CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A TERITOTIULUI COMUNEI BUNTEȘTI ȘI VALORIFICAREA INFORMAȚIEI LA ORELE DE GEOGRAFIE DE CLASA a IV – a [306160]

[anonimizat]:

Conf. univ. dr. Indrieș Andrei

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat] A TERITOTIULUI COMUNEI BUNTEȘTI ȘI VALORIFICAREA INFORMAȚIEI LA ORELE DE GEOGRAFIE DE CLASA a IV – a

Profesor coordonator:

Conf. univ. dr. Indrieș Andrei

Absolvent: [anonimizat]

2016

INTRODUCERE

În această lucrare am dorit să prezint importanța geografiei și a cunoașterii mediului pentru copii din ciclul de învățământ primar. Astfel în prima parte a lucrării am expus principalele caracteristici geografice ale județului și a [anonimizat]. Am încercat să realizez o [anonimizat]. Pentru a facilita procesul educațional am realizat o [anonimizat].

În partea a doua a [anonimizat] o [anonimizat]. Ultimul test a fost aplicat în mod diferențiat, o parte dintre elevi au fost în excursiile care au avut rol de fundamentare a cunoștințelor, [anonimizat].

[anonimizat], dealuri, depresiuni, [anonimizat], toate acestea trebuiesc prezentate într-o [anonimizat].

PARTEA I – ASPECTE GENERALE PRIVIND COMUNA BUNTEȘTI

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Județul Bihor este poziționat în partea de N-V a României, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Județul Bihor se întinde pe o suprafață de 7544

Sursa: www.google.ro

Fig. 1.1. [anonimizat], care a variat de-a lungul anilor astfel:

Fig. 1.2. Evoluția administrativă a județului Bihor

Sursa: http://www.bihor.insse.ro/main.php?id=432

Comuna Buntești se află în județul Bihor și are o suprafața totală de 87,76, respectiv 1,16% din suprafața totală a județului Comuna Buntești este alcătuită din 9 sate așezate în zona joasă a [anonimizat] :

Buntești – centru de comună;

Brădet

Poienii de Jos

Stâncești

Ferice

Lelești

Săud

Poienii de Sus

Dumbrăvanii

Comuna este situată in partea estică a [anonimizat]-estică a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] – Pietroasa și județul Cluj. [anonimizat], care îi imprimă un caracter economic diversificat: [anonimizat], exploatarea forestieră, turism, sport, exploatarea balastrului și a nisipului etc.

Fig. 1.3 Harta Comunei Buntești

Sursa: www.google.ro

Fig. 1.4 – Harta administrativă și fizică a comunei Buntești

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

Comuna Buntești deține o bogată cultură și un patrimoniu cultural variat, fiind o comună Transilvăneană consacrată. Printre reperele culturale întâlnim numeroase edificii religioase care datează din aii 1700, acestea obiective sunt:

Fig. 1.5. Biserica de lemn din localitatea Brădet – 1733

Fig. 1.6. Biserica de lemn din localitatea Dumbrăvani – 1752

Biserica de lemn din localitatea Stâncești – 1724;

Centru de ceramică din localitatea Lelești;

Fig. 1.7. Rezervația natură Ferice Plai și Hoanca

Moara de apă din localitatea Poienii de Sus;

Fig. 1.8. Moara de apă din localitatea Săud

Troița de lemn din localitatea Săud;

Șuri poligonale;

Consider că aceste obiective sunt unele importante, care atestă credința oamenilor și comuniunea acestora cu Dumnezeu, comuna Buntești este o comună veche, primele atestări existând de prin anii 1559-1600.

RELIEFUL

La nivelul județului Bihor se întâlnesc o varietate de forme de relief, acestea fiind dispuse în trepte de la est la vest: Munții Plopiș, Munții Vlădeasa, Munții Pădurea Craiului, Munții Vlădeasa, Munții Codru-Moma, Dealurile Crișene, Câmpia Ierului și a Nirului și Câmpia Crișurilor.

Județul Bihor se caracterizează printr-un relief extrem de variat, acesta conține câmpii într-o proporție de 44%, depresiuni și dealuri 31,6% și munții 24%. Aceste unități de relief sunt distribuite în trepte și cresc în altitudine de la vest la est unde avem și punctul maximal care e reprezentat de vârful Cucurbăta care are o altitudine de 1.849 metri.

Câmpia aferentă județului Bihor face parte integrantă din Câmpia de Vest care se desfășoară și peste hotare în Ungaria, în Câmpia Panonică. Subdiviziunile Câmpiei de vest care se pot identifica în cadrul județului sunt: Câmpia Cernei, Câmpia Crișanei, Câmpia Carei, Câmpia Ierului și Câmpia Tășnad. Spre vest pot fi identificate unitățile de relief intermediare, respectiv dealurile piemontane și depresiunile care leagă Munții Apuseni de Câmpia de Vest, în aceste cazuri altitudinile variază între 250 m – 450 m.

Unitățile de relief montane care se regăsesc la nivelul Bihorului fac parte din Carpații Occidentali, respectiv Munții Apuseni și sunt reprezentați de: Munții Vlădeasa, Munții Bihorului, Munții Pădurea Craiului, Munții Plopișului, în cadrul acestora putând fi întâlnite suprafețe extinse de relief carstic, numeroase chei și peșteri.

