Temperatura şi umiditatea aerului [306190]

2.1. Întreținerea rozătoarelor și iepurilor

Prezentarea infrastructurii din perspectiva cerințelor specifice privind întreținerea rozătoarelor prevăzute în Recomandarea 2007/526/CE a Comisiei privind orientările pentru adăpostirea și îngrijirea animalelor folosite în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice

Prezentarea infrastructurii Unităților Experimentale și a facilităților acestora din perspectiva Directivei 2010/63/EU și a recomandărilor (Recomandarea 2007/526/CE) privind adăpostirea și îngrijirea animalelor utilizate în scopuri experimentale o considerăm benefică și utilă.

Unitatea experimentală animale de laborator are facilități pentru adăpostirea și îngrijirea a trei specii de rozătoare: șobolani, șoareci și cobai ([anonimizat], [anonimizat] C. porcellus) și una de lagomorfe ([anonimizat], genul Oryctolagus cu specia O. Cuniculus).

1. Introducere

Șoareci

Șoarecele de laborator derivă din șoarecele de casă (Mus musculus), [anonimizat], [anonimizat]. Șoarecii sunt buni cățărători. [anonimizat]. În funcție de densitatea populației se pot observa forme multiple de organizări sociale; la masculii reproducători activi se poate observa un comportament teritorial intens. Femelele gestante și în lactație se pot dovedi agresive în apărarea cuibului. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], își creează zone marcate cu urină.

[anonimizat].

Șobolanii

Șobolanul de laborator derivă din șobolanul cenușiu sălbatic (Rattus norvegicus) și este un animal foarte social. Șobolanii evită spațiile deschise și își marchează teritoriul cu urină. [anonimizat]. [anonimizat]. Șobolanii albinoși evită zonele cu niveluri luminoase de peste 25 lucși. Activitatea este mai intensă în perioada de întuneric. Șobolanii tineri au un comportament pronunțat de explorare și adesea se angajează în jocuri sociale.

Cobaii

Cobaii (Cavia porcellus) [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Cobaii tind să rămână nemișcați atunci când aud sunete neașteptate și pot panica în grup ca reacție la mișcări bruște neașteptate. [anonimizat], [anonimizat].

Iepurii

Iepurele (Oryctolagus cuniculus) este o specie în mod natural gregară. Iepurilor trebuie să li se asigure spațiu adecvat și un mediu de viață îmbogățit; lipsa acestora putând duce la pierderea activității locomotorii normale și la anomalii scheletice.

2. Mediul și controlul acestuia

2.1. Ventilația

Spațiile de adăpostire și incintele destinate rozătoarelor și iepurilor sunt prevăzute cu un sistem de ventilație centralizat care satisface îndestulător nevoile animalelor adăpostite. Totalizând un volum de 136,12 m3 sațiul destinat adăpostirii este repartizat în patru incinte, după cum urmează: 29,57 m3 la cobai, 41,88 m3 la iepuri, 31,89 m3 la șobolani și 32,76 m3 la șoareci. Pe ansamblu, sistemului de ventilație asigură animalelor 648 – 2462 mc/oră aer proaspăt, nereciclat. Atât la admisie cât și la evacuare, aerul este filtrat; admisia se face cu viteze de sub 0,1 m/s prin inlet-rile din tavan prevăzute cu lamele deflectoare. Admisia aerului proaspăt, concomitent cu exhaustarea celui viciat menține scăzut nivelul mirosurilor, al gazelor nocive, al prafului și al agenților infecțioși de orice fel. De asemenea, sistemul de ventilație asigură îndepărtarea excesului de umiditate și căldură prin faptul că gurile de exhaustoare sunt corect dimensionate și sunt poziționate atât la nivelul tavanului cât și la nivelul pardoselii incintelor.

Aerul din fiecare încăpere este împrospătat frecvent – dependent de numărul de animale cazate și de condițiile efective de lucru, sistemul poate asigura trei niveluri ale ratei ventilației, realizând minimum 4,7 până la maximum 18,0 schimbări de aer pe oră. În plus, la rozătoare, încăperile permit aerisirea naturală.

Corpul sistemul de ventilație este amplasat într-o cameră în care nu sunt animale, astfel încât nivelul zgomotelor să fie redus; în spațiile unităților experimentale fumatul ar trebui interzis, existând indicatoare în acest sens.

În anumite cazuri sistemul de ventilație al incintei este completat de un sistem de ventilare individuală a cuștilor (vezi figura…).

22.2.Temperatura

În camerele destinate rozătoarelor nivelurile temperaturii sunt cuprinse între 20÷24oC iar în cele destinate iepurilor, nivelurile temperaturii sunt cuprinse între 15÷21oC.

