Practică Investigativă Vol. Ii 09.12. [306084]
Doru Ioan Cristescu Victor Cătălin Enescu
PRACTICA INVESTIGATIVĂ PENALĂ ȘI JUDICIARĂ ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR CONTRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI DE TERORISM
ELEMENTE DE TACTICĂ CRIMINALISTICĂ
VOLUMUL II
EDITURA SOLNES TIMIȘOARA
2017
Dr. Doru Ioan Cristescu Avocat Victor Cătălin Enescu
PRACTICA INVESTIGATIVĂ PENALĂ ȘI JUDICIARĂ ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR CONTRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI DE TERORISM
ELEMENTE DE TACTICĂ CRIMINALISTICĂ
VOLUMUL II
EDITURA SOLNES TIMIȘOARA
2017
[anonimizat] – EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 222/D/P/2006 A D.I.I.C.O.T. – [anonimizat] – EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 156/D/P/2007 A D.I.I.C.O.T. – [anonimizat] – EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 147/D/P/2007 A D.I.I.C.O.T. – STRUCTURA CENTRALĂ
HOTĂRÂREA DEFINITIVĂ ÎN PROCESUL PENAL AVÂND CA OBIECT CELE 3 [anonimizat] – ( [anonimizat] 5 JUDECĂTORI, Dosar nr. 672/1/2014, Decizia penală nr.11/27.01.2015)
[anonimizat] – EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 77/d/p/2005 A D.I.I.C.O.T. – [anonimizat] – PRONUNȚATĂ CU OCAZIA JUDECĂRII ÎN FOND A CAUZEI PENALE AVÂND CA OBIECT INFRACȚIUNILE DIN RECHIZITORIUL ANTERIOR ([anonimizat], Dosar nr. 7459/59/2006, Sentința penală Nr. 166 PI/15 Noiembrie 2007)
[anonimizat] – PRONUNȚATĂ CU OCAZIA JUDECĂRII ÎN FOND A CAUZEI PENALE AVÂND CA OBIECT INFRACȚIUNILE DE ACTE DE TERORISM ([anonimizat], Dosar nr. 654/59/2014, Sentința penală Nr. 225 PI/16 Decembrie 2014)
[anonimizat] -, EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 58/D/P/2009 A D.I.I.C.O.T. – [anonimizat] – EMISĂ ÎN CAUZA PENALĂ NR. 51/D/P/2006 A D.I.I.C.O.T. – [anonimizat]. 50/D/P/2006 AL D.I.I.C.O.T. – [anonimizat] – ÎN CAUZA PENALĂ NR. 222/D/P/2006 A D.I.I.C.O.T. – STRUCTURA CENTRALĂ
<< OMIS CELE DE OMIS >>
RECHIZITORIU
Anul 2007, [anonimizat] 18
[anonimizat] a [anonimizat] 222/D/P/2006 privind pe inculpații:
M.D.M. [anonimizat].157 al.2 [anonimizat].41 al.2 și 42 Cod Penal;
– constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coor.[anonimizat].7 și art.2 lit.b,pct.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la dispozițiile art.12 din Legea nr.508/2004, modificată prin OUG 131/2006;
– în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.33 lit.a, 34 Cod Penal .
D.M.R. pentru săvârșirea infracțiunilor de: trădare prin transmitere de secrete în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.157 al.2 Cod Penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 al.2 și 42 Cod Penal;
– constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coor.at în scopul al concurenței neloiale, prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 ,art.2 lit.b,pct.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la dispozițiile art.12 din Legea nr.508/2004, modificată prin OUG 131/2006
– în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.33 lit.a, 34 Cod Penal .
S.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de : spionaj în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.159 Cod Penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 Cod Penal;
– constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coor.at în scopul al concurenței neloiale, prevăzută și pedepsită de art.2 lit.b,pct.8 ,art.7 din Legea nr.39/2003, cu referire la dispozițiile art.12 din Legea nr.508/2004, modificată prin OUG 131/2006
– în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.33 lit.a, 34 Cod Penal
B.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de: spionaj în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.159 Cod Penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 Cod Penal;
-constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coor.at în scopul al concurenței neloiale, prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 , art.2 lit.b,pct.8 din Legea nr.39/2003, cu referire la dispozițiile art.12 din Legea nr.508/2004,modificată prin OUG 131/2006;
– în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.33 lit.a, 34 Cod Penal
Și învinuiții:
F.M.C cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj,infracțiune prevăzută de articolul 159 Cod penal cu aplicarea art.41 c.p. și constituire a unui grup infracțional organizat,care acționează în mod coor.at în scopul concurenței neloiale,prevăzute de art.2 litera b pct.8 din Legea 39/2003,cu referire la art.12 din Legea 508/2004;art.7 din Legea 39/2003;
N.R.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete,infracțiune prevăzută de articolul 157 aliniat 2 Cod penal cu aplicarea art.41 c.p.și constituire a unui grup infracțional organizat,care acționează în mod coor.at în scopul concurenței neloiale,prevăzute de art.2 litera b pct.8 din Legea 39/2003,cu referire la art.12 din Legea 508/2004;art.7 din Legea 39/2003;
O.M. pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de spionaj ,prev.de art 26 Cp rap.la art.159 penal cu aplicarea art.41 c.p.și constituire a unui grup infracțional organizat,care acționează în mod coor.at în scopul concurenței neloiale,prevăzute de art.2 litera b pct.8 din Legea 39/2003,cu referire la art.12 din Legea 508/2004; art.7 din Legea 39/2003;
S.M. pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj,infracțiune prevăzută de articolul 159 Cod penal cu aplicarea art.41 C.p și constituire a unui grup infracțional organizat,care acționează în mod coor.at în scopul concurenței neloiale,prevăzute de art.2 litera b pct.8 din Legea 39/2003, cu referire la art.12 din Legea 508/2004; art 7 din Legea 39/2003,
CONSTATĂM
>> OMIS CELE DE OMIS >>
CAPITOLUL VIII
Activitatea infracțională a inculpatului S.S.
1. Inculpatul S.S. este cetățean bulgar, cu reședința în Austria , asociat unic la societatea comercială ENERGAN cu sediul la Viena.
2. Activitatea ilicită derulată de inculpatul S.S. a constat în următoarele :
2.1. Acte exterioare de conduită :
2.1.1. în perioada 2005 – 21.11.2006 s-a raliat cu inc. B.V. și înv.S. și F.M.C. constituindu-se într-un grup infracțional organizat extern al cărui obiectiv (țintă) a constat în culegerea de informații în legătură cu etapele prealabile (demararea), derularea și finalizarea proceselor de privatizare în România, în sectorul economic, domeniile energetic și comunicații, dar și în alte domenii cum ar fi infrastructura (proiectul Strabagh), transporturi (RATB și Primăria Generală a Capitalei). In acest sens a desfășurat următoarele activități:
1. – a primit instrucțiuni de la inc. B.V., înv. S.M. și F.M., cărora le raporta îndeplinirea celor cerute de aceștia;
2. –a asigurat legătura între membrii grupului infracțional organizat extern și inculpații cetățeni români;
3. – a cules, procurat și transmis date și informații cu caracter secret de serviciu și confidențiale a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului din domeniul energetic și comunicații, celorlalți membrii ai grupului infracțional din care făcea parte, instituției financiar bancare (organizație străină) cu care era în raporturi de colaborare (C.S.F.B), altor organizații private străine (Enel, CEZ, CAIB );
4.– a procurat și deținut documente cu caracter confidențial și strict confidențial din cadrul M.E.C.(referitoare la S.C. Electrica SA; S.C. Electrica Muntenia Sud; S.C. Electrica Moldova; S.C. Electrica Oltenia; S.C. Termoelectrica S.A Doicești; Complexele Energetice Turceni și Rovinari; din domeniul industriei de apărare: S.C. Santierul Naval Mangalia S.A., S.C. Uzina Mecanică Filiași ș.a.) fără a avea calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii acestora organizațiilor străine private sus arătate sau reprezentanților (agenților) acestora;
5. –l-a recrutat (racolat) potrivit metodelor moderne de spionaj pe inc. D.M.R. Radu Mihai, convertindu-l la activitatea de aderare și sprijinire a grupului infracțional organizat extern din care făcea parte;
6. – a penetrat informativ două ministere: M.E.C. și M.C.T.I. și a exploatat informativ persoane ce au deținut (dețin) înalte funcții guvernamentale, chiar demnitari din Guvernul României (ex ministrul S.I.C., ministrul N.Z.) ori din mediul politic autohton (K.G.), sau funcționari (exemplu : Roxana Iacob șefa de cabinet a ministrului economiei și comerțului);
7. – a pus la dispoziția inc. M.D.M.. și D.M.R.., precum și a miniștrilor M.E.C. și M.C.T.I. cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din Austria pentru a asigura secretizarea comunicațiilor dintre el și aceștia;
8. – l-a introdus în gruparea infracțională organizată externă pe înv. O.M. repartizându-i rolul de a asigura curieratul dintre el și inculpații cetățeni români;
9. – și-a asigurat o locație în București pe Bd. Gh. Magheru nr. ….unde a deținut documente confidențiale a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, pe care le-a obținut urmare a activității de culegere de informații și pe care o folosea uneori, drept loc de întâlnire cu alți membri ai grupului organizat infracțional cu caracter transnațional (ex. inc.D.M.R. ), și unde primea și transmitea corespondența electronică .
Toate actele exterioare de conduită relevate mai sus au rezultat din interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirilor telefonice purtate de inculpat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 precum și din rezultatul perchezițiilor domiciliare (percheziția secretă din 27.06.2006 și percheziția din 22.11.2006).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inc.S.S. s-au găsit mai multe documente,referitoare la societăți comerciale din portofoliu M.E.C, după cum urmează :
– lista cu întreprinderile din sectorul de apărare aflate în portofoliul MEC, supuse procesului de privatizare – filele 1-6, vol.12,pe care se află adnotări olografe în limba română privind produsele și tehnica militară realizate de diferite societăți comerciale din acest sector ;
– documentație în limba engleză privind procesul de privatizare al. S.C. Electrica Muntenia Sud ce poartă mențiunea „strict privat și confidențial „ – fila 9-11 și 293-295, vol.12; documentația conține tabelul 1 „punctajele tuturor ofertelor în ordine descrescătoare (provizoriu până la obținerea tuturor aprobărilor) și tabelul 2 „primii cinci ofertanți în ordine alfabetică (provizoriu până la obținerea tuturor aprobărilor);
– documentație în limba engleză privind privatizarea Electrica Moldova și Electrica Oltenia – vol.12,filele 15 – 20 ;
Pe versoul filei 20 sunt executate mențiuni olografe, recunoscute de inc. D.M.R. ca fiind realizate de el, privind societățile comerciale din industria de apărare și referiri, la fiecare în parte, în legătură cu ceea ce se produce în respectiva societate comercială.
Confruntând mențiunile respective realizate de inc.D.M.R., se constată că pe documentul descris mai sus la poziția 1, la poziția fiecărei societăți comerciale din sectorul de apărare sunt făcute mențiuni olografe cu instrument scriptural cu fibră conținând substanță de culoare neagră, la rubricația „Obiect principal de activitate „ (Cod CAEN) cu același conținut menționat pe versoul filei 20;
– documentul intitulat Strategia de accelerare a privatizării și atragerea de investiții pentru agenții economici din portofoliul MEC – OPSPI pentru anul 2005 ,vol.12,filele 85-105 al cărui conținut coincide cu HGR nr. 184 din 09.03.2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 255 din 28.03.2005;
-3 file reprezentând ciorna punctajului final privind selectarea consultantului în vederea privatizării PETROM S.A,marcate cu mențiunea STRICT CONFIDENȚIAL,vol 12,filele 107-109;
– scrisoare în legătură cu S.C. Electrica SA – Proiectul Doicești în limba engleză, înregistrat sub nr. 8377/19.07.2006 și adresat de S.C. Termoelectrica SA către Brikel PLC – doamna Iva Tzverkova,vol.12, filele 113 ;
– scrisoare, datată în 28.06.2005, emanată de la CSFB Europe Ltd. Londra și semnată de S.M., director general al Departamentului de servicii bancare pentru investiții, prin care se con- firmă faptul că S.S. a cooperat cu instituția respectivă începând din anul 2002 în activități de finanțare și privatizare, că acesta se află în legătură cu el cu privire la diverse afaceri pe care le studiază în regiune – filele 124-125, vol.12;
– document intitulat „Solicitare de oferte angajante îmbunătățite , instrucțiuni privind etapa ofertelor angajante îmbunătățite. Clarificări. Anexa A” în limba engleză, cu mențiunea strict privat și confidențial, emanat de la OPSPI – MEC în legătură cu privatizarea S.C. Electrica SA – filele 135 – 149, vol. 12;
– un document în limba engleză intitulat „Proiecție 2006”, pe care se află mențiuni olografe făcute de inc. S.S., ce reprezintă un planul său de activitate pentru anul 2006 – filele 150-152 , vol.12;
– document în limba engleză privind privatizarea complexelor energetice Turceni și Rovinari – filele 153-163, vol.12;
– documente în limba română, cu mențiunea „confidențial – august 2006” referitoare la societățile comerciale din domeniul S.C. Electrica SA – filele 175 – 179, vol.12;
– tabelele în limba română cu consiliul de administrație la E ON Moldova SA și S.C. Electrica Oltenia SA – fila 180, vol.12;
– document privind un proiect de contract cu S.C. Electrica SA în limba română – filele 181 –217, vol.12 ;
– document în limba română intitulat „Modul de îndeplinire al obligațiilor în contractul de privatizare la S.C. F.D.E.E. „Electrica Moldova”SA , filele 197 – 217, vol.12
– scrisoare de intenție în limba engleză adresată de CEZ, ministrului MEC, nedatată în legătură cu privatizarea Centralei Electrice Brăila – filele 236 – 238, vol.12;
– mesaj e_mail de la Robert Peterson către M.D.M., datat 26.02.2006 ora 21:57 în legătură cu privatizarea EMS – filele 239 – 242, vol.12;
– documentație – filele 47 – 51; 110-116 reprezentând cap. 5 și 6 din strategia de privatizare a S.C. Șantierul Naval Mangalia SA, în limba română – filele 256-268, vol.12 (industria de apărare) ;
– documente în limba română reprezentând cap. 1,2,3 – 10, anexa 3, și apoi pag. 29 – 38, 72, 84 – 88 privind privatizarea SC Uzina Mecanică SA Filiași – filele 269 – 292, vol.12 (industria de apărare);
– documente de la filele 10-20 din lucrarea privind Strategia pentru anul 2005 în ce privește privatizarea societăților comerciale din portofoliul MEC – filele 296-306, vol.12;
– documentul, în limba engleză, intitulat Foaie de prezentare ER 1.301, 302.06 privind proiectul de investiții „Reabilitarea și modernizarea Centralei nr. 3 și 6 al S.C. Complexul Energetic Turceni SA”, realizat de MEC – filele 306 – 312, vol.12;
– draft, în limba engleză, din martie 2006 (șters ianuarie 2006) intitulat „Propunere de privatizare prin oferta publică inițială a S.C. Romtelecom SA, Memorandum de Înțelegere” – filele 321 – 327, vol. 12;
– document, în limba engleză, intitulat „Piața de energie din România – filele 328 – 337, vol.12;
– scrisori în limba engleză adresate de firma Skoda Holding, primarului municipiului Timișoara în care se învederează că S.S. îi reprezintă în România, datată 04.07.2006 și semnată de Jiri Zapletat (filele 343 – 344); domnului Udriște de la primăria București, datată 06.09.2006, privind RATB (filele 345 – 346); primarului general al Bucureștiului, datată 04.06.2006, cu aceleași referiri la inc. S.S. ( filele 347 – 348); ministrului transportului R.M. Berceanu, datată 04.06.2006, cu aceleași referiri la S.S. (filele 349 – 350);
– corespondență electronică din 23.10.2006 expediată de M.D.M. D.M. (filele 352 – 355, vol. 12) lui Suat Sokolou și din 17.10.2006 expediată de M.D.M. M.D. către Karl Kraus având ca obiect o viitoare participare a CEZ la un proces de privatizare ( filele 354-355);
– corespondență electronică între K.G. și S.S. din 07.11.2006 privind firma CEZ în legătură cu participarea la licitația din 20.XI.2006 pentru „Electrica Oltenia”SA (filele 356 – 358, vol.12);
– corespondență electronică de la Dedecek Petr (Erste CF) către S.S. din 18.04.2006 privind proiectul Motru (filele 359 – 362, vol.12).
– draft Notă de fundamentare privind SC ELECTRICA MUNTENIA SUD,filele 368-373,vol.12.
2.1.2. Acțiunile constând în procurarea de date secret de serviciu și confidențiale (secret comercial) în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. la data de 27.03.2006 și transmiterea acestor date la aceeași dată, au fost descrise detaliat în capitolul VII pct. 1.1. din prezentul rechizitoriu.
2.1.3. Actele materiale constând în procurarea de date și documente confidențiale,respectiv informații cu caracter SECRET DE STAT , care prin caracterul și importanța lor periclitează securitatea statului, privind S.C. Romaero SA și S.C. Avioane SA Craiova, ce fac parte din industria de apărare precum și deținerea acestor documente deși nu avea calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor reprezentanților (agenților) unor organizații private străine (Jetran, East West Developement) precum și luarea de măsuri (acte pregătitoare) anterioare activităților enumerate mai sus, derulate în perioada 5.06.2005 – 26.06.2006, au fost descrise detaliat în capitolul VII pct. 1.2. din prezentul rechizitoriu.
2.1.4. Actele materiale constând în procurarea de date și informații confidențiale (secrete comerciale) a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind procesul de privatizare de la S.N. Radiocomunicații SA au fost descrise în capitolul VII pct. 2.1. din prezentul rechizitoriu.
2.1.5.Actele materiale constînd în procurarea de date privind privatizarea C.N.Posta Română S.A. si S.C.Romtelecom S.A. au fost descrise ]n capitolul VII pct 2.2 si 2.3 din prezentul rechizitoriu.
2.2. Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inc. S.S. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile ocrotite prin incriminarea unor categorii de fapte referitoare la aceste valori și, în principal, prin alterarea și distorsionarea mediului concurențial în ce privește concurența și competiția în care erau angajați ofertanții în procesele de privatizare declanșate de M.E.C. și M.T.C.I. în perioada 2005 – 2006.
In același timp au fost încălcate prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale ori confidențiale vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice – energetică , de apărare și comunicații – ale economiei naționale.
2.3. Intre actele exterioare de conduită realizate de inculpat și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect, ceea ce rezultă din materialitatea faptelor (ex re).
3. In ce privește latura subiectivă, inculpatul S.S.a acționat, în toată perioada 2005-2006, prin actele sale exterioare de conduită, cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.).
4. Încadrarea juridică a faptelor comise de inc. S.S. .
4.1. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 2005 – 2006 a constituit un grup infracțional organizat cu caracter transnațional format din inc. B.V. , M.D.M., D.M.R. și învinuiții O.M., S.M., F.M.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup organizat infracțional cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003,cu referire la art.2 litera a,b,pct.8 și c din aceeași lege (descrise la capitolul VI, VII și VIII pct. 2.1.1. si 2.1.5. din prezentul rechizitoriu ).
4.2. Faptele inculpatului constând în aceea că, în calitate de cetățean bulgar, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale:
a) a procurat și transmis date și informații cu caracter secret de serviciu și confidențial care prin caracterul și importanța lor au periclitat securitatea statului ,date și informații privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.,reprezentanților (agenților) unor organizații private străine (CSFB și Enel Spa – Italia), desfășurând în acest sens activități ,de la luarea de măsuri (acte pregătitoare) până la consumarea și epuizarea acțiunii ilicite;
b) a procurat și transmis date și informații confidențiale care prin caracterul și importanța lor fac să fie periclitată securitatea statului în legătură cu privatizarea C.N. Radiocomunicații reprezentanților (agenților) unor organizații private străine (CSFB și CAIB), desfășurând în acest sens activități de luare de măsuri (acte pregătitoare) până la consumarea și epuizarea acțiunii ilicite;
c) a procurat și deținut date și documente confidențiale care prin caracterul și importanța lor fac să fie periclitată securitatea statului, deși nu avea calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor unor organizații private străine (Jetrans și EAst West Developement) în legătură cu S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova SA, ce fac parte din industria de apărare a României, desfășurând în acest sens activități de luare de măsuri (acte pregătitoare) până la consumarea și epuizarea acțiunii ilicite ;
d) a deținut și transmis informații clasificate SECRET DE STAT,conținute în documente emise de către M.E.C care în mod nelegal nu a marcat documentația privitoare la SC ROMAERO SA cu mențiunea SECRET,constituie infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. (descrisă în capitolul VII pct.1.1, 1.2., 2.1. și capitolul VIII pct.2.1.2. – 2.1.4 din prezentul rechizitoriu ).
4.3. Infracțiunile descrise la pct. 4.1. și 4.2. se află în concurs real, prev. de art. 33 lit. a din C.p.
CAPITOLUL IX
Activitatea infracțională a inculpatului M.D.M..
1. Inculpatul M.D.M. este cetățean român și a fost angajat în calitate de adjunct șef O.P.S.P.I. din cadrul M.E.C. corespunzător perioadei 30.05.2005 – 21.11.2006.
În aceeași perioadă, dar și anterior, inculpatul a îndeplinit, prin ordine ale ministrului M.E.C., funcția de membru titular în mai multe comisii de privatizare, restructurare, atragere investițională constituite la nivelul M.E.C. și O.P.S.P.I., precum și membru în consiliile de administrație și reprezentant în Adunarea Generală a Acționarilor la mai multe societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C., ceea ce i-a oferit posibilitatea de a avea cunoștință despre situația la zi a respectivelor societăți comerciale.
2. Activitatea ilicită desfășurată de inculpat.
2.1. Acte exterioare de conduită comise în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006.
2.1.1. Acțiuni contributive intelectuale și materiale de aderare și sprijinire la activitatea derulată de grupul infracțional.
a) A avut mai multe întâlniri în cadrul extraoficial cu inc. S.S., B.V. . și înv. O.M., relaționându-se cu aceștia:
Relaționarea cu inc. B.V. rezultă din mai multe note de redare a convorbirilor telefonice,după cum urmează:
– din 17.01.2006 ora 18:11 privind interesul deosebit al ”clientului nostru” (n.n. ENEL) pentru EMS (vol.7,fila 414);
-din 23.01.2006 ora 11:52(vol.7,fila 445) în care își stabilesc întâlnire la București;
-din 24.01.2006 ora 09:20 (vol.7,fila 457), în care M.D.M. îi comunică lui S.I.C. că se află împreună cu B.V. care îi solicită celui din urmă o ”discuție mai privată privind următoarea dilemă „ de ce să facem privatizarea Romgazului și dacă da, cum”;
-din 31.01.2006 ora 12:52(vol.7,fila 488) în care M.D.M. îl întreabă per B.V. dacă lucrează pentru ENEL, la care acesta îi răspunde afirmativ și că ”vei fi plăcut surprins”, ”este cadoul nostru pentru tine”;
-din 02.02.2006 ora 8:33(vol.7,fila 489), în care B.V. îi afirmă ”de-abia aștept să aud care sunt cifrele” (n.n. se referă la ofertele competitorilor pentru privatizarea EMS);
-din 14.03.2006 0ra 10:22(vol.8,fila 56) în care M.D.M. îl informează că ”aceste atacuri la adresa privatizării PETROM nu sunt prea bune” și își stabilesc întâlnire;
-din 28.06.2006 ora 20:17(vol.10,fila 262) în care M.D.M. îi spune lui S.S., în legătură cu B.V. că ”i-am cerut eu să vină”;
-din 16.03.2006 ora 17:42(vol.8,fila 86) în care M.D.M. îl întreabă dacă a primit documentele ”ți-am trimis traducerea” și la afirmația lui B.V. ”pentru că aveți un guvern slab. Nu crezi?”; M.D.M. spune: ”Asta poate fi o explicație” ;
-din 08.05.2006 ora 12:28(vol.9,fila 36) în care M.D.M. îi solicită ”informațiile despre redevență”, că are nevoie ”de la marile companii europene de un fel de istoric al activității trecute și de profitul actual. Mă poți ajuta cu aceste informații?” și îi comunică lui B.V. adresa de e-mail, acesta afirmându-i că îi va trimite prin corespondență electronică informațiile despre redevență;
-din 09.-05.2006 ora 16:44(vol.9,fila 46) în care își stabilesc întâlnire la sediul S.C. Electrica, unde M.D.M. se află în discuții pentru Electrica Muntenia Sud; iar B.V. îi afirmă că”cred că are sens să ne întâlnim să discutăm cu acea structură”;
-din 24.05.2006 ora 16:18(vol.9,fila181), în care B.V. îi comunică lui M.D.M. că săptămâna viitoare va veni la București și să se întâlnească, iar la întrebarea acestuia, M.D.M. îi răspunde”nu fii îngrijorat” privind încheierea selectării ofertantului pentru privatizarea EMS;
-din 21.06.2006 ora 16:55(vol.10,fila173) în care M.D.M. îi spune conlocutoarei Mariana Gheorghe despre faptul că i-a trimis un material lui B.V. .
Relaționarea cu inc. S.S. rezultă din mai multe note de redare a convorbirilor telefonice,după cum urmează:
-din 16.08.2005 ora 16:01(vol.7,fila 76) când S.S. îi comunică lui B.V. că a venit în România”din cauza prietenului nostru. M-a forțat să vin M.D.M.” (probă indirectă);
-din 11.11.2005 ora 11:22(vol.7,fila 141) în care M.D.M. își stabilește întâlnire cu B.V. la ora 12:30 la Hotelul Hilton.
– din 11.01.2006 ora 8:54(vol. 355) în care S.S. îi comunică lui M.D.M. despre faptul că s-a întâlnit cu o persoană din MEC (probabil S.I.C.) și că a stat în biroul său;
-din 03.04.2006 ora 20:02(vol.8,fila 181) când M.D.M. își stabilește întâlnire cu S.S. și cu”tipii”;
-din 12.04.2006 ora 19:07(vol.8,fila 290) când M.D.M. își stabilește întâlnire pentru a doua zi la ora 7:00 la Hotelul ”Hilton”;
-din 06.06.2006 ora 09:14(vol 10,fila 18) în care S.S. îi comunică faptul că se află în biroul său (de la MEC);
– din 13.09.2006 ora 17:13(vol.11,fila 200) când M.D.M. și S.S. își stabilesc întâlnire;
Aspectele de mai sus rezultă și din întâlnirile directe pe care inculpatul le-a avut cu inc.S.S. ,relevate în raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (S.R.I.) din datele de 21.06.2005 ora 14:45 (cu S.S.); 28.06.2005 ora 10:00 la cafeneaua Galleron – Grand Cafe (cu S.S.); 04.04.2006 ora 7:30 la hotelul Lido (cu S.S.); 04.10.2006 ora 7:35 la locația Majestic Ramada (cu S.S.); a se vedea pct. 4.2 din capitolul VI al prezentului rechizitoriu.(vol.CDC 1) .
b) a purtat numeroase convorbiri telefonice cu inculpații arătați la pct. a;
c) întâlnirile dintre inculpați, precum și convorbirile telefonice purtate au vizat subiecte referitoare la demararea și desfășurarea proceselor de privatizare și post privatizare a unor societăți comerciale din portofoliul MEC, precum și transmiterea de informații generale din domeniul energetic și resurse naturale al economiei României, ceea ce reprezintă activitatea scop (țintă) a grupului extern infracțional organizat, ceea ce rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice următoare:
– din 21.06.2005 ora 11:27(vol.6,fila 104) în care M.D.M. îl întreabă pe S.S. ce problemă are CEZ cu Electrica Muntenia Sud și dacă nu are vreo plângere;
– din 29.06.2005 ora 19:04(vol. 6,fila190) în care S.S. îl întreabă pe M.D.M. de ce nu a trecut ordonanța (se referă la problema 8% PAS PETROM), iar acesta îi răspunde ”pentru că a fost prima ședință” și ”nu erau toate semnăturile de miniștri necesare”, dar că probabil se va relua săptămâna viitoare;
– din 13.09.2005 ora 9:11(vol.7,fila 82) când S.S. îi solicită lui M.D.M. să aranjeze o întâlnire cu Hidroelectrica și își stabilesc întâlnire în afara cadrului oficial;
-din 28.09.2005 ora 18:01(vol.7,fila 85) când inc. M.D.M. Dorinel îi dă informații lui S.S. în legătură cu faptul că nu va mai avea loc nici o licitație pentru Doicești, că ”s-a făcut anunț pentru anul 2003 și CEZ este închisă. Așa că ar trebui să meargă mai departe alături de cea existentă, nu să deschidă una nouă”… ”CEZ ar trebui să fie acolo. Pentru că dacă schimbăm compania, trebuie să o redeschidem. Dar dacă CEZ merge în parteneriat cu altă societate este OK”;
– din 12.12.2005 ora 13:54(vol.7,fila 231) în care inc. M.D.M. Dorinel își prezintă programul de activitate lui S.S.: „marți, ultimele întâlniri pentru Muntenia Sud”; ”luni este un fel de pregătire pentru marți”; iar S.S. îi comunică în legătură cu necesitatea unei firme de construcții ”pe care va trebui să i-o propunem lui Hristo și, de asemenea, lui CEZ”, și îl întreabă dacă ”marți pot negocia cu Termoelectrica„.
-din 10.01.2006 ora 11:50 (vol.7,fila 345) în care inc. M.D.M. face schimb de informații generale cu inc. S.S. și îi cere să vorbească cu ministrul S.I.C. ”ca să-i preseze pe cei de la Termo. Pentru că Termo joacă în continuare tare”; S.S. îi comunică despre o întâlnire ce o va avea la ora 13:00 -14:00 cu ministrul S.I.C..;
-din 11.01.2006 ora 21:04 (vol.7,fila 368) în care S.S. îl întreabă pe inc.M.D.M. dacă CF Turceni, Rovinari și Craiova fac parte din Termoelectrica; despre datoria de 1 miliard de euro al unei societăți comerciale românești, la care inc. M.D.M. îi răspunde că aceste datorii nu aparțin Termoelectricii. S.S. îl mai întreabă dacă Termoelectrica poate acoperi datoriile, iar inc. M.D.M. afirmă: ”Nu. Cu active și cu acțiuni poate”. Convorbirea se continuă la orele 21:14(fila 370) când M.D.M. îi spune lui S.S. că Termoelectrica deține active ca ”Brăila, Paroșeni și Doicești” și ca acționar majoritar 100 % Elcin Deva”, după care discuția este preluată de S.M. căruia inc. M.D.M. îi confirmă că Termoelectrica are datorii de 1 miliard de euro la Guvern, că a inițiat ”un fel de strategie de restructurare” și îi dă detalii despre CE Turceni și Rovinari pentru care se va face o privatizare totală;
-din 04.04.2006 ora 07:02 (vol.8,fila 186) când S.S. îi spune că niște persoane ”au nevoie de informații pentru Motru” și își stabilesc întâlnire la ora 7:30 la Hilton;
-din 10.05.2006 ora 22:47 (vol.9,fila 90) în care S.S. îl întreabă pe inc.M.D.M. despre privatizarea vreunei mine în România,la care inc. M.D.M. îi răspunde că ”foarte puține…..”;
-din 11.05.2006 ora 19:11 (vol.9,fila100) în care înv.S.I.C. Ioan Codruț îi relevă inc. M.D.M. că ”ieri cineva de acolo, din comisie, le-a trimis pe fax în piață o listă cu ofertele financiare de la primele cinci” (n.n. procesul de privatizare EMS);
-din 12.05.2006 ora 12:46 (vol.9 fila 204) în care S.S. își exprimă îngrijorarea pentru trimiterea unei invitații la București ”pentru acei domni din Italia” (n.n. Enel), iar inc. M.D.M. îl liniștește, în sensul că este doar o problemă de procedură”;
– din 28.06.2006 ora 20:17 (vol.10,fila 262) în care inc. S.S. îi spune inc. M.D.M. Dorinel că mai are nevoie (el sau Hristo) de informații în legătură cu Termocentrala Doicești;
– din 02.08.2006 ora 22:25(vol.11,fila 94) când S.S. îi cere informații despre”Republica”,”Sintex” și îi spune lui M.D.M. că în cursul zilei s-a discutat despre”compania de aviație” și că va cumpăra ”documentele pentru Brăila”, stabilindu-și o viitoare întâlnire.
d) Transmiterea de informații generale privind situația din Guvernul României așa cum rezultă din următoarele note de redare a convorbirilor telefonice :
-din 13.07.2005 ora 17:33(vol.7,fila 53) în care inc.M.D.M. îl informează pe inc. S.S. că ”Guvernul totuși demisionează”,”după data de 18 a acestei luni”. M.D.M. îi cere lui S.S. să-i trimită un document prin e-mail;
-din 11.01.2006 ora 21:18 (vol.7,fila 3729 în care S.S. îi cere relații inc. M.D.M. ”cum putem obține restructurarea fără licitație”, ”cum putem să o obținem fără să mergem la o licitație”, iar inc.M.D.M. îi spune : ”cred că cel mai bine ar fi să începem o abordare cum ar fi cumpărarea datoriilor de la Ministerul de Finanțe”;
-din 12.01.2006 ora 14:22 (vol.7,fila 384) în care inculpații M.D.M. și S.S. fac schimb de informații în legătură cu stații de distribuție de combustibil;
e) Comunicarea faptului că au fost expediate documente prin corespondență electronică:
– din 22.09.2006 ora 16:14 în care inc. M.D.M. îi comunică lui S.S.: ”i-am trimis lui Suat (n.n. Sokolou Suat) modificările”-vol 11,fila217;
– din 22.09.2006 ora 16:37 în care inc. M.D.M. îi spune lui S.S. să trimită o scrisoare de clarificare pentru înscrierea la privatizarea Termocentralei Doicești; ora 16:52 în care S.S. îi cere relații inc. M.D.M. despre RAFO Onești-vol 11,fila219,223;
– din 05.10.2006 ora 10:35 când S.S. îi comunică inc. M.D.M. că-i va trimite ”ceva” prin O.M..-vol. 11,fila 263.
2.1.1.1. Ca acțiuni contributive de ordin intelectual se relevă că toate actele exterioare de conduită, în raport de grupul extern infracțional organizat au fost comise de către inculpatul M.D.M., în calitate de adjunct al șefului OPSPI – MEC și de membru în comisiile de privatizare al societății comerciale aflate în portofoliul MEC, oferind, prin poziția ocupată în cadrul MEC – OPSPI, ajutor, susținere și ocrotire în promovarea scopului grupului infracțional organizat cu caracter transnațional în ce privește procurarea de informații generale, confidențiale și secrete de serviciu.
2.1.1.2. Acțiunile contributive de ordin material au fost realizate de inc. M.D.M. Dorinel prin transmiterea de informații secrete de serviciu și confidențiale privind procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. și sunt descrise în capitolul VII pct. 1.1. din prezentul rechizitoriu.
2.2. Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inc. M.D.M. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile sociale ocrotite prin incriminarea unor categorii de fapte referitoare la aceste valori și, în principal, prin alterarea și distorsionarea mediului concurențial în ce privește concurența și competiția în care erau angajați ofertanții în procesele de privatizare declanșate de M.E.C. în perioada 2005 – 2006.
In același timp au fost încălcate prevederile legale și obligațiile de serviciu privind respectarea confidențialității datelor și secretelor comerciale vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice ale economiei naționale (ramura energetică).
2.3. Între actele exterioare de conduită realizate de inculpat și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect, care rezultă din materialitatea faptelor (ex re).
3. In ce privește latura subiectivă, inculpatul M.D.M. a acționat, în toată perioada 2005-2006, prin actele sale exterioare de conduită, comise cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.).
Inculpatul a luat la cunoștință despre existența unui grup extern format din inc. B.V. , S.S. și înv.S.M.Michal, O.M. și a cărui obiectiv (țintă) consta în culegerea și obținerea de informații generale și specifice despre societățile comerciale din domeniul energetic din România ce urmau să fie privatizate sau erau în curs de privatizare și, cu intenție, a aderat la acest grup și l-a sprijinit prin acțiuni contributive de ordin intelectual și material. In același timp inculpatul M.D.M. a fost acceptat de membrii grupului extern constituit.
Intenția inculpatului privind aderarea și sprijinirea grupului extern infracțional rezultă din încălcarea cu bună știință a îndatoririi de serviciu – în general – și a acordurilor de confidențialitate cu fiecare dintre competitorii înscriși în cursa pentru selectarea consultantului în vederea privatizării constând în aceea de a nu divulga secretele ori informațiile confidențiale obținute în activitatea profesională desfășurată potrivit atribuțiilor de serviciu.
4. Încadrarea juridică a infracțiunilor săvârșite de M.D.M. .
4.1. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 2005-2006, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat cu caracter transnațional format din inc.B.V., S.S. și D.M.R. si înv.S.M.si O.M.,constituie infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ,cu referire la art. 2 lit.a,b pct 8 si c din aceeași lege (descrise în capitolul IX pct. 2.1.1).
4.2. Faptele inculpatului constând în aceea că, în data de 27.03.2006 a transmis date cu caracter secret de serviciu și confidențiale (secret comercial) a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud SA București și punctajele stabilite de comisia instituită în acest scop, inculpatului S.S., în calitatea acestuia de cetățean străin, agent (reprezentant) al unor dintre firmele competitoare (Enel Spa – Italia) și, în același timp, colaborator al CSFB (organizație financiar bancară străină) și membru al unei grupări externe infracționale organizate (organizație străină privată), activitate ce a parcurs fazele luării de măsuri (acte pregătitoare) și consumării acțiunii ilicite până la epuizarea acesteia, constituie infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete (în modalitatea normativă transmitere de secrete), prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. (descrise la capitolul VII pct.1.1.).
4.3. Infracțiunile descrise la pct. 4.1. și 4.2. se află în concurs real, prev. de art. 33 lit. a din C.p.
CAPITOLUL X.
Activitatea infracțională a inculpatului D.M.R.
1. Inculpatul D.M.R. este cetățean român și a fost angajat în calitate de consilier personal al ministrului MCTI (personal contractual), cu atribuții în principal în derularea și urmărirea proceselor de privatizare a unităților din subordinea ministerului, atribuții care au fost menționate în fișa postului emisă de MCTI – Cabinetul ministrului(vol.71, fila 1).
În această calitate, prin ordine ale ministrului MCTI, inculpatul a fost numit în calitate de membru al mai multor comisii instituite pentru procesele de privatizare ale unor societăți comerciale aflate în portofoliul MCTI, după cum urmează:
– în comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării S.C. ROMTELECOM sa (ordinul nr. 319 din 23.08.2005)-vol. 71,filele 8-12;
– în comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea restructurării CN Poșta Română SA (ordinul nr. 380 din 17.10.2005) vol.71,filele 13-16;
– în comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării CN Poșta Română SA (ordinul nr. 416 din 08.11.2005) vol. 71, fila 19 si vol. 84,fila 8-11;
– în comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării CN Radiocomunicații SA (ordinul nr. 415 din 08.11.2005) vol. 71, fila 19 si vol. 84,fila 8-11;
.
2. Activitatea ilicită desfășurată de inculpat
2.1. Acte exterioare de conduită comise în perioada 30.05.2005-21.11.2006.
2.1.1. Acțiuni contributive intelectuale și materiale de aderare și sprijinire la activitatea derulată de grupul extern infracțional organizat,după cum urmează:
a) a avut mai multe întâlniri în cadrul oficial și, mai ales, extraoficial cu coinc. S.S. , B.V. . și învinuiții F.M.C. și O.M.;
b) a purtat convorbiri telefonice cu aceeași inculpați și învinuiți arătați la pct.a ;
c) întâlnirile și convorbirile telefonice avute și purtate au vizat subiecte de conversație referitoare la prefigurarea,demararea și desfășurarea proceselor de privatizare,restructurare ori de selectare a consultantului în vederea privatizării/restructurării și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în ce privește societăți comerciale aflate în portofoliul MEC, MCTI și chiar alte ministere, precum și culegerea și transmiterea de informații generale și din domeniile energetic,de apărare și comunicații al României, ceea ce reprezintă activitatea scop (țintă) a grupului extern infracțional organizat.
2.1.1.1. Toate actele exterioare de conduită, în raport de grupul extern infracțional organizat, au fost comise în calitate de consilier personal al ministrului MCTI, N.Z. și de membru în comisiile de selectare a consultantului în vederea privatizării în care a fost numit, conferind astfel, prin poziția ocupată în cadrul MCTI, ajutor , susținere și ocrotire în promovarea scopului grupului infracțional organizat cu caracter transnațional în ce privește procurarea de informații confidențiale. Actele exterioare de conduită ale inculpatului D.M.R. au constat și în executarea unor instrucțiuni primite din partea inc. S.S. vizând culegerea de informații din domeniul energetic, deci din cadrul altui minister (MEC) decât în cel în care își desfășura activitatea , prin „exploatarea in orb” a unor funcționari care lucrau în ministerul respectiv, pe fondul relațiilor personale preexistente (situație existentă în cazul martorului Alexa Alexandru), dar și al poziției personale deținute în cadrul MCTI.
2.1.1.2. Acțiunile contributive de ordin material au fost realizate de inc. D.M.R. fie prin obținerea de informații și apoi transmiterea lor cu prilejul convorbirilor telefonice purtate cu membrii grupului extern infracțional organizat, fie prin procurarea de documente și înscrisuri pe care le-a deținut la domiciliul său ori informații și documente stocate în memoria PC-ului sau pe diferiți suporți optici provenite din cadrul MCTI ori MEC și pe care le-a transmis sau le-a procesat și transmis cu predilecție inc. S.S.,după cum urmează :
a) culegerea și transmiterea de informații și documente privind proiectul E-Guvern („City-net” – orașul electronic) realizat în cooperare de MCTI – MAI, coinculpatului S.S. (notele de convorbiri telefonice din 31.05.2005 ora 11:06; din 30.05.2006 ora 16:44 și din 27.05.2006 ora 20:05 în care îi comunică lui S.S. că a primit un e-mail „cu toate proiectele pentru strategia MAI” și îl întreabă „ce trebuie să facem” ).
b) culegerea și transmiterea de informații în legătură cu Societatea Comercială Electrica Muntenia Sud S.A din portofoliul M.E.C. (nota de convorbiri telefonice din 19.07.2005 ora 18:15 și 15.05.2006 ora 16:26 cu inc. S.S.).
Cu ocazia percheziției domiciliare a fost găsit la domiciliul inc. D.M.R. documentul intitulat Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societății Comerciale Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud „ SA și anexa la acest document – filele 28-37, vol.14, precum și o corespondență electronică în limba engleză pentru inc. S.S. datată 24.05.2005 ora 12:52 referitoare la Societatea Comercială „Electrica Muntenia Sud” – filele 38-40 ,vol .14.
Strategia de privatizare a S.C. E.M.S. S.A a intrat în mod nejustificat în posesia inc. D.M.R.și S.S., în condițiile în care nici unul dintre inculpați nu avea vreo calitate oficială sau atribuții de serviciu în legătură cu acest agent economic;
c) culegerea și transmiterea de informații în legătură cu S.N ROMGAZ, din portofoliul MEC (notele de convorbiri telefonice din 31.10.2005 ora 13:21; 04.11.2005 ora 16:08 vol.7,fila 114; 10.05.2006 ora 21:40 vol.9,fila 88; 07.06.2006 ora 20:37 și din 24.07.2006 ora 19:03,vol.11,fila 70, cu inc. S.S., din 13.06.2006 ora 13:23 cu inc. B.V. .; precum și din 08.06.2006 ora 13:23 cu înv. F.M.C. ).
La percheziția informatică efectuată asupra mediilor de stocare a datelor informatice deținute de inc. D.M.R. a fost găsit documentul „MEC – OPSPI, cerere de oferte selectare consultanți, privatizarea societății naționale de gaze naturale „ROMGAZ „ SA ce poartă mențiunea „strict confidențial” , ce apare ca fiind creat la data de 24.05.2005 în PC-ul inculpatului (fila 512-598,vol. 15).
Precizăm că inculpatul D.M.R. nu avea nici o calitate oficială sau atribuție de serviciu în legătură cu documentul respectiv cotat ca strict confidențial la nivelul MEC, iar pe de altă parte nu a fost obținut pe cale oficială.
Această împrejurare a fost confirmată și probată de existența documentului emis de OPSPI intitulat Termenii de referință, proiect S.N. de gaze naturale „Romgaz” SA, găsit cu ocazia percheziției informatice și rezultând că a fost creat la data de 30.05.2005, precum și din existența documentului Termenii de referință – Proiect Phare RO 0005.01-04 Privatizarea Distribuției de Gaz, găsit la percheziția informatică și creat la 31.03.2005(fila 273-288,vol.15;fila 289-301,vol.15).
d) a primit, a preluat, a procesat și a transmis documente privind S.C. ROMAERO SA și S.C. AVIOANE Craiova de la/ către inc. S.S. (nota de convorbiri telefonice din 24.05.2006 ora 14:21; 25.05.2006 ora 16:31; 30.05.2006 ora 20:54 cu inc. S.S.).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la domiciliul inc. D.M.R.au fost găsite următoarele documente :
-nota în copie xerografiată emisă de MEC – OPSPI privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. ROMAERO SA și S.C. AVIOANE Craiova SA (18 file) – filele 41-58, vol.14;
– nota în copie xerografiată a MEC – OPSPI nr. 9360/22.12.2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. ROMAERO SA și acordarea mandatului Comisei de negociere (46 file) – filele 59 – 105, vol.14;
– nota în copie xerografiată a MEC – OPSPI nr. 9359/22.12.2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. AVIOANE Craiova SA (32 file) – filele 106 – 137, vol 14.
In ce privește documentul „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero SA și acordarea mandatului Comisiei de negociere”, în copie xerografiată, înregistrat sub nr. 9360/22.12.2005 la MEC – OPSPI, conținând 46 pagini , semnat de șef OPSPI, M.B.C., director general A.A., șef serviciu C.B., întocmit de expert E.B., vizat și semnat de alte patru persoane, propus spre aprobare și semnat de secretarul de stat O.N.B. și aprobat și semnat de ministrul MEC, S.I.C., care a fost găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inc. D.M.R. , învederăm următoarele :
– documentul sus menționat nu este clasificat la nivelul MEC _ OPSPI;
– în conținutul documentului găsit la inculpat datele cuprinse la pct. 1.1.9 (pag.2), pct. 1.1.11. (pag.2-3 ) 1.1.12.2 (pag. 4-7) se regăsesc în memoriul de prezentare Romaero anexa 1 la pct. 3 și pct. 5 și anexa 2 – F.C. 1 și F.C. 2 care, potrivit adresei nr. 02/14.02.2007 a S.C. Romaero SA sunt clasificate ca „secret” atât la S.C. Romaero SA (sub nr. 05/19.10.2005) cât și la MEC – informații clasificate (sub nr. 6211/03.11.2005) la nivelul secret ;
– potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 (art. 15 lit. b,c și d) și HG 585/2002 (art. 4 alin.2 lit. c ) informațiile clasificate la clasa de secretizare „secret de stat” și nivelul de clasificare „secret” sunt de natură să producă daune grave securității naționale .
Împrejurarea că documentul în discuție nu a fost clasificat corespunzător la nivelul MEC – OPSPI și că nu a fost marcat potrivit prevederilor legale, în condițiile în care în intervalul de timp de la data clasificării și până în prezent nu a fost declasificat,cade în responsabilitatea exclusivă a persoanelor care l-au creat și manipulat, dar relevă caracterul și importanța datelor, informațiilor și documentelor deținute de inc. D.M.R., care nu avea calitatea de a le cunoaște și care le-a deținut în scopul transmiterii inc. S.S., ceea ce a periclitat securitatea statului, situație ce rezultă explicit din chiar clasa și nivelul la care au fost clasificate datele sus arătate .
Precizăm că inculpatul nu are nici o calitate oficială ori atribuție de serviciu referitoare la cei doi agenți economici ce fac parte din industria de apărare.
Actele materiale ale inculpatului privind acești doi agenți economici au fost descrise detaliat în capitolul VII pct. 1.2. al prezentului rechizitoriu.
e) procurarea și deținerea de documente marcate cu ștampila „confidențial – nemultiplicabil” privind :
– nota de fundamentare – Strategia de privatizare propusă pentru S.C. Complexul Energetic Rovinari SA (8 file) – filele 138 – 145,vol.14;
– Strategia de privatizare a S.C. C.E. ROVINARI – anexă (9 file) – filele 146-154 vol.14;
– Guvernul României – Hotărârea privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. CE ROVINARI – proiect (7 file) – filele 155-161 vol.14;
– nota de fundamentare – strategia de privatizare pentru S.C. Complexul Energetic Turceni ( 9 file), filele 162-170,vol.14;
– strategia de privatizare a S.C. CE Turceni – anexă (11 file), filele 171-181,vol.14;
– Guvernul României – Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. CE Turceni – proiect (7 file) , filele 182-188,vol.14,
toate emise în cadrul MEC, care au fost găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată inc.D.M.R..
Din economia prevederilor H.G. nr. 50/2005, nota de fundamentare care însoțește proiectele de acte normative (art. 6 pct. b) devin publice numai după ședința Guvernului în care proiectul de act normativ a fost luat în discuție și adoptat (art. 23).
În ce privește proiectul unui act normativ, acesta are caracter confidențial, până la momentul publicării sale, ceea ce rezultă din prevederile art. 29 alin. 1 din HG nr. 50/2005 în care se stipulează interdicția pentru personalul autorităților publice inițiatoare și avizatoare, furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative, cu o singură excepție (art. 29 alin. 2 ) și anume atunci când sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare și avizatoare sau în condițiile Legii nr. 544/2001 și ale Legii 52/2003.
Aceste prevederi legale explică de ce documentele sus arătate găsite la percheziția domiciliară efectuată la inculpat poartă mențiunile „confidențial – nemultiplicabil” și, în aceeași măsură, caracterul nejustificat al deținerii acestora .Precizăm că inculpatul nu avea nici o calitate oficială și nici o atribuție de serviciu în legătură cu aceste documente interne ale M.E.C.
f) transmiterea de informații și date generale și privind procesele de privatizare declanșate în domeniul energetic (portofoliul MEC-OPSPI):
(notele de convorbiri telefonice din 08.06.2006 ora 19:57 cu S.S.-vol.10,fila 55; din 14.06.2006 ora 11:00-vol.10,fila 102 cu înv. F.M.C. privind S.C. Transelectrica; din 29.08.2006 ora 18:25-vol. 10,fila 132 cu S.S. referitoare la S.C. General Turbo;
g) primirea, deținerea, procesarea și transmiterea de documente pe suport optic privind societatea Antena Hungaria (notele de convorbire telefonică. din 23.06.2006 ora 16:11 și 19:22 cu inc. S.S. )-vol.10,filele 199,201.
Cu ocazia percheziției informatice în memoria PC-ului aparținând inculpatului D.M.R.au fost găsite documente în limba maghiară și română privind procesul de privatizare al societății Antena Hungaria, ce purtau mențiunea „strict secret”.
La percheziția domiciliară s-a găsit 1 CD Platinum ce poartă mențiunea „Antenne HG, parolă Viva” și un mini CD cu mențiunea AH și pw:viva.
h) primirea de sarcini de culegere de informații generale în legătură cu date despre instituții sau societăți comerciale din România, de la inc. S.S.:
– despre o întreprindere aflată în portofoliul AVAS pe care firma Skoda intenționează să o achiziționeze (nota de convorbire telefonică. din 29.08.2006 ora 18:33-vol.11,fila 150);
– despre un institutut de cercetări chimice (notele de convorbiri telefonice. din 10.05.2006 ora 10.02; 11:04 și 21:40-vol.9,filele 61,65,88).
i) primirea și transmiterea de documente privind societăți comerciale aflate în portofoliul altor ministere decât MCTI:
– despre S.C. RATB și firma Skoda (nota de convorbiri telefonice. din 31.05.2006 ora 15:01 cu inc. S.S.-vol.9,fila 237 );
– nota de convorbiri telefonice. din 09.02.2006 ora 13:19 cu inv.S.M.în careD.M.R. îi transmite că a intrat în posesia unui document pe care „prietenul nostru” l-a obținut de la Hakinen (ministrul S.I.C. Ioan Codruț)-vol.7,fila 521;
– nota de convorbiri telefonice din 21.04.2006 ora 12:23 cu numitul Sokolon Suat pe care îl încunoștințează că i-a trimis un fax pentru S.S.-vol.8,fila331;
– nota de convorbiri telefonice din 13.06.2006 ora 11:06 cu inc.S.S., pe care îl încunoștințează că a primit documentatia de la Mircea ,dar ca nu mai este nevoie ,intrucit Vadim are deja materialul-vol.10,fila 86 ;
– nota de convorbiri telefonice. din 23.10.2006 ora 22:33 cu inc. S.S. căruia îi spune că îi va trimite un CD conținând informații în limba engleză despre SN Radiocomunicații;
j) primirea, preluarea, procesarea și transmiterea de documente din cadrul MCTI ori în legătură cu MCTI,
– nota de redare a convorbirilor telefonice din 17.11.2005 ora 17:55 cu inv. F.M.C.din care rezultă schimbul de documente prin înv. O.M. și prin corespondență e-mail.
k) a avut întâlniri și convorbiri telefonice cu inc. B.V. (nota de redare a convorbirilor telefonice din 31.05.2006 ora 20:47 și 13.06.2006 ora 13:23), precum și cele relevate în capitolul VI pct. 4.2. din prezentul rechizitoriu (la 27.06.2005 ora 17:10 la Hotelul Hilton fiind prezent și inc. S.S.; în 04.10.2006 ora 18:15 la locația Ristorante Neptunus Cabaret cu inv. O.M. și ministrul N.Z..)
l) a asigurat legătura între inc. S.S. și inc. B.V. pe de o parte și ministrul N.Z. pe de altă parte :
– nota de redare a convorbirilor telefonice din 11.05.2006 ora 16:31 cu S.S..
– întâlnirile relevate în capitolul VI pct. 4.2. al prezentului rechizitoriu:
m) a avut legături cu firma Energan al cărei director general este inc. S.S., prin intermediul lui Sokolon Suat (nota de c.t. din 11.04.2006 ora 16:06)
n) a transmis informații generale și specifice în legătură cu demararea ori cursul proceselor de privatizare/restructurare și de negociere cu consultantul selectat în ce privește societatile comerciale din portofoliul MCTI :
– notele de convorbiri telefonice. din 20.12.2005 ora 18:07; 21.12.2005 ora 18:40; 22.12.2005 ora 12:55; 04.01.2006 ora 19:33; 05.01.2006 ora 14:35; 07.01.2006 ora 20:55 toate cu înv. F.M.C.-vol.7,filele 289,299,302,309,314 și 320
– notele de convorbiri telefonice din 08.01.2006 ora 18:23; 09.01.2006 ora 18:01; 10.01.2006 ora 21:40, toate cu inc. S.S.-vol.7,filele 327,341,353
– notele de convorbiri telefonice din 17.01.2006 ora 22:04; 19.01.2006 ora 11:26; 20.01.2006 ora 16:33; 23.01.2006 ora 20:02; 24.01.2006 ora 09:33 și 21:11 toate cu înv. F.M.C.-vol.7,filele 416-418,430,437,455,459 și 461
– nota de convorbiri telefonice din 25.01.2006 ora 12:59 cu înv.S.M.M –vol.7,fila 468
– notele de convorbiri telefonice din 30.01.2006 ora 17:15 și 17:50; 31.01.2006 ora 15:30; 03.02.2006 ora 14:42; 06.02.2006 ora 20:26; 07.02.2006 ora 18:49; 09.02.2006 ora 12:02, 12:14, 17:43 cu înv. F.M.C.; 13.02.2006 ora 18:25; 22.02.2006 ora 19:24; 28.02.2006 ora 16:25 cu înv. F.M.C. (vol.7,filele 482,484,496,506-507,509,511,515-516,518-519,523-524,538-539,545,547).;
– notele de redare din datele de: 10.03.2006 ora 17:33; 15.03.2006 ora 14:48; 16.03.2006 ora 16:50; 17.03.2006 ora 12:55; 28.03.2006 ora 16:22, 18:43, 22:14; cu înv. F.M.C.; 06.04.2006 ora 13:45, 19:01; 07.04.2006 ora 14:57; 10.04.2006 ora 16:15, 17:34; 11.04.2006 ora 12:16, 15:34, 20:03; 13.04. 2006 ora 14:20, 14:59, 15:08 cu înv. F.M.C.;
– notele de redare din datele de: 19.04.2006 ora 19:11 cu inc. S.S.; 20.04.2006 ora 19:44; 27.04.2006 ora 14:40 cu inv. F.M.C.(vol.8, filele 39-42,70-71,82-84,90-91,129,134-136,142,143,228,229,231,233,235,236,240,244,256,258,265,267,279,298,302,304,332,329,333);
– notele de redare din datele de: 02.05.2006 ora 12:10 cu inc. S.S.; 02.05.2006 ora 13:45; 05.05.2006 ora 15:03 cu înv. F.M.C.; 05.05.2006 ora 17:27, 09.05.2006 ora 11:42 cu înc. S.S.; 11.05.2006 ora 16:31 cu inc. S.S.; 15.05.2006 ora 19:31, 21:33; 16.05.2006 ora 19:05; 17.05.2006 ora 11:08 cu înv. F.M.C.; 17.05.2006 ora 12:31 cu inc. S.S.; 17.05.2006 ora 16:58; 19.05.2006 ora 19:03 cu înv. F.M.C.;21 05 2006 ora 20:23; 23.05.2006 ora 11:08 cu înv. F.M.C.; 25.05.2006 ora 18:55 cu înv. F.M.C.; 30.05.2006 ora 16:09 cu un cetățean (vol.9,filele 3,5,24,26,42,98,108-110,118,122-123,127-128,132,137,154-156,158,165,191-192,212) ;
– notele de redare din datele de: 06.06.2006 ora 14:27; 08.06.2006 ora 13:23; 09.06.2006 ora 12:42; 12.06.2006 ora 12:12, 20:35; 13.06.2006 ora 18:41; 14.06.2006 ora 20:00; 15.06.2006 ora 17:58, 19:30 cu înv. F.M.C.; 19.06.2006 ora 9:50 și 14:39 cu Klaus Requat(tip sms); 19.06.2006 ora 14:39 cu S.S. și la ora 18:21 cu B.V.; 21.06.2006 ora 11:57 cu B.V.; 21.06.2006 ora 12:33 cu S.S.; 21.06.2006 ora 12:56; 22.06.2006 ora 13:13 și 20:53 cu înv. F.M.C.; 23.06.2006 ora 14:51; 26.06.2006 ora 11:46, 12:13, 13:26, 14:15 cu înv. F.M.C.; 27.06.2006 ora 14:23 cu S.S.; 27.06.2006 ora 18:47; 28.06.2006 ora 15:25; 29.06.2006 ora 09:15, 13:27, 19:00, 20:22; 30.06.2006 ora 20:10 cu înv. F.M.C.MirceaCălin(vol.10,fila28,46,57,69,70,77,98,114,117,125,127,138,142,149,150,162,166,168,169,184,185,191,197,211,213,219,225,237,250,260,266,270,272,276,277,279);
– 04.07.2006 ora 20:06 cu S.S.; 21.07.2006 ora 16:10 cu înv. F.M.C.; 22.07.2006 ora 11:18 cu inc. S.S.; 24.07.2006 ora 19:03 cu S.S.; 25.07.2006 ora 12:51 cu înv. F.M.C.; 26.07.2006,ora 16:29 cu inc. B.V. ; 02.08.2006 ora 16:03 cu S.S.; 16.08.2006 ora 10:27 cu S.S.(vol.11,filele 14,64-66,68,70,72-73; 75,82,116).
o) a desfășurat activitățile ilicite în legătură cu procesele de privatizare/restructurare de la societatile comerciale din portofoliul MCTI:
SN Radiocomunicații;
SC Romtelecom SA;
CN Poșta Română;
descrise detaliat în capitolul VII pct. 2.1., 2.2. și 2.3. din prezentul rechizitoriu.
2.2. Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inc.D.M.R. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile sociale ocrotite prin incriminarea unor categorii de fapte referitoare la aceste valori și, în principal, prin alterarea și distorsionarea mediului concurențial în ce privește concurența și competiția în care erau angajați ofertanții în procesele de privatizare declanșate de MEC și MTCI în perioada 2005 – 2006.
In același timp au fost încălcate prevederile legale și obligațiile de serviciu privind respectarea confidențialității datelor și secretelor comerciale vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice – energetică, industria de apărare, comunicații – ale economiei naționale.
2.3. Intre actele exterioare de conduită realizate de inculpat și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect, ceea ce rezultă din materialitatea faptelor (ex re).
3. In ce privește latura subiectivă, inculpatul D.M.R. a acționat, în toată perioada 2005-2006, prin actele sale exterioare de conduită, comise cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.).
Inculpatul a luat la cunoștință despre existența unui grup extern format din inc. B.V., S.S. și înv.S.M., O.M. și F.M.C. a cărui obiectiv (țintă) consta în culegerea și obținerea de informații generale și specifice despre societățile comerciale din domeniul energetic și al comunicațiilor din România ce urmau să fie privatizate sau erau în curs de privatizare și, cu intenție, a aderat la acest grup și l-a sprijinit prin acțiuni contributive de ordin intelectual și material. In același timp inculpatul D.M.R. a fost acceptat de membrii grupului extern constituit.
Intenția inculpatului privind aderarea și sprijinirea grupului extern infracțional rezultă din încălcarea cu bună știință a îndatoririi de serviciu – în general – și a acordurilor de confidențialitate cu fiecare dintre competitorii înscriși în cursa pentru selectarea consultantului în vederea privatizării-în special- constând în aceea de a nu divulga secretele ori informațiile confidențiale obținute în activitatea profesională desfășurată potrivit atribuțiilor de serviciu.
4. Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat
4.1. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 2005-2006, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat cu caracter transnațional format din inc. B.V.,S.S. și M.D.M. și înv. S.M., F.M.C. și O.M., constituie infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional cu caracter transnațional prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ,cu referire la art.2 lit.a,b.pct.8 și litera c din aceeași lege (descrise în capitolul X pct. 2.1.1.1 și 2.1.1.2 lit. a –c,f,h-n,p,r,s).
4.2. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 2005-21.11.2006 :
a) – a procurat date și a deținut documente care conțin informații clasificate secret de stat (capitolul X , pct.2.1.1.2. lit. d) și confidențiale (capitolul X pct. 2.1.1.2. lit. a) al căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, deși nu avea calitatea de a le cunoaște, în scopul de a le transmite inculpatului S.S., în calitatea sa de cetățean străin, reprezentant (agent) al unor organizații financiar-bancare străine (CSFB, CEZ, Enel) și membru al unei grupări externe infracționale organizate (organizație străină privată);
b) – a transmis date cu caracter confidențial al căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind procesul de selectare a ofertantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații SA din portofoliul M.C.T.I. , inc. S.S. și înv. F.M.C. și S.M.în calitatea acestora de reprezentanți (agenți) ai unei firme competitoare (CSFB) și în același timp colaboratori (S.S.) ori angajați ( F.M.C. M.C. șiS.M.M.) ai CSFB (organizație financiar-bancară străină) și membrii unei grupări externe infracționale organizate (organizație străină privată) acte materiale descrise la capitolul VII pct. 2.1. și capitolul X pct.2.1.1.2. lit. a si d.
Activitățile desfășurate de inculpat au parcurs toate etapele,de la fazele luării de măsuri (acte pregătitoare) și consumării acțiunii ilicite până la epuizarea acesteia, și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trădare prin transmiterea de secrete (în modalitățile normative : procurarea de documente sau date și deținerea de documente de către cei care nu au calitatea de a le cunoaște în scopul transmiterii lor agenților unei organizații străine și transmitere de date care prin caracterul și importanța lor fac să fie periclitată securitatea statului, agenților unei organizații străine), prevăzută de art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.
4.3. Infracțiunile descrise la pct. 4.1. și 4.2. se află în concurs real, prev. de art. 33 lit. a din C.p. , cu referire la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003.
CAPITOLUL XII
ASPECTE PRIVIND PERSOANA INCULPAȚILOR ,
PRECUM ȘI APĂRĂRILE FORMULATE DE CĂTRE ACEȘTIA.
S.S.
Inculpatul cetățean bulgar nu a contestat starea de fapt reținută în sarcina sa ,dar a arătat cu ocazia audierilor repetate că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni întrucât datele,documentele și informațiile procurate din cadrul M.E.C,M.C.T.I,GUVERNUL ROMÂNIEI sau alte instituții de stat sau societăți comerciale implicate ori aflate în procese de privatizare le-a primit fie de la C.S.F.B,fie de la membrii comisiilor de negociere la care a participat și ca atare apreciază că acestea nu au caracter confidențial,secret de seviciu,secret de stat sau nedestinate publicității.
Apărarea formulată de inculpat este contrazisă atât de conținutul convorbirilor telefonice pe care le-a purtat ,cât și de documentele găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliară din data de 22 noiembrie 2006 și informatice.
Apărarea formulată de inculpatul S.S. este contrazisă și de declarațiile inculpatului D.M.R. din care rezultă că documentele care conțin informații clasificate la nivel secret de stat (S.C.ROMAERO SA),precum și cele ce poartă mențiunea confidențial –nemultiplicabil i-au fost furnizate de către inc.S.S..
Declarațiile inculpatului D.M.R.se coroborează cu declarațiile învinuitului O.M..
In timpul cercetărilor inc. S.S. a depus mai multe documente în apărarea sa(vol.5,filele 204-284), între care și următoarele :
-un contract de consultanță cu firma CEZ datat 25.09.2005, în limba engleză, din care rezultă că între firma Energan Ltd. ( al cărei reprezentant era inc. S.S.) va acționa în calitate de consultant pentru CEZ în ce privește achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la S.C. Electrica Muntenia Sud SA a cărui valabilitate durează și după finalizarea contractului cu societatilor comerciale din România și care conține clauza de confidențialitate și exclusivitate față de oricare altă firmă. Precizăm că respectiva clauză de exclusivitate a fost încălcată de inc. S.S. prin activitățile realizate în raport de CSFB și EnelSpa – Italia filele 227-238, vol. 5 ;
-un contract de consultanță cu CSFB Europe Ltd. Londra, datat 10.06.2005, în limba engleză, între CSFB și Energan Ltd. Limasol Cozun ( al cărui reprezentant era inc. S.S., cu durata de valabilitate 12 luni de la data semnării, al cărui obiect îl reprezintă serviciile de consultanță și consiliere a C.S.F.B în ce privește anumite proiecte și tranzacții potențiale inițiate de C.S.F.B. în România, devenite în mod colectiv „Tranzacțiile”, care conține clauză de exclusivitate și confidențialitate.(filele 239-256,vol.5).Din starea de fapt reținută în sarcina inculpatului,rezultă că S.S. a încălcat clauzele de confidențialitate și exclusivitate,acționând și în folosul intereselor altor organizații financiare internaționale.
Obiectele,documentele și înscrisurile găsite și ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inculpat au fost inventariate în prezența inculpatului și apărătorului ales ,după ce aceștia au verificat dacă sigiliul aplicat cu ocazia ambalării este nealterat si nedistrus.(vol.5,filele 13-39).
La data de 10.12.2006 inculpatului i-au fost puse la dispoziție notele de redare a convorbirile telefonice și suporții de stocare a acestor înregistrări în scopul citirii și ascultării,traducerea fiind asigurată de interpretul autorizat introdus în cauză ( vol.5,fila 291,292).
La data de 21 februarie 2007,inculpatul S.S.,cu ocazia încheierii procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.159 cp cu aplicarea art.41 c.p. și art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu referire la art.2 lit.a și b pct.8 și c ,a solicitat suplimentarea probatoriului în sensul audierii în calitate de martori a reprezentanților societăților comerciale care au fost clienți ai firmei ENERGAN din Austria pe care o conduce și care sunt în măsură să confirme că anumite documente le-a primit în mod legal de la aceste societăți.
Prin ordonanța din data de 21 februarie 2007 a fost respinsă cererea în probațiune întrucât din ansamblul probator administrat nu a rezultat că documentele și înscrisurile găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare și informatice ar fi fost primite în mod oficial nici de către inculpatul S.S. și nici de către alte societăți comerciale.
Din verificarea în cazierul judiciar rezultă că inculpatul S.S.nu figurează cu antecedente penale.
M.D.M.
Inculpatul M.D.M. a susținut constant în declarațiile sale că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și a oferit explicații în ceea ce privește starea de fapt prin aceea că și-a exercitat îndatoririle ce-i reveneau în calitatea de membru al comisiei restrânse instituite prin ordinul ministrului M.E.C.,pentru privatizarea S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A. ,iar convorbirile telefonice purtate și întâlnirile cu ceilalți inculpați în cadrul extraoficial fac parte din tehnicile de negociere pe care personal a înțeles să le utilizeze, „în scopul obținerii succesului afacerii”.
De altfel, inculpatul nu neagă starea de fapt reținută în actul de inculpare ,însă acordă comportamentului său explicații proprii care-i sunt favorabile și invocă inexistența unei activități ilicite în ce privește nerespectarea confidențialității și chiar a caracterului secret de serviciu al cifrelor privind ofertele depuse de competitori și punctajul acordat de comisia de negociere.
Apărările formulate de inculpat sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză constând în: notele de redare a convorbirilor telefonice,declarațiile inculpaților și a învinuiților precum și declarațiile martorilor audiați în cauză care ocupă funcții de conducere în cadrul M.E.C și O.P.S.P.I.
Inculpatului M.D.M. i-au fost aduse la cunoștință în timpul derulării urmăririi penale în mod succesiv atât notele de redare a convorbirilor telefonice,(vol.2 ,fila 86,87),i-au fost puse la dispoziție suporturile optice pe care au fost înregistrate convorbirile telefonice interceptate (vol.2,fila 90,92),precum și volumele conținând documentele depuse la cererea organelor judiciare ori de urmărire penală de M.E.C în ceea ce privește S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD și alte societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C.(vol.2,fila 88-89).
La data de 21.02.2007 a fost îndeplinită procedura de prezentare a întregului material de urmărire penală inculpatului în prezența apărătorilor aleși,ocazie cu care acesta nu a formulat cereri noi și a arătat că nu are de făcut declarații suplimentare.
D.M.R.
În declarațiile date în faza de urmărire penală inculpatul D.M.R.a arătat că nu se consideră vinovat de infracțiunile reținute în actul de inculpare și apreciază că a procedat în mod legal în toate activitățile intreprinse atât prin convorbirile telefonice avute cu ceilalți inculpați și învinuiți ,cât și prin întâlnirile avute cu aceștia în cadrul extraoficial.
Inculpatul consideră că documentele găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare și informatice efectuate în ceea ce-l privește nu au caracter secret ori confidențial,apreciind că deținerea lor nu este contrară vreunei prevederi legale . Despre o parte dintre aceste documente a afirmat că le-a primit de la inculpatul S.S. cu scopul de a le traduce în limba engleză pentru acesta iar altele le-a primit de la persoane ,pe care nu le-a nominalizat ,din cadrul M.E.C pentru a le utiliza drept model în activitatea sa de consilier personal al ministrului M.C.T.I.(vol.4,filele 53-127).
Apărările formulate de inculpat sunt contrazise de ansamblul probatoriului administrat în cauză,așa cum s-a arătat în capitolele anterioare ale prezentului rechizitoriu.
În datele de 03.02.,05.02-07.02.2007 inculpatului i-au fost puse la dispoziție cele 6 volume din dosar conținând notele de transcriere a notelor de transcriere telefonice interceptate și înregistrate autorizat din perioada 30.05.2005 -21.11.2006,certificate de procuror,precum și suporții optici pe care sunt înregistrate respectivele convorbiri telefonice,în scopul citirii ,ascultării și confruntării ,activitate cu prilejul căreia acesta a luat la cunoștință de aceste mijloace de probă.De asemenea, i-au fost puse la dispoziție documentele găsite și ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, precum și cele selectate și printate de pe mijloacele de stocare a datelor informatice,obținute în urma percheziției informatice,ocazie cu care inculpatul a formulat declarații în legătură cu fiecare dintre ele,exprimându-și ,în esență ,nevinovăția privind învinuirile ce i-au fost reținute în sarcină.
La data de 21.02.2007 ,inculpatul a luat la cunoștință de întreg materialul de urmărire penală ,arătând că nu are de formulat cereri și că nu dorește să facă declarații suplimentare.
Din verificarea în cazierul judiciar rezultă că inculpatul D.M.R. nu figurează cu antecedente penale.(vol.1,fila 418).
Intrucît procedura de prezentare a materialului de urmarire penala fata de inculpatul B.V.s-a prelungit în timp datorita modalitatii vădite de tergiversare a acestei activități manifestate de inculpat, la data de 23.03.2007 a fost necesară prelungirea duratei măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpații Vadim B.V., S.S., M.D.M. și D.M.R.,cu încă 30 de zile,pînă la data de 22.04.2007.
La data de 19.03.2007 a fost avizată de Comisia Speciala instituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvîrsirea unei infractiuni în exercitiul functiei, cererea formulată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru cercetarea prealabilă a ministrului N.Z..
În acest context, prin ordonanța din 4.04.2007 a procurorilor D.I.I.C.O.T s-a dispus disjungerea cauzei privind pe invinuitul IOAN CODRUT SERES si făptuitorul N.Z. si cercetarea lor intr-un dosar separat,pentru activitatile reținute in sarcina lor prin prezentul act de inculpare,formându-se un nou dosar penal.
De asemenea,la 4.04.2007, inculpaților S.S., M.D.M. si D.M.R. le-a fost prezentat din nou materialul de urmarire penală,ca urmare a noilor acte procesuale efectuate de procurori in dosar(vol.O,filele).
Întrucît inculpatul B.V. studiază în continuare materialul de urmărire penală,pentru respectarea disp. Art. 6 din cpp si art 5 din C.E.D.O., pentru a nu fi prejudiciate interesele procesuale ale celorlalti inculpați, ca și pentru respectarea principiului celerității urmăririi penale, în condițiile în care cauza privind pe acest inculpat se află în stare de indivizibilitate și conexitate cu cauza privind pe S.S.,M.D.M. și D.M.R., potrivit art.38 și 45 din c.p.p ,se va disjunge prezenta cauză nr.222/D/P/2006 de cauza privind pe acest inculpat,în scopul asigurării timpului rezonabil necesar pentru studierea întregului material probator ce se referă la activitatea infractională reținută in sarcina sa,pentru asigurarea unei bune înfăptuiri a urmăririi penale și a justiției (art.38 din c.p.p).
Din ansamblul probator administrat în cauză au rezultat probe și indicii temeinice (art. 691 din C.p.p.) în legătură și cu acte materiale comise de inculpații și învinuiții cercetați în dosarul nr. 222/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T – Structura centrală, după cum urmează :
1) – în legătură cu actele materiale desfășurate de inc. S.S. și înv.S.M.Michal. referitoare la participarea unei firmei străine (PPF Investement Ltd.) la preluarea unui pachet de 0,85% din portofoliul S.C. Romextera Bank SA Tg. Mureș deținut la S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș ( a se vedea rezoluția de începerea urmăririi penale din 21.11.2006 și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 28.11.2006) pentru care există acte de cercetare penală efectuate față de înv. N.R.M.și S.I.C. Ioan Codruț,S.M.Michal. și înc. Stanchev Stamen;
2) – privind documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare în format electronic (2 CD-uri) ce conțin informații referitoare la Antena Hungaria, clasificate „strict secret”, în legătură cu care s-au efectuat acte de cercetare penală (percheziție informatică, ascultarea de persoane) față de inc. D.M.R.și S.S. a căror acte materiale ilicite s-au descoperit în timpul efectuării urmăririi penale în dosarul nr. 222/D/P/2006;
3) – privind activitățile ilicite desfășurate de înv.S.M.Michal, cetățean ceh; înv. F.M.C.Cătălin, cetățean român cu domiciliul în străinătate, așa cum au fost relevate în rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006, și în prezentul rechizitoriu;
4) cu privire la aspectele rezultate din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005-21.11.2006 din care rezultă date și indicii privind infracțiuni de corupție ,potrivit art.91/2 aliniat 5,urmează a fi folosite în altă cauză ce urmează a fi declinată în favoarea DNA pentru competentă efectuare a urmăririi penale,sens în care copiile acestora cu certificările aferente se vor trimite la DNA;
Faptele arătate mai sus se află în stare de indivizibilitate (art. 33 lit. a din C.p.p) și conexitate (art. 34 lit. a,b și d din C.p.p.) cu infracțiunile reținute în sarcina inc. B.V. ., S.S. S.S., M.D.M. și D.M.R. și înv. Oral Mustafa.
In temeiul art. 38 și 45 din C.p.p. urmează a se dispune disjungerea din prezenta cauză penală nr. 222/D/P/2006 și formarea unor noi dosare penale, care vor fi înregistrate și vor primi un nou număr de înregistrare în registrul penal al D.I.I.C.O.T – Structura centrală.
Față de cele expuse mai sus,
In temeiul art. 262, 264 din C.p.p., art. 38 și 45 din C.p.p. ;
D I S P U N :
I. Trimiterea în judecată a inculpaților :
S.S. , pentru infracțiunile de :
-constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a , b pct. 8 și c din aceeași lege ;
-spionaj (în forma de spionaj economic) prev. de art. 159 din C.p.; cu aplic. art. 41 alin 2 din C.p.
ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.
M.D.M.,pentru infracțiunile de :
– aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a , b pct. 8 și c din aceeași lege ;
-trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin 2 din C.p.;
– ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.
D.M.R. pentru infracțiunile de :
– aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a , b pct. 8 și c din aceeași lege ;
– trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin 2 din C.p.; cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
– ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.
II. Disjungerea din dosarul înregistrat sub nr. 222/D/P/2006 la D.I.I.C.O.T. – Structura centrală (conform capitolului XII din prezentul rechizitoriu) a următoarelor cauze privind pe următorii inculpați, învinuiți pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora :
1) B.V. .,
pentru infracțiunile de :
-inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a , b pct. 8 și c din aceeași lege;
-spionaj (în forma de spionaj economic) prev. de art. 159 din C.p.;
cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.
2) cauza având ca obiect infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 comise de inc. S.S. și înv. N.R.M.șiS.M.MICHAL, privind preluarea unui pachet de 0,85 % acțiuni ROMEXTERA BANK deținut la S.N.T.G.N. Transgaz Mediaș în favoarea P.P.F. Investement Ltd. ;
3) cauza având ca obiect infr. prev. de art. 159 C.p. săvârșite de S.S. și D.M.R.privind procurarea și deținerea de documente clasificate strict secret de la Antena Hungaria ;
4) cauza având ca obiect infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p. comise de înv. S.M.și F.M.C. și O.M.;
5) Cu privire la aspectele rezultate din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005-21.11.2006 din care rezultă date și indicii privind infracțiuni de corupție ,potrivit art.91/2 aliniat 5,urmează a fi folosite în altă cauză ce urmează a fi declinată în favoarea Departamentului Național Anticorupție pentru competentă efectuare a urmăririi penale,sens în care copiile acestora cu certificările aferente se vor trimite la D.N.A;
6) pentru aspectele privind nerespectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate din Legea 182/2002 și HG nr.585/2002 și a identificării persoanelor care au furnizat documentația cu privire la S.C. ROMAERO S.A. care conține informații clasificate la nivelul SECRET DE STAT,urmează a se efectua acte premergătoare sub aspectul prevederilor art.157 alin.1 din Cp într-un dosar nou constituit.
7) rezultatul perchezițiilor informatice efectuate în prezenta cauza la mediile de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului M.D.M. urmează să fie valorificat în dosarul 30/D/P/2007 disjuns din prezenta cauză.
III. Dosarul nr. 222/D/P/2006 se înaintează Curții de Apel București, urmând a fi citați :
IV. Dosarul nr. 222/D/P/2006 conține un număr de 104 volume si un volum conținând rechizitoriul si procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală .
V. Dosarul nr. 222/D/P/2006 este însoțit de un număr de 4 volume conținând documente clasificate,după cum urmează:
-vol.1, documente provenite de la Compartimentul de Informații Clasificate din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului -391 file;
-vol.2, documente provenite de la Compartimentul Informații Clasificate,M.E.C-217 file;
-vol.3, documente clasificate provenite de la Compartimentul Informații Clasificate,M.E.C-200 file;
-vol.4, documente clasificate provenite de la Serviciul Român de Informații,Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat,SC ROMAERO SA,Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației-113 file,
-care potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și art. 11 din Legea nr. 51/1991, se transmit Curții de Apel București, prin Compartimentul de documente clasificate (CDC) .
VI. Dosarul nr.222/D/P/2007 este însoțit de suporții optici pe care sunt înregistrate convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranță națională emise de Înalta Curte de Casație și Justiție,după cum urmează:
BENQ,seria 5-131-356; VERBATIM,seria 5-131-313; BENQ, seria 5-131-331; BENQ,seria 005-131-351(FILAJ); IMATION,seria 5-131 339; VERBATIM, seria 5-131-318;VERBATIM,seria 5-131-314;VERBATIM,seria 5-131-9; VERBATIM,seria 5-131-317;IMATION,seria 5-131-293;IMATION,seria 5-131-279;VERBATIM, seria 5-131-7; SONY,seria 5-131-325;VERBATIM, seria 5-131-8; BENQ,seria,5-131-364;
VII. Masura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Bucuresti fara încuviintarea procurorului dispusă fată de inc .S.S.,M.D.M. ,D.M.R. RADU MIHAI expiră la data de 22.04.2007,ora 24,00, instanta urmând a dispune asupra acestei măsuri potrivit prevederilor art. 145 alin.2 din C.P.P.
VIII. Cheltuielile judiciare in cuantum de 24500 RON vor fi solicitate de la inculpati,potrivit normelor procesuale in vigoare.
Alte măsuri:
Având în vedere disjungerile operate prin prezentul act de inculpare, precum și prin ordonanța din 04.04.2007,volumul nr.3 (acte privind pe inculpatul B.V.) și vol.104 (privind pe învinuiții S.I.C.,O.M. și N.M.R.),ambele parte din dosarul 222/D/P/2006 au fost fotocopiate integral și copiile rezultate s-au constituit în vol.3 și 104 copie,care se încorporează la dos.222/D/P/2006 iar cele două volume originale se depun la dosarele disjunse din prezenta cauză.
RECHIZITORIUL – EXTRAS – EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 156/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – STRUCTURA CENTRALĂ
<< OMIS CELE DE OMIS >>
RECHIZITORIU
07 septembrie 2007
Procurori în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Examinând actele de urmărire penală administrate în dosarul nr. 156/D/P/2007 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală, privind pe inculpatul:
B.V.
cercetat pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege și spionaj, prev. de art. 159 alin 1 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
CONSTATĂM următoarele:
CAPITOLUL IV
Locul și rolul inc. B.V. in cadrul grupului infracțional organizat
1. Date despre prezența inc. B.V. în România.
In perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 inculpatul B.V. s-a deplasat în România – București în mai multe împrejurări, ceea ce rezultă din procesul verbal al lucrătorilor din cadrul I.G.P.F.R. – fila 364-368, vol. 1, din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, vol. 6-11, cât și din raportul de monitorizare (supraveghere operativă, filaj) realizat de organele S.R.I.:
– în 31.05.2005 fila 367, vol. 1;
– în 27.06.2005 raport filaj (CDC) (când s-a întâlnit la orele 17:10 cu S.S. la Hotelul Hilton, iar la ora 21:50 cu același inculpat la Grand Gaffe Galleron) și notă de convorbiri telefonice – fila 138, vol. 6;
– în 06.07.2005 – fila 367, vol. 1;
– în 16.08.2005 – fila 76, vol. 7;
– în 10.11.2005 – fila 366, vol. 1; fila 141, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
– în 21.11.2005 – fila 366, vol. 1;
– în 23.01.2006 – fila 445, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 366, vol. 1;
– în 02.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 13.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 10.04.2006 – fila 365, vol. 1;
– în 09.05.2006 – fila 365, vol.1; fila 46, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 71, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S. cu care și stabilesc întâlnire la locația Byblos);
– în 31.05.2006 – fila 365, vol. 1 și fila 243, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.); fila 247, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.) și fila 181, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
– în 15.06.2006 – filele 364-365, vol. 1 și fila 122 din vol. 10 (ora 13:24 convorbire telefonică cu S.S.);
– în 07.08.2006 – fila 364, vol. 1;
– în 04.10.2006 – fila 364, vol. 1 și fila 239 vol. 11 și raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. din care rezultă că la ora 18:15 s-a întâlnit cu S.S.,D.M.R., O.M. și N.Z. la Restaurantul Neptun, iar la ora 20:55 cu S.S. și O.M. la locația „Tempo”;
– în 21.11.2006 – fila 364, vol.1;
2. Relaționarea inculpatului B.V. cu ceilalți inculpați și învinuiți, membrii ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional
– cu inculpatul S.S.
Cei doi inculpați se cunosc din anul 2002, când Stamen Stanchev a dat un interviu la CSFB (Europe) Ltd. London și a semnat un contract de colaborare cu instituția bancară respectivă. Cu același prilej S.S. l-a cunoscut și peS.M.Michel (vol. 5 fila 102).
In perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 între inculpatul B.V. și S.S. au avut loc mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, precum și mai multe întâlniri în București, constatate cu ocazia monitorizării (supravegherii operative, filaj) realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (S.R.I.).
Convorbiri telefonice:
– 08.06.2005 – 15:39 cu S.S. – fila 60, vol.6 din care rezultă că B.V. îl cunoaște peD.M.R. M.R. și că este relaționat cu S.S., M.D.M. D.M. și F.M.C.;
– 27.06.2005 – 15:32 cu S.S. – fila 138, vol.6 prin care cei doi își stabilesc întâlnire în București la locația Aqvarium;
– 16.08.2005 – 16:01 cu S.S. – fila 76, vol.7 ocazie cu care S.S. îi comunică lui B.V. că a fost chemat de inc. M.D.M. la București.;
– 10.05.2006 – 13:39 cu S.S. – fila 71, vol.9;
– 17.05.2006 ora 21:28 vol. 9 fila 148 din care rezultă relaționarea celor doi conlocutori cu S.M. și F.M.C. M.C.;
– 31.05.2006 – 16:58 cu S.S. – fila 243, vol. 9;
– 15.06.2006 – 13:24 cu S.S. – fila 122, vol. 10;
– 02.08.2006 – 13:06 cu S.S. – filele 77-78, vol.11 în care B.V. îi trasează sarcini conlocutorului în legătură cu S.C. Electrica Muntenia Sud;
15:27 cu S.S. – fila 80, vol.11 în care interlocutorii se referă la un așa-zis scandal ce s-a iscat în legătură cu S.C. Electrica Muntenia Sud;
– 04.10.2006 – 10:37; 15:33; 17:49; 19:22cu S.S. – filele 239, 245, 249, 251 vol.11;
– 24.10.2006 – 22:18 cu S.S. – fila 275, vol.11;
– 25.10.2006 – 11:31 cu S.S. – filele 282-283, vol.11 subiectul conversației referindu-se la firma ENEL;
– 01.11.2006 – 15:01 cu S.S. – filele 289, 296, vol.11 fila 289 vol. 11 în care B.V. îi promite că îl va numi director general, consilier senior la CSFB; se fac referiri la F.M.C..; are loc un schimb de informații;
– ora 16:24 vol. 11 fila 311 când B.V. își anunță interlocutorul că se află la „ministru” (n.n. se referă la înv. S.I.C.);
– ora 16:26 vol. 11 fila 315;
– ora 16:28 vol. 11 fila 313, în care se fac referiri la împrejurarea că ministrul S.I.C. a fost chemat la Președinție.
2.2) cu inculpatul M.D.M.
Cei doi inculpați se cunosc din cursul anului 2003, când au început procedurile de privatizare a SNP PETROM, amândoi deținând calități oficiale de reprezentanți, unul al statului român, celălalt din partea CSFB, fila 64, vol. 2.
Relaționarea cu inc. B.V. rezultă din mai multe note de redare a convorbirilor telefonice, după cum urmează:
29.11.2005 ora 14:30, fila 183, vol. 7 în care inc. M.D.M. îi cere sfaturi generale lui B.V.;
din 17.01.2006 ora 18:11 privind interesul deosebit al „clientului nostru” (n.n. ENEL) pentru EMS (vol.7, fila 414);
din 23.01.2006 ora 11:52 (vol.7, fila 445) în care își stabilesc întâlnire la București;
din 24.01.2006 ora 9:20 (vol.7, fila 457), în care M.D.M. îi comunică lui S.I.C. că se află împreună cu B.V. care îi solicită celui din urmă o „discuție mai privată privind următoarea dilemă „de ce să facem privatizarea ROMGAZULUI și dacă da, cum „;
din 31.01.2006 ora 12:52 (vol. 7, fila 488) în care M.D.M. îl întreabă pe B.V. dacă lucrează pentru ENEL, la care acesta îi răspunde afirmativ și că „ vei fi plăcut surprins”, „este cadoul nostru pentru tine”;
din 02.02.2006 ora 8:33 (vol.7, fila 489), în care B.V. îi afirmă „de abia aștept să aud care sunt cifrele” (n.n. se referă la ofertele competitorilor pentru privatizarea EMS);
din 21.06.2006 ora 16:55 (vol.10, fila 173) în care M.D.M. îi spune conlocutoarei Mariana Gheorghe despre faptul că i-a trimis un material lui B.V.;
10.02.2006 ora 11:54, fila 528, (vol. 7) când M.D.M. îi cere sfaturi lui B.V. în legătură cu probleme de serviciu referitoare la companiile producătoare de energie;
Din 14.03.2006 ora 10:22 (vol.8, fila 56) în care M.D.M. îl informează că „aceste atacuri la adresa privatizării PETROM nu sunt prea bune” și își stabilesc întâlnire;
03.05.2006, ora 11:16, fila 7, vol. 9 în care M.D.M.. îi cere sprijinul lui B.V. în legătură cu taxa din contractul de privatizare și cu redevența din contractul de privatizare al SN PETROM și îi solicită să ia legătura cu R.W.;
09.05.2006 ora 16:00, fila 44, vol. 9 ocazie cu care cei doi conlocutori se consultă în legătură cu privatizarea SN Petrom și M.D.M. comunică faptul că este împreună cu înv. S.I.C. ;
21.06.2006 ora 15:18, fila 171, vol. 10 în care cei doi interlocutori fac un schimb general de informații.
din 28.06.2006 ora 20:17 (vol.10, fila 262) în care M.D.M. îi spune lui S.S., în legătură cu B.V. că „i-am cerut eu să vină”;
din 16.03.2006 ora 17:42 (vol.8, fila 86) în care M.D.M. îl întreabă dacă a primit documentele „ți-am trimis traducerea” și la afirmația lui B.V. „pentru că aveți un Guvern slab. Nu crezi?”; M.D.M. spune: „Asta poate fi o explicație”;
din 08.05.2006 ora 12:28 (vol.9, fila 36) în care M.D.M. îi solicită „informații despre redevență”, că are nevoie „de la marile companii europene de un fel de istoric al activității trecute și pe profitul actual. Mă poți ajuta cu aceste informații?” și îi comunică lui B.V. adresa de e-mail, acesta afirmându-i că îi va trimite prin corespondență electronică informațiile despre redevență;
din 09.05.2006 ora 16:44 (vol.9, fila 46) în care își stabilesc întâlnire la sediul S.C. Electrica, unde M.D.M. se află în discuții pentru Electrica Muntenia Sud; iar B.V. îi afirmă că „cred că are sens să ne întâlnim să discutăm cu acea structură”;
din 24.05.2006 ora 16:18 (vol.9, fila 18), în care B.V. îi comunică lui M.D.M. că săptămâna viitoare va veni la București și să se întâlnească, iar la întrebarea acestuia, M.D.M. îi răspunde „nu fi îngrijorat” privind încheierea selectării ofertantului pentru privatizarea EMS;
2.3) cu inculpatul D.M.R.
Relaționarea dintre cei doi inculpați se relevă din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, după cum urmează:
24.01.2006 – fila 457, vol. 7;
22.03.2006 – fila 201, vol. 8;
23.05.2006 – fila 168, vol.9;
31.05.2006 – ora 20:457 fila 247 vol. 9;
11.05.2006 – fila 98, vol. 9;
17.05.2006 – fila 133, vol.9;
23.05.2006 – fila 169, vol.9;
13.06.2006 – filele 86, 92, vol. 10;
19.06.2006 – filele 149 – 150, vol.10 în care D.M.R. oferă detalii referitoare la privatizarea unei societăți comerciale din portofoliul M.C.T.I.;
21.06.2006 ora 11:57; fila 163 vol. 10 în care D.M.R. oferă detalii privind privatizarea unei societăți comerciale din portofoliul M.C.T.I.
26.07.2006 ora 16:59 fila 75, vol. 11 ocazie cu care D.M.R.. îi comunică lui B.V. V. faptul că s-a aprobat contractul cu Romtelecom și că a obținut aprobarea să se publice numai Hotărârea de Guvern nu și contractul, precum și faptul că în ziua următoare Hotărârea va fi publicată în Monitorul Oficial, cei doi își stabilesc planuri de acțiune pentru perioada următoare.
02.08.2006 – filele 77, 82, vol. 11;
24.10.2006 – fila 275, vol. 11;
25.10.2006 – fila 252, vol.11;
Din raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele S.R.I. rezultă că cei doi inculpați s-au întâlnit în 04.10.2006, ora 18:15 la locația Restorante Neptunus Cabaret.
2.4. Legătura cu înv.S.M.
– convorbire telefonică din 22.03.2006 ora 14:51, fila 101, vol. 8 când S.M. îl informează pe B.V. despre:
– situația politică din România și avantajele și dezavantajele din punctul lor de vedere: schimbarea ministrului Șeres, obținerea unui nou sprijin politic pentru interesul lor;
– situația din punct de vedere economic – referiri la „cazul Romtelecom”; „Romgaz”; „Radiocomunicații”;
– se fac trimiteri la inc. D.M.R.și S.S., înv. F.M.C. și numitul A.A. din cadrul MEC – OPSPI.
– convorbirea telefonică din 31.05.2006 ora 15:15, fila 240, vol. 9 în care își comunică reciproc rezultatele obținute în urma întâlnirilor avute la București și stabilesc planul de activități ulterioare.
2.5. Legătura cu înv. F.M.C.
10.05.2006 ora 19:33, fila 84, vol. 9;
01.06.2006 ora 14:04, fila 3, vol. 10
2.6. Legătura cu înv. S.I.C.
Inc. B.V. și înv.S.M. se cunosc cu înv. S.I.C., din prima partea a anului 2005 când primii doi au participat din partea CSFB ca și consultant oficial al OPSPI la întâlniri oficiale la sediul MEC în legătură cu privatizările DISTRIGAZ NORD SA și DISTRIGAZ SUD SA și ulterior în toamna anului 2005, cu prilejul licitației privind consultanța pentru strategia privatizării S.N.G.N. ROMGAZ (declarația înv. S.I.C., vol. 104, fila 21).
Relaționarea dintre cei doi rezultă din:
– convorbirea telefonică din 20.07.2005, ora 11:54, vol. 7 Fila 59 dintre S.S. și S.M.;
– convorbirea telefonică din 27.07.2005, ora 14:39 vol. 7 fila 67 dintre S.S. și S.M.;
– convorbirea telefonică din 09.05.2006 ora 16:00, vol. 9, fila 44;
2.7. Relaționarea cu înv. N.Z.
Inc. B.V. s-a întâlnit în cadru extraoficial cu înv. N.Z. în 04.10.2006 ora 18:15 la Ristorante Neptuns Cabaret (raport de supraveghere operativă – filaj – al S.R.I.), iar în 01.06.2006 (vol. 9 fila 247) au purtat convorbire telefonică directă.
2.8. Referiri la B.V. în convorbirile telefonice redate în notele de transcriere din:
27.07.2005, ora 15:16 fila 70 vol. 7, S.S. + D.M.R.. „știi discuția cu Vadim”;
15.08.2005 ora 13:52, fila 74, vol. 7, S.S.comunică unui domn aflat la numărul 359888713443 – Bulgaria că „Vadim este managing director al Băncii pentru sectorul energetic, pentru fiecare problemă energetică, Vadim răspunde bancă; iar Michal (S.M.) răspunde de Europa Centrală și de est; adică este un fel de șef al lui Vadim, dar pentru Europa centrală și de Est;
13.03.2006 ora 21:48, fila 50 vol. 8 F.M.C. și S.M. referiri la B.V. în legătură cu Romgaz;
17.03.2006, ora 12:55, fila 90, vol. 8 între D.M.R. și F.M.C. în care secundul îl informează că săptămâna viitoare vine B.V. care dorește să aibă o întâlnire informală cu „tine și cu prietenul tău pentru chestia cealaltă”.
28.03.2006 ora 18:43, fila 134, vol.8 dintre D.M.R.. și înv. F.M.C..;
05.05.2006 ora 18:58, fila 88 vol. 8 dintre D.M.R. și F.M.C.. în care primul îl întreabă pe secundul dacă vine la București și B.V.;
10.05.2006 ora 14:02, fila 75 vol. 9 între D.M.R. și F.M.C..;
11.05.2006 ora 16:31, fila 98, vol.9 S.S. îi comunică lui D.M.R. că „Vadim intenționează să participe pentru Poștă”;
17.05.2006 ora 12:31, fila 132, vol. 9 între D.M.R. și S.S.;
17.05.2006 ora 14:42, fila 139 vol. 9 între S.S. și un domn de la nr. 436765252777 în care S.S. afirmă „ el știe cum să-i forțeze pe cei de la MC Kenzie să facă o treabă bună”;
23.05.2006 ora 10:36, fila 160, vol. 9 între F.M.C. și Nik Konsopoulus;
23.05.2006 ora 15:08, fila 169, vol.9 între S.S. și F.M.C., cu referire la contractul pentru Romgaz;
30.05.2006 ora 16:44, fila 214, 216, vol.9 între D.M.R. și S.S., în care primul comunică împrejurarea că în cursul după-amiezii se va întâlni cu B.V.;
31.05.2006 ora 10:00, filele 230-232, vol. 9 când S.S. îi comunică lui D.M.R. că seara se va întâlni cu B.V.;
07.06.2006 ora 20:37, fila 83, vol. 10 în care S.S. îi relatează lui D.M.R. că trebuie să meargă la o nuntă la Viena precum și faptul că Vadim i-a comunicat că „cineva de la OPSPI i-a sunat pe rivali și le-a spus că s-ar putea să fie o a doua licitație”, iar D.M.R. oferă informații despre desfășurarea procesului de privatizare al Romgaz;
13.06.2006 ora 11:06, fila 86, vol. 10 dintre D.M.R. și S.S.;
21.06.2006 ora 12:56, fila 167, vol. 10 dintre D.M.R. și F.M.C.;
21.06.2006 ora 16:55, fila 173, vol.10 între M.D.M. și M.Gh.;
26.06.2006 ora 11:19, fila 208, vol.10 între S.S. și S.M.;
28.06.2006 ora 20:17, fila 262, vol.10 între S.S. și M.D.M.. în care secundul afirmă că i-a cerut lui Vadim să vină în România;
30.06.2006 ora 20:10, fila 279, vol. 10 între D.M.R. și F.M.C..;
21.07.2006 ora 16:10 fila 64, vol. 11 între D.M.R. și F.M.C.;
02.08.2006 ora 16:03, fila 82, vol. 11 între S.S. și D.M.R. referitor la publicarea unui HG;
22.08.2006 ora 19:16, fila 122, vol. 11 între S.S. și K. Riquat.
Concluzii
Interesul inculpatului B.V. pentru achiziționarea și/sau utilizarea unor informații nedestinate publicității, confidențiale ori secrete comerciale, așa cum sunt acestea definite de prevederile art. 11 lit. b din Legea nr. 298/2001, privind procesele de privatizare declanșate în domeniile strategice ale economiei naționale – ramura energetică și comunicații – referitoare la societățile comerciale aflate în portofoliul MEC și MCTI s-au manifestat, cu predilecție, de la începutul anului 2006, în contextul în care încă din a doua jumătate a anului 2005, potrivit programului de guvernare pentru perioada 2005-2008, au început pregătirile (elaborarea programelor ori planurilor de privatizare, adoptarea cadrului normativ necesar), declanșarea și realizarea efectivă a privatizărilor în aceste domenii.
Declanșarea și realizarea proceselor de privatizare a societăților comerciale din portofoliul MEC – OPSPI și MCTI reprezintă acțiuni ce trebuiau derulate în contextul unei competivități reale, cu eliminarea oricăror distorsiuni ce pot afecta concurența pe piață, cu instaurarea transparenței și a unui tratament egal și nediscriminatoriu tuturor competitorilor la aceste procese și nicidecum opac ori inegal, în conformitate cu prevederile negociate cu U.E., stipulate în art. 3 lit. g din Tratatul instituind Comunitatea Europeană din 25 martie 1957, precum și cu prevederile Legii nr. 21/1996.
În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, C.S.F.B. (Europe) Ltd. London, instituție specializată în consultanță în procesele de privatizare din Sud-Estul Europei, în cadrul căreia își desfășura activitatea inc. B.V., a participat între altele, în mod oficial, la următoarele procese de privatizare (cu faze pregătitoare aferente, selectarea consultantului și fazele ulterioare desemnării acestuia):
din portofoliul MEC – OPSPI: S.N.G.N. „Romgaz”; S.C. Electrica Muntenia Sud SA;
din portofoliul MCTI: S.N. Radiocomunicații SA; S.C. „Romtelecom” SA; CN Poșta Română SA.
In cazul privatizării societăților comerciale sus arătate inc. B.V. a acționat ca reprezentant mandatat al CSFB (Europe) Ltd. Lon. alături, sau nu, de înv. S.M. și F.M.C., în cooperare cu inc. S.S., cu sprijinul – mijlocit sau nemijlocit – al unor înalți funcționari guvernamentali (inc. M.D.M. și D.M.R.) și demnitari din Guvernul României (înv. S.I.C. și N.Z.), care au aderat la grupul infracțional organizat constituit.
Activitatea ilicită concretă derulată de inc. B.V. a constat în achiziționarea – direct sau indirect – de informații care, în totalitate sau în conexarea exactă a elementelor acestora, nu sunt în general cunoscute sau nu sunt ușor accesibile persoanelor din mediul de interes și care dobândesc valoare comercială prin faptul că nu sunt destinate publicității, ceea ce constituie o manifestare contrară uzanțelor comerciale cinstite și a fost de natură să afecteze poziția comercianților concurenți, competitori la respectivele procese de privatizare.
Această activitate a inc. B.V. a reprezentat de fapt obiectivul (ținta) grupului infracțional organizat constituit inițial dintr-o grupare externă (B.V.,S.M., S.S. și F.M.C. la care au aderat ulterior și inculpații (M.D.M..;D.M.R.) și învinuiții (S.I.C., N.Z.), cetățeni români.
Divulgarea de către deținători (persoane cu diferite funcții, în cazul dat aderenții și sprijinitorii la grupul infracțional organizat) corelativ cu achiziționarea informațiilor către și de către un competitor în pofida altui competitor la procesele de privatizare înfrânge uzanțele comerciale cinstite și loiale, afectând competitivitatea și tratamentul egal și nediscriminatoriu într-o astfel de competiție, ceea ce devine contrar unui mediu concurențial normal.
Indiferent de împrejurarea că B.V. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat extern au acționat în interesul instituției în care erau angajați (CSFB) sau cu care erau în raporturi de colaborare (cazul inc. S.S.) ori într-un alt interes sau pentru o altă instituție (de exemplu CEZ, CAIB, Enel Spa) căile, metodele și mijloacele utilizate pentru achiziționarea informațiilor nedestinate, publicitații sunt contrare uzanțelor cinstite și pot conduce la denaturarea concurenței și alterarea mediului concurențial, circumscriindu-se infracțiunii prevăzute de art. 5 lit. e, f din Legea nr. 298/2001 privind combaterea concurenței neloiale, care este cotată, potrivit prev. art. 2 lit. b pct. 8 din Legea nr. 39/2003 drept infracțiune gravă, iar inițierea, constituirea, aderarea ori sprijinirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, ce există pentru o perioadă de timp și acționează coordonat în scopul comiterii unei astfel de infracțiuni pentru a obține – direct sau indirect un beneficiu financiar ori alt beneficiu material este incriminat de prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
În contextul activității de identificare a unor oportunități de afaceri în România, în domeniul energiei și comunicațiilor, ce intră în preocupările oficiale și legitime ale CSFB (Europe) Ltd. London, unul din responsabilii acestei instituții inc. B.V., de conivență cu un alt responsabil, înv. S.M.au inițiat acțiuni de recrutare (racolare) a persoanelor responsabile din ministerele de resort din România (MEC și MCTI) care, prin natura funcțiilor îndeplinite și atribuțiilor funcționale erau în măsură și puteau deveni surse de informare adecvate. La aceste acțiuni un rol important a avut și inc. S.S., care acționa „pe teren”. având rolul atât de recrutor, cât și acela de a asigura legătura permanentă între membrii grupului.
Inculpatul B.V. se afla într-o relație anterioară (din anul 2003, cu prilejul privatizării SN PETROM SA, proces în care CSFB a deținut rolul de consultant) cu inc. M.D.M., ce a deținut și deținea înalte responsabilități în fostul Minister al Industriilor și Resurselor, apoi în ministerul Economiei și Comerțului (MEC) – OPSPI, calitate în care a făcut parte din mai multe comisii de privatizare instituite pentru procesele de privatizare a unor societăți comerciale din portofoliul acestui minister și, prin natura funcției deținute, era în posesia sau putea dobândi informații fiabile din domeniul de interes al inc. B.V. și S.M..
Aspectul relatat este evidențiat în notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat și apoi certificate potrivit prevederilor legale, din 29.11.2005 ora 14:30, vol. 7, fila 183; 10.02.2006 ora 11:54, vol. 7, fila 528; 03.05.2006, ora 11:16, vol. 9, fila 7; 09.05.2006 ora 16:00, vol. 9, fila 44; 21.06.2006 ora 15:18, vol.10, fila 171;
Între inc. B.V. și înv. S.M. existau raporturi firești de colaborare consfințite de responsabilitățile deținute în structurile CSFB (Europe) Ltd. London. Menționăm că din luna mai 2006 înv. S.M. nu și-a mai desfășurat activitatea în cadrul acestei instituții.
Aspectele relevate rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat și apoi certificate potrivit dispozițiilor legale din: 22.03.2006 ora 14:51 fila 10, vol. 8 și din 31.05.2006 ora 15:15, vol. 9, fila 240; din 05.05.2006 ora 18:58, vol. 9, fila 28; 10.05.2006 ora 14:02, vol.9, fila 75; 15.08.2005 ora 13:52, vol. 7, fila 74.
Inculpatul S.S. era cunoscut atât de inc. B.V., cât și de înv. S.M.încă din cursul anului 2002 (vol.6, fila 202), iar acest inculpat se afla în relații cu inc. D.M.R.din anii 2002 – 2003 (vol.5, fila 19) și nota redare din 03.10.2006 ora 23, 56, vol. 11, fila 237) și cu înv. N.Z., pe care l-a cunoscut prin intermediul martorului K.G. (vol.1, filele 524 – 528); vol.5, fila 103, vol. 1, filele 447-460).
Pe fundalul relaționarilor sus arătate s-au creat premisele atragerii tuturor persoanelor indicate mai sus la interesele dorite de inc. B.V. și S.M. în ce privește procesele de privatizare a societăților comerciale din portofoliul MEC și MCTI, care, ulterior, s-au materializat prin acțiuni coordonate și concertate, ce vizau realizarea direcționării decidenților responsabili din ministerele din România implicate, în sensul dorit de inculpatul B.V. și înv. S.M.cu privire la cunoașterea rezultatelor evaluării competitorilor de către comisiile de negociere ori de selectare a ofertanților sau de facilitare a selectării unei anumite oferte, în detrimentul alteia.
Achiziționarea de informații nedestinate publicității de către inc. B.V. a fost realizată fie direct, fie prin intermediul celorlalți memmbii ai grupului organizat infracțional și a vizat atât domeniul vieții politice, cât, mai ales, zona de interes economic, dată fiind interferența evidentă a acestor două domenii, [evenimentul economic (hotărârea, strategia, actele normative privind declanșarea privatizării, desfășurarea acesteia și activitățile ulterioare) fiind declanșat și însoțit permanent de decizia politică (de ex.: programul de guvernare pentru perioada 2005-2008 ș.a.] împrejurare cunoscută de inculpați și învinuiți.
În mod direct, inc. B.V. a cules și primit informații despre situația politică din România de la înv. S.M.(nota de redare a convorbirilor telefonice din 22.03.2006 ora 14:51, vol.8, fila 101) și chiar a exprimat aprecieri în legătură cu prestația Guvernului României (nota de redare a convorbirilor telefonice din 28.06.2006 ora 20:17, vol. 10, fila 262, cu M.D.M..).
Semnificativă, în ce privește colaborarea și întrajutorarea reciprocă dintre inc. B.V. și inc. M.D.M., o constituie împrejurarea în care B.V. a dat curs cererii de a fi prezent în România în 21.11.2006, pentru pregătirea ședinței CSAT din 22.11.2006, pentru care M.D.M. avea de întocmit un material din partea OPSPI – MEC care să-i profite înv. S.I.C., membru de drept al CSAT în calitatea sa de ministru MEC (a se vedea notele de redare a convorbirilor telefonice din 21.11.2006 ora 16:24, vol. 11, fila 311; ora 16:28, vol.11, fila 313; 17:03, vol. 11, fila 319).
Faptul că, în mod indirect, inc. B.V. primea informații de interes din sfera țintei vizate de grupul infracțional organizat, devenind beneficiarul acestora, pe care le analiza și sintetiza, în vederea exploatării rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 și apoi certificate, între diferiți conlocutori și în care se fac referiri la persoana sa: din 27.07.2005 ora 15:16, vol. 7, fila 70; 17.03.2006 ora 12:55, vol.8, fila 90; 13.06.2006 ora 11:06, vol. 10, fila 167; 21.06.2006 ora 16:55, vol. 10, fila 173 ș.a. enumerate la cap. 4 pct. 2.8 din prezentul rechizitoriu.
Inc. B.V. a procedat la valorificarea informațiilor obținute de la ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat utilizându-le cu prilejul întâlnirilor oficiale – în cadrul licit al relațiilor oficiale dintre CSFB (Europe) Ltd. London, ca reprezentant al acestei instituții, cu oficialii guvernamentali români, în procesele de negociere -, cât și în cadrul extraoficial cu inculpații M.D.M.,D.M.R. și învinuiții N.Z. și S.I.C.., înalți funcționari guvernamentali sau demnitari au Guvernului României, în contextul venirii sale în România sau a unor convorbiri telefonice (a se vedea cap. IV pct. 2.2., 2.3, 2.6 și 2.7 din prezentul rechizitoriu).
Din cele expuse mai sus se evidențiază rolul de coor.ator în cadrul grupului infracțional organizat care acționa, cu predilecție, prin intermediul celorlalți membrii ai grupului și, rareori direct, numai atunci când prezența sa era absolut necesară, fie pentru obținerea unor date și informații importante, fie pentru concretizarea și finalizarea acțiunilor de natură comercială intreprinse, fie în acordarea sprijinului ce i s-a solicitat.
O perioadă de timp (până în luna mai 2006) rolul de coordonator al grupării infracționale organizate a fost împărțit între inc. B.V. și înv. S.M. aspect determinat de pozițiile oficiale deținute de cele două persoane în organigrama instituției în care lucrau (CSFB) și pe care era mulat rolul și locul lor în structura grupului infracțional inițiat și constituit de ei.
În cadrul grupului infracțional organizat extern rolul inc. B.V. rezultă din următoarele:
– era beneficiarul informațiilor culese „de pe teren” de către inc. S.S. (a se vedea notele de redare a convorbirilor telefonice din 08.06.2005 ora 15:39, vol. 6, fila 60; din 11.07.2005 ora 14:15, vol. 7, fila 43; 16.08.2005 ora 16:01 vol. 7, fila 76; 31.05.2006 ora 16:58, vol.9, fila 247; 15.06.2006 ora 13:24, vol. 10, fila 122; 24.10.2006 ora 22:18, vol. 10, fila 275; 01.11.2006 ora 15:01, vol. 10, fila 289 și 296; 04.10.2006, vol. 11, fila 239; 24.10.2006, vol. 11, fila 275 când a trasat sarcini ce urmau a fi îndeplinite de in c. S.S.: 02.08.2006 ora 13:06, vol. 11, filele 77-78 și 80; 25.10.2006 ora 11:31, vol.10, filele 282 – 283;
– cunoașterea activităților de interes al grupului infracțional organizat desfășurate de inc. S.S.: 22.03.3006 ora 14:51, vol.8, fila 101;
– schimbul de informații cu înv.S.M. l: 22.03.2006 ora 14:55, vol. 8, fila 101; 31.05.2006 ora 15:15, vol. 9, fila 240;
– pregătirea sosirii sale în București de către ceilalți membrii ai grupului: 17.03.2006 ora 12:55, vol.8, fila 90; 05.05.2006 ora 18:58, vol.8, fila 88; 11.05.2006 ora 16:31, vol. 9, fila 98;
– promisiunii de sprijinire pentru propensiunea în ierarhia CSFB (Europe) Ltd. London față de inc. S.S.: 01.11.2006 ora 15:01, vol. 11, fila 289.
Din punctul de vedere al inițiatorilor și constituenților grupului infracțional organizat extern poziția ocupată de inc. B.V. era de coordonator al grupului, iar în relația cu aderenții și sprijinitorii grupului interfața era asigurată de inc. S.S., rolul de decident aparținându-i.
Poziția de coordonator al grupului infracțional organizat ocupată de inc. B.V. a fost percepută, acceptată și însușită și de către aderenții și sprijinitorii – cetățeni români – acestui grup, ceea ce rezultă din notele de redare a unor convorbiri telefonice (a se vedea cap. IV pct. 2.2., 2.3, din prezentul rechizitoriu).
CAPITOLUL VI
Activitatea ilicită a inculpatului B. V.
1. Inculpatul B.V. este cetățean american, de naționalitate azeră, cu rezidența în Marea Britanie.A ocupat funcția de responsabil în cadrul Credit Suisse First Boston Europe Ltd. Londra (CSFB) pentru problemele privind piețele emergente sau în curs de formare în Europa de Est. In perioada 2005 – 2006 a fost în relație specifică instituției financiar – bancare în care își desfășura activitatea cu înv.S.M. , cu inc. S.S. și cu înv. F.M.C..
2. Activitatea ilicită derulată de inculpatul B.V. a constat în următoarele:
2.1. Acte exterioare de conduită
2.1.1. A inițiat și coordonat de la Londra în perioada 2005 – 21.11.2006 grupul format din inc. S.S., înv. S.M. și F.M.C. al cărui obiectiv (ținta) a constat în culegerea de informații în legătură cu etapele prealabile (demararea), derularea și finalizarea proceselor de privatizare declanșate în România, în sectorul economic, domeniile energetic și comunicații. In acest sens a transmis instrucțiuni și a primit rapoarte privind activitatea destinată scopului propus de la inc. S.S. și de la cetățenii români care au aderat și au sprijinit grupul în discuție, respectiv inc. M.D.M. și inc.D.M.R. Radu Mihai, fie prin convorbiri telefonice, fie prin deplasarea în România și întâlnirea efectivă cu persoanele sus arătate și altele.
Din această perspectivă activitatea inc. B.V. se relevă cu un pregnant contur intelectiv și mai puțin ca executant al unor acte materiale.
În sensul celor de mai sus sunt relevante notele de transcriere a convorbirilor telefonice din 11.01.2006 ora 21:46, vol.7, fila 376 cu inc. S.S., când inc. B.V. practic îl direcționează pe aceste pentru a se implica în afacerea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud SA, precum și cea din 17.01.2006 ora 18:11, vol.7, fila 414 când i-a cerut inc. M.D.M. clarificarea modalității procedurale în care urmează să se desfășoare licitația pentru privatizarea respectivei societăți comerciale. In același sens sunt convorbirile telefonice dintre inculpații B.V. și M.D.M. din 31.01.2006 ora 12:55, vol.7, fila 492; 02.02.2006 ora 08:33, vol.7, fila 499.
În momentele cheie ale desfășurării procesului de privatizare inc. B.V. s-a deplasat personal în România unde a avut contacte cu inc. M.D.M. (nota de convorbiri telefonice din 09.05.2006 ora 16:44, vol.9, fila 46) și schimb de informații cu inc. S.S. (nota de convorbiri telefonice din 10.05.2006 ora 13:39).vol.9, fila 71.
Preocuparea inc. B.V. de a procura direct informații în legătură cu procesele de privatizare folosindu-se de sprijinul inculpaților M.D.M. Dorin și D.M.R.a vizat și alte societăți comerciale:
1) în convorbirea redată în nota din 22.03.2006 ora 14:51 (vol.8, fila 101) înv.S.M.M. îi comunică inc. B.V. un scenariu prezentat de inc. D.M.R.în ce privește situația politică din România („este posibil ca mâine Partidul Conservator să iasă de la guvernare, ceea ce ar însemna că S.I.C. va fi schimbat în zilele următoare”); în ce privește politica economică în domeniul MCTI („conform ultimelor informații, având în vedere presiunile venite din partea administrației prezidențiale pentru vânzarea unui pachet mai mic de 51%, ultima variantă este să vândă doar un pachet de 49%, dar din acest pachet vor transfera 15 % către fond – din care nouă nu ne va reveni nici un comision – 10% câtre angajați – din nou nici un comision pentru noi, iar pentru restul de 24 %, ideea care se vehiculează în prezent este să listeze 10% pe piața locală și să vândă 14% unui investitor sau grup de investitori în actuala structură, care sper să nu fie și varianta finală, ar urma să fim plătiți doar pe baza veniturilor obținute din tranzacționarea procentului de 24%. In aceste condiții tranzacționarea nu ar mai fi foarte atractivă din punctul nostru de vedere”; și se fac referiri la Romtelecom, Romgaz, Radiocomunicații; la legătura dintre A.A. (înalt funcționar în MEC) și D.M.R.;
2) convorbirea din 23.05.2006 ora 15:08 (vol.9, fila 169) dintre S.S. și F.M.C., în care cel din urmă afirmă că i-a trimis inc. B.V. „contractul pentru Romgaz”, document pe care i l-a solicitat și S.S.; de altfel documentația privind privatizarea ROMGAZ inscripționată cu marcajul STRICT CONFIDENȚIAL a fost găsită în unitatea de stocare a datelor care aparține inculpatului D.M.R., cu ocazia percheziției informatice), vol.15, filele 512-598.
3) nota de convorbiri telefonice din 13.06.2006 ora 13:21 (vol.10, fila 92) în care B.V. îi comunică lui D.M.R. că speră în finalizarea contractului cu ROMGAZ; și de la ora 13:23 (vol.10, fila 94) în care același inculpat se consultă cu D.M.R. în ce privește evaluarea ROMGAZ, iarD.M.R. îl invită la privatizarea S.N Poșta Română;
4) nota de convorbiri telefonice din 21.06.2006 ora 16:55 (vol.10, fila 173) dintre inc. M.D.M. și M. Gh., din care transpare legătura dintre M.D.M. și B.V., și referire la ROMGAZ;
5) nota de convorbiri telefonice din 02.08.2006 ora 13:06 (vol.11, fila 77) dintre S.S. și B.V. în care se relevă raporturile de subordonare a primului față de cel de al doilea „dacă ai nevoie de mine undeva doar spune-mi și voi veni”; interesul manifestat de B.V. pentru Enel și Muntenia Sud și discuțiile prilejuite la nivelul MEC referitor la această problemă; discuția din aceeași zi dintre aceeași conlocutori de la ora 15:27(vol.11, fila 80) în care S.S. raportează despre întâlnirea cu M.D.M. și ce informații a obținut de la acesta în legătură cu problemele ivite la „Electrica”, activitățile pe care le efectuează M.D.M. în legătură cu Electrica Muntenia Sud.
6) nota de convorbiri telefonice din 25.10.2006 ora 11:31 (vol.11, fila 282) dintre S.S. și B.V. (primul i se adresează celui de al doilea cu apelativul „profesore” ca de altfel și în convorbirea din 02.08.2006 ora 13:06 (vol.11, fila 77) și din 01.11.2006 ora 15:01 (vol.11, fila 289) în care S.S. face referiri la termocentrala Brăila și îl întreabă pe B.V. dacă să-i învețe sau nu pe cei de la Enel cum să câștige;
7) nota de convorbiri telefonice din 24.10.2006 ora 22:18 (vol.11, fila 275) în care B.V. îl întreabă pe S.S. în legătură cu societățile Enel (Muntenia Sud)și Romgaz la care acesta îi comunică ultimele informații culese;
8) nota de convorbiri telefonice din 01.11.2006 ora 15:01 (vol.11, fila 289) în care B.V. aduce critici referitoare laS.M.M. și îi promite lui S.S. angajarea pe post de director general, consultant senior la C.S.F.B, la solicitarea acestuia de a-l angaja la instituția bancară; S.S. îi dă raportul lui B.V. în legătură cu contractul cu Radiocomunicații („ a fost aprobat ……., poate te apuci să cauți clienți”; consultantul este CAIB”), EMS („situația Enel”) și Romtelecom; de la aceeași dată, ora 17:11 (vol.11, fila 296) în care S.S. îi comunică lui B.V. despre întâlnirea pe care trebuie să o aibă „David” cu „ministrul” la ora 10:00;
9) nota de convorbiri telefonice din 23.01.2006 ora 11:52 (vol.7, fila 445) când B.V. își stabilește întâlnire cu inc. M.D.M.;
10) nota de convorbiri telefonice din 24.01.2006 ora 9:20(vol.7, fila 457) dintre inc. M.D.M. și înv. S.I.C. în care primul comunică ministrului despre faptul că se află împreună cu inc. B.V. și discută despre problema Romgaz;
11) nota din 08.06.2005 ora 15:39 (vol.6, fila 60) în care se relevă că între B.V., S.S., M.D.M. și D.M.R. există o legătură anterioară, mai veche;
12) notele de convorbiri telefonice din 13.03.2006 ora 21:48 (vol.8, fila 50) dintre F.M.C. și S.M. în care se face referire la o problemă privind Romgaz despre care B.V. are cunoștință; 22.03.2006 ora 14:51 (vol.8, fila 101) dintre M.S.M.și B.V. în care ultimul stabilește strategia pe care să o adopte în legătură cu Romgaz; din 10.05.2006 ora 19:33 (vol.9, fila 84) dintre F.M.C. și B.V. în care ultimul îl întreabă pe F.M.C. dacă „putem trece la Cuprom acum?”; din 26.07.2006 ora 16:29 (vol.11, fila 75) în care D.M.R. îi dă relații lui B.V. despre aprobarea contractului RomTelecom;
13) notele de convorbiri telefonice din 28.06.2006 ora 20:17 (vol.10, fila 262) dintre S.S. și M.D.M., din care rezultă că M.D.M. i-a cerut lui B.V. să vină la București; chiar că l-ar presa în acest sens; din 02.08.2006 ora 16:03 (vol.11, fila 82) dintre S.S. și D.M.R. din care rezultă legătura celor doi cu B.V.; din 04.10.2006 ora 10:37 (vol.11, fila 239) în care B.V. îi cere lui S.S. să-i intermedieze legătura cu L.L. în problema Petrom Service; de la ora 15:33 (vol.11, fila 245) când B.V. și S.S. își stabilesc întâlnire pentru a servi cina în București; cea de la ora 17:49 (vol.11, fila 249) cu aceeași semnificație; din 08.05.2006 ora 12:28 (vol.9, fila 36) când are loc un schimb de informații între B.V. și M.D.M.; din 17.05.2006 ora 21:28 (vol.9, fila 148) în care are loc un schimb de informații generale între B.V. și S.S. și se referă la un schimb de faxuri între cei doi prin intermediul luiS.M.M.; din 24.05.2006 ora 16:18 (vol.9, fila 181) dintre B.V. și M.D.M. în care ultimul comunică să nu fie îngrijorat în legătură cu Muntenia Sud; din 31.05.2006 ora 16:58 (vol.9, fila 243) dintre S.S. și B.V. din care rezultă despre întâlnirea de a doua zi de la M.E.C cu înv. S.I.C.; de la ora 20:47 (vol.9, fila 247) în care există un schimb de informații reciproce între D.M.R. și B.V. referitoare la societăți comerciale din portofoliul M.E.C; din 17.05.2006 ora 12:31 (vol.9, fila 132) dintre S.S. și D.M.R. referitor la anunțul pentru privatizarea C.N Poșta Română și despre faptul că primul a discutat în acest sens cu B.V. și are o strategie; cea din 16.08.2005 ora 16:01 (vol.7, fila 76) în care B.V. îi comunică lui S.S. că a venit în România la solicitarea lui M.D.M.;
14) notele de convorbiri telefonice din 21.11.2006 dintre B.V. și S.S. de la orele 16:24, 16:26, 16:28 din care rezultă interesul primului pentru ședința de la C.S.A.T. și cea de la ora 17:03 în care B.V. afirmă că a venit la București să-l ajute pe M.D.M. să se pregătească pentru ședința CSAT.(vol.11, filele 311-313, 315, 319).
Actele materiale descrise în capitolul V, pct. 2, din prezentul rechizitoriu se înscriu în manifestările grupului infracțional organizat coor.at de inc. B.V. destinate realizării obiectivului (target) vizate în ce privește procesele de privatizare din domeniul strategic al energiei (pct. 2.2-2.3.) și al comunicațiilor (pct. 2.4), în perioada 2005 – 2006; dezvăluie acțiunile membrilor grupului, căile, metodele și mijloacele folosite, rolul și locul fiecăruia dintre membri și surprind participația penală a inc. B.V. la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
2.1.2. Acțiunile materiale constând în procurarea de date confidențiale și informații clasificate secret de serviciu în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud SA au fost descrise detaliat la capitolul V pct. 1. din prezentul rechizitoriu.
2.2. Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inc. B.V. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile ocrotite prin incriminarea unor categorii de fapte referitoare la aceste valori și, în principal, prin alterarea și distorsionarea mediului concurențial în ce privește concurența și competiția în care erau angajați ofertanții în procesele de privatizare declanșate de M.E.C. și M.T.C.I. în perioada 2005 – 2006.
În același timp au fost încălcate prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale ori confidențiale vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice – energetică și comunicații – ale economiei naționale.
2.3. Intre actele exterioare de conduită realizate de inculpat și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect, ceea ce rezultă din materialitatea faptelor (ex re).
3. In ce privește latura subiectivă, inculpatul B.V. V. a acționat, în toată perioada 2005-2006, prin actele sale exterioare de conduită, cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.).
4. Încadrarea juridică a infracțiunilor săvârșite de B.V..
4.1. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 2005-2006, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat extern (organizație) format din inc. S.S. și înv.S.M., F.M.C. M.C. și O.M., la care au aderat și pe care l-au sprijinit inc. cetățeni români M.D.M. și D.M.R., constituie infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art.2 litera a, b, pct.8 și c din aceeași lege(descrise în capitolul V pct. 2.2-2.4).
4.2. Faptele inculpatului constând în aceea că, în perioada 11.01.2006 – 10.05.2006, în calitate de cetățean străin, angajat al C.S.F.B. (organizație străină) și membru al unui grup infracțional organizat extern (organizație străină) a luat măsuri (acte pregătitoare) în vederea obținerii de informații secrete de serviciu și confidențiale din domeniul energetic al economiei naționale a României și a procurat informații secrete de serviciu și confidențiale, a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud SA București și punctajele stabilite de comisia instituită în acest scop, la data de 27.03.2006, constituie infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 din C.p. (descrise la capitolul V pct.1).
4.3. Infracțiunile descrise la pct. 4.1. și 4.2. se află în concurs real, prev. de art. 33 lit. a din C.p.
Inculpatului B.V. i-a fost asigurată permanent în timpul desfășurării urmăririi penale prezența interpretului autorizat de Ministerul Justiției (conform art. 8 din C.p.p.) de la momentul aducerii la cunoștință a învinuirii (22.11.2006 ora 20:10, fila 2-4, vol. III) și inclusiv momentul prezentării materialului de urmărire penală (fila 93-357, vol. 0). Inculpatului i-a fost comunicată, tradusă în limba engleză, ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale (filele 16-50, vol. III).
Interpreții autorizați de Ministerul Justiției introduși în cauză au fost Gheorghe Ileana Cristina (fila 66, vol. III); Mielușel Grațiela (filele 58-59, vol. 1); Bobonete Diana (filele 296-298, vol. 0).
Întrucât inculpatul este cetățean american, a fost încunoștințată despre cercetările întreprinse împotriva sa, și s-a păstrat corespondență cu Ambasada S.U.A. la București (fila 79 – 80, vol. III; filele 185-186, vol. 0).
Inculpatul B.V. a fost asistat în cursul urmăririi penale de apărători aleși cu delegație la dosar.
Procedura prezentării materialului de urmărire penală față de inc. B.V. a debutat la data de 20.02.2007 (fila 97, vol.0) și s-a continuat până la data de 17.08.2007 (filele 355-357, vol.0), a se vedea filele 97-357 vol. 0.
La solicitarea inculpatului și a apărătorilor aleși i s-au admis cererile acestuia de a lua contact cu reprezentanții C.S.F.B. Europe Ltd. London, instituție în care își desfășoară activitatea (filele 120 – 129, vol. III; filele 255-256, vol. 0).
În timpul urmăririi penale inculpatul B.V. a arătat constant că nu se face vinovat de învinuirile care i se aduc; că nu înțelege în ce constau aceste învinuiri; că solicită ca întreg materialul de urmărire penală să-i fie tradus în limba engleză întrucât este cetățean străin (filele 53-57; 67-68; 70-72; 103; 109, vol. III).
Atitudinea inculpatului B.V., atât în faza desfășurării urmăririi penale, cât și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, când i s-a tradus integral, filă cu filă, conținutul dosarului nr. 156/D/P/2007 reprezintă o formă de manifestare a dreptului la tăcere stipulat de prev. art. 70 alin. 2 din C.p.p., dar neexprimat expressis verbis, ci într-o manieră inedită, permisă de altfel de actuala reglementare procesual penală în materie, respectiv invocând neînțelegerea acuzațiilor ce i-au fost aduse datorită, printre altele, împrejurării că nu i-au fost traduse materialele de urmărire penală în limba engleză.
Or, potrivit prev. art. 7 din C.p.p., în procesul penal procedura judiciară se desfășoară în limba română, iar, conform art. 8 din C.p.p., părților care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum și dreptul de a formula cereri și pune concluzii, prin interpret, ceea ce i-a fost asigurat inculpatului permanent.
În sensul celor de mai sus, inculpatul a formulat cerere la data de 29.12.2006 (filele 94, 95, vol. III) care i-a fost respinsă (filele 96, 97, vol. III) și prin rezoluția nr. 949/15.12.2006 filele 107-107 bis, vol. III).