Datorită suprafeței extinse pe care o ocupă, comuna Buntești deține un relief variat, de la lunca Crișului Pietros până la vârful Cârligatele, unul dintre cele mai mari din Munții Apuseni. Hărțile morfometrice realizate pun în evidentă existența diferitelor trepte de relief. Harta pantelor fiind extrem de relevantă în acest sens, ea fiind prezentată în figura de mai jos:

Fig. 1.9 Harta Pantelor

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

Domeniul montan se poate caracteriza prin pante mari, cu excepția interfluviilor principale, unde pantele au și valori mai reduse. În platoul Padiș, pantele au valori diferite, mai reduse în cadrul platoului propriu zis și mai abrupte pe versanții înconjurători. În legătură cu pantele se află și expoziția versantelor, care, conform harții realizate, mai jos, este foarte diferită, fiind în funcție de orientarea rețelei hidrografice.

Fig. 1.10 Harta Pantelor

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

În concluzie , se poate afirma că văile din raza comunei Buntești au o orientare N.E- S.V., ceea ce a cauzat expoziția generală a versanților într-una din variantele direcțiilor Est – Vest. Harta densității fragmentării reliefului (Fig. 5) surprinde o situație relativ normală în sensul că valorile cele mai ridicate sunt în bazinele superioare ale râurilor montane, datorită înrămurării accentuate a acestora. Cele mai reduse valori se situează în luncă și pe prima terasă a Crișului Pietros, precum și în unele sectoare ale platoului calcaros Padiș. Energia reliefului este redată cu fidelitate de harta adâncimii fragmentării, întocmită ca și cea precedentă prin metoda plantelor.

În perimetrul comunei Buntești se pot deosebi trei mari trepte de relief: valea Crișului Pietros și a Crăiesei, măgurile și dealurile piemont și un sector montan, aparținând munților Bihor.

Fig. 1.11 Harta Densității – Fragmentării

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

CLIMA

Clima caracteristică județului Bihor este de tip temperat-continental moderat, asupra acesteia exercitându-se puternice influențe oceanice dezvoltate de vânturile de vest. Tot în județul Bihor se regăsește și polul precipitațiilor din România, acestea fiind reprezentat de stațiunea Stâna de Vale, iar la nivel județean, cantitatea de precipitații variază în funcție de formele de relief.

Comuna Buntești și localitățile aferente acesteia se interpun în traseul de influență a curenților de aer sud-vestici care au o traiectorie spre nord-est, acestea transportă mase de aer oceanic răcoroase și umede, acestea conferă climei un caracter temperat continental moderat. Temperaturile diferă în funcție de altitudine, aceeași situație fiind întâlnită și în cazul nebulozității și a precipitațiilor, intensitatea acestora este determinată de vânt care transportă vaporii de apă care sunt depuși pe masivele Vlădeasa și Padiș, acest blocaj al circulației maselor de aer cauzând și dese inversiuni de căldură, abundența precipitațiilor și furtuni bruște.

Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 7,5°C, această valoare variază la rândul ei în funcție de altitudine, în zonele joase se înregistrează valori medii de 10°C, pe dealuri și piemonturi aceste valori scad și ajung la 8°C iar în cazul altitudinilor de peste 1000 m înălțime, temperatura medie anuale înregistrează o valoare de 2°C. Pe întinderea anului, temperaturile înregistrează variații normale, minimale fiind întâlnite în lunile de iarnă, minima fiind atinsă în lunile ianuarie – februarie, luni în care temperatura este majoritar negativă iar maximele în luna iulie.

Umiditatea aerului înregistrează valori cuprinse în intervalul 77% – 88%, valoarea medie a acesteia fiind de 82%, valori mai reduse, de 70%-75% se întâlnesc în zonele joase ale comunei, acestea cresc în mod exponențial cu altitudinea. La nivelul întregii comune, umiditatea aerului înregistrează pe parcursul lunilor aprilie, mai și august valorii care nu depășesc 79%.

Cantitatea de precipitații variază foarte mult pe parcursul anului, un nivel ridicat al acestora înregistrându-se în lunile iunie-iulie și cele mai scăzute precipitații sunt în lunile februarie, august, octombrie și decembrie, numărul zilelor cu precipitații fiind de aproximativ 165 zile pe an. Din totalul anual al precipitațiilor, din punct de vedere procentual pe anotimp situația se prezintă în următorul fel: 36% în perioada de vară, 25% primăvara, 18% toamna și 21% iarna.

Fig. 1.12 Temperatura medie anuală

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

HIDROGRAFIA

La nivelul județului Bihor există o rețea hidrografică formată din râurile Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău și implicit afluenții acestora. Din punct de vedere al întinderii acestor râuri există următoarele date: Crișul Negru străbate județul Bihor pe o distanță de 136 km, Crișu Repede pe o distanță de 101 km și bazinul hidrografic a Barcăului pe o distanță de 68 km. În secolul al XIX-lea s-a demarat amenajarea rețelei hidrografice, această acțiune a avut ca obiectiv limitarea efectelor dezastroase a inundațiilor și desecarea zonelor cu exces de umiditate.