Temperaturile locale la nivelul grupurilor de animale din incintele cu pardoseală solidă nu depășesc temperatura ambiantă cu mai mult de 6oC. Așternutul și inventarul cuștilor, cutiilor și cuiburi oferă animalelor posibilitatea de a controla propriul microclimat. Temperatura din sistemele de reținere (cuști metabolice, spații de intervenție sau cuiburi de fătare) și a animalelor fără păr poate fi monitorizată local, cu ajutorul termometrului cu sonde.

2.3. Umiditatea

Umiditatea relativă din spațiile de întreținere a rozătoarelor este cuprinsă în intervalul 45÷65%; în cazul iepurilor aceasta nu depășește 45%.

Nivelurile și valorile temperaturii și ale umidității relative din camerele destinate întreținerii animalelor sunt monitorizate și înregistrate permanent: măsurătorile și înregistrările se fac automat, din jumătate în jumătate de oră, prin intermediul unor stații de măsurare a parametrilor de microclimat.

2.4. Iluminatul

În cazul șoarecilor și șobolanilor iluminatul este mixt: natural și artificial; practic, se asigură o sursă de lumină naturală ca îmbogățire a mediului de viață. În cazul cobailor și iepurilor lumina asigurată este excluziv artificială.

Pentru evitarea sincopelor programelor de iluminat adecvate fiecărei specii și categorii (continuitate, întreruperi, perioade și intensități ale luminii), infrastructura este alimentată cu două surse de energie: energie electrică de la rețea și, în cazul unor întreruperi accidentale cu generator propriu.

Intensitatea luminii din interiorul incintelor de întreținere a animalelor poate fi scăzută până la … lucși. Rastelurile cuștilor permit montarea unor paravane împotriva luminii pentru a reduce riscul degenerării retinei animalelor albinoase. În același timp, inventarul permite delimitarea unor zone mai întunecate care permit evitarea supraexpunerii animalelor la lumină puternică. Dacă situația o impune, infrastructura permite utilizarea unor filtre pentru obținerea luminii de culoare roșie, la frecvențe nedetectabile de către rozătoare; acest aspect fi util pe durata perioadei de întuneric, astfel încât personalul să poată supraveghea rozătoarele în faza lor activă.

În cazul în care lumina naturală nu permite obținerea unui ciclu lumină-întuneric corespunzător procedurii sau categoriei de animale, infrastructura permite crearea unor programe de lumină atât pentru satisfacerea necesităților biologice ale animalelor, cât și pentru asigurarea unui mediu satisfăcător de lucru.

2.5. Zgomotul

Dispunerea încăperilor destinate animalelor de laborator și a coridoarelor este un prim element care menține un mediu acustic adecvat speciilor utilizate în unitatea experimentală; spre exemplu, cobaii și iepurii sunt speciile care sunt izolate fonic prin amplasarea încăperilor destinate întreținerii în interiorul infrastructurii între două coridoare: coridorul curat și coridorul murdar.

Rozătoarele sunt foarte sensibile la ultrasunete pe care le utilizează pentru comunicare, motiv pentru care zgomotele bruște sau inutile sunt evitate. De asemenea, pentru a diminua anomalii ale ciclului estral și tulburări de comportament, generate de efectele nocive ale ultrasunetelor (sunete cu o frecvență mai mare de 20 kHz), în camerele de întreținere inventarul specific cercetării (mecanisme, instalații, calculatoare și monitoare de calculator) este redus la minimum cu putință, în camere nu se intră cu cărucioare (roțile acestora emit ultrasunete) iar utilizarea robinetelor este redusă la minimum (la curgerea apei se pot emite ultrasunete), pentru care spălarea echipamentelor se realizează în camera de spălare a infrastructurii.

2.6. Sistemele de alarmă

Camerele destinate întreținerii animalelor în cuști dispuse pe rastele sunt protejate în mod corespunzător beneficiind de sisteme video de supraveghere, sisteme de înregistrare, detectare și alarmare a pericolelor în caz de defecțiuni tehnice ale sistemele de ventilație, sistemele de încălzire, de răcire sau de umidificare a aerului.

3. Sănătatea

Animalele întreținute în cuști sau instalații experimentale sunt total dependente de oameni în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea lor. Starea fizică și psihologică a animalelor este influențată de mediul ambiant, de hrană, de apă și de îngrijirea și atenția acordată de îngrijitorii animalelor.

