Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICENȚĂ EVALUAREA POTENȚIALULUI, PATRIMONIULUI ȘI ACTIVITĂȚILOR TURISTICE DIN JUDEȚUL BRĂILA. PROPUNERI… [306181]

Universitatea”Ovidius” [anonimizat]. [anonimizat]. Univ. Dr. Andrei Schvab

Absolvent: [anonimizat]

2017

DECLARAȚIE

Subsemnatul / [anonimizat]/absolventă al/a [anonimizat] „Valorificarea potențialului turistic în județul Brăila” [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o [anonimizat]. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior din țară sau străinătate în vederea obținerii unui grad sau titlu didactic ori științific.

Constanta, (data)

Absolvent: [anonimizat] …………………………………………………………………………………..5

Scopul și metodele utilizate în realizarea lucrării de licență…………………………………6

Cap. I – Istoricul cercetărilor județului Brăila. Scurt istoric al județului Brăila……………..7

Cap. II – Elemente de favorabilitate ale cadrului natural în județul Brăila…………….……11

II.1. Relieful…………………………………………………………………………….….12

II.2. Clima………………………………………………………………………………..…13

II.3. Rețeaua hidrografică………………………………………………………………..…14

II.4. Vegetația și fauna………………………………………………………………….….16

II.5. Solul……………………………………………………………………………………17

Cap. III – Obiective turistice în județul Brăila…………………………………………..….18

III.1. Rezervații și monumente ale naturii……………………………………………….…18

III.2. Stațiuni balneoclimaterice……………………………………………………………27

III.3. Edificii religioase……………………………………………………………….…….32

III.4. [anonimizat]…………………………………….…….37

III.5. Instituții de cultură și artă……………………………………………………….……45

III.6. Etnografie și folclor…………………………………………………………….…….55

III.7. Zone de agrement………………………………………………………………….…56

III.8. Așezări urbane și rurale cu potențial turistic……………………………..…….……60

Cap. IV – Infrastructura care deservește turismul județului Brăila…………………….……61

IV.1. Unități de cazare și capacități de cazare aferente…………………………………….61

IV.2. Căi de acces……………………………………………………………………….….65

Cap. V –Activități și fluxuri turistice…………………………….…………………….…..66

V.1. Activități turistice……………………………………………………………………..66

V.2. Fluxuri turistice……………………………………………………………………….66

Cap. VI – Evaluarea potențialului turistic al județului Brăila………………………………68

Cap. VII – Propuneri strategice și operaționale pentru dezvoltarea turismului în județul

Brăila……………………………………………………………………………77

Concluzii……………………………………………………………………………………82

Bibliografie………………………………………………………………………..………..83

Introducere

Reședința administrativă a [anonimizat], fiind unul dintre cele mai mari porturi de la Dunăre.

[anonimizat], ci una strategică datorită poziției și configurației propice a reliefului.

Județul Brăila se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița, iar la vest cu județul Buzău.

Relieful județului Brăila este unul monoton, cu mici variații de înălțime. Județul are un climat temperat continental, iar hidrografia este constituită de câteva artere hidrogrfice importante, cum ar fi Dunărea, Buzău, Călmățui și Siret.

Cu toate că județul nu este un centru turistic important, dispune de numeroase obiective turistice, ca și Insula Mică a Brăilei, Lacu Sărat, Teatrul Maria Filotti, Biserica Greacă ș.a., care din păcate, au fost în foarte mică măsură valorificate.

În încheiere, vreau să mulțumesc domnului Conf. Univ. Dr. Andrei Schvab, Primăriei Municipiului Brăila și Bibliotecii Universitare a Universității Ovidius Constanța pentru ajutorul acordat în realizarea acestei lucrări.

Scopul și metodele utilizate în realizarea lucrării de licență

Acest studiu are ca scop evidențierea zonelor și obiectivelor turistice neștiute nici macăr de localnici, dar și evidențierea “frumosului” din acest oraș care îți dă impresia că este “mort”din punct de vedere turistic.

În realizarea lucrării de licență am urmărit mai multe etape, și anume: documentarea, activitatea de teren și prelucrarea datelor.

Pentru a înfăptui acest studiu am consultat mai multe cărți privind cadrul natural și obiectivele turistice ale județului, pe care le-am actualizat cu ajutorul datelor din anuarele de statistică de pe site-urile Direcțiilor Regionale și Județene de Statistică – Brăila.

Capitolul. I – Istoricul cercetărilor județului Brăila.

Scurt istoric al județului Brăila

Istoricul cercetărilor județului Brăila

Profesorul Grigore Tocilescu a fost primul care a încercat să înfățișeze trecutul Brăilei în cadrul unei conferințe ținută în localitate la sfârșitul secolului trecut, dar textul acestei conferințe nu s-a tipărit. Cu toate acestea el a servit la redactarea capitolului “Istoricul Orașului” din “Marele Dicționar al României”, apărut în 1892.

Cele mai vechi cercetări făcute asupra Brăilei au fost realizate de catre istorici, de aceea cele mai numeroase lucrări referitoare la acest județ au caracter istoric. După anul 1900 au fost scrise lucrări cu caracter militar, cultural și geografic.

În anul 1929, a fost înființată revista “Analele Brăilei” de către Gh. T. Marinescu, unde au fost publicate numeroase studii geografice și istorice despre județul Braila. Tot în anul 1929, a fost publicată lucrarea “Album” de către Gh. T. Marinescu, unde era prezentată Brăila veche în stampe, planuri și hărți.

Cel care a prezentat numeroase cercetări și lucrări istorice, cum ar fi “Unde e istoria Brăilei” (Analele Brăilei- 1929), :Caracteristici ale brăilenilor” (Analele Brăilei – 1931) ș.a., a fost Nicolae Iorga. Alte personalități care au scris despre istoria județului și orașului Brăila au fost: Nae A. Vasilescu, N. C. Istrate, I. C. Bacila, A. D. Xenopol, Constantin G. Giurescu.

Cel din urmă ( Constantin G. Giurescu), a publicat în anul 1968 lucrarea “Istoricul orașului Brăila”, unde este prezentat un rezumat al istoriei orașului din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Referitor la cercetările și lucrările geografice realizate în județul Brăila, cea mai importantă este statistica din 1828, realizată de către Mihai Popescu, el publicând și planul cetății Brăila, în Analele Brăilei în anul 1932 sub numele de “Cartografia din 1828 a orașului și județului Brăila”.

Profesorul brăilean Radu Perianu s-a ocupat de raiaua Brăila în “Anuarul de antropogeografie și geografie” (1911).

Au fost realizate două lucrări despre stațiunea Lacu Sărat de către I. G. Apostoleanu, una în anul 1884, intitulată “Băile Lacu Sărat”, iar a doua în anul 1889, intitulată “Descrierea stațiunii balneare Lacu Sărat Brăila”.

Cele mai importante cercetări le-au realizat geografii Vintilă Mihăilescu ( descrierea cadrului natural din județul Brăila – „România-geografie fizică” (1926), „Dealurile și câmpiile româniei” (1966) ), G. Murgoci ( lucrarea „Câmpia Română și Delta Dunării în Opere Alese” (1957) ), George Vâlsan ( „Câmpia Română” – 1915), A. Banu („Bărăganul” -1964), Petre Gâștescu ( prezintă o analiză completă a județului Brăila în cartea intitulată „Județul Brăila” – 1973).

Scurt istoric al județului Brăila

Brăila, orașul de lângă Dunăre este o legendă a Bărăganului și a Dunării, reprezentând unul dintre cele mai vechi orașe ale țării.

Județul Brăila a fost locuit încă din neolitic, dovezile care atestă acest fapt au fost descoperite datorită săpăturilor care au fost efectuate în Cartierul Brăilița din Brăila (1955-1975). Aici s-au descoperit trei așezări neolitice ce aparțin culturii Boian și o așezare de la sfârșitul eneoliticului, aparținând culturii Gulmenița.

Tot în cartierul Brăilița a fost descoperită o necropolă de inhumație ce cuprindea 307 de mormite și numeroase piese funerare ca: unelte de podoabă și vestimentație lucrate din marmură, piatră, cochilii de scoici; unelte.

Județul Brăila datează încă de la înființarea Țării Românești (1330), fiind una dintre cele mai arhaice unități administrativ-teritoriale ale țării. Acesta era situat la locul intersecției a trei provincii istorice: Moldova, Dobrogea și Țara Românească. Ca veridicitate geografico-economică, județul a existat înainte de 1300 și a fost înființat de Basarab I, acesta având atribuții administrative, militare și judecătorești. Așadar, „ toată istoria acestei zone s-a desfășurat în jurul orașului Brăila; toate sunt ale Brăilei: câmpia, balta, județul.”(Georgeta Moraru, Zonarea etnografică a județului Brăila în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, 1977, p.41).

Acest județ a adoptat numele reședinței sale, Brăila, ca o dovadă a importanței deosebite pe care această reședință o avea. Pornind de la acest considerent, Nicolae Iorga afirma: „Nu Brăila este fiica principatului Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat.” Prima atestare documentară certă a orașului a fost dată în 20 ianuarie 1368, județul fiind menționat mai târziu, în 1481. O altă atestare documentară datează din 1487, aceasta fiind făcută într-un act domnesc al Țării Românești, de Vlad Călugărul.

În 1538, o parte din județ a fost ocupat de turci, căpătând un regim de raia, timp de aproape trei veacuri. Nicolae Iorga afirma în „Din viața socială a Brăilei supt Turci”: „Un adânc întuneric acoperea perioada în care Turcii au fost stăpâni în al lor Ibrail.” În primăvara anului 1595, domnitorul Mihai Viteazul trimite sub comanda banului Manta și a căpitanului Albert Kiraly obștile și reușec să recupereze cetatea și orașul, turcii părăsindu-l în aprilie. Dar în 1601, după moartea lui Mihai Viteazul, Brăila intră din nou sub stăpânire turcească.

Județul Brăila revine la administrația românească în anul 1828 și legalizată prin tratatul de la Adrianopole din 1829.

În 1831, satele erau grupate astfel: Plasa Vădeni (20 de sate) și Plasa Balta (18 sate).

În 1923, județul Brăila era împărțit în 4 plase: Plasa Silistraru, Plasa Viziru, Plasa Ianca și Plasa Călmățui.

În perioada Primului Război Mondial, Brăila a fost ocupată de germani din 23 decembrie 1916 și până la 29 octombrie/11 noiembrie 1918.

Nicolae Iorga afirma că „Brăila, oraș și județ, e un punct de voiciune și de energie în viața țării. Acolo s-au putut ține întâi, sub turci, numai români de o vitejie și de o răbdare deosebită. După eliberare, numai astfel de oameni au alergat acolo, care s-au simțit în stare să fie cititori a(i) noii ordini de lucruri și apărători ai ei. Astfel s-a creat o rasă brăileană.”

Capitolul. II – Elemente de favorabilitate ale cadrului natural în județul Brăila

Județul Brăila este localizat în sud-estul României (fig. 2.1.), în Câmpia Română.

Fig. 2.1. Localizarea județului Brăila (Sursa: http://braila.einformatii.ro/)

Este un județ mic, ce reprezintă 2% din suprafața totală a țării. Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, în sud cu județul Ialomița, în est cu județele Tulcea și Constanța, iar în vest cu județul Buzău.

Județul Brăila este compus din 4 orașe : Brăila – reședință de județ, Ianca, Făurei și Însurăței; și din 40 de comune: Bărăganul, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chișcani, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecăței, Galbenu, Gemenele, Gradiștea, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racovița, Râmnicelu, Romanu, Roșiori, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea, Stăncuța, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru, Zăvoaia.

Relieful

Județul Brăila prezintă un relief (fig. 2.2) monoton, cu varietăți insesizabile de înălțime, singurele accidente fiind lacurile/cursurile apelor și movilele, martori de eroziune, sau tumulii. [12]

Fig. 2.2. Relieful județului Brăila (Sursa: http://www.cazare10.ro/judetul-braila/)

În cadrul județului distingem următoarele unități de relief: Bărăganul Central (Câmpia Călmățuiului), Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei), Balta Brăilei, Lunca Siretului, Lunca Buzăului și Lunca Călmățuiului.