Lacurile naturale sunt reduse numeric, cele mai reprezentative fiind Lacul cu Stuf de lângă Salonta și Lacul Șerpilor, însă există importante lacuri antropice, cel mai important fiind Lacul Leșu, lac de baraj de pe valea Iadei și câteva heleșteie cu scop piscicol , acestea din urmă având dimensiuni semnificative Cefa – 598 ha, Tămașda – 200 ha, Homorog – 95 ha, Inand – 30 ha.

Spațiul comunei Buntești aparține bazinului hidrografic al Crișului Pietros, a Someșului Cald, bazinului endoreic Padiș, bazinului Crăiasa și bazinului Drăganul. Masivul Padiș și Vlădeasa alimentează cu apă în mod constant izvoarele Someșului Cald și a Crișului Pietros.

Crișul Pietros străbate comuna Buntești pe o distanță de 7 km și are principal afluent, Aleul, care izvorăște tot de pe spațiul aferent comunei Buntești, cu confluenții săi Valea Mare si Valea cu Calea. În zona de jos a comunei, Crișul Pietros are un curs instabil și meandrat, datorită caracterului său torențial și a bogatului volum de aluviuni pe care le transportă. Adâncimea medie este de 45 cm. lățimea mediei a albiei minore este de 10 m.

Principalii afluenții ai Crișului Pietros sunt: pârâul Leurdeasa, Valea Brijeneii, râul Inaru. Gruheuțul, pârâul Breancului și Teișoara, Răstoaca, Valea Gheghinului și Sudrigelul, care pe perioada de vară, seacă aproape în întregime, ceea ce caracterizează toți afluenții Crișului Pietros.

Tot din această comună mai izvorăsc Aleul, pe care s-a format cascada ,,săritoarea Bohodeiului” și afluenții săi Valea Mare și Valea cu Calea . Din măgura Tătăroaia izvorăsc și Pietroșița cu afluenții săi Valea Pleșii și Căușa, precum și pârâul Runc, ce se varsă în valea Lazului. Râul Crăiasa , cu cursul mijlociu pe teritoriul comunei Buntești, străbate comuna pe o lungime de 6,5 km, având un curs foarte meandrat, de pe teritoriul comunei nu primește nici un afluent permanent, ci doar două izvoare din satul Brădet; cursul său are un caracter torențial, poate ajunge să depășească 2 m în perioada viiturilor, iar în rest nivelul scade la 10-15 cm. După ce străbate teritoriul comunei trece în perimetrul satului Sudrigiu, după care se varsă in Crișul Negru.

Bazinul endoreic Padiș cuprinde o serie de pâraie ce se alimentează prin izvoarele permanente ce-și au originea în măgura Vânătă și toate au un sens de curgere pe direcția nord-est –sud-vest și în exclusivitate se pierd, după care ajung în platoul carstic prin sorburi, care se colmatează, schimbându-și adesea poziția, însă toate drenează spre adâcurile subterane ale platoului, reapărând la suprafață în bordura platoului sub formă de izolare puternice, adevărate izbucuri, cum sunt cele de la Bulbuc, Ponor, Oșelul și Boga. Dintre pâraiele platoului carstic, cele mai importante sunt Gârjoaba, Tomescu, Tringhiești, Renghea și Cuța. Tot aici se găsește tăul Vărașoaia, un lac care s-a format prin adunarea apelor de suprafață într-o dolină de altă dată. Este un lac care se alimentează în prezent cu ape din precipitații, dar nu este exclus ca în timp el să fi fost alimentat de unul din pâraiele ce-și avea sfârșitul în sorbul din fundul dolinei.

Din castelul Vlădesei, pe teritoriul comunei, își are izvoarele Someșul Cald, care formează impresionantele chei ,,cetățile Rădesei’’, principalii afluenți ai săi pe teritoriul comunei fiind Cuciulatiu, Feredeu și Pielea Vacii. De altfel, tot din Vlădeasa izvorăște și Aleul, cu afluenții săi Valea Mare și Cărpineasa. Din partea opusă a Vlădesei izvorăște Drăganul, ce-și are izvorul numit Fântâna Rece aproape în vârful culmii și mai primește ca afluenți pe partea dreaptă pârâul Bunteasa, ce străbate poiana Groapa Bunteștilor și Pârâul Voisu, care constituie și limita de hotar cu zona învecinată a județului Cluj.

Importanța hidroenergetică a resurselor de apă ale comunei a fost apreciată din cele mai vechi timpuri, energia apei fiind folosită la punerea în mișcare a unor instalații ( mori de măcinat, utilizate fie pentru măciniș, tăiatul buștenilor sau pentru alte utilități, cum ar fi spre exemplu microhidrocentrala din Dumbrăvani.

Fig. 1.13 Bazinul Hidrografic

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

VEGETAȚIA, FAUNĂ ȘI SOLURI

Suprafața totală a județului Bihor este de 7.544, 27 acesata având următoarea structură:

Suprafață agricolă – 4.969,07 –

Suprafață neagricolă – 2.575,20

Suprafața agricolă se împarte la rândul ei astfel:

Arabil – 3.093, 27

Pășuni – 1.362,01

Fânețe – 446,15

Vii – 20, 57

Livezi – 47,07

Suprafața neagricolă se împarte astfel:

Păduri și terenuri forestiere – 1.972,36

Terenuri cu ape și stuf – 136,02

Căi de comunicație și căi ferate – 141,61

Terenuri ocupate de construcții și curți – 227,71

Din punct de vedere al vegetației, câmpia Banato-Crișană face parte din regiunea geobotanică vestică și are în componență trei subdiviziuni geomorfice care se caracterizează prin ecosisteme de tip balcanic. Regiunea este formată dintr-o vegetație palustră, halofilă, acvatică precum și asociații de luncă similare.