În unitățile experimentale se pune în aplicare planul strategic de asigurare și menținere a sănătății, prin care se garantează respectarea cerințele științifice și bunăstarea animalelor; planul de menținere a sănătății include un program de supraveghere microbiologică și planuri de acțiune în cazul în care apar probleme de sănătate. De asemenea, unitatea are procedura care stabilește parametri și proceduri de control sanitar în cazul carantinei la introducerea de animale nou achiziționate/transferate.

Conform organigramei, animalele Unitățile experimentale sunt supuse inspecției periodice de către medicul veterinar care are rol și de supraveghere a incintelor și a îngrijirilor și intervențiilor efectuate de către alte persoane competente. Inspecția animalelor se realizează zilnic, pentru a se asigura că toate animalele bolnave sau rănite sunt identificate și că sunt luate măsuri corespunzătoare. Periodic sunt efectuate controale sanitare veterinare.

Dat fiind că manipularea animalelor prezintă un risc potențial de contaminare a altor animale și a personalului, se acordă o atenție specială respectării proceduri de igienă și supravegherii stării de sănătate a personalului.

Carantina, aclimatizarea și izolarea

Obiectivele carantinei și ale perioadelor de izolare sunt următoarele:

a. să protejeze celelalte animale din unitate;

b. să protejeze personalul împotriva infecțiilor zoonotice;

c. în paralel cu o perioadă de aclimatizare, să încurajeze bunele practici științifice.

În funcție de circumstanțe, întinderea acestor perioade poate varia și sunt stabilite de către medicul veterinar desemnat al unității, în concordanță cu reglementările în vigoare.

Carantina

Carantina este perioada de întreținere a unui animal nou introdus sau reintrodus în unitate, în cursul căreia acesta este separat într-o încăpere special destinată, în vederea observării și stabilirii stării sale de sănătate cu scopul evitării introducerii de boli. Carantina este imperios efectuată atunci când nu se cunoaște starea de sănătate a animalului/animalelor în cauză.

Aclimatizarea

Perioada de aclimatizare este necesară pentru a permite animalelor să își revină de pe urma stresului asociat transportului și să se obișnuiască cu noul mediu și cu practicile de creștere și îngrijire. Animalele, chiar dacă par sănătoase, trebuie să beneficieze de o perioadă de aclimatizare înainte de a fi utilizate în experimente. Perioada necesară depinde de stresul la care au fost supuse animalele (durata transportului, vârsta animalului) și schimbarea mediului social. În cazul transportului prelungit sau a celui internațional (cu schimbarea fusurilor orare), perioadă de aclimatizare se prelungește datorită tulburării ritmului circadian al animalelor.

Izolarea

Perioada de izolare are drept scop reducerea riscului de infectare a altor animale sau a oamenilor; orice animal suspectat că este bolnav sau că prezinta anumite riscuri trebuie extras și adăpostit fie în încăperea destinata carantinei, fie într-o cușcă izolată.

4. Adăpostirea, îmbogățirea mediului de viață și îngrijirea

4.1. Adăpostirea

Speciile gregare sunt întreținute în grup atât timp cât grupurile sunt stabile și armonioase; se evită perturbarea grupurilor stabile și armonioase, pentru a nu cauza experiențe ulterioare stresante. Cu toate că astfel de grupări sunt dificile în cazul șoarecilor masculi maturi deoarece pot apărea agresiuni întreținerea este posibilă și dezirabilă cazării în cuști individuale. În cazul în care apar comportamente agonistice, rozătoarele sunt adăpostite individual, în cuști care permit contactul vizual apropiat.

Iepurii tineri și femelele sunt întreținuți în grupuri sociale armonioase. În mod ideal, iepurii adăpostiți în grup ar trebui să fie frați care au fost grupați și ținuți împreună încă de la înțărcare. Masculii adulți pot manifesta un comportament teritorial și, de regulă, se evită gruparea cu alți masculi maturi. Întreținerea în țarcuri cu mediu poate fi utilizată în special în cazul grupurilor formate din iepuri tineri și femelele adulte. În situația în care design-ul experimental solicită întreținerea individuală se ia în considerare o modalitate de adăpostire care să permită un contact vizual apropiat. Întreținerea individuală beneficiază de un atent control și monitorizare privind bunăstarea și starea de sănătate a animalelor.

4.2. Îmbogățirea mediului de viață

Întreținerea rozătoarelor are loc în cuști transparente, care facilitează observarea animalelor fără a le deranja. În cuștile de întreținere, îmbogățirea mediului de viață permite manifestarea unor comportamente normale și reducerea situațiilor competitive generatoare de comportamente agonistice frecvente la animalele congenere.

În special în cuștile rozătoarelor de reproducție se asigură pe lângă așternut, cuiburi, refugii și materiale de ros, mestecat și manipulat.

