Topografia este stiinta care se ocupa cu studiul instrumentelor simetodelor utilizate în ridicarile topografice cu scopul întocmirii planurilor… [306290]

1.Introducere

Topografia este stiinta care se ocupa cu studiul instrumentelor simetodelor utilizate în ridicarile topografice cu scopul întocmirii planurilor topografice. [anonimizat] a unor suprafete terestre. [anonimizat].

[anonimizat], când s-au executat determinări de longitudini și latitudini asupra orașelor București si Târgoviște de către astronomul și ecleziastul român de origine greacă Hrisant Nottara și de către astronomul Italian de origine dalmată Ruggiero Giussepe Boscovich pentru orașsele Galați și Iași în anul 1772 și pentru București și Targoviște în anul 1776.

[anonimizat], [anonimizat], prin Gheorghe Lazăr, s-a introdus pentru prima dată topografia ca obiect de studiu în învațământul românesc. Gheorghe Lazăr a rămas și un manual intitulat ‘ Trigonometria cu ridicarea de planuri topogrefice “ care a aparut în anul 1821.

După anul 1951 se poate vorbi de o [anonimizat] a topografiei românești. În acest an s-a adoptat elipsoidul Krasovski (1942) [anonimizat], creându-se o nouă rețea de triangulație de stat de ordinul I – IV și o rețea de ridicare de ordinul V. [anonimizat] a țarii a [anonimizat]. În aceeași perioadă 1955-1968 s-a creat de asemenea și rețeaua modernă de nivelment geodezic din țara noastră.

[anonimizat] a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice și juridice din aceeași localitate. [anonimizat] a [anonimizat]. Publicitatea imobialiară se îndeplinește pe teritoriul țării prin cartea funciară și are ca obiect înscrierea în cartea funciară a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a actelor.

1.1[anonimizat], Jud. Cluj în conformitate cu Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7 din 1996, cu modificările și completările ulterioare. [anonimizat], asigurarea publicitații drepturilor reale imobiliare în baza actelor prin care s-[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

Importanta înscrierii în cartea funciară este dată de faptul că prin elaborarea documntatiei cadastrale se realizează descrierea proprietatății imobiliare și reprezentarea în planul cadastral, dar și descrierea proprietații funciare, cu arătarea drepturilor reale imobiliare.

Localizarea geografică și administrativă a imobilului

Localizarea geografica: Comuna Baciu, Localitatea Mera, Județul Cluj este localizată între satele Rădaia și Nădășel prin care trece și drumul European E81.

Localizare si identificare imobil: Com. Baciu, Loc. Mera, nr. 7 A, jud. Cluj, fiind identificat prin T.P. nr. 28085/621, tarla: 1; parcela: 25, 26, 27 in suprafata de 1316mp.

Totodata accesand portalul destinat autoritatilor am constatat ca imobilul care face obiectul acestei documentatii este limitrof nr.cadastrale: 51823; 52964, imobile inregistrate in sistemul integrat de cadastru si carte funciara. Limitele au fost indicate de proprietar acestea fiind materializate partial in partea de E cu gard din plasa de sarma, in S cu gard metalic, in V partial cu gard din plasa de sarma, iar in N nu este imprejmuit. In urma masuratorilor realizate in teren am constat faptul ca limitele imobilului inscris in sistemul integrat de cadastru si carte funciara cu nr. cad. 51823 nu reprezinta limita comuna cu imobilul care face obiectul acestei documentatii motiv pentru care nu s-a realizat lipirea de acesta, diferentele neincadrandu-se in tolerantele admise.

Nomenclatură: L-34-47-D-b-2-III.

Descrierea și situația juridică a imobilului

T.P. nr. 28085/621, tarla: 1; parcela: 25,26,27 suprafața: din acte:1316 mp.

Imobilul se identifică din punct de vedere al cărți funciare cu, C.F. nr. 75 Mera avand Nr. Top. 320/1/1/1; 321/1/1/1; 322/1/1/1; 324/1/1/1; 327/1/1/1. Propunem dezmembrarea topografică 320/1/1/1; 321/1/1/1; 322/1/1/1; 324/1/1/1; 327/1/1/1 in: 320/1/1/1/1; 321/1/1/1/1; 322/1/1/1/1; 324/1/1/1/1; 327/1/1/1/1 in suprafața de 11220 mp care rămane în favoarea vechilor proprietari si 320/1/1/1/2; 321/1/1/1/2; 322/1/1/1/2; 324/1/1/1/2; 327/1/1/1/2 in suprafața de 1316 mp care se înscrie în favoarea lui F. Ana; H. Anna; F. Gyorgy.

1.4Baza geodezo-topografică din zonă

Pentru a avea poziția plannimetrică a punctelor de detaliu este necesar ca acestea să fie determinate față de o serie de puncte cunoscute, puncte care formează rețeaua de sprijin pentru măsurătorile respective.

În comopenența rețelelor de sprijin intră punctele rețelei geodezice de sprijin de ordin superior, punctele rețelei de sprijin care provin din sistemul Gauss-Kruger, punctele rețelei de îndesire de ordinul 5, punctele rețelei de sprijin locale care prin transcalul pot fi calculate în proiecția stereo 1970.

Rețeaua de sprijin formează baza tuturor ridicărilor planimetrice și este cunoscută sub denumirea de rețea geodezică de stat sau rețea de triangulație. Punctele rețelei se clasifică în funcție de distantă dintre puncte și preczia măsurătorilor efectuate în:

/ Puncte de ordinul I – laturile triunhiurilor formate din aceste puncte au o lungime de max. , ca densitate un punct acoperă în medie o suprafață de 500 km patrați. Verificarea se face prin metoda Screiber.

/ Puncte de ordinul II- laturile triunghiurilor formate din aceste puncte au o lungime de 20 de km, iar densitatea lor este de 1 punct/150 km patrați. Verificarea se face tot prin metoda Screiber.

/ Puncte de ordinul III – laturile triunghiurilor sunt de 5-10 km, punctele au o densitate de 1 punct/ 50 de km pătrați, iar verificarea se face prin metoda turului de orizont.

/ Puncte de ordinul IV – au o precizie mai mică, distanța între două puncte este de 1-2 km, desitatea punctelor este de 1 punct/20 de km. pătrați .

În cazul în care punctele rețelei geodezice de stat nu asigură densitatea necesară măsurătorilor ce urmează a fi efectuate, se îndesesc puncte având ordinul V. Punctele de ordinul I – III formează rețeaua de triangulație geodezică de ordin superior, iar punctele de ordinul IV – V constituie rețeaua de îndesire, numită și triangulația geodezică de ordin inferior.

1.4.1 Proiecția stereografică

Proiecția stereografică 1970 reprezintă proiecția cartografică oficială a României. Aceasta a fost adoptată în anul 1973 și a înlocuit vechea proeicție Gauss-Kruger. Toate lucrările topo-geodezice efectuate pe teritoriul României sunt executate în sistem de proiecție Stereo 70 sau Stereografic 1970: hărți și planuri cadastrale, hărți topografice. Ca urmare a Decretului nr. 305 din septembrie 1971, emis de către Consiliul de Stat al României, în sectorul civil al țarii s-a decis înlocuirea proiecției Gauss-Kruger cu o nouă proiecție denumită proiecția Stereografică 1970. Printre altele, Decretul prevedea următoarele:”lucrările geodezice, topo-fotogrametrice și cartografice necesare economiei naționale se excută în sistem de proiecție steregrafică 1970 și sistem de cote referite la Marea Neagră”.