La nivelul județului Bihor marea parte a vegetației, aproximativ 40%, este ocupată de culturi agricole de porumb, sfeclă de zahăr, grâu, rapiță, culturi furajere și floarea soarelui, iar în zona pădurilor se întâlnesc arbori precum fag, stejar, gorun și conifere. În zonele cu silvostepă vegetația este formată din graminee ( festucă, păiuș, golomăț) și diverse specii perene de trifoliene. Vegetația azonală și intrazonală este formată de vegetația de luncă ( salcie, zăvoaie de plop, ariniș) acoperite cu un strat de rogoz, pipirig, papură precum și areale umede, acestea fiind întâlnite preponderent în zona Salonta.

Odată cu creșterea nivelului de altitudine, până la 500-600 de m. vegetația cuprinde etajul stejarului care se întrepătrunde cu o vegetație compusă din leguminoase și graminee, acestea formând fânețe și pășuni care ocupă aproximativ 4-5% din totalul suprafeței județului. La altitudini de peste 600 m, se instalează zona gorunului și a fagului iar la altitudini de peste 1000m se instalează zona molidului și a bradului.

Omul a intervenit în decursul vremii aducându-și aportul deosebit în modificarea vegetației naturale spontane prin defrișarea pădurilor și a tufișurilor, după care le-a cultivat cu plante de cultură, care se pretează în această zonă. De asemenea, de pe suprafețele întinse a explodat masa lemnoasă înlocuind speciile băștinașe cu specii de productivitate mai mare, cum sunt: pinul, bradul canadian, bradul Duglas s.a.

În general, vegetația băștinașă locală s-a păstrat pe terenurile improprii agriculturii, greu accesibile pentru om.

În funcție de principalii factorii care influențează vegetația, vom găsi dispuse și asociațiile vegetale:

– zona golurilor de munte, alcătuită dintr-o vegetație ierboasă și scundă (părul porcului, paltineaua, brândușa, păiușul);

– zona arbuștilor subalpini (jneapăn, afin, merișor);

– zona tinoanelor și mlaștinilor montane ( zona cerului, ochiul boului, epilopiu, specii de mușchi);

– zona molidului, la altitudini de 800-1400 m, cu strat arbustiv din zmeur, strat ierbos din costrei și breabăn; în această zonă se mai întâlnește molidul roșu, bradul alb argintiu, laricele și tisa;

– zona făgetelor, care ocupă terenuri impropii agriculturii cu o vegetație trietajată: etajul arboricol, etajul arbustiv și etajul ierbos, în componența cărora găsim: fag, paltin, mesteacăn, jugastru, cireș sălbatic, plop, tei, alun, corn, mur, mălin, costrei, breabăn, brândușe, ghiocei, viorele, anglii, trifoi iepuresc, mătrăgună, ferigă și diferite specii de mușchi.

În zona joasă întâlnim asociații de arbuști ca: porumbarul, păducelul, alunul, măcieșul, precum și tufișuri de cărpiniș. Prin plantare au fost aduse în această zonă specii de pin și brad. Atât în zona de piemont, cât și în cea de jos, întâlnim fânețele și pășunile naturale, specii de plante ierboase: păiușul, firuța, specii de trifoi roșu și alb, specii de scai și mușchi.

În zonele de văi de-a-lungul apelor curgătoare își face apariția arinul, care se extinde în special în lunca Crișului Pietros pe toată porțiunea comunei, fiind un bun protector în calea viiturilor.

În zona joasă întâlnim și plantele de cultură, pe care locuitorii comunei le-au cultivat din cele mai vechi timpuri, cum sunt: grâul, porumbul, cartoful, ceapa, usturoiul, morcovul, floarea soarelui, castraveții, dovleacul și pomii fructiferi: mărul, părul, prunul, cireșul, vișinul, caisul, vița de vie și zmeurul. La toate acestea se adaugă o serie de plante din flora spontană, care au caracteristici de tratare a diferitelor boli și maladii. Locuitorii din Poienii de Jos se ocupă cu culegerea și valorificarea plantelor medicinale. După modul de utilizare plantele din flora comunei Buntești le putem clasifica in 7 grupe:

1. Plante alimentare;

2. Plante furajere;

3. Plante lemnoase;

4. Plante tinctoriale și coloratoare;

5. Plante medicinale;

6. Plante melifere;

7. Plante toxice.

SOLURILE

Solurile sunt variate și localizate în funcție de diversitatea factorilor pedogenetici care și-au adus contribuția la formarea lor. În zona comunei Buntești, ținând cont de zonarea solurilor, întâlnim următoarele tipuri de soluri:

soluri de pajiști alpine;

soluri podzolice;

soluri brune de pădure podzolice;

soluri podzolice agrilo-iluviale;

soluri brune acide;

rendzinele;

sol podzolic cu fragispan pseudogleizat scheletic;

sol podzolic pseudo gleizat scheletic;

sol podzolic pseudogleizat erodat;

sol brun eluvial scheletic;

sol brun pozdolizat scheletic;

sol brun gleic proluvial;

sol gleic aluvial superficial scheletic;

sol pseudogleic scheletic;

sol foarte puternic erodat;

soluri crude de luncă care au o extindere lenticulară;

Între satele Poienii de Jos , Poienii de sus și Cociuba s-a găsit o lentilă de sol negru cernozimoic intercalat printre bolovănișuri, care nu este altceva decât rezultatul descompunerii materialelor gumifere aduse de către Crișul Pietros în timp și transformate într-un sol foarte fertil, deși presărat cu bolovani.

