Echipamente de lucru (S. D. V. ) pentru lucrări de zidărie, având ca rezulat alînvățării: [306144]

PORTOFOLIU DIDАCTIC

Prof/Conf/Lect/Asist. univ. dr.

LUMINIȚA BIBIRE

SPECIALIZAREA: CONSTRUCȚII

NIVELUL DE CERTIFICARE I –ZI

BACĂU

2018

CUPRINS – PORTOFOLIU DIDА[anonimizat] I

[anonimizat]……………………………………………………………………… 4-6

Capitolul 1 Psihologia educației…………………………………………………………………………..7-19 [anonimizat] – Fișa de caracterizare psihopedagogică

Capitolul 2 Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei. [anonimizat]………………………………………………………………………………………………………………..20-31

– [anonimizat]

– [anonimizat] , S.D.V.uri pentru zidărie

Capitolul 3 Pedagogie II: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării………………………………………………………………………………………………………….32-37

– [anonimizat]

– [anonimizat] U.Î. pentru modulul „Elemente pentru Construcții”

Capitolul 4 Didactica specializării inginerie…………………………………………………………38-42

– [anonimizat] – Construcții

– aspecte practice Metode didactice : Știu ,[anonimizat] 5 [anonimizat] a lecției finale , ………………………………………………………………………………………………………………….43-57

Capitolul 6 Managementul clasei de elevi………………………………………………………….58-63

– [anonimizat]

– [anonimizat] 7 Instruire asistată de calculator………………………………………………………….64-68

[anonimizat] – Proiect didactic

Capitolul 8 Bibliografie…………………………………………………………………………………..69-70

Declarație de autenticitate……………………………………………………………………………… … 71

Curriculum Vitae

Cаpitolul 1. Psihologiа educației

Motivația și rolul ei in activitatea umană

Psihologia contemporană îl stimulează pe profesor să reflecteze asupra rolului sau în procesul educativ.

Rolul pe care eu îl prefer presupune abordarea eliberaționista.

„[anonimizat], cognitivă și morală, a elevilor” (Andrei Cosmovici și Luminița Iacob în Psihologie Școlară p. 260)

[anonimizat]-o manieră neatractivă

lipsa de relevanța sau inaplicabilitatea informațiilor primite

un mediu de învățare necorespunzător

lipsa unui orizont în carieră

Lipsa de interes (plictiseala)

Plictiseala, [anonimizat]e au un stil de învățare kinestezic.

În lume există un program deosebit de interesant care are că tema “No child be bored”, adică nici un copil să nu fie plictisit.

În activitatea didactică consider că este foarte important să cauți, să folosești și să aplici strategii didactice moderne care să facă orele de curs cât mai efiente, interesante și atractive. Una dintre cele mai noi metode este cea prin care li se solicită elevilor să consulte și să exploreze bazele de date de pe Internet.

Programul de formare și perfecționare continuă a cadrelor didactice le oferă posibilitatea să se instruiască privind utilizarea calculatorului și consider că este foarte important ca profesorii să se alinieze noilor tendințe.

Personal am creat o lecție interactivă utilizând “platforma educațională Wand Education”pe care am prezentat-o elevilor. Lecția a fost primită cu interes și entuziasm și a avut un feed-back foarte bun din partea elevilor.

Starea psihică negativă

Este esențial să se stabilească o relație de încredere și respect între cadrele didactice și elevi. Este recomandabilă folosirea în permanență a unei atitudini pozitive, în care să nu-și aibă locul pedepsele emoționale și în nici un caz cele fizice. O stare de spirit pozitivă îi va atrage pe tineri, îi va încuraja și îi va motiva.

Elevii răspund bine atunci când sunt atrași prin strategii și mijloace didactice moderne

cum ar fi calculatorul și Internetul. Nu același lucru se întâmplă atunci când elevii sunt forțați într-un domeniu unde li se impune disciplină, fără să aibă nici o libertate în a se exprima ,a întreba și a-și manifesta curiozitatea.

Fiind profesoară la două licee cu profil de Construcții din județul Bacău și predând la clasa a IX învățământ profesional același modul, dar având la unul dintre ele ore de teorie iar la celălalt ore de instruire practică am remarcat următoarele aspecte:

Atmosfera de la orele de pregătire instruire practică a fost total diferită față de de cea de la orele de teorie,

La practică, eleviii au fost dinamici, interactivi, curioși, extrem de motivați să dezvolte și să aplice abilități practice în domeniul lor de interes.

Un sistem de învățământ atractiv și nu restrictiv, care dă încrederea în șansa fiecăruia de a se instrui și de a se realiza și care promovează excelența atunci când apare, este cea mai bună soluție de motivare a elevilor.

Prezentarea informației într-o manieră neatractivă

Consider că o situație de predare extrem de monotonă este citirea informației din manual sau prezentarea în power point-uri. Metoda de lucru cu elevii ce conduce larezultate foarte bune este cea interactivă cu feed-back unde li se cere opinia elevilor în legătură cu subiectele și problemele diverse care au apărut. Școlarii vor avea ocazia în acest fel să afle unul de la celălalt informații diverse, sau poate diferite și pot să participe în mod propriu cu propria lor experiență.

Cadrul didactic va avea misiunea de a contribui cu cunoșțințe în plus și vor valida rezultatele elevilor și vor preciza contextul în care informații deanumite tipuri pot fi valabile.

Irelevanța sau neaplicabilitatea informației primite

Elevii din învățământul profesional sunt mult mai interesați de orele de pregătire instruire practică.

Elevii se demotiveaza la materia respectivă, atunci când sunt nevoiți să învețe noțiuni pe care ei nu le pot aplică în practică.

Astfel de informații și cunoștințe îi demotiveaza puternic în raport cu școala,și produc un blocaj emoțional, care uneori cauzează chiar și abandonul școlar.

Se poate obține o motivare reală a elevilor în momentul în care se predau informații care țin seama de domeniile lor de interes, de vârsta lor și de aplicabilitatea și relevanța lor în practică.

Modelul de invățătură pe care ei îl dobândesc printr-o experiență personală transmisă direct prin practică îi stimulează și îi motivează să –și îmbogățească cunoștințele teoretice. Acest demers didactic este esențial.

Un mediu de învățare necorespunzător.

În dezvoltarea personalității, a competențelor și abilităților elevilor un rol deosebit îl are mediul de învățare.

Mediul de educare își spune cuvântul încă de la vârste foarte fragede. Problema mediului de învățare este una extrem de sensibilă și poate conduce la emigrarea elevilor și studenților către țări mai dezvoltate din punct de vedere economic și social. Din păcate nu doar școala este instrument de educație ci și familia, televizorul, internetul, strada ,etc. Acestea sunt instrumente de educație și instruire informală sau nonformală a elevilor, și a tinerilor și care uneori au un impact mai mare asupra lor decât îl are școala. Problema cea mai gravă apare atunci când familia încurajează abandonul școlar, situație cu care m-am confruntat personal.

