Catedra: Informatică și Matematică [306094]

[anonimizat] „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU

Facultatea: Științele Educației și Informatică

Catedra: Informatică și Matematică

Specialitatea: Tehnologii de Creare a [anonimizat]:

Balmuș Nicolae dr. conf. univ.

Chișinău – 2018

DECLARAȚIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul(a), _____________________________________________________ masterand: [anonimizat] _________________________________________________________ al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” [anonimizat] _____________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ declar pe propria răspundere că teza de master cu tema______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate. [anonimizat], [anonimizat] a plagiatului:

[anonimizat] a sursei;

redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

[anonimizat];

PM – Adobe Page Maker;

DOC – format fișier;

PDF – Portabile Document Format;

ID – Adobe In Design;

PS – Adobe Photoshop;

JPEG – [anonimizat] – [anonimizat] – Interchange (salvarea documentelor în versiunile anterioare)

XMP – [anonimizat] – [anonimizat] – Cyan, Magenta, Yellow și BlacK.

Introducere

Actualitatea temei: [anonimizat], este oportună. Teza de masterat se dorește a fi o invitație adresată tuturor celor care cred că putem schimba ceva în proiectarea manualelor. Digitalizarea în masă vine cu schimbări ce necesită a fi aprobate și implementate nu numai în domeniul tehnologiilor informaționale dar și cel al învățământului. Fiecare inovație aduce o schimbare, o necesitate, o [anonimizat] a mai fost. Pășind în secolul XXI observăm cât de rapid am trecut în mediul digital. [anonimizat]. În sistemul de învățământ preuniversitar manualele școlare se prezintă în următoarele forme: [anonimizat], on-line. Fiecare formă de prezentare a proiectului de manual școlar conține informații referitoare la modalitatea de utilizare a manualului de către elevi. [anonimizat]. Manualul, nu poate să conțină numai teme bine puse la punct, ci trebuie să fie atractiv. Desigur nu e o noutate, dar în principiu, sunt destule nuanțe pentru a discuta la acest capitol.

Orice autor în colaborare cu machetatorul, designerul, trebuie să aducă în fața elevului instrumentul, cartea de căpătâi care să fie îndrăgită de la prima vedere. O aranjare bună este dovada succesului.

Lucrând asupra tezei am ales împreună cu conducătorul, o temă în care să putem prezenta mai multe posibilități de machetare a unei cărți, adică a manualului școlar și nu numai, axându-ne pe manualul școlar nu poți trece cu vederea și peste celelalte cărți care la fel necesită machetare, care tot ajung pe masa elevului, studentului pentru a fi citite și apreciate.

Există un procent destul de mare de cititori care apreciază o carte după exterior, fiind mai întâi atrași de felul cum este aranjată și cum este machetată, dar să nu uităm și de fața cărții, o copertă bine pusă la punct este destul de greu de realizat, pentru că nimeni nu știe dacă va fi apreciată la justa valoare.

Problema cercetării:

Analiza comparativă a softurilor pentru redactarea și machetarea manualelor școlare utilizate în industria poligrafică;

Analiza comparativă a softurilor pentru realizarea designului;

Analiza comparativă a softurilor pentru procesarea textelor;

Analiza comparativă a softurilor pentru crearea formulelor;

Scopul cercetării. Crearea designului și machetarea unui manual școlar, în baza prototipului manualului tipărit informatica cl. a XII-a. autori: Covalenco

Am exemplificat prin modele concrete, dar am ținut cont și de nivelurile de pregătire a viitorilor specialiști în domeniul poligrafiei. Cercetarea constă dintr-un capitol practic, ce conține teoria aplicată, ceea ce am studiat din diverse surse. Scopul lucrării nu este de a transpune, sau mai bine zis de a prelua o informație de undeva fără ca să aibă un sens bine determinat, ci dimpotrivă de a aplica mijloacele de cercetare a unui material. Întâlnim texte oriunde, de aceea trebuie redactate, evident depinde de domeniul de activitate.

Obiective cercetării:

Analiza tematicii tehnologiilor și softurilor necesare elaborării designului manualelor școlare, în condițiile unei digitalizări prin cercetarea literaturii de specialitate și domeniilor de utilizare a softurilor de redactare a textelor;

Analiza comparativă a softuri-lor cu licență liberă, ce pot fi utilizate pentru redactarea și machetarea manualelor școlare;

Demonstrarea eficienței aplicației Adobe In Design, pentru efectuarea machetării a manualul școlar informatica cl 12-a autori (Covalenco Ion ș.a.);

Utilizarea aplicației Photoshop, pentru crearea elementelor de design (coperta manualului).

Importanța cercetării: Am machetat un manualt de informatică de clasa a XII-a pentru a cercetarea pe care am efectuat-o a fost destul de interesantă, permițându-mi să studiez diverse materiale pentru a crea un manual în programul Adobe In Design, ce va fi utilizat de către elevi în procesul de învățământ.

Baza conceptuală a cercetării: o constituie studiile fundamentale în domeniul TIC, designului computațional, graficii asistate de calculator, procesarea și machetarea textelor textelor .

Metodele de cercetare: experimentul, analiza, studiu de caz, problematizarea etc.

Structura lucrării Teza de master ,,TEHNOLOGII ȘI SOFTURI UTILIZATE ÎN ELABORAREA DESIGN-ULUI MANUALELOR ȘCOLARE”, se constituie din introducere și 3 capitole . Primele două capitole sunt teoretice, iar al treilea constituie o sinteză a materialelor cercetate. Teza mai conține tabele și ilustrații care creează o mobilitate mai eficientă pentru a studia informația prezentată, dar și de a prezenta rezultatele obținute în cadrul lucrului practic din compartimentul al III-lea.

Sumarul compartimentelor tezei.

Capitolul I conține o informație teoretică, despre softurile în care vom lucra. Prin utilizarea acestor programe vom putea să redactăm texte, și să machetăm viitoarele manuale școlare. Dar să nu uităm, că pentru a lucra trebuie mai întâi să ne familiarizăm cu posibilitățile, pe care ni le poate oferi softul, utilizat în redactarea textelor. Capitolul I, vine să lumineze puțin situația și să ofere o informație, care uneori va părea prea succintă, dar necesară. Primul subcapitol intitulat ,,Introducere în Adobe In Design, particularitățile și evoluția acestuia”, oferă o informație despre apariția programului chiar din anul 1999. Software-ul menționat, a suferit multiple schimbări, devenind unul dintre cele mai populare programe din lume care se folosește la redactarea numeroaselor materiale poligrafice, la crearea diverselor materiale ilustrative, care la rândul lor pot fi întrebuințate în procesul instructiv-educativ. Următoarele subcapitole sunt la fel bine venite. ,,Softuri cu licență liberă ce pot fi instalate, pentru redactarea și machetarea a unei broșuri sau a oricărei tip de text”. Microsoft Office Word este editor profesional, care are avantajul de a lucra cu meniuri complexe și care are un arsenal de instrumente ce pot fi utile în orice redactare. Această programă face parte din pachetul Microsoft Office, alături de Excel, Access, PowerPoint și Outlook. Dar acest soft nu este utilizat de către profesioniștii din domeniul machetării. Nu am putut, să nu vorbesc despre aceasta, pentru că un text înainte de a fi utilizat necesită o redactare. Ultimul subcapitol este intitulat ,,Editorul text Adobe PDF”. Fișierele PDF sunt folosite pe larg în lumea poligrafiei, dar deseori ne confruntăm cu problema alcătuirii unui cuprins structurat chiar în programa ,, Adobe Acrobat XI Pro”

Capitolul II În acest capitol vom descrie specificul realizării operațiilor fundamentale asupra fișierelor (crearea, deschiderea, memorarea), utilizând posibilitățile sistemului editorial Page Maker. Tot aici, va fi studiată interfața sistemului, modurile de vizualizare a paginilor, selectarea obiectelor, deplasarea în interiorul publicației, trecerea la pagina șablon și revenirea la document, activarea și dezactivarea elementelor de control și a instrumentelor de lucru ale sistemului. Conceptele de bază Page Maker sunt crearea și deschiderea publicațiilor. De asemenea, vom cunoaște instrumentele de lucru cu care vom opera. Acest capitol conține o informație mai desfășurată ce va servi ca ghid. Capitolul II include și câteva subcapitole dintre care: ,, Prelucrarea textului”, ,,Pagina și Suprafața de lucru,”, ,,Prelucrarea textului (la nivel de caractere) dar și paragraf”.

Capitolul III

Conține materiale realizate în programul In Design, precum și machetarea unui manual școlar care va fi folosit de către profesorii de informatică. Crearea manualului presupune o muncă destul de migăloasă dar interesantă, manualul de clasa a XII-a , care a fost propus pentru a-i crea o machetare și de a fi transformat într-un manual interactiv, va fi un instrument de lucru pentru cadrele didactice din licee și centre de excelență. Capitolul III este rezultatul studierii a diverselor surse de informații și aplicarea acestora.

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE PROGRAMULUI ADOBE IN DESIGN, PARTICULARITĂȚILE ȘI EVOLUȚIA ACESTUIA

Software-ul In Design este conceput pentru a rula pe dispozitivele desktop și a fost lansat de către compania Adobe Systems și are ca scop crearea broșurilor, revistelor, cărților, pliantelor, precum și crearea altor tipuri de conținut care se poate folosi în scopuri de marketing. Acest program este folosit cel mai des de designerii grafici profesioniști în activitatea lor de zi cu zi. Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că acest program are funcționalități care pot fi foarte utile, chiar și dacă sunteți un amator sau aveți un domeniu de activitate cu d totul diferit.

Încă de la apariția sa în anul 1999, software-ul menționat a suferit multe schimbări, așadar, astăzi a devenit unul dintre cele mai populare programe din lume care vă ajută creați elemente de design. Cele mai recente versiuni ale acestui program oferă utilizatorilor diverse opțiuni pentru crearea documentelor interactive, care sunt pregătite pentru postarea directă pe internet sau în aplicațiile mobile.

Datorită caracteristicilor sale, software-ul In Design CC stă umăr la umăr cu alte programe, cum ar fi Adobe Photoshop și Illustrator, fără de care nu se poate imagina nici o activitate în domeniul designului. Importanța și utilitatea acestor două program sunt evidențiate și de faptul că In Design a preluat o bună parte din instrumentele lor.

Când utilizăm programul In Design?

Acest program este folosit la crearea elementelor de design pentru o varietate de reviste, cărți pliante, broșuri, postere și alte materiale promoționale. Acesta este una dintre cele mai populare programe folosite de designeri atunci când se lucrează cu documente cu mai multe pagini. În cele mai recente versiuni ale acestui program puteți crea documente interactive, care pot fi postate în mod direct pe internet sau implementate în aplicațiile mobile.

Motivul pentru care acest program este o alegere bună atunci când se proiectează documente cu mai multe pagini, este faptul că In Design are opțiuni pentru stilizarea și încadrarea simplă a textului. În plus, operarea în acest program este facilitată în mare măsură de paginile Master care pot ajuta la definirea designului. Această opțiune este deosebit de importantă atunci când trebuie de creat un design simplu și rapid pentru mai multe pagini.

1.1 Etapele de dezvoltare și machetarea în Adobe In Design

Lansat pe piață în 1999

Versiunea a 2-a lansată în 2001 este cea mai compatibilă pe platforma Mac OS X

Versiunea CS (3) realizată în 2003 a fost integrată complet în Adobe Creative Suite(seria care conține toate programele furnizate de Compania Adobe Systems pentru documentele destinate tiparului) alături de Photoshop, Illustrator și Acrobat.

Ultima versiune este la ora actuală Adobe In Design CC.

1.2 Spațiul de lucru în aplicația Adobe In Design

Aplicația Adobe In Design grupează toate elementele spațiului de lucru într-o singură fereastră (figura este reprezentată mai jos )integrată care permite de a lucra cu aplicația. Când este necesară de a muta sau de a redimensiona cadrul aplicației sau oricare dintre elementele sale, toate acestea din interiorul său răspund unul altuia, astfel încât să nu se suprapună. când se execută comutarea panourile nu dispar între aplicații sau când se face clic accidental din aplicație. Dacă se lucrează cu două sau mai multe aplicații, există posibilitatea de a poziționa fiecare aplicație una lângă alta pe ecran sau pe mai multe monitoare. Dacă utilizați un Mac și se preferă interfața de utilizare tradițională, în formă liberă, putem dezactiva cadrul aplicației

Selectați Fereastră > Cadru de aplicații pentru a o activa sau dezactiva

Bara de aplicații din partea de sus conține un comutator pentru spații de lucru, meniuri (numai pentru Windows) și alte controale ale aplicațiilor Pe Mac, bara de aplicații este disponibilă numai când cadrul de aplicații este dezactivat Puteți să-l activați sau să îl dezactivați utilizând meniul Fereastră.

Panoul Instrumente conține instrumente pentru crearea și editarea de imagini, elemente de pagină, și așa mai departe. Instrumentele asociate sunt grupate.

Panoul de control afișează opțiuni pentru obiectul curent selectat.

Fereastra Document afișează fișierul pe care lucrați. Ferestrele de documente pot fi tabelate și în anumite cazuri, grupate și andocate.

Panourile vă ajută să monitorizați și să vă modificați activitatea. Panourile pot fi grupate, stivuite sau fixate.

Figura 1.1 Spațiul de lucru In Design

A. Ferestrele cu ferestre din document

B. Publicarea online

C. Comutarea în spațiul de lucru Touch

D. Întrerupătorul spațiului delucru

E. Panoul de titlu al panoului

F. Bara de căutare

G. Panoul de control

H. Restrângerea către butoanele Icons

I. Grupuri de panouri în docul vertical

J. Bara de stare

K . panoul Instrumente

Setarea culorii a spațiului de lucru După preferință Putem să schimbam interfața cu una dintre cele patru opțiuni de culoare disponibile dintre care sunt: Dark , Medium Dark , Medium Light și Light .pentru aceasta este necesar de parcurs câțiva pași simpli, pe care i-am indicat mai jos:

Figura 1.3 Setarea culorii a spațiului de lucru

(Windows) Selectați Editare , Preferințe și Interfață;

(mac OS) Alegeți In Design, Preferințe și Interfață.

Alegeți culoarea interfeței dorită din următoarele teme color: Dark, Medium Dark,

Medium Light și Light.

Selectăm Cartușul de potrivire pentru Tema Culoare pentru a seta culoarea cartonului la tema de culoare selectată. De selectați pentru a seta culoarea cartonului în alb.

Notă: Pentru a dezactiva spațiul de lucru Start din caseta de dialog Preferințe, deselectați caseta de selectare Afișați spațiul de lucru Start când nu se documentează ( Preferințe > Generale ). Comenzile rapide de la tastatură Ctrl / Cmd + O și Ctrl / Cmd + N continuă să fie disponibile pentru utilizare.

1.4 Crearea documentelor în Adobe In Design.

Când creați un document în In Design, în loc să începeți cu un document gol, puteți alege dintr-o gamă largă de șabloane, inclusiv șabloane de la Adobe Stock. Șabloanele includ elemente pe care le puteți construi pentru a finaliza proiectul. Când deschideți un șablon în In Design, puteți lucra cu acesta, la fel cum ați lucra cu orice alt document In Design.

În plus față de șabloane, puteți crea un document prin selectarea uneia dintre numeroasele presetări disponibile în In Design.

Pentru mai multe informații, consultați Crearea documentelor .