Unitatea utilizează ca materialele pentru așternut talașul din lemn moale de conifere (uneori talaș sterilizat) care absoarbe urina (capacitate de absorbție de 400%) și favorizează marcarea teritorială. Materialele utilizate pentru cuiburi pot fi manipulate de către rozătoare; în situația în care nu este posibilă utilizarea materialelor pentru cuiburi se asigură cutii-cuiburi (în special la speciile șobolan și cobai). Bețișoarele din lemn pentru ros și mestecat sunt utilizate cu scopul îmbogățirii mediului de viață al tuturor speciilor de rozătoare. În plus, la cobai se asigură în permanență materiale manipulabile, precum fânul pe care îl pot mesteca și în care se pot refugia.

În cuștile destinate rozătoarelor se adaugă tuburi, cutii și scărițe, dispozitive care măresc suprafața utilizabilă a pardoselii și permit divizarea spațiului în zone pentru hrănire, odihnă, urinare și depozitare de hrană. Aceste diviziuni sunt bazate mai degrabă pe mărci de miros decât pe diviziuni fizice, dar barierele parțiale pot ajuta animalele să inițieze sau să evite contactul cu alți membri ai grupului.

Sursa: http://www.bio-serv.com

În limita posibilităților și conform design-ului experimental unitatea experimentală susține implementarea principiilor privind calitatea și dimensiunile spațiului, îmbogățirea mediului de viață (de regulă, cu materiale sterilizate) și alte considerații privind bunăstarea atunci când derularea procedurilor are loc în sisteme de reținere a animalelor (cuști metabolice) și în cuștile cu ventilație individuală.

Îmbogățirea corespunzătoare a mediului de viață în cazul iepurilor include administrarea furajului grosier, fânului și bețișoarelor de ros (lemn de esența moale dar și lăstari de salcâm), precum și asigurarea unei zone de refugiu. În țarcurile destinate întreținerii în grup există bariere vizuale și structuri care asigură refugii și permit manifestarea comportamentului vigilent explorator. De asemenea, femelele de reproducție beneficiază de materiale de așternut și de un cuib de fătare atât în varianta creșterii în cuști cât și în varianta creșterii în țarcuri.

4.3. Incinte – dimensiuni și pardoseală

Incintele destinate rozătoarelor și iepurilor sunt construite din materiale ușor de curățat, prin construcția acestora se facilitează supravegherea adecvată animalelor fără a le perturba.

Toate animalele sunt cazate în cuști sau baterii. În cazul iepurilor întreținerea se poate face atât în baterii cât și în țarcuri, cercetătorilor sugerându-li-se în special utilizarea țarcurilor. Indiferent de modalitatea aleasă spațiul destinat iepurilor este rectangular și deține o platformă etajată, care le permite animalelor să se întindă, să se așeze și să se deplaseze cu ușurință dedesubt; acest spațiu are 40% din suprafața podelei. În afara zonei etajate, înălțimea incintelor (țarcuri sau baterii) permite manifestarea comportamentului explorator în poziție verticală. În situația în care designul experimental, expres motivat științific sau veterinar, nu permite utilizarea platformei etajate unitatea permite cazarea în țarcuri cu suprafețe mărite cu 33 %, în cazul cazării individuale și cu 60 % în cazul cazării în perechi sau în grupe de câte doi iepuri.

4.3.1. Dimensiuni

La stabilirea design-ului experimental și la popularea incintelor, cuștilor cu rozătoare și iepuri se are în vedere prevederile legislației în vigoare privind dimensiunile și suprafața minimă a cuștii, suprafața alocata fiecărui animal și necesarul de spațiu, aspecte care, întotdeauna, se corelează cu masa corporală. Echipamentele din dotarea infrastructurii satisfac cerințele menționate în tabelul 1.

Tabelul 1. Cerințe legale privind spațiile destinate întreținerii rozătoarelor și iepurilor

* Suprafață pardoselii pentru unul sau două animale armonioase din punct de vedere social.

Prelucrare după Recomandarea 2007/526/CE, Directiva 2010/63/EU și Legea nr. 43 din 11 aprilie 2014, privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Cuștile destinate întreținerii șoarecilor și șobolanilor

Cuștile destinate întreținerii șoarecilor și șobolanilor în rasteluri sunt confecționate dintr-un material transparent, sterilizabil și prezintă următoarele caracteristici:

formă ușor tronconică cu dimensiuni de 365×207 mm pentru șoareci și 480×375 mm pentru șobolani, rezultând o suprafețe ale pardoselii de 530 cm2 pentru șoareci și 1500 cm2 pentru șobolani;