Fig. 1.14 Harta geologică

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

Fig. 1.15 Harta solurilor

Sursa: Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I,

Editura Abaddaba, Oradea, 2004

FAUNA

Există și în acest caz o relativă etajare în funcție de condițiile de relief, dar fauna este mobilă, astfel că la etajele superioare întâlnim ursul, lupul, vulpea, mistrețul, cerbul, veverița, râsul, jderul, viezurele, vidra și obișnuitele specii rozătoare. În zona pietrele Boghii și râpa Bohodeiului a fost introdusă și capra neagră.

Dintre păsări întâlnim: corbul, fazanul, uliul găinilor, mierla, sturzul, pițigoiul, cioara, țarca, vrabia, rața sălbatică, potârnichea, gaița, ciocănitoarea, pupăza și cocoșul de munte. Numeroasele specii de reptile, de la șerpi veninoși până la insecte și fluturi colorați, ne aduc aminte că trebuie să fim și foarte circumspecți pentru a nu le tulbura liniștea, dăruită cu generozitate de Creator.

Popularea apelor, de la mreană și somn, la păstrăvul zglobiu, înoată în apele liniștite sau zbuciumate ale locului.

Peștera de la Ferice adăpostește o lume a întunericului, reprezentată prin lilieci și numeroase insecte, care parcă se ascund de lumina înălțimilor.

Desigur, mare parte din binefacerile divine sunt pe cale de dispariție, datorită răpitoarelor, lăcomiei și vanității omului, unul din cei mai mari răpitori. Astfel, sunt pe cale de dispariție sau chiar au dispărut: cerbul, căpriorul, capra neagră, rața sălbatică, ș.a.

Nici soarta peștilor nu este mai generoasă, datorită viiturilor, care distrug un mare număr de pești, totuși, în apele comunei se pot pescui scobarul, cleanul, mreana și chiar păstrăvul.

Ne despărțim acum de această lume minunată dăruită nouă de Creator și coborâm în istoria zbuciumată, aidoma apelor învolburate ale locului, observând, la fel ca oriunde, lucrarea omenească, câteodată îndreptată împotriva ordinei universale instaurată de El, în natură și societate, de-a lungul secolelor.

La nivelul județului Bihor există mai multe zone protejate, acestea sunt:

POPULAȚIA

Situația populației conform recensământului din anul 2011 sub diferite forme de clasificare

Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă

Populație totală: 4253

Bărbați: 2145

Femei: 2108

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Populație stabilă pe sexe și stare civilă

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Populația stabilă după etnie

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Populația stabilă după religie

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Conform ultimelor statistici, populația existentă la începutul anului 2015 în comuna Buntești, era de 4508 persoane iar datele provizorii aferente anului 2016 indica o scădere a populației la 4457 persoane.

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI GEOGRAFIC

La nivelul Județului Bihor există elaborată o strategie de dezvoltare durabilă care are printre obiectivele sale principale și valorificarea potențialului turistic al județului, acest obiectiv având la rândul său alte sub-obiective precum:

Dezvoltarea serviciilor în turism;

Prezervarea și valorificarea patrimoniului natural și antropic;

Programul de strategie are următoarea structură:

PARTEA II – METODICĂ

Obiectivul acestor teste a fost acela de a demonstra că ieșirile în natură sunt benefice pentru desfășurarea procesului educațional, astfel copii reușesc să asimileze mult mai repede și mai corect noțiunile teoretice dobândite la clasă, în acest sens am realizat o serie de teste pentru a urmării evoluția copiilor.

Prin intermediul acestui test am dorit să se observe care este punctul de plecare, punctul la care ne vom raporta în momentul în care urmează să evaluăm îmbunătățirile privind gradul de cunoaștere a elevilor care au participat la excursii de exploatare a mediului natural din punct de vedere geografic și a reprezentat și un test de acomodare.

2.1. Testul 1

1. Cum se numește țara ta ?

a) Ungaria

b) Germania

c) România

2. Cum se numește județul în care locuiești ?

a) Timișoara

b) Bihor

c) Arad

3) Cum se numește comuna în care locuiești ?

a) Buntești

b) Pietroasa

c) Budureasa

4) Câte sate fac parte din comuna ta ?

a) 11

b) 9

c) 7

5) Care dintre următoarele crișuri străbat teritoriul comunei tale ?

a) Crișul Negru

b) Crișul Alb

c) Crișul Pietros

Acest test a fost aplicat unui număr de 15 elevi în data de 11.03.2016 elevi iar rezultatele au fost următoarele:

Interpretare: Toți elevii au răspuns că țara lor este România.

Interpretare: Toți elevii au răspuns că județul în care locuiesc se numește Bihor.

Interpretare: Toți elevii au afirmat că locuiesc în comuna Buntești.