1.5 Salvarea documentelor In Design

Salvarea unui document este foarte importantă, deoarece salvarea corectă a fișierului putem să păstrăm aspectul curent, cel ce a fost proiectat de la începutul lucrului cu textul. Salvând frecvent ne asigurăm o protecție amuncii depuse a supra documentului. Putem salva un fișier ca oricare dintre următoarele:

Un document obișnuit.

O copie a documentului, care creează un duplicat al fișierului sub un alt nume, lăsând documentul original activ.

Un șablon, care se deschide în mod normal ca document fără titlu. Acesta poate conține setări, texte și grafică pe care le-am presetat ca punct de pornire pentru alte documente.

Salvarea unui document actualizează și meta datele (sau informațiile despre fișier) care fac parte din documentul In Design. Acestea pot să includă o pre vizualizare a miniaturilor, fonturilor utilizate în document, nuanțele de culoare și toate meta datele din caseta de dialog fișier Info , toate acestea permit căutarea eficientă. De exemplu, poate să apară o necesitate de acăuta toate documentele care utilizează o anumită culoare.

Sau putem vedea aceste meta date în Bridge și în zona Avansat din caseta de dialog Fișier info . Putem să verificăm dacă este nevoie să actualizăm pre vizualizarea când salvăm utilizăm o setare de preferințe. Celelalte meta date cum ar fi: fonturi, culori și linkuri etc. sunt actualizate ori de câte ori salvăm un document.

Comenzile Salvare, Salvare ca și Salvare copie stochează documentele în formatul de fișier In Design. Dacă salvăm un document pentru a-l aduce la un furnizor de servicii pre Press pentru ieșirea finală, In Design poate colecta automat toate fișierele necesare, cum ar fi grafica și fonturile conectate, într-un singur director.

Notă: Informațiile introduse în caseta de dialog Fișier> Fișier informații sunt actualizate în fila Meta date la exportarea un EPUB (Electronic Publication) în următoarele formate:

Rezoluție fixă EPUB

EPUB refăcut

Pentru a putea salva un document sub un nume nou, este necesară selectarea următoarei combinații cum ar fi: Fișier> Salvare ca, specificăm o locație și un nume de fișier și facem clic pe Salvare. Fișierul nou denumit devine documentul activ. Utilizarea comenzii Save ar putea reduce dimensiunea fișierului.

Pentru a salva un document existent sub același nume, selectați Fișier> Salvare.

Pentru a salva toate documentele deschise în locațiile existente și numele de fișiere, culegem urătoarea combinație de taste: Ctrl + Alt + Shift + S (Windows) sau Comanda + Option + Shift + S (Mac OS).

Pentru a salva o copie a unui document sub un nou nume, selectați Fișier> Salvați o copie, specificăm o locație și un nume de fișier și facem clic pe Salvare. Copia salvată nu devine documentul activ.

Notă: Pentru a evita problemele, este necesar de evitat caracterele rezervate care au înțelesuri speciale în unele sisteme de operare. De exemplu, evităm numele de fișiere cu spații, file sau perioade inițiale sau nume de fișiere care utilizează aceste caractere: / În mod similar, evităm utilizarea caracterelor cu accente (cum ar fi ü, ñ sau é), chiar și atunci când utilizăm o versiune non-engleză a In Design. Pot apărea probleme dacă fișierul este deschis pe o altă platformă.

Notă: Dacă lucrăm frecvent cu mai multe documente deschise în același timp și dorim să le salvăm pe toate, este de dorit ca să utilizăm o comandă rapidă de la tastatură. Selectați Editare> Comenzi rapide de la tastatură, și alegem opțiunea Vizualizări, Navigare din meniul Produs selectând: salvare toate în lista comenzi. Apoi puteți să edităm sau să adăugăm o scurtătură. Putem să utilizăm aplicația rapidă pentru a specifica comanda salvați tot.

Includerea pre vizualizărilor in documentele salvate.

Preview-urile miniaturilor ale documentelor și șabloanelor oferă o identificare ușoară a acelor fișiere din Adobe Bridge și Adobe Mini Bridge. O pre vizualizare este creată atunci când salvați un document sau un șablon. Aceasta include o imagine JPEG cu doar prima răspândire; o vizualizare a șablonului include o imagine JPEG a fiecărei pagini din șablon.

Putem activa opțiunea din Preferințe sau din caseta de dialog salvare ca. Deoarece pre vizualizările cresc atât dimensiunea fișierului cât și timpul necesar pentru salvarea documentului, putem prefera să activăm opțiunea la cerere utilizând caseta de dialog Salvare ca.

Pentru a include o vizualizare de fiecare dată când salvăm un document, alegem Editare> Preferințe> Manipulare fișiere (Windows) sau In Design> Preferințe> Manipulare fișiere (Mac OS).

Pentru a include o vizualizare pentru un anumit document, selectăm Fișier>Salvare ca.

Pentru a include o pre vizualizare pentru un anumit document, alegem opțiunea File> Save Content As.

Este necesar să selectați Întotdeauna Salvare Vizualizați Imagini cu Documente.

Dacă setăm pre vizualizarea utilizând caseta de dialog Preferințe, alegem numărul de pagini de pre vizualizare din meniul Pagini și optăm pentru o opțiune din meniul Examinare dimensiune.

Notă: Selectarea opțiunii de pre vizualizare din caseta de dialog Salvare ca, putem să selectăm de asemenea opțiunea din caseta de dialog Preferințe și utilizează setările implicite Pagini și Pre vizualizare dimensiune.

1.6 Salvarea unui document In Design Markup (IDML)

În unele cazuri, este posibil să apară necesitatea sau din propria dorință să salvăm un format In Design în format de marcare de schimb. Este deosebit de util să salvăm în acest format atunci când deschidem o publicație QuarkXPress sau PageMaker în In Design, atunci când deschidem un document creat într-o versiune anterioară a In Design sau când întâmpinăm probleme cu documentul dvs., cum ar fi imposibilitatea de a șterge variante de culoare.

Pentru efectua aceste opțiuni trebuie să parcurgem 3 pași:

Selectăm Fișier> Salvare (CS6) sau File> Export (CS5) sau altă versiune de In Design.

Din meniul Salvare ca tip (Windows) sau Format (Mac OS), selectăm In Design Markup (IDML).

Facem clic pe Salvați.

Putem deschide fișierul IDML salvat în In Design CS5 și In Design CS4, dar nu în nici o versiune anterioară a In Design-ului.

1.7 Salvarea înapoi la versiunea anterioară In Design

Pentru a deschide un document In Design CS6 în In Design CS5, sau altă versiune. În In Design CS6, salvăm (Fișier> Salvați) documentul în limba In Design Markup Language (IDML). (Formatul IDML înlocuiește formatul Interchange INX utilizat pentru salvarea înapoi în versiunile anterioare.)

Pentru a deschide un document In Design CS5 în In Design CS4, în In Design CS5, exportăm (File> Export) documentul în limba de marcare In Design (IDML). (Formatul IDML înlocuiește formatul Interchange INX utilizat pentru salvarea înapoi în versiunile anterioare.)

Asigurați-vă că calculatorul care rulează versiunea anterioară a aplicației In Design este actualizat cu plug-in-urile corespunzătoare, astfel încât acesta să poată deschide fișierul IDML exportat. Persoana care execută versiunea anterioară a In Design poate obține pluginurile de compatibilitate, alegând Ajutor> Actualizări și urmând instrucțiunile. Plugin-urile pot fi de asemenea instalate de pe site-ul Adobe: Deschiderea unui document într-o versiune anterioară a In Design este denumită și "salvare în jos".

Notă: Conținutul creat utilizând funcții specifice versiunii ulterioare a In Design poate fi modificat sau omis când deschidem documentul într-o versiune anterioară a In Design.

Pentru aceasta trebuie să parcurgem 3 pași simpli:

Selectăm Fișier> Salvare (CS6) sau File> Export (CS5).

Din meniul File Type (Windows) sau Format (Mac OS), selectăm In Design Markup (IDML).

Apoi facem clic pe Salvare.

Putem să deschidem fișierul .idml în versiunea anterioară a aplicației In Design pentru al converti într-un document In Design fără titlu.

Notă: Pentru a deschide documentul In Design CS5 în In Design CS3, deschidem fișierul IDML exportat în In Design CS4, salvând-ul și exportat în In Design CS3 Interchange (INX), apoi deschidem fișierul INX exportat în In Design CS3. Pentru orice eventualitate ne asigurăm că toate versiunile In Design sunt actualizate.

Tabelul 1. Adăugarea meta datelor utilizând caseta de dialog ,,Informații fișier”

1.7 Despre meta date

Meta datele reprezintă un set de informații standardizate despre un fișier, cum ar fi numele autorului, rezoluția, nuanțele de culoare, drepturile de autor și cuvintele cheie aplicate. De exemplu, majoritatea camerelor digitale atașează câteva informații de bază unui fișier imagine, cum ar fi înălțimea, lățimea, formatul fișierului și timpul în care a fost făcută fotografia. Putem să utilizăm meta datele pentru a eficientiza fluxul de lucru și pentru a organiza fișierele.

1.8 Standardul XMP

Informațiile pentru meta date sunt stocate folosind standardul Extensible Metadata Platform (XMP), pe care sunt construite Adobe Bridge, Adobe Illustrator, Adobe In Design și Adobe Photoshop. Ajustările aduse imaginilor cu Photoshop Camera Raw sunt stocate ca meta date XMP. XMP este construit pe XML, iar în majoritatea cazurilor meta datele sunt stocate în fișier. Dacă nu este posibilă stocarea informațiilor în fișier, meta datele sunt stocate într-un fișier separat numit fișier lateral . XMP facilitează schimbul de meta date între aplicațiile Adobe și fluxurile de lucru ale publicațiilor. De exemplu, putem salva meta datele dintr-un fișier ca un șablon și apoi puteți importa meta datele în alte fișiere.

Meta datele stocate în alte formate, cum ar fi Exif,, GPS și TIFF, sunt sincronizate și descrise cu XMP, astfel încât să poată fi vizualizate și gestionate mai ușor. Alte aplicații și funcții utilizează, de asemenea, XMP pentru a comunica și a stoca informații cum ar fi comentariile versiunii, pe care le putem căuta utilizând Adobe Bridge.

În cele mai multe cazuri, meta datele rămân în fișier chiar și atunci când se modifică formatul fișierului (de exemplu, de la PSD la JPG). De asemenea, metadatele rămân atunci când fișierele sunt plasate într-un document sau proiect Adobe.

1.9 Lucrul cu meta datele din Adobe Bridge

Multe dintre caracteristicile avansate Adobe Bridge permit de a organiza sau de a căuta, fișierele și versiunile curente, toate acestea depind nemijlocit de meta datele XMP din fișierele create. Adobe Bridge oferă două moduri de lucru cu meta datele: prin panoul Meta date și prin caseta de dialog Informații fișier. În unele cazuri, există mai multe vizualizări pentru aceeași proprietate a meta datelor. De exemplu, o proprietate poate fi etichetă Autorul într-o singură vizualizare și Creator în altul, dar ambele se referă la aceeași proprietate de bază. Chiar dacă recurgem la o personalizare a acestei vizualizări pentru anumite fluxuri de lucru, ele rămân standardizate prin XMP.

Figura 1.4 Prezentarea unei imagini și a informației acesteia.

1.10 Panoul Metadate

Meta datele unui fișier ce conține informații despre conținutul, starea drepturilor de autor, originea și istoricul fișierului. În panoul Meta date, avem posibilitatea să vizualizăm, și să edităm fișierele selectate, și să utilizăm meta datele pentru a căuta fișiere și să întrebuințăm șabloane pentru a adăuga și a înlocui meta datele. În funcție de fișierul selectat, pot apărea următoarele tipuri de meta date.

Tabelul 2. Adăugarea meta datelelor utilizând caseta de dialog Informații fișier

1.11 Crearea cadrelor de text

Textul din In Design se află în interiorul containerelor numite cadre de text . (Un cadru text este similar cu o casetă de text din Quark XPress și un bloc de text în Adobe Page Maker.)

Există două tipuri de cadre de text: grile de cadre și cadre text simple. Grilele de cadre sunt un fel de cadre de text specifice compoziției limbajului asiatic în care caracterele și spațierea caracterului sunt afișate ca grile. Cadrele de text goale în care nu este afișată nici o rețea sunt cadre text simple .

Ca și cadrele grafice, cadrele de text pot fi mutate, redimensionate și modificate. Instrumentul cu care selectați un cadru de text determină tipul de schimbări pe care le puteți face:

Utilizarea instrumentului pentru a introduce sau edita textul într-un cadru.

Utilizăm instrumentul Selecție pentru sarcini generale de planificare, cum ar fi: poziționarea și dimensionarea unui cadru.

Întrebuințăm instrumentul Selecție directă pentru a modifica forma unui cadru.

Putem să folosim instrumentele Grid orizontal sau instrumentul Vertical Grid pentru a crea o grilă cadru.

Utilizarea instrumentului Tip pentru a crea un cadru text simplu pentru textul orizontal și instrumentul Vertical Type pentru a crea un cadru text simplu pentru textul vertical. Utilizarea aceleași instrumente pentru a edita textul existent într-un cadru.

Cadrele de text pot fi de asemenea conectate la alte cadre de text astfel încât textul dintr-un cadru să poată curge într-un alt cadru. Textul care curge prin unul sau mai multe cadre filetate este numit un tot întreg . La plasarea sau importarea unui fișier de procesare a cuvintelor, acesta intră în documentul creat, indiferent de numărul de cadre pe care le poate ocupa.

Cadrele de text pot avea mai multe coloane. acestea se pot baza pe coloane de pagină, dar independente de acestea. Cu alte cuvinte, un cadru de text cu două coloane poate sta pe o pagină cu patru coloane. Ramele de text pot fi, de asemenea, plasate pe paginile de bază și încă primesc text pe paginile documentului.

Notă: Dacă utilizăm în mod repetat același tip de cadru de text, putem crea un stil de obiect care include formatarea cadrului de text, cum ar fi culori pentru curse și umpleri, opțiuni pentru cadrele text și efecte de învelire a textului și transparență.

Când plasăm sau inserăm un text, nu este necesar să creați un cadru de text; In Design adaugă automat cadre bazate pe setările coloanei paginii.

Când textul este lipit, se creează automat un cadru text simplu. De asemenea, putem crea manual un cadru text necompletat și introducem text. Pentru a putea face aceste operații efectuăm oricare dintre următoarele:

Pentru început trebuie să selectăm instrumentul Tip ,,T” și să trasăm pentru a putea defini lățimea și înălțimea unui nou cadru de text. Ținând apăsată tasta Shift în timp ce trasăm pentru a restrânge cadrul la un pătrat. Când eliberăm butonul mouse-ului, în cadru apare un punct de inserare a textului.

Figura 1.5 Crearea unui nou cadru de text

Utilizând instrumentul Selecție, facem clic pe portul de ieșire al unui alt cadru de text, apoi faceți clic sau tragem pentru a crea un alt cadru.

Utilizăm comanda ,,Loc” pentru a plasa un fișier text.

Cu ajutorul instrumentului Tip (T), facem clic în interiorul oricărui cadru gol. Dacă este selectată opțiunea Tip instrument convertește cadrele de text în Preferințe tip, cadrul gol este convertit într-un cadru de text.