Proiectia stereografică 1970 este conformă, nu deformează unghiurile, permițând ca măsurătorile geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fară a se calcula coordonate geografice, cu condiția aplicării prealabile a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de proecție. Proiecția deformează ariile, în functie de depărtarea acestora fată de polul proiecție.

Adoptarea proiecției Stereo 70 a urmărit o serie de principii care satisfac cereințelede precizie și câteva aspecte specifice teritoriului României dintre care amintim:

/ Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă și poate fi încadrat înt-un cerc cu raza de 400 km.

/Limitele de hotar sunt încadrate, în cea mai mare parte (90 %) de un cerc de rază 280 km și centru în polul proiecției.

/ Proiecția este conformă

/ Deformatiile areolare negative și pozitive sunt relativ egale, ceea ce permite o compensare a lor, adică prin reprezentarea în planul Proiecției Stereo 70 este menținută suprafața totală a teritoriului.

Acest sistem de proiecție s-a adoptat, având la baza elementele elipsoidului Krasovski- 1940 și planul de referință pentru cote Marea Neagră.

1.4.2 Sistemul de cote Marea Neagră 1975

Romania folosește ca și system de cote cel al Marii negre 1975, system ce conține cote normale, care au punctul fundamental al datumului veritical aflat la aproximativ 53 de km față de municipiul Constanța, între localitățile Tariverde și Cogealac. Cotele rețelei de triangulație a statului sunt redate în sistemul de altidudini Marea Neagră 1975, în care punctul zero fundamental se află la Capela Militară Constanța, care reprezintă nivelul multiannual al mării. De la acest reper sunt dezvoltate trasee, respectiv în cazul căilor de comunicație, dar în mod special pentru căile feroviare .

Capitolul 2. NORME SI REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI TEHNICE PRIVIND EFECTUAREA DOCUMENTAȚILOR.

2.1 Norme juridice, scopul, obiectul și rolul cadastrului general.

Cadastrul, ca sistem de inventariere și evidență a bunurilor imobile dintr-o societate, are un rol hotărât în sesizarea, cunoașterea și prezentarea evoluției acestor schimbări, privind forma, mărimea sau apartenența acestora.

Scopul inițial al acestei cunoașteri a fost fiscal, dar o dată cu trecerea vremii, prin creșterea importanței aspectului economic, cadastrul a evoluat spre un cadastru multifuncțional, ajungând ca în zilele noastre datele cadastrale din bazele de date să constituie suportul pentru crearea Sistemelor Informatice, cu rol prioritar în gestiune, planificare și decizii.

În procesul de trecere la economia de piață în țara noastră, rolul social al acestui cadastru multifuncțional a crescut, el fiind un element important care stă la baza edificării noului tip de societate.

Aspectul pozitiv care trebuie reliefat, odată cu trecerea la economia de piață este legat și de liberalizarea procesului de execuție a lucrărilor de cadastru, care până la acest moment de cotitură, a fost centralizat numa la instituțiile de stat specializate.

În cartea întitulată Cadastral genral și Cadastrale de specialitate, autorul și-a propus să prezinte toate lucrările, în ordinea firească a desfașurărilor lor, din fiecare etapă de introducere și întreținere a cadastrului general și a cadastrelor de specialitate, cu condițiile și mormativele care trebuie respectate, precum și cu precizarea celor mai adecvate metode, soluții și instrumente, care pot fi folosite în fiecare etapă.

Exercitarea proprietații asupra bunurilor imobile, pământul și clădirile, care constituie suporturi esențiale ale vieții, a condus de-a lungul timpului la necesitațile de măsurare a pămantului și de înregistrare și evidență a proprietătii, prin care să fie conservat și garantat dreptul de proprietate individual asupra bunurilor proprii împotriva abuzurilor oricui asupra oricărei proprietăți.

De asemenea, statele, oricare, oriunde și oricând ar fi existat ele, si-au fundamentat susținerea instituților pe taxele și impozitele percepute de la proprietarii de bunuri imobile, între care cel mai important bun este cel funciar, adică pământul. Astfel statul este interesat să dețină o evidență corectă și exactă asupra bunurilor imobile, terenuri și construcții, atât din punctul de vedere întinderii și calitați acestora, cât și al identității proprietarilor de drept asupra acestor imobile, pentru ca, prin sistemul de legi sau acte normative, să dimensioneze corect și să direționeze exact taxele impozitele strict necesare subzistenței bugetare a instituților statale.

Rezultă astfel, atât din partea statului, cât si din partea cetațeanului contribuabil, interesul comun pentru crerea unui sistem de înregistrare și evidență a bunurilor imobile, prin care să fie instituie raporturi corecte între cele două părți interesate. Datele tehnice, economice și juridice necesare acestui sistem de evidență sunt obținute prin acțiunea corelativă a disciplinelor: măsurătorile terestre, pedologia, evaluarea economică și dreptul civil, a căror aplicare se întâlnește în disciplina numită cadstru.

Definiția cadastrului general dată de prima formulare a Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996:

Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărții topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și de proprietar; Entitățile de bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcția și proprietarul.

2.2Funcțile cadastrului general

Există trei mari funcții ala cadastrului general:

/ Funcția tehnică, o funcție canitativă în care imobilele- terenuri și construcții, sunt definite prin amplsarea, formă, dimensiuni și suprafață.

/Funcția economică, o funcție calitativă a cadastrului, prin care terenurile și construcțiile sunt apreciate calitativ după potențialul economic, stabilindu-se valorile economice cadastrale pe care aceste bunuri le pot produce și pe baza cărora să se stabilească valorile taxelor și impozitelor datorate de proprietari către stat, potrivit legislației fiscale în vigoare la o anumită dată.

/Funcția juridică, prin care este identificat proprietarul și titlul de drept de proprietate, folosință sau administrare asupra ternurilor și a construcțiilor.

2.3Sitemul carții funciare

Cartea funciară este un registru public care descrie imobilul și drepturile reale imobiliare ce poartă asupra acestuia. În cazurile expres prevăzute de lege în cartea funciară se evidențiază și alte drepturi, fatpe sau raporturi juridice care au legătura cu imobilul înscris în cartea funciară.

Prin cartea funciară se dovedește existența dreptului real sau personal înscris. Evidențierea imobilelor se îndeplinește pe tot teritoriul țării prin sistemul de carte funciară și are drept scop înscrierea în cartea în cărtii funciare individuale a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării și a drepturilor ce poartă asupra acestora.

O dată deschisă o carte funciară pentru un imobil, în ea se vor face toate mențiunile privitoare la acel imobil și la drepturile înscrise asupra acestuia indiferent dacă este vorba de construirea, transmiterea, modificarea sau atingerea drepturilor.