Lipsa unui orizont încarieră

Consider că una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm la ora actuală este necorelarea dintre cerințele de pe piață muncii și programele de învățământ. Această situație este traumatizantă pentru tineri. Aceștia remarcă că nu există nici o corelație între specializarea din școala și necesitățile de pe piața muncii. Consider că ar trebui să se revigoreze învățământul profesional. Se remarcă o criză acută de lucrători în multe domenii de activitate. Un model de succes în multe state europene îl constitue învățământul dual, unde tinerii au posibilitateasă se angajeze la terminarea studiilor la companiile unde au efectuat instruirea practică.

Fișa de caracterizare psihopedagogică a unui elev

Unitatea școlară (unitatea de învățământ) "C.T. Anghel Saligny”

Localitatea:Bacău

DATE BIOGRAFICE

Date personale ale elevului:

Numele și prenumele: Mititelu Cătălin

Clasa la care învață elevul:XI Fp

Profilul: Mozaicar – montator placaje

Dată nașterii: anul  2000 luna 08 ziua 28

Domiciliul: Sat Lărguța com. Nicolae Bălcescu

Date familiale (date despre familia elevului):

Tipul de familie:

Componența/structura familiei: părinți (tutori), frați/surori, etc

Rangul elevului în structura familiei:copil

Alte persoane în familie (unde este cazul): nu este cazul

Alte situații: nu este cazul

Date privind starea de sănătate a membrilor familiei: foarte bună

Atmosfera și climatul familial educativ:

Condiții de viață (familială) și de muncă ale elevului:

Condiții materiale și spirituale (în familie):

a)      Venit:100 lei/ zi

b)      Condiții de existență oferite: satisfăcătoare

c)      Preocupări spirituale: catolic

Influențe din afară familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):

Evenimente semnificative în evoluția elevului (până în prezent)

Dezvoltarea fizică și starea de sănătate a elevului:

Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul școlarității:nu este cazul

Starea generală de sănătate (în prezent): foarte bună

Mențiuni medicale semnificative pentru activitatea școlară:nu este cazul

Performanțe școlare (situația școlară până în prezent):

Școli frecventate: Școala clasele I –VIII Coman : com.Sănduleni jud.Bacău

Rezultate obținute:

Media generală

Media de promovare pe semestrul……………………………../  anul în curs

Discipline cu performanțe superioare (rezultate foarte bune):

Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri școlare, etc):

disciplinele: ………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………

tipul performanței (concurs, olimpiadă, etc): …………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

Interese și motivație puternică pentru disciplinele (materiile, obiectele de învățământ):

construcții

practică

Discipline la care întâmpină dificultăți școlare, educaționale: romana

natură dificultăților: cognitive (lacune din anii anteriori)

manifestări: ………………………………………………………………………………………………

motivul: …………………………………………………………………………………………………..

Deficiențe (senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

Activități/preocupări extrașcolare (plastice, muzicale, sportive, etc): arta si muzica

Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)

4.1.Particularități ale proceselor cognitive și stilului de muncă intelectuală

Caracteristici ale funcției senzorio-perceptive și de reprezentare:

Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligență

Particularități ale memoriei:

Particularități ale imaginației

Particularități ale limbajului

Atenția:

Caracteristici motivaționale și volitive

Stilul de muncă

Cum lucrează:

Sârguința:

Autonomie, creativitate:

Particularități ale proceselor afective:

Emotivitate:

Dispoziție afectivă predominantă:

4.2. Trăsături de personalitate specifice

Temperamentul:

Însușiri aptitudinale

Trăsături de caracter:

Atitudinea față de muncă:

Atitudinea față de alții:

Atitudinea față de sine:

Conduită elevului la lecție și în clasă

5.1. Conduită la lecție:

5.2. Purtarea în general:

Conduită în grup. Integrarea socială a elevului:

6.1 Participarea la viața de grup:

6.2. Cum este văzut de colegi:

6.3. Colegii îl apreciază pentru:

Rezultatele examinării psihosociale: nu este cazul

Opțiunea școlară/profesională: învățământ profesional

9. Alte date semnificative: nu este cazul

10. Asistența psihopedagogică necesară: nu este cazul

Concluzie

Elevul a trecut printr-o traumă personală care l-a adus în pragul abandonului școlar. În urmă consilierii cu mine și doamna dirigintă el continuă școala cu rezultate bune.

Dorește să se perfecționeze în această meserie și vrea să se transfere la liceu în vederea consolidării studiilor de specialitate având șanse mari de reușită.

Consider  că a luat decizia corectă având în vedere că dorește să participe la examenul de bacalaureat și poate mai apoi chiar să se înscrie la Facultatea de Construcții.

Cаpitolul 2 -Pedаgogie I

Lecția de formare de priceperi și deprinderi

Introducere

Obiectivul principal in vederea educării și perfecționării tinerilor în domeniile tehnice il constituie formarea de priceperi si deprinderi conform standardului de pregatire profesională aferent specializării respective. Educația in domeniul construcțiilor, reprezintă de fapt o investiție a societății in viitorul țării . Toți trebuie să fim constienți ca domeniul Construcții –Investiții este motorul unei economii , intrucât inglobează foarte multe ramuri de activitate, care pot conduce la dezvoltarea și prosperitatea unei societăți. În acest sens pregătirea tinerilor și adolescenților reprezintă un factor major pentru a privi în viitor cu mai mult curaj și pentru a reuși să facem față unor schimbări pe care societatea contemporană le impune.

I. PARTEA TEORETICĂ

I. 1. Delimitări conceptuale

După ( Cojocariu Venera ) p.81 Lecția de formare de priceperi si deprinderi poate viza mai multe

aspecte:

◊ deprinderi de muncă intelectuale

◊ deprinderi tehnice

◊ deprinderi motrice

◊ deprinderi estetice

Conținutul unei lecții va cuprinde:

1) □ organizarea clasei

2) □ prezentarea temei si anunțarea obiectivelor operaționale

3) □ reactualizarea unor conținuturi necesare pentru formarea priceperilor si deprinderilor

4) □ demonstrația – modelul ,

5) □ formarea propriu – zisă ( exersarea efectivă)

6) □ evaluarea priceperilor si deprinderilor

7) □ feedbach

8) □ anunțarea temei de casă

I. 2. Scopul lecției

1. Realizarea formării viziunii tehnologice.

Formarea unei viziuni tehnologice se poate realiza prin intermediul inteligenței, a cunoșțințelor transmise, asimilate și prin manualitate. Raportul stabilit dintre educația tehnologică și inteligență ușurează contribuția în domeniu și favorizează tânărului posibilitatea de a se acomoda cu modificările ce se petrec în acest domeniu. Paleta largă privind cunoștințele științifice și tehnice în modul de educație al tânărului sunt cerințe adaptate în funcție de vârstă dar și de nivelul de școlarizare.