Afirmațiile inculpatului în sensul că nu a înțeles acuzațiile care i se aduc (filele 100, 103, vol. III) urmează a fi înlăturate pentru următoarele considerente:
inculpatului i-a fost pusă la dispoziție ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 28.11.2006 și chestionarul cu întrebările ce urmează a-i fi puse inculpatului cu prilejul ascultării (filele 19 – 51; 91-93, vol. III) în limba engleză. În pofida acestei împrejurări inculpatul și-a menținut poziția;
conținutul or.anței de punere în mișcare a acțiunii penale față de inculpat din 28.11.2006 prezintă baza factuală a faptelor reținute în sarcina sa și încadrarea juridică acordată, conform art. 6 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În timpul urmăririi penale inculpatul a depus mai multe cereri, după cum urmează:
– cereri formulate de inculpat la data de 29.12.2006, filele 94-95, 134-135, vol. III, respinse ca nefondate prin ordonanța nr. 222/D/P/2006 din 26.01.2007, filele 6 – 97, vol. III;
– cereri formulate de inculpat la data de 05.02.2007, filele 144-146, vol. III, au fost soluționate cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală în perioada 20.02.2007 – 17.08.2007, filele 97-356, vol. 0;
– cerere de efectuarea unei expertize medico-legale, filele 61-63, vol. 0; 68-70, vol.0, formulată la 13.12.2006; nu a fost admisă întrucât, deși s-au solicitat, nu au fost depuse organelor de urmărire penală acte ori documente medicale din care să rezulte afecțiunile medicale arătate de inculpat, nici la data depunerii cererii, fila 65, vol. 0, și nici ulterior;
– cerere prin care inculpatul a solicitat deplasarea din București, la Londra, în scopul rezolvării unor probleme urgente ce privesc starea de sănătate, în perioada 30.03.2007 – 01.04.2007 inclusiv, filele 152,153, vol. 0, și în 07.04.2007 – 09.04.2007 inclusiv, fila 158, vol. 0, ce au fost respinse prin prelungirea măsurii preventive de a nu părăsi municipiul București;
– cerere pentru administrarea unor probe în apărare formulată la data de 16.04.2007, în timpul derulării procedurii de prezentarea materialului de urmărire penală, filele 173 – 176, vol. 0.
Cele 3 categorii de probe solicitate de inculpat în cererea sus arătată se referă la elemente de fapt dovedite prin mijloacele de probă administrate în cauză în intervalul 25.11.2006 – 20.02.2007 și depuse la dosarul cauzei, de care inculpatul a luat la cunoștință atât până la momentul depunerii cererii (16.04.2007), cât și după acest moment (până la 17.08.2007 inclusiv).
Probele de la pct. 1 a, b, c, d, e; 2a, b, c, d, f; 3 k nu sunt utile, concludente și pertinente cauzei;
– cererile formulate cu prilejul încheierii procedurii de prezentarea materialului de urmărire penală la data de 17.08.2007 filele 355 – 356, vol. 0 au fost respinse ca neîntemeiate și neutile cauzei prin ordonanța din 17.08.2007, filele 358-361, vol. 0.
CAPITOLUL VIII
DISPOZITIVUL RECHIZITORIULUI
În temeiul prevederilor art. 262 pct. 1 lit. b C.p.p.
D I S P U N:
I. Trimiterea în judecată a inculpatului
B.V.., pentru infracțiunile de:
1. inițierea și constituirea unui grup infracțional prevăzute și pedepsite de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 și c din aceeași lege;
2. spionaj, prevăzută și pedepsită de art. 159 Cod penal.
ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
II. Dosarul cauzei compus din 77 volume (de la vol. 0 la vol. 76 inclusiv) se înaintează la Curtea de Apel București, unde urmează a fi citați:
Inculpatul: B.V.,
Martorii:
III. Mijloacele de probă sunt enumerate la cap. VII al prezentului rechizitoriu.
Dosarul este urmat, în conformitate cu prevederile art.913 alin.3 C.p.p., de copiile suportului care conțin înregistrările convorbirilor telefonice interceptate autorizat în care unul din conlocuitori este inc. B.V. V., purtate în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006. Copiile proceselor verbale se află depuse în vol. 6-11 din dosarul nr. 222/D/P/2006.
IV. Cheltuielile judiciare în sumă de 35.000 RON în conformitate cu prevederile art. 191 C.p.p., urmează a fi suportate de inc. B.V.;
V. În conformitate cu prevederile art. 32, art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și c din C.p.p. și 45 din C.p.p.
P R O P U N:
Reunirea cauzei penale nr. 222/D/P/2006 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală, înregistrată la Curtea de Apel București, Secția penală cu prezenta cauză.
PROCURORI
RECHIZITORIUL EMIS ÎN CAUZA PENALĂ NR. 147/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – STRUCTURA CENTRALĂ
R E C H I Z I T O R I U
Anul 2009, luna martie, ziua 27
Procuror șef birou în cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală;
Examinând lucrările dosarului penal nr. 147/D/P/2007 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală, privind pe
ÎNVINUIȚII:
1) S.M.
2) S.I.C.
3) F.M.C.
4) O.M.
5) N.Z.
6) N.R.M.
7) K.G.
8) S.S.
9) B. M. G.
C O N S T A T:
PARTEA I
Capitolul 1
Aspecte privind contextul economic referitor la procesele de privatizare programate, inițializate, declanșate și parcurse în perioada 2005 – 2006 în cadrul M.E.C. și M.C.T.I.
A. Potrivit capitolului 13 – Politica industrială – din Programul de guvernare 2005 – 2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 1265 din 29 decembrie 2004, drept obiective strategice s-au stabilit, după cum urmează:
Politica în domeniul energiei:
– obținerea unei competitivități reale în domeniul energetic;
– îmbunătățirea cadrului instituțional;
– eliminarea distorsiunilor care afectează concurența pe piață;
– Privatizarea producătorului principal de gaza naturale (Romgaz);
– Privatizarea companiilor de producție și distribuție de energie electrică și termică, către investitori strategici și cu un portofoliu de angajamente pe termen lung cât mai restrâns; demararea privatizării producției – stabilirea a 4 – 6 entități hidro-termo echilibrate și ofertare către investitori strategici;
– Reanalizarea planurilor de restructurare a termoelectrica;
– Deschiderea și liberalizarea pieței energiei prin asigurarea accesului nediscriminatoriu (al terților) la piața tuturor actorilor limitați doar la cantitatea tranzacționată;
– Politica în domeniul privatizării și restructurării:
– continuarea privatizării societăților comerciale de talie mare și mijlocie;
– privatizarea societăților din industria de apărare;
– monitorizarea contractelor post privatizare (filele 105 – 112, vol. 128).
În sensul de mai sus, s-a ținut seama și a fost reactualizată de M.E.C. – Foaia de parcurs în domeniul energetic din România pentru perioada 2003 – 2015 (filele 1-103, vol. 128), iar în parcursul perioadei 2005 – 2006, la nivelul M.E.C. s-au realizat documentații privind analiza stadiului proceselor de privatizare / restructurare al societăților comerciale din portofoliul M.E.C. (filele 1-285, vol. 67). A se vedea și sinteza lucrărilor Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare a Camerei Deputaților din 01 și 02.03.2005 (vol. 116, filele 312 – 318).
În plan legislativ au fost inițiate, promovate și adoptate la nivelul Guvernului României, mai multe acte normative, ca de exemplu:
H.G. nr. 184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C. pentru anul 2005 (filele 140 – 159, vol. 128);
H.G. nr. 545/09.06.2005 privind unele măsuri pentru privatizare S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. și a S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. (filele 160 – 162, vol. 128);
H.G. nr. 623/23.06.2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. Romgaz S.A. (filele 163 – 170, vol. 128);
H.G. nr. 546/09.06.2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. (fila 183 – 202, vol. 128).
B. Potrivit capitolului 20 – Politica în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicații – din Programul de guvernare 2005 – 2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 1265 din 29 decembrie 2004, drept priorități ale Guvernului României au fost prevăzute privatizarea participațiunilor statului, respectiv 1) Privatizarea totală a Romtelecom, 2) Post Telecom și 3) a Societății Naționale de Radiocomunicații până în 2006, respectiv 4) privatizarea Poștei Române (vezi filele 323 – 324, vol. 128).
În vederea punerii în aplicare a prevederilor Programului de guvernare 2005-2008, în plan legislativ au fost adoptate următoarele acte normative:
Hotărârea de Guvern nr. 727 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării S.C. „Romtelecom” S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 645 din 21 iulie 2005; H.G. nr. 727/2005; H.G. nr. 727/2005 a fost modificată (art. 2) prin H.G. nr. 534 din 19 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31mai 2006 (filele 1-7, vol. 91);
Hotărârea de Guvern nr. 727 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a Companiei Naționale „Poșta Română” S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 650 din 22 iulie 2005 (fila103, vol.73); rectificarea din 23 august 2005 la H.G. nr. 728/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 23 august 2005; H.G. nr. 533 din 19 aprilie 2006 pentru completarea art. 2 din H.G. nr. 728/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31 mai 2006 (filele 104 – 105, vol.73);
Hotărârea de Guvern nr. 774 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Radiocomunicații S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 679 din 28 iulie 2005 (fila 1, vol.84); rectificarea din 23 august 2005 la H.G. nr. 774/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 23 august 2005 (fila 2, vol. 84); H.G. nr. 535 din 19 aprilie 2006 pentru completarea art. 2 din H.G. nr. 774/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31 mai 2006 (fila 3, vol. 84);
Hotărârea de Guvern nr. 947 din 19 iulie 2006 privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea finalizării privatizării S.C. Romtelecom S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 2 august 2006 (fila 1, vol. 70);
Hotărârea de Guvern nr. 1562 din 1 noiembrie 2006 privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare pentru privatizarea S.N. de Radiocomunicații S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 936 bis din 20 noiembrie 2006 (filele 2-3, vol. 70).
C. În art. 3 lit. f din Tratatul Instituind Comunitatea Economică Europeană (sau Tratatul de la Roma) din 25 martie 1957, intrat în vigoare la 01 ianuarie 1958, se stipulează că “în vederea scopurilor prevăzute în art. 2, acțiunea Comunității presupune, în condițiile și în conformitate cu termenele prevăzute de prezentul tratat: …. f) „instituirea unui regim cere să împiedice denaturarea concurenței pe piața comună”, în articolul 2 stipulându-se: „Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei piețe comune și prin aproprierea treptată a politicilor economice ale statelor membre, să promoveze în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă a activităților economice, o creștere durabilă și echilibrată, o stabilitate crescândă, o creștere accentuată a nivelului de trai și relații mai strânse între statele pe care le reunește”.
La data de 25.04.2005 România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, devenindu-i astfel opozabil și tratatul sus arătat.
Capitolul 2
Natura, caracterul și importanța datelor și informațiilor create și manipulate în procesele de privatizare declanșate și parcurse în perioada 2005 – 2006 la societățile comerciale, companiile naționale, societățile naționale din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. și M.C.T.I.
1. Categorii de informații în legislația României
În legislația internă, în ce privește categoriile de informații, exceptând cele nominalizate ca atare în prevederile Legii nr. 182/2002 și HGR 585/2002 ca fiind informații clasificate (secrete de stat și secrete de serviciu), mai sunt utilizate noțiunile de „informații confidențiale” (art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991), informații ce constituie „secret comercial” (art. 11 lit. b din Legea nr. 298/2001) cea de „secret profesional” (art. 196 C.p.) și cea de „secret economic” (art. 298 C.p.).
2. Documente, date și informații care prin caracterul și importanța lor vizează securitatea statului.
2.1 din perspectiva prev. art. 157 alin. 2 din C.p. expresia utilizată de legiuitor „alte documente sau date care prin caracterul lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului”, legea penală nu oferă nici un reper care să permită individualizarea acestora. În aceste condiții, explicația rațională a expresiei „alte documente și date”- care nu constituie secrete de stat, conform clasificării din Legea nr. 182/2002 și a definiției date de prev. art. 150 din C.p. – este că documentele sau datele fac parte fie din categoria „secretelor de serviciu” (așa cum sunt definite de prevederile Legii nr. 182/2002 și HGR nr. 585/2002), fie din categoria „informaților confidențiale”, fie din categoria „secretelor comerciale”, fie din categoria „secretelor economice”, fie din cea a „secretelor profesionale”.
2.1.1. Informațiile secrete de serviciu, conform definiției date de art. 15 lit. a din Legea nr. 182/2002 reprezintă acele informații a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, se stabilesc de conducătorul persoanei juridice (art. 31 din Legea nr. 182/2002) și au regimul juridic al informațiilor clasificate instituit de prevederile Legii nr. 182/2002 și HGR nr. 585/2002. Atunci când prin caracterul și importanța lor aceste categorii de informații diseminate periclitează securitatea statului, ele sunt susceptibile de a constitui obiect material al infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 și 159 din C.p.
2.1.2. Informațiile confidențiale reprezintă, potrivit definiției din Dicționarul explicativ al limbii române (Prin asocierea noțiunii de „confidențial” celei de „informații”), în absența unei definiții legale, acele informații (adică orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație, conform definiției legale dată de art. 15 lit. a din Legea nr. 182/2002) care nu sunt clasificate (adică de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate, potrivit definiției legale dată de art. 15 lit. b din Legea nr. 182/2002), ceea ce nu înseamnă că ele nu pot dobândi interes pentru securitatea națională, într-un anumit context, la un anumit moment dat și pentru o perioada determinată, dar nici nu sunt destinate publicității, putând fi comunicate „în taină, în secret”, doar cu acordul persoanei fizice sau juridice la care se referă ori în a cărei posesie legitimă se află.
În absența explicării legale a sintagmei „informații confidențiale”, acestea, în raport de caracterul, valoarea și importanța lor, se situează la un nivel inferior aceluia al „informațiilor clasificate”, dar care, datorită potențialului lor – în ipoteza deconspirării, divulgării ori diseminării neautorizate – de a crea daune ori prejudicii unui domeniu, segment, compartiment, al unei instituții publice, al unei persoane fizice sau juridice de drept public ori privat, sunt interzise o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, publicității – în general ori unei anumite categorii de persoane fizice ori juridice. Cu titlu explicativ, astfel de informații sunt sau ar putea fi confidențiale cu prilejul negocierii unui contract, împrejurare ce este atestată generic și special de clauzele de confidențialitate, angajamentele ori acordurile de confidențialitate stipulate în contractele economice, comerciale etc.
În categoria de informații confidențiale sunt incorporate „secretele comerciale”, „secretele economice” altele decât cele declarate ca „secrete de serviciu”, „secretele profesionale”, din această perspectivă „informațiile confidențiale” reprezentând genus proximus, iar secretele enumerate constituind diferenția specifică.
În domeniul comercial (acte și fapte de comerț, așa cum sunt definite de art. 3 din Codul comercial) informațiile confidențiale se înfățișează ca „secret comercial”, adică drept „acele informații care, în totalitate sau în conexarea exactă a elementelor acestora, nu sunt, în general, cunoscute sau nu sunt ușor accesibile persoanelor din mediul care se ocupă în mod obișnuit cu acest gen de informații și care dobândește o valoare comercială prin faptul că este secretă, iar deținătorul a luat măsuri rezonabile, ținând seama de circumstanțe, pentru a fi menținută în regim secret; protecția acestui secret comercial operând atât timp cât condițiile supraenunțate sunt îndeplinite” (art. 11 lit. b din Legea nr. 298/2001).
Față de explicațiile prezentate supra, conchidem că, expresia „alte documente și date” utilizată în formularea textului incriminator al art. 157 alin. 2 din C.p., se referă și la informațiile confidențiale ce reprezintă secrete comerciale, cu condiția obligatorie ca, prin caracterul și importanța lor, fac să fie periclitată securitatea statului.
Diferențierea dintre norma incriminatorie a textului art. 157 alin. 2 C.p. și cea a art. 157 alin. 1 C.p. rezidă tocmai în natura secretului asupra căruia poartă acțiunile subiectului infracțiunii (transmitere, procurare, deținere) și anume, secret de stat, deci informație clasificată ca atare, potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 (în prima modalitate normativă alternativă), respectiv alte documente sau date, care nu sunt clasificate în secrete de stat, dar care sunt i.ee ca, prin caracterul și importanța pe care o reprezintă, odată transmise, procurate, deținute, divulgate, să pericliteze securitatea statului (în modalitatea normativă alternativă atenuată).
Existența acestei diferențieri este consecința logică a împrejurării că legiuitorul a avut în vedere că modalitățile faptice concrete de săvârșire a faptelor incriminate în textul art. 157 C.p. pot să poarte și asupra altor documente și date, care nu sunt clasificate ca informații secrete de stat, dar a căror necesitate de protecție prin mijloace de drept penal este absolut necesară, cu singura condiție obligatorie ca respectivele date și documente să aibă un anumit caracter și importanță și anume ca faptele comise în legătură cu ele să pericliteze securitatea statului (art. 157 alin. 2 C.p.) sau să fie de natură a pune în pericol siguranța statului (art. 169 C.p.).
În aceeași manieră au fost încriminate și alte categorii de fapte, în același titlu I din partea specială a Codului penal privind infracțiunile contra siguranței statului, respectiv divulgarea și deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a secretului care periclitează siguranța statului, în art. 169 alin. 1 – 4 din C.p. și în cazul acestei infracțiuni făcându-se o diferențiere între faptele care poartă asupra unor informații clasificate (secrete de stat) și cele referitoare la alte documente sau date, cu condiția esențialmente necesară ca respectivele fapte să fie de natură să pună în pericol siguranța națională.
Concluzia rațională care se impune constă în aceea că legiuitorul acordă o atenție sporită și în același timp protecția necesară atât informațiilor clasificate (secrete de stat), care prin însăși definiția lor, odată transmise, divulgate, diseminate, procurate ori deținute contrar dispozițiilor legale, prejudiciază siguranța națională (securitatea statului), cât și a altor documente sau date a căror caracter și importanță fac ca, atunci când sunt transmise unor puteri ori organizații străine sau agenților acestora, să prejudicieze (să fie pusă în pericol) securitatea statului.
Pentru cea de a doua situație însă legiuitorul a adoptat în textul încriminator o variantă normativă atenuată care se exprimă, înainte de toate, în regimul sancționator indicat.
Acțiunile comise și enumerate în textul incriminator ca element material din cadrul laturii obiective a infracțiunii (transmitere, procurare, deținere de către cei care nu au calitatea de a le cunoaște) poartă asupra unor informații a căror preexistență ființează, în lipsa acestei situații premisă neputând fi concepută și săvârșită infracțiunea.
Referindu-ne la documente și date, ca situația premisă a conținutului juridic al infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 C.p. și a căror preexistență, în raport de actele exterioare de conduită executate față de/ori în legătură cu acestea, este absolut necesară,potrivit textului încriminator, îndeplinirea cerinței esențiale și anume ca importanța și caracterul lor să conducă la periclitarea securității naționale.
În absența îndeplinirii acestei cerințe esențiale, faptele săvârșite în legătură cu acele documente și date pot să constituie, eventual, altă infracțiune decât cea prevăzută de art. 157 alin. 2 C.p.
3. Noțiunea de securitatea statului
3.1 Sintagma „securitate națională” utilizată în textul încriminator al art. 157 alin. 2 C.p. este sinonimă, din punct de vedere etimologic și lexical, cu sintagma de „siguranța statului” utilizată de legiuitor atât în denumirea titlului I al părții speciale a Codului penal, cât și în denumirea marginală a unora dintre infracțiunile cuprinse în acest titlu (art. 160 și 169 C.p.) ori în textele incriminatoare existente în același titlu (art. 160, 1681, 163 C.p.) ori cu sintagma „siguranța națională” folosită în Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României (denumirea legii, art. 1, 2 și altele din cuprinsul legii), împrejurare ce rezultă din definirea dată de Dicționarul explicativ al limbii române a sensurilor celor două noțiuni ce sunt asociate în sintagmă, adică „siguranță”, „securitate”, „stat”, „națională”, în ce privește ultimele două noțiuni existând definiții pe larg comentate în lucrările de specialitate din domeniul dreptului constituțional și nu numai.
Rațiunea pentru care legiuitorul a folosit succesiv (potrivit modificărilor legislative survenite după 1990) sintagmele în discuție, în mod incoerent și neunitar, ține atât de aspecte de tehnică legislativă, dar nu în ultimul rând de conotațiile noțiunii de „securitate”, privită la un anumit moment dat (anii 1990) în strânsă conexiune cu denumirea unei instituții a statului, apreciată ca având un puternic caracter represiv asociată indispensabil regimului comunist.
Conceptual securitatea statului, sinonimă noțional cu siguranța națională, este definită în prevederile art. 1 din Legea nr. 51/1991 ca reprezentând „starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor cetățenilor, potrivit normelor democratice statornicite prin Constituție”.
3.1.1 În mod indubitabil siguranța națională (securitatea statului) incorporează și componenta securității economice, ca parte a securității naționale, poziția statului în rețelele economice ale comerțului fiind esențială.
3.1.2 La rândul său securitatea economică conține componenta de securitate energetică și a comunicațiilor, ce se interferează cu situația regională, europeană și globală în domeniu, în contextul integrării euroatlantice și în U.E., precum și al strategiilor de privatizare prefigurate în strategiile de guvernare pe termen mediu și lung în domeniul energetic și al comunicațiilor în contextul aderării la U.E.
Din acest punct de vedere sunt posibile riscuri, vulnerabilități și amenințări indirecte, netradiționale și asimetrice la adresa securității statului cum ar fi dependența energetică, agresiunea economico – financiară ș.a.
Pentru aceste considerente, disfuncționalitățile ori distorsionările ce apar în domeniul energetic și al comunicațiilor, atât în ceea ce privește producția, exploatarea și consumul, cât și în procesele de restructurare, reconstrucție, retehnologizare ori privatizare, precum și al asigurării confidențialității activităților derulate și al manipulării informațiilor privind aceste procese reprezintă o punere în pericol, o primejduire (periclitare) a securității statului în general și a securității economice, cu componentele ei securitatea energetică și a comunicațiilor, în special.
3.1.3 În Strategia de Securitate Națională a României, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 36/2001 în care la punctul 3.5 sunt relevate, ca principale probleme de securitate a României, cele de natură economică, la capitolul IV (Factorii de risc la adresa securității României), sunt indicate ca noi provocări agresiunea economico-financiară (punctul IV.3) iar ca vulnerabilități în situația internă, deficiențele în protecția informațiilor clasificate (punctul IV.4), context în care, ca direcție de acțiune în politica de securitate națională (punctul V), în domeniul economic, sunt prevăzute: îmbunătățirea mediului de afaceri ….; și garantarea unui sistem concurențial liber și onest.
4. Caracterul și importanța informațiilor din domeniul energetic și al comunicațiilor;
4.1 În acest context caracterul (adică specificul documentelor și datelor confidențiale) și importanța (adică însemnătatea, semnificația) informațiilor confidențiale cu care se operează în domeniul energetic și al comunicațiilor capătă dimensiuni care, în anumite condiții, împrejurări și momente, fac să fie periclitată (adică pusă în pericol, primejduită) securitatea statului.
În capitolul 13 – Politica industrială al Programului de Guvernare 2005 – 2008, în ce privește politica în domeniul energiei (definit ca important pentru întreaga economie cât și din necesitatea respectării prevederilor negociate cu U.E. în capitolul 14 – Energie) sunt prevăzute ca obiective strategice în ce privește privatizarea și restructurarea, obținerea unei competitivități reale și eliminarea distorsiunilor care afectează concurența pe piață. Aceasta presupune instaurarea transparenței și a unui tratament egal și nediscriminatoriu participanților la procesele de privatizare ori retehnologizare declanșate și nicidecum opac ori inegal, cum ar fi, de pildă, oferirea unor informații confidențiale unuia dintre participanții la negocieri, ofertanți care au răspuns cererilor de ofertă, în pofida celorlalți. Ecranarea, în condiții oculte, a informațiilor confidențiale aparținând unuia dintre negociatori ori ofertanți, în detrimentul altora, devine contrară uzanțelor comerciale cinstite și, pe cale de consecință, neloială și sancționabilă penal.
4.2. În capitolul 20 – Politica în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicații al Programului de guvernare 2005 – 2008 (definit ca obiectiv strategic) este prevăzută privatizarea totală a Romtelecom, Soc. Națională de Radiocomunicații până în 2006 și privatizarea Poștei Române, care, în mod evident, este supusă acelorași reguli de competitivitate reală și de eliminare a distorsiunilor ce afectează concurența.
5. Respectarea confidențialității informațiilor
5.1 În procesul de privatizare și/sau selectare a ofertanților pentru consultarea în vederea privatizării ori retehnologizării sau finanțării se operează cu date și informații privind ofertele inițiale, ofertele angajante, ofertele angajante îmbunătățite depuse de ofertanți. Respectivele date și informații au o natură confidențială, nefiind destinate publicității ori altor ofertanți decât cel ce le depune până la momentul în care procesul de privatizare și / sau selectare a atins etapa deschiderii ofertelor în prezența tuturor ofertanților admiși ori selectați potrivit procedurilor stabilite și comunicate participanților. Confidențialitatea acestor date și informații decurge fie din textele actelor normative care reglementează metodologia privatizării societăților comerciale (art. 62 alin. 2 din HGR nr. 577/2002 cu referire la licitațiile cu oferta în plic), fie din angajamentele sau acordurile de confidențialitate încheiate între instituțiile publice implicate în procesul de privatizare și fiecare dintre ofertanți, în parte (în cazul angajării de servicii de consultanță cererea de ofertă întocmită de instituția publică ofertantă trebuie să conțină angajamentul de confidențialitate potrivit art. 215 lit. d din HGR nr. 577/2002), fie din modalitatea în care sunt supuse unui regim de clasificare conform Legii nr. 182/2002 și HGR nr. 585/2002.
Datele și informațiile confidențiale privind ofertele inițiale, ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite sunt destinate cunoașterii autorizate de către membrii comisiilor de negociere numite de ministerul de resort sau chiar unui grup restrâns (de exemplu comitet restrâns) din cadrul acestor comisii, ai căror membrii au la rândul lor obligația de confidențialitate rezultată din atribuțiile de serviciu ca funcționari publici (art. 45 din Legea nr. 188/1999). Rațiunea existenței acestei confidențialități rezidă în eliminarea oricăror practici anticoncurențiale (cap. I art. 2 din Legea nr. 21/2996 – Legea concurenței), utilizarea ori divulgarea, în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea nr. 21/1996, de documente sau informații cu caracter profesional,primite sau de care a luat cunoștință în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu atrăgând răspunderea penală (art. 65 din Legea nr. 21/1996).
Întrucât datele și informațiile confidențiale în discuție s-au vehiculat în domeniul comercial și al concurenței, ele sunt clasificate ca secrete comerciale, în înțelesul art. 11 lit. b din Legea nr. 298/2001, divulgarea, achiziționarea sau utilizarea (folosirea) lor contrar uzanțelor cinstite și în mod neloial fiind susceptibile de a constitui infr. prev. de art. 5 lit. e și f din Legea nr. 298/2001.
Față de cele expuse mai sus, conchidem că datele și informațiile confidențiale privind ofertele inițiale, ofertele angajante, ofertele angajante îmbunătățite depuse în cadrul unui proces de privatizare și/sau de selectare a consultantului în vederea privatizării reprezintă secrete comerciale, cu mențiunea că protecția acestor categorii de secrete este obligatorie până la momentul deschiderii oficiale și în prezența ofertanților admiși ori selectați potrivit procedurilor instituite de instituțiile publice implicate a respectivelor oferte ce sunt anunțate public.
În cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. au fost elaborate Norme interne privind protecția informațiilor clasificate specifice O.P.S.P.I., după cum urmează:
– decizia nr. 22/2004
– decizia nr. 89/2005
– decizia nr. 33/29.05.2006
Potrivit anexei 4 la capitolul 8 din Normele privind informația clasificată aprobată prin decizia nr. 33/29.05.2006, ce cuprinde lista proprie a O.P.S.P.I. cuprinzând informațiile secrete de serviciu, sunt clasificate ca secret de serviciu: „strategiile de restructurare și/sau finalizare, Contracte de privatizare, Contracte de consultanță (pentru servicii juridice și/sau financiare) în scopul restructurării și/sau privatizării” și alte asemenea documente, stabilite de șeful Oficiului, pentru unele societăți comerciale din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I., prezentate în anexa la acte normative (vol. 21, fila 134).
Din declarația martorului Cătuneanu Mihai Bogdan, șef al O.P.S.P.I. în perioada aprilie 2005 și ulterior până în noiembrie 2006 rezultă că, în cadrul O.P.S.P.I. a existat o ștampilă cu mențiunea „confidențial – Nemultiplicabil” care, de regulă, se aplică pe documentele copie ce sunt solicitate de alte instituții, tocmai pentru as se atrage atenția asupra gradului de confidențialitate a actului respectiv (filele 430-432, vol. 1), împrejurare arătată în declarația sa și de martorul Alexe Alexandru (filele 426-429 vol. 1).
În ce privește modalitățile de lucru cu documente clasificate în cadrul M.E.C. și împrejurarea că O.P.S.P.I. și-a creat o proprie structură de securitate, ce acționa independent de structura de securitate a M.E.C., precum și faptul că, în ce privește acordarea autorizației de acces la informații clasificate sau secrete de serviciu „cu două ore înainte de a se deschide ofertele depuse de investitori” pentru „persoanele din comisia de negociere și secretariatul tehnic”, în cazul S.C. Electrica Muntenia Sud”, a se vedea declarația martorului Constantin Adrian, vol. 1, filele 441-446.
Faptul că anexele unor acte normative referitoare la procesele de privatizare declanșate la unii agenți economici aflați în portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I., erau clasificate se desprinde și din prevederile anexei 2 la H.G. nr. 1699/21.12.2005, publicată în M.Of. nr. 208 din 07.03.2006, în care se stipulează că, nu se publică în Monitorul Oficial al Româniri, Partea I, fiind clasificate, potrivit legii:
– anexele 1 și 2 la H.G. nr. 545/2005 privind unele măsuri pentru privatizarea S.C. „Complexul Energetic Craiova” S.A. și a S.C. „Complexul Energetic Rovinari” S.A., publicată în M.O f. nr. 581/06.07.2005.
– anexa la H.G. nr. 546/2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. „Electrica Muntenia Sud” S.A., publicată în M. Of. nr. 587/07.07.2005-
– anexa la H.G. nr. 918/2005 privind aprobarea unei licențe de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția pentru Resurse Minerale și S.C. „Complexul Energetic” S.A., publicată în M. Of. nr. 766 din 23.08.2005.
(filele 171-182, vol. 128)
Aceeași împrejurare a fost comunicată în ce privește H.G. nr. 546/2005 (S.C. Electrica Muntenia Sud) și în adresa Secretariatului General al Guvernului din 22.12.2006 (vol. 128, fila 183).
La percheziția domiciliară efectuată la inc. D.M.R. au fost găsite documentele clasificate privind S.C. Electrica Muntenia Sud (vol. 14, filele 34-37) și S.C. Complexul Energetic Rovinari (vol. 14, filele 146-154), deși acest inculpat nu își desfășoară activitatea la M.E.C. și nu avea nici un fel de autorizare de acces la documentele clasificate sus-arătate.
Potrivit prevederilor H.G.R. nr. 266/1993, „producția și distribuția de energie electrică și termică” (art. 1 lit. A pct. 1), „poșta și telecomunicații” (art. 1 lit. A pct. 3), „exploatarea substanțelor minerale utile” (art. 1, lit. A, pct. 2) reprezintă ramuri strategice ale economiei naționale.
Societățile comerciale „Electrica Muntenia Sud” S.A., S.C. Petrom S.A., Complexul Energetic Turceni, Hidroelectrice S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaș aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. reprezintă conform prevederilor H.G.R. nr. 266/1993 domenii ce fac parte din ramura strategică a economiei naționale a României.
În aceeași situație se află și C.N. Poșta Română, SN Radiocomunicații și S.C. Romtelecom S.A. aflate în portofoliul M.C.T.I.
Prin Protocolul 1 al C.E.D.O. se apără proprietatea, iar paragraful 2 recunoaște dreptul statului de a reglementa folosința bunurilor conform interesului general, iar domeniile energetic și telecomunicații reprezentând, în sensul protocolului, un bun susceptibil de a fi protejat.
Situația juridică a bunurilor aparținând acestor domenii, în cvasitotalitatea lor, corespunde domeniului de aplicare al articolului 1 din Protocolul 1, care se referă la drepturi concrete și efective ce urmau o procedură de înstrăinare potrivit legislației românești.
Legislația națională a calificat aceste bunuri ca fiind de interes strategic, ceea ce echivalează cu investirea de către statul român a autorităților administrative competente cu prerogativele de reglementare a modalităților de privatizare a acestor domenii.
Întrucât datele și informațiile confidențiale care au natura unor secrete comerciale se referă la societățile comerciale din domeniul energetic și telecomunicații ori resurse naturale în proces de privatizare și/sau de selectare a consultantului în vederea privatizării aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. și M.C.T.I., ce reprezintă ramuri strategice ale economiei României, constituind societăți de larg interes public și economic și făcând parte din sectoare fundamentale ale infrastructurii economice, au un caracter (trăsătură distinctivă) și importanță (însemnătate, semnificație) deosebite pentru securitatea economică (adică starea de echilibru și de stabilitate economică) a României ca și componentă a securității statului.
Pe de altă parte, darea în vileag, transmiterea altor persoane fizice ori juridice decât cei îndrituiți ori unui competitor în detrimentul altuia, a acestor date și informații confidențiale conduc la alterarea sistemului concurențial pe piața internă și internațională, distorsionând acest sistem instaurat în România, potrivit art. 3 lit. f din Tratatul instituind Comunitatea Europeană din 25 martie 1957, cât și a prevederilor Legii nr. 21/1996, ceea ce este de natură a afecta menținerea ordinii de drept în România, ce reprezintă o componentă a siguranței naționale.
În concluzie, datele și informațiile confidențiale privind ofertele inițiale, ofertele angajante, ofertele angajante îmbunătățite au natura unor secrete comerciale, până la un moment dat în derularea procesului de privatizare și / sau selectare a consultantului în vederea privatizării, a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, dat fiind împrejurarea că se referă la ramuri strategice ale economiei României.
Cu atât mai mult, acest caracter, îl au informațiile clasificate drept secrete de serviciu.
5.2. Informații confidențiale pe parcursul elaborării de acte normative la nivelul guvernului României
Potrivit prevederilor art. 29, alin.1 din H.G. nr. 50 din 13.01.2005, pentru aprobarea regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din 20.01.2005, aplicabilă pentru perioada în care s-au derulat activitățile descrise în prezentul capitol, „pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative (n.n. inclusiv or.anțe de urgență) se interzice personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative”, singura excepție fiind admisă, conform prevederilor alin. 2, în ce privește actele, datele sau informațiile referitoare la proiectele de acte normative, care sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare sau în condițiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională”.
Condițiile și procedurile privind participarea cetățenilor și asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor sunt univoc stabilite prin prevederile art. 6-12 din Legea nr. 52/2003.
Traseul (circuitul de avizare) pe care trebuie să-l parcurgă un proiect de act normativ de la instituția inițiatoare, la instituțiile avizatoare și, în final, la Secretariatul General al Guvernului este consacrat în prev. art. 5 -18 din H.G. nr. 50/2005, iar condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească un proiect de act normativ pentru a fi introdus de S.G.G. pe agenda de lucru a ședinței de Guvern sunt stabilite în prevederile art. 17 – 24 din H.G. nr. 50/2005.
Prevederea conținută de art. 29 alin. 1 din H.G. nr. 50/2005, privind interdicția de furnizare în afara instituțiilor inițiatoare și avizatoare a unor date sau informații cu privire la proiectele de acte normative în sarcina personalului acestor instituții, indică împrejurarea că datele și informațiile în discuție sunt confidențiale și, pe cale de consecință, nu pot fi diseminate decât prin adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare.
Per a contrario, orice altă atitudine, respectiv furnizarea de date și informații cu privire la proiectele de acte normative, este culpabilă.
Rezultă că, din perspectiva regimului de protecție a datelor și informațiilor în discuție, acestea au un caracter de confidențialitate, nefiind destinate publicității sau accesării de către persoane neautorizate.
Stenogramele ședințelor de Guvern au un regim clasificat (a se vedea comunicările S.G.G. aflate în volumul CDC) și, pe cale de consecință, discuțiile care se poartă cu prilejul ședințelor de Guvern au un regim cel puțin confidențial, nefiind destinate accesării lor de către persoane neautorizate.
5.3. În conformitate cu prev. art. 15 din Legea nr. 182/2002 înțelesul noțiunii de „informații” este de: „orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau punere în circulație.
Transmiterea unui secret, indiferent că este de stat, de serviciu ori confidențial (secret comercial, profesional economic) sau oricărei informații, semnifică actul exterior de conduită constând în comunicare (a face să ajungă la altul) secretul sau orice informație în orice mod – verbal, scris, prin predarea obiectului sau instrumentului care conține secretul ori informație – direct, prin intermediar, prin orice mijloc de comunicare, de către persoana care îl/o deține, ori de către terțe persoane care au intrat, voit sau întâmplător, în posesia acestuia (acesteia), către o altă persoană fizică sau juridică.
Divulgarea unui secret/informație, are semnificație de transmitere, de comunicare fiind sinonimă cu termenul de „deconspirare”, ceea ce are înțelesul de dezvăluire (dare în vileag).
Achiziționarea unui secret/informație are înțelesul de a procura.
6. Obligațiile funcționarilor publici și ale personalului contractual în legătură cu informațiile secrete și confidențiale
6.1. Corelativ cu existența acestor date și informații confidențiale ori secrete de serviciu a căror caracter și importanță fac ca faptele comise în legătură cu ele (culegere, transmitere, divulgare/diseminare) să pericliteze securitatea statului ființează obligații ce incumbă funcționarilor publici care iau cunoștință, prin natura atribuțiilor de serviciu, de/despre ele.
În conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), în cadrul contractului individual de muncă se introduce clauza de confidențialitate.
Potrivit art. 44 din Legea nr. 188/1999 (Statutul funcționarilor publici), funcționarii publici au îndatorirea să păstreze secretul de stat și de serviciu, în condițiile legii, iar conform art. 45 „funcționarii publici trebuie să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință, în exercitarea funcției„.
Conform cu prevederile art. 7 pct. 2 lit. c și d din Legea nr. 7/2004 (Codul de conduită al funcționarilor publici), funcționarilor publici le este interzis să dezvăluie informații care au un caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege și să dezvăluie informațiile la care au acces în executarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și al persoanelor fizice sau juridice.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 477/2004 (Codul de conduită al personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice) personalul contractual are obligația
de a apăra cu loialitate prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se obține de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia (pct. 1); acestora le este interzis să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege (pct. 2 lit. c); sau să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici sau angajați contractuali, precum și ale persoanelor fizice sau juridice (pct. 2 lit. d).
În sensul celor de mai sus, atât inc. M.D.M., cât și inc. D.M.R., precum și înv. N.R.M.au semnat angajamente de confidențialitate și de păstrare în condițiile legii ale informațiilor secrete la care au avut acces în cadrul atribuțiilor de serviciu.
În mod punctual, inc. M.D.M. și D.M.R.au semnat angajamente de confidențialitate și s-au obligat la păstrarea confidențialității informațiilor confidențiale de care luau cunoștință în calitate de membrii ai comisiilor de negociere, privatizare, selectarea consultanților în vederea privatizării/restructurării /reconstrucției societăților comerciale în care au fost numiți.
6.2. Respectarea obligațiilor sus arătate de către înalți funcționari guvernamentali și demnitari – tocmai datorită poziției sociale și profesionale pe care o dețin, care presupune respectarea normelor cele mai exigente în materie de conduită, în afara obligațiilor de cinste și de reținere impuse de deontologia morală ce trebuie să caracterizeze asemenea funcții – se subsumează conceptului de loialitate față de instituție (M.E.C. și M.C.T.I.) în care își desfășoară activitatea, care la rândul său, fără îndoială, se integrează în conceptul de fidelitate față de țară, consacrat de prevederile art. 54 din Constituția României (art. 54 alin. 1: „Fidelitatea față de țară este sacră”) în acest context, loialitatea față de instituția centrală în care își desfășoară activitatea un înalt funcționar guvernamental și/sau demnitar al guvernului României, constituie și trebuie să reprezinte, cel puțin, o formă de manifestare a conceptului mai amplu de fidelitate față de țară.
În același sens, potrivit art. 2 din Legea 51/1991 privind siguranța națională a României, se instituie îndatorirea morală a oricărui cetățean român – și cu atât mai mult a unui înalt funcționar guvernamental și/sau demnitar al guvernului României – de a contribui la realizarea siguranței naționale, ca expresie a fidelității lor față de țară.
Capitolul 3
Sesizarea organelor de urmărire penală
1. Activități derulate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006.
În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au desfășurat activități de culegere de informații în scopul cunoașterii împrejurării dacă, cu prilejul derulării fenomenelor de natură economică din domeniul economiei naționale, există sau nu riscuri, vulnerabilități sau amenințări la adresa siguranței naționale, potrivit atribuțiile ce le incumbă potrivit prevederilor Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I.
Între căile, metodele și mijloacele utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au fost și cele prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, respectiv interceptarea și înregistrarea unor convorbiri telefonice, precum și căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse față de persoane în legătură cu care subzistau date și indicii că pregătesc sau chiar desfășoară activități care, prin natura lor, reprezintă elemente de risc, vulnerabilitate sau amenințare privind procesele de natură economică și/sau comercială derulate în ramuri definite prin prevederi legale ca fiind de natură strategică pentru economia națională și anume: industria energetică, gaze naturale, industria de apărare, domeniul comunicațiilor.
1.1. Interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice realizate față de persoanele vizate prin activitatea de culegere de informații desfășurată de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, în perioada 30.05.2006 – 21.11.2006 s-a realizat, potrivit prevederilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) și puse în executare de unitățile specializate ale S.R.I., după cum urmează:
nr. 00668 din 12.05.2005 (S.S. vol. 0, fila 128);
nr. 002610 din 27.10.2005 (M.D.M.,D.M.R., N. R.M., K.G. G., O. M. vol. 0, filele 129 – 135);
nr. 002678 din 08.11.2005 (S.S. vol. 0, fila 136);
nr. 00444 din 03.02.2006 (S.S. vol. 0, fila 137);
nr. 00714 din 16.02.2006 (B.V. V.,S.M., F.M.C., vol. 0, fila 138 – 140);
nr. 001910 din 20.04.2006 (M.D.M., O. M., N. R.M., D.M.R., vol. 0, fila 141 -144);
nr. 002122 din 08.05.2006 (S.S. vol. 0, fila 145);
nr. 002400 din 25.05.2006 (I.R., vol. 0, fila 146);
nr. 003234 din 20.07.2006 (N. R.M., O. M., vol. 0, fila 147 – 148);
nr. 003248 din 20.07.2006 (I. R., B.V., M.D.M., S.S., D.M.R., vol. 0, fila 149 – 153);
nr. 004622 din 24.10.2006 (N. R.M., O. M., vol. 0, fila 154 – 157).
Mandatele emise de Î.C.C.J. au un regim clasificat și pot fi declasificate, potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002, în exclusivitate de către emitent, respectiv Î.C.C.J., împrejurare realizată la 18.03.2009, filele 127 – 157, vol. 0.
1.2. O altă metodă utilizată de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale a reprezentat-o pătrunderea secretă și căutarea de informații la reședința numitului S.S., din București, Bd. Gh. Magheru nr. 9, …, la data de 27.06.2006, potrivit abilității conferite de prevederile art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, în baza mandatului nr. 002122 din 06.06.2006 emis de Î.C.C.J. (filele 1- 476, vol.16), precum și înregistrarea ambientală în locația respectivă (în 22.09.2006 ora 12:50, vol. 11, fila 210 și în 03.10.2006 ora 23:56 vol. 11, fila 237).
1.3. În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au efectuat activități de supraveghere operativă (filaj) în legătură cu unele dintre persoanele vizate, respectiv S.S., S.M. și O.M., a se vedea suportul optic seria 005-131-0018.
Suportul optic sus arătat este înregistrat ca document clasificat de către S.R.I. și, pe cale de consecință, va urma prezentul dosar în regim de document clasificat.
Emitentul, S.R.I., este în exclusivitate, instituția care potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002, în măsură să-l declasifice.
2. Sesizarea Procurorului General al P.Î.C.C.J. (în data de 08.06.2006)
Întrucât din aspectele rezultate din activitățile sus arătate au rezultat date și indicii rezonabile privind împrejurarea că unele dintre persoanele vizate pregăteau/desfășurau activități ilicite care vizau elemente de natură infracțională prin care se aducea atingere siguranței naționale, dar și altor valori ocrotite de legea penală, la data de 08.06.2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au sesizat potrivit art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, organele de urmărire penală – P.Î.C.C.J. – printr-o comunicare cu caracter strict secret, în legătură cu următoarele aspecte:
– existența unei grupări de criminalitate organizată, constituită în jurul cetățeanului bulgar S.S.la care au aderat și au sprijinit-o cetățenii români M.D.M. și D.M.R., care derulează manifestări ilicite de natură infracțională în legătură cu procesele de privatizare ale unor societăți comerciale din portofoliul M.E.C. (S.C. Electrica Muntenia Sud; Petrom – OMV și altele) și M.C.T.I. (S.N. Radiocomunicații S.A.; C.N. Poșta Română și altele), existând elemente indiciale că faptele acestora se circumscriu infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 C.p. (pentru S.S.) și trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 C.p. (pentru M.D.M. și D.M.R.), a se vedea nota nr. 1450414 a S.R.I., declasificată la 09.01.2007, fila 20-24 vol. 1;
– activități de natură ilicită derulate în legătură cu aspectele arătate supra și de către alte persoane raliate în anturajul persoanelor sus arătate și anume: cetățeanul american B.V., cetățeanul româno-britanic F.M.C., cetățeanul ceh S.M., cetățeanul turc O.M. și cetățenii români: N.R.M., S.I.C. și N.Z., ultimii doi miniștri în Guvernul României, a se vedea nota S.R.I. nr. 1450414 declasificată la 09.01.2007, fila 20-24, vol. 1; precum și notele S.R.I. nr. 1450411 declasificată la 09.01.2007, fila 12-14, vol. 1; nr. 1450412 declasificată la 09.01.2007, fila 16-18, vol. 1; nr. 1450413, declasificată la 09.01.2007 fila 19, vol. 1, nota S.R.I. nr. 1450415/2007, declasificată la 09.01.2007, vol.69, fila 1-9;
c) – elemente de natură ilicită în legătură cu activitățile economico-financiare derulate în legătură cu S.C. ALRO S.A. și S.C. Alprom S.A. Slatina; S.N. Nuclearelectrica S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., SN TGN Transgaz S.A., desfășurate de grupul multinațional MARCO, prin cetățenii ruși M. V., K.V., cetățeanul american B.V. și mai mulți cetățeni români printre care și N.M.D., S.I.C., M.D.M. – a se vedea nota S.R.I. nr. 001443354/19.12.2006 (P.Î.C.C.J.) CDC – nr. 003864/20.11.2006) nedeclasificată, depusă în dosarul nr. 30/D/P/2007 și nota S.R.I. nr. 1450415 declasificată la 09.01.2007, filele 288 – 292 din dos. nr. 30/D/P/2006.
3. Constituirea dosarului penal nr. 222/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală (în data de 13.06.2006)
Pentru aspectele relevate în notele S.R.I. arătate mai sus la punctul 2, și anume lit. a – b, procurorul desemnat a întocmit referatul din 13.06.2006 și a propus înregistrarea lucrării în registrul penal, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 222/D/P/2006 din 13.06.2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală – filele 1-9, vol. I.
4. Actele premergătoare derulate în cauză (în perioada 13.06.2006 – 21.11.2006).
În manieră descrisă supra s-au declanșat activități de acte premergătoare în dosarul nr. 222/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. – structura centrală față de toate persoanele enumerate la pct. 2 lit. a – b de mai sus, destinate verificării comunicării cu caracter secret, remisă de S.R.I. la 08.06.2006.
În cadrul actelor premergătoare organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au continuat activitatea de monitorizare, constând în interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice a persoanelor sesizate inițial, prin autorizațiile (mandatele emise în baza art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004) eliberate de Î.C.C.J., au efectuat pătrunderea și căutarea de informații secrete (în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004) la reședința cetățeanului bulgar S.S., din București, Bd. Gral. Gheorghe Magheru nr. 9,…, în data de 27.06.2006, potrivit mandatului nr. 002122 din 06.06.2006 emis de Î.C.C.J., ocazie cu care au identificat documentele aflate în vol. 16 și au efectuat supravegherea operativă (filaj) a numitului D.M.R. (suport optic seria 5-131-351).
Rezultă deci că în intervalul 30.05.2005 – 13.06.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au desfășurat activitățile ce le incumbă potrivit prevederilor Legii nr. 51/1991 și Legii nr. 14/1992, iar după data de 13.06.2006 au continuat aceste activități în comun, în cadrul actelor premergătoare declanșate în dosarul penal nr. 222/D/P/2006, sub supravegherea procurorului competent, desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., până la data de 21.11.2006.
Activitatea desfășurată de S.R.I. în vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa siguranței naționale în domeniile de interes strategic, pe care îl reprezintă industria energetică, industria de apărare, gazele naturale, domeniul comunicațiilor, potrivit art. 9 din Legea nr. 14/1992, precum și activitățile autorizate, potrivit art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, de Î.C.C.J., derulate de lucrătorii desemnați de SRI, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 14/1992 s-au materializat într-un număr de cinci note sinteză menționate supra la pct. 2 lit. a – c, precum și în notele de redare a convorbirilor telefonice, ambientale și comunicațiilor depuse în vol. 6-11, 106-107 și, ulterior, certificate de procuror potrivit prevederilor art. 913 și urm. din C.p.p.
Fiecare dintre cele cinci note sinteză sus arătate, precum și fiecare din notele de redare a convorbirilor telefonice, a înregistrării ambientale și comunicațiilor constituie constatări ale organelor responsabile cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale și au aptitudinea, potrivit prev. art. 11 din Legea nr. 14/1992, de a constitui mijloace de probă.
Fiind certificate de procuror, conform art. 911 și urm. din C.p.p. prin procesul verbal încheiat potrivit prevederilor Codului de procedură penală, fiecare dintre notele de redare a convorbirilor telefonice, înregistrărilor ambientale și comunicațiilor, s-au transformat în mijloace de probă, din categoria înscrisurilor așa cum sunt enumerate în art. 64 din C.p.p., însoțite fiind de suporții optici pe care comunicările și supravegherea operativă au fost înregistrate, respectiv:
– marca Benq seria 5-131- 356 ( D.M.R. + M.D.M. );
– marca Verbatim seria 5-131-313 ( D.M.R. + M.D.M. );
– marca Benq seria 5 – 131- 331 (S.S. +M.D.M. +D.M.R. M.R.);
– marca Benq seria 005-131-351(D.M.R. M.R.);
– marca Verbatim seria 5-131-314 (S.S.);
– marca Imation seria 5-131-399 (I.R.);
– marca Verbatim seria 5-131-318 ( D.M.R. + M.D.M. );
– marca Verbatim seria 5-131-9 ( F.M.C. +S.M. M.+B.V. V.);
– marca Verbatim seria 5-131-317 (D.M.R. M.R.);
10) – marca Imation seria 5 – 131 – 293 (S.S. );
11) – marca Imation seria 5-131-279 ( D.M.R. + M.D.M. );
12) – marca Verbatim seria 5-131-7 (percheziție conspirată);
13) – marca Sony seria 5-131-325 (S.S. );
14) – marca Verbatim seria 5-131-8 (S.S. );
15) – marca Benq seria 5-131-364 (S.S. );
16) – marca Benq seria 5-131-332 (I.R.+Iacob Alexa+Năstase M.);
17) – marca Benq seria 5-131-380 (O.M.);
18) – marca Benq seria 5-131-381 (K.G.);
19) – marca Imation seria 005-131-0018 (supraveghere operativă S.S. în perioadele 21.06. – 22.06.2005; 27 – 30.06.2005; 12-13.09.2005; 23.05.-24.05.2006; 3.05 -01.06.2006; 03.04.2006 – 04.04.2006; 15.08. – 16.08.2006; 04.10. – 05.10.2006).
Actele premergătoare întreprinse au confirmat indicii temeinice (în înțelesul art. 681 din C.p.p.) că persoanele față de care s-a desfășurat această activitate, respectiv S.S., B.V.,S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R. și N.R.M.au săvârșit fapte care se circumscriu sferei ilicitului penal.
Este de menționat că, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, potrivit atribuțiilor ce le revin din prevederile Legii nr. 51/1991 și Legii nr. 14/1992, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (S.R.I.) au comunicat beneficiarilor legali date în legătură cu informațiile obținute din activitatea de culegere de informații derulată (declarație martor T.P.C., vol. 117, filele 168-174).
5. Aspecte privind competența materială de efectuarea actelor premergătoare/urmăririi penale în dosarul nr. 222/D/P/2006.
În conformitate cu prevederile art. 12 lit. b din Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența materială pentru efectuarea actelor premergătoare/urmăririi penale în cazul infracțiunilor contra siguranței statului prevăzute în Codul penal și în legile speciale, aparține D.I.I.C.O.T.
În cazul senatorilor și membrilor Guvernului competența materială de efectuare a actelor premergătoare și/sau urmăririi penale aparține P.Î.C.C.J., potrivit art. 29 pct. 1, lit. a și b din C.p.p. comb. cu art. 209 alin. 3 din C.p.p., iar D.I.I.C.O.T. și, în special D.I.I.C.O.T. – structura centrală, este o structură în cadrul P.Î.C.C.J.
Față de aspectele relevate mai sus, este competent de a efectua acte premergătoare/urmărire penală procurorul desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – structura centrală.
Prin rezoluția din 13.06.2006, vol. 1, fila 1, a fost delegat pentru efectuarea actelor premergătoare și urmărirea penală în cauză, procurorul Nastasiu Ciprian, iar prin rezoluția din 23.11.2006, vol. I, fila 10, a fost delegat în cauză procurorul Doru Ioan Cristescu.
Verificându-mi competența, potrivit art. 210 din C.p.p., constat că sunt competent de a efectua urmărirea penală în cauză.
Capitolul 4
Constituirea dosarului nr. 147/D/P/2007
SECTIUNEA I Istoricul cauzelor penale nr. 222/D/P/2006 și nr. 156/D/P/2007
A. La data de 21.11.2006, prin rezoluția nr. 222/D/P/2006 (filele 25-46, vol. I), procurorul delegat cu efectuarea urmăririi penale (fila 1, vol. I) a dispus începerea urmăririi penale în cauză, după cum urmează:
– față de înv. S.S., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
– față de înv.S.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
– față de înv. B.V., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.;
– față de înv. M.D.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
– față de înv. D.M.R., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.;
– față de înv. F.M.C., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C.p., raportat la art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., vol. 113, fila 23-25;
– față de înv. N.R.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.;
– față de înv. O.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.;
B. Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite reținute în rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006 se prezintă după cum urmează:
1. – privatizarea S.C. S.A. în legătură cu care au derulat activități ilicite: S.S., M.D.M., B.V.,S.M., S.I.C., F.M.C., filele 28-30, vol. I;
2. – vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile PETROM, deținute în portofoliul M.E.C., în legătură cu care au derulat activități ilicite: S.S., S.I.C., N.R.M.,S.M. – fila 31, vol. I;
3. – procese de privatizare/restructurare al unor societății comerciale aflate în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I. în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., M.D.M., O.M., D.M.R.,S.M., S.I.C. , N.R.M.- filele 37-39, 42, vol. I;
4. – preluarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la banca S.C. Romextera Bank Tg. Mureș de către PPF Investments Ltd, fond de investiții înregistrat ca firmă de tip off-shore în Insula Jersey din arhipelagul Marii Britanii (controlat de holdingul PPF Group din Cehia) în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S.,S.M. , S.I.C., N.R.M.- filele 39-40, vol. I;
5. – consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. aflată în portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R.,S.M. și F.M.C. – filele 32-33, vol. I;
6. – adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care s-au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R., B.V., N.Z.,S.M. și F.M.C. – fila 34-35, vol. I;
7. – selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: D.M.R., F.M.C., S.S., S.M., N.Z., fila 35-37, vol. I.
C. La data de 20.12.2006, prin rezoluția nr. 69/2006 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. S.I.C., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p. (fila 174, vol.1).
D. Baza factuală și întinderea activității ilicite a înv. S.I.C reținută prin rezoluția sus arătată se prezintă astfel:
1) a contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale privind societățile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul M.E.C. – O.S.P.I. și din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României (vânzarea unui pachet de 8% acțiunile PETROM deținute în portofoliul M.E.C.)
2) a transmis date și informații confidențiale privind derularea procesului de privatizare de la S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.).
E. Prin ordonanța nr. 222/D/P/2006 din 04.04.2006, s-a dispus disjungerea cauzei penale privind pe S.I.C. și N.Z. de cauza privind pe ceilalți inculpați și învinuiți, constituindu-se astfel dosarul nr. 147/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – structura centrală (dosarul nr. 147/D/P/2007).
F. Prin rezoluția nr. 99/2007 din data de 27.04.2007 emisă în dosarul nr. 147/D/P/2007, s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. N.Z., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
G. Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite derulate de înv. N.Z. reținute în rezoluția din 27.04.2007 se prezintă după cum urmează:
– a sprijinit grupul infracțional organizat compus din S.S., B.V.,S.M., F.M.C., O.M., D.M.R., în ce privește privatizarea SN Radiocomunicații S.A.; restructurarea / privatizarea C.N. Poșta Română S.A.; selectarea consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A.; privind promovarea unui act normativ pentru vânzarea pachetului de 8% din acțiunile PETROM din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. în favoarea Asociației Salariaților (PAS) Petrom.
H. La data de 04.02.2008, prin ordonanța nr. 346/2008 emisă de procurorul șef D.I.I.C.O.T. s-a dispus infirmarea rezoluției de începerea urmăririi penale din data de 20.12.2006, emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 (dosar nr. 147/D/P/2007 după disjungerea din 04.04.2006) față de numitul S.I.C. (dosarul nr. 147/D/P/2007), filele 161 – 166, vol. 69.
I. Prin ordonanța nr. 3/11.01.2007 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 s-a dispus extinderea cercetării penale și începerea urmăririi penale față de înv. S.S. pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p. și față de înv. D.M.R., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 1 din C.p. – filele 213 – 224, vol. I.
J. Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite a înv. S.S. și D.M.R. reținute prin ordonanța sus arătată, se prezintă astfel:
acțiuni coordonate și concertate desfășurate de grupul infracțional organizat cu caracter extern (S.S.,S.M, D.M.R.) în ce privește culegerea, obținerea, transmiterea și valorificarea informațiilor secrete de stat ori nedestinate publicității din sistemul național de apărare vizând privatizarea S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.
K. Prin ordonanța nr. 2 din 11.01.2007 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 (filele 198-212, vol. I) s-a dispus extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale față de înv. B.V., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 20 C.p., cu aplic. art. 173 alin. 2 din C.p., rap. la art. 165 alin. 1 din C.p.
L. Baza factuală și întinderea activității ilicite a înv. B.V. reținută prin ordonanța sus arătată se prezintă astfel:
luarea de măsuri (acte pregătitoare) în vederea folosirii M.E.C., prin influențarea unor angajați ai acestui minister (M.D.M.) și ai Ministerului Finanțelor (secretar de stat Ivan Nicolae), în favoarea grupului multinațional MARCO și al grupului infracțional extern din care făcea parte (S.S.,S.M., O.M.), acțiuni ce vizau dirijarea agentului economic CNE Cernavodă, unitățile 2, 3 și 4, ce urmau să se finalizeze (unitatea 2) și să intre în proces de finanțare a construcțiilor (unitățile 3 și 4) într-o direcție ce corespundea intereselor grupului MARCO.
Activitatea ilicită a învinuitului rezultă din documentarul probator depus în dosarul nr. 30/D/P/2007.
M. prin ordonanța din 30.01.2007 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 s-a dispus disjungerea infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală prin ordonanța nr. 2/11.01.2007 față de B.V. de infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosarul nr. 222/D/P/2006, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 30/D/P/2007.
N. La data de 28.11.2006, prin ordonanța nr. 222/D/P/2006 (filele 68-97, vol. I) s-a pus în mișcare acțiunea penală în cauză, după cum urmează:
1) – față de inc. S.S., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
2) – față de inc. B.V., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
3) – față de inc. M.D.M., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
4) – față de inc. D.M.R., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.
O. La data de 16.02.2007, prin ordonanța nr. 222/D/P/2006 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații S.S. și D.M.R. pentru infracțiunile în legătură cu care s-a extins urmărirea penală și s-a început urmărirea penală prin ordonanța nr. 3/11.01.2007 – filele 405-415, vol. I.
Prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 emis la data de 18.04.2007 și prin rechizitoriul nr. 156/D/P/2007 emis la data de 07.09.2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S.S., M.D.M., D.M.R. și B.V., a se vedea în acest sens rechizitoriile respective (vol. 110, filele 1 – 437).
SECȚIUNEA II Istoricul cauzei penale nr. 147/D/P/2007
1. Din actele premergătoare întreprinse în dosarul nr. 222/D/P/2006 au rezultat date și indicii rezonabile în legătură cu participația penală a miniștrilor S.I.C. și N.Z., derulată în perioada 30.05.2005 – noiembrie 2006, în timp ce îndeplineau funcția de ministru al economiei și comerțului, membru al Guvernului României și senator în Parlamentul României, respectiv ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, alături și împreună cu grupul infracțional organizat cu caracter transnațional format din inculpații S.S., B.V., M.D.M., D.M.R.,S.M., F.M.C., N.R.M. și O.M..
2. Prin referatul nr. 222/D/P/2006 din 05 decembrie 2006, în temeiul art. 16 din Legea nr. 115/1999 republicată, (fila 147 – 173, vol. I) a fost sesizată comisia special instituită la nivelul Președinției României în vederea începerii urmăririi penale față de S.I.C..
3. Prin Decretul prezidențial nr. 1398 din 12 decembrie 2006, s-a luat act de „demisia domnului S.I.C., ministrul economiei și comerțului și se constată încetarea funcției acestuia de membru al Guvernului”, fila 47, vol. 68.
4. La data de 13.12.2006, Președintele României a comunicat Procurorului General al P.Î.C.C.J. că a hotărât „desesizarea comisiei special instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către domnul ministru S.I.C.”, care nu mai are calitatea de ministru, „iar conform art. 24 alin. 3 din Legea nr. 115/1999 „prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foștilor membrii ai guvernului în nici o situație” (fila 45, vol. 68).
5. Prin rezoluția nr. 222/D/P/2006 din data de 20 decembrie 2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul S.I.C., pentru infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege și art. 157 alin. 2 din C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din C.p. (fila 174-197, vol. I).
Rezoluția a fost comunicată înv. S.I.C. la data de 21.12.2006 (fila 174, vol. I), moment când i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, în prezența apărătorului ales (filele 49 – 51, vol.68).
Învinuitul a formulat cerere de a i se pune la dispoziție elementele indiciale sau probatorii care au fost avute în vedere cu prilejul dispunerii începerii urmăririi penale împotriva sa (filele 53-63, vol.68).
La data de 09.01.2007 a fost depusă la dosar nota S.R.I. nr. 1450415/2007 conținând aspecte privind „sprijinirea constantă și interesată a lui S.I.C.. de către tandemul S.S.- B.V. pentru menținerea în funcția de ministru al economiei și comerțului” (fila 6-10, vol. 116).
La data de 25.01.2007 au fost puse la dispoziția învinuitului, asistat de apărătorul ales, notele de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate autorizat, pe care le-a purtat cu diferite persoane, la care se face referire în rezoluția de începere a urmăririi penale (fila 52, vol.68).
La data de 31.01.2007, numitul S.I.C. a consemnat declarația olografă de învinuit (filele 31-40, vol. 68) și a fost ascultat în această calitate, de procuror, consemnându-se declarația pe formular tipizat seria A nr. 0292863 (filele 17-30, vol.68).
Prin adresa nr. 1005 din 19.03.2007, Președintele României a comunicat „Cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a domnului Zsolt N.Z., ministrul Comunicațiilor și tehnologiei informației” (fila 11, vol. 115).
6. Prin ordonanța nr. 222/D/P/2006 din 04.04.2007 s-a dispus disjungerea cauzei penale privind pe numitul S.I.C. și numitul N.Z. de cauza privind pe ceilalți inculpați și învinuiți și astfel s-a constituit dosarul nr. 147/D/P/2007, privind pe S.I.C. și numitul N.Z. (fila 1-5, vol. 116).
7. Prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 emis la data de 18.04.2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S.S., M.D.M. și D.M.R., și disjungerea cauzei privind pe inc. B.V., care, după disjungere a primit numărul de înregistrare dosarul nr. 156/D/P/2007 (vol. 110, fila 1-237).
8. Prin rezoluția din 27 aprilie 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul N.Z., pentru infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege, care a fost comunicată învinuitului la data de 21.05.2007 (vol. 115, fila 13-45).
9. Prin rechizitoriul nr. 156/D/P/2007 din 07.09.2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.V.(vol. 110, filele 238-437).
10. Prin ordonanța din 12.10.2007, emisă în dosarul nr. 168/D/P/2007 disjuns din dosarul nr. 222/D/P/2006, s-a dispus declinarea competenței materiale de efectuarea actelor premergătoare și/sau urmărire penală în ce privește susceptibilele acte de corupție comise de inc.D.M.R. M.R., M.D.M. și înv. S.I.C. și N.Z. (vol. 0, filele 122 – 126).
11. Urmare a declarării ca neconstituționale a prevederilor art. 16 și 23 alin. 2 și 3 din Legea nr. 115/1999, prin Decizia nr. 665 din 05.07.2007 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 547 din 10.08.2007, la data de 20.09.2007 procurorii de caz au întocmit referatul nr. 147/D/P/2007, prin care au solicitat sesizarea comisiei speciale instituite la nivelul Președinției României în vederea punerii sub cercetare penală a numitului S.I.C. (filele 23-51 vol. 69). Procurorul general al P.Î.C.C.J. a sesizat cu adresa nr. 3960/C/24.09.2007 Președintele României (filele 21-22., vol. 69).
12. La data de 16.01.2008, cu adresa nr. 216 din 16.01.2008, Președintele României a adresat ministrului justiției cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a domnului S.I.C., fost ministru al economiei și comerțului (filele20, vol. 69).
13. La data de 23.01.2008, ministrul justiției a remis cu adresa nr. 8188/2008, procurorului general al P.Î.C.C.J., unde a fost înregistrată sub nr. 394/C/2008, adresa trimisă Ministerului Justiției de Senatul României, prin care se exprimă un punct de vedere cu privire la necesitatea sesizării Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României, pentru a se pronunța cu privire la declanșarea procedurilor de urmărire penală a domnului senator S.I.C., fost ministru al economiei și comerțului (filele11-13, vol69).
14. La data de 04.02.2008, prin ordonanța nr. 346/2008 emisă de procurorul șef D.I.I.C.O.T., s-a dispus infirmarea rezoluției de începere a urmării penale din 20.XII.2006, dispusă în dosarul nr. 222/D/P/2006, (dosarul 147/D/P/2007, după disjungere) față de numitul S.I.C. (filele 161-166, vol. 69)
15. Prin decizia nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 290 din 15.04.2008 s-a decis că „în aplicarea dispozițiilor art. 109, alin. 2, teza întâi din Constituție „Ministerul Public – P.Î.C.C.J. – va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a se cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membrii ai Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor și care, la data sesizării, au și calitatea de deputat sau senator”.
16. Prin adresa Procurorului General al P.Î.C.C.J. din 21.04.2008 însoțită de referatul nr. 147/D/P/2007 din 21.04.2008 al procurorilor de caz s-a formulat către Parlamentul României solicitarea pentru avizarea cererii de urmărire penală de către Senat, față de senatorul S.I.C. (vol. 116, fila 66-155).
17. La data de 02.09.2008, cu adresa nr. 3807/C/2008, Cabinet Procuror General s-a remis D.I.I.C.O.T. Hotărârea nr. 38 din 26.08.2008 a Parlamentului României – Senat prin care se cere urmărirea penală împotriva domnului senator S.I.C., iar la data de 02.10.2008 a fost remis D.I.I.C.O.T. și dosarul nr. 147/D/P/2007 ce fusese trimis odată cu referatul procurorilor de caz la Senatul României (vol. 116, fila 156-158).
18. Prin ordonanța din 19.09.2008 s-a dispus reunirea cauzelor penale nr. 147/D/P/2007, nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007, toate ale D.I.I.C.O.T. – structura centrală și care au fost anterior disjunse din dosarul nr. 222/D/P/2006 (vol. 109, fila 250-254).
19. Prin ordonanța nr. 160 din 02.10.2008 s-a dispus extinderea și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 din C.p. față de învinuitul S.M.(pentru S.C. Romaero S.A.).
20. La data de 17.10.2008, prin rezoluția nr. 170 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul S.I.C. pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 157 alin. 1 din C.p. și art. 157 alin. 2 din C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p., vol. 109, filele 323 – 470, care i-a fost adusă la cunoștință în data de 20.10.2008, vol. 116, filele 219-220.
21. La data de 17.10.2008, prin rezoluția 170 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul K.G. pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (vol. 135, fila 1-49).
Conținutul dosarelor nr. 222/D/P/2006; nr. 156/D/P/2007; nr. 147/D/P/2007; nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007, respectiv columele ce constituie aceste dosare, au suferit mai multe numerotări datorită operațiunilor de disjungere, de trimiterea a unora dintre ele la Parlamentul României, la comisia special instituită conform prevederilor Legii nr. 115/1999 de la Administrația Prezidențială.
După data de 19.09.2008, când dosarele nr. 147/D/P/2007; nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007 au fost reunite, urmare a conexării dispuse prin ordonanța emisă la data de 19.09.2008 (filele 250-254, vol. 109) la dosarul nr. 147/D/P/2007, la data de 03.10.2008 s-a procedat la renumerotarea volumelor conținute de acest dosar, rezultând numărătoarea de la vol. 1 la vol. 135 inclusiv, așa cum se prezintă prezentul dosar nr. 147/D/P/2007 (a se vedea în acest sens procesul-verbal din 03.10.2008, vol. 109, filele 473-479 și procesul-verbal din 21.01.2009, vol. 109, filele 480-483).
Documentele aflate în volumele conținute de dos. nr. 147/D/P/2007 care constituie fotocopii ale documentelor conținute de dos. nr. 222/D/P/2006 și nr. 156/D/P/2007 au fost certificate ca fiind conforme cu originalul, prin aplicarea ștampilei cu mențiunea „conform cu originalul”, potrivit prevederilor art. 205 alin. 3, din C.p.p.
Capitolul 5
Aspecte privind competența materială de efectuare a urmăririi penale
în dosarul nr. 147/D/P/2007
În conformitate cu prevederile art. 12 lit. b din Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența materială pentru efectuarea actelor premergătoare/urmăririi penale în cazul infracțiunilor contra siguranței statului prevăzute în Codul penal și în legile speciale, aparține D.I.I.C.O.T.
În cazul senatorilor și membrilor Guvernului competența materială de efectuare a actelor premergătoare și/sau urmăririi penale aparține P.Î.C.C.J., potrivit art. 29 pct. 1, lit. a și b din C.p.p. comb. cu art. 209 alin. 3 din C.p.p., iar D.I.I.C.O.T. și, în special D.I.I.C.O.T. – structura centrală, este o structură în cadrul P.Î.C.C.J.
Față de aspectele relevate mai sus, este competent de a efectua acte premergătoare/urmărire penală procurorul desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – structura centrală.
Prin rezoluția din 13.06.2006, vol. 1, fila 1, a fost delegat pentru efectuarea actelor premergătoare și urmărirea penală în cauză, procurorul Nastasiu Ciprian, iar prin rezoluția din 23.11.2006, vol. I, fila 10, a fost delegat în cauză procurorul Doru Ioan Cristescu.
Verificându-mi competența, potrivit art. 210 din C.p.p., constat că sunt competent de a efectua urmărirea penală în cauză.
Unele dintre infracțiunile scop pentru care s-a constituit grupul infracțional organizat (art. 2, lit. a din Legea nr. 39/2003) și care reprezintă cerința esențială pentru împlinirea laturii obiective din conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fiind enunțate în art. 2, lit. b, pct. 15 (infracțiuni de corupție, infracțiunile asimilate acestora, precum și infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție, adică infracțiunile prevăzute în capitolul 3, secțiunea a 2-a – art. 61 comb. cu art. 9 -; secțiunea a 3-a – art. 12 lit. b combinat cu art. 14 și/sau art. 15 – din Legea nr. 78/2000) din Legea nr. 39/2003 sunt de competența materială de efectuarea urmăririi penale a D.N.A., conform prevederilor O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările și completările ulterioare.
Verificându-mi competența materială de efectuare a urmăririi penale a infracțiunii arătate supra la punctul 12, potrivit art. 210 din C.p.p. constat că actele materiale și contribuția intelectivă infracțională în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom se alătură și devin componente al celorlalte acte materiale infracționale executate de S.S.,S.M., N.R.M., S.I.C. și N.Z. care se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003, toate activitățile ilicite aflându-se în stare de indivizibilitate (art. 33, lit. a din C.p.p.) și de conexitate (art. 34 lit. b și d din C.p.p.) cu această infracțiune și cu celelalte reținute în sarcina inculpaților, învinuiților și făptuitorilor.
În legătură cu toate aceste infracțiuni organul de urmărire penală mai întâi sesizat a fost procurorul din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – structura centrală, prin comunicarea cu caracter secret realizată în temeiul art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991 (vezi capitolul I, pct. 2), procuror care a dispus începerea urmăririi penale, între altele și pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (vezi cap. III lit. A).
Potrivit prevederilor art. 35 alin. 1 comb. cu art. 45 alin. 1 din C.p.p., în caz de indivizibilitate și conexitate, dacă competența în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte aparține, potrivit legii, mai multor organe de urmărire penală de grad egal, competența de a efectua urmărirea penală pentru toate faptele și pentru toți făptuitorii revine organului de urmărire penală mai întâi sesizat.
În contextul de mai sus, chiar dacă infracțiunile scop, pentru care s-au inițiat și constituit doi componenți ai grupului infracțional (S.M. și S.S.), la care au aderat și l-au sprijinit alți învinuiți și făptuitori (N.Z., S.I.C. și K.G.), în cazul promovării unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, respectiv infracțiunile prev. de art. 61 alin. 1 comb. cu art. 9 și art. 12 lit. b comb. cu art. 9 ambele din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt în competența de efectuarea urmăririi penale a D.N.A., conform prevederilor O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările și completările ulterioare, competența materială de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 în raport de toate faptele comise și de toți făptuitorii aparține organelor de urmărire penală egal în grad cu D.N.A., respectiv D.I.I.C.O.T., ambele aflate în subordinea P.Î.C.C.J.
Pentru considerentele expuse mai sus mă declar competent material pentru a efectua urmărirea penală în ce privește actele materiale ilicit penale derulate în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % din acțiunile Petrom, de către toate persoanele implicate (inculpați, învinuiți, făptuitori).
PARTEA a II-a
Capitolul 6
Probele și mijloacele de probă administrate cu prilejul
instrumentării dosarului nr. 147/D/P/2007
Aspecte generale
Ansamblul probator administrat în dosarul penal nr. 147/D/P/2007 este configurat după cum urmează:
– constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale în temeiul art. 9 – 10 din Legea nr. 14/1992 și art. 13 din Legea nr. 51/1991 care, potrivit art. 11 din Legea nr. 14/1002, au aptitudinea de a constitui mijloace de probă.
Aceste constatări s-au materializat în note de redare a comunicaților interceptate și înregistrate autorizat însoțite de suporții optici aferenți și în comunicările cu caracter secret, inițial, în baza art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, care, ulterior, în data de 09.01.2007 au fost declasificate.
Marea majoritate a convorbirilor telefonice s-au purtat în limba engleză astfel că pe suporții optici corespunzători semnalele sonore sunt în această limbă.
În conformitate cu prevederile art. 913 alin. 2 din C.p.p., convorbirile telefonice purtate în altă limbă decât cea română au fost transcrise în limba română prin intermediul unui interpret.
Organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, care au sesizat organele de urmărire penală, au remis acestora notele de redare a convorbirilor telefonice și comunicările interceptate și înregistrate autorizat transcrise în limba română.
În data de 13.03.2009 și 23.03.2009, notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de înv. K. G. și înv. O. M., în limba engleză sau limba turcă, depuse în vol. 106 și 107, au fost reverificate de interpreți autorizați introduși în cauză în ce privește corectitudinea și exactitatea traducerii (vol. 111 și vol. 135).
Constatările sus arătate, cuprinse în vol. 6-11 și 106-107 ale dosarului, reprezintă elemente de fapt constând în afirmații, atitudini, manifestări exterioare de conduită ale conlocutorilor din care se devoalează activități consumate ori în pregătire sau planificate în legătură cu subiectul comunicării, constituind probe care datorită relevanței lor informative, servesc la aflarea adevărului și la justa rezolvare a cauzei penale (a se vedea în acest sens și N. Volonciu și A. Barbu în „Codul de procedură penală comentat”, Ed. Hamangiu, 2007, vol. „Art. 62-13, Probele și mijloacele de probă”, pag. 1) ce au fost obținute prin mijloace de probă prevăzute de lege (art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 11 din legea nr. 14/1992) utilizându-se procedeele probatorii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991;
Fiecare dintre notele de redare a convorbirilor telefonice ori comunicărilor telefonice ori interceptate și înregistrate autorizat reprezintă, în înțelesul prevederilor art. 9 din legea nr. 14/1992, constatări prin operațiuni tehnice realizate, în mod licit, de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, cu prilejul derulării activităților specifice (informativ-operative) în intervalul cuprins între data de 30.05.2005 – 01.06.2006 și, apoi, în cadrul actelor premergătoare efectuate împreună și sub supravegherea procurorului desemnat în intervalul de timp cuprins între data de 08.06.2006 și 21.11.2006 (data dispunerii începerii urmăririi penale în cauză).
Din examinarea notelor de redare sus menționate, cadrele desemnate din S.R.I. au constatat diferite categorii de elemente de fapt (realități, întâmplări, împrejurări), după cum urmează:
– stabilirea de întâlniri între conlocutori ori referiri la întâlniri care au avut loc sau urmează a se realiza între unul dintre conlocutori și persoane nominalizate de către acesta;
– sistemul relațional existent sau în curs de realizare între persoanele care, ulterior, au fost inculpate sau puse sub învinuire;
– culegerea, obținerea, achiziționarea de date și informații de diferite categorii consecutive transmiterii, divulgării, diseminării acestor date și informații ce constituie informații confidențiale, secret economic, secret comercial, secret de serviciu, secret de stat din domeniile circumscrise M.E.C. și M.C.T.I., dar și al altor instituții: Secretariatul General al Guvernului, din conținutul discuțiilor purtate în timpul ședințelor de Guvern și altele;
– culegerea și transmiterea de date privind persoane ce îndeplineau înalte demnități în Guvernul României ori responsabilități majore în viața politică, economică și socială a României;
– locul (instituția) de unde și persoanele care au transmis documente și date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
În esență, elementele de fapt rezultate reflectau acțiuni consumate ori în curs de derulare, acte exterioare de conduită, aspecte de natură volitivă și intelectivă executate fie de către interlocutori, fie de către persoane nominalizate de către aceștia.
În momentul în care s-au acumulat informații suficiente cantitativ și calitativ, confirmate (a se vedea sistemul internațional utilizat pentru evaluarea informațiilor în J. Baud, Encyclopedie du renseignement et de services secrets, Ed. Lavanzelle, Paris, 1997, p. 192), organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, satisfăcând exigențele prevederilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, în contextul aprecierii că informațiile obținute privesc săvârșirea unor infracțiuni, au comunicat organelor de urmărire penală respectivele constatări, sintetizând activitățile ilicite penale percepute, în comunicări, inițial, cu caracter secret, iar ulterior declasificate și depuse la dosarul cauzei.
Organul de urmărire penală desemnat s-a sesizat din oficiu, declanșând activități de acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale (art. 224 C.p.p.), prin referatul din 13.06.2006 (vol.1, filele 1-8), iar ulterior, la data de 21.11.2006 a dispus începerea urmăririi penale față de unii învinuiți (a se vedea în acest sens și Gh. Mateuț, Procedura Penală. Partea specială, Lumina Lex, București, 1997, vol.1, pag. 13-24).
După momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză (dosarul nr. 222/D/P/2006 din care s-a disjuns prezenta cauză penală) procurorul a certificat pentru autenticitate, conform prev. art. 913 din C.p.p., notele de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat prin procese verbale aferente fiecărei note de redare și, în același timp, a validat constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, satisfăcând cerințele de formă și fond prevăzute de art. 91 și art. 913 alin. 1 din C.p.p., acestea constituindu-se în mijloace de probă potrivit prev. art. 90 alin. 1 din C.p.p., administrate posterior momentului începerii urmăririi penale.
Mutatis mutandis, procese verbale încheiate de procuror și aferente fiecărei note de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat, care constituie în același timp și constatări prin operațiuni tehnice realizate de cadrele desemnate din S.R.I., satisfac exigențele art. 91 și 913 din C.p.p., devenind mijloace de probă și complinind astfel posibilitatea (în ce privește constatările organelor S.R.I., a se vedea art. 11 din Legea nr. 14/1992, în care se menționează: constatările … pot constitui mijloace de probă) în realitate (în ce privește procesele verbale încheiate de procuror), cum este stipulat în art. 90 din C.p.p.) ca mijloc de probă.
În maniera sus arătată, datele, indiciile, informațiile acumulate cu prilejul activităților de informații pentru realizarea siguranței naționale executate de S.R.I., potrivit art. 8 din Legea nr. 51/1991 și art. 1 din Legea nr. 14/1992, iar ulterior prin efectuarea de acte premergătoare, fixate în note de redare ce fiecare în parte constituie constatări, au fost valorificate în procesul penal declanșat, prin transformarea acestora în probe și mijloace de probă, și, implicit, îndeplinindu-se scopul procesului penal (art. 1 din C.p.p.) și obiectul urmăririi penale (art. 200 din C.p.p.), asigurându-se în același timp și continuitatea între cele două categorii de activități și anume, activitatea informativ-operativă succedată cu activitatea de efectuarea actelor premergătoare și cea de urmărire penală, ca regulă metodologică a investigării infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar (a se vedea D.I. Cristescu în „Investigarea criminalistică a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism”, Ed. Solness, Timișoara, 2004, pag. 632).
– mijloacele de probă scrise, respectiv înscrisurile necaracterizate (a se vedea N. Volonciu, Tratat de procedură penală. Partea generală, vol. I, Ed. Parideia, București, 2001, pag. 372), constând în documente cerute și depuse de la/de Ministerul Economiei și Comerțului; Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor; Secretariatul General al Guvernului, conform art. 96 și 97 din C.p.p.
Înscrisurile necaracterizate sus arătate relevă situațiile premisă existente, respectiv activitățile derulate la nivelul instituțiilor care le-au emis și care sunt în strânsă conexiune cu acțiunile derulate de învinuiții în cauză, reprezentând activitățile licite, în contextul cărora s-au consumat acțiunile ilicite reținute în sarcina învinuiților devoalate prin constatările organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale;
– mijloace de probă scrise, respectiv înscrisurile caracterizate (a se vedea, N. Volonciu, op. citată, pag. 372) și anume procesele verbale întocmite anume pentru a servi ca mijloc de probă în procesul penal, cum sunt procesele verbale de certificare, conform art. 913 din C.p.p., ale înregistrărilor comunicărilor învinuiților, depuse în vol. 6-11, 106-107 ale dosarului, (a se vedea N. Volonciu și A. Barbu, op.cit., pag 159) și altele.
Înscrisurile caracterizate sus arătate constituie un mijloc de probă scrisă cu privire la faptele și împrejurările constatate cu ocazia interceptării.
– perchezițiile domiciliare (art.100 și urm. din C.p.p. și informatice (art. 56 și urm. din Legea nr. 161/2003) efectuate în ce privește pe înv. O.M. și N.R.M., al căror rezultat s-a materializat în procese verbale și înregistrarea pe suporți optici;
– declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză și în dosarul nr. 222/D/P/2006;
– declarațiile învinuiților ascultați în prezenta cauză precum și declarațiile inculpaților audiați în dosarul nr. 222/D/P/2006 din care a fost dispusă prezenta cauză penală.
Mijloacele de probă administrate în dosarul nr. 147/D/P/2007 se coroborează între ele și reflectă activitățile ilicite derulate de către învinuiți, conturând actele exterioare de conduită, aspectele volitive și intelective manifestate de învinuiți și configurând elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina acestora.
În general, infracțiunile reținute în sarcina învinuiților (art. 7 din Legea nr. 39/2003 și, în mod deosebit, art. 157 și 159 din C.p.p.) se comit în modalități faptice concrete oculte, obsconse greu decelabile, iar, în special, în speța dedusă urmăririi penale în prezentul dosar, aproape în exclusivitate prin intermediul comunicațiilor telefonice sau informatice (art. 2 lit. b, pct. 18 din Legea nr. 39/2003).
Astfel, actele exterioare de conduită ale învinuiților cercetați au fost realizate, în principal, prin convorbiri telefonice, ocazie cu care și-au manifestat aderarea și sprijinirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional ori transmiterea de date, informații, documente cu caracter confidențial, secret de stat ori de serviciu a căror caracter și importanță fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului. Aspectele învederate mai sus rezultă fie din convorbirile telefonice purtate între inculpați și învinuiți în mod direct, fie din referirile care se fac în ce-i privește pe unii dintre învinuiți, de către ceilalți învinuiți sau inculpați din dosarul nr. 222/D/P/2006 din care s-a disjuns prezenta cauză.
La acest modus operandi utilizat de către învinuiți, posibilitățile de dovedire a activității lor ilicite de natură penală s-au redus, în mod predilect, la utilizarea produselor probatorii intruzive constând în interceptarea și înregistrarea autorizată a comunicărilor, iar mijloacele de probă ce conturează acțiunile infracționale fiind, în principal, constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, care se interferează, întrepătrund și se complinesc cu celelalte mijloace de probă sus arătate, configurând starea de fapt și elementele probatorii pentru demonstrarea, în conformitate cu prevederile legale, ale acesteia.
În cazul învinuiților S.I.C. , N.Z., K.G.,S.M., N.R.M., F.M.C. – actele exterioare de conduită s-au executat în exclusivitate cu prilejul convorbirilor telefonice purtate și prin întâlnirile avute cu ceilalți inculpați și învinuiți din cauză, prin sfaturi, instrucțiuni, recomandări, exprimarea acordului și sprijinului, încurajări – ceea ce semnifică complicitate prin contribuție intelectuală – și divulgare, transmitere, diseminarea de informații confidențiale (secret comercial, economic) ori secrete de serviciu, de stat ori care prin natura lor sunt susceptibile de a periclita securitatea națională.
În cazul înv. S.I.C. s-a realizat și o transmitere efectivă de documente cu caracter de secret de stat, în cazul S.C. Romaero S.A.
În cazul înv. O.M. s-au realizat și acțiunile de deținere și transmitere de documente cu caracter secret de serviciu și confidențial, care prin natura lor sunt susceptibile de a periclita siguranța națională.
Dovedirea actelor exterioare de conduită sus arătate a devenit și este posibilă, cu predilecție, prin utilizarea procedeului probator intruziv, respectiv interceptarea și înregistrarea autorizată a comunicărilor, coroborată cu dovada cu înscrisuri necaracterizate (documente oficiale emise de instituțiile de stat care au legătură cu subiectul conținutului c.t.) și, uneori, cu probe testimoniale (declarații de martori, coînvinuiți, inculpați).
Conchid prin a învedera că tehnica administrării probatoriului, în prezenta cauză penală a constat în coroborarea elementelor de fapt rezultate din constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii penale în domeniul siguranței naționale asociate cu comunicările efectuate în conformitate cu prevederile art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, toate întreprinse în faza actelor premergătoare, pe de o parte, în raport cu elementele de fapt ce se desprind din utilizarea celorlalte mijloace de probă sus arătate administrate după începerea urmăririi penale în cauză, la 21.11.2006, pe de altă parte.
Corelarea tuturor elementelor de fapt, decelate prin mijloace de probă și procedee probatorii legale, a condus la stabilirea existenței infracțiunilor și la identificarea făptuitorilor și stabilirea răspunderii acestora, așa cum se va releva în continuare.
Secțiunea 1. Categorii de mijloace de probă și procedee probatorii administrate și utilizate.
Cu prilejul efectuării actelor premergătoare și urmării penale în dosarul nr. 147/D/P/2007 s-au administrat și s-au utilizat următoarele mijloace de probă și procedee probatorii:
procedee probatorii intruzive:
prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991
prevăzute de art. 91¹ și urm. din C.p.p.
percheziții domiciliare,prev. de art. 100 și urm. din C.p.p.
percheziții informatice, prev. de art. 56 din Legea nr. 161/2003
ridicarea și predarea de obiecte și înscrisuri, prev. de art. 96 și 07 din C.p.p.
constatarea tehnico-științifică, prev. de art. 112 și urm. din C.p.p.
probe testimoniale
Secțiunea 2. Procedee probatorii intruzive
Subsecțiunea A Prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991
1. În perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au utilizat procedeele probatorii intruzive prev. de art. 13 din Legea nr. 51/1991, față de următoarele persoane cercetate în dosarul nr. 222/D/P/1006; nr. 156/D/P/2007 și nr. 147/D/P/2007:
– S.S.
– B.V.
– S.M.
– M.D.M.
– D.M.R.
– F.M.C.
– O.M.
– K.G.
În baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, enumerată în prezentul rechizitoriu, în capitolul 3, pct. 1.1.
2. Activitățile întreprinse s-au fixat în:
– suporți optici enumerați în prezentul rechizitoriu, în Capitolul 3 pct. 4;
– notele de redare a convorbirilor telefonice și ambientale, certificate ulterior de procuror potrivit prev. art. 913 depuse în vol. 6-11, 106-107 ale dosarului nr. 147/D/P/2007.
3. Cu ocazia interceptării convorbirilor telefonice ale persoanelor enumerate supra la pct. 1, au rezultat și convorbirile telefonice purtate de acestea cu alte persoane cercetate în dosarul nr. 147/D/P/2007:
– S.I.C.
– N.Z.
– N.R.M.
care au apelat sau au fost apelați de primii.
4. Unele din activitățile materiale sau contributive intelectual ale unora dintre persoanele cercetate rezultă în exclusivitate din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, fie cele în care unul dintre conlocutori este una din persoanele sus enumerate, fie cele în care conlocutorii fac referiri la aceste persoane.
4.1. Înv. S.I.C. a purtat convorbiri telefonice cu inc. S.S. și M.D.M. (persoane ale căror convorbiri telefonice erau interceptate), iar în alte convorbiri telefonice se fac referiri la persoana sa, după cum urmează:
Volumul 6:
30.05.2005 ora 10:58 c.t. S.S. – S.I.C. fila 3;
30.05.2005 ora 11:30 c.t. S.S. – domn, fila 7;
31.05.2005 ora 08:35 c.t. S.S. – S.I.C. fila 17;
05.06.2005 ora 16:28 c.t. S.S. – S.I.C. fila 19;
05.06.2005 ora 19:37 c.t. S.S. – S.I.C. fila 23;
05.06.2005 ora 20:48 c.t. S.S. – S.M. , fila 27;
05.06.2005 ora 21:05 c.t. S.S. – R.W., fila 29;
06.06.2005 ora 11:21 c.t. S.S. – R.W., fila 43;
06.06.2005 ora 12:41 c.t. S.S. – C. P., fila 48;
07.06.2005 ora 21:21 c.t. S.S. – S.I.C., fila 51 (8%);
08.06.2005 ora 12:18 c.t. S.S. – S.I.C., fila 55 (8%);
08.06.2005 ora 13:48 c.t. S.S. – K.G., fila 57;
08.06.2005 ora 20:23 c.t. S.S. – S.I.C., fila 62 (8%);
20.06.2005 ora 12:39 c.t. S.S. – C. P., fila 82;
20.06.2005 ora 13:01 c.t. S.S. – C. P., fila 84;
21.06.2005 ora 17:12 c.t. S.S. – K. Riquat, fila 114;
29.06.2005 ora 14:19 c.t. S.S. – L. L., fila 179;
29.06.2005 ora 20:25 c.t. S.S. – S.M., fila 192;
29.06.2005 ora 22:41 c.t. S.S. – S.I.C., fila 201;
29.06.2005 ora 22:55 c.t. S.S. -S.M., fila 204;
Volumul 7:
05.07.2005 ora 18:36 c.t. S.S. – L.L., fila 21;
05.07.2005 ora 19:27 c.t. S.S. – R. I., fila 24;
06.07.2005 ora 07:53 c.t. S.S. – L. L., fila 31;
06.07.2005 ora 09:29 c.t. S.S. – K.G., fila 33;
11.07.2005 ora 10:36 c.t. S.S. – K.G., fila 40;
11.07.2005 ora 13:10 c.t. S.S. – K.G., fila 42;
11.07.2005 ora 14:15 c.t. S.S. – K.G., fila 43;
19.07.2005 ora 18:59 c.t. S.S. – M. M., fila 58;
27.07.2005 ora 14:39 c.t. S.S. – S.M., fila 67;
27.07.2005 ora 15:07 c.t. S.S. – M. M., fila 69;
04.08.2005 ora 20:09 c.t. S.S. – R.W., fila 73;
25.08.2005 ora 14:38 c.t. S.S. – R.W., fila 79;
04.10.2005 ora 12:03 c.t. S.S. – Alex Rizea, fila 86;
04.10.2005 ora 12:46 c.t. S.S. – Alex Rizea, fila 87;
02.11.2005 ora 11:40 c.t. M.D.M. – doamnă, fila 100;
08.11.2005 ora 11:42 c.t. D.M.R. – S.S., fila 124;
08.11.2005 ora 21:01 c.t. D.M.R. – S.S., fila 128;
01.12.2005 ora 10:02 c.t. S.S. – domn, fila 187;
01.12.2005 ora 10:30 c.t. S.S. – S.I.C. fila 189;
02.12.2005 ora 14:04 c.t. S.S. – S.I.C. fila 193;
10.12.2005 ora 19:21 c.t. S.S. – S.I.C. fila 215;
14.12.2005 ora 15:45 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 240;
14.12.2005 ora 17:56 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 242;
14.12.2005 ora 18:31 c.t. M.D.M. – Gh. Voicu, fila 244;
14.12.2005 ora 18:33 c.t. M.D.M. – Gh. Voicu, fila 246;
14.12.2005 ora 18:38 c.t. M.D.M. – Gh. Voicu, fila 248;
14.12.2005 ora 18:44 c.t. M.D.M. – Gh. Voicu, fila 250;
19.12.2005 ora 16:06 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 258;
21.12.2005 ora 08:30 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 260;
21.12.2005 ora 10:54 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 262;
21.12.2005 ora 20:27 c.t. M.D.M. – S.S., fila 266;
19.12.2005 ora 18:09 c.t. S.S. – S.I.C. fila 269;
09.01.2006 ora 08.33 c.t. M.D.M. – domn, fila 328;
09.01.2006 ora 10:39 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 330;
09.01.2006 ora 13:29 c.t. M.D.M. – J.F. Carriere, fila 336;
09.01.2006 ora 13:33 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 338;
10.01.2006 ora 11:50 c.t. S.S. – M.D.M. fila 344;
10.01.2006 ora 11:50 c.t. S.S. – M.D.M. fila 346;
11.01.2006 ora 14:52 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 372;
24.01.2006 ora 09:20 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 455;
29.01.2006 ora 10:31 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 472;
09.02.2006 ora 13:19 c.t. D.M.R. -S.M., fila 519;
Volumul 8
08.03.2006 ora 19:38 c.t. M.D.M. – R.W., fila 20;
09.03.2006 ora 14:42 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 37;
27.03.2006 ora 22:39 c.t. S.S. -S.M., fila 115 (EMS);
03.04.2006 ora 22:07 c.t. S.M. – S.S., fila 183;
05.04.2006 ora 15:49 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 221;
Volumul 9
08.05.2006 ora 19:51 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 37;
08.05.2006 ora 16:01 c.t. M.D.M. – B.V. V., fila 43;
09.05.2006 ora 19:06 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 54;
10.05.2006 ora 10:02 c.t. D.M.R. – S.S., fila 60;
11.05.2006 ora 19:11 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 99;
16.05.2006 ora 12:48 c.t. D.M.R. – S.S., fila 117;
24.05.2006 ora 14:21 c.t. S.S. -D.M.R., fila 176 (Romaero)
30.05.2006 ora 20:54 c.t. S.S. -D.M.R. M.R., fila 221;
31.05.2006 ora 16:58 c.t. B.V. V. – S.S., fila 242;
31.05.2006 ora 20:06 c.t. B.V. V. – Leone, fila 244;
31.05.2006 ora 08:40 c.t. Iacob R. – S.S., fila 248;
Volumul 10
06.06.2006 ora 19:27 c.t. D.M.R. – S.S., fila 35;
07.06.2006 ora 08:28 c.t. S.S. – M.D.M., fila 37;
07.06.2006 ora 11:41 c.t. S.S. – domn, fila 39;
12.06.2006 ora 09:04 c.t. R. I. – S.S., fila 66;
12.06.2006 ora 09:46 c.t. M.D.M. – S.S., fila 68;
13.06.2006 ora 12:52 c.t. R. I. – S.S., fila 96;
14.06.2006 ora 16:45 c.t. M.D.M. – M. T., fila 116;
15.06.2006 ora 13:244 c.t. B.V. – S.S., fila 128;
22.06.2006 ora 20:09 c.t. R. I. – S.S., fila 196;
25.06.2006 ora 17:54 c.t. S.S. – Bobokov, fila 205;
26.06.2006 ora 08:51 c.t. I. R. – S.I.C. fila 208;
27.06.2006 ora 13:25 c.t. M.D.M. – F.M.C. , fila 238;
27.06.2006 ora 16:54 c.t. M.D.M. – S.I.C. fila 249;
Volumul 11
02.08.2006 ora 22:25 c.t. S.S. – M.D.M., fila 95;
28.08.2006 ora 20:27 c.t. S.S. – K.G., fila 127;
30.08.2006 ora 17:52 c.t. S.S. – R. I., fila 175;
21.11.2006 ora 16:26 c.t. S.S. – B.V., fila 315.
4.2. Învinuitul N.R.M.a purtat convorbiri telefonice, după cum urmează:
– 27.06.2005, ora 20:46 cu S.S. , vol. 6, fila 150, și se fac referiri la persoana sa în următoarele convorbiri telefonice:
– 05.06.2005, ora 20:48 vol. 6, fila 27, dintre S.S. și S.M.
– 08.06.2005, ora 08:02 vol. 6, fila 53, dintre S.S. și S.M.
– 08.06.2005, ora 12:18 vol. 6, fila 55, dintre S.S. și S.M.
– 28.06.2005, ora 09:28 vol. 6, fila 156, dintre S.S. și S.M.
– 28.06.2005, ora 09:40 vol. 6, fila 161, dintre S.S. și S.M.
– 11.07.2005, ora 14:15 vol. 7, fila 43, dintre S.S. și S.M.
– 20.07.2005, ora 11:54 vol. 7, fila 59, dintre S.S. și S.M.
– 04.08.2005, ora 19:53 vol. 7, fila 72, dintre S.S. și C. P..
-04.04.2006, ora 20:03 vol. 8, fila 208, dintre S.S. și S.M.
-30.05.2006, ora 13:18 vol. 9, fila 205, dintre M.D.M. și Simon Cox (Pricewaterhouse Coopers).
– 31.05.2006 ora 16:50 vol. 9, fila 250, dintre S.I.C. și I.R..
4.3. Învinuitul S.M.a purtat convorbiri telefonice cu diferiți conlocutori, după cum urmează:
Convorbiri telefonice
S.M.
Volumul 6
1 – 05.06.2005 ora 20:48 cu S.S. – fila 27
2 – 06.06.2005 ora 11:24 cu S.S. – fila 40
3 – 08.06.2005 ora 08:02cu S.S. – fila 53
4 – 09.06.2005 ora 08:49 cu S.S. – fila 74
5 – 20.06.2005 ora 21:32 cu S.S. – fila 98
6 – 21.06.2005 ora 20:38 cu S.S. – fila 132
7 – 27.06.2005 ora 16:28 cu S.S. – fila 142
8 – 27.06.2005 ora 17:28 cu S.S. – fila 146
9 – 28.06.2005 ora 09:28 cu S.S. – fila 156
10 – 28.06.2005 ora 09:30 cu S.S. – fila 158
11 – 29.06.2005 ora 16:45 cu S.S. – fila 183
12 – 29.06.2005 ora 16:57 cu S.S. – fila 188
13 – 29.06.2005 ora 20:25 cu S.S. – fila 192
14 – 29.06.2005 ora 22:55 cu S.S. – fila 204
VOLUMUL 7
15 – 05.07.2005 ora 19:56 cu S.S. – fila 27
16 – 05.07.2005 ora 20:24 cu S.S. – fila 29
17 – 11.07.2005 ora 14:15 cu S.S. – fila 43
18 – 12.07.2005 ora 15:27 cu S.S. – fila 49
19 – 12.07.2005 ora 16:45 cu S.S. – fila 50
20 – 12.07.2005 ora 20:34 cu S.S. – fila 51
21 – 20.07.2005 ora 11:54 cu S.S. – fila 59
22 – 22.07.2005 ora 11:32 cu S.S. – fila 65
23 – 27.07.2005 ora 14:39 cu S.S. – fila 67
24 – 15.08.2005 ora 17:53 cu S.S. – fila 75
25 – 25.08.2005 ora 11:37 cu S.S. – fila 78
26 – 02.12.2005 ora 09:37 cu S.S. – fila 191
27 – 20.12.2005 ora 20:06 cu S.S. – fila 290
28 – 10.01.2006 ora 16:16 cu S.S. – fila 348
29 – 11.01.2006 ora 21:14 cu S.S. + M.D.M. – fila 366
30 – 12.01.2006 ora 15:09 cu S.S. – fila 384
31 – 25.01.2006 ora 12:59 cu D.M.R. – fila 466
32 – 09.02.2006 ora 13:19 cu D.M.R. – fila 519
VOLUMUL 8
33 – 08.03.2006 ora 16:05 cu R.A. – fila 16
34 – 08.03.2006 ora 16:25 cu S.S. – fila 18
35 – 09.03.2006 ora 10:12 cu S.S. – fila 24
36 – 09.03.2006 ora 13:14 (teleconferință) – fila 27
37- 09.03.2006 ora 14:03 cu Horace – fila 31
38 – 09.03.2006 ora 14:13 cu R.A. – fila 33
39 – 13.03.2006 ora 21:48 cu F.M.C. – fila 50
40 – 14.03.2006 ora 17:51 cu F.M.C. – fila 67
41 – 16.03.2006 ora 10:55 cu A.R. – fila 78
42 – 22.03.2006 ora 14:51 cu B.V. (politic) – fila 101
43 – 27.03.2006 ora 22:39 cu S.S. (EMS) – fila 115
44 – 03.04.2006 ora 22:07 cu S.S. – fila 183
45 – 04.04.2006 ora 09:21 cu Horace – fila 190
46 – 07.04.2006 ora 10:53 cu un domn – fila 194
47 – 04.04.2006 ora 16:35 cu R.A.- fila 2000
48 – 04.04.2006 ora 17:32 cu R.A.- fila 202
49 – 04.04.2006 ora 19:46 cu R.A.- fila 204
50 – 04.04.2006 ora 19:54 cu S.S. – fila 206
51- 04.04.2006 ora 20:03 cu S.S. – fila 208
52 – 04.04.2006 ora 22:20 cu N.Z. – fila 210
53 – 05.04.2006 ora 13:17 cu R.A.- fila 211
54 – 05.04.2006 ora 14:32 cu S.S. – fila 215
55 – 05.04.2006 ora 15:35 cu R.A.- fila 217
56 – 18.04.2006 ora 15:27 cu F.M.C. – fila 309
VOLUMUL 9
57 – 11.05.2006 ora 08:55 cu F.M.C. . – fila 91
58 – 11.05.2006 ora 14:58 cu F.M.C. – fila 95
59 – 17.05.2006 ora 18:49 cu S.S. – fila 141
60 – 24.05.2006 ora 10:58 cu S.S. (Romaero) – fila 171
61 – 25.05.2006 ora 13:11 cu S.S. (Romaero) – fila 183
62 – 31.05.2006 ora 15:15 cu B.V. – fila 239
63 – 31.05.2006 ora 21:28 cu S.S. (Romaero) – fila 253
64 – 31.05.2006 ora 18:04 cu S.S. – fila 255
VOLUMUL 10
65 – 08.06.2006 ora 12:20 cu Marius (4969222270060) (ASIROM) – fila 49
66 – 08.06.2006 ora 17:53 cu Hosny (420603558649) (ARDAF) – fila 56
67 – 08.06.2006 ora 18:00 cu S.S. (Ion Nicolae) – fila 58
68 – 26.06.2006 ora 11:19 cu S.S. (Romaero) – fila 211
VOLUMUL 11
69 – 06.07.2006 (SMS) – cu D.M.R. (deplasare în străinătate) – fila 17
70 – 12.07.2006 ora 8:55 – cu S.S. – fila 51
71 – 02.08.2006 ora 16:09 – cu S.S. (Romaero) – fila 85
72 – 23.08.2006 ora 12:55 cu S.S. – fila 125
73 – 22.09.2006 ora 15:41 cu S.S. – fila 214
74 – 24.10.2006 ora 14:14 cu S.S. – fila 271
75 – 25.10.2006 ora 10:12cu S.S. – fila 277
76 – 20.11.2006 ora 19:52 cu S.S. – fila 302
77 – 21.11.2006 ora 17:25 cu S.S. (Foradex) – fila 317
iar în alte convorbiri purtate de alți conlocutori se fac referiri laS.M. :
VOLUMUL 6
– 08.06.2005 ora 15:39 S.S. – B.V. – fila 60
– 08.06.2005 ora 23:59 S.S. – Vâlcea I. – fila 64
– 09.06.2005 ora 21:06 S.S. – D.M.R. – fila 76
– 20.06.2005 ora 20:12 S.S. – domn – fila 96
– 21.06.2005 ora 17:12 S.S. – K. Riquat – fila 114
– 28.06.2005 ora 08:46 S.S. – K.G. – fila 154
VOLUMUL 7
– 04.07.2005 ora 22:08 S.S. – L.L. – fila 12
– 04.07.2005 ora 22:10 S.S. – N.Z. – fila 14
– 05.07.2005 ora 08:47 S.S. – H.Ș.S. – fila 15
– 05.07.2005 ora 10:21 S.S. – K.G. – fila 16
– 05.07.2005 ora 11:08 S.S. – D.M.R. – fila 17
– 06.07.2005 ora 09:29 S.S. – K.G. – fila 33
– 12.07.2005 ora 15:20 S.S. – C. P. – fila 48
– 19.07.2005 ora 18:59 S.S. – M. M. – fila 58
– 20.07.2005 ora 17:41 S.S. – M. M. – fila 63
– 04.08.2005 ora 19:53 S.S. – C. P. – fila 72
– 15.08.2005 ora 19:53 S.S. – domn – fila 75
– 08.11.2005 ora 21:01 S.S. – D.M.R. – fila 128
– 21.12.2005 ora 18:40 D.M.R. – F.M.C. – fila 298
– 05.01.2006 ora 14:35 D.M.R. – F.M.C. – fila 313
– 10.01.2006 ora 21:40 D.M.R. – S.S. – fila 352
– 17.01.2006 ora 22:04 D.M.R. – F.M.C. – fila 414
– 30.01.2006 ora 17:15 D.M.R. – F.M.C. – fila 480
– 31.01.2006 ora 15:30 D.M.R. – F.M.C. – fila 494
– 06.02.2006 ora 20:26 D.M.R. – F.M.C. – fila 507
– 09.02.2006 ora 17:43 D.M.R. – F.M.C. – fila 521
VOLUMUL 8
– 01.03.2006 ora 20:20 F.M.C. – R.A.- fila 7
– 10.03.2006 ora 17:33 D.M.R. – F.M.C. – fila 39
– 14.03.2006 ora 12:23 F.M.C. – R.A.- fila 58
– 14.03.2006 ora 14:37 F.M.C. – S.S. – fila 61
– 15.03.2006 ora 15:16 D.M.R. – F.M.C. (Mihai) – fila 76
– 16.03.2006 ora 16:50 D.M.R. – F.M.C. (Mihai) – fila 82
– 28.03.2006 ora 15:59 F.M.C. (Mihai) Răchieru Mădălina – fila 127
– 28.03.2006 ora 18:43 D.M.R. – F.M.C. (Mihai) – fila 134
– 03.04.2006 ora 17:51 S.S. – D.M.R. – fila 179
– 05.04.2006 ora 15:34 D.M.R. – S.S. – fila 217
– 05.04.2006 ora 20:16 D.M.R. – S.S. – fila 225
– 06.04.2006 ora 13:45 D.M.R. – F.M.C. – fila 229
– 06.04.2006 ora 19:01 D.M.R. – F.M.C. – fila 231
– 10.04.2006 ora 17:34 D.M.R. – F.M.C. – fila 245
– 10.04.2006 ora 22:20 D.M.R. – S.S. – fila 249
– 11.04.2006 ora 12:53 F.M.C. – S. Tănăsescu – fila 261
VOLUMUL 9
– 05.05.2006 ora 17:27 D.M.R. – S.S. – fila 26;
– 10.05.2006 ora 13:28 D.M.R. – V. Cionga (nu mai lucrează C.S.F.B.) – fila 68;
– 10.05.2006 ora 14:02 F.M.C. – D.M.R. – fila 74
VOLUMUL 10
VOLUMUL 11
– 08.08.2006 ora 12:01 S.S. – Sokolou Suat – fila 97
– 15.08.2006 ora 19:46 S.S. – domn (420724365152)–fila 115
– 22.09.2006 ora 12:50 S.S. (ambiental) – fila 210
– 24.10.2006 ora 11:15 S.S. – Sokolou Suat (4 pagini Pța. Energiei) – fila 269
VOLUMUL 106
– 08.11.2005 ora 20:35 între O.M. și Birol Cinaroglu, vol. 106, fila 70
– 14.11.2005 ora 09:00 între O.M. și Birol Cinaroglu, vol. 106, fila 76
– 16.03.2006 ora 11:26 între O.M. și Birol Cinaroglu, vol. 106, fila 125
– 14.11.2005 ora 09:00 între O.M. și Birol Cinaroglu, vol. 106, fila 129
– 09.12.2005 ora 14:33 între K.G. și S.S., vol. 106, fila 30
– 11.01.2006 ora 09:45 între K.G. și S.S., vol. 106, fila 40
– 11.01.2006 ora 13:18 între K.G. și Peiu Petrișor, vol. 106, fila 43
– 13.04.2006 ora 14:16 între K.G. și Duțu Florin, vol. 106, fila 52
4.4. Învinuitul F.M.C. a purtat convorbiri telefonice cu diferiți conlocutori, după cum urmează:
volumul 7
1) – 03.11.2005 ora 14:29 cuD.M.R. M. Radu (subiect: clasamentul operațiunilor într-un proces de privatizare – gaze Romgaz);
2) – 16.11.2005 ora 8:29 cuD.M.R. M. Radu (subiect: despre IPO-uri pentru Telecomunicații; proiecte văzute și de N.Z.);
3) – 17.11.2005 ora 17:55 cuD.M.R. M. Radu (subiect: a lăsat un document care să-i parvină prin O.M.; solicită un e-mail pentru criterii de clasamente, o descriere pas cu pas a selecțiilor care trebuiesc făcute de cineva care n-a mai făcut treaba asta; a fost o demisie la M. Finanțelor; este vorba de un „personaj prietenos” (adică Maria Râmniceanu înlocuită cu Cătălin Doica – vezi c.t. din 15.12.2005 ora 16:20));
4) – 25.11.2005 ora 19:03 cu D.M.R. (subiect: despre lucrările interne ale comisiei pentru selectarea consultanților Romtelecom; F.M.C. este la Londra); (se coroborează cu fila 48, vol. 91);
5) – 20.12.2005 ora 11:47 s-a întâlnit în treacăt în holul hotelului cu „amicul nostru”; la ora 14:00 începe o ședință; stabilesc să vorbească din nou pe la ora 17:00);
6) – 20.12.2005 ora 18:07 cu D.M.R. (subiect: selectare consultant Romtelecom;D.M.R. comunică lucrările interne ale comisiei; vezi și c.t. din 20.12.2005 ora 15:41 între D.M.R. și N.Z.);
7) – 21.12.2005 ora 18:40 cu D.M.R. (subiect:D.M.R. s-a întâlnit cu „numărul 5” (adică Doica Cătălin) și relatează discuția avută; „elvețienii sunt pe locul doi”, dar nu sunt probleme; vor vorbi în ziua următoare despre un „răspuns”; despre o corespondență e-mail între ei doi privind o scrisoare”; S.M. e în concediu la schi; o privatizare M.C.T.I.; selectarea consultantului la Romtelecom;D.M.R. îi comunică cine este pe locul doi în acest moment, adică UBS – a se vedea și fila 50, vol. 91);
8) – 22.12.2005 ora 12:55 cu D.M.R. (subiect: F.M.C. pleacă la aeroport; „cu al cincilea” să fie liniștit; F.M.C. cere să-i spună ordinea finală, iarD.M.R. îi răspunde să stea liniștit; despre starea sănătății luiD.M.R. M.R.; selectarea ofertantului la Romtelecom); a se vedea și c.t. din 03.01.2006 ora 18:54 întreD.M.R. și Doica Cătălin);
9) – 04.01.2006 ora 19:33 cu D.M.R. (subiect: selectarea consultantului la Romtelecom; se va da anunțul în 09.01.2006;D.M.R. relatează despre discuția cu UBS și ING care sunt nemulțumiți; F.M.C. afirmă că din partea C.S.F.B. vor veni la discuții 2-3, avocatul, iarD.M.R. îi răspunde că va participa el, Gutiman, Olimpia și Romanița, în data de 12.01.); vezi și fila 61 și 69, vol. 91;
10) – 05.01.2006 ora 14:35 cu D.M.R. (subiect:D.M.R. afirmă că aplecat comunicatul de presă în legătură cu selectarea consultantului pentru Romtelecom; la întâlnire cu C.S.F.B. va participa Bejan Florin, Alex, Doica de la M. Finanțelor, D.M.R. și Gutium; F.M.C. așteaptă telefon de la S.M.);
11) – 07.01.2006 ora 20:55 cu D.M.R. (subiect: contestația UBS în legătură cu selectarea consultantului la Romtelecom – vezi și fila 61, vol. 91) interesul lui S.S. rezultă din nota de c.t. din 09.01.2006 ora 18:01 cu D.M.R. care îi spune că s-a trimis un răspuns UBS, la care S.S. îi cere să îl comunice prin e-mail lui S.M.- vezi și fila 61 – 68, vol. 91);
12) – 11.01.2006 ora 15:59 cu D.M.R. (subiect: că s-a transmis răspunsul la contestația USB; comentarii că USB; comentarii că C.S.F.B. nu a fost asociată cu o firmă de avocați; F.M.C. răspunde că C.S.F.B. se va asocia cu firma Ken Martin de la Fresc Field și Badea Daniel de la S.C.A. Badea Georgescu și asociații);
13) – 17.01.2006 ora 22:04 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom; S.M.);
14) – 19.01.2006 ora 11:10 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
15) – 19.01.2006 ora 11:26 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
16) – 20.01.2006 ora 16:33 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
17) – 23.01.2006 ora 19:58 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
18) – 23.01.2006 ora 20:02 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
19) – 24.01.2006 ora 09:33 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
20) – 24.01.2006 ora 22:11 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, S.M., Poștă, Radiocomunicații);
21) – 30.01.2006 ora 14:11 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
22) – 30.01.2006 ora 17:15 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, C.N.V.M. – Anghelache; Badea Daniel);
23) – 30.01.2006 ora 17:50 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom,S.M. , S.S.; referitor la modul de soluționare al contestației UBS; despre o nouă contestație – cea a lui Morgan Stanley) C.N.V.M. – Anghelache; Badea Daniel);
24) – 31.01.2006 ora 15:30 cu D.M.R.. (subiect: Romtelecom, S.M. );
25) – 03.02.2006 ora 14:42 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, S.M. );
26) – 06.02.2006 ora 20:26 cu D.M.R.. (subiect: Romtelecom, S.M. );
27) – 07:02.2006 ora 18:49 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, S.M. );
28) – 09.02.2006 ora 12:02 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, S.M. );
29) – 09.02.2006 ora 11:14 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, S.M. );
30) – 09.02.2006 ora 17:43 cu D.M.R. ( subiect: un proiect de asociere pe plan local, o bancă de distribuții pentru retail, care poate fi Romtelecom sau Poșta; Romtelecom; S.M. );
31) – 13.02.2006 ora 18:25 cu D.M.R..(subiect: Romtelecom, S.M. );
32) – 22.02.2006 ora 19:24 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom; Bejan Florin;S.M.);
33) – 28.02.2006 ora 16:25 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
34) – 01.03.2006 ora 20:10 cu D.M.R. M.R.(subiect: Romtelecom, S.M. );
35) – 01.03.2006 ora 20:20 cu R.A.(subiect: Romtelecom, S.M. );
36) – 02.03.2006 ora 09:07 cu S.S. (subiect: întâlnire cu D.M.R. și – N.Z.);
37) – 02.03.2006 ora 14:06 cu un avocat de la postul telefonic 0722249042 (subiect: Romtelecom);
38) – 10.03.2006 ora 17:33 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom; problema cu TVA-ul; S.M. );
39) – 13.03.2006 ora 15:39 cu Ropotă Radu de la S.C.A. Badea, Georgescu și asociații (subiect: Romtelecom, despre TVA);
40) – 13.03.2006 ora 20:54 cu Tănăsescu Șerban (subiect: despre o afacere de 800 milioane euro;S.M.);
41) – 13.03.2006 ora 21:48 cu S.M. (subiect: discuția cu avocatul Badea despre Romgaz; 8% acțiuni Petrom; Romexterra; Romtelecom, problema cu TVA-ul; Fondul Proprietatea, problema CEC; B.V.; N.Z.);
42) – 14.03.2006 ora 12:23 cuR.A. (subiect: 8 % acțiuni Petrom,S.M. );
43) – 14.03.2006 ora 14:37 cu S.S. (subiect:S.M.; N.Z.;D.M.R. M.R.; S.M. – denumit Rumburak; Romtelecom – TVA);
44) – 14.03.2006 ora 14:49 cu un domn de la postul 447721989259 (subiect: S.M. , Fondul proprietatea);
45) – 14.03.2006 ora 17:51 cu S.M. (subiect: 8 % acțiuni Petrom,R.A. , Romtelecom – TVA);
46) – 15.03.2006 ora 14:48 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom – TVA; S.M. );
47) – 15.03.2006 ora 15:16 cu D.M.R. (subiect: discuția cu N.Z. pentru TVA – Romtelecom) – vezi și c.t. din 15.03.2006 ora 14:58 dintre D.M.R. și N.Z.;
48) – 16.03.2006 ora 16:50 cu D.M.R. (subiect: Romgaz, Romtelecom, Radiocomunicații, S.M. , Oros și Zvîrjinschi de la O.P.S.P.I.-M.E.C.);
49) – 14.03.2006 ora 17:51 cu S.M. (subiect: 8 % acțiuni Petrom,R.A. , Romtelecom – TVA);
50) – 14.03.2006 ora 17:51 cu S.M. (subiect: 8 % acțiuni Petrom, A.R., Romtelecom – TVA);
51) – 28.03.2006 ora 15:59 cu Răchieru Mădălina de la S.C.A. Badea, Georgescu și asociații (subiect: Romtelecom);
52) – 28.03.2006 ora 16:22 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
53) – 28.03.2006 ora 17:37 cu Mocuța Cătălin (subiect: întâlnire pentru Romgaz; B.V. V.);
54) – 28.03.2006 ora 18:43 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom – KPMG;S.M.);
55) – 28.03.2006 ora 22:14 cu D.M.R. (subiect: un contract adițional C.S.F.B. – O.P.S.P.I.; Romtelecom)
56) – 29.03.2006 ora 11:17 cu D.M.R. (subiect: N.Z.; un proiect de contract);
volumul 8
57) – 06.04.2006 ora 13:45 cu D.M.R. (subiect: S.M. ; S.S.; Romtelecom);
58) – 06.04.2006 ora 19:01 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom; KPMG; S.M. pleacă în concediu);
59) – 07.04.2006 ora 14:57 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
60) – 10.04.2006 ora 15:29 cu Crowsford Gabriel (subiect: F.M.C. și B.V. au sosit în București și se vor întâlni în trei);
61) – 10.04.2006 ora 16:15 cu D.M.R. (subiect: întâlnire în ziua următoare cu N.Z. și Bejan Florin);
62) – 10.04.2006 ora 16:07 cu „Radu” (probabilR.A. );
63) – 10.04.2006 ora 17:34 cu D.M.R. (subiect: o scrisoare oficială către C.S.F.B. – Romtelecom);
64) – 10.04.2006 ora 18:13 cu D.M.R. (subiect: întâlnire din ziua următoare);
65) – 11.04.2006 ora 09:21 cu Pantiș Sorin (subiect: stabilesc întâlnire pentru ziua următoare la ora 15:00);
66) – 11.04.2006 ora 12:16 cu D.M.R. (subiect: finalizarea negocierilor pentru consultanța la Romtelecom);
67) – 11.04.2006 ora 12:53 cu Tănăsescu Șerban (subiect: despre o afacere; S.M. );
68) – 11.04.2006 ora 15:34 cu D.M.R. (subiect: detalii despre finalizarea contractului de consultanță pentru Romtelecom; o întâlnire N.Z. + S.S.);
69) – 11.04.2006 ora 16:28 cu Rădulescu Dan (subiect: despre clauzele contractului de consultanță pentru Romtelecom);
70) – 11.04.2006 ora 20:03 3 cu D.M.R. (subiect: ultimele activități desfășurate de Gutium Eugenia la contractul de consultanță pentru Romtelecom);
71) – 12.04.2006 ora 13:27 cu Tănăsescu Șerban (subiect: despre o afacere comună, probabil fondul proprietatea);
72) – 13.04.2006 ora 14:20 cu D.M.R. (subiect: clauza 12.1. privind cheltuielile juridice în cazul Romtelecom);
73) – 13.04.2006 ora 14:38 cu D.M.R. (subiect: se reia tema discuțiilor anterioare);
74) – 13.04.2006 ora 14:59 cu D.M.R. (subiect: clauza 12.1.5. din contractul cu Romtelecom);
75) – 13.04.2006 ora 15:08 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
76) – 18.04.2006 ora 15:27 cu S.M.(subiect: Romtelecom – TVA, respectiv prețul contractului 1,22 + TVA sau 1,45 + TVA);
77) – 18.04.2006 ora 20:42 cu Radu (probabil A.R.) subiect: relația TVA în contractul de consultanță cu Romtelecom;
78) – 19.04.2006 ora 13:59 cu D.M.R. (subiect: despre contractul de consultanță pentru Romtelecom; și despre o posibilă întâlnire cu N.Z. dacă nu pleacă la Timișoara);
79) – 19.04.2006 ora 12:53 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom; S.M. , o scrisoare oficială);
80) – 19.04.2006 ora 19:47 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
81) – 19.04.2006 ora 20:00 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom, costurile KPMG);
82) – 20.04.2006 ora 19:44 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
83) – 27.04.2006 ora 14:40 cu D.M.R. (subiect: clauza 13.1 din contractul de consultanță cu Romtelecom; călătorie la munte D.M.R., N.Z., S.S. și O.M.);
volumul 9
84) – 02.05.2006 ora 13:45 cu D.M.R. care îi comunică o discuție ce a avut-o cu N.Z. referitor la contractul de consultanță pentru Romtelecom;
85) – 05.05.2006 ora 15:03 cu D.M.R. (subiect: că D.M.R. „deschide plicuri”; problema Romtelecom – KPMG; că s-a semnat un proiect de hotărâre de către ministrul N.Z.);
86) – 05.05.2006 ora 18:58 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
87) – 09.05.2006 ora 18:32 cu D.M.R. (subiect: despre o întâlnire, probabil se referă la Romtelecom);
88) – 10:05.2006 ora 14:02 cu D.M.R. (subiect: B.V. V.;S.M.);
89) – 10.05.2006 ora 19:33 cu B.V. V. (Romtelecom; Cuprom; H.Ș.S.);
90) – 11.05.2006 ora 08:55 cu S.M. (întâlnire în trei în holul unui hotel);
91) – 11.05.2006 ora 10:49 cu Guido (F.M.C. îl felicită pentru Electrica Muntenia Sud);
92) – 11.05.2006 ora 14:58 cu S.M. (subiect: Guido, Ion Nicolae; Sekyra);
93) – 15.05.2006 ora 19:31 cu D.M.R. (subiect: contractul cu Romtelecom și care este situația HG-ului; Poșta);
94) – 15.05.2006 ora 21:33 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
95) – 16.05.2006 ora 19:05 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom – KPMG);
96) – 17.05.2006 ora 11:08 cu D.M.R. (contractul Romtelecom; KPMG; traseul HG-ului cu Romtelecom);
97) – 17.05.2006 ora 16:58 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom);
98) – 19.05.2006 ora 19:03 cu D.M.R. (subiect: H.G. pentru Romtelecom; detalii oferite deD.M.R. în legătură cu actul normativ);
99) – 23.05.2006 ora 10:36 cu Nik Kousopoulos (subiect: ALRO; B.V. merge la nunta unui acționar – probabil Maschintskyi; grupul Marco);
100) – 23.05.2006 ora 11:08 cu D.M.R. (subiect: Romtelecom – KPMG);
101) – 23.05.2006 ora 14:49 cu Dimitris Sofocleos (subiect: H.G. cu Romtelecom);
102) – 23.05.2006 ora 15:08 cu S.S. (subiect: contractul cu Romgaz pentru B.V.);
103) – 25.05.2006 ora 18:55 cu D.M.R. (subiect: proiectul de H.G. – Romtelecom; art. 16 și 50 din contractul pentru Romtelecom);
volumul 10
104) – 10.07.2006 ora 14:11 cu D.M.R. (subiect: despre o împuternicire);
105) – 21.07.2006 ora 16:10 cu D.M.R. (subiect: proiectul H.G. – Romtelecom);
106) – 25.05.2006 ora 18:55 cu D.M.R. (subiect: comunicat de presă Romtelecom; traseu proiect H.G. – Romtelecom);
iar în alte convorbiri se fac referiri la acesta:
– 08.06.2005 ora 15:39 între S.S. și B.V. (subiect: S.S. își exprimă îndoielile în legătură cu cele pe care le comunică F.M.C. );
– 04.11.2005 ora 11:44 între D.M.R. și S.S. (subiect: clasamentul ofertanților Romgaz; D.M.R. l-a comunicat și lui F.M.C. ; M.D.M..);
– 15.11.2005 ora 16:31 între D.M.R. și S.S. (subiect: întâlnire în trei, cu F.M.C. la ora 18:00 – 18:30);
– 05.04.2006 ora 15:34 între D.M.R. și S.S. (subiect:S.M.i-a propus lui D.M.R. să se întâlnească cu av. Badea și F.M.C. privind selectarea consultantului pentru SN Radiocomunicații);
– 11.04.2006 ora 16:21 între S.S. și D.M.R. (subiect: S.S. a terminat întâlnirea cu N.Z. și F.M.C. și stabilesc întâlnire între ei la „Hilton” în jurul orelor 17:00);
– 04.05.2006 ora 14:51 între D.M.R. și N.Z. pus în situația de a semna contractul cu F.M.C. M.; reflecții despre 1,22% din acțiune în momentul tranzacționării la Romtelecom);
– 17.05.2006 ora 18:49 între S.S. și S.M.(subiect: discuția avută cu F.M.C. );
– 17.05.2006, ora 21:28 între S.S. și B.V. (subiect: S.S. i-a lăsat unei persoane ce i-a dat F.M.C. );
– 16.08.2006 ora 10:27 între S.S. și D.M.R. (despre o discuție anterioară cu F.M.C. );
4.5. Învinuitul O.M. a purtat convorbiri telefonice cu diferiți conlocutori, iar în altele, purtate de alți conlocutori se fac referiri la persoana sa, după cum urmează:
Volumul 6
31.05.2005 ora 11:06 dintre S.S. și D.M.R. (referire la o întâlnire);
06.06.2005 ora 09:27 dintre S.S. și K.G. (despre o deplasare a lui S.S. împreună cu O.M. la Cluj);
28.06.2005 ora 09:30 dintre S.S. și S.M.(s-a trimis o scrisoare către O.M. sau Videanu).
Volumul 7
20.07.2005 ora 13:52 dintre O.M. și S.S. (O.M. se află la Braseria Hilton împreună cu Nicole; S.S. se va întâlni la ora 17:00 cu Oral și M.D.M. care „vrea un leasing în valoare de un milion jumătate);
31.10.2005 ora 13:21 dintre D.M.R. și S.S. (seara urmează să se întâlnească în trei cu O.M.);
15.11.2005 ora 13:43 dintre D.M.R. și O.M. (despre un telefon primit de D.M.R., pe care i l-a transmis O.M. printr-un angajat de-al său; Oral întreabă dacă a primit un material de cca. 100 file pentru traducere, despre care întreabă și S.S.; cât valorează o pagină de traduceri; O.M. comunică faptul că a așteptat la „comisia care se ocupă de oferte”);
17.11.2005 ora 17:55 dintre D.M.R. și F.M.C. care comunică faptul că a lăsat un document „care o să-ți parvină prin Mustafa”);
21.12.2005 ora 10:48 dintre D.M.R. și O.M. care comunică faptul că s-a întâlnit în 19.12.2005 din întâmplare cu N.Z. și îi solicită lui D.M.R. înlesnirea unei întâlniri cu ministrul.
Volumul 8
03.04.2006 ora 17:51 dintre S.S. și D.M.R. (O.M. i-a dus „mai multe chestii – n.n., probabil medicamente);
27.04.2006 ora 14:40 dintre D.M.R. și F.M.C. (rezultă că la sfârșitul săptămânii, D.M.R. merge la munte cu soția, N.Z., S.S. și O.M.).
Volumul 9
10.05.2006 ora 19:10 dintre D.M.R. și S.S. care comunică faptul că se află cu O.M. la „Galleron”;
12.05.2006 ora 13:15 dintre D.M.R. și S.S. care comunică faptul că-l va trimite pe O.M. să cumpere „un caiet de sarcini pentru troleibuze de la municipalitate”, pentru a ajunge la Skoda;
24.05.2006 ora 11:39 dintre D.M.R. și O.M. (referitor la o scrisoare de intenție și depunerea de oferte);
25.05.2006 ora 21:20 dintre D.M.R. și O.M. (referitor la Cora și sora acesteia și la o afacere).