În cartea funciară se înscriu toate imobilele existente. Pentru fiecare imobil se deschide o singură carte funciară. În titlul se indică numărul cărții funciare și denumirea unitații administrative teritoriale unde se găsește imobilul: municipiu, oraș, comună. Numărul cărții funciare este unic pe fiecare unitate administrativ teritorială.

În cadrul lucrărilor de cadastru general este necesar să se identifice proprietarii bunurilor imobile inventariate. Nu întotdeauan înregistrarea este simplă, existând probleme juridice care sunt necesare de clarificat, care sunt necesare de clarificat, care sunt numai de strictă competență a notarilor publici, a instanțelor judiciare sau a birourilor de carte funciară.

La articolul 480 din Codul civil se arată că “ proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”.

Cărțile funciare reprezintă un sistem de publicitate real, întrucât se bazează pe identitatea topografică a bunurilor funciare complet, întrucât realizează publicitate complet, întrucât realizează publicitatea integrală a transmisiunilor imobiliare, prin înregistrări succesive, cronologice ale transmiterii legale a dreptului de prorietate imobilară.

Cărțile funciare întocmite și numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei comune, alcătuiesc împreună registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ține de biroul de carte funciară, organizat, potrivit reglementării legale din anul 2004, pe lângă Oficiul de Cadastru și Publicitate imobiliară al județului.

În pricipiu, funcția juridică a cărților funciare este aceea că face opozabile tuturor terților, inclusiv statului, drepturile reale imobiliare, care se transmit, se modifică, se sting sau se radiază prin sistemul publicitătii imobiliare,adică al intabulării în cartea funciară.

Fucnționare si organizarea cărților funciare se bazează pe anumite reguli fundamentale numite principii.

Principiile de carte funciară sunt regulile de bază referitoare la organizarea, conducerea și ținerea cărților funciare, precum și la activitatea propriu-zisă de publicitate imobiliară( operațiunile de înscrierea a actelor și faptelor juridice privitoare la imobilele cuprinse în cartea funciară). Identificarea și cunoasterea acestor principii este de o reală importanță practică, ea fiind premisia aplicarii unitare și corecte a publicității imobiliare la nivel național.

Principiul opozabilității, dacă in conformitate cu prevederile art. 17 și 18 din Decretul-Lege nr. 115/1938 drepturile reale imobiliare pot fi constituite, modificate ori stinse, numai dacă sunt înscrise în cartea funciară, ceea ce echivala cu principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară, sub imperiul Legii nr. 7/1996 înscrierea în cartea funciară a actului juridic de constituire, dobândire, recunoaștere, stingere, modificare și de transmisiune a unor drepturi reale imobiliare are ca efect opozabilitatea fată de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu același obiect, față de același autor, care nu au efectuat această operațiune sau au efectuat -o ulterior – art. 2

lată , deci, că prin noua lege se înlocuiește efectul constitutiv de drepturi al înscriereii în cartea funciară cu cel al opozabilității. Ca urmare, între părți, operațiunile juridice privind drepturi reale imobiliare își produc efectele de la data încheierii lor, în forma cerută de lege, dar ele le pot fi opuse terților numai de la data înscrierii lor. Legea consacră și anumite excepții de la principiul opozabilității, care sunt de strictă aplicare și interpretare, acestea sunt cazurile în care drepturile reale se dobândesc prin : succesiune,accesiune, vânzare silită, uzucapiune, prin efectul legii, expropriere sau hotărâre judecătorească. În aceste cazuri, drepturile reale sunt opozabile terților de la data dobândirii, fără să fie necesarăînscrierea.

Pricipiul publicității integrale, În esență, principiul publicității integrale este regula conform căreia în cartea funciară trebuie înscrise toate drepturile reale imobiliare, operațiunile materiale și, în cazurile anume prevăzute de lege, drepturile de creanță, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în xcartea funciară. De asemenea este necesar să se evidențieze toate modificările privind situația materială a imobilului, alipiri, dezlipiri în foaia de avere a cărții funciare. Publicitatea integrală a cărților funciare este asigurată chiar și în cazul dobândirii drepturilor reale care nu se înscriu în cartea funciară, (succesiune, accesiune, vânzare silită, uzucapiune, prin efectul legii, expropriere sau hotărâre judecătorească), deoarece titularul lor nu va putea dispune de ele decât dacă s-a făcut înscrierea. Ca urmare a acestui fapt, cartea funciară constituie un adevărat registru de stare civilă a imobilelor, cuprinzând situația juridică completă și reală a acestora .

Pricipiul legalității , nu poate fi confundat cu principiul oficialității, este un mijloc de asigurare a corectitudinii și exactității înscrierilor din cartea funciară. Legalitatea formală exprimă faptul ca registratorul va dispune numai înscrierea actelor și faptelor juridice prevăzute sau permise de lege, sprijinindu-se pe cerere și actele ce o însoțesc. Ca urmare, cererea trebuie să cuprindă toate mențiunile prevăzute de lege și trebuie să fie însoțită de înscrisurile doveditoare ale faptelor sau actelor juridice a căror înscriere se solicită.

Odată introdusă, cererea nu mai poate fi modificată, nici măcar prin exercitarea plângerii împotriva încheierii dată de Biroul de publicitate imobiliară cu privire la cererea respectivă.

Legalitatea materială rezidă în aceea ca registratorul are obligația de a cerceta dacă înscrisul în baza căruia se solicita înscrierea întrunește condițiile de fond și formă prevăzute de lege pentru înscrierea respectivă și dacă în cuprinsul cărții funciare nu există piedici la înscriere.

.

2.4Calculul suprafețelor

Din punct de vedere topo-cadastral, prin noțiunea de suprafață, se definește aria cuprinsă în limetele unui contur închis, proiectat pe un plan orizontal de referință, fără a se ține seama de reliefului terenului.

Metodele și procedeele de calcul al suprafețelor, se stabilesc în funcție de datele inițiale cunoscute, care la rândul lor depind de metodele de măsurători folosite și de precizia lor. În funcție de natura datelor de măsurători provenite din teren, de precizia lucrării și de scopul urmărit, calculul suprafețelor efectuează prin metode numerice, numerice, mecanice și grafice.

În activitatea de cadastru cunoaștere ariei suprafețelor este o problemă de bază, suprafața este un atribut elementar alături de folosință, formă de proprietate sau deținere, fară de care nu se poate realiza evidența cadastrală.

În cadastru, prin suprafață, se înțelege aria unui contur închis proiectat pe un plan de referință.

Metodele și procedeele de calcul a suprafețelor diferă în funcție de tipul datelor, de precizia cerută respectiv scopul umrmărit, de metodele de măsurare utilizate. Astfel, determinarea suprafețlor se poate face prin:

Procedee grafice

Procedee mecanice

Procedeul analatic

De obicei suprafața unui contur poligonal se calculează cu o formulă și se verificăcu cealaltă. Astâzi este utilizat pe scara largă, calculul suprafețelor pe cale analitică asistată de calculator. În cadastrul general calculul suprafețelor se face analitic din coordonatele punctelor de contur ale unității administrativ-teritoriale ale corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în urma prelucrării operațiunilor de teren și de birou.

Valorile suprafețelor calculate înscrise în documentele cadastrului general se exprimă în metri pătrați.

Suprafețele calculate înregistrate în cadastrul general pot fi diferite de suprafețele înscrise în actele de proprietate.