2. Realizarea unor îndemânări, valori și înțelegeri.

Acesta se realizează prin formarea unor abilități teoretice transformate apoi în unelte pentru activitatea practică. În acest mod putem vorbi de:

modul propriu de gândire în cazul nostru cea tehnică fiind o formă diferită în raport cu domeniul unde se manifestă și de conținutul său.Acest mod de gândire necesită pricepere și soluționarea unor obiective tehnice ca de exemplu înțelegerea funcționării unui dispozitiv, confecționarea unor machete, legătura care se realizează între diferite părți componente ale sculelot,echipamentelor ,utilajelor și nu în ultimul rând rezolvarea cu ușurință a unor probleme tehnice.

moștenirea genetică transmisă adică manualitatea, abilitatea și iscusința cu care tânărul se naște și care mai apoi reușește să și le perfecționeze prin muncă și talent.

dotarea individului referitoare la orientarea simplă în spațiu, dezvoltarea capacităților auditive și motricitatea specială fac din acesta , candidatul ideal pentru reușită. .

obiceiurile reprezintă structuri care se realizează prin automatism și sunt realizate și fixate cu ajutorul manevrelor executate. Aceste automatisme odată formate, se realizează în viteză, bine și eficace la nivelul subconștientului.

I. 3. Sensul pe care școala îl oferă în alegerea unei meserii in construcții.

Fiecare dintre noi pe parcursul școlarizării ne preocupăm să facem ceea ce ne place în viitor și pentru asta opțiunea invividuală a fiecăruia dintre noi este importantă.

Un factor important în educarea tinerilor il reprezintă cunoașterea lor pentru că mai apoi să reușim să înțelegem ceea ce le place și ceea ce sunt în stare să facă. În procesul de educare al elevilor ar trebui luat în considerație și șansele reale oferite de piața muncii dar și direcția în care se îndreaptă societatea, referindu-ne aici la dezvoltarea societății.

PROIECT DIDACTIC

Scule , dispozitive și verificatoare specifice lucrărilor de zidărie

Scoala: COLEGIUL TEHNIC

Clasa: a IX a

Data: ………….

Anul scolar: 2017-2018

Profesor: ing .Ciucle (Galan ) Angelica

Modulul II – Echipamente și utilaje pentru prelucrarea materialelor

Unitatea de învațare :

Titlul lecției: Scule , dispozitive și verificatoare specifice lucrărilor de zidărie

Tipul lecției: Predare- învățare- evaluare

Durata: 50 minute

Scop: Cunoașterea SDV-urilor specifice lucrărilor de zidărie

A1 Cunostințe: 2.1.2 Utilaje și echipamente de lucru specifice lucrărilor zidării

A2 Abilitați: 2.2.3 Selectarea utilajelor și echipam. de lucru pentru lucrări de zidării
A 3 Atitudini: 2.3.1 Asumarea responsabilităților în indeplinirea sarcinilor de lucru

2.3.4 Informarea cu prompt, clară, corectă și la obiect asupra defectării sculelor, uneltelor, dispozitivelor și utilajelor, în conformitate cu reglementările interne de la locul de muncă

2.3.5 Asumarea initiațivei în indeplinirea sarcinilor de lucru

2.3.6 Colaborează cu membrii echipei în vederea îndepl sarcinilor de lucru

B Obiective operaționale:

B1 Obiective operaționale cognitive:

O1- să precizeze care sunt S.D.V-urile pentru lucrările de zidării

O2 – să selecteze S.D.V-urile pentru lucrările de zidării

O3- să elaboreze o listă cu S.D.V-urile pentru lucrările de zidării

O4 –să recunoască S.D.V-urile pentru lucrările de zidării

B2 Obiective operationale afective :

Oa1 – vor participa cu interes la lecție

Oa2 – vor manifesta responsabilitate în executarea calitativă a sarcinilor date.

Resurse didactice

C1:Metode si procedee didactice

Metode: expunerea ,conversația euristică, explicația , demonstrația , exercițiul,

Metode de explorare: observarea dirijată,

Metoda moderna : Harta Conceptuală Ierarhică

C2: Forme de organizare ale instruirii : frontală, individuală, pe grupe

C3:Mijloace de instruire: fișe de documentare , planșe didactice , pliante ,cataloage

fișe de lucru

C4:Mediul de instruire: Sala de curs

Img. 1

Sfoara de trasare

Cancioc

Mistrie

Șpaclu

Dreptar

Echer

Nivela

Rigla

Furtun de nivel

STRUCTURA LECȚIEI

FIȘA DE LUCRU 1

C 1 – S.D.V.-uri pentru zidarii simple

Activitate practica pe grupe de elevi

Sarcina 1

Identificați sculele, dispozitivele si verificatoarele din figura de mai jos si scrieți denumirile alături de fiecare dintre ele:

…………………………..

……………………………….

…………………………………

………………………………..

……………………………………..

Cаpitolul 3- Pedаgogie II

Proiectarea pe unități de învățare

Introducere

În prima parte a referatului prezint partea teoretică a Unităților de Învățare în care specific delimitările conceptuale, caracteristicile și etapele acestora.

În parteaa două a referatului voi prezența partea aplicativă a Unităților de Învatare aferente Modulului “Elemente componente pentru realizarea lucrărilor de Construcții”

În noul Curriculum apare în centrul proiectării didactice demersul didactic personalizat, concretizat în Unități de Învățare. Profesorul are astfel libertatea și posibilitatea să realizeze o proiectare unica în care să asocieze conținuturile cu activitațile de invațare, utilizând o strategie proprie, folosind cele mai moderne metode și mijloace didactice. Profesorul va întocmi proiectul didactic pe Unități de Învațare in funcție de: curriculum școlar pentru obiectul respectiv, în funcție de nivelul clasei, țînând cont de dotarea școlii și apelând la experiența și pregătirea să profesională.

Rolul profesorului devine foarte important în dobândirea competențelor/rezultatelor învațarii prin folosirea unor metode cu caracter interactiv, astfel încât elevii să beneficieze de un parcurs școlar individualizat în funcție de condițiile și cerințele instruirii.

În activitatea de proiectare pe Unități de Învățare este esențiala cunoașterea imaginii de ansamblu a materialului de predat, a tuturor temelor și a succesiunii cunoștințelor.

I. PARTEA TEORETICĂ

I. 1. Delimitări conceptuale

La fiecare început de an este necesar să se desfășoare activitatea de Proiectare didactică pentru fiecaredisciplină destudiuși pentru fiecareclasa înparte. Această activitate este una deosebit de complexă. Pornind de la studierea planului de învățământ precum și a programei, cadrul didactic va trebui să anticipeze printr-o planificare ceea ce-și dorește și trebuiesă realizeze împreuna cu elevii săi în cadrul unei lecții sau al unui sistem de lecții, astfel încât să se realizeze obiectivele educaționale.

Unitea de învațare este un document nou, elaborat din ciclurile programei și care reprezintă o componentă a procesului didactic,deschisă și flexibilă,coerentă din punct de vedere tematic, desfașurata continuu pe o perioadade timp determinată și finalizată cu evaluare (sumativă).

Unitea de Invațare este o categorie de conținut preluat din curriculum și prezent în panificarea anuală. Ideea de Unitate de Invațare poate să concretizeze conceptul de proiectare didactică pe o unitate logică de învățare cum ar fi de exemplu cea de studiere a unei tehnologii.