Volumul 10
06.06.2006 ora 10:44 SMS de la Sokolou Suat către S.S. din care rezultă că O.M. i-a transmis un e-mail în limba engleză cu Programul de privatizare și reorganizare în industria mineritului din România;
26.06.2006 ora 12:41 dintre D.M.R. și Nicolas Boissin (primul întreabă dacă a primit traducerea unui document de la O.M.).
Volumul 11
22.07.2006 ora 11:18 dintre D.M.R. și S.S. (primul se referă la Sinaia și îl așteaptă să vină pe O.M.);
02.08.2006 ora 19:13 dintre S.S. și Miro referitor la o împuternicire pe care urmează să i-o dea lui O.M. pentru a cumpăra o uzină din România, la care participă și PPF în consorțiu cu Brikell;
08.08.2006 ora 17:34 dintre S.S. și Sokolou Suat referitor la o împuternicire pentru Oral pentru a cumpăra „documentele pentru Brikell, pentru termoelectrica” (n.n. Brăila);
30.08.2006 ora 17:45 dintre S.S. și O.M. (își stabilesc întâlnire);
04.10.2006 ora 16:47 dintre S.S. și O.M. (despre o întâlnire);
04.10.2006 ora 19:22 dintre S.S. și O.M. (despre o întâlnire cu B.V.);
05.10.2006 ora 08:32 dintre S.S. și O.M. (întâlnire și deplasare la aeroport);
05.10.2006 ora 09:22 dintre S.S. și O.M. (referitor la întâlnire);
05.10.2006 ora 10:35 dintre S.S. și M.D.M. (primul comunică faptul că îl va trimite pe O.M. să preia un suport optic);
05.10.2006 ora 10:36 dintre S.S. și O.M. (primul îi transmite să se ducă la M.D.M. DM. La locul de muncă să preia un suport optic pe care apoi să-l predea lui D.M.R. );
21.11.2006 ora 11:13 dintre S.S. și O.M. (își stabilesc întâlnire).
Volumul 106, fila 65 – 234;
Volumul 107, fila 1-261;
4.6. Învinuitul K.G. a purtat convorbiri telefonice cu diferiți conlocutori, iar în altele, purtate de alți conlocutori se fac referiri la persoana sa, după cum urmează:
Volumul 6
30.05.2005 ora 15:50 c.t. S.S. – K.G., fila 11;
06.06.2005 ora 09:27 c.t. S.S. – K.G., fila 33;
08.06.2005 ora 13:48 c.t. S.S. – K.G., fila 57;
09.06.2005 ora 15:20 c.t. S.S. – S.M. , fila 70;
20.06.2005 ora 08:17 c.t. S.S. – N.Z., fila 80;
20.06.2005 ora 14:16 c.t. S.S. – K.G., fila 88;
20.06.2005 ora 14:17 c.t. S.S. – K.G., fila 90;
21.06.2005 ora 11:11 c.t. S.S. – K.G., fila 102;
21.06.2005 ora 17:55 c.t. S.S. – K.G., fila 118;
28.06.2005 ora 08:42 c.t. S.S. – K.G., fila 152;
28.06.2005 ora 08:46 c.t. S.S. – K.G., fila 154;
28.06.2005 ora 09:30 c.t. S.S. – S.M. , fila 158;
28.06.2005 ora 09:40 c.t. S.S. – K.G., fila 161;
28.06.2005 ora 10:31 c.t. S.S. – K.G., fila 164;
30.06.2005 ora 16:51 c.t. S.S. – K.G., fila 211;
Volumul 7
05.07.2005 ora 10:21 c.t. S.S. – K.G., fila 16;
05.07.2005 ora 19:56 c.t. S.S. – S.M. , fila 27;
06.07.2005 ora 09:29 c.t. S.S. – K.G., fila 33;
06.07.2005 ora 15:31 c.t. S.S. – K.G., fila 38;
11.07.2005 ora 10:36 c.t. S.S. – K.G., fila 40;
11.07.2005 ora 13:10 c.t. S.S. – K.G., fila 42;
11.07.2005 ora 16:42 c.t. S.S. – K.G., fila 46;
20.07.2005 ora 18:34 c.t. S.S. – K.G., fila 64;
25.11.2005 ora 10:59 c.t. D.M.R. – K. L., fila 175;
02.12.2005 ora 09:37 c.t. S.S. – S.M. , fila 191;
06.12.2005 ora 12:08 c.t. S.S. – K.G., fila 203;
10.12.2005 ora 15:28 c.t. S.S. – N.Z., fila 213;
Volumul 10
06.06.2006 ora 00:03 c.t. S.S. – K.G., fila 19;
06.06.2006 ora 09:31 c.t. S.S. – K.G., fila 25;
Volumul 11
28.08.2006 ora 20:27 c.t. S.S. – K.G., fila 127;
29.08.2006 ora 18:25 c.t. S.S. – K.G., fila 132;
29.08.2006 ora 13:10c.t. S.S. – K.G., fila 134;
30.08.2006 ora 19:04 c.t. S.S. – K.G., fila 188;
30.08.2006 ora 19:44 c.t. S.S. – K.G., fila 192;
31.08.2006 ora 08:10 c.t. S.S. – K.G., fila196;
Volumul 106, filele 1-54
4.7. Învinuitul N.Z. a purtat convorbiri telefonice cu diferiți conlocutori, iar în altele, purtate de alți conlocutori se fac referiri la persoana sa, după cum urmează:
Volumul 6
20.06.2005 ora 08:17 c.t. S.S. – N.Z., fila 80;
20.06.2005 ora 14:34 c.t. S.S. –N.Z., fila 92;
21.06.2005 ora 17:12 c.t. S.S. – K. Riquat, fila 114;
27.06.2005 ora 15:37 c.t. S.S. – M. Buia, fila 140;
29.06.2005 ora 16:45 c.t. S.S. – S.M. , fila 183;
29.06.2005 ora 20:25 c.t. S.S. – S.M. , fila 192;
29.06.2005 ora 21:06 c.t. S.S. – L.L., fila 194;
Volumul 7
04.07.2005 ora 22:10 c.t. S.S. – N.Z., fila 14;
05.07.2005 ora 10:21 c.t. S.S. – K.G., fila 16;
05.07.2005 ora 13:17 c.t. S.S. – K. Riquat, fila 19;
05.07.2005 ora 19:56 c.t. S.S. – S.M. , fila 27;
11.07.2005 ora 10:36 c.t. S.S. – K.G., fila 40;
11.07.2005 ora 13:10 c.t. S.S. – K.G., fila 42;
11.07.2005 ora 14:15 c.t. S.S. – K.G., fila 43;
11.07.2005 ora 16:42 c.t. S.S. – K.G., fila 46;
22.07.2005 ora 11:32 c.t. S.S. – S.M. , fila 65;
02.11.2005 ora 19:51 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 104;
18.11.2005 ora 20:02 c.t. D.M.R. – S.S., fila 168;
25.11.2005 ora 10:59 c.t. D.M.R. – K. L., fila 175;
06.12.2005 ora 10:33 c.t. S.S. – doamnă, fila 199;
06.12.2005 ora 12:08 c.t. S.S. – K.G., fila 203;
06.12.2005 ora 19:37 c.t. D.M.R. – K. L., fila 207;
07.12.2005 ora 20:43 c.t. D.M.R. – S.S., fila 209;
10.12.2005 ora 15:28 c.t. S.S. – N.Z., fila 213;
12.12.2005 ora 11:38 c.t. S.S. – domn, fila 228;
19.12.2005 ora 18:49 c.t. D.M.R. – S.S., fila 272;
19.12.2005 ora 19:51 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 274;
20.12.2005 ora 15:41 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 286;
20.12.2005 ora 18:07 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 288;
21.12.2005 ora 10:48 c.t. D.M.R. – O. M., fila 294;
22.12.2005 ora 15:54 c.t. D.M.R. – S.S., fila 303;
08.01.2006 ora 16:08 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 322;
08.01.2006 ora 18:23 c.t. D.M.R. – S.S., fila 326;
09.01.2006 ora 18:01 c.t. D.M.R. – S.S., fila 340;
12.01.2006 ora 15:09 c.t. S.S. – S.M. , fila 384;
17.01.2006 ora 22:04 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 414;
19.01.2006 ora 20:58 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 430;
20.01.2006 ora 12:37 c.t. D.M.R. – K. L., fila 432;
25.01.2006 ora 12:59 c.t. D.M.R. – S.M. , fila 466;
29.01.2006 ora 17:37 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 474;
30.01.2006 ora 12:11 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 476;
02.02.2006 ora 19:28 c.t. D.M.R. – K. L., fila 502;
09.02.2006 ora 12:02 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 513;
Volumul 8
02.03.2006 ora 09:07 c.t. F.M.C. – S.S., fila 8 bis;
09.03.2006 ora 10:12 c.t. S.M. – S.S., fila 24;
13.03.2006 ora 21:48 c.t. F.M.C. – S.M. , fila 50;
14.03.2006 ora 14:37 c.t. F.M.C. – S.S., fila 61;
15.03.2006 ora 14:58 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 73;
15.03.2006 ora 15:16 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 76;
29.03.2006 ora 14:54 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 147;
29.03.2006 ora 13:37 c.t. S.S. – N.Z., fila 149;
03.04.2006 ora 17:51 c.t. S.S. -D.M.R. fila 176;
03.04.2006 ora 17:51 c.t. S.S. -D.M.R., fila 179;
03.04.2006 ora 22:07 c.t. S.M. – S.S., fila 183;
04.04.2006 ora 19:54 c.t. S.M. – S.S., fila 206;
04.04.2006 ora 22:20 c.t. S.M. – N.Z., fila 210;
05.04.2006 ora 20:16 c.t. D.M.R. – S.S., fila 225;
11.04.2006 ora 13:05 c.t. D.M.R. – S.S., fila 264;
11.04.2006 ora 16:21 c.t. D.M.R. – S.S., fila 274;
19.04.2006 ora 08:53 c.t. D.M.R. – F. B., fila 324;
19.04.2006 ora 16:42 c.t. D.M.R. – Alex Cojocaru, fila 326;
27.04.2006 ora 14:40 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 344;
28.04.2006 ora 10:48 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 352;
Volumul 9
04.05.2006 ora 14:51 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 20;
10.05.2006 ora 10:02 c.t. D.M.R. – S.S., fila 60;
10.05.2006 ora 19:33 c.t. F.M.C. – B.V., fila 83;
11.05.2006 ora 16:31 c.t. D.M.R. – S.S., fila 97;
15.05.2006 ora 16:26 c.t. D.M.R. – S.S., fila 105;
16.05.2006 ora 19:05 c.t. D.M.R. – F.M.C. , fila 121;
17.05.2006 ora 18:49 c.t. S.S. – S.M. , fila 141;
30.05.2006 ora 16:09 c.t. D.M.R. – B.V., fila 209;
30.05.2006 ora 20:54 c.t. S.S. -D.M.R. , fila 221;
30.05.2006 ora 21.18 c.t. D.M.R. – domn, fila 223;
31.05.2006 ora 10:00 c.t. D.M.R. – S.S., fila 227;
31.05.2006 ora 20:47 c.t. D.M.R. – B.V., fila 246.
Volumul 10
19.06.2006 ora 18:21 c.t. D.M.R. – B.V., fila 152;
19.06.2006 ora 21.04 c.t. D.M.R. – S.S., fila 155;
21.06.2006 ora 09:22 c.t. D.M.R. – V. Ioannou, fila 161;
22.06.2006 ora 20:53 c.t. D.M.R. – S.S., fila 198;
28.06.2006 ora 11:08 c.t. D.M.R. – V. Ioannou, fila 262;
Volumul 11
11.07.2006 ora 11:32 c.t. S.S. – K. Riquat, fila 46;
19.07.2006 ora 15:29 c.t. D.M.R. – N.Z., fila 61;
22.07.2006 ora 11:18 c.t. D.M.R. – S.S., fila 69;
24.07.2006 ora 19:03 c.t. D.M.R. – S.S., fila 71;
02.08.2006 ora 19:16 c.t. S.S. – N.Z., fila 91;
14.08.2006 ora 21.01 c.t. S.S. – domn, fila 111;
28.08.2006 ora 20:27 c.t. S.S. – K.G., fila 127;
01.11.2006 ora 16:11 c.t. S.S. – N.Z., fila 294;
01.11.2006 ora 17:12 c.t. S.S. – K. Riquat, fila 298;
01.11.2006 ora 17:15 c.t. S.S. – N.Z., fila 300.
Subsecțiunea B Prevăzute de art. 911 și următoarele din C.p.p.
1. Prin încheierea nr. 31 din 21.11.2006 emisă în dosarul nr. 15/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, s-au dispus următoarele:
a) autorizarea interceptării convorbirilor telefonice, mesajelor tip SMS și fax, pe o perioadă de 30 zile, de la 21.11.2006 ora 16:00 – la 20.12.2006 ora 16:00, față de:
– S.I.C.
– N.Z.
– S.S.
– M.D.M.
– D.M.R.
– N.R.M.
– O.M.
– B.V.
– F.M.C.
-S.M.
b) autorizare de interceptare în mediul ambiental față de aceleași 10 persoane ;
c) autorizare de înregistrare video a deplasărilor față de aceleași 10 persoane ;
Sens în care au fost emise autorizațiile nr. 71-82; iar în baza încheierii nr. 32 din 24.11.2006 emisă în dosarul nr. 15/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, autorizația nr. 83 din 24.11.2006 cu valabilitate 24.11.2006 ora 14:00 la 23.12.2006 ora 14:00 (pentru N.Z., de la terminalul telefonic cu numărul de apel 436765252333).
2. Prin încheierea nr. 37 din 20.12.2006, emisă în dosarul nr. 15/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, prin încheierea nr. 3/18.01.2007, prin încheierea nr. 4/26.01.2007 și încheierea nr. 7/16.02.2007 au fost prelungite măsurile intruzive dispuse prin încheierile nr. 31/21.11.2006 și 32/24.11.2006 emise de Î.C.C.J. – Secția penală (vol. 0 filele 11 – 21, 34-35) până la data de 19.03.2007.
Atât convorbirile telefonice și comunicările, cât și imaginile și discuțiile rezultate în urma înregistrărilor ambientale nu privesc faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în dos. nr. 147/D/P/2007 și nu au contribuit la identificarea și localizarea inculpaților și învinuiților, iar pe de altă parte, din examinarea lor, a reieșit că nu relevă elemente de fapt în legătură cu activitatea infracțională privind natura și obiectul acuzațiilor aduse învinuiților din dos. nr. 147/D/P/2007, astfel că nu se constituie în mijloace de probă depuse în cauza penală 147/D/P/2007 și, potrivit prevederilor art. 912 alin. 4 din C.p.p., notele de redare, comunicările și imaginile înregistrate/imprimate pe suporții optici sus-arătați, se arhivează la sediul D.I.I.C.O.T., având regimul stipulat de prevederile legale sus-arătate.
Despre împrejurarea că, în perioada 21.11.2006-19.03.2007, le-au fost interceptate și înregistrate autorizat convorbirile telefonice, comunicările și s-au realizat interceptări ambientale, au fost încunoștiințați învinuiții S.I.C.. (vol. 116, fila 234), N.Z. (vol. 115, fila 108), N.R.M. (vol. 112 fila 55), O.M. (vol. 111, fila 359-360) și inc. D.M.R. (vol. 0, fila 90 – 91), cărora li s-au prezentat și încheierile și autorizațiile emise de Î.C.C.J. – Secția penală (vol. 0, filele 11 – 89).
Convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat s-au fixat într-un număr total de 2178 note de redare, după cum urmează:
2131 note, în 3684 file, declasificate la data de 27.10.2008;
47 note, în 51 file, declasificate la data de 27.01.2009 (se referă la c.t. în care unul dintre conlocutori este N.Z.).
Aceste convorbiri telefonice se află depuse pe un număr de 30 suporți magneto-optici tip CD, așa cum au fost menționați la fila 1 anexa 2 din conținutul raportului de constatare tehnico-științifică efectuată în cauză (vol. 119, 124).
Înregistrările ambientale realizate autorizat s-au fixat pe un număr total de 107 DVD – uri.
Subsecțiunea C. Percheziții domiciliare
1). La data de 22.11.2006, în baza autorizației nr. 15/P/21.11.2006 ora 16:00 emisă în dos. nr. 11/P/2006 al C.A. București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a efectuat percheziție domiciliară, la sediul S.C. Planet Leasing SA din București, str. Emanoil Porumbaru nr….., al cărei administrator este înv. O.M. (fila 1-16, vol. 111), documentele găsite și ridicate fiind depuse în vol. 13.
2). La data de 22.11.2006, în baza autorizației nr. 14/P/21.11.2006 ora 16:00 emisă în dos. nr. 11/P/2006 al C.A. București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,a fost efectuată percheziție domiciliară la domiciliul înv. N.R.M., din București str. I. Pillat …..(filele 5-11, vol.112).
Subsecțiunea D Percheziții informatice
A. În cazul învinuitului O.M.
1). În baza autorizațiilor nr. 16 și 17 de percheziție în sistem informatic din 07.12.2006 emise în dos. nr. 24330/3/2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a procedat la copierea și percheziționarea datelor existente pe mediile de stocare a datelor informatice aparținând înv. O.M. (filele 194-204, vol. 111), rezultatele fiind imprimate pe suportul optic DVD-R cu mențiunea percheziție sistem informatic O.M., ce urmează dosarul cauzei.
2). În baza autorizației nr. 1 din 02.03.2009 emisă în dos. nr. 2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală (vol. 111, filele 623-627) s-a efectuat cercetarea informatică a HDD Toshiba Digital seria XOC21149G montat în calculatorul portabil aparținând înv. O.M. pentru accesarea adresei de poștă electronică „mustafa.oral@planetleasing.ro”, rezultând două DVD-uri marca Traxdata, care urmează dosarul.
B. În cazul învinuitului N.R.M.
În baza autorizațiilor de percheziție în sistem informatic nr. 16 și 17 din 07.12.2006 emise în dos. nr. 24330/3/2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a procedat la copierea și percheziționarea datelor existente pe mediile de stocare a datelor informatice aparținând înv. N.R.M.(filele 62-65; 67; 78-97, vol. 142) rezultând raportul En Case (filele 98-211, vol. 112), precum și 4 suporți optici DVD-R percheziție sistem informatic N.R.M.ce urmează dosarul cauzei.
Secțiunea 3. Ridicarea și predarea de obiecte și înscrisuri
La dosarul cauzei nr. 147/D/P/2007 s-au depus documentele solicitate de organele de urmărire penală și remise de M.E.C. (vol. 17-68) și M.C.T.I. (vol.70-103) în dos. nr. 222/D/P/2006 din care s-a disjuns cauza prezentă nr. 147/D/P/2007, iar după momentul reunirii cauzelor penale nr. 165/D/P/2007, nr. 167/D/P/2007 și nr. 147/D/P/2007 sub nr. dosar 147/D/P/2007, respectiv la data de 19.09.2008 (vol. 109 filele .250-254) s-au depus documentele primite de la M.E.C. (vol.108, 118, 126, 127, 128) și de la alte instituții sau persoane juridice (vol. 118, 125), precum și documentele găsite asupra martorului B.M. la data de 15.12.2006 (vol. 129-134).
Toate documentele ce au fost fotocopiate preluate din dos. nr. 222/D/P/2006 și depuse în prezentul dosar au fost certificate ca fiind conform cu originalul, prin aplicarea ștampilei cu mențiunea „conform cu originalul”, potrivit art. 205 alin.3 din C.p.p.
Secțiunea 4. Constatarea tehnico-științifică
Prin rezoluția nr. 147/D/P/2007 din 31.10.2008 s-a dispus efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-științifice, având ca obiect:
efectuarea de copii de pe fiecare din suporții optici existenți în cauză
întrucât, conform prevederilor art. 913 alin. 3 din C.p.p., instanței competente i se remit copiile suporților optici, iar suporții optici originali se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, sigilate (vol. 119 filele C-G).
La dispoziția specialistului D.I.I.C.O.T. desemnat s-au pus toți suporții optici, inclusiv cei rezultați din interceptările/înregistrările realizate după data de 21.11.2006 (total 61 suporți optici).
S-a efectuat raportul de constatare tehnico-științifică depus în vol. 119-124.
Secțiunea 5. Probe testimoniale
Subsecțiunea A. Aspecte generale
În cauza penală nr. 222/D/P/2006, din care s-a disjuns dos. nr. 147/D/P/2007, au fost ascultați inculpați și martori, a căror depoziții se referă și la activitatea învinuiților din dos. nr. 17/D/P/2007 și, întrucât între cele două dosare penale există situația de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. a și c din C.p. și cea de conexitate prev. de art. 34 lit. a, b și d din C.p., urmează a se solicita instanței competente reunirea cauzelor penale nr. 222/D/P/2006, nr. 156/D/P/2007, ambele aflate în prezent pe rolul Curții de Apel București cu prezentul dos. nr. 147/D/P/2007.
În contextul sus – arătat, declarațiile martorilor și inculpaților administrate în dos. nr. 222/D/P/2006 au fost depuse în copie, certificată ca fiind conformă cu originalul, în dos. nr. 147/D/P/2007, deoarece este profită și acestei cauze penale, alăturându-se probelor testimoniale (declarații martori și învinuiți) administrate în dos. nr. 147/D/P/2007 și reprezentând un tot unitar sub aspectul acestei categorii de mijloace de probă.
Subsecțiunea B. Declarații de martori
1. În dosarul nr. 222/D/P/2006 au fost ascultați martorii:
2. În dos. nr. 147/D/P/2007 au fost ascultați mai mulți martori, a se vedea vol. 117.
Subsecțiunea C. Declarații de învinuiți (inculpați)
1. În dos. nr. 222/D/P/2006 au fost ascultați în calitate de învinuiți și, ulterior, unii în calitate de inculpați, următoarele persoane:
– M.D.M., vol. 2, filele 44 – 81;
– B.V., vol. 3, filele 54 – 72;
-D.M.R., vol. 4, filele 54 – 127;
– S.S., vol. 5, filele 74 – 162;
– S.I.C. vol. 69, filele 17 – 40;
– N.M.R. vol. 69, filele 79 – 110;
– O.M. vol. 69, filele 169 – 199;
2. În dos. nr. 147/D/P/2007 au fost ascultați învinuiții:
– S.I.C. vol. 116, filele 223;
– N. R. M. vol. 112, filele 45 – 56;
– O.M. vol. 111, filele 292 – 366;
– F.M.C. vol. 113, filele 50 – 64; 84;
Învinuiții S.M. (vol. 114, fila 202), K.G. (vol. 135, fila 207) și N.Z. (vol. 115, fila 124) au exercitat dreptul, prev. de art. 70 alin. 2 C.p.p., de a nu face nici un fel de declarație.
3. În ce privește pe învinuiții N.Z. (vol. 1, filele 524-528) și K.G. (vol. 1, filele 447-460), anterior dispunerii începerii urmăririi penale față de persoana lor, au fost ascultați în calitate de martori, ulterior acestui moment stabilindu-se din probatoriul administrat că au participație penală, astfel că declarațiile acestora în calitate de martori nu pot fi utilizate în ansamblul probator administrat în dos. nr. 147/D/P/2007, pentru a nu exista posibilitatea de a contribui la propria incriminare.
Capitolul 7
Inițierea și constituirea, aderarea și sprijinirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional
1. Aspecte generale privind constituirea grupului extern
1.1 Învinuitul S.M., cetățean ceh, a ocupat funcția de managing director al Grupului de acoperire a piețelor emergente din cadrul companiei Credit Suisse First Boston Europe Ltd., componentă a grupului financiar C.S.F.B., cu sediul la Londra (C.S.F.B.), până în luna mai 2006, fiind ulterior director executiv al fondului de investiții PPF Investments, ce este controlat de holdingul PPF Group din Cehia. (A se vedea convorbirile telefonice (c.t.) din 10.05.2006 ora 14,02 între înv. F.M.C. M. și inc. D.M.R.- vol. 9, fila 75 și 15.08.2005 ora 13:52 între inc. S.S. și o persoană neidentificată – vol. 7, fila 74; din 5.05.2005, ora 18:58 întreD.M.R. și F.M.C.vol. 9, fila 28, precum și vol. 70, fila 82.
1.2 Inculpatul B.V., cetățean american, a ocupat funcția de responsabil în cadrul C.S.F.B. (Credit Suisse First Boston) Europe Ltd. Londra pentru problemele privind piețele emergente de energie sau în curs de formare în Europa de Est.
1.3 Inculpatul S.S., cetățean bulgar, în calitate de director general al S.C. ENERGAN Viena a avut un contract de colaborare cu C.S.F.B. care s-a materializat într-un contract de consultanță – vol. 5, fila 233-238.
1.4 Învinuitul F.M.C., cetățean român, cu domiciliul în străinătate a deținut calitatea de funcționar în cadrul C.S.F.B., fiind responsabil cu inițierea și executarea operațiunilor care au ca obiect fuziunile și achizițiile, membru în proiecte ce presupun instrumente financiare cu venit fix din zona Europei centrale și de Est, în mod special în România. Deține o vastă experiență în regiune și un trecut solid în fuziuni și achiziții și alte tranzacții financiare în România, în America și Asia, în diverse sectoare industriale, vol. 70 fila 83.
Cei doi inculpați și învinuitul S.M.. s-au cunoscut în cursul anului 2002 și, fiecare în parte sau uneori în comun, precum și învinuitul F.M.C. au avut, în calitățile susmenționate, contacte profesionale cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România, cu predilecție din domeniul energetic și al comunicațiilor, în contextul continuării în România, potrivit programului de guvernare, a procesului de privatizare și/sau atragere investițională în ramurile economice strategice sus arătate. Spre exemplificare, este relevant procesul de privatizare al S.N. Petrom S.A. derulat în perioada 2002 – 2004 (declarație inc. S.S. – vol. 5, fila 101-105.
1.5 Învinuitul O.M., cetățean turc, a fost un punct de sprijin important pentru susținerea și materializarea acțiunilor derulate în România de gruparea externă fiind un „canal de legătură” pentru preluarea conspirată de la persoanele autohtone – M.D.M. și D.M.R. – a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către alți membri ai rețelei din țară sau străinătate;
2. Concepția și planul de acțiune al grupului extern
2.1 În paralel și suprapus preocupărilor strict profesionale și oficiale derulate de cei doi inculpați și învinuiții arătați mai sus, în calitatea profesională și oficială conferită de raporturile oficiale cu C.S.F.B., aceștia au constituit, la inițiativa inc. B.V., începând din primele luni ale anului 2005, o grupare, a cărei preocupări excedau cadrului strict oficial impus de relația de serviciu cu C.S.F.B., și viza, cu predilecție, sectorul energetic și de comunicații din România, în care se continuau procesele de privatizare și/sau atrageri investiționale ori urmau sau au fost declanșate procesele respective, potrivit programului de guvernare pe anii 2005 – 2008 și a foii de parcurs în domeniul energetic pentru perioada 2003-2015.
Împrejurarea sus arătată se desprinde explicit și implicit din conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat după data de 30.05.2005, relevându-se anterioritatea și, în același timp, continuitatea acțiunilor derulate de inc. B.V., inc. S.S., înv. F.M.C., O.M. și S.M., precum și a sistemului relațional instaurat între aceștia, pe de o parte și inculpații și învinuiții cetățeni români, pe de altă parte.
Pe fondul participării ori intenției de participare, în calitate de consultanți selectați sau cu ofertă de consultanță financiară ori de investiție financiară în vederea construcției / reconstrucției, tehnologizării / retehnologizării și/sau privatizării /restructurării unor societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C. ori M.C.T.I. din partea C.S.F.B. (cadrul strict oficial), grupul, inițiat și constituit din cei doi inculpați și învinuiți, a derulat activități coor.ate, concertate și sistematice pentru îndeplinirea unor obiective (ținte) de ordin personal (privat) atât în favoarea grupului financiar internațional al căror reprezentanți erau (C.S.F.B.) cât, mai ales, în scopul favorizării altor organizații economico-financiare internaționale, cu care C.S.F.B. avea sau nu contracte de consultanță, ceea ce le creau avantaje în mod indirect (cadrul extraoficial, privat, construit pentru obținerea direct sau indirect a unor beneficii financiare sau altor beneficii materiale).
Activitatea derulată de inculpații și învinuiții – cetățeni străini – în cadrul oficial și cel extraoficial învederat mai sus a devenit convergentă cu aceeași categorie de activitate – oficială și extraoficială – desfășurată de cetățeni români, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali sau chiar demnitari ai guvernului României, din cadrul M.E.C. și M.C.T.I., care s-au relaționat cu inculpații și învinuiții cetățeni străini, aderând și sprijinind realizarea scopului ilicit al acestora, sub aparența îndeplinirii sarcinilor lor de serviciu, rezultate din politicile instituțiilor implicate în privatizarea societăților comerciale aflate în portofoliul lor, potrivit Programului de Guvernare 2005-2008.
Realizându-se această convergență s-au creat premisele atingerii obiectivului (țintei) grupului infracțional extern, prin „controlarea” și direcționarea factorilor decizionali din instituțiile implicate în procesele de privatizare din domeniul energetic și al comunicațiilor din România, înspre direcția pe care și-au propus-o și de care inculpații cetățeni români au luat la cunoștință și au acceptat-o.
2.2 Intre identificarea și valorificarea unor oportunități de afaceri pe piața de energie și comunicații din România (ce ține de esența cadrului oficial al obiectului de activitate al C.S.F.B. Europe Ltd. Londra) și realizarea obiectivelor (țintelor) pe care grupul extern sus arătat și le-au propus există o întrepătrundere și interferență, ceea ce face dificilă, dar nu imposibilă, delimitarea între punerea în operă a scopului licit și oficial al C.S.F.B. Europe Ltd. Londra, prin reprezentanții săi aflați într-o relație oficială comercială cu instituțiile implicate din România și realizarea obiectivelor private, extra-oficiale și ilicite ale grupului extern sus arătat, constituit din inculpații și învinuiții cetățeni străini care, în același timp, sunt și reprezentanții oficiali ai C.S.F.B. Europe Ltd. Londra.
Delimitarea sus arătată transpare în mod evident din următoarele aspecte:
– a) relaționarea inc. B.V. cu reprezentanții grupului MARCO din România, împrejurare în contextul căruia acesta s-a detașat de instituția al cărei înalt responsabil era subor.ându-se intereselor acestui grup (a se vedea în acest sens ordonanța de extinderea cercetării penale și începerea urmăririi penale din 11 ianuarie 2007 – vol. 1, filele 98-110. Pentru acest aspect se efectuează urmărire penală în dosarul 30/D/P/2007 care a fost disjuns din dosarul nr. 222/D/P/2006.
– b) activitățile desfășurate de înv.S.M., după luna mai 2006, moment din care nu mai deținea nici o calitate în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Londra, concertat și în cooperare cu coinc. B.V., S.S., M.D.M.,D.M.R., înv. O.M. și F.M.C. , ceea ce rezultă din notele de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate posterior lunii mai 2006, vol. 9, 10, 11;
– c) preocupările materializate de inc. S.S. în ceea ce privește societățile comerciale din domeniul energetic aflate în portofoliul M.E.C. și nu numai, în legătură cu care C.S.F.B. Europe Ltd. Londra nu realizase demersuri oficiale pentru acordare de consultanță sau finanțare ori acestea erau în curs sau nu și-a manifestat intenționalitatea în acest sens.
– d) dezvăluirea unor informații confidențiale, obținute de la inc.D.M.R., de către inc. S.S., în calitatea sa oficială de colaborator al C.S.F.B., numitului K. Riquat, reprezentant C.A.I.B., competitor concurent cu C.S.F.B. în procesul privatizării SN Radiocomunicații (a se vedea nota de convorbiri telefonice din 02.04.2006, ora 18:26, vol. 8, filele 157-158, 164,170).
Aspectele de mai sus se evidențiază în mai multe note de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de către acest inculpat în diferite împrejurări, ca de exemplu notele de convorbiri telefonice din:
– 27.06.2005 ora 12:40, vol. 6, fila 134; ora 15:37, vol. 6, fila 140;
-28.06.2005 ora 8:42, vol. 6, fila 152; 8:46, fila 154 ;9:30, fila 158; 10:31, fila 164, în care inc. S.S. face referiri la întâlniri de afaceri la nivelul Primăriei Generale București (cu primarul general Adriean Videanu) și cu înalți funcționari din Ministerul Transporturilor);
– nota de convorbire telefonică din 11.07.2005 ora 13,50, vol. 7, fila 42, în care inc. S.S. destăinuie planurile sale înv. K.G.;
– nota de convorbire telefonică din 17.05.2006 ora 18:49, vol. 9, fila 143, în care inc. S.S. discută cu înv.S.M. referitor la „Romexterra”;
– nota de convorbire telefonică din 27.05.2006 ora 20:05, vol. 9, fila 198,în care inc. D.M.R.îi comunică inc. S.S. că a intrat în posesia proiectelor pentru strategia M.A.I. și îl întreabă ce are de făcut;
– nota de convorbire telefonică din 06.06.2006 ora 10:44, vol. 10, fila 22, din care rezultă că înv. O.M. a transmis prin e-mail lui Suat Sokolou programul de privatizare și reorganizare în industria mineritului din România, iar cel din urmă îi comunică această împrejurare inculpatului;
– nota de convorbire telefonică din 17.07.2006 ora 08:16, vol. 11, fila 33, privind discuțiile purtate între inc. S.S. și Sokolou Suat cu referire la chestionarele legate de Întreprinderea Minieră Motru care urmează a fi trimise inc. M.D.M.;
– nota de convorbire telefonică din 23.08.2006 ora 12:55, vol. 11, fila 125 relevând discuția dintre inc. S.S. și înv.S.M., în care se face referire la Romexterra, președintele F.S.L.I. L.L. și grupul PPF – Cehia;
– notele de convorbiri telefonice din 29.08.2006 ora 18:23, vol. 11, fila 148 și 18:33, fila 150, relevând discuțiile dintre inc. S.S. și D.M.R. în care primul solicită informații despre „General Turbo” și firma „Skoda”;
– nota de convorbire telefonică din 22.09.2006 ora 12:50, vol. 11, fila 210-212, respectiv discuția dintre inc. S.S. și o persoană feminină neidentificată în care se face referiri la Rompetrol, OMV, RAFO, Trustul „Realitatea”, Compania Dogan – Turcia, Petromidia.
2.3 Pe înscrisul intitulat „Project 2006, în limba engleză și, ulterior tradus în limba română, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la reședința din București a inc. S.S. (vol. 12, filele 150 – 152) se află consemnate societățile comerciale aflate în portofoliul M.E.C., M.C.T.I. și alte instituții, în legătură cu care acest inculpat își planificase activitățile derulate, împrejurare din care rezultă preocupările sale în ce privește acțiunea de culege de informații confidențiale, secrete (comerciale, economic, de serviciu ori de stat):
Romgaz – OK (Vadim OR – înscris olograf)
Romtel – OK (contract cu C.S.F.B./F/memo de la Michal pt. mine – înscris olograf)
Radiocomunicații – CAUB /BM/Nicolas/& Alex (înscris olograf)
Poșta Română – ? Radu/Roschild (înscris olograf)
SIF Muntenia – fond de privatizare cu 1 miliard
Vor să vândă compania de management!? Profit o,4 %
Deține 6% din acțiunile BCR (valorează circa 380 mil.), bancă la care 51% au fost cumpărate de Erste cu 4 miliarde
BRIKEL
Doicești; semnat și urmează BG
Bulgaria
CEZ cumpără – (de dezvoltat cu CEZ. Hristo 25% – înscris olograf)
Proiect Greenfield (proiect care se construiește de la 0) pentru 600 MW
Doicești – urmează să fie emisă săptămâna aceasta o garanție bancară de 5 milioane (luni sau marți)
Centrala de lignit MOTRU pentru 660 MW (proiect 1 miliard) urmează să fie dezvoltată pentru CEZ
0,95 % onorariu pentru noi
Avem nevoie de proiectul de contract de la MS
10. SKODA Power – excl. contract pentru România
SKODA Transport – excl. contract pentru România
11. Craiova/Tur/xyz centrală electrică de privatizat CEZ/SKODA/?
12. 8% acțiuni Petrom – schimb cu Sindicatele
13. Finanțarea Petroserv
– există contract cu Cipr – (PARTENER/L/AD – înscris olograf)
14. Distribuție Electrica Muntenia – CEZ trebuie să semneze contractul
15. Mandat de identificare Bancă Românească ca Bancă a Municipalității
16. Mandat de identificare Bancă Românească pentru FIB (25 % Puiu – înscris
Olograf)
17. LM Impex vrea să achiziționeze acțiuni la Opstinska Bank – C.A.I.B. Europa/SPAR
18. Romexterra – evaluare, (comision 5 milioane – tăiat prin înscris olograf)
– J&T Slovak, capital 2,8 miliarde (tăiat) 7-10 (înscris olograf)
Înscris olograf în bulgară
SEKIRA (înscris olograf
Proiecte Bio-combustibili (tăiat olograf)
19. Cuprumin – mine (HS)
Apă Carpatina pentru HS; izvoarele OMV-ului (tăiat olograf)
Teren în județul Ilfov pentru americani (înscris olograf în bulgară)
20. Romaero pentru Diglas, Jetran T. Bank (înscris olograf)
21. Va urma restructurarea termoelectrica (înscris olograf în bulgară)
22. Oficii Poștale/Romexterra – BAVAK (înscris olograf)
(dacă J&T cumpără, ulterior se va face contract pentru oficiile Poștale/distribuție) (tăiat)
23. Consultări cu OMV
24. E-guvernare – Vassilis să înceapă discuțiile inițiale joi 17.01.2006 IMTO (înscris olograf)
25. Romtelecom (tăiat)
– să găsim o companie care să vrea să le achiziționeze creanțele nerecuperabile (tăiat)
– structura activelor companiei (tăiat olograf)
Litex/zahăr
Bozarov are în Bulgaria un proiect de Mall de vânzare (olograf: 50 mil. euro) (tăiat olograf)
Petrol Bulgaria – Denis
Achiziția de case vechi în munți, în Bulgaria
Solaris – de verificat cu Marizzi posibilitățile pentru Bio-combustibili (tăiat olograf)
26. Alpine Bulkon
27. Strabag Teren B.S.
Piață în creștere/OMV (tăiat) (înscris olograf)
Dalkia (tăiat)
Byala + teren pentru OMV?
O proprietate imobiliară (clădire) a HS, jumătate-jumătate cu Tony
Izvor pentru HS
28. ASIROM (înscris olograf)
TabacoRO – (cuvânt indescifrabil) să întreb Nicolae (înscris olograf)
Terenul lui Nicolae pentru Michal (înscris olograf)
Rashco Gasso (înscris olograf)
Cluj – hotelul lui GIRAW (înscris olograf)
29. Aeroport Cluj
(înscris olograf în lb. bulgară)
(înscris olograf în lb. bulgară)
Din examinarea înscrisului sus arătat rezultă următoarele:
– înscrisul a fost realizat cu mare probabilitate înaintea datei de joi 17.01.2006 (rezultă din mențiunile de la poziția 24 din înscris);
– din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în care unul dintre conlocutori a fost S.S. reiese că există o concordanță perfectă dintre actele sale exterioare de conduită subsumate acțiunii de culegere (achiziționare) de informații și lanurile sale, pe care și le-a propus;
– există o corelare perfectă între mențiunile din înscris și documentele obținute de inc. S.S. de la coinculpați și învinuiți din dosarul nr. 222/D/P/2006 și 147/D/P/2007, care au fost găsite cu ocazia percheziției domiciliare întreprinse la reședința sa din București.
A. Astfel:
lista cu întreprinderile din sectorul de apărare aflate în portofoliul M.E.C., supuse procesului de privatizare, document intern al M.E.C. – O.P.S.P.I., între care sunt menționate la poziția 9 – S.C. Avioane Craiova S.A. și la poziția 13 – S.C. Romaero S.A. -, înscrisul prezentând unele mențiuni olografe (filele 3-8, vol. 12), ceea ce corespunde cu poz. 20 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
2) documentația privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, în limba engleză, document intern al M.E.C.-O.P.S.P.I., ce poartă mențiunea „Strictly Private and Confidential”(filele 9-11, vol. 12), ceea ce corespunde cu poziția 14 din înscrisul intitulat „Project 2006” care este identic cu documentul găsit cu ocazia percheziției informatice la inc. M.D.M. (vol. 2, fila 150). din conținutul documentului rezultă că a fost creat înaintea datei de 27.02.2006;
3) documentul intitulat „Strategia de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. pentru anul 2005, document intern emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. (filele 85-105, vol. 12);
4) Notă de fundamentare a proiectului de H.G. privind strategia de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud, document emis de M.E.C., cu caracter confidențial (filele 365-369, vol. 12);
5) prima filă din Proiectul de O.U.G. privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. Petrom S.A. București către Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, ce reprezintă un draft elaborat la 07 aprilie 2005 în cadrul M.E.C. (fila 106, vol. 12) ceea ce corespunde cu poziția 12 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
6) scrisori de intenție în legătură cu S.C. Termoelectrica S.A. – Proiectul Doicești și Brikel PLC, datate 19.07.2006 (fila 113 – 119, vol. 12), ceea ce corespunde cu poziția 7 și 12 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
7) documentație în limba engleză privind procesul de privatizare la C.E. Turceni, Rovinari și Craiova, emise în cadrul M.E.C., (filele 153 – 163, vol. 12), ceea ce corespunde cu poziția 11 din înscrisul intitulat „Project 2006”.
8) documentație în limba engleză intitulată „Principalele obiective ale privatizării” cu referire la „producția de energie” (CE Turceni, Rovinari, Craiova, S.C. Termoelectrica și filialele) filele 227 – 228, vol. 12, ceea c e corespunde cu poziția 21 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
9) scrisoare de intenție adresată de CEZ către M.E.C., în atenția domnului ministru S.I.C. , în ce privește S.C. termocentrale, Centrala Electrică Brăila (fila 237, vol. 12);
10) un document în limba română, emis în cadrul M.E.C., de la filele 10 la 20, referitor la programul și acțiunile de accelerare a privatizării și atragerea de investiții pentru anul 2005 în sectorul de energie electrică, cu caracter intern, ce poartă mențiuni olografe realizate de inc. D.M.R. (filele 294-304, vol. 12);
11) documentul intitulat „Foaie de prezentare ER1.301, 302.06 privind proiectul de investiții „Reabilitarea și modernizarea Centralei nr. 3 și 6 al S.C. C.E. Turceni S.A., elaborat de C.E. Turceni S.A., document intern al M.E.C. (filele 305-310, vol. 12), ce corespunde poziției 11 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
12) draft în limba engleză al memorandumului de înțelegere în cadrul propunerii de privatizare prin ofertă Publică Inițială a S.C. Romtelecom S.A., datat martie 2006, document intern de la M.C.T.I. (filele 319-320), ce corespunde poziției 2 și 25 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
13) document în limba engleză intitulat „Piața de energie din România”, compus din 5 file, filele 326-330, vol. 12.
În legătură cu acest document, inc. S.S. a declarat că l-a primit în perioada august – octombrie 2006 de la inc. M.D.M. (fila 162, vol. 5);
14) documente emise de M.E.C. – O.P.S.P.I., conținând 11 file, referitoare la S.C. Șantierul naval Mangalia S.A., respectiv paginile 47-49, 51-52, 110-116 (filele 255 – 266, vol. 12);
15) documente emise de M.E.C. – O.P.S.P.I., conținând 23 file, referitoare la Uzina Mecanică Filiași S.A., respectiv paginile 5-10, 14-15, 29-38, 72, 84-88 (filele 267-290, vol. 12), care, toate, poartă în colțul din dreapta jos ștampila O.P.S.P.I.
A. La percheziția informatică efectuată în mediile de stocare ce aparțin inc. S.S. au fost găsite mai multe documente, între care, menționăm:
– notă în limba engleză privind S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. – M.E.C. (filele 183-187, vol.5).
– Fișe privind: C.N. Huila; C.N. Lignit; Hidroelectrica Min vest; Moldomin; S.N. Mangalia; Avioane Craiova; Cuprumin; Foradex (vol. 121, fila 1253); Termoserv Borzești, Brăila, Craiova, Constanța, Deva, Doicești, Paroșeni (vol. 121, fila 1254), C.E. Rovinari (vol. 121, fila 1255), Transelectrica, U.M. Băbeni, U.M. Drăgășani, U.M. Filiași, U.M. Mârșa, Arsenal Reșița (vol. 121, fila 1256); Nuclearelectrica, Opcom, Romgaz (vol. 121, fila 1257); U.M. Orăștie (vol. 121 fila 1268); I.O.R. (vol. 121, fila 1271); Electrica Muntenia Sud (vol. 121, fila 1273); Termoelectrice (vol. 121, fila 1278); și altele stocate în mediile de stocare cercetate informatic.
Se relevă paleta largă de preocupări ale inc. S.S. în ce privește agenții economici aflați în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I., M.E.C. – sectorul de apărare, precum și deținerea unor documente ce conțin date nedestinate publicității de către acest inculpat.
La activitatea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 51/1991, desfășurată autorizat în data de 27.06.2006 de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, la reședința inc. S.S., au fost găsite și fotocopiate mai multe documente (vol. 16) din care enumerăm:
– un exemplar al proiectului privind segmentul autostrăzii București-Ploiești (filele 4-250, vol.16).
– documente privind planul de reconstruire a satului Bărcănești (filele 251-264, vol. 16).
– documente privind strategia M.E.C. de privatizare a unor societăți din cadrul sistemului energetic național (filele 265-293, vol.16).
– copii ale documentelor privind planul topografic al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, însoțit de anexe (filele 294-328, vol. 16).
Între mențiunile în limba engleză din înscrisul „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la reședința inc. S.S. (vol. 12, filele150-152) și documentele găsite inițial cu prilejul activității din 27.06.2006 (vol. 16, filele 1-476) și, ulterior, la percheziția domiciliară din data de 22.11.2006 (vol. 5, filele 3-39) există o corespondență perfectă, ceea ce decelează acțiunile planificate, organizate, concentrate ale inc. S.S. și relaționarea cu inc.D.M.R. M.R., înv. K.G. și O.M. (filele 13-30, vol.5).
În timpul efectuării urmăririi penale în dos. nr. 222/D/P/2006, inc. S.S. a depus mai multe documente, dintre care menționăm:
– printul unui mesaj electronic din 24.11.2006, ora 10:19 și 27.11.2006, ora 09:53 la care sunt atașate mesajele electronice anterioare privind același subiect, respectiv Aeroportul Internațional Cluj-Napoca (filele 205-214, vol. 5).
– alte mesaje din corespondența electronică a inc. S.S. ; memorandumuri de înțelegere; contracte de consultanță și altele (filele 215-284, vol. 5).
b. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inc. D.M.R. au fost găsite următoarele documente:
privind privatizarea Electrica Muntenia Sud:
draft intitulat „Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud (vol. 14, filele 28-33), document intern al M.E.C. – O.P.S.P.I.;
draft intitulat „Anexa – Strategia de privatizare pentru S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. (vol. 14, filele 34-37), document clasificat „secret de serviciu” la M.E.C. – O.P.S.P.I, compus din 8 file, sub nr. S/D.S. 82/09.02.2006, conform adresei Guvernului României – S.G.G. vol. CDC, filele 183 și 239 precum și H.G. nr. 1699/2005, vol. 128, fila179;
corespondență e-mail în limba engleză dintre Suat Sokolou și S.S., spre cunoștință luiD.M.R. M.R., datată 24.05.2005 ora 12:52, ce poartă mențiuni olografe ale luiD.M.R. M. Radu, referitoare la „Electrica Muntenia Sud” (filele 38-39, vol. 14), corespondența e-mail semnată de Christian Bobik, director C.A.I.B. referitor la solicitări formulate de K. Riquat.
privind S.C. Romaero S.A.:
Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A., emisă de M.E.C. – O.P.S.P.I., cu numărul de înregistrare 9360/22.12.2005, aprobat de S.I.C. , document cu caracter confidențial, ce poartă și date cu caracter secret de stat (filele 59-105, vol. 14);
privind S.C. Avioane S.A. Craiova:
Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A., emis de M.E.C. – O.P.S.P.I., cu număr de înregistrare 9359/22.12.2005, aprobat de S.I.C. , document cu caracter confidențial (fila 106-137, vol. 14);
d) privind S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.
Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A., emis de M.E.C. – O.P.S.P.I., document cu caracter confidențial (fila 41-58, vol. 14), ce conține și date cu caracter secret de stat;
privind Complexul Energetic Rovinari S.A.
Notă de fundamentare (filele 138 – 145, vol. 14);
Strategia de privatizare (filele 146-154, vol. 14);
Proiect de Hotărâre de Guvern (filele 155-161, vol. 14)
toate emise de M.E.C.-O.P.S.P.I, au caracter confidențial și poartă mențiunea „confidențial, nemultiplicabil”.
privind Complexul Energetic Turceni S.A.
Notă de fundamentare (filele 162 – 170, vol. 14);
Strategia de privatizare (filele 171-181, vol. 14);
Proiect de Hotărâre de Guvern (filele 182-188, vol. 14).
Toate emise de M.E.C. – O.P.S.P.I., au caracter confidențial și poartă mențiunea „confidențial, nemultiplicabil”.
Cu ocazia percheziției informatice privind medii și suporturile informatice aflate asupra inc. D.M.R. au fost găsite următoarele documente:
documentație în limba engleză compusă din 24 file privind piața de energie din România (filele 248 – 269, vol. 15), ce poartă antetul „Departament of Internațional Developement”; „România: Energy Sector Regulations”; „Executive Summary and list of recommendations”;
înscrisul intitulat „Privatizări”, în care sunt menționate societăți comerciale aflate în portofoliul M.C.T.I.; Ministerul Transporturilor; M.E.C. (unde sunt menționate: Romgaz, Electrica – 4 filiale; Complexe Energetice Turceni, Rovinari, Craiova; Hidroelectrica); Financiar – Bancar (fila 270, vol. 15);
documentul intitulat „Termeni de referință, Proiect: S.N.G.N. „Romgaz” S.A., compus din 16 file, emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. (filele 271 – 286, vol. 15);
documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, creat la 26.05.2006 (filele 401-409, vol. 15), ce reprezintă documentul intern al M.E.C.;
draftul documentului intitulat „Memorandum” cu tema – pregătirea unui program pentru Reconstrucția și Dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare -, emis de M.E.C., creat la 26.05.2006 (filele 410 – 413, vol. 15), ce reprezintă document intern al M.E.C.;
documentația intitulată „Cerere de oferte. Selectare consultanți. Privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A. 2005”, emis de M.E.C. – O.P.S.P.I., cu mențiunea „Strict confidențial”, creat la 24.05.2005 (filele 509 – 593, vol. 15), ce reprezintă document cu caracter confidențial.
C. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la sediul societății comerciale al cărei administrator este învinuitul O.M. au fost găsite următoarele înscrisuri:
1) Notă privind stadiul de privatizare al Electrica Muntenia Sud, emisă de M.E.C., ce poartă mențiunea olografă în colțul din partea stângă sus, pe prima filă: „Att Mr. Vadim”, compusă din 2 file (filele 202-203 și fila 12, vol. 111). din examinarea conținutului acestei note rezultă că a fost creată după data de 15.05.2006;
2) un plic de culoare albă pe care se aflau mențiunile „Vadim” și gruparea cifrică “00442079432615” (fila 12, vol. 111 și vol. 13, fila 201);
3) document în limba engleză, privind S.C. Iprochim S.A. București, emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. (fila 208 – 209, vol. 13, și fila 18, vol. 111), alături de alte documente referitoare la alte societăți comerciale din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. /fila 210 – 253, vol. 13 și fila 18, vol. 111);
4) documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră, compus din 9 file, emis de M.E.C., (vol. 13, filele 254 – 262 și vol. 111, fila 18), document care s-a găsit și la D.M.R. cu ocazia percheziției informatice, ca fiind creat la data de 26.05.2006 (fila 401-409, vol. 15) și care are caracter intern, confidențial;
5) draftul documentului intitulat „Memorandum” cu tema – pregătirea unui program pentru Reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare”, emis de M.E.C., conținând 3 file (vol. 13, filele 253-265) care s-a găsit și la D.M.R. cu ocazia percheziției informatice, ca fiind creat la 26.05.2006 (filele 410 – 413, vol. 15);
6) draft document de fundamentare a proiectului pentru reconstrucție și dezvoltarea unei localități miniere și a zonelor înconjurătoare cel mai puternic afectate de restructurarea sectorului minier, conținând file numerotate de la 1 la 10 și anexele 1,2,3,4,5 (filele 267 – 292, vol. 13 și 18, vol. 111), document intern al M.E.C.
Anexele sunt datate 18.04.2006 și 24.03.2006.
Cu prilejul percheziției informatice efectuate pe medii de stocare a datelor informatice aparținând înv. O.M. a fost găsit înscrisul în limba engleză intitulat „Economy Trade Ministry State Participation and Industry Privatization Office”, în care la pct. 7 este menționat S.C. Iprochim S.A., iar la pct. 10 S.C. Romaero S.A., ce reprezintă atașamentul unei corespondențe electronice din data de 17.06.2005, filele 399-400, vol. 111.
D. Activitățile inc. S.S., M.D.M., D.M.R. și a înv. S.M .și O.M. s-au corelat, ceea ce rezultă și din convorbirile telefonice și comunicările interceptate și înregistrate autorizat în care unul dintre conlocutori/corespondenți este Sokolou Suat, angajat al firmei Energan Mineralung, al cărei director și administrator este S.S., după cum urmează:
c.t. din 11.07.2005 ora 11:50 (vol. 7, fila 41) dintre S.S. și Sokolou Suat referitoare la „Contractul Cuprom”, în legătură cu care S.S. cere conlocutorului să-l trimită prin e-mail lui D.M.R.;
c.t. din 27.07.2005 ora 14:39 (vol. 7, fila 67) în care S.S., referindu-se la “o scrisoare de la Marizzi”, îi afirmă lui S.M.că a fost trimisă prin Sokolou Suat;
c.t. din 16.02.2006 ora 11:30 (vol. 7, fila 541), în care D.M.R. îi afirmă lui Sokolou Suat că „am primit mesajul tău ieri” și în final se referă la un mesaj swift în legătură cu o sumă de bani;
c.t. din 11.04.2006 ora 16:06 (vol. 8, fila 272) în care D.M.R. îi cere informații în legătură cu o bancă, pentru că „pregătesc un contract, o factură pe numele Energan Siters”;
c.t. din 21.04.2006 ora 12:23 (vol. 8, fila 342) în care D.M.R. îl întreabă pe Sokolou Suat dacă a primit faxul de la el și că documentul trebuie semnat de S.S.;
comunicarea SMS din 31.05.2006 ora 10:19 (vol. 9, fila 231) în care Sokolou Suat îl încunoștințează pe S.S. în legătură cu S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.; precum și despre Jetran;
comunicare SMS din 06.06.2006 ora 10:44 (vol. 10, fila 27) în care Sokolou Suat îl încunoștințează pe S.S. „Mustafa mi-a trimis un e-mail în limba engleză cu Programul de Privatizare și Reorganizare în industria mineritului din România”;
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la înv. O.M. s-a găsit un astfel de document elaborat la M.E.C. la 24.03.2006 și 18.04.2006 (vol. 13, filele 167- 292 și vol. 111, fila 18).
La percheziția informatică în mediile de stocare a datelor informatice deținute de D.M.R. s-a găsit documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, creat la 26.05.2006 (filele 401 – 409, vol. 15);
– comunicarea SMS din 06.06.2006 ora 11:21 (vol. 10, fila 29) de la Sokolou Suat câtre S.S. „Horst a trimis o scrisoare, buget și structură pentru Fondul European, ție și lui Michal (n.n.S.M.);
– c.t. din 06.07.2006 ora 10:44 (vol. 11, fila 19) dintre D.M.R. și Sokolou Suat referitor la o rezervare la un hotel unde anterior a stat D.M.R. și O.M., pentru perioada 30.07 – 02.08.2006 și 05.08 – 09.08.2006;
– c.t. din 17.07. 2006 ora 08:16 (vol. 11, fila 54) în care S.S. îi cere lui Sokolou Suat să trimită chestionarele legate de Motru, din nou, lui M.D.M.;
– c.t. din 08.08.2006 ora 12:01 (vol. 11, fila 97), din care se redă următorul pasaj:
„ S.S. .: Bună. Spune-mi acum
Suat: Bună.
S.S. .: A sosit e-mail de la ERSTE BANK, pentru BRIKEL. Este un amendament între ei, ENERGAN și LM INTEX (?), CEZ, LM INTEX și ENERGAN pentru joint-venture-ul noului BRIKEL și ENERGAN și LM INTEX trebuie să pregătească toată documentația până la sfârșitul lunii septembrie, în timp ce ei vor oferi fondurile și joint-venture-ul va începe să existe de la începutul anului.
S.S. .: Bine. Dar despre ce documentație este vorba?
Suat: Este o documentație de tipul unor acorduri pentru apa care va fi folosită la sistemul de răcire …
S.S. .: Dar nu pot face… Sunt proști. Cum poți să faci vreun acord fără să existe vreo companie. Nu se poate.
Suat: Exact. Poate BRIKEL o să ia totul pe numele lor.
S.S. .: Nu. Pot să ia pe numele lor, dar atunci este cu totul altceva.
Suat: Da. Dar nu pe numele unui joint – venture inexistent.
S.S. .: Este o prostie, o dă vorbesc cu ei.
Suat: Să sun …?
S.S. .: Trimite-l lui Michal.
Suat: Lui Michal, bine. O să i-l trimit.
S.S. .: Sunt specificate ceva procente acolo sau nu?
Suat: Spune că CEZ va fi acționarul majoritar al joint – venture – ului, dar nu sunt procentele.
S.S. .: Bine. Altceva?
Suat: Nimic deocamdată
S.S. .: Bine. Pa. „
– c.t. din 08.08.2006 ora 15:21 (vol. 11, fila 101) dintre S.S. și Sokolou Suat referitor la trei facturi din Bulgaria, pe care S.S. le va duce în Cipru;
– c.t. din 08.08.2006 ora 17:34 (vol. 11, fila 103) în care S.S. îi cere lui Sokolou Suat, ca Mircea Coliu (n.n. angajat al înv. O.M.)”să cumpere documentele pentru Brikel, pentru termoelectrica Brăila;
– c.t. din 29.08.2006 ora 15:57 (vol. 11, fila 142) dintre S.S. și Sokolou Suat, referitor la o afacere în Turcia și iau de la Erste Bank;
– c.t. din 22.09.2006 ora 16:14 (vol. 11, fila 217) dintre S.S. și M.D.M., în care secundul afirmă:” I-am trimis lui Suat modificările”;
– c.t. din 22.09.2006 ora 16:37 (vol. 11, fila 219) în care S.S. îi comunică lui M.D.M. că “I-am spus deja lui Suat să o trimită”, referindu-se la o scrisoare de clarificare în legătură cu centrala Doicești;
– c.t. din 22.09.2006 ora 16:46 (vol. 11, fila 221) în care Sokolou Suat îi transmite lui S.S. că a luat legătura cu Aramă Ștefan de la Termoelectrica, iar S.S. îl întreabă: „Ai găsit mașina pentru tip”.
Rezultă că Sokolou Suat i-a trimis anterior un e-mail.
– c.t. din 05.10.2006 ora 15:37 (vol. 107, fila 90) Drăghici Constantin Liviu îi confirmă lui O.M. că a transmis conținutul unui suport optic de cca. 112 pagini, pe adresa de e-mail a lui Sokolou Suat (a se corela cu c.t. din 05.10.2006 ora 13:47 –fila 86, vol. 107; ora 14:31 – fila 88, vol. 107; ora 17:39 – fila 92, vol. 107);
– c.t. din 23.10.2006 ora 22:33 (vol. 11, fila 267) în care S.S. stabilește cu D.M.R. ca să-i trimită un CD cu informații tehnice, în limba engleză, despre Radiocom, prin Sokolou Suat;
– c.t. din 24.10.2006 ora 11:15 (vol. 11, fila 269) în care Sokolou Suat îi transmite lui S.S. că „Am primit prezentarea de patru pagini despre piața energiei din România, de la Dorin (n.n. M.D.M.)”, iar S.S. îi spune: ”Poți să i-o trimiți lui Michal (n.n.S.M.) …. o să o printez azi”.
Cu ocazia percheziției domiciliare întreprinse la S.S. s-a găsit acest document în limba engleză (vol.12, filele 326 – 330), despre care inc. S.S. a declarat că l-a primit în perioada august-octombrie 2006 de la inc. M.D.M. (fila 162, vol.5).
O documentație în limba engleză compusă din 24 file, privind piața de energie din România s-a găsit și cu ocazia percheziției informatice în mediile de stocare a datelor informatice aparținând inc. D.M.R. (vol. 15, filele 248-269), dar se referă la perioada 2003 – 2004.
Învederăm de asemenea că la percheziția domiciliară efectuată la inc. D.M.R. s-a găsit o corespondență e-mail în limba engleză, dintre Suat Sokolou și S.S., spre cunoștință lui D.M.R., referitoare la „Electrica Muntenia Sud” (fila 38 – 39, vol. 14), datată 24.05.2005 ora 12:52.
E. În problemele de natură administrativă legate de întreținerea locuinței sale din București, Bd. Gh. Magheru nr. 9, …..inc. S.S. a fost ajutat de către numitul Shahin, posesorul telefonului mobil cu nr. 0722……. (c.t. din 29.08.2006 ora 13:47 și 13:49 – vol. 11, fila 136, 138 și din 30.08.2006, ora 10:48, vol. 11, fila 156).
Acest personaj a fost utilizat de către inc. S.S. și pentru preluarea unor documente de la inc. D.M.R. și depunerea lor la reședința sus-arătată, cum a fost cazul unor documente ce conțineau date despre agentul comercial S.C. Iprochim S.A. (c.t. din 18.05.2006 ora 18:42, vol. 9 fila 150, dintre S.S. și D.M.R.., în care S.S. afirma interogativ: „De obicei, dacă i le dai (n.n. diferite documente) lui (n.n. Shahin), faci o copie, nu?”, iar conlocutorul afirmă: „în mod normal da”).
Numitul Shahin Kutsal este un conațional al cetățeanului turc, înv. O.M., care este utilizatorul postului telefonic 0723313472 și se află în relații de afaceri cu O.M., ceea ce rezultă din convorbirea telefonică dintre cei doi din 17.01.2006, ora 09:59, vol. 106, fila 90. În această convorbire înv. O.M. îi comunică interlocutorului că: „Credit Suisse a fost cel care a câștigat 8% din privatizarea Romtelecom! Oficial!” precum și că: „Eu sunt în fiecare zi cu oamenii” dându-i de înțeles cercul relațional în care este antrenat, a se vedea și c.t. din 18.05.2006, vol. 9, fila 150.
Se relevă modalitatea de cooperare între S.S. ș iD.M.R, precum și faptul că au existat mai multe situații de transmitere de documente (expresia „de obicei”) și nu numai în situația documentelor referitoare la S.C. Iprochim S.A.
3. Acțiunile grupului extern
3.1 Pentru realizarea obiectivelor (țintelor) vizate, grupul extern a desfășurat activități specifice, coordonate, concertate și sistematice constând în culegerea de informații, din sectorul energetic și comunicații al economiei României, cu privire la strategiile de privatizare corespunzătoare perioadei 2005 – 2008: etapele prealabile, incluzând și elaborarea actelor normative, declanșării proceselor de privatizare și/sau atragere investițională ori selectării ofertanților în vederea privatizării; derularea efectivă a acestor procese – de la fazele inițiale (cerere de ofertă, depunerea scrisorilor de intenție, depunerea ofertelor inițiale, a celor angajante ori a ofertelor angajante îmbunătățite), fazele intermediare (deschiderea ofertelor, selectarea ofertantului desemnat și a celui de rezervă, negocierile cu ofertantul desemnat și ales) și faza finală (negocierea contractului, elaborarea actului normativ acolo unde a fost cazul).
3.1.1 Această culegere de informații avea drept țintă cunoașterea datelor și informațiilor confidențiale existente cu privire la toți ofertanții înscriși în cursă, în scopul fie al direcționării în sensul dorit de grupul extern a rezultatelor evaluării comisiilor de negociere ori de selectare a ofertanților, fie al facilitării selectării unei anume oferte, în detrimentul alteia.
3.1.2. De asemenea, culegerea de informații era destinată obținerii unor date care, apoi, prin metode persuasive și/sau oculte să conducă la influențarea factorilor decizionali pentru obținerea unei hotărâri convergente cu ținta grupului extern.
3.1.3. Activitatea de culegere de informații derulată de grupul extern a constat în adunarea unor diferite categorii de informații, ca de pildă:
a)informații generale (materiale, documente și date privind aspecte de natură politică, economică, privind resursele, cu predilecție energetice);
Relevante sunt discuțiile purtate de inc. S.S. cu diferiți interlocutori interceptate și înregistrate, decelate în notele de transcriere a convorbirilor telefonice (c.t.) depuse la dosarul cauzei:
– nota de convorbiri telefonice din 06.06.2005 ora 9:27 (cu înv. K.G. de la care ia relații în legătură cu evoluția situației politice din țară); ora 10:22 cu Klaus Riquat căruia îi comunică evoluția situației politice din România; vol. 6, fila și fila 38;
– nota de convorbiri telefonice din 11.07.2005 ora 13:10 (cu înv. K.G. de la care culege informații despre oameni politici (Voiculescu, B.O.) ori din guvern –M.E.C. (secretarul de stat C.C.); vol. 7, fila 42;
– nota de convorbiri telefonice din 13.07.2005 ora 17:33 (cu coinc. M.D.M. în care se face referiri la posibilitatea căderii guvernului; vol. 7, fila 53);
– nota de convorbiri telefonice din 19.07.2005 ora 18:59 (cu numita Mădălina Marcoci, în care se discută despre căderea Guvernului); vol. 7, fila 58;
– nota de convorbiri telefonice din 31.05.2005 ora 8:35 (din care rezultă cererea către coinc. D.M.R. de a-i da o „hârtie” pentru „orașul electronic”, – proiectul City Net, vol. 6, fila 17);
– nota de convorbiri telefonice din 27.07.2005 ora 15:16 (cu coinc. D.M.R. căruia îi cere informații despre stadiul depunerii de oferte cu termen la 15.09.2005; vol. 7, fila 70);
– nota de convorbiri telefonice din 06.09.2005 ora 20:12 (cu o persoană de sex feminin neidentificată pe care o anunță că la primul ministru și la ministere s-a primit o scrisoare anonimă despre el și „lobby-ul” pe care îl face; vol. 7, fila 81);
– nota de convorbiri telefonice din 11.01.2006 ora 21:18 (cu inc. M.D.M. căruia îi cere relații despre cum se poate obține o restructurare fără licitație), vol. 7, fila 370;
– nota de convorbiri telefonice din 02.08.2006 ora 16:03 (cu coinc. D.M.R. care îi comunică date cu privire la publicarea unui H.G., iar S.S. va transmite informația coinc. B.V.; vol. 11, fila 82);
– nota de convorbiri telefonice din 24.10.2006 ora 11:15 (cu Sokolou Suat căruia îi transmite că a primit 4 pagini despre piața energiei din România de la coinc. M.D.M. și că îi va transmite lucrarea și înv.S.M.); vol. 11, fila 269;
– nota de convorbiri telefonice din 28.06.2005 ora 09:40 în care martorul K.G. îi oferă date inc. S.S. despre vânzarea pachetului de 8% acțiuni ale M.E.C. la Petrom; vol. 6, fila 161;
– nota de convorbiri telefonice din 22.03.2006 ora 14:51 dintre înv. S.M.și inc. B.V. în care se face referire la situația din Guvernul României; vol. 8, fila 101;
– nota de convorbiri telefonice din 06.06.2006 ora 00:43 în care inc. S.S. îi cere relații martorului K.G. despre MOL; vol. 10, fila 19;
– nota de convorbiri telefonice din 10.12.2005 ora 19:26 în care inc. S.S. îi cere relații coinc. D.M.R. despre ședința de Guvern care a avut loc; vol. 7, fila 217;
– nota de convorbiri telefonice din 20.12.2005 ora 15:22 din care rezultă că inc. S.S. îi cere informații generale inc. M.D.M., vol. 7, fila 254.
b) informații privind unele persoane cu funcții de decizie din M.E.C. și M.C.T.I. (curriculum vitae, funcții, sistem relațional, etc.);
Sunt semnificative în acest sens discuțiile telefonice interceptate și înregistrate în notele de transcriere a convorbirilor telefonice (c.t.) indicate mai jos:
– nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 20:38 în care înv. S.M.îi cere inc. S.S. să obțină informații despre A.D., secretar de stat în M.E.C.; vol. 6, fila 132;
– nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 11:11 din care rezultă că inc. S.S. îl întreabă pe martorul K.G. dacă „are oameni în Ministerul Justiției”; vol. 6,fila 102;
– nota de convorbire telefonică din 09.06.2005 ora 10:45 în care inc. D.M.R.îi face o scurtă caracterizare a directorului din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., A.A., coinc. S.S.; vol. 6, fila 66;
– nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 17:36 când inc. S.S. culege date despre vicepremierul Gh. S. de la numita M.M.; vol. 6, fila 116;
– nota de convorbire telefonică din 20.07.2005 ora 11:54 dintre inc. S.S. și înv.S.M.în care se pune la cale planul pentru promovarea inc. M.D.M.; vol. 7, fila 59;
– nota de convorbire telefonică din 12.06.2005 ora 09:04 în care inc. S.S. ia relații de la șefa de cabinet a ministrului M.E.C., martora R.I., în legătură cu prezența înv. S.I.C. în minister și când revine (idem în notele de convorbiri telefonice din 13.06.2006 ora 12:52, vol. 10, fila 90; și din 22.06.2006 ora 20:09; vol. 10, fila 193);
c) informații specifice economice și comerciale (punctual relevate supra și care urmează a se detalia în capitolul următor); din mai multe domenii ale economiei naționale: transporturi, comunicații, industria de apărare.
Culegerea de informații s-a realizat îndeosebi pe căi informale de la inculpații cetățeni români, oficiali ai M.E.C. și M.C.T.I., racolați (recrutați), care au acceptat aderarea și sprijinirea grupului infracțional extern constituit.
În unele situații aceasta s-a realizat în exclusivitate extraoficial, neexistând forme de manifestare corespunzătoare unui cadru oficial și corect concurențial instaurate (scrisori de intenție, depunere de oferte, contacte oficiale etc.), de unde transpare caracterul ocult al relaționării din cadrul grupului infracțional, sub aparența unor relații de identificare / stabilirea a unor oportunități economico-financiare / investiționale create de apartenența la o instituție financiar bancară – C.S.F.B. – cu care instituțiile implicate din România au fost / urmau să fie în raporturi precontractuale, contractuale și postcontractuale.
3.2. Acțiuni concrete ale grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, ce relevă coor.area între membrii grupului extern și aderenții și sprijinitorii acestui grup, cetățeni români
Organizarea, cooperarea, coor.area, planificarea, coeziunea psihică dintre membrii grupului extern și aderenții și sprijinitorii acestuia, cetățeni români, rolul și locul fiecăruia dintre componenții grupului organizat infracțional cu caracter transnațional transpare din acțiunile derulate în perioada 2005-2006.
A. Termoelectrica – Termocentrale
Probele administrate în cauză relevă acțiunea coor.ată, concertată a membrilor grupului infracțional organizat cu caracter transnațional derulată în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în legătură cu alți agenți economici di n portofoliul M.E.C. (S.C. Termoelectrica S.A., Complexul Energetic Turceni și Rovinari, S.C. Foradex S.A., IPROCHIM, Transelectrica, în domeniul industriei miniere, Șantierul Naval Mangalia), dar și alte societăți comerciale (S.C. Cuprom S.A., General Turbo), S.I.F. Muntenia, toate activitățile fiind destinate atingerii scopului propus (vezi capitolul 7, pct. 2 din prezentul rechizitoriu), prin căile, metodele și mijloacele folosite (vezi capitolul 7, pct. 5 din prezentul rechizitoriu).
c.t. din 10.11.2005 ora 09:16 (vol. 7, fila 134) dintre M.D.M. și Pop Ovidiu (n.n. președintele C.A. de la S.C. Termoelectrica S.A. București);
c.t. din 06.12.2005 ora 17:54 (vol. 7, fila 205) dintre M.D.M. și C.M. (n.n. șef O.P.S.P.I.) referitor la întâlnirea pentru Termoelectrica și la Pop Ovidiu;
c.t. din 20.12.2005 ora 20:22 (vol. 7, fila 292) în care S.S. îi afirmă lui M.D.M. că: “…. Ne-am întâlnit cu șeful tău (n.n. S.I.C. A spus că a vorbit cu cei de la Termoelectrica, ar trebui să se întâlnească mâine și intenționează să numească o persoană care să fie responsabilă pentru proiectul de la minister. Am întrebat cine va fi persoana desemnată și a spus Dorin M.D.”, la care conlocutorul răspunde: „Sunt într-un mare conflict cu ….. trebuie să vorbesc! Îi (n.n. lui S.I.C.) voi pune o condiție, să schimbe ceva înainte, dacă nu, nu”.
Conlocutorii stabilesc pentru 21.12.2005 ora 08:15 întâlnire între ei doi și reprezentanții investitorului străin care participă pentru Termoelectrica, la locația Hilton;
c.t. din 21.12.2005 ora 15:26 (vol. 7, fila 264) dintre M.D.M. și S.S., ocazie cu care S.S. afirmă la întrebarea conlocutorului „la ședință totul a mers bine …. Au semnat acordul de confidențialitate și au spus că următorul pas va fi ca ei să pregătească o ofertă. O prostie. Termoelectrica a spus că trebuie să pregătească o ofertă, să o trimită și se va gândi”, continuând: „le-am spus (n.n. reprezentanții Termoelectrica) că au o altă ofertă, ceea ce nu este adevărat”, fiind contrazis de M.D.M. care afirmă “chiar au o altă ofertă” și că „Trebuie să vorbim după Anul Nou cu șeful (n.n. S.I.C. );
c.t. din 05.01.2006 ora 11:56 (vol. 7, fila 311) dintre M.D.M. și un domn neidentificat de la postul nr. 491722762216, având ca subiect C.E. Turceni;
c.t. din 10.01.2006 ora 11.50 (vol. 7, fila 344) în care M.D.M. îi spune lui S.S. că „sunt într-o întâlnire cu CEZ”, amândoi sunt de acord că „Avem multe de discutat”; S.S. îl încunoștințează pe conlocutor că în decembrie 2005 s-a semnat un acord între Termoelectrica și Fondul de Investiții Austria, pentru “o altă termocentrală, pe gaz la Craiova”, la care M.D.M. îi replică „Lasă asta! Asta e o chestie foarte proastă. O să-ți spun eu de ce când o să ne vedem”.
În finalul convorbirii, când se referă la Termoelectrica, M.D.M. îi afirmă lui S.S.: „Tu o să vorbești cu șeful ca să-i preseze pe cei de la Termo. Pentru că Termo joacă în continuare tare”, situație cu care conlocutorul este de acord (vezi și volumul 7, fila 346);
c.t. din 11.01.2006 ora 08:54 (vol. 7, fila 354) dintre M.D.M. și S.S., în care S.S. îi comunică interlocutorului că în seara precedentă (120.01.2006) a stat chiar în biroul său de la sediul M.E.C. „așteptând să-l văd pe el (n.n. S.I.C.). Am stabilit că el (n.n. S.I.C.) să le ceară, s-o facă și acum vreau să verific ce s-a întâmplat, pentru că trebuie să demarăm. Când ai timp, sună-mă”;
c.t. din 11.01.2006 ora 21:18 (vol. 7, fila 370) în care S.S. îl întreabă pe M.D.M., referitor la termoelectrica „cum putem obține restructurarea fără licitație” și se continuă, fiind redată mai jos:
„ S.S. .: Întrebarea este cum putem obține restructurarea fără licitație.
D. M.D.M.: Nu este o restructurare cu licitație, este o restructurare internă.
S.S. .: Da, dar cum putem să o obținem fără să mergem la o licitație?
D. M.D.M.: Trebuie să vorbim.
S.S. .: Gândește-te! Îți spun doar să te gândești, dar …
D. M.D.M.: Da, mă gândesc, nu este ușor, dar trebuie să stăm de vorbă.
S.S. .: Poate stimulentele trebuie plătite după aceste … nu știu, poate fi ca un program liber, baza pe principiul fiecare dolar înapoiat …
D. M.D.M.: După părerea mea, cred că cel mai bine ar fi să începem o abordare cum ar fi cumpărarea datoriilor de la Ministerul de Finanțe.
S.S. .: Dacă este posibil.
D. M.D.M.: De ce nu?
S.S. .: OK. Gândește-te la acest lucru până miercuri, săptămâna viitoare!
D. M.D.M.: Nu este … Am inițiat o întreagă restructurare, dar nu o restructurare cu un investitor, ci o restructurare internă.
S.S. .: OK. Gândește-te la acest lucru, poate fi o afacere interesantă!
D. M.D.M.: Da.
S.S. .: OK.”
c.t. din 09.03.2006 ora 08:14 (vol. 8, fila 22) dintre M.D.M. și A.A.;
c.t. din 04.04.2006 ora 07:02 (vol. 8, fila 186) dintre S.S. și M.D.M., referitor la Motru (n.n. Întreprinderea minieră Motru – Centrala pe lignit Motru), primul îl informează pe secundul că reprezentanți ai unei firme se vor prezenta în fața ministrului S.I.C. și secretarului de stat Ionel Manțog și „vor face o prezentare, vor să facă presiuni”, dar „au nevoie de informații”, după care cei doi își stabilesc întâlnire la ora 7:30 la locația Hilton;
S.C. Termoelectrica S.A. Sucursala Electrocentrale Brăila
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coordonat inculpații S.S., B.V. și M.D.M..
07.04.2005, președintele CA de la S.C. Termoelectrica S.A., Pop Ovidiu, a propus conducerii M.E.C. să aprobe demararea acțiunii de atragere de investiții la S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Brăila (filele 51-53, vol. 63), sens în care șeful O.P.S.P.I., M.D.M., a întrunit o notă de prezentare (filele 49-50, vol. 63).
În continuare, Pop Ovidiu a întocmit o notă, adresată M.E.C. și aprobată de ministrul S.I.C. , prin care supunea spre aprobare continuarea procesului de constituire a unei societăți comerciale cu capital mixt având ca aport în natură bunuri ale S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Brăila – Blocul nr. 4 și aport în numerar al unui potențial investitor privat, societatea comercială la care pachetul majoritar de acțiuni să fie deținut de un investitor privat (filele 44-48, vol. 63).
Nota a fost analizată la O.P.S.P.I. și supusă spre aprobare ministrului M.E.C., S.I.C. care a aprobat-o (filele 41-43, vol. 63).
12.04.2005, s-a aprobat în AGA constituirea unei societăți cu capital mixt (fila 32, vol. 63);
14.04.2005 a fost lansat anunțul publicitar în vederea realizării proiectului de conversie pe huilă a blocului nr. 4 de 330 MW (fila 32, vol. 63) și în urma anunțului publicat s-au depus 6 scrisori de intenție, din partea: S.C. Global Internațional 2000; Mitsui; Enel SpA Italia; E. ON. Kraftwerke; Iberdrola și Electrabel (fila 32, vol. 63);
la 16.03.2006 (urmare a Notei S.C. Termoelectrica S.A. nr. 11183/29.12.2005 și Notei O.P.S.P.I. din 16.03.2006), conducerea M.E.C. a aprobat continuarea procesului de constituire a unei societăți comerciale cu capital mixt având ca aport în natură bunuri ale S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Brăila – Blocul nr. 4 și aport în numerar a unui potențial investitor privat, în condițiile aplicării în proces a întregii C.T.E. Brăila (filele 32-33, vol. 63);
în 27.07.2005 a fost aprobat Caietul de sarcini ca a fost achiziționat de potențialii investitori (fila 33, vol. 63);
la data de 25.09.2006 au fost depuse trei oferte din partea:
– Enel în consorțiu cu S.C. Global Internațional 2000,
– Electrabel,
– E. on Kraftwerke,
(fila 33, vol. 63)
la data de 26.09.2006 ora 10:00 la sediul S.C. Termoelectrica S.A. a avut loc o ședință privind deschiderea plicurilor ofertanților, fiind calificați toți cei trei ofertanți (fila 33, vol. 63);
06.10.2006, prin ordinul ministrului S.I.C. nr. 683/2006 a fost desemnată comisia de negociere, al cărei președinte a fost numit M.D.M. (vol. 21, fila 253);
la data de 27.10.2006 a fost transmisă tuturor ofertanților calificați o scrisoare cu o nouă ofertă, stabilindu-se ca termen limită pentru depunerea acestor noi oferte, data de 27.11.2006 ora 10:00 (fila 33, vol. 63);
la data de 15.11.2006, directorul general al S.C. Termoelectrica S.A., M.V și șeful O.P.S.P.I., C.M., au întocmit Nota privind aprobarea continuării procesului de constituire a unei societăți comerciale cu capital mixt cu mai multe propuneri, între care declararea termenului de depunere a ofertelor la 15.01.2007, aprobată de secretarul de stat, Darius Meșca (filele 32-35, vol. 63).
Interesul inculpatului S.S. pentru procesul investițional în discuție a fost transmis la data de 02.08.2006 ora 22:25 (vol. 11, fila 95) către inc. M.D.M. și inc. B.V., în data de 25.10.2006 ora 11:31 (vol. 11, fila 282).
B. S.C. Termoelectrica S.A. Sucursala Electrocentrale Doicești
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S., M.D.M. și D.M.R. în cooperare cu învinuiții S.M.și S.I.C. .
– în perioada 2004 – decembrie 2005, urmare anunțului lansat la 23.03.2004 de S.C. Termoelectrica S.A. pentru atragerea investițională în ce privește constituirea unei societăți cu capital mixt având ca aport în natură bunuri ale S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Doicești și aport în numerar a unui potențial investitor privat, au transmis scrisori de interes, au semnat acorduri de confidențialitate și au vizitat C.T.E. Doicești, între alți ofertanți și: CEZ as (Cehia) și J&T Finance Group (Slovacia) – fila 50, vol. 63;
– la data de 12.12.2005 CEZ as a recomandat M.E.C., printr-o scrisoare, ca S.C. Termoelectrica S.A. să continue discuțiile, în locul acestui investitor, cu Brikel EAD din Bulgaria (fila 60, vol. 63);
– în datele de 15 și 16.12.2005, Brikel EAD și-a manifestat intenția ca specialiști să viziteze cele 3 cariere de lignit unde ar urma să fie livrat cărbunele pentru noul grup ce se va realiza la C.T. E. Doicești și că se implică în acest proiect (fila 60, vol. 63);
– 21.12.2005 reprezentanții Termoelectrica S.A. și Brikel EAD au semnat un acord de confidențialitate, urmând ca în luna ianuarie 2006 să fie reluate discuțiile referitoare la proiectul Doicești (fila 60, vol. 63);
– 31.01.2006 firma Brikel EAD a transmis S.C. Termoelectrica S.A. o propunere de Memorandum de înțelegere, care a fost transmis și M.E.C. la 06.02.2006 (fila 60, vol. 63);
– 27.03.2006 se constată că pentru proiectul de atragere de investiții la S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Doicești, există interes din partea:
– J&T Finance Group (Slovacia)
– Petro Carbo Chim (Germania)
– Brikel EAD (Bulgaria)
– Washington Group Internațional
– AES (SUA)
Printr-o notă adresată ministrului S.I.C. , pe care acesta a pus rezoluția: „lucrurile se mișcă f. încet. Rog responsabilii O.P.S.P.I. care răspunde de parcurgerea întregii proceduri, fără întârzieri nejustificate (fila 59, vol. 63);
– 28.04.2006, S.C. Termoelectrica S.A. a făcut cunoscută prin anunț publicitar intenția de constituire a unei societăți comerciale cu capital mixt în vederea realizării unei capacități noi la Sucursala Electrocentrale Doicești – C.T. Doicești; respectiv un bloc nou de condensație pe lignit de 150-250 MW ca instalație de desulfurare (fila 56, vol. 63), fiind primite scrisori de intenție de la:
– Prisma Energy Europe Ltd. (Marea Britanie)
– AES (SUA)
– Brikel (Bulgaria)
– în condițiile retragerii ofertantului Prisma, la datele de 17.07.2006 și 18.07.2006 au avut loc discuții cu Brikel respectiv AES (vol. 63, fila 57);
– la data de 01.09.2006 a fost publicat un anunț comun de către S.C. Termoelectrica S.A. și S.N. a Cărbunelui S.A. pentru realizare a unei capacități noi de condensație pe lignit de 200 – 400 MW cu instalație de desulfurare, la S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Doicești, în condițiile promovării proiectelor de tip „Green / Brown Field (fila 57-58, vol. 63);
– în 23.10.2006, ministrul M.E.C., emite ordinul nr. 729/2006 prin care se numește comisia de coor.are (fila 58, vol.63);
– pe nota nr. 7976/10.11.2006, S.I.C. , a pus rezoluția „Rog opinie juridică pentru structurarea întregului proiect, cu precizarea termenelor pe fiecare fază. Termen: 27.11.” (fila 56, vol. 63).
Interesul în legătură cu procesul investițional în discuție a fost manifestat de inc. S.S. încă din 29.06.2005 (vezi c.t. din 29.06.2005 ora 19:04, vol. 6, pag. 190, cu o persoană neidentificată aflată la postul telefonic nr. 9726958877) și de înv. S.M.din 15.08.2005 (vezi c.t. din 15.08.2005 ora 17:53, vol. 7, fila 75), împrejurare cunoscută de S.I.C. (vezi c.t. din 02.12.2005 ora 14:04, vol. 7, fila 193), D.M.R. (vezi c.t. din 07.12.2005 ora 20:43, vol. 7, fila 209) și M.D.M. (vezi c.t. din 12.12.2005 ora 13:54, vol. 7, fila 232) și altele.
– c.t. din 29.06.2005 ora 19:04 (vol. 6, fila 190) dintre S.S. și un domn neidentificat (tel. Nr. 9726958877) în care S.S. afirmă „Frate bine, sunt fericiți și cred că o să facă eforturi pentru Doicești (n.n. sucursala Electrocentrale Doicești”);
– c.t. din 15.08.2005 ora 17:35 (vol. 7, fila 75) dintre S.S. și S.M., în care ultimul întreabă „Stamen începuseși să-mi povestești despre chestia aia, despre termocentrală”, la care conlocutorul îi răspunde: „Da. Despre termocentrală. Noi …. Eu o să vorbesc miercuri (n.n. 17.08.2005) cu directorul general de la Termoelectrica și o să stabilesc întâlnire pentru săptămâna când vor veni toți tipii”;
– c.t. din 02.12.2005 ora 14:04 (vol. 7, fila 193) dintre S.S. și S.I.C. , în care primul comunică faptul că se află la sediul M.E.C. unde trebuie să se întâlnească cu o persoană pe care “Aștept să-l văd din cauza lui Doicești”;
– c.t. din 07.12.2005 ora 20:43 (vol. 7, fila 209) dintre S.S. și D.M.R., în care primul afirmă că „Tocmai am sosit în Viena de la Sofia. Ne mișcăm cu Doicești”, continuând interogativ: “Vom avea mult de lucru. Poți vorbi cu prietenul tău (n.n. probabil Alexa Alexandru) la telefon? Pentru că avem nevoie de o companie de inginerie tehnică. Ne poate recomanda o companie care va face studiile și partea de inginerie pentru Doicești, pentru bulgari?”, și în continuare „Vorbește cu el. Ei ne pot recomanda o companie, pentru care se va plăti și de pe urma căreia trebuie să beneficiem”; „Vom avea nevoie de aceeași companie pentru Motru”. Interlocutorul D.M.R. a confirmat că a înțeles cele solicitate de S.S. ;
– c.t. din 12.12.2005 ora 13:54 (vol. 7, fila 232) dintre M.D.M. și S.S., în care secundul afirmă că „Avem nevoie de o firmă de construcții, pe care va trebui să i-o propunem lui Hristo și, de asemenea, lui CEZ, referindu-se la termocentrala Doicești, precum și că „Marți (n.n. 13.12.2005) pot negocia cu Termoelectrica”.
Din convorbirile telefonice redate mai sus (a se vedea și capitolul 7, pct. 3.2, din prezentul rechizitoriu) corelate cu descrierea cronologică expusă supra rezultă cooperarea dintre membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, respectiv S.S. – S.M.- S.I.C. – M.D.M. – D.M.R., sprijinul acordat de inculpații și învinuiții cetățeni români pentru realizarea intereselor celorlalți membrii ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional (c.t. din 19.12.2005 ora 18:09, vol. 7, fila 269 când S.S.îi transmite sarcini lui S.I.C. ; 20.12.2005 ora 20:22, vol. 7, fila 292; 21.12.2005 ora 15:26, vol. 7, fila 264; 10.01.2006, ora 11:50, vol. 7, fila 344; 11.01.2006 ora 08:54 vol. 7, fila 354; 11.01.2006 ora 21:14, vol. 7, fila 368; 26.06.2006 ora 11:19, vol. 10, fila 211; 28.06.2006 ora 20:17, vol. 10, fila 266;22.09.2006 ora 16:14, vol. 11, fila 217; 22.09.2006 ora 16:37, vol. 11, fila 219; 01.11.2006 ora 14:33, vol. 11, fila 285).
În acest caz inculpatul S.S. a acționat în interesul firmei Brikel din Bulgaria.
Note de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă activitățile derulate de învinuiți și inculpați în legătură cu acest agent economic:
– c.t. din 29.06.2005 ora 19:04 (vol. 6, fila 190) dintre S.S. și un domn neidentificat (tel. Nr. 9726958877) în care S.S. afirmă „Frate bine, sunt fericiți și cred că o să facă eforturi pentru Doicești (n.n. sucursala Electrocentrale Doicești”);
– c.t. din 15.08.2005 ora 17:35 (vol. 7, fila 75) dintre S.S. și S.M., în care ultimul întreabă „Stamen începuseși să-mi povestești despre chestia aia, despre termocentrală”, la care conlocutorul îi răspunde: „Da. Despre termocentrală. Noi …. Eu o să vorbesc miercuri (n.n. 17.08.2005) cu directorul general de la Termoelectrica și o să stabilesc întâlnire pentru săptămâna când vor veni toți tipii”;
– c.t. din 11.10.2005 ora 10:26 (vol. 7, fila 89) dintre S.S. și Patrick (n.n. Patrick Tek, C.E.O. al J&T Banca, vol. 117, fila 117), din care rezultă că se vor întâlni la Termoelectrica;
– c.t. din 02.12.2005 ora 14:04 (vol. 7, fila 193) dintre S.S. și S.I.C. , în care primul comunică faptul că se află la sediul M.E.C. unde trebuie să se întâlnească cu o persoană pe care “Aștept să-l văd din cauza lui Doicești”;
– c.t. din 07.12.2005 ora 20:43 (vol. 7, fila 209) dintre S.S. și D.M.R., în care primul afirmă că „Tocmai am sosit în Viena de la Sofia. Ne mișcăm cu Doicești”, continuând interogativ: “Vom avea mult de lucru. Poți vorbi cu prietenul tău (n.n. probabil Alexa Alexandru) la telefon? Pentru că avem nevoie de o companie de inginerie tehnică. Ne poate recomanda o companie care va face studiile și partea de inginerie pentru Doicești, pentru bulgari?”, și în continuare „Vorbește cu el. Ei ne pot recomanda o companie, pentru care se va plăti și de pe urma căreia trebuie să beneficiem”; „Vom avea nevoie de aceeași companie pentru Motru”. Interlocutorul D.M.R. a confirmat că a înțeles cele solicitate de S.S.;
– c.t. din 10.12.2005 ora 19:26 (vol. 7, fila 217) în care S.S. îi afirmă lui D.M.R. că „am semnat pentru Doicești în Bulgaria” și că “mâine avem ședință la Ministerul Economiei la 11:00”;
– c.t. din 12.12.2005 ora 13:54 (vol. 7, fila 232) dintre M.D.M. și S.S., în care secundul afirmă că „Avem nevoie de o firmă de construcții, pe care va trebui să i-o propunem lui Hristo și, de asemenea, lui CEZ, referindu-se la termocentrala Doicești, precum și că „Marți (n.n. 13.12.2005) pot negocia cu Termoelectrica”.
– c.t. din 12.12.2005 ora 12:43 (vol. 7, fila 230) în care S.S. este înștiințat de o persoană neidentificată aflată la postul telefonic nr. 420724365152 că „Dacă îți voi trimite un e-mail în 10-15 minute și de asemenea va fi trimis prin fax la minister (n.n. M.E.C.) în 10-15. Primul este despre Doicești și Succesul nostru, compania Briquelle (n.n. Brikel) și al doilea despre Motru” și în continuare „ambele sunt de la CEZ”.;
– c.t. din 14.12.2005 ora 15:45 (vol. 7, fila 240) dintre M.D.M. și S.I.C. referitor la sarcinile pe care primul i le-a transmis lui Pop Ovidiu și la Termoelectrica;
– c.t. din 19.12.2005 ora 12:50 (vol. 7, fila 256) dintre M.D.M. și Pop Ovidiu, referitor la întâlnirea din 20.12.2005, la care CEZ a renunțat, „CEZ – ul clar s-a retras și mi-a dat pe Balkan, ăștia de la bulgari”;
– c.t. din 19.12.2005 ora 18:09 (vol. 7, fila 269) dintre S.S. și S.I.C. în care primul îl încunoștințează pe interlocutor că „mâine (n.n. marți, 20.12.2005) vin cei de la Briquelle (n.n. Brikel), din Bulgaria” și în continuare „am vrut să arăt faxul de la termoelectrica”….” Care spune că va fi probabil o propunere”. La întrebarea lui S.I.C. dacă este vorba de Doicești, S.S. confirmă și îi dă conlocutorului următoarele sarcini: “dar trebuie să vorbești cu Pop (n.n. Pop Ovidiu, președinte CA la S.C. Termoelectrica S.A.) mâine ca să te vezi cu ei și să începi discuția despre memorandum de înțelegere. Voiam de asemenea să vin la tine să le fac cunoștință cu tine” și continuă: „Va trebui să-i spui lui Pop, de fapt au deschis garanția la bancă, ceea ce este foarte bine”, și „trebuie să-i spui lui Pop că aceștia sunt investitorii”; „dar trebuie să le spui că este compania de CEZ”.
În discuție S.I.C. îi arată lui S.S. că este de acord cu toate cele spuse de el, iar în final S.S. afirmă: „Și, știi este deschis la Banca mea și …”, „Știi numărul”, S.I.C. confirmându-i că da. Din acest pasaj transpare că S.S. i-ar fi deschis la banca sa un cont lui S.I.C.
– c.t. din 20.12.2005 ora 09:13 (vol. 7, fila 278) dintre S.S. și un domn neidentificat de la telefonul nr. 0722249042, din care redăm următorul pasaj:
„ S.S. .: Am niște prieteni care vor investi în România. Vor investi în sectorul energetic și cred că poți fi un bun partener, un bun avocat pentru ei.
Domn: Sper.
S.S. .: Aș vrea să-ți fac cunoștință cu ei. Vor investi în centrala electrică de la Doicești. Vor avea nevoie de un avocat serios și te-am recomandat pe tine. Aș vrea să ți-i aduc și să discutăm cum putem colabora.
Domn: Excelent.
S.S. .: Ce program ai azi? Noi avem întâlnire cu ministrul la ora unu. Să zicem că vom termina până la două, apoi vor avea o întâlnire cu Termoelectrica. Dar poate înainte trebuie să trecem să te vedem și mâine dimineață M.D.M. ar vrea să vină cu ei la tine și să discutați despre structura memorandumului de înțelegere pe care îl vor semna cu Termoelectrica.
Domn: Bine. Cum se numește clientul?
S.S. .: BRIKEL. Este o companie care are legătură cu CEZ – Compania Cehă de Electricitate. Investiția va fi între 150 și 200 de milioane ….
Domn: Este în parteneriat de afaceri cu CEZ?
S.S. .: Nu. Brikel va face un parteneriat de afaceri cu Termoelectrica.
Domn: A, cu Termoelectrica. Bine. Sigur. Ce…?
S.S. .: Nu știu unde ești tu acum. Noi suntem la Majestic. Poate, dacă ai cum, poți să treci pe aici să-ți fac cunoștință cu ei, să schimbați două vorbe, iar mâine dimineață, pe la opt, opt jumătate, îl știi pe M.D.M., îi place devreme, poate pe la nouă ….
Domn: Sigur. Bine.
S.S. .: Hai să ne întâlnim la Majestic. Noi suntem la Majestic.
Domn: Pe la unsprezece îți convine?
S.S. .: Unsprezece. Hai la unsprezece la Hilton.
Domn: Poftim? La unsprezece la Hilton?
S.S. .: Da.
Domn: E și mai bine pentru mine.
S.S. .: E mai bine pentru tine.
Domn: Bine. Mulțumesc, Stamen.
S.S. .: Bine. Ne vedem la unsprezece la Hilton.
Domn: Bine. Pa!
S.S. .: Pa!”
– c.t. din 26.06.2006 ora 11:19 (vol. 10, fila 211) în care S.S. îi comunică lui S.M. că „sunt în România. Am întâlniri azi pentru Doicești”, continuând „Am avut niște intermediari azi pentru Doicești, pentru Hristo, pentru că „Azi e ultima zi pentru prezentare pentru letter of interest”, și că „azi de asemenea trebuie să se ia o decizie pentru CEZ, trebuie să se decidă pentru afacerea lui Hristo. Vreau să spun, dacă iau o decizie, atunci putem merge în aceeași direcție. De fapt, mergem înaintea lor și semnăm și ei cumpără de la tine”, situație cu care S.M. este de acord;
– c.t. din 28.06.2006 ora 20:17 (vol. 10, fila 266) dintre S.S. și M.D.M., în care primul afirmă „Am avut o întâlnire cu Hristo azi pentru Doicești, e OK, vreau să spun că vei vedea tu cum ne merge acolo. Ne mai trebuie niște informații, poate mâine dimineață voi veni la tine, la birou ca să vedem ce se întâmplă. De altfel, aș putea să-ți dau niște scrisori pe care mi le-ai cerut”, propunere cu care M.D.M. este de acord;
– c.t. din 02.08.2006 ora 19:17 (vol. 11, fila 93) dintre S.S. și Miro (telefon nr. 420724332235), în care S.S. afirmă: „în Doicești o să obțină Brikel”, care este de „600 MW sau 3 unități a câte 200 MW” și în continuare „Prietenul meu (n.n.S.M. ) sugera că acolo să mergem cu Brikel și PPF, să nu meargă doar Brikel, pentru că Brikel este prea mic pentru asta”, la care conlocutorul confirmă: „Deci ar trebui să fie un consorțiu între Brikel și PPF”;
– c.t. din 22.09.2006 ora 16:37 (vol. 11, fila 219) dintre S.S. și M.D.M.., referitor la înscrierea pentru Doicești, care “se face în biroul tău (n.n. biroul lui M.D.M. de la sediul M.E.C.)”, în care M.D.M. îi cere conlocutorului „trimite o scrisoare pentru clarificare”, iar S.S.afirmă: „I-am spus deja lui Suat să o trimită…” și continuă: o să trimitem o scrisoare oficială”;
– c.t. din 01.11.2006 ora 14:33 (vol. 11, fila 285) în care S.S. îi afirmă lui D.M.R. că „sunt presat cu Doicești”, la care conlocutorul îi răspunde: Da, știu. E pe lista mea.”
C. Complexul energetic Turceni
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S., M.D.M. și D.M.R. în cooperare cu învinuiții S.M.și O.M..
În perioada 14.07.2005 – 15.11.2006 la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I. s-au realizat demersuri privind evoluția procesului de privatizare a S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. (filele 1-223, vol. 33), societate creată în aprilie 2004, în baza H.G. nr. 103/2004, această centrală electrotermică fiind cea mai mare centrală de acest tip din România cu o capacitate instalată de 2310 MW (7 unități de 330 MW), fila 3, vol. 35.
În cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., în perioada 14.07.2005 – 15.11.2006 s-a creat mai multe documente privind „Strategia de privatizare“, „Notă de fundamentare” și „Proiect de H.G. pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. și privind constituirea comisiei pentru coor.area privatizării acestei societăți”, care au urmat traseul interinstituțional prevăzut de H.G. nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevederile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, la autoritățile publice avizatoare (vol. 33, filele 1-223)
1) Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inc. D.M.R. au fost găsite „Nota de fundamentare pentru strategia de privatizare propusă pentru S.C. Turceni S.A.”; „Strategia de privatizare a S.C. Turceni S.A.” și proiect de „Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Turceni”, toate aceste documente având operată pe fiecare filă ștampila cu mențiunea „confidențial, nemultiplicabil“ (vol.14, fila 162-186):
nota de fundamentare găsită la inc. D.M.R. conține 9 file, iar pe ultima filă 9, în dreptul rubricației pentru semnături, nu are aplicată nici o semnătură (vol. 14, filele 162-170).
Examinându-se comparativ cu documentele remise, la cererea organului de urmărire penală, în legătură cu C.E. Turceni și depuse în vol. 33, filele 1-23, a rezultat că atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește paginația și așezarea textului în pagină, nota de fundamentare găsită la D.M.R. coincide, este similară cu nota de Fundamentare realizată la M.E.C. – O.P.S.P.I., în perioada 12.05.2006 – 07.09.2006 (filele 91 – 100, vol. 33);
b) strategia de privatizare găsită la inc. D.M.R. conține 11 file (vol. 14, filele 171-181) și, urmare a examinării comparative, rezultă că este similară și coincide, atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește paginația și așezarea textului în pagină, cu documentul intitulat „Strategia de privatizare a S.C. „Complexul Energetic Turceni” S.A., realizată la M.E.C. – O.P.S.P.I. în perioada 12.05.2006 – 07.09.2006 (filele 91, 101-111, vol. 33) și depuse de M.E.C. la solicitarea organelor de urmărire penală.
Potrivit documentației ridicate de la M.E.C. – O.P.S.P.I. de organele de urmărire penală rezultă că, documentul intitulat „Strategia de privatizare a S.C. „Complexul Energetic Turceni” S.A., constituie „secret de serviciu”, cu termen de păstrare 3 ani, înregistrat la O.P.S.P.I. – structura de securitate sub nr. O.P.S.P.I. /S.12/15.02.2005 (filele 5, 6, 72 – 86, vol. 21);
c) – proiectul de H.G. pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. „Complexul Energetic Turceni „S.A. și privind constituirea comisiei pentru coor.area privatizării acestei societăți, găsit la percheziția domiciliară la inc.D.M.R. M. R. (fila 182 – 188, vol. 14), conține 7 file și, urmare a examinării comparative, rezultă că este similar și coincide, atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește paginația și așezarea textului în pagină, cu documentul depus de M.E.C. la solicitarea organului de urmărire penală, realizat la M.E.C. – O.P.S.P.I., în perioada 12.05.2006 – 07.09.2006 (filele 91, 112-118, vol. 33).
2) În legătură cu procesul de privatizare al S.C. Complexul Energetic Turceni a existat interes din partea inc. S.S., S.M.și persoană neidentificată de la postul telefonic nr. 491722762216 care au achiziționat informații de la M.D.M. (a se vedea notele de redare a convorbirilor telefonice din 05.01.2006 ora 11:56, vol. 7, fila 311; din 11.01.2006 ora 21:04, vol. 7, fila 366; din 11.01.2006 ora 21:14, vol. 7, fila 368; din 16.05.2006 ora 11:58, vol. 9, fila 115, menționate mai sus), iar D.M.R. a procurat documente cu caracter confidențial din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. sprijinind prin acte materiale activitățile ilicite ale inc. S.S. și S.M.în perioada 12.05.2006 – 07.09.2006.
Menționăm de asemenea următoarele:
3) – un document în limba engleză, referitor la CE Turceni, compus din 8 file a fost găsit cu ocazia percheziției domiciliare la inc. S.S. (vol. 12, filele 153-160), iar același document a fost identificat cu ocazia percheziției informatice întreprinse în mediile de stocare a datelor informatice aparținând inc. M.D.M. și, ulterior, printate de organele de urmărire penală (vol. 2, filele 106-113 și 313-320).
Tot la percheziția domiciliară efectuată la inc. S.S. s-a găsit și documentul intitulat „Foaie de prezentare ER1.301, 302.06 privind proiectul de investiții „Reabilitarea și modernizarea Centralei nr. 3 și 6 al S.C. C.E. Turceni S.A., elaborat de C.E. Turceni S.A., document intern al M.E.C. (filele 305-310, vol. 12), ce corespunde poziției 11 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
Cu ocazia percheziției informatice sus arătate, întreprinse la inc. M.D.M. s-a mai identificat documentul, în limba engleză, compus din 15 file, intitulat „Privatization strategy for the S.C. „Complexul Energetic Turceni” S.A. (vol. 2, filele 157-169 și 321-334 acesta creat la 13.07.2006); documentul, în limba engleză, intitulat „…. Gouvernement decision ….”, compus din 8 file, vol.2, filele 342-349), ce reprezintă un draft în limba engleză a proiectului de HG, creat la 13.07.2006, precum și documentul, în limba română intitulat „Strategia de privatizare recomandată”, creat la 26.07.2005, compus din 6 file (vol.2, filele 335-341).
4) Relevăm faptul că în data de 05.10.2006, inc. D.M.R. a preluat de la inc. M.D.M., un CD al cărui conținut apoi, prin intermediul lui O.M., l-a transmis lui Sokolou Suat, pentru S.S., iar în final a înmânat CD-ul lui S.S..
Menționăm că prin ordinul nr. 99/23.02.2004 al ministrului M.E.C., inc. M.D.M. a fost desemnat ca membru în comisia de analiză a posibilităților de privatizare, a documentelor pregătitoare și pentru organizarea și coor.area negocierilor în procesul de privatizare și atragere de investiții la S.C. „Complexul Energetic Turceni” S.A. (fila 212, vol. 21).
– c.t. din 11.01.2006 ora 21:04 (vol. 7, fila 366) în care S.S. îl întreabă pe M.D.M. dacă „Turceni, Rovinari și Craiova fac parte din Termoelectrica”, obținând răspunsul negativ al conlocutorului și continuând interogativ: “Crezi că după schimbare Termoelectrica poate acoperi datoriile?”, iar M.D.M. răspunde: “Nu. Cu active și cu acțiuni, poate”;
– c.t. din 11.01.2006 ora 21:14 (vol. 7, fila 368) în care se continuă discuția anterioară, în care intervine șiS.M. , pe care o redăm mai jos:
„ S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Eram pe stradă și nu puteam vorbi.
S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Ei dețin ca active Brăila, Paroșeni și Doicești și ca acționar majoritar 100% ELCEN, Deva și încă una pe care nu mi-o amintesc.
S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Asta este ceea ce dețin ei.
S.S. .: Ți-l dau pe Michal ca să discuți un pic cu el, poate el poate să … avem o idee aici și poate putem să facem ceva foarte interesant. Numai o clipă!
Discuția continuă între Dorinel M.D.M. și S.M.:
Michal: Alo!
D. M.D.M.:Bună, Michal!
Michal: Bună Dorin, ce faci?
D. M.D.M.: Ești în București de mult timp?
Michal: Nu, am ajuns astăzi după-amiază.
D. M.D.M.: Astăzi după – amiază.
S.S. .: Da, abia am sosit. Termoelectrica are … tocmai am auzit Stamen că are o datorie de un miliard la Guvern.
D. M.D.M.: Da, este adevărat
Michal: Poate fi cumva restructurată sau ar putea cineva ca noi să o restructureze?
D. M.D.M.: Am inițiat un fel de strategie de restructurare, dar trebuie să discut cu tine.
Michal: Înțeleg.
D. M.D.M.: Pentru că nu este foarte ușor, este complicat.
Michal: Da, am o întrebare, să presupunem că Turceni și Rovinari ar fi de vânzare.
D. M.D.M.: Privatizare.
Michal: Ar putea reprezenta o parte din acea datorie … ?
D. M.D.M.: Nu. Ele nu aparțin Termoelectricii și nu pot face parte din acea datorie.
Michal: OK. Și cui aparțin aceste datorii?
D. M.D.M.: Acele datorii aparțin … i-am explicat lui…. Termoelectrica, compania mamă nu a re nimic de a face cu Turceni, Rovinari și Craiova. Ei dețin ca și filiale ELCEN, Deva și Galați și ca active, Brăila, Paroșeni, Doicești. Acestea sunt cele pe care le dețin.
Michal: OK.
D. M.D.M.: Dar nu au nimic de a face cu …
Michal: Și cine deține Rovinari și Turceni? Guvernul?
D. M.D.M.: Ministerul Economiei, Guvernul.
Michal: OK.
D. M.D.M.:Pentru acestea se va face o privatizare totală.
Michal: Am înțeles.
D. M.D.M.:OK?
Michal: OK.
D. M.D.M.: Trebuie să discutăm săptămâna viitoare.
Michal: Da, trebuie să discutăm. Da, mă întorc săptămâna viitoare, mă întorc aici oricum. OK, vorbim atunci.
D. M.D.M.: OK. La revedere!”
– c.t. din 16.05.2006 ora 11.58 (vol. 9, fila 115) dintre M.D.M. și o persoană neidentificată de la postul nr. 00491772276216, în care secundul se referă la „Turceni, Rovinari, Tarnița și Cernavodă, două (n.n. cele două reactoare de la C.N.E. Cernavodă)”, afirmând „e vorba de mai multe miliarde de care vorbesc ei (n.n. RWE Power)” și sugerând că “în mod normal ar trebui un semnal de la voi …. Noi ne gândeam de mult să încercăm o vizită de-a ăstuia de acolo și să vadă și pe cineva, pe premier sau pe cineva ….”, la care M.D.M. solicită timp de reflecție;
În legătură cu transmiterea unui suport optic în data de 05.10.2006 preluat de la inc. M.D.M. de către înv. O.M..
a) – În data de 05.10.2006, la ora 10:35, în convorbirea telefonică dintre M.D.M. (adjunctul șefului O.P.S.P.I. din cadrul M.E.C.), s-a stabilit că, S.S. îl va trimite la biroul conlocutorului de la sediul M.E.C., pe înv. O.M., în jurul orelor 11:00 împrejurare cu care cel din urmă este de acord (vol. 11, fila 263).
b) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 10:36, redată în nota de la fila 265, vol. 11 și fila 82, vol. 107, S.S. îi transmite înv. O.M. să ia un obiect pe care apoi „să î-l dai lui Radu (n.n. „D.M.R., consilier al ministrului M.C.T.I., N.Z., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007)”.
c) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 11:18, redată în nota de la fila 84, vol. 107, O.M. își stabilește întâlnire cu D.M.R., pentru aceeași zi la ora 20:00.
d) – În aceeași zi, la ora 13:47, în convorbirea telefonică dintre O.M. și S.S., redată în nota de la fila 86, vol. 107, primul îi comunică conlocutorului că a fost la M.D.M. și că îi va da obiectul, conform celor stabilite anterior, lui D.M.R., situație față de care S.S. îi cere „poți să o trimiți de pe e-mail-ul tău. Nimeni nu o să vadă e-mail-ul tău. Trimite-i lui Suat (n.n. Sokolou Suat, cetățean turc, angajat la firma Energan din Viena al cărei director general este S.S.) nu către e-mail-ul meu, către e-mail-ul lui Suat” și, apoi, să dea obiectul luiD.M.R. Radu Mihai.
e) – La ora 14:31, în convorbirea telefonică dintre O.M. și D.G.S. (angajat la firma Planet Leasing aparținând înv. O.M.), redată în nota de la fila 88, vol. 107, primul îi cere interlocutorului să transmită conținutul unui suport optic la adresa de e-mail Suat@Energan.AT, „de pe computerul tău”.
f) – La ora 15:37 în convorbirea telefonică dintre aceeași conlocutori, redată în nota de la fila 90, vol. 107, martorul Drăghici Constantin Liviu îi confirmă lui O.M. că a expediat conținutul unui CD, iar O.M. îi cere „te rog să nu uiți să pui CD-ul la mine în birou”, ….” Pentru că vreau să-l dau cuiva”.
g) – La ora 17:23 înv. O.M. a purtat o corespondență electronică cu Suat Sokolou ocazie cu care i-a transmis în atașament un document în limba engleză intitulat „Technical Due Diligence Report for the Turceni Energy Complex Privatization”, conținând 140 pagini;
h) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006, ora 17:39, redată în nota de la fila 92, vol. 107, O.M. îi comunică lui Sokolou Suat că i-a fost transmis un mesaj electronic, însoțit de un atașament „cică sunt 112 pagini” și că este vorba despre un dosar: „dosarul este de privatizare, special”.
i) – În data de 06.10.2006, în convorbirea telefonică de la ora 11:59, redată în nota de la fila 98, vol. 107, înv. O.M. îi comunică lui S.S. că i-a dat CD-ul lui D.M.R.;
Din declarația martorului D.G.S. (formular tipizat nr. 0449416) din 12.11.2008, constând în aceea că martorul confirmă operațiunea de transmitere a corespondenței electronice către adresa de e-mail „Suat@Energan.AT”, în data de 05.10.2006 în jurul orelor prânzului, de pe PC-ul aparținând S.C. Planet Leasing SRL și aflat în dotarea S.A. – filele 194 – 198, vol. 117.
În declarația din 06.11.2008 (formular tipizat seria A nr. 029861) înv. O.M. confirmă împrejurările care au fost expuse supra (vol.111, filele 292-301).
La data de 12.11.2008, organele de urmărire penală au formulat în scris cerere către înv. O.M., ca în conformitate cu prev. art. 96 și 97 din C.p.p. să predea mediul de stocare a datelor informatice (HDD-ul) aflat în componența PC-ul pe care îl avea în dotare D.G.S. la data de 05.10.2006 (vol. 117).
În data de 24.11.2008, înv. O.M. a predat HDD marca Fujitsu model MPE 3084AE, ID:AFIN, seria nr. 01044949, PART nr. CAO 5743-B321, DATE 1999 – 10, seria CAJTO1, AOO-CO23, Made in Thailanda.
Urmare a percheziției informatice, autorizate de către Î.C.C.J. – Secția Penală în dosarul nr. 3/2008, filele 234-237, vol. 117, în ce privește suportul de stocare a datelor informatice sus arătat a rezultat că acesta nu conține date, informații sau indicii în legătură cu conținutul corespondenței electronice expediate de către martorul Drăghici Silviu către Suat Sokolou.
Cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală în data de 25.02.2009, înv. O.M. a predat organelor de urmărire penală printul corespondenței electronice din data de 05.10.2006 ora 17:23 cu Sokolou Suat și atachementul care a însoțit comunicarea respectivă și anume datele informatice conținute de suportul optic CD-ul preluat de la inc. M.D.M., listat pe un număr total de 140 file, prima filă fiind intitulată „Technical Due Diligence Report for the Turceni Energy Complex Privatization”. Documentul listat este în integralitatea sa în limba engleză și conține mai multe imagini (vol. 111, filele 440 – 580).
Pe nici una din filele respective nu se află vreo mențiune din care ar rezulta caracterul clasificat ori confidențial al documentului, însă în mod vădit este un document intern al M.E.C., O.P.S.P.I., concluzie ce transpare cu atât mai mult, cu cât a fost stocat pe un suport optic ce a fost înmânat de inc. M.D.M., adjunct al șefului O.P.S.P.I., către înv. O.M., la solicitarea inc. S.S.și nu era destinat publicității.
Din documentația M.E.C. depusă la dosarul cauzei, rezultă că documentul transmis de înv. O.M. reprezintă versiunea în limba engleză a documentului în limba română intitulat „Raport de analiză tehnică privind privatizarea Complexului Energetic Turceni”, elaborat în luna martie 2005 (vol. 35, filele 297-366) la nivelul S.C. Complexul Energetic Turceni, constituind un document nedestinat publicității.
Activitatea ilicită a înv. O.M. a constat în aceea că, în data de 05.10.2006 a preluat, la solicitarea inc. S.S., de la inc. M.D.M. suportul optic sus arătat ce conținea documente interne ale M.E.C. și create de O.P.S.P.I. de inc. M.D.M., pe care le-a transmis prin corespondență electronică lui Sokolou Suat, pentru a ajunge la inc. S.S., iar în data de 06.10.2006 a înmânat CD-ul inc. D.M.R..
Sub aspectul laturii subiective, înv. O.M. a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.) ceea ce rezultă din afirmația sa „dosarul este de privatizare special” (c.t. din 05.10.2006, ora 17:39, fila 92, vol. 107), care este consecutivă, convorbirii telefonice cu S.S. din 05.10.2006 ora 13:47, vol. 107, fila 86. Din afirmațiile conlocutorului rezultă că acesta îl asigură pe înv. O.M. că „Nimeni nu o să vadă e-mail-ul tău”, ceea ce era de natură să-l facă pe O.M. să-și dea seama că este vorba de o corespondență specială, pe care S.S. se ferea să fie comunicată pe adresa sa de e-mail.
Prin actul său exterior de conduită înv. O.M. a ajutat, cu intenție, realizarea acțiunii concepute de S.S. și M.D.M., de a achiziționa/divulga date și informații nedestinate publicității, ceea ce constituie un act material ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Activitatea ilicită a înv. S.M. a constat în aceea că, la data de 11.01.2006 a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) în legătură cu intențiile M.E.C. – O.P.S.P.I. privind privatizarea Complexului Energetic Turceni, de la inc. M.D.M. , pe alte căi decât cele oficiale și specifice unui mediu concurențial onest, loial, transparent și egal în raport de alți competitori, din convorbirea telefonică din data de 11.01.2006 ora 21:14 (vol. 17, fila 368) cu M.D.M. , lăsând să se întrevadă o înțelegere viitoare extraoficială cu inc. M.D.M. – adj. șef O.P.S.P.I. care avea ca atribuție de serviciu pregătirea pentru finalizare a acestui agent economic, înțelegere intermediată de inc. S.S.
D. Complexul Energetic Rovinari
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S., M.D.M. în cooperare cu învinuitul S.M..
În perioada 06.09.2006 – 15.11.2006 la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I. s-au întocmit documente privind evoluția procesului de privatizare a S.C. „Complexul Energetic Rovinari” S.A. (fila 142 – 216, vol. 68), creându-se și documentele: Notă de fundamentare, Strategia de privatizare și proiect de Hotărâre de Guvern, care au urmat traseul interinstituțional, prevăzut de H.G. nr. 50/2005, la instituțiile publice avizatoare (vol. 68, fila 142 – 216).
1) Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul lui D.M.R. au fost găsite documente privind privatizarea C.E. Rovinari, ce au aplicată pe fiecare filă ștampila cu mențiunea „Confidențial, nemultiplicabil” (vol. 14, filele 138-161):
a) Strategia de privatizare a S.C. „Complexul Energetic Rovinari” S.A., găsită la inc.D.M.R.., conține 9 file (vol.14, filele 146-154) și, urmare a examinării comparative, rezultă că este similară și coincide, atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește paginația și așezarea textului în pagină, cu documentul la fel intitulat, realizat la M.E.C. – O.P.S.P.I., în perioada 06.09.2006 – 19.09.2006 (fila 174, 200 – 208, vol. 68);
b) Nota de fundamentare găsită la inc.D.M.R. M.R., conține 8 file, pe ultima filă nefiind semnată de nici o persoană la rubricațiile existente (filele 138 – 145, vol. 14) și, urmare a examinării comparative, rezultă că este similară și coincide, atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește paginația și așezarea textului în pagină, cu documentul la fel intitulat, realizat la M.E.C.-O.P.S.P.I., în perioada 06.09.2006 – 19.09.2006 (fila 174, 209-216, vol. 68).
Singura deosebire între cele două documente o reprezintă faptul că, pe documentul primit de organele de urmărire penală de la M.E.C. (fila 209 – 216, vol. 68), pe ultima filă (8), în dreptul rubricației aferente, apare ștampila și semnătura ministrului M.E.C. S.I.C. (fila 216, vol. 68). Această împrejurare semnifică faptul că documentul în discuție a fost procurat de inc. D.M.R. înainte ca să fi fost semnat se S.I.C. ;
c) proiectul de H.G. găsit la inc. D.M.R. conține 7 file (vol.14, filele 155-161), dar titlul acestuia nu coincide cu titlul celor 2 proiecte de HG, remise de M.E.C. organelor de urmărire penală (vol. 68, filele 154-161 și 192 – 199), iar acestea din urmă conțin 8 file.
2) În legătură cu procesul de atragere investițională derulat la agentul economic în discuție și-a manifestat interesul inc. S.S. față de inc. M.D.M. (c.t. din 11.01.2006 ora 21:04, vol., fila 366); înv. S.M. (c.t. din 11.01.2006 ora 21:14, vol. 7, fila 368) față de inc. M.D.M.
– c.t. din 11.01.2006 ora 21:14 (vol. 7, fila 368) în care se continuă discuția anterioară, în care intervine șiS.M. , pe care o redăm mai jos:
„ S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Eram pe stradă și nu puteam vorbi.
S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Ei dețin ca active Brăila, Paroșeni și Doicești și ca acționar majoritar 100% ELCEN, Deva și încă una pe care nu mi-o amintesc.
S.S. .: Da.
D. M.D.M.: Asta este ceea ce dețin ei.
S.S. .: Ți-l dau pe Michal ca să discuți un pic cu el, poate el poate să … avem o idee aici și poate putem să facem ceva foarte interesant. Numai o clipă!
Discuția continuă între Dorinel M.D.M. și S.M.:
Michal: Alo!
D. M.D.M.:Bună, Michal!
Michal: Bună Dorin, ce faci?
D. M.D.M.: Ești în București de mult timp?
Michal: Nu, am ajuns astăzi după-amiază.
D. M.D.M.: Astăzi după – amiază.
S.S. .: Da, abia am sosit. Termoelectrica are … tocmai am auzit Stamen că are o datorie de un miliard la Guvern.
D. M.D.M.: Da, este adevărat
Michal: Poate fi cumva restructurată sau ar putea cineva ca noi să o restructureze?
D. M.D.M.: Am inițiat un fel de strategie de restructurare, dar trebuie să discut cu tine.
Michal: Înțeleg.
D. M.D.M.: Pentru că nu este foarte ușor, este complicat.
Michal: Da, am o întrebare, să presupunem că Turceni și Rovinari ar fi de vânzare.
D. M.D.M.: Privatizare.
Michal: Ar putea reprezenta o parte din acea datorie … ?
D. M.D.M.: Nu. Ele nu aparțin Termoelectricii și nu pot face parte din acea datorie.
Michal: OK. Și cui aparțin aceste datorii?
D. M.D.M.: Acele datorii aparțin … i-am explicat lui…. Termoelectrica, compania mamă nu a re nimic de a face cu Turceni, Rovinari și Craiova. Ei dețin ca și filiale ELCEN, Deva și Galați și ca active, Brăila, Paroșeni, Doicești. Acestea sunt cele pe care le dețin.
Michal: OK.
D. M.D.M.: Dar nu au nimic de a face cu …
Michal: Și cine deține Rovinari și Turceni? Guvernul?
D. M.D.M.: Ministerul Economiei, Guvernul.
Michal: OK.
D. M.D.M.:Pentru acestea se va face o privatizare totală.
Michal: Am înțeles.
D. M.D.M.:OK?
Michal: OK.
D. M.D.M.: Trebuie să discutăm săptămâna viitoare.
Michal: Da, trebuie să discutăm. Da, mă întorc săptămâna viitoare, mă întorc aici oricum. OK, vorbim atunci.
D. M.D.M.: OK. La revedere!”
Se relevă că și în legătură cu acest agent economic, înv. S.M. a achiziționat informații confidențiale (secrete comerciale) de la inc. M.D.M. , pe alte căi decât cele firești și licite într-un mediu concurențial onest și loial, încă din momentele pregătitoare pregătirii declanșării procesului de privatizare.
E. S.C. Transelectrica S.A.
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpatul D.M.R. în cooperare cu învinuitul F.M.C..
Procesul de pregătire și desfășurare a ofertei publice primare inițiale de vânzare de acțiuni pe care o promovează agentul comercial aflat în portofoliul M.E.C., a fost finalizat în 07.04.2006, iar în perioada mai-iunie 2006 s-au efectuat operațiunile de publicitate obligatorie și derularea propriu-zisă a ofertei publice (IPO), a se vedea fila 49-55, vol. 126.
La data de 14.06.2006 ora 11:00 (vol. 10, fila 108) are loc convorbirea telefonică dintre D.M.R. și F.M.C. , pe care o redăm mai jos:
„M. F.M.C.: Sunt Mircea F.M.C..
D.M.R.:Bună ziua, domnul F.M.C..
M. F.M.C.: Vă sun cu o chestiune foarte scurtă.
D.M.R.: Vă rog.
M. F.M.C.: Astăzi s-a lansat IPO (ofertă publică inițială) Transelectrica, perioada de subscriere.
D.M.R.: Da.
M. F.M.C.: În lumina discuțiilor noastre și vizavi de responsabilitățile și abilitatea comisiei de a lua decizii, poate puteți verifica dvs. la O.P.S.P.I. cum a funcționat … „
Convorbirea se întrerupe și se reia la 11:02:00
„M. F.M.C.: Brokerul mi-a confirmat că comisia a fost abilitată să stabilească intervalul de evaluare, prețul final. Poate reușiți dumneavoastră să verificați, pentru că e important, există deja un precedent care ne va ajuta foarte mult.
D.M.R.: Am înțeles.
M. F.M.C.: Astăzi se lansează și perioada de subscriere aici o să stea două săptămâni,în cazul nostru,la IPO-ul internațional este de câteva ore.
D.M.R.: Atâta e?
M. F.M.C.: La IPO-ul internațional se lansează … și imediat trebuie să vedem cum o mărităm cu IPO-ul românesc, care trebuie să stea …..
D.M.R.: da, știu că aceasta este una dintre probleme.
M. F.M.C.: Aceasta este una dintre chestiuni. Asta nu face decât să sublinieze importanța acestei urgențe, a abilității dumneavoastră de a lua decizii rapid.
D.M.R.: Am înțeles. Da, e o treabă foarte bună, să vedem cum s-a procedat și care au fost limitele.
M. F.M.C.: Exact.
D.M.R.: O.P.S.P.I. a fost implicat?
M. F.M.C.: Absolut, că este Transelectrica și este în parohia lor.
D.M.R.: Da, am înțeles.
M. F.M.C.: Dacă mai puteți verifica, vă rog, și câți membrii a avut comisia, la noi e clar, sunt cinci. Cred că și la ei tot cinci sunt. Cam așa e mod normal, nu?
D.M.R.: Da, probabil. Da, o să caut să vorbesc, că am întâlnire cu ei, să ne împărtășească din experiența lor.
M. F.M.C.: Acest lucru ne va ajuta.”
Din convorbirea telefonică redată rezultă cooperarea dintre F.M.C. și D.M.R. pentru achiziționare/divulgarea de informații cu caracter confidențial, în condițiile în care D.M.R. nu avea nici un fel de atribuții în cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I.
F. S.C. Hidroelectrica S.A.
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S., M.D.M. în cooperare cu învinuitul S.I.C. .
În intervalul 22.02.2005, când Direcția generală de politică energetică din cadrul M.E.C. și-a dat acordul privind vânzarea pachetului de active și până în 12.07.2005, când ministrul S.I.C. a aprobat Notele privind vânzarea prin licitație deschisă cu strigare a pachetului de active aparținând S.C. Hidroelectrica S.A. (fila 57 – 284, vol. 126), dar și ulterior, au avut loc convorbiri telefonice cu acest subiect în care unul dintre conlocutori era S.S., după cum urmează:
20.06.2005 ora 12:39 (vol. 6, fila 82) cu C. P.;
20.06.2005 ora 13:01 (vol. 6, fila 84) cu C. P.;
în care se fac referiri la S.I.C. care se află împreună cu S.S. la sediul M.E.C. și S.I.C. „întreabă unde este oferta pentru Hidroelectrica”, iar C. P. îi comunică faptul că o va trimite într-o oră;
13.09.2005 ora 09:11 (vol. 7, fila 82) cu M.D.M.;
07.06.2006 ora 08:28 (vol. 10, fila 37) cu M.D.M..
G. FORADEX S.A.
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpatul S.S. în cooperare cu învinuitulS.M. .
c.t. din 21.11.2006 ora 17:25 (vol. 11, fila 316) în care S.S. îi comunică luiS.M. : „Două lucruri: aproape am terminat cu ce aveam de făcut în România, vei avea informațiile pentru FORADEX mâine ….”.
Din documentele cerute și obținute de la M.E.C., documentație depusă în vol. 68, fila 374 – 430, rezultă următoarele:
– în data de 26.05.2006 a fost aprobată de S.I.C. „nota privind propunerea de privatizare a S.C. Foradex S.A. București”, filele 375-420, vol. 68;
– la data de 26.07.2006 a fost aprobată de S.I.C. „nota privind dosarul de prezentare referitor la oferta de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. Foradex S.A. București”, filele 421 – 425, vol. 68;
– la data de 14.08.2006, a fost aprobată de S.I.C. „Nota privind modificarea uneia dintre criteriile de recalificare prevăzute în oferta de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. Foradex S.A. București”, filele 426-427, vol. 68;
– în data de 09.11.2006, S.I.C. a aprobat „Nota privind reluarea procedurii de publicitate a ofertei de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. Foradex S.A. București”, filele 428-430, vol. 68.
Din examinarea documentelor sus arătate, rezultă următoarele:
– documentele enumerate mai sus la pct. 1, 2 și 4 au fost elaborate în cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. și au fost semnate, între alte persoane, și de Alexa Alexandru și N.R.M.;
– în urma publicității realizate de M.E.C. – O.P.S.P.I., pentru vânzarea pachetului de acțiuni deținute de M.E.C. – O.P.S.P.I. la S.C. Foradex S.A. (15.08.2006 și 20.09.2006) au achiziționat dosarul de prezentare, printre alte societăți comerciale, S.C. AMTECK Investiții SRL împreună cu S.C. Cuprom S.A. și IPRONEF S.A. care, în urma analizei documentelor depuse, s-a luat decizia de reluare a procedurii de publicitate la data de 09.11.2006.
Este de menționat că M.E.C. – O.P.S.P.I., cu aprobarea ministrului S.I.C. și-a propus încă din 03.02.2005 derularea activităților de privatizare la S.C. Foradex S.A., vol. 68, filele 433-437.
Convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M. decelează că, anterior datei de 21.11.2006, S.M. i-a solicitat lui S.S. informații în legătură cu acest agent comercial.
H. Societăți comerciale din minerit
În cazul acestor agenți economici au acționat concertat și coordonat inculpații S.S., M.D.M. în cooperare cu învinuitul S.M..