Clima

Județul Brăila are un climat temperat continental, cu ierni reci cu un strat de zăpadă instabil și variabil din cauza influenței anticiclonului siberian și cu veri calde și uscate.

Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare și în special prin amplitudinea absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental, cu nuanțe excesive. Temperatura medie anuală variază între 10,3°C și 10,5șC. Numai în lungul Dunării temperatura este mai ridicată (Brăila 11,1°C). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizează în ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -3șC (-2,1°C Brăila). Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile medii multianuale variază între 22,1șC la Ion Sion și 23,1°C la Brăila. [40]

Precipitațiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca și regimul termic, și cel al precipitațiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantități variabile de la un an la altul și sunt repartizate inegal în timpul anului.

În partea de sud a județului (Câmpia Călmățuiului) cantitatea de precipitații se apropie de 500mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. [40]

Vânturile reprezintă un element climatic de mare importanță pentru această zonă. Cele mai frecvente sunt vânturile din N – NV. Viteza medie a vântului este de 3m/sec., dar vântul din directia N poate ajunge la maxime de peste 100 km/ora. Iarna bate Crivățul, un vânt uscat și rece provocat de anticiclonul siberian. În oraș se înregistrează o perioadă de calm de 12% anual, cu frecvență mai ridicată în lunile septembrie – octombrie, ianuarie și iulie. [24]

Viscolul este un risc climatic de iarnă ce este dat de vitezele mari ale vântului (peste 11 m/s caracteristice viscolelor puternice și >15 m/s, caracteristice viscolelor violente) și de antitatea de zăpadă căzută, care poate forma un strat continuu de 25-50 cm sau troiene de 1-4 m înălțime, care provoacă pagube mari și dezechilibre de mediu.

Seceta este un risc climatic de vară care determină uscăciune.

Hidrografia

Brăila poartă amprenta climatului temperat-continental și a reliefului, format din câmpuri relativ netede pe care sunt schițate văi largi și depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente.[12]

Arterele hidrografice de maximă importanță de pe teritoriul județului Brăila sunt: Dunărea, Siret, Buzău și Călmățui, toate având un caracter tranzitoriu (fig. 2.3.).

Fig. 2.3. Harta hidrografică a județului Brăila (Sursa: http://www.primariabraila.ro/Documente%20Pdf/AS/PUG%20Braila-%20Studiu%20Mediu%202011/SF%20PUG%20Braila%20-%20mediu.pdf)

Lipsa scurgerii superficiale pe spațiile interfluviale cvasiorizontale și prezența depozitelor loessoide, pe grosimi de 10-30 m, au condus, prin procesul de tasare (sufoziune mecanică și chimică), la formarea depresiunilor denumite crovuri, unde s-au format lacuri, care, în mod curent au caracter temporar.

În subteran, teritoriul județului Brăila prezintă importante rezerve de apă freatică și de adâncime cu diferite direcții de drenare. Așadar, principalele categorii ale resurselor de apă sunt apele subterane, râurile și lacurile.[8]

Apele de suprafață

Rețeaua hidrografică a județului Brăila poartă amprenta climatului temperat – continental și al reliefului, alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schițate văi largi și depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă cele mai importante ale județului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău și Călmățui. Dunărea este principala arteră hidrografică a zonei. Dunărea în cadrul județului este reprezentată prin brațele principale – Cremenea și Măcin (Dunărea Veche) – și brațele secundare – Vâlciu, Mănusoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălții Brăilei – și prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila și până la confluența cu Siretul. Dunărea Veche sau brațul Măcin, care formează și limita estică a județului, are 96 Km lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24) și o lățime medie de 250 m. Panta mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braț să transporte o cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârșova (5949 m3/s). Brațul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 Km), o pantă de scurgere mai mare și o lățime medie de 500 m. Dacă caracteristica brațului Măcin este gradul de meandrare, cea a brațului Cremenea este gradul de despletire. Din brațul Măcin (numai la 2 Km de la bifurcație) se desprinde brațul Vâlciu care se varsă apoi în Cremenea.[40]

Apele subterane

În subteran, teritoriul județului Brăila prezintă importante rezerve de apă freatică și de adâncime cu diferite direcții de drenare. Adâncimea apelor freatice variază de la 0, în luncile joase, până la 20 m pe câmpurile acoperite cu nisipuri. În zona municipiului Brăila apa freatică se situează la adâncimi ce variază între 5 – 20 m. Datorită variațiilor mari a cantității de precipitații din cursul anului (principala sursă de alimentare a apelor freatice), nivelul hidrostatic înregistrează variații de 1 – 2m. Apele freatice din județul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a populației, pentru industrie sau pentru irigații, atât sub aspectul variației cantitative în timpul anului, cât și sub cel al gradului redus de potabilitate.

Vegetația și fauna

În preajma orașului Brăila predomină vegetația de stepă, cea arborescentă fiind reprezentată de salcâm, localitatea fiind cunoscută și sub denumirea de „orașul cu salcâmi”. Mai întâlnim și stejari, tei, ulmi și plopi în oraș și prin pădurile județului. Astfel, la Viișoara există o pădure de salcâmi și stejari de 1300 ha, la Camnița una de 500 ha de plopi, salcâmi și stejari, la Lacu Sărat sunt 450 ha, de stejar, iar în baltă, în rezervația naturală „Insula Mare a Brăilei”, peste 12000 ha de salcie și plopi. Dintre plantele de cultură se cultivă: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui. Dintre celelalte plante remarcam: coada șoricelului, traista ciobanului, costreiul, iar dintre arbuști: măceșul, migdalul și altele. În zonele de baltă crește: trestia, păpura, pipirigul, iar în zonele sărăturoase ca acelea de lângă Lacu Sărat, sărățica și ghiranul.

În privința faunei, aceasta este bine reprezentată în câmpiile din jurul orașului. Întâlnim rozătoare ca: popândăul, hârciogul și șoarecele de câmp.

Iepurele reprezintă cel mai numeros animal din regiune, iar prin pădurile înconjurătoare, vara se întâlnesc peste 2000 de căprioare. Din rândul păsărilor menționăm pescărușii și alte specii specifice Dunării cum ar fi: turturica, carstreiul, prepelițele, potârnichile și ciocârliile. Din Insula Mare și Mică mai vin în treacăt: rațe, cocori, gârlițe sau fazani, care caută hrană prin holdele înconjuratoare orașului. În grădina zoologică a orașului se găsesc și specii mai rare de păsări și animale.

În zona acvatică se pot pescui: somnul, crapul, bibanul, știuca, carasul sau șalăul.În unii ani reușesc să ajungă până la Brăila și unele specii de sturioni.[25]

Solul

Prezența pe suprafețe întinse foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de un drenaj superficial, condițiile climatice semiaride, cu o umiditate deficitară și existența asociațiilor vegetale ierboase de stepă, au determinat formarea solurilor cernoziomice în diferite faze de evoluție, pe cea mai mare parte a teritoriului județului Brăila. Pe fondul general al cernoziomurilor, în condițiile unor stagnări de apă, ca urmare a ridicării nivelului hidrostatic, s-au format lacoviști, iar în acele depresiuni de tasare sau lunci, unde evaporația apei este puternică, au apărut solonceacurile și solonețurile.[8]

Solurile halomorfe , cunoscute sub denumirea populară de sărături, reprezentate prin solonceacuri și solonețuri, sunt răspândite insular în județul Brăila, în deosebi în arealul crovurilor, către care se produce o spălare superficială, convergentă, deci o acumulare de săruri de la suprafața solurilor.[8]

Capitolul. III – Obiective turistice în județul Brăila

III.1. Rezervații și monumente ale naturii

Județul Brăila dispune de o serie importantă de rezervații și monumente ale naturii (fig. 3.1), datorită poziției sale favorabile, pe malul stâng al Dunării.

Fig.3.1.Resurse turistice naturale în județul Brăila

(Sursa: http://www.cjbraila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/E1F42BEFBCD9B11AC2257656002A4F98/$FILE/TURISM.pdf)

Rezervația naturală Insula Mică a Brăilei/Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Insula Mică a Brăilei, cea mai importantă sub aspect științific și turistic din salba celor 7 insule, are o suprafață de 9559 ha, din care 6566 ha pădure și 2921 ha luciu de apă (include 18 iezere).

Accesul cel mai ușor este prin Stăncuța DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212, Giurgeni sau Hârșova E60.

Din punct de vedere al activității turistice, prezintă un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, și jumătatea din amonte a Insulei Mici: zona de protecție specială Egreta.[28]

S-au întreprins studii pentru fundamentarea unor măsuri de protecție a păsărilor, pentru a determina o stabilitate a populațiilor mai dense ale păsărilor de baltă pe tot timpul anului, cât și măsuri de protecție a zonei umede, la început prin marcare, aplicare de pancarte indicatoare, până la măsuri mai severe de control al acțiunii pesticidelor și îngrășămintelor din zonele agricole, de limitare a acțiunii omului în insulă. Dar, nefiind un termen legal, pentru întreaga supafață a fondului Vâlciu se restrânge aria la 5 335 ha.[1]

Parcul a fost desemnat ca arie umedă de importanță internațională ca habitat al păsărilor de apă de către Secretariatul Convenției Ramsar.

Pădurile nu sunt repartizate uniform. În structura arboretelor predomină sălciile (fig.3.2.) – salcia albă și salcia fragedă. Acestea rezistă cel mai bine inundațiilor îndelungate. Bogăția ramificațiilor și prezența scorburilor sunt favorabile cuibăririi păsărilor. Sunt și suprafețe cu plop euroamerican plantat, valoros economic, dar cu rol ecologic scăzut.[16]

Fig.3.2. Rezervația Balta Mică a Brăilei – salcia albă

(Sursa: http://romanianturism.com/2013/11/25/parcul-natural-balta-mica-a-brailei-braila/)

Habitate

Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habitate, dintre care amintim: păduri de sălcii, lacuri eutrofe naturale, zăvoaie cu plopi și sălcii, mlastini cu Typha, tufărișuri (zălog, rachită), mlăștini cu Phragmites, pajiști umede de luncă, pajiști stepice. Din cele 19 tipuri de habitate identificate, în Balta Mică a Brăilei, 9 sunt pe Lista Directivei Habitate Faună și Floră. Dintre ecosistemele identificate aici, 50% sunt naturale, 30% sunt seminaturale și 20% sunt antropizate.

Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade de inundație și unor perioade de retragere a apelor, cele 2 tipuri de ecosisteme, terestre și acvatice, sunt interdependente, creând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de ecosisteme nu există o delimitare teritorială și temporală strictă, existând o succesiune și o înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de unele terestre.[28]

Flora

În sistemul de insule și lacuri din Balta Mică a Brăilei a fost identificat până în prezent un număr de 218 specii de plante superioare. Speciile lemnoase sunt cele caracteristice zonelor de luncă inundabilă, fiind reprezentate de esențe moi, cele mai răspandite fiind: salcia (Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis), plopul (Populus alba, Populus nigra), ulmul (Ulmus foliacea), cătina mică (Myricaria germanica), murul (Rubus caesius).

În mlăștinile cu stuf, speciile de plante mai des întâlnite sunt: stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris, Lythrum salicaria, Galium palustre, Euphorbia palustris, Solanum dulcamara, Sium latifolium, Glyceria maxima, Stachys palustris, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus.

Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele verzi, albastre și silicioase, ca organisme specifice zonelor umede, precum și fungii (ciupercile).