1.12 Mutarea și redimensionarea ramelor de text

Pentru a muta sau redimensiona cadrele textului putem să utilizăm instrumentul de selecție. Dacă dorim să mutăm sau să redimensionăm un cadru de text fără a trece de la instrumentul Tip ,,T” la un instrument de selecție, țineți apăsat Ctrl (Windows) sau Command (Mac OS), apoi glisați cadrul. Utilizând instrumentul Selecție, trageți cadrul, iar utilizând instrumentul Tip, formăm combinația de taste: Ctrl (Windows) sau Command (Mac OS) și trasăm cadrul. Când eliberați cheia, instrumentul Tip este încă selectat. Pentru a redimensiona un cadru de text

Efectuăm oricare dintre următoarele opțiuni:

Pentru a redimensiona utilizând instrumentul Tip ,,T”, ținem apăsat Ctrl (Windows) sau Comanda (Mac OS) și deplasăm orice mâner de cadru. Dacă ținem apăsat butonul mouse-ului o secundă înainte de a începe să trasăm, textul se va recompune în timpul redimensionării cadrului.

Notă : dacă facem clic pe cadrul de text în loc să îl trasăm, vom pierde locația pentru selectarea textului sau pentru punctul de inserare.

Pentru a redimensiona folosind instrumentul Selecție ,,Săgeată”, trasăm oricare dintre mânerele de cadru de pe marginea cadrului. Pentru aceasta ținem apăsat Ctrl (Windows) sau comanda (Mac OS) pentru a scala textul în cadru.

Pentru a potrivi rapid cadrul conținutului său, utilizăm instrumentul ,,Selecție” pentru a selecta cadrul de text și executăm dublu clic pe orice mâner. De exemplu, dacă facem dublu clic pe mânerul inferior al centrului, partea inferioară a cadrului se fixează în partea de jos a textului, iar dacă facem dublu clic pe mânerul central, înălțimea este păstrată în timp ce lățimea se îngustează pentru a umple cadranul.

Notă : Putem de asemenea să facem dublu clic pe un mâner pe un cadru de text de tip excesiv pentru a extinde înălțimea sau lățimea pentru a se potrivi întregului text din cadru. Dacă un cadru de text include mai mult text care este în plus decât se poate potrivi în mod rezonabil pe pagină, cadrul textului nu este redimensionat. Faceți dublu clic pe mâner pentru a redimensiona cadrul textului

Figura 1.6 redimensionarea cadrului a textului

Crearea documentelor

În timp ce creați un document în In Design, în loc să începe cu un document gol, putem să alegem dintr-o gamă largă de șabloane, Acesta pot fi create pentru a ușura procesul de lucru, inclusiv șabloane de la Adobe Stock. Șabloanele includ elemente pe care le putem construi pentru a finaliza proiectul sau machetarea unui document. La deschiderea unui șablon în In Design, putem foarte comod să lucrăm cu acesta, la fel cum am lucra cu orice alt document în In Design. În plus față de șabloane, avem posibilitatea de a crea un document prin selectarea uneia dintre numeroasele presetări disponibile în In Design. Mai jos am prezentat o mică descrierea a acestora.

Șabloane și presetări Template-uri

Fără discuții putem să oferim un conținut bogat, diversificat, inspirat și reutilizabil pentru documentele create. La fel avem posibilitatea de a descărca șabloane de la Adobe Stock care includ grafică și ilustrații de calitate chiar în interiorul In Design. Apoi Putem să construim cu ajutorul acestor șabloane documente ce au fost create cu ușurință. Aceste documente care împărtășesc setări comune și elemente de design. De asemenea, In Design oferă, șabloane goale cu dimensiuni și setări predefinite pentru sarcini obișnuite, cum ar fi proiectarea cărților de vizită sau a broșurilor. Șabloanele sunt deschise ca fișiere .indd în In Design. Folosind aceste șabloane prestabilite, putem să le folosim doar schimbând setările și conținutul propriu zis, deci cu In Design construim, machetăm, aranjăm texte ce vor fi tipărite.

Documente prestabilite pentru documente

Există și documente goale care conțin doar dimensiuni și setări predefinite. Presetările fac mai ușoară proiectarea pentru factorii specifici de formare a dispozitivelor sau utilizarea cazurilor. De exemplu, putem să utilizăm o presetare pentru a începe proiectarea rapidă pentru iPad de ce nu, sau pentru a crea un document ce nu necesită multe setări ca de exemplu o broșură în formatul A5, fără efecte speciale și design-uri sofisticate. Aceste tipuri de documente desigur ele vor fi utilizate în mici tiraje, conținând doar câteva exemplare pentru uz intern. Formatele predefinite ale documentelor au setări predefinite, pagini, coloane, orientare, poziționare etc. Se poate de a modifica aceste setări înainte de a crea un document folosind presetarea.

Șabloanele și presetările sunt clasificate în aceste seturi:

Imprimare

Web

Mobil

Desigur putem să accesăm dialogul Document nou, pentru aceasta trebuie să efectuăm câțiva pași

Lansăm In Design

Efectuăm una dintre următoarele acțiuni:

Selectăm Fișier > Nou .

Facem clic pe Nou sau pe Start nou în spațiul de lucru Start .

Utilizăm următoarea comandă rapidă de la tastatură:

(Mac) Cmd + N

(Windows) Ctrl + N

Facem clic dreapta pe fila pentru un document deschis și selectați New Document din meniul contextual.

Figura 1.7 Prezentare generală: dialogul Document nou

Printre alte operații, dialogul Document nou vă permite:

De a crea documente utilizând șabloanele selectate din Adobe Stock în mai multe categorii: Imprimare , Web și Mobil;

Căutarea mai multor șabloane pe Adobe Stock și crearea documentelor utilizând acestea

Accesarea rapidă a fișierelor, șabloanelor și elementele pe care accesate recent ( fila Recentă )

Accesarea rapidă a șabloanelor descărcate din Adobe Stock ( fila salvată )

Crearea documentelor utilizând presetări Blank Document pentru mai multe categorii și factori de formare a dispozitivului. Înainte de a deschide setările prestabilite, putem de a modifica setările acestora.

Figura 1.8 Fila Imprimare | Document nou

Crearea documentelor utilizând presetări

În caseta de dialog Document nou , facem clic pe fila categorii: Imprimare , Web sau Mobil.

Selectăm o presetare.

Opțional, schimbăm setările pentru presetarea selectată din panoul Detalii presetate din partea dreaptă.

Facem clic pe Creați. In Design deschide un document nou bazat pe presetare.

Modificarea presetărilor

Înainte de a deschide un document utilizând presetarea, avem posibilitatea de a modifica setările din panoul din dreapta.

Specificăm un nume pentru document

Specificăm următoarele opțiuni pentru presetarea selectată:

Lățime și înălțime:

Specificăm dimensiunea documentului.

Unități:

Specificăm unitatea de măsură pentru document.

Orientare:

Specificăm o orientare a paginii pentru document: Peisaj sau Portret.

Pagini:

Specificăm numărul de pagini pe care doriți să le creați în document.

Pagini care se confruntă cu:

Selectăm această opțiune pentru a face paginile stânga și dreapta să se confruntă unul cu celălalt într-o răspândire în două pagini.

Pagina de start:

Specificăm numărul în care începe documentul. Dacă specificăm un număr par (cum ar fi 2) cu Pagini de acoperire selectate, prima răspândire din document începe cu o răspândire în două pagini.

Cadru text primar:

Selectăm această opțiune pentru a adăuga un cadru de text primar pe pagina principală.

coloane:

Specificăm numărul de coloane pe care să le adăugăm în document.

Coloană de jgheaburi:

Specificăm cantitatea de spații albe dintre coloane.

Margini:

Specificăm marginile pentru fiecare parte a documentului. Pentru a utiliza diferite valori pentru diferite părți, separăm dimensiunile făcând clic pe pictograma lanțului.

Bleed și Slug:

Specificați poziția tăierii de-a lungul fiecărei părți a documentului. Această opțiune este foarte importantă deoarece la tipărirea cărții trebuie să ținem cont câți milimetri vor fi tăiați din carte. Pentru a utiliza diferite valori pentru diferite părți, separați dimensiunile făcând clic pe pictograma lanțului .

Figura 1.9 Câteva opțiuni de setare pentru a crea un document, aici este indicat dimensiunile ,,width” și ,,height”, la fel e prezentat numărul de pagini, coloane și orientarea în pagină.

Pentru a putea deschide un document cu presetările prestabilite, trebuie să parcurgem câțiva pași. Mai jos am prezentat etapele. Pentru început facem clic pe Creare pentru a deschide un document cu setările prestabilite.

1.13 Crearea documentelor utilizând șabloane din Stoc.

In Design vine cu o varietate de șabloane de la Adobe Stock, inclusiv șabloane pentru tablete, telefoane mobile, foi cu antet, plicuri, cărți de vizită și multe altele. Șabloanele cu straturi de fonturi utilizează fonturi sau fonturi de bază care pot fi sincronizate de Adobe Typekit.

Pentru a crea un document utilizând un șablon, efectuăm următoarele instrucțiuni

În dialogul Document nou, facem clic pe fila categorii: Imprimare, Web, Mobil.

Selectăm un șablon care dorim pentru a putea vizualiza.

Facem clic pe Vizualizați previzualizarea pentru a vedea ce am obținut după ce am lucrat asupra șablonului. O previzualizare este o reprezentare a imaginii, a unui șablon pe care îl putem revizui ți după dorință, dacă avem nevoie de acesta putem să obțineținem licența respectivului șablon.

Figura 1.10 Pre vizualizarea șablonului

Figura 1.11 Descărcarea șablonului dorit

După ce am ales șablonul ales putem să-l descărcăm, pentru aceasta Facem clic pe Descărcare. In Design va solicita licență modelului Adobe Stock.

Consultați Ajutorul pentru stocul Adobe pentru mai multe informații despre licențiere și considerații legate de acesta. După ce șablonul a fost licențiat prin utilizarea drepturilor de proprietate, Șablonul îl putem deschide ca document In Design (.indd) pentru a lucra. În figura 4, este reprezentată fereastra de unde putem descărca șablonul dorit .

După ce șablonul a fost descărcat, facem clic pe Deschidere . În timp ce deschidem șablonul, vi se va solicita sincronizarea anumitor fonturi din Tipul de tip, facem clic pe OK . Acum putem să lucrăm cu documentul deschis în In Design la fel cum am lucra cu orice alt document .indd .

Notă: Șabloanele descărcate sunt adăugate într-o bibliotecă Cloud Creative numită Șabloane stoc . Putem accesa această bibliotecă în panoul CC Biblioteci .

Figura 1.12 Vizualizarea șablonului dorit din CC Libraries

Notă: Șabloanele In Design poartă extensia de nume de fișier .indt . Cu toate acestea, la deschiderea unui șablon, o filă a acestuia este deschisă ca un document cu extensia .indd . Modificările aduse acestuia .indd Această filă deschisă în alt format a documentului poate să afectează originalul. indt template.

Căutăm mai multe șabloane de la Adobe Stock

În afară de șabloanele pre-selectate de la Adobe Stock, putem să căutăm desigur să descărcăm numeroase alte astfel de șabloane direct din cadrul dialogului Document nou.

În timpul lucrului în caseta dialogul Document nou, introducem un șir de căutare în caseta Find More Templates On Adobe Stock . Alternativ, dăm clic pur și simplu pe Go pentru a naviga pe toată selecția de șabloane disponibile.

In Design deschide site-ul Adobe Stock într-o nouă fereastră de browser pentru a putea explora. Permiteți descărcarea și descărcați cea care corespunde cel mai bine cerințelor proiectului dvs.

Figura 1.13 Freastra de căutare ,,Find More Templates On Adobe Stoc”

Notă:Pentru mai multe informații despre Adobe Stock, consultați: Întrebări frecvente | Adobe Elementele de bază stoc Întrebări frecvente | Utilizarea și licențierea Utilizarea Adobe Stock

Dacă este necesar, putem să dezactivăm cea mai recentă experiență în documentul nou și putem să revenim la experiența oferită de In Design în mod implicit în versiunile CC 2017 și versiunile anterioare. Pentru aceasta este nevoie de a parcurge 3 pași simpli. În figura 7 este reprezentat caseta de unde putem seta în ce document dorim să lucrăm.

Selectăm Preferințe > Generalități .

Apoi legem Folosește Dialogul noului document vechi.

După parcurgerea acestor pași faceți clic pe OK .

Figura 1.13 Fereastra Preferențe

1.14 Termenul „bleed” folsit în tipografie

Termenul de "bleed",este folosit în industria tiparului, este distanța de la marginea ce urmează a fi tăiată la formatul finit (dimensiunea finală a lucrării) și până la limita documentului brut. Orice element (imagine, textură, formă geometrică etc.) ce intră în contact cu marginea documentului, trebuie prelungit cu aproximativ 3-5 mm până la extremitatea fișierului brut, ținând seama de tăierea cu ghilotina (mașină profesională de tăiat hârtie) ce se va produce după tipărirea și finisarea lucrării în tipografie. Când este vorba despre text, acesta se poziționează în lucrare, de la formatul finit spre interior, cu minim 3-5 mm, pentru a nu se tăia în cuvinte.

Există o mulțime de factori care acționează asupra hârtiei (extinderea, contractarea, cerneala care se îmbibă, precizia ghilotinei etc.) ce fac ca tăierea să nu fie perfectă, ci cu o aproximare de 1-3 mm față de formatul finit.

Într-un montaj electronic, semnele de tăiere sunt cele care determină marginea pe unde se taie lucrarea. Este recomandat ca înainte de a realiza fișierul pentru tipar, utilizatorul să consulte angajații tipografiei în legătură cu fixarea semnelor, deoarece "bleed-ul" poate varia de la o imprimerie la alta.

Programul Adobe In Design are opțiunea de a seta "bleed-ul" la opțiunea din meniu: New – Document, apoi "More Options" și jos, în casetă, apare "Bleed and Slug". Când caseta are deja meniul pentru "Bleed and Slug", în loc de "More Options" apare "Fewer Options". La Corel Draw se poate regla "bleed-ul" din meniul: File – Print – Layout și în partea de jos "Bleed Limit".

Figura 1.14 Documentul Înainte de tăiere și după.

Pentru restul programelor de tehnoredactare-DTP este indicat să se lase 3-5 mm în plus, pe margini, față de formatul finit al documentului, pentru ca la sfârșit să nu apară surprize în legătură cu elementele ce compun

Figura 1.15 Rubrica din Adobe InDesign și rubrica din Corel Draw

fișierul. În funcție de mărimea lucrării și de locația tipăririi, dimensiunile "bleed-ului" sunt: în Europa 3-5 mm, pentru documentele foarte mari: postere, bannere etc.: 10-15 mm, iar în Statele Unite și Marea Britanie standardul este 1/8 inch.

1.15 Adăugarea numerotării ale paginilor în Adobe In Design.

În Adobe In Design Putem să adăugăm un marcaj curent al numerelor paginii în paginile dvs. Pentru a specifica locul în care se află un număr de pagină pe o pagină și cum arată. Deoarece un marcator pentru numărul paginii se actualizează automat, numărul paginii pe care îl afișează este întotdeauna corect – chiar dacă adăugați, eliminați sau rearanjați paginile din document. Numerele de marcaj ale paginilor pot fi formatate și stilizate ca text.

Adăugarea unui marcator pentru numărul paginii pe o pagină principală

Marcatorii pentru numărul de pagini sunt adăugați de obicei în paginile master. Atunci când paginile principale sunt aplicate paginilor de document, numerotarea paginilor este actualizată automat, similar cu anteturile și subsolurile.