24.02.2006 a fost înregistrat la S.G.G. proiectul de H.G. privind strategia de restructurare, atragere de investiții, inițiere și derulare a privatizării următoarelor societăți comerciale cu capital de stat din sectorul minier-exploatări minereuri nemetalifere: S.C. Cuprumin S.A. Moldova Nouă, C.N. Minvest S.A. Deva, S.C. Băița S.A. Ștei, C.N. Remin Baia Mare, S.C. Minbucovina S.A. Vatra Dornei, precum și a filialelor acestora (vol. 64, fila 467, împreună cu Nota de fundamentare (filele 471 – 473, vol. 64) și Strategia de restructurare și atragere de investiții (filele 474 – 479, vol. 64);
12.06.2006 este publicată în Monitorul Oficial, H.G. nr. 590 din 03.05.2006 privind aprobarea „Strategiei de restructurare, privatizare și atragere de investiții la unele societăți cu capital de stat din sectorul minier;
11.07.2006 prin ordinul nr. 491/2006 al ministrului M.E.C. s-a constituit Comisia de Coor.are a restructurării, atragerii de investiții și privatizării societăților comerciale din minerit, președinte fiind desemnat S.I.C. , iar ca membrii, printre alții, Alexa Alexandru și N.R.M.(fila 504, vol. 64);
17.07.2006, prin ordinele nr. 495 – 497/2006 ale ministrului M.E.C. sunt desemnate comisiile de negociere (filele 492 – 503, vol. 64);
07.08.2006 prin ordinele nr. 536 – 538/2006 ale ministrului M.E.C. sunt desemnate comisiile de negociere (fila 480 – 491, vol. 64);
c.t. din 06.06.2005 ora 11:24 (vol. 6, fila 45), în care are loc convorbire între S.S. șiS.M. , în care se face referire la Klaus Riquat, care vrea să cumpere minele.
c.t. din 10.05.2006 ora 22:47 (vol. 9, fila 89) în care S.S. îl întreabă pe M.D.M.: „Știi cumva dacă s-a privatizat vreo mină?”, din care redăm următorul pasaj:
„ S.S. .: Dormeai?
D. M.D.M.: Nu.
S.S. .: Îmi cer scuze pentru că te sun așa târziu. Am o întrebare scurtă. Știi cumva dacă s-a privatizat vreo mină?
D. M.D.M.: Foarte puține, cu MEBO (?)
S.S. .: Oltenia …
D. M.D.M.: Oricum, nici o mină de cărbune.
S.S. .: Nu s-a privatizat nici o mină de cărbune.
D. M.D.M.: Nu.
S.S. .: OK, pentru că e aici este o confuzie în informațiile de pe INTERNET.
D. M.D.M.: Nu, nu.”
– c.t. din 26.06.2006 ora 11:19 (vol. 10, fila 211) în care S.M.îi reamintește lui S.S.: „Mai era ceva legat de raportul tehnic, că pe raport sunt în urmă cu raportul de la minerit și cu ….”, la care conlocutorul îi răspunde: “Da, da îl voi obține. L-am cerut și mi-l vor da. Poate azi îl voi obține. Da.”.
Se relevă sarcinile trasate de S.M. inc. S.S. de a obține documente confidențiale și acordul celui din urmă în ce privește executarea sarcinii.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la înv. O.M. s-a găsit un astfel de document elaborat la M.E.C. la 24.03.2006 și 18.04.2006 (vol. 13, filele 167- 292 și vol. 111, fila 18).
La percheziția informatică în mediile de stocare a datelor informatice deținute de D.M.R. s-a găsit documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, creat la 26.05.2006 (filele 401 – 409, vol. 15).
Actele exterioare de conduită ale învinuitului O.M.:
1) – a achiziționat și deținut la sediul Societății Comerciale „Planet Leasing”, al cărei director și administrator este, mai multe documente cu caracter confidențial, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în vederea transmiterii, după cum urmează:
a) – documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, compus din 9 file (vol. 13, filele 254-262 și vol. 111, fila 18), document creat la data de 26.05.2006 în PC inc. D.M.R. (vol. 15, fila 401-409). Acest document a fost emis de M.E.C. și are caracter confidențial, iar înv. O.M. l-a transmis prin e-mail, după ce a fost tradus în limba engleză, lui Sokolou Suat, la data de 06.06.2006 (vezi comunicarea SMS din 06.06.2006 ora 10:44, vol. 10, fila 27), pentru a ajunge la inc. S.S.;
b) – documentul (draft) intitulat „Memorandum” cu tema – Pregătirea unui program pentru reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare, conținând 3 file, emis de M.E.C., cu caracter intern (vol. 13, filele 263-265 și vol. 111, fila 18);
2) a transmis documente cu caracter confidențial (secrete comerciale) în data de 06.06.2006 (vol. 10, fila 27) prin corespondență electronică lui Sokolou Suat, pentru a ajunge în posesia inc. S.S. , într-un moment în care procesul de restructurare, privatizare și atragere investițională la unele societăți cu capital de stat din sectorul minier era în curs de aprobare pe agenda guvernului.
În legătură cu demersurile inițiate de M.E.C. – O.P.S.P.I. în legătură cu agenții economici din sectorul minier era la curent și înv. S.M. , interesat de acest proces, ceea ce rezultă din convorbirea telefonică din 26.06.2006, ora 11:19 (vol. 10, fila 211) cu S.S. , din care transpare că deja se afla în posesia unor informații și documente privind acest subiect și îi mai erau necesare documente, considerent pentru care îl însărcinează pe S.S. cu obținerea lor, iar acesta îi confirmă că le va obține.
Se relevă actul exterior de conduită al înv. S.M. de a achiziționa date și informații confidențiale (secrete comerciale) ori nedestinate publicității, în momentele anterioare declanșării vreunei proceduri publice de către M.E.C. – O.P.S.P.I., utilizând căi, metode și mijloace ilicite.
Menționăm că în perioada în care a derulat această activitate ilicită, înv. S.M. devenise angajat al PPF Investment Group.
I. Centrala pe lignit Motru (Întreprinderea minieră Motru)
În cazul acestor agenți economici au acționat concertat și coordonat inculpații S.S., D.M.R..
c.t. din 07.12.2005 ora 20:43 (vol. 7, fila 209) în care S.S. îi afirmă lui D.M.R.., referindu-se la necesitatea de a contacta o companie de inginerie tehnică că “vom avea nevoie de aceeași companie pentru Motru”;
c.t. din 12.12.2005 ora 12:43 (vol. 7, fila 230) în care S.S. transmite unui domn neidentificat de la telefonul nr. 420724365152 că-i va trimite un fax „despre Motru”;
c.t. din 17.07.2006 ora 08:16 (vol. 11, fila 54) dintre S.S. și Sokolou Suat, în care primul îi cere interlocutorului să transmită „chestionarele pe care le-ai primit, legat de Motru, de la Erste, trimite-le din nou, te rog, lui Dorin (n.n. M.D.M.)”.
Că acest inculpat a cules informații în legătură cu Întreprinderea Minieră Motru, rezultă și din corespondența e-mail dintre Dedecek Petr (Ersta CF), Vratnik Jan (Ersta CF) și S.S., la data de 18.04.2006, ora 14:21, (vol. 12, filele 356 – 359);
Pe înscrisul „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare la S.S. , la poziția 8-9, figurează mențiunile „Centrala de lignit Motru pentru 660 MW (proiect 1 miliard) urmează să fie dezvoltată pentru CEZ; 0,95% onorariu pentru noi; Avem nevoie de contract de la M.S. (n.n. S.M.)” (vol. 12, filele 150-152).
J. IPROCHIM
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S. și D.M.R. în cooperare cu învinuitul S.I.C. .
c.t. din 10.05.2006 ora 10:02 (vol. 9, fila 60) S.S. îi transmite sarcină lui D.M.R. să se intereseze de Iprochim, „îl poți suna pe prietenul tău (n.n. Alexa Alexandru) să-l întrebi?” și afirmă în continuare „poate acesta este cel pe care-l am de la Hackinen (n.n. S.I.C. ) pentru privatizare”.
c.t. din 10.05.2006 ora 11:04 (vol. 9, fila 64) D.M.R. îi comunică lui S.S., referitor la IPROCHIM: “Trebuie să vorbesc cu prietenul meu (n.n. Alexa Alexandru), să văd ce intenționează ei să facă și cum”, și în continuare:” Îți dau diseară ce am deocamdată”. S.S. replică: „De fapt ce ți-am dat eu”, la care D.M.R. răspunde: „Nu, cred că ce mi-ai dat tu e la tine acasă”;
c.t. din 10.05.2006 ora 21:40 (vol. 9, fila 87) în care D.M.R. îi comunică lui S.S.: „în ceea ce privește IPROCHIM, depinde ce vom obține de la consultant. Ei (n.n. Iprochim) au hotărât să aibă un consultant pentru un grup de 4-5 instituții de cercetare”, la întrebarea lui S.S., același conlocutor afirmă că nu se știe cine va fi consultantul: „Ori cineva din interior ori cineva din afară. Nu au solicitat băncii internaționale, doar companii de consultanță. Asta înseamnă, de exemplu, Priceweterhouse”. S.S. răspunde că: „Anstalldt (n.n. C.A.I.B.) o poate face. Și noi o putem face”, la care D.M.R. îi răspunde că „Putem discuta acest aspect, avem timp”;
c.t. din 17.05.2006 ora 19:34 (vol. 9, fila 144) în care un domn neidentificat de la postul nr. 420602718328 îi cere lui S.S.: „Nu uita să aduci chestiile alea chimice! OK”, la care acesta răspunde: „Nu voi uita. OK?”;
c.t. din 18.05.2006 ora 18:42 (vol. 9, fila 150), referindu-se la IPROCHIM, S.S.îl întreabă pe D.M.R. dacă a găsit materialele, iar acesta răspunde negativ și că „Am toate materialele de acolo, le-am păstrat acasă pentru o vreme, apoi … ție”. S.S.emite ipoteza că „poate i-ai dat lui Shahin” și în acest context: „De obicei dacă i le dai lui, faci o copie, nu?”, iar D.M.R. îi răspunde: “În mod normal da”;
c,t, din 07.06.2006 ora 11:41 (vol. 10, fila 39) dintre S.S. și Ian Bratnic de la postul nr. 420602718328, pe care o redăm mai jos:
„ S.S. .: Da! Alo!
DOMN: Bună, Stamen. Stamen, ești în România acum?
S.S. .: Da, sunt.
DOMN:Perfect. Am vorbit cu tipul acela care era interesat de IPROCHIM și oamenii lui vor veni în România săptămâna viitoare. Se întreba dacă ar fi posibil să aranjezi ceva sau, dacă este necesar, – pentru că deja mută biroul la birourile IPROCHIM și vor face niște proiecte în parteneriat – trebuie să le dau un semn că putem aranja cu S.I.C. totul. Da?
S.S. .: Știi, eu sunt în România. Nu trebuie să vorbești așa la telefon. Cred că ți-am spus deja de câteva ori. Fără nume!
DOMN: Bine, bine.
S.S. .: Și știi că telefonul meu este urmărit. Da. Marți nu e disponibil, nu va fi în țară. În rest putem să o facem. Dar trebuie să știu ce vreți să faceți, altfel de ce aș mai face-o. Ce așteaptă ei? Trebuie să stăm de vorbă cu ei. Pot să aranjez o întâlnire fără probleme, dar trebuie să stabilim dinainte ce să spunem, ce vrem să facem, care sunt țintele, scopurile.
DOMN: Exact. De aia am nevoie de informația asta.
S.S. .: Eu pot să aranjez o întâlnire, dar trebuie să știu dinainte ce avem de făcut, care sunt țelurile …
DOMN:Știu. Voiam doar să verific dacă persoana … În primul rând trebuie să știu dacă o să fi tu acolo săptămâna viitoare și dacă putem merge.
S.S. .: O să fiu de luni aici, din nou, sunt disponibil, nu e nici o problemă.
DOMN: Bine. E bine, iar dacă între timp ….
S.S. .: Cel mai important este tipul pe care l-ai menționat. Cel mai important este să facem structura sau să-i propunem cu ce trebuie să fie de acord. Înțelegi? Așa trebuie lucrat cu el. În caz contrar facem doar întâlnirea și schimbăm cărți de vizită și cu asta basta.
DOMN: Știu.
S.S. .: Trebuie să vorbim cu tipii, să ne spună ce vor, ce sunt gata să facă …
DOMN: Ca să pot să fac structura am nevoie de această informație în engleză, pentru că nu am nici cea mai vagă idee ce conține, ce mai este acolo. Deci acesta este mesajul meu: am nevoie de cât mai repede posibil, pentru că tipii ăștia se grăbesc și, dacă nu ne mișcăm, se vor duce singuri acolo. Am nevoie de ce mi-ai dat în română și îmi dai și în engleză.
S.S. .: Dă-le-o în română! Unde e problema?
DOMN: Poftim.
S.S. .: Dă-le-o în română. Nu e nici o problemă?!
DOMN: Nu pot să le-o dau în română, pentru că noi trebuie să mergem la ei cu propunerea pentru structură. În caz contrar nu vor mai avea nevoie de noi mai târziu.
S.S. .: Ba chiar au nevoie de noi. Oricum … Pot să facă orice fel de asociații și parteneriate, în final tot ei trebuie să vină la noi să ne ceară ceva., bine. O să verific dacă informația e gata.
DOMN: Te rog să insiști, ca să pot să o citesc mâine, cel târziu vineri, iar sâmbătă și duminică să discut cu tipul acesta o posibilă structură, ca să am o carte bună de jucat.
S.S. .: Bine, poți să îi spui că putem face întâlnirea fără nici o problemă.
DOMN: Bine. Perfect, mulțumesc.
S.S. .: Nu marți.
DOMN: Bine.
S.S. .: Și spune-mi dinainte când să fie, pentru că am și eu programul meu.
DOMN:Da.
S.S. .: Trebuie să mă organizez și eu.
DOMN: O să știu până vineri.
S.S. .: Mai e ceva. Vor pregăti un anunț, un anunț foarte scurt, cum că sunt în căutare de parteneri pentru noua licitație.
DOMN: Da.
S.S. .: O să te sun …O să fiu în afara României pentru două ore. Acum iau avionul și te sun.
DOMN: Bine, perfect.
S.S. .: Bine. Vorbim atunci și-ți spun ce se întâmplă aici.
DOMN: Bine, perfect.
S.S. .: Pentru că trebui să îi pregătim pe cei din CEZ.
DOMN: Sunt de acord. Bine, Stamen.„
Se relevă că S.I.C. i-a transmis documente confidențiale emise de M.E.C. – O.P.S.P.I., inc. S.S.
K. S.N. Nuclearelectrica S.A. și S.C. ALRO S.A. Slatina
Au existat mai multe convorbiri telefonice între:
S.S. – C. P., în 20.06.2005 ora 13:01 (vol. 6, fila 84), în care se fac referiri și la B.V.;
S.S. – C. P., în 28.06.2005 ora 18:58 (vol. 6, fila 172);
S.S. – un domn neidentificat aflat la postul telefonic nr. 420724555555, în 01.12.2005 ora 10:00 (vol. 7, fila 187);
S.S.–S.I.C. , în 01.12.2005 ora 10:30 (vol. 7, fila 189);
M.D.M. – și Alex Nicolescu aflat la postul telefonic nr. 491722762216, în 09.01.2006 ora 08:33 (vol. 7, fila 328);
M.D.M. – domn neidentificat aflat la postul telefonic nr. 491772276216, în 16.05.2006 ora 11:58 (vol. 9, fila 115);
S.S. -S.M. , în 17.05.2006 ora 18:49 (vol. 9, fila 141);
M.D.M. – W. Ruttenstorfer, în 30.05.2006 ora 18:36 (vol. 9, fila 219);
M.D.M. – Alex Nicolescu, în 14.06.2006 ora 18:34 (vol. 10, fila 118);
22.06.2006 ora 12:23 între M.D.M. și M.N. (vol. 10, fila 183);, ora 12:55 (vol. 10, fila 185);
01.06.2006 ora 14:04 între F.M.C. și B.V., referitor la ALRO (vol. 10, fila 7);
23.05.2006 ora 10:36 între F.M.C. și Nik Kousopoulos, referitor la ALRO (vol. 9, fila 158).
În legătură cu cei doi agenți economici în discuție se efectuează urmărirea penală în dosarul nr. 30/D/P/2007 care a fost disjuns din dosarul nr. 222/D/P/2006.
L. S.C. Șantierul Naval Mangalia S.A.
În legătură cu această societate comercială a acționat inculpatul S.S., probabil în perioada 2003-2004.
20.07.2005 este înregistrată la M.E.C. – O.P.S.P.I.. Nota privind propunerea de privatizare a S.C. Șantierul Naval Mangalia S.A. și acordarea mandatului Comisiei de licitație (vol. 127, filele 200-232);
28.09.2005 este aprobată de către ministrul S.I.C. , nota privind procesul de privatizare al S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A. (vol. 127, filele 233-236);
14.10.2005 este aprobată de către ministrul S.I.C. nota de prezentare a notei de informare a comisiei de licitație, privind procesul de privatizare (vol. 127, filele 237-244);
11.11.2005 este aprobată de ministrul S.I.C. „Nota privind propunerea de reluare a procedurii de privatizare a S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A. și acordarea mandatului comisiei de licitație (vol. 127, filele 245-277);
20.04.2006 este depusă Nota de informare privind procesul de privatizare a S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A., iar ministrul S.I.C. aplică rezoluția: „Rog reluarea în cel mai scurt timp” (vol. 127, fila 278-282);
15.11.2006 este aprobată de către ministrul S.I.C. „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A. (vol. 127, filele 283 – 321);
S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A. este parte componentă a sectorului producției de apărare din cadrul M.E.C. (vol. 127, fila 285).
Cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la reședința inc. S.S. au fost găsite documente referitoare la S.C. „Șantierul Naval Mangalia” S.A., ce poartă antetul M.E.C.-O.P.S.P.I. (vol. 12, filele 255-266).
Examinându-se comparativ documentele găsite la S.S. cu documentația predată organelor de urmărire penală de M.E.C.-O.P.S.P.I (vol. 127, filele 200-321) rezultă că documentația găsită la inc. S.S. reprezintă un draft al documentației referitoare la agentul economic în discuție, create în cadrul M.E.C.-O.P.S.P.I, probabil în anul 2004 (vezi pct. 1.1. din tabelul de la fila 256, vol. 12).
M. S.C. Uzina Mecanică Filiași S.A.
În legătură cu această societate comercială a acționat inculpatul S.S., probabil în perioada 2003-2004.
15.11.2005 este înregistrată și aprobată de ministrul S.I.C. „Nota privind propunerea de privatizare a S.C. „Uzina Mecanică Filiași” S.A. și acordarea mandatului comisiei de negociere (filele 292 – 321, vol. 64);
21.12.2005 este aprobată de către ministrul S.I.C. „Nota privind dosarul de prezentare referitor la oferta de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. „Uzina mecanică Filiași” S.A. (fila 322, vol. 64);
16.06.2006 este aprobată de către ministrul S.I.C. „Nota privind prelungirea cu 30 zile a termenului de valabilitate a ofertei pentru vânzarea pachetului de 100% acțiuni din capitalul social deținut de M.E.C. la S.C. „Uzina Mecanică Filiași” S.A. (vol. 64, filele 323-326);
06.07.2006 este aprobată de către ministrul S.I.C. „Notă privind finalizarea negocierilor pentru vânzarea pachetului de 100 % acțiuni din capitalul social deținut de M.E.C. la S.C. „Uzina Mecanică Filiași” S.A. (filele 327-338, vol. 64).
Cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la reședința inc. S.S. au fost găsite documente referitoare la S.C. „Uzina Mecanică Filiași” S.A. ce poartă antetul M.E.C. – O.P.S.P.I. și pe fiecare filă din aceste documente se află aplicată ștampila O.P.S.P.I. (vol. 12, filele 267-290).
Precizăm că S.C. „Uzina Mecanică Filiași” S.A. se află sub autoritatea M.E.C. prin reorganizarea C.N. Romarm S.A. (fila 293, vol. 64 și are ca principal obiect de activitate, printre altele, fabricarea armamentului și muniției făcând parte din sectorul producției de apărare din cadrul M.E.C. (vol. 64, fila 293 și 327).
Documentația găsită la inc. S.S. reprezintă un draft al documentației referitoare la agentul economic în discuție, creată în cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., probabil în anul 2003 – 2004 (vezi mențiunile din rubricația tabelelor aflate la fila 269, vol. 12).
N. CUPROM
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S., B.V. și D.M.R. în cooperare cu învinuiții S.M.și F.M.C..
c.t. din 06.06.2005 ora 10:22 (vol. 6, fila 38) în care S.S. îl întreabă pe K. Riquat „Ceva nou despre Cuprom”, la care conlocutorul îi răspunde „încă ne mai consultăm să vedem cât valorează. Important e dacă chiar vor să-l vândă”, iar S.S. continuă „Pot să-l rog pe Michal (n.n. S.M. ) să-mi dea sfatul său în legătură cu prețul”, și că „am discutat ieri cu prietenul meu de aici (n.n. H.Ș.S.) și a zis că e o idee bună să facem asta”. K. Riquat răspunde că „Da, pentru că totul este în mâinile noastre”;
c.t. din 06.06.2005 ora 11:24 (vol. 6, fila 45) dintre S.S. șiS.M., din care redăm următorul pasaj:
„S.S.: Poți să verifici ceva legat de CUPROM. Ai memorandumul acela.
S.M.: Da, îl am. L-am trimis unor oameni dar nimeni nu e interesat de el.
S.S.: Nu. E o afacere foarte interesantă. Compania lui KLAUS vrea să cumpere o minoritate de acțiuni acolo.
S.M.: La CUPROM?
S.S.: Da.
S.M.: Am vorbit cu HORIA și am înțeles că e pe cale să cumpere minele.
S.S.: Ceea ce vrea KLAUS să facă, iar HORIA nu știe, pentru că am vorbit cu KLAUS, vrea să îl finanțeze să facă un împrumut convertibil cu opțiune de schimbare în acțiuni, dar numai dacă obține minele. Apoi a spus că dacă nu, atunci va ține creditul.
S.M.: Și KLAUS poate să facă asta?
S.S.: KLAUS poate să o facă, dar vrea o evaluare reală, de aia vrea să-l ajuți, pentru că nu se pricepe la cupru și cât costă compania asta, pe baza actelor pe care le avem.
S.M.: O să uit, pentru că am informațiile pe care mi le-ai dat.
S.S.: HORIA spune că e 50 de milioane. E 50,60,45, care e numărul …?
S.M.: Chiar dacă știm numărul, tot e ceva aproximativ.
S.S.: Da. Vrea să știe cum să negocieze, pentru că ei negociază chiar acum. Nu știu ce procent, cum, dar mi-a spus că Banca Austria vrea să plătească 15 milioane iar HORIA cere 18 milioane, 2,3 milioane nu e mare lucru. Nu știu pentru ce procent e asta, pentru că a menționat că e minoritate de acțiuni. Probabil e 33 %. Nu știu exact. Poate poți să faci asta pentru el. E o opțiune bună pentru ei, pentru că, dacă vor să investească, C.A.I.B. investește acolo. Dacă vor să investească și vor face așa, vor da împrumutul, orice s-ar întâmpla, păstrezi împrumutul sau îl convertești în acțiuni. Dacă iei minele.
S.M.: O să mă uit.
S.S.: Și dacă ia minele KLAUS spune că o să plătească un bonus.
S.M.:Bine. O să mă uit.”
c.t. din 21.06.2005 ora 17:12 (vol. 6, fila 114) în care K. Riquat îi comunică lui S.S.: “Cu minele trebuie să te grăbești deoarece trebuie să văd ce să fac cu Horia”, iar conlocutorul îi răspunde: „Bine. M-am întâlnit cu Horia”;
c.t. din 05.07.2005 ora 08:47 (vol. 7, fila 15) în care S.S. îi afirmă, referitor la K. Riquat: „Acum va fi mai motivat să facă investiția în compania ta”;
c.t. din 11.07.2005 ora 11:50 (vol. 7, fila 41), în care S.S. îl întreabă pe Sokolou Suat (telefon nr. 4367684990318) ce s-a întâmplat cu contractul cu Cuprom, iar conlocutorul îi răspunde că „E gata, te aștept să-l verifici”.
S.S. îi cere interlocutorului să trimită contractul „Prin e-mail la Radu (n.n. D.M.R.)”, în legătură cu care afirmă: „O să-l rog pe el să-l printeze”;
c.t. din 13.07.2005 ora 14:04 (vol. 7, fila 52) din care rezultă că S.S. este împreună cu Horia Șchiopu Simu la locația „Hilton” și stabilește cu D.M.R. să se întâlnească toți trei;
c.t. din 25.08.2005 ora 07:35 (vol. 7, fila 77) în care S.S. își stabilește întâlnire cu H.Ș.S.;
c.t. din 27.09.2005 ora 21:07 (vol. 7, fila 83) în care S.S. îi comunică lui Henry Kraft, referindu-se la „cupru. Mine de cupru”, că „am un prieten care vinde …. Care este cel mai mare producător de cupru” în România (n.n. Horia Șchiopu Simu), precum și că „încercăm să obținem minele. și când terminăm cu asta, de ce nu le-ai prelua tu?”.
În final, stabilesc să se întâlnească împreună cu S.M.la ora 21:30.
c.t. 09.05.2006 ora 19:59 (vol. 9, fila 56), în care D.M.R. își stabilește întâlnire cu Horia Șchiopu Simu;
c.t. din 10.05.2006 ora 19:10 (vol. 9, fila 81) în care D.M.R. îi comunică lui S.S. că așteaptă ca un prieten comun să se întâlnească cu Horia Șchiopu Simu și după aceea se va întâlni și el cu acesta;
c.t. din 10.05.2006 ora 19:33 (vol. 9, fila 83) în care B.V. îi cere lui F.M.C. „să discutăm despre Cuprom”, la care conlocutorul propune să facă în comun o întâlnire cu Horia, după ce el „am să vorbesc și cu Horia înainte, cu tipii de la Cuprom, și o să le spun „Băieți, începem să organizăm. Sper că știți ce înseamnă asta!”;
c.t din 10.05.2006 ora 21:40 (vol. 9, fila 87) în care D.M.R. îi afirmă lui S.S. că „m-am întâlnit cu prietenul meu”, referindu-se la Alexa Alexandru și că am „discutat despre toate aspectele cu el. din punctul de vedere al lui Horia este în regulă. I-am dat și va respecta ce i-am dat de la Horia”;
c.t. din 01.06.2006 ora 14:04 (vol. 10, fila 7) în care B.V. îi afirmă lui F.M.C., referitor la ALRO Slatina și Cuprom că “o să vină să vorbească cu mine și o să încerce să facă o înțelegere cu Cuprom înainte de orice altceva” și în continuare redăm următorul pasaj:
„M. F.M.C.: F.M.C..
V. B.V.: Alo?
M. F.M.C.: Da?
V. B.V.: Da. Bună, MIRCEA! Vadim sunt.
M. F.M.C.: Bună, Vadim! A, ai ID – ul de apelant … este dezactivat.
V. B.V.: Da? Nu știu ce se întâmplă. Nu am ajuns la nici o concluzie azi, deci o să mai încercăm.
M. F.M.C.: Poftim?
V. B.V.: Nu am ajuns la nici o concluzie astăzi, o să mai încerc.
M. F.M.C.: OK.
V. B.V.: Această nouă prezentare de la Cumerio.
M. F.M.C.: Da.
V. B.V.: Ce s-a schimbat față de cea dinainte?
M. F.M.C.: S-au revizuit numerele, ar trebui să ți le trimit pe cele noi pe care le folosim la discuțiile interne.
V. B.V.: Da, poți să mi le trimiți? Pot să le trimit la ALRO, de exemplu, pe cele noi?
M. F.M.C.: Cred că da, cred că da. Adică … cât suntem de siguri că oamenii ăștia nu o să profite, având în vedere că noi …?
V. B.V.: Cum adică să profite?
M. F.M.C.: Pot s-o facă și fără Cuprom.
V. B.V.: Nu, o să vină să vorbească cu mine și o să încerce să facă o înțelegere cu Cuprom înainte de orice altceva.
M. F.M.C.: Am avut o discuție cu băieții de la Financiar și o să vorbim și pentru private equity în după-amiaza asta. Nu sunt sigur că oamenii noștri pot să îi convingă pe cei de la private equity. Cred că ținta cea mai importantă pentru private equity ar fi Advent (?), pentru că Advent are ….
V. B.V.: Hai să nu vorbim despre asta, vreau doar să mă concentrez pe un singur lucru: dacă nu merge așa, o să continuăm cu altcineva. Problema este alta: ei sunt cei care nu au nevoie de loc de Cuprom, da?
M. F.M.C.: Cum? Poftim?
V. B.V.: Nu contează.
M. F.M.C.: Nu, ei chiar au nevoie de Cuprom din punct de vedere operațional, pentru că ceea ce face Cuprom este să preia volatilitatea circuitelor financiare.
V. B.V.: OK, OK.
M. F.M.C.: Și nivelul de susținere al afacerii, deci este …Punctul cheie al susținerii afacerii este volatilitatea și ciclicalitatea circuitelor financiare care este atins prin implicarea Cuprom.
V. B.V.: OK, poți să-mi trimiți materialele și eu o să le dau la ALRO și apoi o să stabilesc o întrevedere acolo.
M. F.M.C.: Bine. Vii … ești mâine la birou?
V. B.V.: O secundă! (Preia o altă convorbire, apoi după o scurtă pauză n.n.) Alo, MIRCEA?
M. F.M.C.: Da.
V. B.V.: În principiu trimite-mi mie prezentarea, eu o să le-o trimit lor. Cred că le place varianta, o să mergem cu ei să vorbim și la Cuprom și apoi vom face analiza cu privire la Cumerio.
M. F.M.C.: OK.
V. B.V.: OK?
M. F.M.C.: Bine.
V. B.V.: Deci trimite-mi-o mie, pentru că tipul vorbește rusește, vorbește și engleză, dar pentru prezentare preferă să vadă limba rusă, așa că trebuie să i-o trimit, să i-o traduc și apoi pot să vorbesc cu el, OK?
M. F.M.C.: Deci o să îți trimit. OK.
V. B.V.: OK?
M. F.M.C.: Mulțumesc.
V. B.V.: Michal mi-a trimis un raport despre fond, o evaluare făcută de Suisse Capital. Ai primit vreun exemplar?
M. F.M.C.: Nu.
V. B.V.: A, OK! O să vorbesc cu el. Bine. Mulțumesc foarte mult! Pa!
M. F.M.C.: Pa!”
Din declarația martorului Șchiopu Simu Horia, președinte al C.A. la S.C. Cuprom S.A. București:
– se cunoaște cu inc. B.V. V., D.M.R. și S.S. și înv. S.M. , F.M.C. și K.G..
– S.C. Cuprom S.A. a fost în relație precontractuală cu C.A.I.B., reprezentată de Klaus Riquat, în vederea unei infuzii de capital, ca acționar minoritar la Cuprom, care însă nu s-a materializat datorită atitudinii neprofesionale comerciale a lui Klaus Riquat.
– după ce a aflat că înv. S.M. nu mai reprezintă C.S.F.B., nu a mai avut subiecte comune cu acesta.
Relația cu C.S.F.B. a avut-o în perspectiva unei posibile finanțări din partea acestei instituții către Cuprom S.A. pentru eventuale achiziții private sau provenind din privatizări, dar s-a întrerupt brusc.
– nu a avut nici un fel de legătură, participare sau relaționare în ce privește procesele de privatizare a agenților economici din portofoliul M.C.T.I..
– i-a solicitat lui K.G. pe care l-a cunoscut prin intermediul inc. S.S. să-i faciliteze o întâlnire cu directorul Romgaz, Alexa Iakob, întrucât avea intenția de a prezenta S.N.G.N. Romgaz, o ofertă de forare din partea Foradex S.A. (filele 178-191. vol. 117).
Convorbirile telefonice purtate între diferiți conlocutori și enumerate mai sus relevă modul de cooperare între inculpații și învinuiții menționați supra și exemplifică modalitățile de acționare a acestora.
O. General Turbo
În cazul acestei societăți comerciale au acționat concertat și coor.at inculpații S.S. și D.M.R. în cooperare cu învinuitul K.G..
c.t. din 29.08.2006 ora 18:25 (vol. 11, fila 132) în care S.S. îl întreabă pe K.G. dacă: “Știi General Turbo”, la care conlocutorul răspunde: „Da. Atilla (n.n. Demeter Attila) lucrează pentru ei. Face lobby pentru ei” și continuă:
„S.S.: Tati! Știi General Turbo?
G. K.G.: Da. Atilla lucrează pentru ei. Face lobby pentru ei.
S.S.: Cine?
G. K.G.: Atilla.
S.S.: OK. Vrem să-l vindem ?
G. K.G.: Nu cred.
S.S.: Am înțeles că e deținut de conducere.
G. K.G.: Teoretic.
S.S.: Și practic?
G. K.G.: Nu se știe.
S.S.: Tu ar trebui să știi.
G. K.G.: Am niște…
S.S.: Prieteni.
G. K.G.: Niște idei, dar nu știu nimic sigur.
S.S.: Îți spun …. Am vorbit acum cu SKODA și sunt interesați de asta.
G. K.G.: Au fost niște zvonuri cum că vor să cumpere ceva în Ungaria.
S.S.: Au cumpărat.
G. K.G.: Au cumpărat.
S.S.: Da.”
c.t. din 29.08.2006 ora 18:23 (vol. 11, fila 148), în care S.S. îi cere luiD.M.R. M.R.: „Tati! General Turbo. Am nevoie de informații” și “Verifică cu prietenul tău (n.n. Alexa Alexandru). Poate știe ceva”;
c.t din 29.08.2006 ora 18:33 (vol. 11, fila 150)D.M.R. M.R., aflând de la S.S., referitor la General Turbo, că „Skoda vrea să o cumpere”, îi comunică: “Aparține în proporție de sută la sută angajaților, începând cu anul 2003. a fost înființată în ´92, angajații aveau majoritatea, iar ulterior în 2003, au cumpărat toate acțiunile de la APAPS, actualmente AVAS”.
Rezultă că inc. S.S. culegea informații despre acest agent economic de la înv. K.G. care deținea informații generale și sfera persoanelor interesate în privatizarea acestuia.
P. Societatea de Investiții Financiare Muntenia
În cazul acestei societăți de investiții au acționat concertat și coor.at inculpatul S.S. în cooperare cu învinuitul S.M..
c.t. din 20.12.2005 ora 20:06 (vol. 7, fila 290) în care are loc următorul dialog dintre S.S. șiS.M. :
„ S.M.: Da! Bună!
S.S. .: MIȘENE …
S.M.: ERSENE a plătit trei miliarde șapte sute cincizeci de milioane.
S.S. .: Da.
S.M.: E o nebunie.
S.S. .: Cui îi pasă? E bine pentru noi, pentru că PATRIK va trebui să ne plătească mai mult.
S.M.: Da. Spune!
S.S. .: Cunoști SIF Muntenia. Lucrai la asta …
S.M.: La ce?
S.S. .: Societatea de administrare a bunurilor (n.l. sau broker: varianta în limba engleză este asset management company) SIF-ului … Știi ce înseamnă SIF MUNTENIA, nu?
S.M.: Da.
S.S. .: Este de vânzare.
S.M.: Pe bune?
S.S. .: Este confidențial. Și o putem cumpăra. Cer 10 milioane, dar o putem cumpăra mai ieftin.
S.M.: Sunt convins că proprietarii pachetelor de acțiuni pot să schimbe administratorul bunurilor. Asta poate fi o problemă.
S.S. .: Nu, este contract de exclusivitate. Nu pot să-l schimbe
S.M.: Bine. Știm cam câte de mare?
S.S. .: Da, are cam 6 % din BCR, 5 % din BANCPOST.
S.M.: Și care este onorariul (n.l. sau taxa: în limba engleză este fee) administratorului bunurilor?
S.S. .:Patru milioane pe an.
S.M.: De ce vor să-l vândă?
S.S. .: N-am nici o idee, dar avem un prieten care are mandatul.
S.M.: Da?
S.S. .: Da.
S.M.: Ar trebui să-l luăm.
S.S. .: Cum?
S.M.: Ar trebui să-l luăm. Îmi place.
S.S. .:Și mie îmi place, dar întrebarea este cine o să-l cumpere.
S.M.: Putem să-l vindem administratorului nostru de bunuri.
S.S. .:Este imposibil să o facem direct cu administratorul vostru de bunuri.
S.M.: Nu. Putem să-l cumpărăm noi și să-l vindem după aia.
S.S. .: Exact.
S.M.: Pot să discut cu oamenii de acolo pe care îi cunosc și știu că ar putea fi interesați de așa ceva.
S.S. .:Am înțeles că CIPRIAN a încercat să-l cumpere
S.M.: CIP a vrut să-l cumpere?
S.S. .: Da. Poate pentru administratorul de bunuri sau pentru altcineva.
S.M.: Mă îndoiesc.
S.S. .: Nu,nu mi-au spus numele lui direct. CIPRIAN Păltineanu.
S.M.: Dar sigur nu pentru bunuri.
S.S. .: Insă fără succes.
S.M.: Ce ar trebui noi să facem. Trebuie să văd contractul dintre administratorul bunurilor și SIF, apoi trebuie să obțin o listă cu bunurile.
S.S. .: O să o primesc mâine. Am cerut-o deja.
S.M.: După aceea putem să decidem.
S.S. .: Cred că PATRIK …
S.M.: Trebuie să-i întreb pe tipi dacă sunt de acord cu prețul, dar trebuie să o facem indirect și atunci nu va fi nici o problemă.
S.S. .: Da. Bine.
S.M.: Bine. Ține-mă la curent.
S.S. .: Așa o să fac. Pa!
S.M.: Pa!”
– c.t. din 30.05.2006, ora 16:52 (vol. 9, fila 215) în care S.S. îl încunoștințează pe Petrișor Peiu că „este posibil la ora 12 să merg cu Nicolas (n.n. Nicolas Boissin) la SIF Muntenia”.
Se relevă schimbul reciproc de informații între S.S. și înv. S.M. , precum și faptul că S.M. îi transmite sarcini celuilalt membru constituent al grupului infracțional organizat extern de a obține documente în vederea adoptării unor decizii de interpunere în procesul de privatizare al acestei societăți financiare, precum și obținerea/deținerea/transmiterea/receptarea de informații confidențiale, așa cum le denumește chiar inc. S.S.
R. Aeroportul Internațional Cluj-Napoca
Cu prilejul activității conspirate efectuate la data de 27.06.2006 între orele 21:24-21:29 la reședința inc. S.S. din București, Bd. Gh. Magheru nr. 9, ….., în baza mandatului nr. 002122 din data de 06.06.2006, au fost găsite și fotografiate cu aparatul D.S.C.-V3, documente privind planul topografic al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, însoțit de anexe privind situația generală a acestuia (filele 292-325. vol. 16), copiile fiind certificate potrivit prevederilor legale prin procesul-verbal din 20.11.2006 (fila 291 vol. 16).
Aceleași documente s-au găsit și cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la aceeași reședință a inc. S.S. la data de 22.11.2006 (filele 4-29 vol. 5), precum și corespondența e-mail din 29.06.2004 ora 16:59 între Viara Velkova și S.S. , din care rezultă intenția de realizare a unei societăți mixte Aeroportul Cluj-Napoca și Heli Air Services (f.205, 206 vol. 5), respectiv 24.11.2006 ora 10:19 dintre Mugur Filipescu și S.S. (f.205, 206 vol. 5) și din 27.11.2006 ora 09:33 și 09.07.2004 ora 20:59 având același subiect.
Inc. S.S. a predat organelor de urmărire penală scrisoarea de intenție din 08.12.2005, din partea Mineralolberatungs unde Service GmbH către David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca (fila 212, 213 vol. 5).
Din declarațiile martorului C.D. (vol. 117 f.265 și 268-274), rezultă următoarele:
– l-a cunoscut pe inc. S.S. cu care a corespondat electronic:
– a intenționat, în calitate de director al Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, un program de investiții la aeroport pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru pistă și pentru terminalul cargo, în principal, context în care a purtat discuții cu mai multe delegații a unor bănci sau instituții finanțatoare din străinătate, împrejurare cunoscută la nivelul Ministerului Transporturilor, de către secretarul de stat Sorin Bota și persoanele cu atribuții din cadrul Consiliului Județean Cluj-Napoca.
– documentele găsite la inc. S.S. , ce i-au fost prezentate cu ocazia audierii, nu sunt clasificate nici chiar secret de serviciu.
Aspectele relevate mai sus reflectă parte din activitățile desfășurate de inc. S.S. în legătură cu identificarea unor oportunități de afaceri, investiționale, de finanțare etc. și se înscriu în categoria acelorași activități realizate pentru firma Skoda din Cehia, cu R.A.T. București, Primăria Generală București (declarația martorului Videanu Adriean, fila 72, vol. 117) și M. Transporturilor; cu R.A.T. Timișoara, Primăria Timișoara (vezi declarație martor Ciuhandu Gheorghe – vol. 117, fila 278 și vol. 125) și altele (Asirom, Interagro, etc.) în legătură cu care a purtat numeroase convorbiri telefonice (vol. 6-11) și a avut întâlniri oficiale sau în mediu extraoficial.
Activitățile enumerate mai sus nu fac obiectul urmăririi penale în prezentul dosar, dar relevă modalitățile de acțiune ale inc. S.S. , în cooperare cu alte persoane, între care și înv. S.M. , O.M., K.G..
X
X X
Despre activitățile inc. S.S. cunoșteau,fiind evident stabilit un consens, atât inc. B.V. (vezi notă conv. tel. din 22.03.2006 ora 14:51dintre acesta și înv.S.M.- vol. 8, fila 101- și cea din 13.06.2006 ora 13:21 cu inc. D.M.R.- vol. 10, fila 92- cât și înv. F.M.C.(vezi notele de convorbiri telefonice din 23.05.2006, ora 15:08 –vol. 9,fila 169-dintre acesta și inc. S.S. în care se face referire și la inc. B.V., și nota de redare telefonică din 16.03.2006 ora 16:50 – vol. 8, fila 82- dintre inc.D.M.R. și înv. F.M.C.;nota telefonica din 05.05.2006 ora 18:58- vol. 9, fila 28; din 08.06.2006 ora 13:03- vol. 10, fila 46 dintre inc.D.M.R. și înv. F.M.C.), precum și inc. M.D.M. (vezi notele de redare a convorbirilor telefonice din 21.06.2006 ora 16:55 cu M. Gh. – vol. 10, fila 173, în care se fac referiri și la inc. B.V.; nota de redare telefonică din 06.07.2006 ora 19:20 cu un „domn” neidentificat – vol. 11, fila 23).
Este de remarcat sprijinul acordat inc. S.S. de către inc. D.M.R.care nu funcționa în cadrul M.E.C. în portofoliul căruia se află aceste societăți comerciale. În sensul de mai sus, indicăm și înscrisul consemnat de inc. S.S., ce reprezintă un adevărat plan de activitate în legătură cu mai multe societăți comerciale găsit cu ocazia percheziției domiciliare (fila 150-152 vol. 12), precum și mențiunile olografe ale inc. D.M.R.pe un alt înscris găsit la percheziția domiciliară de la inc. S.S., ce se referea la societățile comerciale din industria de apărare a României, (fila 20 – verso, vol.12).
Semnificative despre demonstrarea aspectelor de mai sus sunt și întâlnirile pe care inc. S.S. le-a avut cu diferite persoane, în București, ceea ce rezultă din notele de supraveghere operativă (filaj), după cum urmează:
– în 27.06.2005 ora 16:00 la Hotelul IBIS, cu numitul Dascălu din Ministerul Transporturilor(vol. CDC);
– în 28.06.2005 ora 16:00 la Primăria Generală București cu primarul general Videanu și Petrișor Peiu (vol. CDC).
În esență, suprapus preocupărilor oficiale configurate de mandatul C.S.F.B., cele 4 persoane au constituit un grup extern (în raport de participarea altor persoane, cetățeni români) a cărui preocupare l-a constituit obținerea unor beneficii personale, prin facilitarea accesului la procesele de privatizare ori atragerii investiționale din domeniul energetic și comunicații din România a unor instituții financiar-bancare ori societăți comerciale din Europa, cum ar fi C.S.F.B., C.A.I.B., Enel SpA ș.a., ceea ce depășea demersurile oficiale și legale, într-un cadru legislativ și contractual statuat prin legislația și relațiile contractuale instituite în și cu România, depuse de C.S.F.B., a cărui reprezentanți erau inculpații (mai puțin înv. O.M.).
Din ansamblul probator administrat în cauză se desprind modalitățile în care au acționat membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, rezultând următoarele:
a) – acțiuni în scopul cunoașterii activităților în curs de derulare sau care urmează a fi declanșate în ce privește procesele de privatizare din domeniile economice din România, cu predilecție din domeniul energetic, al industriei de apărare, gaze naturale și resurse minerale, comunicații, transporturi, infrastructură.
Aceste acțiuni s-au obiectivat prin culegerea și obținerea de date, informații și documente de către inc. S.S. de la persoane pe care le-a racolat și le-a convertit pentru realizarea obiectivelor sale, iar la rândul său le valorifica prin transmiterea reprezentanților unor instituții financiar-bancare din străinătate, respectiv C.S.F.B. Europe Ltd. Lon.; C.A.I.B; CEZ; Brikel și altele, îmbinând propriile interese generate de scopurile firmei Energan Mineraloelberatungs und Service GmbH – Vienna, Austria, unde avea ca angajat pe Sokolou Suat, cu interesele instituțiilor financiare din străinătate constând în identificarea de oportunități financiare și comerciale în România și, urmare a unui proces de evaluare internă, participarea la procesele de privatizare din România, fie de natură investițională, fie de consultanță financiară.
Pentru a da un caracter oficial al activităților sale S.S. a încheiat contracte de consultanță cu C.S.F.B. Europe Ltd. London la 10.06.2005 (filele 239-256, vol. 5) și la 20.06.2005 (filele 124-125, vol. 12); cu CEZ as-Cehia la 25.09.2005 (filele 227-238);
b) – acțiuni desfășurate de persoanele racolate de S.S. din rândul funcționarilor și demnitarilor guvernamentali din cadrul M.E.C. și M.C.T.I. de a divulga, disemina, transmite date și informații relevante cerute de S.S. și/sau alți membrii ai grupului extern infracțional către aceștia și/sau procura, obține, în vederea transmiterii și transmiterea de documente cu caracter confidențial (secret comercial) sau secret de stat ori de serviciu către membrii interesați din grupul extern, infracțional, cu prilejul întâlnirilor directe (oficiale sau extra oficiale) ori prin convorbiri telefonice sau prin comunicare electronică.
Pentru transmiterea de documente era utilizată filiera Suat Sokolou – O.M. – D.M.R. – M.D.M. – S.S.
Unele dintre documentele transmise/procurate au fost traduse din limba română în limba engleză cu sprijinul inc.D.M.R. M.R.;
c) – în scopul realizării racolării și obținerii sprijinului dorit S.S., direct sau prin intermediul celorlalți membrii ai grupului extern infracțional, a/au promis, oferit ori dat cadouri, avantaje materiale sau au derulat acțiuni de promovare a unei imagini pozitive ori facilitarea unor întâlniri la nivel înalt a unor demnitari români cu omologi din străinătate.
Ca modus operandi al inc. S.S. și, pe cale de consecință, al celorlalți inculpați și învinuiți relaționați în activități ilicite cu acesta, menționăm:
– întâlniri cu persoanele ce dețin funcții publice ori înalte demnități în guvernul Româniri, în afara cadrului oficial – de regulă în zilele de weekend, în locuri private din București, inclusiv la reședința sa din București, dar și la locul de muncă al acestora – sediul M.E.C. ori M.C.T.I. – după sfârșitul orelor de program, precum și în străinătate (ex. Viena) ocazie cu care achiziționa/i se transmiteau ori divulgau informații nedestinate publicității sau chiar documente confidențiale, ce conțineau date clasificate, iar S.S. comunica obiectivele de interes pentru grupul infracțional organizat extern. Ulterior, S.S. transmitea celorlalți membri ai grupului infracțional organizat extern aspecte de interes, inclusiv comportamentul persoanelor cu care s-a întâlnit (vezi și vol. 1 fila 14 verso).
– convorbiri telefonice purtate între diferiți conlocutori – inculpații din dos. nr. 222/D/P/2006 și nr. 156/D/P/2007 și învinuiții din prezenta cauză, ocazie cu care:
– se divulgau, transmiteau/achiziționau, procurau date și informații;
– se stabileau întâlniri;
– se planificau, organizau acțiuni viitoare;
– se comunicau acțiuni deja întreprinse.
– comunicări și corespondențe electronice.
Prin ultimele două modalități s-au săvârșit infracțiuni așa cum urmează a fi descrise în continuare în prezentul rechizitoriu, fiind incidente prevederile art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
– acțiuni de cunoaștere a contextului politic, social și economic și exploatarea informațiilor pertinente referitoare la persoanele ce erau implicate în evenimentele și, mai ales, în deciziile economice în scopul convertirii deciziei la scopul (ținta) obiectivele vizate de grupul infracțional organizat extern.
În esență, activitatea ilicită a membrilor grupului organizat infracțional cu caracter transnațional – atât cei din grupul extern, cât și aderenții și sprijinitorii, cetățeni români – a constatat în ocolirea cadrului licit, onest, loial, consacrat de legislația internă și europeană, în ce privește derularea afacerilor comerciale, tranzacționările într-un mediu de afaceri și concurențial, transparent și competitiv, licit și loial, prin utilizarea unor căi, mijloace și metode ilicite, realizând acțiuni care se circumscriu sferei ilicitului penal, fiind incriminate ca infracțiuni.
4. Organizarea grupului extern
4.1 În cadrul grupului extern sus arătat a existat o distribuire bine delimitată a rolului fiecăruia dintre membri, precum și o planificare a activităților în curs sau care urmau să se întreprindă, ambele aspecte mulate pe funcțiile ori raporturile de colaborare în/cu C.S.F.B. Europe Ltd. Londra și desfășurate în paralel cu obiectivele licite, oficiale ale respectivei instituții financiar – bancare străine.
4.2 În ce privește rolurile deținute de inculpați și învinuiți în gruparea externă, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că rol coor.ator au avut inculpații B.V., învinuiții S.M.și înv. F.M.C., iar rolul de execuție l-au deținut inc. S.S. și înv. O.M..
Inc. S.S. avea în același timp și rolul de a întreține continuu legătura cu inculpații și învinuiții cetățeni români, atât telefonic, cât și prin întâlniri cu ocazia prezenței sale pe teritoriul României, dar și asigurarea intermedierii întâlnirilor între coinculpați și învinuiți, în scopul procurării de informații.
Această concluzie transpare din numeroasele întâlniri pe care le-a avut inc. S.S. și care rezultă din raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (SRI), după cum urmează:
– în data de 21.06.2005, inculpatul a avut următoarele întâlniri:
– ora 11:00 cu martorul L.L.
– ora 14:45 cu inc. M.D.M. și cu martorul T.M.
– ora 16: cu înv. O.M.
– în data de 27.06.2005, inculpatul s-a întâlnit cu:
– ora 8:35 cu înv. S.I.C. la cafeneaua Turabo
– ora 9:20 cu reprezentanții „Skoda” și cu înv. O.M.
– ora 16:00 cu oficialul din Ministerul Transporturilor, Constantin Dascălu la Hotelul Ibis
– ora 17:10 cu coinc. B.V. V. la Hotelul Hilton și cu inc.D.M.R.
– ora 21:50 cu coinc. B.V. și înv. O.M. la cafeneaua Galleron – Grand Cafe
– în data de 28.06.2005, inculpatul a avut întâlnire cu:
– ora 8:40 cu înv. Neagoe Robert la cafeneaua Turabo
– ora 10:00 cu inc. M.D.M. la cafeneaua Galleron Grand Cafe
– ora 12:25 cu reprezentanții „Skoda” la Hotel Hilton
– ora 16:00 cu martorul K.G., cu primarul general A. Videanu și Petrișor Peiu la Primăria Generală București
– ora 20:00 cu inc. M.D.M. la Hotel Lido
– în data de 29.06.2005 inculpatul a avut întâlniri cu:
– ora 8:05 cu înv. O.M. la locația Pergola
– ora 8:50 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.
– ora 10:00 cu martorul L.L.la sediul Petrom Service
– ora 16:25 cu înv. O.M. la cafeneaua Turabo
– ora 19:55 cu inc. D.M.R.și ministrul N.Z.
– în data de 12.09.2005, la orele dimineții inculpatul s-a întâlnit cu coinc. D.M.R.la locația „Angel's”.
– în data de 13.09.2005 la ora 11:30 inculpatul s-a întâlnit cu martorul K.G. la Hotelul Hilton
– în data de 31.03.2006 inculpatul a avut următoarele întâlniri:
– ora 9:15 cu înv. O.M. la cafeneaua Turabo
– ora 14:50 cu ministrul N.Z. la cafeneaua Galleron – Grand Cafe;
– ora 18:20 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.
– în data de 04.04.2006, S.S. S a avut următoarele întâlniri:
– ora 7:30 cu inc. M.D.M. la Hotelul Lido
– ora 17:00 cu inc. B.V. la Hotelul Hilton
– în data de 01.06.2006, inculpatul a avut următoarele întâlniri:
– ora 8:35 cu înv. O.M. și ministrul N.Z. la cafeneaua Turabo
– ora 9:53 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.
– în data de 15.08.2006, S.S. s-a întâlnit cu:
– ora 17:40 cu inc. D.M.R. și înv. F.M.C. la terasa hotelului Hilton;
– ora 18:25 a fost la sediul M.E.C.;
– după ora 19:00 cu înv. F.M.C. (Hotelul Hilton) și inc. D.M.R.la English Bar;
– în data de 16.08.2008 ora 12:50 inculpatul s-a întâlnit cu coinc.D.M.R. R.M. și Klaus Riquat la Hotelul Hilton
– ora 13:20 inc.D.M.R. îl conduce pe S.S. la aeroport;
– în data de 04.10.2006, inculpatul s-a întâlnit cu:
– ora 7:35 cu inc. M.D.M. la locația Majestic Rimada
– ora 14:50 cu ministrul N.Z. la cafeneaua Galleron Grand Cafe
– ora 15:45 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.
– ora 18:15 cu coinc. B.V. și D.M.R., cu înv. O.M. și cu ministrul N.Z. la locația Ristorante Neptunus Cabaret
– ora 20:55 cu coinc. B.V. și înv. O.M. la locația Temp;
– în data de 05.10.2006, inculpatul S.S. s-a întâlnit la ora 8:35 cu înv. N.Z. la Hotelul Howard Johnson și apoi cu înv. O.M. la cafeneaua Galleron Grand Cafe.
Toate aceste date sunt cuprinse în raportul de monitorizare (filaj) S.R.I, transmis instanței prin compartimentul de documente clasificate (a se vedea și suportul optic, document clasificat, seria 005-131-0018).
În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 inculpatul B.V. s-a deplasat în România – București în mai multe împrejurări, ceea ce rezultă din procesul verbal al lucrătorilor din cadrul I.G.P.F.R. – fila 364-368, vol. 1, din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, vol. 6-11, cât și din raportul de monitorizare (supraveghere operativă, filaj) realizat de organele S.R.I.:
– în 31.05.2005 fila 367, vol. 1;
– în 27.06.2005 raport filaj (CDC) (când s-a întâlnit la orele 17:10 cu S.S. la Hotelul Hilton, iar la ora 21:50 cu același inculpat la Grand Cafe Galleron) și notă de convorbiri telefonice – fila 138, vol. 6;
– în 06.07.2005 – fila 367, vol. 1;
– în 16.08.2005 – fila 76, vol. 7;
– în 10.11.2005 – fila 366, vol. 1; fila 141, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
– în 21.11.2005 – fila 366, vol. 1;
– în 23.01.2006 – fila 445, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 366, vol. 1;
– în 02.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 13.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 10.04.2006 – fila 365, vol. 1;
– în 09.05.2006 – fila 365, vol.1; fila 46, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 71, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S. cu care și stabilesc întâlnire la locația Byblos);
– în 31.05.2006 – fila 365, vol. 1 și fila 243, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.); fila 247, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.) și fila 181, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
– în 15.06.2006 – filele 364-365, vol. 1 și fila 122 din vol. 10 (ora 13:24 convorbire telefonică cu S.S.);
– în 07.08.2006 – fila 364, vol. 1;
– în 04.10.2006 – fila 364, vol. 1 și fila 239 vol. 11 și raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. din care rezultă că la ora 18:15 s-a întâlnit cu S.S.,D.M.R., O.M. și N.Z. la Restaurantul Neptun, iar la ora 20:55 cu S.S. și O.M. la locația „Tempo”;
– în 21.11.2006 – fila 364, vol.1;
4.2.1 Coor.area acțiunilor grupului era realizată, cu predilecție, din străinătate, de pe teritoriul altor state (Londra – Marea Britanie, Viena – Austria ș.a.) și era asigurată fie prin legături telefonice ori corespondență electronică, fie prin contacte personale consumate cu ocazia unor întâlniri în străinătate, dar și pe teritoriul României, îndeosebi în București, cu prilejul deplasărilor în România a inculpaților și învinuiților. În aceste contexte aveau loc / schimburi reciproce de informații obținute de unii dintre inculpați și învinuiți către ceilalți constituiți în gruparea externă, transmiterea de însărcinări, planificarea unor acțiuni.
Raporturile dintre inculpații și învinuiții constituiți în grupul infracțional extern și rolurile fiecăruia dintre ei transpar și din modul de adresare a unora față de ceilalți (de exemplu, în repetate rânduri, S.S. i se adresează în convorbirile telefonice lui B.V. cu formula”profesore”, iar B.V. cu formula „doctore” – a se vedea notele de convorbiri telefonice din 02.08.2006 ora 13:06 – vol. 11, fila 77 – și din 01.11.2006 ora 15:01- vol. 11, fila 289 ș.a.), precum și din modalitatea în care își stabilesc întâlnirile atunci când sunt în București și din modul în care își transmit sarcinile și se încunoștințează reciproc.
4.2.2 Rolul de execuție, constând în obținerea și procurarea de informații necesare atingerii țintei (obiectivelor) vizate de coor.atorii grupului extern, de racolare și atragere a unor persoane din domeniile de interes (M.E.C. și M.C.T.I., dar nu numai) în scopul realizării planurilor concepute (agent recrutor), de executare a activității propriu-zise de procurare de informații relevante și de asigurare a legăturii între persoanele recrutate din interiorul României și coordonatorii din străinătate a grupului extern, precum și de curierat între unii și alții („mesager” ori „căsuță poștală”), a fost executat, în principal, pe teritoriul României.
În acest sens,învederăm că inc. S.S. și-a închiriat o locație în București, pe B-dul. Gh. Magheru nr. 9, ….., precum și ca a avut numeroase întâlniri În medii publice cu cetățeni români și străini de la care procura informații (locațiile hotelului Hilton, Howard Johnson, Marriott, Lido, restaurante ori cafenele Galleron, Turabo, Majestic Ramada ș.a.) sau la sediul unor ministere (M.E.C.) ori ale unor societăți comerciale din București.
4.3 Pentru asigurarea unei confidențialități a legăturilor instaurate cu cei care au aderat ori sprijinit grupul extern sau între membrii grupului extern, au fost utilizate cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din străinătate,au fost folosite în convorbirile telefonice criptonime cu referire la persoanele cu înalte demnități publice (Hackinen pentru ministrul S.I.C. și Schumacher pentru ministrul N.Z.), referiri la funcție și nu la persoană („ministrul”), la relația cu anumite persoane („prietenul” – făcând trimitere la înalții funcționari guvernamentali M.D.M. oriD.M.R. R.M.) sau pur și simplu nominalizându-i prin prenume: „Radu”, „Dorin”, „Dorinel”, ceea ce relevă pe de o parte gradul de apropiere dintre aceste persoane, iar pe de altă parte împrejurarea că cei care purtau convorbirile telefonice cunoșteau despre cine este vorba.
Astfel, S.I.C. a utilizat telefonul nr. 436765252565 (vezi convorbirea telefonică din 29.06.2005 ora 22:41 vol. 6, fila 201), și 4367684990322, în timp ce N.Z., telefoanele nr. 4367684990313 și 43676849903326 și 436765252552; D.M.R. telefoanele nr. 436765512948; 4365252554 și 43676849903324; K.G. telefoanele nr. 436765252563; A.D.V. 436765252566.
4.4. Schimbul de informații între membrii grupului extern se realiza prin informări, rapoarte, aduceri la cunoștință a mersului evenimentelor derulate în România, în general din partea inc. S.S., către liderii grupului, de unde transpare și relația de subor.are și rolurile fiecăruia în grup.
Astfel, din mai multe note de transcriere a convorbirilor telefonice (c.t.) interceptate și înregistrate rezultă aspectul mai sus învederat:
nota de convorbire telefonică din 05.06.2005 ora 20:40 dintre inc. S.S. și un domn neidentificat – vol. 6, fila 25) și cea de la ora 20:48 – fila 27 (între inc. S.S. și înv.S.M.în care S.S. comunică despre faptul că s-a întâlnit cu ministrul S.I.C. și raportează desfășurarea evenimentelor);
nota de convorbire telefonică din 06.06.2005 ora 11:24 (S.S. îi comunică luiS.M.evenimentele parcurse); – vol. 6, fila 45
nota de convorbire telefonică din 08.06.2005 ora 15:39 (S.S. îi comunică lui B.V. despre întâlnirea dintre R.W. cu M.D.M. în Turcia, că a discutat cu S.M.și D.M.R. despre „memorandum”; – vol. 6, fila 60 ;
nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 20:38 (în care S.M.îi cere lui S.S. informații despre faptul dacă vicepremierul Gh. S. a semnat un act și relații despre A.D. – secretar de stat în M.E.C.; S.S. îl informează că este împreună cu D.M.R.; vol. 6, fila 132;
nota de convorbire telefonică din 27.06.2005 ora 15:32 S.S. și B.V. stabilesc o întâlnire; vol. 6, fila 138;
nota de convorbire telefonică din 28.06.2005 ora 09:28, în care S.S. îl informează peS.M.că s-a întâlnit cu N.R.M. și îi solicită recomandări în vederea viitoarei întâlniri cu primarul general A. Videanu. Cu acest prilejS.M. îi cere lui S.S. să se întâlnească cu vicepremierul Seculici în problema pachetului de 8% deținut de M.E.C. la Petrom (vânzarea către PAS Petrom); vol. 6,fila 156;
nota de convorbire telefonică din 28.06.2005 ora 18:58 în care S.S. îl informează pe un domn neidentificat că s-a întâlnit cu Alexandru (oficial M.E.C.) și că este nevoie de semnătura vicepremierului Gh. Seculici în chestiunea cu 8% acțiuni M.E.C. la Petrom (vânzarea către PAS/Petrom); îi mai comunică despre o viitoare întâlnire cu ministrul S.I.C. pentru „Nuclearelectrica” și cu primarul general Videanu; vol. 6, fila172;
nota de convorbire telefonică din 20.06.2005 ora 21:32 în care S.S. îl informează peS.M.în legătură cu problema pachetului de 8% acțiuni M.E.C. la PETROM (vânzarea câtre PAS PETROM); vol. 6, fila 98;
nota de convorbire telefonică din 11.07.2005 ora 14:15 din conținutul căreia rezultă că S.S. îi raportează situația la zi înv.S.M.și se face referire la inc. B.V.; vol. 7, fila 33,
nota de convorbire telefonică din 27.07.2005 ora 14:39 în care inc. S.S. îi comunică înv. S.M. despre întâlnirea pe care a avut-o cu înv. S.I.C. și inc.D.M.R.; vol. 7, fila 67;
nota de convorbire telefonică din 16.08.2005 ora 16:01, în care inc. B.V. îl informează pe inc. S.S. că a venit în România la solicitarea inc. M.D.M., vol. 7, fila 76;
nota de convorbire telefonică din 08.11.2005 ora 21:01 privind discuția dintre inc. D.M.R. și S.S. în care se informează reciproc despre situația din M.E.C. unde se fac presiuni, împrejurare ce se va comunica și înv. S.M. ; vol. 7, fila 128;
nota de convorbire telefonică din 20.12.2005 ora 20:06 în care inc. S.S. îi comunică luiS.M.M informații numite de el „confidențiale”, vol. 7, fila 291;
nota de convorbire telefonică din 12.01.2006 ora 15:09 în care inc. S.S. îi raportează lui S.M. despre aspecte aflate de la inc.D.M.R. și în legătură cu ministrul N.Z. pe care îl numește „Schumacher”, vol. 7, fila 386;
nota de convorbire telefonică din 04.04.2006 ora 19:54 în care înv. S.M. îi dă sarcină inc. S.S. să-i transmită luiD.M.R. că ministrul N.Z. Z. să-l apeleze telefonic – vol. 8, fila 206; de la ora 20:03 în care inc. S.S. îl întreabă peS.M.dacă a primit documentele pe care le-a obținut de la M.E.C., printr-o doamnă care i le-a cerut înv. N.R.M. (la momentul respectiv a fost prezent și înv. S.I.C. dar, se pare, că nu a înțeles despre ce este vorba) și îi cere lui S.M.să păstreze confidențialitate, fila 208;
nota de convorbire telefonică din 05.04.2006 ora 14:32 în care inc. S.S. îi prezintă înv.S.M. situația la zi din zona de interes, vol. 8, fila 215;
nota de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 13:39 în care inc. S.S. și B.V. își stabilesc întâlnire în București, la localul „Byblos”; vol. 9, fila 71;
nota de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 08:55 în care rezultă stabilirea de întâlnire între S.S. și înv. F.M.C. și S.M.; vol. 9, fila 92;
nota de convorbire telefonică din 17.05.2006 ora 18:49 în care inc. S.S. îi prezintă un raport înv.S.M. cu referire la societatea comercială Nuclearelectrica, Romexterra, Romtelecom și Poșta Română – vol. 9, fila 143-144; de la ora 21:28 dintre inc. S.S. și B.V. în care se face referire la înv.S.M.și F.M.C.; fila 148;
nota de convorbire telefonică din 31.05.2006 ora 16:58 dintre inc. S.S. și B.V., ambii aflându-se în București și își stabilesc întâlnire, S.S. informându-l despre întâlnirea cu ministrul S.I.C.- vol. 9, fila 243, de la ora 20:47 din care rezultă despre întâlnirea dintre inc. D.M.R., B.V. și S.S., precum și despre pregătirea întâlnirii cu ministrul N.Z. pentru ziua următoare; vol. 9, fila 247;
nota de convorbire telefonică din 08.06.2006 ora 18:02 în care S.S. îi comunică lui S.M. programul de activități pentru următoarele zile; vol. 10, fila 53;
nota de convorbire telefonică din 15.06.2006 ora 13:24 dintre inc. S.S. și B.V. (sosit în România) și se referă la o problemă de comunicare între M.E.C.-O.P.S.P.I și C.S.F.B. Europe Ltd. Londra; vol. 10, fila 122;
nota de convorbire telefonică din 02.08.2006 ora 13:06 în care inc. B.V. îi transmite sarcini lui S.S. , se fac referiri la soc. com. Romgaz și se exprimă temeri în ce privește operațiile pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud – vol. 11, fila 77-78; la ora 15:27 se continuă discuția între aceiași conlocuitori având ca subiect firma Enel și se fac referiri la coinc. M.D.M.; fila 80;
notele de convorbire telefonică din 04.10.2006 ora 10:37, ora 15:33, 17:49, 19:22 dintre inc. S.S. și B.V. care a venit în România; vol. 10, fila 239, 245, 249, 251;
nota de convorbire telefonică din 24.10.2006 ora 22:18 dintre inc. S.S. și B.V. în care se fac referiri la soc. com. Romgaz, iar S.S. îi comunică date despre activitățile sale; vol. 10, fila 275;
nota de convorbire telefonică din 25.10.2006 ora 11:31 între inc. S.S. și B.V., în care cel din urmă îi trasează sarcini primului; vol. 10, fila 282-283;
nota de convorbire telefonică din 01.11.2006 ora 15:01 în care inc. S.S. îi dă relații inc. B.V. despre Romtelecom, Radiocom și Enel Spa, și de la ora 17:11 în care S.S. îi comunică despre ultimele activități întreprinse lui B.V.; vol. 10, fila 289 și 296;
nota de convorbire telefonică din 21.11.2006 ora 16:24, 16:26, 16:28 în care S.S. stabilește întâlnire cu inc. B.V. sosit în România; în aceeași zi la ora 17:25 S.S. are convorbire cu înv. S.M.. vol. 10, filele 311, 312, 315 și 317.
În unele convorbiri telefonice inc. S.S. dezvăluie interlocutorilor modalitatea de racolare și modul de lucru cu înalții funcționari guvernamentali cu care se află în legătură: notele de convorbiri telefonice din 06.07.2005 ora 13:37- vol. 7, fila 35; 04.10.2005 ora 12:03 – vol.7, fila 86; 03.10.2006 ora 23:56 – vol. 11, fila 237 (în această convorbire S.S. relatează despre poziția sa dobândită în M.E.C.).
În alte convorbiri telefonice inc. S.S. solicită relații despre responsabilitățile exacte ale inc. B.V. și înv. S.M. în cadrul C.S.F.B. (nota de convorbire telefonică din 15.08.2005 ora 13:52, vol. 7, fila 74).
Inc. S.S. a transmis din informațiile culese și altor beneficiari, în special lui Klaus Riquat director executiv și copreședinte al Credit Anstalt Investment Bank (C.A.I.B.) și C.P., responsabil C.S.F.B. pentru România, ceea ce rezultă din următoarele note de transcriere a convorbirilor telefonice (c.t.) interceptate și înregistrate:
nota de convorbire telefonică din 06.06.2005 ora 10:22, în care îi recomandă lui Klaus Riquat modul de abordare al unei persoane – vol. 6, fila 38;
nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 17:12 în care îi relatează lui Klaus Riquat că s-a întâlnit cu T.M. (director de marketing la Petrom OMV- vol. 6, fila.114);
nota de convorbire telefonică din 02.04.2006 ora 18:26 în care inc. S.S., discutând cu Klaus Riquat, face referiri la soc. com. Transgaz, Poștă, Romgaz – vol. 8, fila 157;
nota de convorbire telefonică din 16.08.2006 ora 12:47:32 privind discuția dintre S.S. și Klaus Riquat în care se fac referiri la soc. Radiocomunicații și Romtransport – vol. 11, fila 118;
nota de convorbire telefonică din 22.08.2006 ora 19:16 în care inc. S.S., în discuția cu Klaus Riquat, își exprimă suspiciunea că îi sunt ascultate telefoanele și că este posibil să fie urmărit de serviciile de informații din Bulgaria – vol. 11, fila 122;
nota de convorbire telefonică din 01.11.2006 ora 14:45 privind discuția dintre inc. S.S. și Klaus Riquat în care primul oferă date despre soc. com. Poșta Română și Radiocomunicații – vol. 11, fila 287.
5. Căi, metode și mijloace folosite de grupul extern
5.1 Pentru culegerea de informații calea utilizată de grupul extern a fost cea a exploatării surselor umane, chiar și „în orb” (deținători de date ori informații confidențiale care, nedându-și seama despre destinația informației pe care o furnizează și contextul în care poate fi folosită,diseminează sau divulgă, pentru accederea la sistemul relațional propriu), cum a fost cazul martorilor L.L., I.R. și alții precum și a racolării (recrutării) de surse de informații.
Începând de la sfârșitul anului 2004, cei doi inculpați (S.S.și B.V.) și cei doi învinuiți (S.M.și F.M.C.) au relaționat, prin natura sistemului oficial creat și determinat de procesele de privatizare din România, cu înalți funcționari guvernamentali și chiar demnitari din Guvernul României, printre care și inc. M.D.M. (întâi șeful O.P.S.P.I. – M.E.C., apoi adjunctul șefului O.P.S.P.I. – M.E.C. și membru al mai multor comisii de negociere în vederea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. vol. 32), inc. D.M.R.(consilier personal al ministrului M.C.T.I., membru al mai multor comisii de negociere pentru privatizarea, selectarea ofertanților în vederea privatizării, restructurării societăților comerciale aflate în portofoliul M.C.T.I.), înv. S.I.C. (ministrul M.E.C.), învinuitul N.R.M. (director general în O.P.S.P.I. – M.E.C.), N.Z. (ministrul M.C.T.I.) și alții.
Pe fondul acestor relații oficiale, grupul extern format din inc. B.V., S.S. și înv.S.M., au dezvoltat relații extraprofesionale, în perioada 2005-2006, subordonate în primul rând atingerii obiectivelor (țintelor) vizate de acest grup.
5.2. Atragerea cetățenilor români, cu înalte responsabilități în M.E.C. și M.C.T.I., de către grupul extern sus amintit s-a realizat în timp și prin utilizarea metodelor clasice și moderne, caracteristice activității de spionaj:
a) inc. S.S. a pus la dispoziția inc. M.D.M., D.M.R.și înv. S.I.C. și ministrului N.Z.. precum și martorului K.G. cartele emise de operatori de telefonie mobilă din Austria, cu acoperire internațională, în scopul utilizării lor la terminalele personale, pentru a avea asigurată, în concepția celor implicați, secretizarea convorbirilor telefonice purtate, vol. 5, fila 70-162);
b) deplasări în străinătate organizate de regulă de inculpatul S.S., pentru asigurarea unor întâlniri de afaceri și, nu în ultimul rând, pentru acordarea unor posibile recompense materiale;
c) organizarea de întâlniri, în București, în afara cadrului oficial (minister, sediul societăților comerciale), pentru obținerea de informații, transmiterea / procurarea acestora.
Aspectul relevat mai sus, transpare din mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat transcrise în notele de redare din:
05.06.2005 ora 16:28 și 19:38 când S.S. stabilește o întâlnire cu înv. S.I.C. care s-a realizat, împrejurare confirmată în convorbirea din aceeași dată, ora 20:40, (vol. 6, filele 19, 23, 25);
06.06.2005 ora 12:41 când S.S. îi comunică lui C. P. că se pot întâlni cu inc.D.M.R. și L/K. (vol. 6, fila 48);
08.06.2005 ora 13:48 dintre S.S. și înv. K.G. care îi afirmă că D.M.R. și L.K. fac echipă bună; vol. 6, fila 57;
09.06.2005 ora 10:45 între S.S. și D.M.R. care comunică faptul că în 08.06.2005 a fost la înv. S.I.C. fiind văzut de A.A. (fost coleg și director în cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I.), vol. 6, fila 45;
27.06.2005 ora 15:32 când S.S. stabilește întâlnire cu B.V. la locația Aqvarium și cea de la ora 15:37 când S.S. îi comunică numitului M. Buia (reprezentant C.A.I.B. în România) despre o întâlnire cu ministrul N.Z.; de la ora 20:46 când S.S. stabilește întâlnire cu înv. Neagoe Robert vol. 6, filele 138, 140;
28.06.2005 ora 14:05 în care S.S. informează pe un „domn” neidentificat că va veni la restaurantul „Lido” cu inc. M.D.M.; vol. 6, fila 166;
29.06.2005 ora 12:51, în care S.S. îi relatează unei persoane neidentificate că s-a întâlnit cu Constantin Dascălu din Ministerul Transporturilor, vol. 6, fila 177;
09.06.2005 ora 15:20 în care S.S. îi comunică înv. S.M. că este împreună cu înv. K.G. și discută despre firma Jand T.; de la ora 08:45 în care S.S. șiS.M.își stabilesc întâlnire, primul comunicând că are acces la S. Gh. (vicepremier la acel moment), vol. 6, fila 70;
20.06.2005 ora 8:17 S.S. și ministrul N.Z. stabilesc întâlnire intermediată de martorul K.G.; ora 14:34 când S.S. și N.Z. stabilesc întâlnire, vol. 6, filele 80, 92;
21.06.2005 ora 17:12 în care S.S. îi comunică lui K. Riquat că s-a întâlnit cu martorul T.M.; ora 17:55 dintre S.S. și K.G. din care rezultă că este împreună cu secretarul de stat în M.E.C., A.D., vol. 6, filele 114, 118;
04.07.2005 ora 22:10 între S.S. și N.Z., din care rezultă prezența ministrului N.Z. și stabilesc întâlnire, vol. 7, fila 14;
05.07.2005 ora 10:21 între S.S. și martorul K.G. și L.L., împreună cu V.A.; ora 11:08 în care S.S. și D.M.R. își stabilesc întâlnire cu înv. S.M. , vol. 7, fila 16;
06.07.2005 ora 8:33 în care S.S. își stabilește întâlnire cu inc.D.M.R., vol. 7, fila 32;
13.07.2005 ora 14:04 și 19:22 în care S.S. își stabilește întâlnire cu inc.D.M.R., vol. 7, filele 52, 54;
20.07.2005 ora 11:54 din care rezultă că S.S. și înv.S.M. stabilesc întâlnire cu inc. M.D.M. și S.M., vol. 7, fila 59;
16.08.2005 ora 16:00 când inc. B.V. îi comunică inc. S.S. că a venit în România la solicitarea inc. M.D.M.., vol. 7, fila 76;
13.09.2005 ora 9:11 în care S.S. și M.D.M. își stabilesc întâlnire, vol. 7, fila 82;
11.11.2005 ora 11:22 în care inc. M.D.M. și B.V. își stabilesc întâlnire la Hotelul Hilton, vol. 7, fila 141;
14.11.2005 ora 22:09, vol. 7, fila 145 și 15.11.2005 orele 16:16, 16:31; 18:26, vol. 7 filele 151, 153, 155, inc.D.M.R. și S.S. își stabilesc întâlniri;
06.12.2005 ora 10:33 când S.S. îi comunică unei persoane de sex feminin neidentificată că în 14.12.2005 ministrul N.Z. va fi la Viena, vol. 7, fila 199; ora 12:08 în care S.S. are convorbire cu înv. K.G. și se informează despre întâlnirea cu ministrul N.Z. ocazie cu care s-a discutat despreD.M.R., vol. 7, fila 203;
10.12.2005 ora 15:28 în care S.S. stabilește întâlnire cu ministrul N.Z. și cea de la ora 19:21 când același inculpat stabilește întâlnire cu înv. S.I.C. vol. 7, filele 213 și 215;
10.01.2006 ora 9:08 în care S.S. și D.M.R. își stabilesc întâlnire – vol. 7, fila 343;
11.01.2006 ora 18:34 în care S.S. îi cere luiD.M.R. să se întâlnească cu înv. S.M. și că vrea să vorbească cu ministrul N.Z.; 21:14 dintre S.S. și M.D.M. cu referiri la legătura telefonică cu înv. S.M. – vol. 7, filele 366, 370;
23.01.2006 ora 11:52 în care inc. B.V. îi comunică inc. M.D.M. că va veni la București și să se întâlnească – vol. 7, fila 445;
24.01.2006 ora 9:20 în care inc. M.D.M. îi comunică înv. S.I.C. că este împreună cu inc. B.V. care îi cere o întrevedere privată în legătură cu Romgaz – vol. 7, fila 455;
03.04.2006 ora 17:51 în care S.S. și D.M.R. își stabilesc întâlnire pentru a doua zi cu S.M. ; S.S. comunică faptul că în 04.04.2006 are întâlnire cu înv. S.I.C. ora 20:02 S.S. își stabilește întâlnire cu inc. M.D.M. – vol. 8, filele 179, 181;
11.04.2006 ora 13:05 în care S.S. stabilește întâlnire cu inc.D.M.R. și îl informează că are întâlnire cu ministrul N.Z. – vol. 8, fila 263;
12.04.2006 ora 19:07 în care inc. M.D.M. și S.S. își stabilesc întâlnire – vol. 8, fila 290;
19.04.2006 ora 8:59 și 9:13 în care S.S. și D.M.R. își stabilesc întâlnire – vol. 8, filele 316, 318;
27.04.2006 ora 14:40 dintre inc.D.M.R. și înv. F.M.C., în care primul îi comunică faptul că în week-end va merge la munte cu inc. S.S., înv. O.M. și ministrul N.Z. – vol. 8, fila 333;
09.05.2006 ora 18:32 în care inc.D.M.R. și înv. F.M.C. își stabilesc întâlnire – vol. 9, fila 48;
10.05.2006 ora 19:10 în care inc.D.M.R. și S.S. își stabilesc întâlnire cu O.M., în contextul în care S.S. se află la masă împreună cu O.M. – vol. 9 fila 82;
11.05.2006 ora 8:55 din care rezultă că S.S. care se află împreună cuS.M.stabilesc întâlnire în 3 împreună cu înv. F.M.C. – vol. 9, fila 92;
16.05.2006 ora 12:48 dintre S.S. și D.M.R., în care primul inculpat îi comunică despre întâlnirea ce o va avea cu înv. S.I.C. și stabilesc întâlnire – vol. 9, fila 218;
17.05.2006 ora 13:07 inc. M.D.M. și S.S. își stabilesc întâlnire – vol. 9, fila 135;
31.05.2006 ora 16:58 inculpații B.V. (aflat în România) își stabilesc întâlnire; ora 20:47 din care rezultă că inc. B.V., D.M.R. și S.S. își stabilesc întâlnire și că pentru ziua următoare și-au stabilit întâlnire cu ministrul N.Z. – vol. 9, filele 243, 247;
12.06.2006 ora 09:46 și 12:57 în care inc. S.S. și M.D.M. își stabilesc întâlnire – vol. 10, fila 63;
19.06.2006 ora 21:04 dintre inc. S.S. șiD.M.R., cu referire la inc. B.V., în care își stabilesc întâlnire – vol. 10, fila 155;
27.06.2006 ora 13:25 dintre înv. F.M.C.și inc. M.D.M. în care primul îi solicită o întâlnire după cum s-a spus înv. S.I.C..; ora 14:23 în care D.M.R. și S.S. își stabilesc întâlnire – vol. 10, filele 235, 237;
03.07.2006 ora 14:11, 20:16 dintre inc.D.M.R. și S.S. și înv. O.M. când se stabilește întâlnire pe terasa Hotelului Hilton – vol. 11, filele 6, 10;
12.07.2006 ora 8:55 când S.S. și înv.S.M. își stabilesc întâlnire – vol. 11, fila 51;
în 02.08.2006 ora 19:16 S.S. își stabilește întâlnire cu ministrul N.Z. la cafeneaua Galleron – vol. 11, fila 90;
15.08.2006 ora 17:23 S.S. și D.M.R. își stabilesc întâlnire cu înv. F.M.C. la Hotelul Hilton – vol. 11, fila 152;
30.08.2006 ora 17:54 S.S. stabilește întâlnire cu înv. K.G. – vol. 11, fila 177;
31.08.2006 ora 8:10 S.S. stabilește întâlnire cu înv. K.G., iar la ora 17:13 cu inc. M.D.M. – vol. 11, filele 196, 200;
22.09.2006 ora 16:14 S.S. stabilește întâlnire cu inc. M.D.M., iar acesta îi comunică faptul că i-a transmis lui Sokolou Suat „modificările”; ora 16:37 când în discuția dintre S.S. și M.D.M. se fac referiri la Suat Sokolou – vol. 11, filele 217, 219;
04.10.2006 ora 10:37 când inc. B.V. îi cere coinc. S.S. să-i faciliteze întâlnire cu martorul L.L. în legătură cu PETROM Service; ora 15:33 când S.S. și B.V. stabilesc întâlnire la care ultimul mai vine cu „cineva” (O.M. și ministrul N.Z.); 17:49 când B.V. și S.S. își stabilesc întâlnire; ora 19:22 între inc. S.S. și înv. O.M. care îi cere primului să se vadă cu inc. B.V. – vol. 11, filele 239, 245, 249, 251;
05.10.2006 ora 8:32 și 9:22 când inc. S.S. și înv. O.M. își stabilesc întâlnire – vol. 11, filele 257, 259;
01.11.2006 ora 16:11 în care S.S. stabilește întâlnire cu ministrul N.Z. – vol. 11, fila 294.
Elementele de fapt descrise mai sus se coroborează cu cele arătate mai sus la pct. 4.2 din prezentul capitol rezultate din supravegherea operativă (filaj).
Maniera de atragere a inculpaților, cetățeni români, de către grupul extern, configurează planificarea și organizarea activității de racolare (recrutare) a înalților funcționari guvernamentali și demnitari români în vederea aducerii la îndeplinire a scopului propus, acțiune realizată și reușită în perioada mai 2005 – 21. 11.2006, prin intermediul inc. S.S. sau prin contacte directe între inculpați și învinuiți.
În modalitatea sus amintită, grupul extern, a reușit, în baza unui sistem bine dezvoltat pentru culegerea de informații din domeniile de interes strategic ale economiei naționale românești, cultivarea și dezvoltarea unui adevărat „control” la nivelul unor autorități centrale românești (M.E.C. și M.C.T.I.).
În sensul celor de mai sus sunt relevante afirmațiile inc. S.S. în convorbirile telefonice purtate în datele de 04.10.2005 ora 12:46 cu Alex Rizea, reprezentantul Berkley's Capital – vol. 7, fila 87- și în nota de transcriere a interceptării ambientale din 03.10.2006 ora 23:56, cu numita Laura – vol. 11, fila 237.
Activitatea informativă (culegere de informații) și penetrarea informativă desfășurată în domeniul energetic și comunicații, ca ramuri strategice ale economiei naționale, a parcurs etapele recrutării (racolării) inc. cetățeni români, în calitatea lor de înalți oficiali guvernamentali și / sau demnitari ai guvernului României, ca factori decidenți în domeniile specificate,precum și convertirea lor în vederea aducerii la îndeplinire a obiectivelor grupului infracțional extern și exploatării informative a acestora pentru atingerea scopului propus.
Aspectele descrise mai sus se decelează din ansamblul probatoriului administrat în cauză, și cu predilecție, din notele de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, certificate de procuror, precum și din rapoartele de supraveghere operativă (filaj) realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (SRI) și relevă activitatea grupului extern în perioada mai 2005 – 21 noiembrie 2006 (vol. 6 -11).
6. Concluzii privind grupul extern
6.1. Grupul extern în discuție este format din 4 persoane (criteriul numeric); a funcționat în perioada de circa 1 an și jumătate, în perioada mai 2005 – 21 noiembrie 2006 (criteriul temporal); a avut o dimensiune organizatorică, ce era mulată pe funcțiile deținute de inc. B.V., inc. S.S. și înv. S.M.(până în mai 2006) și înv. F.M.C.în cadrul C.S.F.B., în care rolul inițiator a aparținut inc. B.V., ca șef (lider) al grupului ce trasa sarcini concrete, de execuție, inc. S.S., care avea rol de execuție (executant al sarcinilor primite, cu rolul de recrutare a cetățenilor români cu înalte funcții guvernamentale ori demnitari și păstrarea legăturilor cu aceștia); cu un grad sporit de planificare și organizare a acțiunilor țintă (întâlniri, contacte, convorbiri telefonice repetate și sistematice, funcție de oportunitatea ivită în realizarea obiectivelor; cu acțiuni coor.ate și planificate în atingerea scopului vizat; cu ierarhie configurată de pozițiile deținute în C.S.F.B. și translatate în cadrul grupului).
6.2. Scopul (obiectivul, ținta), vizat l-a constituit:
a) – demersurile pentru obținerea, culegerea, procurarea, procesarea și exploatarea de date și informații atât din domeniul economic, ramurile strategice ale sectorului energetic și comunicații, aflate în derularea sau inițializarea procesului de privatizare;
în procesul de selectare a ofertanților în vederea privatizării, reconstrucției și/sau retehnologizării și pe parcursul etapizat al acestor procese ori ale elaborării unor proiecte de acte normative la nivelul guvernului României, cât și a altor date și informații necesare cooptării în vederea aderării sau obținerii sprijinului a unor înalți funcționari guvernamentali și demnitari din Guvernul României;
b) controlarea și direcționarea decidenților din instituțiile implicate din România în sensul dorit de grupul infracțional extern.
Aceste scopuri puteau fi realizate și, în unele cazuri au fost aduse la îndeplinire prin comiterea unor acte materiale ce se circumscriu unor infracțiuni grave, așa cum sunt acestea nominalizate în art. 2, lit. b, pct. 8 (concurență neloială, adică art. 5 lit. e și f din Legea nr. 298/2001) ori pct. 20 (trădare prin transmitere de secrete, adică art. 157 alin. 2 din C.p.; tentativă la subminarea economiei naționale, adică art. 20 C.p. cu aplic. art. 173 alin. 2 C.p. rap. la art. 165 alin. 1 din C.p.) sau pct. 15 (art. 61 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000; art. 12 lit. b comb. cu art. 14 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, fie în formă consumată, fie în formă de tentativă, prev. de art. 15 din Legea nr. 78/2000), dar se pot circumscrie și altor infracțiuni: cea prevăzută de art. 169 C.p. ori cea prevăzută de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar ori alt beneficiu material, pe de o parte în favoarea C.S.F.B., iar pe de altă parte în folos propriu (comisioanele ce s-ar fi obținut ori chiar s-au obținut de la organizațiile economice, financiare din străinătate cărora le-au facilitat sau urmau să le faciliteze accederea la procesele derulate în ramurile strategice – energetice și comunicații – din România.
6.3. Toate elementele descrise mai sus configurează trăsăturile constitutive ale unui grup infracțional organizat (potrivit definiției stipulate de art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003 și art. 5, pct. 1 lit. a și b din Convenția O.N.U. împotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată de Adunarea Generală la 15.11.2000), care a acționat, în perioada 2005 – 2006 atât pe teritoriul altor state (Marea Britanie, Austria, Italia), cât și pe teritoriul României, având un caracter transnațional (conform prevederilor art. 2 lit. c din Legea nr. 39/2003).
6.4. Gruparea externă infracțională formată din inc. B.V. V.D., S.S. și înv. S.M. , F.M.C. și Oral M. îndeplinește toate caracteristicile unei organizații străine de ordin privat, mulată pe organigrama instituției financiar bancare străine, în care inculpații și învinuiții, mai puțin O.M., își desfășurau activitatea sau cu care erau în raporturi contractuale (inc. S.S.), formată ca entitate autonomă, așa cum acest concept are semnificația în ansamblul normei de încriminare din art. 157 C.p.:
– este formată din cetățeni străini care au preocupări comune, uniți prin țeluri comune;
– au acționat organic, repartizându-și însărcinările și coor.ându-le unui plan adecvat în condiții or.ate;
– s-au întâlnit cu regularitate și și-au creat un sistem de comunicații propriu;
– au acționat potrivit propriilor lor interese sub aparența îndeplinirii obligațiilor rezultate din contractele de mandat de reprezentare sau procură din partea instituției financiar bancare străine (C.S.F.B.) cu care erau relaționați și profitând de aceste obligații financiare.
7. Acțiuni de aderare și sprijinire a grupului extern. Aspecte generale
7.1 din cele relevate mai sus, rezultă că inițierea și constituirea, grupului infracțional organizat cu caracter transnațional s-a realizat în proximitatea anului 2005 din inculpații B.V. și S.S. și înv.S.M. l, înv. F.M.C. și înv. O.M., iar în decursul perioadei 2005 – 2006, la această grupare externă au aderat și au sprijinit-o, urmare a racolării, inc. M.D.M. și D.M.R. și înv. S.I.C. și N.Z., cetățeni români cu înalte și importante funcții guvernamentale.
7.2 Acțiunile de aderare și sprijinire la grupul infracțional organizat cu caracter transnațional comise de inculpații și învinuiții cetățeni români, s-au realizat în condițiile preexistenței grupării externe sus arătate și cu acordul implicit al inițiatorilor și constituenților, ceea ce rezultă din materialitatea faptelor, relevate în probele administrate în cauză.
7.2.1. Aderarea la grupul extern a inc. M.D.M.,D.M.R., a înv. S.I.C. , N.Z. și K.G. a debutat în prima parte a anului 2005 (ceea ce rezultă din modalitatea de conversație, apelativele folosite ulterior și întâlnirilor repetate în cadrul extraoficial) și s-a conturat prin activități materiale ilicite propriu-zise.
După data de 30.05.2005, monitorizarea inculpaților și învinuiților, constituiți în grupul extern și inc. și înv. cetățeni români relevă atât acordul și acceptarea membrilor grupului extern în ce privește cooptarea acestora, cât și manifestările exterioare de conduită ale infractorilor cetățeni români.
7.2.2. Sprijinirea grupului extern s-a realizat de inculpații și învinuiții cetățeni români prin acțiuni contributive de ordin moral (intelectual) și material.
a) Acțiunile contributive de ordin moral (intelectual) au constat în cooperarea oferită de inculpați, învinuit și făptuitor în calitatea lor de înalți funcționari guvernamentali, implicați în procesele de privatizare declanșate la nivelul M.E.C. și M.C.T.I., ce a constat în sfaturi, încurajări, promisiuni de ajutor ori în calitate de demnitari în Guvernul României, respectiv ministru al M.E.C. și ministru al M.C.T.I.
b) Acțiunile contributive materiale, constând în acte exterioare de conduită ilicite executate pentru realizarea obiectivelor (țintelor) vizate de grup, urmează a fi descrise punctual în capitolele 8 și 9 al prezentului rechizitoriu.
7.3 În aceeași măsură se poate concluziona că grupul infracțional cu caracter transnațional a acționat ca o structură informativă ilegală, în înțelesul conferit acestui concept de ansamblul normei încriminatoare din art. 19 pct. 1 din Legea nr. 51/1991:
– a acționat ca o alcătuire ordonată;
– scopul structurii l-a constituit culegerea, evaluarea și valorificarea informațiilor din domeniul energetic și comunicațiilor al economiei României;
– a ființat în interiorul și pe lângă o instituție financiar bancară străină (C.S.F.B. Europe Ltd. Londra) și a unor ministere din România (M.E.C. și M.C.T.I.), cu scopul rezolvării pe căi și prin mijloace ilegale a problemelor de natură concurențială pe piața din România.
8. Încadrarea juridică
8.1. Activitățile materiale desfășurate de inc. B.V., S.S., M.D.M. și D.M.R. R.M., precum și înv. S.M. , F.M.C. și O. M., S.I.C. , N.Z. și K.G. (așa cum vor fi descrise în mod detaliat în capitolele următoare) conturează împlinirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. – 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, b și c din aceeași lege și art. 5 pct. 1, lit. a și b din Convenția ONU împotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată de Adunarea Generală la 15.11.2000.
8.2. În ce privește pluralitatea constituită (subiecții activi ai infracțiunii) se relevă existența unui grup (organizație) extern (inițiat și constituit din inc. B.V. V., S.S. și înv. S.M. , F.M.C. și Oral M.) la care au aderat și l-au sprijinit inculpații și învinuiții cetățeni români M.D.M. și D.M.R. R.M., S.I.C. , N.Z. și K.G. G. în perioada 2005 – 2006.
8.3. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii se decelează acțiuni coor.ate sistematice și concertate ale pluralității infracționale constituite, derulate în aceeași perioadă 2005-2006.
Cerința esențială a laturii obiective constând în scopul acțiunilor coordonate, și anume acela de a comite infracțiuni din cele prevăzute de art. 2 lit. b pct. 8 și 20 din Legea nr. 39/2003, a fost realizat prin comiterea actelor materiale care sunt susceptibile de a constitui infracțiunile prevăzute de art. 5 lit. e și f din Legea nr. 298/2001 (concurență neloială) și a infracțiunilor prevăzute de art. 157 alin.2 și 159 din C.p. sau a infracțiunilor prevăzute de art. 61 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000; ori art. 12 lit. b comb. cu art. 14 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, fie în formă consumată, fie în formă de tentativă, prev. de art. 15 din Legea nr. 78/2000, prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații, așa cum este stipulat în art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003, așa cum sunt descrise în capitolele următoare ale prezentului rechizitoriu.
În aceeași măsură a fost realizat sau urma să fie realizat (a se vedea și art. 144 din C.p.) scopul de obținere direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material (respectiv beneficiu obținut de inc. B.V. și S.S. de la firmele în folosul cărora au acționat: ENEL, CEZ, C.A.I.B.) și, atunci când au acționat în folosul și pentru C.S.F.B..
8.4. din punct de vedere al laturii subiective, din materialitatea acțiunilor comise, se relevă că atât inculpații cât și învinuiții au acționat cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.).
Capitolul 8
Activități ilicite penale desfășurate în ce privește societățile comerciale aflate în portofoliul M.E.C.
SECȚIUNEA 1. Privind inițierea procesului de privatizare la S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane Craiova
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional S.S. și S.M. , precum și aderenții și sprijinitorii grupului D.M.R. și S.I.C.
Inculpatul S.S.s-a implicat sistematic, în perioada 2005-2006, în obținerea – prin intermediul legăturilor sale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului (M.E.C.) – și vehicularea, pe canale informale, a unor date, informații și documente nedestinate publicității cu privire la strategia ministerului de privatizare a două societăți de interes strategic din domeniul aeronauticii – S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, ambele aflate în portofoliul Oficiului Participanților Statului și Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) din cadrul M.E.C, în scopul obținerii de avantaje materiale personale sau în contul grupării externe din care face parte.
La poziția 20 din înscrisul, în limba engleză, intitulat „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inc. S.S. , vol. 12, filele 150-152 se află mențiunea olografă „Romaero pentru Diglas, Jetran T. Bank”, realizată de S.S..
Cu prilejul percheziției informatice întreprinse în mediile de stocare a datelor informatice aparținând inc. S.S. s-au găsit stocate informații privind S.C. Avioane Craiova S.A. (vol. 121, fila1253).
În conformitate cu art. 2 lit. ”a” din O.U.G. nr. 95/2002 privind industria de apărare (aprobată de Parlamentul României prin Legea nr. 44/2003), industria de apărare este definită ca „ramură strategică a economiei naționale”, iar în conformitate cu art. 3 din același text, a fost aprobată ulterior, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministerului de resort, H.G. nr. 0813/2002 referitoare la Lista cuprinzând agenții economici și capacitățile producției pentru apărare, unde au fost menționate S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova.
În H.G. nr. 184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului pentru anul 2005, precum și a unor măsuri pentru aplicarea acesteia, la Capitolul 5 – „Politici de privatizare sectoriale, program și acțiuni de accelerare a privatizării și atragerii de investiții în anul 2005”, cei doi agenți economici sunt menționați la pct. 5.4.2 ca fiind incluși la categoria societăților din domeniul producției de apărare.
În fapt, obiectivul celui în cauză era acela ca, folosindu-se de informațiile obținute din interiorul M.E.C., înainte de declanșarea procedurii de privatizare a celor două societăți, să identifice un potențial investitor căruia să-i faciliteze adjudecarea pachetelor majoritare de acțiuni – de 72, 90% la S.C. Romaero S.A. și respectiv, 80, 93% S.C. Avioane Craiova S.A. – deținute de statul român prin M.E.C. – O.P.S.P.I..
Astfel, în prima parte a anului 2005, S.S. l-a identificat ca potențial partener în această afacere pe M.D., în calitate de reprezentant al grupului de firme Jetran din S.U.A., specializat în închirierea de aeronave, ce deține un considerabil parc de aeronave second hand (aproximativ 200), obținute de la diverși operatori aerieni ce își înnoiesc flota de avioane, pe care le repară și le întrețin în mai multe locații. vol.1, fila 437-439. Aceeași împrejurare a fost confirmată de către inculpatul S.S.(vol. 5, fila 139-140).
În vederea achiziționării S.C. Romaero S.A., compania americană Jetran INTERNATIONAL Ltd., a transmis deja M.E.C., încă din anul 2004, trei scrisori de intenție, la datele 04.05.2004, 05.07.2004 și 15.07.2005 (vol. 21, fila 354), întrucât una din locațiile în care firma americană efectuează lucrări de reparații și întreținere a unor avioane din dotarea sa este chiar incinta S.C. Romaero S.A., motiv pentru care reprezentanții acestei societăți și-au manifestat interesul de a achiziționa această societate comercială.
Fiind audiat în calitate de martor la data de 20 decembrie 2006, M.D. a arătat că l-a cunoscut pe S.S.în anul 2004 în Bulgaria, Sofia iar ulterior a purtat mai multe discuții cu acesta privind privatizarea celor două societăți comerciale din cadrul industriei de apărare (vol. 1, filele 436 – 437).
Astfel, imediat după o întâlnire cu înv. Codruț S.I.C. – realizată la data de 31.05.2005 la sediul M.E.C. (convorbirea dintre S.S.și M.D. din 31.05.2005, orele 08:35:08, vol. 6, fila 17), cetățeanul bulgar l-a contactat pe M.D. cu care s-a întâlnit la aceeași dată la hotelul Hilton din București.
În mod similar, la data de 05.06.2005, după o întâlnire realizată în afara cadrului oficial (în incinta cafenelei Grand Cafe din București), cu S.I.C. (convorbirea telefonică din data de 05.06.2005, orele 16:28:49, vol. 6, fila 19), S.S. l-a contactat pe M.D., căruia i-a comunicat că s-a întâlnit cu ministrul de resort de la care a aflat faptul că M.E.C – O.P.S.P.I urma să dea în perioada imediat următoare anunțul public pentru scoaterea la privatizare, la pachet, a celor două societăți cu profil aeronautic din București și Craiova, prin vânzarea către un investitor strategic, context în care reprezentantul Jetran a lăsat să se înțeleagă că această variantă este avantajoasă pentru grupul pe care-l reprezintă (convorbirea dintre S.S.și M.D. din data de 05.06.2005, orele 20:40:38, vol. 6, fila 25).
Ulterior, la data de 21.06.2005, cetățeanul bulgar l-a contactat pe M.D. cu care a discutat despre o potențială întâlnire pe care cel din urmă trebuia să o intermedieze între S.S.și responsabilii americani ai grupului Jetran: Douglas D. Jaffe – președintele grupului și Patricia Pezza – consilierul juridic al președintelui grupului Jetran (convorbirea dintre S.S.și M.D. din 21.06.2005, orele 19:36, vol. 6, fila 128).
În data de 15. 07.2005, compania americană Jetran Internațional Ltd. a transmis o nouă scrisoare de intenție în vederea achiziționării S.C. Romaero S.A. (vol. 21, fila 354).
La data de 24.05.2006, S.S.l-a contactat pe S.M., căruia i-a propus să analizeze perspectiva finanțării unei eventuale preluări a pachetului majoritar de acțiuni al S.C. Romaero S.A.., ce urma a fi scos la privatizare de M.E.C. – O.P.S.P.I., context în care S.S.a afirmat că urma să obțină documentația de privatizare realizată la nivelul M.E.C., iar S.M. a invocat necesitatea impunerii în caietul de sarcini a unor condiții eliminatorii prin care să se restrângă concurența, respectiv admiterea în faza finală doar a firmelor/consorțiilor care ar avea o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro (convorbirea dintre S.S.și S.M. din 24.05.2006, orele 10:58:10, vol. 9, fila 171).
Menționăm că, la acea dată S.M. era angajat în calitate de director executiv al filialei din Praga a fondului de investiții PPF Investments Ltd înregistrat în insula Jersey din arhipelagul Marii Britanii.
La aceeași dată, în jurul orelor 13:15, S.S.s-a deplasat la sediul M.E.C. de unde a preluat un dosar – din plastic transparent, de culoare roz, conținând documente în format A4 (raport supraveghere operativă S.S. vol. 1 CDC, transmis Curții de Apel București odată cu rechizitoriul 222/D/P/2006).
Ulterior, tot la data de 24.05.2006, S.S.l-a contactat pe D.M.R. căruia i-a comunicat că a primit de la ministrul S.I.C. un dosar conținând toată documentația elaborată la nivelul M.E.C.-O.P.S.P.I privind strategia de privatizare a S.C. Romaero S.A., documentație pe care a lăsat-o la reședința sa din București, de la adresa: Bd. Gheorghe Magheru nr. 9, …..- cetățeanul bulgar solicitându-i interlocutorului său să ridice materialul, să-l analizeze și să selecteze aspectele esențiale, pe care să le traducă ulterior în limba engleză (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din data de 24.05.2006, orele 14:21:24, vol. 9, fila 176).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 22 noiembrie 2006 (vol. 4, fila 2-7) la inculpatul D.M.R. s-au găsit:
a) – nota privind Aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A nr. 9360/22.12.2005 (vol.14, fila 59-105), emisă de M.E.C.-O.P.S.P.I, ce conține date cu caracter SECRET DE STAT;
b) – nota privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. (notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A., și S.C. Avioane Craiova S.A., fila 41-58, vol. 14) ce conține date cu caracter SECRET DE STAT;
c) – nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A. înregistrată sub numărul 9359/22.12.2005, aprobată de ministrul S.I.C., în copie xerox, document cu caracter „Confidențial” (vol. 14, filele 106-137).
În conținutul Notei privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A, nr. 9360/22.12.2005, datele cuprinse la punctul 1.1.9 (pagina 2), pct. 1.1.11 (pagina 2-3), 1.1.12.2 (pagina 4 – 7) se regăsesc în memoriul de prezentare Romaero, anexa 1 pct. 3 și pct. 5 și anexa 2 – FC 1 și FC 2, părți integrante din „Inventarul capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranță națională” al S.C. Romaero S.A., aprobat de conducerea M.E.C. – Direcția Producția de Apărare, care potrivit adresei nr. 02/14.02.2007 a S.C. Romaero S.A. sunt clasificate la nivelul SECRET atât la Romaero S.A. (sub nr. 05/19.10.2005) cât și la M.E.C. – informații clasificate (sub numărul 6211/03.11.2005), vol. C.D.C.
Cu toate că solicitarea S.C. Romaero S.A. privind aprobarea, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din O.U.G. 95/2002 privind industria de apărare și art. 2 alin. 10 din H.G. 1597/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 95/2002, a fost înregistrată la compartimentul informații clasificate al M.E.C. la data de 24.10.2005, conducerea acestui minister a introdus anexa secretă FC 1 în cuprinsul Notei nr. 9360/22.12.2005 fără a clasifica Nota la nivelul corespunzător, vol. C.D.C.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 (art. 15 litera b, c, d) și H.G. nr. 585/2002 (art.4 aliniatul 2 litera c), informațiile clasificate la clasa de secretizare secret de stat și nivelul de clasificare secret sunt de natură să producă daune grave securității naționale.
Potrivit materialului probator administrat în cauză „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.” are un caracter intern, iar documentul cuprinde și informații pentru care era prevăzut expres faptul că nu vor fi comunicate potențialilor investitori pe parcursul derulării procesului de privatizare – prețurile de ofertă pentru acțiunile celor două societăți rezultate din rapoartele de evaluare – sau la care potențialii investitori pot avea acces numai după semnarea
Angajamentului de confidențialitate, care este parte integrantă a dosarului de prezentare ce urma să fie scos la vânzare în cursul lunii iunie 2006. Aceste date priveau procedura de privatizare care urma a fi adoptată pentru cei doi agenți economici, condițiile ce urmau a fi impuse de partea română în caietul de sarcini, grila de punctare a ofertelor, componența comisiei de privatizare, un istoric și o serie de date (economice, tehnice, juridice) de prezentare a celor două societăți.
Întrucât nota respectivă (filele 373-390, vol. 21) conținea propunerea ca metoda de privatizare în pachet comun a celor două societăți comerciale să fie „vânzarea de acțiuni prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătățite și irevocabile”, în același document se specifica explicit faptul că „prețul de ofertă nu se comunică potențialilor investitori și este doar un preț de referință pentru comparație cu prețurile oferite de către potențialii cumpărători” (vol. 21, fila 377).
Obligativitatea păstrării confidențialității la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I. asupra prețului de ofertă este prevăzută în Capitolul 8 – „Unele măsuri pentru aplicarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I., pentru anul 2005” din H.G. nr. 184/2005 astfel: „Pentru metodele de privatizare prin negociere, prețul de ofertă nu este comunicat investitorului, ci reprezintă doar o valoare de referință a acțiunii cu care se va compara oferta financiară a investitorului” (art. 8. 7).
Îndeplinind solicitarea lui S.S., tot la data de 24.05.2006, în jurul orelor 18:00, D.M.R. a preluat dosarul cu documentația „Romaero” (imagini aflate pe suportul optic 5-131-351) de la reședința menționată a cetățeanului bulgar, iar la data de 25.05.2006, D.M.R. i-a comunicat lui S.S.că a analizat informațiile respective, sesizând faptul că M.E.C. – O.P.S.P.I. intenționează să privatizeze la „pachet” cele două societăți din domeniul aeronautic, context în care cetățeanul bulgar a afirmat că aceasta a fost de fapt, inițiativa sa (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din 25.05.2006, orele 16:31:28 – vol. 9, fila 186).
Fiind audiat în cauză, în calitate de martor, directorul general al S.C. Romaero S.A., V.I.D. a declarat că S.C. Romaero S.A. face parte din industria de apărare a României ca urmare a H.G. nr. 375/2003 prin care aceasta societate a fost numită Centrul Național de Întreținere a aeronavelor C130 HERCULES aflate în dotarea Statului Major al Forțelor Aeriene, coordonat de compania Loocked Martin din S.U.A. (vol. 1, fila 483-488).
Conform aceleași declarații, raportul de evaluare întocmit de firma IERICSON a fost clasificat la nivelul Romaero ca și secret de serviciu, acesta fiind transmis către O.P.S.P.I. conform procedurilor legale, ultima evaluare a societății situându-se în jurul valorii de 100 milioane EURO.
La data de 30.05.2006, S.S. a intrat pe teritoriul României prin Punctul de Trecere a Frontierei Otopeni, în jurul orelor 16:15, iar în seara zilei respective a fost contactat de D.M.R. (vol. 9, fila 221), care i-a comunicat cetățeanului bulgar că i-a transmis prin e-mail „câteva pagini cu Romaero” (documentul respectiv fiind o sinteză elaborată și tradusă de D.M.R. în limba engleză, după întreaga documentație de privatizare a S.C. Romaero și S.C. Avioane Craiova S.A., procurată anterior de S.S.din interiorul M.E.C.), iar la data de 31.05.2006 urma să-i dea paginile respective personal, cu mențiunea că din datele cunoscute de cetățeanul român la momentul respectiv, M.E.C.-O.P.S.P.I. urma să facă anunțul public de privatizare până la data de 15.06.2006 (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din 30.05.2006, orele 20:54:58, vol. 9, fila 221).
În seara zilei de 31.05.2006, în jurul orei 21:00, S.S.s-a întâlnit cu D.M.R..
În data de 31.05.2006, Suat Sokolou – angajat al firmei Energan GmbH Viena, patronată de S.S., care avea acces la adresa de e-mail folosită de cel din urmă, i-a transmis un mesaj SMS cetățeanului bulgar aflat în România, la orele 10:19:52 (vol. 9, fila 231) cuprinzând procentele din pachetele de acțiuni ale S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane S.A. scoase la vânzare de M.E.C. și valoarea exactă a evaluărilor pachetelor respective cu specificația că prezintă interes pentru reprezentanții grupului Jetran, care conform legislației în vigoare mai sus menționate era destinată strict membrilor comisiilor de privatizare și nu trebuia adusă la cunoștința potențialilor cumpărători.
Ulterior, în aceeași zi de 31.05.2006, S.S. l-a contactat pe M.D. căruia i-a comunicat că proiectul despre care au discutat cu un an în urmă se va materializa în curând prin scoaterea la privatizare a celor două societăți comerciale, primul exprimându-și intenția de a se implica în dirijarea procesului de privatizare indiferent de cine va fi potențialul investitor, interesat să colaboreze cu el; mai mult după acceptul de principiu al reprezentantului Jetran, cetățeanul bulgar a invocat posibilitatea realizării unui parteneriat pentru finalizarea acestei afaceri între grupul Jetran ca investitor strategic și fondul de investiții PPF Investments ca finanțator, cei doi convenind să se întâlnească în după amiaza zilei respective (convorbirea dintre S.S.și M.D. din 31.05.2006, orele 11:13:37, vol. 9, fila 235).
Ca urmare, în jurul orelor 15:46 S.S.s-a deplasat la Bistro Cafe din incinta hotelului Hilton unde s-a întâlnit cu reprezentanții din România ai grupului Jetran: M.D. și Patricia Pezza (a se vedea imaginile realizate cu ocazia supravegherii operative, imprimate pe suportul optic 005-131-0018, nedeclasificat, care urmează dosarul în regim de documente clasificate împreună cu volumul CDC).
După finalizarea întâlnirii cu reprezentanții Jetran, S.S.a fost contactat de S.M., căruia i-a comunicat rezultatul discuțiilor, respectiv faptul că a constatat interesul celor doi de a colabora cu PPF Investments în vederea finanțării afacerii privind preluarea controlului societăților autohtone menționate (convorbire dintre S.S.și S.M. din 31.05.2006, orele 18:04:34 și 21:28:47, vol. 9, filele 255 și 253).
Din datele existente a rezultat faptul că președintele grupului Jetran a refuzat să se mai implice în afacere în parteneriat cu S.S.și S.M., context în care cei doi și-au reorientat demersurile pentru identificarea unui alt potențial investitor, respectiv grupul aeronautic slovac EAST WEST DEVELOPMENT (convorbirea dintre S.S.șiS.M.din 26.06.2006, orele 11:19:09 – vol. 10, fila 211).
Din declarația martorului V.D.I., reiese că cetățeanul bulgar a acționat la nivelul M.E.C. în vederea facilitării accesului în incinta societății bucureștene Romaero a unei delegații a grupului ceh, formată din Martin Hudek și Marek Chatrny interesată de o serie de date referitoare la agentul economic bucureștean (vol. 1, fila 483-488).
Din nota de redare a c.t. din 12.07.2006, ora 00:11, dintre S.S. și B. R. rezultă că aceasta din urmă l-a convocat la ora 11:00 pe conlocutor la biroul tatălui său, B.D.L., pentru a se întâlni cu Marek, vol. 11, fila 50.
Audiată fiind, martora B.R..a declarat că-și reamintește cine este Marek și că nu știe cea a vrut să spună în convorbirea respectivă, vol. 117, fila 263.
Martorul B. D.L. arată că l-a cunoscut pe S.S. și S.M. din perioada 2002-2003, vol. 117, fila 255.
Menționăm că martorul sus arătat a avut cartela telefonică cu nr. 436765252551, despre care a declarat că nu i-a aparținut, dar din convorbirile telefonice în care acest martor apare ca și conlocutor rezultă că a utilizat-o (c.t. din 28.06.2006, ora 22:58 dintre S.S. și B.D.L., vol. 10, fila 268). Pe de altă parte se relevă că numărul de post telefonic al acestei cartele este în consecutivitatea numerelor de posturi telefonice ale cartelelor pe care S.S.., conform declarațiilor sale, le-a dat și altor inculpați și învinuiți în prezenta cauză.
Astfel, S.I.C. a utilizat telefonul nr. 436765252565 (vezi convorbirea telefonică din 29.06.2005 ora 22:41 vol. 6, fila 201), și 4367684990322, în timp ce N.Z., telefoanele nr. 4367684990313 și 43676849903326 și 436765252552; D.M.R. telefoanele nr. 436765512948; 436765252554 și 43676849903324; K.G. telefoanele nr. 436765252563; A.D.V. 436765252566.
Mai menționăm faptul că în perioada 2002-2004 B.D.L. a fost șef al O.P.S.P.I, iar la momentul în discuție îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov (vol. 117, fila 255).
Inc. D.M.R. era angajat al S.C. Brindo S.R.L. (vol. 4, fila 188) la data când a devenit consilier personal al ministrului M.C.T.I.
S.C. Brindo S.R.L. a avut ca asociat unic pe B.D.L. (vol. 111, fila 42) care s-a retras din societate la data de 27.01.2000, rămânând ca asociați unici B.N.L. și B.I. (vol. 111, fila 44).
Între inc. S.S. și martorul B.D.L. existau relații, împrejurare demonstrată de documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la reședința inculpatului (vol. 12, filele 26 – 27).
În conformitate cu procedurile legale în vigoare, pentru accesul unor persoane române sau străine în incinta unei societăți din domeniul producției speciale, este nevoie de o acreditare de acces, avizată de directorul Direcției Producției de Apărare din cadrul M.E.C. și aprobată de șeful structurii de securitate al M.E.C., la solicitarea directorului societății respective, în care se precizează obligatoriu tipul/scopul vizitei, numele persoanelor pentru care se solicită accesul, firma/societatea pe care o reprezintă, cetățenia acestora, actele de legitimare, locul/locurile de acces și dacă se accesează informațiile clasificate (vol. 1, filele 483 – 488).
Planul proiectat de S.S.și legăturile sale privind privatizarea celor două societăți autohtone din domeniul aeronautic, S.C. Romaero S.A și S.C. Avioane S.A, cu sprijinul responsabililor din M.E.C., în favoarea unui investitor dispus să accepte condițiile impuse de gruparea reprezentată de cetățeanul bulgar, nu s-a materializat, pe parcursul anului 2006, întrucât M.E.C.-O.P.S.P.I. nu a mai scos la vânzare, la pachet, participațiile majoritare deținute la cei doi agenți economici. Această atitudine a M.E.C. a fost determinată de reacția Serviciului Român de Informații, care potrivit prevederilor Legii nr. 51/1991 a informat beneficiarii legali despre activitatea desfășurată de grupul infracțional coordonat de inc. S.S..
Conform listei privind categoriile de informații secrete de stat, specifice în industrie și termenele de clasificare ale acestora, sintezele privind indicatorii fizici și valorici la nivel de minister, referitoare la industria de apărare și conexe sunt clasificate ca informații strict secrete, termenul pentru care aceste sinteze au acest regim fiind de 20 de ani (vezi vol. CDC-M.E.C. trimis odată cu dosarul 222/D/P/2006, în regim clasificat, la Curtea de Apel București și anexa 3 vol. 21, fila 133).
Faptele expuse, reprezintă forme concrete de încălcare a legislației în vigoare privind industria de apărare, creându-se astfel o stare de natură să pericliteze securitatea națională a României, din punctul de vedere a sistemului național de apărare având în vedere că S.C. Romaero S.A., face parte din industria de apărare a României, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 375/2003.
1) Faptele săvârșite de S.S.de culegere din interiorul M.E.C., deținere, procesare și transmitere de date către organizații străine, date nedestinate publicității și care privesc industria de apărare a României, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spionaj, infracțiune prevăzută de articolul 159 cod penal.
2) Faptele săvârșite de D.M.R.: de preluarea datelor și documentației de la reședința lui S.S., de deținere, de procesare și traducere a acestor date, din limba română în limba engleză și retransmiterea acestora către S.S .întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, infracțiune prevăzută de articolul 157 aliniat 1 din Codul Penal.
Pentru aceste fapte s-a dispus trimiterea în judecată a inc. S.S. și D.M.R. prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007, aflate în concurs real cu infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
3) Activitatea ilicită concretă a numitului S.I.C. a constat în faptul că în data de 24.05.2006 S.I.C. a transmis inc. S.S. documente privind privatizarea S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. care conțineau informații clasificate „secret de stat”, „secret de serviciu” și confidențiale.
Actul exterior de conduită al înv. S.I.C. rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din data de 24.05.2006 ora 14:21, vol. 9, fila 176 dintre S.S. și D.M.R., în care primul îi comunică interlocutorului că „Am un dosar pentru tine”, „cu Romaero”, „în casă. L-am lăsat acolo„, „pe canapea”, „sunt toate documentele, o să vezi le-am luat azi de la Hackinen (n.n. S.I.C. )”, “E într-un plic”.
Împrejurarea de mai sus rezultă de asemenea și din declarația din 30.01.2007 vol. 5, fila 140 a inc. S.S. în care acesta arată că „este posibil ca această documentație (n.n. privind privatizarea S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.) să o fi preluat de la unul din asistenții ministrului S.I.C.) și, mai cu claritate, din declarația din 02.02.2007 a aceluiași inculpat, vol. 5, fila 144, în care arată că „este posibil să o fi primit în cadrul unor întâlniri oficiale la sediul M.E.C., de la oficialii ministerului sau chiar de la ministrul S.I.C.. După câte îmi aduc aminte documentația pe care am primit-o nu era așa de voluminoasă. “
Din imaginile aflate pe CD seria 5 – 131 – 351 obținute cu ocazia activității de supraveghere operativă a inculpatului D.M.R. rezultă că acesta a preluat de la reședința inc. S.S. documentele în discuție, remarcându-se și volumul și grosimea acestor documente.
Aderarea înv. S.I.C. la obiectivele vizate de S.S. rezultă și din c.t. dintre S.S. și K.G. G. din 06.06.2005 ora 09:27, vol. 6, fila 33, în care primul, referindu-se la S.I.C., afirmă: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic (n.n. referire la inițierea procesului de privatizare S.C. Romaero S.A.) și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”.
Învinuitul a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.) ceea ce rezultă ex re.
În declarațiile date învinuitul nu a făcut nici un fel de referire la actul exterior de conduită relevat mai sus (vol. 116, filele 191-214; 223).
Fapta comisă de înv. S.I.C. constând în aceea că, în data de 24.05.2006 i-a transmis inc. S.S. documentele: „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.”; “Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A.”, nr. 9360/22.12.2005; și „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A.”, nr. 9359/22.12.2005, care conțineau date clasificate secret de stat, secret de serviciu și care reprezentau documente confidențiale din domeniul industriei de apărare, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 1 din C.p., aflată în concurs real prev. de art. 33 lit. a din C.p., cu infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 20 din aceeași lege.
4) Prin ordonanța nr. 160 din 02.10.2008 s-a dispus extinderea și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de complicitate la spionaj prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 din C.p. față de învinuitul S.M. (fila 146-174, vol. 114).
Activitatea ilicită concretă a numitului S.M. a constat în următoarele:
– a cunoscut de la S.S. că acesta va obține documentația de privatizare a S.C. Romaero S.A. de la M.E.C. urmând să-i trimită o copie (convorbire telefonică din data de 24.05.2006 ora 10:58, vol. 9, fila 171), situație cu care a fost de acord invocându-i conlocutorului să impună anumite condiții în caietul de sarcini pentru restrângerea concurenței;
– a cunoscut despre tratativele pe care S.S. le duce cu reprezentanții grupului Jetran, fiind de acord cu demersurile acestuia (convorbire telefonică din 31.05.2006 ora 18:04, vol. 9, fila 255 și din 26.06.2006 ora 11:19, vol. 10, fila 211) și cerându-i „informații adiționale pentru a pune această ofertă la punct …”;
– a cunoscut despre împrejurarea că S.S. i-a comunicat lui S.I.C. – ministrul M.E.C. la data respectivă – despre participarea la privatizarea S.C. Romaero S.A. a firmei (PPF Investment Ltd.) reprezentată de S.M. , acceptând variantele oferite de S.S. (convorbirea telefonică din 02.08.2006 ora 16:09, vol. 11, fila 85);
– a fost de acord cu propunerea inculpatului S.S., referitoare la terenul pe care se află amplasată S.C. Romaero S.A., pentru transformarea lui într-un teren de golf, după eventuala achiziționare, urmare a privatizării societății comerciale sus arătate (vol. 9 fila 255, c.t. S.S.cuS.M. ). Înv. a acționat cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.), ceea ce rezultă ex. re.
Actele materiale comise de învinuit s-au realizat prin convorbiri telefonice (art. 2 lit. b pct. 16 din Legea nr. 39/2003).
Actele exterioare de conduită ale numitului S.M.executate în perioada 24.05.2006 – 21.11.2006, în timp ce S.S. și D.M.R. au deținut documente ce conțineau informații clasificate SECRET DE STAT de la S.C. Romaero S.A. București, care au fost procurate de la învinuitul S.I.C. , ministrul M.E.C. de către S.S., constând în întărirea rezoluției infracționale a lui S.S., prin promisiunea de valorificare a acestor date și informații secrete în procesul de privatizare inițializat, constituie complicitate prin ajutare (complicitate concomitentă) la infracțiunea comisă de S.S., este prevăzută de art. 26 teza a II-a din C.p. (promisiunea de tăinuire) raportat la art. 159 C.p. înscriindu-se și ca un act material al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 18 și 20 din aceeași lege.
Învinuitul și-a exercitat dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. 1 din C.p.p. (vol. 114, fila 202).
SCHEMA RELAȚIONALĂ
S.C. Romaero S.A.
Urmarea socialmente periculoasă a acțiunilor ilicite săvârșite de înv. S.I.C. I.C., S.M. , precum și de inculpații S.S. și D.M.R. constă în crearea unei stări de pericol prin înfrângerea normelor penale care ocrotesc relațiile sociale referitoare la securitatea națională, precum și mediul concurențial.
SECȚIUNEA 2. Privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional S.S., B.V., S.M. , F.M.C. și O.M. precum și aderenții și sprijinitorii grupului M.D.M. , D.M.R. și S.I.C.
Întreaga documentație privind procesul de privatizarea a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București a fost solicitată, în cursul urmăririi penale, de la M.E.C. și a fost depusă în vol. 17-20, 22-30, 36-62.
Procesul de privatizare al S.C. Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice (F.D.F.E.E.) Electrica Muntenia Sud S.A. București a fost demarat la mijlocul anului 2005, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern (H.G.) nr. 546/09.06.2005 – modificată prin H.G. nr. 1866/22.12.2005, care, la art. 13 (1), preciza faptul că se va constitui o comisie pentru coor.area privatizării societății, alcătuită din 7 membri, al cărei președinte desemnat era ministrul economiei și comerțului, învinuitul S.I.C..
Prin Ordinul ministrului economiei și comerțului, nr. 434/26.07.2005 a fost numit secretariatul Comisiei de coor.are.
Prin Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 435/26.07.2005 a fost numită Comisia de negociere pentru privatizarea S.C. Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice (F.D.F.E.E.) Electrica Muntenia Sud S.A. București în care unul din membrii titulari a fost numit inculpatul M.D.M., (vol. 18, fila 2-3).
Prin decizia șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei și Comerțului (M.E.C.-O.P.S.P.I.) nr. 59 din 27.07.2005 a fost nominalizat Secretariatul Tehnic al Comisiei de Negociere, (vol. 18, fila 2-3).
Având în vedere necesitatea realizării de investiții importante în sectorul energetic din România și, în mod specific, în asigurarea de investiții pentru dezvoltarea și retehnologizarea societății comerciale, în baza Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, S.C. Electrica S.A. București a desfășurat activitățile de selectare a consultantului pentru evaluare și asistență tehnică în procesul de negociere a atragerii de capital la S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., iar în data de 25.10.2002 a fost încheiat contractul de consultanță între partea română și firma britanică PricewaterhouseCoopers (ca lider al unui consorțiu compus din PricewaterhouseCoopers Management Consultants Romania SRL, PricewaterhouseCoopers Audit Romania SRL, PricewaterhouseCoopers Auditors & Accountants Romania SRL, Norton Rose și Institutul de Studii și Proiectări Energetice ISPE S.A.).
Prin H.G. nr. 1634/07.10.2004 a fost aprobată încheierea unui act adițional la contractul pentru serviciu de consultanță încheiat între S.C. Electrica S.A. și consultant.
În data de 28.07.2005, în conformitate cu prevederile strategiei de privatizare a ministerului de resort, M.E.C.-O.P.S.P.I. și S.C. Electrica S.A. au publicat în presa internă și internațională anunțul de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
Procedura de privatizare a societății S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. a fost derulată după cum urmează:
Până în data de 31.01.2006, ora 16.00, au fost depuse la sediul S.C. Electrica S.A oferte angajante din partea a 8 investitori potențiali, dată la care comisia împreună cu consultantul au procedat, în prezența reprezentanților ofertanților, la deschiderea coletelor conținând ofertele angajante depuse și la semnarea, pe verso, a exemplarului în limba română pentru fiecare ofertă financiară de către membrii comisiei de negociere, ai consultantului și ai celorlalți ofertanți, documentele fiind ulterior resigilate, fără a fi citite.
În perioada februarie – martie 2006, pe baza celor 8 oferte, Comisia de privatizare de la nivelul M.E.C.-O.P.S.P.I (al cărei președinte a fost M.D.M.conform Deciziei șefului O.P.S.P.I. nr. 59 din 27.07.2005) a desfășurat activitățile din etapa de preselectare pentru faza finală a licitației, pentru care au fost selectate primele 5 oferte (funcție de punctajul obținut), printre care și cea a companiei Enel Spa. Italia.
Folosindu-se de justificarea privind constatarea existenței, de către comisia de privatizare, a unui nivel de competiție extrem de ridicat, precum și de interpretarea prevederilor art. 14 lit. d din H.G. nr. 546/09.06.2005 pentru a asigura confidențialitatea informației, la data de 17.02.2006, ministrul S.I.C. a aprobat formarea unei comisii restrânse, formate din doi membri ai comisiei de negociere și doi reprezentanți ai consultantului și, în aceeași dată, comisia restrânsă a procedat la deschiderea ofertelor financiare și începerea analizării și punctării acestora, în paralel cu analiza și punctarea ofertelor tehnice (nota nr. 1143/17.02.2006 a M.E.C. – O.P.S.P.I.).
Din aceleași motive de păstrare a confidențialității prețurilor individuale oferite, comisia de coor.are (condusă de ministrul S.I.C.) a avizat ca, în această fază, numele investitorului să nu fie dezvăluit, indicându-se în loc de nume un număr de ordine ierarhică funcție de punctajul global realizat de fiecare ofertă.
În data de 05.03.2006, au fost făcuți cunoscuți, în ordine alfabetică, cei cinci investitori calificați, care au întrunit punctajul necesar participării la faza de oferte angajante îmbunătățite, conform procedurii standard, prevăzută de art. 8, 9, 10 din H.G. nr. 546/2005, completată prin H.G. nr. 1866/2005.
De menționat că S.C. Electrica S.A. a fost mandatată să solicite depunerea de oferte angajante îmbunătățite din partea celor 5 investitori calificați, fără a se comunica acestora punctajul obținut în urma aplicării grilei de punctaj, aceștia fiind informați doar asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit (fără a se indica exact prețul cel mai mare), măsură fiind destinată orientării investitorilor în sensul maximizării ofertelor de preț.
Evoluția și etapele procesului de privatizare a Societății Comerciale Electrica Muntenia Sud sunt relevate în documentația M.E.C. aflată la dosarul cauzei (pag. 2 – 87 vol. 18), respectiv datele de 02.12.2005; 13.12.2005; 21.12.2005; 20.01.2006; 14.02.2006; 17.02.2006 (când s-a stabilit și s-a aprobat Procedura internă de analiză și evaluare a ofertelor angajante depuse pentru privatizarea societăților comerciale și în care se instituie comisia restrânsă în care a fost numit și inc. M.D.M.). Acesta, alături de ceilalți trei membri „vor fi singurele persoane care vor avea acces la informațiile cuprinse în ofertele financiare și vor preda la evaluarea lor. Ceilalți membri ai comisiei de negociere, precum și membri Comisiei de coor.are, vor lua ulterior cunoștință de rezultatul evaluării;
– la datele de 28.04.2006; 09.05.2006 s-a stabilit în anexa 1 pct. 11-13, procedura pentru deschiderea și semnarea, inițializarea documentelor ofertei financiare îmbunătățite, a celorlalte documente de ofertă și citirea informațiilor din oferta financiară îmbunătățită, ca și raportarea acestora către Comisia pentru negociere, date care sunt confidențiale și obligă pe cei ce iau la cunoștință de informațiile respective să le păstreze acest regim;
Toate documentele enumerate mai sus poartă mențiunea „strict confidențial”.