Demersul didactic devine în acest fel personalizat, flexibilizand proiectarea didactică,și poate defini pentru practică didactică, premise mai bine gândite și aprofundate sub aspect tehnic și pedagogic.

I. 2. Caracteristicile proiectării unor Unități de Rezultate ale Învățării:

Caracteristicile proiectării unor Unități de Rezultate ale Invațării sunt descrise astfel:

reprezintă un cadru complementar de realizare a proiectării

au o viziune de ansamblu

sunt unitare din punct de vedere al temei

se desfășoară fără întreruperi într-o perioada de timp

profesorul are posibilitatea să se implice tehnic și creativ în activitatea de proiectare

se finalizează prin evaluarea sumativă a cunoștințelor

I. 3. Etape ale proiectării didactice pentru o Unitate de Învățare

Înainte de a începeproiectarea pe Unități de Învățare trebuie să lecturăm atent curriculum specific clasei, așa cum spunea și Kotarbinschi: „Înainte de a calcă pe un drum trebuie să-l vezi cu ochii minții”.

Activitatea de proiectare conține câtiva pași. Profesorul trebuiesă aibă o viziune de ansamblu asupra materiei pe care urmează să o predea. Personal aș întocmi o Harta Conceptuală cu pașii care trebuiesc urmați, respectând schemă de mai jos:

Pașii de urmat respectă o succesine logică.

Interpretarea schemei:

Proiectarea unei unități de învatare (lecție / sistem de lecții) se va parcurge în cinci pași.

Pasul 1: se realizează următoarele operații:

a) stabilirea finalităților. La sfârșitul unității de învățare elevul trebuie să cunoască și să fie capabil să stăpânească și să aprofundeze obiectivele urmărite.

b) folosind curriculumul specific disciplinei care trebuie predat, cadrul didactic poate compara obiectivele operaționale, stabilind niște rezultate minim prevăzute.

c) emite considerații privind posibilitățile de realizare a obiectivelor în intervalul de timp care este disponibil.

Pasul2:stabilirea conoștințelor ce urmează a fi transmise conform programei școlare.

În acest moment profesorul se va implică creativ,și va personaliza strategia să didactică. El poate adapta, îmbunătăți, completa, modifica tot ceea ce el consideră că îi va fi util elevului pentru a ajunge la performanță, și îl va motiva să participe la concursuri și olimpiade școlare.

Cadrul didactic are toată libertatea să folosească toate materiale didactice specifice pe care el le consideră necesare lecției.

Pasul 3:selectarea resurselor necesare:

a) analizarea grupului – clasa de elevi respectiv stilul de învatare, și toate celelalte particularități cum ar fi: personalitatea, motivarea, posibilitaea de exprimare, harul profesorului, posibilitățile școlii s. a. m. d.

b) se stabilește forma de organizare a clasei respective, și se stabilește timpul necesar fiecărei unități de învățare etc.

c) se selectează materialele ce vor fi necesare: manuale, auxiliare, materiale didactice, planșe, schițe, machete, calculatoare, precum și locul de desfășurare a lecției (sala de curs, biblooteca, centru de documentare, atelier, șantier, cadru natural etc. ).

Pasul 4: stabilirea strategiei didactice în proiectarea unității de învățare:

a) stabilirea metodelor didactice (tradiționale sau moderne), metode de învațare prin concurență (individuale)sau pe echipe prin (cooperare și colaborare)

b) selecția materialului didactic în funcție de unitatea de învațare

c) stabilirea strategiei didactice ce urmează să fie adoptată încât să se realizeze obiectivele propuse și cât mai mulți școlari (cel puțîn 2/3 din clasa) să atingă rezultatele dorite.

Pasul 5:selectarea tipurilor de evaluare (inițială, formativă și sumativă, instrumentelor (teste, fișe de lucru, fișe de evaluare și autoevaluare)astfel încât cadrul didacic să poată să evalueze dacă ceea ce și-a dorit s-a realizat și în ce procent. Evaluarea optimă este cea care permite să se compare rezultatele obținute, cu rezultatele stabilite prin obiective.

II. PARTEA APLICATIVĂ În continuare, urmează proiectarea Unităților de Invățare, pentru modulul “Elemente componente pentru realizarea lucrărilor de Construcții” încheiate fiecare în parte cu o evaluare sumativă.

Ideea esențiala referitoare la proiectarea pe Unități de Învățare este următoarea: Profesorul își va stabili strategia, adică va alege, combina și organiza un ansamblu de metode,materiale și mijloace didactice într-o ordine logică, centrată pe obiecive și nu pe conținuturi. Strategia este mai flexibilă, dinamică, și autoreglabila în situația apariției unor factori imprevizibili.

Din punctul meu de vedere, proiectarea pe Unități de Învățare este mai incitantă, dând posibilitatea profesorului să fie mai inovativ și creativ în procesul didactic.

Se recomandă folosirea următorului format:

Img.1 Notiuni generale despre constructii

Img.2 Elemente de constructii

Img. 3 Elemente necesare executarii lucrarii

Img. 4 Recapitulare

Cаpitolul 4. Didаcticа speciаlizării

Programa școlară – Didactica

Didactica generală este știința predării și învățării care se ocupă de studiul elementelor componente aferente procesului de învățământ și care ar putea fi redefinita ca o “artă a învățării”.

Aplicată în cazul unei anumite discipline – de exemplu construcții, se numește didactică special care pentru predare necesită specialiști bine pregatiti in acest domeniu. Construcțiile fac parte din Aria Curriculară nivel VI –Tehnologii.

Documentele școlare pentru acest domeniu de pregătire sunt:

a) Planul cadru de învățământ

b)Programa școlară.

Programa școlară face parte din Curriculum Național. Conținutul programei școlare clasa a IX-a de învățământ profesional se adresează mai multor calificări profesionale de nivel III, atât din domeniul construcțiilor căt și a instalațiilor și lucrărilor publice.

Programa pentru clasa a IX-a presupune studiul a două module de specialitate.

Modulul I “Elemente componente pentru realizarea construcțiilor, instalațiilor și lucrărilor publice”

Modulul II “Echipamente și utilaje prntru prelucrarea materialelor”

Voi detalia în continuare structura fiecărui modul în parte, precum și câte o metodă diadactică recomandată în curriculum, pentru fiecare dintre ele.

Modulul I

Structura modulului este dată de corelarea ce trebuie realizată dintre rezultatele sau finalitățile învățării din standardul de pregătire profesională și cunoștințele de specialitate care urmează să le fie transmise elevilor.

La începutul acestui modul elevii vor învăța despre caracteristicile construcțiilor (funcționalitate, durabilitate, rezistență, confort).