Figura 1.15 Numărul paginii de pe masterul A (stânga) și pagina 5 bazat pe același master (dreapta)

Dacă numărul paginii automate se află pe o pagină principală, aceasta afișează prefixul paginii principale. Pe o pagină a documentului, numărul paginii automate afișează numărul paginii. Pe un carton se afișează PB. Pentru adăugarea numerotării paginilor este nevoie de parcurs câteva etape:

În panoul Pagini, facem dublu clic pe pagina principală la care dorim să adăugăm numărul paginii.

Pentru a păstra numărul cel mai lung al paginii este nevoie de a crea un cadru de text suficient de mare și orice text pe care dorim să-l afișăm alături. Poziționând cadrul text în care dorim să apară numărul paginii.

Dacă documentul are pagini orientate, trebuie de creat cadre de text separate pentru paginile principale stânga și dreapta.

În cadrul numărului de pagină al paginii, adăugăm orice text care va apărea înainte sau după numărul paginii (cum ar fi "Pagina").

Poziționând punctul de inserare unde dorim să apară numărul paginii, apoi alegem opțiunile Tip> Inserare caractere speciale> Marcatori> Numărul paginii curente.

Aplicarea paginii principale în paginile documentului pe care dorim să apară numerotarea paginilor

Modificarea stilul de numerotare a paginilor

Implicit, paginile sunt numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 …); cu toate acestea, putem număra pagini utilizând numerotarea romană (i, ii, iii …) superioară sau minuscule sau alfanumerică (a, b, c …). De asemenea, putem număra pagini folosind zerouri precedente. Fiecare parte a documentului care utilizează un alt stil de numerotare se numește o secțiune .

În versiunile japoneze, chinezești sau coreene, în mod implicit, cifrele arabe sunt utilizate pentru numerele paginilor. Cu toate acestea, dacă folosim comanda Numerotare și opțiuni secțiune, putem specifica stilul de numerotare, cum ar fi cifre romane, cifre arabe, Kanji și așa mai departe. Opțiunea Stil permite să selectăm numărul de cifre din numărul paginii, de exemplu, 001 sau 0001. Fiecare parte a documentului care utilizează un alt stil de numerotare se numește o secțiune. Utilizând caseta de dialog. Opțiuni numerotare și secțiune pentru a schimba stilul de numerotare a paginii pentru a utiliza un format diferit. De asemenea, putem utiliza această casetă de dialog pentru a reporni numerotarea paginilor sau pentru a începe numărarea paginilor la un număr pe care îl specificăm.

În panoul Pagini, selectați pagina unde dorim să înceapă noua secțiune de stil de numerotare.

Alegem Layout> Opțiuni de numerotare și secțiuni.

Specificăm opțiunile, apoi facem clic pe OK.

O pictogramă a indicatorului de secțiune apare deasupra pictogramei paginii din panoul Pagini, ce indică începutul unei secțiuni noi.

Notă: Dacă apare un număr sau o literă înaintea numărului paginii curente pe care l-am inserat, înseamnă că este inclus un prefix de secțiune. Dacă nu avem nevoie de acest prefix, este nevoie de a include prefixul când paginile de numerotare din caseta de dialog. Opțiuni numerotare și secțiuni

1.3 Softuri cu licență liberă ce pot fi instalate, pentru redactarea, machetarea a unei broșuri sau a oricărei tip de text.

1.3.1 Editorul text Microsoft Word.

Word este un excelent editor profesional, care are avantajul de a lucra cu meniuri complexe și care are un Help foarte amănunțit. El face parte din pachetul Microsoft Office, alături de Excel, Access, PowerPoint și Outlook.

Editoarele de texte sunt folosite pentru:

redactare de corespondență;

redactare de cereri, formulare;

redactare de articole prezentări;

Avantajele prezentate de Word sunt :

viteză de lucru extrem de mare;

multiple seturi de caractere;

alinierea paragrafelor (în centrul paginii, la stânga, la dreapta, “rând plin”);

posibilitatea intercalării de grafică (imagini, desene) în text ;

suport de mouse;

salvarea periodică a textelor (la un interval de timp prestabilit de utilizator (de exemplu 5 minute) editorul salvează automat pe disc textul care se editează, fără nici o intervenție a utilizatorului);

posibilitatea de pre vizualizare a paginii.

Pentru a porni programul Word, selectați Program din meniul Start, apoi Microsoft Word. Ecranul Word are mai multe componente, ale căror denumiri le găsiți în figura de mai jos și seamănă ca principiu cu ecranele celorlalte programe Windows

Figura 1.3.1 Prezentarea componentelor a programului Microsoft Word.

Bara de titlu conține numele programului (Microsoft Word) și numele documentului pe care îl editați.

Bara de meniuri conține meniul principal al programului Word.

Bara de unelte standard conține o serie de butoane care vă pot ajuta să executați mai rapid alte proceduri. Ea poate fi folosită numai cu ajutorul mouse-ului.

Bara de unelte de formatare a textului este folosită pentru formatări ale caracterelor selectate sau ale paragrafului curent. De asemenea, nu poate fi accesată decât cu ajutorul mouse-ului.

Rigla ne arată marginile documentului, alinierile și locul unde va sări cursorul dacă apăsăm tasta Tab.

Zona de lucru conține documentul respectiv.

Barele de derulare le puteți folosi pentru a vă deplasa în cadrul documentului mai repede, cu ajutorul mouse-ului.

De reținut este faptul că atunci când vă poziționați cu mouse-ul pe un buton, fără a-l apăsa, pe ecran se va afișa funcția butonului respectiv.

Crearea unui document nou

Crearea unui document nou se realizează cu ajutorul comenzii File New astfel:

executați click cu mouse-ul pe meniul din bara de unelte standard

alegeți opțiunea New.

Linia verticală care clipește pe ecran se numește cursor text și arată locul unde va fi înscris textul introdus de la tastatură și unde se vor desfășura anumite operațiuni de editare (altfel spus arată locul unde “ne aflăm” în cadrul documentului).

Pe măsură ce un text e introdus, el este înscris și cursorul text se mișcă spre dreapta. Când cursorul text a ajuns la marginea din dreapta a ecranului, el este în mod automat mutat la începutul liniei următoare. Acest proces se numește wrapping.

Pe măsură ce textul e introdus, programul Microsoft Word execută automat derulare verticală atunci când textul nu mai încape pe ecran, astfel încât cursorul care indică punctul de inserare să fie vizibil.

Introducerea unui text În fișierul creat la punctul anterior, vom introduce câteva texte care să ilustreze facilitățile de bază oferite de Word pentru editare.

Alegeți fontul și dimensiunea caracterelor cu care veți scrie Acestea se aleg din bara de unelte de formatare a textului:

Fontul este de fapt stilul caracterelor utilizate și e desemnat prin numele său (Arial, Times New Roman etc.). Alegeți pentru documentul vostru fontul Times New Roman sau Arial. Mărimea caracterelor este specificată în puncte (un punct este 1/72 dintr-un inch, deci cca. 0,352 mm). Alegeți pentru caracterele din documentul vostru dimensiunea de 12 (puncte).

Scrieți un text

Salvarea unui document într-o locație pe disc

Salvarea inițială se realizează așa cum ați învățat în aplicațiile precedente: alegeți din Buton Office → Salvare (Office Button → Save). În fereastra care va apărea, în caseta Salvare cu tipul (Save as type) alege-ți Document Word (Word Document (*.docx)). Prin această alegere vor rezulta fișiere cu extensia docx. (cea mai cunoscută extensie a aplicației Word 2007). Introduceți în caseta Nume fișier (File name) numele noului fișier, selectați discul și dosarul (folder-ul) în care acesta să fie salvat și dați clic pe butonul Salvare (Save).

Figura 1.3.2 Salvarea unui document în programul Microsoft Word

Pe parcursul lucrului în Word este indicat să faceți salvări intermediare Buton→Office Salvare (Office Button → Save). Se pot efectua salvări mai rapid prin acționarea butonului Salvare (Save) din bara Acces rapid (Quick Access Toolbar) sau apăsând combinația de taste Ctrl + S.

Pentru a proteja fișierul împotriva deschiderilor neautorizate sau împotriva modificărilor la salvare puteți indica o parolă pentru deschidere și/sau una pentru modificare: în fereastra Salvare ca

(Save As) dați clic pe Instrumente → Opțiuni generale (Tools → General Options…) pentru a deschide fereastra Opțiuni generale.

Figura 1.3.3 Opțiuni generale de salvarea unui document în programul Microsoft Word

introduceți parola pentru deschidere în caseta Parolă pentru deschidere (Password to open) și/sau pentru modificare în caseta Parolă pentru modificare (Password to modify), dați clic pe OK și reintroduceți parolele când vă sunt solicitate.

Pentru a renunța ulterior la parole se alege Buton Office → Salvare ca (Office Button → Save As) și se repetă procedura de mai sus ștergând parolele introduse.

Notă :

În Word se poate alege să se lucreze cu copie de rezervă (siguranță) pentru document dacă parcurgeți calea: Buton Office → Opțiuni Word → Complex → zona Salvare → se bifează Întotdeauna copie de rezervă (Office Button → Word Options → Advanced → zona Save → se bifează Always create backup copy):

Figura 1.3.4 Setarea opțiunii ,,Backup copy”

Prin această acțiune se va copia versiunea precedentă a unui document ca o copie de rezervă (siguranță), de fiecare dată când salvați documentul. Fiecare nouă copie de rezervă înlocuiește precedenta copie de rezervă. Word salvează copia de rezervă în același folder cu originalul și adaugă numelui de fișier cuvintele Copie de rezervă a nume fișier. wbk (Backup of nume fișier. wbk).

Când lucrul într-un document eșuează se poate continua pe copia de rezervă a acestuia.

Se poate alege realizarea unei salvări periodice la un interval de timp stabilit de utilizator: Buton Office → Opțiuni Word → Salvare (Office Button → Word Options → Save) și se bifează caseta Salvare informații de recuperare automată la fiecare (Save Auto Recover Information every). Această acțiune determină construirea automată a unui fișier de recuperare a documentului după trecerea fiecărui interval de timp introdus în caseta minute (minutes): valoare cuprinsă între 1 și 120.

În situația în care calculatorul. nu mai răspunde la nici o comandă sau se întrerupe alimentarea cu energie în mod neașteptat, Word-ul deschide fișierul de Auto Recuperare (Auto Recover. În momentul în care lansați din nou în execuție aplicația, fișierul de Auto Recuperare (Auto Recover) poate conține informații nesalvate care, altfel, s-ar fi pierdut din documentul original. Dacă documentul original a fost distrus, fișierul de Auto Recuperare (Auto Recover) vă poate ajuta să recuperați, eventual, informațiile dorite.

Notă: Recuperarea automată nu înlocuiește comanda Salvare (Save) este necesar în continuare să salvați documentul odată ce ați terminat de lucrat cu el.

Pregătirea imprimării

Pentru a ne asigura că documentul va fi imprimat în forma dorită, se recomandă ca înainte de această acțiune să mai facem o ultimă verificare. Vom verifica conținutul, aspectul (layout) și modul de prezentare a documentului, precum și ortografia.

Această verificare presupune:

Verificarea conținutului documentului:

textul este scris corect, în întregime, fără omisiuni sau dubluri,

toate elementele de grafică sunt prezente în document.

Se citește cu atenție documentul și se editează dacă apar neconformități.

Verificarea configurației paginii:

verificarea dimensiunii hârtiei,

verificarea orientării paginilor în document, număr pagini pe foaie,

verificarea marginilor din afara zonei imprimabile,

verificarea antetului și a subsolului.

Se pot face ajustări alegând din tab-ul Aspect Pagină → Inițializare pagină (Page Layout → Page Setup).

Verificarea modului de așezare a informației în pagină:

separarea textului în pagini,

așezarea în pagină a textului și a obiectelor inserate cum ar fi: Miniatură (Clip Art), Imagine (imagini aduse din fișier), Diagramă (Chart), Tabele (Table), etc.

Se pot face corecturi modificând textul, modificând salturile la pagină nouă, schimbând poziția obiectelor inserate și stilul de încadrare al lor în raport cu textul învecinat.

Verificarea dimensiunii fontului utilizat pentru text (font size) și a formatărilor aplicate textului, paragrafelor, documentului:

– verificăm dacă textul este lizibil într-o vizualizare apropiată de dimensiunea foii de hârtie

și dacă dimensiunea fontului este adecvată,

verificăm alinierea, indentarea și spațierea paragrafelor,

verificăm aplicarea de Marcatori și Numerotare (Bullets și Numbering), de Borduri și Umbrire (Borders și Shading), de Tabulatori (Tabs).

Se pot face ajustări din fila Pornire (Home).

Verificarea ortografiei:

verificăm dacă din punct de vedere ortografic textul e scris corect.

Se realizează: fie citind cu atenție textul pentru a depista erorile, fie automat utilizând funcția Verificarea ortografiei în timpul tastării (Check spelling as you type) care este de regulă activă și ea face, ca în text, cuvintele scrise incorect ortografic, să apară subliniate cu o linie roșie ondulată.

1.3.2 Editorul text Adobe PDF

Formatul PDF este foarte popular datorită atuurilor sale: – cu ajutorul Acrobat Reader aceste documente pot fi deschise pe orice calculator indiferent de sistemul de operare. – datorită încorporării în document a elementelor folosite (fonturi, imagini, etc), acestea vor arăta la fel pe orice calculator. – asemănător streaming-ului video, prima pagină a unui document este afișată imediat după descărcare, urmând ca următoarele pagini să fie descărcate și afișate ulterior. – elemente de securitate care (la alegerea celui care crează documentul PDF) nu permit copierea textului, a unor elemente ale sale sau chiar tiparirea documentului.

1.3.3 Editorul de text EditPad Lite

EditPad Lite are multe funcții care fac editarea de text foarte convenabilă pentru tine. O parte din ele nu par prea impresionante la prima vedere, pentru că lucrează în fundal, dar în mod sigur le vei aprecia când vei avea nevoie de ele. Acestea sânt doar un mic număr din multele facilități ale lui EditPad Lite's care fac editarea de text extrem de ușoară.

EditPad Lite poate edita text scris în orice alfabet suportat de Windows, inclusiv alfabete de la dreapta-la-stânga cum sânt cele Ebraic și Arab sau alfabete complexe cum sînt cele ale limbilor Indiene. EditPad Lite poate de asemenea forța textul scris de la stînga-la-dreapta să fie strict monospațiat, chiar și când se folosește un font care nu este mono spațiat, astfel încît coloanele să fie mereu aliniate perfect.

Dacă ai nevoie să tastezi anumite caractere speciale nedisponibile pe tastatură, poți utiliza tabelul caracterelor din EditPad Lite pentru a le insera ușor prin dublu-clic. Poți insera cu ușurință în documentele tale simboluri speciale precum acelea de marcă înregistrată sau de drepturi de autor ("copyright"), sau poți introduce litere din limbi străine care nu pot fi scrise cu ajutorul mapării de tastatură aflate în uz. Dacă salvezi filele cu codarea Unicode poți utiliza orice caracter tipografic cunoscut umanității.