înălțimea de 140 mm la șoareci și 210 mm la șobolani, rezultând volume de cca 7,4 dm3 pentru șoareci și cca 31,5 dm3 pentru șobolanii;

partea superioară a cuștilor se închide cu ajutorul unui grilaj din oțel inoxidabil – grilajul are un spațiu în forma de „U” pentru hrana solidă și divizor mobil între acest spațiu și locul flaconului pentru apă.

flacoanele pentru apă au capacitatea de 400 ml la șoareci și 700 ml pentru șobolani, au garnitură din silicon plasată pe gâtul flaconului și un capac conic, din inox, cu o tijă de 25 mm la șoareci și 35 mm la șobolani, prevăzute la capăt cu un orificiu de Ø=0,5 mm la șoareci, respectiv Ø =1,5 mm la șobolani;

plicarbonatul din care este confecționat corpul cuștilor care au muchiile ușor rotunjite este ușor de curățat, permite reducerea intensității zgomotului – materialul este transparent și atât în cazul cuștii cât și în cazul flacoanelor pentru apă, permit autoclavarea la temperatura de 121оC, timp de 20 minute.

fiecare cușcă are un suport pentru eticheta utilizată la individualizarea loturilor supuse procedurilor.

Cuștile șoarecilor și ale șobolanilor sunt grupate într-un suport compartimentat construit din oțel inoxidabil; fiecare rastel este mobil și permite amplasarea a 20-30 cuști. Pentru o bună circulație a aerului rastelul nu are rafturi, cuștile culisând pe profiluri în „T” sau în „L”, la marginea rastelului. Unitatea dispune de trei sisteme de creștere fiecare cu câte 30 cuști pentru șoareci și trei rasteluri pentru șobolani, fiecare cu câte 20 cuști.

În cazul șoarecilor, dacă masa corporală este < 20 g, într-o cușcă se pot adăposti 8 șoricei, iar dacă masa corporală este >30 g, numărul animalelor va fi de maximum 5 în fiecare cușcă; astfel, dependent de masa corporală a animalelor într-un rastel cu 30 cuști se pot afla între 150÷240 șoricei. Astfel, capacitatea optimă a unității este 90 cuști, respectiv 450-720 șoricei cazați în cuști poziționale pe rasteluri.

În cazul șobolanilor cu masa corporală < 200 g, într-o cușcă se pot adăposti 7 (șapte) animale, dar dacă masa corporală este >600 g, numărul animalelor se va reduce la cel mult 2 (doi) șobolani în fiecare cușcă; astfel, dependent de masa corporală a animalelor într-un rastel cu 20 cuști se pot afla între 40÷140 șobolani. În cazul șobolanilor, capacitatea optimă a unității este 60 cuști, respectiv 120-420 șobolani cazați în cuști poziționale pe rasteluri.

Instalația de întreținere a șoarecilor și șobolanilor în baterii cu ventilația individuală a cuștilor (IVC) prezintă următoarele caracteristici (vezi și figura 2.1):

este formată dintr-o unitate de monitorizare și ventilație care alimentează cu aer filtrat și exhaustează aerul viciat spre și de la două baterii de cuști (48 cuști mici și 24 cuști medii – vezi coperta a IV-a și fig.2.5).

unitatea de monitorizare și ventilație permite realizarea a 80 schimburi de aer/oră în fiecare cușcă; aerul este prefiltrat (prefiltru G4) și filtrat (filtre HEPA) atât pe circuitul de intrare cât și pe cel de ieșire.

cuștile au formă ușor tronconică cu suprafețe ale pardoselii de 542 cm2 pentru șoareci și 800 cm2 pentru șoareci adulți sau șobolani;

fiecare cușcă este izolată (între corpul cuștii și capacul acestuia existând o garnitură) și ventilată separat (atât prin ventilație cu presiune pozitiva cât și negativă) – viteza curenților resimțită la nivelul rozătoarelor este de maximum 0,05m/s.

materialul constructiv al cuștii este policarbonat transparent care facilitează observarea animalelor din cuști și, laolaltă cu celelalte componente, permite autoclavaarea la 121°C, timp de 20 minute.

capacul cuștii prezintă un sistem de atașare și asigurare pe cutia cuștii (cleme), un locaș pentru flaconul de apă, prevăzut cu o garnitură de etanșare, un filtru microbiologic cu eficientă mare (99,99% în filtrarea virusurilor și bacteriilor) și două valve pentru alimentarea, respective evacuarea aerului.

În cazul cuștilor 1285 L numărul șoriceilor depinde de masa corporală și suprafața asigurată de cușcă: astfel, dacă masa corporală a șoriceilor este < 20 g, într-o cușcă se pot adăposti 9 șoricei, iar dacă masa corporală este >30 g, numărul animalelor va fi de maximum 5 în fiecare cușcă; astfel, într-o baterie cu 48 cuști ventilate individual se pot afla între 240÷432 șoricei.