În capitolul următor ei vor învăța despre rolul, definiția și clasificarea diferitelor categorii de elemente asa cum sunt prezentate mai jos:

de construcție: de rezistență, de închidere și compartimentare, de finisaj, de izolații

de instalații: de gaze, sanitare, încălzire, ventilație și condiționare aer

de lucrări publice: drumuri, căi ferate, lucrări de artă pentru căi de comunicații, construcții hidrotehnice

Modulul are alocat căte un capitol privind alcătuirea și etapele de realizare pentru fiecare categorie de elemente de construcții menționate anterior.

La încheierea modulului se vor studia normele de protecție a mediului. P. S. I. și de sănătate și securitate în muncă aferente lucrărilor de: Construcții, Instalații și Lucrări Publice. Ca exemplu pentru subiectul,Categorii de elemente de construcții, instalții și lucrărise poate aplica metoda didactică “Știu, vreau să știu, am învățat”.

Tema mai sus menționată are ca rezultate ale învățării următoareleobiective:

clasificarea elementelor de construcții după rol;

întocmirea unei liste cu precizarea rolului fiecărei categorii în parte;

corelarea dintre elementele de construcții, din listă, în scopul realizării lucrărilor;

însușire limbaj tehnic de specialitate;

solicitarea de ajutor și îndrumare de specialitate pentru întocmirea listei;

identificarea categoriilor de elemenete respectând succesiunea tehnologică de execuție a lucrărilor;

colaborarea cu echipa de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Metoda “Știu, vreau să știu, am învățat” este o metodă interactivă. La început profesorul le cere elevilor să formeze perechi și să întocmească o listă cu tot ce cunosc despre acel subiect. Se desenează pe tablă un tabel având patru coloane, în care se trec:

Profesorul solicită unor perechi de elevi să le comunice ce au notat pe liste, și scrie pe tablă notiunile care au acordul tuturor. Cadrul didactic îi ajută pe elevi să pună întrebări legate de obiectivele de care nu sunt siguri. Întrebările astfel formulate se referă la unele categorii de construcții unde apar neclaritați. Curiozitatea elevilor poate duce și la dezacord privind unele raspunsuri. În urma citirii textului, elevii vor găsi răspunsuri chiar în text și le vor trece în coloana ”Am învățat”. Profesorul revine la întrebările care nu au primit răspuns și poartă discuții cu elevii, verifică locul unde se pot găsi înformațiile solicitate. În final elevii se reîntorc la tabelul “Știu, vreau să știu, am învățat” și menționează ce au învățat din lecție.

Profesorul îi invită pe elevi să reflecteze asupra următoarelor aspecte:

“ Numiți un lucru pe care celelate perechi l-au efectuat bine”

“Numiți un lucru pe care perechea din care faceți parte poate să-l înbunătățească în viitor”

Modulul II

Pentru calificarea profesională din domeniul Construcții se studiază și modulul “Echipamente și utilaje pentru prelucrarea materialelor”. Conform planului de învățământ modulul are alocate 136 ore/an din care: 68 ore teorie, 34 ore L.T. , 34 ore de practică. Modulul este axat pe unitați de rezultate ale învățării necesare la angajare. Standardul de pregătire profesională corespunzător nivelului trei, urmărește acumularea de către elevi de cunoștințe, abilități și atitudini necesare încadrării cu succes pe piața muncii.

În primul rând elevii vor studia caracteristicile tehnologice al materialelor de construcție, cărămizi, oțel-beton, ciment, agregate, var, faianță, gresie, adezivi, lemn, metal, materiale plastice.

În cel de-al doilea capitol ei vor studia cu ce echipamente de lucru și utilaje vor putea să prelucreze toate tipurile de materiale de construcții:

Prelucrare lemn: creion de tâmplărie, rindea, teslă, fierăstrău, daltă, șurubelnițe, bormașina electrică;

prelucrare metal: foarfecă manuală, set de chei, set de clești, patent, cheie de fasonat oțel- beton, mașină de tăiat și îndreptat oțel-beton, stanță.

prelucrare beton: ciocan, lopată, sapă, găleată, site și ciururi pentru sortare agregate, betonieră etc.

pentru lucrări de finisaje și izolații: găleată, dispozitiv cu melc pentru amestecare adeziv, drișcă, trafalet, pensule diferite, dispozitiv de tăiat faianță și gresie.

În capitolul doi elevii vor învăța să sorteze materialele ce urmează să fie prelucrate. Profesorul le va explica cum tebuie să verifice de fiecare dată înainte de se apuca de lucru starea de funcționare și de curățenie a sculelor. Acestea trebuie să fie bine fixate în mâner și să nu prezinte ciobituri sau desprinderi, fisuri etc. Este important să fie înlocuite în momentul în care prezintă un grad mare de uzură.

Un alt capitol important din curriculum îl prezintă studierea tehnicilor de prelucrare a materialelor ținând cont de tehnologia de execuție, de fișele tehnice care dau indicații precise privind succesiunea etapelor de execuție.

Sculele, uneltele și utilajele trebuie întreținute în magazii sau ateliere prin procedee de: spălare, curățare uscare, ascuțire, reparare mânere, frecare cu peria, ungere etc.

În penultimul capitol elevii vor dobândi cunoștințele necesare referitoare la anumite tehnici de adunare (colectare), transport, și depozitare a deșeurilor din lucrările de construcții (infrastructură, suprastructură sarpanta, imprejmuiri etc).

Ca și în cazul modului I, ultimul capitol se referă la normele de protecție a mediului, P.S.I. si de sănătate și securitate în muncă, afernte lucrărilor de Construcții, Instalații și Lucrări Publice. De exemplu pentru tema: Echipamente de lucru (S. D. V. ) pentru lucrări de zidărie, având ca rezulat alînvățării:

Tipuri de utilaje și echipamente de lucru respectiv scule, dispozitive, și verificatoare necesare lucrărilor de zidărie.

Se poate aplica ca metodă didactică pentru o lecție de recapitulare/ evaluare metoda “Harta conceptuală ierarhică”. Aceasta permite o desfășurare logică a cunoștințelor și informațiilor. Se utilizează de obicei o diagramă sau un grafic, cu reprezentări stricte ale informațiilor. Modalitatea în care un elev poate realiza harta conceptuală poate fi proprie sau una dirijată. Succesul depinde de felul în care elevul își structurează și organizează ideile și își folosește cunostințele.

După Novak și Gowin pentru definirea lecției conceptuale există trei termeni cheie: conceptul, afirmația și învățarea. Metoda se poate folosi cu succes pentru amplificarea și intensificarea retenției.

Sunt șapte etape pentru realizarea unei hărți conceptuale:

Întocmirea unei liste de idei (concepte) și găsirea exemplului

Faza de organizare – se transcrie conceptual sau idea pe hârtie (se poate folosi hârtie colorată)

Pe o coală flip-chart se poziționează prima dată ideile (conceptele), organizându-le ierarhic, ținând cont de legăturile dintre concepte

Pentru a aprofunda înțelegera noțiunilor se pot indentifica și completa (adăuga) și alte concepte

Se vor utiliza săgeți unidirecționale în cazul hărții conceptuale ierarhice de subordonarea ideilor

Se notează pe săgeți un cuvânt ce precizează relația dintre concepte

Faza de finalizare constă în a prezenta o viziune de ansamblu a hărții coonceptuale și a detaliilor acestora

Harta conceptuală ierarhică, sub formă de arbore, prezintă informațiile în ordine descrescătoare, în vârf fiind situată cea mai importantă. Celelalte concepte sunt aranjate în funcție de modul cum decurg unele din celelalte pecum și în functie de alți factori.