EditPad Lite editează orice filă de tip text. Poți deschide file text salvate pe calculatoare ce rulează Linux, UNIX and Macintosh sau chiar și file ce provin de pe vechile PC-uri DOS ori megacomputerele IBM. EditPad Lite păstrează compatibilitatea filei cu aceste sisteme, în afară de situația expresă în care alegi să le convertești. Nu te vei mai îngrijora că nu vei putea deschide o filă text, pentru că vei fi capabil să salvezi filele tale într-un format accesibil și pentru persoanele care utilizează editoare de text mai puțin flexibile. EditPad Lite prelucrează finalurile de linie de tip DOS/Windows, UNIX/Linux și Macintosh. Poți deschide și salva file text codate în Unicode (UTF-8, UTF-16 și UTF-32), în orice codpagină [codepage] Windows, în orice codpagină ISO-8859, și într-o varietate de codpagini DOS, KOI8 și EBCDIC. Poți de asemenea să convertești conținutul filelor în oricare dintre aceste codări.

Cu EditPad Lite poți deschide și edita mai multe file text [text files] în același timp. Nu există nici o limită. Multe din comenzile de editare ale lui EditPad Lite pot rula simultan pe toate filele deschise. Comută rapid între diversele file deschise făcînd clic pe taburile lor. Mergi înainte și înapoi cu ajutorul comenzilor "poziția de editare anterioară" și "fila editată anterior".

EditPad Lite posedă una din cele mai complete funcții de căutare-și-înlocuire din editoarele de text. Poți găsi rapid partea din filă pe care vrei s-o editezi. Poți evidenția potrivirile și face tot felul de alte operații legate de căutare. Efectuează instantaneu mai multe înlocuiri dintr-o dată într-o selecție, într-o filă, într-un proiect, sau în toate filele și proiectele. Folosește expresiile regulate și opțiunile de adaptare a casetei literelor (majuscule/minuscule) pentru a efectua căutări și înlocuiri dinamice și complexe ale termenilor din text. Utilizarea avansată a funcției de căutare-și-înlocuire din EditPad Lite poate automatiza operațiunile de editare plictisitoare.

EditPad Lite folosește o Colecție de Decupaje pentru a păstra cu ușurință la îndemîna ta o listă cu fragmente de text, gata de a fi inserate în fila editată. Un astfel de decupaj poate fi un cuvînt, o frază, trei paragrafe, o jumătate de carte sau orice dorești. Decupajele pot consta și din fragmente care să fie inserate "înainte" și "după" textul selectat, adică la capetele acestuia.

Nu trebuie să-ți mai faci griji în privința salvării filelor, pentru că acum ai la dispoziție EditPad Lite cu opțiunile sale variate de autosalvare și creare de conservări (copii de rezervă). Poți alege cîte copii de rezervă vrei să păstrezi și pentru cît timp. Istoria filelor îți va arăta conservările făcute pentru fila curentă. Poți să deschizi și să compari conservările sau să salvezi copii de bornare (de etapă). EditPad Lite posedă o funcție de dezexecutare și reexecutare nelimitată a comenzilor care îți permite să anulezi modificările făcute chiar și după salvarea lor.

EditPad Lite va evidenția adresele siturilor web (URL) și adresele de poștă electronică din filele text. Poți să deschizi cu ușurință un sit web făcînd dublu-clic pe adresa lui în EditPad Lite. Bineînțeles că poți dezactiva această opțiune dacă nu o vrei.

EditPad Lite nu include în mod obișnuit un corector ortografic. EditPad Pro are însă un corector ortografic încorporat. Versiunea cumpărată de EditPad Lite include corectorul ortografic din EditPad Pro ca facilitate în plus față de versiunea gratuită. Listele de cuvinte folosite de corector sînt disponibile în mai multe limbi, inclusiv în română. Poți să configurezi EditPad Lite astfel încît să arate cuvintele ortografiate greșit din fila curentă, din toate filele deschise, sau doar din textul selectat. Mai mult, poți seta corectorul ortografic să se adapteze la tipul de scriere clasic ("sînt" și "Î din I") sau la cel academic ("sunt" și "Î din A"), EditPad fiind singurul editor de text care permite acest lucru. Corectorul ortografic funcționează perfect indiferent dacă diacriticele sînt scrise cu sedilă (Ș/Ț) sau cu virgulă (Ș/Ț), o altă caracteristică întîlnită doar în EditPad. Activarea Corectării Ortografice în Timp Real face ca EditPad Lite să evidențieze cuvintele scrise greșit pe măsură ce ele sânt tastate.

1.4 Softuri grafice utilizate ca instrument de redactare grafică

Picasa Google

Este un program de editare foto – dar este, de asemenea, mult mai mult de atât. Picasa îți oferă toate caracteristicile cu care esti familiarizat într-un program de editare foto, și totul gratuit. Deci, cu Picasa, poți decupa imagini, redimensiona, adăuga efecte, elimina efectul de ochi roșii din fotografii, accesorii de culoare, retușări și multe altele.

Dar Picasa oferă, de asemenea, o modalitate excelentă de a organiza imaginile existente: cu

Figura 4.1 Prezentarea logotipului ,,Picasa”

ajutorul procesului de recunoaștere facială. Acesta funcționează în felul următor: software-ul trece prin toate fotografiile și este capabil de a grupa împreună toate fotografiile

pe care crede că aparțin aceleiași persoane. Desigur, software-ul nu este întotdeauna corect, și astfel îți oferă opțiunea de a confirma selecția. Când se face acest lucru, poți localiza foarte ușor fotografiile unei anumite persoane doar prin căutarea lor după nume. Programul oferă chiar mai multe opțiuni de organizare: poți marca fotografiile și chiar le poți localiza pe o hartă, care reprezintă adăugarea de informații despre unde a fost capturată fotografia.

Dar poate că unul dintre cele mai bune lucruri despre Picasa este cât de ușor se integrează cu activitatea ta online. Este foarte ușor să partajezi fotografiile pe rețelele sociale, prin e-mail prietenilor tai, sau le poți posta cu ușurință pe blogul tău. Cu Picasa, există mereu o conexiune între tine și fotografiile tale.

CAPITOLUL II

CONCEPTE DE BAZĂ PAGE MAKER, CREAREA ȘI DESCHIDEREA PUBLICAȚIILOR

Concepția sistemului PageMaker presupune realizarea operațiilor în cadrul fișierelor, prin urmare, imediat după lansarea sistemului (fig. 2.1) este necesară crearea unui fișier nou sau deschiderea unuia creat anterior (în cele ce urmează pentru fișierele PageMaker se va folosi noțiunea de publicație) .

Deschiderea publicației se realizează ca și în orice altă aplicație Windows prin activarea elementelor File apoi Open din meniul principal (el este plasat în partea superioară a ferestrei de lucru PageMaker), după care în panoul apărut se selectează unitatea de memorie și fișierul care urmează a fi deschis. (fig. 2.2)

Deschiderea rapidă a unei publicații utilizate recent poate fi realizată prin o funcție specială a elementului File din meniul principal – Recent publications – care va deschide lista ultimilor publicații prelucrate (indiferent de localizarea lor în memorie). Publicația necesară se va activa cu un click pe numele său.

Crearea unei publicații noi urmează mai multe etape și presupune realizarea următorilor pași: selectarea elementelor File, apoi New din meniu și selectarea parametrilor publicației în caseta de control. La crearea publicației e necesar să fie stabilite următoarele proprietăți ale ei: dimensiunile fizice ale paginii (formatul), orientarea (verticală sau orizontală), tipul de tipar (pe o parte a foii sau pe ambele), modul de aranjare a foilor (simetric sau nu), numărul de pagini, numărul primei pagini, marginile (spațiile albe) de sus, jos, stânga și dreapta, calitatea de tipar și tipul imprimantei la care se va efectua tiparul. (fig. 2.3)

Deschiderea rapidă a unei publicații utilizate recent poate fi realizată prin o funcție specială a elementului File din meniul principal – Recent publications – care va deschide lista ultimilor publicații prelucrate (indiferent de localizarea lor în memorie). Publicația necesară se va activa cu un click pe numele său.

Crearea unei publicații noi urmează mai multe etape și presupune realizarea următorilor pași: selectarea elementelor File, apoi New din meniu și selectarea parametrilor publicației în caseta de control. La crearea publicației e necesar să fie stabilite următoarele proprietăți ale ei: dimensiunile fizice ale paginii (formatul), orientarea (verticală sau orizontală), tipul de tipar (pe o parte a foii sau pe ambele), modul de aranjare a foilor (simetric sau nu), numărul de pagini, numărul primei pagini, marginile (spațiile albe) de sus, jos, stânga și dreapta, calitatea de tipar și tipul imprimantei la care se va efectua tiparul. (fig. 2.3)

Fig. 2.4 Selectarea parametrilor publicației:

Tabelul 2.1 Denumirea opțiunilor Page Maker și explicarea sucintă.

2.1 Instrumentele de lucru

Gama largă de operații disponibile în sistemul PageMaker cere prezența unor “instrumente” speciale, prin intermediul cărora se realizează aceste operații. Pentru a simplifica utilizarea instrumentelor, ele au fost unite într-o “cutie”, (Toolbox) (fig. 2.4. Alegerea instrumentului necesar se realizează prin un simplu click pe pictograma instrumentului din cutie. Cutia cu instrumente poate fi deplasată pe suprafața de lucru a ferestrei PageMaker, ceea ce asigură o flexibilitate sporită în crearea unui mediu de lucru comod. Pentru deplasarea cutiei cu instrumente e suficient să se localizeze cursorul mouse pe antetul ei, să se apese butonul stâng (al unității mouse) și menținându-l-l apăsat, să se deplaseze mouse-ul în direcția dorită. Conturul cutiei se va deplasa concomitent cu cursorul grafic. La eliberarea butonului cutia cu instrumente va trece în noua poziție. în unele cazuri prezența cutiei cu instrumente pe suprafața de lucru este nedorită.

Fig. 2.2 Procesul de creare a unui bloc de text. Conturul dreptunghiular indică frontiera blocului ce se formează. în colțul drept jos e prezent cursorul grafic, cu ajutorul căruia se fixează blocul. La eliberarea butonului mouse conturul negru va dispare, iar textul se va plasa in interiorul lui.

Dezactivarea ei poate fi realizată prin activarea consecutivă a elementelor meniului Window – Hide Tools. Reactivarea instrumentelor se va realiza prin activarea consecutivă a elementelor Window – Show Tools. Instrumentele sânt grupate conform destinației lor: prelucrarea obiectelor din pagină, prelucrarea textului, crearea și modificarea primitivelor grafice, deplasarea în pagină.

2.2.1 Prelucrarea textului

În PageMaker este doar un instrument de prelucrare a textului . El este marcat prin pictograma T. Cu ajutorul acestui instrument pot fi create sau redactate blocurile de text în publicație.

2.2.2 Crearea blocurilor de text

Dacă e necesară crearea unui bloc (paragraf) de text, care ar ocupa toată lățimea paginii sau coloanei (în cazul când publicația este divizată în câteva coloane), este suficient să se realizeze un click cu butonul stâng al unității mouse în poziția, de unde utrmează să înceapă blocul de text. Imediat ce va apare cursorul de text (o bară verticală) devine posibilă introducerea textului (sau importarea lui din un program exterior).

în cazul când blocul de text trebuie să ocupe doar o parte a paginii sau coloanei (după lățime) procedura de creare va fi puțin alta: după selectarea instrumentului de prelucrare a textului blocul ce urmează a fi creat este marcat prin fixarea unui colț al său (apăsarea butonului stâng al unității mouse) și deplasarea cursorului grafic spre colțul diagonal al blocului (în procesul deplasării butonul stâng al unității mouse se menține apăsat).

La deplasare frontiera blocului de text va fi indicată prin un contur dreptunghiular. (fig. 2.4) După eliberarea butonului mouse va apare cursorul text și se va plasa în partea superioară a blocului text creat.

2.2.3 Redactarea textului în blocul text

Cu toată că sistemele editoriale sunt destinate în primul rând amplasării comune a textului și altor elemente, nu se exclude nici posibilitatea de corectare sau chiar redactare artistică a textului după ce el a fost plasat în pagina publicației. Pentru realizarea acestor operații se va folosi același instrument de prelucrare a textului. După activarea instrumentului de prelucrare a textului, cursorul se plasează pe blocul de text care urmează să fie redactat și se realizează un click. în bloc va apare cursorul de text, cu ajutorul căruia se realizează deplasarea în interiorul blocului, se marchează fragmentele de text, se copie, se mută etc. Cu alte cuvinte utilizarea instrumentului de prelucrare a textului permite realizarea tuturor operațiilor de prelucrare a textului caracteristice unui procesor de texte.

Tabelul ce urmează indică modul de realizare a operațiilor standard de redactare a textului.

Tabelul 2.2 Modul de realizare a operațiilor standard de redactare a textului.

2.2.3 Pagina și Suprafața de lucru.

În toate publicațiile PageMaker avem o suprafață de lucru pe care e marcată pagina (sau paginile). Suprafața de lucru este mai mare decât pagina, spațiul “excesiv” fiind rezervat elementelor grafice, blocurilor text, altor elemente care încă nu au fost plasate la locul lor în pagină. (fig. 1.4). Accesul la elementele de pe suprafața de lucru este posibil de pe orice pagină. La elementele aflate în pagină – doar din pagina dată. Fig. 2.5. O publicație PageMaker: suprafața de lucru ocupă toată zona de prelucrare a informației, paginile sânt marcate cu un chenar negru, marginile (spațiile albe) sânt conturate cu linii punctate sau de culoare roz . în partea de sus și din stânga sânt plasate riglele, în partea din dreapta și de jos – benzile de rulare. Tot în partea de jos e prezentă lista de pagini, iar în colțul stâng jos – paginile șablon. Pe suprafața de lucru avem o imagine, care nu a fost plasată în publicație.

2.2.4 Vizualizarea paginii și a elementelor

Fiind un sistem editorial, PageMaker permite prezentarea pe ecran a paginilor în cele mai diverse moduri: de la prezentarea integrală a suprafeței de lucru, până la mărirea unor elemente a paginii cu 730% față de original. Pentru schimbarea tipului de vizualizare pot fi utilizate mai multe metode.

Utilizând meniul principal. Se va activa elementul View în meniul principal, apoi unul din elementele Zoom in – mărire

Zoom aut – micșorare

Actual size – dimensiune reală

Fit in window – prezentare integrală a paginii în fereastră Entire Pasteboard- prezentare integrală a suprafeții de lucru în fereastră

Zoom to – redimensionare la:

25% size – 25% din dimensiunea reală

50% size – 50% din dimensiunea reală

75% size – 75% din dimensiunea reală

100% size – 100% din dimensiunea reală

200% size – 200% din dimensiunea reală

400% size – 400% din dimensiunea reală

O altă metodă ar fi utilizarea instrumentului special lupa. La această metodă se va reveni în capitolul următor. Specificul ei constă în posibilitatea de a alege un coeficient de mărire/micșorare nestandard

2.3 Gestionarea panoului de control

Instrumentele studiate în capitolul precedent permit realizarea unui spectru larg de operații, dar nu asigură un control rigid asupra poziționării și dimensiunii exacte a obiectelor, nu realizează direct transformările de text și alte operații. O gestionare exactă a tuturor operațiilor se efectuează prin intermediul panoului de control – un instrument mai desăvârșit pentru realizarea oricăror acțiuini de modificare și poziționare a obiectelor grafice și a blocurilor de text în cazul prelucrării textului, instrumentul respectiv permite doar selectarea și operațiile primare: copierea, deplasarea lichidarea, în timp ce panoul de control permite accesul la toate elementele structurale ale caracterelor și paragrafelor de text.

Cu ajutorul panoului de control dimensiunile obiectelor grafice și ale blocurilor text pot fi stabilite cu exactitate de sutimi de milimetru, ceea ce în cazul utilizării instrumentului respectiv nu e întotdeauna posibil. Unghiul de rotire al obiectelor poate fi schimbat și el cu orice exactitate dorită.