Calculul analitic al suprafețelor se face pentru: unitatea administrativ-teritorială, extravilan-intravilan, sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate, parcele.

Pentru control în calcul suprafețelor( în cazul în care nu a fost determinate analitic toate elementele), se au în vedere următoarele:

Suma suprafețelor parcelelor componente ale unui corp de prorietate este egală cu cu suprafața calculată a corpului de proprietate- cu costrângerea pe acestea.

Suma suprafețelor corpurilor de proprietate este egală cu suprafața calculată a sectoarelor cadastrale- cu constrângere pe acestea.

– Suma suprafețelor sectoarelor cadastrale este egală cu suprafața calculată a extravilanului și intravilanului cu costrângere pe acestea.

Pentru calculul suprafețelor prin procedeul geometric se consideră conturul poligonal 1-2-3-4-5-6-7, de suprafță S, care se poate împărții, într-un număr de cinci triunghiuri ale căror laturi d1-d2-d3,………d11, se măsoară, în condițile terenurilor plane, cu panglica de oțel de 50 m, direct reduse la orizont.

Ariile triunghiurilor, cu laturile măsurate pe teren cu panglica de oțel de 50 m, se determină cu relația:

a,b,c sunt laturile triunghiului

p-semiperimetrul triunghiului, care se obține cu formula:

2.5 Norme tehnice privind documentațiile cadastrale( legea 700)

Întabularea este înscrierea cu character definitiv a unui drept ral imobiliar în cartea funciară. Pot fi întabulate în cartea funciară următoarele drepturi reale imobiliare: dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia, drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, drepturile reale de garanție.

Dezmembrămintele dreptului de proprietate private publică sunt: dreptul de superficie, dreptul de usufruct, dreptul de uz, abitația și dreptul de servitude.

Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică sunt: dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlul gratuit.

Drepturile reale de garanție sunt dreptul de ipotecă și privilegiile imobiliare.

Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc drepturi tăbulare.

După deschiderea cărții funciare, obiectul întăbulării îl poate construi întregul imobil sau cotă-parte din acesta.

Dreptul de proprietate se întăbulează asupra întregului imobil sau pe cote-părți, în cazul coproprietății. În această din urmă situație se vor menționa toți coprorietarii și cota cuvenită acestora, atunci când este determinată.

Întabularea se efectuează numa în baza unui înscris autentic notarial încheiat de un notar în funcție în România, a unei hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile după caz, a unui certificat de moștenitor sau a unui act administrativ care, în condițiile prevăzute de lege, are ca efect constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea unui drept real imobiliar supus înscrierii în cartea funciară.

În cazul în care, consecutiv emiterii certificatului de moștenitor se încheie și un act de partaj voluntar, înscrierea în cartea funciară se oate face ulterior, în baza documentației cadastrale, cu excepția cazului în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipește/dezlipesc.

În cazul în care partajul voluntar se încheie în baza certificatului de sarcini, fară dezlipirea imobilului/imobilelor din masa partajabilă, prima înscriere în cartea funciară se efectuează în baza documentației cadastrale, întocmită ulterior actului de partaj; în cazul în care imobilul/imobilel din masa partajabilă se dezlipește/dezlipesc, pentru acesta/acestea, actul de partaj se va putea încheia numa în baza extrasului de carte funciară pentru autentificarea și a documentației cadastrale de dezlipire.

În cazul în care unul din coproprietari declară că nu deține originalul și solicită eliberarea unei copii a titlului de proprietate pentru înscrierea în cartea funicară, oficiul teritorial va permite accesul notarului public în vederea legalizării copiei de pe cotorul titlului.

Întăbularea dreptului de proprietate se efectuează în baza ofertei de donație și acceptarea acestei încheiate, în toate cazurile, în formă autentică notarială de către un notar public în funcite în România.

Registratorul de carte funciară dispune întabularea prin închiere, dacă înscrisul îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Prima înscriere a imobilelor în sitemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cerere sau din oficiu, în cazurile expres prevăzute de lege.

Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cere, în baza:

Înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real;

Certificatului fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul respectiv;

Domunentației cadastrale recepționate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilui;

Dovezii plății tarifelor pentru recepție și înscrieri în cartea funciară, după caz.

Se asimilează primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru și carte funicară și atribuirea de număr cadastral și deschiderea unei noi cărții funciare pentru imobilele înscrise în cărții funciare deschise conform Decretului – lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, indiferent de felul și numărul operațiunilor cadastrale și de carte funciară efectuate în acest sens.

În noua carte funciară deschisă se preaiau pozițiile active din cartea funciară deschisă potrivit Decretului- lege nr. 115/1938. În cazul în care toate imobilele din cartea funciară veche au fost transcrise, acestea se sistează. Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză nu vor mai fi înscrise în cărțile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor putea fi radiate la cerearea persoanelor intersectate sau din oficiu.

Se întocmește documentație cadastrală de primă înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară, cu atribute de număr cadastral, pentru:

Înscrierea unei construcții, care a fost edificată pe un teren înscris într-o carte funciară deschisă coform Decretului – lege nr.115/1938;

Dezlipirea sau alipirea unor imobiliare înscrise în cărții funciare conform Decretului – lege nr. 115/1938;

Înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeniul legilor proprietății și a Legii nr. 15/1990

În cazul în care numai o parte din imobilul înscris într-o carte întocmită în baza Decretului – lege nr. 115/1938 a făcut obiectul unuia dintre actele normative menționate, se procedează la desprinderea acelei părții prin formarea unui imobil care se întocmește o carte funciară.

Operațiunea de desprindere se înscrie în cartea funciară existentă. Partea neafectată de actele normative prevăzute, se reînscrie în aceeași carte funciară, iar pentru partea desprinsă se consituie o carte funciară nouă. În cartea funicară existentă se menționează numărul cadastral și numărul cărții funciare în care s-a înscris imobilul.

În cazul în care titlurile de proprietate s-au emis pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărții topografice, cu menționarea numerelor topografice ale parcelelor, înscrierile continuă să fie efectuate în vechile cărți funciare. În această situație, până la finalizarea lucrărilor de cadastru, se înscrie doar dreptul de proprietate, fară reprezentarea greafică a acestuia. În situația în care dupa verificările efectuate de oficiul teritorial, având la baza planul de către funciară și ortofotoplanul, se constată diferențele, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funiciară în baza unei documentații de primă înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.

În toate situațile prevăzute în cărțile funciare, precum și în actele notariale se menționează atât numerele topografice, cât si numerele cadastrale corespunzătoare.

La deschiderea cătții funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral în cazurile prevăzute, se preia informația din partea a II- a și a III- a a cărții funciare deschise conform Decretului – lege nr. 115/1938, iar suprafața și categoria de folosință se preia din documntația cadastrală. Încheierea de carte funciară se comunică tutror persoanelor interesate.

În cazul în care din cărțile funciare vechi sau din actele prezentate de părții, rezultă că imobilul este înscris în proprietatea indiviză a mai multor persoane, însă, în fapt, aceștia se găsesc în stăpânirea din documentația cadastrală. Încheierea de carte funicară se comunică tuturor persoanelor interesate.