Pentru data de 09.05.2006, comisia de negociere a stabilit ca acesta să fie termenul de depunere a ofertelor angajante și îmbunătățite (vol. 18, fila 23-24).
În intervalul 09.05.2006-17.05.2006 comisia de negociere a procedat la analizarea ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de investitorii calificați.
– la data de 05.06.2006 s-a stabilit ofertantul preferat – Enel SpA Italia – și cel de rezervă – Iberdrola Spania – și a devenit publică informația (vol. 116, fila 356).
X
X X
Imediat după adoptarea H.G. nr. 546/09.06.2005, încă înainte de demararea formalităților specifice la nivelul ministerului de resort, S.S.i-a comunicat lui M.D.M., că firma CEZ as Cehia (susținută în particular de S.M.) intenționează să se implice în privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., urmând ca, ulterior, o delegație oficială a firmei în cauză să se deplaseze la sediul M.E.C. – O.P.S.P.I. pentru a prezenta intențiile investiționale ale acesteia în România (convorbire telefonică din 21.06.2005, ora 11:27, vol. 6, fila 104).
Ulterior, în data de 28.06.2005, S.S.i-a comunicat unui responsabil din cadrul firmei CEZ (membru al delegației firmei ce urma să se întâlnească oficial în ziua următoare cu conducerea O.P.S.P.I.) că a stabilit ca, în aceeași seară, să ia cina cu M.D.M., despre care cetățeanul bulgar a afirmat că „el (n.n. M.D.M.) ne poate îndruma, ne poate spune ce să vorbim mâine cu ministrul…” (nota de convorbiri telefonice din 28.06.2005, ora 14:05, vol. 6, fila 166).
În data de 27.07.2005, S.S.(S.S.) a purtat următorul dialog cu S.M. (M.S.) – selecție: „S.S.: M-am întâlnit cu S.I.C., a fost foarte bucuros să mă primească. M.S.: Pot să înțeleg asta, cu cadourile alea nu-i nici o surpriză. S.S.: O să fie ziua lui săptămâna viitoare, m-a invitat la ziua lui. M.S.: Desigur, cu un cadou frumos.”. Pe parcursul convorbirii cei doi convin asupra faptului că, în realitate, colaborează mai bine cu ministrul decât cu M.D.M. (nota de convorbiri telefonice din 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67).
Până la data de 15.09.2005, la sediul M.E.C – O.P.S.P.I. s-au primit scrisori de interes pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. din partea a 10 companii occidentale (din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria, Cehia și S.U.A.), printre care și firmele Enel Spa. Italia și CEZ as Cehia.
Pe acest fond, în data de 11.01.2006, S.S.a fost contactat de Vadim B.V., care l-a chestionat pe primul dacă are un „angajament” (n.n. cetățeanul american referindu-se la un angajament de consultanță pentru vreuna din firmele internaționale interesate de privatizarea societății românești) și dacă este dispus să se implice în afacerea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., la care S.S.i-a răspuns afirmativ, dar că se putea replia (nota de convorbiri telefonice din 11.01.2006 ora 21:46, vol. 7, fila 374).
Prin urmare, acesta a fost momentul în care cei doi și-au manifestat interesul comun pentru privatizarea societății românești menționate, în condiții care să îi ducă la obținerea unor avantaje. În acest moment și context, cetățeanul bulgar S.S.a început să-și direcționeze, în mod concret, activitățile la nivelul legăturilor sale din cadrul M.E.C. pentru a obține date, documente și informații în legătură cu privatizarea respectivului agent economic în conformitate cu cele stabilite cu partenerul său B.V.pentru a sprijini firma Enel Spa.
De menționat că, până la data respectivă, S.S.a desfășurat activități de monitorizare a demersurilor inițiate de autoritățile de resort în acest sens, culegând date și informații ce i-ar fi putut folosi în cazul obținerii unui angajament ferm pentru a lucra în favoarea uneia sau mai multor companii internaționale interesate de respectiva privatizare, cel în cauză fiind deja în contact – la momentul propunerii concrete făcute de B.V.- cu S.M. pentru o eventuală „colaborare neoficială” cu reprezentanții companiei CEZ as Cehia.
Inc. S.S. avea la momentul respectiv încheiate două contracte de consultanță, unul cu CEZ as Cehia și unul cu C.S.F.B. Europe Ltd. Lon..
– contractul de consultanță din 25.09.2005 CEZ as Cehia, în privința accesului la nivelul Guvernului României, autoritățile sau entitățile corporatiste sau de reglementare în scopul realizării achiziției pachetului majoritar de acțiuni la Electrica Muntenia S.A. semnat de Vladimir Schmalz, filele 227 – 238, vol. 9.
– contractul de consultanță din 10.06.2005 cu C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., semnat de Paul Chelson, filele 239 – 256, vol.5.
Rezultă că inc. S.S. era într-un evident conflict de interese.
Prin urmare, S.S .a acționat în sensul celor asumate pentru a intra, în mod ilegal, fără a avea nici o calitate în acest sens, în posesia datelor cu privire la punctajele stabilite de Comisia de licitație constituită la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I., deși datele respective nu erau publice, conform standardelor interne stabilite, care prevedeau luarea de măsuri adecvate la nivelul S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., tocmai pentru asigurarea confidențialității datelor transmise de firmele participante și, implicit, pentru asigurarea unei protecții reale și efective a domeniului strategic al economiei naționale (distribuția de energie electrică și termică sunt ramuri strategice ale economiei naționale definite ca atare prin H.G. nr. 266 din 10.06 1993-art. 1 A (1) …).
Pentru a releva interesul deosebit al lui B.V.pentru această „afacere”, menționăm faptul că, în data de 17.01.2006, l-a contactat direct pe M.D.M., căruia i-a relatat că intenționează să se implice în această privatizare și l-a chestionat pe responsabilul român cu privire la o serie de aspecte procedurale pe care partea română urma să le pună în aplicare în cazul acestei privatizări (nota de convorbiri telefonice din 17.01.2006 ora 18:11, vol. 7, fila 412).
În aceeași lună, ianuarie 2006, în urma unei înțelegeri prealabile, inculpatul B.V. s-a deplasat la București, unde s-a întâlnit cu M.D.M. în afara cadrului oficial, context în care responsabilul român l-a contactat pe ministrul economiei și comerțului, S.I.C., căruia i-a comunicat că se afla împreună cu B.V. și a obținut acordul acestuia de a realiza o întâlnire în trei, pentru o discuție “confidențială” (nota de convorbiri telefonice din 24.01.2006, ora 09:20, vol. 7, fila 455).
Inculpații B.V.și S.S. nu aveau nici o calitate în raport cu autoritățile române de resort pentru a avea acces la vreo informație vehiculată la nivelul M.E.C., legată de privatizarea menționată, deoarece selectarea investitorului strategic urma să se realizeze potrivit selecției competitive desfășurată pe baza documentelor de poziție depuse de potențialii investitori, a negocierilor preliminare, a instrucțiunilor comunicate, a ofertelor angajante.
Toată această procedură era condusă de comisia de negociere sub coor.area comisiei pentru coor.area privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 3, 5, 7, 8, 10 și 12 din H.G. 546/2005 (completată prin H.G. nr. 1866/2005).
Așadar, procedura standard s-a desfășurat în scris, prin comunicarea de către potențialii investitori a documentelor prevăzute de art. 5, și prin comunicarea ofertelor angajante de către aceștia conform art. 7, prin evaluarea pe baza aplicării grilei de punctaj a ofertelor angajante depuse de ofertanții selecționați conform art. 8, ceea ce a presupus existența unui cadru oficial de negociere.
Cu toate acestea, din momentul selectării Enel Spa. ca posibil investitor(alături de ceilalți 4 ofertanți), S.S. și-a intensificat contactele în afara cadrului oficial „cu legătura” S.A. din cadrul M.E.C.-O.P.S.P.I, M.D.M..
În acest context, la 27.03.2006, funcționarul public român i-a transmis cetățeanului străin informații confidențiale cu caracter secret de serviciu cu privire la cifrele reprezentând sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67, 5% din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., societate supusă privatizării (conform art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 546 din 2005, modificată și completată prin H.G. nr. 1866 din 22. 12. 2005). Nivelul sumelor reprezenta o componentă esențială a ofertelor (cu o pondere de 90% în stabilirea punctajele finale de către Comisia de privatizare – vol. 8, fila 109, 111).
Cunoscând aceste cifre anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, Enel Spa. Italia, ca organizație internațională, în favoarea căreia a acționat S.S., a avut practic posibilitatea de a oferi un preț maxim. Dincolo de această consecință de ordin bănesc, controlul asupra unui domeniu strategic al economiei naționale, definit în acest sens în mod expres de legislația națională, a fost transferat în mod intenționat organizației internaționale prin acțiunea concertată și directă a oficialilor români, inc. M.D.M. și înv. S.I.C.
Derularea faptelor rezultă explicit din discuția ce a urmat și care a avut loc, în aceeași zi, între S.S. și B.V.(cel din urmă se afla la momentul respectiv în afara României și ținea legătura cu reprezentanții Enel Spa.) – când S.S. i-a comunicat lui B.V.sumele cuprinse în ofertele celor 5 firme selectate (nota de convorbiri telefonice din 27.03.2006 ora 19:07; 19:10 – vol. 8, fila 109, 111).
De menționat că, deși nu rezultă, în mod explicit, că S.S.avea vreo legătură și că lucra în numele firmei Enel Spa., totuși, chiar dacă ar fi avut vreo calitate în raport cu aceasta firmă (în speță, cel în cauză ar putea invoca existenta unui contract de consultanta cu firma italiană încheiat în străinătate), nu avea dreptul de acces la respectivele informații. Nivelul sumelor cuprinse în ofertele înaintate de cele 5 firme aveau regimul de informații cu caracter confidențial(secret de serviciu), cunoscute doar de membrii comisiei, care aveau obligația să păstreze confidențialitatea în raport cu procedura standard instituită.
Dovada faptului că M.D.M., în calitate de președinte al Comisiei de privatizare i-a comunicat lui S.S.ordinea ofertelor financiare ale celor 5 firme rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice a discuțiilor purtate de B.V.și S.S., cel din urma precizând faptul că a obținut respectivele cifre de la „tipul nostru”, și că HAKKINEN ( S.I.C.), l-a pus să facă rost de datele respective – referindu-se la M.D.M.ca la o persoană cunoscută de B.V..
Faptul că nivelul sumelor ofertate de cele 5 firme a fost comunicat de M.D.M. lui S.S. rezultă și din convorbirea telefonică purtată între cetățeanul bulgar și S.M., în care S.S.menționează în mod explicit că deține cifrele privind ofertele financiare înaintate M.E.C. de firmele participante la licitația internațională în privatizarea în discuție de la M.D.M.(nota de convorbiri telefonice din 27.03.2006 ora 22:39 – vol. 8, fila 115).
În aceeași convorbire se arată că, a doua zi, S.S.urma S.A. primească confirmarea respectivelor cifre de la Codruț (cetățeanul bulgar a făcut referire expresă la ministrul economiei și comerțului, S.I.C.).
Se arată în această discuție că „italienii” erau primii, referindu-se la firma Enel Spa. Italia (ceilalți patru ofertanți selectați pentru etapa finală a licitației au fost: Iberdrola S.A. Spania, CEZ as Cehia, RWE Energy AG Germania și Gaz de France Internațional Franța).Tot potrivit afirmațiilor lui S.S., întreg transferul de date (aparținând exclusiv comisiei de licitație) s-ar fi realizat cu știința ministrului economiei și comerțului, S.I.C., prin intermediul căruia cetățeanul bulgar intenționa să-și verifice/completeze informațiile respective: „Și am primit cifrele exacte de la el, pe care le voi primi mâine și de la Codruț. Pentru că (n.n. ministrul) i-a cerut azi (n.n. lui M.D.M.) să i le dea”.
Prin urmare, încă de la data de 27.03.2006, faptul că oferta firmei Enel Spa. Italia a realizat cel mai mare punctaj era cunoscut de către S.S., aceste date – obținute în afara cadrului oficial, prin încălcarea evidentă și flagrantă a dispozițiilor legale ce reglementează privatizarea unei ramuri strategice a economiei naționale, cum este domeniul energiei electrice – fiindu-i comunicate de către M.D.M. și înv. S.I.C. în calitatea oficială pe care aceștia o aveau.
În intervalul 15 – 17.05.2006 inc. S.S. a procurat documentul intitulat „Notă privind stadiul procesului de privatizare al Electrica Muntenia Sud („EMS”) adresat de ministrul M.E.C., înv. S.I.C. , spre aprobare, prim ministrului Călin Popescu Tăriceanu, în care se aflau menționate evaluarea Ofertelor Financiare Îmbunătățite și clasamentul celor 5 ofertanți: Enel – 100 puncte; Iberdrola – 96,2 puncte; Gaz de France – 75,7 puncte; CEZ – 74,9 puncte și RWE Energie – 58,5 puncte, pe care l-a înmânat înv. O.M. pentru a-l transmite prin fax inculpatului B.V., ocazie cu care i-a scris personal numărul de fax al acestuia, respectiv „00442079432615” și mențiunea „Vadim” (fila 12, vol. 111 și filele 201-203, vol. 13), pe un bilet pe care i l-a dat lui O.M..
Atât documentul cât și biletul cu mențiunile olografe au fost găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la înv. O.M. (vol. 111, fila 12 și vol. 13, filele 201 – 203).
Conținutul documentului în discuție se referă la criteriile stabilite pentru evaluarea ofertelor și clasamentul celor 5 ofertanți a fost emis în cadrul M.E.C. și, în intervalul 15.05.2006 – 17.05.2006, datele pe care le conținea erau confidențiale (secret comercial), clasificate ca „secret de serviciu”.
În data de 15.05.2006 ora 16: 26 (vol. 9, fila 105) S.S. i-a solicitat inc. D.M.R. să-i facă rost „de copia scrisorii ce se trimite primului ministru pentru câștigătorul de la negocierea cu Electrica Muntenia Sud”, iar în continuare îi afirmă conlocutorului că va procura documentul respectiv de la inc. M.D.M.
Potrivit documentației depuse de M.E.C. organelor de urmărire penală, la solicitarea acestora, nota la care s-a făcut referire în aliniatele de mai sus, este înregistrată la M.E.C. sub nr. 102003 din 17.05.2006 (vol. 18, filele 37-38).
În data de 17.05.2006 ora 21:28 (vol. 9, fila 146) S.S. îi comunică lui B.V., următoarele:
„ S.S. .: Salut!
V. B.V.: Salut! Sper că ai vești bune pentru mine. Altfel, nici nu vreau să aud ce ai să-mi spui.
S.S. .: Am două.
V. B.V.: Ai două vești bune? Ok.
S.S. .: Am două vești bune. OK. Am scrisoarea la mine.
V. B.V.: Ok.
S.S. .: Dar am primit-o în seara asta și de asemenea am primit de la Michal faxul tău
V. B.V.: Da.
S.S. .: Nu am vrut să-l trimit până nu vorbesc cu tine. Și nu știu … Mâine dimineață o să ți-l trimit.
V. B.V.: Ok.
S.S. .: Sau îl vrei în seara asta?
V. B.V.: Nu, poți să mi-l trimiți mâine dimineață. Tu te trezești înaintea mea.
S.S. .: Da, o să îl trimit la ora 6, pentru că plec la locul în care va fi construită electrocentrala.
V. B.V.: Îhî. OK.
S.S. .: Scrisoarea este exact despre ce am discutat noi.
V. B.V.: Recomandarea. Excelent!
S.S. .: Da, e… O să mă uit acum la ea.
V. B.V.: Poți să mi-o trimiți acum? De ce să mai așteptăm? Trimite-mi-o acum prin fax!
S.S. .: Problema e că sunt acasă și nu am fax. Da.
V. B.V.: Atunci nu e nici o problemă. Deci scrisoarea este o recomandare despre ce am discutat și ar trebui să fie aprobată.
S.S. .: Da, da. De fapt este în susul paginii, unde scrie: să fie aprobat de, bla, bla. Și spune cine și arată punctele. Totul este acolo.
V. B.V.: Ai vorbit cu el despre puncte? Și?
S.S. .: Nu, e în interior. Totul e scris.
V. B.V.: A, deja e acolo.
S.S. .: Da, e scris acolo
V. B.V.: În scrisoare?
S.S. .: Da, da. În această scrisoare, care trebuie să fie aprobată, E înăuntru. Totul este în interior. E scris.
V. B.V.: Face o recomandare pentru câștigător și cere aprobarea?
S.S. .: Da, da.
V. B.V.: Ok, foarte bine. Și cealaltă veste bună?
S.S. .: Cealaltă veste bună e că tu trebuie să-mi spui când plecăm în Bulgaria, pentru că deja e fierbinte.
V. B.V.: Deja fierbinte?
S.S. .: Da, vor să semneze contractul azi. M-a sunat și mi-a zis: hai să semnăm contractul să fim siguri că nu te răzgândești! Cealaltă veste bună e că el mi-a zis că dacă Cătuneanu e Ok cu propunerea pe care a făcut-o, el va cumpăra.
V. B.V.: Ok. Când trebuia să se întâlnească?
S.S. .: În seara asta. Și mâine când mă întorc o să mă întâlnesc eu cu el.
V. B.V.: Ok. Sper că … Deja sunt sătul de asta.
S.S. .: Și a spus: vii mâine, îți spun ce să scrii, dacă e Ok o trimiți, dacă nu e, o schimbi și e gata.
V. B.V.: Ok, foarte bine.
S.S. .: I-am lăsat ce mi-a dat Mircea.
V. B.V.: Îhî.
S.S. .: Da. Care nu e o veste rea.
V. B.V.: Ești obosit?
S.S. .: Foarte. Ieri am dormit doar 2 ore. Trebuie să mă trezesc devreme mâine. E un dezastru. Dar asta e viața! Ce mai vroiam să-ți spun? Michal e mâine la Londra.
V. B.V.: Așa e, da.
S.S. .: Te rog, nu uita să îl vezi, să discuți despre structura pentru Hristo!
V. B.V.: Desigur. O să mă întâlnesc cu el dimineață și vom discuta. Sper că în curând va trimite factura și italienilor.
S.S. .: Ok.
V. B.V.: Ok.
S.S. .: Încep să fac presiuni asupra bulgarilor. Deja i-am spus tipului să înceapă să facă presiuni, să rezolve treaba.
V. B.V.: Ok. Vorbim mai târziu. Mulțumesc mult!
S.S. .: Ciao!”
Învinuitul O.M. a declarat în legătură cu documentul în discuție că l-a primit de la S.S., și la solicitarea acestuia l-a transmis prin fax inc. B.V., la postul de fax indicat și scris de S.S. pe biletul găsit cu viza percheziției domiciliare (vol. 111, filele 297-298), precum și faptul că nu avea la cunoștință de conținutul documentului, dacă era clasificat sau nu, dacă informațiile erau confidențiale și că nu se află nici o mențiune în acest sens pe respectivul înscris.
Atrage atenția faptul ca M.E.C. a anunțat abia la data de 05.06.2006, printr-un comunicat public în condițiile în care reprezentanții firmei Enel Spa. au cunoscut cu mult înainte, respectiv de la data de 10.05.2006, faptul că oferta companiei italiene a câștigat licitația pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. întrucât a avut cel mai mare punctaj – ce a fost obținut prin metoda infracțională descrisă anterior, (respectiv prin furnizarea datelor și informațiilor care, deși nu erau destinate publicității, au fost transmise de către oficialul român M.D.M. inculpatului S.S.cu știința ministrului S.I.C. și, ulterior, prin intermediul acestuia, lui B.V.care le-a furnizat responsabililor Enel Spa. Italia).
Cu privire la finalizarea procedurii de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud, de către Enel – SpA Italia în discuțiile purtate de S.S.și B.V.la data de 02.08.2006, orele 13:06 (vol. 11, fila 78), rezultă îngrijorarea acestuia din urmă cu privire la faptul că unii membri ai guvernului i-au chemat pe cei de la Electrica Banat și Dobrogea pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor de privatizare.
„B.V.: se tem că oamenii vor încerca să folosească asta împotriva lor în legătură cu Muntenia Sud pentru a putea spune: Nu ar trebui să dăm Muntenia Sud ENELULUI, pentru că nu s-au încadrat la celelalte două societăți. Știi ceva de asta ?
S.S.: Nu, dar pot să verific. Am întâlnire azi, la ora 11: 00 cu Hackinen (S.I.C.).
B.V.: Bine, întreabă-l ce se întâmplă…
S.S.: Pot să forțez ceva ?
B.V.: …Nu, află doar ce se întâmplă…” (a se vedea nota de convorbiri telefonice din 02.08.2006, ora 13:06), fila 77, vol. 11.
În același context, în aceeași zi, la orele 15:27:03 S.S.i-a comunicat telefonic lui Vadim B.V., că s-a întâlnit cu Dorin (M.D.M.) „…nu este nici un pericol…, niște tipi de la ELECTRICA au iscat scandalul acesta, dar nu au nici o șansă să fie oprită. Nu e nici o șansă să fie vreo problemă pentru că el (M.D.M.) trebuie să scrie raportul. (nota de convorbiri telefonice din 02.08.2006, ora 15:27- vol. 11, fila 81).
Din cele arătate mai sus, rezultă că, în perioada (martie) 03.2006-05.06.2006, înv. S.I.C. în calitate de ministru și președinte al comisiei pentru coor.area privatizării a sprijinit gruparea organizată cu caracter transnațional constituită din Vadim B.V., S.S.și M.D.M., despre a cărei interese în adjudecarea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. în favoarea firmei italiene Enel SpA luase la cunoștință, prin furnizarea de informații și de date certe privind sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5 % din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud, (care în intervalul martie 2006-05.06.2006 erau confidențiale), urmărind atingerea scopului țintit de gruparea sus-arătată.
Prin actele exterioare de conduită realizate, inc. M.D.M. și făptuitorul S.I.C. au încălcat confidențialitatea, stabilită de ei înșiși prin nota 1143/17.02.2006 și prin nota din 09.05.2006 privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite, ceea ce a avut drept urmare socialmente periculoasă crearea unei stări de pericol constând în dezvăluirea unui secret de serviciu și comercial așa cum este definit de art. 1/1 litera b din Legea nr. 298/2001, incriminat de prevederile art. 5 lit. f din Legea 298/2001.
Datele și informațiile reprezentând secret de serviciu și comercial vizau privatizarea unei societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C. –O.P.S.P.I, ce face parte dintr-o ramură strategică a economiei naționale (HGR nr. 266/1993), care prin caracterul și importanța lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului.
În legătură cu declanșarea procesului și procesul de privatizare al societății comerciale Electrica Muntenia Sud, inc. S.S., B.V. și M.D.M., precum și înv. S.M. și F.M.C.au purtat mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, ce s-au derulat pe perioada 21.06.2005 ora 11:27 – 02.08.2006 ora 15:27, după cum urmează:
A) Între 21.06.2005 – 01.12.2005
1) – notă de convorbire telefonică din 19.07.2005 ora 18:15 între inc. S.S. șiD.M.R., în care S.S. îi spune conlocutorului că în discuția pe care o va avea cu prietenul său (probabil Alexa Alexandru – director în cadrul O.P.S.P.I. sau S.I.C. ) să-l întrebe dacă vor anunța public declanșarea procesului de privatizare și care este planul, la careD.M.R. îi răspunde că are deja decizia de guvern, vol. 7, fila 57. Precizăm că H.G. nr. 546 din 09.06.2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Electrica Muntenia S.A. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 586 din 07.07.2005;
2) – notă de convorbire telefonică din 12.12.2005 ora 13:54 între S.S. și M.D.M., în care cel din urmă îi transmite că sunt în curs ultimele întâlniri pentru Muntenia Sud – vol. 7, fila 232;
B) Între 02.12.2005 – 05.06.2006
3) – notă de convorbire telefonică din 11.01.2006 ora 21:46 între inc. S.S. și B.V. – vol. 7, fila 374;
4) – notă de convorbire telefonică din 17.01.2006 ora 18:11 între inc. B.V. și M.D.M. – vol. 7, fila 412;
5) – notă de convorbire telefonică din 31.01.2006 ora 12:52 când inc. M.D.M. îl apelează pe inc. B.V. – vol. 7, fila 486;
6) – notă de convorbire telefonică din 02.02.2006 ora 08:33 între B.V. și M.D.M. – vol.7, fila 497;
7) – notă de convorbire telefonică din 14.03.2006 ora 10:22 între M.D.M. și B.V. (care se află în România) și își stabilesc întâlnire – vol. 8, fila 56;
8) – notă de convorbire telefonică din 27.03.2006 ora 19:07 în care S.S. îi comunică lui B.V. cifra ofertelor depuse și deschise în comisia restrânsă pentru privatizarea EMS; discuția se continuă la ora 19:10 între cei doi inculpați – vol. 8, filele 109, 111.
La data de 27.03.2006, orele 19:07, S.S.a chemat postul nr. 447818035435 și a discutat cu B.V.(Mandat nr. 00444 din 03.02.2006)
„Vadim: Alo.
S.S.: Poți să scrii ceva?
Vadim: Da.
S.S.: 721…
Vadim: O secundă. Da 721.
S.S.: Apoi 94.
Vadim: Da.
S.S.: Pentru 100 la sută. Apoi 542.
Vadim: Scuze. 721.94 pentru sută la sută?
S.S.: Da. Apoi 100 la sută. Asta e… Apoi al doilea, 542.71.16… 75.7 la sută. Apoi 417… Alo.
Vadim: Da, încerc să înțeleg.
S.S.: O să-ți spun după, scrie… 1, 2, acesta e al treilea… 417.
Vadim: Scuze, 117, După Aia Ce Mai E?
S.S.: Nu, 417.
Vadim: 417, da.
S.S.: După care 64.47.
Vadim: Da.
S.S.: Apoi 68.58 la sută.
Vadim: Da.
S.S.: După care avem 410, după aia ai… 410.63.64. Asta este 68.27 la sută. Și al cincilea este 406…
Vadim: Acum îmi dai complet alte numere.
S.S.: Astea sunt …”
La data de 27.03.2006, orele 19:10:28, S.S.a chemat postul nr. 447818035435 și a discutat cu B.V.(Mandat nr. 00444 din 03.02.2006)
„Vadim: Da, scuze. Deci 406.
S.S.: 406 după care 54.07. Ceea ce înseamnă 67.7 la sută. De fapt, astea sunt cifrele care sunt puțin mai mari decât cifrele reale, dar am evaluat. Ai o formulă bazată pe Planul de Afaceri și așa mai departe. Dacă pui, de exemplu, 400 atunci cifra finală este 407 sau 417, de exemplu.
Vadim: Deci 542 este cifra pentru cehi?
S.S.: Nu, este cifra pentru spanioli.
Vadim: . Doamne, STAMEN, tocmai le-am dat informația tipilor ăstora. Acum trebuie să-i sun și să le spun că sunt complet greșite?
S.S.: Da, dar nu am convenit să le dai… Ți-am spus că trebuie să le verific. Astea sunt cifrele reale. Da? Iar poziția trei este aceeași cu ce am discutat la început. Italienii, apoi spaniolii, apoi cehii, apoi RWE și apoi GDF.
Vadim: În regulă. Spaniolii, cehii ai doilea, apoi RWE și apoi…
S.S.: GDF. Iar astea sunt cifrele exacte. Ți-am spus că trebuie să le iau luni de la tipul acela. Am primit lista foarte bine întocmită. Adică totul este acolo. O să primesc… Mi-a spus că mâine voi primi aceste cifre de la HAKINEN, pentru că i le-am cerut și lui HAKINEN, iar HAKINEN l-a pus să facă rost de cifre. Iar astea sunt cifrele din… Le-a luat din caiet, din evaluare. De fapt, tipul nostru, ce ne-a spus este că punctele pe care le avem din evaluare – trebuie să verific cu ei, dar CEZ nu este pe locul doi. Este exact prima informație pe care am primit-o, adică ENEL… Ok. Vorbesc prea mult. Cert este că astea sunt cifrele exacte și o să mă văd cu prietenul meu din țara lui MICHAL pentru a vedea care este strategia lor. Vineri o să mă duc acolo special pentru asta, să văd ce vor să facă, pentru că ei sunt cei care sunt pericol.
Vadim: Bine.
S.S.: Acestea sunt cifrele exacte, cu procentaj, cu tot.
Vadim: Bine, am înțeles. Deci astea nu se mai schimbă.
S.S.: Aha.
Vadim: Bine, mulțumesc. Și vei primi un e-mail de la MIRCEA în care îți explică care este problema noastră în România.
S.S.: Bine.
Vadim: Pleci acolo?
S.S.: Sunt aici.
Vadim: Deja ești acolo.
S.S.: Desigur, de asta am primit-o.
Vadim: Bine. Mulțumesc mult.
S.S.: Altfel aș fi primit-o miercuri și aș fi venit azi. Pentru că mi-a spus că este ocupat mâine cu RUTTI și o să te sun un pic mai târziu, ca să-ți spun ce am vorbit cu WOLFGANG.
Vadim: Bine. Aștept să mai aud noutăți de la tine. Mulțumesc.
S.S.: Trebuie să ne separăm. Nu poate să facă totul. Poate să ia 150 de bucăți, dar nu poate să ia tot. A spus că va fi mai scump, desigur, decât să cumpere toată compania, dar a spus: Nu pot… sunt incapabil în ceea ce privește resurse umane.
Vadim: Interesant. Bine. Mulțumesc.
S.S.: Pa.”
Documentele depuse de M.E.C. privind selectarea ofertantului pentru consultanța în vederea privatizării acestei societăți comerciale, (fila 18, vol. 18) rezultă punctajele realizate de comisia restrânsă la 17.02.2006 (cifre cu caracter strict confidențial), după cum urmează:
Cifrele reprezentând ofertele financiare și punctajul acordat corespund celor transmise telefonic de S.S. lui B.V. și S.M..
9) – notă de convorbire telefonică din 27.03.2006 ora 22:39 în care S.S. comunică aceleași cifre luiS.M.și îi afirmă că le are de la M.D.M. și le va primi mâine (n.n. 28.03.2006) și de la Codruț (n.n. S.I.C. ), „pentru că i-a cerut (n.n. S.I.C. lui M.D.M. ) azi să i le dea” (vol. 8, fila 115);
La data de 27.03.2006, orele 22: 39: 57, S.S.a fost chemat de la postul nr. 447833983732 și a discutat cu S.M. (Mandat nr. 00444 din 03.02.2006)
„ S.S. .: Da, MIȘENE.
S.M.: Bună, STAMEN
S.S. .: Tocmai… m-a sunat imediat ce-am închis. Vine acum la…Da, dar putem să vorbim mâine.
S.M.: Numai să afli ce vrea, pentru că apoi va trebui să ne coor.ăm cu ceea ce vrea LUKOIL. Și singura problemă este… afacerea va fi ușor pentru noi de finanțat. Dar ne gândim. Ascultă-l, ce anume vrea și apoi ne întoarcem la LUKOIL, VADIM se va întoarce la LUKOIL. Și apoi o să le punem cap la cap cumva.
S.S. .: Bine.
S.M.: Poți să-i spui că poate îl vom suna mâine, cu VADIM, ca să vorbim despre asta și vreau să vorbesc cu el și despre Ucraina.
S.S. .: Bine.
S.M.: Putem să mișcăm lucrurile și în Ucraina.
S.S. .:Bine, bine.
S.M.:Altceva interesant? Ai ceva vești de la DORIN?
S.S. .: Da, am cifrele de la DORIN. Spune că problema lui de a da… O să vorbească mâine și el, o să vorbesc și eu cu HAKINEN. Și cred că HAKINEN se ia după el, după ce spune. Se pare că ideea de separare a venit de Dorin. A spus ce-a propus, iar HAKINEN a acceptat, să dea răgaz de 60 de zile fiecăruia și dacă nu se va cumpăra tot în 60 de zile, atunci poată să intervină asociația și să cumpere.
S.M.: A, e același lucru. Mulțumesc, STAMEN.
S.S. .: Da, dar asta mi-a spus. Nu știu.
S.M.: Hai să nu ne pierdem în detalii.
S.S. .: Și am primit cifrele exacte de la el – pe care le voi primi mâine și de la CODRUȚ. Pentru că i-a cerut azi să i le dea. Și trebuie să vedem, poate vineri o să vin în Cehia, pentru că…
S.M.: Și care sunt cifrele?
S.S. .: Își spun acum. Da, primii…
S.M.: Poftim?
S.S. .: Primii sunt italienii, 721, probabil sunt 712, dar în plus mai sunt niște puncte care cresc… Nu știu, formula crește puțin pentru că… e mai mare. Pe locul doi sunt spaniolii cu 542, pe locul trei cehii cu 417, pe patru germanii cu 410 și pe cinci e GDF cu 406.
S.M.: Dar ce vor să facă?
S.S. .: Cine?
S.M.: Cum vor să facă a doua rundă?
S.S. .: Nu știu trebuie să vorbesc cu… Tu sun mai târziu, da?
S.M.: Da, bine. Pa.”
10) – notă de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 16:44 în care M.D.M. își stabilește întâlnire la sediul Electrica, într-o altă încăpere decât în cea care se discută despre EMS, cu inculpatul B.V. – vol. 9, fila 45;
11) – notă de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 19:06 între M.D.M. și înv. S.I.C., în care primul anunță succesul realizat cu EMS – vol. 9, fila 54;
12) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 13:28 între inc. M.D.M. și Moroianu Gabi – vol. 9, fila 66;
13) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 14:15 între inc. B.V. și „Leone”- vol. 9, fila 77;
14) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 15:06 între B.V. și un cetățean din Italia – vol. 9, fila 79;
15) – notă de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 10:49 între înv. F.M.C. și cetățeanul Guido din Italia – vol. 9, fila 93:
„GUIDO: Bună! E mobilul tău sau al nevestei tale?
M. F.M.C.: Nu, sunt pe mobilul meu.
GUIDO: A, pe mobilul tău. Înseamnă că am trecut numele greșit. Ce mai faci?
M. F.M.C.: Sunt foarte, foarte bine. Tu? Te-am sunat să te felicit.
GUIDO: A, drăguț! Am al treilea copil și nici măcar nu știu!
M. F.M.C.: Ha, ha!
GUIDO: Nu?
M. F.M.C.: Nu, nu. Te felicit … Asta poate că e glumă în stil italian, nu? Să te felicit pentru al treilea copil de care nu știi, nu? Ha, ha! Nu, sunt două lucruri pentru care vreau să te felicit: unul, că aveți un nou președinte.
GUIDO: Poftim?
M. F.M.C.: Aveți un nou președinte, voi, adică Italia.
GUIDO: A, da! Mulțumesc! Ha, ha! Mă feliciți pentru președinte.
M. F.M.C.: In al doilea rând vreau să felicit compania ta. Alo?
GUIDO: Poftim?
M. F.M.C.: În al doilea rând vreau să felicit compania ta. Se pare că ați câștigat oferta pentru distribuția de energie electrică aici, în România. De fapt, în București.
GUIDO: Da, Muntenia Sud.
M. F.M.C.: Muntenia Sud, da?
GUIDO: Mulțumesc foarte mult !
M. F.M.C.: Cu puțin ajutor din partea consilierilor voștri, Credit Suise.
GUIDO: Excelent! Foarte mult! Să fiu sincer, sunt foarte mulțumit, nu știam asta. Când s-a spus asta, deja s-a dat știrea?
M. F.M.C.: Uite ce e, știrea este publică. Ați depus oferta …
GUIDO: Știam de ofertă, dar nu știam că am câștigat. Trebuia să mai facem o negociere, până în data de … Nu îmi aduc aminte data, cred că era 15.
M. F.M.C.: Sunteți cu 50 milioane mai sus.
GUIDO: Da?
M. F.M.C.: Deci sunteți 820, Iberdrola este 770. Deci în principiu cred că ați câștigat, pentru că nu ați avut foarte multe chestiuni în contract.
GUIDO: Excelent! Mulțumesc foarte mult! Nu știam.
M. F.M.C.: Nu am vrut să te sun ieri, pentru că ieri nu era publică această știre, așa că…
GUIDO: Aha! Bineînțeles.
M. F.M.C.: Nu e bine să dai o veste atunci când e pe jumătate publică, știi.
GUIDO: Mulțumesc mult pentru telefon. Ești la București sau la Londra, acum?
M. F.M.C.: Sunt la București.
GUIDO: Bine!Excelent! Știi că vom face niște schimbări de ordin organizatoric, ca de obicei, așa cum se întâmplă de câteva luni dar e foarte probabil să ajung și eu la departamentul distribuție, de la producție. In acest caz, cu siguranță ne vom vedea în București.
M. F.M.C.: A! Excelent, excelent! Atunci, o să te văd pe aici.
GUIDO: Sper că da.
M. F.M.C.: Să știi că nu e rău aici.
GUIDO: Știu, știu. Am mai fost aici, îți amintești, ți-am spus data trecută că am mai fost aici.
M. F.M.C.: Bineînțeles, bineînțeles.
GUIDO: Dar după aceea, după cum știi, mi-am schimbat postul, am ajuns la producție, pe partea internațională. Sper să ne vedem. Mulțumesc din nou pentru telefon și am să te anunț imediat ce mă voi muta.
M. F.M.C.: Vreau să spun că decizia finală nu s-a luat încă, dar sunteți pe val!
GUIDO: Mulțumesc mult! Apreciez că m-ai sunat.
M. F.M.C.: Succes! Pa!
GUIDO: Mulțumesc! Pa!”
16) – notă de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 19:11 între S.I.C. și M.D.M., primul spunându-i că cineva din comisie a trimis „pe fax în piață o listă cu ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu este în regulă”.- vol. 9, fila 99.
17) – notă de convorbire telefonică din 15.05.2006 ora 16:26 întreD.M.R. și S.S. care îl roagă pe primul să facă rost, prin prietenul său (probabil Alexa Alexandru sau S.I.C. ) de la M.E.C. de copia scrisorii ce se trimite primului ministru pentru câștigătorul de la negocierea cu EMS. ÎntrucâtD.M.R. îi comunică faptul că prietenul său nu se află în țară, S.S. îi spune că îi va cere acest lucru lui M.D.M.; – vol. 9, fila 105
18) – notă de convorbire telefonică din 24.05.2006 ora 16:18 între B.V. și M.D.M. – vol. 9, fila 178;
19) – notă de convorbire telefonică din 31.05.2006 ora 20:06 între B.V. (aflat în România) și „Leone” din Italia – vol. 9, fila 244;
C) Între 06.06.2006 – 02.08.2006
20) – notă din 14.06.2006 ora 16:08 între inc. M.D.M. și Stancu – vol. 10, fila 114;
21) – notă de convorbire telefonică din 02.08.2006 ora 13:06 între inc. B.V. și S.S. – vol. 11, fila 78;
22) – notă de convorbire telefonică din 02.08.2006 ora 15:27 între inc. S.S. și B.V., – vol. 11, fila 81;
Confidențialitatea datelor și informațiilor în ce privește procesul de privatizare al Societății comerciale Electrica Muntenia Sud S.A. (EMS) rezultă din următoarele:
– nota nr. 1143/17.02.2006 aprobată de ministrul M.E.C. Codruț Ioan S.I.C. prin care se instituia comisia restrânsă pentru deschiderea plicurilor conținând ofertele depuse de firmele ofertante în vederea evaluării. din această comisie a făcut parte și inc. M.D.M. – vol.18, fila 17;
– nota din 09.05.2006 privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite – vol.18, fila 41-45.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite depuse de firmele ofertante și a punctajului realizat de comisia restrânsă numită în acest sens, a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor (02.12.2005) și deschiderea oficială în prezența celor două firme ofertante rămase în cursă (05.06.2006).
Consecințele nerespectării confidențialității datelor și informațiilor privind cifrele reprezentând ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite, precum și a punctajului realizat de comisia restrânsă numită, a constat în înfrângerea clauzelor de confidențialitate instituite cu firmele competitoare, în favoarea Enel SpA – Italia și în detrimentul celorlalți competitori, ceea ce reprezintă alterarea sistemului concurențial și distorsionarea acestuia, contrar prev. art. 3 lit. f din Tratatul instituind Comunitatea Europeană din 25.03.1957, cât și a prevederilor legii nr. 21/1996 (art.2).
Potrivit listei informațiilor secrete de serviciu în cadrul FDFEE Electrica Muntenia Sud și termenelor de clasificare a acestora, constituie secret de serviciu cu termen de păstrare 5 ani, întocmită de managerul de securitate și aprobată de directorul general sub numărul S 23/02 din 21.10.2004 și CDC S4/21.10.2004 următoarele:
a) orice tip de ofertă (angajantă sau neangajantă, tehnică sau financiară) primită de S.C. Electrica S.A. în procesul de privatizare al filialei Electrica Muntenia Sud, de la firmele de consultanță, potențiali investitori și/sau instituții financiare (inclusiv documentele de intenții, depuse în fazele de preselectare, pe baza criteriilor de eligibilitate); raport de evaluare și/sau rapoarte de prezentare a strategiilor de privatizare, înaintate de firmele de consultanță, partenere contractuale ale S.C. Electrica S.A. în procesele de privatizare / postprivatizare ale filialei Electrica Muntenia Sud
b) de asemenea constituie secret de serviciu până la stabilirea câștigătorului licitației, ofertele comerciale premergătoare încheierii contractelor cu partenerii externi (fila 221, vol. C.D.C.-M.E.C.-1, transmis Curții de Apel București odată cu Rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007).
Rezultă că începând din 02.12.2005 și până la 02.12.2010 informațiile de la pct. a și b erau clasificate drept secret de serviciu, iar celelalte, până la data de 05.06.2006 erau clasificate tot secret de serviciu. Toate aceste documente se regăsesc în volumele trimise instanței prin compartimentul de documente clasificate.
S.C. Electrica Muntenia Sud SA București este un agent economic aflat în portofoliul M.E.C.-OPSPI și asigură distribuția de energie electrică în municipiul București și județele limitrofe, făcând parte dintr-o ramură a economiei, definită de H.G. nr. 266/1993 ca fiind strategică și, ca atare, datele, informațiile, documentele referitoare inclusiv la procesul de privatizare în care a fost implicată, au un caracter și importanță pentru securitatea economică a Româniri și, implicit, pentru securitatea națională (vezi și capitolul 2 al prezentului rechizitoriu).
Asociată fiind natura, caracterul și importanța datelor, informațiilor și documentelor ce se vehiculează în legătură cu activitățile de producție și distribuire a energiei electrice derulate de S.C. Electrica Muntenia Sud SA, cu natura confidențială și de secret de serviciu a documentelor elaborate și, în general, a activităților derulate cu prilejul procesului de privatizare al acestui agent economic, rezultă că datele, informațiile și documentele în discuție fac ca faptele săvârșite în legătură cu acestea să pericliteze securitatea statului.
În data de 17 și 18.05.2006 ofertanții clasați pe pozițiile 1 și 2, respectiv Enel SpA și Iberdrola S.A., au fost invitați să formuleze clarificări privind poziția finală legată de unele aspecte cuprinse în ofertele tehnice depuse (fără ca aceștia să fie informați de poziția pe care o ocupă).
Potrivit punctajului final realizat de Comisia de negociere, la data de 17.05.2006, clasamentul se prezenta în felul următor:
1). Enel SpA – 100 puncte
2). Iberdrola S.A. – 96,2 puncte
și ceilalți competitori
împrejurare comunicată la 17.05.2006, cu adresa nr. 102003 de către M.E.C. primului ministru (vol. 18 fila 37) și în 17 și 18.05.2006 tuturor ofertanților ale căror oferte angajante îmbunătățite (vol. 18 fila 25).
La data de 05.06.2006 a fost comunicat, printr-un comunicat de presă al M.E.C., rezultatul evaluării cu nominalizarea ofertantului care a ocupat primul loc (ofertantul preferat), adică Enel SpA și a ofertantului clasat pe locul al doilea (ofertantul de rezervă), adică Iberdrola S.A. (vezi vol. 116, filele 356 – 357), a se vedea vol. 18, fila 35 și vol. 67, fila 190.
În perioada 17.05.2006-05.06.2006, în competiție au rămas doar doi ofertanți, respectiv Enel SpA și Iberdrola S.A., iar lucrările comisiei au fost în continuare confidențiale, având un regim clasificat de secret de serviciu.
În intervalul 09.05.2005 ora 16:00 când s-au depus ofertele angajante îmbunătățite (vol. 18 fila 23) și 17-18.05.2006, când s-a stabilit punctajul (vol. 18, fila 24), potrivit procedurilor confidențiale stabilite (vol. 18, filele 41-44) s-au consumat următoarele:
– 09.05.2006, în jurul orelor 19:00 S.S. s-a întâlnit cu Alexa Alexandru, membru în comisia de negociere, care tocmai plecase de la sediul S.C. Electrica S.A. (vol. 9, fila 52).
– 09.05.2006 ora 19:06, M.D.M. îi transmite lui S.I.C. referitor la calculul realizat în ce privește stabilirea clasamentului ofertanților că „a fost unul pozitiv. . . . Peste cea mai bună cotație. . . .” și în continuare: „E mai tare decât B.C.R.-ul, Bancorex-ul” (vol. 9, fila 54).
– 10.05.2006 ora 13:28, jurnalistul Moroianu Gabi se interesează la M.D.M. cine dintre ofertanți sunt primii doi „Alea două peste 750 milioane, că mi-a zis Codruț, care sunt ? Una știam eu că este Enel. Care e a doua?” (vol. 9, fila 66).
– 10.05.2006 după amiaza, S.S. se întâlnește cu B.V. V. la locația Byblos (vol. 9, fila 70).
-10.05.2006 ora 13:42 B.V. V. îl caută telefonic pe Dinu Patriciu (vol. 9 fila 72).
– 10.05.2006 ora 14:02 F.M.C. îi confirmă lui D.M.R. că S.M. nu mai lucrează la C.S.F.B. (vol. 9, fila 75).
– 10.05.2006 ora 14:15 B.V. V. îi comunică lui „Leone” (vol. 9, fila 77).
La data de 10.05.2006, orele 14:15, B.V.a fost chemat de la un post neidentificat și a discutat cu o doamnă (Mandat nr. 00714 din 16.02.2006).
„V. B.V.: Alo?
Doamnă: VADIM?
V. B.V.: Da.
Doamnă: Bună! Pot să îți fac legătura cu Leone?
V. B.V.: Da, mulțumesc!
Doamnă: Mulțumesc!
Leone: Alo?
V. B.V.: Da. Bună, Leone!
Leone: Bună! Ai văzut mailul pe care tocmai ți l-am trimis?
V. B.V.: Nu, nu.
Leone: A fost Bloomberg, acum două minute, și spunea că ă… stai să văd, ministrul S.I.C. a spus că două din cele cinci oferte au depășit 7,50.
V. B.V.: Îhî, așa e. Dar unul din ei este prietenul nostru.
Leone: Poftim?
V. B.V.: Unul din ei este prietenul nostru.
Leone: Nu este de ajuns. Mai spune-mi.
V. B.V.: Din câte știu eu, prietenii noștri au câștigat, OK?
Leone: OK.
V. B.V.: Au oferit peste 800.
Leone: Mi-au spus că au fost 800 și s-a schimbat.
V. B.V.: Exact, exact! Da, iar al doilea ofertant a fost un pic mai jos, după câte am înțeles, 7-7,2 ceva de genul acesta.
Leone: OK.
V. B.V.: OK? deci informația va fi confirmată în următoarea oră, dar asta e informația pe care o am acum. Se pare că ei au câștigat pentru că nu au ridicat prețul contractului.
Leone: OK. Și nivelul de confidențialitate al acestei informații?
V. B.V.: Nivelul de confidențialitate este de 95 la sută.
Leone: 95 la sută și e în creștere.
V. B.V.: În jumătate de oră o să am nivelul de confidențialitate la sută la sută, pentru că mă întâlnesc din nou cu persoana.
Leone: Sună-mă imediat ce te întâlnești cu el, pentru că mă întâlnesc cu Andrea mai târziu.
V. B.V.: Foarte bine.
Leone: OK. Ciao!
V. B.V.: Pa!”
– 10.05.2006 ora 15:06 B.V. V. transmite unui conlocutor aflat la postul nr. 393403796430 (prefixul Italiei), vol. 9, fila 79.
La data de 10.05.2006, orele 15:06, B.V.a chemat de postul nr. 393403796430 și a discutat cu un domn (Mandat nr. 00714 din 16.02.2006).
„Domn: Alo?
V. B.V.: Da! Am vești bune pentru tine.
Domn: Poftim?
V. B.V.: Am vești bune pentru tine.
Domn:OK.
V. B.V.: OK, nu vreau să vorbesc prea mult, nu vreau să spun prea multe la telefon, dar prietenii noștri sunt în topul listei, OK.
Domn: OK, bine.
V. B.V.: Și pentru că au fost de acord să nu mai ridice prețul, nu vor avea surprize.
Domn: Deci renunți.
V. B.V.: Un minimum.
Domn: Poftim? Nu am auzit ultima frază: pentru că este un minim de…?
V. B.V.: Pentru că au fost de acord să nu ridice prețul…
Domn: Da.
V. B.V.: Nu pot avea surprize, nu este nici o altă variantă, serios.
Domn: Înțeleg.
V. B.V.: Trebuie să câștige cei aleși. Și asta este confirmată acum 99,9 la sută. Există un foarte mic procentaj de eroare, însă prea puțin probabil să se întâmple. Spaniolii au fost pe locul al doilea.
Domn: Cu 7,7
V. B.V.: O secundă, o secundă! (După o scurtă pază – n.n.). În principiu, schema este următoarea: ministrul va primi informația, care va fi făcută publică la începutul săptămânii viitoare. OK?
Domn: La începutul săptămânii următoare. OK.
V. B.V.: Și să-ți dau restul cifrelor mai târziu.
Domn: Da. Mulțumesc foarte mult! VADIM!
V. B.V.: Nici o problemă! Pa!
Domn: Pa!”
– 10.05.2006 în jurul orelor 19:00 S.S. se întâlnește cu O.M. și D.M.R. la locația Galleron (vol. 9, fila 81).
– 10.05.2006 anterior orelor 19, B.V. V. s-a întâlnit cu S.I.C. (vol. 9, fila 83).
– 10.05.2006 ora 19:33 (vol. 9, fila 83) B.V. V. comunică cu F.M.C. în legătură cu promovarea sa în funcție la C.S.F.B..
– 10.05.2006 orele 21:00-21:40, D.M.R. s-a întâlnit cu Alexa Alexandru și Hana Șchiopu Simu (vol. 9, fila 87).
– 11.05.2006 în jurul orelor 8:30 F.M.C. s-a întâlnit cu S.S. și cu S.M. în holul hotelului Hilton (vol. 9, fila 91).
– 11.05.2006 ora 10:49 (vol. 9, fila 93) F.M.C. îi transmite cetățeanului italian Guido, aflat la postul nr. 393298085287 că Enel–ul este câștigătorul competiției:
– 11.05.2006 ora 14:58 (vol. 9, fila 95) F.M.C. M.CF. îi confirmă înv. S.M. că a vorbit la telefon cu cetățeanul italian Guido.
-11.05.2006 ora 19:11 (vol. 9, fila 99) S.I.C. îi comunică lui M.D.M., că a aflat de la firma „Bloomberg” că „cineva din comisie, le-a transmis prin fax în părți o listă cu ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu este în regulă”.
– 17.05.2006 la orele dimineții, probabil ora 9:00 S.S. s-a întâlnit cu S.I.C. (vol. 9, fila 117) care va pleca în străinătate (vol. 116, fila 230).
Referitor la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. au acționat mai mulți membrii ai grupului infracțional organizat pe o durată de timp relativ îndelungată, respectiv de la începutul anului 2005 și până în 21.11.2006, după cum urmează:
inc. D.M.R.
– a cules și transmis informații în legătură cu această societate comercială ceea ce rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice din 19.07.2005 ora 18:15, vol. 7, fila 57 și 15.05.2006 ora 16:26, vol. 9 – fila 105, ambele purtate cu inc. S.S.;
– a obținut documente din cadrul M.E.C.-O.P.S.P.I, deși nu avea nici o calitate oficială la această instituție, probabil de la martorul Alexa Alexandru, împrejurare rezultată din faptul că cu ocazia percheziției domiciliare s-au găsit la acest inculpat documentații privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, astfel:
draft intitulat „Hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud (vol. 14, filele 28-33), document intern al M.E.C. – O.P.S.P.I.;
draft intitulat „Anexa – Strategia de privatizare pentru S.C. Electrica Muntenia Sud (vol. 14, filele 34-37), document clasificat „secret de serviciu” la M.E.C. – O.P.S.P.I, compus din 8 file, sub nr. S/D.S. 82/09.02.2006, conform adresei Guvernului României – S.G.G. vol. CDC, fila 239 și 183 vol. 128 și H.G. nr. 1699/2005, fila 179, vol. 128;
corespondență e-mail în limba engleză dintre Suat Sokolou și S.S., spre cunoștință luiD.M.R. M.R., datată 24.05.2005 ora 12:52, ce poartă mențiuni olografe ale luiD.M.R. M. Radu, referitoare la „Electrica Muntenia Sud” (filele 38-39, vol. 14), corespondența e-mail semnată de Christian Bobik, director C.A.I.B., referitor la solicitări formulate de K. Riquat.
Împrejurarea că inc.D.M.R. M. Radu avea o preocupare în legătură cu privatizarea S.C. EMS S.A. transpare din corespondența electronică, găsită cu ocazia percheziției domiciliare (vol. 14, fila 38-40), purtată cu Sokolou Suat pentru S.S. încă din data de 24.05.2005 ora 12:52 pe care a făcut mențiuni olografe. Reamintim că Guvernul României a aprobat declanșarea privatizării S.C. EMS S.A. prin H.G. nr. 546 din 09.06.2005, astfel că se remarcă demersurile inc.D.M.R. R.M. și S.S. încă înainte de declanșarea oficială a acestui proces.
Inc.D.M.R. R.M. a declarat că a primit documentele sus arătate de la inc. S.S. pentru a fi traduse de el – vol. 4, fila 84 și urm.;
inculpatul S.S.:
– a obținut documente din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. marcate cu mențiunea „strict privat și confidențial” intitulat „Privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS)” realizate într-un moment situat între acela al depunerii ofertelor și cel al evaluării acestora, perioadă în care lucrările comisiei de negociere aveau un caracter confidențial (a se vedea documentele găsite la inculpat cu ocazia percheziției domiciliare (vol. 12, fila 9-14).
Pe înscrisul intitulat „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare la acest inculpat, vol. 12, fila 151, sunt consemnate următoarele:
„Distribuție Electrica Muntenia – CEZ trebuie să semneze contractul”. Menționăm că firma CEZ as Cehia a depus scrisoare de interes pentru privatizarea S.C. EMS S.A..
c) inc. M.D.M. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 157 alin. 2 C.p. în concurs real prev. de art. 33 lit. a din C.p. cu infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 17.04.2006.
d) inculpatul B.V. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 159 C.p. și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
e) Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la înv. O.M. s-a găsit „nota privind stadiul procesului de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud (EMS), adresată de S.I.C. , spre aprobare, primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, care poartă mențiunea olografă „Att Mr. Vadim”, însoțită de un număr de fax „00442079432615 Vadim”, din conținutul căreia rezultă că „Comisia de negociere a Privatizării, întrunită la data de 15.05.2006 a analizat și a stabilit …..” (filele 202-203, vol. 13 și fila 12, vol. 111). Documentul este un act intern emis în cadrul M.E.C. și reprezintă o informație confidențială (secret comercial), fiind emis anterior datei de 05.06.2006, când s-a stabilit ofertantul preferat – Enel SpA Italia – și cel de rezervă – Iberdrola Spania –, iar informația a devenit publică în acel moment.
Aspectul se corelează cu elementele de fapt rezultate din convorbirea telefonică dintre D.M.R. și S.S. din 15.05.2006 ora 16:26 (vol. 9, fila 105).
Învinuitul a declarat că a primit acel document de la S.S. care i-a solicitat să-i transmită prin fax lui B.V., ale cărui nume și număr de fax i le-a scris personal S.S., iar înv. O.M., prin secretara de la firma „Planet Leasing” le-a transmis inc. B.V. (filele 297-298, vol. 111).
În c.t. din 17.05.2006 ora 21:28 (vol. 9, fila 146) S.S. îi comunică lui B.V. că este în posesia documentului în discuție și B.V. îi solicită să îl trimită și lui prin fax, însă S.S. îi relatează că nu are fax la domiciliu, dar îi transmite parte din conținutul documentului: „În susul paginii, unde scrie: să fie aprobat de, bla, bla și spune cine și arată punctele„, iar în continuare, la întrebarea lui B.V.: „Face o recomandare pentru câștigător și cere aprobarea?”, S.S. răspunde afirmativ.
Se relevă că filiera pe care s-au cules și transmis informații secrete de serviciu confidențiale în legătură cu privatizarea EMS, acțiune pregătită, derulată și finalizată în timp, ce reprezenta unul din obiectivele din ținta generală a grupului infracțional organizat a cuprins pe inculpații B.V., S.S., M.D.M. ,D.M.R. M.R., O.M. și învinuiții S.I.C. și F.M.C. , precum și posibil, pe numitul Alexa Alexandru.
X
X X
1) În data de 28.03.2006 învinuitul S.I.C. a divulgat (transmis) inc. S.S., informații confidențiale (secret economic, comercial), clasificate „secret de serviciu” privind cifrele reprezentând sumele oferite de firmele selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5 % din capitalul social al S.C. Muntenia Electrica Sud S.A., societate comercială aflată în proces de privatizare.
Actul exterior de conduită al învinuitului rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din 27.03.2006 ora 22:39 dintre S.S. și S.M. , fila 115, vol.8: „și am primit cifrele exacte de la el (n.n. M.D.M. ) – pe care le voi primi mâine și de la Codruț (n.n. S.I.C. ). Pentru că i-a cerut (n.n. S.I.C. lui M.D.M. ) azi să i le dea” și din nota de redare a c.t. din 27.03.2006 ora 19:10, vol. 8, fila 111, dintre S.S. și B.V. V în care primul afirmă: „Mi-a spus (n.n. M.D.M. ) că mâine (n.n. 28.03.2006) voi primi aceste cifre de la Hackinen, pentru că î le-am cerut și lui Hackinen, iar Hackinen l-a pus (n.n. pe M.D.M. ) să facă rost de cifre ….”.
Împrejurarea rezultă de asemenea și din declarația din 29.11.2006 a inc. S.S., vol. 5, fila 104 “Este reală împrejurarea că după convorbirea telefonică din 27.03.2006 (n.n. 27.03.2006 ora 19:10, vol. 8. fila 111) cu B.V., m-am întâlnit cu S.I.C. șa sediul ministerului și acesta mi-a dat date similare cu cele pe care le știam deja”. Menționăm că același inculpat a revenit asupra acestei afirmații, într-o declarație ulterioară, din 02.02.2007, fila 145, vol. 5 în care arată că întâlnirea din 28.03.2006 cu S.I.C. când acesta i-ar fi comunicat cifrele în discuție, nu a mai avut loc”. Această din urmă declarație a inc. S.S. urmează a fi înlăturată, întrucât nu reprezintă realitatea. Din probele administrate rezultă că S.S. a părăsit teritoriul României în 29.03.2006 de pe Aeroportul H. Coandă cu cursa RO 291, astfel că întâlnirea din 28.03.2006 cu S.I.C. a avut loc.
Activitatea ilicită a înv. S.I.C. constă în aceea că în data de 28.03.2006 a transmis informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. către inc. S.S.și se circumscrie elementelor constitutive infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. și constituie un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
SCHEMA RELAȚIONALĂ
S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
2) Activitatea ilicită a înv. S.M. constă în aceea că a procurat informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. către inc. S.S.(c.t. din 27.03.2006 ora 22:39, fila 115, vol. 8).
Fapta înv. S.M.se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de spionaj prev. de art. 159 C.p. raportat la art. 157, alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
3) Activitatea ilicită a înv. O.M. constă în aceea că a deținut și a transmis documente cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. preluate de la inc. S.S.și transmise inc. B.V. (fila 12, vol. 11, filele 202-203, vol. 13 și filele 297-298, vol. 111).
În ce privește poziția subiectivă a înv. O.M. relevăm următoarele aspecte:
– documentul intitulat „Notă privind stadiul procesului de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud EMS”, pe care l-a primit de la S.S. și, potrivit solicitării acestuia l-a trimis inc. B.V. V., nu purta vreo mențiune sau marcaj în sensul că ar fi document confidențial sau secret de serviciu (vol. 111 fila 12 și vol. 13 filele 202-203), iar din probele administrate în cauză nu rezultă că S.S. l-ar fi încunoștințat pe O.M. în legătură cu natura acestui document.
Chiar vizualizat și citit conținutul documentului de către O.M., în contextul în care din probele administrate în cauză nu rezultă că acest învinuit ar fi cunoscut sau ar fi fost la curent ori ar fi avut vreo participare la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud, înv. O.M. nu a putut realiza în plan subiectiv că documentul respectiv conține date și informații clasificate ca fiind secret de serviciu ori confidențiale și că, pe cale de consecință, deținerea, manipularea și transmiterea acestuia prin fax către B.V. V., constituie o încălcare a prevederilor legale.
Pentru aceste argumente nu se poate reține în sarcina înv. O.M. că activitatea sa a fost comisă cu intenție directă sau indirectă (art.19 pct. 1 lit. a și b din C.p.p.) în ce privește infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 C.p. comisă de inc. S.S. și B.V.
Ceea ce însă se reține, din punct de vedere al elementului subiectiv, în sarcina înv. O.M. este că a dorit să-l ajute pe inc. S.S. în acțiunile sale, despre care avea cunoștință, referitoare la implicarea în unele procese de privatizare declanșate în legătură cu agenți economici din portofoliul M.E.C., și putea și trebuia să prevadă că în aceste acțiuni S.S. comite acțiuni care depășesc cadrul egal.
Această prevedere din punctul de vedere al poziției subiective a înv. O.M. este obiectivată de celelalte acte materiale pe care le-a comis la solicitarea și în sprijinul inc. S.S. , respectiv:
– contextul acțiunii din 05.10.2006, în legătură cu preluarea unui CD de la inc. M.D.M. , transmiterea datelor informatice conținute de suportul optic respectiv lui Suat Sokolou și apoi înmânarea CD-ului lui D.M.R. (vol. 107, fila 92).
– transmiterea documentului „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, la data de 06.06.2006 ora 10:44 (vol. 10, fila 27) lui Sokolou Suat, pentru a ajunge în posesia lui S.S. , document pe care l-a deținut la sediul firmei sale, în versiunea în limba engleză (vol. 13, filele 254-262).
Pentru argumentele expuse, concluzionez că înv. O.M. a sprijinit printr-un act material concret pe membrii grupului organizat infracțional S.S. și B.V. V., în acțiunile derulate de către aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de concurență neloială referitor la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., acțiuni care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, prevăzând rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui (art. 19 pct. 1 lit. b din C.p.).
Față de considerentele expuse mai sus, urmează ca în temeiul art. 10 alin.1 lit. d și 249 din C.p.p. să se dispună scoaterea de sub urmărirea penală a înv. O.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p., pentru care s-a început urmărirea penală împotriva sa prin rezoluția din 21.11.2006 și să se rețină că fapta sa, așa cum a fost descrisă mai sus, se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Fapta înv. O.M. reprezintă un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 8, din aceeași lege.
4) Activitatea ilicită a înv. F.M.C. a constat în următoarele:
– anterior datei de 11.05.2006 a procurat și a transmis informații cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., pe care, la rândul său, le-a transmis unui cetățean străin, Guido, unul dintre reprezentanții firmei Enel SpA, Italia, la data de 11.05.2006, ora 10:49 (vol. 9, fila 93).
Fapta înv. F.M.C. se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 159, C.p. raportat la art. 157 alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003.
Pentru faptele săvârșite de inc. M.D.M., D.M.R. M.R., S.S. și B.V.. în legătură cu privatizarea SC. Electrica Muntenia Sud S.A.. s-a dispus trimiterea în judecată prin Rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007 și prin rechizitoriul nr. 156 D/P/2007 din 07.09.2007.
SECȚIUNEA 3. Activități în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom
1. În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat constituenții grupului infracțional organizat extern, cetățenii străini S.S. și S.M. , în cooperare cu aderenții la acest grup, respectiv cetățenii români înv. N.Z., S.I.C. și K.G., în perioada 24.05.2005 – aprilie 2006, în scopul culegerii și folosirii de informații ce nu sunt destinate publicității, în vederea facilitării/obținerii/aprobării de către Guvernul României a unui proiect de act normativ privind achiziționarea unui pachet de 8 % din acțiunile Petrom aflat în portofoliul M.E.C. / O.P.S.P.I. de către o persoană juridică – Asociația Salariaților (PAS) Petrom, ce a fost interpusă, de către liderul acesteia (președintele L.L.) pentru a reprezenta interesele salariaților, ceea ce conducea la realizarea – direct sau indirect – a unui beneficiu financiar.
2. Posibilitatea achiziționării pachetului de până la 8 % acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. de către salariații Petrom, urmând ca prețul să fie achitat de salariații cumpărători, a fost consacrată legislativ prin prevederile Legii nr. 555/2004, prin care se consfințea contractul de privatizare a fostei SNP Petrom S.A., încheiat la 23.07.2004 între M.E.C. și O.M.V., O.G. nr. 55/2003 și O.G. nr. 36/2004.
Întrucât numărul salariaților Petrom care aveau vocația de a achiziționa pachetul de 8% acțiuni Petrom, era de peste 55.000, cvasi majoritatea lor fiind membrii ai unei organizații sindicale afiliate la FSLI, al cărei președinte este L.L., la inițiativa acestuia s-a constituit Asociația Salariaților (PAS) Petrom, unul dintre obiectivele asociației constând în transferul pachetului de acțiuni de 8% către salariați. În acest sens, salariații constituiți în asociație l-au mandatat, fiecare în parte, prin acte autentificate notarial, pe L.L. să le reprezinte interesele în realizarea obiectivului arătat supra.
Varianta de realizare a obiectivului în discuție și punerea în executare a prevederilor legislative, între care și cea prevăzută în O.G. 55/2003 coroborată cu OG nr. 36/2004 aleasă de L.L., ca mandatar al salariaților, în numele și pentru aceștia, a fost de a depune diligențele necesare pentru inițierea și promovarea unui act normativ prin care să se prevadă transferul pachetului de 8 % acțiuni Petrom, de la deținător (M.E.C.-O.P.S.P.I) către persoana juridică Asociația Salariaților (PAS) Petrom, condusă de reprezentantul mandatat L.L. și nu către fiecare salariat în parte care, fiecare în parte, putea să dispună de acțiuni cum credea de cuviință.
În același timp, pentru achiziționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, în varianta sus arătată, era necesară finanțarea de către o instituție finanțatoare cu potențial, a c/val acțiunilor (prețul unei acțiuni fiind fix și stabilit legal, respectiv același cu cel al prețului de achiziție achitat de OMV, adică 0,0525 euro/2158 lei, ceea ce înmulțit cu 4.480.040.488 acțiuni, cât reprezintă procentul de 8%, înseamnă suma totală de 235.202.126 euro), în vederea achitării sumei către M.E.C. – O.P.S.P.I.
În sensul aducerii la îndeplinire a planului conceput de Asociația Salariaților (PAS) Petrom, prin reprezentantul mandatat L.L., în trimestrul I s-au realizat următoarele demersuri:
a) În cursul trimestrului I /2005 Asociația Salariaților (PAS) Petrom, prin reprezentantul mandatat L.L., a purtat negocieri cu banca de investiții UBS în consorțiu cu consultanții firmei Linklaters, în ce privește obținerea de finanțare pentru achiziționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și redactarea unei variante de proiect de act normativ având ca obiect principal transferarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom către Asociația salariaților Petrom (declarație martori L.L., vol. 1, filele 469 – 472 și R.A.vol. 117, filele 109 – 121).
Negocierile nu s-au finalizat în vreun fel concret.
b) În luna martie 2005, în perioada tratativelor cu UBS, L.L. l-a cunoscut pe S.S. șiS.M. , prin intermediul lui P.C., reprezentant C.S.F.B. în România, ocazie cu care S.S. i-a propus colaborarea cu C.S.F.B., în problema pachetului de 8% acțiuni Petrom și, urmare a acceptului primit, S.S. a început să demareze propriile acțiuni (vol. 1, filele 469-472).
Menționăm că firma Energan Mineraloberatungs und Service GmbH, reprezentată de S.S. a avut un contract de consultanță – asistență cu C.S.F.B. în procesul de licitație pentru furnizarea de servicii bancare de investiții Guvernului României, în legătură cu privatizarea SNP Petrom S.A. și, pe cale de consecință, S.S. avea cunoștință de prevederile contractului Petrom – OMV și de clauza contractuală privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom (vol. 5, fila 257-259).
c) La data de 14.03.2005 Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, sub semnătura președintelui asociației, Liviu Luca, a adresat o scrisoare de intenție pentru cumpărarea de la M.E.C. a pachetului de acțiuni emise de S.C. Petrom S.A. reprezentând 8% din capitalul social al acestei asociații și începerea de negocieri cu M.E.C., către M.E.C. – personal ministrului S.I.C., care a fost înregistrată sub nr. 101507/ICS/14.03.2005 (vol. 118, fila 104).
d) În data de 20.03.2005 s-a încheiat contractul de asistență juridică nr. 014/20.03.2005, înregistrat la Asociația Salariaților din SNP Petrom sub nr. 128/23.03.2005, între Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom” (ASP), reprezentată de L.L. și societatea de avocați Squire Sanders & Dempsey LLP – filiala Eros Ugyvedi Iroda, cu sediul în Budapesta 64 Andrassy ut 1062, reprezentată de avocat Bryan W. Jardine al cărei obiect îl reprezentau „servicii juridice cu privire la negocierea și redactarea documentației necesare pentru exercitarea de către client (n.n. Asociația Salariaților) a opțiunii de cumpărare a 8% din acțiunile S.C. Petrom S.A. și pentru vânzarea ulterioară a două treimi din aceste acțiuni câtre un terț cumpărător, precum și alte aspecte pe care clientul le poate solicita” (vol. 118, fila 98-101).
În baza acestui contract, banca Asociației Salariaților, respectiv Romexterra Bank (RBo), Sucursala „Traian” București, a primit dispoziția de plată externă 113/24.03.2005 pentru 10.000 euro și nr. 176/27.04.2005 pentru 28599,98 euro (vol. 118, fila 101).
e) La data de 24.05.2005 se încheie declarația de intenție, înregistrată la Asociația Salariaților sub nr. 160/24.05.2005, între Asoc. Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom” (beneficiar) și Credit Suisse First Boston Europe Limited (C.S.F.B.) împreună cu J&T Private Equity B.V. (J&T) filiala din Slovacia, Bratislava 4, Lamacska cesta 3 84104, semnată din partea beneficiarului de L.L., iar din partea C.S.F.B. de S.M.și din partea J&T de Richard VanEekele (vol. 118, fila 102-103).
Din clauzele declarației de intenții (MOU) rezultă:
– perioada de exclusivitate de 6 săptămâni pentru C.S.F.B. și J&T, în scopul pregătirii, structurării și finanțării tranzacției, cu posibilitatea de prelungire cu încă trei săptămâni.
– obiectul tranzacției îl constituia:
– achiziționarea unui pachet de acțiuni până la 8 % din SNP Petrom, procentaj ce reprezenta 4.480.040.488 de acțiuni Petrom de la Guvernul României, prin M.E.C. – O.P.S.P.I.;
– consorțiul C.S.F.B. – J&T „ar urma să achiziționeze un număr de acțiuni Petrom de la beneficiar (n.n. Asociația Salariaților Petrom), la un preț care să acopere prețul cu care beneficiarul a cumpărat participația (n.n. 4.480.040.488 acțiuni Petrom) de la Guvern”.
3. În contextul relevat mai sus la data de 25.05.2005 ministrul M.E.C., S.I.C. a emis ordinul nr. 277/25.05.2005 prin care a dispus înființarea în cadrul M.E.C. a Comisiei de Analiză și Verificare a documentelor de înființare a Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, precum și a documentelor de identificare a categoriilor de persoane care pot face parte din această asociație, numindu-l ca președinte pe N.R.M., cu termen pentru prezentarea rezultatelor analizei și verificării la 30.05.2005, raportul urmând a fi supus aprobării conducerii M.E.C. (vol. 23, fila 79).
Pe draftul ordinului este înserată și mențiunea olografă a ministrului S.I.C. către N.R.M.: „rog cooptați și o firmă de avocați pentru finalizare raport și opinie legală” (vol. 23, fila 81).
În data de 31.05.2005 Societatea de Avocați „Gutium și Asociații”, transmite prin fax la O.P.S.P.I. domnului C.B., domnului N.R.M.și domnului Alexa Alexandru (înregistrată sub nr. 3755/30.05.2005) „Analiza și punctul de vedere cu privire la legalitatea constituirii Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A.” (vol. 23, fila 107-129).
În perioada 25.05.2005 – 10.06.2005 este realizat Raportul cu privire la rezultatul analizei și verificărilor efectuate asupra documentelor Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, semnat de N.R.M.și ceilalți membrii ai comisie numite prin ordinul ministrului, nesemnat la rubrica „propun aprobarea” de secretarul de stat D.V.A. și la rubrica „aprob” de ministrul M.E.C., S.I.C. (vol. 23, fila 85-99).
4. La data de 10.06.2005 este încheiat contractul de consultanță între firma Energan Ltd din Cipru, Limasol, John Kennedy Stract IRIS House, 740B și Energan Mineralolberatungs – und Service GmbH, Austria – Viena A-1010, Biberstrasse 10-6, reprezentată de director general S.S., pe de o parte și Credite Suise First Boston (Europa) Ltd, London, reprezentată de Paul Chelsom, pe de altă parte, al cărui obiect îl reprezintă „anumite afaceri, proiecte și tranzacții potențiale inițiate de C.S.F.B. în Republica România” în raport de care S.S. „va acționa în calitate de consultant și consilier al C.S.F.B. și al acelora dintre filialele sale desemnate de C.S.F.B.” (vol. 5, fila 239-256).
5. În intervalul de timp cuprins între 30.05.2005 și 10.06.2005, din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, precum și din probele testimoniale administrate, a rezultat că S.S. a acționat pe mai multe paliere și la diferite nivele, în scopul inițierii, pregătirii și promovării proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, culegând și transmițând date și informații obținute de la funcționari, înalți funcționari și demnitari români, către persoane direct interesate în problema în discuție, deși nu deținea, până la 10.06.2005 calitatea de consultant sau consilier al vreuneia dintre părțile implicate în operațiunea comercială, deci acționând în nume propriu și în interes strict personal.
În acțiunile sale S.S. a utilizat sistemul relațional instaurat până la momentul respectiv (10.06.2005) în zona funcționarilor, înalților funcționari ori demnitari din M.E.C., respectiv Guvernul României, folosindu-se și de contribuția unor persoane care aveau posibilitatea de a obține informații din zona autorităților publice (înv. K.G.).
5.1. Activitățile lui S.S. au constat în concret în următoarele:
a) – preocuparea lui S.S. în legătură cu problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom se relevă în înscrisul „PROJECTS 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare unde la poziția 12 apare mențiunea „8 % acțiuni Petrom – schimb cu sindicatele”, fila 150-152, vol. 12, precum și din draftul proiectului or.anței de urgență găsit cu ocazia aceleiași percheziții domiciliare ce a fost realizat la 07.04.2005, fila 106, vol. 12.
Inculpatul S.S. a predat organelor de urmărire penală, cu ocazia cercetărilor întreprinse în dosarul 222/D/P/2006 un înscris, în limba engleză, datat 05.12.2005 și adresat de C.S.F.B., primului ministru al Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu, intitulat „Cerere de întâlnire” și semnat de S.M. , fila 271 – 273, vol. 5.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la acest inculpat s-au mai găsit și două file în fotocopie reprezentând pașaportul numitului L.L. (fila informatizată și fila cuprinzând viza turistică „United King.”, fila 21, vol. 5).
b) – l-a contactat pe L.L. sugerându-i conlucrarea cu C.S.F.B. pentru finanțarea achiziției acțiunilor Petrom pentru salariații Petrom și cu prilejul întâlnirilor ulterioare repetate i-a precizat că „ar avea o anumită „trecere” la ministrul S.I.C.” (declarație martor Liviu Luca, fila 469-474, vol. 1);
c) – a avut mai multe întâlniri cu S.I.C. , ocazie cu care a discutat cu acesta aspecte referitoare la traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C., la diferite direcții și la O.P.S.P.I.) al documentației necesare pentru elaborarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, cerând și obținând de la S.I.C. datele și informațiile dorite, în vederea folosirii acestora.
Întâlniri între S.I.C. și S.S. au avut loc la datele de: 30.05.2005 ora 18:30 la sediul M.E.C. (c.t. din 30.05.2005 ora 10:58); în 05.06.2005 ora 20:00 la locația Grand Cafe” (c.t. din 05.06.2005 ora 19:37); 08.06.2005 ora 8:00 – 9:00 la sediul M.E.C. la care a participat și L.L. (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48); 08.06.2005 ora 14:00 în drum spre aeroport (c.t. din 08.06.2005 ora 12:18).
5.2. Datele și informațiile transmise de S.I.C. și obținute de S.S. care, la rândul său, le retransmitea înv. S.M.sau altor persoane în ce privește traseul intrainstituțional al documentelor pentru proiectul de act normativ au fost următoarele:
a) – faptul că raportul comisiei N.R.M. îi va fi cerut acestuia, urmare a unui ultimatum pe care S.I.C. îl va da lui N.R.M. în data de 06.06.2005 (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48, vol. 6, fila 27 între S.S. șiS.M. ).
b) – că, în data de 08.06.2005 S.I.C. se va întâlni cu L.L. și S.M.în vederea stabilirii modului de obținere a celor patru semnături de la conducătorii instituțiilor avizatoare pentru proiectul de act normativ (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48 vol. 6, fila 27 dintre S.S. șiS.M. );
c) – că, în săptămâna 06.06. – 10.06.2005, S.I.C. „va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern, pentru cele 8 %. Am convenit să facă asta pentru săptămâna asta. A trebuit să vin să fac presiuni” (c.t. din 06.06.2005 ora 12:41, vol. 6, fila 48 dintre S.S. și C. P.);
d) – că, S.I.C. trebuie să primească raportul de la Neagoe R.M. (c.t. din 08.06.2005 ora 08:02, vol. 6, fila 53 între S.S. și S.M. );
e) – că, raportul comisiei N.R.M.se află la secretarul de stat Dan Victor Alesandru și că S.I.C. va discuta cu acesta (c.t. din 08.06.2005 ora 12:18, vol. 6, fila 55 dintre S.S. și S.I.C. );
f) – că, S.I.C. a făcut presiuni asupra secretarului de stat Dan Victor Alexandru în legătură cu raportul comisiei N.R.M.(c.t. din data de 08.06.2005 ora 20:23, vol. 6, fila 62 dintre S.S. și S.I.C. );
g) – că, dacă proiectul de act normativ va fi semnat de viceprim ministrul Seculici Gheorghe (căruia îi va fi prezentat de R.R.S.- șeful său de cabinet) în data de 10.06.2005, documentul va putea fi dus spre avizare la Ministerul Finanțelor (c.t. din 09.06.2005 ora 15:20, vol. 6, fila 70 dintre S.S. șiS.M. ).
5.3. S.S. împreună cu înv. S.M.au stabilit un plan de acțiune în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, pe care l-au pus în aplicare, fiind sprijiniți în acțiunile lor de către S.I.C. , împrejurare ce rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi, precum și dintre S.S. și K.G..
Sunt relevante convorbirile telefonice din datele de:
a) 05.06.2006 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) când S.S. îi comunică luiS.M. :
– „am convenit că-i va da un ultimatum lui ROB (n.n. N.R.M.) prin care să îi solicite să ne dea înapoi documentele marți (07.06.2006) sau miercuri (08.06.2006), făcând referire la întâlnirea din aceeași seară (05.06.2006) cu S.I.C. I.C.;
– “miercuri (n.n. 08.06.2006) se va întâlni (n.n. S.I.C.) cu L (n.n. L.L.) și îi va solicita sprijinul, deoarece are nevoie de patru semnături pentru a-l duce la GUVERN “și în continuare „va (n.n. S.I.C.) cere ajutor pentru aceste patru semnături” …. „imediat ce va avea semnăturile, îl va pune …. A precizat să săptămâna asta este posibil deoarece are nevoie de semnături”.
S.M.replică interogativ „Putem să-l (n.n. S.I.C. ) ajutăm pentru aceste patru semnături?, mie îmi pare că iarăși caută scuze. Spune că o să facă, dar nu poate să o facă”, iar S.S. îi răspunde că “a spus (n.n. S.I.C. ) că va obține una (n.n. semnătură), care e de la M.F., dar celelalte sunt greu de obținut pentru el”;
– S.S. comunică în continuare programul de activitate: „o să mă întâlnesc marți (07.06.2005) cu L (n.n. L.L.) și voi vorbi cu el despre întâlnirea ce o va avea el (n.n. întâlnire S.I.C. din 08.06.2006 – L.L.)”; că „miercuri (n.n. 08.06.2005) înainte de întâlnirea S.I.C. – L.L.)”, întrucât S.M. vine în România, marți (n.n. 07.06.2005), va fi o întâlnire S.M. cu S.I.C. precum și că „joi (n.n. 09.06.2005) documentele (n.n. proiectul de act normativ) vor fi puse în mișcare pentru colectarea de semnături”; că „a spus (n.n. S.I.C.) că va face tot posibilul pentru ca săptămâna viitoare (n.n. 13-17.06.2005) să treacă de GUVERN (n.n. proiectul de act normativ);
– S.M. afirmă „Măcar acum avem un plan”, iar în ce privește semnăturile necesare, invocate de S.I.C. „cu unele din ele trebuie să-l ajutăm”; „ne întâlnim cu el (n.n. S.I.C. ) miercuri (08.06.2005) dimineața”; este important ca ministrul (n.n. S.I.C. ) să dea drumul miercuri (08.06.2005) sau, cel târziu, joi (n.n. 09.06. 2005) la or.anță (n.n. proiectul de act normativ 8%). Asta este foarte important. După care vom depune eforturi la celelalte ministere, dar trebuie făcută. Adică trebuie să fie semnată de el, de S.I.C., iar apoi ne vom îndrepta către ceilalți”.
– în discuție se mai face referire la Robert (n.n. N.R.M.) care “a fost în vacanță”; iar în ce privește obținerea de semnături de la alte ministere necesare pentru promovarea actului normativ 8%, respectiv „Justiția”, „Integrarea”, în legătură cu care S.I.C. “a menționat niște nume”, S.M.îi recomandă lui S.S. că “ar trebui să porți o discuție cu L (n.n. L.L.) pentru că sunt convins că te poate ajuta cu unele dintre ele”; „cu unele dintre ele (n.n. semnături) va trebui să-l ajutăm “(n.n. pe S.I.C. I.C.);
b) 05.06.2005 ora 21.05 (vol. 6, fila 29), S.S. îi comunică lui W. R. că în seara de 05.06.2005 (duminică) a avut o întâlnire cu S.I.C. C.I. care duminică seara (12.06.2005), luni (13.06.2005) și marți (14.06.2005) se va afla la Viena, ocazie cu care a stabilit întâlnire S.I.C. – W. R. – Bartenstein, prilej cu care o temă de discuție va fi „Planul de conducte” de la Constanța la Trieste, „pe care vor să-l dezvolte”.
– că, marți (n.n. 07.06.2005), că are întâlnire cu prietenul nostru L (n.n. L.L.) care i-a spus că W. Ruttenstorfer „trebuie să se poarte mai frumos”.
W. R. îi comunică lui S.S. că marți (07.06.2005) înainte de întâlnirea oficială, va purta o discuție privată cu L.L., care este „ca o prima .ă”; și aflând că la întâlnirea privată ce a avut-o cu S.I.C. s-a discutat despre problema 8% (n.n. întâlnire din seara de 05.06.2005), “aceasta este dificil de făcut. Problema pe care o au ei este cum vor ajunge banii la angajați”, S.S.replicând „vor ajunge (n.n. banii) acolo până la urmă, dar trebuie să dea asigurări că nimeni altcineva nu îi va lua”, … asta e problema (n.n. S.I.C. ) va avea opinia juridică marți (n.n. 07.06.2006) și o voi primi și ți-o voi arăta”.
c) 06.06.2005 ora 12:41 (vol. 6, fila 48) dintre S.S. și P.C. (nr. 447917068632)căruia îi comunică:
– ieri (n.n. 05.06.2006) s-a întâlnit cu „prietenul meu de aici” (S.I.C.) care „va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern de săptămâna asta (n.n. 06.06. – 10.06.2005), pentru cele 8 % ….”
– că „prietenul” (n.n. S.I.C. ) va fi în Viena, (n.n. 12.06.2006), iar de miercuri (15.06.2006) va fi în România
– că, „celălalt” (n.n. N.Z.) este în afara țării până pe 10 (n.n. 10.06.2006) în SUA și se va întoarce săptămâna viitoare (n.n. 13.06. – 19.06.2006), poate va ajunge miercuri (15.06.2006) sau joi (16.06.2006) seara (n.n. 09.06.2006) pleacă la Cluj, unde K.G. o să-i aranjeze o întâlnire cu BOC (n.n. BOC EMIL – primarul din Cluj Napoca)
– că, am venit ieri special pentru asta (n.n. act normativ 8%). Nu ca să fie semnată, ci ca să fie promovată. Va trece. Miercuri (n.n. 15.06.2006) avem nevoie de o întrevedere cu el (n.n. S.I.C. ) și cu alt prieten de al meu, știi la cine mă refer, nebunul (n.n. L.L.), pentru că avem nevoie de ajutor ca să obținem repede semnăturile. El (n.n. L.L.) poate ajuta. Ne vedem cu el și joi (n.n. 09.06.2005) documentul va fi dat pentru semnături, iar săptămâna viitoare (n.n. 13.06. – 18.06.2006) va fi promovat în Guvern”.
d) 08.06.2005 ora 08:02 (vol. 6, fila 53), S.S. îi comunică lui S.M.că:
– a convenit cu L.L. să stabilească întâlnirea S.M. – S.S. – L.L.;
– că se pot întâlni (S.M. M + S.S.) cu prietenul nostru „(n.n. S.I.C. ) la ora 14:00, căci pleacă în Germania,
– iarS.M.M îi afirmă că în ce privește „planul legat de hărți” (n.n. proiectul de act normativ 8%), el (n.n. S.I.C.) „trebuie să le semneze și să le dea mai departe celorlalți”, la care S.S. comunică „Trebuie să primească nenorocitul acela raport de la Robert (n.n. N.R.M.)
– că S.I.C. se întoarce în 09.06.2006 din Germania
– S.M. afirmă că „trebuie semnat repede”, referindu-se la proiectul de act normativ 8%.
e) 08.06.2005 ora 12:18 (vol. 6, fila 55) S.I.C. îi comunică lui S.S. că „mergem împreună la aeroport și povestim” și în legătură cu proiectul de act normativ 8% următoarele:
– raportul nu era la Robert (n.n. N.R.M.), ci la V.D.A., o să mă lămuresc și cu el ce e cu raportul”
– că Neagoe i-a afirmat „nu mai e în mâinile mele, e în mâinile secretarului de stat” (n.n. V.D.A.).
f) 08.06.2005 ora 20:23 (vol. 6, fila 62), S.I.C. îi afirmă lui S.S. referitor la demersurile pentru proiectul de act normativ 8%, că „am presat”, confirmă că i-a speriat puțin (n.n. pe funcționarii însărcinați); că „vineri (n.n. 10.06.2005) o să discutăm cu Luca”; că „Victor” (n.n. V.D.A.) a discutat cu el (n.n. L.L.).
g) 09.06.2005 ora 15:20 (vol. 6, fila 70) S.S. este împreună cu K.G. și îi transmite lui S.M. : „am vorbit cu tipul cu care ne-am întâlnit ieri seară (08.06.2005) și mi-a spus că va obține vineri (10.06.2005) semnătura de la tipul acela, va duce documentul (proiect act normativ 8%) la M.F. (n.n. Ministerul Finanțelor), iar S.M. îi afirmă că „am să vorbesc și eu cu ADI (n.n. R.A. , președintele Romexterra Bank) și i-am spus că o să-l anunț când ajunge acolo (n.n. la Ministerul Finanțelor) pentru că a zis /n.n. ADI) că ne poate ajuta”.
În context, referindu-se la situația acțiunilor 8% Petrom, S.S. îi afirmă lui S.M. :
„Paul (n.n. Paul Chelsom de la C.S.F.B. Europe Ltd. Lon.), ieri seară (n.n. 08.06.2005), m-a întrebat de ce nu îmi iau partea de la cehi, de la J&T și i-am spus că nu cred J&T “și în continuare:
„Le-am spus că îi cunosc (pe J&T) dar, oricum, lucrez cu C.S.F.B. și am un contract cu C.S.F.B. …. El (PAUL) a spus „Da, ai dreptate. Trebuie să lucrezi cu noi și …. În dimineața asta, când l-am întâlnit, a spus din nou: „O să mă asigur că o să-ți primești cele 25 procente”, la care S.M. răspunde: „Știe (n.n. PAUL) foarte bine și i-am spus J&T obține doar un milion jumătate și va fi plătit din acei un milion jumătate. Ei (n.n. J&T) fac mult mai puțin decât noi”.
h) 09.06.2005 ora 08:49 (vol. 6, fila 74) S.S. îi comunică lui S.M. , referindu-se la stadiul proiectului de act normativ 8%: „La acest S. (n.n. S. Gh., în acel moment viceprim-ministru) avem acces”, arătând că este vorba de Rareș (vezi și convorbirea telefonică din 09.06.2005 ora 15:20 când S.S. fiind împreună cu K.G., afirmă că Rareș este cel care trebuie să prezinte proiectul, și acesta a fost șeful de cabinet a lui VIDEANU) care este din Cluj.
S.S. îi comunică luiS.M.că la ora 13:00 pleacă cu avionul la Cluj.
Începând din data de 10.06.2005, inc. S.S. a acționat în calitate de „consultant și consilier al C.S.F.B.” în problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom, în cooperare, pe de o parte cu înv.S.M. , și înv. K.G., iar pe de altă parte cu sprijinul înv. S.I.C. și înv. N.Z..
6. Obiectivele (țintele) acțiunilor derulate de S.S. șiS.M. , erau după cum urmează:
– C.S.F.B. în consorțiu cu J&T să obțină”aranjarea, structurarea și finanțarea” achiziționării unui pachet de acțiuni de până la 8 % din Societatea Națională Română a Petrolului Petrom, procentaj care reprezintă 4.480.040.488 de acțiuni Petrom (n.n. în valoare de 235.202.126 euro, reprezentând 0,0525 euro pentru fiecare acțiune, conform dispozițiilor art. 9 din anexa 1 a legii nr. 70/1998, modificată prin O.G. nr. 55/2003) de la Guvernul României, prin M.E.C. – O.P.S.P.I., pentru ca, drept parte a acestei tranzacții, ulterior „să achiziționeze un anumit număr de acțiuni Petrom de la Asociația Salariaților, la un preț care să acopere prețul cu care Asociația Salariaților a cumpărat acțiunile de la M.E.C. – O.P.S.P.I. și care va rezulta într-un pachet de acțiuni consistent deținut de Asociația Salariaților”.
Miza afacerii o constituia avantajul ce se crea în favoarea C.S.F.B. și J&T sub două aspecte:
– acordarea unui împrumut considerabil (235.202.126 euro) câtre Asociația Salariaților Petrom, care era garantat chiar de respectivul pachet de 8% acțiuni Petrom, cu grad mare de lichiditate în cazul nerestituirii împrumutului;
– potențialul câștig ce ar fi rezultat din valorificarea acțiunilor achiziționate pe piață, a căror valoare era în creștere.
Astfel, potrivit prevederilor legale prețul de vânzare al unei acțiuni Petrom era de 0,0525 euro/acțiune, adică 2.158 lei/acțiune, iar valoarea de piață la data de 08.06.2005 era la BVB de 3700 lei/acțiune Petrom, deci o diferență de 1542 lei/acțiune (vol. 108, fila 181).
În felul acesta, realizându-se un câștig pentru C.S.F.B. și J&T, în mod corespunzător era un câștig și pentru persoanele fizice implicate ca reprezentanți ai C.S.F.B. și J&T, respectiv S.M.și S.S..
Această împrejurare transpare în mod evident din convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M. din 09.06.2005 ora 15:20, vol. 6, fila 70;
Pentru realizarea țintei dorite, prin declarația de intenții (MOU) încheiată la 24.05.2005 între Asociația Salariaților Petrom și consorțiul C.S.F.B. + J&T Private Equity B.V. s-a instituit clauza de exclusivitate pentru maxim 9 săptămâni (63 de zile) în favoarea consorțiului sus arătat, deci în intervalul 24.05.2005 – 31.07.2005, sens în care au fost derulate activitățile descrise mai sus de către S.S., S.I.C. șiS.M. , iar caracterul precipitat al acțiunilor era determinat de intervalul de timp acorda, respectiv de 9 săptămâni, fiind indus și acțiunilor înv. S.I.C. asupra căruia S.S. a exercitat presiuni, iar acesta le-a acceptat supunându-se dorințelor lui S.S.
7. La rândul său, pentru S.I.C. , activitățile realizate au fost urmate de obținerea unor cadouri, împrejurare ce rezultă din convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M .din 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67:
„ S.S. .: M-am întâlnit cu S.I.C., a fost foarte bucuros să mă primească.
S.M.: Pot să înțeleg asta, cu cadourile alea, nu-i nici o surpriză”.
8. De altfel, din discuțiile purtate între S.S. și K.G. rezultă că „oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei”, referindu-se la proiectul de or.anță referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom (c.t. din 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42), acesta fiind cadrul contextual al derulării activităților, din perspectiva scopului urmărit, cadrul fiind stabilit, conform afirmațiilor lui S.S., de către L.L. (c.t. din 11.07.2005 ora 13:10), vol. 7, fila 42.
În perioada 10.06.2005 – 29.06.2005, S.S. a continuat să culeagă informații în legătură cu traseul intra și interinstituțional la instituțiile avizatoare al proiectului de act normativ, fie de la S.I.C. și înv. Neagoe R.M., fie de la K.G. care, la rândul său, desfășura aceeași activitate apelând la sistemul său relațional, prin „exploatarea în orb” a lui D.A. și i-a oferit date despre relațiile sale la Ministerul justiției (K.K. – secretar de stat) lui S.S..
Datele și informațiile obținute de S.S. erau transmise telefonic de către acesta înv. S.M.și lui L.L..
Aspectele relevate mai sus rezultă din convorbirile telefonice din datele de:
1) – 20.06.2005 ora 13:01 (vol. 6, fila 84) dintre S.S. și P.C. în care se fac referiri la un document semnat, a cărui copie este la S.S., care l-a luat de la L.L.”când am fost acolo”, în legătură cu contractul între PAS PETROM și C.S.F.B..
2) – 20.06.2005 ora 14:16 (vol. 6, fila 88) S.S. îi solicită lui K.G. să verifice la biroul lui Seculici „ce este cu acest document” (n.n. proiectul de act normativ 8%).
3) – 20.06.2005 ora 14:17 (vol. 6, fila 90) S.S. îi solicită lui K.G. să verifice la biroul lui Seculici „ce este cu acest document” (n.n. proiectul de act normativ 8%).
4) – 20.06.2005 ora 21:32 (vol. 6, fila 98) la întrebarea lui S.M. în legătură cu traseul proiectului de act normativ 8%, S.S. îi comunică faptul că se află la Seculici cu care “am căzut de acord să semneze în seara asta”.
S.M.afirmă că „el (n.n. S.) o va semna în curând”, când domnul L (n.n. L.L.) a spus că o să se ocupe de Finanțe”.
S.S. continuă: „El (n.n. L.L.) a spus că e aranjat și o să se ocupe de justiție”; „trebuie să presez mâine ca să iasă. Mâine o să o depună imediat la Finanțe și vrea (n.n. S.I.C. ) să o depună joi (n.n. 23.06.2005) la Guvern”.
S.M.îi relatează lui S.S. cele două variante în legătură cu vânzarea celor 8 % acțiuni Petrom, discutată intern (n.n. C.S.F.B.) și că o să le comunice și lui W. R.
5) – 21.06.2005 ora 10:31 (vol. 6, fila 100) S.S. se întâlnește cu L.L., la biroul acestuia, la ora 11:00.
6) – 21.06.2005 ora 11:11 (vol. 6, fila 102) K.G. îi comunică lui S.S. că D.A. „o să fie la Seculici”, la care S.S. îl întreabă pe conlocutor „dacă avem oameni la justiție”, căci „ne trebuie o semnătură și de acolo” (n.n. pentru proiectul de act normativ 8%).
K.G. afirmă că „Da” și continuă: „secretarul de stat K.K.” care “e o doamnă Katy”, „un vechi prieten de-al meu, dar nu m-am întâlnit de mult cu el, trebuie să mă duc să o văd”.
S.S. îi cere conlocutorului „presează-l pe Seculici”, sugerându-i că Demeter Attila să intervină pe lângă acesta, în referire la proiectul de act normativ 8% și, eventual să faciliteze o întâlnire în doi, trei sau patru: S.S. + S. Gh. + K.G. + D.A.
7) – 21.06.2005 ora 17:36 (vol. 6, fila 116) S.S. răspunzând la întrebarea interlocutoarei Mădălina (n.n. de la biroul lui L.L.) dacă are noutăți de la Seculici, referindu-se la proiectul de act normativ 8%, îi răspunde că „acum sunt la minister (n.n. la Demeter Attila) și aștept un răspuns”; că „de dimineață nu o semnase” și că imediat ce va afla ceva îi va comunica.
8) – 21.06.2005 ora 17:55 (vol. 6, fila 118) S.S. se află împreună cu D.A. și îi solicită lui K.G. să vorbească cu Rareș (n.n. R.R.S., directorul de cabinet al ministrului de stat Gh. S.) și să-l întrebe ce s-a întâmplat cu proiectul de act normativ;
9) – 21.06.2005 ora 18:02 vol. 6, fila 120, discuția telefonică anterioară se continuă și la un moment dat intervine în convorbire și D.A., ocazie cu care K.G. confirmă că a discutat cu Rareș, cu care va relua conversația în ziua de duminică (n.n. 26.06.2005) când acesta va reveni de la Cluj în București.
10) – 21.06.2005 ora 20:38 (vol. 6, fila 132) S.S. îi comunică lui S.M.că este împreună cu D.M.R. „domnul consilier” care „și-a făcut cărți de vizită”, la care S.M.replică „omul important din Ministerul Telecomunicațiilor”.
Referitor la traseul proiectului de act normativ 8%, S.S. îi comunică interlocutorului că Seculici nu a semnat, pentru că ieri (n.n. 20.06.2005) nu a fost la birou, iar azi (21.06.2005) unde Demeter Attila l-a așteptat de la ora 12:00 la 16:00 și că nici în 21.06.2005 nu a fost la birou, iar Rareș i-a comunicat că mâine (22.06.2005) va duce proiectul la semnat, S.S. fiind sigur de acest lucru „nu e nici un motiv să nu semneze”.
În aceeași problemă S.M.îi relatează lui S.S. că a discutat cu W. R. care i-a spus să vorbească cu Otto Davis de la C.S.F.B..
11) – 27.06.2005 ora 16:28 (vol. 6, fila 142) S.M.îi comunică lui S.S. că „L.L.(n.n. L.L.) a crezut că cineva îl va suna și va stabili întâlnirea”; că a primit telefon de la L.L.și că a vorbit cu ADI (n.n. R.A. ) care „acum este cu el (n.n. L.L.) în biroul acestuia; că „este o mare șansă să treacă joia asta” (n.n. 30.06.2005), „cel puțin asta spune ADI”, cerându-i conlocutorului „să-l întrebi pe Gabor (n.n. K.G. sau pe S.) și să pui la punct”, și „atunci să-l suni pe Luca”.
S.S. replică faptul că va stabili el întâlnirea despre care este vorba în context și, în final, supunându-se ordinelor lui S.M. , afirma „Bine, așa voi face”.
12) – 27.06.2005 ora 16:32 (volumul 6, fila 144) S.S. îl apelează pe numitul Bondoc (de la telefonul nr. 0722227408, subordonatul lui S. Gh.) căruia i se prezintă „prieten a lui DEMO, D.A., consilier al domnului Luca, persoană care vrea să stabilească o întâlnire cu S. (n.n. se referă la ordinul lui S.M.- vezi convorbirea telefonică anterioară – de a stabili întâlnirea L.L. – S. Gh.).
Interlocutorul B. comunică faptul că va transmite mesajul și rămân înțeleși să se apeleze telefonic mâine (n.n. 28.06.2005) la ora 13:00 sau 14:00.
13) – 27.06.2005 ora 17:28 (vol. VI, fila 146) S.S. exprimă față de S.M. bănuiala că S.M.sau L.L. intenționează „să faceți niște schimbări la or.anță”, întrucât „acest mesaj a venit de la cabinetul lui Seculici” și afirmă că „Attila (n.n. D.A.) nu discută nimic cu Luca”.
14) – 27.06.2005 ora 17:34 (vol. 6, fila 148) S.M.îi transmite lui S.S. că “nimeni nu a cerut nici o schimbare”, referindu-se la discuția anterioară.
15) – 27.06.2005 ora 20:46 (vol. 6, fila 150) S.S. stabilește pentru 28.06.2005 ora 8:00 întâlnire la „TURABO” cu N.M.R. care, cu această ocazie, îi transmite că în 28.06.2005 ora 9:30 se întâlnește la „Marriot” cu A.D.V. „pentru că trebuie să vorbesc despre proiectul nostru”, (n.n. referindu-se la proiectul de act normativ 8%).
16) – 28.06.2005 ora 09:28 (vol. 6, fila 156) S.S. îi transmite lui S.M. că s-a întâlnit cu N.R.M.și faptul că „sunt câteva observații de la Agenția Națională pentru Piața Națională sau piața, piața …. Nu știu ce “(n.n. se referă la observațiile C.N.V.M. privind proiectul de act normativ 8%).
17) – 28.06.2005 ora 9:30 (vol. 6, fila 158) S.S. îi relatează lui S.M. detalii despre observațiile C.N.V.M. la proiectul de act normativ 8%, menționând „am văzut actul”; că Neagoe Robert este în întâlnire cu A.D.V. care îl va sprijini în aceeași problemă și se va întâlni și cu cei de la C.N.V.M.; că “au deja semnături adunate de la Olteanu (n.n. B.O.)”.
18) – 28.06.2005 ora 09:40, vol. 6, fila 161, în care are loc un schimb reciproc de informații între S.S. și K.G. și stabilesc acțiunile viitoare în legătură cu proiectul de act normativ privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom.
Rezultă că înv. S.S. îi comunica toți pașii care i-a făcut și urma să-i facă în legătură cu promovarea actului normativ înv. K.G.
19) – din 28.06.2005 ora 17:31, vol. 6, fila 170, din conținutul căreia rezultă că S.S. se va întâlni în după-amiaza respectivă cu A.D.V., secretar de stat în cadrul M.E.C., asupra căruia se afla raportul comisiei Neagoe;
20) – din 28.06.2005 ora 18:58, vol. 6 fila 172, în care S.S. comunică lui C.P. aflat la postul nr. 447917068632 (același cu care a discutat și în 28.06.2005 ora 16:41 vol. 6, fila 168) că s-a întâlnit cu A.D.V. care i-a comunicat că nu mai este nevoie de semnătura lui S., că B. O. a semnat și că au mai rămas de rezolvat obiecțiunile C.N.V.M. și că proiectul va fi discutat în ședința de Guvern;
21) – din 29.06.2005 ora 08:57, vol. 6, fila 175 în care S.S. își stabilește întâlnire cu L.L. pentru ora 10:00;
22) – din 29.06.2005 ora 14:19, vol. 6, fila 179, cu prilejul căreia L.L. exprimă în legătură cu proiectul de act normativ că există o problemă cu S.I.C. despre care „presupune că nu este interesat să susțină ordonanța”, „pentru că domnul Voiculescu a cerut acest lucru”, la care S.S. afirmă: „Dar el o să o facă, nu-i nici o problemă. O va susține”;
23) – din 29.06.2005 ora 14:31, vol. 6, fila 181, în care se continuă convorbirea anterioară și S.S. afirmă către L.L.: „Se va certa cu șeful său (n.n. Dan Voiculescu, președintele Partidului Conservator din care face parte și S.I.C.), dar este decizia lui să susțină”;
24) – din 29.06.2005 ora 16:45, vol. 6 fila 183 dintre S.S. șiS.M. , în care primul comunică faptul că „S.I.C. nu este nici acuma de găsit. Ședința de Guvern este în plină desfășurare ….”;
25) – din 29.06.2005 ora 16:56, vol. 6, fila 186, în care S.S. îi comunică lui L.L. că proiectul de act normativ nu s-a aprobat, că „numai B. (n.n. ministrul M.I.R.A.) a fost împotrivă. și rămâne pentru agenda de săptămâna viitoare. din nou.”, afirmând că „cineva m-a sunat ca să-mi spună că B. a fost contra”;
26) – din 29.06.2005 ora 16:57, vol. 6, fila 188, în care S.S. îi comunică lui S.M. că proiectul de act normativ nu s-a aprobat, că „B., ministrul afacerilor interne a fost contra”, și că a aflat acest lucru de la „Victor, șeful cabinetului lui Marko Bela, el ne-a spus” precum și că “L-am informat pe L.L.….”;
27) – din 29.06.2005 ora 20:25, vol. 6 fila 192, dintre S.S. și S.M., în care primul oferă date suplimentare conlocutorului în legătură cu motivele pentru care nu a fost aprobat în ședința de Guvern proiectul de act normativ; despre prestația din ședința de Guvern a lui S.I.C. și despre faptul că l-a contactat pe N.Z. care s-a angajat să dea curs intereselor lor în viitoarea ședință de guvern când se va discuta din nou proiectul de act normativ;
„Mișen: Da, Stamen.
S.S.: Bună, am terminat… Nu am terminat, am ieșit să-ți spun care-i treaba.
Mișen: Spune-mi, te rog.
S.S.: Discuția a fost ca așa: au început să discute. Și totuși toți oamenii, toți Miniștri, cred că banii nu vor merge la Sindicate sau la muncitori, că banii vor merge la Luca. Și asta este una din probleme. De asta Ministerul Afacerilor Interne a fost cumva, împotrivă.
Mișen: Da?
S.S.: Principala problemă a fost că nu au fost toate semnăturile. De fapt, Ministrul Justiției nu a fost acolo, adică semnătura Ministrului Justiției nu a fost acolo. Au amânat-o pentru săptămâna viitoare, dar dacă o vor face săptămâna viitoare nu poate intra în vigoare deoarece trebuie, într-un fel, nu să o aprobe dar să o înregistreze în Parlament ca or.anță de urgență.
Mișen: Dar ce se va întâmpla săptămâna viitoare atunci? O secundă, Stamen. Da, e telefonul blocat. Dar ce se va întâmpla, de fapt?
S.S.: De fapt, mi-a spus că poate trece de guvern, poate fi aprobată de guvern, dar nu poate intra în vigoare până în septembrie, când Parlamentul va începe să lucreze.
Mișen: Bine. Ceea ce este bine, dar într-un fel e mai mult timp pentru a pregăti lucrurile, dar …
S.S.: De fapt, pot să înceapă să semneze contractele și să le negocieze și așa ceva. Vor câștiga mai mult timp.
Mișen: Vor câștiga mai multe zile
S.S.: Poți să îi explici asta lui ADI. Știi ce mi-a spus Ministrul? Mi-a spus: De ce nu mi-ai explicat?! Putem să conving cel puțin cinci oameni din Guvern.
Mișen: Dar tu i-ai explicat lui S.I.C., de ce ….?
S.S.: Și i-am spus: Pentru că vorbesc cu Zsolt, nu cu …I-am spus: Pentru că nu știu procedura. Dacă știam că am nevoie de ajutorul tău … Si mi-a zis: Spune-mi. Nu este nimic. Nu o să fiu împotrivă. Săptămâna trecută am fost împotriva acestui lucru.
Mișen: Dar de ce S.I.C. nu a susținut?
S.S.: Nu, S.I.C. a susținut-o însă el este cel care a propus-o. Înțelegi? El nu poate… După aia or să creadă că are vreo treabă cu tipul, pentru că el propune. Înțelegi? Și a spus: Bine, pe el îl înțeleg, dar dacă eram bine informat puteam să mă ridic și să iau cuvântul. Informați-mă. De aia sunt acolo. Sunt Ministru pentru asta și sunt în echipă din această cauză. Este un tip de treabă. Imi place de el pentru că nu e de datoria lui.
Mișen: Totuși …
S.S.: Și a spus că dacă săptămâna viitoare ….De fapt am convenit cu el să ne întâlnim marți și va încerca să organizeze un prânz. Avem acceptul celuilalt ministru, știi care, a acceptat prânzul sau cine, o întâlnire privată și va încerca să aranjeze pentru marți la prânz.
Mișen: Asta, da. Mult mai bine pentru mine.
S.S.: Când vei fi și tu aici. Apoi tu poți să îl informezi i-am spus: Eu nu am toate detaliile. Știu multe, i-am spus multe și mi-a spus: Chiar și atât cât mi-ai spus era de ajuns pentru mine pentru a lua o poziție și a-l ajuta pe Codruț. Uite, dacă vine din partea Ministerului meu pot să dau argumente, dar este o situație diferită. Am avut problema asta cu sindicatele de la TELECOM pentru că solicitau să cumpere 10 procente. Pot să o fac, conform legii, și la un preț corect. Și am avut o mare problemă pentru că am refuzat să discut cu ei despre aceasta. NU știu care este beneficiul, ce … Dacă îmi spui putem să discutăm din nou. Principalul pe care vroia să-l spună este: Putem să ne descurcăm pentru că suntem prieteni. Azi am eu nevoie de ei, mâine au ei nevoie de mine. Și tipul acesta de la … A spus: Puteam să vorbesc eu cu ministrul afacerilor externe. Dar nu știa nimic despre asta. Și de ce Ordonanța de urgență? Nu poate fi or.anță normală?
Mișen: Nu, nu se poate.
S.S.: Trebuie să fie or.anță de urgență.
Mișen: Pentru că ordonanța de urgență este o lege și avem nevoie de o lege. Ca să ne asigurăm că lucrurile vor fi puse în practică.
S.S.: Dar a spus că poate fi o lege cu o … o Or.anță guvernamentală normală.
Mișen: Nu, este ….
S.S.: Bine. Dar tu trebuie să … O să stăm cu el luni seara, când ajungem, ora 10 nu e nici o problemă și vom vorbi cu el și o să-i explicăm.
Mișen: Bine.
S.S.: Și el o va susține săptămâna viitoare. A spus: O să o susțin, nu e nici o problemă.
Mișen: Bine, înțeleg.
S.S.: Spune-i asta lui ADI pentru că nu vreau să …. Nu știu care este telefonul lui Luca. Mereu m-a sunat doamna asta, Margarita …
Mișen: Nu, voi vorbi eu cu ADI.
S.S.: Mi-a spus: Vorbiți cu …
Mișen: Putem s-o facem să treacă.
S.S.: Spune-i toate aceste lucruri
Mișen: Așa voi face.
S.S.: Și spune-i: Trebuie să treacă. O să-i spun eu asta. Avem nevoie să treacă, nu mai putem aștepta.
Mișen: Da, avem nevoie de asta cu adevărat.
S.S.: Bine.
Mișen: Foarte bine.
S.S.: Pa.”
28) – din 29.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 194, în care S.S. îi oferă detalii conlocutorului său, L.L., în legătură cu considerentele pentru care proiectul de act normativ nu a fost aprobat în ședința de Guvern, asigurându-l că după discuția care va avea loc luni (n.n. 04.07.2005) între el, S.M. (care va veni la București) și N.Z., vor cere sprijinul celui din urmă;
„S.S.: Domnul, ce faceți?
L. Luca: Bine, ce dracu să facem?!
S.S.: Ai vorbit cu ADI?
L. Luca:Nu, nu am vorbit.
S.S.: I-am explicat lui Michal ce s-a întâmplat, m-am întâlnit…. Poate ai un telefon special sau fără … Dar e în regulă, îți pot spune, m-am întâlnit cu un alt ministru, care a fost la ședință. Tocmai ce am terminat cu el, am luat cina cu el și mi-a explicat, mi-a spus ce s-a întâmplat. A spus că nu a fost respinsă.
L. Luca:semnătura Ministrului Justiției nu e ?!
S.S.: Nu e, nu a fost semnat de către Ministerul Justiției.
L. Luca: Nu cred.
S.S.: A, așa a spus. Am documentația în fața mea. Și mi-a spus că data trecută … Este un prieten foarte bun de-al meu. Ți-am spus despre celălalt Ministru. Mi-a spus că ultima dată … A zis: Săptămâna trecută eu am fost împotrivă pentru că nimeni nu ne-a explicat de ce este o urgență, de ce asta, de ce asta ….Și zice: Săptămâna asta am înțeles, am vorbit cu niște prieteni …. Am vorbit cu el și a înțeles că trebuie să facă. Dar tipul acesta de la Ministerul de Interne a fost împotrivă. A zis: De ce? A pus întrebări. Și am fost de acord cu el că trebuie ca data viitoare, adică săptămâna viitoare să participe din nou la întâlnire și când vor începe să prezinte zice: Pot să iau cuvântul. Poate să înceapă să vorbească despre asta. A zis: Nu am nici o problemă dacă știu, dacă sunt informat, de ce și cum. Pot s-o fac. Mi-a spus că Codruț nu poate să i-a cuvântul pentru că vine de la Ministerul său. Și altcineva trebuie să susțină, să spună că asta e bine, asta trebuie să treacă.
L. Luca: Am înțeles.
S.S.: Și am căzut de acord cu Michal, el va veni luni și am căzut de acord și cu acest ministru să ne vedem luni seară și el îi va spune totul.
L. Luca: Bine.”
29) – din 29.06.2005 ora 21:29, vol. 6, fila 196, în care S.S. îi comunică situația cu proiectul de act normativ lui W. R.;
30) – din 29.06.2005 ora 22.41, vol. 6, fila 201, dintre S.S. și S.I.C. în care cel din urmă îi oferă detalii primului cu discuțiile care au avut loc în ședința de Guvern din acea dată, când proiectul de act normativ nu a fost aprobat;
„S.S.: Bună, domnul Ministru.
Domn: Salut, ce faci?
S.S.: Bine. Ce faci tu?
Domn: M-ai sunat
S.S.: Ești acasă?
Domn: Da.
S.S.: O să ies, pentru că este prea mult zgomot înăuntru, Mă uit în jur, cum este …
Domn: Unde ești? În București?
S.S.: În București, am mai rămas o zi. Mâine, la 10:30 am întâlnire cu Videanu și la 2 întâlnire cu L.L.și cu Tamaș Meyer, de la OMV.
Domn: Bine. L.L.are o mare problemă … Alo.
S.S.: Da, unde este problema?
Domn: Cu ordonanța.
S.S.: De ce?
Domn: Pentru că până azi nu a reușit să obțină semnăturile
S.S.: De la Ministrul Justiției, din câte am înțeles, nu e acolo.
Domn: De la Justiție și de la Finanțe.
S.S.: Și de la Finanțe!
Domn: Da. Și de la Seculici.
S.S.: În cazul lui Seculici am înțeles că e în regulă, dar…Bune și ?
Domn: În al doilea rând pentru că PD-ul a fost împotriva lui … la Guvern. Deci ordonanța a fost amânată până la toamnă.
S.S.: Pentru săptămâna viitoare. Nu, dar poate fi aprobată săptămâna viitoare ?
Domn: Nu.
S.S.: Și să aștepte …
Domn: Nu, Stamen, așteaptă. A fost un scandal, unii miniștri au spus că această or.anță este imorală și murdară și nu vor să fie părtași la așa ceva. Așa că am fost un pic rușinat. Prin urmare, ar trebui să-și rezolve problema mai întâi. Pentru că până azi nu m-am simțit prost în nici o ședință de Guvern. Și azi nu știu pentru cine și de ce am fost. Și nu este … Am avut 2 întâlniri cu el și i-am spus să-și rezolve problema. Nu a reușit să facă asta. Așa că nu voi fi cel care să mai pună aceeași problemă la Guvern. Nici nu se discută.
S.S.: Bine, o să vorbesc mâine cu el, o să-i spun.
Domn: Spune-i. Pentru prima dată m-am simțit prost într-o ședință de Guvern.
S.S.: De fapt, am înțeles că Ministrul de Interne a fost împotrivă.
Domn: Da.
S.S.: De fapt, m-am întâlnit cu prietenul meu din Ministerul telecomunicațiilor și mi-a spus care e treaba, a luat cine cu el și mi-a explicat. A spus: Puteam să rezolv eu, dacă știam. Nu trebuie să fac și treaba lui Luca, să implic oameni care nu trebuie implicați. Dar a spus: Eu pot să rezolv cu câțiva dintre Miniștri, pentru că sunt prietenii mei. Pot să vorbesc cu ei și totul să meargă bine. Dar a spus că, de fapt, acest Ministru al Internelor, el a fost contra. Și el a făcut scandal. I-am uitat numele…
Domn: Da, nu contează.
S.S.: Și mi-a spus că … Am discutat cu el destul de mult pentru că avea timp și mi-a spus că în general, este posibil să fie aprobată în ședința de Guvern, dar trebuie să așteptăm până în septembrie ca să fie înregistrată în Parlament.
Domn: Exact.
S.S.: Și am vorbit cu L.L.și i-am spus că trebuie să-și rezolve problemele și apoi să pună din nou problema. Dar are nevoie de semnături, de semnătura Ministrului Justiției și a zis ceva de genul: Ministrul nu a semnat? – Nu. – Ești sigur? I-am spus: Uite, prietenul meu nu are motiv să mă mintă. A spus că are o copie și s-a uitat pe ea. Și a zis: „Nu am văzut semnătura Ministrului Justiției”.
Domn: Exact.
S.S.: Și a zis: Dacă era pregătit, pentru că nu mi-a spus: Codruț este în situația în care prezentând proiectul, nu poate susține acest proiect în fața celorlalți, doar pentru că ceilalți vor crede că este proiectul lui. Că are ceva cu el. A spus: Dacă știam, puteam să mă ridic și să încep să explic și să discut din poziția mea, pentru că și eu sunt Ministru, am fost acolo. Și mi-a zis: Și chiar ultima oară eu am fost împotrivă.
Domn: Da, prima dată a fost contra.
S.S.: Da, prima dată a fost împotrivă. Și mi-a spus: Dacă știam … Pentru că nimeni nu m-a întrebat de asta. Nu mi-au spus: Stamen, fă asta și asta. Și trebuie să-și lămurească poziția cu oamenii.
Domn: Sigur. Nu aș susține acest document pentru următoarea ședință de Guvern. Poate pe la sfârșitul lui august, când va trece ceva timp.
S.S.: Da. Nu, este în regulă, dar trebuie să o facă. Trebuie să țină un discurs, iar tu să-l susții.
Domn: Da.
S.S.: De fapt, nu trebuie să-l susții, trebuie să-l prezinți.
Domn: Da. Am făcut asta de 2 ori.
S.S.: Treaba ta nu este să susții, ci să prezinți. Pentru că așa susții destul de mult.
Domn: M-am simțit foarte prost azi: Și nu-mi place să fiu pus în postura în care cineva să creadă că am ceva cu Luca. NU am nimic împotriva lui Luca, dar …
S.S.: De fapt, prietenul meu mi-a spus că ai fost într-o postură în care nu puteai să spui nimic.
Domn: Exact.
S.S.: Și a spus că ai făcut tot ce se putea ca să nu iasă scandal. Pentru că dacă începeau să se opună, mai ales cu ce spunea Ministrul de Interne, ar fi putut părea că e afacerea ta. Și nu e afacerea ta, este datoria ta.
Domn: Da.
S.S.: Știu, o să le explic mâine, dar asta e.
Domn: Asta e.
S.S.: Cum stai cu timpul mâine?
Domn: Sunt foarte aglomerat și ocupat. Mâine seară trebuie să mă întâlnesc cu părinții mei care au venit în București.
S.S.: Poate de dimineață pot să trec să te văd 15 minute.
Domn: Poți să încerci.
S.S.: Bine. Pe la 9, sau la 8: 30.
Domn: 8,30 , da, înainte de 9.
S.S.: Înainte să înceapă nebunia.
Domn: Da.
S.S.: Am niște lucrări pe care le-am observat în agenda mea azi, de la întâlnirile avute … Atunci are nevoie de susținere din partea PD-ului, o să-i spun clar.
Domn: Deocamdată. Dar dacă data viitoare se va opune altcineva ….
S.S.: Înțeleg. Am înțeles mesajul i-l voi transmite. Și altceva?
Domn: Altceva, nimic, e de ajuns. M-am făcut de c… azi în Guvern. Din, stai că-ți spun, din 4, 6, 7, din 8 acte normative acesta a fost singurul care nu mi-a trecut. Restul 7 mi-au trecut toate. Și cu chestii din astea: Lasă, dom-le, că știm noi de ce vreți să promovați ca or.anță de urgență, vă grăbiți să luați, chestii din astea …
S.S.: Înțeleg. Bine, atunci ia un pahar cu whisky.
Domn: Da, o s-o fac.
S.S.: Să te liniștești și eu o să fac același lucru.
Domn: Bine.
S.S.: deși nu am voie. Pa.
Domn: Pa.”
31) – din 29.06.2005, ora 22:55, vol. 6, fila 204, dintre S.S. și S.M.cu referire la N.Z. din care redăm următorul fragment:
„S.S.: Uite, mesajul de la celălalt Ministru (n.n. N.Z.), a fost că și-a făcut treaba azi, dar nu a putut face mai mult, pentru că altfel ar fi părut că e proiectul lui.
Mișen: Știu. Dar știi, ca și mine, că ne-a promis că …
S.S.: Știu, știu.
Mișen: Că se va asigura că primește semnăturile, bla, bla, bla. Și singurul lucru pe care l-a făcut a fost să semneze și poate a spus ceva pe la Guvern. Dar nu a făcut nimic altceva.”
9. În data de 29.06.2005 ora 16:00 după epuizarea lucrărilor ședinței de Guvern inc. S.S. a obținut date și informații nedestinate publicității cu privire la desfășurarea ședinței de Guvern, după cum urmează:
de la V.S. (șeful de cabinet al viceprim-ministrului M.B.), împrejurare ce transpare din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din 29.06.2005 ora 16:56 (vol. 6, fila 186) cu L.L.; din 29.06.2005 ora 16:57 (vol. 6, fila 188) cu S.M. ; din 29.06.2005 ora 20:25 (vol. 6, fila 192) cu S.M. ; din 29.06.2005 ora 21:06 (vol. 6, fila 194) cu L.L.; din 29.06.2005 ora 21:29 (vol. 6, fila 196) cu R. W.; din 30.06.2005 ora 16:51 (vol. 6, fila 211) cu K.G.;
de la S.I.C. , împrejurare ce rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din 29.06.2005 ora 22:41 (vol. 6, fila 201);
de la N.Z., ceea ce rezultă din nota de redare a convorbirii dintre S.S. și S.M. din 29.06.2005 ora 22:55 (vol. 6, fila 204).
Din conținutul convorbirilor telefonice fixate în notele de redare sus arătate, rezultă următoarele:
– numitul Victor Sata și învinuitul S.I.C. au divulgat date și informații nedestinate publicității referitoare la opiniile exprimate de miniștrii prezenți în ședința de Guvern din 29.06.2005;
– datele și informațiile obținute de inc. S.S. de la Victor Sata și învinuitul S.I.C. corespund cu realitatea discuțiilor din ședința de Guvern, a se vedea extrase din stenograma ședinței de guvern din 29.06.2005 aflate în vol. CDC, filele 5 – 10.
10. În intervalul de timp cuprins între 29.06.2005 ora 22:55 vol. 6, fila 204 și 12.07.2005 ora 15:20, vol. 7, fila 48, au avut loc mai multe convorbiri telefonice între S.S., L.L., S.M. , K.G., W. R. și M.M. (angajată în subordinea lui L.L.), după cum urmează: 30.06.2005 ora 16:51, vol. 6, fila 211 (S.S. – K.G.); 30.06.2005 ora 16:59, vol. 6, fila 213 (S.S. – Luca) 04.07.2005 ora 22:08, vol. 7, fila 12 (S.S. – Luca); 04-07.2005 ora 22:10 (S.S. – N.Z.) vol. 7, fila 14; 05.07.2005 ora 10:21, vol. 7, fila 16 (S.S. – K.G. G.); 05.07.2005 ora 13_50, vol. 7, fila 20 (S.S. – Luca); 05.07.2005 ora 19:56, vol. 7, fila 27 (S.S. – S.M.); 05.07.2005 ora 20:24, vol. 7, fila 29 (S.M. – S.S.); 05.07.2005 ora 20:55, vol. 7, fila 30 (S.S. – R.W.); 06.07.2005 ora 07:53, vol. 7, fila 31 (S.S. – L.L.); 06.07.2005 ora 09:29, vol. 7, fila 33 (S.S. cu K.G.); 06.07. 2055 ora 15:31, vol. 7, fila 38 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 10:36, vol. 7, fila 40 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 14:15, vol. 7, fila 43 (S.S. – S.M.); 11.07.2005 ora 15:35, vol. 7, fila 45 (S.S. – M.M.); 11.07.2005 ora 16:42, vol. 7, fila 46 (S.S. – K.G. G); 17.07.2005 ora 15:20, vol. 7, fila 50 (S.S. – C. Păltineanu).
Din conținutul acestora se desprind următoarele aspecte:
a) – se continuă demersurile de influențare a decidenților în ce privește introducerea din nou pe agenda de lucru a Guvernului a proiectului de act normativ în vederea aprobării și pentru susținerea în ședința de Guvern a proiectului în discuție, prin culegerea de informații și planuri de influențare. În acest sens, S.S., de conivență cu S.M. și cu știința lui L.L., încearcă să-l capaciteze pe senatorul V.A. în acțiune; să-l antreneze în realizarea țintei vizate pe R.A.- Președinte Romexterra Bank; să-l influențeze pe ministrul de finanțe P.I.; să obțină sprijinul lui N.Z.; să afle cine va prezenta în Guvern proiectul, respectiv secretarul de stat C. C.; să activeze sprijinul lui D.A. – secretar de stat în M.E.C.
În realizarea demersurilor au avut loc întâlniri între S.I.C. , S.S., S.M. , L.L. pentru stabilirea unui plan de acțiune.
b) – S.M.s-a arătat nemulțumit de sprijinul neconsistent al ministrului S.I.C. , iar S.S. este nemulțumit că senatorul V.A. nu a oferit nici un sprijin grupului.
În pofida acțiunilor întreprinse, nici în ședința de Guvern din 12.07.2005, proiectul de act normativ nu a fost aprobat.
11. În intervalul de timp cuprins între 19.07.2005 ora 13:03, vol. 7, fila 56 și 17.05.2006 ora 18:49, vol. 11, fila 146 au avut loc mai multe convorbiri telefonice care vizau același interes pentru pachetul de 8% acțiuni Petrom, după cum urmează: 19.07.2005 ora 13:03, vol. 7, fila 56 (S.S. – C. P.); 19.07.2005 ora 18:59, vol. 7, fila 58 (S.S. – M.M.); 20.07.2005 ora 11.54, vol. 7, fila 59 (S.S. – S.M., cu referiri la înființarea unui comitet la nivelul M.E.C., din care să facă parte M.D.M. și N. R.M.); 20.07.2005 ora 17:41, vol. 7, fila 63 (S.S. – M.M., cu referire la „comitet” și că în acest organism va fi inclus M.D.M. ); 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67 (S.S. – S.M. , cu referire la S.I.C. și M.D.M. și R.A. ); 27.07.2005 ora 15:07, vol. 7, fila 69 (S.S. – .M.M.);
– 14.03.2006 ora 17:51 (vol. 8, fila 67) F.M.C. îi comunică lui S.M. în legătură cu „cele 8 procente” că, „ceva se întâmplă” și îi cere asentimentul conlocutorului să se întâlnească cu un jurnalist de la publicația „Săptămâna Financiară”, dar cu care „să nu vorbesc despre mecanism sau chestii de genul acesta”;
– 21.03.2006 ora 15:43 (vol. 8, fila 93) F.M.C. îi solicită lui D.M.R. să verifice ce se întâmplă cu ordonanța de guvern în care urmează a se clarifica cum se va face cu „Petrom 8%”, afirmându-i că „săptămâna trecută a apărut un nou draft de or.anță, pe care ministrul l-a dus la O.P.S.P.I. și a zis: „Dom’le o să intru cu ambele în Guvern”;
– 03.04.2006 ora 22:07 (vol. 8, fila 183) S.S. îi comunică lui S.M. : „mâine (n.n. 04.04.2006) voi ști cu siguranță, dar se pare că problema celor 8 % se află pe agenda discuțiilor de joi (n.n. 06.04.2006). Vor fi prezentate ambele alternative” și, în continuare: „Vor fi mai multe persoane care își vor spune opiniile, cum ar fi Schumacher (n.n. N.Z.)” la care conlocutorul îi afirmă: „Așa este, dar este aproape sigur că va fi acceptată varianta pe care o știm noi. Dar vom vedea.”
– 04.04.2006 ora 19:54 (vol. 8, fila 2006) are loc următoarea convorbire telefonică:
„S.M.: Vreau să te rog ceva. În legătură cu proiectul care urmează să fie discutat mâine, ei spun că prețul trebuie plătit în lei și iau în calcul vechea rată de schimb pentru a recalcula prețul unei acțiuni în euro. Aceasta înseamnă că acțiunile ar costa mai mult astăzi, iar diferența este destul de substanțială – de aproximativ 17 %. Mă întrebam dacă Zsolt, dacă Schumacher ar putea susține în ședința de guvern că legea îi obligă să vândă acțiunile la același preț la care le-a cumpărat și OMV-ul, de 0,525 euro acțiunea, și că acest preț nu poate fi recalculat pe baza ratei de schimb istorice, pentru că aceasta ar însemna că vânzarea nu mai are loc la același preț.
S.S. .: Cred că cel mai bine ar fi să vorbești tu cu el.
S.M.: Bine, voi încerca să-l contactez personal.
S.S. .: Spune-i lui Radu (n.n.D.M.R. M.R.) să îl roage să îți dea un telefon.
S.M.: Bine.”