Generalizând cele spuse mai sus, putem concluziona: aranjarea primară a textului și operațiile elementare pot fi realizate cu ajutorul instrumentelor din cutia cu instrumente, iar stabilirea finală a proprietăților (atât structurale, cât și geometrice) se va realiza cu ajutorul elementelor panoului de control.

Ce este panoul de control? O casetă grafică, în care sunt prezentate caracteristicile pentru obiectul selectat: fie el text sau element grafic. Corespunzător, conținutul casetei se schimbă și în dependență de instrumentul activ. (fig. 3.1).

Fig. 2. 6 Structura panoului de control în cazul prelucrării textului la nivel de caractere

Butonul de rulare a listei de elemente

Butonul de ajustare

Caseta de introducere

În cele ce urmează vor fi analizate componentele panoului de control pentru fiecare categorie de instrumente (obiecte) și caracteristicile textului și ale elementelor grafice, care pot fi modificate cu ajutorul acestui panou.

2.3.1 Prelucrarea textului (la nivel de caractere)

Activarea regimului de prelucrare a textului la nivel de caractere. în panoul de control pentru text se activează (prin un click simplu) elementul b al panoului. Panoul de control capătă structura indicată în fig. 3.1.

În panoul de control PageMaker sunt prevăzute următoarele operații de formatare a textului:

Selectarea caracterului (în sens de set de caractere);

Selectarea variației caracterelor (caractere normale, semigrase, italice, subliniate, reverse, tăiate, majuscule mici, majuscule mari, indici superiori și inferiori);

Selectarea dimensiunii caracterului;

Selectarea distanței între rândurile de caractere;

Selectarea spațierii standard și selective între caractere (în linie);

Selectarea lățimii caracterului (fără schimbare a dimensiunii după înălțime);

Selectarea poziției față de linia de bază a rândului.

Pentru realizarea oricărei dintre operațiile menționate este necesară o operație de preprocesare și anume marcarea fragmentului de text cu instrumentul de prelucrare a textului. Toate schimbările efectuate în rezultatul operației selectate din panoul de control vor fi aplicate doar asupra fragmentului selectat.

Selectarea caracterului. După marcarea textului vă deplasați la panoul de control, elementul d. Acest element conține lista tuturor seturilor de caractere digitale accesibile sistemului PageMaker la calculatorul dat, indicate prin numele lor. Pentru a activa lista cu seturi de caractere realizați un click pe butonul cu triunghi nergu, plasat în partea dreaptă a elementului de control. Va apare caseta listei, însoțită de o bandă derulantă, cu ajutorul căreia puteți să vă deplasați prin lista de caractere. Setul necesar de caractere îl puteți alege prin un click simplu pe denumirea caracterului. Blocului marcat de text i se va atribui caracterul selectat.

Un neajuns al acestei operații este imposibilitatea de a vizualiza până la aplicare (în caz general) aspectul textului după impunerea noului set de caractere. Din acest motiv este necesară prezența unui catalog de fonturi, care ar permite selectarea a priori a caracterului necesar după nume.

2.3.2 Prelucrarea textului (la nivel de paragraf)

Activarea regimului de prelucrare a paragrafelor. în panoul de control pentru text se activează (prin un click simplu) elementul c al panoului. Se obține acces la opțiunile indicate în fig. 3.3. în acest regim modificările vor fi aplicate nu numai textului marcat, ci și tuturor paragrafelor, marcate integral sau parțial.

Operațiile accesibile în regimul de prelucrare a paragrafelor

Selectarea sitlului paragrafului;

Selectarea alinierii;

afișarea poziției cursorului față de marginea stângă a paragrafului;

Selectarea spațiilor paragrafului (din stânga, dreapta,de sus și jos) față de marginile fizice și a deplasării primei linii a paragrafului;

Fixarea dimensiunii rețelei de aliniere și ajustarea paragrafului la această rețea.

Selectarea stilului. Operația presupune aplicarea întregului paragraf al unei serii de proprietăți fixate a priori – caracterul, variațiile și dimensiunea lui, modul de aliniere, spațiile, etc. Lista stilurilor accesibile poate fi desfășurată prin activarea butonului de rulare (elementul d al panoului).

Selectarea alinierii paragrafului. Alinierea paragrafului este modul de aranjare a rândurilor de text față de marginile fizice ale paragrafului. Sistemul Page Maker permite cinci tipuri de aliniere: după marginea stângă; după centrul rândurilor; după partea dreaptă; după ambele părți, ultimul rând fiind aliniat la stânga; după ambele părți, ultimul rând fiind extins după lățimea paragrafului. Corespunzător acestor opțiuni în panoul de control sunt prezente 5 butoane, care permit selectarea tipului necesar de aliniere pentru paragraful selectat (elementul e).

Poziționarea paragrafului față de marginile fizice ale blocului de text se realizează prin fixarea mărimilor respective în casetele blocului f al panoului. Pictogramele (indicatoarele grafice) care însoțesc fiecare casetă a blocului indică partea căreia i se va aplica mărimea de deplasare introdusă. în același bloc e prezentă caseta informațională care indică poziția cursorului față de marginea stângă a paragrafului (în milimetri).

Fixarea dimensiunii rețelei de aliniere și ajustarea poziției paragrafului la rețea. E un element mai puțin utilizat al panoului de control, care însă permite aranjarea paragrafelor într-o ordine strictă, poziționându-le față de o rețea imaginară (invizibilă), distanța între nodurile căreia se fixează în caseta superioară a elementului g. Butoanele din partea inferioară activează /dezactivează “alipirea” paragrafului de nodurile rețelei.

Transformările pot fi aplicare paragrafelor selectate prin activarea elementului a de pe panoul de control.

2.4 Prelucrarea tipografică a textului, utilizarea simbolurilor speciale

Tehnici de spațiere: Spațierea tracking și kerning

Tradițional tipografii folosesc tehnica tracking (spațierea generală) pentru spațierea globală a textului în pagină, fixând distanța între simbolurile vecine. Spațierea de acest tip

poate fi utilizată atât pentru “deschiderea” textului, cât și pentru “comprimarea” lui. Cealaltă metodă de spațiere – kerning (spațierea selectivă) – se aplică pentru a schimba distanța între anumite perechi de simboluri, în cazul când structura lor creează o disonanță în spațierea standard, în comparație cu celelalte caractere. Cu alte cuvinte, tracking-ul se aplică pentru modificarea globală a spațierii, kerning-ul – pentru modificarea selectivă.

Aplicarea spațierii tracking.

Spațierea tracking se aplică asupra textului selectat prin intermediul panoului de control cu opțiunile standard (very loose, loose, normal, tight, very tight) sau cu o distanță nestandard (elementul s al panoului de control în regim text, fig. 3.1)

Exemple de utilizare a spațierii tracking:

Editorial – spațiere Very Loose

Editorial – spațiere Loose

Editorial – spațiere Normal

Editorial – spațiere Tight

Editorial – spațiere Very Tight

Modificarea spațierii tracking

Procedura de modificare arbitrară a spațierii tracking prin intermediul panoului de spațiere a fost descrisă în capitolul patru. De menționat că tabelele de spațiere sunt individuale pentru fiecare font, dar în procesul de modificare pot fi copiate și aplicate altor fonturi. Astfel, orice familie de fonturi standard conține variațiile Normal, Bold, Italic, Bold-italic. După ajustarea spațierii pentru variația Normal (de exemplu Arial Normal) ea poate fi extinsă asupra variațiilor Arial Bold, Arial Italic, Arial Bold Italic.

Pentru a realiza această operație e necesar să se:

selecteze consecutiv elementele meniului Type – Expert Tracking Edit Tracks

selecteze caracterul “sursă” de la care se va copia spațierea la apariția casetei de modificare a spațierii

tasteze Ctrl+C pentru copiere

selecteze caracterul sau variația “țintă” la care se va copia spațierea, apoi se va tasta Ctrl+V.

Verificarea spațierii modificate.

În caseta de modificare a spațieri este selectat fontul necesar, apoi opțiunea Proof. Se aleg tipurile de spațiere și dimensiunile caracterelor, care urmează să fie verificate. Opțional poate fi ales textul care va fi prezentat în calitate de exemplu al spațierilor (fig. 6.1). După aplicarea opțiunii Create, sistemul Page Maker va genera o publicație nouă, care va conține exemplele de spațiere pentru fontul și dimensiunile alese.

Figura 2.9 Caseta pentru generarea exemplelor de spațiere și

publicația rezultantă cu exemple

Notă. în cazul când se propun schimbări în spațierile dintre caractere, mai întâi se va realiza o copie a fișierului TRACKVALS.BIN, situat în dosarul RSRC. Acest fișier conține valorile inițiale ale spațierii. în cazul unei modificări nereușite a spațiilor va fi posibilă restabilirea valorilor inițiale ale spațierii în sistem.

2.4.1 Prelucrarea culorilor

Crearea publicațiilor policrome de înaltă calitate nu poate fi realizată fără un mecanism dezvoltat de gestionare a culorilor. Până a trece la studierea acestui mecanism realizat în Page Maker, vom face o trecere în revistă a tipurilor de culori, standardelor de culoare și clasificării.

în poligrafie există două tipuri de culori: culori simple (formate din o singură cerneală) și culori compuse (formate prin amestecarea mai multor cerneluri simple în proporții diferite). Evident, structura culorilor compuse depinde de setul inițial de culori simple și de exactitatea amestecării lor.

Cel mai cunoscut standard uzual (în special pentru dispozitivele de vizualizare, dar și pentru unele mașini tipografice) este standardul de culori RGB. Culorile de bază (simple) ale acestui standard sunt roșu (Red), verde (Green) și albastru (Blue). Celelalte culori pot fi obținute prin combinarea acestor trei de bază. Intensitatea aplicării culorii poate varia de la 0 la 255. Intensitatea nulă aplicată tuturor culorilor de bază corespunde culorii negre, intensitatea 255 aplicată tuturor componentelor simple – culorii albe. în total pot fi obținute 224 culori compuse (224=16777216).

Standardul poligrafic CMYK presupune crearea culorilor din 4 culori de bază: azuriu (Cyan), zmeuriu (Magenta), galben (Yel¬low) și negru (Kontur). Culorile derivate se obțin prin combinarea culorilor de bază în proporții de la 0 la 100, ceea ce permite obținerea a 100 mln nuanțe ale culorilor. Divizarea în 4 culori de bază a fost generată de capacitatea mașinilor tipografice offset de a tipări 2 sau 4 culori concomitent (în dependență de model). în procesul de tipar culorile mixte se obțin prin suprapunerea planșelor culorilor de bază.

Standardul poligrafic de înaltă calitate Hexachrome folosește 6 culori de bază: primele 4 corespund culorilor din standardul CMYK, la care se mai adaugă și culorile oranj și verde. Utilizarea unui număr mai mare de culori primare permite obținerea unei calități mai înalte a publicațiilor tipărite.

Ultimul standard de culori e standardul HLS. Principiul de creare a culorilor în acest caz este diferit de cel al standardelor anterioare. Culoarea obținută depinde de unghiul de aplicare a razei de lumină (HUE), a gradului de luminozitate (Lightness) și a intensității luminii (Saturation). Ca și standardul RGB este utilizat în special pentru redarea culorilor pe careva dispozitive electronice: monitor, ecran pe cristale lichide etc.

Un principiu nou de prelucrare a culorilor a fost propus de compania Heidelberg. Standardul LAB color se utilizează ca stand¬ard intermediar între standardele de culoare a dispozitivelor de introducere a informației și standardele dispozitivelor de tipar. El permite unificarea culorilor și redarea lor în publicația tipărită cu pierderi minime de calitate.

în sistemul Page Maker sunt incluse instrumente speciale pentru prelucrarea și crearea culorilor. Mai mult decât atât, utilizatorului îi sunt puse la dispoziție biblioteci de culori, deja adaptate la diferite standarde poligrafice.

Culorile pot fi aplicate asupra oricărui element creat în Page Maker, fie el text sau primitiv grafic. în cazul prelucrării unor imagini importate, culorile pot fi aplicate doar asupra imaginilor alb-negru (tip line-art graphics).

2.5 Activarea panoului de culori

Operația se realizează prin activarea elementului Show Colors din meniul Window. Pe ecran apare caseta în care sunt prezentate culorile active pentru publicația dată și standardul lor de culoare. Pe lângă lista culorilor caseta conține și elemente de control: aplicarea intensității culorii (în %, cu discretitate de 5), selectarea elementului asupra căruia se extinde aplicarea culorii: conturul, interiorul sau ambele elemente concomitent.

Figura 2.10 Caseta de culori a sistemului Page Maker Elemente de control

Domeniul de aplicare

Intensitatea culorii

Lista de culori

Butoanele de editare și lichidare a culorilor

Crearea culorilor proprii

Sistemul flexibil de prelucrare a culorilor permite crearea culorilor proprii, în corespundere cu cerințele înaintate față de designul publicației. Pentru activarea panoului de creare și redactare a culorilor vom selecta consecutiv Utilites – Define Colors – New.

În caseta de prelucrare a culorii se fixează numele culorii noi (Name), tipul ei (Type cerneală aparte – tint, culoare procesată – process, combinată – spot)., standardul de culoare (Model): CMYK, RGB, HLS. în aceeași casetă se fixează și modul de aplicare a culorii de asupra altor culori (opțiunea overprint activată – tipar de asupra altor culori, dezactivată – culorile de pe stratul inferior, pe care se suprapune culoarea dată nu se tipăresc). în dependență de standardul de culoare ales se permite selectarea procentajului culorilor primare pentru crearea culorii noi. Pentru modelul CMYK sunt accesibile culorile primare Cyan, Magenta, Yellow, Black în proporții de la 0 la 100% aplicare; pentru modelul RGB – culorile Red, Green, Blue în gradații de la 0 la 255; modelul HLS permite variația unghiului de aplicare a razei de la 0 la 359 grade, iar a luminozității și saturației de la 0 la 100%.

Figura 2.11 Caseta pentru redactarea culorilor și caseta subordonată pentru crearea culorilor noi.

Intensitatea culorilor primare poată fi variată cu ajutorul benzilor rulante orizontale, anexate culorilor primare, sau prin introducere directă a valorii în casetele numerice. După selectarea parametrilor necesari este suficient să se tasteze Ok, pentru ca culoarea creată să fie adăugată în biblioteca de culori a publicației.

Note:

în cazul când este utilizat un program de gestionare a culorilor, se poate fixa suplimentar tipul sistemului de gestionare a culorilor. (CMS Source).

în procesul de creare a culorilor este preferabilă utilizarea perechilor de culori primare. Cu alte cuvinte, culoarea nouă va fi obținută din 2 culori primare, amestecate într-o anumită proporție.

2.6 Tiparul publicației.

Ultimul proces în pregătirea prepoligrafică a publicației este tiparul originalului. Procedura de tipar se va realiza în dependență de tipul publicației, modul de tipar al ei și utilajul pentru tirajare. Pentru a obține o calitate mai bună, pregătirea originalului pentru tipar va începe odată cu crearea originalului electronic. La etapa de stabilire a parametrilor generali ai paginii se va indica dispozitivul de tipar, care va fi utilizat pentru obținerea originalului. Aceasta permite controlul asupra calității textului și imaginilor pe parcursul întregului proces de pregătire a publicației și adaptarea lor optimală pentru reproducerea la dispozitivul indicat.