În cazul cuștilor 1291 H numărul șoriceilor adulți sau al șobolanilor depinde, de asemenea de masa corporală după cum urmează:

Dacă masa corporală a șoarecilor este >30 g, numărul animalelor va fi de maximum 8 în fiecare cușcă (la greutăți mai mici, numărul acestora poate să crească până la 13 (vezi tabelul….); astfel, într-o baterie cu 24 cuști ventilate individual unitatea poate derula proceduri pe maximum 192 șoareci ÷ 312 șoricei.

Cușca poate caza maximum 4 șobolani cu masa corporală < 200 g; dacă masa corporală este >600 g în cușcă se va caza un singur șobolan; astfel, dependent de masa corporală a animalelor într-un rastel cu 24 cuști ventilate individual, unitatea experimentală poate caza între 24÷96 șobolani..

Bateriile destinate întreținerii cobailor

În unitatea experimentala pot fi cazați cobai; întreținerea acestora se face în cuștii, amplasate pe rasteluri (baterii de întreținere) care prezintă următoarele caracteristici:

fiecare baterie pentru cobai are patru cuști confecționate din policarbonat de culoare gri și amplasate pe suporții unui rastel mobil cu dimensiuni de 860 x 780 x 1656 mm;

corpul cuștilor are formă paralelipipedică cu muchiile ușor rotunjite fapt care permite curățarea și reduce intensitatea zgomotului;

dimensiunile cuștii sunt de 816×610 mm, rezultând o suprafață a pardoselii prevăzute cu găuri de 4000 cm2;

înălțimea cuștii este de 256 mm, rezultând un volum de cca 102,4 dm3; peretele frontal este secționat și înlocuit cu un grilaj din oțel inoxidabil pe care sunt amplasate două flacoane de apă și hrănitoarea pentru furaje fibroase și granulate.

partea superioară a cuștilor se închide prin tăvița de colectare a dejecțiilor și purinului de la cușca superioară, generând înălțimi ale incintei de 281 mm;.

flacoanele pentru apă, permit autoclavarea la temperatura de 121оC, timp de 20 minute, au capacitatea de 800 ml, au garnitură din silicon plasată pe gâtul flaconului și un capac conic, din inox, cu o tijă de 50 mm, prevăzută la capăt cu un orificiu de Ø=1,5 mm;

fiecare cușcă are un suport pentru eticheta utilizată la individualizarea loturilor supuse procedurilor.

Beneficiind de trei baterii de cuști dispuse pe patru niveluri unitatea poate caza un număr maximum 240 pui de cobai cu masa < 200 g (dat fiind viteza de creștere se recomandă design-uri experimentale cu maximum 100 de pui de cobai) maximum 132 cobai cu masa de 200-300g, maximum 96 cobai cu masa de 300-450g, maximum 60 animale cu masa de 450-700g, respectiv maximum 48 cobai cu masa corporală mai mare de >700 g.

Bateriile destinate întreținerii iepurilor

În unitatea experimentală pot fi cazați iepuri atât în baterii cât și în țarcuri; întreținerea iepurilor în cuști depinde de vârstă, starea fiziologică și masa corporală. Bateriile destinate întreținerii iepurilor cu vârsta mai mare de 10 săptămâni, cu greutatea de până la 5 kg au următoarele caracteristici:

sunt formate pe rasteluri cu dimensiuni de 784 x 820 x 1830 mm; fiecare modul are trei niveluri pe care sunt delimitate cuști (X-type cage) cu o suprafața de 4264 cm2;

pereții și pardoseala sunt confecționate din policarbonat transparent (panourile laterale) sau opac (panourile din spate, pardoseala discontinuă și tăvile pentru dejecții și purin) care formează o incintă de 713 x 716 mm, cu înălțimea de 476 mm;

peretele frontal se blochează pe cadrul modulului, este confecționat dintr-un grilaj de oțel inoxidabil pe care sunt amplasate: eticheta de individualizarea loturilor supuse procedurilor, flaconul de apă cu o capacitare de 750 ml și o hrănitoare pentru furaje fibroase și granulate cu o capacitare de 2,2 dm3.

corpul cuștii și tăvile pentru dejecții permit dezinfecția și autoclavarea la temperatura de 121оC, timp de 20 minute.

Unitatea are în inventar trei baterii cu cuști dispuse pe trei niveluri; astfel, se pot construi design-uri experimentale pentru minimum 9 (nouă) iepuri sau maximum 18 iepuri adulți (de peste 10 săptămâni) cu masa corporală ≤ 5 kg.