Cаpitolul 6. Prаctică pedаgogică

PROIECT DIDACTIC

Verificarea modului de punere în lucru a materialelor pentru formarea

colțurilor, intersecțiilor, ramificațiilor

Școală: COLEGIUL TEHNIC

Clasa: a XI

Dată: 25. 04. 2018

Anulșcolar: 2017-2018

Profesor:Ing. Ciucle (Galan ) Angelica

Modulul III: Zidăria din materiale diverse

Unitatea de învățare: 3. Verificarea calității zidăriei

Titlul lecției: Verificarea modului de punere în lucru a materialelor pentru formareacolțurilor, intersecțiilor, ramificațiilor

Tipul lecției: Predare – învățare – evaluare

Durata: 50 minute

Scop: Controlul calității zidăriei simple

A1. Cunoștințe:

Modul de punere în opera în lucru a materialelor:

formarea capetelor, colțurilor, intersecțiilor, ramificațiilor,

formarea rosturilor orizontale și verticale,

curățarea surplusului de mortar și adâncirea rosturilorzidăriei

A2. Deprinderi:

Corelarea modului de punere în lucru a materialelor cu regulile de execuție a zidăriei.

Punerea în evidență a eventualelor defecte privind executatea zidăriei:

liniaritate, verticalitate, planeitate, orizontalitate

grosimea rosturilor orizontale și verticale

BObiective operaționale:

B1. Obiective operaționale cognitive:

O1 – să prezinte care sunt factorii de care depinde calitatea zidăriei

O2 – să precizeze care sunt cerințele de calitate pentru executarea unei zidarii simple

O3 – să descrie modul de verificare a punerii în lucru a materialelor la formarea capetelor, colțurilor, intersecțiilor, ramificațiilor.

O4 – să-și însușească limbajul tehnic de specialitate

B2. Obiective operaționale afective:

Oa1-vor participacu interesla lecție

Oa2-vor manifestă responsabilitate în executarea calitativă a sarcinilor date

C Resurse didactice

C1. Metode și procedee didactice

Metode: expunerea,conversația euristică, explicația, demonstrația, exercițiul

Metode de explorare: observarea dirijată

Metode și tehnici interactive de grup: R. A. I (răspunde-aruncă-interoghează), cooperarea

C2. Forme de organizare ale instruirii: frontală, individuală, pe grupe

C3. Mijloace de instruire: fișe de documentare, planșe didactice, pliante, cataloage fișe de lucru

C4. Mediul de instruire: sala de curs

Fișa de lucru nr. 1

Sarcina 1

Completați spațiile libere din afirmațiile de mai jos, selectând din grupul de cuvinte înșiruite, pe cele corecte.

Pietre naturale sau artificiale; 12; 10; mortar; fir cu plumb; nivela

1. Zidăria este materialul complex de construcție, alcătuit din………(1)…………. . ,

așezate după anumite reguli, legate între ele prin………(2)…. . . . . . . . . . . . . . . . , legături metalice sau prinînsuși sistemul de așezare

2. La zidăria de cărămidă sua blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de. . . . . . . (3). . . . . . . mm, iar a rosturilor verticale, de. . . . . . . . (4). . . . . . . . . . . . . mm.

3. Verticalitatea zidăriei se verifică cu ajutorul. . . . . . . . . . . . . (5). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sau al. . . . . . . . . . . . (6). . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Orizontalitatea zidăriei se verifică cu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (6). . . . . . . . . . . . . .

Sarcina 2Activitate LT pe grupe de elevi – 3 grupe

Aveți la dispoziție cărămizi pline ( 240 x 115 x 63 ). Corelați modul de punere în lucru a materialelor cu regulile de execuție a zidăriei pentru formarea colțurilor, intersecțiilor și ramificațiilor de ziduri dupăcum urmează:

Grupa 1 – legatură de colțpentruziduri din cărămizi pline, de grosime de ¼ C

Grupa 2 – legătură la intersecție pentru ziduri din cărămizi pline,de grosime de ¼ C

Grupa 3 – legătură la ramificație pentru ziduri din cărămizi pline, de ¼ C

ATENȚIE!

Înainte de începerea lucrului. Asigurați-vă că ați înțeles ce aveți de făcut. Planificați și organizați lucrul în echipă.

Evaluarea activității

Fiecare grupă, prin liderul său va prezenta rezolvarea sarcinilor. Profesorul împreună cu ceilalți elevi evaluează.

Fișă de autoevaluare a lecției predate

Numele și prenumele studentului: Galan Angelica

Tema lecției predate: Verificarea modului de punere în lucru a materialelor pentru formarea colțurilor, intersecțiilor, ramificațiilor

Clasa: XI Ep

Dată:

1. În vederea rezolvării sarcinii de lucru, am parcurs următoarele etape:

a) m-am asigurat că sala de curs este adecvată începerii orei

b) am asigurat toate materialele didactice

c) am explicat clar scopul lecției.

d) am notat clar pe tablă obiectivele lecției

2. Am sezizat ușor/ greu dificultățile specifice situației didactice: nu este cazul

3. Că urmare a realizării acestei sarcini am învățat: să îmi organizez mai bine timpul si să comunic mai bine cu elevii

4. Că urmare a realizării acestei sarcini de învățare mi-am format/ exersat următoarele abilități, capacități, competențe: să structurez mai bine conținuturile

5. Încă îmi este neclar: nu este cazul

6. Pentru a-mi îmbunătăți rezultatele, în intervalul de timp imediat următor, îmi propun:

Să mă perfecționez în continuare

7. Îmi apreciez activitatea astfel: Activitatea a fost interactivă si am avut un feed-back foarte bun din partea elevilor.

Notă: 10

Semnătura studentului

Galan Angelica

Lecție diferențiată

Echipamente și utilaje pentru execuția tencuielilor umede driscuite

Dată: 28. 03. 2018

Școală: COLEGIUL TEHNIC

Profesor: Angelica Galan

Disciplină: Modulul II – Echipamente și Utilaje pentru lucrări de Construcții

Tema lecției: Echipamente și utilaje pentru execuția tencuielilor umede driscuite

Clasa:IX

Locul de desfășurare aactivității: Sala de clasa

Obiective operaționale:

Cognitive:

acumulare și asimilare de cunoștințe noi,

formare a deprinderilor intelectuale,

de dezvoltare a capacităților de analiză

Afective: creșterea interesului elevilor pentru studiul disciplinelor tehnice în vederea orientării și pregătirii profesionale.

Psihomotrice:

pregătirea elevilor pentru activități viitoare,(formarea priceperilor și deprinderilor elevilor de a utiliza calculatorul și Internetul)

asigurarea unor competențe de pre-profesionalizare ca premiză a dobândirii unei calificări profesionale.