– 04.04.2006 ora 20:03 (vol. 8, fila 208) S.S. îl întreabă pe S.M. dacă a primit documentele, primind un răspuns afirmativ și că „Mugur (n.n. Filipescu Mugur) le omologhează încă”, iar S.S. menționează: „Spune-i (n.n. lui Mugur Filipescu) să păstreze confidențialitatea, pentru că le-am obținut fără știrea lui Hackinen (n.n. S.I.C. ). Am rugat o doamnă drăguță de acolo (n.n. I.R.) să mi le dea”, continuând „Ea (n.n. I.R.) l-a rugat pe Robert (n.n. N.R.M.) să aducă documentul, iar eu am șters semnătura”, după ce a făcut mențiunea:” De fapt, i le-am cerut chiar în fața lui (n.n. S.I.C. ), dar el nu a înțeles despre ce este vorba”.
– 04.04.2006 ora 22:20 (vol. 8, fila 210) are loc următoarea convorbire telefonică:
„ N.Z.: Bună seara. M-ai căutat mai devreme.
S.M.: Te-am căutat pentru că vroiam să te rog ceva. Dacă ordonanța privind procentul de 8% va fi discutată mâine, vreau să îți atrag atenția în privința unui aspect. Este vorba de prețul acțiunilor, pentru că ordonanța prevede că salariații vor plăti un preț care va fi calculat pe baza prețului plătit de OMV, dar acesta va fi transformat în lei la cursul de schimb de la data respectivă. Aceasta înseamnă că salariații vor plăti cu aproximativ 17% mai mult decât ar trebui, ținând cont de cursul de schimb actual. Dar prețul specificat în contractul de privatizare este în euro. Părerea mea este că guvernul ar putea fi criticat pentru că nu vinde la același preț, pentru că acesta ar trebui să fie de 0,0525 euro pe acțiune, nu exprimat în lei, pentru că nimeni nu a plătit în lei.
N.Z.: În proiectul or.anței este prevăzută această rată de schimb istorică?
S.M.: Da. Vroiam să te rog să faci un comentariu în acest sens, că ar trebui luat în considerare prețul plătit de investitor, nu un preț calculat pe baza unei rate de schimb istorice, pentru că nimeni nu a plătit acest preț.
N.Z.: Înțeleg. Cine va propune proiectul? „HAKINEN”? (numele de cod pe care îl folosesc pentru Codruț S.I.C., ministrul economiei și comerțului)
S.M.: Da.
N.Z.: Bine. Voi ridica această problemă.
S.M.: Cred că prețul ar trebui să fie de 0,0525 euro, adică același preț, conform legii privatizării.
N.Z.: Oricum, este un preț bun, dar, în mod normal, ar trebui ca vânzarea să se facă la același preț.
S.M.: De acord. Mulțumesc.”
– 05.04.2006 ora 13:17 (vol. 8, fila 212) dintre S.M. și R.A. în care se fac comentarii în legătură cu o declarație de presă a lui S.I.C..; convorbirea se continuă la ora 15:35 (vol. 8, fila 219) între aceeași conlocutori.;
– 05.05.2006 ora 11:58 (vol. 9, fila 9) în care W. R. îi afirmă lui M.D.M. că „Problema procentului de 8% nu a fost ceva pozitiv”.
În cursul lunii aprilie 2006, sub semnătura ministrul M.E.C. S.I.C. a fost remis de M.E.C. către Primul ministru un memorandum în care se prezenta stadiul privatizării S.C. Petrom S.A. și se supunea atenției Guvernului două variante în legătură cu promovarea unui act normativ având ca obiect vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, fie în mod direct către salariați, fie prin intermediul Asociației Salariaților (vol.8, filele 136 – 177).
În urma dezbaterii de către Guvern a sus menționatului memorandum, M.E.C. a inițiat și promovat în vederea adoptării proiectului de HG, care a parcurs, după data de 11.05.2006, etapele necesare (vol.108, filele 40-135).
În legătură cu starea de fapt consumată în perioada mai 2005 – 12.07.2005 și aprilie 2006 – 21.11.2006 au fost ascultați mai mulți martori, în legătură cu care, din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, a rezultat că au sau ar putea avea cunoștință despre activitățile ilicite derulate de inculpații și învinuiții cercetați în prezentul dosar penal.
1) martorul V.A., senator a declarat că nu cunoaște nimic în legătură cu problema în discuție filele 34-41, vol. 117;
2) martorul A.D.V., fost secretar de stat în M.E.C. a declarat că:
– îi cunoaște pe S.S., B.V. și S.M. , din raporturi oficiale (mai puțin în ce-l privește pe S.S. cu care a avut raporturi care depășeau cadrul strict oficial);
– în legătură cu problema promovării proiectului de act normativ a avut mai multe întâlniri oficiale cu S.S., dar nu a discutat despre traseul intra ori interinstituțional al proiectului;
– confirmă conținutul c.t. din 28.06.2005 ora 17:31 și deci și faptul că s-a întâlnit cu S.S. la Hotelul „Hilton”;
– că a primit cartela telefonică cu nr. 436765252566 de la S.I.C. ;
– a luat act de faptul că S.I.C. se cunoaște cu S.S. și că, la întâlnirea oficială de la Viena la care a participat cu S.I.C. , acesta s-a întâlnit cu S.S. și cu S.M.sau B.V.;
– că raportul comisiei Neagoe a stat la el, circa o săptămână (filele 42-50, vol. 117);
3) martorul B.V., fost ministru al MIRA în anul 2005 – 2006, confirmă afirmațiile din ședința de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 când s-a opus aprobării proiectului de act normativ pus în discuție; precum și faptul că s-a informat de la unul din departamentele ministerului și cu un alt serviciu de informații în legătură cu situația de fapt privind problema în discuție; nu a suferit nici un fel de influență din partea nimănui în legătură cu respectivul act normativ (filele 51-56, vol. 117);
4) martorul D.A., fost secretar de stat în M.E.C., cu responsabilitate în domeniul de integrare europeană în perioada ianuarie 2005 – 28.09.2005, a declarat că îl cunoaște pe S.S. din anul 2000, prin intermediul lui K.G. – director la Agenția Națională de Dezvoltare Română (A.N.D.R.) al cărui consilier era; că l-a cunoscut pe B.V., tot prin intermediul șefului său de la A.N.D.R., K.G.;
– Atât S.S. cât și B.V. l-au vizitat la sediul M.E.C., în calitatea oficială prezentată de aceștia, ca reprezentanți ai C.S.F.B.;
– a fost întrebat de K.G. dacă va intra în ședința de Guvern când se va discuta problema proiectului de act normativ și dacă va susține acest proiect, răspunsul său fiind afirmativ, întrucât problema era într-un cadru legal; discuția a fost colegială și K.G. nu i-a cerut să adopte o anumită atitudine; s-a interesat la solicitarea lui K.G. de traseul intrainstituțional al proiectului de act normativ;
– că nu a suferit nici un fel de influență din partea nimănui în legătură cu acest proiect de act normativ;
– prin intermediul lui K.G. l-a cunoscut pe directorul Cuprom, H.Ș.S. care dorea să se întâlnească cu directorul S.N.G.N. Romgaz, Alexa Iacob (filele 57-62, vol. 117);
5) martorul O.B., în perioada 2005-2006 ministru delegat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din Guvernul României, a declarat că erau procedurile din ședințele de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative; că menține afirmațiile redate în stenogramele ședințelor de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005; că nu cunoaște personal pe învinuiții și inculpații din dosarul nr. 222/D/P/2006 și 147/D/P/2007; că, la ședințele de guvern, ocupa un loc lângă ministrul N.Z.; că nu a suferit nici o influență din partea nimănui în legătură cu proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom (filele 63-70, vol. 117);
6) martorul P.I., în luna iunie și iulie 2005 ministrul al Ministerului Finanțelor Publice, a arătat că: în ședințele de guvern avea o poziție similară cu a miniștrilor M.M. și B.V., situație similară și în ce privește discutarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom; nu-și amintește să fi fost contactat de vreo persoană în legătură cu acest proiect de act normativ; nu cunoaște pe S.S., B.V., S.M. sau K.G.; despre procedurile din cadrul ședințelor de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative; că își păstrează afirmațiile transcrise în stenogramele ședințelor de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005; nu a fost în relații amicale extraprofesionale cu S.I.C. și N.Z.; își exprimă opinia în legătură cu legalitatea proiectului de act normativ în discuție ( filele 81-99, vol. 117);
7) martorul M.B., care în perioada 2005-2006 a ocupat demnitatea de ministru de stat în Guvernul României cu răspunderi în domeniul integrării, educației și culturii. Arată că:
– V.S. a fost unul dintre consilierii săi și a lucrat la cabinetul demnitarului;
– își menține afirmațiile transcrise în stenograma ședinței de Guvern din 29.06.2005;
– nu exclude să se fi întâlnit întâmplător cu vreunul dintre inculpații și învinuiții din dosarul nr. 222/D/P/2006 și 147/D/P/2007;
– K.G. a fost unul dintre vicepreședinții executivi al uniunii democrate Maghiare din România a cărui președinte a fost Marko și a avut întâlniri repetate cu acesta și Demeter Attila, dar nu-și amintește să fi discutat problema vânzării pachetului de 8% acțiuni Petrom;
– V.S., în calitate de consilier la cabinetul ministrului de stat putea să aibă acces la ordinea de zi a ședinței de Guvern;
– nu exclude posibilitatea de a se fi întâlnit cu L.L., dar nu-și amintește să fi purtat vreo discuție cu acesta (filele 100, 107, vol. 117);
8) martorul R.A. , președinte executiv la Banca MKB Romexterra arată că se cunoaște cu S.S. din anul 2005, cuS.M. , cu L.L., cu F.M.C. datorită relațiilor profesionale, în special în problema raporturilor comerciale dintre Romexterra și Banca MKB;
– a discutat împreună cu persoanele sus arătate despre problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom întrucât reprezentanții C.S.F.B. precum și L.L. i-au solicitat consultanță în legătură cu problemele tehnice ale tranzacției dintre C.S.F.B. + CMT și Asociația Salariaților din Petrom (filele 109, 128, vol. 117;
9) martorul S. Gh. care în perioada 30.05.2005 – 21.08.2005 a fost ministru de stat cu probleme economice în Guvernul României, arată care a fost procedura de lucru în ședințele de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative, cu traseul interinstituțional al proiectelor de acte normative care aveau drept obiect probleme economice;
– că în perioada 30.05.2005 – 01.07.2005 la cabinetul său a funcționat în calitate de șef de cabinet numitul R.R.S. care avea acces la toate documentele care-i parveneau spre semnare, inclusiv la proiectele de acte normative;
– că anterior datei de 29.06.2005 a primit proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, pe care nu l-a semnat la rubrica corespunzătoare și că a purtat o convorbire cu ministrul MIRA V.B. de la care a aflat unele aspecte referitoare la situația de fapt privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom;
– că își menține afirmațiile transcrise în stenogramele ședințelor de Guvern din 29,.06.,2005 și 12.07.2005 în legătură cu proiectul de act normativ în discuție;
– că nu a suferit nici un fel de influență în legătură cu proiectul de act normativ în discuție;
– că șeful său de cabinet Rareș Stelian Rusu a avut posibilitatea să observe în corespondență respectivul proiect de act normativ;
– că responsabilitatea faptului că proiectul de act normativ a fost introdus pe agenda de lucru a Guvernului deși nu erau îndeplinite toate procedurile legale, aparțin în exclusivitate Secretariatului General al Guvernului;
– că nu cunoaște pe învinuiții și inculpații din dosarele nr. 222/D/P/2006 și 147/D/P/2007;
10) – martorul R.R.S. care în perioada ianuarie 2005 – iulie 2005 a fost șef de cabinet la cabinetul ministrului de stat Adriean Videanu și ulterior Gheorghe Seculici și că în cadrul acestui cabinet își desfășura activitatea și numitul Bondoc Sorin;
– că îl cunoaște cu totul și cu totul întâmplător pe S.S., dar nu-l cunoaște pe K.G.;
– nu-și amintește despre vreo persoană care să-i fi solicitat relații în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom (filele 161 – 167, vol. 117);
11) – martorul Popescu Tăriceanu Călin, prim ministru în Guvernul României a declarat că își menține punctele de vedere exprimate în ședința de Guvern din 12.07.2005, așa cum au fost transcrise în stenograma ședinței respective;
– nu a primit nici un fel de sugestii sau influențe în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, dar că a primit informații din partea S.R.I. referitoare la acest demers;
– nu-i cunoaște pe B.V., S.M.sau S.S.;
– este posibil ca pe ordinea de zi a Guvernului, în ședințele de lucru ale acestuia să apară, pentru a fi luate în discuție proiecte de acte normative care nu au obținut toate avizele necesare (filele 168-174, vol. 117);
Din înscrisul depus de înv. S.S. în cursul urmăririi penale, respectiv documentul în lb. engleză, tradus ulterior, intitulat „Către guvernul României, prim ministru Călin Constantin Anton Popescu – Tăriceanu”, adresat de C.S.F.B. Europe Ltd. datat 05.12.2005 și semnat deS.M. , prin care se solicită de către acesta o întâlnire cu primul ministru în data de 12.12.2005, pentru o discuție referitoare la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, rezultă că între S.M.și primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu a existat o întâlnire anterioară într-una din zilele săptămânii 28.11.2005 – 02.12.2005 la Cluj în aceeași problemă (vol. 5, fila 271 – 273).
În timpul urmăririi penale întreprinse în prezentul dosar au fost obținute și depuse în dosarul CDC cu caracter secret, care urmează prezentul dosar, respectiv extrase din stenogramele ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 precum și Proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom care sunt înregistrate în regim clasificat, așa cum a precizat secretariatul General al Guvernului, considerent pentru care li se oferă același regim și în dosarul nr. 147/D/P/2007.
12) Martorul L.L., care în declarația de la filele 469 – 472, vol. 1, a detaliat contextul în care l-a cunoscut pe S.S.și S.M. Și a intrat în relație comercială cu C.S.F.B., depunând și înscrisurile de la fila 473 – 482.
13) Martorul R.A.– președinte executiv al MKB – Romextera Bank, a declarat că:
– l-a cunoscut pe S.S. în primăvara anului 2005, în contextul în care se punea problema transferului pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom și că acesta i s-a prezentat drept reprezentant al C.S.F.B. Europa Ltd.
– l-a cunoscut din anii 90 și pe înv. S.M.în calitate de reprezentant al C.S.F.B., iar din luna mai 2006 a luat la cunoștință că nu mai lucrează la acea instituție.
– l-a cunoscut ca reprezentant al C.S.F.B. și pe înv. F.M.C. , în contextul tranzacției cu 8% acțiuni Petrom.
– referitor la activitatea sa în legătură cu vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, martorul a arătat că: a fost solicitat de reprezentanții Asociației Salariaților din Petrom (acționar principal la Romextera Bank) pentru a avea participarea sa din partea băncii, pe problemele tehnice ale tranzacției, cât și din punct de vedere al comunicării cu reprezentanții C.S.F.B.; a avut la cunoștință despre mandatarea C.S.F.B. – J&T, de către Asociația Salariaților (PAS) Petrom în tranzacționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom; nu a avut nici o contribuție în legătură cu promovarea proiectului de act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și nici u traseul parcurs de acest proiect de act normativ; nu a discutat cu nici o persoană din aparatul guvernamental problema anterioară (vol. 117, filele 108-121).
12. Probele administrate în cauză decelează că încă din momentul contactului inițial cu L.L. (martie 2005) fila 469 – 472, vol. 1, S.S. a conceput o anumită modalitate de acțiune, în vederea aducerii la îndeplinire a problemei pachetului de 8 % acțiuni Petrom, în sensul de a desfășura activități de influențare a funcționarilor, înalt funcționarilor și demnitarilor, precum și a altor persoane, angrenați în deciziile instituționale în legătură cu această problemă, asigurându-și față de L.L. o anume exclusivitate, prin precizarea faptului că se bucură de „trecere” la ministrul S.I.C. în al cărui resort de atribuții intra problema (fila 469-472, vol. 1).
În sensul celor de mai sus, întreS.M. , ca înalt responsabil al C.S.F.B. și, în același timp, aflat într-o relație anterioară cu S.S. și acesta din urmă s-a instaurat o conivență de acțiune, mulată pe responsabilitățile ce le incumbau în cadrul C.S.F.B., fapt ce a condus la o coeziune psihică și de acțiune a celor doi.
Calea aleasă de S.S. și S.M.pentru atingerea obiectivului (țintei) vizate, constând în obținerea unui act normativ care să legifereze varianta dorită de L.L. și împărtășită de ei, a fost aceea de a determina inițierea proiectului de act normativ, redactarea unui proiect potrivit intereselor lor și, în final, promovarea proiectului, prin captarea și convertirea la aceste activități, în sensul dorit, pe titularul M.E.C., minister în sarcina căruia incumbau acțiunile enumerate mai sus, respectiv pe S.I.C. .
Odată realizată captarea și convertirea lui S.I.C. , acesta, la rândul său, putea și trebuia să determine persoanele aflate în subordinea sa, la activitățile subsecvente și strict necesare creării proiectului de act normativ, respectiv pe A.D.V. – secretar de stat și N.R.M.- directorul Direcției Generale Juridice din cadrul O.P.S.P.I.
Metoda folosită de S.S. și S.M.a constat în activități de determinarea influenței reale pe care o dețineau în raport de S.I.C. , A.D.V. și N.R.M., pentru ca aceștia să facă acte ce le incumbau potrivit acestor atribuții (N.R.M.să realizeze raportul comisiei Neagoe cu care fusese însărcinat de S.I.C. ; A.D.V. să semneze, conform atribuțiilor pe care le avea în cadrul M.E.C., raportul comisiei N.R.M.și, în sfârșit, odată realizat proiectul de act normativ, ministrul S.I.C. să-l prezinte în ședința de Guvern în vederea probării).
Odată înaintat proiectul de act normativ pe traseul prevăzut legal pentru avizare la instituțiile avizatoare, S.S. și S.M.au încercat obținerea influenței pe lângă decidenții responsabili (ministrul de stat Gh.S.; ministrul de finanțe I.P.; ministrul delegat al Departamentului pentru Relații cu Parlamentul, B.O. – toți cu atribuții de serviciu în darea avizului pentru proiectul de act normativ) pentru ca aceștia să-și formuleze avizul necesar introducerii pe agenda de lucru a ședinței de Guvern a proiectului de act normativ în discuție.
Mijloacele utilizate de S.S. și S.M. au constat în:
a) – culegerea de informații în legătură cu stadiul și faza în care se află lucrările necesare întocmirii proiectului de act normativ, respectiv raportul comisiei N.R.M.; referitoare la traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C.)și interinstituțional (instituțiile avizatoare) al proiectului de act normativ; și, în sfârșit, despre desfășurarea lucrărilor ședințelor de guvern în care pe agenda de lucru s-a aflat proiectul în discuție;
b) – activarea surselor care puteau oferi informațiile necesare, unele aderente la grupul constituit(S.S.,S.M. ), respectiv S.I.C. N.R.M.și K.G., altele „exploatate în orb”, respectiv Alesandru Dan Victor, Rusu Rareș Stelian, Demeter Attila, Bondoc – directorul de cabinet al ministrului de stat Gheorghe Seculici, R.A.- președintele Romexterra Bank și alții, pentru obținerea sprijinului lor material efectiv;
c) – exploatarea informațiilor obținute, pe măsura achiziționării lor, în vederea stabilirii și întreprinderii acțiunilor ulterioare de influențare a fiecăruia dintre decidenți în sensul dorit;
d) – schimbul de informații obținute cu beneficiarul final al acțiunii, respectiv L.L., pentru ca și acesta să-și adapteze strategia pentru eventuala influențare a decidenților cu care se afla în relaționare;
e) – acțiuni de convertire a deciziei, ce rezultă din îndeplinirea unor acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu și trebuiau realizate, a fiecăruia dintre persoanele atrase de cei doi, potrivit competențelor ce le reveneau, la dorința și țelurile pe care și le-au propus S.S. șiS.M. ;
f) – totalitatea acțiunilor întreprinse se afla sub semnul, atât al beneficiului financiar care se obținea de S.M.și S.S., în mod indirect, de la C.S.F.B., cât și al promisiunii de câștig, în cazul reușitei acțiunii țintă (adoptarea proiectului de act normativ), lansate de L.L. [împrejurare ce rezultă din afirmațiile lui S.S. în convorbirea telefonică din 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42: „pentru că am vorbit cu Luca, și mi-a spus, știi ….. aceștia sunt oamenii care vor beneficia “și în continuare “Oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei” (n.n. ordonanța privind 8%)].
Din aspectele relevate mai sus se decelează următoarele:
12.1. În ce privește organizarea grupului infracțional ce a derulat activități ilicite în legătură cu promovarea actului normativ privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom, rolul de coor.are l-a deținutS.M. , rolul de execuție și asigurarea legăturilor între membrii l-a avut S.S., iar aderenții au deținut rolul de surse de furnizare a informațiilor necesare pentru atingerea obiectivului (țintei) prefigurate și de sprijinitori morali (intelectivi), cazul înv. K.G. și înv. N.Z. și sprijinirea prin acțiuni contributive intelective (morale) și materiale, cazul înv. S.I.C. .
12.2. Doi componenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional constituit în paralel și suprapus pe organigrama C.S.F.B., respectiv S.M. și S.S., în cooperare și coeziune psihică cu aderenții – cetățeni români – la acest grup, respectiv S.I.C. , N.Z. și K.G., au acționat în perioada trimestrului II 2005 și până în aprilie 2006, în mod coor.at, în scopul comiterii unor infracțiuni grave de corupție ori asimilate acestora, pentru a obține indirect un beneficiu financiar.
Calea, metoda și mijloacele utilizate de S.S. și S.M. , precum și de aderenții de grup, cetățenii români S.I.C., N.Z. și K.G. sunt susceptibile de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor grave, prev. în art. 2 lit. b pct. 15 din Legea nr. 39/2003, în formă consumată sau în fază de tentativă, respectiv cumpărarea de influență, prev. de art. 61 alin. 1 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității prev. de art. 12 alin. 1 lit. b comb. cu art. 14 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.
În acest context sunt împlinite condițiile cerute de prevederile art. 2 lit. a și c din Legea nr. 39/2003, precum și prevederile art. 2 lit. a, b și c; art. 5 pct. 1 lit. a / și b din Convenția O.N.U. împotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată de Adunarea Generală la 15 noiembrie 2000, grupul constituit reprezentând un grup infracțional organizat cu caracter transnațional a cărui activități derulate, în ce privește promovarea unui act normativ referitor la vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
12.3. Actele materiale și contribuția intelectivă infracțională comise de grupul sus arătat, format din S.S., S.M. , N.Z., S.I.C. și K.G. sunt în stare de conexitate prev. de art. 34 lit. b și d din C.p.p., cu actele materiale infracționale comise de aceeași membrii ai grupului, alături de ceilalți componenți (B.V., M.D.M., D.M.R., F.M.C. , O.M.) ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, care nu au avut participație penală în acțiunile legate de promovarea actului normativ 8% acțiuni Petrom, constituind alte acte materiale și contribuții intelective din conținutul aceleiași infracțiuni, și anume, infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (caz de indivizibilitate, prev. de art. 33 lit. a din C.p.p.).
13. Verificându-mi competența materială de efectuare a urmăririi penale a infracțiunii arătate supra la punctul 12, potrivit art. 210 din C.p.p. constat că actele materiale și contribuția intelectivă infracțională în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom se alătură și devin componente al celorlalte acte materiale infracționale executate de S.S.,S.M. , S.I.C. și N.Z. care se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, toate activitățile ilicite aflându-se în stare de indivizibilitate (art. 33, lit. a din C.p.p.) și de conexitate (art. 34 lit. b și d din C.p.p.) cu această infracțiune și cu celelalte reținute în sarcina inculpaților, învinuiților și făptuitorilor.
În legătură cu toate aceste infracțiuni organul de urmărire penală mai întâi sesizat a fost procurorul din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – structura centrală, prin comunicarea cu caracter secret realizată în temeiul art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991 (vezi capitolul 3, pct. 2), procuror care a dispus începerea urmăririi penale, între altele și pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (vezi cap. 4 secțiunea 1, lit. A).
Potrivit prevederilor art. 35 alin. 1 comb. cu art. 45 alin. 1 din C.p.p., în caz de indivizibilitate și conexitate, dacă competența în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte aparține, potrivit legii, mai multor organe de urmărire penală de grad egal, competența de a efectua urmărirea penală pentru toate faptele și pentru toți făptuitorii revine organului de urmărire penală mai întâi sesizat.
În contextul de mai sus, chiar dacă infracțiunile scop, pentru care s-au inițiat și constituit doi componenți ai grupului infracțional (S.M. și S.S. ), la care au aderat și l-au sprijinit alți învinuiți (N.Z., S.I.C. și K.G.), în cazul promovării unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, respectiv infracțiunile prev. de art. 61 alin. 1 comb. cu art. 9 și art. 12 lit. b comb. cu art. 9 ambele din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt în competența de efectuarea urmăririi penale a D.N.A., conform prevederilor O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările și completările ulterioare, competența materială de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 în raport de toate faptele comise și de toți făptuitorii aparține organelor de urmărire penală egal în grad cu D.N.A., respectiv D.I.I.C.O.T., ambele aflate în subordinea P.Î.C.C.J.
Pentru considerentele expuse mai sus mă declar competent material pentru a efectua urmărirea penală în ce privește actele materiale ilicit penale derulate în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % din acțiunile Petrom, de către toate persoanele implicate (inculpați, învinuiți, făptuitori).
14. Potrivit prevederilor art. 29 alin.1 din H.G. nr. 50 din 13.01.2005, pentru aprobarea regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din 20.01.2005, aplicabilă pentru perioada în care s-au derulat activitățile descrise în prezentul capitol, „pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative (n.n. inclusiv or.anțe de urgență) se interzice personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative”, singura excepție fiind admisă, conform prevederilor alin. 2, în ce privește actele, datele sau informațiile referitoare la proiectele de acte normative, care sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare sau în condițiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională”.
Condițiile și procedurile privind participarea cetățenilor și asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor sunt univoc stabilite prin prevederile art. 6-12 din Legea nr. 52/2003.
Traseul (circuitul de avizare) pe care trebuie să-l parcurgă un proiect de act normativ de la instituția inițiatoare (în cazul în speță M.E.C.), la instituțiile avizatoare și, în final, la Secretariatul General al Guvernului este consacrat în prev. art. 5 -18 din H.G. nr. 50/2005, iar condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească un proiect de act normativ pentru a fi introdus de S.G.G. pe agenda de lucru a ședinței de Guvern sunt stabilite în prevederile art. 17 – 24 din H.G. nr. 50/2005.
În cazul proiectului de act normativ (or.anță de urgență) privind vânzarea unui pachet de 8 % acțiuni Petrom deținute în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, nu au fost respectate prevederile H.G. nr. 50/2005, în sensul că instituția inițiatoare (M.E.C.) nu a obținut avizul de la două instituții avizatoare (M. Finanțelor și M.I.R.A.) și, în pofida acestei împrejurări, ministrul M.E.C. a remis proiectul în discuție S.G.G. care, nerespectând prevederile legale în materie, a introdus pe agenda de lucru a ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 proiectul de act normativ.
Prevederea conținută de art. 29 alin. 1 din H.G. nr. 50/2005, privind interdicția de furnizare în afara instituțiilor inițiatoare și avizatoare a unor date sau informații cu privire la proiectele de acte normative în sarcina personalului acestor instituții, indică împrejurarea că datele și informațiile în discuție sunt confidențiale și, pe cale de consecință, nu pot fi diseminate decât prin adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare.
Per a contrario, orice altă atitudine, respectiv furnizarea de date și informații cu privire la proiectele de acte normative, este culpabilă.
Rezultă că, din perspectiva regimului de protecție a datelor și informațiilor în discuție, acestea au un caracter de confidențialitate, nefiind destinate publicității sau accesării de către persoane neautorizate.
În speță în discuție în cuprinsul acestui capitol, autoritatea publică inițiatoare a proiectului de act normativ era M.E.C. și, deși S.S. și S.M. erau interesați legitim dat fiind contractul încheiat cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, persoană juridică ce era beneficiarul prevederilor proiectului de act normativ, aceste persoane nu erau autorizate de a avea acces la respectivele date și informații, iar devoalarea ori diseminarea sau permiterea accesului la aceste date și informații contravine prevederilor legale.
În acest context furnizarea de date și informații confidențiale (permiterea accesului la ele), de către S.I.C. – conducătorul instituției avizatoare M.E.C. – către S.S. și, indirect prin acesta, lui S.M. , știind că aceștia se vor folosi, în orice mod, direct sau indirect, de aceste date și informații, pentru atingerea obiectivului (țintei vizate) și, chiar mai mult, solicitarea de către S.I.C. a sprijinului lui S.S., pentru obținerea semnăturilor necesare de la conducătorii unora din instituțiile avizatoare (Bogdan Olteanu, Gheorghe Seculici, Ionuț Popescu), se circumscrie sferei ilicitului penal.
Pe de altă parte, împrejurarea că, în pofida faptului că nu erau îndeplinite toate condițiile de formă și de fond cerute de prevederile H.G. nr. 50/2005, făptuitorul S.I.C. dând curs intereselor lui S.S. de a se adopta actul normativ cât mai rapid, dat fiind faptul că expira durata contractului cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, a înaintat proiectul actului normativ la S.G.G. pentru a fi introdus spre aprobare în ședința de Guvern, semnifică dorința de sprijinire a intereselor lui S.S. și S.M.
Stenogramele ședințelor de Guvern au un regim clasificat (a se vedea comunicările S.G.G. aflate în volumul CDC) și, pe cale de consecință, discuțiile care se poartă cu prilejul ședințelor de Guvern au un regim cel puțin confidențial, nefiind destinate accesării lor de către persoane neautorizate.
Ori, atât învinuitul S.I.C. cât și V.S., directorul de cabinet al Președintelui UDMR și ministru de stat la momentul respectiv, M.B. au furnizat informații despre conținutul discuțiilor și atitudinea unui dintre miniștri (V.B.) care s-au manifestat în ședința de guvern din 29.06.2005, în ce privește proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom.
15. Activitatea ilicită a învinuitului S.I.C.
În perioada 30.05.2005 – 12.07.2005 învinuitul S.I.C. a divulgat și a permis accesul unor persoane neautorizate la date și informații care nu sunt destinate publicității privind întregul parcurs al elaborării proiectului de act normativ privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8 % din capitalul social al S.C. „Petrom” S.A. București câtre Asociația Salariaților din S.N.P. „Petrom” S.A. (atât parcursul de la autoritatea publică „inițiatoare” – M.E.C. – O.P.S.P.I. -, parcursul de la autoritățile publice avizatoare – Ministerul Finanțelor, C.N.V.M., M.I.R.A., Ministerul Justiției, M.M.S.S.F., Departamentul pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului României, instituția viceprim-ministrului, cât și din cadrul lucrărilor ședinței de Guvern din data de 29.06.2005, în care pe ordinea de zi a fost respectivul proiect de act normativ) către inc. S.S..
La rândul său, inculpatul S.S. a transmis atât datele cât și informațiile obținute de la S.I.C. , cât și datele și informațiile obținute de la înv. N.Z. și înv. K.G. și de la martorii V.D. Alesandru, Demeter Attila, Sata Victor, L.L., înv.S.M. , împreună cu care stabilea, pentru fiecare moment din derularea parcursului (traseului) proiectului de act normativ, planul și pașii pe care îi au de făcut în continuare.
15.1. Activități contributive materiale desfășurate de S.I.C. în sprijinirea grupului infracțional organizat
În perioada 30.05.2005 – 12.07.2005 făptuitorul a dat în vileag către S.S. date și informații nedestinate publicității după cum urmează:
parcursul proiectului în cadrul M.E.C. (inițiatorul proiectului de act normativ), respectiv la Direcția Generală Juridică (la înv. N.R.M.), la O.P.S.P.I. și la secretarul de stat D.V.A. și la autoritățile publice avizatoare (Ministerul Finanțelor, C.N.V.M. și prim viceprim-ministru).
discuțiile din cadrul ședinței de guvern din 29.06.2005.
Faptele săvârșite de S.I.C. rezultă din următoarele mijloace de probă:
a) înscrisuri vol. 23, filele 79-107;
b) note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat dintre S.S. și S.I.C. din 07.06.2005 ora 21:21 (vol. 6, fila 31); din 08.06.2005 ora 12:18 (vol. 6, fila 55); din 08.06.2005 ora 20:23 (vol. 6, fila 62) din 29.06.2005, ora 22:41, vol. 6, fila 201;
note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat dintre S.S. și alte persoane: 05.06.2005 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) cuS.M. ; din 06.06.2005 ora 12:41 (vol. 6, fila 48) cu P.C. (funcționar C.S.F.B.); din 08.06.2005 ora 08:02 (vol. 6, fila 53) cuS.M.M; din 09.06.2005 ora 15:20 (vol. 6, fila 70) cuS.M. ; din 09.06.2005 ora 08:49 (vol. 6, fila 74); din 20.06.2005 ora 14:16 (vol. 6, fila 88) cu K.G.; din 20.06.2005 ora 21:32 (vol. 6, fila 98) cu S.M. ; din 21.06.2005 ora 11:11 (vol. 6, fila 102) cu K.G.; din 21.06.2005 ora 17:36 (vol. 6, fila 116); din 21.06.2005 ora 17:55 (vol. 6, fila 118) cu K.G.; din 27.06.2005 ora 16:28 (vol. 6, fila 142) cuS.M.M; din 27.06.2005 ora 16:32 (vol. 6, fila 144) cu Bondoc (subor.atul lui S. Gh. – viceprim-ministru); din 27.06.2005 ora 20:46 (vol. 6, fila 150) cu N.R.M.; din 28.06.2005 ora 09:28 (vol. 6, fila 156) cu S.M. ; din 28.06.2005 ora 9:30 (vol. 6, fila 158) cu S.M. ; din 28.06.2005 ora 09:40 (vol. 6, fila 161) cu K.G.; din 28.06.2005 ora 18:58 (vol. 6, fila 172) cu un „domn” de la telefonul nr. 447917068632; din 29.06.2005 ora 14:19 (vol. 6, fila 179) cu L.L.; din 29.06.2005 ora 16:45 (vol. 6, fila 183) cu S.M.
Din conținutul convorbirilor telefonice fixate în notele de redare sus arătate, rezultă următoarele:
– că, în întâlnirile pe care S.I.C. le-a avut în această perioadă cu S.S. la sediul M.E.C. (30.05.2005 ora 18:30); 31.05.2005 ora 9:00; 08.06.2005 dimineața și la ora 14:00; 20.06.2005 ora 12:00 – 12:30; 21.06.2005 ora 18:00; 29.06.2005 ora 8:50) și în cadrul extraoficial (05.06.2005 ora 20:00; 27.06.2005 ora 8:35), precum și din convorbirile telefonice directe dintre cei doi conlocutori, înv. S.I.C. i-a divulgat date și informații privind traseul intern, în cadrul instituției organizatoare (M.E.C.), dar și la instituțiile avizatoare a lucrărilor proiectului de act normativ.
Concluzia se desprinde din relatările pe care le-a făcut S.S. celorlalți conlocutori în legătură cu acest subiect.
– că, datele și informațiile divulgate de S.I.C. și obținute de inc. S.S. se corelează cu traseul efectiv al lucrărilor proiectului de act normativ (volumul 108 și volumul 118, filele 95 – 108, precum și volumul 117);
– că, inculpatul S.S. a raportat permanent, unui alt membru al grupului infracțional organizat extern, cu caracter transnațional, și anume înv. S.M. , toate datele și informațiile divulgate de S.I.C. și au stabilit de comun acord cu acesta ce acțiuni să întreprindă în continuare;
– că, inc. S.S. a cules informații „exploatând în orb” și alte persoane: D.V.A.- secretar de stat în M.E.C., L.L., R.R.S.- director de cabinet la ministrul de stat Gheorghe Seculici; Victor Sata, înv. N.R.M., fie direct, fie prin intermediul înv. K.G.;
– acțiunea de divulgare (transmitere, diseminare) și de permitere a accesului la date și informații confidențiale privind traseul intra și inter instituțional parcurs pentru întocmirea documentelor necesare, redactare, inițierea proiectului de act normativ, circuitul avizării și discuțiile din ședința de Guvern din 29.06.2005 privind acest proiect, executată de S.I.C. este concomitentă cu acțiunea lui S.S. de preluare și folosirea acestor date și informații pentru realizarea obiectivului (țintei) vizate.
Această acțiune a fost însoțită concomitent cu primirea de către S.I.C. a unor cadouri și, probabil, perspectiva de a mai beneficia de alte foloase necuvenite (c.t. din 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67 dintre S.S. și S.M. ).
15.2. Activitățile contributive intelective (morale) desfășurate de S.I.C. în sprijinirea grupului infracțional format din S.S. , S.M. , N.Z. și K.G. care au cooperat la activitățile ilicite în legătură cu promovarea actului normativ privind vânzarea unui pachet de 8 % din acțiunile Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, se înfățișează sub formă de sfaturi, încurajări, promisiuni de ajutor, cooperare și coeziune psihică.
Aceste modalități faptice concrete de sprijin prin activități contributive de ordin intelectiv rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, atât cele în care S.I.C. este unul din conlocutori, cât și cele în care actele sale exterioare de conduită sunt relevate în convorbirile dintre alți conlocutori (de regulă S.S. – S.M. – K.G.), care au fost enumerate și evidențiate în cuprinsul prezentului capitol.
15.3. Urmare socialmente periculoasă a activităților derulate de făptuitorul S.I.C. rezidă în crearea stării de pericol constând în nerespectarea normelor legale prin care sunt ocrotite datele și informațiile confidențiale în domeniul elaborării, avizării și prezentării proiectelor de acte normative spre adoptare.
15.4. Legătura de cauzalitate dintre actele exterioare de conduită realizate de S.I.C. și urmarea socialmente periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptelor (ex re), relevându-se raportul de cauzalitate de la cauză la efect.
15.5. din punct de vedere al laturii subiective se decelează coeziunea psihică dintre făptuitorul S.I.C. și constituenții grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, S.S. și S.M. , precum și faptul că a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.).
15.6. Fapta comisă de învinuitul S.I.C. constând în aceea că, în perioada 30.05.2005 – aprilie 2006, a sprijinit în acțiunile lor pe S.S. și S.M. , în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (prev. de art. 12 lit. b combinat cu art. 14 din Legea nr. 78/2000) așa cum acestea sunt prevăzute de art. 2, lit. b, pct. 15 din Legea nr. 39/2003, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. din Legea nr. 39/2003.
16) Activitatea ilicită a înv. S.M. a constat în următoarele:
16.1. În perioada 30.05.2005 – 12.07.2005 a cules informații, prin intermediul lui S.S. și K.G., în legătură cu traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C.), interinstituțional (la nivelul instituțiilor avizatoare) și de la nivelul Guvernului României în legătură cu proiectul de act normativ (proiect de or.anță de urgență)privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. câtre Asociația Salariaților (PAS) Petrom, ceea ce contravine prev. art. 29 alin. 1 din HGR nr. 50/2005și constituie infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Aspectele relevate mai sus, rezultă din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat transpuse în note de redare, după cum urmează: 05.06.2005 ora 20:48 cu S.S.; 08.06.2005 ora 08:02 cu S.S.; 09.06.2005 ora 15:20 cu S.S.; 09.06.2005 ora 08:49 cu S.S.; 20.06.2005 ora 21:32 cu S.S.; 21.06.2005 ora 20:38 cu S.S.; 27.06.2006 ora 16:28 cu S.S.; 27.06.2006 ora 17:28 cu S.S.; 28.06.2005 ora 09:28 cu S.S.; 28.06.2005 ora 09:30 cu S.S.; 29.06.2005 ora 16:45 cu S.S.; 29.06.2005 ora 16:57 cu S.S.; 29.06.2005 ora 20:25 cu S.S. (toate în volumul 6); 05.07.2005 ora 19:56 cu S.S.; 05.07.2005 ora 20:24 cu S.S.; 11.07.2005 ora 14:15 cu S.S.; 12.07.2005 ora 15:27 cu S.S.; 12.07.2005 ora 16:45 cu S.S.; 12.07.2005 ora 20:34 cu S.S.;
16.2 Urmare socialmente periculoasă a activităților derulate de înv. S.M.rezidă în crearea stării de pericol constând în nerespectarea normelor legale prin care sunt ocrotite datele și informațiile confidențiale în domeniul elaborării, avizării și prezentării proiectelor de acte normative spre adoptare.
16.3 Legătura de cauzalitate dintre actele exterioare de conduită realizate de S.M. și urmarea socialmente periculoasă produsă rezultă din materialitatea faptelor (ex re), relevându-se raportul de cauzalitate de la cauză la efect.
16.4 din punct de vedere al laturii subiective se decelează coeziunea psihică dintre înv. S.M. și celălalt constituent al grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, S.S. , precum și faptul că a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.).
16.5 Fapta comisă de înv. S.M. , constând în aceea că, în perioada 30.05.2005-aprilie 2006, în cooperare cu inc. S.S. a făcut promisiuni, a oferit bani, daruri, indirect, prin inc. S.S., înv. S.I.C. în calitate de ministru al M.E.C., pentru ca acesta să promoveze proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și a achiziționat și folosit, prin intermediul inc. S.S. și a înv. K.G., informații nedestinate publicității privind traseul intra și interinstituțional al unui proiect de act normativ, conform prevederilor art. 29 din H.G. nr. 50/2005, fapte susceptibile de a constitui infr. prev. de art. 61 comb. cu art. 9; art. 12, lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000, constituie acte materiale care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
17. Activitatea ilicită a înv. K.G.
17.1 Actele exterioare de conduită ale înv. K.G. sunt decelate din următoarele convorbiri telefonice:
Volumul 6
20.06.2005 ora 14:16, fila 88 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” (se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
20.06.2005 ora 14:17, fila 90 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” ( se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
21.06.2005 ora 11:11, fila 102, în care K.G. îi comunică lui S.S. că D.A. (secretar de stat M.E.C.) se va deplasa la cabinetul ministrului de stat S. Gh., în problema proiectului de act normativ 8 %, precum și faptul că „la ședința de guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru Romgaz”. La întrebarea lui S.S. „dacă avem oameni în Ministerul Justiției”, K.G. îi confirmă inducându-l pe secretarul de stat K.K., „un vechi prieten de al meu”;
21.06.2005 ora 17:55, fila 118, cu S.S. cu care discută despre proiectul de act normativ 8 % și despre „Poșta” (n.n. procesul de privatizare de la C.N. Poșta Română);
28.06.2005 ora 09:40, fila 161, cu S.S. în care acesta îi transmite activitățile pe care le-a desfășurat în legătură cu proiectul actului normativ 8%, respectiv întâlnirea cu N.R.M., că actul a fost semnat de B.O., că este necesar a se stabili o întâlnire cu L.L., că a vorbit cu B. (n.n. șeful de cabinet al ministrului de stat S. Gh.); că urmează să se întâlnească cu trei (K.G. + S.S.) cu secretarul de stat de la transporturi;
30.06.2005 ora 16:51, fila 211, cu S.S., având ca subiect probleme legate de actul normativ 8%, că senatorul V.A. nu se implică în problemă și despre o persoană „Victor”.
Volumul 7
05.07.2005 ora 10:21, fila 16 cu S.S. care îi comunică faptul că este împreună cu S.M.și vor merge împreună cu N.Z.; referiri la V.A. și L.L.;
06.07.2005 ora 09:29, fila 33 cu S.S. care îi comunică faptul că s-a întâlnit cu S.I.C. , referiri la S.M.în legătură cu actul normativ 8%;
06.07.2005 ora 15:31, fila 38 cu S.S. căruia îi comunică faptul că a vorbit cu Demeter Attila, în problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom;
11.07.2005 ora 10:36, fila 40, cu S.S., în problema proiectului de act normativ 8%;
11.07.2005 ora 13:10, fila 42 în care S.S. îi comunică ce demersuri urmează să facă în legătură cu proiectul de act normativ 8 % (referiri la S.I.C. D.A., B.O., N.Z., C.C. – secretar de stat în M.E.C.) ;
11.07.2005 ora 16:42, fila 46 în care S.S. îi comunică alte demersuri în legătură cu același proiect de act normativ (face referiri la N.Z., V., O., C.) ;
Întreaga activitatea ilicită a făptuitorului K.G. se înfățișează ca o contribuție morală (intelectuală) a acțiunilor derulate de S.S. și S.M.de obținere (culegere) de informații în legătură cu promovarea proiectului de act normativ, cărora le-a menținut și întărit rezoluțiunea infracțională în ce privește desfășurarea acțiunilor ilicite, pe care cunoștea și le-a acceptat.
În ce privește sfaturile, încurajările și promisiunile de ajutor oferite de K.G., fie lui S.S. în mod direct, fie lui S.M. în mod indirect, prin intermediul lui S.S. , cu privire la activitățile derulate de către aceștia în legătură cu promovarea unui act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, aceștia rezultă cu prisosință din:
– convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în care unul dintre conlocutori era K.G.:
– convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat dintre alți conlocutori, de regulă S.S. și S.M. ;
toate enumerate în conținutul capitolului 8, secțiunea 3, precum și în volumul 106 în care sunt depuse notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în care unul dintre conlocutori a fost K.G., certificate la data de 12.09.2008.
În esență, activitatea de sprijinire intelectivă a grupului infracțional organizat comisă de K.G. a constat în culegere de informații de pe agenda de lucru a Guvernului României și în exercitarea influenței asupra secretarului de stat din cadrul M.E.C. Demeter Attila în cazul promovării proiectului de act normativ de 8 % acțiuni Petrom.
17.2. Activitatea ilicită a înv. K.G. constând în aceea că, în perioada 30.05.2005 – aprilie 2006, a sprijinit în acțiunile lor pe S.S. și S.M. , în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (prev. de art. 12 lit. b combinat cu art. 14 din Legea nr. 78/2000) așa cum acestea sunt prevăzute în art. 2, lit. b, pct. 15 din legea nr. 39/2003, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, reprezintă acte materiale care se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
18. Activitatea ilicită a înv. N.Z. a constat în următoarele:
18.1. Întrucât, cu prilejul ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 proiectul de act normativ în discuție nu a fost aprobat de membrii Guvernului, în perioada dintre cele două ședințe ale guvernului și, apoi, imediat următoare S.S. a solicitat sprijinul ministrului N.Z. ca, prin poziția ocupată în Guvernul României și prin sistemul relațional pe care îl are, să concure în cadrul ședințelor de guvern la aprobarea și adoptarea proiectului de act normativ.
Aspectele învederate rezultă din următoarele note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat:
– din 29.06.2005 ora 20:25 dintre S.S. și S.M., vol. 6, fila 192 (în cuprinsul convorbirii S.S. îi relatează luiS.M.poziția adoptată de N.Z.. În legătură cu problema promovării actului normativ și de afirmațiile din care rezultă sprijinul pe care acesta s-a angajat să-l depună în sensul dorit de S.S.);
– 29.06.2005 ora 21:06 dintre S.S. și L.L. – vol.6, fila 194 (în care primul reiterează afirmațiile făcute în convorbirea anterioară);
– 29.06.2005 ora 22:41 dintre S.S. și ministrul S.I.C. vol. 6, fila 202 (în care primul îi comunică consultantului afirmațiile lui N.Z.);
– 11.07.2005 ora 10:36, vol.7, fila 40 dintre S.S. și K.G. în care S.S. afirmă ce va discuta cu N.Z.;
– 11.07.2005 ora 13:10, vol.7, fila 42 în care S.S. îi spune din nou lui K.G. că va discuta problema cu 8% cu N.Z.;
– 11.07.2005 ora 14:15, vol. 7, fila 43 în care S.S. îi comunică lui S.M. că a discutat cu N.Z. care i-a afirmat că este bun prieten cu B. O. (n.n. ministru pentru relația cu Parlamentul la data respectivă) și că urmează să se întâlnească „ în patruzeci de minute am întâlnire cu Zsolt”;
– 11.07.2005 ora 16:42, vol.7, fila 46 în care S.S. îi zice lui K.G. a discutat cu N.Z. care, la rândul său, i-a comunicat că a discutat probleme „cu Voicu, a vorbit și cu Olteanu și amândoi au confirmat că o vor pune în agendă”, precum și faptul că „i-au dat (n.n. lui N.Z.) schimbarea or.anței, așa cum m-a rugat Codruț (n.n. S.I.C. )”;
– 03.04.2006 ora 22:07, vol.8, fila 184 în care S.S. îi comunică lui S.M. că „se pare că problema celor 8% se află pe agenda discuțiilor de joi” și că „vor fi mai multe persoane care își vor spune opiniile, cum ar fi Schumacher”;
– 04.04.2006 ora 22:20, vol. 8, fila 210 dintre S.M. și N.Z. în care, practic, primul îi dă însărcinări celui de al doilea în legătură cu viitoarea discuție din Guvern privind problema 8%.
În intervalul de timp cuprins între data de 20.06.2005 și data de 12.07.2005, învinuitul N.Z. a avut următoarele întâlniri cu inc. S.S. :
– în 21.06.2005 ora 10:00 la locația Fashion Bar (convorbirea telefonică din 20.06.2005 ora 14:34 vol.6 fila 92 și convorbirea telefonică din 21.06.2005 ora 17:12 vol.6 fila 114).
– în 29.06.2005 (convorbirea telefonică din 27.06.2005 ora 15:37 vol.6 fila 140).
– în 05.07.2005 ora 12:00 la sediul M.C.T.I. (convorbirea telefonică din 04.07.2005 ora 22:10 vol.7 fila 14) și convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 10:21 vol.7 fila 16), întâlnire la care a participat și înv. S.M. . Împrejurarea că întâlnirea a avut loc rezultă din convorbirea telefonică din 05.07.2005, ora 13:17, vol. 7 fila 19.
– în 11.07.2005, în jurul orelor 15:00 (convorbirea telefonică din 11.07.2007 ora 14:15 vol.7 fila 43), ceea ce este confirmată și de convorbirea telefonică din 11.07.2005 ora 16:42, vol.7 fila 46.
În perioada 13.03.2006-05.04.2006, învinuitul N.Z. a avut următoarele întâlniri:
-14.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 14.03.2006 ora 14:37 vol.8 fila 61).
– 20.03.2006 cu S.M. (convorbirea telefonică din 13.03.2006 ora 21:48 vol.8, fila 50).
– 03.04.2006 cu S.S. ,în cursul dimineții și la ora 21:00 (convorbirea telefonică din 03.04.2006 ora 17:51 vol.8 fila 179).
Despre împrejurarea că subiectul conversațiilor purtate cu ocazia întâlnirilor sus-menționate avea ca temă și proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, ocazie cu care înv. N.Z. și-a manifestat sprijinirea acțiunilor derulate de S.S. și S.M. , cu predilecție prin acțiuni de natură intelectivă (încurajări, promisiuni) se degajă din relatările conlocutorului S.S. către S.M. și K.G., din care mai rezultă și că, N.Z. avea cunoștință și a acceptat să sprijine respectivele acțiuni (art.19 pct. 1 lit. a din C.p.), obiectivându-se ca acțiune intelectivă realizată cu intenție directă.
18.2. Faptele descrise mai sus, constând în aceea că în perioada 20.06.2005-aprilie 2006, a sprijinit intelectiv (moral) și material în acțiunile lor pe S.S. și S.M. , în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (prev. de art. 12 lit. b comb. cu art. 14 din Legea nr. 78/2000), așa cum acestea sunt prevăzute de art. 2 lit. b pct. 15 din Legea nr. 39/2003, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, reprezintă un act material care se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii aderare și sprijin a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 15 din aceeași lege.
19. Activitatea învinuitului N.R.M. a constat în următoarele:
a) în calitate de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul O.P.S.P.I.-M.E.C., a primit în data de 25.05.2005, prin Ordinul nr. 277/2005 emis de ministrul M.E.C., S.I.C. sarcina de a conduce Comisia de Analiză și Verificare a documentelor de înființare a Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” (vol. 23, fila 79-80 și vol. 112, fila 8), precum și de a coopta o firmă de avocați pentru finalizarea raportului comisiei (vol. 23, fila 81).
b) a coor.at lucrările comisiei sus-arătate, care s-au finalizat cu Raportul cu privire la rezultatul analizei și verificărilor efectuate asupra documentelor Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” realizat până la data de 08.06.2005 (vol. 23, filele 85-99), pe care l-a înaintat cu propuneri la secretarul de stat din M.E.C., Alexandru Dan Victor (vol. 112, fila 48-49).
c) a primit la data de 31.05.2005, prin fax, analiza și punctul de vedere al S.C.A. „Gutium și Asociații”, cu privire la legalitatea constituirii Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom SA (vol. 23, filele 107-135).
d) în perioada elaborării raportului, pentru obținerea datelor necesare a avut contacte cu reprezentanții Asociației Salariaților (PAS) Petrom.
e) proiectul de act normativ având ca obiect vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociației Salariaților a fost elaborat în cadrul Direcției Generale Juridice de la O.P.S.P.I.- M.E.C., ca de altfel și alte proiecte de acte normative (vol. 112, fila 34), la care, conform dispoziției ministrului M.E.C., a colaborat și cu reprezentanții Asociației Salariaților (PAS) Petrom (vol. 112, filele 34, 47-48).
Menționăm că la percheziția domiciliară efectuată la inc. S.S. s-a găsit un înscris, reprezentând prima filă dintr-un draft al Proiectului de Or.anță de urgență privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. „Petrom” SA București către Asociația Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” (vol. 12, fila 106), din examinarea căruia rezultă că a fost creat la data de 07.04.2005.
f) la data de 27.06.2005, ora 20:46 a purtat o convorbire telefonică cu S.S. , căruia îi comunică faptul că în ziua următoare, 28.06.2005, ora 9:30 se va întâlni cu secretarul de stat din M.E.C. A.D.V., la locația „Marriot”, ocazie cu care se va discuta despre proiectul de act normativ pentru pachetul de 8% acțiuni Petrom și cei doi conlocutori își stabilesc întâlnire pentru 28.06.2005, ora 8:00 la locația „Turabo” (vol. 6, fila 150).
Întâlnirea dintre N.R.M.și S.S. este confirmată de ultimul, în convorbirea telefonică pe care a purtat-o în data de 28.06.2005, ora 09:28 cu înv. S.M. căruia îi afirmă că s-a întâlnit cu Neagoe, de la care a aflat că sunt câteva observații de la C.N.V.M. (vol. 6, fila 156) și în convorbirea telefonică cu înv. K.G. din 28.06.2005, ora 09:40, căruia S.S. îi afirmă aceleași împrejurări (vol. 6, fila 161).
La data de 24.06.2005 cu adresa nr. 17343/23.06.2005, înregistrată la M.E.C. – O.P.S.P.I. sub nr. 1205 din 24.06.2005, C.N.V.M. a avizat favorabil proiectul de act normativ, cu observații (vol. 108, filele 13, 19-20, 27).
La ora 9:30 în data de 28.06.2005, S.S. îi comunică lui S.M. că în momentele respective N.R.M.se află într-o întâlnire cu A.D.V.
În data de 29.06.2005, M.E.C. a transmis Secretariatului General al Guvernului, proiectul de or.anță de urgență privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. Petrom S.A. București către Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom”, pentru a fi supus aprobării (fila 28, vol. 108 și vol. CDC).
Învinuitul N.R.M.a declarat că nu își reamintește dacă s-a întâlnit în data de 28.06.2005, la locația Marriot, sau nu, cu secretarul de stat în M.E.C. A.D.V. dar arată că a purtat cu acesta în repetate rânduri discuții pe marginea proiectului de act normativ în discuție și a raportului comisiei (vol. 112, fila 49). Același învinuit confirmă întâlnirea cu S.S. din aceeași dată, la locația „Turabo” (vol. 112, fila 49).
Întrucât informația oferită de înv. N.R.M.în data de 28.06.2005, între orele 8-9, inc. S.S. își avea pierdută actualitatea în momentele respective, deoarece proiectul de act normativ și-a urmat traseul intrainstituțional și cel interinstituțional, aceasta nu mai avea caracterul de a fi confidențială și chiar dacă ar fi avut acest caracter, nu mai avea calitatea de a putea fi exploatată, actul exterior de conduită, izolat de altfel, al înv. N.R.M. nu se circumscrie conținutului constitutiv al infr. prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 15 din aceeași lege (art. 10 alin.1 lit. d din C.p.p.).
g) la data de 03.04.2006, fiind solicitat de șefa de cabinet a ministrului M.E.C., martora I.R., înv. N. R.M. a adus niște documente, pe care i le-a înmânat martorei (a se vedea convorbirea telefonică din 04.04.2006, ora 20:03, vol. 8, fila 208, dintre S.S. și S.M. ).
Martora I.R. a declarat că nu își amintește episodul din data de 03.04.2006 sau 04.04.2006 (vol. 1, fila 434).
Învinuitul N. R.M. a declarat, referitor la episodul în discuție, că este posibil să se fi petrecut așa cum rezultă din convorbirea telefonică dintre S.S. șiS.M.M, întrucât așa era procedura instaurată, în sensul că dacă ministrul M.E.C. cerea documente, aceasta avea loc prin intermediul șefei de cabinet, martora I.R. (vol. 112, fila 52).
Față de cele de mai sus, actul exterior de conduită al înv. N.R.M.nu se circumscrie conținutului constitutiv al vreunei infracțiuni, lipsind latura subiectivă (art. 19, pct. 1, lit. b și pct. 2 din C.p.).
Actele exterioare de conduită, ale înv. N.R.M., descrise supra la lit. f și g, nu se circumscriu nici conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 din C.p., ca de altfel și poziția subiectivă a aceluiași învinuit.
Din declarația înv. N.R.M.rezultă că:
– se cunoaște cu inc. S.S. , inc. B.V. și înv. S.M. din activitatea oficială pe care a derulat-o potrivit atribuțiunilor de serviciu, cu prilejul negocierilor prilejuite de contractul de consultanță pentru privatizarea Petrom, respectiv din anul 2002, ca reprezentanți ai C.S.F.B.
– nu a furnizat date, informații sau documente clasificate ori confidențiale celor trei persoane arătate mai sus (filele 13-56, vol.112).
Față de aspectele relevate mai sus, în temeiul art. 249 comb. cu art. 10 alin. 1 lit. d din C.p.p., se va dispune scoaterea de sub urmărirea penală a înv. N.R.M., actele materiale tratate în această secțiune, susceptibile de a intra în conținutul constitutiv al infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
20. Inc. S.S. a fost trimis în judecată pentru actele materiale expuse în prezenta secțiune, prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006, emis la 18.04.2007, pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
SecȚiunea 4. În ce privește Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” S.A.
În situația acestui agent economic au acționat coor.at, concertat și planificat, cooperând și aflați într-o strânsă coeziune psihică inculpații B.V., S.S., M.D.M., D.M.R. și învinuiții S.M. , F.M.C., S.I.C. și K.G., în vederea divulgării, diseminării/achiziționării de informații confidențiale (secret comercial) sau nedestinate publicității, cu scopul de a accede la procesul de privatizare și în detrimentul altor competitori înscriși în competiția pentru selectarea consultantului, pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A. și, ulterior, pentru influențarea decidenților responsabili în activitatea de negociere dintre M.E.C. – O.P.S.P.I. și consultantul selectat.
Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” S.A. (S.N.G.N. „Romgaz” S.A.) are ca obiect de activitate cercetarea geologică pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, precum și producția, furnizarea și depozitarea subterană a gazelor naturale în condiții de calitate, siguranță, eficiență economică și de protecție a mediului înconjurător.
S.N.G.N. „Romgaz” S.A. a fost inclusă în programul de privatizare încă din anul 2005, aflându-se în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., vol. 68, filele 53-60.
Pentru selectarea consultantului în vederea privatizării S.N.G.N. Romgaz S.A. au depus scrisori de interes 14 bănci de investiții/firme de consultanță și anume:
Lazard Freres
Morgan Stanley
HSBC plc.
UBS Investment Bank/ N.V.
JP Morgan/ING Bank N.V.
Bank of America Securities Limited/Central Europe Trust/Deloitte Central Europe/Allen Overy/Atkins Predoiu
Merrill Lynch
Credit Suisse First Boston Europe Limited/RAE Linklaters/Miculiti, Mihai / Asociații
BNP Paribas Corporate Finance
ABN Amro/Mușat și Asociații
Citigroup
C.A.I.B. Corporate Finance Beratungs GmbH
KPMG Romania
Goldman Sachs
(a se vedea comunicatele de presă ale M.E.C. – Serviciul Purtător de Cuvânt, Protocol (vol. 116, filele 319 – 328) din 21.06.2005; 28.07.2005 și declarația de presă a ministrului M.E.C., S.I.C. .
X
X X
Potrivit prevederilor art. 1 lit. A pct. 2 din H.G. nr. 266 din 10.06.1993, exploatarea surselor minerale utile (deci și gaze naturale) reprezintă ramuri strategice ale economiei naționale.
Ca atare, activitatea desfășurată de S.N.G.N. „Romgaz” S.A. și ceea ce este în legătură cu acest agent economic, inclusiv procesul de privatizare și de consultanță în vederea privatizării constituie un interes strategic al României.
1) La data de 24.05.2005, în PC-ul inculpatuluiD.M.R. Radu Mihai, care nu deținea nici o calitate oficială în legătură cu această societate comercială, a fost creat documentul emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. intitulat „Cerere de oferte selectare consultanți. Privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A., ce poartă mențiunea „strict confidențial” (a se vedea percheziția informatică la inc.D.M.R., document printat, vol. 15, filele 512 – 598. În acest document se menționează la pct. 1.4. că „oficialii M.E.C. – O.P.S.P.I. vor acorda toate informațiile relevante, solicitate numai în scris de care consultantul are nevoie pentru întocmirea ofertei”, fiind nominalizați, între alți reprezentanți oficiali, ai O.P.S.P.I., inc. M.D.M. și numitul A.A. (vol.15, fila 530).
Inc. D.M.R. a declarat că documentul în cauză l-a primit de la M.E.C.-O.P.S.P.I, drept model pentru activitatea sa de la M.C.T.I., la debutul activității sale de consilier personal al ministrului M.C.T.I. (vol. 4, filele 87-88). Aspectul de mai sus relevă preocuparea inc.D.M.R. pentru culegerea de informații în legătură cu S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
2) În data de 26.05.2005 a fost publicată în presa internațională (The Well Street Journal Europe) și presa internă („Adevărul”, „România liberă”) cererea de scrisori de interes pentru servicii de consultanță financiară pentru privatizarea S.C. Romgaz S.A., cu data limită de depunere la 20.06.2005, fiind depuse 14 scrisori de interes din partea, printre altele, a următoarelor consorții: Merrill Lynch, C.A.I.B. Corporate Finance și Credit Suisse First Boston cu Fondul Româno – American de Investiții, vol. 67, fila 26.
3) În data de 06.06.2005 ora 11:24 vol. 6, fila 45 S.S. îi comunică interlocutorului său M.S.M. că: „am discutat despre strângerea de semnături pentru Romgaz și, dacă nu există lege elaborată, se pot duce la Guvern înainte de strângerea semnăturilor, dar dacă există o lege pentru asta, ca de exemplu situația noastră actuală, atunci semnăturile trebuie strânse”, la care conlocutorul răspunde: „Da, pentru că nu e o decizie, e or.anță”.
4) În convorbirea din 09.06.2005 ora 10:45 vol. 6, fila 66, S.S. îi solicită luiD.M.R. să afle „câți oameni vor fi în comisie pentru Romgaz și cine va fi de partea lor ….”.
5) În data de 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102, înv. K.G. îi comunică inc. S.S. că în ședința de Guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru „Romgaz”.
6) În aceeași zi, 21.06.2005 ora 17:12, vol. 6, fila 114, K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) îi cere lui S.S. să urmărească ce se întâmplă cu Romgaz și îi relatează despre împrejurarea că S.I.C. , i-a spus că vrea să vadă firma pe care o reprezintă (C.A.I.B.) alături de C.S.F.B., că vrea să scoată Romgazul repede la vânzare și că sunt interesate 12 bănci.
Se relevă activitatea inc. S.S. în favoarea uneia dintre firmele competitoare (C.A.I.B.) și poziția ministrului M.E.C., S.I.C. , precum și contactarea persoanelor de la care culegea informații.
7) La data de 23.06.2005, în ședința de guvern s-a adoptat Hotărârea nr. 623/2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz”S.A., care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 594/08.07.2005 (vol. CDC, fila 224 – 235 și vol. 128, fila 165).
Rezultă că inc. S.S. a cules și primit informații în legătură cu ordinea de zi a ședinței de guvern, în care se discută un proiect de act normativ, înaintea publicării acestuia, ceea ce contravine prev. art. 29 din H.G. nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre aprobare.
Din raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. rezultă că intervalul de timp cuprins între 21.06.2005 și 13.09.2005, inc. S.S. a avut următoarele contacte:
în 21.06.2005 ora 14:45 cu inc. M.D.M. și la ora 17:25 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
în 27.06.2005 ora 8:35 cu înv. S.I.C. la cafeneaua Turabo; la ora 17:10 cu inc. B.V. și inc.D.M.R. R.M.; la ora 21:50 cu inc. B.V.;
în 28.06.2005 la ora 10:00 cu inc. M.D.M. la Grand Cafe Galleron și la ora 15:40 cu înv. K.G. la Hilton, iar la ora 20:00 cu inc. M.D.M. la Lido;
în 29.06.2005 la ora 8:50 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
în 12.09.2005 la orele dimineții cu inc. D.M.R. la locația Angel's;
– în 13.09.2005 ora 11:30 cu înv. K.G. G. la Hilton;
8) În convorbire telefonică din 20.07.2005 ora 11:54, fila 59 vol. 7, inc. S.S. îi relatează lui S.M. despre o conversație pe care a avut-o „cu prietenul meu pe care tu nu-l placi”, în legătură cu Romgaz, continuând:
„ S.S. .: Și știi, l-am întrebat dacă are … spune-mi dacă ai a vreun angajament! A spus:Nu am nici un angajament, apoi l-am întrebat: Atunci de ce vorbești cu alți oameni? Dacă vom lucra așa, atunci mai bine să-mi spui dinainte deoarece ne este frumos. Mi-a spus: Nu este nici o problemă. Putem să o rezolvăm, însă ce veți face cu DISTRIGAZ? Eu i-am spus că nici eu nu sunt plătit și trebuie să vedem cu o să o rezolvăm pentru că …
S.M.: Ok, hai să o discutăm diseară!”
Termenul limită pentru depunerea ofertelor de către consultanții preselectați a fost data de 22.09.2005, fiind depuse un număr de 8 oferte (vol. 68, fila 22).
9) În nota de redare a convorbirii telefonice din 31.10.2005 ora 13:21, vol. 7, fila 92, inc. S.S. îi comunică lui D.M.R. că a aflat de la Ruttenstorfer că Merrill Lynch sunt pe locul II pentru Romgaz și că i se pare ciudat căci au fost pe locul V, la careD.M.R. îi spune că va verifica, la solicitarea acestui gest din partea lui S.S..
10) La data de 03.11.2005, martorul R.W. s-a întâlnit cu înv. S.I.C. , împrejurare cunoscută de inc. M.D.M. (vol. 7, fila 100).
11) La data de 03.11.2005, ora 14:29, vol. 7, fila 106, la solicitarea înv. F.M.C. („o nelămurire referitoare la gaze. Ar fi bine dacă am putea afla cine iese pe locul doi acum, pentru că se pare că este presiune ca să-l schimbe pe acela de la locul doi, să vină prietenul nostru, în speranța că va reuși să ne împotmolească la contract”), inc.D.M.R. îi comunică ordinea de clasare a ofertanților, indicând inițialele competitorilor.
„M. F.M.C.: Am o întrebare
D.M.R. : Nelămurire.
M. F.M.C.: O nelămurire referitoare la gaze. Ar fi bine dacă am putea afla cine iese pe locul doi acum, pentru că se pare că este presiune ca să-l schimbe pe acela de pe locul doi, să vină prietenul nostru, în speranța că va reuși să ne împotmolească la contract.
D.M.R. : De pe patru, pe doi e cam greu.
M. F.M.C.: Presiunea este foarte mare. Ar fi bine de știut cine e pe doi și pe trei, ca să le zicem să pună și ei presiune la rândul lor și să-i liniștească.
D.M.R. : Când ai nevoie de treaba asta?
M. F.M.C.: Cu cât mai repede cu atât mai bine. Două nume, știi?
D.M.R. : Bine. Barbu și Nae și Petre ….
M. F.M.C.: Da…
D.M.R. : … și Barbu și Ana.
M. F.M.C.: Am înțeles. În ordinea asta.
D.M.R. : Da.
M. F.M.C.: Bine.
D.M.R. : Următorul grup ar fi Marian cu Lică.
M. F.M.C.: Bine.”
Din convorbirea telefonică de mai sus rezultă că inc. D.M.R. divulgă, iar înv. F.M.C. achiziționează informații confidențiale (secret comercial) în legătură cu ordinea de clasare a competitorilor aflați în competiția pentru selectarea consultantului, într-un moment în care aceste date nu erau destinate publicității, sub forma unor nume proprii ale căror prime litere corespund cu inițialele competitorilor, respectiv:
„Barbu și Nae și Petre” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C. , corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „BNP Paribas Corporate Finance”.
„Barbu și Ana” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C. , corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „Bank of America Securities Limited”.
„Marian cu Lică” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C. corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „Merrill Lynch”
12) În urma procesului de evaluare a ofertelor depuse, cel mai mare punctaj l-a întrunit consorțiul condus de C.S.F.B. (vol. 68, fila 22), împrejurare comunicată de inc.D.M.R. R.M., inc. S.S. cu ocazia convorbirii telefonice din 04.11.2005 ora 16:08, vol. 7, fila 114: ”tocmai am aflat că s-a luat decizia să anunțe câștigătoarea „Romgaz”, ceea ce este o veste bună”, care este ulterioară celei de la ora 11:44, vol. 7 fila 112 dintre aceeași conlocutori în care se relevă și implicarea în problemă a inc. M.D.M. și înv. F.M.C.
13) La data de 08.11.2005 au loc mai multe convorbiri telefonice între S.S. și D.M.R. după cum urmează:
– ora 11:42, vol. 7, fila 124, în careD.M.R. îi comunică lui S.S. că Merrill Lynch este pe locul doi, ceea ce “nu este bine și este și periculos, pentru că ei trebuie să aibă grijă în timpul negocierilor. Știi, când ești pe locul doi, aștepți mereu să vezi ce se întâmplă”, și că anunțul oficial se va face în cursul acestei zile;
– ora 15:41, vol. 7, fila 126 (în care D.M.R. a sunat de la cartela – 43676522554),D.M.R. îi comunică faptul că clasarea lui Merrill Lynch pe locul doi este un ordin, că „ei anunță locurile întâi și al doilea, e important doi pentru ce urmează să se întâmple”, iar S.S. îi răspunde că „Da, pentru că după aceea ei pot crea dificultăți în semnarea contractului și, dacă sunt probleme trec apoi la al doilea”; că ofertanții știau că a fost schimbată configurația de la C.S.F.B.);
– ora 21:01, vol. 7, fila 128 (D.M.R. apelează de pe aceeași cartelă telefonică) în care D.M.R. îi comunică interlocutorului că a aflat că există o presiune „de sus” și că sursa lui de informare crede că aceasta vine din partea primului ministru, în sensul că Merrill Lynch să fie pe locul doi, că „în caietul de sarcini este menționat: dacă negocierea nu va fi alterată de primul ofertant, ei au dreptul să-l cheme la negocieri pe al doilea ofertant. Deci acum ei (n.n. O.P.S.P.I. – comisia de selectare a consultantului) încearcă să găsească o soluție pentru a nu fi posibilă aplicarea acestei reguli); că anunțul oficial pentru consultantul selectat drept câștigător nu va fi făcut nici săptămâna următoare. S.S. îi comunică faptul că „dacă există o presiune, trebuie să insistăm. Îl voi ruga pe Michal (n.n. S.M.) să vină și el”.
14) În data de 11.11.2005 inc. B.V. a fost în București (vol.1 fila 366) și la ora 12:30 s-a întâlnit cu M.D.M. la hotelul Hilton (a se vedea nota de redare din 11.11.2005 ora 11:22, vol. 7, fila 141).
15) La data de 15.11.2005 ministrul M.E.C., înv. S.I.C. a anunțat oficial că un consorțiu format din C.S.F.B., Linklaters și Fondul Româno – American de Investiții (FRAI) a câștigat procesul de selecție a consultantului statului pentru privatizarea Romgaz Mediaș și urmează negocierea contractului (vol. 67, fila 26);
16) În data de 21.11.2005 inc. B.V. a fost din nou la București (vol. 1, fila 366).
În perioada următoare a avut loc următoarele convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat și, ulterior, certificate potrivit dispozițiilor legale:
– 17.01.2006 ora 18:11, vol. 7, fila 414 în care B.V. îi comunică lui M.D.M. că “se pare că luni voi veni în București, vin pentru negocierile cu Romgaz și vom putea să ne întâlnim.” În data de 21.01.2006 inc. B.V. a fost la București (vol. 1, fila 366);
– 24.01.2006 ora 9:20, vol. 7, fila 457 inc. M.D.M. îi comunică înv. S.I.C. „sunt cu Vadim (n.n. B.V.) de la C.S.F.B.. Ați avea timp cam peste două-trei ore să avem o discuție mai privată privind următoarea dilemă – de ce să facem privatizarea Romgazului și dacă da, cum”, întâlnire cu care S.I.C. este de acord;
– 10.02.2006 ora 11:54, vol. 7, fila 528, în discuția dintre M.D.M. și B.V., primul face referire la Romgaz;
– 13.03.2006 ora 21:48, vol. 8, fila 50, în care F.M.C. îi comunică înv. S.M. că „avem o problemă”, referindu-se la Romgaz și că „nu vreau să spun prea multe, dar Vadim (n.n. B.V.) își dă seama și este de acord cu chestiunile pe care i le-am spus noi acum trei săptămâni”.
– 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101 în care S.M. îi comunică lui B.V. un scenariu prezentat de D.M.R. R.M. în legătură cu privatizarea Romgaz context în care „tranzacția nu ar mai fi foarte atractivă din punctul nostru de vedere”; exprimă părerea că nu ar trebui să se grăbească (este vorba de semnarea contractului negociat cu consultantul selectat); „să vedem dacă se va întâmpla ceva în zilele următoare, dacă va fi schimbat ministrul (n.n. S.I.C.) și dacă putem obține apoi sprijinul politic necesar în vederea unei soluționări adecvate a acestei probleme”; „problema este legată numai de Romgaz pentru că există mai multe implicații pe plan politic și, din păcate, se află pe „radarul” președintelui și, după cum știi, este foarte ușor ca afacerile aflate în vizorul său să se ducă de râpă. I-am spus lui Mircea (n.n. F.M.C.) că, dacă partea română ne solicită o întâlnire, să o programeze săptămâna viitoare și, dacă este important, vei participa și tu”.
Conlocutorul, B.V. îi comunică: „Nu cred că este în interesul nostru să participăm la o întâlnire unde să ni se dea un ultimatum. Vreau să evit o întâlnire în care să ni se pună clar în vedere că nu vom obține nici un comision suplimentar și în care noi ar trebui să dăm un răspuns afirmativ sau negativ la această propunere. În aceste condiții cred că este m ai bine să nu aibă loc nici o întâlnire”.
În continuare B.V. întreabă dacă s-a întâlnit cu Alexe (n.n. A.A., director general în cadrul O.P.S.P.I.) la care S.M. îi răspunde că a vorbit cu Radu (n.n. D.M.R.) „care are o listă de observații de la Alexe”;
– 02.04.2006 ora 18:26, vol. 8, fila 157, în care K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) se interesează de situația Romgaz și dacă trebuie să facă presiuni, iar inc. S.S. îi comunică: „Pentru Romgaz vor semna săptămâna viitoare sau cealaltă” referindu-se la contractul în vederea privatizării, și că durează așa de mult întrucât „problema acolo este că au început să-și schimbe opțiunile, nu m ai e clar dacă va fi privatizare sau IPO (Ofertă Publică Inițială), de aceea durează atât negocierile „.
– 03.04.2006 ora 22:07, vol. 8, fila 183 în care S.S.îl întreabă pe S.M. ce mai știe despre Romgaz, iar înlocuitorul îi răspunde că „am înregistrat un mic progres și sper să putem programa o întrevedere cu ei în vederea negocierilor, pentru săptămâna viitoare” deoarece „nu suntem încă pregătiți, încă suntem în faza în care analizăm informațiile. Tu te ocupi de restul, iar eu o să discut cu Radu (n.n. D.M.R.) și ne vedem mâine”.
– în data de 10.04.2006 inc. B.V. a fost la București și la aeroport s-a întâlnit cu înv. F.M.C. (convorbirea telefonică din 10.04.2006 ora 15:29, vol. 8, fila 238;
– 10.05.2006 ora 21:40 vol. 9, fila 88, în care D.M.R. îi comunică lui S.S. că s-a întâlnit cu prietenul său (făcând probabil referire la Alexe Alexandru) și “am discutat despre toate aspectele cu el … Referitor la Romgaz, el mi-a spus că nu a înțeles de la oamenii lui despre datorii, dar a spus: Dacă ești de acord așa, bine. Când voi primi, trebuie să respectăm. Asta cu datoriile nu este chiar o ….. mare. Da?”.
– 23.05.2006 ora 15:08 vol. 9, fila 169, în care S.S. îl întreabă pe F.M.C. dacă i-a adus contractul pentru Romgaz, la care conlocutorul îi răspunde: „Nu știu ce se întâmplă. Vadim (n.n. B.V.) m-a rugat să-l trimit din nou lui, ceea ce am și făcut”;
– 23.05.2006 ora 15:26, vol. 9, fila 171 dintre inc. M.D.M. și martorul Ruttenstorfer în care primul îi comunică cifre legate de gaz din toată țara și la întrebarea conlocutorului îi răspunde că această cifră cuprinde și Romgazul;
– 07.06.2006 ora 20:37, vol. 10, fila 89 dintreD.M.R. și S.S. cu referire la B.V. și detalii în ce privește negocierea contractului de consultanță dintre C.S.T.B. și M.E.C. – O.P.S.P.I., relevându-se interesul manifestat al inculpatului S.S. în problemă;
– 08.06.2006 ora 13:23, vol. 10, fila 46 dintre inc. D.M.R. și F.M.C. , în care se fac referiri și la B.V. și se discută detalii în legătură cu Romgaz;
– 13.06.2006 ora 13:21, vol. 10, fila 92 în care B.V. îi comunică luiD.M.R. că „sper să finalizăm negocierile cu Romgaz”, iar D.M.R. îl întreabă dacă trebuie să vorbească cu prietenul lui (n.n. Alexa Alexandru) ca să-i spună ceva: “Ai ceva deosebit ce trebuie să-i spun lui?”, iar B.V. îi răspunde: „Am impresia că el crede că noi încercăm să câștigăm mai mulți bani, dar nu e adevărat. Noi încercăm să ne organizăm că nu câștigăm mai puțin”;
– 11.07.2006 ora 11:32, vol. 11, fila 45 în care K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) îi cere lui S.S.: „poate reușești să-mi faci rost măcar de un extract cu ce are C.S.F.B. ….. pentru Romgaz, m-ar ajuta”, iar S.S. îi răspunde că o să încerce să-i asigure o întâlnire cu Radu (n.n.D.M.R. M.R.);
– 02.08.2006 ora 13:06, vol. 11, fila 77, în care B.V. îi comunică lui S.S. că „pentru Romgaz mi s-a spus că nu trebuie să fiu acolo pentru că ministrul nu va fi prezent la inițiere. Dar dacă e nevoie sunt fericit să vin. Am mult timp liber la dispoziție”;
– 24.10.2006 ora 22:18, vol. 11, fila 275 în care B.V. îl întreabă pe S.S. dacă F.M.C. M. C. „ți-a vorbit despre Romgaz și despre faptul că încă nu se întâmplă nimic?”
În intervalul de timp cuprins între data de 24.05.2005 – 24.10.2006, inculpatul B.V. a fost la București – în 31.05.2005 fila 367, vol. 1;
– în 27.06.2005 raport filaj (CDC) (când s-a întâlnit la orele 17:10 cu S.S. la Hotelul Hilton, iar la ora 21:50 cu același inculpat la Grand Cafe Galleron) și notă de convorbiri telefonice – fila 138, vol. 6;
– în 06.07.2005 – fila 367, vol. 1;
– în 16.08.2005 – fila 76, vol. 7;
– în 10.11.2005 – fila 366, vol. 1; fila 141, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M. D. M.);
– în 21.11.2005 – fila 366, vol. 1;
– în 23.01.2006 – fila 445, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 366, vol. 1;
– în 02.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 13.03.2006 – fila 365, vol.1;
– în 10.04.2006 – fila 365, vol. 1;
– în 09.05.2006 – fila 365, vol. 1; fila 46, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 71, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S. cu care și stabilesc întâlnire la locația Byblos);
– în 31.05.2006 – fila 365, vol. 1 și fila 243, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.); fila 247, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.) și fila 181, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
– în 15.06.2006 – filele 364-365, vol. 1 și fila 122 din vol. 10 (ora 13:24 convorbire telefonică cu S.S.);
– în 07.08.2006 – fila 364, vol. 1;
– în 04.10.2006 – fila 364, vol. 1 și fila 239 vol. 11 și raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. din care rezultă că la ora 18:15 s-a întâlnit cu S.S. ,D.M.R., M. O. și N.Z. la Restaurantul Neptun, iar la ora 20:55 cu S.S. și O.M. la locația „Tempo”;
– în 21.11.2006 – fila 364, vol.1.
În perioada 31.03.2006 – 05.10.2006, conform raportului de supraveghere (filaj) al organelor S.R.I. s-au produs următoarele contacte ale inc. S.S.:
– 31.03.2006 ora 18:20 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 04.04.2006 ora 7:30 cu inc. M.D.M. la Lido; între 8:50 – 9:50 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.; la ora 12:00 cu S.M. , D.M.R. și alte persoane (înv. O.M. și N. Boissin) la ora 13:25 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 23.05.2006 ora 18:25 cu înv. F.M.C. și alte persoane (Petrișor Peiu și N. Boissin) la Grand Cafe Galleron;
– 24.05.2006 ora 8:35 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 31.05.2006 ora 8:56 cu inc.D.M.R. R.M. și alte persoane (N. Boissin și înv. O.M.) la Grand Cafe Galleron; ora 10:40 cu înv. S.M.la locația Byblos; la ora 13:23 cu inc. M.D.M. , înv. S.M. și altă persoană (C. P.) la Grand Cafe Galleron; la 16:00 a fost la sediul M.E.C. și la ora 17:00 cu inc. B.V. la Hilton;
– 01.06.2006 la ora 9:53 cu înv. S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 15.08.2006 la ora 17:40 cu inc. D.M.R. și înv. F.M.C. la terasa Hilton; la ora 18:25 a fost la sediul M.E.C. și la ora 19:00 cu F.M.C. și D.M.R..;
– 16.08.2006 la ora 12:50 cu inc. D.M.R. și K. Riquat la Hilton;
– 04.10.2006 la ora 7:35 cu inc. M.D.M. la locația Majestic Romada; la ora 15:45 a fost la sediul M.E.C.; la ora 18:15 cu inc. B.V., D.M.R. și înv. O.M. și N.Z. la Ristorante Neptunus Cabaret; la ora 20:55 cu inc. B.V. și înv. O.M. la locația Tempo.
X
X X
Cu prilejul percheziției domiciliare, efectuate la inculpatul S.S., s-au găsit următoarele documente:
a) – strategia de accelerare a privatizării și atragerii de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., pentru anul 2005, fila 85-100, vol. 12, în care se fac mențiuni punctuale cu privire la S.N.G.N. Romgaz S.A., fila 96, 100, vol. 12. Este decelată preocuparea inc. S.S. pentru cunoașterea planului de perspectivă în ce privește privatizările din domeniul energetic, element absolut necesar pentru punerea în aplicare a planurilor destinate atingerii țintei grupului infracțional organizat, coor.area și concertarea acțiunilor în acest sens;
b) – înscrisul intitulat: ”Projects 2006” fila 150-152, vol. 12, ce reprezintă planul de acțiune al inc. S.S. , ca membru constituent al grupului infracțional organizat, cu rolul de agent de execuție sau „de teren” și de a penetra informativ zona de interes (M.E.C. și M.C.T.I.), în care la poziția Romgaz se află mențiunea „Ok – și consemnat olograf Vadim O.K.”, ceea ce decelează: cooperarea B.V. – S.S. în ce privește societățile comerciale; planificarea și organizarea acțiunilor în legătură cu S.N.G.N. Romgaz S.A.; realizarea obiectivului propus exprimată prin formula „Ok”.
c) – corespondența electronică, fila 244, vol. 12, din care rezultă cooperarea inc. S.S. cu o firmă din Bulgaria, în ce privește licitația de la Romgaz, în perioada 10.02.2006-23.06.2006: „Am participat la această licitație de două ori cu ulei motor din lotul nr. 1 și am fost descalificați”, semnată de Vladislav V. Petrov.
X
X X
Documentele solicitate și remise de M.E.C.- O.P.S.P.I., aflate la vol. 67 al dosarului relevă următoarele:
– în programul de privatizare pentru perioada 2006-2008, predat de O.P.S.P.I. pentru a fi transmis la Cancelaria primului ministru, elaborat la 07.12.2005 (fila 1), S.N.G.N. Romgaz S.A. era prevăzută ca dată pentru începerea privatizării în trim. IV 2006, iar ca dată estimată (ianuarie 2006), cu data finalizării privatizării certă 2008 și estimată (trim. IV 2006) vol. 67, fila 6;
– la data de 23.01.2006 stadiul privatizării este menționat în vol. 67, fila 26;
– la data de 10.02.2006 planul de acțiune al M.E.C. – O.P.S.P.I. este expus în vol. 67, filele 39 – 44;
– la data de 28.02.2006 programul și acțiunile de continuare a privatizării și atragerii de investiții pentru anul 2006 stipula în anexă prevederi pentru această societate comercială – vol. 67, fila 91;
– etapele de parcurs înaintea publicării ofertei de vânzare O.P.S.P.I. pentru privatizarea operatorilor economici din calendarul integrat de privatizare 2006 și 2007 este menționat în volumul 67, fila 161; a se vedea și actul din 28.02.2006, vol. 67, fila 144;
– la sfârșitul semestrului I 2006, în calendarul integrat de privatizare pentru anul 2006 – 2007 (emis la 12.09.2006 vol. 67, fila 188) la poziția S.N.G.N. Romgaz era menționat drept stadiu: „negocieri contract consultanță” vol. 67, fila 201;
– în documentul Realizarea programului de privatizare ianuarie 2006 – septembrie 2006 emis de O.P.S.P.I. la 11.10.2006 vol. 67, fila 230 la poziția S.N.G.N. Romgaz a fost menționat: „negocieri ale contractului de consultanță finalizate” vol. 67, fila 234, a se vedea și vol. 67, fila 264.
Rezultă că procesul de selectare a consultantului și negociere cu acesta pentru privatizarea S.N.G.N. Romgaz s-a derulat în timp din data de 23.06.2005 (data adoptării H.G. nr. 623/2005) până în luna octombrie 2006 (data previzionată pentru încheierea contractului de consultanță între M.E.C.-O.P.S.P.I și C.S.F.B.).
a) Aspectele evidențiate mai sus relevă, în concluzie, următoarele:
– s-a desfășurat activitatea de culegere de informații nedestinate publicității în ce privește elaborarea H.G. nr. 623/2005; poziția ocupată de competitori în procesul de selectare a consultantului internațional pentru privatizarea S.N.G.N. Romgaz și configurația clasamentului în momente în care aceste date nu erau destinate cunoașterii competitorilor înscriși în competiție; cifrele privind punctajele stabilite de comisia de evaluare; posibilitățile de influențare a factorilor de decizie în procesul de negociere a contractului de consultanță pentru evitarea posibilității de întrerupere a negocierilor și reluarea acestora (cu consultantul clasat al doilea); cunoașterea contextului politic și a reacției față de problemele de interes a decidenților din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., în concluzie informații de ordin general și economice specifice procesului în discuție. Toate aceste informații, în ansamblul lor, urmare a unui proces de analiză, sinteză și evaluare, erau destinate utilizării cu prilejul participării la o competiție de selectare a consultantului, la care erau înscriși mai mulți competitori și, pe cale de consecință, a exploatării lor în vederea realizării scopului (țintei) vizate respectiv câștigarea competiției în raport de ceilalți concurenți – competitori.
În timp, activitatea de culegere de informații s-a desfășurat în etapa prealabilă (elaborarea actului normativ și declanșarea procesului) pe parcursul derulării efective a procesului de selectare a consultantului (până la anunțarea oficială a consultantului selectat) și în faza finală (negocierea contractului de consultanță).
Cunoașterea unor date și informații privind etapele sus arătate, anterior momentului în care ele deveneau cunoscute tuturor participanților la procesul de selectare a consultantului și pe cale de consecință, puteau profita oricăruia dintre aceștia, iar în faza de negociere a contractului de consultanță obținerea de informații de către o parte contractantă despre intențiile celorlalte părți contractante pe căi neoficiale și nu în cadrul consacrat oficial la unei negocieri la vedere, reprezintă un fapt contrar uzanțelor cinstite în raporturile comerciale, fiind de natură să afecteze poziția comercianților concurenți pe piață, în cazul dat instituțiile participante la competiție și să altereze mediul concurențial. Atunci când s-a ajuns la faza de negociere, una dintre părțile contractante a putut să valorifice în interesul dorit respectivele informații în detrimentul celeilalte părți contractante, în cazul dat, M.E.C. – O.P.S.P.I. ca mandatat al statului român.
Achiziționarea datelor și informațiilor sus menționate a făcut parte dintr-o acțiune coor.ată, concertată și sistematică, derulată într-o perioadă de timp relativ îndelungată, de culegere de informații prin exploatarea informativă a persoanelor recrutate anterior în acest scop, ce aveau acces sau, la rândul lor, au penetrat informativ domeniul de interes și reprezintă o activitate clasică de spionaj comercial.
Activitățile sus arătate sunt susceptibile de a îmbrăca conținutul constitutiv al infracțiunii de concurență neloială, prev. de art. 5 lit. e din legea nr. 298/2001 privind combaterea concurenței neloiale, ce reprezintă cerința esențială în ce privește scopul pentru care s-a inițiat și constituit grupul infracțional organizat extern compus din inc. B.V., S.S. și înv. S.M.și la care au aderat cetățeni români.
Destinația acțiunilor realizate viza obținerea unui beneficiu financiar în favoarea consorțiului format din C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon., Linklaters și FRAI, iar pe de altă parte foloasele materiale realizate sau care urmau să fie dobândite ca urmare a prestației fiecăruia dintre inculpații și învinuiții implicați, ceea ce constituie cealaltă cerință esențială a scopului pentru care s-a inițiat și constituit grupul infracțional organizat;
– activitatea de culegere de informații s-a realizat prin exploatarea informativă a surselor umane cu acces (inc. M.D.M. , înv. S.I.C. I.C.) sau posibilități de acces (inc. D.M.R. prin intermediul numitului Alexa Alexandru) la informațiile dorite, ori prin exploatarea „în orb” a unor personaje politice (înv. K.G.) de către, în principal, inc. S.S. ce deținea rolul de „agent de teren” pentru asigurarea contactului permanent cu inculpații și învinuiții cetățeni români și, subsecvent, de înv. S.M.și F.M.C..
Beneficiarul informațiilor relevante a fost inc. B.V. care le-a exploatat la momentul oportun, valorificându-le pe tot parcursul procesului de selectare a consultantului și cu prilejul negocierii contractului de consultanță, în calitatea S.A. de reprezentant al C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon..
b) se relevă filiera pe care au fost culese și au circulat informațiile de interes a căror beneficiar a fost inc. B.V., în favoarea și în folosul C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon. și concomitent al intereselor grupului infracțional organizat al cărui coor.ator era, respectiv:
– înv. K.G. – inc. S.S. (la care se recoltau datele și informațiile obținute de inc. D.M.R. de la numitul Alexa Alexandru, înalt funcționar în cadrul O.P.S.P.I. – M.E.C., și de la inc. M.D.M. și înv. S.I.C. I.C.) – inc. B.V. și înv. S.M.(care erau beneficiarii și cei care valorificau informațiile în folosul și pentru C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon.) și al grupului infracțional organizat constituit ceea ce exprimat schematic, se prezintă în felul următor:
A) Activitatea ilicită concretă a învinuitului K.G. a constat în aceea că la data de 21.06.2005 a comunicat inc. S.S. informații în legătură cu traseul proiectului de act normativ (ce avea să devină H.G. nr. 623/2005), precizându-i cu exactitate că în ședința de Guvern se va lua în discuție proiectul de act normativ (c.t. din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102).
Faptele relevate mai sus semnifică împrejurarea că înv. K.G. a cunoscut despre interesul inc. S.S. în legătură cu S.N.G.N. „Romgaz” S.A; că între cele două persoane a existat o înțelegere în sensul ca unul să obțină, iar celălalt să primească informații relevante referitor la problema declanșării procesului de privatizare al S.N.G.N. „Romgaz” S.A., precum și că înv. K.G. a căutat să obțină și a obținut informații în legătură cu momentul în care, în ședința de Guvern, se va lua în discuție proiectul de act normativ ce avea să devină H.G. nr. 623/2005.
Fapta înv. K.G. reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102, cu S.S..
B) Activitatea ilicită concretă a învinuitului S.M. a constat în aceea că a obținut informații de la S.S. în legătură cu derularea activităților referitoare la declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz” S.A. și a achiziționat date și informații confidențiale (secret comercial) pe parcursul desfășurării negocierilor pentru încheierea contractului de consultanță financiară dintre M.E.C. – O.P.S.P.I. și consorțiul C.S.F.B., Linklaters, Fondul Româno – American.
Învinuitul a acționat în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în situația S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
Fapta înv. S.M.reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirilor telefonice: din 06.06.2005 ora 11:24, vol. 6, fila 45, cu S.S.; din 20.07.2005 ora 11:54, vol.7, fila 59 cu S.S.; din 13.03.2006 ora 21:48, vol. 8, fila 50, cu F.M.C.; din 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101 cu B.V.; din 03.04.2006 ora 22:07, vol. 8, fila 183 cu S.S..
C) Activitatea ilicită concretă a învinuitului F.M.C. a constat în aceea că în data de 03.11.2005 a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) de la inc.D.M.R. M.R., în legătură cu ordinea de clasare a ofertanților care au depus oferte pentru procesul de selectare al consultantului financiar pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
Învinuitul F.M.C. a acționat în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în situația S.N.G.N. „Romgaz” S.A. (vol. 21, fila 301, procură din partea C.S.F.B. emisă la 09.08.2005).
Fapta înv. F.M.C. reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 03.11.2005 ora 14:29, vol. 7, fila 106, cu D.M.R.
D) Activitatea ilicită concretă a învinuitului S.I.C. a constat în aceea că a sprijinit moral pe unii membri ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: B.V., S.S. și M.D.M., prin darea de sfaturi, instrucțiuni și încurajări cu prilejul întâlnirilor private în legătură cu declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz” S.A, acționând pe poziția de ministru al M.E.C., ce avea în subor.area atât O.P.S.P.I. cât și S.N.G.N. „Romgaz” S.A., ceea ce a conferit un ajutor moral pentru acțiunile ilicite desfășurate în legătură cu acest agent economic, în detrimentul celorlalți competitori.
Fapta înv. S.I.C. reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice din 24.01.2006 ora 9:20, vol. 7, fila 457.
X
X X
Pentru infracțiunea comisă în legătură cu declanșarea procesului de privatizare la S.N.G.N. „Romgaz” S.A., respectiv cea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 au fost trimiși în judecată:
inc. B.V., prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 156/D/P/2007 din 07.09.2007 (vol. 110, filele 238 – 437);
inc. S.S., M.D.M. și D.M.R., prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 222/D/P/6 din 18.04.2007 (vol. 110, filele 1 -237);
cu ambele rechizitorii fiind sesizată Curtea de Apel București.
SCHEMA RELAȚIONALĂ
S.N. Gaze naturale „Romgaz” S.A.
Secțiunea 5. În ce privește vânzarea unui pachet de 0,85 % din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd.
Prin rezoluția din 21.11.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 față de înv. S.S.,S.M. , S.I.C. și N.R.M.(fila 41-48, vol.1), pentru activități ilicite derulate referitor la preluarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la banca Romexterra Bank Tg. Mureș, de către PPF Investments Ltd., fond de investiții înregistrat ca firmă de tip off shore din Insula Jersey – Arhipelagul Marii Britanii, controlat de holdingul PPF Group din Cehia.
Baza factuală a naturii și obiectului acuzației a constat în aceea că:
S.S.a inițiat, la solicitarea înv.S.M. , o serie de demersuri de influență pe lângă Ministrul M.E.C., înv. S.I.C. , menite să asigure investitorului PPF Investments obținerea în condiții avantajoase a unui pachet de 0,85% din acțiunile Romexterra Bank, participație deținută de S.N.T.G.N. Transgaz Mediaș S.A., ceea ce rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice din 02.10.2006 ora 10:44 dintre S.S. șiS.M. , urmată de întâlnirea din aceeași zi, la ora 16:30 dintre S.S. și S.I.C. , când primul i-a solicitat conlocutorului să se implice în găsirea unei variante pentru a determina Consiliul de Administrație (CA) al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. să aprobe vânzarea pachetului de acțiuni deținut la Romexterra Bank S.A. către PPF Investments Cehia.
În sensul celor arătate de învinuitul S.S., înv. S.I.C. i-a solicitat lui N.R.M.să pună în executare, într-o formulă care să asigure protejarea ministrului M.E.C., dispoziția sa de vânzare a acțiunilor respective, ca justificare a nevoilor actuale de lichidități a S.N.T.G.N. Transgaz.
Elementele de fapt avute în vedere la momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză au fost învederate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, în comunicarea cu caracter secret inițial, apoi declasificată la 09.01.2007, remisă P.Î.C.C.J., cu nr. 1450412/09.01.2007, filele 17-19, vol.1.
La dosarul cauzei au fost depuse notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat și, apoi, certificate potrivit dispozițiilor legale, în care conlocutorii discută referitor la aspectele sus menționate, după cum urmează:
c.t. din 09.03.2006 ora 10:12 (vol. 8, fila 24) între S.M.și S.S., în care primul face următoarele afirmații:
„…. Trebuie să vorbești cu prietenul tău maghiar …. Și să te întâlnești mâine (n.n. 10.03.2006) cu președintele MKB”, care este “o bancă maghiară deținută de Bayerische Landes Bank și este pe punctul de a încheia tranzacția aici, cu Adi (n.n. R.A. , președintele Romexterra Bank) și în continuare îi dă detalii, făcând referiri la L.L., K.G. și N.Z. („Vorbește cu Gabor și cu Zsolt”);
c.t. din 09.03.2006 ora 13:04 (vol. 8, fila 27) a teleconferința cu reprezentanți ai C.S.F.B., cu prilejul căreia S.M.relevă cu unul din obiectivele din România îl reprezintă Romexterra, o bancă de talie mai mică;
c.t. din 09.03.2006 ora 14:03 (vol. 8, fila 31) între S.M. și Horace (tel. 07222490042) în care ultimul afirmă, referindu-se la o clădire „Da, trebuie să cumpărăm acum și apoi să ne înțelegem cu Romexterra, cu chiriașul …”;
c.t. din 13.03.2006 ora 21:48 (vol. 8, fila 50) dintre F.M.C. și S.M. , în care, în contextul referirii la pachetul de 8% acțiuni Petrom, S.M.afirmă, referindu-se la membrii Asociației Salariaților (PAS) Petrom: „Ce cred eu că putem face, putem spune: Băieți, cei mai mulți dintre noi, ceea ce e și adevărat – cei mai mulți dintre noi aveți conturi în Romexterra” și în continuare “Mergeți la Romexterra și luați un credit de la Romexterra”, … “iar noi finanțăm Romexterra și asta este”;
c.t. din 16.03.2006 ora 10:55 (vol. 8, fila 78) dintre S.M.și R.A. ;
c.t. din 02.04.2006 ora 18:26 (vol. 8, fila 157) dintre S.S. și K. Riquat, în care ultimul, după ce îl întreabă pe conlocutor despre Transgaz, afirmă:”Am putea face bani foarte ușor” …”25 de procente sunt ale tale „…” primești mai mult decât îmi iese mie”, iar S.S. îi răspunde „Am putea face bani ușor, dar trebuia să lucrăm mai devreme. Acum …. O să presez mâine….”;
c.t. din 03.04.2006 ora 22:07 (vol. 8, fila 183) dintre S.M.și S.S., în care primul afirmă: “Abia am ajuns, mă voi întâlni cu Adi (n.n. R.A. ), mâine dimineață pentru a finaliza lucrările legate de bancă …”;
c.t. din 04.04.2006 ora 09:21 (vol. 8, fila 190) dintre S.M. și Horace (telefon nr. 0729038608), în care ultimul afirmă: „În plus tipul de la Romexterra m-a sunat ieri și m-a întrebat dacă putem să îi confirmăm oferta și i-am spus da, dar cu o perioadă de 10 ani de listare. Ar fi bine dacă ai ruga pe cineva de la Energan (n.n. firmă aparținând lui S.S.) să confirme acest lucru prin fax”;
c.t. din 04.04.2006 ora 16:36 (vol. 8, fila 200) dintreR.A. șiS.M. , în care primul îl încunoștințează pe conlocutor că „Patrick, de la „J&T, i-a trimis o scrisoare Guvernatorului Băncii Naționale”, și în continuare “se pare că, în documentul respectiv, J&T solicită avizul B.N.R.. Este incredibil”, iar interlocutorul face referire la S.S. în sensul că „A făcut asta în urma discuției cu Stamen….”;
c.t. din 04.04.2006 ora 17:32 (vol. 8, fila 202) dintre S.M.și R.A. , în care se continuă discuția anterioară și se face referire la L.L., la S.S., la Patrick (n.n. de la firma J&T) și la faptul că: „compania a cerut băncii ei din Cipru să trimită scrisoare către MKB”;
c.t. din 04.04.2006 ora 19:46 (vol. 8, fila 204) dintre M.S.M.șiR.A. având ca obiect scrisoarea adresată de Patrick (J&T) către B.N.R.;
c.t. din 04.04.2006 ora 20:03 (vol. 8, fila 208) dintre S.M. și S.S.;
c.t. din 05.04.2006 ora 13:17 (vol. 8, fila 212) dintre S.M.și R.A. ;
c.t. din 17.05.2006 ora 18:49 (vol. 9, fila 141) dintre S.S. șiS.M. ;
c.t. din 25.05.2006 ora 13:11 (vol. 9, fila 183) dintre S.S. șiS.M. ;
c.t. din 26.06.2006 ora 11:19 (vol. 10, fila 211) dintre S.M.și S.S.;
c.t. din 19.07.2006 ora 09:21 (fila 58, vol.11) dintre S.S. șiS.M. ;
c.t. din 23.08.2006 ora 12:55 (vol. 11, fila 125);
c.t. din 22.09.2006 ora 15:41 (vol. 11, fila 125);
Au fost administrate, în ce privește problema în discuție, următoarele acte de urmărire penală:
– cererea, obținerea și depunerea de înscrisuri, conform art. 96 și urm. din C.p.p.:
a) – referat privind propunerea de vânzare a acțiunilor deținute de S.N.T.G.N. Transgaz la Romexterra Bank, filele 290 – 292, vol.65; oferte de cumpărare a acțiunilor emise de Romexterra Bank, filele 293 – 301, vol. 65; adresa O.S.P.S.I. către A.G.A. S.N.T.G.N. Transgaz S.A., fila 301, vol.65; Hotărârea CA – S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș cu nr. 9/29.09.2006, fila 304 – 311, vol. 65; proces verbal nr. 7/04.10.2006, filele 313-319, vol. 65, toate depuse de M.E.C.
b) – documente M.E.C.; Oficiul Registrului Comerțului (ORC) Sibiu; ORC Mureș privind S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș și S.C. Romexterra Bank – vol. 118;
– probe testimoniale:
a) declarația martorului R.A.(vol. 117, fila 109 -121);
b) declarație S.I.C. (vol. 116, filele 191 – 214; 223);
c) declarație înv. N.R.M.(vol. 112, fila 25 – 29; 41 – 44; 52);
d) declarație inc. S.S. (vol. 5, fila 89, 92).
din care rezultă următoarea cronologie a evenimentelor:
– 12.09.2006, PPF Investments, prin S.M.remite către președintele C.A. și directorul general al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș oferta de cumpărare a acțiunilor emise de Romexterra Bank S.A., pentru un preț brut de 8 RON fiecare acțiune (filele 290-291, vol.65);
– 28.09.2006, SCA „Voicu & Filipescu”, în numele și pentru PPF Investments, reamintește printr-o scrisoare adresată președintelui CA și directorului general al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, despre oferta de cumpărare a acțiunilor emise de Romexterra (fila 296, vol.65);
– 29.09.2006, CA al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, hotărăște că este de acord cu oferta de cumpărare a acțiunilor emise de Romextera Bank S.A. adresată de PPF Investments către S.N.T.G.N. Transgaz (pct. 10 al Hotărârii C.A. nr. 9/2006 – filele 305-311, vol.65), hotărâre care a fost transmisă la M.E.C. – O.P.S.P.I. la 06.10.2006 fiind înregistrată la 11.10.2006, fila 304;
– 02.10.2006 CA al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, sub semnătura directorului general Florin Muntean a întocmit Referatul privind propunerea de vânzare a acțiunilor deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. la Romexterra S.A. Tg. Mureș către PPF Investments, la 8 RON/acțiune, în condițiile în care, la momentul respectiv, valoarea unei acțiuni fiind de 2,8 RON (total acțiuni 277.344, cu valoare totală nominală de 776.563,2 RON) vol. 65, filele 290-292;
– 04.10.2006 a fost convocată adunarea generală ordinară a acționarilor de la S.N.T.G.N. Transgaz, pe ordinea de zi aflându-se la pct. 1, referatul privind propunerea de vânzare a acțiunilor deținute la Romexterra Bank (filele 287 – 289, vol. 65), convocatul fiind avizat la 04.10.2006 de M.E.C.-O.P.S.P.I. /fila 301, vol.65);
– 04.10.2006, AGA a hotărât aprobarea vânzării participației deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, constând în 277.344 acțiuni cu valoare nominală de 2,8 lei/acțiune, către PPF Investments, la prețul de 8 lei/acțiune (fila 318, vol. 65);
– 06.10.2006, ministrul M.E.C., S.I.C. , a emis ordinul nr. 679/06.10.2006, prin care au fost mandatați reprezentanții M.E.C. să participe la Adunările Generale ordinare și extraordinare ale acționarilor, să analizeze și să hotărască în condițiile legii, în legătură cu vânzarea pachetului de acțiuni deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș (filele 302 – 303, vol. 65).
X
X X
1) În cursul urmăririi penale a fost audiat martorul R.A. , ce a deținut, în perioada 2005 – 2006, calitatea de președinte executiv la S.C. MKB – Romexterra Bank (vol. 117, filele 109 – 121) din care rezultă următoarele:
– în cursul anului 2006, a avut mai multe întâlniri și discuții cu S.M.și S.S. în calitatea lor, declarată, de reprezentanți ai C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., referitor la vânzarea pachetului majoritar deținute la Romexterra Bank, de către grupul format din Asociația Salariaților din Petrom;
Sindicatul F.S.L.I. Petrom; Petrom Service; Petrom și persoanele care erau membrii de sindicat; S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaș; S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, către un grup financiar străin, respectiv grupul MKB din Republica Ungaria;
a luat cunoștință despre faptul că din luna mai 2006, S.M.nu mai reprezenta C.S.F.B. Europe Ltd. și nici ale grupului de acționari de la Romexterra Bank;
că îl cunoaște și a avut discuții referitoare la problemele Romexterra Bank cu numitul Patrik Tek, care era C.E.O. al J &T Banca.
2) Din declarația înv. N.R.M. (vol. 112, filele 25-29; 41-44; 52) rezultă următoarele:
– solicitarea S.N.T.G.N. Transgaz S.A Tg. Mureș privind aprobarea vânzării pachetului de acțiuni deținut la Romexterra Bank Tg. Mureș este o operațiune desfășurată în codul legal, conform Legii nr. 31/1990 și legii privind piața de capital (filele 52, vol. 112);
– C.A. al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș a fost de acord cu oferta de cumpărare lansată de PPF Investments, acțiunea fiind aprobată și de M.E.C. – O.P.S.P.I.;
– acțiunea de vânzare s-a realizat legal, în parametrii stabiliți de prevederile legii nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare;
– a discutat cu S.I.C. cu privire la mandatul acordat reprezentanților M.E.C. în A.G.A. Transgaz, referitor la operațiunea de vânzare în discuție și acesta – în calitatea ce o deține de ministru M.E.C. – a dat dispoziție să se mandateze reprezentanții M.E.C. în A.G.A. Transgaz printr-un ordin, care a și fost emis;
– se consideră nevinovat în legătură cu acuzația care i se aduce, activitatea sa circumscriindu-se atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de director general al Direcției Generale Juridice din M.E.C. – O.P.S.P.I.
3) Din declarațiile inc. S.S. (vol. 5, filele 89,92) rezultă că a discutat cu S.I.C. I.C.: „doar cu privire la opinia sa personală fără să-i cer să se implice sau să influențeze adoptarea unei eventuale hotărâri de guvern. De fapt ministrul mi-a precizat că este vorba de Transgaz care nu se află în portofoliul ministerului său”.
Din declarațiile înv. S.I.C. în legătură cu problema discutată în această secțiune (vol. 116, filele 191 – 214, 223), acesta nu a făcut nici un fel de referire la problema în discuție.
Activitățile în legătură cu problema în discuție reprezintă acțiuni de natură comercială, de tranzacționare derulate de S.N.T.G.N. Transgaz Mediaș S.A., persoană juridică, în nume propriu, în condițiile prevederilor legale, despre care nu era necesară contribuția – în nici un fel – a M.E.C., care avea doar reprezentanți în A.G.A. acestui agent economic, actele de dispoziție ale persoanei juridice fiind supuse doar aprobării CA și AGA.
Pe cale de consecință, nu subzistă indicii rezonabile sau probe, ale existenței vreunei fapte care să se circumscrie sferei ilicitului penal.
În situația vânzării pachetului de 0,85 % acțiuni Romexterra Bank, deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, înv. S.M.a desfășurat activități ca reprezentant al C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. până în luna mai 2006, iar ulterior în interesul și pentru instituția financiară din Republica Cehia – PPF Investments.
Din ansamblul probator administrat în cauză sub aspectul problemei tratate nu au rezultat indicii rezonabile sau probe în sensul săvârșirii unei fapte ilicite, infracțiuni, astfel că, pe cale de consecință, nu există faptă penală.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu prev. art. 10 alin. 1 lit. a, 249 și 228 din C.p.p. urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv.S.M. , N.R.M.și inc. S.S. și neînceperea urmăririi penale față de S.I.C. pentru actele materiale reținute în legătură cu vânzarea unui pachet de 0,85 % din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. „Transgaz” S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd, pentru infracțiunile prev. de art. 7, alin 1, din Legea nr. . 39/2003; art. 157, alin 2 C.p. (Neagoe R.M.) și art. 159 C.p (S.M. M. și S.S. ).
Secțiunea 6. B.M.G.
La data de 15.12.2006 organele de cercetare și urmărire penală au fost sesizate că numitul B.M.G., consilier personal al ministrului M.E.C., S.I.C. , intenționează să scoată din sediul M.E.C. mai multe documente oficiale fără să aibă avizul necesar (fila 1, vol. 129).
La aceeași dată, în jurul orelor 14:00, numitul B.M.G. a predat organelor de poliție judiciară deplasate la fața locului documentele menționate în conținutul procesului verbal încheiat cu această ocazie, filele 1-5, vol. 129, ocazie cu care a declarat că documentele respective nu au regim clasificat, nu au un caracter secret și nu necesită avizul structurii de securitate a M.E.C. pentru manipularea lor (fila 3, vol. 129).
În declarația separată, consemnată olograf, numitul B.M.G.a arătat că documentele în discuție:
sunt publice, nu au caracter clasificat sau confidențial;
le-a dus la autoturismul cu care venise la minister și care se afla parcat în curtea interioară a ministerului (filele 6-7, vol. 129).
Documentele predate de numitul B.M.G. organelor de poliție judiciară au fost depuse în volumele 129-134 ale dosarului nr. 147/D/P/2007.
Numitul B.M.G. și-a desfășurat activitatea în calitate de consilier al ministrului M.E.C., la cabinetul demnitarului din luna ianuarie 2005 până în luna decembrie 2006, și câteva zile după ce ministrul S.I.C. și-a dat demisia (12.12.2006), respectiv până în 20.12.2006 (vol. 117, fila 202).
În această calitate, B.M.G. a întocmit mai multe materiale sinteză necesare în raporturile oficiale dintre M.E.C. și alte instituții ale statului (de pildă C.S.A.T.), considerent pentru care a solicitat și i s-au pus la dispoziție documente de la diferitele direcții ale M.E.C. sau chiar de la agenții economici aflați în portofoliul sau coor.area M.E.C. (vol.117, filele 201-208).
Numitul B.M.G. nu a deținut aviz de securitate O.R.N.I.S.S. (vol. 112, fila 266).
La data când a fost supus controlului efectuate de reprezentanții M.E.C.-O.P.S.P.I. și, ulterior la sesizarea acestora, de organele de poliție, respectiv la data de 15.12.2006, B.M.G. funcționa în calitate de consilier personal al ministrului M.E.C., la cabinetul demnitarului.
Nerespectarea de către martorul B.M.G. a regimului consacrat pentru documentele găsite în data de 15.12.2006 în posesia sa, poate să constituie contravenție prev. de art. 338 din H.G. nr. 585/2002, în cazul în care organele competente de a constata contravenția, apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției sus-arătate.
Din ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că martorul B. M.G. ar fi fost relaționat cu vreunul din membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional cercetați în prezenta cauză și nici nu a derulat activități ilicite de natură penală.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 10, alin.1, lit. b din C.p.p. (fapta nu este prevăzută de legea penală) comb. cu art. 228 din C.p.p., urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale față de numitul B.M.G., pentru fapta constatată la data de 15.12.2006 de organele de poliție.
Capitolul 9
Activități ilicite penale desfășurate în ce privește agenții economici aflați în portofoliul M.C.T.I.
În conformitate cu planificarea celor stipulate în capitolul 20 din „Programul de guvernare 2005-2008”, fila 323-324, vol. 128, prin comunicatul de presă din 15.07.2005 M.C.T.I. a anunțat demararea procesului de listare pe bursă a acțiunilor pe care le deține la Romtelecom, precum și procesele de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. și a C.N. Poșta Română (vol. 70, fila 4).
Secțiunea 1 S.N. Radiocomunicații S.A.
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S., S.M. , B.V. și F.M.C. alături și împreună cu aderenții grupului respectiv și anume: D.M.R. și N.Z..
a) Pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inc. S.S., la poz. 3 se află menționat olograf „Radiocomunicații C.A.I.B./BM/NICOLAS/& ALEX”, vol. 12, filele 150-152.
b) La data de 22.03.2006 înv. S.M. a achiziționat date reprezentând secrete comerciale privind modalitatea de privatizare a SN Radiocomunicații intenționată de M.C.T.I. și întrebările formulate de celelalte instituții competitoare ofertante, de la inc. D.M.R., prin intermediul inc. B.V..
Actul exterior de conduită al înv. S.M. rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice purtată cu inc. B.V. din data de 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101.
c) La data de 24.01.2006 inc. F.M.C. a achiziționat informații în legătură cu persoana care a elaborat caietul de sarcini destinat competiției, de la inc. D.M.R..
Actul exterior de conduită al înv. rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice dintre D.M.R. și F.M.C. din data de 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459.
La data de 16.03.2006 înv. F.M.C. i-a oferit sfaturi și instrucțiuni inc. D.M.R. privind modalitatea în care să conceapă procesul de privatizare al SN Radiocomunicații.
Actul exterior de conduită rezultă din convorbirea telefonică dintre F.M.C. și D.M.R. din data de 16.03.2006 ora 16:50, vol. 8, fila 82.
d) La data de 05.04.2006 înv. N.Z. a încurajat ca și consorțiul C.A.I.B. – Mușat și Asociații să fie declarat drept câștigător al competiției, sprijinind astfel moral acțiunile concertate și intențiile inc. S.S. și D.M.R..
Actul exterior de conduită al înv. N.Z. rezultă implicit din convorbirea telefonică dintre D.M.R. și S.S. din data de 05.04.2006 ora 15:34, vol. 8, fila 217 și 05.04.2006 ora 20:16, vol. 8, fila 225.
X
X X
În baza H.G. nr. 774 din 14.07.2005, cu modificările ulterioare (H.G. nr. 535 din 19.04.2006) privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (S.N.R.), Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (M.C.T.I.) a anunțat public, la sfârșitul lunii octombrie 2005, organizarea unei licitații internaționale pentru selectarea consultantului în vederea privatizării SNR, primind 10 scrisori de interes în acest sens de la firme și consorții internaționale, printre care și Credit Suisse First Boston Europe Ltd. Londra (C.S.F.B.) și Credit Anstalt Investment Bank (C.A.I.B.) Corporate Finance Beratungs GmbH Viena (fila 139, vol. 84).
Prin ordinul nr. 415/08.11.2005 al ministrului M.C.T.I. a fost numită Comisia de evaluare și selectare a consultantului și de mijlocire a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., între membrii acesteia fiind nominalizați, ca președinte ministrul N.Z. și inc. D.M.R. (fila 19, 20, vol. 71) în care s-au prevăzut atribuțiile (fila 19 – 21, vol.71).
Întreaga documentație privind procesul de selectare a consultantului în vederea acestei privatizări se află depusă în vol. 70, 84-90.
Activitatea comisiei s-a evidențiat în procesele verbale din 11.11.2005; 12.12.2005; 14.12.2005; 22.12.2005; 13.02.2006; 24.02.2006; 20.03.2006; 28.03.2006; 31.03.2006; 05.04.2006; 27.04.2006; 08.05.2006; 18.05.2006; 06.06.2006; 22.06.2006; 12.07.2006; 27.07.2006; (filele 79-139, vol. 84). La data de 31.03.2006 comisia a luat în discuție analizarea solicitării primite din partea C.A.I.B. – Corporate Finance Beratungs GmbH privind intenția acestora de a se asocia cu Societatea de Avocatură Mușat & Asociații în calitate de membrii ai consorțiului (fila 106, vol. 84).
În data de 05.04.2006 au fost deschise plicurile conținând oferta tehnică și financiară (fila 104, vol. 84) corelat cu nota de convorbire telefonică din data de 05.04.2006 ora 15:34 între D.M.R. și S.S.. – vol. 8, fila 217)
În data de 27.04.2006 s-a hotărât de comisie ca în formula de calcul pentru selectarea ofertanților să se introducă formula comisionului fix și variabil fără TVA (reprezentând sumele ce urmează a fi achitate efectiv consultantului) a se vedea filele 100 – 103, vol. 84.
La data de 08.05.2006 s-a declarat drept câștigătoare oferta consorțiului C.A.I.B. și „Mușat & Asociații” (filele 91 – 99, vol. 84 corelat cu nota de convorbire telefonică din data de 09.05.2006, ora 11:42 dintre D.M.R. și S.S. – vol. 9, fila 41).
La procesul în discuție a participat din partea consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, numitul Klaus Riquat și M. Buia, iar inc. S.S. nu avea nici o participare oficială din partea C.S.F.B. ori C.A.I.B., decât în faza inițială, respectiv până la momentul preselectării ofertelor depuse (28.03.2006), dată de la care C.S.F.B. nu a mai participat la competiție, dar care,ca instituție bancară și de investiții, fusese invitată la achiziționarea caietului de sarcini (12.12.2005).
Intre M.C.T.I. și ofertanții care au achiziționat caietele de sarcini s-au încheiat acorduri de confidențialitate în ce privește informațiile vehiculate (filele 106 – 115, vol. 52; fila 2, vol. 53).
După analiza inițială a ofertelor, Comisia de licitație constituită la nivelul M.C.T.I. a preselectat un număr de 7 ofertanți, din care, în 27.04.2006, au rămas în cursă pentru faza finală a licitației 4 consorții formate din: 1. C.A.I.B. – Mușat & Asociații, 2. BNP PARIBAS CORPORATE FINANCE – CENTRAL EUROPE TRUST COMPANY, 3. ROTHSCHILD – CIE și 4. RAIFFEISEN INVESTMENT – NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (fila 100, vol. 84).
În acest context, din probatoriul administrat au rezultat probe cu privire la implicarea directă și premeditată a inculpatului S.S.în obținerea, încă de la mijlocul anului 2005, prin intermediul lui D.M.R., de date și informații nedestinate publicității cu privire la respectiva licitație, pe care intenționa să le valorifice cointeresat, în scopul favorizării a două organizații internaționale (C.S.F.B. și C.A.I.B.), despre care primul a afirmat că le reprezintă în România. – (notele de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06; 27.06.2005 ora 15:24 și 15:37 – vol. 6, filele 76, 136 și 140).
Există elemente concrete care certifică legăturile din perioada respectivă ale cetățeanului bulgar, atât cu reprezentanții C.S.F.B. (S.M. – director regional), cât și cu cei ai C.A.I.B. (Klaus Riquat – director executiv și co-președinte al companiei austriece) pentru a testa potențialul interes pentru respectiva afacere (dar și pentru licitațiile ce urmau a fi organizate de aceeași instituție pentru asigurarea consultanței M.C.T.I., în vederea vânzării pe bursă a pachetului de circa 46% din acțiunile „Romtelecom” deținute în portofoliul M.C.T.I., precum și în vederea restructurării/privatizării C.N. Poșta Română S.A.), lăsând să se înțeleagă interlocutorilor că are cunoștințe în mediul de decizie de la nivelul M.C.T.I. prin care influența adjudecarea licitației în favoarea firmei agreate (nota de convorbiri telefonice din 05.07.2005 ora 13:17- vol. 7, fila 19).
Înainte de depunerea ofertelor finale, irevocabile și îmbunătățite – din faza finală a licitației –, în data de 02.04.2006 s-au desfășurat mai multe contacte între S.S.și D.M.R. în afara cadrului oficial, în cadrul cărora responsabilul M.C.T.I (membru în comisia de licitație) i-a acordat consultanță cetățeanului bulgar cu privire la nivelul ofertei financiare (cuprinzând două componente: onorariul de angajare a consultantului în sumă fixă și un comision de succes la finalizarea afacerii, sub formă procentuală din valoarea încasată de statul român la privatizarea societății), pe care trebuia să o depună consorțiul C.A.I.B. – Mușat & Asociații pentru a câștiga licitația; de menționat că, în paralel, S.S.a ținut legătura cu Klaus Riquat căruia i-a transmis datele sugerate de D.M.R. (notele de convorbiri telefonice din 02.04.2006 ora 18:26, 18:42:56; 18:42:57; 18:44; 18:51:26; 18:51:27 – vol. 8, filele 157-158, 160, 162, 164, 166 și 168).
În data de 03.04.2006, D.M.R. i-a confirmat lui S.S.că a primit 4 oferte pentru licitația în cauză, discuția acestora relevând convingerea că, deși nu se deschiseseră ofertele oficial, licitația se va finaliza în favoarea consorțiului susținut de aceștia (nota de convorbiri telefonice din 03.04.2006 ora 17:51 – vol. 8, fila179).
Ulterior, în data de 05.04.2006, la solicitarea lui S.S.(aflat la Viena), D.M.R. i-a comunicat acestuia că au fost deschise ofertele financiare, iar cea a consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații s-a clasat pe locul secund, în urma ofertei depuse de consorțiul BNP PARIBAS CORPORATE FINANCE – CENTRAL EUROPE TRUST COMPANY, dar decalajul mic (apreciat de funcționarul M.C.T.I. la 1 – 2 puncte, ca urmare a unui onorariu de angajament mai redus) putea fi compensat la oferta tehnică, D.M.R. asigurându-l pe cetățeanul bulgar că „nu va fi nici o problemă pentru cel tehnic, voi avea nevoie de unul sau două puncte…eu nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo… nici o problemă. Trebuie să merg să vorbesc cu Zsolt ” (nota de convorbiri telefonice din 05.04.2006 ora 15:34 – vol. 8, fila 217).
În mod similar, într-o altă discuție desfășurată în aceeași dată, D.M.R. i-a comunicat lui S.S.că beneficiază și de sprijinul celorlalți membri ai comisiei de licitație: „Ți-am spus, nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul doi. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (n.n. Florin Bejan – secretar de stat pentru comunicații în cadrul M.C.T.I.), și nu mai vorbesc despre SCHUMI (n.n. s-a stabilit cu certitudine că „SCHUMACHER” sau „SCHIMI” erau criptonimele folosite de inculpați pentru a-l denumi în convorbirile private pe N.Z., ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației), sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu” (nota de convorbiri telefonice din 05.04.2006 ora 20:16 – vol. 8, fila 225).
Cei doi au mai avut convorbiri pe aceeași temă – atât telefonice, cât și în cadrul unor întâlniri în afara cadrului oficial, la care a participat și ministrul Zsolt N.Z. – și în perioada ce a urmat (notele de convorbiri telefonice din 11.04.2006 ora 09:14; 13:05 – vol. 8, filele 253, 264).
În data de 09.05.2005, M.C.T.I. a dat un comunicat public prin care a anunțat că la licitația pentru consultanța în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. oferta consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații a realizat cel mai mare punctaj, fiind declarată câștigătoare, urmând ca cele două părți să demareze negocierile pentru încheierea contractului de consultanță.
Este relevant că S.S.știa deja de la D.M.R., la momentul anunțului oficial, că oferta susținută de cel în cauză a fost desemnată câștigătoare (nota de convorbiri telefonice din 09.05.2006 ora 11:42 – vol. 9, fila 41).
De menționat că, și după începerea negocierilor, cetățeanul bulgar s-a implicat prin posibilitățile deja menționate, în sprijinirea intereselor consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, prin folosirea datelor și informațiilor obținute de la D.M.R. despre poziția adoptată de partea română la negocierile aflate în derulare asupra punctelor în litigiu (nota de convorbiri telefonice din 06.06.2006 ora 12:02 – vol. 10, fila 31).
La data de 21.11.2006, s-a încheiat contractul de consultanță cu privire la privatizarea S.N. Radiocomunicații S.A. între M.C.T.I. și consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, în baza H.G nr. 1562/01.11.2006, publicat în Monitorul Oficial în data de 20.11.2006.
În legătură cu selectarea ofertelor pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, inc. S.S., D.M.R. și înv. S.M. au purtat mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, ce s-au derulat pe perioada 30.05.2005 – 01.11.2006, după cum urmează:
A) În perioada 30.05.2005 – 12.12.2005
1. nota de convorbire telefonică din 30.05.2005 ora 15:31 în care inc. S.S. îi comunică unui „domn” că îi pregătește pentru Radiocomunicații România – vol. 6, fila 9;
2. nota de convorbire telefonică din 09.06.2005 ora 21:06 între inc. S.S. și D.M.R. – vol. 6, fila 76;
3. nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 17:22 între inc. S.S. și Klaus Riquat – vol. 6, fila 112;
4. nota de convorbire telefonică din 05.07.2005 ora 13:17 între inc. S.S. și Klaus Riquat – vol. 7, fila 19;
B) Între 22.03.2006 – 09.05.2006
5. nota de convorbire telefonică din 22.03.2006 ora 14:51 (vol. 8, fila 101), între S.M. și B.V., în care primul îl informează că inc. D.M.R. i-a spus că în cazul privatizării Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unei IPO și că până în prezent nu s-au depus ofertele – vol. 8, fila 101;
6. nota de convorbire telefonică din 03.04.2006 ora 17:51(vol. 8, fila 176-179) între inc.D.M.R. și S.S., în care primul îi comunică faptul că sunt depuse 4 oferte și că deschiderea ofertelor va avea loc miercuri (n.n. 05.04.2006/ ore 10:00) și că va fi OK – vol. 8, fila 179;
7. nota de convorbire telefonică din 05.04.2006 ora 15:34 între inc. D.M.R. și S.S. – vol. 8, fila 217;
8. nota de convorbire telefonică din 05.04.2006 ora 20:16 – vol. 8, filele 225 – 227;
9. nota de convorbire telefonică din 11.04.2006 ora 09:14 între inc. D.M.R. și S.S., D.M.R. comunică faptul că nu s-a uitat încă pe oferte, dar că e bine și va merge – vol. 8, fila 253;
10. nota de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 11:42 – vol. 9, fila 41;
C) Între 10.05.2006 – 01.11.2006
11. nota de convorbire telefonică din 06.06.2006 ora 12:02 între inc. S.S. și Klaus Riquat care discută amănunte tehnice în ce privește negocierea valorii de tranzacționare, iar S.S. îi spune că dacă nu reușește în negocierile ce au loc tocmai în acel moment o să-l sune sau contacta personal pe inc.D.M.R. – (vol. 10, fila 31);
12. nota de convorbire telefonică din 19.06.2006 ora 09:50 între inc.D.M.R. și Klaus Riquat cu referiri la Casa de avocatură Mușat care îi creează probleme stupide, iar D.M.R. îi spune că așteaptă (comisia de negociere) propunerea referitoare la cele 5 puncte; și ora 14:39 când D.M.R. a primit mesaj de la Klaus Riquat „Trebuie neapărat să discutăm despre abordarea lui Mușat referitoare la taxele pentru Radiocomunicații. Au început să mă enerveze, deci sună cât poți de repede” – vol. 10, filele 141, 145.
13. nota de convorbire telefonică din 19.06.2006 ora 14:39 între inc.D.M.R. și S.S. referitor la problema de mai sus, ceea ce relevă preocupările comune Klaus Riquat – S.S. -D.M.R. – vol. 10, fila 145;
14. nota de convorbire telefonică din 21.06.2006 ora 12:33 între inc.D.M.R. și S.S. – vol. 10, fila 169;
15. mesajul SMS din 06.07.2006 ora 10:41 între inc.D.M.R. și înv. S.M.- vol. 11, fila 17;
16. nota de convorbire telefonică din 06.07.2006 ora 10:44 între inc.D.M.R. și Suat Sokolou pentru stabilirea unei sejur în luna august la Viena – vol. 11, fila 19;
17. nota de convorbire telefonică din 06.07.2006 ora 21:13 între inc.D.M.R. și un „domn” referitor la ministru și la directorul general al S.N. Radiocomunicații (vol. 11, fila 29);
18. nota de convorbire telefonică din 16.08.2006 ora 12:47 între inc. S.S. și K. Riquat (vol. 11, fila 119);
19. nota de convorbire telefonică din 23.10.2006 ora 22:33 între inc. D.M.R. și S.S. (vol. 11, fila 267);
20. nota de convorbire telefonică din 01.11.2006 ora 14:45 între inc. S.S. și K. Riquat (vol. 11, fila 287);
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind procesul de selectare a consultantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. rezultă din acordurile de confidențialitate cu fiecare dintre firmele și consorțiile ofertante în care este definită noțiune de informație cu referire și la măsurile pe care trebuie să le întreprindă părțile în timpul discuțiilor și tratativelor purtate, acesta fiind opozabil fiecăreia dintre părțile contractante, informațiile uneia dintre firmele ofertante neputând fi comunicate altei firme participante la licitație.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor 12.12.2005) și deschiderea oficială a acestora și anunțul public privind ofertantul câștigător (08.05.2006).