Operațiunea de înscriere într-o carte funciară nouă se efectuează prin înlocuirea unei documentații cadastrale de prima înscriere pentru suprafața din imobil stăpânită în fapt, conform prevederilor alineatulio anterior.

Documentația cadastrală va avea astașsat procesul verbal de vecinătate, încheiat cu cei care stăpânesc în fapt supreafețele de teren învecinate, cu scăderea aritmetică a suprafeței acestui imobil din suprafața totală a imobilului înscris în cartea funicară veche și efectuate pe PAD a mențiunii “Se diminează din cartea funciară nr……, suprafața de …..”

Concomitent cu deschiderea cărții funciare, în regiunile de transcripțiuni și inscripțiuni se fac verificări pentru a indetifica poziția din registrul de transcripțiuni și inscripțiuni la care a fost transcris actul juridic ce atestă dreptul ce urmează a fi întăbulat, precum și eventualele sarcini înscrise cu privire la imobil. În dreptul acestor poziți se va face trimitere la numărul cărții funciare deschise pentru imobil și la localitatea în care s-a deschis cartea funciară, concomitent cu transcrierea sarcinilor în cartea funciară.

Înainte de soluționarea cererii având ca obiect prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funicară, asistentul registrator solicită referntului arhivar o copie “ conform cu exemplarul aflat în arhivă “ a actului transcris în vechile registre de publicitate imobiliară în temeiul căruia urmează a fi efectuată înscrierea.

Copia este confruntată de către asistentul registrator cu actul anexat cererii înscrierii de înscriere în cartea funciară. În cazul în care se constată neconcordanțe între cele două înscrisuri se face mențiune despre aceasta pe cererea de înscriere, iar registratorul de carte funciară dispune respimgerea înscrierii.

Registratorul de carte funciară care a pronunțat încheierea de respimgere comunică, în scris, directorului oficiului teritorial inadvertențtele constante între actul transcris și cel anexat cererii de înscriere, iar acesta dispune, dacă este cazul, sesizare organelor de urmărire penală privind eventualele infracțiuni.

Documentația cadastrală de primă înscriere conține:

Borderou;

Dovada achitării tariugului, dacă este cazul;

Cererea de recepție și înscriere;

Declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale persoane fizice/adeverință emisă de către Serviciul Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de indentificare sau certificatul constator, în cazul persoanelor juridce;

Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă este cazul;

Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul resăectiv;

Originalul sau copia legalizată a actlor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

Inventarul de cordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;

Calcului analitic al suprafețelor;

Memoriu tehnic;

Fișa imobilului ;

Planul de amplasament și delimitare

Planul de încadrare în zona la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat

Fișierul .cpxml.

3. INSTRUMETE ȘI METODE DE MĂSURARE

3.1 Metode și principii de măsurare utilizând stația totala

Tehnologiile lucrărilor de ridicare s-au perfecționat continuu datorită apariții unor instalații și instrumente geo-topo-fotogrammetrice moderne, caracterisiticile tehnice principale ale acestora fiin precizia, siguranța în exploatarea, gradul sporit de operativitate, eficiența econimică ridicată.

Costului ridicat, incomparabil mai mare ca al instrumentelor clasice,limitează răspândirea lor, dar generalizate în dotare, recomandată de performanțele menționate, este doar o problemă de timp.Din aceste motive instrumentele și procedeele clasice de lucru vor fi menținute, în paralel, o perioadă de timp. Principalele realizări în acest domeniu sunt: sistemul GPS, ce permite determinarea poziției spațiale a punctelor staționate, în cadrul proiecției adaptate, pe baza unor observații și înregistrrări asupra unor sateliți artificiali prelucrate automat;

Stațiile totale, instrumente geo-topografice electronice ce asigură măsurarea cu precizie ridicată a tuturor elementelor geometrice ncesare unor lucrări, înregistrarea lor automată, și rezolvarea direct pe teren, a unor probleme topografice specifice de ridicare și trasare.

Apariția și introducerea aparaturii moderne pătrunde în lucrările curente, înlocuind procedeele clasice prin noi metodologii, cu efecte benefice pentru cadastrul general și cele de specialitate.

Revoluționând tehnica măsurătorilor terestre Sistemul Gobal de Poziționare prin avantajele oferite își găsește tot mai multe aplicații atât în realizarea rețelelor de sprijin cât și în aplicațiile inginerești.

Se pun astfel bazele utilizării pe scară largă a tehnologiei în toate domeniile Stinței măsurătorilor terestre argumentele ce stau la baza alegerii tehnicii G.P.S. fiind:

Nu trebuie să existe vizibilitatea a punctului urmărit;

Precizia instrumentală milimetrică satisfce nevoile de precizie pentru toate domeniile de utilizare

Productivitatea mare a măsurătorilor scurtează durata acestora, le simplifică, rezultând costuri scăzute

Măsurătorile nu sunt restricționate de condițiile atmosferice sau de ora la care se fac satisfăcând un deziderat mai vechi privind comunitatea înregistrărilor;

Obținerea de măsurători în timpul real și de rezultate aproape simultan cu măsurătorile.

Utilizarea tehnicii GPS în domeniul geodeziei practice, astfel încât să se stingă o precizie compatibilă cu cea a observațiilor geodezice tradiționale, poate fi asigurată numai prin utilizarea simultană a cel puțin două receptoare GPS. Această tehnică permite determinarea exactă a distanței între cele două receptoare GPS, eliminând practic pricipalele surse de erori sistematicecare efectuează poziția unui receptor unic.

Documentația Leica privind măsurătorile GPS în timp real, precizează că senzorii GPS de tip SR 399 și SR 9500 cu frecvență dublă cuplați la un palmtop de tip CR 344, dotat cu un software RT – SKI de prelucrare a datelor cinematice în timp real, au posibilitatea:

Să stabilească în câteva minute poziția statică a unui punct prin programul RAPID STATIC;

Prin programul stop & go să precizeze evoluția poziției într-un plan a unui punct în funcție de variația în timp;

Prin programul MOVING se determină poziția și traiectoria antenei GPS;

Firma Trimble a dezvoltat de asemenea sisteme GPS. În prezentarea instrumentelor se menționează despre metodele și instrumentele topografice tradiționale ca de exemplu teodolitul, tehnica GPS oferă cea mai precisă metodă poziționare spațială. Astfel, de exemplu, instrumentul GPS Trimble 4800 precizează la capitolul performanțe, în plan orizontal, o precizie de +-5 mm pentru programul static și de +-1 cm pentru programul cinematic cu o înregistrare la fiecare 2 secunde pentru cinci sateliți.

Două metode de detectare a schimbărilor ON-LINE utilizând rezultatele cordonatelor de precizie RTK au fost dezvoltate.

Prima metodă utilizează diferențele între receptor ale numărătorilor reziduale dintre etape consecutive. În cazul unei singure stații de referință GPS, o ordine a cel puțin 3 stații mobile sunt necesare a se monta pe structură cu scopul de a detecta greșelile și de a corecta răspunsul receptorului.