Strategia didactică:

Metode și procedee: Conversația euristică, explicația, expunerea, problematizarea exercițiul, observarea independentă și dirijată.

Mijloace de învățământ: manual de specialitate, calculatorul, internetul, planșe didactice, pliante, fișe de lucru.

Forme de organizare:

sala de clasa – frontal-expunere

pe grupe de elevi – fișe de lucru

individual – însușirea cunoștințelor

Tipul lecției: predare-învățare-evaluare.

Modulul II Echipamente si utilaje pentru construcții

FIȘA DE LUCRU

Activitate practică pe grupe de elevi

Sarcina 1

Identificați sculele, dispozitivele și verificatoarele din figura de mai jos și scrieți denumirile sub fiecare dintre ele:

Cаpitolul 7. Mаnаgementul clаsei de elevi

STRATEGII DE ÎNVĂȚARE

Introducere

Cu cât crește profesionalismul în educație, copiii trebuie să prelucreze un volum imens de informații și să folosească aceste informații la un nivel din ce în ce mai crescut. Pentru aceasta, școlarizarea trebuie să atingă un prag tot mai înalt de educație. Unii copii învață aceste strategii din propria experientă, iar alții nu se pot adapta rămânând în urmă. Strategiile privind sistemul de învățare sunt specifice unui singur domeniu, dar în general copiii trasferă informațiile și cunoșțînțele din alt domeniu la domeniul de bază. Unii copiii învață și din experiența extrașcolară având aplicații în școală. De exemplu dacă înveți la geografie poți folosi strategia de logică de la matematică.

În cadrul orelor de dirigenție din școală se transmite copiilor o strategie prin care se poate învăța eficient și prin care fiecare își poate dezvoltă aria de cunoaștere prin numeroasele strategii eficiente.

I. Partea teoretică

I. 1. Delimitări conceptuale

În urmă analizei lucrărilor de referință pentru obiectul Consiliere Educațională Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere pe tema strategiilor de învățare, conceptul de: tehnologie didactică

Concepte – cheie

După autorul Cucoș, C(2002), conceptul tehnologie didactică:

În sens restrâns: reprezintă totalitatea instrumentelor auditive și vizuale folosite pentru a oferi ajutorul în educarea tinerilor.

În sens larg: urmărește toate căile referitoare la învățământ, al procesulul de predare și învățare, relația care se stabilește între profesor și elev și o strânsă legătură a acestui principiu cu obiectivele referitoare la pedagogie.

După cum afirmă Chelariu, M, (2005, p. 126), conceptul de metodologia didactică: reprezintă totalitatea proceselor și metodelor folosite în procesul de educație.

După autorul Cerghit, I (2006 ), conceptul de strategie didactică este un nou tip de unificare a mijloacelor și metodelor didactice prin intermediul cărora se obține alegerea.

Alcătuirea și îndeplinirea unei laturi din procesul de instruire

Metoda didactică se referă la un drum de parcurs de dinainte stabilit în scopul obținerii rezultatului ce ține de educație și instruire ( Cerghit, I, 2006);

Procedeul didactic reprezintă tehnica cu o capacitate de acțiune limitată, o parte individualizată legată de metodă. ( Moise, C. , 1996, p. 99)

Mijloacele didactice: realizează o componentă de bunuri materiale, de natură tehnică elaborate și acomodat la un nivel pedagogic pentru metode și procedee de instruire pentru a reuși atingerea finalităților procesului instructiv-educativ ( Cristea, S. , 1998, p. 309);

Forma de organizare: constituie cadrul organizatoric de desfășurare a activității educaționale

Rolul integrator al strategiilor didactice (Chelariu, M, 2005, p. 128)

strategiile didactice se află în relație aropiată cu toate celelalte laturi legate de procesul de învățământ ca de exemplu obiectivele operaționale, resurse materiale, forme de de organizare, evaluare, principii didactice, conținuturi;

metodologia devine un intermediar, un mediator între conținutul învățării și elevi, între obiectivele educației și conținuturi, între cadrul didactic și elev, între resurse și finalități;

metodele au un caracter polifuncțional, deoarece o metodă reușește să participe în același timp sau pe rând participând la realizarea etapelor care țin de educație și instruire.

I. 2. Alte subpuncte

Strategiile de instruire:

Concept ( Cristea, S. , 1998) constă format din 2 sau mai multe procedee și metode care fac parte din procedura operațională la nivelul obiectivelor legate de procesul de învățare fiind ca rezultat realizarea scopurilor pedagogice.

Clasificare ( Joița, E. , 2003, p. 221-222):

legată de activitatea principală privind procesul de educație:

în ceea ce privește procesul de predare:

în ceea ce privește procesul de prezentare, în ceea ce privește procesul de urmărire a unor reguli de tip algoritmic, în ceea ce privește expunerea.

de unire a procedeelor de învățare

după felul de conducere al învățării:

de dirijare

de semidirijare

de nonintervenție parțială

după felul abordat de raționament:

raționament de predare,învățare bazată pe inducție

raționament de predare, învățare bazată pe deducție

raționament de predare, învățare bazată pe transducție

de învățare prin analogie

de combinare a raționamentelor

Caracteristici ( Iucu, R. B. , 2001, p 96-101)

gândește un stil de elaborare legat de modul de instruire diferit

constă dintr- un mod de raționalizare a conținuturilor instruirii, cu precizarea acțiunilor pentru atingerea obiectivelor

implică o combinare între elementele procesului didactic: metode, mijloace, forme de organizare, relații instrucționale, decizii de acțiune

este o cale de optimizare a instruirii, pentru că indică o gestionare anume a resurselor instrucționale

Aplicație:

I. 3 Mijloace didactice și suporturi tehnice de instruire

Definiție: reprezintă totalitatea mijloacelor de tip natural și material, tehnice, adaptate și selecționate la nivelul metodelor didactice pentru a sprijini desfășurarea activității instructiv- educative din școală și pentru a ajuta la realizarea obiectivelor propuse.

Rolul și valențele formative ale mijloacelor didactice ( Joița, E. ,2003, p 242):

sprijină cunoașterea aspectelor realității mai puțîn accesibile perceperii directe;

oferă, vehiculează informații variate, în forme diverse;

facilitează realizarea obiectivelor, cu resurse practice, de activizare a metodelor didactice;

contribuie la cunoașterea nivelului dezvoltării științei, tehnicii, de la obiectele naturale inițial utilizate, până la mijloacele audio și video la sistemele informatice existente în zilele noastre.

stimulează curiozitatea, imaginația și creativitatea elevilor

există posibilitatea de a dezvoltă compentența copiilor de a se înscrie, analiza și comenta noutatea.

eficentizează utilizarea timpului de instruire

Caracteristicile mijloacelor de învățământ ( Ionescu, M. , Radu, L, 1995)

flexibilitatea este capacitatea mijloacelor tehnice de a răspunde la solicitările momentului

generalitatea se referă la gradul de cuprindere al conținuturilor care pot fi vehiculate cu diferite mijloace de instruire

paralelismul constituie aptitudinea folosirii în același timp al mijlocului identic în scopul folosirii lui de către mai mulți utilizatori

accesibilitatea este o proprietate determinată de complexitatea mijloacelor tehnice

II. Aspecte practice

Voi descrie o tehnică de management a clasei respectiv un joc numit:Prenumele care mă descrie după structura din tabelul următor, adaptată după Shapiro (1998).