O vegetatie deosebita se afla pe nisipuri (Tragus racemosus, Cynodon dactylon etc.).[28]

Fauna

Locuri bune de cuibărit și adăpost pentru ornitofauna sunt stufăriile și mlaștinile cu rogoz. Dintre speciile de păsări amintim: privighetoarea de zăvoi, aușelul, rața mare, gârlița mare, lăcarul, chira de baltă, stârcul cenușiu, chirighița, stârcul pitic, stârcul roșu, eretele de stuf, egreta mică, pițigoi, lopătarul, stârcul de noapte, nagâțul, lișița, cârsteiul, rața cârâitoare, rața roșie, găinușa de baltă, gâsca de vară, becațina, fluierarul cu picioare roșii, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbură ș.a

Dintre mamifere se întâlnesc: pisica sălbatică ocrotită de lege, mistrețul, vulpea. În zona lacurilor Dobrele, Curcubeu și Sbenghiosu se întâlnește vidra, ocrotită de lege. Numeroși sunt bizamii.[16]

Rezervația forestieră Pădurea Viișoara

La o distanță de 50 km de Brăila și la 10 km sud-est de orașul Însurăței, se află Pădurea Viișoara (fig.3.3.), în Lunca Călmățuiului.[1]

Fig.3.3. Pădurea Viișoara (Sursa: http://adevarul.ro/locale/braila/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-braila-1_55c484f8f5eaafab2c559e53/index.html)

Rezervația Naturală Pădurea Viișoara are o suprafață de 1.898 ha. Rezervația forestieră, declarată în 1979, este o relicvă a codrilor de stejar, care creșteau în nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmățui. Pădurea s-a regenerat natural în decursul a sute de ani, iar pentru a proteja cele patru-cinci exemplare de arbori de 350-400 de ani, o parte din arie, 40 ha, este și rezervație seminologică.[30]

În rezervație sunt patru exemplare de stejar brumăriu, care au atins vârsta de 350-400 de ani, dintre care: Stejarul „prințesei” (fig.3.4.) de 400 de ani- se zice după credința populară că ar fi fost plantat de Ștefan cel Mare – și se află izolat în câmp. Din punct de vedere geologic, substratul pedologic este constituit din depozite fluviatile din cuaternar (halocenul inferior), format din depozite loessoide, peste care vânturile au depus straturi de nisip, a căror grosime variază între 0,5-4 m, dându-i aspectul văluit.[1]

Fig.3.4. Pădurea Viișoara – Stejarul Prințesei

(Sursa: https://csimion80.wordpress.com/specii-rare-de-arbori-si-arbusti-din-braila/)

Pădurea Viișoara se caracterizează printr-un climat continental excesiv și un regim termic ce variază în funcție de anotimp. Vara, temperatura este mai puțin ridicată decât în plina câmpie. În schimb, factorul limitativ este apa din sol. Precipitațiile: cca. 450 mm/an, cu observația că în iunie sunt mai abundente, iar în iulie, când pădurea are nevoie imperios de apă din cauza temperaturilor ridicate din câmpie, sunt sărace, în schimb, evapotranspirația este mai mare în iulie-august.[1]

Pădurea Viișoara este importantă nu numai pentru că oferă material de sămânță selecționat, dar ea este un ecosistem natural, ce trebuie menținut ca o oază verde în mijlocul unui câmp stepic, cu rol atât în protecția solului de fixare a nisipului semimobil, cât și de scut în calea vânturilor.[1]

Pădurea Camnița – zonă protejată

La numai 45 km de Brăila, în Lunca Buzăului, pe teritoriul comunei Șuțești, lângă satul Constantinești, se află pădurea Camnița (fig.3. 5.), ce ocupă o suprafață de 809 ha.[1]

Fig. 3.5. Pădurea Camnița (Sursa: http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-camnita-din-judetul-braila-ob-1273.html)

Suprafața protejată este doar de 1,2 ha de arboret pur de frasin, având vârsta de doar 40 de ani. În rest, crește amestec cu specii de plop alb (44%), salcie (20%), salcâm (29%), iar 7% diverse specii: frasin, stejar, ulm.[1]

Primele intenții de conservare a patrimoniului natural din Pădurea Camnița datează din perioada anilor `90. Zona a fost declarată zonă naturală protejată prin Hotărârea nr.20/1994 a Consiliului Județean Brăila. Bogăția floristică și faunistică a zonei a fost recunoscută de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a, zone protejate, fiind desemnată arie naturală protejată de interes național.[26]

Datorită rarității ei de pădure de frasin pură, Pădurea Camnița are o mare importanță ecologică. Din această pădure, se recoltează doar sămânța selecționată, nu și lemnul.

Arboretul de frasin din rezervația Pădurea Camnița nu corespunde niciunui habitat natural din România.[7]

Zona de protecție hidrogeologică Lacu Sărat Brăila

Lacu Sărat (fig.3.6.) se găsește pe teritoriul comunei Chișcani, la 5,5 km în sud-vestul orașului și este legat de acesta printr-o șosea asfaltată și o linie de tramvai, cu o suprafață de 175 ha. Are o orientare nord-est, sud-vest, alcătuit din două compartimente: unul nordic și altul sudic, ce comunică între ele. [1]

Fig. 3.6. Lacu Sărat (Sursa: http://www.efemeride.ro/destinatie-romania-lacu-sarat-de-langa-braila-locul-miraculos-unde-tepes-isi-vindeca-ostenii)

Lacul cu salinitate crescută este format pe un vechi curs al Dunării, acum complet izolat. Fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafață de un nămol cu un aport ridicat de mineralizare. Calitățile terapeutice ale apei și nămolului din Lacu Sărat sunt cunoscute de multă vreme locuitorilor din împrejurimi și nu numai, anual înregistrându-se un mare număr de turiști, sosiri pentru tratament. Lacu Sărat prezintă importante rezerve de nămol sapropelic și apă minerală hipertonică. [23]

În jurul lacului, sărurile rămân la suprafața sub formă de cruste și contribuie la saraturarea solurilor.

Așezat la o altitudine de 25 m, beneficiază de un bioclimat excitant-solicitant de stepă sub aspect bioclimatic, fapt ce determină ca 290 zile din an să fie senine și să existe temperaturi mari în iulie –august, când evaporația este foarte mare și nu sunt precipitații.[1]

Pădurea din jurul lacului are un rol deosebit pentru viața și existența lui, ca barieră în calea vânturilor, dar și pădure pentru recreere.[1]

Popina Blasova – Monument al naturii – Martor de eroziune

Popina Blasova este o stânca (fig.3.7.) , de 43 m înălțime și reprezintă un monument al naturii de interes județean. Popina este localizată în Estul Bălții Brăilei, în dreptul localității Turcoaia (Dobrogea).

Fig.3.7. Popina Blasova (Sursa: http://www.panoramio.com/user/2151587)

Denumirea de “Popina Blasova” și-o primește după însăși explicația originii, atât a popinei cât și a lacului. [1]

Zona unde se găsește „Popina Blasova”, între culmea Pricopanului și Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei), a fost o platformă largă cu mici denivelări, erodată de-un vechi meandru al Dunării. În urma cercetărilor s-a demonstrat că în Balta Brăilei, sub nivelul actual al Dunării, s-au găsit terase aluviale cuaternare, fapt ce a concluzionat afirmația înălțării recente a nivelului de bază. Popina stă mărturie peste timp a unor lanțuri de munți, ce se întindeau către nord în lungul Moldovei, făcând legătura cu munții Poloniei, Boemiei și cei din inima Franței.[1]

Flora, similară celei din Munții Măcinului, este reprezentată de două specii endemice și anume: clopoțel albastru și coada șoricelului.

Fluviul Dunărea

Dunărea (fig.3.8.) în cadrul județului este reprezentată prin brațele principale – Cremenea și Măcin (Dunărea Veche) – și brațele secundare – Vâlciu, Mănușoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălții Brăilei – și prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila și până la confluența cu Siretul.[43]

Fluviul Dunărea are un potențial turistic mare, reprezentat din fondul piscicol, fondul forestier, luciul de apă, faună și navigabilitatea fluviului în scop turistic.

F

Fig. 3.8.Fluviul Dunărea (Sursa: http://www.infoest.ro/stiri/cultura-brailei/ziua-dunarii-muzeu-braila.htm)

III.2. Stațiuni balneoclimaterice

Județul Brăila dispune de o salbă de lacuri, multe dintre ele fiind bogate în săruri cu calități terapeutice. Cele mai importante lacuri din județ (fig.3.9.) sunt: Lacu Sărat, Lacul Câineni și Lacul Movila Miresii.

Fig.3.9. Harta lacurilor cu potențial balnear din Județul Brăila

(Sursa: http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/37.pdf)

Stațiunea balneoclimaterică Lacu Sărat – Brăila

Stațiunea este situată pe teritoriul Comunei Chișcani (fig.3.10.), la o altitudine de 25 m. Atracția principală o constituie lacul (fig.3.11.) cu apă sărată, lung de circa 2 km, lat de 200-300 m și cu o adâncime de 1 – 1,5 m.[13]

Fig.3.10. Localizare Lacu Sărat pe harta Județului Brăila (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacu_S%C4%83rat,_Br%C4%83ila)

Fig.3.11. Lacu Sărat (Sursa: arhivă personală)

Lacu Sărat este o stațiune cunoscută de mai bine de o sută de ani, primul studiu asupra apei minerale a lacului fiind făcut în 1861. Primele două cabine pentru băi calde au fost construite în 1875.[18]

Căi de acces: – feroviare: gara Lacu Sărat sau gara Brăila

-rutiere: DN 2 B de la Buzău, DN 21 de la Slobozia, DN 22 de la Râmnicu Sărat, DN 2 B de la Galați (până la Brăila). [4]

Factorii naturali de cură: ape minerale, sulfatate, clorurate sodice, magneziene, concentrate din lacul aflat în stațiune; nămol sapropelic, bioclimat excitant de stepă.[19]

Posibilități de tratament: – Aerohelioterapie

– Băi în lac

– Oncțiuni cu nămol rece (cură naturistă)

– Băi calde cu apă minerală, în căzi și bazin acoperit

– Împachetări cu nămol cald; [4]

Indicații terapeutice: – afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroze, poliartroze);

afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări algice articulare după reumatism articular acut sau după infecții de focar);

afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerală);

afecțiuni post-traumatice (tări după operații pe mușchi, tenoane, oase și articulații, stări după entorse, luxații și fracturi);

afecțiuni neurologice periferice (pareze ușoare și sechele minore după polineuropatii, cervicite cronice);

afecțiuni ginecologice;

afecțiuni dermatologice;

afecțiuni endocrine. [4]

Instalații de tratament: – Instalații pentru băi calde cu apă minerală la vană

– Instalații pentru împachetări calde cu nămol

– Amenajări pentru aerohelioterapie și pentru ungeri cu nămol rece urmate de băi în lac

– Instalații de electroterapie și hidroterapie

– Săli pentru gimnastică medicală

– Bazin pentru chinetoterapie; [14]

Stațiunea balneară Câineni-Băi

Stațiunea balneară Câineni-Băi (fig.3.12.) este situată pe raza comunei Vișani, județul Brăila, pe malul lacului cu același nume.

Fig.3.12. Localizarea stațiunii balneare Câineni-Băi pe harta județului Brăila

(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ineni-B%C4%83i,_Br%C4%83ila#/media/File:Romania_Braila_Location_map.jpg)

Factori naturali de cură: ape minerale clorurate, sulfatate sodice, magneziene, calcice, provenite din lacul din localitate; nămol sapropelic, bioclimat excitant, de stepă.

Indicații terapeutice: afecțiuni reumatismale degenerative, inflamatorii și abarticulare, afecțiuni post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni ginecologice, afecțiuni dermatologice. [19]

Microstațiunea balneară Movila Miresii

Apa lacului este clorurată, bromurată, sulfatată, sodică și magneziană cu concentrație mare, iar nămolul este sapropelic, cu o compoziție apropiată de cel al lacului Câineni. În sezonul cald, zona lacului este indicată pentru aerohelioterapie și ungeri cu nămol rece.[41]

III.3. Edificii religioase

Biserica Buna Vestire (Biserica Greacă)

Biserica Greacă din Brăila (fig.3.13.) are hramul "Buna Vestire" si a fost ridicată în anii 1862-1872 cu sprijinul financiar al comunității grecilor din orașul de pe Dunăre, în stil bizantin, cu aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Interiorul este o combinație de stiluri – bizantin, neogrecesc, gotic, de influență renascentistă. Are dimensiuni foarte mari, 43,40 m lungime si 21,50 m lățime, fiind ridicată după planurile arhitectului Avraam Ioanidis din Brusa. Are vitralii valoroase și păstrează picturi murale realizate în 1890 de Gheorghe Gheorghe Tătărescu, Constantin Livadas Liochis și Belizarie. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos, executat în lemn sculptat căruia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano și alte cinci candelabre din cristal de Boemia. Biserica este declarată monument istoric.[45]

Fig.3.13. Biserica “Buna Vestire” (Sursa: arhivă personală)

Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Nicolae (fig.3.14.) este amplasată pe locul unei vechi biserici ce fusese construită între anii 1835-1836 și care, fiind una dintre cele mai înalte clădiri din oraș, servea pompierilor drept turn de observație. Această primă construcție a ars în anul 1859 și pe locul ei s-a construit actuala biserică, între anii 1860-1865. [2]

Biserica are planul în formă de navă cu altar semirotund, iar stilul arhitectonic se caracterizează prin amestecu l de elemente bizantine și gotice. [2]

Fig.3.14. Biserica Sf. Nicolae (Sursa: https://www.pinterest.com/pin/207658232795973264/)

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril – monument de arhitectură

Biserica (fig.3.15.) este un monument de arhitectură și a fost construită acum 250 de ani, cand Brăila era sub stăpânire turcească.