Procedura de tipar depinde și de tipul materialului pentru imprimare. Dacă tiparul se efectuează pe hârtie sau peliculă transparentă, elementele paginilor vor rămâne amplasate normal. Dacă însă tiparul se efectuează pe calc tipografic, se va crea mai întâi imaginea oglindă a paginilor și abia mai apoi se va realiza tiparul. Pentru a obține imaginea oglindă este necesar să se selecteze toate elementele, care se conțin în pagină, apoi să se aleagă în calitate de punct de referință nodul de control central (pentru a nu modifica poziția paginii întoarse) și să se activeze butonul de intoarcere orizontală din panoul de control.

2.6.1Tiparul publicațiilor monocrome

Publicațiile care conțin o singură culoare sau nuanțe ale unei singure culori formează o parte considerabilă a edițiilor tipărite. De cele mai multe ori pentru tiparul acestora se va folosi culoarea neagră. Chiar și în cazul când pentru tiparul tirajului publicației va fi folosită altă culoare, originalul va fi realizat în culoarea neagră, substituirea de culori realizându-se la etapa tipografică. Pentru a obține o calitate impecabilă la tiparul originalelor monocrome fără elemente grafice sau cu elemente line-art pot fi utilizate imprimantele laser cu o rezoluție de cel puțin 600 ppi (puncte pe țol ). Dacă publicația conține diferite nuanțe ale culorii, rezoluția optimală a dispozitivului de tipar va fi de 1200 ppi.

Fig. 2.6.1 Caseta de gestionare a tiparului.

Pentru tiparul originalului se va folosi caseta de tipar PageMaker, care se activează prin intermediul elementelor meniului: File – Print sau prin combinarea de taste Ctrl+P.

Butoanele din partea dreaptă a casetei permit realizarea: tiparului (Print), anulării (Cancel), modificării caracteristicilor imprimantei (Setup), modificării opțiunilor de tipar (Options), gestionării tiparului culorilor (Color), accesului la posibilitățile suplimentare ale imprimantei (Features) și anulării modificărilor curente (Reset).

În caseta de gestionare a tiparului (fig. 11.1) se va alege numărul necesar de copii ale publicației (Copies), diapazonul de tipar (All pentru a tipări toate paginile, Pages – pentru a tipări paginile selectate), opțiunile de tipar pe ambele părți: Print Both pages/ Odd pages / Even pages. (Tiparul tuturor paginilor, a celor cu număr impar, a celor cu număr par). în cazul când originalul publicației conține pagini libere (fără elemente ce urmează a fi tipărite), dar este necesar ca aceste pagini să fie tipărite, ele pot fi incluse în tipar prin selectarea opțiunii Print blank Pages. în cazul când se dorește tiparul elementelor auxiliare ale paginilor (care în regim normal nu se tipăresc), se activează opțiunea Ignore non-printing settings.

2.6.2 Tiparul publicațiilor policrome cu culori separate

În publicațiile Page Maker. Majoritatea se formează din câteva culori primare, în dependență de standardul de culoare folosit. Totuși, procedura de tipar a culorilor este mai simplă în cazul când culorile sunt distincte (nu se suprapun) și se tipăresc aparte. Acest sistem de tipar este de cele mai multe ori utilizat la tiparul cu ajutorul RISO-grafului sau cu alte sisteme de tipar digitale. Posibilitatea utilajelor tipografice digitale de a utiliza culori mixte permite crearea publicațiilor cu o gamă variată de culori cu cheltuieli relativ mici, comparabile cu cele pentru tiparul edițiilor monocrome.

Pentru a realiza originalul unei asemenea publicații, va fi necesar de a separa elementele de culoare de pe fiecare pagină, atribuindu- le una din culorile primare (de exemplu Magenta) în locul culorii utilizate. Aceasta nu este separarea de culori în înțelesul obișnuit, deoarece nu are loc descompunera în culori primare. Pentru a tipări planșele cu fiecare culoare utilizată aparte, se va selecta în caseta de tipar elementul Color, se va activa opțiunea Separations, iar după ea – Print all inks (a tipări separat toate culorile). în cazul când e necesar să fie tipărite (retipărite) doar unele din planșele de culori, vor fi marcate în caseta culorilor doar acele culori, care urmează a fi extrase și va fi activată opțiunea Print this ink. Suplimentar, va fi deconectat tiparul culorilor primare (cu excepția cazului, când culoarea primară este prezentă în publicație ca o culoare aparte). Pentru a deconecta tiparul planșelor culorilor primare se anulează marcarea lor în lista culorilor publicației. (fig. 11.2)

Notă: Toate operațiile de gestionare a planșelor de culoare se realizează din elementul Color al panoului de tipar.

Cerințele față de performanța utilajului poligrafic în acest caz sunt aceleași ca și pentru publicațiile monocrome, adică o rezoluție de cel puțin 600 ppi pentru text și line-art, 1200 ppi pentru imagini cu treceri de culori

Fig.2.6.2 Caseta de control al tiparului separat al planșelor de culoare. Urmează să fie tipărite planșele pentru culorile marcate cu semnul “x”

Tiparul originalelor publicațiilor policrome cu culori procesate

În publicațiile policrome de înaltă calitate culorile sunt procesate, adică formate prin suprapunerea planșelor de culori primare. Numărul și tipul culorilor primare depinde de utilajul poligrafic la care se va realiza tiparul tirajului, cel mai des fiind utilizată divizarea în standardul CMYK (Cyan, Magenta, Yellow, Contur /Black). în procesul de creare a publicației culorile utilizate pot fi studiate doar la ecranul monitorului sau în procesul de tipar la imprimantele color. De cele mai multe ori la tiparul tirajului la tipografie culorile sunt diferite de cele vizualizate anterior.

Pentru a obține un grad de corespundere cât mai înalt, toate componentele sistemelor electronice destinate lucrului cu culorile vor fi supuse operației de calibrare. Calibrarea este un proces de ajustare a parametrilor dispozitivelor de introducere a informației grafice, prelucrare a ei și extragere pentru un control real al culorilor finale la toate etapele pregătirii publicației. în acest sens este utilizată trecerea elementelor grafice din un standard de culoare în altul. O soluție originală a fost propusă de specialiștii firmei Heidelberg, Germania: toate standardele de culoare pentru dispozitivele de introducere se convertează în standardul intermediar (Lab. color), care apoi se trece în standardul necesar al dispozitivului de ieșire utilizat.

Sistemul Page Maker dispune de opțiunile necesare pentru a realiza separarea culorilor publicației în cazul edițiilor policrome, opțiuni care se activează din meniul de prelucrare a culorilor (la tiparul publicației). Pentru realizarea tiparului se va selecta ca și în cazurile precedente opțiunea Print a elementului File, apoi se va activa elementul Color, cu opțiunea Separations. în lista culorilor ce urmează a fi tipărite ca planșe aparte vor fi selectate toate culorile primare. O condiție necesară este ajustarea standardului tuturor elementelor de culoare la standardul de separare. Astfel, pentru separarea CMYK e necesar ca toate elementele grafice (atât imaginile, cât și elementele grafice generate în interiorul sistemului) să aibă standardul de culoare CMYK.

O calitate mai bună a separării de culori se obține în cazul utilizării programului de gestionare a culorilor Kodak CMS (Color Management System). Activarea acestui sistem este realizată din caseta de control al tiparului culorilor (butonul CMS). în caseta de control al sistemului urmează să fie fixate tipurile de utilaj, folosit în procesul de creare a publicației și opțiunile de lucru (fig. 11.3).

Pentru tiparul calitativ al planșelor de culori procesate este necesar utilaj de imprimare, ce asigură o rezoluție de 1800 ppi sau superioară pentru fiecare planșă de culoare

Fig. 11.2 Caseta de control pentru sistemul de gestionare a culorilor Kodak

CAPITOUL III

Realizarea designului și machetarea manualului informatica de clasa a 12-a

În calitate de prototip pentru activitatea de machetarea și design a fost selectat manualul în varianta tipărită de clasa a 12-a autori. (toti autorii) la billiog. pun manualul.

3.1 Crearea manualului interactiv de clasa 12-a în programul Adobe In Design

Figura 3.1 Fereastra de dialog ce ne indică parametrii documentului. Lucrul asupra unui manual școlar este destul de captivant, dar și minuțioasă. Studiind diverse surse și literatură de specialitate am elaborat designul unui manual școlar care va fi utilizat în procesul de instruire. Manualul de clasa a 12-a, de informatică a fost re-machetat pentru ai reda un aspect mai plăcut. Pentru a realiza acest lucru, am avut nevoie de programul Adobe In Design CC, am realizat machetarea pas cu pas pentru a construi fiecare pagină aparte. Orice fragment de text necesită o redactare, o aranjare pentru a-i reda un stil aparte. Vom prezenta în continuare, unele etape pe care le-am urmărit în procesul de lucru. Pentru început setăm parametrii viitorului document. Din câte observăm, figura de mai jos este prezentată de o

fereastră de dialog în care sunt specificați parametrii fișierului.

În imagine sunt prezentați următorii parametri: dimensiunea foii, orientarea, numărul de coloane pe care-l dorim ca să aibă o pagină, inclusiv și numărul de pagini pe care trebuie să-l conțină fișierul nostru. Desigur aceste opțiuni pot fi modificate, dacă apare această necesitate. Dar e de dorit, ca să se prestabilească toți parametrii de la început, pentru a nu crea un disconfort și a face același lucru de mai multe ori, aici mă refer la însăși aranjarea textului etc.

3.2 Crearea-redactarea-modificarea stilurilor în Adobe In Design

După ce am stabilit parametrii, avem nevoie de a seta numărul de pagini dar, și a paletei de culori, a stilurilor cu care vom lucra pentru a crea un stil, accesăm Window-Styles-Character Styles Figura 3.2 sau Layout-Table of Contents Style Figura 3.3.Avem

posibilitatea de a crea o mulțime de stiluri pentru a fi utilizate în editarea unei reviste, sau a unei broșuri, dar totuși prea multe stiluri obosesc privirea.

Cel mai bine e să avem câteva, pentru a fi utilizate în documentul nostru. Dar programul Adobe In Design CC, nu are numai o metodă de creare a unui stil. În continuare vom prezenta încă o modalitate de creare a unui stil, de această dată pentru a fi utilizat la formatarea unui cuprins. În caseta Table of Contents putem să compunem dacă să vorbim metaforic, un stil pentru titlul articolului, un stil pentru subtitlu și desigur pentru paragrafe.

Aplicând aceste stiluri nemijlocit vom avea o lucrare formată cu aceleași fonturi, mărime și culoare la text, desigur după context. În figura 3.3, am prezentat casetele din meniul ,, Table of Contents”, pentru a vedea unde se află această opțiune, de care nu ne putem lipsi .

În imagine observăm ,,stilul 1” și ,,stilul 2” , aceste stiluri putem să le formatăm pentru a crea viitorul cuprins și nu numai.

3.3 Numerotarea paginilor în Adobe Indesign

Orice fișier nu are importanță de dimensiune conține numerotarea a paginilor. Pentru a lucra mai comod este necesară numerotarea paginilor. În manualul școlar la care am lucrat am numerotat paginile folosind opțiunea ,,Master Page”. În teoria descrisă în capitolul 1, am folosit aceste noțiuni. Spre exemplu de alte programe de editare a textelor cum ar fi: ,,Microsoft Word” sau ,,Edit Pad Pro” care nu au opțiunea de creare a masterilor. Această opțiune poate să fie expusă într-o metodă mai simplă.

Cu ajutorul master Page, putem să construim macheta documentului nostru inclusiv și numerotarea paginilor. Pentru a numerota o pagină trebuie să executăm câțiva pași, pentru a putea să numerotăm un document.

Selectarea unui Type Tool pentru a putea crea un spațiu de text, Type Tool este marcat cu litera ,,T” în paleta de instrumente din partea stângă;

Înserarea unui simbol în ca de exemplu litera ,,A”;

Aceiași operație efectuăm pentru ambele pagini;

De pe bara de instrumente Type selectăm Insert Special Character – Curent Page Number;

Atribuim masterul creau paginilor dorite ca de exemplu primele 2-3 pagini nu se numerotează în toate cazurile. Pentru aceasta efectuăm Aply Master Pge, Figura 3.4;

Dacă apare necesitatea de a macheta un manual care va conține mai multe capitole și fiecare trebuie să conțină o denumire aparte. Apare necesitatea de a crea mai multe pagini de tip master ca de exemplu în manualul la care am lucrat. Acesta conține cinci capitole și inclusiv la fiecare capitol câte un master page aparte. În figura 3.5 am prezentat meniul ,Master Page , a manualului de informatică de clasa a 12-a

Din câte observăm Manualul este compus din mai multe pagini master care conțin informație diferită și ornament, culoare, denumirea capitolului aparte, pentru aceasta avem nevoie de a construi un Master Page.

Fiecare capitol este notat conform alfabetului, dar avem posibilitatea de a redenumi macheta de pagină creat.

3.4 Înserarea a unui cadru de text în Adobe In Design

După crearea machetei și numerotarea paginilor vom construi un cadru de text pentru a însera conținutul în viitoarea noastră lucrare, carte sau manual școlar. Pentru înserare avem nevoie de opțiunea Type Tool, pentru a crea un cadru de text. În figura 3.6, voi prezenta un exemplu de cadru de text din manualul la care am lucrat.

Săgeata de culoare verde ne indică câmpul de care nu trebuie să trecem când edităm un text, iar săgeata de culoare roșie indică deplasarea textului de la câmp.

Pentru a crea un document, carte etc. dese ori edităm textul în softul Microsoft Word , pentru a fi mai comod la redactare. In Design-nul are posibilitatea de a importa un fișier scris în Microsoft Word, dar nu 100%, exact ca în original.

Totuși avem nevoie de al redacta. Stilurile dese ori nu se păstrează, ce apare necesitatea de a elabora noi stiluri despre care am vorbit mai sus. La fel Indesign-ul nu are biblioteca necesară pentru a redacta formule matematice ecuații etc. Acestea fiind excluse total ceia ce creează un lucru în plus la redactarea unui text ce conține aceste elemente. Dar există o soluție de instalat un Plug-ins, aceasta fiind o procedură cam incomodă.

Există două metode de copiat textul în In Design una fiind cea clasică Copy Paste și a doua opțiune File Plase. Care e diferența între aceste două metode?. Prima fiind că putem plasa o sigură pagină copiată simplu Copy Paste iar a doua întreg fișierul care conține de exemplu 100 și mai multe pagini dar sunt câteva nuanțe care face ambele metode destul de comode pentru a lucra.

Ca de exemplu când construiești pagină cu pagină și dorești ca textul să nu sară pe pagina următoare alegi opțiunea Copy Paste, pentru că fiecare foaie e compusă din cadru aparte de text care are un anumit spațiu rezervat pentru a plasa textul selectat. Și de aceasta eu am lucrat la manualul de informatică folosind această metodă pentru că fiecare pagină a fost construită aparte oferindu-i spațiu identic.

Este puțin migălos această metodă de lucru dar poate să îți ofere o siguranță că la tipărire textul va fi tot pe aceiași pagină cum a fost proiectat din start cartea. Iar cel care a fost importat este mai flexibil textul trece de pe o pagină pe alta ca și cum ai lucra în Microsoft Word, poate să fie comod dar nu în toate cazurile.

În Adobe In Design avem posibilitatea de a importa fișiere în formatul PDF, deja care au fost machetate în alte programe .