În cazul femelelor gestante și a celor cu pui, cu cel puțin trei sau patru zile înainte de fătare se asigură o cutie în care acestea își pot construi cuibul de fătare. La bateriilor unității experimentale cutiile-cuiburi sunt amplasate pe una din laturile cuștilor de la marginea modulelor reunite. Peripartal, se asigură paie sau alte materiale de așternut iar după parturiție, se elimină peretele despărțitor dintre 2-3 cuști, astfel încât femelele să se poată deplasa într-o altă boxă sau într-o zonă mai înaltă, pentru a se îndepărta de pui după ce aceștia au părăsit cuibul.

După înțărcare, puii rămân împreună în cușca în care a avut loc fătarea: de la înțărcare până la vârsta de șapte săptămâni opt pui/cușcă, iar de la 8÷10 săptămâni pot fi ținuți 5 (cinci) pui / cușca cu suprafața minimă de podea.

Din punct de vedere teoretic, unitatea permite întreținerea a unui număr de maximum 72 pui înțărcați cu vârsta de până la șapte săptămâni și 45 pui cu vârsta cuprinsă în intervalul 8-10 săptămâni.

Întreținerea iepurilor in țarcuri

Unitatea experimentală permite și încurajează întreținerea iepurilor în țarcuri; în aceste împrejmuiri se pot construi structuri de subdiviziune a spațiului, care permit animalelor să inițieze sau să evite contactul social.

La iepurii adulți, cu vârste de peste 10 săptămâni, în cazul utilizării țarcurilor, la suprafața asigurată pentru doi iepuri 3500-5400 cm2 (dependent de masa corporală, vezi tabelul 1) se adaugă câte 3000 cm2/iepure pentru al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea iepure. În cazul în care design-ul experimental solicită grupuri mai mari, se mai adaugă câte 2500 cm2 pentru fiecare exemplar suplimentar adăugat grupului de șase.

4.3.2. Pardoseala

În unitatea experimentală destinata animalelor de laborator s-a preferat utilizarea pardoselilor pline (la șoareci și șobolani) sau a celor perforate, îndeosebi pentru cobai și iepuri.

4.4. Hrănirea

Sub aspectul accesului, conținutului, formei de prezentare și modalității de păstrare a hranei care urmează a fi administrată rozătoarelor și iepurilor se pot menționa următoarele:

Toate animalele au acces nerestricționat la hrană și dispun de un front de furajare adecvat speciei și care limitează competiția cu alte animale. În anumite circumstanțe sau proceduri se practică diluția hranei cu furaje fibroase brichetate sau furajarea restricționată pentru a se evita obezitatea.

Conținutul și forma fizică de prezentare a hranei respectă cerințele nutriționale și particularitățile comportamentale ale animalelor. Hrana administrată rozătoarelor și iepurilor este adecvată, în termen de valabilitate și necontaminată chimic, fizic și microbiologic fiind păstrată în ambalajul original, pe care figurează identitatea produsului și data fabricării. Cel mai frecvent hrana este peletată sau brichetată. Furajele verzi sau suculente sunt administrate în anumite condiții iar furajele fibroase se administrează în special la iepuri și cobai atât pentru hrănire cât și ca mijloc de satisfacere a unor nevoi comportamentale.

Depozitarea hranei se face în magazia special destinată, astfel încât să se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Magazia pentru furaje este răcoroasă, întunecoasă, uscată și lipsită de acarieni și insecte parazite. Hrana perisabilă, precum furajul verde, legumele și fructele este păstrată în frigider. Spațiile de depozitare a furajelor, recipientele și celelalte ustensile folosite pentru hrănirea animalelor sunt curățate periodic și, în situația în care se impune sterilizate prin autoclavarea.

4.5. Adăparea

Animalelor din cadrul infrastructurii li se asigură apă potabilă fără restricții și în permanență – ad libitum. Pentru administrarea apei în cuștile și țarcurile destinate rozătoarelor și iepurilor se utilizează flacoane din policarbonat transparent de diferite capacități: 190, 280, 300, 450, 600, 720, 900 sau 1100 ml și cu gradații de până la 150, 250, 260, 400, 500, 600, 750, respectiv 1000 ml. Alegerea volumului, tipului și numărului de flacoane depinde de particularitățile cuștilor, cantitatea de apă solicitată și numărul de puncte de adăpare, dependent de numărul animalelor din cușcă.