În 1829, a fost transformată în biserică ortodoxă, păstrându-se doar câteva elemente de specific turcesc și anume: plafonul din lemn având în centru un motiv decorativ numit göbec [13], stâlpi masivi din lemn ce susțin plafonul și strașina din lemn, mult prelungită.

Fig.3.15. Biserica Sf. Nicolae (Sursa: arhivă personală)

Catedrala „Nașterea Domnului”

Catedrala „Nașterea Domnului” (fig.3.16.) din municipiul Brăila se număra printre primele biserici ale cărei piatră de temelie a fost așezată imediat după evenimentele din 1989.[34]

Din initiativa P.S. Arhiereu – Vicar Casian Gãlãteanul si prin bunã vointa autoritãtilor locale, în anul 1990, în ziua de 16 aprilie a avut loc sfintirea locului Catedralei , în prezenta a 40.000 de brãileni.

Fig.3.16. Catedrala Nașterea Domnului (Sursa: arhivă personală)

În anul 2004 au fost finalizate lucrările de construcție, iar din a doua jumătate a anului 2004 sub îndrumarea Prea Sfintitului Pãrinte Episcop Casian, a început colaborarea din punct de vedere profesional dintre dl. arh. Gheorghe Luca si dl Dorin Dãnilã, artist plastic, în vederea definitivãrii arhitecturii fatadelor bisericii, mai ales în privinta detaliilor ornamentelor, precum si a dispunerii lor. În data de 26 decembrie 2005 a avut loc slujba de binecuvântare a altarului catedralei, sãvârsitã de chiriarhul locului, în prezenta unui sobor numeros de preoti, a autoritãților locale precum si a câtorva mii de credinciosi brãileni. [34]

Mănăstirea Sf. Pantelimon

Mănăstirea Sfântul Pantelimon – Lacu Sărat (fig.3.17.) a luat ființă în anul 1996. Mănăstirea este situată în stațiunea baneoclimaterică Lacu Sărat. Ansamblul mănăstiresc cuprinde o bisericuță de lemn în stil maramureșean și un corp de chilii. Mănăstirea Sf. Pantelimon- Lacu Sărat a fost sfințită în 1999 de ÎPS Casian al Dunării de Jos și de ÎPS Petru, Metropolitul Basarabiei.[32]

Fig.3.17. Mănăstirea Sf. Pantelimon (Sursa: arhivă personală)

III.4. Monumente istorice, arheologice și de artă

Județul Brăila cuprinde bogate valori cu semnificație istorică, artistică, memorială, obiective de interes arhitectonic, care aduc un plus de frumusețe acestor locuri și contribuie la educarea generațiilor de azi și mâine .[3]

Stațiunea arheologică Brăilița

Stațiunea arheologică Brăilița este situată în partea de est a cartierului Brăilița.

Descoperită în primăvara anului 1955, cercetările arheologice s-au continuat până în 1975, cu care prilej s-au scos la iveală urme de locuire omenească pe o perioadă de aproape cinci milenii, începând din neoliticul mijlociu și până în perioada timpurie a epocii feudale, sec. IX – X e.n.[2]

În cadrul stațiunii s-au descoperit trei așezări neolitice aparținând culturii Boian (faza Giulești) care marchează cea mai veche etapă de locuire, urmând apoi o așezare de la sfârșitul eneoliticului, aparținând culturii Gulmenița (3500 i.e.n.).[2]

Mănăstirea Măxineni – Monument de arhitectură

Menționată pentru prima dată în documente la 2 septembrie 1937, Mănăstirea de la Măxineni (fig.3.18.) este una din primele și totodată cele mai de seamă ctitorii ale domnitorului Matei Basarab. Pisania originală, ce se păstrează la Muzeul Național de Istorie, arată că ea a fost ridicată pe loul unei alte biserici mai vechi, probabil din secolul al XVI-lea, „la loc bun și tare”.[2]

Fig.3.18. Mănastirea Măxineni (Sursa: http://adevarul.ro/locale/braila/manastirea-maxineni-judetul-braila-7_53a984dd0d133766a8dc428c/index.html)

Atenția deosebită de care s-a bucurat această ctitorie din partea lui Matei Basarab reiese din faptul că a hotărât în anul 1640 ca ea să nu poată fi înstrăinată mănăstirilor străine. Apoi a ajutat prin numeroase donații ce i s-au făcut de către persoane particulare sau domnitori precum Constantin Brâncoveanu sau Nicolae Mavrocordat, să-și mărească averea. În anul 1748, sub domnia lui Grigore Ghica, este trecută cu veniturile ei ca metoh al Spiritului Pantelimon din București, ctitorie a acestuia.[2]

Ruinată către începutul secolului al XIX-lea, din cauza unor succeive inundații ale Siretului, cât și a relei administrații, mănăstirea este „răzuită, mărită și împodobită în zilele prințului Caimacam Alexandru Ghica…, luând săvârșire în zilele luminatului Alexandru Ioan Cuza”, așa cum precizează a doua pisanie pusă cu acest prilej, aflată azi în biserica din comuna Măxineni. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863, ea rămâne doar lăcașul de cult al locuitorilor satului cu același nume. În urma unei mari inundații, în 1877, satul se mută la circa 9 km, biserica fiind părăsită ceva mai târziu. La 17 februarie 1917, este bombardată în timpul luptelor ce se desfășurau în zonă, pricinându-i grave stricăciuni. În toamna anului 1976, Muzeul Brăila a început o campanie de săpături arheologice în interiorul zidurilor de incintă a mănăstirii, dându-se la iveală o serie de material de real interes științific.[2]

Casa turcească – monument de arhitectură

Casa turcească (fig.3.19.) este singura care este într-o stare bună de conservare, datând de la începutul secolului al XIX-lea. Casa păstrează elemente din arhitectura turcească, cum ar fi streașina prelungită mult, construită din lemn.

Fig.3.19. Casa Turcească (Sursa: http://adevarul.ro/locale/braila/video-orasul-cosmopolit-cladiri-vechi-hrube-locuri-cazare-zona-trecere-balta-terente-iata-ce-i-momeste-braila-turisti-1_50abb79e7c42d5a6637f2c42/index.html)

Palatul Agriculturii

Construit în perioada 1923-1929, Palatul Agriculturii (fig.3.20.) este un omagiu adus agricultorilor din Bărăgan.

Este o construcție făcută în stil neoromânesc formată dintr-un corp principal și două corpuri laterale cu subsol, parter și două etaje, însumând 122 de camere. Foișorul cu arcade semicirculare, loggia, pridvorul, panourile decorative în relief, acoperișul în patru ape, individualizat pentru fiecare corp al clădirii, hornurile înalte, fac din acest edificiu o capodoperă de artă pentru care merită să te oprești și să o admiri.[26]

Palatul a fost gândit ca program arhitectural complex, cu dominanța de reprezentare, care să asigure spații suficiente organizării unui muzeu al agriculturii românești. [27]

Fig.3.20. Palatul Agriculturii Brăila (Sursa: arhivă personală)

Gara Fluvială

Gara fluvială (fig.3.21.; 3.22.) este un simbol al orașului Brăila, fiind construită între anii 1904-1906 de arhitectul Anghel Saligny.

Fig.3.21. Gara Fluvială Brăila (Sursa: arhivă personală)

Fig.3.22. Gara Fluvială Brăila (Sursa: arhivă personală)

Acum o sută de ani, transportul naval era cel mai rapid și cel mai solicitat de pasageri, aceste motive stând la baza înființării gării fluviale din Brăila.

În prezent, gara a fost cumpărată de patronul “Romnav” Brăila și îndeplinește două funcțiuni: sediu de firmă privată și locuință.

Grupul statuar Traian

Grupul statuar Traian (fig.3.23.) este unul din cele mai vechi monumente de artă plastică ale orașului, construit în anul 1904 din bronz, cu soclu de piatră și marmură. Lucrarea evocă momente importante din istoria noastră, semnificând conștiința genezei daco-romane a poporului român. [15]

Fig.3.23. Grupul statuar Traian (Sursa: arhivă personală)

Statuia Ecaterina Teodoroiu

În Piața Independenței – o statuie (fig.3.24.) din bronz turnat, ridicată pe un soclu de ciment, o reprezintă pe “eroina de la Jiu”, îmbrăcată în uniformă de sublocotenent, cu sabia în mână, în timpul atacului. La baza soclului, este încastrată pe o placă din bronz inscripția: “Sublocotenentul erou Ecaterina Teodoroiu, căzută în luptele de la Mărășești, august 1917” , iar la picioarele eroinei se află o cască și un vultur cu aripile desfăcute pentru zbor, si mbolizând eroismul ostașilor români.[15]

Fig.3.24. Statuia Ecaterina Teodoroiu (Sursa: http://www.primariabraila.ro/BrailaActuala/Forms/DispForm.aspx?ID=2)

Ceasul din Piața Traian

Ceasul din Piața Traian (fig.3.25.) este o emblemă a orașului, construit în anul 1909 în stil baroc.

Ceasul monumental este construit din metal, pe un soclu înalt de 11,5 m, cu patru cadrane, corespunzând celor patru străzi principale ce duc în Piața Traian: Calea Galați, Republicii, Calea Călărașilor și Împăratul Traian. [13]

Fig.3.25. Ceasul din Piața Traian (Sursa: http://www.roturism-info.ro/obiective-turistice/cultura/monumente-si-statui/ceas-braila-valurile-dunarii.php)

III.5. Instituții de cultură și artă

Muzeul Brăilei Carol I – secția istorie

Secția de istorie (fig.3.26.) a fost înființată în anul 1955 și a fost reorganizată în anul 1968.

Fig.3.26. Muzeul Brăilei Carol I – secția de istorie (Sursa: arhivă personală)

Patrimoniul secției cuprinde colecții de istorie militară, vexilogie, numismatică, documente, manuscrise, carte veche și rară, românească și străină, artă decorativă, știință și tehnică, discuri, instrumente muzicale, fotografii, fonduri memoriale și filumenie. Colecțiile au fost realizate prin donații, achiziții și transferuri, donațiile reprezentând aproximativ un sfert din totalul bunurilor culturale existente. [37]

Secția de istorie a Muzeului Brăilei Carol I este împărțită în 22 de săli după cum urmează:

Sala 1 -> este ilustrată evoluția istorică din paleolitic, până în epoca fierului;

Sălile 2 – 4 -> este reprezentată civilizația dacilor și romanizarea autohtonilor;

Sălile 5-6 -> sunt prezentate crearea primelor formațiuni politice;

Sălile 7-9 -> prezintă exponate privind lupta pentru păstrarea independenței, ocuparea otomană a orașului, răscoala lui Horea, revoluția lui Tudor Vladimirescu;

Sălile 10-13 -> sunt prezentate hărți și stampe ale Revoluției de la 1848 și unirea principatelor;

Sălile 14-18 -> înfățișează exponate referitoare la istoria contemporană a României;

Sălile 19-22 -> ilustrează, prin piese originale, mostre, machete, grafice, diapozitive și fotografii, succesele obținute de județul Brăila în anii socialismului.

Muzeul Brăilei Carol I – secția de Etnografie și artă populară

Secția de Etnografie și Artă Populară (fig.3.27.), cu sediul în Grădina Mare, a găzduit prima expoziție în 1970.

