație despre destinația aleasă.

Grafic 1. Ați căutat informații despre destinația aleasă?

(Sursa: Calcule proprii)

După cum se observă, 87.6% din totalul celor care au răspuns au căutat informații despre destinația aleasă, versus 12.4% care nu au căutat. Mai mult, prietenii/ familia fiind cea mai importantă sursă de informare pentru respondenți (vezi ).

Tabel 10. Surse de culegerea informatiei

(Sursa: Calcule proprii)

De asemenea, observăm că pe locul doi după popularitate se află blogurile de călătorie, urmând YouTube și site-urile oficiale. Astfel Google sau Booking.com plasându-se pe ultimele două locuri.

Deoarece, scopul principal al cercetării e să vedem dacă video-ul poate fi considerat un instrument de succes pentru alegerea destinației de călătorie, în primul rând am vrut să vedem care ar fi preferințele eșantionului nostru asupra conținutului video-ului.

Grafic 2. Continutul video-ului

(Sursa: Calcule proprii)

În primul rând, majoritatea celor întrebați (62.8%) preferă un video complex care include imagini cu destinația, tipuri de cazare și transport. Nu în ultimul rând, 37.2% preferă un video care include doar atracțiile turistice ale destinației. Astfel, putem concluziona faptul că pentru turiști este foarte important să obțină informații adiționale pe lângă cele de atracții turistice.

Tabel 11. Importanța vizionării video-ului pentru alegerea destinației la următoarea vacanță

(Sursa: Calcule proprii)

Acest tabel ne demonstrează că vizionarea video-ului înainte de a alege destinația pentru următoarea vacanță are importanță majoră pentru respondenții noștri: 27.4% (sau 31 persoane) au menționat că vizionarea este foarte importantă și 32.7% (sau 37 persoane) au spus că este importantă. La polul opus câte 8% (sau câte 9 persoane) au evidențiat că vizionarea este deloc importantă sau puțin importantă. Nu în ultimul rând, 23.9% (27 persoane) s-au poziționat pe axa de mijloc.

Tabel 12.

(Sursa: Calcule proprii)

Dacă analizăm detaliat tabelul de mai sus, putem evidenția câteva aspecte importante. În primul rând observăm că majoritatea sunt total de acord sau de acord cu afirmațiile de mai sus. Analizând acest lucru, putem presupune că video-urile influențează în alegerea destinatinatiei, hotelului, restaurantelor și serviciilor; postările legate de călătorii trezesc dorință de a călători și postările legate de o anumită destinație trezesc interesul de a o vizită. În al doilea rând, în același timp tendința de a avea un număr mai mic de persoane care sunt în dezacord sau dezacord total, poate fi urmărită și în acest caz. Acest lucru încă o data susține argumentul de mai sus referitor la importanță vizionării video-ului pentru alegerea destinației de vacanță.

Pentru a avea o analiză mai complexă, noi am prezentat respondenților două video-uri cu diferite destinații turistice. În primul video, respondenții au putut viziona destinații turistice din strainate, pe când al doilea video s-a axat pe destinații de călătorie internă (România).

Tabel 13. Interesul față de video-ul vizionat

(Sursa: Calcule proprii)

Putem observă că majoritatea au răspuns că video-urile prezentate au provocat un interes în a vizită o destinație, a viziona alte video turistice și folosirea youtube-ului că o sursă de informare despre destinațiile turistice. De asemenea, dacă facem o comparație între cei care au declarat că sunt interesați, observăm că în primul rând cei mai mulți sunt în categoria celor care ar vizită o destinație. Urmează – folosirea folosirea youtube-ului că o sursă de informare despre destinațiile turistice, pe când cei interesați în a viziona alte video-uri turistice sunt cei mai puțini. În același timp, observăm că numărul celor deloc interesați este foarte mic pentru toate cele trei aspecte mai sus menționate. Aceste aspecte ne demonstrează că vizionarea spot-urilor turistice provoacă interesul în a vizită o destinație, dar în același timp ne evidențiază importanță video-urilor și a Youtube-ului pentru promovarea diferitor destinații turistice.

În același timp, ne-am propus să vedem dacă există vreo legătură dintre vârstă și importantă video-ului în alegerea vacanței (vezi ). Analizând tabelul, putem evidenția faptul că majoritatea repondentilor consideră influența video-ului că fiind una importantă sau foarte importantă. În același timp, putem vedea că persoanele cu vârstă cuprinse între 31 – 35 ani au ales opțiuni care sunt aproape de foarte puțin important. Nu în ultimul rând trebuie să menționam că în total au fost doar două persoane în această categorie de vârstă. Un alt aspect ține de persoanele cu vârstă de la 36 de ani. Majoritatea (69.2%) au menționat că video-ul are o foarte mare importantă pentru alegerea destinației de vacanță. Nu în ultimul rând, după analiză rezultatetelor sondajului se observă o tendința generală: preferințele respondenților sunt distribuite de la neutru spre foarte important. Astfel putem presupune că vizionarea video-ului pentru alegerea destinației de vacanță este importantă pentru eșantionul dat.