3.5 Importarea imaginilor în Adobe In Design

Pentru a crea o comoditate în utilizarea unui manual avem uneori de ilustrații. Aceste la rândul său joacă un rol foarte important în procesul de învățământ. În manualul pe care lam machetat am lucrat cu imagini care au fost create câteva în Corel Draw și restul prelucrate în Adobe Photoshop CC. Pentru a plasa imagini într-un document mergem la File – Place sau combinația de la tastatură Ctrl-D, imaginea importată se plasează ca în aplicația Microsoft Word ca o singură imagine. În In Design e puțin altfel , imaginea e însoțită de o mască deci la importul acesteia avem impresia că am plasat două imagini dar în realitate e numai una.

În imaginea de mai sus observăm un chenar portocaliu care ne indică dimensiunea imaginii,.

În Figura 3.8, este indicată masca imaginii ce se plasează concomitent cu imaginea propriu-zisă, această mască ne permite redactarea imaginii , reducerea din dimensiuni fără micșorarea imaginii. De exemplu avem o imagine care nu ne trebuie pe ambele pagini prin această metodă tăiem o parte din imagine fără ai modifica dimensiunea reală. În figura 2.9 am să aduc un exemplu pentru a fi mai clar despre ce este vorba. În Figura 3. 9 sunt prezentate

două imagini identice ce au fost tăiate dar dimensiunile nu și le-au schimbată adică imaginea redusă nu a fost comprimată.

3.6 Adăugarea paletelor de culorilor în Adobe In Design

Din câte cunoaștem există două palete de culoare RGB și CMYK diferența între aceste două palete culori este foarte simplă. RGB, se folosește pentru monitoare, televiziune, pentru a reda informația grafică de pe calculator, iar CMYK se folosește pentru tipografie pentru tot ce se tipărește nu are importanță carte de vizită sau un jurnal. În procesul de machetarea a manualului am folosit câteva combinații de culori care le-am creat în sistemul de culoare CMYK. Am să prezint câteva etape de lucru asupra unei nuanțe de culoare până a fi aplicată în text sau alt obiect.

Accesăm din meniul window – Adobe Color Themes, după acesare apare o fereastră și încercăm să alegem nuanța dorită. O altă metodă de a alege și crea o nuanță de culoare este să accesăm de pe bara de instrumente Fill (press shift for arternante panel), (bara se află în partea de sus), în figura xx este prezentat locația și cum arată panoul ,,Fill (press shift for arternante panel)”

Pentru adăugarea culorilor în manualul de informatică de clasa a 12-a, am folosit și paleta de culori din Adobe InDesign, ce ne oferă o serie de instrumente pentru aplicarea culorilor, inclusiv cutia de instrumente, panoul Swatches, panoul Culoare, selectorul de culori și panoul de control.

Următorul pas e să creăm o nuanță de culoare care să o aplicăm în text. Nu are importanță titlu, subsoluri sau chiar un Rectangle care trebuie colorat. După descrierea succintă a celor 2 moduri de culoare RGB și CMYK. Voi descrie succint acest panou, din imagine vedem un meniu cu câteva culori: negru ( Registration), negru (Black) și culoarea albă (none) ce indică culoarea paginii. Aceste 3 nuanțe su pot fi șterse din acest meniu sunt prestabilite pentru text și inclusiv pentru titluri. În figura 3.11, am prezentat de unde putem să accesăm opțiunea ,,New Color Swach…”

Accesând această opțiune putem să creăm nuanțele de culoare pentru a putea lucra cu textul. În figura 3. 12, am prezentat caseta de editare sau mai corect spus de crearea a culorii dorite. Opțiunile pentru editarea sunt simple trebuie să alegem modul de culoare în care dorim să lucrăm. După toate standardele trebuie desigur să alegem CMYK. și nu RGB care este destinat pentru vizualizări și nu pentru tipografie cum am menționat anterior.

Observăm în figura 3.12, este prestabilit deja modul de culoare CMYK. dar avem posibilitatea să lucrăm în ambele moduri de culoare Când aplicăm o culoare, avem posibilitatea de a specifica dacă se aplică sau nu acelui obiect. În manual am întrebuințat culori din paleta, Fill( press shift for arternante panel) și din paleta Adobe Color Themes, figura 3.14. Ambele metode de a crea nuanțe de culoare sunt eficiente, numai că meniul Adobe Color Themes, îți oferă o gamă largă de culori gata prestabilite trebuie numai să le alegi.

Când aplicăm o culoare unui cadru de text, putem specifica dacă modificarea culorii afectează cadrul textului sau textul din interiorul acestuia. culorile în InDesign le putem crea, creând paleta proprie pe care să o folosim în cadrul proiectului.

După finisarea proiectului exportăm fișierul în formatul PDF, variata pentru tipărire sau interactivă. pentru vizualizare aceasta efectuăm următoarea combinație de taste Ctrl – E sau File export.

3.2 Crearea cuprinsului în documentul PDF.

Frecvent întâlnim documente sau reviste care pot să conțină mai multe capitole și subcapitole. De aceia apare necesitatea elaborării unui cuprins. Fișierele în formatul PDF, cel mai frecvent nu dispun de un cuprins bine structurat care să ajute la navigarea prin document. În acest tutorial am să prezentăm pașii elaborării unui cuprins. Pentru început avem nevoie de programul Adobe Reader Pro, pentru a putea lucra.

Deschidem documentul creat. în programul menționat mai sus.

Figura 3.2.1 Etapele de crearea cuprinsului

După deschidere a documentului avem nevoie de butonul marcaje.

Deschidem pagina în care dorim să se conecteze marcajul și ajustăm setările de vizualizare.

Utilizând instrumentul Selectare pentru a selecta zona paginii pe care dorim să o marcăm:

Pentru a marca o singură imagine, facem clic pe imagine sau trageți un dreptunghi în jurul imaginii.

Pentru a marca o porțiune a unei imagini, glisați un dreptunghi în jurul porțiunii.

Pentru a marca textul, trageți pentru a o selecta. Textul selectat devine eticheta noului marcaj. Puteți edita eticheta.

Selectați marcajul în care doriți să plasați noul marcaj. Dacă nu selectați un marcaj, noul marcaj va fi adăugat automat la sfârșitul listei.

Alegeți Instrumente> Editare PDF> Mai mult> Adăugare marcaj.

În panoul Marcaje, introduceți sau modificați numele noului marcaj.

3.3 Editarea unui marcaj în Adobe Acrobat Pro

În Reader, putem face marcaje mai ușor de citit, schimbând doar aspectul textului.

În Acrobat, avem posibilitatea de a modifica oricând atributele unui marcaj.

Figura 3.2.2 Cuprinsul realizat în Acrobat

Redenumirea unui marcaj.

Pentru a redenumi un marcaj trebuie neapărat să selectăm marcajul din panoul Marcaje, apoi alegem opțiunea redenumire marcaj din meniul de opțiuni și numai după aceasta putem introduce noul nume de marcaj.

Înfășurați textul într-un marcaj lung.

Facem clic pe butonul Marcaje și selectăm Wrap Bookmarks Long din meniul de opțiuni.

Tot textul marcajelor lungi indică indiferent de lățimea panoului de navigare. (Această opțiune este activată când este bifată și dezactivată când nu este bifată.)

Modificarea aspectului a textului unui marcaj.

Putem schimba aspectul unui marcaj? desigur, pentru a atrage atenția asupra acestuia mergem în panoul Marcaje, selectăm unul sau mai multe marcaje. (Numai pentru Acrobat), Pentru a putea schimba culoarea dar și stilul textului, alegeți Afișați / Afișare / Ascundere /Elemente bare de instrumente / Bara de proprietăți.

Notă: Numai după definirea aspectului unui marcaj, putem cu siguranță de a reutiliza setările aspectului. Pentru a executa această opțiune selectăm marcajul și din meniul de opțiuni , alegem opțiunea ,,Utilizare aspect curent ca nou implicit”, dar pentru a modifica dimensiunea fontului, din meniul de opțiuni, alegem la fel Text Size.

Modificare destinației a unui marcaj.

După cum cunoaștem, pentru a selecta un marcaj avem nevoie de panoul Marcaje, deci selectăm marcajul. În panoul document, trecem la locația dorită de a specifica ca destinație nouă. Dacă este necesar, reglăm mărirea vederii.

Selectați Setare destinație de marcaj în meniul de opțiuni .

Notă: Opțiunea Setare destinație pentru marcaj este sensibilă la context. Apare numai când există deja selectat un marcaj existent.

Crearea unei ierarhii de marcaje.

Putem crea o listă de marcaje pentru a afișa o relație între subiecte. opțiunea Nesting creează o relație părinte / copil. Această relație o putem extinde și restrânge dar listă ierarhică după preferință.

Crearea unui sau a mai multor marcaje.

Pentru a putea efectua această opțiune este necesar de a selecta marcajul sau intervalul de marcaje pe care dorim să le încadrăm. Deplasând pictograma sau pictogramele direct sub pictograma marcaje părinte. Pictograma Linie ne arată poziția unde se află aceasta.

Marcajul este suprapus cu toate acestea, pagina actuală rămâne în locația inițială din document.

Figura 3.2.3 Figura Inserarea unui marcaj (stânga) și a rezultatului (dreapta)

Mutarea marcajelor dintr-o poziție suprapusă.

Selectați marcajul sau intervalul de marcaje pe care doriți să le mutați. Deplasați selecția efectuând una dintre următoarele acțiuni:

Deplasați pictograma sau pictogramele, poziționând săgeata direct sub eticheta marcajului părinte.

Alegeți Decupați din meniul de opțiuni,

selectați marcajele părinte și apoi selectați Inserare sub marcaj selectat din meniul de opțiuni.

Adăugarea marcajelor evidențiate.

Marcajele selectate oferă un control mai mare asupra conținutului paginii decât în ​​cazul marcajelor obișnuite. Deoarece acestea utilizează informațiile structurale de bază ale elementelor documentului (de exemplu, nivelele de titlu, paragrafe, titlurile tabelelor), se utilizează pentru editarea documentului, cum ar fi rearanjarea paginilor corespunzătoare în PDF sau ștergerea acestora.

Multe aplicații de publicare, cum ar fi Adobe In Design și Microsoft Word , pot să creeze documente structurate. Când aven necesitatea de a converti aceste documente în format PDF, structura lor este convertită în etichete, care acceptă adăugarea marcajelor evidențiate. Paginile web convertite includ de obicei aceste elemente marcate. Dacă documentul pe care îl redactați nu include etichete, putem oricând să le adăugăm în Acrobat.

În panoul Marcaje, selectați Marcaje noi din meniul de opțiuni. Dacă această opțiune nu este disponibilă, documentul nu este structurat în conformitate cu toate cerințele și parametrii.

Concluzii

În unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educației. Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor elaborate de Institutul de Științe ale Educației și aprobate de Ministerul Educației. Manualele digitale vor fi acceptate sau nu ele oricum evoluează simțitor în lumea învățământului. Digitalizarea presupune în sine un șir de reforme, crearea și implementarea a manualului digital interactiv, ce va fi acceptat de elevi dar și de către profesorii, care îl vor implementa în procesul instructiv-educativ.

Analiza literaturii de specialitate ce mi-am pus ca un obiectiv bine determinat, constituie o etapă care a fost începutul lucrului asupra tezei. Pentru că nu poți să lucrezi fără a determina rezultatul ce îl vei obține în finalul studiului a supra tezei. Am analizat, materiale chiar dacă acestea erau în limba engleză.. În lucrarea de fată am întreprins o abordare complexă a conceptului de design și machetare a unui manual școlar, dar cel mai interesant e că am reușit să efectuez o cercetare care va fi utilă nu numai mie ca viitor specialist în domeniul machetării. Această lucrare conține trei capitole, în care am putut să descriu și să studiez acea informație de care are nevoie fiecare machetator. Tema pe care am ales-o împreună cu conducătorul nu a fost la întâmplare ci studiată minuțios, fiecare detaliu care a fost descris a fost foarte bine selectat. În teză am plasat nu numai texte dar și ilustrații care vor crea un studiu mai eficient pentru cei care vor citi și învăța ceva util. Teza conține trei capitole două teoretice și unul practic, capitolul practic conține rezultatul cercetării.

Manualul machetat în programul In Design este rezultatul pe care la-m obținut, poate să pară ceva simplu dar, însuși procesul de lucru este foarte migălos fiecare pagină constituie în sine o sarcină nouă pe care trebuie să o realizezi. I

Această teză nu a fost creată pentru a fi uitată pe raft, ci pentru a eficientiza procesul de studiu sau de muncă de ce nu. In Design este softul care permite machetarea, crearea diverselor materiale pentru a fi tipărite. Calitatea înaltă a documentelor depinde nemijlocit de abilitățile designului, dar și de talent, imaginație și de creativitate. ce presupune o muncă destul de migăloasă. Ași recomanda această lucrare nu ca sursă de inspirație ci ca un ghid sau ca un material din care ai putea să înveți ceva util, pentru a-ți îmbogăți cunoștințele în domeniul machetării și nu numai.

Bibliografie

Adobe Photoshop CS5 for Photographers: The Ultimate Workshop, Martin Evening and Jeff Schewe, Copyright © 2011, Martin Evening and Jeff Schewe. Published by Elsevier Inc. All rights reserved [accesat ];

Adobe Photoshop 6.0, User Guide, ©2000 Adobe Systems Incorporated. All rights reserved [accesat ];

Adobe Seminars: Web Page Design, Lisa Lopuck and Sheryl Hampton, Publication Date: Oct. 1, 1997, ISBN: 1-56830-426-9, Adobe Press [accesat ];

Photoshop, Tips Tricks and fixes, Project Editor Julie Easton, Imagine Publishing Ltd, Richmond House [accesat ];

Photoshop® 6 for Windows® Bible, Deke McClelland, IDG Books Worldwide, Inc., Foster City, CA Chicago, IL Indianapolis, IN New York, NY[accesat ];

ADOBE® INDESIGN® Help and tutorials, february 2013 [accesat ];

https://helpx.adobe.com/acrobat/using/page-thumbnails-bookmarks-pdfs.html [accesat ];

http://www.math.md/studlib/informatica/pagemaker.html [accesat ];

http://ecomunitate.ro/upload/instruire/pdf/Modul%203%20Word2007_EN.pdf [accesat ];

https://helpx.adobe.com/bridge/using/metadata-adobe-bridge.html [accesat ];

https://www.editpadlite.com/ro.html [accesat ];

http://ecomunitate.ro/upload/instruire/pdf/Modul%203%20Word2007_EN.pdf [accesat ];

http://www.marquette.edu/ctl/e-learning/documents/In DesignTutorial.pdf [accesat ];

https://drive.google.com/file/d/0B3KDpWlWzBt0RldfSFNvSkpHM28/view [accesat ];

http://adsupplied.archant.co.uk/adsupplied/In Design-export-settings-guide-newsprint/ [accesat ];

https://axiomimpressions.com/pdf/Axiom_In DesignPDF_Presets.pdf [accesat ];

https://helpx.adobe.com/InDesign/how-to/adding-text overview.html?playlist=/ccx/v1/collection/product/In Design/segment/designer/explevel/beginner/applaunch/ccl-get-started-1/collection.ccx.js?ref=helpx.adobe.com [accesat ];

https://helpx.adobe.com/In Design/tutorials.html [accesat ];

http://www.buysoftware.ro/adobe-In Design-cs5.html [accesat ];

http://www.ittraining.ro/product.php/Adobe_In Design_Introductiv/81/[accesat ];

https://www.youtube.com/watch?v=MHfDZvbychc [accesat ];