Colecțiile secției sunt împărțite în artă populară (textile de interior și port popular), ocupații tradiționale (agricultură, pescuit, vânătoare, creșterea animalelor), meșteșuguri, obiceiuri.

S-a amenajat și un mic muzeu în aer liber cu o locuință și câteva anexe gospodărești.[37]

Fig.3.27. Muzeul Brăilei Carol I – secția de Etnografie și Artă Populară (Sursa: http://www.prinmuntenia.info/muzeul-de-etnografie-si-arta-populara-braila)

Muzeul Brăilei Carol I – secția de Stiințe ale Naturii

Secția de Științe ale Naturii (fig.3.28.) se află amplasată în Parcul Monument. Clădirea Secției are în compunerea ei: o sală de expoziție permanentă, o sală de expoziții temporare, o sală cu acvarii cu pești exotici și un laborator de conservare-restaurare.[37]

În patrimoniul științific al Secției de Științe ale Naturii sunt cuprinse toate colecțiile formate de-a lungul anilor, de la înființare și până în prezent. Astfel, în momentul de față, Secția de Științele Naturii are în patrimoniul său următoarele colecții, numărând peste 20.000 de piese:

Botanică

Celenterate

Gasteropode

Crustacee

Insecte

Pești

Amfibieni

Reptile

Păsări

Mamifere

Geologie

Cele mai reprezentative colecții din punct de vedere al numărului de exemplare sunt cele de botanică, gasteropode și insecte.[37]

Fig.3.28. Muzeul Brăilei Carol I – secția de Științe ale Naturii (Sursa: arhivă personală)

Muzeul Brăilei Carol I – Secția Memoriale

Casa memorială D. P. Perpessicius

Deschiderea, în 28 octombrie 1977, în strada Cetății nr. 70, a «Expoziției permanente cu caracter memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius”» (fig.3.29.) a însemnat inaugurarea Secției Memoriale în cadrul Muzeului Brăilei.[37]

În data de 21 octombrie 1891 s-a născut Dumitru Ș. Panaitescu și a locuit în această casă până la vârsta de 19 ani.

În 1971, după moartea acestuia, a fost amplasată o placă comemorativă pe fațada casei, dar la scurt timp, imobilul a fost demolat, fiind salvată doar placa comemorativă. Autoritățile și-au dat seama de greșeala făcută și la scurt timp, casa a fost reconstruită. Începând cu anul 1977, clădirea devine muzeu.

Fig.3.29. Casa memorială D. P. Perpessicius (Sursa: http://www.braila-anunturi.ro/_braila_casa-memoriala-dumitru-panaitescu-perpessicius_1088.htm)

Casa memorială Panait Istrati

În 10 august 1984, se deschide publicului, Casa Memorială “Panait Istrati” (fig.3.30.), situată în Grădina Publică, unul dintre locurile preferate ale scriitorului.

Fig.3.30. Casa memorială Panait Istrati (Sursa: http://locuridinromania.ro/judetul-braila/orasul-braila/casa-memoriala-panait-istrati.html)

Deși Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinație deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spațiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării și a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit, la Brăila, Panait Istrati, nu s-a păstrat.Aici sunt valorificate expozițional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soție a scriitorului, Margareta Istrati.[37]

Teatrul Maria Filotti

Clădirea Teatrului Maria Filotti (fig.3.31.) a fost construită în anul 1864.

Fig.3.31. Teatrul Maria Filotti (Sursa: arhivă personală)

Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituție de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiție de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 și este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural național.[44]

Teatrul este format din:

Sala mare

Sala mare (fig.3.32.) are 265 de locuri în stal, 32 locuri în loji, 10 locuri în loja centrală, 52 locuri la balcon.[44]

Sala Studio

Sala Sudio (fig.3.33.) este organizată modular, are 75 de locuri (cu posibilitate de suplimentare până la 100 de locuri) și este dotată cu instalație de ventilație.[44]

Fig.3.33. Sala Studio a Teatrului Maria Filotti (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/sala-studio.html)

Sala Conferințe

Finalizată în anul 1988, cu participarea unor artiști consacrați: Virgil Mihăescu, Mihai Istudor, Ștefan Cîlția, Nic Mitrofan, Nae Moldoveanu, sala de conferințe poate găzdui manifestări culturale, simpozioane, întâlniri de afaceri, concursuri școlare, recepții, ș.a.

Sala Conferințe (fig.3.34.) are mobilier stil, cu un număr de 160 locuri, geometrie variabilă a spațiului. Este dotatată cu aer condiționat și stație de sonorizare cu microfoane fixe și mobile. [44]

Fig.3.34. Sala Conferințe a Teatrului Maria Filotti (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/sala-conferinte.html)

Muzeu

Muzeul teatrului (fig.3.35.), amenajat în foaier, cuprinde o mini-expoziție de costume de teatru din spectacole importante, piese de mobilier recondiționate, obiecte personale și fotografii ale actriței Maria Filotti, expoziție de afișe din stagiunile trecute.[44]

Fig.3.35. Muzeul Teatrului Maria Filotti (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/muzeu.html)

Foaierul cu podium

Foaierul cu podium (fig.3.36.) este dotat cu mobilier stil, candelabre, covoare manuale care reproduc modelul picturii de pe tavan și aer condiționat. Este un spațiu ideal pentru organizarea de conferințe de presă, lansări de carte, concerte și recitaluri precum și expoziții de artă.

Sala are 30 de locuri, iar pentru recitaluri și concerte pot fi amenajate 75 de locuri.[44]

Foaierul mic

Foaierul mic (fig.3.37.) este un spațiu intim, elegant, situat în apropierea muzeului teatrului, care poate găzdui până la 30-40 de persoane pentru diverse manifestări, întâlniri de afaceri, traininguri, ședințe, etc, dar si pentru expoziții de artă.[44]

Fig.3.37. Foaierul Mic (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/foaierul-mic.html)

Intrarea B

Holul de acces (fig.3.38.) spre Sala Studio este un spațiu ideal dotat cu spoturi speciale pentru expoziții de artă și fotografii.

Monumental Hall

Monument Hall este constituit de un viraliu deosebit (fig.3.39.) și de scari pe trei nivele din marmură albă(fig.3.40.).

Spațiul poate găzdui expoziții, lansări de carte, întâlniri de weekend.

Fig.3.39. Vitraliul din Monument Hall (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/monumental-hall.html)

Fig.3.40. Scarie din marmură albă din Monument Hall (Sursa: http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/monumental-hall.html)

III.6. Etnografie și folclor

Fondul etnografic

În momentul de față, la nivel teritorial județean, fondul etnografic este aproape dispărut din localități, el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) si mai puțin la meșteri populari. Acestea reflectă cultura materială a așezărilor aflate în interacțiune strânsă cu natura locurilor – câmpia, Dunărea, lunca Dunării – și se referă la: confecționarea uneltelor din lemn pentru pescuit, agricultură, bărci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case („florăriile”), cojocăritul, țesutul pieselor din portul popular, al ștergarelor, scoarțelor/ foițelor de pat, foițelor de perete.

Localități de pe teritoriul periurban brăilean, în care s-au practicat meșteșuguri sunt:

pentru confecții de lemn și nuiele destinate pescuitului – satele Gropeni, Tufesti, Frecăței,

Mărașu, Stăncuța (com. Mărașu);

– pentru port popular (fig.3.41.) – satul Gropeni (com. Gropeni);

– pentru ștergare – satul Mărașu;

– pentru scoarțe/foițe- satul Gropeni. [41]

Manifestări, festivaluri

La Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de muzică ușoară "George Grigoriu"; Festivalul național de muzică folk "Omul cu o chitară"; Festivalul și Concursul Internațional de canto "Hariclea Darclee"; Concurs internațional de muzică populară; Concursul de pantomimă și teatru mimat. Aceste manifestări atrag mulți participanți iubitori de muzică, o bună parte dintre aceștia fiind veniți din afara zonei sau a țării, în scop turistic. [41]

III.7. Zone de agrement

Parcul Monument

Parcul Monument (fig.3.42.), situat în partea sud-vestică a orașului Brăila, este cel mai mare parc al Brăilei, zonă de agrement și nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Științe ale Naturii, dar se pot practica și sporturi pe terenurile special amenajate. [41]

Numele lui provine de la monumentul ridicat de generalul Kiseleff în amintirea soldaților ruși căzuți în timpul asediului fortăreței Brăila în războiul din 1828-1829.[13]

Fig.3.42. Parcul Monument (Sursa: arhivă personală)

În parc întâlnim câțiva arbori ocrotiți sau prezenți doar în grădinile botanice: forsiția, originară din China, ale cărei flori galben-aurii apar înainte de înfrunzire, vestind primăvara; vanilia și pinul alb, originare din America de Nord; salcâmul japonez, laricele, singurul conifer cu frunze căzătoare de la noi și Gingko Biloba, un strămoș al coniferelor, adevărata fosilă vie apărută acum aproape 230 milioane de ani și mai ales întâlnim stejari monumentali cu o vechime de 100 de ani.[13]

Grădina Publică (Grădina Mare)

Grădina Publică, era cunoscută sub numele de Grădina Împărătească în secolul al XIX-lea.

Atracțiile principale ale grădinii sunt:

Chioșcul Muzicii (fig.3.43.) – aici cântă fanfara militară la anumite sărbători

Fig.3.43. Chioșcul Muzicii (Sursa: http://brailapebune.net/parc-gradina-publica-gradina-mare-braila/parc-gradina-publica-gradina-mare-braila-chioscul-muzical-gradina-mare/)

Castelul de Apă (fig.3.44.) – aici a funcționat un restaurant rotativ, ce oferea o imagine panoramică a Brăilei, la altitudinea de 40 m.

Ceasul din flori (fig.3.45)

Fig.3.45. Ceasul cu Flori (Sursa: http://www.trilulilu.ro/ceasul-de-flori)

Fântâna arteziană (fig.3.46.)

Fig.3.46. Fântâna arteziană din Grădina Publică (Sursa: http://www.primariabraila.ro/Braila%20actuala/Forms/AllItems.aspx)

Gradina Publică beneficiază și de o bază sportivă de tenis, volei, handbal și patinuar.

Faleza Dunării

Faleza Dunării (fig.3.47.) este locul de recreere preferat al localnicilor în zilele călduroase de vară.

Fig.3.47. Faleza Dunării – Brăila (Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=eF_q7AKT19M)

Pe faleză poate fi văzută compoziția sculpturală „Pescarii” de Doru Popovici (1967), îngemănare armonioasă de plinuri și goluri, de o monumentalitate calmă, dar nu greoaie. Acestei compoziții mai vechi i s-au adăugat alte statui aparținând unor cunoscuți artiști contemporani: „Păsări de foc” de George Apostu, „Interferențe” de Alexe Călinescu-Arghira, „Icar” de Alexandru Ioan Bujor, „Valurile Dunării” de Aurel Cucu, „Oglinda Soarelui” de Mihail Tudor, „Curcubeul” de Virgil Mihăilescu.[13]

“Bijuteria” Esplanadei o reprezintă impunătoarea Fântână Cinetică (fig3.48.), care este o sculptură din oțel inoxidabil. Atunci când este pornită, brațele fântânii se mișcă în jurul axelor și sunt lu minate (fig.3.49.).

III.8. Așezări urbane și rurale cu potențial turistic

Deși județul Brăila nu este un centru turistic important, dispune de un fond turistic însemnat, care nu este suficient valorificat.

Prin compoziția chimică a apei și calitatea nămolurilor, o serie de lacuri sunt sau pot

fi antrenate în circuitul turistic balnear. Se detașează în acest sens Lacu Sarat- Brăila,

Câineni, Movila-Miresii, Lacu Sărat-Batogu, Bentu-Batogu și Tătaru.

Obiective valoroase sunt și resursele piscicole, existente pe cele două brațe ale Dunării, la Blasova, Ianca, Jirlău, Dudești și Măxineni.

O atracție deosebită, atât pe plan național, dar mai ales internațional, o constituie

vânătoarea. În județul Brăila exista câteva zone cu condiții bune și chiar foarte bune pentru

vânătoare: Vădeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula Mică, Viișoara și Camnița.

Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care, în condițiile unor amenajări

corespunzătoare, pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Astfel, se pot

amenaja plajele de la Brăila (pe malul stâng al Dunării – “Plaja Lipovenească”),

Chișcani, Blasova, Ianca, Câineni etc. [31]

Zonarea potentialului turistic:

Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în

areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu

perspective de dezvoltare a turismului:

1. arealul turistic “Brăila-Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești,

Stațiunea Lacu Sărat, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni;

2. arealul turistic “Câineni-Jirlău” cu zona lacurilor cu același nume;

3. arealul turistic “Ianca-Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila Miresii, Ianca, Plopu,

Lutu-Alb;

4. arealul turistic “Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni;

5. arealul turistic “Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu Sărat-Batogu;

6. arealul “Colțea-Dudești” – cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru;

7. arealul “Însurăței” incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.[31]

Capitolul IV. – Infrastructura tehnico-edilitară și de specialitate care deservește turismului din Județul Brăila

IV.1. Unități de cazare și capacități de cazare aferente

Conform Anuarului statistic al județului Brăila ediția 2015, la data de 31 iulie 2014 erau înregistrate 24 hoteluri și moteluri, 1 hostel, 2 campinguri și unități tip căsuță, 3 vile turistice și bungalouri, 1 tabără de elevi și preșcolari, 6 pensiuni turistice, 1 pensiune agroturistică și 2 popasuri turistice, fiind în total 40 de unități de cazare.

La nivel județean, cele 40 unități turistice cu funcțiuni de cazare se grupează astfel: 39,0% dintre acestea sunt hoteluri, 22,0% sunt pensiuni turistice, 9,8% moteluri, 7,3% vile, 4,9% sunt locuri pentru camping, 4,9% – pontoane plutitoare, 4,9% – popasuri turistice, iar câte 2,4% din totalitatea unităților sunt deținute de apartamentele de închiriat, căsuțele de tip camping și de hosteluri. În funcție de tipul de confort oferit de unitățile de cazare acreditate de Autoritatea Națională pentru Turism, la nivelul județului Brăila, 12,2% dintre unități sunt de o stea, 36,6% sunt de 2 stele, 41,5% sunt de 3 stele/ 3 flori, iar 9,8% sunt de 4 stele.[38]

Fig.4.1. Distribuția unităților de cazare acreditate de A.N.T din județul Brăila, pe localități, în anul 2013 (Sursa date: Autoritatea Națională pentru Turism; Calcule: Addvances)

Hotelurile sunt predominante în Brăila, având ca și dotări parcare, WI-FI, aer condiționat, TV, mini-frigider ș.a.

Cele mai cunoscute hoteluri din județul Brăila sunt:

Hotel Saint Germain (****)

Fig.4.2. Hotel Saint Germain Brăila (Sursa: https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g304057-d10242695-Reviews-Hotel_Saint_Germain-Braila_Braila_County_Southeast_Romania.html)

Camerele hotelului: 18

Facilități: parcare, WI-FI, TV, telefon, seif, aer condiționat, uscător de păr, mini-bar.

Hotel Traian (***)

Fig.4.3. Hotel Traian Brăila (Sursa: http://www.info-hoteluri.ro/hotel-traian-braila)

Camerele hotelului: 105

Facilități: WI-FI, uscător de păr, TV, mini-bar, telefon.

Hotel Regal Brăila (**)

Fig.4.4. Hotel Regal Brăila (Sursa: http://www.travelbank.ro/my+travel+bank/unitati+cazare/hotel/hotel+regal/MTY4)

Camerele hotelului: 20

Facilități: TV, mini-bar, aer condiționat (contra cost)

Cele mai cunoscute pensiuni din Județul Brăila sunt:

Pensiunea Heavens (****)

Fig.4.5. Pensiunea Heavens Brăila (Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/pensiune-heavens.ro.html)

Camerele pensiunii: 10

Facilități: parcare, aer condiționat, mini-bar, Tv, internet prin cablu.

Vila Eros (**)

Camerele vilei (pensiunii): 6

Facilități: parcare, mini-bar, aer condiționat, TV, WI-FI

Capacitatea de cazare turistică existentă la nivelul județului Brăila era, în anul 2012, de 2.589 locuri, dintre care, 83,1% din locuri erau în mediul urban (80,7% doar în Municipiul Brăila), iar 16,9% în mediul rural. Din anul 2004, numărul de locuri de cazare din județ a crescut cu 837, respectiv 47,8%. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune era de 655.861 locuri-zile, înregistrându-se și pentru aceasta o creștere cu 109.180 locuri-zile, respectiv de 20,0% față de anul de referință.[38]

IV.2. Căi de acces

Drumuri publice

Rețeaua de drumuri din cadrul județului Brăila este alcătuită din două trasee de drumuri europene (E87 și E584), 6 trasee de drumuri naționale (DN 2B BuzăuBrăila, DN 21 Slobozia-Brăila, DN 21A, DN 22 Râmnicu Sărat-Brăila, DN 22B Dig Brăila-Galați și DN 23 Focșani-Brăila), din 21 trasee de drumuri județene și din 45 trasee de drumuri comunale. [38]

Rețeaua de căi ferate

Lungimea totală a căilor ferate în exploatare din județul Brăila în anul 2012 însuma 158 km, ceea ce reprezintă 9,1% din lungimea căilor ferate din regiune și doar 1,5% din lungimea națională a acestora. Din cei 158 de km de căi ferate, 20,3% (32 km) erau formați din linii ferate cu o cale, iar restul de 79,7% (126 km) din linii ferate cu două căi. Comparativ cu anul 2004, lungimea căilor ferate date în exploatare în 2012 este mai mică cu 12,2% (scădere de la 180 km în 2004 la 158 km în 2012). Această scădere este datorată liniilor ferate cu o cale, care au scăzut cu 40,7% în 2012 față de 2004 (de la 54 la 32 km),lungimea liniile ferate cu două căi menținându-se constantă pe tot intervalul considerat (126 km). [38]

Transportul portuar

Brăila este ultimul port maritim situat pe Dunăre, în amonte, aflat la intersecția căii maritime cu cea fluvială. Administrația portului este asigurată de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime – Sucursala Brăila. Din anul 2006 a început traficul în Portul Brăila. În anul 2012, 1.525 nave au trecut prin portul brăilean, 92,4% (1.409 nave) dintre ele folosind transportul fluvial și doar 7,6% (116 nave) pe cel maritim. Traficul fluvial a transportat 1.819 mii tone, iar cel maritim 353 mii tone. Pe vase se poate transporta o cantitate semnificativă de mărfuri. Traficul fluvial a înregistrat punctul culminant în anul 2011, cu o cantitate transportată de 2.370 mii tone, iar traficul maritim în 2010, cu 841 mii tone transportate.[38]

Rețeaua de căi aeriene

Județul Brăila nu dispune, în prezent, de un aeroport. Totuși, deși în stadiu de proiect, este planificată construirea ”Aeroportului Internațional Dunărea de Jos”. Proiectul presupune realizarea unui aeroport cargo și de pasageri în comuna Vădeni pentru creșterea atractivității zonei Brăila-Galați. [38]

Capitolul V. – Activități și fluxuri turistice în Județul Brăila

V.1. Activități turistice

În prezent, activitatea de turism în județul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute – turismul balnear, de sfârșit de săptămână și de circulație, dar registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear și de circulație au cea mai mare pondere. Ca tipuri de turism reținem: turismul de tratament, turismul de odihnă, pescuitul sportiv, turismul nautic- ce se realizează spontan, picnicul și, ca formă inclusă, nedisociată, valabilă pentru toate tipurile, turismul de cunoaștere, confundabil până la un punct, cu turismul cultural.[31]

V.2. Fluxuri turistice

Sosirile turistice înregistrate în județul Brăila în anul 2012 au fost de 62.050 persoane, reprezentând 4,9% din totalul regional și 0,8% din cel național. De origine română erau 93,5% din turiștii sosiți în județ, 91,4% dintre cei care au sosit în regiune și 78,5% din cei sosiți în țară.[38]

Numărul înnoptărilor din structurile de primire turistică a fost, în 2012, la nivelul județului Brăila, de 212.414 nopți, dintre aceștia doar 6,3% fiind înnoptări ale turiștilor străini. Față de valorile înregistrate în cursul anului 2004, în 2012 se remarcă o scădere a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică de 7,9% (-19.535 înnoptări) în județul Brăila și de 16,8% (-905.056 înnoptări) în Regiunea Sud-Est. În schimb, la nivel național s-a înregistrat o creștere a numărului de înnoptări cu 3,6% (+665.572 înnoptări).[38]

Fig.5.2. Durata medie de ședere în structurile de cazare din județul Brăila, Regiunea de Sud-Est și România (Sursa: http://www.portal-braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340EDD/$FILE/1.4.%20Dezvoltare%20economica.pdf)

Capitolul VI. – Evaluarea potențialului turistic din Județul Brăila

Pentru evaluarea potențialului turistic din județul Brăila, s-a aplicat un chestionar pe un eșantion de 20 de subiecți. În urma chestionării unui număr e 20 de turiști, s-au obținut următoarele răspunsuri:

1. În ce categorie de turiști vă încadrați:

turiști români din județul Brăila – 16

turiști români din afara județului Brăila – 4

turiști străini din țările invecinate României – 0

turiști străini din țările Europei Occidentale – 0

turiști străini din țări nespecificate mai sus – 0

2. De câte ori ați vizitat județul Brăila:

o dată – 2

de două ori – 1

de mai multe ori – 17

3. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea acestui județ:

mass-media – 0

agențiile de turism și târguri de turism – 0

internet -3

pliante și cataloage – 0

relatări ale prietenilor și rudelor – 10

altele – 7

4. Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică județul Brăila :

calitatea factorilor de mediu – 7

obiceiuri și tradiții specifice zonei – 0

frumusețea peisajului liniștea și calmul – 0

istoria zonei – 2

prețurile accesibile în comparație cu alte zone – 0

manifestări locale (Festivalul de muzică ușoară "George Grigoriu"; Festivalul național de muzică folk "Omul cu o chitară"; Festivalul și Concursul Internațional de canto "Hariclea Darclee"; Concursul internațional de muzică populară; Concursul de pantomimă și teatru mimat) – 5

alte motive – 6

5. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în Brăila:

o zi – 8

un week-end – 10

3-6 zile – 2

peste 6 zile – 0

6 Care este sezonul in care preferați să vă programați un sejur:

primăvara – 5

vara – 8

toamna – 3

iarna – 4

7. Considerați că potențialul cultural -turistic al județului Brăila este pus suficient în valoare:

da – 3

nu – 17

8. Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice județ:

Tradițiile și cultura – 2

Evenimentele culturale – 4

Istoria locului – 0

Patrimoniul construit al județului, monumentele – 0

Sportul și diversele activități de recreere in aer liber – 2

Bisericile, lăcașe de cult – 2

Stațiunile balneoclimaterice – 10

Altele. – 0

9. Ce fel de rute culturale istorice sau de agrement sunteti interesat sa vizitati in Brăila?:

Ruta monumentelor istorice – 1

Turul clădirilor institutiilor de cultură – 2

Ruta parcurilor -1

Turul lăcașelor de cult -3

Zona Lacu Sărat – 10

Zona Balta Mică a Brăilei – 3

10. Cum considerați tarifele practicate în județul Brăila , în comparație cu serviciile oferite:

mari – 4

acceptabile – 16

mici – 0

foarte mici – 0

11. Ce vreți să vizitați în județul Brăila?

Stațiunea balneară Lacu Sărat – 10

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei – 2

Lăcașele de cult – 5

Muzeul Brăilei -1

Altele. – 2

12. Ați schimba/ modifica în județul Brăila? Dacă da, ce anume?

Da. – 8 ( reabilitarea obiectivelor turistice, promovarea obiectivelor turistice)

Nu – 12

În încheiere vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări de identificare:

1. Sex:

Feminin – 12

Masculin – 8

2. În ce categorie de vârstă vă încadrați:

Sub 24 ani – 6

25-34 ani – 4

35-49 ani – 5

Peste 50 ani – 5

3. Ce venituri aveți?

500 – 1000 RON – 7

1000 – 1500 RON – 8

peste 2000 RON – 1

Prefer să nu răspund – 4

4. Câți bani aveți de gând să cheltuiți?

500 – 1000 RON – 11

1000 – 1500 RON – 2

peste 2000 RON – 0

Prefer să nu răspund – 7

Concluzii:

S-a observat că cei mai mulți turiști provin din arealul județului Brăila. Motivațiile vizitării județului s-au concentrat pe calitatea factorilor de mediu, dar și pe alte motive, cum ar fi vizitarea prietenilor/familiei.