Interpretare: Marea majoritate a elevilor testați , 87%, au răspuns corect la această întrebare.

Interpretare: Toți elevii au răspuns că teritoriul comunei este străbătut de Crișul Pietros.

Concluziile testului – se poate observa că acest test a fost unul extrem de ușor, elevii reușind să răspundă în marea lor majoritate corect la aceste întrebări. Acest test a evidențiat faptul că această clasă de elevi este una care are noțiuni elementare de geografie și faptul că acești elevi pot dovedi mult mai mult.

2.2. Testul 2

Acest test a fost aplicat la două grupe de elevi, o parte dintre aceștia au participat doar la cursurile de la clasă , iar ceilalți au participat la ieșiri în natură, ieșirii în cadrul cărora s-a discutat despre aspectele geografice prezentate la clasă.

Enumerați satele care fac parte din comuna Buntești ?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Care sunt comunele vecine cu comuna Buntești ?

Budureasa, Drăgănești, Rieni, Pietroasa;

Pietroasa, Câmpani, Petreasa, Budureasa;

Finiș, Roșia, Pomezeu, Drăgănești;

Identifică plantele de cultură cultivate de locuitorii comunei Buntești încă din cele mai vechi timpuri:

Cartoful;

Grâul;

Pepenele;

Porumbul;

Subliniază cuvintele care denumesc animale întâlnite în ograda locuitorilor comunei Buntești

Porc Găină Căprioara Porc mistreț Vacă

Cal Câine Vulpe

Enumeră două obiective turistice din comuna Buntești

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Acest test a fost aplicat unui număr de 16 elevi în data de 14.04.2016 elevi iar rezultatele au fost următoarele:

Interpretare: Rezultatele copiilor care au participat la excursie au fost semnificativ mai bune.

Interpretare: Toți elevii testați au ales aceeași variantă de răspuns, respectiv varianta corectă.

Interpretare: Toți elevii testați au știut să indice care sunt principalele plante de cultură cultivate de locuitorii comunei Buntești, situația fiind mai favorabilă pentru copii care au participat la excursie.

Interpretare: Toți elevii testați au știut să indice care sunt principalele animale care se întâlnesc în ogradă la locuitorii comunei Buntești, rezultatele între cele două grupe fiind similare.

Interpretare: Rezultatele copiilor care au participat la excursie au fost semnificativ mai bune.

Concluziile testului: Se poate observa că în majoritatea cazurilor analizate, răspunsurile elevilor care au participat la excursiile de studiu au fost mai bune, astfel se adeverește ipoteza conform cărora organizarea de astfel de ieșiri sunt benefice actului educațional.

2.3. Testul 3

Acest test a fost aplicat la două grupe de elevi, o parte dintre aceștia au participat doar la cursurile de la clasă , iar ceilalți au participat la ieșiri în natură, ieșirii în cadrul cărora s-a discutat despre aspectele geografice prezentate la clasă.

Suprafața comunei Buntești este de ?

80,26 b) 87,76 c) 90,07

În ce parte a județului Bihor este situată Comuna Buntești ?

Estică;

Vestică;

Nordică;

Sudică;

Crișul Pietros străbate pe teritoriul Comunei Buntești distanța de ?

4 km;

10 km;

7 km;

12 km;

Enumerați trei specii de copaci întâlniți în pădurile Comunei Buntești

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Enumerați trei ocupații ale locuitorilor Comunei Buntești

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Acest test a fost aplicat unui număr de 16 elevi în data de 13.05.2016, iar răspunsurile au fost următoarele:

Interpretare: Marea majoritate, a elevilor testați au știut răspunsul corect la această întrebare, elevii care au participat la excursia de studiu identificând toți varianta corectă.

Interpretare: Rezultatele copiilor care au participat la excursie au fost semnificativ mai bune.

Interpretare: Rezultatele copiilor care au participat la excursie au fost semnificativ mai bune.

Interpretare: Rezultatele copiilor care au participat la excursie au fost semnificativ mai bune.

Interpretare: Marea majoritate a elevilor testați, au răspuns că activitatea de bază a locuitorilor comunei Buntești este reprezentată de creșterea animalelor și agricultură, rezultatele copiilor care au participat în excursie fiind mai bune.

Concluziile testului: Se poate observa că în majoritatea cazurilor analizate, răspunsurile elevilor care au participat la excursiile de studiu au fost mai bune, astfel se adeverește ipoteza conform cărora organizarea de astfel de ieșiri sunt benefice actului educațional.

Concluzii

După aplicarea acestor teste elevilor, s-a putut constata că informațiile pe acre aceștia le dețin despre geografie sunt unele bine fundamentate, la clasa s-a pus accent pe învățarea unor noțiuni geografice elementare privind spațiul local, respectiv identificarea principalelor caracteristici de relief, hidrografie, vegetație, faună și soluri a județului Bihor și nu în ultimul rând a zonei Comunei Buntești.

S-au organizat grupe de elevi care au participat la ieșiri organizate de mine împreună cu cadrele didactice de la Școala Gimnazială numărul 1 Buntești, iar explicarea în natură a noțiunilor geografice este mult mai eficientă decât predarea clasică la clasă, rezultatele acestor copii fiind semnificativ mai bune decât a celor care nu au participat la aceste excursii educaționale.