Cаpitolul 8. Instruire asistata de calculator

Caracteristici

Instruirea asistată de calculator (IAC) ( Adăscaliței , A. , 2007)

„este o metodă didactică sau o metodă de învățământ, care valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații, caracteristice societății contemporane. Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate și disponibilitățile tehnologice ale calculatorului (sistem de procesare a informației) conferă multe calități acestei metode .”

Dezvoltarea societății in ansamblu este marcată de implementarea noilor tehnologii de informare si comunicare.

Pentru acest tip de instruire calculatorul este mijlocul de învățământ esențial.

La toate nivelele de învățământ se poate folosi instruirea asistată de calculator. Modul de instruire este cel în care fiecare elev poate parcurge conținuturile în ritm propriu si prin efort personal.

Calculatorul poate asigura posibilitatea completării si verificării în orice moment a cunostințelor asimilate.

۷ aparatura se numește hardware

۷ produsul informatic se numește software

Calculatorul are urmatoarele avantaje:

۷ imagine

۷ sunet

۷ comentariu

El îmbină cele trei elemente precizate anterior ceea ce stimulează elevul în asimilarea cunoștințelor și îl impulsionează în explorarea bazelor de date.

Ca aplicație practică voi atașa o prezentare ppt. referitoare la personalitatea lui Anghel Saligny.

Bibliografie

Constanța și Gheorghe Dimitriu, Psihologia proceselor de învațământ, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1987

Dincă M. – Metode de cercetare în psihologie, Ed. Universități, Titu Maiorescu, București (

Barna, G. Antohe. (2006) Curs de pedagogie – partea I – Introducere în pedagogie, Teoria educației, Teoria curriculum-ului. Galați: Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos”

Cristea, S. (1998). Dicționar de termeni pedagogici. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Emile Planchard (1976), Introducere în pedagogie- București: Editura: Didactică și Pedagogică

Lisievici, P. (coord. ) (2005). Pedagogie. Concepte, metode și tehnici esențiale. București: Editura Fundației „România de mâineˮ.

Cristea, S. (1998). Dicționar de termeni pedagogici. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Cucos C (1996)Pedagogie

Cojocariu ,V. (2008). Teoria si metodologia instruirii

M. E. C. I. , Auxiliar Curricular clasa XI Modulul Zidarii simple din materiale diverse 2009

Ilie Davidescu si Constantin Rosoga, Cartea zidarului Editura Tehnica Bucuresti

Colectie de cataloage, reviste, pliante si proiecte de profil

Baban, A. , (2006) Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consilierePrima ediție:Cluj-Napoca S. C. PSINET SRL Str. Cetății 6 3400

Cucoș, C( 2002). Pedagogie. Iași Editura Polirom

Chelariu, M. (2005). Metodologia și tehnologia instruirii. În Tomșa, Gh (coord). Psihopedagogie preșcolară și școlară. București, pp 126-137

Cerghit, I (2006). Metode de învățământ. Iași Editura Polirom

Moise, C. (1996). Concepte didactice fundamentale. Iași editura Ankaron

Cristea. S. (1998). Dicționar de termeni pedagogici. București E. D. P.

Joița, E. (2003). Metodologia și tehnică instruirii. Strategii formative în Joița, E. (coord), Pedagogie și elemente de psihologie școlară. Craiova Editura Arves, pp. 215-260

Iucu, R. B. (2001). Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative. Iași Editura Polirom.

Ionescu, M. , Radu, L (1995). Didactică modernă. Cluj- Napoca Editura Dacia

Roșoga, C. , Utilajul și tehnologia lucrărilor de construcții, manual pentru clasa a IX a
și a X a. licee industriale cu profil de construcții și școli profesionale, Editura
Didactică și Pedagogică. R. A. . București, 1993

Mihul, A. și colectiv, Utilajul și tehnologia lucrărilor de construcții, manual pentru
clasa a Xl-a și a X-a, licee industriale cu profil de construcțiiși școli profesionale.
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993

Reglementări tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și
instalații (4 volume), editura Matrixrom, 2007

Colecție de cataloage, reviste, pliante și proiecte de profil

Cojocariu, V. , M. , Introducere în Managementul Educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Dumitriu C. , (2014) Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alma Mater, Bacău.

Dumitru I. Al. , Consiliere Psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008

Iamandescu I. B. – Psihologia sănătății,Ed. Infomedica, București (2005)

Ioаn Cerghit, Metode de învаtаmânt, Editurа Polirom, Iаși, 2006, p. 297

Ionescu Miron, Bocoș Mușata (2009) Tratat de didactică modernă,Editura Paralelă 45, Pitești.

Joița E. , Management Educațional, Editura Polirom, Iași, 2000

Lorina Sălăvăstru, Psihologia educației, Polirom, Iași,2004

Păun E. , Gurlui Ileana, București, 2009, Educația estetică în liceu* Componente și modalități de realizare rezumatul tezei de doctorat conducător științific

Shapiro D. , Conflictele și comunicarea, Editura ARC, Chișînău, 1998

Șchiopu U. , Verza E. , – Psihologia vârstelor – Ciclurile vieții, Ed. Didactică și Pedagogică (1997);

Vrânceаnu, M. (Coord. ) (2010). 1001 idei pentru educаție timpuruie de cаlitаte: Ghid pentru educаtor. Chișînău: Centrul Educаționаl Pro Didаcticа.

Cerghit, Ioan – Metode de învățământ, Ed. Didactică și pedagogică, București 1997

A. Cosmovici, T. Cozma, C. Crețu, C. Cucoș- Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, 1994

Cucoș, C. 2002, Pedagogie, Polirom, Iași

WEBOGRAFIE

http://www. Q referat. com/

DECLАRАȚIE DE АUTENTICITАTE

privind elаborаreа portofoliului didаctic

Subsemnаta : CIUCLE (GALAN) ANGELICA

declаr pe propriа răspundere:

Lucrаreа а fost elаborаtă$personаl și îmi аpаrține în întregime;

nu аu fost folosite аlte surse decât cele$menționаte în bibliogrаfie;

nu аu fost preluаte texte, dаte sаu elemente$de grаfică din аlte$lucrări sаu din аlte surse fără а fi citаte$și fără а fi precizаtă sursа preluării, inclusiv$în cаzul în cаre sursа o reprezintă аlte lucrări аle mele;

lucrаreа nu а mаi fost$folosită în аlte contexte de exаmen sаu de concurs.

Dаtа, АBSOLVENT,

20. 05. 2018 CIUCLE ( GALAN) ANGELICA

Semnăturа,