Durata medie a sejurului în județul Brăila este de 1-3 zile, iar anotimpul preferat de către turiști este vara.

În opinia turiștilor, potențialul cultural-turistic al județului Brăila nu este pus suficient în valoare.

Cea mai căutată formă de turism este cea balneară, deoarece Stațiunea Lacu Sărat este frecventată de foarte mulți turiști, cu toate acestea unii sunt interesați și de lăcașele de cult sau Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.

Cei mai mulți turiști au vârste cuprinse între 35 și 50 + ani, cu venituri cuprinse între 500 și 1500 RON.

Pentru dezvoltarea turistică în arealul județului Brăila am elaborat un chestionar adresat primarului și viceprimarului din municipiul Brăila.

Care considerați că sunt primele 3 puncte tari ale turismului în județul Brăila?

Unicitatea peisajului (Insula Mică a Brăilei) – 1

Calitățile terapeutice a apelor din Lacu Sărat – 2

Patrimoniul cultural – 0

Potențial piscicol și de vânătoare semnificativ – 1

manifestări economice și culturale cu rezonanță națională și internațională – Festivalul Internațional de Muzică Ușoară ”George Grigoriu’’ “Târgul Național de Agricultură” de la Brăila, Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee” – 1

Existența Dunării – 1

Care considerați că sunt primele 3 puncte slabe ale turismului în județului Brăila?

Promovarea insuficientă pe plan regional și național a potențialului turistic din zonă-1

Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice, întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfășurarea unor activități turistice de anvergură – 1

Insuficienta utilizare a Dunării drept cale de transport al călătorilor – 1

Ritm lent de creare a unor noi activități economice adecvate potențialului Insulei Mici a Brăilei – 0

Capacitatea de cazare redusă – 0

Slaba dezvoltare a infrastructurii generale – 0

Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii – 1

Slaba dezvoltare a turismului rural (agroturismul) – 2

Este turismul un factor prioritar pentru dezvoltarea județului Brăila?

Deloc – 0

Mai puțin – 0

Mediu – 1

Destul de mult – 1

Foarte mult – 0

Ce fel de turism ar fi mai benefic pentru condițiile județului Brăila?

Turism rural – 0

Turism urban – 0

Agroturism – 0

Turism cultural – 0

Turism de weekend pentru locuitorii județului – 1

Turism de vânătoare și pescuit – 1

Turism în natură – 1

Care 3 zone din județ ar trebui sprijinite pentru dezvoltarea turismului?

Stațiunea balneara Lacu Sărat – 1

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei – 1

Stațiunea balneară Movila Miresii – 1

Lacul Blasova – 1

Mănăstirea Măxineni – 0

Lacul Zăton – 0

Stațiunea balneară Câineni Băi – 0

Municipiul Brăila – 2

Considerați oportun ca județul Brăila prin potențialul existent să devină o destinație turistică?

Da – 2

Nu – 0

Ce avantaje ar avea zona din dezvoltarea turismului? (Alegeți 2 variante reprezentative)

Vor crește veniturile la bugetul local din sfera serviciilor – 2

Se vor îmbunătăți serviciile edilitare – 1

Vor fi atrași turiști din țară și străinătate – 0

Se va consolida imaginea județului – 0

Va crește nivelul investițional – 0

Se va dezvolta infrastructura – 1

Care sunt avantajele competitive ca turistul să aleagă această destinație?

Prezența stațiunii balneare Lacu Sărat – 2

Are atracții și obiective turistice numeroase – 0

În arealul județului se afla Parcul Natural Balta Mică a Brăilei – 0

Care sunt cele mai importante resurse turistice naturale din județul Brăila? ( Puteți alege mai multe răspunsuri reprezentative)

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei – 1

Lacu Sărat – 2

Pădurea Camnița – 0

Parcul Monument – 0

Grădina Publică – 2

Care sunt cele mai importante resurse turistice antropice din județul Brăila? ( Alegeți 2 răspunsuri reprezentative)

Mănăstirea Măxineni – 1

Muzeul Brăilei – 1

Teatrul “Maria Filotti” – 1

Biserica Greacă – 1

Palatul Agriculturii – 0

Casa Memoriala Panait Istrati – 0

Care sunt dezavantajele din zonă ce nu atrag turiștii? ( Alegeți 2 raspunsuri reprezentative)

Lipsa de promovare pe internet a obiectivelor turistice prin agențiile de turism – 1

Înscrierea obiectivelor turistice în baze de date și portaluri profesionale accesate de turiști,inserări în reviste de specialitate, emisiuni radio – tv de specialitate – 0

Participarea la târguri și manifestări cu conținut turistic – 1

Număr redus de hoteluri, pensiuni, restaurante cu servicii adecvate – 0

Calitatea deficitară a serviciilor turistice și a managementului gastro-hotelier – 2

Care sunt principalele motive pentru care ajung vizitatorii,turiștii în județul Brăila? (Alegeți 3 variante reprezentative)

Turism de agrement – 1

Turism cultural -1

Turism de afaceri -2

Turism de cunoaștere – 0

Turism pentru tratament sau cură balneo-medicală – 2

Turism rural – 0

Care sunt factorii de influență ce vor contribui la identificarea strategiei de dezvoltare a potențialului turistic în județul Brăila? ( Alegeți 3 raspunsuri reprezentative)

Politic – 0

Economic, investițional, infrastructural – 1

Social, nivel de trai – 0

Cultural, divertisment, obiceiuri,tradiții,etno-folclor – 2

Conferințe, târguri, expoziții – 2

Promoțional, suport material, evenimente – 1

Ce factori potențiali existenți vor fi luați în analiza pentru dezvoltarea și promovarea turismului în județul Brăila? (Alegeți 3 răspunsuri reprezentative)

naturali geografici, de relief – 1

investiții în baza materială, în infrastructură și modernizări – 2

economici,industrial- hotelieri, alimentari – 0

culturali -1

tradiții și obiceiuri – 1

afilieri,asocieri cu organizații, asociații de turism naționale și internaționale – 1

În prezent există planuri de dezvoltare turistică pentru principalele obiective turistice?

Da. (Care sunt acelea?) – 2 ( Planul de dezvoltare a stațiunii balneare Lacu Sărat, Planul de dezvoltare a stațiunii balneare Movila Miresii, Planul de dezvoltare Blasova)

Nu

Concluzii:

EVALUARE OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

EVALUARE ARII PROTEJATE (realizată de Institutul de Geografie al Academiei

Române)

EVALUARE FACTORI NATURALI TERAPEUTICI (realizata de Institutul National de

Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie)

Capitolul VII. – Propuneri strategice și operaționale pentru dezvoltarea turismului în Județul Brăila

Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale și antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora și a mediului, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.

Valorificarea resurselor naturale:

→ Protejarea față de poluarea turistică a resurselor și valorilor naturale (rezervații științifice sau naturale, parcuri naturale);

→ Accesarea fondurilor locale, naționale și europene pentru valorificarea eficientă și durabilă a acestor resurse;

→ Dezvoltarea și amplificarea turismului de agrement și croazieră pe Dunare: posibiltatea inițierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre, pe brațele vechi ale

Dunării, Insula Mică a Brăilei, popasul Corotișca de pe malul drept al Dunării;

→ Conservarea, ameliorarea și valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare:

• dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei, în limitele exigențelor de protejare a

biodiversității, a ecosistemelor valoroase pe care le reunește, de interes științific

internațional (e necesar și un plan de protejare și reconstrucție ecologică)

• reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial și ameliorarea

relației acesteia cu centrul istoric, pentru crearea unui areal turistic de calitate.[41]

Valorificarea resurselor antropice:

→ Stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor și valorificarea în circuitul turistic cultural;

→ Valorificarea superioară și intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila – continuarea realizării proiectului de reconstituire și refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila, punând în valoare patrimoniul urbanistic și arhitectural unicat;

→ Desfășurarea, diversificarea și promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională și internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”, pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare și serviciile aferente, organizarea unor 35 tururi ale orașului, plimbări pe Dunare cu participanții la festival, festivalul Internațional de muzică ușoară “George Grigoriu. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”, atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO, cât și ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice, invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară și străinătate).[41]

Valorificarea resurselor balneoclimatice:

Stațiunea Lacu Sărat Brăila

Stațiunea Lacu Sarat face parte astfel dintr-o rețea turistică cu potențial de dezvoltare tocmai prin efectul sinergic.

Viziune unitară asupra dezvoltării stațiunii

Imbunătățirea situației căilor de comunicație prin:

– efectuarea de lucrări de întreținere și reabilitare a arterei principale care traverseaza statiunea;

– lărgirea drumului de acces din DN 21;

– crearea unui drum paralel cu linia de tramvai ce vine dinspre Brăila, dotat și cu alee pentru bicicliști;

– dotarea și completarea stațiilor de transport în comun existente, cu elemente care să asigure o funcționare corespunzătoare ;

– crearea de parcări în zona noilor obiective;

– crearea unei zone de promenadă, adiacentă drumului din nord;

– amenajarea platformei „bazar” cu dale ornamentale ecologice. [21]

Îmbunătățirea situației dotarilor din stațiune:

– realizarea unui nou complex hotelier

– realizarea unui pavilion de muzică, a unei săli polivalente, a unui cazinou, a unui amfiteatru;

– realizarea unui mare bazar comercial, chiar la intrarea în stațiune;

– creșterea suprafeței alocate pentru zona de spații verzi, agrement, amenajări sportive

– folosirea judicioasă a tuturor terenurilor neconstruite în prezent (chiar părăsite ) pentru spații verzi și împăduriri;

– creșterea suprafeței alocate construcțiilor sportive și de agrement prin folosirea mai judicioasă a terenului și prin alocarea unor terenuri neconstruite; se propune realizarea unui teren de fotbal + pistă de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic. [21]

Imbunătățirea calității spațiului verde:

– deșeurile se vor depozita numai în locurile special amenajate;

– se va da o atenție deosebită punerii în valoare a spațiilor verzi deja existente, care necesită în prezent cu mici excepții (zona spre Mănăstire), o întreținere riguroasă, o împrospatare a speciilor existente;

– se vor marca câteva zone cu vegetație mai joasă, iar restul va fi constituită din pădure, care trebuie curățată, cu realizare de alei pietonale sinuoase pentru a fi pusă în valoare;

– controale privind respectarea prescripțiilor și normelor în vigoare; [21]

Movila Miresii

Pentru valorificarea balneară și turistică a zonei se propun în principal următoarele amenajări care vor fi prevăzute cu instalații de încălzire, preparare apă caldă menajere, prepararea hranei, încălzirea aerului de ventilare, încălzirea nămolului pentru tratamente:

– Complexul hotelier

– Baza de tratament

– Complexul turistic (aprobat)

– Extindere locuințe

– Vile pensiuni

– Spații administrație / servicii

– Spații comerț / servicii

– Ferma turistică

Valorificarea zonelor de agrement:

Blasova

Pentru valorificarea turistică a acestei zone, se propun urmatoarele amenajări:

– cazare în complex de vile 4‐3 stele realizate într‐o arhitectură cu specific deltaic, folosind materiale locale (lemn și stuf, pe fundații de piatră);

– cazare în bungalow‐uri;

– cazare în zone de camping organizate în alveole;

– complex sportiv nautic, hotel, centru fitness, bază de antrenament cu hangare ambarcațiuni și

piscine de training;

– complex de agrement cu piscină acoperită, piscină descoperită, topogane cu apă, zona de plaja

amenajată pe pontoane de lemn amplasate pe luciul apei;

– zonă de comerț și alimentație publică;

– zonă administrativă a satului de vacanță cu punct de informare turistică, punct de pază, cabinet

medical, punct de întreținere, punct închirieri biciclete, etc;

– zonă terenuri sportive multifuncționale, tenis, volei, baschet, etc.; [20]

Lacul Zăton

Pentru valorificarea turistică a acestei zone, se propun urmatoarele amenajări:

– complex de vile 3-4, realizate într-o arhitectură cu specific deltaic, folosind materiale locale (lemn și stuf, pe fundații de piatră);

– camping – 2 stele, cu pavilion multifuncțional cu snack-bar și club de agrement;

– restaurant – cherhana cu specific pescăresc;

– braserie și restaurant fast-food;

– ștrand cu bazin adulți și bazin pentru copii, plajă amenajată cu nisip și gazon, vestiare, cabine, grupuri sanitare și dușuri;

– 2 terenuri de sport multifuncționale (tenis + volei și handbal-baschet – minifotbal) și un teren de minigolf;

– sală fitness, masaj, saună, amplasată lângă ștrand și complexul de vile;

– locuri de joacă pentru copii;

– amenajarea malului lacului pentru pescuit sportiv și sporturi nautice (pontoane, ambarcațiuni cu vasle, hidrobiciclete);

– zona se va amenaja peisagistic prin împădurire masivă, alei, aranjamente florale alternate cu gazon.[37]

Faleza Dunării

→ Reamenajarea spațiului falezei, esplanadei, într-un spațiu urban de calitate, atractiv pentru

locuitori și turiști;

→ Reabilitarea și dezvoltarea promenadelor.[41]

Concluzii

Relieful județului Brăila este unul monoton, cu mici variații de înălțime. Județul are o climă temperat-continentală, ceea ce determină ca acesta să fie traversat de ierni geroase și veri secetoase.