Elevii au putut observa care sunt principalele forme de relief, identificarea în natură a diverselor categorii de plante și vizitarea unor locuri extrem de frumoase și atractive din comună.

Bibliografie

Andrei A. Indrieș și Andrei C. Indrieș, Hărți ale Munților Apuseni, Editura Primus

Cocean P. , Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2005

Ioan Degău, Comuna Buntești, Monografie, Volumul I, Editura Abaddaba, Oradea, 2004

Manuela Popescu, Atlas de Geografie a României, Editura Aramis, 2011

Monografia Județului Bihor

P. Cocean, Munții Apuseni, procese și fenomene carstice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000

P. Cocean, Planul de amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2004

Petrea D, Obiect, metodă și cunoaștere geografică, Editura Universității din Oradea, 2005

R. Petrea, Turism Rural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000

Pagini web:

www.bihor.insse.ro

www.google.ro

www.ape.bihor.ro

www.recensamantromania.ro

www.icpa.ro

www.bnr.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bihor

Anexe

PROIECT DIDACTIC 1

DATA: 23.04.2016

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BUNTEȘTI

ÎNVĂȚĂTOARE:

PROPUNĂTOARE:

CLASA: a IV a A

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA: Geografie

SUBIECTUL: Locuitorii și așezările omenești

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Elemente de geografie a comunei Buntești . Oameni și locuri

TIPUL LECȚIEI: predare/ învățare

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Învățarea tipurilor de așezări omenești, a locuitorilor și a localităților din comună.

OBIECTIVE CADRU:

1. Reprezentarea spațiului geografic (de la localitate la județe)

2. Relaționarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite;

3. Utilizarea adecvata a limbajului specific geografiei;

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

să folosească mijloace de bază pentru orientare (puncte cardinale, etc.). în spațiul apropiat, al orizontului local și județean;

să localizeze corect elemente ale spațiului geografic într-un context dat;

să înregistreze date specifice geografiei, observate sau deja prelucrate;

să formuleze enunțuri simple și dezvoltate cu privire la fenomenele și faptele observate în realitatea înconjurătoare;

să descrie în enunțuri simple elemente reprezentate pe suporturi cartografice

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1- Să definească noțiunea de populație.

O2-Să numească alte naționalități care locuiesc în România, alături de români.

O3- Să clasifice așezările omenești.

O4-Să denumească tipurile de sate;

O5- Să localizeze la hartă satele;

RESURSE PROCEDUALE: explicația, conversația;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, independentă;

RESURSE MATERIALE: fișe de muncă independentă, caietul, manualul, lecturi geografice, harta,

TIMP: 50 min.

BIBLIOGRAFIE:

Anastasiu V., Iordache C., Dumitru D.- Geografie – Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2011

Desfășurarea lecției

FIȘĂ DE LUCRU

Enumerați satele care fac parte din comuna Buntești ?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Care sunt comunele vecine cu comuna Buntești ?

Budureasa, Drăgănești, Rieni, Pietroasa;

Pietroasa, Câmpani, Petreasa, Budureasa;

Finiș, Roșia, Pomezeu, Drăgănești;

Identifică plantele de cultură cultivate de locuitorii comunei Buntești încă din cele mai vechi timpuri:

Cartoful;

Grâul;

Pepenele;

Porumbul;

Subliniază cuvintele care denumesc animale întâlnite în ograda locuitorilor comunei Buntești

Porc Găină Căprioara Porc mistreț Vacă

Cal Câine Vulpe

Enumeră două obiective turistice din comuna Buntești

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

PROIECT DIDACTIC 2

DATA:10.05.2016

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BUNTEȘTI

ÎNVĂȚĂTOARE:

PROPUNĂTOARE:

CLASA: a IV a A

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA: Geografie

SUBIECTUL: Hidrografia Comunei Buntești – Județul Bihor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Elemente hidrografie a comunei Buntești

TIPUL LECȚIEI: predare/ învățare

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Învățarea principalelor elemente hidrografice din comună.

OBIECTIVE CADRU:

1. Reprezentarea spațiului hidrografic (de la localitate la județ)

2. Relaționarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite;

3. Utilizarea adecvata a limbajului specific hidrografic;

Obiective de referință:

– însușirea corectă a cunoștințelor despre apele curgătoare (definire, formare, caracteristici, tipuri,utilizare);

– formarea abilităților de prezentare a apelor curgătoare cu ajutorul semnelor și culorilor convenționale;

– dezvoltarea capacității de analiză, a spiritului de observație, sinteză, generalizare, comparare;

– formarea unei percepții corecte față de mediul înconjurător (de păstrare, de ocrotire).

Obiective operaționale:

O1 – să definească corect noțiunile hidrografice;

O2- să identifice în natură ape curgătoare;

O3- să explice circuitul apei în natură pe baza experimentului, a observației;

O4-să localizeze corect pe hartă cursul unei ape:

O5-să manifeste atitudinea ecologistă;

STRATEGII DIDACTICE

METODE ȘI PROCEDEE: explicația, conversația;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, independentă;

RESURSE MATERIALE: fișe de muncă independentă, caietul, manualul, lecturi geografice, harta,

TIMP: 50 min.

BIBLIOGRAFIE:

Anastasiu V., Iordache C., Dumitru D.- Geografie – Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2011

Viorica Tomescu și alții – ,,Metodica predării geografiei și științelor naturii în ciclul primar”, Editura ,,Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999.