Cea de-a doua metodă consideră detectarea schimbărilor dinamice mici în rezultatele RTK bazate pe schimbările tranzitive ale frecvențelor armonice. Scopul acestora este de a recepționa/detecta greșelile autonome ale receptorului și micile schimbări dinamice ale rezultatelor RTK și aplicațiile acestora pentru aplicația urmăririi structurale GPS.

O schemă de monitorizare bazată pe GPS trebuie să cuprindă atât un subsistem de monitorizare GPS autonom cât și un subsitem pentru analizarea semnalelor de deformație înregistrate. Pentru fazele următoare este cerută o precizie înaltă pentru urmărirea ON-LINE a micilor modificări ale cordonatelor antenei GPS și a frecvențelor armonice ale accestora.

Aceasta se poate realiza utilizând tehnici de poziționare diferențială. Totusi, la fel ca și în unele aplicații cum ar fi aterizarea acronavelor, poziționarea precisă nu este obligatoriu cel mai important factor. Integritatea soluțiilor de poziționare a antenei GPS este necesară pentru protecția împotriva alarmelor false. Testele de integritate se pot folosi pentru cercetarea componentelor anormale în funcționarea sistemului( de exemplu o înclinare datorată deteriorării senzorului GPS sau a erorilor la ieșire). Acestea sunt câteva tehnici care pot fi aplicate pentru a rula un test de întegritate GPS. Cele mai multe metode de detectare a erorilor GPS se bazează pe detectarea erorilor de detecție ale satelitului.

În esența testul de integritate se bazează pe ecuțiile de aproximativ a deplasărilor de aproximările deplasărilor date de satelit. Aceste aproximări au la baza un set de ecuații liniare. Prima elimină o măsurătoare, cealaltăelimină toate măsurătorile corespunzătoare unui satelit dat, cum pentru fiecare satelit este o singură ecuație, eliminarea unei ecuații înseamnă eliminarea unui satelit.

Această clasă de teste de integritate este foarte importantă pentru asigurarea unor rezultate corespunzătoare ale procedării datelor GPS. Pentru monitorizarea deformațiilor acolo unde sunt instalate mai multe receptoare GPS pe o structură, un alt test de integritate poate fi folosit pentru urmărirea performanței receptorului. Scopul este de a se asigura că nici unul din măsurătorile furnizate de receptoare nu sunt influențate de înclinări. Orice astfel de înclinare trebuie detectată cât mai repede posibil și receptorul defun izolat, pentru protecția împotriva semnalelor de deformație eronate.

A doua sarcină este analiza poziției corecte a antenei. O schimbare semnificativă a liniei de referință sau a componentelor cordonatelor poate fi cauzată de încărcări datorate vântului. Graficele de control sunt printre cele mai potrivite unelte pentru monitorizarea deformațiilor sau a mișcărilor. Pentru urmărirea vibraților, provocarea este de a detecta schimbările spectrale sau comportările non-staționate ale încărcărilor necunoscute. Modelul de element finit este impracticabil când există numai câteva măsurători.

Poziționarea reprezintă determinarea poziției exacte a unui punct pe suprafața Pământului, staționat cu antenna GPS, într-un sistem tridimensional de referință, prin trilaterație spațială. Procedeul presupune măsurarea, la un moment dat, a distanțelor până la cel puțin patru sateliți și cunoașterea poziției în sistemul de referință adoptat.

Aceste elemente trebuiesc determinate cu precizie maximă luând în considerare, asa cum s-a precizat anterior, o serie de erori și corecții corespunzătoare. Prin calcule ulterioare se deduc coordonatele ce dau poziția în spațiu a punctului în raport cu sistemul de referință.

Constelația de 24 sateliți artificiali, cu echipament specializat, se deplasează pe orbite cunoscute în jurul Pământului. Distanțele se obține funcție de timpul necesar unui semnal radio emis de satelit să ajungă la receptoarele electronice sofisticate de la sol, iar poziția punctului în spațiu se deduce folosind și unele elemente cunoscute ale sateliților și ale orbitei acestora.

Sistemele de poziționare cu sateliți au devenit operaționale după verificări, testări și definitivări la sfârșitul mileniului trecut. Efectiv s-au folosit și se folosesc două sisteme de poziționare globală și anume:

NAVSTAR în SUA, cunoscut sub numele de GPS

GLONASS în Rusia, folosit în paralel cu sistemul GPS.

Tipuri de măsurători în sistemul GPS, determinarea poziției unui punct de pe suprafața Pământului, într-un anumit sistem de referință, folosind o instalație GPS se bazează pe:

Măsurarea timpului scurs de la emiterea undei de satelit și recepția ei la sol. Sincronizarea ceasurilor receptorului cu cele ale sateliților, respectiv aducerea lor la aceeași origine, se realizează de către calculatorul receptorului;

Distanța, rezultă indirect, funcție de timpul necesar parcurgerii ei de către semnal care, în general, este de 0,06 – 0,07 secunde. În acest scop ceasurile receptoare ca și cele patru ale unui satelit sunt de foarte mare precizie.

Poziția unui satelit în spațiu, de referință în momentul efectuării măsurătorilor, dată cu precizie prin cordonate în sistemul tridimensional de axe, orbita satelitului (altitudinea, poziția,viteza) fiind riguros calculată și corectată de la sol.

Măsurători statice, care sunt de lungă durată și se desfășoară în cadrul unor sesiuni de lucru repetate la anumite intervale denumite, la rândul lor, epoci de măsurare

Fig. 2.10. Măsurători în sistemul GPS

Măsurători cinematice, ce se execută într-o singură epocă de măsurare, cu menținerea permanentă a legăturii spre minimum patru sateliți din constelația inițială. Pelângă receptorul fix, în punctele noi se instalază receptoare mobile, portabile.

Măsurători statice si cinematice

Măsurători diferențiale, ce folosesc două receptoare, unul instalat în punctul de referință și altu în punctul nou, cu determinări simultane de distanțe spre cel puțin patru sateliți. Distanțele măsurate în punctul fix, se compară cu cele deduse din cordonatele lui și ale sateliților, iar corecțiile se transmit receptorului mobil unde sunt aplicate distanțelor care au fost măsurate prin coduri. Precizia de poziționare este slabă, de câțiva metri.

Determinări relative care constituie mijlocul pricipal de creare a rețelelor geodezice de sprijin. Măsurătorile se execută cu echipament GPS, simultan, spre aceaiși sateliți,din două stații( una cunoscută și una nouă), în funcție de care se determină vectorul bazei dintre ele, definit prin cordonatele relative.

ROMPOS este un sistem românesc de determinare a poziției care asigură poziționări precise în sistemul de referință și cordonate euripean ETRS89. Se bazează pe sisteme de navigație prin satelit( GNSS – GLOBAL NAVIGATION SATELLITE SYSTEMS) incluzând GPS, Glonass și Galileo și pe baza rețelei naționale de stații GNSS permanente.

Sistemul ROMPOS reprezintă un proiect al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară( ANPCI ) și a fost lansat în Romania în luna septembrie 2008. Rompos realizează sisteme de determinare a poziției de tip DGNSS și RTK. Serviciile DGNSS/RTK se bazează pe transferul datelor prin intermediul internetului. Aceste date sunt transmise în format standardizat RTCM( Radio Techinal Commission for Maritime Services) cu ajutorul tehnolgiei NTRIP( Networked Trasport of RTCM via Internet Protocol).