Activitatea ilicită a inculpatului D.M.R. a constat în următoarele:
a) – în datele de 02.04.2006; 03.04.2006; 05.04.2006; 11.04.2006; 09.05.2006 a transmis informații confidențiale (secrete comerciale) a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifre reprezentând diferiți coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse, poziția ocupată de competitori, în procesul de evaluare și selectare a ofertantului pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., inculpatului S.S., ceea ce se circumscrie infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 din C.p.
Discuțiile anterioare datei de 12.12.2005 purtate cu inc. S.S. și KLAUS RIQUAT și posterior datei de 09.05.2006, referitoare la S.N. RADIOCOMUNICAȚII relevă actele materiale anterioare (acte pregătitoare) și posterioare perioadei în care s-a derulat efectiv procesul de selectare a ofertantului pentru consultanță în vederea privatizării și negocierea contractului de consultanță, ceea ce conturează faptul că activitatea ilicită a inc. D.M.R.a parcurs etapele actelor pregătitoare (încriminate în cazul infr. prev. de art. 157 alin. 2 C.p.), al consumării, și în final al epuizării infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 din C.p.
b) anterior datei de 22.03.2006, a comunicat inc. B.V. că în cazul privatizării S.N. Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unui IPO și că până la acel moment nu s-au depus ofertele precum și că avocații nu sunt de acord cu acordarea de comisioane suplimentare, iar acesta, la rândul său a transmis informația înv.S.M. , așa cum rezultă din convorbirea redată în nota din 22.03.2006, ora 14:51 (vol. 8, fila 101), ceea ce constituie un sprijin acordat grupului infracțional extern (B.V., S.S. și S.M.). Acest sprijin a fost acordat în condițiile în care inc. D.M.R. cunoștea despre existența grupului extern sus arătat și de obiectivele acestui grup.
Activitatea ilicită a inculpatului S.S. a constat în următoarele:
a) la datele de 02.04.2006; 03.04.2006; 05.04.2006; 11.04.2006; 09.05.2006 a procurat informații confidențiale (secrete comerciale) a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifre reprezentând diferiți coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse, poziția ocupată de competitori, în procesul de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., de la inc. D.M.R., ceea ce se circumscrie infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 din C.p.
Discuțiile telefonice anterioare datei de 12.12.2005 purtate cu inc. D.M.R. și posterioare datei de 09.05.2006, referitoare la S.N. RADIOCOMUNICAȚII relevă actele materiale anterioare (acte premergătoare) și posterioare perioadei în care s-a derulat efectiv procesul de selectare a consultantului pentru privatizare și, apoi, negocierea contractului de consultanță, ceea ce conturează că activitatea ilicită a inc. S.S. a parcurs etapele actelor premergătoare (încriminate în cazul infr. prev. de art. 159 C.p.), al consumării și, în final, al epuizării infracțiunii prev. de art. 159 din C.p.
Faptele relevate se circumscriu și actelor materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional inițiat și constituit, ce acționa de la începutul anului 2005 în mod coor.at în scopul comiterii infracțiunii de concurență neloială, prev. de art. 5 lit. e și f din Legea nr. 298/2001, încriminate de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, pct. 18 și 20 și lit. c din aceeași lege.
Pentru infracțiunile reținute în sarcina celor doi inculpați, așa cum au fost descrise mai sus, aceștia au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr. 222/D/P/2007.
X
X X
Note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din care rezultă activitățile ilicite privind procesul de selectare a ofertantului la SN Radiocomunicații corelate cu date despre derularea respectivului proces ce rezultă din alte mijloace de probă
09.06.2005 ora 21:06, în care S.S. îi cere lui D.M.R.„trebuie să te apuci să pregătești până săptămâna viitoare, de fapt până marți (n.n. 14.06.2005), dacă poți, ministrul să semneze documentarea pentru selecția consiliului pentru privatizarea Radiocomunicații…”; … „Da, marțea viitoare trebuie să fie gata pentru ca ministrul să semneze, iar tu ești autorizat să te duci, în persoană, să strângi semnăturile ….”; „Exact! Decizie de Guvern pentru privatizare (vol. 6, fila 76).
La data de 14.07.2006 a fost adoptată H.G. nr. 774 din 14.07.2006 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (vol. 84, filele 1-2);
21.06.2005 ora 17:12, K. Riquat (C.A.I.B.) îi cere lui S.S. „Poți să-l suni pe Horia și să discuți despre Radiocomunicații?” și la răspunsul afirmativ a lui S.S., continuă: „Pentru că ar trebui să avem o întâlnire cu ministrul (n.n. N.Z.), dar eu nu voi participa pentru că este săptămâna viitoare, pe 29”. S.S. afirmă: “Pot să-l trimit la Buia (C.A.I.B.) pe Radu (n.n.D.M.R. M.R.)”, iar K. Riquat zice „Fă-o”, la care S.S. îi confirmă că se va executa în acest sens (vol. 6, fila 114).
27.06.2005 ora 15:24 (vol. 6, fila 136), S.S. comunică unei persoane neidentificate de la postul nr. 4359059110001, în legătură cu „dl. Zund”: „Fiind în România am discutat să am o întâlnire cu el și există o idee interesantă. Radiocomunicații România urmează să fie privatizată. Aceasta este compania care operează frecvențele în România și, de asemenea, operează toate turnurile, sunt deținute de ei. Toate turnurile de distribuție. Există și posibilitatea, de asemenea, să ia o licență pentru U & TS MOBILPHONES și, de asemenea, GSM de la această companie. Dacă vrem. Poate fi un proiect foarte interesant pentru Telekom Austria devance putem avea configurarea cu turnurile astea de operare, plus, Austria Telekom sau orice alt operator de telefonie mobilă pentru a obține aceste licențe. Să se facă fără licitație, ceea ce este foarte interesant ….” (a se vedea și c.t. din 06.12.2005 ora 10:33 despre Zsolt N.Z.) vol. 7, fila 199;
05.07.2005 ora 13:17 în care K. Riquat (C.A.I.B.) îi spune lui S.S.: „Ne-am întâlnit cu ministrul (n.n. N.Z.) săptămâna trecută (n.n. 27.06 – 03.07.2005) pentru Radiocomunicații. Conform celor spuse de colegii mei, totul a mers foarte bine” (vol. 7, fila 19).
La data de 23.08.2005 se rectifică alin. 1 al art. 1 din H.G. nr. 774/2005 (vol. 84, fila 2).
La data de 24.10.2005 publică în ziarul Financiar și în The Wall Street Journal „cerere pentru scrisori de interes pentru servicii de consultanță financiară privind privatizarea S.N. Radiocomunicații S.A. (fila 6, 7 vol. 84).
La data de 08.11.2005, ministrul M.C.T.I., N.Z. emite ordinul nr. 415, prin care numește comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A.: N.Z., B.f., N.A., D.L., D.M.R. (fila 8-9, vol. 84).
În data de 11.11.2005 comisia de evaluare și selectare a consultantului s-a întrunit și a constatat că au fost primite 10 scrisori de interes (fila 139, vol. 84); iar în data de 12.12.2005 aceeași comisie „a decis lista scurtă a firmelor și băncilor de investiții care urmează să fie invitate în vederea achiziționării caietului de sarcini, după cum urmează: 1) C.A.I.B. Corporate Finance Beratungs Ges. M.b.H.; 2) C.S.F.B. Europe Limited; 3) BNP Parisbas; 4) HSBC Bank; 5) Raiffeisen Investment AG; 6) Rothschild & CIE; 7) Generale Corporate Finance Advisory S.A. (fila 138, vol. 84).
În data de 18:42:56; (fila 135, vol. 84) și 22.12.2005 (fila 133, vol. 84) aceeași comisie s-a reîntâlnit pentru a reanaliza scrisorile primite din partea Detecon Internațional, respectiv Pricewaterhouse Coopers;
24.01.2006 ora 22:11 (vol. 7, fila 459) D.M.R. îi comunică lui F.M.C. (C.S.F.B.) că „Vreau să reușesc să termin mai repede cu caietele de sarcini pentru Poștă și Radiocom”, la care F.M.C. afirmă:”Tu le ai și pe alea”, iar D.M.R. continuă: “Da. La Radiocom am reușit să finalizez astăzi …”
13.02.2006 (fila 131, vol. 84) și 24.02.2006 (fila 120, vol. 84) comisia de evaluare și selectare a consultantului s-a întâlnit în vederea analizării cererii de oferte privind selectare consultanți, desfășurând lucrări interne;
16.03.2006 ora 16:50 (vol. 8, fila 82) F.M.C. îi comunică luiD.M.R.:” Oricum, să știi în cazul Radiocomului, îți spun o opinie foarte directă, nu cred că va fi posibilă listarea internațională, pentru că nu este o companie atât de atractivă pentru a fi listată internațional, pe de o parte, iar pe de altă parte, compania necesită foarte multă pregătire” și în continuare:
„D.M.R. : Da, logic.
M. F.M.C.: Nu poți să mergi în paralel. I-ai vândut-o cuiva?
D.M.R. : E cam fără sens s-o vând cuiva și tot eu să fac listarea.
M. F.M.C.: Exact, n-are sens.
D.M.R. : S-o facă cel care o cumpără.
M. F.M.C.: și după ce o mai piaptănă.
D.M.R. : și după ce o mai piaptănă.
M. F.M.C.: Situația cea mai bună, care trebuie aplicată și la gaz, în partea asta, ar fi să-i vinzi controlul unuia strategic, pe care îl controlezi foarte bine, adică tu ai agenția de comunicații, iar ei, la rândul lor, au agenția de gaze, acela piaptănă compania, are, să zicem, 60% din ea sau cât o avea, și are obligativitatea de listare după doi-trei ani. D.M.R.: Da.
M. F.M.C.: Așa se face peste tot. … Ferească Dumnezeu …
D.M.R.: Cam ce răspuns ar trebui să dau eu aici, la mine, mai bine?
M. F.M.C.: Sugestia mea ar fă să o faci ca la carte și să le zici că, la acest moment, nu considerăm oportună listarea pe o piață internațională de capital, deci să se concentreze pe MNA, pe vânzarea către un strategic, cu obligativitatea să includă o valoare de 5 sau 10%, să zici, pe piața românească. Atunci, o să-și dea un fee care o să respecte un proces de MNA și în el o să includă și listarea pe piața românească.
D.M.R.: Deci nu considerăm oportună vânzarea pe piața internațională de capital …..
M. F.M.C.:…. În acest moment și în nici un caz simultan cu vânzarea către un investitor strategic. Nu este oportună pentru că nu credeți că va maximiza banii pe care-i luați.
D.M.R.: Bine. Eventual, fee-ul prezentat va cuprinde ….
M. F.M.C.: …. tot ce zici tu acolo în termenii … faza unu, faza doi ….
D.M.R.: Așa, da, mă rog.
M. F.M.C.: Tot ce trebuie pentru realizarea serviciilor, cum e acolo, și listarea unui pachet de 5 până la 10%, să zicem, pe bursa internă. Nu știu dacă vrei să pui 5 până la 10%. Poți să zici un pachet minoritar de acțiuni pe bursa din București.
D.M.R.: Da, da, pe acțiuni pe bursa internă.
M. F.M.C.: cei de la Fondul Proprietatea au acțiuni acolo?
D.M.R.: Nu, la Radiocom, nu au.
M. F.M.C.: Atunci n-are cine să-ți ceară să fie …. “
20.03.2006 (fila 116, vol. 84), comisia de evaluare și selectare s-a întrunit în vederea realizării întrebărilor primite din partea BNP Parisbas și C.A.I.B., în baza temerilor de referință și trimiterea răspunsului și celorlalte În situații care au achiziționat caietul de sarcini;
22.03.2006 ora 14:51 (vol. 8, fila 101), S.M.îi afirmă lui B.V. (ambii C.S.F.B.): „În plus, un alt aspect interesant pe care mi l-a comunicat Radu (n.n.D.M.R. M.R.) …. În cazul companiei Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unui IPO” și se continuă:
„V. B.V.: Dar nu s-au depus oferte deocamdată.
S.M.: Nu, dar potențialii consultanți au ridicat o serie de întrebări la termenii de referință. Întrebările s-au referit la IPO și la posibilitatea acordării de comisioane suplimentare pentru diferite activități, iar răspunsul categoric al avocaților a fost negativ.
V. B.V. : Lucrurile nu stau bine.
S.M.: Stau foarte prost, de aceea îți spuneam că mai rău nu poate.
V. B.V.: În condițiile actuale, preferăm ca procesul să fie anulat.
S.M.: Exact. De aceea aș prefera ca ministrul să fie schimbat urmând să vedem după aceea dacă se mai poate face ceva, pentru că, cu actualul ministru, se pare că nu vom ajunge la nici un rezultat. Poate că situația va rămâne neschimbată, dar mai rău nu se poate.
V. B.V.: Nu sunt veștile pe care vroiam să le aud, dar mulțumesc oricum.
S.M.: Așa este. Acum mă îndrept spre Praga, iar mâine voi pleca la Monaco, Vii și tu, nu-i așa?
V. B.V.: Nu m-am hotărât încă. S-ar putea să vin pentru o zi, sâmbătă. Singurul motiv pentru care aș veni ar fi să am o discuție cu Danny.
S.M.: Exact, aceasta este părerea mea. Ai vorbit cu Stamen, nu-i așa?”
28.03.2006, comisia s-a întrunit pentru analizarea întrebărilor primite din partea Raiffeisen AG; Rotschild și C.A.I.B. și formularea răspunsurilor care se transmit către toți consultanții care au achiziționat caietul de sarcini (fila 111, vol. 84);
31.03.3006, comisia s-a întrunit în vederea analizării solicitării primite din partea C.A.I.B. privind intenția acestora de a se asocia cu S.C.A. „Mușat și Asociații”, în calitate de membru al Consorțiului, răspunzându-se favorabil (fila 106, vol. 84);
03.04.2006 ora 17:51 (vol. 8, fila 176)D.M.R. îi comunică lui S.S. că: „Am patru oferte pentru Radiocom”, și la întrebarea conlocutorului când este deschiderea, răspunsul este „miercuri (n.n. 05.04.2006)…., la ora 10, vom deschide. Vom deschide. Da. Deci va fi ….”; iar S.S.: Va fi OK!”.
Potrivit procesului verbal din 05.04.2006 al comisiei de evaluare, în 05.04.2006 ora 10:00 s-au deschis plicurile care conțin ofertele tehnice și financiare, în prezența celor 4 ofertanți: BNP Paribas; C.A.I.B. + Mușat și Asociații; Rotschild și CIE și Raiffeisen (fila 104, vol. 84);
11.04.2006 ora 09:14 (vol. 8, fila 253), la întrebarea lui S.S. „Cum e cu Radiocom”, D.M.R. răspunde: „Nu, dar e bine. Îți spun eu”…. „Merge, nici o problemă”
x
x x
1) Activitatea ilicită a înv. S.M.a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi incumbau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (până la data de 28.03.2006), la data de 22.03.2006 a achiziționat date privind modalitatea de privatizare a S.N. Radiocomunicații intenționată de M.C.T.I. și despre întrebările formulate de ceilalți competitori ce reprezintă secret comercial (c.t. din 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101) de la inculpatul D.M.R. membru al comisiei instituite la nivelul M.C.T.I., pe care le-a transmis inc. B.V..
Rezultatul acțiunii a constat în împrejurarea că C.S.F.B. s-a retras din competiția la care a participat în ce privește selectarea ofertanților în vederea privatizării SN Radiocomunicații;
acțiunea înv. S.M. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – S.S. – S.M.- N.Z. – B.V..
2) Activitatea ilicită a înv. F.M.C. a constat în următoarele:
în contextul preocupărilor oficiale conferite de calitatea de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a SN Radiocomunicații (până la data de 28.03.2006) la data de 24.01.2006 a achiziționat date și informații în legătură cu persoana care a elaborat caietul de sarcini destinat competiției (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459) de la inc. D.M.R., iar la data de 16.03.2006 i-a oferit sfaturi și instrucțiuni privind modalitatea în care să conceapă procesul de privatizare al SN Radiocomunicații, membrului comisiei instituite la nivelul M.C.T.I. inc. D.M.R. (c.t. din 16.03.2006 ora 16:50, vol. 8, fila 82, ceea ce relevă coeziunea psihică, cooperarea și sprijinul existent între cele două persoane;
acțiunile înv. F.M.C. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – F.M.C..
3) Activitatea ilicită a înv. N.Z. a constat în următoarele:
în calitate de președinte al Comisiei de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării SN Radiocomunicații a contribuit moral la acțiunile ilicite întreprinse de inc. D.M.R. și S.S., acordând sprijinul moral, prin încurajări, pentru declararea consorțiului C.A.I.B. – Mușat și Asociații drept câștigător al competiției, împrejurarea ce rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din data de 05.04.2006 ora 15:34, vol. 8, fila 217 și din 05.04.2006 ora 20:16, vol. 8, fila 225, purtate între D.M.R. și S.S.;
acțiunea de sprijinire morală a inculpaților sus arătați de către înv. N.Z. s-a derulat în contextul în care inc. S.S. i-a intermediat acestuia o întâlnire, în data de 14.12.2005, în Austria, cu un oficial austriac, Zund (c.t. din 06.12.2005 ora 10:33, vol. 7, fila 199), coroborat cu ieșirea – intrarea în România din perioada 14.12.2005 – 17.12.2005 evidențiată la filele 119-120, vol. 115), precum și a unor întâlniri în afara cadrului oficial (sediul M.C.T.I.), cum a fost, de exemplu, cea din 11.04.2006, la locația Byblos din București (c.t. din 11.04.2006 ora 13:05, vol. 8, fila 264).
În intervalul de timp cuprins între data de 12.02.2005 și 08.05.2006, în care se derula activitatea comisiei de negociere referitoare la declanșarea procesului de privatizare al S.N. Radiocomunicații S.A, respectiv selectarea consultantului în vederea privatizării, în care a fost declarată câștigătoare oferta consorțiului CAIB (reprezentat de K. Riquat și M. Buia) – Mușat și Asociații, înv. N.Z. a avut următoarele întâlniri:
– 12.12.2005, ora 15:00, cu S.S. (convorbirea telefonică din 12.12.2005, ora 11:38, vol. 7, fila 22).
– 01.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 02.03.2006, ora 09:07, vol. 8, fila 8 bis).
– 14.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 14.03.2006, ora 14:37, vol. 8, fila 61).
– 20.03.2006 cu S.M. (convorbirea telefonică din 13.03.2006, ora 21:48, vol. 8, fila 50).
– 31.03.2006 ora 14:50 cu S.S. la locația Galleron – Grand Cafe din București.
– 03.04.2006 cu S.S., în prima parte a zilei și la ora 21:00 (convorbirea telefonică din 03.04.2006, ora 17:51, vol. 8, fila 179).
– 11.04.2006 cu S.S., între orele 14-16, la locația Byblos din București (convorbirea telefonică din 11.04.2006, ora 13:05, vol. 8, fila 264).
Înv. N.Z. s-a cunoscut cu K. Riquat, care reprezenta interesele CAIB încă din luna iunie 2005, prin intermediul inc. S.S. (convorbirea telefonică din 27.06.2005, ora 15:37, vol. 6, fila 140, și din 21.06.2005, ora 17:12, vol. 6, fila 114).
Acțiunea înv. N.Z. de sprijin moral (intelectiv) al acțiunilor întreprinse de inc. S.S. în legătură cu acest agent economic, pentru selectarea consultantului internațional în vederea privatizării, în calitate de ministru al M.C.T.I., dar și de președinte al comisiei de evaluare și selectare, sunt decelate de relatările cu privire la atitudinea acestuia, făcute de D.M.R. lui S.S. în convorbirile telefonice din 05.04.2006, ora 15:34, vol. 8, fila 217, din care redăm următorul pasaj:
„D.M.R.: Trebuie să-ți spun.
S.S. .: Da, spune-mi.
D.M.R.: Ei sunt pe locul doi, vorbesc de problema financiară, după BNP, dar foarte aproape.
S.S. .: Da.
D.M.R.: Asta înseamnă o diferență de 1-2 puncte din punct de vedere financiar.
S.S. .: Ce înseamnă asta?
D.M.R.: De fapt, tipul a venit cu un onorariu de 129 și ei au venit cu unul de 150.
S.S. .: Bine.
D.M.R.: Nu va fi nici o problemă pentru cel tehnic, vei avea nevoie de unul sau două puncte…
S.S. .: Dar poți da mai mult.
D.M.R.: Absolut.
S.S. .: Cât cei ei pentru…?
D.M.R.: Care este taxa de succes? Uimitor de mare BNP cere 4,5.
S.S. .: Asta înseamnă că e bine?
D.M.R. : Da, e mai bine, datorită acestui onorariu. Ți-am spus că onorariul ucide pe toată lumea.
S.S. .: Și ceilalți?
D.M.R. : Ceilalți au cerut 1.200.000 onorariu. ROTSCHILD și RAIFFEISEN cer 1,65 și 1,34.
S.S. .: Atunci, totul e în regulă.
D.M.R.: Da. Eu nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo.
S.S. .: E mai ușor.
D.M.R.: Da, nu suportă comparație, nu vreau să fac comparație, nici nu vreau să mă gândesc. Nici o problemă. Trebuie să merg să vorbesc cu Zsolt. M-am întâlnit cu Mișu acum și a solicitat poziția a doua în sindicat, ceea ce înseamnă adjunct.
S.S. .: Da, dar asta nu e treaba ta.
D.M.R.: Da, știu. Știi de ce m-am întâlnit cu el.
S.S. .: Da.
D.M.R. : Ei, ING și UBS, nu vor să fie asociați, vor să fie adjuncți. Dar vor împreună, nu vor să se separeu. Trebuie să vorbesc cu el.
S.S. .: Și când veți semna?
D.M.R.: Nu știu ce să-ți spun. Ieri, noi am negociat cu Michael. Presupun că totul este în regulă. Ieri seară, DANIEL (Daniel Badea) mi-a spus că e posibil să fie câteva schimbări minore,iar azi dimineață am înțeles că au primit alte modificări peste noapte și Michael mi-a propus să mă întâlnesc mâine cu Mircea sau să avem o teleconferință. Trebuie să mă întorc, să vorbesc cu Mircea, să văd ce am primit de la avocatul lor și să aranjez o întâlnire pentru mâine dimineață. Mai vorbim.
S.S. .: Bine.”
și din 05.04.2006, ora 20:16, vol. 8, fila 225, din care redăm următorul pasaj:
„D.M.R.: Da, e bine. Ți-am spus, nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul doi. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (Florin Bejan, secretar de stat pentru Comunicații, președintele comisiei) și nu mai vorbesc despre SCHUMI (N.Z., ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației) sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu.
S.S. .: Cine e Florin?
D.M.R.: : BEJAN celălalt membru al comisiei.
S.S. .: Da.
D.M.R. : Cu cealaltă doamnă de la Ministerul de Finanțe nu e nici o problemă. Mă simt confortabil, nu e nici o problemă.
S.S. .: Cât de repede o să faci asta?
D.M.R. :Presupun că până la sfârșitul lunii va fi totul gata și vom vedea când vom putea face anunțul. Oricum, vom avea nevoie de două săptămâni pentru a face evaluarea. Ți-am spus că am vorbit cu MIȘU, iar apoi m-am întâlnit cu SCHUMI. El cere să fie în echipa managerială. I-am spus lui SCHUMI și a spus că n-are nimic împotrivă, dar vrea ca primul ministru să fie de acord. A spus: în regulă, vorbește cu el, cu el, cu tine și cu MICHAEL. Cred că de data asta va fi mai ușor pentru MICHAEL să vorbească direct cu ING, nu cu UBS.
S.S. .: Dacă ai semnat contractul, va fi mai ușor pentru MICHAEL. Acum el simte că-i forțezi mâna și nu va avea loc nici o discuție. Îi va spune lui MIȘU să stea deoparte, asta se va întâmpla.
D.M.R. : Da, el normal… nu știu. Știi, SCHUMI trebuie să fie sigur că se va întâmpla acest lucru, ca să fie liniște din partea primului-ministru. Nu vreau ca MICHAEL să spună: „În regulă, voi vorbi, și, după ce va semna, nu voi mai vorbi deloc.” Nu vreau să se întâmple acest lucru.
S.S.: Să vină la SCHUMI, să meargă și să semneze cu UBS. Urăsc chestiile astea.
D.M.R. : Știu, și eu.
S.S. .: MICHAEL nu va fi fericit, pentru că primul-ministru este prieten foarte bun cu MIȘU. Hai să apară chestia asta în presă. Primul-ministru împinge. Înțelegi? De aceea contractul trebuie semnat contractul și apoi lasă-i să negocieze. Dacă nu pot negocia, dacă nu cad de acord ce-o să fie?
D.M.R. : Să cadă de acord cu noi?
S.S. .: Nu, dacă UBS și ING nu ajung la un acord cu Credit Swiss, ce-o să se întâmple? Dacă ei cer ceva imposibil…
D.M.R. : Să vedem ce părere are MICHAEL despre această poziție. Până acum, la prima discuție, UBS a cerut să fie la același nivel cu Credit Swiss, ceea ce nu este posibil și sunt de acord cu asta, e adevărat. Acum, ING nu solicită prima poziție, e foarte clar că nu este posibil să obțină acest lucru, să fie pe aceeași poziție cu Credit Swiss, dar să fie nominalizat acolo, în acest sindicat. Știi, sunt câteva poziții diferite într-un astfel de proces.
S.S. .: Înțeleg. Dar nu ai contract. Dacă ai pe cineva, atunci poți discuta despre poziție. Despre ce vorbești acum? Nu-mi place. Nu voi încerca să-l conving pe MICHAEL. Lasă-i să facă ce vor. Urăsc situația asta. Îi voi spune lui SCHUMI tot. Dacă primul-ministru nu zice nimic, ce câștig am eu? Nimic, doar pierd.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Pentru că până acum nu ai semnat contractul. Dacă ești pregătit să-l semnezi, vorbește cu MICHAEL și vedem ce putem face. Dar înțeleg că ești departe de a semna.
D.M.R. : Da, și eu cred că e mai ușor pentru MICHAEL să vorbească cu el decât cu UBS.
S.S. .: Partea bună va fi că el va spune că vine din partea primului-ministru. Bine, spune-mi ce vrei.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Partea bună va fi că va fi semnat contractul, pentru că el se va simți puternic. Acum se simte ca și cum nu ar avea mâini. Nu am de gând să vorbesc cu MIȘU până nu se va semna contractul.
D.M.R. : Trebuie să mai luăm în considerare și am vorbit și cu SCHUMI despre asta după-amiază. Nu avem un răspuns referitor la acele costuri pe care, în mod normal, trebuie să le suporte ROMTELECOM. Mâine dimineață, voi vorbi cu SCHUMI și îl va contacta încă odată telefonic pe VURLUMIS, să vadă ce se întâmplă, să cadă de acord ca acele costuri să fie, în final, suportate de către companie. Să vedem ce se va întâmpla. Dacă nu vom primi un răspuns pozitiv la acest lucru, vom fi obligați să facem în contract precizarea că aceste costuri va trebui să le suporte consultantul. MICHAEL nici nu vrea să se gândească cum va fi atunci. Nu știu ce să spun. E extrem de important să rezolvăm problema costurilor. În fiecare zi îi vorbesc lui SCHUMI despre acest lucru. VURLUMIS nu-l sună, nu au discutat până acum. Rămâne ca mâine dimineață, la ora 10:00, nu știu, prima oră a Greciei, să se vorbească…”
Acțiunile înv. S.M., F.M.C. și N.Z. reprezintă acte materiale care se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 (concurență neloială prev. de art. 301 C.p. rap. la art. 5 lit. e din Legea nr. 11/1991 cu modificările și completările ulterioare) din aceeași lege.
Secțiunea 2 S.C. Romtelecom S.A. București
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S.,S.M. , B.V. și F.M.C., alături și împreună cu aderenții și sprijinitorii grupului respectiv: D.M.R., K.G. și N.Z..
X
X X
Profitând de prerogativele funcției pe care o îndeplinește și calitatea de membru în comisia de selectare prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., D.M.R. a furnizat informații nedestinate publicității,în afara cadrului oficial, înainte, pe parcursul derulării procesului respectiv (02.11.2005 – 05.01.2006) și în perioada de negociere pentru încheierea contractului, inculpatului S.S.și înv. F.M.C. (angajat al C.S.F.B. – responsabil pentru România și, în perioada respectivă, asistent personal al lui S.M.), care să favorizeze interesele cu privire la ofertele depuse de competitorii înscriși în cursă.
Ca și în speța referitoare la licitația organizată pentru consultanța în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., există elemente concrete care certifică legăturile cetățeanului bulgar – încă din etapa pregătitoare a întocmirii documentelor la nivelul M.C.T.I. pentru organizarea licitației în cazul listării acțiunilor „Romtelecom” – atât cu D.M.R. – pentru obținerea de date și informații nedestinate publicității referitoare la poziția autorităților române, inclusiv pentru transmiterea de instrucțiuni responsabilului român (nota de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76), precum și cu alte persoane (Gabor K.G., N.Z.) cu potențial de acces la astfel de date (nota de convorbiri telefonice din 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57).
a) pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inc. S.S., la poz. 2 se află menționat olograf „Romtel – OK contract cu C.S.F.B./F/Memo de la Michal pentru mine”, vol. 12, filele 150-152.
b) la data de 12.07.2005, înv. S.M.a achiziționat informații de la S.S. în legătură cu evoluția proiectului de H.G. privind privatizarea S.C. Romtelecom S.A., într-un moment situat înaintea ședinței de Guvern în care acesta urma să fie discutat și înaintea datei publicării în Monitorul Oficial, deci în perioada în care informațiile respective nu erau destinate publicității.
Actul exterior de conduită al înv. S.M. rezultă din nota de redare a convorbirilor telefonice din 12.07.2005 ora 20:34 (vol. 7, fila 51).
La data de 22.07.2005, înv. S.M. îi trasează sarcini inc. S.S. care, la rândul său să i le transmită inc. D.M.R., în ce privește procesul de selectare a ofertanților care au depus scrisori de interes, într-un moment situat înaintea oricărei desfășurări oficiale a procesului de selectare a ofertelor depuse, anticipând, dirijând și influențând în interesul C.S.F.B. și, implicit, personal acest proces.
Actul exterior de conduită al înv. S.M. rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din 22.07.2005 ora 11:32 (vol. 7, fila 65).
Activitatea înv. S.M.în acest proces de privatizare s-a desfășurat în contextul în care S.S. a insistat pentru atragerea instituției C.S.F.B. la participare (a se vedea c.t. din 05.06.2005 ora 20:48 – vol. 6, fila 27; 06.06.2005 ora 12:41 – vol. 6, fila 47 și 09.06.2005 ora 21:06 – vol. 6, fila 76, iar S.M.a achiesat (12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51), în condițiile participației active a inc. D.M.R.;
c) la data de 25.11.2005, înv. F.M.C. a achiziționat informații despre lucrările interne ale comisiei de evaluare și selectare a consultantului de la unul din membrii acesteia, inc. D.M.R.; împrejurarea care se repetă în data de 20.12.2005 în ce privește componența comisiei.
Actele exterioare de conduită ale înv. F.M.C. rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice din 25.11.2005 ora 19:03 (vol. 7, fila 177) și 20.12.2005 ora 11:47 (vol. 7, fila 280).
La data de 22.12.2005, înv. F.M.C. culege informații privind rezultatul evaluării întreprinse de comisia de evaluare de la D.M.R., ceea ce rezultă din c.t. din 22.12.2005 ora 12:55 (vol. 7, fila 301).
În perioada 10.04.2006 – 19.07.2006 înv. F.M.C. a achiziționat informații în legătură cu traseul proiectului de act normativ privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. (H.G. nr. 947/2006), informații care nu sunt destinate publicității.
Actul exterior de conduită al înv. F.M.C. rezultă din următoarele note de redare a convorbirilor telefonice pe care le-a purtat cu D.M.R.:
10.04.2006 ora 22:20 (vol. 8, fila 249)
11.04.2006 ora 12:16 (vol. 8, fila 257)
15.05.2006 ora 19:31 (vol. 9, fila 107)
17.05.2006 ora 11:08 (vol. 9, fila 126)
19.05.2006 ora 19:03 (vol. 9, fila 152)
25.05.2006 ora 18:55 (vol. 9, fila 188)
09.06.2006 ora 12:42 (vol. 10, fila 62)
12.06.2006 ora 12:12 (vol. 10, fila 74)
12.06.2006 ora 20:35 (vol. 10, fila 82)
13.06.2006 ora 18:41 (vol. 10, fila 104)
14.06.2006 ora 20:00 (vol. 10, fila 120)
15.06.2006 ora 17:58 (vol. 10, fila 130)
21.06.2006 ora 12:56 (vol. 10, fila 171)
22.06.2006 ora 13:13 (vol. 10, fila 187)
29.06.2006 ora 09:15 (vol. 10, fila 270)
29.06.2006 ora 19:00 (vol. 10, fila 276)
30.06.2006 ora 20:10 (vol. 10, fila 282)
d) Începând din data de 22.07.2005 înv. N.Z. a acordat sprijinul inc. S.S. și prin acesta al celorlalți membrii ai grupului infracțional extern organizat în legătură cu finalizarea privatizării Romtelecom, acceptând și sprijinind astfel implicit acțiunile acestora, ceea ce rezultă indirect din nota de redare a convorbirilor telefonice din 22.07.2005 ora 11:32 dintre S.S. – S.M.(vol. 7, fila 65).
Actul exterior de conduită al înv. N.Z. a fost anticipat de întâlniri repetate cu S.S. și S.M.(20.06.2005 ora 08:17 – vol. 6, fila 80; 29.06.2005 ora 20:25, vol. 6, fila 192; 05.07.2005 ora 11:08, vol. 7, fila 17);
La data de 02.11.2005, M.C.T.I. a primit 10 oferte pentru furnizarea de servicii de consultanță financiară în operațiunea de vânzare pe bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute la S.C. Romtelecom S.A., printre acestea fiind și cea a consorțiului format din C.S.F.B. și IEBA TRUST.
În urma evaluării ofertelor tehnice și financiare la data de 05.01.2006, în mod public, a fost declarat câștigător consorțiul format din C.S.F.B. și societatea de brokeraj IEBA Trust S.A. București.
Urmare susținerii acordate constant de către D.M.R. la nivelul comisiei de licitație a M.C.T.I. – existând indicii temeinice că toate demersurile celui în cauză pentru favorizarea în mod vădit a ofertei consorțiului menționat au fost cunoscute și supervizate permanent de către ministrul N.Z. -, au fost create condițiile pentru adjudecarea licitației, deși o serie de elemente constatate pe parcursul acesteia au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea derulării procesului:
– C.S.F.B. a inclus în consorțiu, ulterior depunerii ofertei în vederea creșterii punctajului-societatea de avocatură „Badea, Georgescu și Asociații”- în urma consultării și pe baza sprijinului acordat de inculpatul D.M.R.,la comisia de licitație,decizie contestată ulterior de o parte din firmele concurente;
– partea română a acceptat un comision de succes propus de C.S.F.B. de 1,4% din valoarea totală a tranzacției (ceea ce reprezenta circa 14 milioane de euro, în condițiile în care valoarea totală a acțiunilor societății se cifra la aproximativ 2 miliarde de euro), deși o altă ofertă – înaintată de consorțiul constituit din Union Bank of Switzerland, ING Securities și Central Europe Trust Company Ltd. – prevedea un comision de succes de 0,95%.
În paralel, D.M.R. a ținut legătura și cu Vadim B.V., căruia i-a prezentat stadiul negocierilor, cei doi realizând un schimb de informații destinat favorizării intereselor C.S.F.B. cu privire la negocierile separate derulate de firma britanică cu reprezentanții S.C. Romtelecom S.A., ca etapă distinctă premergătoare încheierii contractului de consultanță, ceea ce denotă încrederea de care s-a bucurat funcționarul public în mediul exponenților C.S.F.B. – convorbirile telefonice din datele de: 30.05.2006 ora 16:09:39 (vol. 9, fila 209), 19.06.2006 ora 18:21 între D.M.R.și B.V.(vol. 10, fila 152), 21.06.2006 ora 11:57:38 (vol. 10, fila 165),D.M.R. 21.06.2006 ora 12:56 întreD.M.R. și F.M.C. (vol. 10, fila 171).
Prin H.G. nr. 727/14.07.2005 s-au instituit unele măsuri pentru privatizarea S.C. Romtelecom S.A., și anume încheierea unui contract de consultanță, cuprinzând componenta variabilă a onorariului, cu un consultant internațional specializat, în vederea vânzării pachetului minoritar de acțiuni deținut de M.C.T.I. la S.C. Romtelecom S.A. (modificat prin H.G. nr. 534 din 19.04.2006), filele 1-4, vol. 91.
Prin ordinul nr. 319 din 23.08.2005 emis de ministrul M.C.T.I. s-a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A., în care ca președinte a fost desemnat FLORIN BEJAN, secretar de stat, iar ca membruD.M.R. Radu Mihai, consilier personal al ministrului, filele 8 – 12, vol.71.
Activitatea comisiei în discuție s-a derulat pe perioada 26.08.2005 – 08.08.2006, filele 15-89, vol. 91.
La procesul de privatizare au participat printre alte instituții C.A.I.B., C.S.F.B., ABN – AMRO, BNP Paribas, Citibank, JP Morgan, Merrill Lynch, Morgan Stanley și UBS.
La data de 23.12.2005 comisia instituită a constatat că oferta câștigătoare este cea depusă de consorțiul C.S.F.B. + Ieba Trust (filele 50-51, vol. 91).
Prin H.G. nr. 947/19.07.2006 M.T.C.I. publicat în 02.08.2006 în Monitorul Oficial a fost mandatat să semneze contractul de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. cu consorțiul compus din C.S.F.B. Europe Ltd. și Ieba Trust, fila 1, vol. 70.
Interesul inc. S.S. pentru problema în discuție este relevată în convorbirea telefonică din 05.06.2005 ora 20:48 cu S.M.(vol. 6 fila 27) și din 08.06.2005 ora 13:48 când îi comunică interlocutorului K.G. această preocupare – vol. 6, fila 57, pentru că „noi trebuie să facem bani din asta”.
Inculpatul a cules informații și date din interiorul M.C.T.I. în vederea valorificării cointeresate în scopul favorizării C.S.FB. și a transmis inc. D.M.R.sarcini în legătură cu declanșarea și derularea procesului care să le aducă la îndeplinire împreună cuS.M.și F.M.C. notele de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06 vol. 6, fila 76 și 57).
În datele de 20.06.2005 la ora 10:00 din inițiativa sa (vol. 6 fila 92); 29.06.2005 ora 19:55 și în 05.07.2005 ora 12:00, N.Z. s-a întâlnit cu S.S.; cu S.S. și D.M.R.și cu S.S. șiS.M. , iar la data de 12.07.2005 ora 20:34 S.S. îi comunica lui S.M.că „Romtelecomul” este aprobat (vol. 7, fila 51).
La data de 14.07.2005 a fost adoptată H.G. 727/2005 privind privatizarea societății comerciale Romtelecom S.A., urmare a procedurilor de la nivelul Guvernului, unde proiectul de hotărâre a fost inițiat și promovat de ministrul M.C.T.I., N.Z., iar la data de 21.07.2005 H.G. a fost publicată în Monitorul Oficial.
La data de 21.07.2005 N.Z. a avut convorbire cu S.S. în legătură cu Romtelecom (vol. 7, fila 65), în care primul i-a cerut celui de al doilea să poarte o discuție. Este de menționat că inc. S.S. nu a avut participare oficială, ca reprezentant sau mandatat de C.S.F.B., la acest proces de privatizare.
În ce privește procesul de selectare a consultantului în vederea vânzării prin listare a pachetului de 46 % acțiuni deținute de stat la S.C. Romtelecom S.A. București în perioada 05.06.2005 ora 20:48 și 21.11.2006 ora 15:01, deci înainte, pe parcursul derulării procesului respectiv (01.11.2005 – 05.01.2006) și în perioada de negociere pentru încheierea contractului, s-au purtat convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, între inc. S.S., D.M.R., B.V., și învinuiții S.M.și F.M.C., după cum urmează:
Perioada 05.06.2005 ora 20:48 – 08.06.2005 ora 13:48
– notele de convorbiri telefonice din 05.06.2005, ora 20:48 (vol. 6, fila 27), între S.S. șiS.M.în care se fac referiri și la Romtelecom și C.N. Poșta Română; 06.06.2005, ora 10:17, vol. 6, fila 36 (între S.S. și un domn); 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57 (între S.S. și K.G.);
Perioada 02.11.2005 – 05.01.2006
– notele de convorbiri telefonice din 18.11.2005 ora 17:02 între D.M.R. și un domn care îi spune că a aflat că a luat o hotărâre, respectiv C.S.F.B. + Ieba Trust (vol. 7 fila 165);
– notele de convorbiri telefonice din 18.11.2005 ora 20:02 (vol. 7, fila 168) între S.S. șiD.M.R. care îi comunică primului relații din interiorul lucrărilor comisiei de negociere;
– notele de convorbiri telefonice din 12.12.2005 ora 10:16, vol. 7 – filele 221, 222 (între D.M.R. și Gutium E.) și din 05.01.2006, ora 14:35:51, vol.7 – fila 313 (între D.M.R. și F.M.C.);
– notele de convorbiri telefonice din 04.01.2006 ora 19:33, vol. 7, filele 308-309 (între D.M.R. și înv. F.M.C.) și din 03.01.2006 ora 18:54, vol. 7, fila 306 (între D.M.R. și C.D., pe care îl anunță câștigătorul); 05.01.2006 ora 14:35, vol. 7, fila 313 (între D.M.R. și F.M.C.); 07.01.2006 ora 20:55, vol. 7, fila 319-320 (între D.M.R. și F.M.C.);
– convorbirile telefonice redate în vol. 8-11, purtate între inc.D.M.R.., S.S. și înv. S.M.și F.M.C..
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind procesul de licitație pentru selectarea consultantului, în cazul privatizării Romtelecom rezultă din:
– declarația de confidențialitate depusă la 10.11.2005 de către membrii comisiei de evaluare și selectare a consultantului (între care și inc.D.M.R.) prin care se angaja să trateze orice informație la care a ajuns din partea M.C.T.I. sau de la consultant în legătură directă sau indirectă cu proiectul sau cu activitatea M.C.T.I. drept secretă și confidențială și să nu o transmită la terțe părți fără aprobarea în scris a reprezentantului legal al M.C.T.I., vol. 91, fila 11-12;
– acordul de confidențialitate cu fiecare dintre firmele ori consorțiile aferente în care este definită noțiunea de informație cu referire și la măsurile pe care trebuie să le întreprindă părțile în timpul discuțiilor și tratativelor purtate,acesta fiind opozabil fiecăruia dintre părțile contractante, informațiile unora dintre firmele aferente neputând fi comunicate alte firme participante la licitație, vol.94, fila 130-134.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse și procesul de licitație a fost cuprinsă între momentul deschiderii ofertelor (03.11.2005) și data declarării ofertei câștigătoare pentru C.S.F.B. (23.12.2005).
X
X X
Note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din care rezultă activități ilicite privind selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., corelate cu date referitoare la derularea respectivului proces rezultate din celelalte mijloace de probă
05.06.2005 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) în convorbirea dintre S.S. și S.M. , primul se manifestă că nu este interesat de Romtelecom, iar secundul afirmă că „Romtelecom nu este inclus”, referindu-se la o listă existentă în posesia căruia este;
06.06.2005 ora 12:41 (vol. 6, fila 48) S.S. îi comunică lui C. P. (reprezentant C.S.F.B. în România) că poate să aranjeze cu Sofocleus (Romtelecom) „să te facă partener”, la care conlocutorul îi afirmă că „ar trebui să fie Mircea (n.n. F.M.C. ) sau Michal (n.n. S.M. );
09.06.2005 ora 21:06 (vol. 6, fila 76) în care S.S. îi recomandă lui D.M.R. ca, în legătură cu Romtelecom, „vorbește cu Michal (n.n. S.M. ) și cu Mircea (n.n. F.M.C.. Trebuie să-ți dea un draft”;
12.07.2005 ora 20:34 (vol. 7, fila 51) S.S. îi comunică lui S.M. că „Romtelecomul este aprobat”, că „Radu a făcut o treabă bună” și că “joi (n.n. 14.07.2005) urmează Poșta și Romtelecom”.
La data de 14 iulie 2005, în ședința de Guvern a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 727 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării S.C. Romtelecom S.A., care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 645 la data de 21.07.2005 (vol. 91, fila 1);
22.07.2005 ora 11:32 (vol. 7, fila 65) S.S. îi comunică lui S.M.că: “… dar mă voi vedea cu Zsolt (n.n. N.Z.) în scurt timp, în jumătate de oră, o oră. Și de fapt mi-a cerut că vrea să discutăm, ieri când am vorbit, de asemenea despre Romtelecom”; „cât de repede ne putem descurca, m-a întrebat (n.n. N.Z.). Să spunem, Radu (n.n. D.M.R.) va face anunțul luni (n.n. 25.07.2005); precum și că N.Z. „m-a întrebat cât de repede poate fi încheiată selecția”.
S.M. afirmă:”Nu, selecția poate fi încheiată, dar asta este treaba lui Radu (n.n. D.M.R.) și poate face selecția în … Dar întreabă-l pe Radu, știi?”.
Discuția se continuă și are ca subiect acțiunile, pe care le are de întreprins D.M.R. în viitor.
La data de 13.08.2005 se publică anunțul M.C.T.I. privind solicitarea scrisorilor de interes în vederea acordării de servicii de consultanță financiară în vederea privatizării Romtelecom S.A., pe pagina de internet al M.C.T.I. la www.mcti.ro și în ziarul Bursa și Financiarul ,Times (vol. 91, fila 15).
La data de 23.08.2005, ministrul M.C.T.I., N.Z. emite ordinul nr. 319 privind numirea comisiei de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A..
În datele de 26.08.2005 ora 13-15 (vol. 91, fila 15-16), 12.09.2005 ora 16-18 (vol. 91, fila 17-18) și 06.09.2005 ora 13-15:30 (vol. 912, fila 19-20) la sediul M.C.T.I. s-au desfășurat lucrările comisiei de evaluare, la ultima ședință stabilindu-se și cele 11 bănci de investiții calificate, între care C.A.I.B. și C.S.F.B.
În ședința din 20.09.2005 ora 13-14:30 (vol. 91, fila 21-22) s-a dispus prezentarea într-un termen cât mai scurt a formei finale a caietului de sarcini urmând ca acesta să fie supus aprobării ministrului.
La datele de 21.09.2005 ora 17:00-17:30 (vol. 91, fila 23); 29.09.2005 (vol. 91, fila 24); 10.10.2005 (vol. 91, fila 26), 18.10.2005 (vol. 91, filele 27 – 29); 25.10.2005 (vol. 91, filele 30-32); 27.10.2005 (vol. 91, filele 33-34) la sediul M.C.T.I. s-au desfășurat lucrările comisiei de evaluare, la ultimele 3 dintre ele, luându-se în discuție solicitarea unora dintre ofertanți (C.A.I.B., HSBC și J.P. Morgan) de a se asocia în vederea formării unui consorțiu și depunerii de oferte comune.
În ședința din 28.10.2005 (vol. 91, fila 35) comisia a aprobat solicitarea C.S.F.B. de a lucra în competiție împreună cu societatea IEBO Trust.
Au mai avut loc ședințe ale comisiei în discuție la 31.10.2005 (vol. 91, filele 38 – 41) și în 03.11.2005 (vol. 91, filele 42-43), la ultima procedându-se la deschiderea plicurilor conținând documentele de participare primite din partea ofertanților, ocazie cu care s-a stabilit care dintre ofertanți au depus toate documentele. Cutiile cuprinzând ofertele tehnice și cele financiare au fost închise din nou.
La data de 09.11.2005 între orele 10:00 – 12:00, Comisia de evaluare și selectare a consultantului a deschis plicurile cuprinzând ofertele tehnice și ofertele financiare dispuse de participanții selectați (filele 45-46, vol. 91), iar oferta financiară a fost contrasemnată de reprezentanții autorizați ai părților:
1) UBS – R.V.; 2) C.S.F.B. + Ieba Trust – F.M.C.și alții. În aceeași dată, între orele 13-16, comisia – fără participarea reprezentanților competitorilor – s-a întrunit pentru a stabili modalitatea de lucru pentru efectuarea evaluării ofertelor; pregătirea sintezei de evaluare și studiul fiecărui participant selectat (fila 47, vol. 91).
În data de 09.11.2005 ora 18:26, D.M.R. i-a comunicat telefonic lui S.S. clasamentul clasificării după ofertele financiare. (UBS; Merryll Lynch; J.P. Morgan precum și cifrele reprezentând ofertele reprezentând ofertele financiare (vol. 7, fila 132).
O altă discuție telefonică a avut loc în data de 09.11.2005 ora 18:26, vol. 7, fila 132, întreD.M.R. R.M. și S.S., în care primul oferă detalii despre configurația clasamentului ofertanților.
„D.M.R. : Sunt pe locul patru. Pe primul loc este UBS, iar pe locul doi Merrill. Mai avem încă doi cu mai mult de două. E în regulă, cred. Nu sunt obligat să dau maxim, e bine.
S.S. .: UBS este înaintea noastră, e mai ieftin.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Cât?
D.M.R. : Mai puțin de 1, nu știu, 0,9, ceva de genul acesta.
S.S. .: A! Și al doilea?
D.M.R. : 1,18 .
S.S. .: E bine. Nu reprezintă o problemă pentru noi.
D.M.R. : Da. După cum am văzut e bine.
S.S. .: Cine e pe locul 3?
D.M.R. : GP.
S.S. .: Tot aproape de 1,20?
D.M.R. : Da, 1,20.
S.S. .: E bine. E cineva cu 2?
D.M.R. : Da. Sunt încă doi în afară de cei doi.
S.S. .: Câți au fost?
D.M.R. : 9.
S.S. .: Atunci, e foarte bine.
D.M.R. : Prima jumătate, să zicem.
S.S. .: Nimeni nu e în pericol, poate doar GP. Tu ce părere ai?
D.M.R. : Nu chiar.
S.S. .: Al doilea a venit singur sau cu cineva?
D.M.R. : A venit cu cineva din interior.
S.S. .: E interesant.
D.M.R. : Da. Când vii?
S.S. .: Mă duc la Wallace. Te întâlnești cu el?
D.M.R. : Da, acum mă întâlnesc.
S.S. .: Fii atent, da?
D.M.R. : Bine.
S.S. .: Nu trebuie neapărat în seara asta.
D.M.R. : Bine.
S.S. .: Nu știu, trebuie să fii foarte atent în seara asta sau săptămâna viitoare. Noi știm tot, nu trebuie să …
D.M.R. : Da, da.
S.S. .: Spune-i să amâne sau ceva de genul acesta. Cred că mai bine, pentru că nu știi niciodată. Al doilea e periculos.
D.M.R. : Da, știu.
S.S. .: E mai bine să amâni. Spune-i că trebuie să se întoarcă urgent. Dacă e acolo, nu e nici o problemă.
D.M.R. : Da, știu.
S.S. .: Gândește-te, te rog. Am suferit destul, nu mai e necesar să suferim.
D.M.R. : Știu.
S.S. .: Spune-i că avem ce ne trebuie.
D.M.R. : Da.”
Inițialele „GP” corespund cu cele ale băncii de investiții / firmei de consultanță „J. P. Morgan”.
Datele, informațiile și cifrele comunicate de D.M.R. lui S.S. în convorbirea sus arătată, se regăsesc în procesul verbal încheiat de comisia de evaluare în 25.11.2005 (file 48, vol. 91).
Despre faptul că, unele informații din interiorul comisiei de evaluare s-a diseminat a aflat Sofocleus, reprezentant Romtelecom care i-a reproșat acest lucru lui D.M.R. (c.t. din 18.11.2005 ora 17:02, vol. 7, fila 165), iar acesta i-a transmis despre situația creată lui S.S. (c.t. din 18.11.2005 ora 20:02, vol. 7, fila 168).
După ședința comisiei din 25.11.2005 (vol. 91, fila 48),D.M.R. i-a comunicat telefonic lui F.M.C. despre lucrările comisiei (c.t. din 25.11.2005 ora 19:03, vol. 7, fila 177).
În 19.12.2005 ora 18:49 S.S. se află în anturajul lui N.Z. (c.t. din 19.12.2005 ora 18:49, vol. 7, fila 272) și îi face acestuia legătura telefonică cu D.M.R..; la ora 19:51 D.M.R. îi comunică lui N.Z. cifre din analiza ofertelor tehnice și financiare (c.t. din 19.12.2005 ora 19:51, vol. 7, fila 274).
În convorbirea telefonică din 20.12.2005 ora 11:47 (vol. 7, fila 280) dintre D.M.R. și F.M.C. se fac referiri la un al patrulea personaj din comisia de evaluare și selectare „amicul nostru”; iar la ora 15:41 D.M.R. îi comunică lui N.Z. ordinea clasării competitorilor: C.S.F.B.; UBS; Morgan Stanley (vol. 7, fila 286); în c.t. din aceeași dată de la ora 18:07D.M.R. îi transmite lui F.M.C. (C.S.F.B.) să fie liniștit (vol. 7, fila 288), iar în 21.12.2005 ora 18:40 (vol. 7, fila 298) îi confirmă că UBS (concurentul C.S.F.B.) este pe locul doi și că nu este nici o problemă.
În data de 22.12.2005 ora 12:55 (vol. 7, fila 301) D.M.R. îi reafirmă lui F.M.C. să fie absolut liniștit; iar la ora 15:54 (vol. 7, fila 303) același D.M.R. îi comunică lui S.S. că este o veste foarte bună pe 46% (Romtelecom)) și că „totul este așa cum am vrut noi”.
Din convorbirea telefonică mai rezultă că a existat o înțelegere între S.S. și D.M.R. cu care înv. N.Z. a fost de acord și că acesta din urmă vrea ca mâine (în 23.12.2005) să facă anunțul oficial prin care comunică că oferta câștigătoare este cea a consorțiului C.S.F.B. – Ieba Trust. În final S.S. afirmă:” „E un cadou de Crăciun”.
Prin procesul verbal din 23.12.2005 a fost declarată drept ofertă costisitoare cea depusă la C.S.F.B. + Ieba Trust (vol. 91, filele 50-51), cu mențiunea finală că „Fiecare dintre participanții la procesul de selectare al consultantului pentru finalizarea privatizării S.C. Romtelecom S.A. vor fi notificați, urmând ca ofertantul câștigător să fie invitat ca începând cu data de 12.01.2006 să participe la ședința de negociere a contractului de servicii financiare sub condiția ca, în cazul în care se vor depune contestații de către ceilalți participanți și acestea vor fi admise în tot sau în parte, având ca efect modificarea clasamentului și deci a câștigătorului, contractul negociat, ca și etapele de negociere, să fie considerate nule, cu obligația din partea părților de a păstra confidențialitatea. În acest caz, procesul de negociere va fi reluat cu ofertantul câștigător. În notificări va fi prevăzut termenul în care va fi depusă contestația.
04.01.2006 ora 19:33 (vol. 7, fila 308) F.M.C. îl întreabă pe D.M.R. dacă a fost făcut anunțul public cu oferta câștigătoare, iar cel din urmă îi comunică faptul că au fost transmise doar notificările, precum și faptul că la întâlnirea oficială din data de 12.01.2006 din partea M.C.T.I. va fi el și juriștii de la S.C.A. Gutium care a consiliat M.C.T.I. în procesul de evaluare;
05.01.2006 ora 14:35 (vol. 7, fila 313) D.M.R. a purtat o convorbire telefonică cu F.M.C., în care primul își exprimă suspiciunea că Sofocleus (reprezentant OTE la Romtelecom) „s-ar putea să lucreze cu Morgan Stanley (n.n. unul dintre competitori)” și se informează reciproc cu privire la participanții de la întâlnirea oficială din 12.01.2006;
– în data de 05.01.2006 UBS a contestat rezultatul competiției (vol. 91, fila 62).
07.01.2006 ora 20:55 (vol. 7, fila 320) în care D.M.R. îi comunică înv. F.M.C. despre împrejurarea că a fost depusă contestație în legătură cu procesul desfășurat de competitorul IBS și de reacția pe care comisia de evaluare o va adopta, situație pe care a aflat-o și S.S. de la înv. N.Z. (c.t. din 08.01.2006 ora 18:23 dintre D.M.R. și S.S., vol. 7, fila 326);
09.01.2006 ora 18:01 (vol. 7, fila 340) S.S. îi cere lui D.M.R. să-i transmită prin e-mail lui S.M.răspunsul pe care îl va comunica UBS în legătură cu contestația depusă și acesta este de acord.
Începând din data de 12.01.2006 s-a derulat procesul de negociere a contractului de servicii financiare ce urmează a fi încheiat între M.C.T.I. și C.S.F.B.- Ieba trust (vol. 91, fila 69-70), din partea C.S.F.B. participând F.M.C.
De la momentul respectiv și până la data de 21.11.2006 au existat numeroase convorbiri telefonice având ca subiect negocierea respectivului contract, între diferiți conlocutori, după cum urmează:
17.01.2006 ora 22:04 (vol. 7, fila 414) între D.M.R. și F.M.C. referitor la participarea luiS.M. :
19.01.2006 ora 20:58 (vol. 7, fila 430) între D.M.R. și N.Z., referitor la contestația UBS;
24.01.2006 ora 22:11 (vol. 7, fila 459) între D.M.R. și F.M.C., referitor la nemulțumirile unui alt competitor – Morgan Stanley – la procesul de evaluare a ofertelor;
29.01.2006 ora 17:37 (vol. 7, fila 474) între D.M.R. și N.Z. despre contestațiile depuse în legătură cu procesul de evaluare a ofertelor;
30.01.2006 ora 12:11 (vol. 7, fila 476) între D.M.R. și N.Z. privind contestația depusă de UBS prin Casa de avocatură Zamfirescu, Racoți, Predoiu;
30.01.2006 ora 17:50 (vol. 7, fila 482) între D.M.R. și F.M.C. privind contestația depusă de UBS, aspect pe care îl cunoaște șiS.M. ;
09.02.2006 ora 12.02 (vol. 7, fila 513) între D.M.R. și F.M.C. privind contestația depusă de UBS, ocazie cu care D.M.R. arată că intenționează să promoveze cât mai repede o Hotărâre de Guvern în legătură cu contractul de consultanță M.C.T.I – C.S.F.B. și că “are posibilitățile lui (n.n. N.Z.) s-o promoveze foarte repede”;
09.02.2006 ora 17:43 (vol. 7, fila 521) între D.M.R. și F.M.C., privind strategia de adoptat în viitor și necesitatea coor.ării cuS.M. ;
corespondența electronică din 09.02.2006, ora 17:35, dintre înv. D.M.R. în care acesta din urmă îi oferă detalii despre plângerea formulată de UBS în legătură cu procesul de privatizare la S.C. Romtelecom S.A. (vol. 15, filele 177 – 180), din care rezultă achiziționarea de informații confidențiale de către înv. F.M.C.
10.03.2006 ora 17:33 (vol. 8, fila 39) între D.M.R. și F.M.C. (problema TVA);
13.03.2006 ora 15:39 (vol. 8, fila 44) între F.M.C. și R.R. (de la S.C.A. „Badea, Georgescu și Asociații”) în legătură cu TVA;
13.03.2006 ora 21:48 (vol. 8, fila 50) între F.M.C. și S.M. , referitor la problema TVA, în legătură cu care S.M.afirmă că „o să încerc să mă întâlnesc luni (n.n. 20.03.2006) cu tipul de la …., dar și cu Zsolt (n.n. N.Z.)”;
15.03.2006 ora 14:58 (vol. 8, fila 73) între D.M.R. și N.Z., privind problema TVA;
16.03.2006 ora 16:50 (vol. 8, fila 82) între D.M.R. și F.M.C., privind problema TVA;
17.03.2006 ora 12:55 (vol. 8, fila 90) între D.M.R. și F.M.C., referiri la N.Z., S.M.și B.V.;
03.04.2006 ora 22:07 (vol. 8, fila 183) între S.S. șiS.M. , privind clauzele viitorului contract și acoperirea cheltuielilor cu KPMG, TVA și referiri la N.Z.;
05.04.2006 ora 20:16 (vol. 8, fila 225) între D.M.R. și S.S., privind costuri pe care le are de suportat Romtelecom, care nu au fost incluse în caietul de sarcini;
06.04.2006 ora 13:45 (vol. 8, fila 228) între D.M.R. și F.M.C., privind costurile ce le are de suportat, Romtelecom; referiri la S.S. (Stănică) și S.M. (Mihai);
06.04.2006 ora 19:01 (vol. 8, fila 232) între D.M.R. și F.M.C., privind cheltuieli servicii KPMG care vor fi acceptate de C.S.F.B., clauză contractuală despre care Romtelecom nu trebuie să cunoască;
07.04.2006 ora 14:57 (vol. 8, fila 236) între D.M.R. și F.M.C., privind clauzele și termenii contractului ce urmează a fi încheiat între M.C.T.I. – C.S.F.B.;
10.04.2006 ora 22:20 (vol. 8, fila 249) între D.M.R. și S.S., în care primul îl informează că „totul e gata” și că se va inițializa încheierea contractului și se așteaptă HG;
11.04.2006 ora 12:16 (vol. 8, fila 257) între F.M.C. și D.M.R., ocazie cu care ultimul informează că se va înainta nota de fundamentare pentru promovarea HG;
13.04.2006 ora 14:20 (vol. 8, fila 299) între D.M.R. și F.M.C., privind clauzele viitorului contract ce se va încheia, discuție care se continuă și la ora 14:38 (vol. 8, fila 301) și ora 14:59 (vol. 8, fila 303), precum și la ora 15:08 (vol. 8, fila 305);
18.04.2006 ora 15:27 (vol. 8, fila 309) între F.M.C. șiS.M. , în care primul îl informează pe cel de al doilea despre clauza contractuală și achitarea TVA.;
19.04.2006 ora 13:59 (vol. 8, fila 321) între D.M.R. și F.M.C. privind cifra 1.22 din contract;
19.04.2006 ora 17:52 (vol. 8, fila 329) între D.M.R. și F.M.C., primul informând că s-a primit o scrisoare de la Romtelecom;
19.04.2006 ora 19:11 (vol. 8, fila 333) între D.M.R. și S.S. referitor la cifra 1,22 în loc de 1,45, preocupare ce animă C.S.F.B. și pe M.C.T.I. pentru Ministerul Finanțelor;
19.04.2006 ora 20:00 (vol. 8, fila 338) între D.M.R. și F.M.C., cu referire la preluarea de către C.S.F.B. a costurilor KPMG;
20.04.2006 ora 19:44 (vol. 8, fila 340) între D.M.R. și F.M.C., în care secundul comunică faptul că C.S.F.B. renunță la plata comisionului;
27.04.2006 ora 14:40 (vol. 8, fila 344) între D.M.R. și F.M.C., privind discuțiile pe marginea clauzelor contractuale cu S.C.A. Gutium, precum și faptul că D.M.R. va călători la sfârșitul săptămânii la munte împreună cu N.Z., O.M. și S.S.;
02.05.2006 ora 13:45 (vol. 9, fila 5) între D.M.R. și F.M.C.; 05.05.2005 ora 15:03 (vol. 9, fila 24) între D.M.R. și F.M.C.; 05.05.2006 ora 18:58 (vol. 9, fila 28) între D.M.R. și F.M.C.; 15.05.2006 ora 19:31 (vol. 9, fila 108) în care D.M.R. îi comunică lui F.M.C. despre faptul că proiectul de H.G. este la vicepremierul Pogea, iar consilierul acestuia Amza a cerut ca anexa 4 a H.G. să fie clasificată; 15.05.2006 ora 21:33 (vol. 9, fila 111) între D.M.R. și F.M.C.; 16.05.2006 ora 19:05 (vol. 9, fila 121) între D.M.R. și F.M.C.; 17.05.2006 ora 11:08 (vol. 9, fila 126) între D.M.R. și F.M.C. privind traseul proiectului de HG; 17.05.2006 ora 16:58 (vol. 9, fila 135) între D.M.R. și F.M.C.; 19.05.2006 ora 19:03 (vol. 9, fila 152) între D.M.R. și F.M.C. privind, între altele, proiectul de HG;
23.05.2006 ora 11:08 (vol. 9, fila 163) între D.M.R. și F.M.C.; 25.05.2006 ora 18:55 (vol. 9, fila 189) între D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de HG; 30.05.2006 ora 13:21 (vol. 9, fila 207) între D.M.R. și David Delanouy – reprezentant C.S.F.B., cu privire la întâlnirea ce urmează a avea loc; 30.05.2006 ora 16:09 (vol. 9, fila 209) între D.M.R. și B.V.; 09.06.2006 ora 12:42 (vol. 10, fila 62) între D.M.R. și F.M.C., privind, între altele, și traseul proiectului HG; 12.06.2006 ora 12:12 (vol. 10, fila 74) între D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de H.G. și despre problema acestuia în Monitorul Oficial „fără publicarea paragrafului 122” din contract; 12.06.2006 ora 20:35 (vol. 10, fila 82) dintre D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de HG; 13.06.2006 orele 18:41 (vol. 10, fila 104) dintre D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de HG; 14.06.2006 orele 20:00 (vol. 10, fila 120) dintre D.M.R. și F.M.C., despre traseul proiectului de HG; 15.06.2006 orele 17:58 (vol. 10, fila 130) dintre F.M.C. și D.M.R., privind traseul proiectului de HG; 15.06.2006 orele 19:30 (vol. 10, fila 133) dintre D.M.R. și F.M.C.; 19.06.2006 orele 18:21 (vol. 10, fila 152) dintre D.M.R. și B.V. privind, între altele, traseul proiectului de HG; 19.06.2006 orele 21:04 (vol. 10, fila 155) dintre D.M.R. și S.S. privind traseul proiectului de HG; 21.06.2006 orele 11:57 (vol. 10, fila 165) dintre D.M.R. și B.V.; 21.06.2006 orele 12:56 (vol. 10, fila 171) dintre D.M.R. și F.M.C. privind „14 comentarii de la Ministerul de Justiție” la proiectul de HG; 22.06.2006 orele 13:13 (vol. 10, fila 187) dintre D.M.R. și F.M.C., în care primul arată că „Publicăm în Monitorul Oficial fără art. 12. Toată lumea e de acord”, referindu-se la proiectul de HG; 23.06.2006 orele 14:51 (vol. 10, fila 200) dintre D.M.R. și F.M.C.; 26.06.2006 orele 11:46 (vol. 10, fila 214) dintre D.M.R. și F.M.C.; 26.06.2006 ora 12:13 (vol. 10, fila 216) dintre D.M.R. și F.M.C.; 26.06.2006 ora 13:26 (vol. 10, fila 222) dintre D.M.R. și F.M.C.; 27.06.2006 ora 18:47 (vol. 10, fila 253) dintre D.M.R. și F.M.C.; 28.06.2006 ora 15:25 (vol. 10, fila 264) dintre D.M.R. și F.M.C.; 29.06.2006 ora 09:15 (vol. 10, fila 270) dintre D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de HG; 29.06.2006 ora 19:00 (vol. 10, fila 276) dintre F.M.C. și D.M.R. despre traseul proiectului de HG; 29.06.2006 ora 20:22 (vol. 10, fila 280) dintre D.M.R. și F.M.C.; 30.06.2006 ora 20:10 (vol. 10, fila 282) dintre D.M.R. și F.M.C., privind traseul proiectului de H.G. care este la Ministerul Justiției;
La data de 19.07.2006 a fost adoptată în Guvernul României H.G. nr. 947 privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea finalizării privatizării S.C. Romtelecom S.A., care s-a publicat în Monitorul oficial nr. 663 din 02.08.2006, mai puțin anexa 4, care a fost clasificată potrivit legii (vol. 70, fila 1);
21.07.2006 ora 16:10 (vol. 11, fila 65) dintre D.M.R. și F.M.C., privind publicarea în Monitorul Oficial a H.G. nr. 947/2006;
25.07.2006 ora 12:51 (vol. 11, fila 73) dintre D.M.R. și F.M.C., privind conținutul comunicatului de presă;
În data de 26.07.2006 M.C.T.I. a dat un comunicat de presă prin care a anunțat că în ședința de Guvern a fost aprobată semnarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea finalizării privatizării S.C. Romtelecom S.A. cu C.S.F.B. (vol. 70, fila 22);
26.07.2006 ora 16:29 (vol. 11, fila 76) în care D.M.R. îl încunoștințează pe B.V. că: “contractul a fost aprobat” și “mai mult decât atât, nu numai că a fost aprobat, dar am primit acceptul de a fi publicată numai HG, nu contractul”.
La data de 02.08.2006 a fost publicată H.G. nr. 947/19.06.2006 în Monitorul Oficial, iar în convorbirea telefonică din 02.08.2006 ora 16:03 (vol. 11, fila 83) D.M.R. comunică această împrejurare inc. S.S., adăugând „vor semna contractul luni”, iar S.S. afirmă că „Bine. Vorbesc cu Vadim”.
La data de 08.08.2006 a fost semnat contractul de consultanță și servicii financiare între M.C.T.I. și consorțiul format din C.S.F.B. și Ieba Trust (vol. 70, filele 30-90), de către N.Z. pe de o parte și David Delanoy Mejer și B.V., pe de altă parte.
24.10.2006 ora 14:14 (vol. 11, fila 271) din care redăm:
„ S.M.: Da, Stamen.
S.S. .: Poți să vorbești puțin?
S.M.: Te rog.
S.S. .: Ce crezi despre…., știi ăă, sunt, oarecum, implicat în proiectul e – guvern de aici?
S.M.: Știu, da.
S.S. .: Poți să participi în consorțiu alături de Romtelecom?
S.M.: De ce ar trebui să facem asta?
S.S. .: Pentru că rambursarea investiției este de 5 ani și profitul va fi în creștere în fiecare zi. Dacă ai, de exemplu, 50% sau 33% sau 35%, atunci va fi un venit permanent, pentru totdeauna. Chiar acum discutam cum să abordăm Guvernul. Pentru a aborda Guvernul avem două posibilități. Una este ca Guvernul să facă o licitație prin care să aleagă, să facă un concurs de frumusețe pentru un proiect PPP, să aleagă pe cineva. Cealaltă variantă este, de exemplu, o companie X, care poate să fie acest consorțiu, să vină la Guvern și să zică: Uitați, băieți, avem acest proiect greenfield, vrem să vă invităm să participați pentru că avem nevoie de ajutorul vostru. Rambursarea investiției, au calculat ei exact cât îi costă, cam 50 de milioane, este de cinci ani. Să-ți spun, la început au vrut să o facă BOT – construire, operare și transferare în cinci ani către Guvern. De ce trebuie să transfere? Este o sursă de bani, înțelegi?In fiecare zi, o persoană din România are nevoie de un document.
S.M.: Care va fi participarea mea financiară ?
S.S. .: Au nevoie de un credit de 50 milioane. Cât putem să scoatem dacă e juma-juma cu Guvernul sau 33 pentru Guvern și 77 pentru …
S.M.: Pune pe cineva de la Romtelecom, care lucrează la asta, să-mi trimită ceva legat de asta și o să analizez.
S.S. .: Radu e cu mine. Poate să-ți trimită prezentarea pe care au făcut-o pentru Guvern.
S.M.: Bine.
S.S. .: Eu cred că e un proiect interesant. Romtelecom vrea să împartă riscul cu cineva și, în al doilea rând, nu vor să rămână veșnic în această afacere. Insă ai nevoie de rețeaua lor. Știi, Guvernul are nevoie de rețeaua lor și toată lumea are nevoie de rețeaua lor. Poate le cumperi participarea în cinci ani și vei avea 50 % din proiect alături de Guvern, și apoi listezi cele 50% … Este imens.
S.M.: Am înțeles, Stamen. Roagă-l pe Radu să mi-l trimită.
S.S. .: Bine. Pa!
S.M.: Pa.”
25.10.2006 ora 10:12 (vol. 11, fila 277) din care redăm:
„S.M.: Da, Stamen. Bună dimineața!
S.S.: Ești vedetă! Ai apărut în ziare.
S.M.: Ai citit ziarele? Da. Știu că …
S.S.: E o poză frumoasă. De fapt chiar zâmbești.
S.M.: Zâmbesc. Da.
S.S.: Ar fi trebuit să te bărbierești, dar e OK. Cine e această Ana Maria David?
S.M.: Este de la … Arată chiar bine, trebuie să recunosc.
S.S.: D-asta te-am și întrebat.
S.M.: Ha! Ha!
S.S.: De-asta ești tu așa de … De-asta ești așa de strălucitor, hm?!
S.M.: Nu tocmai. De fapt nu ea a făcut poza asta.
S.S.: Tu ai trimis-o , hm?
S.M.: Nu. Nu am trimis-o eu. Cred că departamentul nostru de PRP i-a trimis-o ei.
S.S.: OK. Ana Maria David. Hm! Hm! De-asta vii tu, știi, când nu sunt eu în România.
S.M.: Fii serios!
S.S.: Mișene! Mișene!
S.M.: Sunt lucruri mai importante.
S.S.: Voi obține lucrarea, prezentarea asta, pentru guvern. O voi obține sub forma unor hârtii, pentru că nu o au în format electronic.
S.M.: Poți să …
S.S.: Pot să o scanez. Pot să …
S.M.: Poți să o scanezi și să mi-o trimiți. Sau poți să mi-o dai așa. Nu contează.
S.S.: Da. Da. O s-o scanez și o să ți-o trimit. De fapt astăzi am avut o discuție cu Schumi aici, acum, în dimineața asta, despre această problemă și el crede că poate fi o structură bună pentru ei, o treime, o treime, o treime, investitorul financiar, operatorul și ….
S.M.: Guvernul, da?
S.S.: Guvernul. Da. Și în baza planului de afaceri pe care ei îl prezintă – asta am înțeles eu de la Toni ieri seară și de la Vasilis – se va face o investiție de șaizeci de milioane și returnarea investiției va avea loc într-un interval de 4-5 ani, ceea ce înseamnă … Și investiția se compensează. Adică negociezi cu cel care face compensarea…
S.M.: Este un fel de garanție pe venituri.
S.S.: Da. Este un garanție pe venituri. E ca și cum ai avea în fiecare an un profit de 10 milioane, pentru că returnarea banilor se face din profituri, nu din costuri.
S.M.: Cred că asta depinde în mare măsură de cât de mult pot să susțin proiectul și cât de mult trebuie să mă implic. De fapt clientul meu este Guvernul …., entitățile guvernamentale.
S.S.: Clientul tău nu este …. Este cam 30% din … ești tu, care vei avea un procent de 30% ….
S.M.: Nu. Nu. Nu. Vreau să spun clientul. Pentru că e vorba de guvern și de felul în care autoritățile guvernamentale vor asigura niște servicii oamenilor, nu-i așa? Și dacă tu …
S.S.: Nu. Nu. Tu …
S.M.: Ceea ce oamenii plătesc guvernului …
S.S.: Nu. Oamenii îți plătesc ție. Oamenii plătesc companiei.
S.M.: Oamenii plătesc companiei, da?
S.S.: Da. Oamenii plătesc companiei. Va fi un SPV la care guvernul va participa cu 33% și oamenii plătesc companiei. Guvernul îți va furniza … de fapt rolul guvernului în această chestiune va fi acela de a-ți permite să intri în sistemul guvernamental, dându-ți aceste servicii, permițând companiei să asigure în numele guvernului anumite servicii. Adică să dea aceste servicii, să asigure … Înțelegi?
S.M.: Să asigure servicii …
S.S.: Să asigure servicii oamenilor. De fapt este vorba despre o intermediere.
S.M.: Îhm. Îhm.
S.S.: De fapt compania, va fi acest SPV. Oamenii vor plăti către SPV.
S.M.: OK. Înțeleg. Îhm.
S.S.: Și de fapt ieri …. Pentru că am discutat în fața… cu Toni.
S.M.: Îhm. Îhm.
S.S.: Și le-au auzit acolo pe Șerban. Și au zis: Hai să refinanțăm. Știi, e ușor… Va fi dificil să finanțăm din nou.
S.M.: Îhm.
S.S.: De fapt Romtelecom a spus: OK. Ne ocupăm noi singuri de asta. O să-l finanțăm noi. Bineînțeles că o să-l finanțeze ei înșiși. Vor lua un împrumut. Dar noi putem introduce un partener financiar acolo, care le va spune: Fiți atenți, așa trebuie să faceți. Dacă nu faceți așa, ca o garanție, Romtelecom poate să …. De fapt vei fi acoperit de acțiunile lor. Ei își pot vinde acțiunile, participațiunile în cinci ani. Dar ai nevoie … Putem crea o structură.
S.M.: Trimite-mi-o și mă voi gândi ….
S.S.: Și te vei gândi la asta.
S.M.: La structura optimă. Da.
S.S.: Da. Dar cred că este interesant, pentru că dacă în patru ani sau în cinci ani începi să faci bani, adică să obții …. Fiindcă treaba asta o să se dezvolte. Acum este în curs de planificare, investiția va fi acoperită în patru sau cinci ani. Dar în decurs de zece ani se va dezvolta din ce în ce mai mult. Oamenii folosesc din ce în ce mai multe calculatoare, apelând singuri la serviciile e – government, deci ….
S.M.: Îhm.
S.S.: Astea sunt noutățile, nimic altceva. Mai târziu voi avea și alte vești. O să-i sun acum pe tipii din Bulgaria.
S.M.: OK. OK.
S.S.: Și te pun la curent după aceea.
S.M.: OK. Mulțumesc mult. OK.
S.S.: OK. Ciao!
S.M.: Ciao!”
Cu ocazia percheziției efectuate la inc. S.S. s-a găsit un draft în limba engleză al memorandumului de înțelegere în cadrul propunerii de privatizare prin ofertă Publică Inițială a S.C. Romtelecom S.A., datat martie 2006, document intern de la M.C.T.I. (filele 319-320), ce corespunde poziției 2 și 25 din înscrisul intitulat „Project 2006”;
X
X x
1) Activitatea ilicită a înv. S.M.a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 12.07.2005 a achiziționat informații nedestinate publicității de la S.S. privind evoluția și traseul proiectului de H.G. nr. 727/2005 (c.t. din 12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51) și a dirijat și influențat acest proces în interesul C.S.F.B. și, implicit, personal (c.t. din 22.07.2005 ora 22:32, vol. 7, fila 65), cooperând cu inc.D.M.R. M.R., înalt funcționar guvernamental în cadrul M.C.T.I. implicat în procesul respectiv.
Rezultatul acțiunii sale rezidă în împrejurarea că oferta consorțiului C.S.F.B. + Ieba Trust a fost declarată câștigătoare în procesul de selectare a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., distorsionându-se mediul concurențial corect în care era licit și loial să se deruleze procesul respectiv.
– acțiunea înv. S.M.relevă relaționarea între membrii grupului infracțional cu caracter transnațional pe filiera: S.S. – S.M.- F.M.C. – D.M.R. – N.Z. – B.V..
2) Activitatea ilicită a înv. F.M.C. a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 25.11.2005, 20.12.2005 și 22.12.2005 a achiziționat de la inc.D.M.R. informații confidențiale, secret comercial, despre lucrările interne ale comisiei de evaluare și selectare a consultantului internațional; despre membrii respectivei comisii; precum și despre rezultatul evaluării întreprinse de comisia în discuție (25.11.2005 ora 19:03, vol. 7, fila 177; 20.12.2005 ora 11:47, vol. 7, fila 280; 22.12.2005 ora 12:55, vol. 7, fila 301);
– în perioada 10.04.2006 – 19.07.2006 a achiziționat informații nedestinate publicității în legătură cu traseul proiectului de act normativ (H.G. nr. 947/2006) privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. (se circumscrie prevederile art. 12 lit. b, comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000);
– acțiunile înv. F.M.C. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – F.M.C..
3) Activitatea ilicită a înv. N.Z. a constat în următoarele:
– în calitate de ministru al M.C.T.I. a contribuit intelectual, prin sprijin moral și încurajare acordată acțiunilor ilicite derulate de D.M.R., S.M.și S.S., despre care avea cunoștință;
– acțiunea de sprijin moral și încurajare realizată de N.Z. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional cu caracter transnațional pe filiera S.S. – S.M.- D.M.R. – N.Z. – B.V..
Participarea înv. N.Z. în cazul S.C. Romtelecom S.A. (selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A. proces parcurs în perioada 03.11.2005-23.12.2005 și apoi negocierea contractului de consultanță cu consultantul selectat, respectiv consorțiul format din C.S.F.B. – Ieba Trust – proces parcurs în perioada 05.01.2006-08.08.2006) s-a evidențiat în perioada în care era necesar promovarea actului normativ care urma să reglementeze măsurile destinate privatizării S.C. Romtelecom, respectiv H.G. nr. 727/14.07.2005 publicat în M. Oficial nr. 645 din 21.07.2005 și imediat după aceea, adică în 22.07.2005, când a cerut în mod expres lui S.S. că vrea să discute cu S.M. (reprezentant C.S.F.B.), dând de înțeles, fără echivoc, că dorește ca această instituție financiar-bancară, C.S.F.B., să câștige licitația. Este de menționat că manifestarea înv. N.Z. relevată de S.S. lui S.M. în convorbirea telefonică din 22.07.2005, ora 11:32, vol. 7, fila 65, s-a exteriorizat înaintea momentului în care s-a făcut anunțul oficial al M.C.T.I. privind solicitarea scrisorilor de interes în vederea acordării serviciilor de consultanță financiară în vederea listării la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A., context din care, rezultă implicit, că toate demersurile oficiale ulterioare erau interferate de „dedicația” către C.S.F.B. exprimată de ministrul M.C.T.I. N.Z.. În aceste împrejurări licitația organizată la care au participat ceilalți competitori (UBS, Merryll Lynch; J. P. Morgan și alții), a fost a fost distorsionată de opțiunea pe care o avea înv. N.Z. în legătură cu competitorul C.S.F.B., pe care îl dorea ab intio drept câștigător al licitației.
Manifestarea înv. N.Z. a fost indusă acestuia de către inc. S.S. (care s-a exprimat în convorbirea telefonică din 08.06.2005 ora 13:48 vol.6 fila 57 față de K.G. că din privatizarea S.C. Romtelecom S.A. „trebuie să facem bani”) ce a dorit interpunerea C.S.F.B. în procesul de finalizare al privatizării S.C. Romtelecom SA, împrejurare comunicată de altfel și înv. S.M. , ca reprezentant al C.S.F.B.
Interesul inc. S.S. a fost indus de către acesta către înv. N.Z. cu prilejul întâlnirilor directe dintre aceștia, încă din luna iunie 2005, respectiv din 20.06.2005 ora 10:00; 29.06.2005 și 05.07.2005, deci anterior chiar promovării de către M.C.T.I. a proiectului de act normativ, ce avea să devină H.G. nr. 727/14.07.2005.
Acțiunea înv. N.Z. este decelată din conținutul convorbirilor telefonice purtate între alți conlocutori, de regulă S.S., S.M. și D.M.R. și constituie un act exterior de conduită ce reprezintă un sprijin intelectiv (moral) constând în încurajare, ajutorare pentru aducerea la îndeplinire a țintei (obiectivului) vizat de S.S. și S.M.
4) Activitatea ilicită a înv. K.G. a constat în următoarele:
Luând cunoștință, la data de 08.06.2005, despre interesul inc. S.S. în legătură cu S.C. Romtelecom S.A., l-a încurajat în demersurile sale, i-a dat sfaturi și instrucțiuni, ceea ce reprezintă un act de sprijinire morală a acestuia.
Acțiunile înv.S.M. , F.M.C., K.G. și N.Z. reprezintă acte materiale care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Secțiunea 3 C.N. Poșta Română
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S.,S.M. , B.V. și F.M.C., alături și împreună cu aderenții și sprijinitorii grupului respectiv: D.M.R., K.G. și N.Z..
Pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inc. S.S., la poz. 4 se află menționat olograf „Radu/Roschild”, vol. 12, filele 150 – 152.
X
X X
Prin H.G. nr. 728 din 14.07.2005 s-au stabilit măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare/restructurare a Companiei Naționale „Poșta Română” (cu modificările ulterioare, prin Rectificarea din 23.08.2005 și H.G. nr. 533/19.04.2006), a se vedea vol. 73, filele 103 – 107.
Prin ordinul nr. 380 din 17.10.2005 emis de ministrul M.C.T.I. s-a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea restructurării C.N. Poșta Română, în care ca președinte a fost desemnat F.B. – secretar de stat, iar ca membru, D.M.R., consilier personal al ministrului, filele 13 – 16, vol. 71.
Printr-un alt ordin, nr. 416 din 08.11.2005, ordinul anterior a fost modificat, iar ca președinte al comisiei atât pentru restructurare cât și pentru privatizare a fost desemnat ministrul N.Z. (filele 17 – 18, vol. 71).
Activitatea comisiei în discuție s-a derulat pe perioada 17.10.2005 – 21.07.2006, filele 29 – 102, vol. 73.
În urma realizării și evaluării ofertelor depuse pentru procesul de privatizare, la data de 10.11.2005 au fost calificate 4 bănci de investiții între care C.S.F.B. și C.A.I.B., iar pentru procesul de restructurare au fost selectate, între alte instituții C.A.I.B. și Roland Berger, filele 92-93, vol. 73.
La data de 15.06.2006 comisia a constatat că oferta câștigătoare în ce privește selectarea consultantului pentru restructurarea C.N. Poșta Română este cea depusă de Roland Berger Strategy Consultants, filele 43-44, vol. 73.
Prin intermediul lui D.M.R., în luna noiembrie 2005, S.S.a intrat în posesia unor informații confidențiale referitoare la rezultatele evaluării ofertelor firmelor concurente înscriși la licitația pentru restructurarea/privatizarea C.N. Poșta Română.
X
X X
Cu privire la procesul de selectare a ofertantului pentru restructurare / privatizarea C.N. Poșta Română între inc. S.S. și inc. D.M.R.; B.V. și înv. F.M.C. s-au purtat convorbiri telefonice în perioada 30.05.2005 ora 11:30 și 01.11.2006 ora 14:45, interceptate și înregistrate autorizat, după cum urmează:
A. Perioada 30.05.2005 – martie 2006
– notele de convorbiri telefonice din 30.05.2005 ora 11:39 între S.S. și un „domn” (vol. 6, fila 7); 30.05.2005 ora 15:50 (între S.S. și înv. K.G., cu referire la D.M.R.), vol. 6, fila 11; 08.06.2005 ora 13:48 (între S.S. și K.G., cu referire la D.M.R.), vol. 6, fila 57; 21.06.2005 ora 17:12 (între S.S. și Klaus Riquat), vol. 6, fila 114; 21.06.2005 ora 17:55 (între S.S. și K.G.), vol. 6, fila 110; 09.06.2005 ora 15:41 (între S.S. și K. Riquat care îi cere să obțină Raportul Anual al Poștei Române), vol. 6, fila 72; 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76 (între S.S. și D.M.R.); 05.07.2005 ora 13:17 (între S.S. și Klaus Riquat), vol. 7, fila 19; 12.07.2005 ora 20:34 (între S.S. și S.M.), vol. 7, fila 51; 09.11. 2005 ora 18:26 (între D.M.R. și S.S.), vol. 7, fila 132; 10.11.2005 ora 16:55 (între D.M.R. și E. Gutium), vol. 7, fila 137; 18.11.2005 ora 20:02 (între D.M.R. și S.S.), vol. 7, fila 168; 12.12.2005 ora 10:16 (între D.M.R. și E. Gutium), vol. 7, fila 221; 08.01.2006 ora 18:23 (între S.S. și D.M.R. în care se face referire la ministru N.Z. Z.), vol. 7, fila 327.
B. Perioada martie 2006 – 15.06.2006
– nota de convorbire telefonică din 02.04.2006 ora 18:26 între S.S. și Klaus Riquat, vol. 8, fila 157;
– nota de convorbire telefonică din 02.04.2006 ora 18:42 între D.M.R. și S.S. (se redă integral), vol. 8, fila 160; 02.04.2006 ora 18:51, vol. 8, fila 166 (între D.M.R. și S.S.);
– nota de convorbire telefonică din 03.04.2006 ora 22:07 (între S.M.și S.S.), vol. 8, fila 183;
– nota de convorbire telefonică din 02.05.2006 ora 12:10 (între D.M.R. și S.S.), vol. 9, fila 3;
– nota de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 16:31 (între D.M.R. și S.S. care comunică faptul că B.V. „intenționează să participe pentru Poștă”, vol. 9, fila 98;
– nota de convorbire telefonică din 15.05.2006 ora 16:26 (între S.S. și D.M.R.), vol. 9, fila 106;
– nota de convorbire telefonică din 17.05.2006 ora 12:31 (între S.S. și D.M.R. cu referire la B.V.), vol. 9, fila 133;
– nota de convorbire telefonică din 30.05.2006 ora 16:44 (între S.S. și D.M.R. care îi comunică faptul că lucrează la evaluarea poștei), vol. 9, fila 214;
– nota de convorbire telefonică din 12.06.2006 ora 20:35 (între D.M.R. și F.M.C.), vol. 10, fila 77;
– nota de convorbire telefonică din 13.06.2006 ora 13:23 (între D.M.R. și B.V.), vol. 10, fila 92;
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind licitația pentru selectarea consultantului în vederea restructurării și privatizării C.N.P.R. rezultă din:
– clauza prevăzută la secțiunea 8 din cererea de oferte-selectare consultant pentru restructurarea C.N.P.R. din martie 2006 în care se menționează că „informațiile legate de evaluarea ofertelor și recomandările referitoare la selectarea câștigătorului nu vor fi dezvăluite consultanților care au depus oferte sau altor persoane care nu sunt în mod oficial implicate în proces, până când consultantul selectat nu va fi anunțat că a obținut contractul (vol. 75, fila 53);
– durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor (martie 2006) și deschiderea oficială în prezența competitorilor (15.06.2006), vol. 73, fila 43.
Activitățile descrise în secțiunile 1-3 din prezentul capitol se înscriu în manifestările grupului infracțional organizat destinate realizării obiectivului (țintei) vizate în ce privește procesele de privatizare /restructurare din domeniul strategic al comunicațiilor în perioada 2005-2006, dezvăluie acțiunile membrilor grupului, căile, metodele și mijloacele folosite, rolul și locul fiecăruia dintre membri și surprind participația penala la comiterea infracțiunii prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 a inculpaților și învinuiților.
X
X X
Interesul inc. S.S. pentru procesul de restructurare / privatizare al C.N. Poșta Română S.A. s-a relevat încă de la data de 30.05.2005 în convorbirea telefonică de la 11:39 cu o persoană neidentificată, aflată la postul telefonic nr. 0722243511, vol. 6, fila 7, când comunică interlocutorului că urmează să aibă o întâlnire cu ministrul M.C.T.I., N.Z. la care participă și Klaus Riquat, reprezentantul C.A.I.B.. Inculpatul S.S. a primit sarcini din partea lui Klaus Riquat să-i obțină „Raportul Anual al Poștei Române” în vederea depunerii scrisorii de intenție din partea C.A.I.B. (convorbirea telefonică din 09.06.2005 ora 15:41, vol. 6, fila 73). În sensul celor de mai sus, S.S. a desfășurat activitatea de culegere de date și informații din interiorul M.C.T.I., pe care intenționa și a reușit să le valorifice cointeresat în scopul favorizării a 2 organizații internaționale (C.S.F.B. și C.A.I.B.), despre care susținea că le reprezintă în România (nota de convorbire telefonică din 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76).
În convorbirea telefonică sus arătată, inc. S.S. îi transmite ca sarcină inc. D.M.R.să se pregătească și „ministrul să semneze documentarea pentru selecția consilierului pentru restructurarea și privatizarea Poștei”, vol. 6, fila 76.
În această convorbire D.M.R. îi comunică lui S.S. că „dacă e posibil să lucrăm cu Klaus” (n.n. Klaus Riquat reprezentant C.A.I.B.), atât pentru restructurare cât și pentru privatizare.
Sarcinile trasate de inc. S.S. au fost îndeplinite în sensul că la data de 14.07.2005 a fost adoptată H.G. nr. 728/2005, urmare a procedurii de adoptare la nivelul Guvernului României a proiectului de act normativ inițiat și promovat de ministrul M.C.T.I., numitul N.Z..
În data de 29.06.2005 ora 19:55 N.Z. împreună cu inc. D.M.R .a avut contact direct cu inc. S.S., iar în 05.07.2005 la ora 12,00 cu S.S. și înv. S.M. la sediul M.C.T.I. (vol. 7, fila 14, 16, 17). În convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 13:17 S.S. îi comunică lui K. Riquat că, în legătură cu Poșta Română, „am văzut ordonanța pregătită acum”, făcând, în mod indubitabil, referire la proiectul H.G. nr. 728/2005 în contextul în care s-a întâlnit cu N.Z. la M.C.T.I..
Pe parcursul derulării procesului de selectare a ofertelor (17.10.2005-21.07.2005), N.Z., în calitate de președinte al comisiei a avut întâlniri și convorbiri telefonice repetate cu S.S. care nu deținea nici o calitate oficială în legătură cu acest proces,dar avea în mod evident interese,împrejurare ce rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice și înregistrate autorizat.
– notele de convorbiri telefonice din 30.05.2005 ora, 11:39 între S.S. și un „domn” (vol. 6, fila 7); 30.05.2005 ora 15:50 (între S.S. și martorul K.G., cu referire la D.M.R.), vol. 6, fila 11; 08.06.2005 ora 13:48 (între S.S. și K.G., cu referire la D.M.R.), vol. 6, fila 57; 21.06.2005 ora 17:12 (între S.S. și Klaus Riquat), vol. 6, fila 114; 21.06.2005 ora 17:55 (între S.S. și K.G.), vol. 6, fila 110; 09.06.2005 ora 15:41 (între S.S. și K. Riquat care îi cere să obțină Raportul Anual al Poștei Române), vol. 6, fila 72; 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76 (între S.S. și D.M.R.); 05.07.2005 ora 13:17 (între S.S. și Klaus Riquat), vol. 7, fila 19; 12.07.2005 ora 20:34 (între S.S. și S.M.), vol. 7, fila 51; 09.11. 2005 ora 18:26 (între D.M.R. și S.S.), vol. 7, fila 132; 10.11.2005 ora 16:55 (între D.M.R. și E. Gutium), vol. 7, fila 137; 18.11.2005 ora 20:02 (între D.M.R. și S.S.), vol. 7, fila 168; 12.12.2005 ora 10:16 (între D.M.R. și E. Gutium), vol. 7, fila 221; 08.01.2006 ora 18:23 (între S.S. și D.M.R. în care se face referire la ministru N.Z. Z.), vol. 7, fila 327.
– nota de convorbire telefonică din 02.04.2006, ora 18:26 între S.S. și Klaus Riquat, vol. 8, fila 157;
– nota de convorbire telefonică din 02.04.2006, ora 18:42 între D.M.R. și S.S., vol. 8, fila 160;
„ S.S. .: Sunt pregătiți să accepte un onorariu de angajare de 150.
D.M.R.: Pentru a avea succes.
S.S. .: Da, să pună 193 sau ceva de genul acesta.
D.M.R.: 195.
S.S. .: Bine
D.M.R.: Dar 150 nu e prea puțin?
S.S. .: Nu, ei au spus că sunt mulțumiți cu 150. Au totul de la ultima lor …. Nu le va lua prea mult. E bine.
D.M.R.: Atunci, va trebui ca ei să muncească mult, ca să obțină totul într-un timp foarte scurt pentru finalizarea procesului … Așa mă simt mai confortabil, înțelegi? Dacă ei pot suporta, e perfect.
S.S. .: Bine.”
– nota de convorbire din 02.04.2006 ora 18:51, vol. 8, fila 166 (între D.M.R. și S.S.);
– nota de convorbire telefonică din 03.04.2006 ora 22:07 (între S.M.și S.S.), vol. 8, fila 183;
– nota de convorbire telefonică din 02.05.2006 ora 12:10 (între D.M.R. și S.S.), vol. 9, fila 3;
– nota de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 16:31 (între D.M.R. și S.S. care comunică faptul că B.V. „intenționează să participe pentru Poștă”, vol. 9, fila 98;
– nota de convorbire telefonică din 15.05.2006 ora 16:26 (între S.S. și D.M.R.), vol. 9, fila 106;
– nota de convorbire telefonică din 17.05.2006 ora 12:31 (între S.S. și D.M.R. cu referire la B.V.), vol. 9, fila 133;
– nota de convorbire telefonică din 30.05.2006 ora 16:44 (între S.S. și D.M.R. care îi comunică faptul că lucrează la evaluarea poștei), vol. 9, fila 214;
– nota de convorbire telefonică din 12.06.2006 ora 20:35 (între D.M.R. și F.M.C.), vol. 10, fila 77;
– nota de convorbire telefonică din 13.06.2006 ora 13:23 (între D.M.R. și B.V.), vol. 10, fila 92.
X
X X
Note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din care rezultă activități ilicite privind declanșarea procesului de privatizare/restructurare a Companiei Naționale „Poșta Română, corelate cu date referitoare la derularea respectivului proces, rezultate din celelalte mijloace de probă
30.05.2005 ora 11:39 (vol. 6, fila 7) S.S. comunică unui domn că va veni la București Klaus Riquat și că va avea loc o întâlnire între el, K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) și N.Z.;
05.06.2005 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) S.S. îl întreabă pe S.M.referitor la Poștă și acesta îi răspunde: ”E, dar cu 12 procente”;
09.06.2005 ora 15:41 (vol. 6, fila 72) K. Riquat îi cere lui S.S. să-i procure Raportul Anual al Poștei Române;
09.06.2005 ora 21:06 (vol. 6, fila 76) S.S. îi cere lui D.M.R. ca „ministrul să semneze documentarea ….. pentru restructurarea și privatizarea Poștei ….”, iar D.M.R. îi afirmă „Dacă e posibil să lucrăm pe Klaus (n.n. Klaus Riquat) …, pentru restructurare mai întâi”;
21.06.2005 ora 17:12 (vol. 6, fila 114) S.S. îi comunică lui K. Riquat că s-a întâlnit cu N.Z. și “am discutat despre Poștă” și la X întrebarea lui K. Riquat când crede că va avea un răspuns pentru poștă, conlocutorul îi răspunde „muncesc la asta. O să mă întâlnesc cu Radu (n.n.D.M.R. M.R.) în seara asta….”;
21.06.2005 ora 17:55 (vol. 6, fila 118) K.G. îi comunică lui S.S. „Am discutat X despre Poștă. Să vedem cum o să facem…. Bine”;
30.06.2005 ora 16:51 (vol. 6, fila 211) K.G., referindu-se la senatorul Verestoy Attila, îi afirmă lui S.S. „El a fost în spatele grevei de la Poștă. El a avut cele mai mari beneficii de pe urma acestui fapt”;
05.07.2005 ora 13:17 (vol. 7, fila 19) S.S. îi comunică lui K. Riquat, la întrebarea acestuia referitoare la Poștă, că „am văzut ordonanța pregătită acum”, iar K. Riquat afirmă, referitor la D.M.R. „avem tone de informații de cerut”;
12.07.2005 ora 20:34 (vol. 7, fila 51) S.S. îi comunică lui S.M.că „Joi urmează Poșta …..”;
La 14.07.2005 a fost adoptată H.G. nr. 728 publicată în Monitorul Oficial nr. 650 din 22.07.2005 (vol. 73, fila 103).
La 17.07.2005, M.C.T.I. a dat un comunicat de presă în sensul celor de mai sus (vol. 70, fila 4).
La 17.10.2005 comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea restructurării și privatizării C.N. „Poșta Română” S.A. (în continuare „comisia”) s-a întâlnit și a constatat că au fost primite 23 oferte, din care 17 scrisori de interes pentru restructurare și 6 pentru privatizare (vol. 73, fila 102).
În data de 25.10.2005 comisia întrunită a decis calificarea a 4 bănci de investiție pentru procesul de privatizare: C.S.F.B., ING, PricewaterhouseCoopers și C.A.I.B.; precum și 5 bănci de investiții pentru procesul de restructurare: C.A.I.B., Arthur D. Litte; ING; Roland Berger și Bearing Points (vol. 73, fila 96), hotărâre validată și în ședința din 10.11.2005 (vol. 73, fila 92), când președinte al comisiei a devenit N.Z.;
20.07.2005 ora 18:34 (vol. 7, fila 64) S.S. îi comunică lui K.G. că “am avut întâlnire cu Poșta, cu directorul general ….”;
Se relevă împrejurarea că inc. S.S. comunica fiecare pas pe care-l face înv. K.G..
18.11.2005 ora 20:02 (vol. 7, fila 168) D.M.R. îi comunică lui S.S. că „Azi m-a sunat Victor să mă întrebe dacă știu lista cu restructurarea Poștei, dacă am făcut anunțul. M-a întrebat în special dacă Bearing Points figurează pe listă și i-am răspuns că figurează”;
21.12.2005 ora 10:48 (vol. 7, fila 294) O.M. îi comunică lui D.M.R. că s-a întâlnit cu N.Z. care i-a afirmat: „Voi semna contractul pentru Poștă”;
08.01.2006 ora 18:23 (vol. 7, fila 326) D.M.R. îi comunică lui S.S., la întrebarea acestuia, că „ING” au depus ofertă și pentru privatizarea și pentru restructurarea Poștei”;
24.01.2006 ora 22:11 (vol. 7, fila 459) D.M.R. îi comunică lui F.M.C. că „vreau să reușesc că termin mai repede cu caietele de sarcini pentru Poștă și Radiocom” și, în continuare, „Practic mai am de finalizat acela de la privatizare la Poștă”;
02.04.2006 ora 18:26 (vol. 8, fila 157) K. Riquat îi comunică lui S.S., că „ne-am putea înscrie pentru restructurarea, la această acțiune nu ne va mai aduce nici un profit (referindu-se la Poștă)”, și continuă interogativ: „În primul rând trebuie să câștigăm mandatul pentru restructurare pentru a putea obține mandatul de privatizare?”;
03.04.2006 ora 17:51 (vol. 8, fila 176) S.S. îl întreabă pe D.M.R. dacă poate amâna înscrierea la Poștă, la care conlocutorul îi răspunde negativ.
La data de 05.04.2006, membrii comisiei au decis prelungirea perioadei pentru depunerea ofertelor, având în vedere solicitarea venită din partea ofertanților Mc Kinsey și au hotărât ca „deschiderea ofertelor să aibă loc pe data de 05.05.2006.
02.05.2006 ora 12:10 (vol. 9, fila 3) D.M.R. îi comunică lui S.S. că la Poștă „ei” trebuie să vină cu cca. „un milion” și că „vom avea succes în partea a doua a privatizării”.
În data de 05.05.2006 ora 10:00 – 10:30 comisia a deschis plicurile conținând oferta tehnică și financiară, în prezența ofertanților, în ordinea: ING; C.A.I.B., Bearing Point, Mc Kinsey, Roland Berger;
05.05.2006 ora 17:27 (vol. 9, fila 26) D.M.R. îi comunică lui S.S. clasamentul și punctajul după deschiderea ofertelor, respectiv „Mc Kinsey cu 1,14”; „al doilea ING cu 1,49”, „iar al treilea este Roland Berger cu 1, („, care corespunde total cu clasamentul final decis în cadrul comisiei (vol. 73, fila 57) la data de 15.06.2006 (vol. 73, fila 43);
11.05.2006 ora 16:31 (vol. 9, fila 97) S.S. îi comunică lui D.M.R. că „Vadim intenționează să participe pentru Poștă” (n.n. B.V., reprezentant C.S.F.B.);
15.05.2006 ora 16:26 (vol. 9, fila 105) D.M.R. îi transmite lui S.S. că N.Z. i-a comunicat că “e mai bine să ne întâlnim cu toții” ….”să discutăm despre Poștă și să stabilim”;
17.05.2006 ora 12:31 (vol. 9, fila 131) S.S. comunică cu D.M.R.., pe care îl întreabă când are de gând să facă anunțul pentru Poștă, iar acesta îi transmite că în 2-3 săptămâni; iar S.S. afirmă: „Am discutat cu Vadim și am o strategie”;
17.05.2006 ora 14:42 (vol. 9, fila 137) S.S. comunică uni „domn” neidentificat că „vor participa (n.n. C.S.F.B.) și el (n.n. B.V.) știe cum să-i forțeze pe cei de la Mc Kinsey să facă o treabă bună”;
17.05.2006 ora 18:49 (vol. 9, fila 141) discuție între S.S. și S.M.privind strategia ce trebuie adoptată față de Mc Kinsey, indicându-i că C.S.F.B. să participe singuri: “Mc Kinsey câștigă restructurarea și, dacă voi câștiga privatizarea vor pune o clauză”; precum și faptul că pentru „restructurare” s-au deschis plicurile, iar „licitația pentru privatizare nu s-a deschis încă”;
30.05.2006 ora 16:44 (vol. 9, fila 213) D.M.R. îi comunică lui S.S. că „muncesc să termin evaluările” (referindu-se la Poștă);
31.05.2006 ora 20:47 (vol. 9, fila 246) D.M.R. îi comunică lui S.S. „să văd cum îi conving să avem întâlnirea pentru Poștă”;
12.06.2006 ora 20:35 (vol. 10, fila 82) D.M.R. îl întreabă pe F.M.C. dacă „ați primit hârtia” la care conlocutorul îi răspunde afirmativ;
13.06.2006 ora 13:23 (vol. 10, fila 100) D.M.R. îi transmite lui B.V. că îl așteaptă pentru „privatizarea Poștei”;
14.06.2006 ora 20:00 (vol. 10, fila 123) F.M.C. îl întreabă pe D.M.R. dacă i-a transmis ceva (n.n. document) referitor la Poștă, iar D.M.R. răspunde că „i-am dat drumul” (n.n. la C.S.F.B. pentru B.V.);
La data de 15.06.2006 M.C.T.I. a declarat drept câștigătoare, în ce privește restructurarea C.N. Poșta Română, oferta depusă de Roland Berger Strategy Consultants (vol. 73, filele 43-44);
26.06.2006 ora 14:15 (vol. 10, fila 228) F.M.C. îi cere date din „camera de date” lui D.M.R. care nu îi satisface cererea;
01.01.2006 ora 14:45 (vol. 11, fila 287) K. Riquat îl întreabă pe S.S. relații în legătură cu Poșta, dar acesta întrerupe discuția.
X
X X
1) Activitatea învinuitului S.M.a constat în următoarele:
a cules informații generale în legătură cu procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română, de la S.S. (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48, vol. 6, fila 27) și 12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51), în vederea adaptării unei strategii privind intervenirea C.S.F.B. în procesul de privatizare (c.t. din 17.05. 2006) ora 18:49, vol. 9, fila 141) instituție din partea căreia a participat în mod oficial B.V. (c.t. din 11.05.2006 ora 16:31, vol. 9, fila 97; 17.05.2006 ora 14:42, vol. 9, fila 137; 13.06.2006 ora 13:23, vol. 10, fila 100).
2) Activitatea învinuitului F.M.C. a constat în următoarele:
cules informații generale de la inc. D.M.R. în legătură cu pregătirea procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459; 12.06.2006 ora 20:35, vol. 10, fila 82; 14.06.2006 ora 20:00, vol. 1o, fila 123; 26.06.2006 ora 14:15, vol. 10, fila 228).
3) Activitatea învinuitului N.Z. a constat în următoarele:
în calitate de președinte al comisiei de evaluare și selectare a consultantului pentru restructurarea / privatizarea C.N. Poșta Română, a divulgat unui terț, respectiv înv. O.M. în data de 21.12.2005 (c.t. 21.12.2005 ora 10:48, vol. 7, fila 294) că el va fi acela care va semna contractul pentru Poștă, după ce la data de 08.11.2005, prin ordinul nr. 416 la M.C.T.I. el a devenit președintele acelei comisii;
în aceeași calitate, în timpul desfășurării lucrărilor comisiei al cărei președinte era, a transmis, la data de 15.05.2006, prin intermediul inc.D.M.R. M.R., celorlalți membrii ai grupului organizat infracțional extern: B.V.,S.M. , S.S. că este bine să se întâlnească „să discutăm despre Poștă și să stabilim” (c.t. din 15.05.2006 ora 16:26, vol. 9, fila 105);
Acțiunea contributivă intelectual constând în sprijin moral prin încurajarea demersurilor întreprinse de membrii grupului infracțional organizat extern B.V., S.S. și S.M. , precum și acordarea de sfaturi este reflectată în convorbirea telefonică din 15.05.32006, ora 16:26, vol. 9, fila 105 dintre D.M.R. , subalternul său prin intermediul căruia păstra legătura cu ceilalți membrii ai grupării externe și S.S. , și a contribuit la îndeplinirea obiectivului (țintei) grupului infracțional organizat la care a aderat.
4) Activitatea învinuitului K.G. a constat în următoarele:
Luând cunoștință la data de 08.06.2005, despre interesul inc. S.S. în legătură cu C. N. Poșta Română, l-a încurajat în demersurile sale, menținându-i și întărindu-i rezoluțiunea infracțională, prin acordarea de sfaturi, instrucțiuni și informații, prin afirmațiile făcute în convorbirea telefonică din 08.06.2005, ora 13:48, vol. 6, fila 57, ceea ce reprezintă un act de sprijin intelectiv (moral).
X
X X
Activitățile relevate mai sus decelează următoarele, în ce privește procesul de restructurare/privatizare la C.N. Poșta Română:
– a existat un interes oficial din partea C.S.F.B. pentru procesul respectiv pe care l-au pus în executare reprezentanții acestei instituțiiS.M. , F.M.C. și B.V., folosindu-se de participarea inc. S.S. și utilizând căile, mijloacele și metodele constând în racolarea surselor de informații relevante, cooptarea acestora la interesele ce-i animau, culegerea (achiziționarea) de informații generale și confidențiale necesare;
– s-a realizat o cooperare și coeziune psihică de acțiune pentru atingerea scopului propus între inc. S.S., S.M. , B.V., F.M.C. pe de o parte și aderenții și sprijinitorii grupului organizat infracțional extern, respectiv D.M.R. și înv. N.Z. și K.G.;
– se relevă modul de acțiune pe filiere S.S. – S.M.- F.M.C. – B.V. -D.M.R. – N.Z. – K.G..
Secțiunea 4 Încadrare juridică
a) Activitățile ilicite descrise în secțiunile 1-3 din prezentul capitol se înscriu în manifestările grupului infracțional organizat destinate realizării obiectivului (țintei) vizate în ce privește procesele de privatizare/restructurare din domeniul strategic al comunicațiilor, în perioada 2005-2006, dezvăluie acțiunile membrilor grupului, căile, metodele și mijloacele folosite, rolul și locul fiecăruia dintre membrii și surprind participația penală la comiterea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 (concurență neloială prev. de art. 302 C.p. raportat la art. 5 lit. e și f din Legea nr. 11/1991 cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Legea nr. 298/2001) și pct. 15 (art. 12 lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000) din aceeași lege.
b) Actele exterioare de conduită ale înv.S.M. , F.M.C. , N.Z. și K.G. configurează elementul material de inițiere și constituire (înv. S.M.și F.M.C.), aderare și sprijinire (înv. N.Z. și K.G.), cerința esențială (scopul inițierii, constituirii, aderării și sprijinirii, respectiv săvârșirea unor infracțiuni grave, cele prev. la art. 2 lit. b pct. 8 din Legea nr. 39/2003), urmarea socialmente periculoasă (crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale instaurate licit în legătură cu derularea unor fapte și acte de comerț, respectiv alterarea respectiv alterarea sistemului concurențial pe piața internă și internațională, distorsionând mediul concurențial stabilit potrivit art. 3 lit. f din Tratatul Instituind Comunitatea Europeană din 25 martie 1957) precum și legătura de cauzalitate între actele exterioare de conduită și urmarea socialmente periculoasă (raportul de la cauză la efect, ce rezultă ex re).
c) Se decelează și elementul de intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.) care a însoțit permanent acțiunile întreprinse de înv.S.M. , F.M.C., N.Z. și K.G., ce rezultă din materialitatea faptelor acestora, desprinsă din conținutul convorbirilor telefonice pe care le-au purtat sau în care se fac referire la ei.
d) Aspectele descrise mai sus, decelează că activitățile ilicite ale învinuiților menționați constituie acte materiale ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
e) Pentru activitățile ilicite executate în legătură cu procesele de privatizare / restructurare a agenților economici din portofoliul M.C.T.I, aflate în indivizibilitate (art. 33 lit. a și b din C.p.p.) și conexitate (art. 34 lit. a, b și d din C.p.p.) cu activitățile ilicite comise de înv.S.M. , F.M.C., N.Z. și K.G., de către inc. S.S., D.M.R. și B.V., aceștia din urmă au fost trimiși în judecată prin:
– rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007, după cum urmează:
inc. S.S., filele 140-141 din rechizitoriu (filele 138- 139, vol. 110) pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p.;
inc. D.M.R., filele 167 și următoare din rechizitoriu (fila 165 – 166, vol. 110);
– rechizitoriul nr. 156/D/P/2007 din 07.09.2007, pe inc. B.V. (în ce privește Romtelecom S.A.), pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Capitolul 10
Sinteză privind pe învinuitul S. M.
Secțiunea A
1. Învinuitul S.M. și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., până în luna mai 2006, moment din care s-a angajat la grupul financiar PPF Investments.
În perioada 2002-2005, învinuitul a avut mai multe contacte cu mediul de afaceri din România, un aspect relevant constituindu-l împrejurarea că a participat în calitate oficială, alături de B.V. și S.S. la procese de consultanță și privatizare ale unor agenți economici din portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I., între care enumerăm: S.N.P. „Petrom” SA; S.C. Distrigaz Nord și S.C. Distrigaz Sud (menționăm că în cazul acestor societăți comerciale între investitorii care au depus oferte a fost și Enel SpA Italia, vol. 127, fila 65 verso), din partea C.F.S.B. Europa Ltd. London, reprezentare în care au fost cunoscuți și de către ministrul S.I.C. (în primul trimestru al anului 2005), vol. 116 fila 202, precum și de către înv. N.R.M.(vol. 112, fila 32-33).
Învinuitul S.M. a păstrat o legătură permanentă cu inc. S.S. în tot parcursul perioadei 30.05.2005-21.11.2006, atât prin convorbiri telefonice, cât și prin întâlniri repetate, fie în România, fie – mai ales – în străinătate, fiind la curent cu activitățile întreprinse, atât de unul, cât și de celălalt, în ce privește procesele de privatizare declanșate de agenții economici aflați în portofoliul M.E.C. și M.C.T.I.
2. A existat relaționare între înv. S.M. și ceilalți inculpați – cetățeni români – M.D.M. și D.M.R..; cu înv. F.M.C. prin natura relațiilor profesionale; cu înv. K.G. din anul 2004 (vol. 1 fila 447-460) prin intermediul lui S.S..; și înv. N.Z., în calitatea acestuia de ministru al M.C.T.I.; precum și cu înv. O.M., pe care îl cunoaște din anul 2004, prin intermediul lui S.S. (vol. 111 fila 180), ceea ce rezultă din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat și din întâlnirile pe care le-a avut cu persoanele sus-enumerate în București.
3. Locul și rolul învinuitului S.M. în cadrul grupului infracțional organizat extern cu caracter transnațional se relevă a fi cel de inițiator și constituent al grupului extern, de coor.ator al acțiunilor „de teren” întreprinse de inc. S.S., aspect determinat de poziția specială deținută în organigrama instituției în care lucrau (C.S.F.B.) și pe care era cumulat rolul și locul în structura grupului inițiat și constituit de B.V. și S.S.
În perioada 2005-2006 învinuitul S.M. a fost de mai multe ori în București, întâlnindu-se cu inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 emis la 19.04.2007 și unii dintre învinuiți cercetați în prezentul dosar, împrejurare ce rezultă din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat, după cum urmează:
– în 09.06.2005 când s-a întâlnit cu inc. S.S. (vol. 6, fila 70).
– în 05.07.2005 când s-a întâlnit cu S.S. și inc. D.M.R. (vol. 7, fila 16).
– în 11.01.2006 când, la solicitarea lui S.S. , s-a întâlnit cu D.M.R. (vol. 7, fila 364 bis).
– în 04.04.2006 când, la inițiativa lui S.S. , s-a întâlnit cu D.M.R. (vol. 8 fila 179).
– în 11.05.2006, când s-a întâlnit cu S.S. și F.M.C. (vol. 9, fila 91).
– în 12.07.2006 când s-a întâlnit cu S.S. (vol. 11, fila 5).
Din conținutul altor convorbiri telefonice, în care înv. S.M. este unul dintre conlocutori, transpare poziția deținută de acesta în cadrul grupului organizat infracțional extern, în sensul că transmitea instrucțiuni, stabilea planuri de acțiune, primea informări în legătură cu evenimentele petrecute și acțiunile întreprinse, dădea sarcini – toate acestea, cu predilecție, față de inc. S.S. -, iar, uneori, la rândul său, făcea informări către inc. B.V..
Exemplificăm cu notele de redare a convorbirilor telefonice din:
-22.03.2006 ora 14:51 (vol. 8 fila 101) dintre S.M. și B.V..
-31.05.2006 ora 15:15 (vol. 9 fila 239) dintre S.M. și B.V..
-05.06.2005, ora 20:48 (vol. 6 fila 27) dintre S.S. și S.M.
-20.12.2005, ora 20:06 (vol. 7 fila 290) dintre S.S. și S.M.
-12.01.2006 ora 15:09 dintre S.S. și S.M.
și altele, enumerate în capitolele prezentului rechizitoriu.
În toate convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat, în care unul dintre conlocutori este înv. S.M. , acesta a utilizat postul telefonic nr. 447833983732 și împrejurarea că, în mod incontestabil, învinuitul este conlocutorul care a utilizat acest post telefonic și nu este altă persoană, rezultă din faptul că, în unele convorbiri telefonice el se identifică fie prin utilizarea prenumelui „Mișen” (vol. 6 fila 27, vol. 7 fila 78 și altele) sau „Michal” (vol. 6 fila 98) ori „Mike” (vol. 6 fila 204).
În unele convorbiri telefonice, purtate de alți conlocutori, atunci când se face referire la înv. S.M. , se utilizează formulele „Mihai” (vol. 8 fila 76), iar în altele „Rumburak” (vol. 8 fila 127 și vol. 8, fila 61).
4. La data de 21.11.2006, prin rezoluția nr. 222/D/P/2006 (filele 25-46, vol. I), procurorul delegat cu efectuarea urmăririi penale (fila 1, vol. I) a dispus începerea urmăririi penale față de înv.S.M. , pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.
Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite reținute în rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006 se prezintă după cum urmează:
1. – privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. în legătură cu care au derulat activități ilicite: S.S., M.D.M., B.V.,S.M. , S.I.C. , F.M.C. filele 28-30, vol. I;
2. – vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile PETROM, deținute în portofoliul M.E.C., în legătură cu care au derulat activități ilicite: S.S., S.I.C. , N.R.M., S.M. – fila 31, vol. I;
3. – procese de privatizare/restructurare al unor societății comerciale aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., M.D.M., O.M., D.M.R.,S.M. , S.I.C. , N.R.M.- filele 37-39, 42, vol. I;
4. – preluarea unui pachet de 0, 85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la banca S.C. Romextera Bank Tg. Mureș de către PPF Investments Ltd, fond de investiții înregistrat ca firmă de tip off shore în Insula Jersey din arhipelagul Marii Britanii (controlat de holdingul PPF Group din Cehia) în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S.,S.M. , S.I.C. , N.R.M.- filele 39-40, vol. I;
5. – consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. aflată în portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R., S.M. și F.M.C. – filele 32-33, vol. I;
6. – adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care s-au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R., B.V., N.Z.,S.M.M și F.M.C. – fila 34-35, vol. I;
7. – selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: D.M.R., F.M.C., S.S.,S.M. , N.Z., fila 35-37, vol. I.
8. – Prin ordonanța nr. 160 din 02.10.2008 s-a dispus extinderea și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 din C.p. față de învinuitul S.M.(pentru S.C. Romaero S.A.) (vol. 114, fila 146-158).
Secțiunea B
Activitatea ilicită a numitului S.M.
Activitatea ilicită a învinuitului S.M.este demonstrată prin conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005-21.11.2006, în care acesta este unul dintre conlocutori sau acelea în care conlocutorii fac referire la persoana sa, a se vedea vol. 6-11; 106-107.
Subsecțiunea 1
1.Începând din prima parte a anului 2005, înv. S.M.alături și împreună cu inc. B.V. și înv. F.M.C. , toți angajați cu diferite funcții în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., în înțelegere cu inc. S.S. , care se afla în raporturi de colaborare cu C.S.F.B., în baza unui contract de consultanță, au inițiat și constituit o grupare ce a fost destinată realizării unor obiective (ținte), mulate pe atribuțiile care le dețineau în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., vizând penetrarea informativă a M.E.C. și a M.C.T.I. în portofoliul cărora se aflau agenți economici în legătură cu care urmau să se declanșeze procese de privatizare, cu scopul de a achiziționa date și informații nedestinate publicității, confidențiale, secrete economice, comerciale ori clasificate (secret de serviciu sau secret de stat), care le permiteau cunoașterea agenților economici, sub aspect tehnic, financiar, juridic, ceea ce era de natură să conducă la aprecierea oportunității, din perspectiva interesului financiar și/sau de finanțare, iar atunci când ființa acest interes, să câștige procesul de finanțare, consultanța în vederea privatizării, licitațiile ori în procesul de negociere al contractelor să-și impună propriile interese, în pofida altor competitori concurenți sau al celorlalte părți contractante. Pe de altă parte, atunci când se derula competiția de evaluare a ofertelor depuse, scopul era de a cunoaște din interiorul lucrărilor comisiilor instituite rezultatele obținute de ceilalți competitori, pentru a fi în măsură să influențeze decizia de stabilire a ofertei câștigătoare în favoarea instituției financiar-bancare, finanțatoare, firmei ale căror interese le reprezentau. În același timp obiectivele (țintele) urmărite erau de a influența chiar procesul de elaborare ale unor acte normative, în așa fel, încât să convină propriilor interese.
Întregul demers al grupului inițiat era destinat obținerii – direct (în favoarea instituției sau firmei ale căror interese le reprezentau) și indirect (în favoarea lor, ceea ce decurge din forma directă) – de beneficii financiare sau alte beneficii materiale.
Din punct de vedere organizatoric, structura (grupul) inițiat coincidea cu pozițiile ocupate de inițiatori în cadrul instituției – C.S.F.B. Europe Ltd. London – în care își desfășurau activitatea, stabilindu-se, implicit, rolul de coor.are pentru inc. B.V., înv. S.M. și F.M.C. și rolul de agent recrutor pentru aderenți și sprijinitori și de păstrare a legăturii permanente cu aceștia, în sarcina inc. S.S. care, acționând pe teren, transmitea informațiile obținute coor.atorilor grupului și primea însărcinări în continuare.
Constituirea grupului s-a realizat dintre membrii inițiatori la care a fost cooptat și înv. O.M., cu rolul de a asigura transmiterea unor date, informații și documente către inc. S.S. atunci când acesta nu se afla pe teritoriul României, despre locul acestuia în cadrul grupului, luând cunoștință membrii inițiatori ai grupului.
După inițierea și constituirea grupului organizat,în perioada 2005-2006, acesta s-a întregit cu membri aderenți și sprijinitori, cetățeni români, cu diferite funcții, de regulă de conducere în ministerele vizate de obiectivele (țintele) inițiatorilor și constituenților, care au fost racolați (recrutați) și au achiesat la scopurile urmărite de ceilalți membri ai grupului.
Chiar și după luna mai 2006, când înv. S.M. nu a mai desfășurat activități în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd London, devenind președinte al grupului PPF Investment, locul și rolul său în grupul organizat a rămas același, iar activitatea membrilor grupului s-a continuat prin aceleași căi, metode și mijloace.
2. Actele exterioare de conduită ale înv.S.M. , în sensul inițierii și constituirii grupului infracțional organizat extern au fost realizate cu intenție directă calificată (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.), ceea ce rezultă din materialitatea acțiunilor (ex. re).
3.Manifestarea de inițiere și constituire a grupului extern, a fost cunoscută de ceilalți membri ai grupului extern și acceptat de către aceștia, realizându-se o cooperare conjugată de acțiune, însoțită de coeziunea psihică necesară punerii în executare a actelor exterioare de conduită a fiecăruia dintre membrii grupului organizat infracțional cu caracter transnațional.
Subsecțiunea 2
1. În perioada 30.05.2005-21.11.2006, înv. S.M. , în calitate de inițiator și constituent al grupului organizat infracțional extern a coor.at acțiunile celorlalți membrii ai grupului, cu predilecție pe inc. S.S. și pe aderenții și sprijinitorii cetățeni români, inc. D.M.R. și înv. N.Z., K.G., precum și pe cetățeanul turc înv. O.M., în scopul săvârșirii unor acte materiale care se circumscriu unor infracțiuni grave, așa cum acestea sunt enumerate în art. 2 lit. b din Legea nr. 39/2003, pentru obținerea – direct sau indirect – a unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material (de către C.S.F.B. Europe Ltd. London, PPF Investment și, implicit, de către membrii grupului infracțional care au lucrat în favoarea acestor instituții financiare, retribuiți pentru prestația personală), precum și de la alte instituții, persoane juridice în favoarea cărora lucra (CEZ Cehia, Asociația Salariaților (PAS) Petrom).
2. Unele dintre acțiunile comise de înv.S.M. , îndeplinesc elementele constitutive ale unor infracțiuni grave, contra siguranței statului, care se înscriu în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a din C.p. și sunt, în același timp, acte materiale care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
3. Acțiunile concrete comise de către înv. S.M. , constau în următoarele acte exterioare de conduită:
a) în perioada 30.05.2005 – aprilie 2006, ca reprezentant al C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. aflat în consorțiu cu instituția bancară J&T Banca (Cehia) în realizarea contractului indirect cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, referitor la promovarea unui proiect de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom și, ulterior, pentru finanțarea acestei asociații pentru achiziționarea acțiunilor, în cooperare și coeziune psihică cu inc. S.S. și înv. K.G. și N.Z.:
– a făcut promisiuni, a oferit bani, daruri, indirect prin inc. S.S. , ministrului M.E.C., înv. S.I.C. pentru ca acesta să promoveze proiectul de act normativ care conținea prevederi ce conveneau intereselor grupului;
– a achiziționat și a folosit, prin intermediul inc. S.S. și înv. K.G., informații nedestinate publicității privind traseul intrainstituțional (la M.E.C. ca instituție inițiatoare) și interinstituțional (la instituțiile avizatoare și, în final, din ședințele de guvern în care s-a dezbătut proiectul de act normativ), contrar prevederilor art. 29 din H.G. nr. 50/2005, toate destinate scopului de a se adopta proiectul de act normativ cu prevederile care le dorea.
Din punct de vedere subiectiv, înv. S.M.a acționat cu intenție directă calificată (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.), ceea ce rezultă ex. re.
Faptele au fost descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 8 – secțiunea 3 și reprezintă acte materiale însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate, care se circumscriu infracțiunilor prevăzute de art. 61 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000; art. 12 lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000, așa cum acestea sunt enumerate în art. 2 lit. b pct. 15 din Legea nr. 39/2003, intrând în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
b) În perioada 30.05.2005-21.11.2006 a achiziționat, fie direct, fie prin intermediul altor membrii ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, date și informații confidențiale, secrete comerciale în legătură cu agenți economici aflați în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., cu o societate financiară și o societate comercială, destinate utilizării în realizarea obiectivelor (țintelor) prefigurate în cadrul acțiunii de coor.are a grupului infracțional organizat extern:
– în legătură cu procesul de atragere investițională în ce privește constituirea unei societăți cui capital mixt având ca aport în natură bunuri ale S.C. Termoelectrica S.A., Sucursala Electrocentrale Doicești și aport în numerar a unui potențial investitor privat, prin cooperare cu S.S. – M.D.M., D.M.R. și S.I.C. la datele de 15.08.2005 și 26.06.2006, în favoarea CEZ as Cehia și Brikel Ead Bulgaria (descrisă în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. B, din prezentul rechizitoriu).
– referitor la procesele de privatizare declanșate în legătură cu Complexele Energetice Turceni și Rovinari, prin cooperare cu inc. S.S. , M.D.M. , D.M.R. și înv. O.M., la datele de 11.01.2006 (descrise în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. C și D, din prezentul rechizitoriu).
– în ce privește procesul de privatizare al S.C. Foradex S.A. București (vânzarea pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. – O.P.S.P.I. la acest agent economic), în cooperare cu inc. S.S. în toamna anului 2006 (descrisă în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. G, din prezentul rechizitoriu).
– în legătură cu procesul de atragere de investiții, inițiere și derulare a privatizării a societăților comerciale cu capital de stat din sectorul minier – exploatări minereuri nemetalifere, aflat în portofoliul M.E.C., prin cooperare cu inc. S.S. , M.D.M. și înv. O.M. la data de 26.06.2006 (descris în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. H, din prezentul rechizitoriu).
– privind procesul investițional de la S.C. Cuprom SA București, în cooperare cu inc. S.S. ,D.M.R. M.R., la data de 06.06.2005 (descris în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. N din prezentul rechizitoriu).
– referitor la procesul de privatizarea în curs de declanșare la SIF Muntenia, în cooperare cu inc. S.S. , la data de 20.12.2005 (descris în Capitolul 7 pct. 3.2 lit. P, din prezentul rechizitoriu).
Din punct de vedere subiectiv înv. S.M. a acționat cu intenția directă calificată (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.).
Faptele reprezintă acte materiale însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate, care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 5 lit. e din Legea nr. 11/1991 rap. la art. 301 din C.p., așa cum aceasta este enumerată în art. 2 lit. b pct. 8 din Legea nr. 39/2003, intrând în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, în condițiile prevăzute de art. 2 lit. b pct. 18 din aceeași lege.
c) În data de 27.03.2006 a procurat informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. de la M.D.M. prin intermediul inc. S.S.(c.t. din 27.03.2006 ora 22:39, fila 115, vol. 8).
Fapta înv. S.M. se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de spionaj prev. de art. 159 C.p. raportat la art. 157, alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
Învinuitul S.M. a acționat cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.) în cooperare cu inc. S.S. , B.V., M.D.M. și înv. S.I.C.
Învinuitul este cetățean ceh, membru inițiator și constituent al grupului organizat infracțional extern, deci îndeplinește condițiile cerute de textul incriminator al art. 159 C.p., pentru a deține calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni.