Pentru a evita colmatarea, înfundarea și pentru a preveni inundarea cuștilor flacoanele au o construcție specială: sunt rigide, au deschiderea mare (44,5 mm) prevăzută cu garnituri din silicon și cu un capac conic din inox cu tije drepte sau curbate, care, în funcție de particularitățile speciilor, prelungesc capacul 25, 50 sau 65 mm; vârful tijei are prevăzută o gaură (Ø de la 0,5÷2,2 mm) prin care controlează curgerea apei, dependent de particularitățile speciei. Pentru evitarea contaminării animalelor, flacoanele, garniturile și capacele acestora sunt periodic curățate, dezinfectate și sterilizate prin autoclavare la temperatura de 121оC, timp de 20 minute.

4.6. Substrat, litieră, material pentru așternut sau cuiburi

Incintele din unitatea experimentală dispun de o varietate de materiale pentru așternut și cuiburi; indiferente de tipul materialului acesta se asigura în cantități suficiente și corespunzătoare care permit:

absorbția umidității, urinei și fixarea excrementelor, facilitând astfel curățarea cuștilor,

facilitarea comportamentului specific, precum căutarea hranei sau săparea unei vizuini;

furnizează o suprafață confortabilă pentru odihnă și dormit;

permit construirea cuibului de fătare.

Materialele asigurate sunt absorbante, fără praf, netoxice și lipsite de agenți infecțioși sau alte forme de contaminare. În unele situații înainte de administrarea așternutului în zona de odihnă solidă și confortabilă, se practică sterilizarea și uscarea acestuia.

4.7. Curățenia

Unitatea îndeplinește standardele ridicate de igienă, curățenia fiind procedurată. Incintele destinate animalelor sunt curate și curățate periodic, cu specificarea că activitatea, prin frecvență și consistență, susține manifestarea comportamentelor naturale; practic, se evită schimbarea prea frecventă așternutului atât pentru a facilita marcarea teritoriului cât și pentru a nu se produce perturbări comportamentale care pot cauza dezinteresul mamei pentru pui sau canibalismul, în special la femele gestante sau la cu pui.

Frecvența curățeniei în incintele animalelor depinde de tipul incintei, specie și categoria animalelor, densitatea și pe calitatea aerului din încăpere.

4.8. Manipularea

Manipularea și contenția animalelor se reduce la minimum și, atunci când aceasta este indispensabilă se face cu atenție și grijă. Acest aspect este deosebit de important în special în cazul hamsterilor.

4.9. Sacrificarea prin metode umane

Dacă situația o impune, sacrificare animalelor se face de către personal format și calificat, prin metode umane care respectă principiile stabilite prin recomandările Comisiei Europene privind eutanasierea animalelor (vezi procedura privind sacrificarea animalelor) de experiență (partea 1 și partea 2).

Eliminarea cadavrelor nu se face decât după ce se instalează rigor mortis; de regulă, neutralizarea cadavrelor se face prin incinerare (vezi procedura de incinerare).

4.10. Înregistrarea datelor

Datele privind originea, folosirea și performanțele de creștere, datele privind sănătatea și reproducția animalelor crescute sau deținute în unitate sunt utilizate atât în scopuri statistice cât și ca indicatori pentru evaluarea bunăstării animalelor și a procedurile de creștere și planificare.

4.11. Identificarea

Personalul unității este instrui priind tehnica de identificare și marcare a animalelor. În cele mai cazuri plăcuța de la nivelul cuștii conține informații suficiente privind identificarea animalelor. În unele situații, este necesar ca animalele să fie identificate individual, de exemplu, atunci când sunt folosite în scopuri de reproducție sau în scopuri științifice, pentru a permite înregistrarea de date exacte; metoda aleasă este tatuarea în lobul urechii.

Direcții prioritare:

La elaborarea design-ului experimental trebuie să se țină seama de creșterea potențială a animalelor, astfel încât să se asigure un spațiu adecvat pe toată durata studiului.

2) Hrănirea animalelor se face ad libitum și se completează zilnic sau ori de cate ori este nevoie. Rația furajera asigurata respecta Directiva EU nr. 609/1986, respectiv:

– 60g furaj/cap/zi la soareci

– 100g furaj/cap/zi la sobolani

– 80g furaj/cap/zi la hamsteri

De cumparat pelxiglas de culoare rosie…si de facut un suport pentru neoane.

De cumparat jucarele gauri ascunzatoare pt șoareci – si de facut …

https://kmw.ro/produse/camere-4-%C3%AEn-1/camere-4-%C3%AEn-1-1080p/camer%C4%83-4-%C3%AEn-1-bullet-de-exterior-2megapixeli-km-7200xvi-detalii

https://kmw.ro/produse/dvr-hdcvi/dvr-tribrid/dvr-8-canale-hdcvi-tribrid-dahua-hcvr5108hs-s3-detalii

0746168763