C. Furtună, O. Mândruț – ,,Geografia României” – Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, 2002.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DIDACTIC 3

DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BUNTEȘTI

ÎNVĂȚĂTOARE:

PROPUNĂTOARE:

CLASA: a IV a A

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA: Geografie

SUBIECTUL: Clima și influențele acesteia

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Elemente climatice de geografie a comunei Buntești .

TIPUL LECȚIEI: predare/ învățare

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Învățarea tipurilor de clime, de influențe climatice

OBIECTIVE CADRU:

1. Identificarea tipurilor de climă existente în România;

2. Identificarea influențelor climatice existente în România;

3. Utilizarea adecvata a limbajului specific climei;

4. Capacitatea de a prezenta influențele și tipurile de climă existente la nivel local și județean;

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

să folosească o terminologie specifică subiectului dezbătut la clasă;

să localizeze corect elemente ale spațiului geografic într-un context dat;

să înregistreze date specifice geografiei, observate sau deja prelucrate;

să formuleze enunțuri simple și dezvoltate cu privire la fenomenele prezentate;

să descrie în enunțuri simple elemente reprezentate pe suporturi cartografice

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1- Să definească noțiunea de climă și influențe climatice.

O2-Să numească tipurile de influențe climatice existente în România;

O3- Să caracterizeze fiecare tip de climă/ influență climatică;

O4- Să localizeze la hartă regiunile după tipul de climă/influență climatică;

RESURSE PROCEDUALE: explicația, conversația;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, independentă;

RESURSE MATERIALE: fișe de muncă independentă, caietul, manualul, lecturi geografice, harta,

TIMP: 50 min.

BIBLIOGRAFIE:

Anastasiu V., Iordache C., Dumitru D.- Geografie – Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2011

Desfășurarea lecției

FIȘĂ DE LUCRU

1. Alegeți răspunsul corect:

Pluviometrul este instrumentul care măsoară:

temperatura;

cantitatea de precipitații;

direcția vântului;

România are o climă temperată caracterizată prin:

un anotimp;

două anotimpuri;

patru anotimpuri.

Temperatura medie anuală are valorile cele mai mari în :

dealuri;

munți;

câmpii.

Crivățul este un vânt puternic ce bate dinspre:

NV;

NE;

SE.

Caracterizați tipurile de climă:

Clima de munte ________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________

Clima de deal __________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________

Clima de câmpie _______________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________

Rebus:

Temperaturile cele mai ridicate se găsesc în forma de relief numită …………………;

Temperaturile și precipitațiile se modifică datorită ……………………….;

Măsoară intensitatea vântului ……………………….;

Temperatura , precipitațiile și vânturile se măsoară în locuri amenajate, numite stații ………………………………;

Semnul convențional indică;

A

B

Aplicație suplimentară:

Calculați temperatura medie săptămânală înregistrată pe raza localității dumneavoastră pe parcursul celei de-a doua săptămâni din luna ianuarie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PROIECT DIDACTIC 4

DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BUNTEȘTI

ÎNVĂȚĂTOARE:

PROPUNĂTOARE:

CLASA: a IV a A

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA: Geografie

SUBIECTUL: Vegetație, faună și soluri

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: vegetația și fauna Comunei Buntești

TIPUL LECȚIEI: predare/ învățare

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Învățarea tipurilor de vegetație și identificarea principalelor tipuri de animale care se regăsesc în gospodăriile oamenilor.

OBIECTIVE CADRU:

1. Reprezentarea tipurilor de vegetație existente la nivel național și județean;

2. Compararea vegetației, a faunei și a solurilor pe unități de relief;

3. Utilizarea adecvata a limbajului specific geografiei;

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

să folosească termenii și mijloace de bază pentru a identifica tipul de vegetație, faună și soluri pentru fiecare unitate de relief;

să localizeze corect elemente ale spațiului geografic într-un context dat;

să înregistreze date specifice geografiei, observate sau deja prelucrate;

să formuleze enunțuri simple și dezvoltate cu privire la fenomenele și faptele observate în realitatea înconjurătoare;

să poată argumenta sau explica cu propriile cuvinte existența unui anumit tip de vegetație într-o anumită regiune;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1- Să definească noțiunea de vegetație, faună și sol.

O2-Să identifice principalele tipuri de vegetație pe unitate de relief (câmpie, deal, munte, etc.)

O3- Să identifice principalele animale care viețuiesc pe unitate de relief;

RESURSE PROCEDUALE: explicația, conversația;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, independentă;

RESURSE MATERIALE: fișe de lucru, caietul, manualul, lecturi geografice, harta,

TIMP: 50 min.

BIBLIOGRAFIE:

Anastasiu V., Iordache C., Dumitru D.- Geografie – Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2011

Desfășurarea lecției

FIȘĂ DE LUCRU

1. Completează in spatiile corespunzătoare:

a) tipurile de vegetație;

b) animalele specifice;

Realizează o caracterizare scurta a localității in care trăiești, urmărind modelul:

Denumirea localității/județului:

Denumirea unității de relief in care se afla localitatea ta:

Tipul de vegetație din zona localității tale:

Exemple de animale care trăiesc in zona localității:

Tipuri de soluri pe care se dezvolta vegetația menționată