Tabel 14. Crossttabulation: Vârsta și Cât de important e să vă uitați la video despre o destinație în alegerea acesteia pentru următoarea vacanță

(Sursa: Calcule proprii)

O altă analiză, care am considerat-o că fiind una importantă pentru cercetarea noastră este analiză de Corelație. Deși nu putem spune că această analiză demonstrează o legătură de cauza – efect între două sau mai multe variabile, însă ne poate evidenția dacă există vreo legătură între aceastea. Astfel, în primul rând cu ajutorul soft-ului statistic noi analizăm coeficientul de corelație (Pearson) și coeficientul de seminificatie. Coeficientul de corelație poate avea scoruri între -1 și 1, unde „-1” reprezintă corelație negativ puternică și „1” reprezintă o corelație pozitivă puternică (Taylor 1990), pe când coeficientrul de semnificație trebuie să fie ≤ 0.05.

Analizând tabelul () de mai jos, putem menționa că există câteva corelații care pot fi menționate că fiind corelații pozitive și semnificative statistic.

Tabel 15.

*Corelatia semnificativa la nivelul 0.05

** Corelatia semnificativa la nivelul 0.01

(Sursa: Calcule proprii)

Prima corelație pozitivă este între călătorie și căutarea informației despre destinație (.272). De asemenea putem observă o corelație de .370 dintre căutarea informației despre destinație și vizionarea unui video despre turism/ călătorii/ destinații pe Youtube. Acest lucru ne spune că în moment ce o persoană caută informație despre destinație, crește și vizionarea unui video pe Youtube. O altă legătură care analizează a evidențiat, este legătură dintre postările legate de călătorii și postările legate de o anumită destinație (.433, seminficativ la nivelul 0.01). Alstfel, cu cât cresc mai mult preferințele față de a călători, cu atât cresc și preferințele legate de a vizită o destinație. De asemenea, observăm și o corelație (.300) dintre postările legate de o anumită destinație trezesc interesul de a o vizită și video cu experiențele de călătorie influențează în alegerea destinației.

Cea mai puternică corelație pozitivă (.525, și un coeficient de semnificație de .01) între influența video-ului în alegerea destinației de călătorie și alegerea hotelului, restaurantelor, serviciilor. Acest lucru ne spune că odată ce există influența mare în alegerea destinației, crește și influența video-ului asupra alegerii hotelului, restaurantelor și a serviciilor. Nu în ultimul rând, analiză de corelație a evidențiat o corelație pozitivă (.268) dintre influența video-ului asupra alegerii hotelului, restaurantelor și a serviciilor și postările legate de anumită destinație îmi trezesc interesul de a o vizită. Deși legătură dintre aceste două este slabă, prezența unei corelații positive ne sugerează că odată ce prima variabila crește, a două variabila tot crește, cee ace determină o legătură dintre cele două aspecte.

În acest context, analizând datele obținute, am observat o legătură pozitivă dintre prezentarea video a unei destinații turistice și alegerea destinației de călătorie. Acest lucru ne demonstrează și evidențiază necesitatea de a continuă cercetarea în domeniul dat, pentru a înțelege mai bine acest fenomen.

Cap. 5. Concluzie

Scopul principal al acestei lucrări a fost să vedem dacă are YouTube-ul influență asupra deciziei de cumpărare a unui produs turistic. Un alt scop a fost să observăm puterea video-ului și dacă acesta poate fi folosit ca un instrument de marketing.

Pe parcursul lucrării am studiat numeroase cercetări și studii de caz care ne-au demonstrat faptul că, într-adevăr, video este un instrument foarte puternic. În urma acestor cercetări, s-a observat că video-ul oferă beneficii atât la nivelul unei companii, cât și la nivelul unei țări. Datorită încărcării pe platforma YouTube a videoclipurilor făcute cu camerele GoPro, compania GoPro a reușit să-și vândă tot mai multe produse. Tot în urma postării unui video pe YouTube, agenția de turism Travel Alberta a înregistrat o creștere a numărului de turiști în provincia Alberta. Acestea sunt doar două exemple care arată puterea unui video și cât de eficient poate fi dacă este folosit ca un instrument de marketing.

În urma analizei datelor obținute din chestionarul creat de noi, observăm că video joacă un rol important în decizia de cumpărare a unui produs turistic. Respondenții preferă să vizioneze videoclipuri despre destinațiile pe care ar dori să le viziteze, înainte de a le vizita efectiv. Putem evidenția faptul că majoritatea repondenților consideră influența video-ului că fiind una importantă sau chiar foarte importantă. În chestionar au fost prezentate și două filmulețe video în care sunt prezentate atât destinații turistice interne, adică de pe teritoriul României, cât și externe, și anume, din Statele Unite. S-a constatat că video-urile prezentate au provocat un interes în a vizită o destinație, a viziona alte video turistice și folosirea youtube-ului că o sursă de informare despre destinațiile turistice.

Analizând strategiile de marketing a companiilor mari, precum Turkish Airlines, Expedia, dar și a datelor obținute din chestionar putem spune ferm că YouTube-ul este o platformă de online video ce influențează decizia de cumpărare a unui produs turistic. Oamenii sunt mai motivați să călătoreasca în urma vizionării video-urilor cu conținut turistic.