Județul Brăila dispune de o serie importantă de rezervații și monumente ale naturii, datorită poziției sale favorabile, pe malul stâng al Dunării.

Fluviul Dunărea are un potențial turistic mare, reprezentat din fondul piscicol, fondul forestier, luciul de apă, faună și navigabilitatea fluviului în scop turistic.

Județul Brăila cuprinde bogate valori cu semnificație istorică, artistică, memorială, obiective de interes arhitectonic, care aduc un plus de frumusețe acestor locuri și contribuie la educarea generațiilor de azi și mâine.

În cadrul județului întâlnim și foarte multe obiective turistice antropice, dar care nu sunt suficient promovate în prezent.

Pentru a proteja atât rezervațiile și monumentele naturii, cât și obiectivele turistice antropice, este necesară educarea populației în scopul conștientizării asupra imensei valori a acestor resurse, dar și printr-un cadru legislativ.

În prezent, pentru dezvoltarea turismului în județul Brăila sunt propuse foarte multe strategii, cum ar fi:

Protejarea cadrului natural;

Amenajarea unei plaje pe malul Dunării;

Reamenajarea spațiului falezei, esplanadei;

Stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea; reabilitarea lor și valorificarea în circuitul turistic cultural;

Dezvoltarea și amplificarea turismului de agrement și croazieră pe Dunare;

Reamenajarea stațiunii Lacu Sărat și a bazelor de tratament;

Amenajarea lacului Blasova;

Amenajarea lacului Zăton;

Dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei;

Amenajarea stațiunilor Movila Miresii și Câineni-Băi;

Prin această lucrare, se poate evidenția că Brăila este un județ cu un imens potețial turistic, dar care nu este dezvoltat suficient de către autoritățile locale și nici promovat de către agențiile de turism.

Bibliografie

1. Albu Dumitrica, Braila Rezervatii natural ,Zone protejate si monumente ale naturii , Editura Alma , Galati , 1993

2. Anastasiu Florian, Vicol Ana-Maria , Monumentele judetului Braila,Muzeul Brailei

3. Anastasiu Forian, Berian Silviu, Constantinescu Valeria, Furtună Anghel, Harțuche Nicolae, Hîrjoghie Costache, Mocioiu Nicolae, Petică Emil, Popescu Anastase, Popescu Crișan, Rusescu Vasile, Stoiu Valeriu, Țîru Ion, Județele Patriei, Brăila monografie, Editura Sport-Turism, București,1980

4. Berlescu Elena, Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei, Editura All

5. Cândea Ionel, Brăila Origini și evoluție până la jumătatea secolului al XVI-lea, Muzeul Brăilei, Editura Istros,1995

6. Ciangă Nicolae, România. Geografia Turismului (Partea întâi), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002

7. Doniță N., Popescu A, Paucă- Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnică- Silvică, București, 496 p

8. Gâștescu P., I. S. Gruescu , Județul Brăila , Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1973

9. Harțuche N., Anastasiu F., Brăilița, 1968

10. Harțuche N., Complexul arheologic Brăilița, 2002

11. Iurașcu Gheorghe, Humulescu Eugen, Țigaret Ion, Porturile Dunărene Maritime și de pe Căile Navigabile Interioare în Sectorul Românesc (navigație,transport,turism, istorie, cultură, ecologie), Constanța: Trustul de presă „Cuget liber”

12. Munteanu Ioan , Braila , Studiu Monografic , Editura Proilavia, Braila , 2009

13. Munteanu Ioan , Mic indreptar turistic, Braila, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984

14. Munteanu Laviniu, Constantin Stoicescu, Ludovic Grigore, Ghidul statiunilor balneoclimaterice din Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1978

15. Nadrag Ion, Ifrim Corneliu, Brăila, Editura Sport-Turism, București, 1988

16. Posea Grigore, Bogdan Octavia, Zavoianu Ion, Buză Mircea, Bălteanu Dan, Niculescu Gheorghe, Geografia Romaniei, vol. V, Campia Romana, Dunarea, Podisul Dobrogei, Litoralul Romanesc al Marii Negre si Platforma Continentala, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005

17. Ștefănescu Costin, Brăila, Mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, București,1965

18. Ștefănescu Costin, Stațiuni balneare și climaterice din România, Editura Meridiane, București, 1967

19. Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache Voiculescu, Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism. București, 1984

20. *** PUZ Blasova

21. *** PUZ Lacu Sărat Brăila

22. *** PUZ Movila Miresii

Bibliografie electronică

23. http://apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM%20Galati/AVIZE/RM_EA/RaportdemediupentruPUZtitularUATBraila.pdf

24. http://braila.3x.ro/clima.html

25. http://brailapebune.net/vegetatia-si-fauna-din-braila/

26. http://concurs.cristis.ro/index/158/Palatul%20Agriculturii%20Braila.html

27. http://www.alziar.ro/resurse/braila_monumente.pdf

28. http://www.bmb.ro/

29. http://www.braila.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1892

30. http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/516-rezervatia-naturala-padurea-viisoara

31. http://www.cjbraila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/E1F42BEFBCD9B11AC2257656002A4F98/$FILE/TURISM.pdf

32. http://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-sfantul-pantelimon-lacu-sarat-117551.html

33. http://www.edj.ro/decembrie-2014/3232-hramul-catedralei-naterea-domnului-din-brila

34. http://www.freewebs.com/catedrala-nasterea-domnului-braila/istoric.htm

35. http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/37.pdf

36. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-06-03_PM_Rezervatia_Camnita.pdf

37. http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=616

38. http://www.portal-braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340EDD/$FILE/1.4.%20Dezvoltare%20economica.pdf

39. http://www.primariabraila.ro/Documente%20Pdf/AS/PUG%20Braila%20-%20Studiu%20socio-economic%202011/PUG%20BRAILA%20-%20Studiu%20socio-economic.pdf

40. http://www.primariabraila.ro/Documente%20Pdf/AS/PUG%20Braila-%20Studiu%20Mediu%202011/SF%20PUG%20Braila%20-%20mediu.pdf

41. http://www.primariabraila.ro/Documente%20Pdf/AS/PUG%20Braila-Studiu%20Turism%202011/STUDIU%20TURISM%20pug%20braila_final.pdf

42. http://www.primariabraila.ro/Documente/ANUNT%20LACU%20SARAT/draft%20RM%20Lacu%20Sarat%20Braila%20Grup%20de%20lucru%20%2028%20iunie%202010.pdf

43. http://www.stpse.ro/atasamente/250_SDD%20braila%201%2015.03.10.pdf

44. http://www.tmf.ro/

45. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greac%C4%83_din_Br%C4%83ila

Bibliografie figuri

46. Autoritatea Națională pentru Turism; Calcule: Addvances

47. http://adevarul.ro/locale/braila/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-braila-1_55c484f8f5eaafab2c559e53/index.html

48. http://adevarul.ro/locale/braila/manastirea-maxineni-judetul-braila-7_53a984dd0d133766a8dc428c/index.html

49. http://adevarul.ro/locale/braila/video-orasul-cosmopolit-cladiri-vechi-hrube-locuri-cazare-zona-trecere-balta-terente-iata-ce-i-momeste-braila-turisti-1_50abb79e7c42d5a6637f2c42/index.html

50. http://braila.einformatii.ro/

51. http://brailapebune.net/parc-gradina-publica-gradina-mare-braila/parc-gradina-publica-gradina-mare-braila-chioscul-muzical-gradina-mare/

52. http://locuridinromania.ro/judetul-braila/orasul-braila/casa-memoriala-panait-istrati.html

53. http://locuridinromania.ro/judetul-braila/orasul-braila/castelul-de-apa-braila.html

54. http://romanianturism.com/2013/11/25/parcul-natural-balta-mica-a-brailei-braila/

55. http://www.braila-anunturi.ro/_braila_casa-memoriala-dumitru-panaitescu-perpessicius_1088.htm

56. http://www.cazare10.ro/judetul-braila/

57. http://www.cjbraila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/E1F42BEFBCD9B11AC2257656002A4F98/$FILE/TURISM.pdf

58. http://www.efemeride.ro/destinatie-romania-lacu-sarat-de-langa-braila-locul-miraculos-unde-tepes-isi-vindeca-ostenii

59. http://www.infoest.ro/stiri/cultura-brailei/ziua-dunarii-muzeu-braila.htm

60. http://www.info-hoteluri.ro/hotel-traian-braila

61. http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=909:portul-popular-din-zona-br%C4%83ilei&Itemid=200

62. http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/37.pdf

63. http://www.panoramio.com/user/2151587

64. http://www.portal-braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340EDD/$FILE/1.4.%20Dezvoltare%20economica.pdf

65. http://www.primariabraila.ro/Braila%20actuala/Forms/AllItems.aspx

66. http://www.primariabraila.ro/BrailaActuala/Forms/DispForm.aspx?ID=2

67. http://www.primariabraila.ro/Documente%20Pdf/AS/PUG%20Braila-%20Studiu%20Mediu%202011/SF%20PUG%20Braila%20-%20mediu.pdf

68. http://www.prinmuntenia.info/muzeul-de-etnografie-si-arta-populara-braila

69. http://www.roturism-info.ro/obiective-turistice/cultura/monumente-si-statui/ceas-braila-valurile-dunarii.php

70. http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-camnita-din-judetul-braila-ob-1273.html

71. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/foaierul-cu-podium.html

72. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/foaierul-mic.html

73. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/intrarea-b.html

74. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/monumental-hall.html

75. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/monumental-hall.html

76. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/muzeu.html

77. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/sala-conferinte.html

78. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/sala-mare.html

79. http://www.tmf.ro/teatrul-maria-filotti-braila/sala-studio.html

80. http://www.travelbank.ro/my+travel+bank/unitati+cazare/hotel/hotel+regal/MTY4

81. http://www.trilulilu.ro/ceasul-de-flori

82. http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/5207-vila-eros-braila.html

83. https://csimion80.wordpress.com/specii-rare-de-arbori-si-arbusti-din-braila/

84. https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ineni-B%C4%83i,_Br%C4%83ila#/media/File:Romania_Braila_Location_map.jpg

85. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacu_S%C4%83rat,_Br%C4%83ila

86. https://www.booking.com/hotel/ro/pensiune-heavens.ro.html

87. https://www.pinterest.com/pin/207658232795973264/

88. https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g304057-d10242695-Reviews-Hotel_Saint_Germain-Braila_Braila_County_Southeast_Romania.html

89. https://www.youtube.com/watch?v=4Ow1CiTpyoI

90. https://www.youtube.com/watch?v=eF_q7AKT19M