ROMPOS este utilizat în special în lucrări de geodezie, cadastru, fotogrametrie, topografie, cartografie, GIS, putând fi utilizat și în alte domenii de activitate în care se doreșste determinarea poziției pe baza sistemelor globale de navigație prin satelit:

Navigație terestră

Navigație maritimă

Navigație fluvială

Managmentul dezastrelor

Geodinamică

Meteorolgie

GPS COMNAV T300 PLUS

Receptorul SinoGNSS T300 Plus este succesorul T300, ofera 572 canale GNSS, suportă toate constelațiile GNSS existente si este pregătit pentru cele proiectate. Cu tehnologia avansată QUANTUM, poziția și flabilitatea sunt mult îmbunătățite astfel încât roverele GNSS pot fi utilixate în zone acoperite.

SinoGNSS T300 Plus combină o placa GNSS, Bluetooth, radio TX&RX UHF și un modern 4G într-un corp compact și rezistent, creat pentru condiții dificile de măsurători. Modemul 4G incorporat asigură conlucrarea T300 Plus cu rețelele CORS. În plus sezonul de înclinare T300 Plus suportă o înclinare de pana la 30 de grade, păstrează precizia o precizie a poziției de până la 3 cm și puteți verifica nivela electronică pentru măsurători rapide de teren.

Radioul UHF integrat funcționează în intervalul 410-470 MHz și cu un interval între frecvențe de 12,5 KHz. T300 Plus este compatibil cu alte radiouri și permite selectarea frecvențelor în funcție de necesități. UHF TX/RX incorporat permite de asemenea utilizarea receptorului ca baza sau rover. Pentru funcția Radio router, T300 Plus poate transmite date de corecție de la baza către alte rovere mărind raza de lucru pe teren.

Cu două baterii care pot fi schimbate în timpul funcționării T300 plus permite extinderea timpului de lucru. Indicatorii LED ai bateriilor arată nivelul acestora, și puteți înlocui bateriile sau conecta T300 Plus la un încarcător extern. Beneficați de designul bateriilor compatibile cu Canon LP-E6, care pot fi achiziționate și înclocuite ușor pe piața locală.

4. STUDIU DE CAZ

4.1 OPERAȚII GEODEZO – TOPOGRAFICE EFECTUATE;

Înaintea începerii măsurătorilor de teren s-a realizat o identificare a bazei geodezo-topografice din zonă folosind hărții și planuri ale lucrărilor. Realizarea lucrării topografice-cadastrale din Localitatea Mera se face cu ajutorul lucrărilor de birou și lucrărilor de teren, modurile de măsurare și aparatura folosită. Măsurătorile din teren au fost efectuate cu un GPS COMNAV T300 PLUS( RTK), în care senzorul de înclinare T300 PLUS suportă o înclinare de 30 de grade și pastrează precizia poziției de până la 3 cm și puteți verifica nivela electronică pentru măsurători rapide de teren. În cazul lucrărilor de birou, s-au efectuat calcule prin metode analitice corespunzătoare, planul fiind la scara 1:1000 raportat la sistemul stereo 70, întocmindu-se planul de amplasament și delimitare, în inventar de coordonate și documentația cadastrală.

4.1.1 LUCRĂRI DE TEREN;

Pentru realizarea etapei de teren si pentru ca înscrierea în CF să fie realizată în mod corect de către topograf este necesar sa parcurgă câteva etape. Aparatura folosită este un GPS COMNAV T300 PLUS s-a făcut o măsurătoare în sistem stereo. S-au trasat cordonatele, parcela identificată cu T.P. nr. 28085/621, tarla: 1, parcela: 25,26,27 în suprafața de 1316 mp. Totodata accesand portalul destinat autoritatilor am constatat ca imobilul care face obiectul acestei documentatii este limitrof nr.cadastrale: 51823; 52964, imobile inregistrate in sistemul integrat de cadastru si carte funciara. Limitele au fost indentificate de proprietar acestea fiind materializate parțial în partea de E cu gard din plasă de sârmă, în S cu gard metalic, în V parțial cu gard din plasă de sârmă, iar în N nu este împrejmuit. In urma masuratorilor realizate in teren am constat faptul ca limitele imobilului inscris in sistemul integrat de cadastru si carte funciara cu nr. cad. 51823 nu reprezinta limita comuna cu imobilul care face obiectul acestei documentatii motiv pentru care nu s-a realizat lipirea de acesta, diferentele neincadrandu-se in tolerantele admise. Determinarea pucntelor s-au făcut în modul RTK-analitic în Timp Real în conținutul anexei 15b, extras din decizia Nr.1 privind realizarea măsurătorilor GNSS cinematice publicitate de ANCPI. Ar mai fi următorele etape:

Modificare limită;

Actualizarea categorii de folosință;

Repoziționare;

Mai jos avem imagini referitoare la suprafața măsurată.

4.1.2 LUCRĂRI DE BIROU;

O altă etapă importantă este cea de birou. În această etapă se prelucrează datele obținute din teren cu ajutorul GPS COMNAV T300 PLUS, pe baza unor soft-uri de specialitate, unde sunt realizate calcule necesare pentru documentațiile cadastrale și este elaborate planul de amplasament si delimitare a imobilului.

Un pirm pas, ar fi descarcarea cordonatelor puctelor ridicate cu stația GPS din softul aparatului pe computer.

Etapa 2. Introducerea punctelor prin programul TopoLT.

Etapa 3. Dupa ce au fost introduse punctele, acestea se vor uni cu funcția polyline din TopoLT. Dar înainte de a se începe unirea punctelor vom folosi Object Snap din bara de jos, unde vor fi bifate opțiunile Node și Endpoint.

Etapa 4. Următorul pas constă în constă în punerea pe plan a rețelei hidrografice ce mărginește imobilul și a căilor de acces spre acesta.

Etapa 5. Etapa înctocmiri planului imobilului si documentația cadastrală, sub denumire caluculul suprafeței. Aceasta se realizează prin comanda calculeaza și înregistrează din extensia TopoLT.

Etapa 6. Se va calcula distanțele dintre puncte cu ajutorul comenzii Dimension din bara Annotate. Pentru ca ceasta lucrare să fie completă trebuie notați vecini sau nr C.F cu care sunt înscrise.

Etapa 7. Finalizarea planului de amplasare și delimitare se bazeaza pe punerea caroiajului pe plan și a semnului convențional care marchează nord-ul. Dupa aceestea, planul va fi completat, notându-se titlul planului împreună cu scara acestuia, numărul cadastral, suprafața măsurată, adresa imobilului, unitatea administrativ teritorială, date referitoare la teren și construcții, executantul lucrării, inspectorul, semnăturile, parafa, ștampile și data întocmirii planului

4.2 PREZENTAREA SOFTURILOR UTILIZATE;

Pentru întocmirea planului de aplasamnt și delimitare al imobilului și al caluclelor prezentate în studiul de caz al lucrării de licență, s-au utilizat diverse softuri de prelucrare: AutoCAD Map 3D 2015,pachetul Microsoft Office și extensia TopoLT.

Principipalul program folosit de către mine în elaborarea planului topografic din licență este AutoCAD Map 3D , în diverse versiuni. Versiunea folosită în elaborarea planului din licență este realizat în anul 2015, face parte din programe Autodesk, programe ce se axează pe domeniile de design, inginerie și construcții.

Fișierele specifice sistemului sunt cele de tip dwg, precum și cele dxf, extrem de larg răspândite.

Este cel mai răspândit mediu de grefică și proiectare asistată de calculator, folosit cu succes.

TopoLT este un program ce funcționează sub AutoCAD sau IntelliCAD. Programul TopoLT constituie un ajutor pentru cei ce realizează planuri topografice sau centrale sau cadastrale în formă digital.

Facilitățile oferite de acest program sunt:

raportează direct în desenul CAD fișierul de coordonate, raportează direct coordonatele din stația totală sau transmite coordonate din desen către stația totală;

la raportare, textele punctelor pot fi optimizate astfel încat să nu existe suprapuneri între ele sau suprapuneri față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;

codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpretare a codurilor definit de utilizator;

se pot introduce grafic puncte cu sau fără cote, cotele pot fi obținute și prin interpolare;

se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce etc.) din desen ce nu au puncte la capete;

pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu posibilitatea importului de măsurători de la majoritatea stațiilor totale cunoscute;

pot fi receptionate măsurători pe portul serial de la un instrument;

se pot face selecții ale punctelor după cod sau se pot modifica codurile punctelor;

din desen pot fi extrase coordonatele punctelor și salvate în diferite formate, inclusiv în formatele definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator;

se pot crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat pentru punctele de stație;

se poate crea modelul 3D al terenului și curbele de nivel, se pot calcula volume fără nici un fel de restricție (volumul obținut prin intersecția unei suprafete 3D cu un plan sau volumul dintre două suprafețe 3D de orice formă grid sau triunghiuri);

modelele 3D pot fi tăiate sau unite;

pot fi proiectate vertical entități 2D pe un model 3D pentru realizarea unor linii de secțiune;

se pot vizualiza tridimensional entitățile dintr-un desen cu randare în timp real, pot fi salvate filme AVI cu corpurile tridimensionale în mișcare, pot fi salvate imagini, pot fi vizualizate fișiere 3ds, se pot atașa texturi la corpurile 3D inclusiv cu atașarea unor imagini în coordonate pentru o vizualizare fotorealistică a modelelor 3D, vizualizarea este valabilă și pentru funcțiile de creare a modelului 3D și de calcul de volume;

pot fi transformate imagini raster pentru a realiza corelarea acestora cu sistemul de coordonate al planului, de asemenea imaginile raster pot fi atât tăiate cât și încadrate odată cu efectuarea transformării, imaginile raster pot fi salvate în diferite formate, formatul de culori poate fi schimbat;

se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape după codul punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișierul în care sunt definite codurile;

se pot scala, roti, sau șterge simbolurile punctiforme automat după codurile punctelor;

se pot schimba automat simbolurile liniare (tipurile de linii) conform fișierului de interpretare a codurilor;

se pot detașa suprafețe folosind metodele cunoscute din cadastru pentru detașări respectiv: paralelă, paralelă cu o direcție, perpendiculară, proporțională, printr-un punct obligat și detașare cu deschidere obligată;

se poate desena automat carioajul;

se pot crea planșe numerotate pentru a putea face vizualizări sau printări planșă cu planșă pentru cazul planșelor înlănțuite;

se poate desena automat planșa cu chenar și cartuș ținând cont de spațiul de printare a imprimantei și de formatul hârtiei;

desenează poligoane, trasee sau puncte în Google Earth folosind librăria TransLT, un alt produs al aceleași firme;

configurarea programului a fost gândită astfel încat să asigure o cât mai larga gamă de situații;

programul funcționeaza în mai multe limbi, de asemenea programul poate fi tradus de către utilizator în orice limbă.

Din pachetul Micrrosoft am folosit Microsoft Word 2007 pentru elaborarea licenței.

4.3 ÎNTOCMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC, CADASTRAL SAU DE TRASARE( după caz);

Planul cadastral este piesa de bază în activitatea de cadastru este o reprezentare tematică, cu un conținut specific cadastrului, se realizează pe baza planului topografic de bază la diferite scări sau prin actualizarea planurilor existente. Scările de întocmire variază între 1:500 și 1:10 000, funcție de tipul unității cadastrale(intravilan, extravilan), zona de relief, densitatea detaliilor etc.

Planul cadastal de bază se întocmește în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea cadastrului generale pentru o anumită unitate administrativ – teritorială și cuprinde elementele de cadastru genral în detaliu. Planurile cadastrale de bază redactate sub forma analogică, la scările menționate anterior, se întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială în Romănia. Reprezentarea analogică se face în Sistem de proiecșie Stereografic 1970.

Conținutul planului cadastral de bază:

punctele rețelei geodezice de sprijin, de îndesire și de ridicare;

limitele și punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul unității administrativ-teritoriale și pentru intravilanele componente;

limitele și numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale și categoriile de folosință ale parcelelor, limitele și numerele cadastrale ale construcțiilor cu caracter permanent;

rețeaua de drumuri;

căile ferate;

apele curgătoare cu sensul lor de curgere;

apele stătătoare;

construcțiile hidrotehnice;

denumirile localităților, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor și străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele și atlasele oficiale în vigoare;

numerele poștale ale imobilelor din intravilane;

codul SIRSUP al unității administrativ-teritoritoriale;

scara de reprezentare, sistemul de proiecție, anul de întocmire, schema de dispunere și încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiecție stereografic 1970.

Semnele convenționale,regulile de scriere și corpurile de literă stabilite pentru elementele de toponime care trebuie reprezentate pe lanurile cadastrale sunt cele prevăzute în Atlasul de semne convenționale pentru panurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, ediția 1978.

Planul cadastral de ansamblu al unității administrativ – teritoriale, se obține prin generalizarea planului cadastral de bază și conține reprezentarea grafică a întregii suprafețe a unității administrativ teritoriale.

Planul cadastral de ansamblu, sau după caz, harta cadastrală de ansamblu, sub forma analogică, se întcmeșste, în funcție de mărirea unității administrativ-teritoriale și de forma sa, la o scară standard convenabilă.

De regulă una din scările: 1:10 000, 1:25 000, 1:50 000.

Conținutul planului cadastral de ansamblu:

denumirea unității administrativ-teritoriale;

pădurile și terenurile cu vegetație forestieră;

rețeaua de șosele, drumuri, străzi, ulițe și căi ferate;

rețeaua hidrografică și construcțiile hidrotehnice importante;

punctele carea marchează hotarele unității administrativ-teritoriale;

limitele și denumirea intravilanelor;

elemente de toponime;

punctele din rețeaua geodezică;

nordul geografic;

scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmește schema cu dispunerea foilor componente. Conceptul de bază la realizarea planului cadastral, este formă digitală.

În cadastrul genral calcului suprafețelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale unității administrativ-teritoriale ale corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în urma prelucrării operațiunilor de teren și e birou.

4.4 CONȚINUTUL DOCUMENTAȚIEI TEHNICE;