Mobilul și scopul acțiunii sale (ca elemente ale laturii subiective, ce nu fac parte din conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art. 159 C.p.) a constat în obținerea de beneficii materiale pentru prestația realizată în favoarea Enel SpA Italia, fie de la C.S.F.B. Europe Ltd. London, fie de la firma italiană.
Faptele au fost descrise, în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 8, secțiunea 2 și constituie infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 C.p. raportat la art. 157 alin. 2 din C.p. și, în același timp, un act material însoțit de atitudinea subiectivă în forma intenției calificate, care se încorporează în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 18 și 20 din aceeași lege.
d) O altă activitate ilicită concretă a numitului S.M.a constat în următoarele:
– a cunoscut de la S.S. că acesta va obține documentația de privatizare a S.C. Romaero S.A. de la M.E.C. urmând să-i trimită o copie (convorbire telefonică din data de 24.05.2006 ora 10:58, vol. 9, fila 171), situație cu care a fost de acord invocându-i conlocutorului să impună anumite condiții în caietul de sarcini pentru restrângerea concurenței;
– a cunoscut despre tratativele pe care S.S. le duce cu reprezentanții grupului Jetran, fiind de acord cu demersurile acestuia (convorbire telefonică din 31.05.2006, ora 18:04, vol. 9, fila 255 și din 26.06.2006 ora 11:19, vol. 10, fila 211) și cerându-i „informații adiționale pentru a pune această ofertă la punct …”;
– a cunoscut despre împrejurarea că S.S. i-a comunicat lui S.I.C. – ministrul M.E.C. la data respectivă – despre participarea la privatizarea S.C. Romaero S.A. a firmei (PPF Investment Ltd.) reprezentată deS.M. , acceptând variantele oferite de S.S. (convorbirea telefonică din 02.08.2006 ora 16:09, vol. 11, fila 85);
– a fost de acord cu propunerea inculpatului S.S., referitoare la terenul pe care se află amplasată S.C. Romaero S.A., pentru transformarea lui într-un teren de golf, după eventuala achiziționare, urmare a privatizării societății comerciale sus arătate (vol. 9 fila 255, c.t. S.S.cuS.M. ). Înv. a acționat cu intenție directă (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.), ceea ce rezultă ex. re.
Actele materiale comise de învinuit s-au realizat prin convorbiri telefonice (art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003).
Actele exterioare de conduită ale numitului S.M. executate în perioada 24.05.2006 – 21.11.2006, în timp ce S.S. și D.M.R. au deținut documente ce conțineau informații clasificate SECRET DE STAT de la S.C. Romaero S.A. București, care au fost procurate de la învinuitul S.I.C. , ministrul M.E.C. de către S.S., constând în întărirea rezoluției infracționale a lui S.S., prin promisiunea de valorificare a acestor date și informații secrete în procesul de privatizare inițializat, constituie complicitate prin ajutare (complicitate concomitentă) la infracțiunea comisă de S.S., este prevăzută de art. 26 teza a II-a din C.p. (promisiunea de tăinuire) raportat la art. 159 C.p. înscriindu-se și ca un act material al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 18 și 20 din aceeași lege.
Din punct de vedere al poziției subiective, înv. S.M. a cunoscut acțiunile ilicite comise de inc. S.S. care constituiau infracțiune prevăzută de legea penală română, s-a alăturat acestei acțiuni aducându-și aportul intelectual, a dorit și a acceptat producerea rezultatului dorit de S.S., a avut o contribuție efectivă intelectuală, întărind și menținând hotărârea infracțională a inc. S.S. , dându-i sfaturi, încurajări și instrucțiuni în legătură cu modalitățile de acțiune, ceea ce îndeplinește condițiile normei incriminatoare pentru activitatea de complicitate concomitentă (art. 26 din C.p.) la infracțiunea săvârșită de autori (art. 157 alin. 1 din C.p. pentru S.I.C. și D.M.R. și art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 1 din C.p.,pentru S.S. ).
Mobilul și scopul acțiunii sale (ca elemente ale laturii obiective, ce nu fac parte din conținutul legal al infracțiunii prev. de art. 159 C.p.) a constat în obținerea de beneficii financiare sau alte beneficii materiale în folosul PPF Investments.
Faptele au fost descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu, Capitolul 8, secțiunea 1 și constituie infracțiunea de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 1 din C.p. și, în același timp, un act material însoțit de factorii intelectivi și subiectivi caracteristici intenției calificate directe (art. 19, pct. 1 lit. a din C.p.) care se încorporează în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 18 și 20 din aceeași lege.
e) a achiziționat informații nedestinate publicității, pe care le-a folosit în favoarea inc. B.V. și, implicit, C.S.F.B. Europe Ltd Lon., prin intermediul inc. S.S. , în legătură cu traseul intra și interinstituțional al proiectului de act normativ privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. G.N. Romgaz S.A. Mediaș (ce avea să devină H.G. nr. 623/2005), contrar prevederilor art. 29 din H.G. nr. 50/2005, la data de 06.06.2005.
Ulterior, la data de 23.03.2006, a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) de la inc.D.M.R., pe care le-a utilizat în favoarea C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. și inc. B.V., în legătură cu tranzacția comercială dintre consorțiul C.S.F.B. – Linklaters și Fondul Româno – American de Investiții (FRAI), pe de o parte și M.E.C.-O.P.S.P.I., S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaș, pe de altă parte.
Din punct de vedere al poziției subiective înv. S.M.a acționat cu intenție calificată (a făcut promisiuni și a făcut cadouri prin intermediul inc. S.S. , către înv. S.I.C. și a urmărit obținerea unor beneficii financiare sau alte foloase materiale în favoarea C.S.F.B. și, implicit, în folosul său), așa cum este configurată intenția directă în art. 19 pct. 1 lit. a din C.p. și cum este prevăzută în norma de incriminare a infr. prev. de art. 12, lit. b din Legea nr. 78/2000.
Faptele reprezintă actele materiale însoțită de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate, care se circumscriu conținutului constitutiv al infr. prev. de art. 61 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000; art. 12, lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000; art. 5 lit. e din Legea nr. 11/1991 rap. la art. 301 din C.p., așa cum acestea sunt enumerate în art. 2 lit. b pct. 8 și 15 din Legea nr. 39/2003 și se incorporează în elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, în condițiile prev. de art. 2, lit. b, pct. 18 din aceeași lege, fiind descrise în Capitolul 8, secțiunea 4 din prezentul rechizitoriu.
f) în perioada 30.05.2005-21.11.2006, înv.S.M. , în calitate de reprezentant mandatat al C.S.F.B. Europe Ltd. London, a achiziționat și folosit informații nedestinate publicității și confidențiale (secret comercial) în legătură cu traseul unui proiect de act normativ (H.G. nr. 727/2005) și cu procesele de restructurare/privatizare/postprivatizare declanșate/în curs de realizare/în faza de negociere a contractului de consultanță cu consultantul selectat, pe care l-au parcurs agenții economici din portofoliul M.C.T.I., în cooperare cu inc. B.V., S.S. , F.M.C. ,D.M.R. M.R., N.Z., K.G. și O.M..
– în contextul preocupărilor oficiale care îi incumbau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (până la data de 28.03.2006), la data de 22.03.2006 a achiziționat date privind modalitatea de privatizare a S.N. Radiocomunicații intenționată de M.C.T.I. și despre întrebările formulate de ceilalți competitori ce reprezintă secret comercial (c.t. din 22.03.2006, ora 14:51, vol. 8, fila 101) de la inculpatul D.M.R. membru al comisiei instituite la nivelul M.C.T.I., pe care le-a transmis inc. B.V..
Rezultatul acțiunii a constat în împrejurarea că C.S.F.B. s-a retras din competiția la care a participat în ce privește selectarea ofertanților în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații;
– în contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 12.07.2005 a achiziționat informații nedestinate publicității de la S.S. privind evoluția și traseul proiectului de H.G. nr. 727/2005 (c.t. din 12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51) și a dirijat și influențat acest proces în interesul C.S.F.B. și, implicit, personal (c.t. din 22.07.2005 ora 22:32, vol. 7, fila 65), cooperând cu inc.D.M.R. M.R., înalt funcționar guvernamental în cadrul M.C.T.I. implicat în procesul respectiv.
Rezultatul acțiunii sale rezidă în împrejurarea că oferta consorțiului C.S.F.B. + Ieba Trust a fost declarată câștigătoare în procesul de selectare a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., distorsionându-se mediul concurențial corect în care era licit și loial să se deruleze procesul respectiv.
După data de 08.08.2006 când a fost semnat contractul de consultanță și servicii financiare între M.C.T.I. și consorțiul format din C.S.F.B. Europe Ltd Lon. și Ieba Trust și într-o perioadă în care înv. S.M. era președinte executiv al PPF Investments Ltd, la sugestia și în cooperare cu inc. S.S., D.M.R. și înv. N.Z. au preconizat în data de 24 și 25.20.2006 obținerea unor documente conținând o prezentare pentru Guvernul României pentru a hotărî în ce privește participarea în consorțiu alături de Romtelecom, în urma unei licitații, ce urma să se țină, la un proiect greenfield.
a cules informații generale în legătură cu procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română, de la S.S. (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48, vol. 6, fila 27) și 12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51), în vederea adoptării unei strategii privind intervenirea C.S.F.B. în procesul de privatizare (c.t. din 17.05. 2006) ora 18:49, vol. 9, fila 141) instituție din partea căreia a participat în mod oficial B.V. (c.t. din 11.05.2006 ora 16:31, vol. 9, fila 97; 17.05.2006 ora 14:42, vol. 9, fila 137; 13.06.2006 ora 13:23, vol. 10, fila 100).
Din punctul de vedere al poziției subiective, înv. S.M.a acționat cu intenție calificată (a urmărit obținerea unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material) așa cum este configurată intenția directă în art. 19 pct. 1 lit. a din C.p. și cum este prevăzută în norma de incriminare a infr. prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000.
Faptele reprezintă acte materiale însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate, care se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 12 lit. b comb. cu art. 9, 14, 15 din Legea nr. 78/2000; art. 5 lit. e din Legea nr. 14/1991 rap. la art. 301 din C.p., așa cum acestea sunt enumerate în art. 2 lit. b pct. 8 și 15 din Legea nr. 39/2003, incorporându-se în elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Faptele au fost descrise în Capitolul 9 secțiunea 1-3 din prezentul rechizitoriu.
Secțiunea C
Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de înv. S. M.
1. Fapta învinuitului cetățean cehS.M. , constând în aceea că, în perioada trim. I 2005-21.11.2006, a inițiat și constituit grupul infracțional organizat cu caracter transnațional format din cetățenii străini, inc. B.V., inc. S.S. , F.M.C. și O.M., la care au aderat și l-au sprijinit cetățenii români, inc. M.D.M., D.M.R. M. și înv. S.I.C., N.Z., K.G. în scopul comiterii unor infracțiuni grave (art. 159 C.p.; art. 5 lit. e din Legea nr. 11/1991; rap. la art. 301 C.p.; art. 61 comb. cu art. 9 din Legea nr. 78/2000; art. 12 lit. b comb. cu art. 9, 14, 15 din Legea nr. 78/2000), pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în contextul în care acțiunile sale au fost însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției directe (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18, 20 și lit. c din aceeași lege (descrisă în Capitolul 7, 8 și 9 din prezentul rechizitoriu).
2. Fapta învinuitului cetățean ceh S.M. , constând în aceea că în perioada 24.05.2006-21.11.2006, l-a ajutat pe inc. S.S. , membru al grupului infracțional organizat extern la comiterea infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 din C.p., prin promisiunea de valorificare a datelor și informațiilor cu caracter secret de stat, secret de serviciu și secret comercial, conținute de documentele privind privatizarea S.C. Romaero SA București și S.C. Avioane Craiova SA, constituie infracțiunea de complicitate prin ajutare (concomitentă) la infracțiunea săvârșită de inc. S.S. , prev. de art. 26 teza a II-a din C.p. (promisiunea de tăinuire) rap. la art. 159 din C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 1 din prezentul rechizitoriu).
3. Fapta învinuitului cetățean ceh S.M. , constând în aceea că, în data de 27.03.2006, a procurat de la inc. M.D.M. , cetățean român, prin intermediul cetățeanului bulgar inc. S.S., membru al grupului infracțional organizat extern date și informații secrete de serviciu din procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud SA, care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, în contextul în care acțiunea sa a fost însoțită de factorii volitivi și intelectivi caracteristici intenției directe (art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.) constituie infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 din C.p. (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 2 din prezentul rechizitoriu).
Infracțiunile descrise mai sus se află în concurs real, astfel că se va face aplicarea prev. art. 33 lit. a și art. 41, alin 2 din C.p.
Pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina înv. S.M.urmează a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a acestuia.
4. Față de învinuitul S.M. s-a efectuat urmărire penală și în legătură cu vânzarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de SNTGN Transgaz SA Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd, dar din ansamblul probator administrat nu au rezultat indicii rezonabile sau probe în sensul existenței unei fapte ilicite, infracțiune, astfel că, pe cale de consecință, nu există faptă penală (a se vedea Capitolul 8 secțiunea 5 din prezentul rechizitoriu).
Pentru aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 lit. a și art. 249 din C.p.p., urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv.S.M. , pentru acest act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
X
X X
Activitățile procesual și procedural penale au fost derulate de organele de urmărire penală în următoarea cronologie, în ce privește satisfacerea exigențelor prevederilor art. 20 din Constituția României, art. 6 din C.E.D.O., art. 6 și 172 din C.p.p.
21.11.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv.S.M. , prin rezoluția nr. 222/D/P/2006 (filele 1-22, vol.114) care a fost tradusă ulterior, în limba cehă (filele 23-44, vol.114);
04.12.2006 înv. S.M. s-a adresat cu scrisoare către procurorul șef D.I.I.C.O.T., unde a fost înregistrată la 11.12.2006 (filele 45-50, vol.114);
Prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 emis la data de 18.04.2007 s-a dispus disjungerea cauzelor nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007 din dosarul nr. 222/D/P/2007 (fila 1, 6,11-250, vol.109);
26.04.2007 înv. S.M.- prin intermediul apărătorilor aleși, cu delegație la dosar – comunică faptul că stă la dispoziția anchetei,atât personal,cât și prin apărătorii aleși; că se află într-o imposibilitate obiectivă de ase prezenta în fața organelor de urmărire penală;solicită efectuarea actelor procedurale ce impun prezența S.A. să fie realizate prin comisie rogatorie de autoritățile din Republica Cehia; să se permită apărătorilor săi accesul la dosarul cauzei în vederea studierii materialului de urmărire penală; să nu se considere că se sustrage urmăririi penale(filele 53-55, vol.114);
26.07.2007 organele de urmărire penală se adresează cu comisie rogatorie internațională Autorităților competente din Republica Cehia, prin care se solicită încuviințarea ascultării înv.S.M. , în perioada 17.09 – 21.09.2007, în fața și în prezența autorităților competente, în Republica Cehă (filele 56-72, vol. 114);
Parchetul Suprem al Republicii Cehe confirmă primirea comisiei rogatorii și comunică faptul că nu a putut stabili o dată exactă a audierii (vol. 114, filele 73, 76, 281, 285);
10.06.2008 urmare a unei noi solicitări a organelor de urmărire penală adresate Autorităților competente din Republica Cehia, acestea comunică faptul că, s-a stabilit ca termen pentru desfășurarea unor acte de procedură (ascultarea înv. S.M.și prezentarea materialului de urmărire penală în dosarul nr. 167/D/P/2007) în fața și în prezența autorităților competente, în Republica Cehă, în data de 02.09.2008 ora 10 a.m. (fila 89, vol. 114);
24.07.2008 înv. S.M.- prin intermediul apărătorilor aleși – solicită organelor de urmărire penală să permită studierea materialelor de urmărire penală administrate în dosarul nr. 165/D/P/2007 și 167/D/P/2007, menționând că:
stă la dispoziție personal, dar și prin avocați aleși, pentru „lămurirea oricăror aspecte pe care le veți considera necesare în soluționarea cauzei” și își exprimă „deplina mea disponibilitate de o cooperare în vederea justei soluționări a cauzei penale “;
își alege domiciliul personal, pentru comunicarea tuturor actelor de procedură, la sediul S.C.A. „Mușat și Asociații” din București, Bd. Aviatorilor nr. 43, sector 1 „unde vă rog să aveți amabilitatea de a efectua toate comunicările și/sau solicitările dvs. …” (filele 90-93, vol. 114);
25.07.2008 procurorul desemnat pentru efectuarea urmăririi penale în dosarul nr. 165/D/P/2007; 167/D/P/2007 și 147/D/P/2007 întocmește referatul motivat prin care învederează că renunță la deplasarea în Republica Cehia pentru desfășurarea activităților planificate în data de 02.09.2008 și comunicarea celor de cuviință Autorităților competente din Republica cehă (filele 94-95);
25.07.2008 se formulează o nouă cerere de asistență judiciară internațională către Autoritățile competente din Republica Cehia, prin care se solicită înmânarea citațiilor nr. 165/D/P/2007, 167/D/P/2007 și 147/D/P/2007 pentru înv.S.M. , pentru datele de 14.10.2008, 15.10.2008 și 16.10.2008 la sediul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T.- structura centrală din București, Bd. Libertății nr. 12-14, sector 5, cetățeanului ceh învinuitul S.M.(filele 96 – 101, vol. 114);
07.08.2008 Autoritățile competente din Republica Cehia comunică faptul că a primit corespondența prin care organele de urmărire penală renunță la activitățile stabilite pentru data de 02.09.2008 în Republica Cehia față de înv.S.M. , la data de 05.08.2008 și că a luat act de această împrejurare (filele 102 – 103, vol. 114);
18.08.2008 prin rezoluție motivată se admite cererea formulată și depusă la 24.07.2008 de înv. S.M. , prin apărătorii aleși, în sensul că se oferă posibilitatea ca apărătorii aleși să studieze materialul de urmărire penală administrat în dosarul nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007 (filele 104 – 107, vol. 114). Rezoluția a fost înmânată la data de 19.08.2008 (filele 117 – 124, vol. 114);
18.08.2008 au fost emise citații față de înv. S.M. , în dosarul nr. 147/D/P/2007; 165/D/P/2007 și 167/D/P/2007 (pentru primul dosar în calitate de martor și pentru celelalte două în calitate de învinuit) la domiciliul ales și comunicat din România, respectiv S.C.A. „Mușat și Asociații” din București, Bd. Aviatorilor nr. 43, sector 1 pentru datele de 14,15,16.10.2008 ora 10:00 (filele 108 – 110, vol. 114) care au fost transmise prin poștă (filele 114-116, vol. 114) și înmânate apărătorului ales, av. Popescu Octavian în 19.08.2008 (filele 117 – 124, vol. 114).
În ambele situații procedura de primire a fost îndeplinită (filele 114-116 și 111-113, vol. 114).
19.08.2008 apărătorului ales al înv. S.M. i s-au pus la dispoziție spre studiere, vol. 0-11 și 49 ale dosarului nr. 167/D/P/2007 și, în intervalul orar 11:00 – 13:45, acesta a studiat parțial vol. 0 și volumele 1, 49 ale dosarului (filele 117 – 124, vol. 114);
22.08.2008 Autoritățile competente din Republica Cehia a comunicat organelor de urmărire penală din România că a primit cererea de asistență judiciară din 25.07.2008 și că ia act de renunțarea la cererea originară din 26.07.2007 și 10.06.2008 (filele 125, vol. 114);
26.08.2008 apărătorul ales al înv. S.M.a luat la cunoștință despre materialul de urmărire penală conținut în vol. 11 al dosarului nr. 167/D/P/2007, în intervalul orar 10:30 – 13:00 (fila 126, vol. 114);
09.09.2008 Autoritățile competente din Republica Cehia remit organelor de urmărire penală documentele referitoare la cererea de asistență judiciară din 25.07.2008, din care rezultă că i-au fost înmânate cetățeanului ceh S.M.citațiile pentru datele de 14,15 și 16.10.2008, sub luare de semnătură;
19.09.2008 prin ordonanța nr. 147/D/P/2007; nr. 165/D/P/2007 și nr. 167/D/P/2007 s-a dispus reunirea celor trei cauze penale într-o singură cauză penală care va purta numărul de înregistrare 147/D/P/2007 (fila 250 – 322, vol. 109);
22.09.2008 ordonanță invocată supra a fost comunicată apărătorului ales al înv. S.M.(fila 250 verso, vol. 109);
02.10.2008 prin ordonanța nr. 160 din 02.10.2008 ora 12:00 emisă în dosarul nr. 147/D/P/2007 s-a dispus extinderea și începerea urmăririi penale față de înv. S.M. , pentru infracțiunea de complicitate la spionaj prev. de art. 26 C.p. teza a II-a C.p. rap. la art. 159 C.p. și pentru infracțiunea de inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. (filele 133-158, vol. 114) care a fost tradusă în limba cehă de interpret autorizat de Ministerul Justiției (filele 159 – 175, vol. 114);
03.10.2008 ora 11:25 ordonanța nr. 160/02.10.2008, în limba română, a fost înmânată apărătorului ales al înv. S.M.(fila 133 verso, vol. 114);
07.10.2008 ordonanța sus arătată tradusă în limba cehă, a fost înmânată apărătorului ales al înv. S.M.(fila 159 verso, vol. 114);
14.10.2008 au fost introduși în cauză, interpreții de limba cehă și limba engleză autorizați de Ministerul Justiției (filele 175-182, vol. 114), urmare a referatului realizat în acest sens în data de 29.09.2008 (fila 132, vol. 114);
14.10.2008 ora 09:50 apărătorul ales al înv. S.M. s-a prezentat la sediul D.I.I.C.O.T. și a încunoștințat că S.M .nu se poate prezenta în România din cauza unor obligații de serviciu în nici una din datele de 14.10.2008; 15.10.2008 și 16.10.2008, precum și faptul că rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006, tradusă în limba cehă, precum și ordonanța nr. 160 din 02.10.2008, exemplarul în limba română și în limba cehă „au fost transmise către înv.S.M. ” (filele 183-184, vol. 114);
30.10.2008 se emite citație pentru înv. S.M.pentru data de 18.12.2008, la sediul S.C.A. „Mușat și Asociații”, București Bd. Aviatorilor nr. 43, sector 1 (fila 195, vol. 114), existând dovada îndeplinirii procedurii (fila 198, vol. 114);
31.10.2008 se realizează o nouă cerere de asistență judiciară pentru Autoritățile competente din Republica Cehia, în vederea înmânării citației emise în data de 30.10.2008, față de înv. S.M. , prezența sa în fața organelor de urmărire penală din România, sediul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. fiind necesară în data de 18.12.2008, pentru „aducerea la cunoștință a învinuirii și ascultarea învinuitului în dosarul nr. 147/D/P/2007, precum și în vederea prezentării materialului de urmărire penală” (filele 186-194, vol. 114), expediată, tradusă în limba cehă, în 03.11.2008 (fila 199, vol. 114);
17.11.2008 organele de urmărire penală adresează o scrisoare înv.S.M. , la sediul S.C.A. „Mușat și Asociații”, prin care solicită “să formulați în scris, univoc, clar și explicit poziția dvs. procesuală, deoarece prin atitudinea manifestată până în prezent contribuiți la tergiversarea soluționării cauzei, și implicit, la nesoluționarea acesteia într-un termen rezonabil” (filele 196-197, vol. 114);
03.12.2008 înv.S.M. , prin apărătorii aleși, comunică organelor de urmărire penală, următoarele:
că, în esență, nu persoana sa este culpabilă de nerealizarea procedurilor în data de 02.09.2008;
că, solicită ca actele de procedură menționate în scrisoarea adresată la 17.11.2008, S.C.A. „Mușat și Asociații” (aducerea la cunoștință a învinuirii, ascultarea în calitate de învinuit și prezentarea materialului de urmărire penală) să se realizeze prin comisie rogatorie internațională;
să se ia act că, dacă actele procedurale sus arătate nu se realizează prin comisie rogatorie internațională, „subsemnatul înțeleg să-mi rezerv dreptul la tăcere, conform dispozițiilor art. 70 C.p.p.” (filele 201-202, vol. 114);
să se permită apărătorilor aleși studierea tuturor volumelor dosarului de urmărire penală și, pe cale de consecință să fie puse la dispoziția acestora toate documentele de urmărire penală (filele 201-202, vol. 114);
03.12.2008 prin rezoluția motivată emisă în dosarul nr. 147/D/P/2007 s-a admis capătul de cerere sus arătat în sensul că s-au pus la dispoziție apărătorilor aleși ai înv. S.M.toate documentele administrate în dosarul nr. 147/D/P/2007 (filele 203 – 204, vol. 114), soluție comunicată învinuitului prin S.C.A. „Mușat și Asociații” (fila 205-210, vol. 114);
08.12.2008 Autoritățile competente din Republica Cehia comunică faptul că până la această dată nu a reușit să predea citația pentru termenul din 18.12.2008, procedură solicitată prin cererea de asistență judiciară din 31.10.2008, înv. S.M.(filele 211 -212, vol. 114);
05.12.2008-11.12.2008 se încheie procese verbale prin care se constată că în zilele de 05,08,09,10 și 11.12.2008, apărătorii aleși ai înv. S.M. nu s-au prezentat la sediul D.I.I.C.O.T. pentru a lua la cunoștință de materialul de urmărire penală administrat în dosarul nr. 147/D/P/2007) filele 214 – 218, vol. 114), care au fost comunicate la data de 12.12.2008 S.C.A. „Mușat și Asociații” (fila 213, vol. 114);
17.12.2008 procesul verbal prin care se constată că la sediul D.I.I.C.O.T. s-a prezentat unul din apărătorii aleși ai înv. S.M. , care între orele 10:00 – 12:00 a studiat vol. 106, 107, 114, 115, 116 și 135 ale dosarului nr. 147/D/P/2007, precum și notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, purtate de S.S. și B.V., în perioada 21.11.2006 – 19.03.2007 (fila 220, vol. 114);
18.12.2008 înv. S.M.nu s-a prezentat pentru desfășurarea activităților de urmărire penală, conform citației emise și transmise prin cererea de asistență judiciară internațională formulată la 31.10.2008, iar apărătorii aleși ai acestuia au declarat că „Domnul S.M. nu se poate prezenta în România din motive obiective. De asemenea, ne menținem poziția pe care am avut-o în adresa datată 03.12.2008 către P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T.”, precum și că „având la cunoștință programul stabilit în vederea prezentării și studierii materialului de urmărire penală, apărătorii aleși se vor prezenta la datele stabilite, rezervându-ne dreptul de a formula cereri și de a propune probe în funcție de datele culese din materialul de urmărire penală” (filele 221 – 222, vol. 114).
La aceeași dată, în intervalul orar 10:30 – 12:30, apărătorul înv. S.M. a studiat și și-a luat notițele scrise pe care le-a considerat necesare din volumul 114 al dosarului nr. 147/D/P/2007 (filele 223, vol. 114);
19.12.2008
– se emite citație față de înv. S.M.pentru data de 10,11 și 12 februarie 2009 ora 10:00, cu mențiunea expresă „pentru prezentarea materialului de urmărire penală”, la adresa S.C.A. „Mușat și Asociații” care se transmite prin poștă (fila 224, vol. 114), procedura de citare fiind îndeplinită prin dovada din 29.12.2008 (fila 225, vol. 114);
se emite rezoluția motivată nr. 147/D/P/2007, prin care se resping celelalte două capete de cerere formulate de înv. S.M. , prin apărătorii aleși, la data de 03.12.2008 și se dispune citarea prin cerere de asistență judiciară internațională a înv. S.M.pentru datele de 10, 11 și 12 februarie, cu mențiunea „pentru prezentarea materialului de urmărire penală” (filele 226 – 228, 231 – 233, vol. 114) care se comunică prin poștă S.C.A. „Mușat și Asociații” (filele 229, 230, vol. 114);
se formulează cerere de asistență judiciară internațională că Autoritățile competente din Republica Cehia prin care se solicită înmânarea citației emise pentru datele de 10, 11 și 12 februarie 2009, pentru prezentarea materialului de urmărire penală, înv.S.M. , în limba română (filele 234 – 238, vol. 114) și limba cehă (filele 239 – 253, vol. 114);
23.12.2008 Autoritățile competente din Republica Cehia comunică faptul că citația pentru data de 18 decembrie 2008, i-a fost înmânată înv. S.M. în data de 19.12.2008, deși, anterior acestei date, S.M. a fost încunoștințat în mod repetat de către avocatul său, cu privire la necesitatea de a prelua citația emisă de organele de urmărire penală din România, dar acesta, ținând seama că a lucrat în afara Republicii Cehe nu s-a putut deplasa la Parchetul Praga spre a ridica citația (filele 256 – 262, vol. 114);
30.12.2008 se transmite de către D.I.I.C.O.T. cererea de asistență judiciară formulată la 19.12.2008, în limba cehă, către autoritățile competente din Republica Cehia (filele 254 – 255, vol. 114);
20.01.2009 apărătorul ales al înv. S.M.a studiat și și-a luat notițele scrise din vol. 113 al dosarului nr. 147/D/P/2007 (fila 263, vol. 114);
30.01.2009 se înmânează apărătorului ales al înv. S.M. documentul „OPIS cu conținutul dosarului nr. 147/D/P/2007”, compus din 29 file (fila 269, vol. 114);
03.02.2009 Autoritățile competente din Republica Cehia, transmit că la data de 26.01.2009, i-am adus la cunoștință înv. S.M .termenul din datele de 10, 11 și 12 februarie 2009, când trebuie să se prezinte la parchetul din București (filele 264 – 268, vol. 114);
10.02.2009 la sediul D.I.I.C.O.T. se prezintă apărătorii aleși ai înv. S.M. care declară că “Dl. S.M. nu se poate prezenta pentru prezentarea materialului de urmărire penală, dar ne-a însărcinat să depunem în numele domniei sale și pentru el o notă prin care, în esență se solicită urgentarea procedurii, așa cum se află menționat în scris în nota depusă la procuror” și, în continuare, că „Clientul nostru ne-a informat că nu poate fi prezent nici în celelalte zile la care s-a făcut referire în întrebarea procurorului (n.n. datele de 11 și 12 februarie 2009)”, a se vedea filele 271 – 272, vol. 114.
În nota depusă la data de 10.02.2009, înv.S.M., prin apărătorii aleși, menționează următoarele:
că, tot timpul, și-a afirmat personal, dar și prin intermediul apărătorilor aleși, deplina disponibilitate de a coopera cu autoritățile judiciare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei;
că, s-a prezentat în fața autorităților din Praga, ori de câte ori acestea au fost sesizate de autoritățile din România;
că, a fost de acord cu efectuarea actelor de urmărire penală prin comisia rogatorie și că a luat act că cererea sa i-a fost respinsă;
constată netemeinicia acuzațiilor care i se aduc întrucât nu a săvârșit nici o faptă care să întrunească elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care este cercetat;
că, „vă aduc la cunoștință că îmi manifest ferma intenție de a mă prezenta în fața instanțelor de judecată pentru a-mi exercita drepturile conferite de lege”
că solicită organelor de urmărire penală „să luați toate măsurile legale pentru finalizarea urmăririi penale și sesizarea instanțelor competente într-un termen rezonabil …”.
De la data de 10.02.2009 și până la data de 26.03.2009, perioadă consacrată procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală, au fost făcute mai multe comunicări înv. S.M. (vol. 114, filele 290-304), dar acesta nu s-a prezentat pentru a-și exercita drepturile prevăzute de art. 250, lit. a – c din C.p.p., astfel că, în conformitate cu prevederile art. 254 din C.p.p., am constatat că există cazul de neprezentarea materialului de urmărire penală constând în aceea că înv. s-a sustras de la chemarea în fața organului de urmărire penală, cu bună știință (vol. 114, filele 290-308).
Capitolul 11
Sinteză privind pe învinuitul S. I. C.
Secțiunea A.
1. Prin referatul nr. 222/D/P/2006 din 05 decembrie 2006, în temeiul art. 16 din Legea nr. 115/1999 republicată, (fila 147 – 173, vol. I) a fost sesizată comisia special instituită la nivelul Președinției României în vederea începerii urmăririi penale față de S.I.C..
2. Prin Decretul prezidențial nr. 1398 din 12 decembrie 2006, s-a luat act de „demisia domnului S.I.C., ministrul economiei și comerțului și se constată încetarea funcției acestuia de membru al Guvernului”, fila 47, vol. 68.
3. La data de 13.12.2006, Președintele României a comunicat Procurorului General al P.Î.C.C.J. că a hotărât „desesizarea comisiei special instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către domnul ministru S.I.C.”, care nu mai are calitatea de ministru, „iar conform art. 24 alin. 3 din Legea nr. 115/1999 „prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foștilor membrii ai guvernului în nici o situație” (fila 45, vol. 68).
4. La data de 20.12.2006, prin rezoluția nr. 69/2006 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. S.I.C. , pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p. (fila 174, vol.1).
Baza factuală și întinderea activității ilicite a înv. S.I.C. reținută prin rezoluția sus arătată se prezintă astfel:
1) a contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale privind societățile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul M.E.C. – O.S.P.I. și din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României (vânzarea unui pachet de 8% acțiunile Petrom deținute în portofoliul M.E.C.);
2) a transmis date și informații confidențiale privind derularea procesului de privatizare de la S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.).
Rezoluția a fost comunicată înv. S.I.C. la data de 21.12.2006 (fila 174, vol. I), moment când i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, în prezența apărătorului ales (filele 49 – 51, vol.68).
Învinuitul a formulat cerere de a i se pune la dispoziție elementele indiciale sau probatorii care au fost avute în vedere cu prilejul dispunerii începerii urmăririi penale împotriva sa (filele 53-63, vol.68).
La data de 09.01.2007 a fost depusă la dosar nota S.R.I. nr. 1450415/2007 conținând aspecte privind „sprijinirea constantă și interesată a lui Ioan – Codruț S.I.C. de către tandemul S.S.- B.V.pentru menținerea în funcția de ministru al economiei și comerțului”.
La data de 25.01.2007 au fost puse la dispoziția învinuitului, asistat de apărătorul ales, notele de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate autorizat, pe care le-a purtat cu diferite persoane, la care se face referire în rezoluția de începere a urmăririi penale (fila 52, vol.68).
La data de 31.01.2007, numitul S.I.C. a consemnat declarația olografă de învinuit (filele 31-40, vol. 68) și a fost ascultat în această calitate, de procuror, consemnându-se declarația pe formular tipizat seria A nr. 0292863 (filele 17 – 30, vol. 68).
5. Urmare a declarării ca neconstituționale a prevederilor art. 16 și 23 alin. 2 și 3 din Legea nr. 115/1999, prin Decizia nr. 665 din 05.07.2007 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 547 din 10.08.2007, la data de 20.09.2007 procurorii de caz au întocmit referatul nr. 147/D/P/2007, prin care au solicitat sesizarea comisiei speciale instituite la nivelul Președinției României în vederea punerii sub cercetare penală a numitului S.I.C. (filele 23-51 vol. 69). Procurorul general al P.Î.C.C.J. a sesizat cu adresa nr. 3960/C/24.09.2007 Președintele României (filele 21-22., vol. 69).
6. La data de 16.01.2008, cu adresa nr. 216 din 16.01.2008, Președintele României a adresat ministrului justiției cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a domnului S.I.C., fost ministru al economiei și comerțului (filele 20, vol. 69).
7. La data de 23.01.2008, ministrul justiției a remis cu adresa nr. 8188/2008, procurorului general al P.Î.C.C.J., unde a fost înregistrată sub nr. 394/C/2008, adresa trimisă Ministerului Justiției de Senatul României, prin care se exprimă un punct de vedere cu privire la necesitatea sesizării Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României, pentru a se pronunța cu privire la declanșarea procedurilor de urmărire penală a domnului senator S.I.C., fost ministru al economiei și comerțului (filele11-13, vol69).
8. La data de 04.02.2008, prin ordonanța nr. 346/2008 emisă de procurorul șef D.I.I.C.O.T., s-a dispus infirmarea rezoluției de începere a urmării penale din 20.XII.2006, dispusă în dosarul nr. 222/D/P/2006, (dosarul 147/D/P/2007, după disjungere) față de numitul S.I.C. (filele 161-166, vol. 69)
9. Prin decizia nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 290 din 15.04.2008 s-a decis că „în aplicarea dispozițiilor art. 109, alin. 2, teza întâi din Constituție „Ministerul Public – P.Î.C.C.J. – va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a se cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membrii ai Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor și care, la data sesizării, au și calitatea de deputat sau senator”.
10. Prin adresa Procurorului General al P.Î.C.C.J. din 21.04.2008 însoțită de referatul nr. 147/D/P/2007 din 21.04.2008 al procurorilor de caz s-a formulat către Parlamentul României solicitarea pentru avizarea cererii de urmărire penală de către Senat, față de senatorul S.I.C. (vol. 116, fila 64-65).
11. La data de 02.09.2008, cu adresa nr. 3807/C/2008, Cabinet Procuror General s-a remis D.I.I.C.O.T. Hotărârea nr. 38 din 26.08.2008 a Parlamentului României – Senat prin care se cere urmărirea penală împotriva domnului senator S.I.C. , iar la data de 02.10.2008 a fost remis D.I.I.C.O.T. și dosarul nr. 147/D/P/2007 ce fusese trimis odată cu referatul procurorilor de caz la Senatul României (vol. 116, fila 156-158 și 161).
Secțiunea B.
La data de 17.10.2008, prin rezoluția nr. 170 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul S.I.C. pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 157 alin. 1 din C.p. și art. 157 alin. 2 din C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p., vol. 109, filele 323 – 470, care i-a fost adusă la cunoștință în data de 20.10.2008, vol. 116, filele 219-220.
Baza factuală și întinderea activității ilicite a înv. S.I.C. este pe larg explicitată în rezoluția sus arătată.
Secțiunea C. Aderarea la grupul infracțional de criminalitate organizată
Relaționarea cu membrii grupului infracțional cu caracter organizat extern
1.1. Cu S.S.
Învinuitul S.I.C. s-a cunoscut cu inc. S.S. în primăvara anului 2005, prin intermediul fostului secretar de stat în M.E.C., D.A. (vol. V, fila 103) și cu prilejul unor întâlniri oficiale la sediul M.E.C. unde au participat reprezentanți ai C.S.F.B., între care și acesta.
1.2. Cu S.M. și B.V.
Învinuitul S.I.C. s-a cunoscut cu S.M.și B.V. în cadrul întâlnirilor oficiale la sediul M.E.C., în prima parte a anului 2005, în condițiile în care cei doi făceau parte din echipa C.S.F.B., care consiliase O.P.S.P.I. la penalizările Distrigaz Nord S.A. și Distrigaz Sud S.A., iar ulterior au participat la licitația pentru consultanță pentru strategia privatizării Romgaz S.A., în toamna anului 2005 – vol. 68, filele 18-40.
1.3. Cu F.M.C., ca reprezentant C.S.F.B., inculpatul S.I.C. s-a cunoscut în cursul anului 2005, împrejurare ce rezultă și din convorbirea telefonică interceptată și înregistrată autorizat, redată în nota de redare din 27.06.2006 ora 13:25, vol. 10, fila 235.
1.4. Cu inc. M.D.M. și înv. N.R.M., făptuitorul S.I.C. s-a cunoscut în cadrul relațiilor de serviciu din cadrul M.E.C., între aceștia și făptuitor existând relația de subor.are de la înalt funcționar în cadrul O.P.S.P.I. (M.D.M. – adjunctul șefului oficiului, iar N.R.M.- director al Direcției Generale Juridice) la minister de resort.
În ce privește relaționarea înv. S.I.C. cu M.D.M. rezultă că aceasta constă și în cererea din partea lui S.I.C. și aducerea la îndeplinire de către M.D.M. a unor solicitări (favoruri) în interesul primului, pentru alte persoane.
Astfel, în convorbirea telefonică din 14.12.2005 ora 15:45 S.I.C. îl întreabă pe M.D.M. dacă “ai vorbit la Petrom legat de benzinăria aia din Ialomița, din Slobozia?”, la care conlocutorul îi comunică faptul că “marți este aici Ruttenstorfer”, iar S.I.C. îi afirmă „Știu, facem o întâlnire cu el” (vol. 7, fila 240). În convorbiri ulterioare, S.I.C. insistă la M.D.M. „vorbește cu Constantinescu sau cu cine crezi tu de la Petrom, pentru benzinăria aia de la Urziceni”, iar M.D.M. îi răspunde „OK. Îl sun chiar pe Ruttenstorfer acum și-i spun să-i dea dispoziții speciale” (c.t. din 14.12.2005 ora 17:56 (vol. 7, fila 242). Inc. M.D.M. a dat curs solicitării formulate de S.I.C. , ceea ce rezultă din convorbirile telefonice din 14.12.2005 ora 18:31, 18:33, 18:38 și 18:44 cu conlocutorul Gheorghe Voicu (vol. 7, filele 244, 246, 248 și 250).
Solicitările în interesul înv. S.I.C. pentru altă persoană au fost aduse la îndeplinire de inc. M.D.M. (convorbirea telefonică din 19.12.2005 ora 16:06 vol. 7, fila 258; convorbirea telefonică din 21.12.2005 ora 08:30, vol. 7 fila 260; convorbirea telefonică din 21.12.2005 ora 10:54 vol. 7, fila 262) împrejurare comunicată de acesta lui S.I.C. .
O altă intervenție în interesul lui S.I.C. pentru o altă persoană, privind o benzinărie S.C. „Company GVM” din Maramureș, formulată către M.D.M. – care să intervină la Petrom la președintele Ruttenstorfer W. – rezultă din convorbirea telefonică din data de 29.01.2006 ora 10:31, vol. 7, fila 474.
Aspectele rezultate din convorbirile telefonice sus menționate decelează că între S.I.C. și M.D.M. se instaurase o relație ce depășea cadrul strict profesional.
Intr-o altă împrejurare S.I.C. i-a solicitat inc. M.D.M. obținerea unor bonuri de benzină pentru circa 1000 litri de la OMV (convorbirea telefonică din data de 08.05.2006 ora 19:51, vol. 9, fila 171, dintre S.I.C. și M.D.M. ), doleanță căreia M.D.M. i-a dat curs, apelând la M.T., director la OMV (convorbirea telefonică din data de 14.06.2006, ora 16:45, vol. 10, fila 119 dintre M.D.M. și M.T.):
1.5. Despre împrejurarea că S.I.C. era angrenat în activitățile grupului infracțional organizat cu caracter transnațional avea cunoștință și un alt membru al grupului, respectiv inc. D.M.R. care, în discuția telefonică din 09.02.2006 ora 13:19 cu S.M. , vol. 7, fila 521, folosește, referindu-se la S.I.C. , criptonimul consacrat în cadrul grupului pentru acesta, respectiv Hackinen; la fel în discuția telefonică din 16.05.2006 ora 12:48 dintre S.S. și D.M.R. (vol. 9, fila 118).
2. Racolarea (recrutarea) învinuitului S.I.C. de către membrii grupului infracțional organizat extern și acceptarea acestuia în grupul inițial organizat.
Inc. S.S. (agent recrutor) și-a executat sarcina de racolare a înv. S.I.C. , primită din partea grupului infracțional organizat extern, dat fiind poziția pe care acesta o ocupa atât în vârful administrației centrale din România, în calitate de ministru al M.E.C., cât și pentru poziția politică pe care o deținea, în calitate de senator în Parlamentul României, dar și pentru că era membru de drept în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.).
În principal însă, interesul grupării infracționale organizate externe manifestat față de făptuitorul S.I.C. s-a datorat împrejurării că acesta era conducătorul ministerului (M.E.C.) care, prin O.P.S.P.I., deținea în portofoliu societăți comerciale din ramuri strategice ale economiei naționale – industrie energetică, gazele naturale, industrie de apărare, în care erau declanșate, conform programului de guvernare 2005 – 2008 ce fusese făcut public, procese de privatizare ori atragerii investiționale, împrejurare cunoscută de grupul infracțional organizat extern, atât din surse deschise, cât și din informațiile cu caracter general în posesia cărora intrase din perioada sfârșitului anului 2004, începutul anului 2005.
Or, tocmai penetrarea informativă și culegerea/achiziționarea/ obținerea de informații din acest domeniu, care să faciliteze accederea la procesele respective, reprezentau țintele grupului organizat infracțional cu caracter extern.
În acest context racolarea înv. S.I.C. de către inc. S.S. a parcurs mai multe etape, de la cunoașterea personajului, apropierea sau realizarea de întâlniri din ce în ce mai dese, alternând cadrul oficial cu cel extraoficial al acestora, crearea unui sistem de comunicații, ralierea în anturaje comune, prezentarea personajului unor alte persoane din străinătate cu funcții importante, organizarea de deplasări în străinătate, obținerea de informații de la cele mai puțin semnificative și importante, până la cele care erau necesare pentru realizarea scopului ilicit al grupului infracțional organizat cu caracter extern.
În sensul celor de mai sus învederăm următoarele:
a) în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 între făptuitorul S.I.C. și inc. S.S. au avut loc mai multe întâlniri atât în cadrul oficial, respectiv la sediul M.E.C., cât și în cadrul extraoficial, la diferite locații din București.
Este de remarcat aspectul că încă din primele note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat începând din 30.05.2005 rezultă că între S.I.C. și S.S. există instaurată o relație apropiată (discuția are loc la persoana a II-a cu apelative ce relevă apropierea „tati”).
În convorbirea din 30.05.2005 ora 10:58 vol. 6, fila 3, S.I.C. stabilește cadrul general în care să aibă loc întâlnirea cu S.S., precizându-i „la mine la birou. Toate întâlnirile la mine la birou, că e mai sănătos în perioada asta”.
Din declarația martorului Alexa Alexandru, vol. I, fila 427, rezultă că i-a observat pe S.S. și B.V. „pe coridorul unde stă amplasat cabinetul ministrului”, iar din declarația martorei I.R., director de cabinet al ministrului S.I.C., vol. I, filele 435-436, rezultă că „începând cu luna aprilie 2005, S.S. venea la cabinetul ministrului S.I.C. cu o frecvență de aproximativ o dată pe lună. Ceea ce m-a surprins de fiecare dată era faptul că nu eram anunțată de către cei de la poartă și de la securitate de vizita lui Stamen, mai ales că acesta era un cetățean străin care nu vorbea limba română”.
În concret, făptuitorul S.I.C. a avut întâlniri cu membrii grupului infracțional organizat cu caracter extern, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, după cum urmează:
30.05.2005, ora 18:30 la sediul M.E.C. cu S.S. și Klaus Riquat, pe care primul i l-a prezentat ministrului S.I.C. – vol. 6, fila 3;
05.06.2005 ora 20:00 la locația „Grand Cafe”cu S.S. – vol. 6, fila 23;
08.06.2005 ora 14:00 se deplasează la aeroport (efectua o vizită oficială în Germania) împreună cu S.S. – vol. 6, fila 55;
20.06.2005 în jurul orei 12 – 12h 30 min, la sediul M.E.C., cu S.S. – vol. 6, fila 82;
21.06.2005 ora 18:00 la sediul M.E.C. cu S.S. – vol. 6, fila 110;
27.06.2005 ora 8:35 la cafeneaua Turabo cu S.S. (raport filaj);
29.06.2005 ora 8:50 la sediul M.E.C. cu S.S. (raport filaj);
30.06.2005 ora 8:30 la sediul M.E.C. cu S.S. S (vol. 6,fila 202);
05.06.2005 cu S.S. – vol. 7, fila 31;
06.07.2005 ora 9:00 cu S.S. (vol. 7, filele 21, 31 și 33));
11.07.2005 cu S.S. (vol. 7, filele 40, 43);
12.07.2005 seara cu S.S. (vol. 7, fila 49);
27.07.2005 cu S.S. (vol. 7, fila 67);
05.08.2005 cu S.S. (vol. 7, filele 72, 73);
25.08.2005 cu S.S. și alte persoane care vor să investească în domeniul energetic (vol. 7, fila 77);
04.10.2005 cu S.S. (vol. 7, fila 86);
02.12.2005 cu S.S. (vol. 7, fila 187);
11.12.2005 ora 11:00 – 12:00 cu S.S. la sediul M.E.C. (vol. 7, fila 215);
10.01.2006 ora 13:00 – 14:00 cu S.S. – vol. 7, fila 345;
24.01.2006 cu B.V.;
31.03.2006 ora 18:20 cu S.S. la sediul M.E.C. (raport filaj);
04.04.2006 vol. 8, fila 183;
16.05.2006 ora 8:30 cu S.S., vol. 9, fila 118;
31.05.2006 ora 8-9 cu S.S., vol. 9, fila 222;
31.05.2006 ora 19:00 cu S.S. și B.V. la sediul M.E.C. – vol. 9, filele 241, 243, 247;
01.06.2006 ora 9:53 la sediul M.E.C. cu C.S.F.B. – vol. 9, fila 247 (raport filaj);
07.06.2006 ora 9:30 – 10:00 la sediul M.E.C. cu S.S. + încă o persoană – vol. 10, fila 30, 32;
12.06.2006 ora 11:30 la sediul M.E.C. cu S.S. – vol. 10, filele 61, 63
15.06.2006 ora 18:25 cu B.V. la sediul M.E.C. – vol. 10, fila 122 + raport filaj;
02.08.2006 cu S.S. la sediul M.E.C. (ziua de naștere a lui S.I.C.) – vol. 11, fila 86, 94;
15.08.2006 ora 18:25 cu S.S. la sediul M.E.C. (raport filaj);
30.08.2006 în jurul orei 18:00 cu S.S. la sediul M.E.C.;
04.10.2006 ora 15:45 cu S.S. la sediul M.E.C. (raport filaj);
Pentru a cunoaște programul de activitate și pentru a stabili întâlniri cu ministrul S.I.C. inc. S.S. a ”exploatat în orb” pe directorul de cabinet al acestuia, martora I.R., cu care a avut mai multe convorbiri telefonice din 05.07.2005 ora 19:48; 31.05.2006 ora 8:40; 12.06.2006 ora 09:04; 13.06.2006 ora 12:52; 22.06.2006 ora 20:09; 30.08.2006 ora 17:52, redate la filele 26, vol.7; fila 247, vol. 9; fila 61, 90, 193, vol. 10 și fila 175 vol. 11, dar afla și direct de la S.I.C. despre programul acestuia, pe care-l comunica și altor membrii ai grupului.
Întâlniri repetate cu inc. S.S., în special cele de la sediul M.E.C. – Cabinetul ministrului – au fost de natură să-i creeze o anumită imagine lui S.S. în sensul că este într-o relație privilegiată cu ministrul, față de înalții funcționari guvernamentali din cadrul M.E.C. și O.P.S.P.I., ceea ce i-a facilitat acestuia posibilitatea de accedere la informațiile care îi erau necesare pentru obiectivele vizate de grupul infracțional organizat extern din care făcea parte;
Faptul că S.S. avea o relație privilegiată cu făptuitorul S.I.C. ce devenise cunoscută la nivelul M.E.C., rezultă și din împrejurarea că martora I.R., directorul de cabinet al ministrului, nici nu mai evidenția în agenda sa de lucru, în care erau menționate întâlnirile lui S.I.C. , fie la cabinetul ministerial, fie în alte locații, în țară și în străinătate, despre prezența sau datele și orele stabilite pentru întâlnirea dintre cei doi (vol. 31).
b) în mod cert S.I.C. a cunoscut și despre împrejurarea că S.S. deținea o locație în București (a se vedea convorbirea telefonică din data de 05.06.2005 ora 16:28 redată în nota de la fila 19, vol.6), ceea ce denotă relația apropiată dintre cei doi;
c) potrivit declarației inc. S.S. de la fila 145, vol. 5, rezultă că a dat o cartelă telefonică, dat fiind faptul că firma sa Energan avea un contract cu operatorul de telefonie mobilă și pe aceste cartele se poate vorbi gratuit, și înv. S.I.C. alături de A.D.V., M.D.M., D.M.R., N.Z. și K.G..
Astfel, S.I.C. a utilizat telefonul nr. 436765252565 (vezi convorbirea telefonică din 29.06.2005 ora 22:41 vol. 6, fila 201), și 4367684990322, în timp ce N.Z., telefoanele nr. 4367684990313 și 43676849903326 și 436765252552; D.M.R. telefoanele nr. 436765512948; 436765252554 și 43676849903324; K.G. telefoanele nr. 436765252563; A.D.V. 436765252566.
Un aspect relevant rezultă din declarația martorului A.D.V. care în perioada februarie 2005 – august 2005 și-a desfășurat activitatea în calitate de secretar de stat în M.E.C. și care, potrivit afirmațiilor sale, a primit de la ministrul S.I.C. o cartelă telefonică pentru numărul 436765252566. din consecutivitatea numerelor de telefon a căror cartele au fost remise de S.S. mai multor persoane din grupul infracțional organizat cu caracter transnațional, rezultă că după numărul de telefon mobil al înv. S.I.C. /436765252565) urmează cel ajuns în posesia martorului A.D.V. (436765252566), iar faptul că această cartelă i-a fost înmânată secretarului de stat tocmai de către ministru în subordinea căruia se afla, fără a-i preciza în ce mod, când și cu cine să o utilizeze, care, la rândul său, o primise alături de a sa și pe aceasta, poate semnifica intenția de racolare (recrutare) a lui A.D.V. de către S.I.C. în vederea aderării și sprijinirii activității sale. Aceasta în contextul în care responsabilitate secretarului de stat A.D.V. în cadrul M.E.C. era în domeniul politicilor energetice pentru care interesele grupului infracțional organizat cu caracter extern era major, dat fiind obiectivele grupului.
Prin această manoperă s-a creat un sistem de comunicație între S.I.C. și S.S. care se dorea a fi „secretizat”;
d) S.S. era la curent cu deplasările în străinătate ale ministrului S.I.C. , astfel:
– deplasarea în Germania din 08/09.06.2005 (vol. 6, fila 53);
– deplasarea la Viena din 12.06.2005–15.06.2005(vol. 6, fila 48);
– deplasarea la Paris din 09.12.2005 (vol. 7, fila 193);
– deplasarea la Bruxelles sau Hanovra din 16.05.2006 (vol. 9, fila 118).
În scopul acțiunii de racolare (recrutare) a înv. S.I.C. și racordare a acestuia la obiectivele grupului infracțional organizat cu caracter extern, în vederea sprijinirii grupului, desfășurată de S.S., acesta a desfășurat demersuri pentru prezentarea lui S.I.C. în străinătate unor persoane cu funcții importante guvernamentale, ceea ce a fost de natură să contribuie la crearea unei imagini pozitive și favorabile.
Astfel, este semnificativă acțiunea prin care S.S., prin intermediul președintelui OMV – Petrom, W.R., a depus demersuri considerabile pentru întâlnirea lui S.I.C. ministrul austriac Bartenstein Martin din 14.06.2005, de la Viena, ceea ce rezultă din convorbirile telefonice din 05.06.2005 ora 21:05 dintre S.S. și W. Ruttenstorfer, vol. 6, fila 29; din 06.06.2005 ora 11:21 dintre aceiași conlocutori, vol. 6, fila 43.
Cu prilejul deplasării oficiale în Austria, S.I.C. s-a întâlnit cu ministrul austriac al economiei și în timpul perioadei cât a stat în Austria a avut întâlniri și cu S.S. la reședința acestuia (convorbirea telefonică din 06.06.2005 ora 11:24 dintre S.S. și S.M., vol. 6, fila 45), dar și la hotelul la care era cazat (declarație martor A.D.V.). Cu aceeași ocazie S.S. a organizat și întâlnirea dintre el, S.I.C. și K. Riquat, în data de 13.06.2005 (convorbire telefonică dintre S.S. și K. Riquat din 06.06.2005 ora 10:22, vol. 6, fila 38).
O secvență importantă în racolarea de către S.S. a înv. S.I.C. o reprezintă intermedierea relaționării oficiale a acestuia cu W. R., împrejurare ce rezultă din convorbirea telefonică din 06.06.2005 ora 11.21, vol. 6, fila 45 dintre W. R. și S.S., în care primul se exprimă că dorește să se întâlnească la Viena cu S.I.C. , iar cel de al doilea afirmă că va transmite solicitarea lui S.I.C. .
În contextul acțiunii de racolare sus arătată S.S. a sugerat jurnalistului Alex Rizea de la publicația Berkley`S Capital să se adreseze cu o scrisoare ministrului S.I.C. în vederea realizării unui interviu cu acesta, ceea ce era de natură să construiască o imagine favorabilă (c.t. din 04.10.2005 ora 12:46 dintre S.S. și Alex Rizea, vol. 7, fila 87).
Pentru relaționarea oficială W. R.- S.I.C. a acționat și nu alt membru al grupului infracțional, respectiv M.D.M., pentru data de 02.11.2005, ora 21:00 la hotel 02.11.2005 la ora 21:00 la Hotelul Marriot din Viena (c.t. din 02.11.2005 ora 11:40 dintre M.D.M. și o doamnă de la telefonul 004314044021402 vol. 7, fila 100); pentru data de 09.03.2006, la Viena (c.t. din 08.03.2006 ora 19:38 dintre M.D.M. și W. R., vol. 8, fila 20) și altele.
Pe fondul intensificări, la începutul anului 2006, a semnalelor/reacțiilor publice din diverse medii cu privire la condițiile nefavorabile în care se importă gaze naturale în România de la compania rusă Gazprom – prețurile nejustificat de mari comparativ cu alte țări europene și interpunerea unor firme „căpușă”, înregistrate în țări din Uniunea Europeană, care ar reprezenta doar niște „vehicule financiare” destinate plasării unor comisioane confidențiale din aceste tranzacții -, S.I.C. și-a orientat acțiunile, derulate în afara cadrului oficial, pentru obținerea sprijinului în vederea menținerii sale în funcția de ministru al economiei și comerțului, inclusiv prin intervenții intermediate la nivelul principalilor operatori interni/externi care acționează/ au interese pe piața autohtonă a țițeiului și gazelor naturale.
Astfel, în data de 09.01.2006 orele 10:39, vol. 7, fila 331 S.I.C. a discutat cu M.D.M. despre posibilitatea de a obține sprijinul reprezentanților noilor acționari majoritari Gaz de France Franța și Ruhrgas Germania) ai societăților românești de distribuție a gazelor naturale (Distrigaz Sud S.A. București și respectiv, Distrigaz Nord S.A. Târgu-Mureș, ambele privatizate în anul 2005), precum și cei ai companiei OMV în vederea adoptării de către aceștia a unei poziții publice în scopul susținerii indirecte a demnitarului român prin furnizarea către mass-media autohtonă a unor indicatori financiari care să ateste faptul că România importă gaze naturale din Federația Rusă la un preț „acceptabil”.
Ca urmare, în aceeași zi, la orele 11:55, vol. 7, fila 333 M.D.M.a solicitat și a obținut sprijinul necondiționat a lui W.R. – președintele grupului austriac OMV, acționarul majoritar al S.C. Petrom S.A. București (al doilea consumator intern de gaze naturale ca importanță, după S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaș) în vederea transmiterii unui material conținând cifre „relevante” pentru susținerea poziției lui S.I.C., funcționarul M.E.C. – O.P.S.P.I. sugerând responsabilului OMV identificarea unor argumente sustenabile (distanță, cantitate importată etc.) pentru justificarea prețului mai mare la importurile realizate în România comparativ cu alte state europene (precum Germania, Franța etc.).
La datele de 09.01.2006 și 11.01.2006, M.D.M. a solicitat – pentru a-i veni în ajutor lui S.I.C. – sprijinul lui Jean Francois Carriere de la Gaz de France pentru susținerea punctelor de vedere exprimate de ministrul M.E.C. (c.t. din 09.01.2006 ora 13:29, vol. 7, fila 337 și cea din 11.01.2006 ora 10:32, vol. 7, fila 357).
În aceeași dată, M.D.M. s-a întâlnit cu S.S. căruia i-a solicitat sprijinul în aceeași problemă, respectiv folosirea relațiilor cetățeanului bulgar în mediul de afaceri în scopul intermedierii, în perioada imediat următoare, unei întâlniri la Moscova a ministrului S.I.C. cu reprezentanții Gazprom și, eventual, determinarea unei reacții a acestora (un comunicat de presă) prin care să susțină indirect afirmațiile publice ale ministrului român cu privire la condițiile „obiective” în care sunt importate gaze naturale în România din Federația Rusă.
Mai mult, faptul că S.S. și-a manifestat preocuparea și a acționat pe diverse canale pentru menținerea în funcție a lui S.I.C. poate fi pusă în legătură și cu „argumentul”, folosit de ministru în conferința de presă susținută în data de 10.01.2006, referitor la „sprijinul” indirect acordat de ministrul bulgar de resort, care ar fi furnizat presei date care demonstrează că prețul la care importă Bulgaria gaze naturale din Rusia era, la momentul respectiv mai mult decât cel practicat în relația cu România.
În context, este de remarcat faptul că, cetățeanul bulgar a afirmat, în medii private apropiate acestuia, că se află în relații privilegiate cu mai mulți responsabili din Guvernul Bulgariei, existând indicii că sistemul legăturilor, în special de afaceri, dezvoltat în ultimii ani de cetățeanul bulgar în mai multe țări din Europa Centrală și de Est, se bazează pe apartenența acestuia la o structură transnațională cu conexiuni complexe pe linia unor structuri informative, inclusiv de sorginte rusă.
Un alt aspect al acțiunii de racolare (recrutare) a înv. S.I.C. de către S.S. îl constituie oferirea și primirea de cadouri, împrejurare ce rezultă din convorbirea telefonică din data de 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67, dintre S.S. șiS.M. , în conținutul căreia, urmare a afirmațiilor lui S.S. „M-am întâlnit cu S.I.C., a fost foarte bucuros să mă primească”, conlocutorul afirmă: „Pot să înțeleg asta, cu cadourile alea, nu-i nici o surpriză”. În continuare S.S. spune, referindu-se la S.I.C. “o să fie ziua lui săptămâna viitoare (n.n. 02.08), m-a invitat la ziua lui”, iar S.M.afirmă: „Desigur cu un cadou frumos”.
3. Aderarea învinuitului S.I.C. la grupul infracțional organizat și acceptarea acestuia de către membrii grupului
Împrejurarea că făptuitorul S.I.C. a luat act despre existența grupului organizat infracțional extern, la care au aderat și cetățeni români și că a aderat la obiectivele (țintele) uzate de grupul respectiv despre care de asemenea a luat cunoștință, se desprinde din următoarele:
– relaționarea, ce depășește cadrul unor raporturi oficiale, cu S.S. căruia i-a creat o aparență oficială, prin realizarea unor întrevederi la sediul M.E.C., pentru a se elimina orice urmă de suspiciune („toate întâlnirile la mine la birou, că e mai sănătos în perioada aceasta” – c.t. din 30.05.2005 ora 10:58 dintre S.I.C. și S.S., vol. 6, fila 3) dar, așa cum am arătat mai sus, neevitând întâlniri în alte locații și în străinătate. În mod evident, ceea ce transpare din ansamblul convorbirilor telefonice purtate de S.S. cu diferiți conlocutori (vol. 6 -11), cu prilejul acestor întâlniri avea loc transmiterea – culegerea, obținerea unor informații necesare obiectivelor vizate de grupul infracțional, între S.I.C. și S.S.;
– acceptarea anturajului oferit de către S.S., respectiv prezentarea de către acesta a altor persoane, respectiv K. Riquat, H. Beyer;
– comunicarea de către S.I.C. lui S.S. a programului de activitate și a deplasărilor în străinătate, în calitate de ministru M.E.C. (a se vedea c.t. din 08.06.2005 ora 8:02 dintre S.S. și S.M.vol. 6, fila 53; 06.06.2005 ora 12:41 dintre S.S. și C. P. vol. 6, fila 48; 02.12.2005 ora 14:04 dintre S.S. și S.I.C. vol. 7, fila 192; din 16.05.2006 ora 12:48 dintre D.M.R. și S.S. vol. 9, fila 118 ș.a.) precum și a problematicilor de natură politică în care era angajat (c.t. din 06.06.2005 ora 9:27 dintre S.S. și K.G., vol. 6, fila 33).
Traseul politic al înv. S.I.C. , corelat cu situația sa în guvernare era atent urmărită de grupul infracțional organizat (în convorbirea telefonică din 22.03.2006 ora 14:51 vol. 8, fila 101, dintre S.M. și B.V., primul îi comunică interlocutorului: “Este posibil ca mâine Partidul Conservator să iasă de la guvernare, ceea ce înseamnă că S.I.C. va fi schimbat în zilele următoare. Situația, din punctul nostru de vedere, nu poate fi mai rea….”).
Din punctul de vedere al membrilor grupului infracțional organizat, împrejurarea că făptuitorul S.I.C. a fost acceptat se desprinde din ansamblul convorbirilor telefonice purtate între aceștia (B.V., S.S.,S.M. , M.D.M., D.M.R.) în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, materializate în notele de redare și certificate potrivit art. 911 de procuror, depuse în vol. 6 – 11 ale dosarului.
În mod indubitabil, organizarea și realizarea de întâlniri în repetate rânduri, de către inc. S.S., ca membru constituent al grupului infracțional organizat, cu S.I.C. , depășește caracterul unei relații interpersonale și de amiciție și de prietenie, conferind caracteristica întâlnirilor specifice destinate culegerii și obținerii de informații între un agent recrutor (S.S.) și persoana racolată (S.I.C. ) aderentă la grupul respectiv și obiectivelor acestuia.
Pe de altă parte, învinuitul S.I.C. a cunoscut relaționările existente în interiorul grupului infracțional organizat, dintre B.V., S.M. , S.S., M.D.M. , împrejurare ce rezultă implicit din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, dar și din întâlnirile directe dintre el și membrii grupului.
4. Locul și rolul învinuitului S.I.C. în cadrul grupului infracțional organizat cu caracter transnațional
Aderând la grupul sus arătat, S.I.C. a preluat un anumit rol – conferit de poziția pe care o deținea – de ministru M.E.C. – și de prerogativele ce-i incumbau în această calitate, între care cea de decident în raport de acțiunile subor.atului său M.D.M., cea de decident în ceea ce privește politicile de privatizare din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., de președinte al unor comisii de privatizare (Electrica Muntenia Sud), în general de întreaga activitate de privatizare din cadrul ministerului pe care îl conducea, ceea ce reprezintă un interes major din prisma obiectivelor țintite de grupul infracțional.
Din punct de vedere al inițiatorilor și constituenților grupului infracțional organizat, raporturile cu învinuitul S.I.C. erau asigurate prin intermediul inculpatului S.S., ce era într-o legătură permanentă cu acesta, dar și prin inculpatul M.D.M., precum și prin întâlniri directe cu B.V. ori S.M. .
Din punct de vedere al aderenților la grupul infracțional organizat rolul înv. S.I.C. era conferit de poziția sa profesională ierarhic superioară față de M.D.M. și N. R.M.
În contextul aderării la grupul infracțional organizat, între rolurile înv. S.I.C. și inc. M.D.M. a existat un raport de complementaritate, acțiunile și deciziile luate în ce privește privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud și promovarea proiectului de act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, dar și în alte situații, complinindu-se reciproc și biunivoc, iar constituenții grupului au beneficiat de contribuția lor intelectuală și materială, culegând informațiile necesare și realizând acțiunile necesare atingerii scopului propus, iar în unele cazuri inducându-le pe cele dorite, în paralel și, uneori, concomitent.
Din derularea activităților ilicite ale grupului infracțional organizat în ce privește procesele de privatizare din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. rezultă împrejurarea că S.S. culegea separat informații de la S.I.C. , inc. M.D.M. și înv. N.R.M., valorificând relația dintre inc. D.M.R. și un alt înalt funcționar din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I. Alexe Alexandru, ce era „exploatat În orb”, realiza conexiunile necesare între informațiile obținute și apoi le verifica încrucișat. Este relevantă din acest punct de vedere situația de fapt, în ce privește privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, în cazul căreia S.S. a verificat informațiile obținute de la inc. M.D.M., prin făptuitorul S.I.C. (c.t. din 27.03.2006 ora 22:39 dintre S.S. și S.M. , vol. 8, fila 515, și c.t. din 27.03.2006 ora 19:10 dintre S.S. și B.V., vol. 8, fila 111).
În esență, locul ocupat de S.I.C. în cadrul grupului infracțional organizat cu caracter transnațional era de persoană racolată (recrutată) și de sprijinitor al acțiunilor derulate de constituenții grupului, iar rolul său era de sursă de informare și uneori, de furnizor de documente confidențiale și chiar clasificate, pentru S.S..
Secțiunea D
Activitatea ilicită a învinuitului S.I.C.
Subsecțiunea 1
1. În perioada 30.05.2005-21.11.2006, urmare a racolării (recrutării) de către inc. S.S. , înv. S.I.C. a aderat la grupul infracțional organizat extern, inițiat și constituit de inc. B.V., S.M., F.M.C. – toți angajați ai C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. – și inc. S.S. – aflat în raporturi de colaborare cu C.S.F.B. – precum și cetățeanul turc O.M., la care au mai aderat și cetățenii români, inc. M.D.M. și înv. N.Z., cunoscând și acceptând, din punct de vedere al poziției sale subiective, aducerea la îndeplinire a obiectivelor (țintelor) dorite și urmărite de către aceștia, în ce privește agenții economici aflați în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. și Sectorul Industriei de Apărare – care se aflau în subordinea sa în calitate de ministru al M.E.C., destinate obținerii unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material – pentru C.S.F.B. și, implicit, pentru persoana lor – prin acțiuni ilicite susceptibile de a constitui infracțiuni grave, așa cum sunt acestea enumerate în art. 2, lit. b din Legea nr. 39/2003.
2. Actele exterioare de conduită ale înv. S.I.C. în sensul aderării la grupul infracțional organizat extern, au fost realizate cu intenție directă calificată (art. 19, pct. 1, lit. a, din C.p.), ceea ce rezultă din materialitatea acțiunilor (ex. re)
3. Manifestarea de aderare a înv. S.I.C. a fost dorită, a devenit cunoscută și a fost acceptată de inițiatorii și constituenții grupul infracțional organizat extern, realizându-se o cooperare conjugată de acțiune însoțită de coeziunea psihică necesară punerii în executare a actelor exterioare de conduită a fiecăruia dintre membrii grupului.
Subsecțiunea 2
1. În perioada 30.05.2005-21.11.2006, înv. S.I.C. în calitate de aderent la grupul infracțional organizat extern și, concomitent în demnitatea pe care o deținea în Guvernul României, respectiv ministru M.E.C., a sprijinit prin acțiuni contributive materiale și intelective (morale) membrii inițiatori și constituenți ai grupului, precum și pe alți aderenți – cetățeni români – la grupul infracțional organizat (inc. M.D.M.), în scopul săvârșirii unor acte materiale care se circumscriu unor infracțiuni grave, așa cum acestea sunt enumerate în art. 2, lit. b din Legea nr. 39/2003, pentru obținerea – direct sau indirect – a unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material (de către C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. și, implicit, de către membrii grupul infracțional organizat care au lucrat în favoarea acestei instituții financiare retribuiți de C.S.F.B. pentru prestația personală); precum și de către membrii organizației externe inițiate și constituite în mod direct de la alte persoane fizice ori juridice pentru care lucrau J&T Banca; PPF Investment; CEZ as Cehia; C.A.I.B.; Asociația Salariaților (PAS) Petrom; Brikel Bulgaria).
2. Unele dintre acțiunile constitutive materiale executate de înv. S.I.C. îndeplinesc elementele constitutive ale unor infracțiuni grave, contra siguranței statului, care se înscriu în concurs real, prevăzut de art. 33, lit. c din C.p. și sunt, în același timp, acte materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003.
3. Acțiunile contributive materiale, concrete, comise de către înv. S.I.C. constau în următoarele acte exterioare de conduită:
a) în perioada 30.05.2005-12.07.2005, în calitate de ministru al M.E.C. care era instituție inițiatoare a proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, în cooperare și coeziune psihică cu inc. S.S. și înv. S.M. , care acționau în interesul C.S.F.B. Europe Ltd. Lon.; J&T Banca; Asociația Salariaților (PAS) Petrom:
– a permis accesul lui S.S. și S.M. la informații nedestinate publicității (art. 29 din H.G. nr. 50/2005) privind traseul intra și interinstituțional al proiectului de act normativ, comunicându-i personal acestuia respectivele informații;
– a permis accesul lui S.S. , care la rândul său transmitea informațiile obținute înv. S.M. și K.G., la informații nedestinate publicității despre lucrările din ședința de guvern din data de 29.06.2005, respectiv pozițiile adoptate de miniștrii prezenți în legătură cu proiectul de act normativ, comunicându-i personal acestuia respectivele informații;
– a primit cadouri de la S.S. , pentru a promova proiectul de act normativ.
Cerința esențială instituită de norma incriminatoare a acțiunii înv. S.I.C. ceea ce face ca actele sale exterioare de conduită să se circumscrie conținutului constitutiv al infr. prev. de art. 12, lit. b, comb. cu art. 14, 15 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, constând în scopul acțiunii, este împlinită de destinația intenționată de a obține pentru altul (S.S. , S.M. , C.S.F.B. Europe Ltd Lon.; J&T Banco; L.L. – președinte al Asociației Salariaților (PAS) Petrom) și pentru sine de bani, bunuri sau alte foloase materiale, scop care însă nu s-a împlinit datorită împrejurării că proiectul de act normativ nu a fost aprobat în ședința de guvern (a se vedea art. 15 din Legea nr. 78/2000 și art. 144 din C.p.).
Din punct de vedere subiectiv înv. S.I.C. a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.), ceea ce rezultă ex. re.
În declarațiile sale (vol. 116, filele 191 – 214) înv. S.I.C. a arătat că a acționat legal, potrivit atribuțiilor sale.
Faptele au fost descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 8, secțiunea 3, și reprezintă acte materiale însoțite de atitudinea subiectivă în forma intenției calificate, care se circumscriu art. 2, lit. b pct. 15 (adică infr. prev. de art. 12, lit. b, comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000) și art. 18 din Legea nr. 39/2003.
b) în data de 28.03.2006, în calitate de ministru al M.E.C. și președinte al Comisiei de coor.area privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București, a transmis inc. S.S. , care la rândul său a retransmis inc. B.V. și înv. S.M. , informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate ca secret de serviciu, a căror caracter și importanță fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertelor în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
Aceeași acțiune a fost comisă, în data de 27.03.2006 de către inc. M.D.M. , în calitatea sa de adjunct al șefului O.P.S.P.I. – M.E.C. și membru al Comisiei restrânse desemnate pentru analizarea și evaluarea ofertelor primite de competitorii înscriși cu oferte angajante pentru privatizarea agentului comercial.
Informațiile obținute au fost valorificate de inc. B.V., S.S. și S.M. , în favoarea uneia dintre organizațiile economice străine înscrise în competiție – Enel SpA din Italia – pentru care au desfășurat activități de consultanță, dar în defavoarea celorlalți competitori participanți cu oferte angajante pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
Dat fiind natura, caracterul și importanța informațiilor transmise de înv. S.I.C. respectiv aceea care face ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, a fost împlinită cerința esențială instituită de norma de incriminare a textului art. 157 alin. 2 din C.p., iar actul exterior de conduită comis de înv. S.I.C. să se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin.2 din C.p.
În același timp, este împlinită și cerința esențială instituită în norma de incriminare prev. de art. 2, lit. a din Legea nr. 39/2003, în sensul ca acțiunea realizată de grupul infracțional organizat să fie destinată scopului săvârșirii unei infracțiuni grave (art.2, lit. b, pct. 20 din Legea nr. 39/2003), precum și aceleia de a fi destinată obținerii – direct sau indirect – a unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material, care se obțineau de la Enel SpA –Italia, atât de C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. și, implicit, de persoanele care au acționat în favoarea firmei italiene, cât și de persoanele care i-au sprijinit.
Din punct de vedere subiectiv înv. S.I.C. a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.), ceea ce rezultă ex. re.
În ce privește mobilul și scopul acțiunilor înv. S.I.C. pentru elucidarea împrejurării dacă aceste elemente ale laturii subiective (care nu fac parte din conținutul legal al infracțiunii prev. de art. 157 alin.2 din C.p.) au fost sau nu configurate de interes pecuniar, prin ordonanța nr. 168/D/P/2007 din 12.10.2007, s-a dispus declinarea competenței în favoarea D.N.A., întrucât faptele sunt susceptibile de a se circumscrie infracțiunile de corupție și infracțiunile asimilate acestora care sunt de competența materială exclusivă de efectuarea urmăririi penale a acestui parchet.
În declarațiile sale (vol. 116 filele 191 – 214) învinuitul neagă săvârșirea faptei.
Faptele au fost descrise, în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 8, secțiunea 2 și constituie infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete, prev. de art. 157 alin.2 din C.p. și, în același timp, un act material însoțit de atitudinea subiectivă în forma intenției calificate, care se circumscrie infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
c) în data de 24.05.2006, în calitatea de ministru al M.E.C., ce avea în subordine directă Direcția Generală Industria de Apărare, a transmis inc. S.S. care, la rândul lui a retransmis inc. D.M.R. și a adus la cunoștința înv. S.M. , documente emise în cadrul M.E.C., privind S.C. Romaero S.A. București; S.C. Avioane Craiova S.A., care conțineau (cele privind SC Romaero S.A.) date clasificate secrete de stat, secret de serviciu și confidențiale din domeniul industriei de apărare.
Transmiterea documentelor sus-arătate s-a realizat către unul din membrii constituenți ai grupul infracțional organizat extern.
Actul exterior de conduită al înv. S.I.C. asociat cu activitatea subiectivă configurată de intenție directă (art.19 pct. 1, lit. a din C.p.), în contextul în care natura, caracterul și importanța datelor cuprinse de documentele transmise sunt stabilite prin clasificarea acestora ca fiind secret de stat (a se vedea prevederile Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002), constituie infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete, prev. de art. 157 alin.1 din C.p.
Documentele conținând date secrete de stat, secrete de serviciu și informații confidențiale (secret comercial) au fost manipulate și de inc.D.M.R.., iar inc. S.S. a încercat valorificarea lor, în cooperare și coeziune psihică cu înv. S.M. , în scopul de a obține – direct (prin grupul PPF Investment) sau indirect (prin interpunerea firmei din SUA Jetran International și apoi grupul aeronautic slovac East West Development) – de beneficii financiare sau alte beneficii materiale.
În ce privește mobilul și scopul (ca elemente ale laturii subiective) care nu fac parte din conținutul legal al infr. prev. de art. 157 alin.1 (înv. S.I.C. șiD.M.R. M.R.) și art. 159 C.p. (inc. S.S. și înv. S.M. ), pentru elucidarea împrejurării dacă au fost sau nu configurate de interes pecuniar, prin ordonanța nr. 168/D/P/2007 din 12.10.2007 s-a dispus declinarea competenței în favoarea D.N.A., întrucât faptele sunt susceptibile de a se circumscrie infracțiunilor de corupție și infracțiunile asimilate acestora care sunt de competența materială exclusivă de efectuarea urmăririi penale a acestui parchet.
Faptele au fost descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 8, secțiunea 1 și constituie infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin.1 din C.p. și, în același timp, un act material însoțit de activitatea subiectivă în forma intenției calificate care se circumscrie infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b pct. 20 din aceeași lege.
d) în proximitatea datei de 10.05.2006, înv. S.I.C. în calitate de ministru al M.E.C., ce avea în subordine O.P.S.P.I., în portofoliul căruia se afla S.C. Iprochim S.A. București, a divulgat (dat) documente interne ale O.P.S.P.I. privitoare la S.C. Iprochim S.A., inc. S.S. care, la rândul său, le-a transmis inc.D.M.R.
Documentele se refereau la procesul de privatizare declanșat în ce privește S.C. Iprochim S.A. și îi erau necesare inc. S.S. pentru a interpune o firmă din străinătate în respectivul proces, probabil CEZ as Cehia, acțiune din care, în mod direct sau indirect, inc. S.S. obținea un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Sus-arătatele documente constituie date confidențiale (secret comercial) și sunt destinate participanților la competiția determinată de procesul de privatizare care iau la cunoștință de conținutul lor în condițiile prevăzute de regulile instaurate într-un regim concurențial loial, onest și nu distorsionat de acțiuni de obținere a lor prin alte metode sau mijloace decât cele legal prevăzute, cum a fost acțiunea cooperantă însoțită de coeziunea psihică aferentă dintre înv. S.I.C. și inc. S.S.
Prin actul exterior de conduită, înv. S.I.C. a divulgat date nedestinate publicității (secrete comerciale), în calitatea oficială pe care o deținea, unui membru constituent al grupul infracțional organizat extern, inc. S.S. care, la rândul său, a acționat conjugat, cu sprijinul unui membru aderent la respectivul grup extern, inc.D.M.R., având poziția subiectivă de intenție directă (art.19 pct. 1, lit. a din C.p.), ceea ce se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 5, lit. e și f din Legea nr. 11/1991 raportat la art. 301 din C.p. și reprezintă un act material ce intră în elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Faptele au fost descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu, în Capitolul 7 pct. 2.3, lit. j.
Subsecțiunea 3
1. Acțiunile contributive intelectuale (morale) comise de înv. S.I.C. constau în aceea că, în perioada 30.05.2005-21.11.2006, a acționat cu conivență, în deplină coeziune psihică cu inc. S.S. , întărindu-i hotărârea de a săvârși infracțiunile comise, dându-i sfaturi, încurajări și acordându-i în plan psihic confortul necesar derulării acțiunilor sale materiale, despre care avea cunoștință și la care a achiesat. În felul acesta, în plan psihic, s-a creat o biunivocitate între atitudinile înv. S.I.C. și inc. S.S. , cel din urmă acționând asupra elementelor care se înscriu în ceea ce înseamnă mobilul și scopul (ca elemente ale laturii subiective a infracțiunilor comise de înv. S.I.C. ce nu fac parte din conținutul legal al acestor infracțiuni, dar însoțesc atitudinea subiectivă (intenția) ca element constitutiv al infracțiunii) actelor exterioare de conduită (latura obiectivă) comise de înv. S.I.C.
De pildă, inc. S.S. a efectuat demersuri pentru a creiona imaginea pozitivă a lui S.I.C. prin facilitarea întâlnirii cu omologul austriac al demnitarului român, ministrul Bartenstein.
Activitatea contributivă (moral) s-a înfățișat sub următoarele aspecte:
a) permiterea unui acces preferențial și neîngrădit în cabinetul ministerial de la sediul MEC în repetate rânduri în intervalul 30.05.2005 – 21.11.2006. Împrejurarea este demonstrată de faptul că numele inc. S.S. nici nu era trecut în agenda de lucru a directorului de cabinet a înv. S.I.C. (vol. 31), martora I.R., directorul de cabinet a ministrului sesizând relația dintre S.I.C. și S.S. , făcea legătura telefonică dintre cei doi imediat la solicitarea lui S.S. și îi comunica acestuia programul de activitate al înv. S.I.C. I.C.
Prezența inc. S.S. în antecamera cabinetului ministerial a fost remarcată și de alți funcționari ai ministerului: C.M. (vol. 1 filele 430, 432), A.A. (vol. 1, filele 426 -429 și vol. 117, filele 143-158 și alții.
b) întâlniri repetate la sediul M.E.C., în locații private din București și din străinătate (de exemplu la Viena) între înv. S.I.C. și inc. S.S. , uneori și deplasări împreună cu avionul (în data de 15.06.2005, vol. 116, fila 11).
c) transmiterea de către înv. S.I.C. a programului de activitate inc. S.S.
Manifestările expuse mai sus a făcut posibilă cunoașterea de către înv. S.I.C. a obiectivelor (țintelor) grupul infracțional organizat extern, iar pe de altă parte i-a oferit posibilitatea inc. S.S. de a putea realiza acțiunea de recrutare (racolare) a înv. S.I.C. și convertirea deciziilor demnitarului la interesele vizate de membrii grupul infracțional organizat extern.
În același timp, modul de manifestare al înv. S.I.C. a contribuit la întărirea și menținerea hotărârii infracționale care exista deja luată de către inc. S.S.
În sensul celor de mai sus învederăm din afirmațiile pe care le-a făcut inc. S.S. cu prilejul convorbirii telefonice cu înv. K.G. și în cazul unei interceptări ambientale:
– în 03.10.2006, ora 23:56, vol. 11, fila 237:
S.S. afirmă: „Nu vreau să spun că controlez, dar conduc tot Ministerul Economiei – energie, resurse, minerit, comerț”.
– în 06.06.2005 ora 09:27 vol. 6 fila 33 având convorbire telefonică cu înv. K.G., inc. S.S. afirmă: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”.
d) înv. S.I.C. a dat sfaturi, instrucțiuni și ajutor inc. S.S. în cazul S.C. Termoelectrica S.A. Sucursala Electrocentrale Doicești, la data de 19.12.2005, în care au acționat coor.at, concentrat, conjugat într-o strânsă coeziune psihică inc. S.S. – înv. S.M. -D.M.R. M.R., interesul inc. S.S. fiind de a interpune firma Brikel EAD din Bulgaria în procesul de atragere investițională în ce privește constituirea unei societăți cu capital mixt având ca aport în natură bunuri ale S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Doicești și aport în numerar a unui potențial investitor privat (faptele sunt descrise în prezentul rechizitoriu la Capitolul 7 pct. 3.2, lit. B).
e) înv. S.I.C. a dat sfaturi, instrucțiuni și ajutor inc. S.S. în cazul S.C. Hidroelectrica S.A., la data de 20.06.2005, în care au acționat coor.at, concertat, conjugat și într-o strânsă coeziune psihică inc. S.S. M.D.M. – S.I.C. interesul lui inc. S.S. fiind de a favoriza C.S.F.B. Europe Ltd. Lon..
Învinuitul S.I.C. i-a cerut lui S.S. care se afla în cabinetul demnitarului român să-i fie trimisă oferta C.S.F.B. pentru vânzarea prin licitație deschisă cu strigare a pachetului de acțiuni aparținând S.C. Hidroelectrica S.A., proces despre care cunoștea în calitate de ministru al M.E.C., în portofoliul căruia (O.P.S.P.I.) se afla acest agent economic, dar ofertele, potrivit legii, se depuneau la sediul agentului economic și nu în cabinetul ministrului de resort, însă așa a înțeles învinuitul să-l sprijine pe inc. S.S. în acțiunile sale (faptele sunt arătate în prezentul rechizitoriu la Capitolul 7, pct. 3.2, lit. F).
f) A sprijinit moral pe unii membri ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: B.V., S.S. și M.D.M., prin darea de sfaturi, instrucțiuni și încurajări cu prilejul întâlnirilor private în legătură cu declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz” S.A, acționând pe poziția de ministru al M.E.C., ce avea în subor.area atât O.P.S.P.I. cât și S.N.G.N. „Romgaz” S.A., ceea ce a conferit un ajutor moral pentru acțiunile ilicite desfășurate în legătură cu acest agent economic, în detrimentul celorlalți competitori (fapta este descrisă în capitolul 8, secțiunea 4 a prezentului rechizitoriu).
g) în situațiile în care înv. S.I.C. a executat acțiuni contributive materiale, modul său de manifestare față de inc. S.S. și înv. S.M. a constituit un sprijin intelectiv (moral) prin încurajări, eforturi, instrucțiuni, care s-au corelat cu actele materiale de transmitere, procurare, divulgare de informații în legătură cu intențiile și demersurile oficiale, de la nivelul agenților economici, ale structurilor abilitate (O.P.S.P.I.; sectorul industriei de apărare) sau chiar ale sale ca decident în M.E.C., în ce privește procesele de privatizare în curs sau în care s-au declanșat deja.
2. Activitățile contributive intelectuale (morale) comise de înv. S.I.C. reprezintă acte materiale care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Secțiunea E
Încadrarea judiciară a faptelor săvârșite de înv. S.I.C.
1. Fapta învinuitului S.I.C. constând în aceea că, în calitate de ministru al M.E.C., în perioada 30.05.3005 – 21.11.2006, a aderat la grupul infracțional organizat extern, format din B.V.,S.M. , F.M.C. și S.S., O.M. și a sprijinit acest grup prin acțiuni contributive materiale și intelectuale (morale), alături de alți aderenți și sprijinitori cetățeni români, inc. M.D.M.,D.M.R., înv. N.Z. și K.G., în scopul comiterii unor infracțiuni grave (art. 157, alin. 1 și 2 din C.p.; art. 5, lit. e și f din Legea nr. 11/1991 rap. la art. 301 C.p.; art. 12, lit. b comb. cu art. 9, 14, 15 din Legea nr. 78/2000), pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în contextul în care acțiunile sale au fost însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției directe (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de aderare și sprijinirea sub orice formă a unui grup organizat infracțional cu caracter transnațional, prevăzută de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a și lit. b, pct. 8, 15, 20 și lit. c din aceeași lege (descrise în Capitolul 7 și 8 din prezentul rechizitoriu).
2. Fapta învinuitului S.I.C. constând în aceea că, în data de 28.03.2006, în calitate de ministru al M.E.C. și președinte al Comisiei de coor.area privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București, a transmis cetățeanului bulgar inc. S.S. , membru constituent al grupului infracțional organizat extern, date și informații secrete de serviciu din procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, în contextul în care acțiunea sa a fost însoțită de factorii volitivi și intelectivi caracteristici intenției directe (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157, alin. 2 din C.p. (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 2 din prezentul rechizitoriu).
3. Fapta învinuitului S.I.C., constând în aceea că, în data de 24.05.2006, în calitate de ministru al M.E.C., a transmis documente privind S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, care conțineau date clasificate secret de stat, secret de serviciu și confidențiale (secret comercial), cetățeanului bulgar, inc. S.S. , membru constituent al grupului infracțional organizat extern, în contextul în care acțiunea sa a fost însoțită de factorii volitivi și intelectivi caracteristici intenției directe (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157, alin. 1 din C.p. (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 1 din prezentul rechizitoriu).
Infracțiunile descrise mai sus se află în concurs real, astfel că se va face aplicarea prevederilor art. 33, lit. a din C.p. și art. 41, alin. 2 din C.p.
Secțiunea F
Apărările formulate de învinuit și procedura aducerii la cunoștință a învinuirii și a prezentării materialului de urmărire penală.
1. Procedura aducerii la cunoștință a învinuirii, față de înv. S.I.C. s-a realizat cu satisfacerea exigențelor prevederilor art. 6 din CEDO și art. 250 din C.p.p., punându-i-se la dispoziție spre luare la cunoștință a tuturor materialelor de urmărire penală administrate, din care rezultă natura și obiectul acuzației (vol. 116 fila 223).
2. Învinuitul S.I.C. a negat, în declarațiile sale (vol. 116 filele 191 – 214) orice fel de activitate infracțională, precizând că acțiunile sale s-au înscris în comportamentul firesc cu reprezentanții instituțiilor competitoare înscrise cu oferte în procesele investiționale ori de consultanță determinate de privatizarea agenților economici aflați în portofoliul M.E.C.
3. Procedura prezentării materialului de urmărire penală s-a realizat în perioada 15.02.2009 – 26.03.2009 (vol. 116 fila 257-309).
– la data de 21.12.2006 învinuitului i-a fost adusă la cunoștință învinuirea expusă în rezoluția de începerea urmăririi penale din 20.12.2006 (filele 174-197, vol. 1), prin proces verbal (filele 163-165, vol. 116);
– în data de 25.01.2007 între orele 15:00-17:00 i-au fost puse la dispoziție învinuitului notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de S.I.C. cu diferite persoane, care au fost menționate în considerentele rezoluției de începerea urmăririi penale din 20.12.2006 (fila 188, vol.116);
– la data de 31.01.2007 învinuitul S.I.C. a făcut și consemnat declarația olografă (filele 191-200, vol. 116), iar la aceeași dată i-a fost consemnată declarația dată, de către procuror în intervalul orar 13:00-17:10 (vol. 116, filele 201-210), care a fost continuată în data de 07.02.2007 între orele 11:30-13:25 (vol. 116 filele 211-214);
– la data de 20.10.2008 învinuitului i-a fost adusă la cunoștință învinuirea și i s-a înmânat un exemplar din rezoluția nr. 170/17.10.2008 (vol. 116, filele 219-220), iar la data de 05.11.2008 i s-a luat declarație (vol. 116, fila 223);
– perioada 12.02.2009-26.03.2009 a fost alocată pentru îndeplinirea procedurii de prezentarea materialului de urmărire penală, învinuitul și/sau apărătorii aleși, mandatați de înv. S.I.C. pentru a lua la cunoștință de materialul de urmărire penală (vol. 116, fila 266), luând cunoștință de acest material după cum urmează:
– 12.02.2009, filele 257-258, vol. 116;
– 13.02.2009, fila 261, vol. 116;
– 17.02.2009, fila 263, vol. 116;
– 17.02.2009, fila 264, vol. 116;
– 18.02.2009, fila 265, vol. 116;
– 19.02.2009, fila 267, vol. 116;
– 20.02.2009, filele 268-269, vol. 116;
– 21.02.2009, fila 270, vol. 116;
– 23.02.2009, filele 271,272 vol. 116;
– 24.02.2009, filele 273, 274, vol. 116;
– 25.02.2009, filele 275, 276, vol. 116;
– 26.02.2009, fila 277, vol. 116.
La data de 27.02.2009 înv. S.I.C. a solicitat prelungirea perioadei de prezentarea materialului de urmărire penală (vol. 116, filele 278-279), cerere ce i-a fost admisă (vol. 116, filele 280-286)
– 02.03.2009, fila 287, vol. 116
– 03.03.2009, fila 288, vol. 116
– 04.03.2009, fila 291, vol. 116
– 05.03.2009, fila 292, vol. 116
– 09.03.2009, fila 293, vol. 116
– 10.03.2009, fila 294, vol. 116
– 11.03.2009, fila 295, vol. 116
– 13.03.2009, fila 296, vol. 116
– 16.03.2009, fila 310, vol. 116
– 17.03.2009, filele 299-302, vol. 116,
învinuitul a solicitat o nouă prelungire a perioadei de prezentarea materialului de urmărire penală, care i-a fost admisă (filele 303 – 309, vol. 116).
– 26.03.2009, când înv. a depus trei cereri (vol. 116, fila 360-372), care au fost respinse prin rezoluțiea din 26.03.2009, vol. 116, fila 373-375.
Secțiunea G
Pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina înv. S.I.C. urmează a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a acestuia.
Secțiunea H
Față de făptuitorul S.I.C. s-au efectuat cercetări în legătură cu vânzarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd., dar din ansamblul probator administrat nu rezultă indicii rezonabile sau probe în sensul existenței unei fapte ilicite – infracțiune – astfel că, pe cale de consecință, nu există faptă penală (a se vedea Capitolul 8 secțiunea 5 din prezentul rechizitoriu).
Pentru aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 10, alin. 1, lit. a și 228 din C.p.p. urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale față de numitul S.I.C. I. Codruț.
Secțiunea I
Înv. S.I.C. i-au fost prezentate spre luare la cunoștință autorizațiile emise de Î.C.C.J. Secția penală și notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza acelor autorizații, în perioada 21.11.2006 – 19.03.2007 (vol. 0, filele 11 – 89), a se vedea vol. 116, fila 234.
Capitolul 12
Sinteză privind pe învinuitul F.M.C.
La data de 21.11.2006, prin rezoluția nr. 222/D/P/2006 (filele 25-46, vol. I), procurorul delegat cu efectuarea urmăririi penale (fila 1, vol. I) a dispus începerea urmăririi penale în cauză, după cum urmează:
– față de înv. F.M.C., pentru infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C.p., raportat la art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., vol. 113, fila 23-25;
Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite reținute în rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006 se prezintă după cum urmează:
1. – privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. în legătură cu care au derulat activități ilicite: S.S., M.D.M., B.V.,S.M. , S.I.C. , F.M.C. filele 28-30, vol. I;
2. – procese de privatizare/restructurare al unor societății comerciale aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., M.D.M., O.M., D.M.R., S.M. , S.I.C. , N.R.M.- filele 37 – 39, 42, vol. I;
3. – consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații S.A. aflată în portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R., S.M. și F.M.C. – filele 32-33, vol. I;
4. – adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care s-au desfășurat activități ilicite: S.S., D.M.R., B.V., N.Z.,S.M. și F.M.C. – fila 34-35, vol. I;
5. – selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul M.C.T.I., în legătură cu care au desfășurat activități ilicite: D.M.R., F.M.C., S.S.,S.M. , N.Z., fila 35-37, vol. I.
Secțiunea A
Învinuitul F.M.C. este o persoană cu dublă cetățenie și anume cetățean român și cetățean britanic cu domiciliul în Marea Britanie – Londra, fila 50 vol. 113, fiind angajat din luna iunie 2004 la C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., Direcția pentru Europa Centrală și de Est, cu competența de activitate pe piețele din Bulgaria, Croația, Ungaria, România și Serbia, având atribuțiile menționate în declarația de la filele 50-64 vol. 113.
În cadrul C.S.F.B. Europe Ltd Lon., înv. F.M.C. l-a cunoscut pe inc. B.V., care începând din anul 2006 a devenit director general al compartimentului în care își desfășura activitatea și învinuitul.
În contextul relațiilor profesionale înv. F.M.C. l-a cunoscut și pe inc. S.S. și S.M.și, prin natura preocupărilor oficiale, a avut comunicări profesionale cu S.I.C., N.Z.,D.M.R. M. Radu (filele 50-64, vol. 113).
În România, învinuitul a făcut parte din echipele C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. care au participat la diferite proiecte de participare promovate de statul român și aflate în diverse faze de execuție, și anume în cadrul M.E.C. în situația S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaș, iar în cadrul M.C.T.I., în cazul unor agenți economici S.C. Romtelecom S.A., potrivit propriilor declarații (filele 50-64, vol. 113).
Pe fondul relațiilor profesionale din cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., înv. F.M.C. a constituit în perioada 30.05.2005-21.11.2006, la inițiativa inc. B.V., S.S. și înv. S.M.și O.M., alături și împreună cu aceștia, grupul infracțional organizat extern, care a acționat în domeniul proceselor de privatizare declanșate la agenții economici din portofoliul M.E.C. și M.C.T.I., din România.
Relaționarea cu membrii grupul infracțional organizat cu caracter transnațional
– cu învinuitul O.M., înv. F.M.C. s-a cunoscut anterior datei de 17.11.2005, împrejurare ce rezultă din convorbirea telefonică din 17.11.2005, ora 17:55, vol. 7, fila 161, în care îi comunică interlocutorului, inc. D.M.R. că a lăsat un document care o să-i parvină prin O.M., ceea ce denotă că era la curent cu relaționarea dintre D.M.R. și O.M. și că îl cunoștea pe acesta din urmă.
Din declarațiile înv. O.M. rezultă că se cunoaște cu înv. F.M.C. (vol. 111, filele 363-364).
– relaționarea cu inc.D.M.R. M. Radu transpare din nenumăratele convorbiri telefonice pe care învinuitul le-a avut cu acesta.
Locul și rolul înv. F.M.C. în cadrul grupului infracțional organizat cu caracter transnațional
Mulat pe atribuțiile profesionale pe care le avea, înv. F.M.C. a cunoscut și a achiesat la căile, metodele și mijloacele utilizate de inițiatorii și constituenții grupului infracțional organizat, care erau destinate îndeplinirii obiectivelor (țintelor) care excedau preocupărilor oficiale (licite) prin acțiuni ilicite, care se circumscriu sferei ilicitului penal.
În raport de poziția oficială ocupată în organigrama C.S.F.B. Europe Ltd Lon., locul înv. F.M.C. în cadrul grupului infracțional organizat era de subor.are față de inc. B.V. și înv. S.M. (până în luna mai 2006), de colaborare în plan orizontal cu inc. S.S. și înv. O.M. și de exploatare informativă a aderenților și sprijinitorilor grupului, cu predilecție inc.D.M.R. M. Radu, cu care păstra o legătură permanentă.
De aici transpare și rolul înv. F.M.C. de a procura, obține, achiziționa date, informații și documente de la aderenții și sprijinitorii grupului extern.
Secțiunea B
Activitatea ilicită concretă a înv. F.M.C.- Călin
Activitatea ilicită a înv. F.M.C. rezultă în exclusivitate din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat fiind realizată în condițiile prevăzute de art. 2, lit. b, pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
Învinuitul F.M.C. a purtat marea majoritate a convorbirilor telefonice de la postul telefonic nr. 447730493830 și, în unele dintre ele, la începutul convorbirii se identifica prezentându-și numele și prenumele conlocutorului (de ex. convorbirea telefonică din 14.06.2006 ora 11:00 cu D.M.R. vol. 10, fila 108 și cea din 01.06.2006 ora 14:04 vol. 10, fila 7, astfel că identitatea sa, în convorbirile telefonice purtate de la postul nr. 447730493830 nu poate fi pusă la îndoială.
Subsecțiunea 1
În perioada 03.11.2005-21.11.2006, înv. F.M.C. a achiziționat date și informații confidențiale (secret comercial) de la diferite persoane, în ce privește, procesele de privatizare declanșate în legătură cu unii agenți economici din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I, după cum urmează:
a) în data de 14.06.2006 a cerut informații confidențiale (secret comercial) de la inc. D.M.R. (despre care avea cunoștință că este relaționat cu persoane din M.E.C.-O.P.S.P.I.), despre cum au funcționat în cadrul O.P.S.P.I deciziile de lansare IPO (ofertă publică inițială) în legătură cu S.C. Transelectrica S.A. și câți membrii a avut comisia (capitolul 7, pct. 3.2, lit. E).
b) în data de 03.11.2005 a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) de la inc.D.M.R., în legătură cu ordinea de clasare a ofertanților care au depus oferte pentru procesul de selectare al consultantului financiar pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
Învinuitul F.M.C. a acționat în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în situația S.N.G.N. „Romgaz” S.A. (vol. 21, fila 301, procură din partea C.S.F.B. emisă la 09.08.2005).
Fapta înv. F.M.C. reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 03.11.2005 ora 14:29, vol. 7, fila 106, cu D.M.R. (capitolul 8, secțiunea 4).
c) anterior datei de 11.05.2006 a procurat și a transmis informații cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., pe care, la rândul său, le-a transmis unui cetățean străin, Guido, unul dintre reprezentanții firmei Enel SpA, Italia, la data de 11.05.2006, ora 10:49 (vol. 9, fila 93), sprijinind activitatea inc. S.S.. S. și B.V. V.
Fapta înv. F.M.C. se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 159, C.p. raportat la art. 157 alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003.
Pentru faptele săvârșite de inc. M.D.M. ,D.M.R. M.R., S.S. și B.V. V. în legătură cu privatizarea SC. Electrica Muntenia Sud S.A.. s-a dispus trimiterea în judecată prin Rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007 și prin rechizitoriul nr. 156 D/P/2007 din 07.09.2007.
Subsecțiunea 2
În perioada noiembrie 2005-21.11.2006 înv. F.M.C. a achiziționat date și informații confidențiale (secrete comerciale) de la inc.D.M.R.., în ce privește procesele de privatizare declanșate în cadrul M.C.T.I., în legătură cu agenții economici aflați în portofoliul acestui minister, după cum urmează:
a) În contextul preocupărilor oficiale conferite de calitatea de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a S.N. Radiocomunicații (până la data de 28.03.2006) la data de 24.01.2006 a achiziționat date și informații în legătură cu persoana care a elaborat caietul de sarcini destinat competiției (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459) de la inc. D.M.R., iar la data de 16.03.2006 i-a oferit sfaturi și instrucțiuni privind modalitatea în care să conceapă procesul de privatizare al SN Radiocomunicații, membrului comisiei instituite la nivelul M.C.T.I. inc. D.M.R. (c.t. din 16.03.2006 ora 16:50, vol. 8, fila 82), ceea ce relevă coeziunea psihică, cooperarea și sprijinul existent între cele două persoane. Acțiunile înv. F.M.C. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – F.M.C..
b) În contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 25.11.2005, 20.12.2005 și 22.12.2005 a achiziționat de la inc.D.M.R. M. R. informații confidențiale, secret comercial, despre lucrările interne ale comisiei de evaluare și selectare a consultantului internațional; despre membrii respectivei comisii; precum și despre rezultatul evaluării întreprinse de comisia în discuție (25.11.2005 ora 19:03, vol. 7, fila 177; 20.12.2005 ora 11:47, vol. 7, fila 280; 22.12.2005 ora 12:55, vol. 7, fila 301);
– în perioada 10.04.2006 – 19.07.2006 a achiziționat informații nedestinate publicității în legătură cu traseul proiectului de act normativ (H.G. nr. 947/2006) privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. (se circumscrie prevederile art. 12 lit. b, comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000);
c) A cules informații generale de la inc. D.M.R. în legătură cu pregătirea procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459; 12.06.2006 ora 20:35, vol. 10, fila 82; 14.06.2006 ora 20:00, vol. 10, fila 123; 26.06.2006 ora 14:15, vol. 10, fila 228).
Subsecțiunea 3
1. Din punct de vedere al poziției subiective, înv. F.M.C. a acționat cu intenție directă calificată (art. 19, pct. 1,, lit. a, din C.p.), cu scopul de a obține, direct sau indirect (urmare a prestației realizate în folosul și pentru C.S.F.B. Europe Ltd. Lon.), un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, pentru sine sau pentru altul (C.S.F.B. Europe Ltd. London), prin săvârșirea unor acțiuni ilicite, de natură infracțională, în esență prin ocolirea căilor legale,, oneste, loiale instaurate în mediul concurențial așa cum acesta este reglementat în acte normative interne și europene, distorsionând acest mediu, în sensul achiziționării, procurării și folosirii de informații nedestinate publicității, confidențiale (secrete comerciale), ceea ce este incriminat de prevederile legii penale, în art. 5, lit. e din Legea nr. 11/1991 rap. la art. 301 din C.p.; art. 12, lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000.
2. În acțiunea întreprinsă la data de 11.05.2006 (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 2, referitoare la transmiterea unei informații către cetățeanul italian Guido, în legătură cu SC Electrica Muntenia Sud SA), înv. F.M.C. a acționat cu intenția directă de a sprijini acțiunile anterioare comise de inc. S.S. , inc. B.V. și M.D.M. , în favoarea competitorului italian Enel SpA, despre care avea cunoștință, ceea ce transpare din conținutul convorbirii telefonice purtate în data de 11.05.2006 ora 10:49 vol. 9, fila 43. Despre faptul că F.M.C. era la curent cu acțiunile întreprinse de inc. B.V. și S.S. , rezultă și din convorbirea telefonică dintre cei doi inculpați din 27.03.2006 ora 19:10, vol. 8 fila 111, în care inc. B.V. îi comunică conlocutorului că: „Vei primi un e-mail de la Mircea (n.n. F.M.C. ) în care îți explică care este problema noastră în România” ceea ce denotă, implicit, caracterul repetat al acțiunilor învinuitului în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, considerent pentru care se vor aplica și prev. art. 41 alin. 2 din C.p.
Despre faptul că informațiile transmise cetățeanului italian Guido erau cel puțin confidențiale (secret comercial), înv. F.M.C. era în cunoștință, dat fiind faptul că își desfășura activitatea într-un mediu de afaceri concurențial, iar împrejurarea că informațiile respective erau clasificate ca secret de serviciu a căror caracter și importanță fac ca fapta săvârșită să pericliteze siguranța statului, atâta timp cât a comis actul exterior de conduită însoțit de factorii volitivi și intelectivi caracteristici intenției directe (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.), a acceptat implicit și că fapta sa poate să fie de natură să aducă atingere relațiilor sociale ocrotite de lege privitoare la siguranța națională (art. 19 pct. 1, lit. b din C.p.)
Actul exterior de conduită al înv. F.M.C. însoțit de atitudinea subiectivă relevată mai sus, reprezintă un act de complicitate materială la faptele săvârșite de inc. B.V. și S.S. , respectiv infracțiunea prev. de art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 2 din C.p., pentru care norma incriminatoare, în ce privește calitatea subiectului activ, nu circumstanțiază un subiect calificat, printr-o anumită condiție de cetățenie, astfel că, indiferent de cetățenia britanică sau română a înv. F.M.C. acesta întrunește condiția de subiect activ al infracțiunii de complicitate la spionaj, așa cum este prevăzută de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p.
3. În declarațiile sale, înv. F.M.C. neagă orice fel de activitate infracțională, arătând că toate acțiunile sale au fost îndeplinite în conformitate cu atribuțiile profesionale ce-i incumbau în calitate de funcționar al C.S.F.B. Europe Ltd Lon. (vol. 113, fila 50-64).
Secțiunea C
Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de înv. F.M.C. .
1. Fapta înv. F.M.C., cetățean româno-britanic, constând în aceea că, în perioada noiembrie 2005-21.11.2006, a constituit un grup infracțional organizat extern, format din cetățenii străini, inc. B.V., S.S. , și înv. S.M.și O.M., la care au aderat și l-au sprijinit cetățenii români inc. M.D.M. și D.M.R. și înv. S.I.C. N.Z. și K.G., în scopul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 5, lit. e din Legea nr. 11/1991 raportat la art. 301 din C.p.; art. 12, lit. b comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000; art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p., în condițiile prevăzute de art. 2, lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003, pentru obținerea unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material și în contextul în care factorii volitivi și intelectivi cu care a acționat sunt caracteristici intenției calificate directe (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b pct. 8, 15, 18 și 20 și, lit. c din aceeași lege (descrisă la Capitolul 7, 8 și 9 din prezentul rechizitoriu).
2. Fapta înv. F.M.C. , cetățean româno-britanic,constând în aceea că, la data de 11.05.2006, a transmis informații clasificate secret de serviciu, care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, cetățeanului italian Guido, ajutând prin actul său pe inc. S.S. , și inc. B.V. la comiterea infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 C.p., în condițiile în care a acționat cu factorii volitivi și intelectivi caracteristici intenției indirecte (art. 19 pct. 1, lit. b din C.p.), constituie infracțiunea de complicitate la spionaj, prevăzută de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 2 din C.p. (descrisă în prezentul rechizitoriu în Capitolul 8 secțiunea 3), cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p.
Urmează a se face aplicarea prevederilor art. 33, lit. a din C.p., faptul fiind în concurs real.
Secțiunea D
Apărările formulate de înv. F.M.C. ; aducerea la cunoștință a învinuirii și prezentarea materialului de urmărire penală.
1. Învinuitului F.M.C. i s-a adus la cunoștință învinuirea la data de 25.01.2008 (vol. 113, filele 47-49).
2. Învinuitul a negat orice fel de activitate infracțională, arătând că toate actele sale au fost îndeplinite potrivit atribuțiilor care îi reveneau în calitate de funcționar al C.S.F.B. Europe Ltd London, în interesul acestei instituții (vol. 113, filele 50-64, 84).
3. Învinuitului F.M.C. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală la data de 06.05.2008 (vol. 113, fila 85) și la data de 24.02.2009 (vol. 113, fila 91-107), ultimul act constând în fotocopierea unor volume din conținutul dosarului fiind realizată la solicitarea apărătorului ales în data de 25.03.2009.
Secțiunea E
Pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, urmează să se dispună punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a înv. F.M.C. .
Capitolul 13
Sinteză privind pe învinuitul N.R.M.
Secțiunea A.
1. Prin rezoluția din 21.11.2006 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006, printre altele, s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. N.R.M.pentru săvârșirea infracțiunilor de:
trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.;
constituirea unui grup infracțional organizat, care acționează în mod coor.at în scopul divulgării secretului economic și concurenței neloiale, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 38/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege (vol.1, fila 46);
2. Baza factuală a activității ilicite a înv. N.R.M., așa cum a fost descrisă în rezoluția de începere a urmăririi penale din 21.11.2006, rezidă în următoarele:
a) – în cazul promovării unui proiect de act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, situație în care, la data de 03.04.2006, a transmis, prin I.R. și la cererea înv. S.I.C. , proiecte de act normativ, inc. S.S. (vol.1, fila 31);
b) – în cazul preluării unui pachet semnificativ de acțiuni din portofoliul S.C. Romexterra Bank, respectiv 0,85 % acțiuni, deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș, de către grupul PPF Investments Ltd., reprezentat de înv.S.M. , sprijinind interesele inc. S.S. și ale înv.S.M. , în cooperare cu înv. S.I.C. (activitate ilicită care a devenit apoi obiectul dosarului nr. 165/D/P/2007, disjuns din dosarul nr. 222/D/P/2006 și, ulterior, reunit cu dosarul nr. 167/D/P/2007 și nr. 147/D/P/2007, după conexare devenit dosarul nr. 147/D/P/2007), a se vedea vol. 1, filele 39, 40.
3. Elementele indiciale care au convers către punerea sub învinuire a înv. N.R.M.prin rezoluția sus arătată și care au constituit temeiul acestei decizii au fost relevate în nota de constatare nr. 1450412 declasificată la 09.01.2007 a S.R.I. filele 17, 18, vol. 1 (cu privire la problema pachetului de 0,85% acțiuni Romexterra Bank deținute de S.N.T.G.N. Transgaz Mediaș) și în nota de constatare nr. 1450414 declasificată la 09.01.2007 a S.R.I. fila 22, vol. 1 (cu privire la promovarea proiectului de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom).
4. La data de 22.11.2006 ora 12:27 înv. N.R.M. i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, vol. 112, fila 2-4.
5. La data de 22.11.2006, între orele 14:30 – 17:45, în baza autorizației de percheziție nr. 14/P din 21.11.2006 ora 16:00 emisă în dosarul nr. 11/P/2006 al Curții de Apel București, Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie (vol. 112, fila 5), a fost efectuată percheziția domiciliară la domiciliul învinuitului (vol.112, fila 8-12).
6. În data de 05.12.2006 între orele 10:00 – 20:00, învinuitul N.R.M.a depus declarația olografă (vol. 112, filele 13-29) și i s-au consemnat declarațiile în legătură cu învinuirile aduse (vol. 112, filele 30-56).
Secțiunea B. Activitatea învinuitului N.R.M.a constat în următoarele:
Subsecțiunea 1
1. Elemente de fapt rezultate din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat.
1.1. din convorbirile telefonice înregistrate în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006.
1.1.1 Convorbirea telefonică în care unul din conlocutori este N.R.M. (posesor al telefonului mobil nr. 0745…..).
a) – convorbirea telefonică din 27.06.2005 ora 20:46 cu S.S. în care îi comunică despre faptul că în 28.06.2005 la ora 9:30 are întâlnire cu Dan Victor Alexandru (secretar de stat la M.E.C.) la locația Marriot, cu care va discuta despre proiectul de act normativ privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom. Își stabilesc întâlnire la ora 8:00 la locația „Turabo” pentru data de 28.06.2005 (vol. 6, fila 150).
1.1.2. Convorbiri telefonice în care se face referire la înv. N.R.M..
a) – din 05.06.2005 ora 20:48 dintre S.S. și S.M.(vol. 6, fila 27) în care primul îl informează pe conlocutor că “am convenit (n.n. cu S.I.C. ) că îi va da un ultimatum lui Rob (n.n. N. R.M.) prin care să-i solicite să ne dea înapoi documentele marți sau miercuri”;
b) – din 08.06.2005 ora 08:00 (vol. 6, fila 53) dintre S.S. și S.M. , în care primul îl informează pe conlocutor că „trebuie să primească (n.n. S.I.C. ) nenorocitul acela de raport de la Robert”;
c) – din 08.06.2005 ora 12:18 (vol. 6, fila 55) dintre S.S. și S.I.C. Primul îl întreabă pe S.I.C. dacă a primit raportul de la Robert, iar aceasta îi comunică faptul că raportul era la A.D.V..
d) – din 28.06.2005 ora 9:28 (vol. 6, fila 156) dintre S.S. și S.M. , în care primul informează că s-a întâlnit cu Robert de la care a aflat că „sunt câteva observații de la Agenția Națională (n.n. C.N.V.M.)”;
e) – din 28.06.2005 ora 09:30 (vol. 6, fila 158) dintre S.S. șiS.M. . Se continuă discuția anterioară ce a fost întreruptă. S.S. informează conlocutorul că „Robert îl întâlnește acum pe Alexandru (n.n. Dan Victor Alexandru) pentru a-i explica unde sunt problemele”, iar „apoi el (n.n. Dan Victor Alexandru) îl va sprijini pe Robert. Robert urmează a se întâlni cu Agenția (n.n. C.N.V.M.) ….”.
f) – din 28.06.2005 ora 09:40 (vol. 6, fila 161) dintre S.S. și K.G., în care primul informează că „m-am întâlnit cu Robert, Robert Negoiu (n.n. N.), tipul de acolo, știu cine este”, care „mi-a spus despre …. Există o observație care vine din partea Agenției Naționale pentru Piața de Capital (n.n. C.N.V.M.)”;
g) – din 11.07.2005 ora 14:15 (vol. 7, fila 43) dintre S.S. șiS.M. , din care rezultă că S.M.știe despre existența lui N. R.M. și întreabă „Robert deja l-a pregătit, nu ?”;
h) – din 20.07.2005 ora 11:54 (vol. 7, fila 59) dintre S.S. și S.M.în care se fac referiri la înființarea unui „comitet” din care să facă parte M.D.M. și N. R.M., context în care S.S. afirmă „Robert este într-o vacanță”;
i) – din 04.04.2006 ora 20:03 (vol. 8, fila 208) dintre S.S. și S.M. , în care primul afirmă, referindu-se la „toate documentele” care se află la Mugur (n.n. Filipescu Mugur, avocat) că „spune-i (n.n. lui Mugur Filipescu) să păstreze confidențialitatea, pentru că le-am obținut fără știrea lui Hackinen (n.n. S.I.C.). Am rugat o doamnă drăguță de acolo (n.n. I.R., șef de cabinet la ministrul S.I.C. ) să mi le dea” și continuă „De fapt i le-am cerut chiar în fața lui (n.n. S.I.C. ), dar el nu a înțeles despre ce este vorba. Ea l-a rugat pe Robert să aducă documentul, iar eu am șters semnătura”;
j) – din 31.05.2006 ora 16:50 (vol. 9, fila 249) în care S.I.C. îi cere lui I.R. „mâine dimineață, neapărat, Robert Neagoe la mine, la prima oră. Am vorbit cu el. Știe. Să știi și tu, numai să nu-l ții pe la uși, cu două acte are de adus”.
k) – din 14.06.2006 ora 16:08 (vol. 10, fila 114) între M.D.M. și Stancu, director general la S.C. Electrica S.A.
Din documentele remise de M.E.C. au rezultat următoarele în ce privește activitatea învinuitului N.R.M.:
a) în calitate de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul O.P.S.P.I.-M.E.C., a primit în data de 25.05.2005, prin Ordinul nr. 277/2005 emis de ministrul M.E.C., S.I.C. sarcina de a conduce Comisia de Analiză și Verificare a documentelor de înființare a Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” (vol. 23, fila 79-80 și vol. 112, fila 8), precum și de a coopta o firmă de avocați pentru finalizarea raportului comisiei (vol. 23, fila 81).
b) a coor.at lucrările comisiei sus-arătate, care s-au finalizat cu Raportul cu privire la rezultatul analizei și verificărilor efectuate asupra documentelor Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” realizat până la data de 08.06.2005 (vol. 23, filele 85-99), pe care l-a înaintat cu propuneri la secretarul de stat din M.E.C., A.D.V. (vol. 112, fila 48-49).
c) a primit la data de 31.05.2005, prin fax, analiza și punctul de vedere al S.C.A. „Gutium și Asociații”, cu privire la legalitatea constituirii Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom SA (vol. 23, filele 107-135).
d) în perioada elaborării raportului, pentru obținerea datelor necesare a avut contacte cu reprezentanții Asociației Salariaților (PAS) Petrom.
e) proiectul de act normativ având ca obiect vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociației Salariaților a fost elaborat în cadrul Direcției Generale Juridice de la O.P.S.P.I.- M.E.C., ca de altfel și alte proiecte de acte normative (vol. 112, fila 34), la care, conform dispoziției ministrului M.E.C., a colaborat și cu reprezentanții Asociației Salariaților (PAS) Petrom (vol. 112, filele 34, 47-48).
Menționăm că la percheziția domiciliară efectuată la inc. S.S. s-a găsit un înscris, reprezentând prima filă dintr-un draft al Proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. „Petrom” SA București către Asociația Salariaților din S.N.P. Petrom – S.A. – „Petrom” (vol. 12, fila 106), din examinarea căruia rezultă că a fost creat la data de 07.04.2005.
f) la data de 27.06.2005, ora 20:46 a purtat o convorbire telefonică cu S.S. , căruia îi comunică faptul că în ziua următoare, 28.06.2005, ora 9:30 se va întâlni cu secretarul de stat din M.E.C. A.D.V., la locația „Marriot”, ocazie cu care se va discuta despre proiectul de act normativ pentru pachetul de 8% acțiuni Petrom și cei doi conlocutori își stabilesc întâlnire pentru 28.06.2005, ora 8:00 la locația „Turabo” (vol. 6, fila 150).
Întâlnirea dintre N.R.M. și S.S. este confirmată de ultimul, în convorbirea telefonică pe care a purtat-o în data de 28.06.2005, ora 09:28 cu înv. S.M. căruia îi afirmă că s-a întâlnit cu N.R.M., de la care a aflat că sunt câteva observații de la C.N.V.M. (vol. 6, fila 156) și în convorbirea telefonică cu înv. K.G. din 28.06.2005, ora 09:40, căruia S.S. îi afirmă aceleași împrejurări (vol. 6, fila 161).
La data de 24.06.2005 cu adresa nr. 17343/23.06.2005, înregistrată la M.E.C. – O.P.S.P.I. sub nr. 1205 din 24.06.2005, C.N.V.M. a avizat favorabil proiectul de act normativ, cu observații (vol. 108, filele 13, 19-20, 27).
La ora 9:30 în data de 28.06.2005, S.S. îi comunică lui S.M. că în momentele respective N.R.M.se află într-o întâlnire cu A.D.V..
În data de 29.06.2005, M.E.C. a transmis Secretariatului General al Guvernului, proiectul de or.anță de urgență privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. Petrom S.A. București către Asociației Salariaților din S.N.P. Petrom – SA – „Petrom”, pentru a fi supus aprobării (fila 28, vol. 108 și vol. CDC).
Învinuitul N.R.M. a declarat că nu își reamintește dacă s-a întâlnit în data de 28.06.2005, la locația Marriot, sau nu, cu secretarul de stat în M.E.C. Alexandru Dan Victor, dar arată că a purtat cu acesta în repetate rânduri discuții pe marginea proiectului de act normativ în discuție și a raportului comisiei (vol. 112, fila 49). Același învinuit confirmă întâlnirea cu S.S. din aceeași dată, la locația „Turabo” (vol. 112, fila 49).
Întrucât informația oferită de înv. N.R.M. în data de 28.06.2005, între orele 8-9, inc. S.S. își avea pierdută actualitatea în momentele respective, deoarece proiectul de act normativ și-a urmat traseul intrainstituțional și cel interinstituțional, aceasta nu mai avea caracterul de a fi confidențială și chiar dacă ar fi avut acest caracter, nu mai avea calitatea de a putea fi exploatată, actul exterior de conduită, izolat de altfel, al înv. N.R.M. nu se circumscrie conținutului constitutiv al infr. prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 15 din aceeași lege și art. 157, alin. 2 din C.p. (art. 10 alin.1 lit. d din C.p.p.).
g) la data de 03.04.2006, fiind solicitat de șefa de cabinet a ministrului M.E.C., martora I.R., înv. N. R.M. a adus niște documente, pe care i le-a înmânat martorei (a se vedea convorbirea telefonică din 04.04.2006, ora 20:03, vol. 8, fila 208, dintre S.S. și S.M. ).
Martora I.R. a declarat că nu își amintește episodul din data de 03.04.2006 sau 04.04.2006 (vol. 1, fila 434).
Învinuitul Neagoe R.M. a declarat, referitor la episodul în discuție, că este posibil să se fi petrecut așa cum rezultă din convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M., întrucât așa era procedura instaurată, în sensul că dacă ministrul M.E.C. cerea documente, aceasta avea loc prin intermediul șefei de cabinet, martora I.R. (vol. 112, fila 52).
Față de cele de mai sus, actul exterior de conduită al înv. N.R.M.nu se circumscrie conținutului constitutiv al vreunei infracțiuni, lipsind latura subiectivă (art. 19, pct. 1, lit. b și pct. 2 din C.p.).
Actele exterioare de conduită, ale înv. N.R.M., descrise supra la lit. f și g, nu se circumscriu nici conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 din C.p., ca de altfel și poziția subiectivă a aceluiași învinuit.
Din declarația înv. N.R.M.rezultă că:
– se cunoaște cu inc. S.S. , inc. B.V. și înv. S.M. din activitatea oficială pe care a derulat-o potrivit atribuțiunilor de serviciu, cu prilejul negocierilor prilejuite de contractul de consultanță pentru privatizarea Petrom, respectiv din anul 2002, ca reprezentanți ai C.S.F.B.
– nu a furnizat date, informații sau documente clasificate ori confidențiale celor trei persoane arătate mai sus (filele 13-56, vol.112).
Față de aspectele relevate mai sus, în temeiul art. 249 comb. cu art. 10 alin. 1 lit. d din C.p.p., se va dispune scoaterea de sub urmărirea penală a înv. N.R.M., actele materiale tratate în această secțiune, susceptibile de a intra în conținutul constitutiv al infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157 alin. 2 din C.p.
Subsecțiunea 2
Din ansamblul probator administrat în cauză în ce privește vânzarea unui pachet de 0,85 % din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd. nu au rezultat indicii rezonabile sau probe în sensul săvârșirii unei fapte ilicite, infracțiuni, astfel că, pe cale de consecință, nu există faptă penală (a se vedea capitolul 8, secțiunea 5 din prezentul rechizitoriu).
Pentru aceste considerente, în conformitate cu prev. art. 10 alin. 1 lit. a și 249 din C.p.p. urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv. N.R.M.pentru actele materiale în legătură cu vânzarea unui pachet de 0,85 % din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. „Transgaz” S.A. Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd.
Secțiunea C
1. Din activitatea înv. N.R.M., așa cum se relevă din ansamblul probator administrat în cauză, nu rezultă că ar fi aderat sau sprijinit – material sau intelectual – grupul infracțional organizat cu caracter transnațional, iar simpla cunoaștere a unora dintre membrii acestui grup, din raporturile profesionale instaurate în perioada 2002-2006, nu constituie, prin ea însăși, acte de natură infracțională.
Elementele de natură indicială menționate în comunicările S.R.I. sus-arătate, conținutul convorbirilor telefonice în care unul dintre conlocutori era înv. N.R.M.sau cele în care se fac referiri la persoana sa, nu decelează acte exterioare de conduită care să se înscrie în conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale față de acest învinuit.
Existența documentelor găsite cu ocazia percheziției domiciliare la înv. N.R.M., precum și a celor stocate în mediile de stocare percheziționate și cercetate informatic, își au explicația rațională a faptului că, în calitate de director general al Direcției Generale Judiciare din cadrul OPSPI – M.E.C. și potrivit atribuțiunilor de serviciu care îi incumbau, le-a creat personal sau opera cu ele.
Din punct de vedere al poziției subiective, episodul din data de 03 sau 04.04.2006, când, la solicitarea directorului de cabinet a ministrului S.I.C. i-a adus acesteia documente, pe care martora I.R.-Aurora i le-a transmis inc. S.S. , actul exterior de conduită al înv. N.R.M. este însoțit de absența factorului volitiv și intelectiv, astfel că nu poate intra în conținutul constitutiv al vreunei infracțiuni (nici cea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și nici cea prev. de art. 157 alin. 2 din C.p.), chiar dacă, în plan general, el avea cunoștință de demersurile întreprinse de inc. S.S. în legătură cu promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, prin natura atribuțiunilor de serviciu.
2. Activitatea derulată de înv. N.R.M. în ce privește vânzarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș la Romexterra Bank Tg. Mureș, către PPF Investments Ltd reprezintă acțiuni care se înscriu în atribuțiunile sale de serviciu și nu s-au decelat, nici sub aspectul actelor de conduită, nici sub aspectul poziției sale subiective, în indicii rezonabile sau probe din care să rezulte elemente care să intre în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa.
De altfel, pentru problema în discuție, în Capitolul 8 secțiunea 5 a prezentului rechizitoriu s-a reținut că nu există faptă penală.
Secțiunea D
Pentru considerentele expuse mai sus, urmează a se dispune:
1) în temeiul art. 10 alin. 1, lit. d comb. cu art. 249 din C.p.p., scoaterea de sub urmărire penală a înv. N.R.M., pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și 157 alin. 2 din C.p. (faptă descrisă în Capitolul 8 secțiunea 3 din prezentul rechizitoriu).
2) în temeiul art. 10 alin. 1, lit. a comb. cu art. 249 din C.p.p., scoaterea de sub urmărire penală a înv. N.R.M., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 157, alin. 2 din C.p. (faptă descrisă în capitolul 8, secțiunea 5 din prezentul rechizitoriu).
Secțiunea E
Învinuitului N.R.M. i-au fost restituite toate obiectele și înscrisurile ridicate cu ocazia percheziției domiciliare (vol. 112 filele 67,55), iar în ce privește pistolul cu gaze calibru 9 mm, seria A.O. 732 cu încărcător, în care se află 6 cartușe, împreună cu 2 cutii cu câte 7 cartușe fiecare și permisul de armă seria B nr. 0036613 al cărui titular este N.R.M.(vol. 112 fila 9) acesta urmează a fi restituit învinuitului după verificarea prezentului rechizitoriu de procurorul ierarhic superior și odată cu comunicarea soluției.
La data de 13.11.2008 (vol. 112 filele 55-56) i-au fost puse la dispoziție înv. N.R.M.documentele și suporții optici privind procedeele intruzive utilizate autorizat în perioada 21.11.2006-19.03.2007, spre luare la cunoștință.
Capitolul 14
Sinteză privind pe învinuitul N.Z.
Secțiunea A.
Prin adresa nr. 1005 din 19.03.2007, Președintele României a comunicat „Cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a domnului Zsolt N.Z., ministrul Comunicațiilor și tehnologiei informației”.
Prin rezoluția nr. 99/2007 din data de 27.04.2007 emisă în dosarul nr. 147/D/P(2007, s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. N.Z., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (vol. 115, fila 13-45).
Cadrul faptic și întinderea activităților ilicite derulate de înv. N.Z. reținute în rezoluția din 27.04.2007 se prezintă după cum urmează:
– a sprijinit grupul infracțional organizat compus din S.S., B.V., S.M. , F.M.C., O.M., D.M.R., în ce privește privatizarea SN Radiocomunicații S.A.; restructurarea / privatizarea C.N. Poșta Română S.A.; selectarea consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A.; privind promovarea unui act normativ pentru vânzarea pachetului de 8% din acțiunile PETROM din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. în favoarea Asociației Salariaților (PAS) Petrom.
Numitul N.Z. a fost numit în calitate de ministru al M.C.T.I. din Guvernul României, la data de 29.12.2004.
În perioada de la investitură și până în prezent, în cadrul M.C.T.I. s-au declanșat, în conformitate cu programul de guvernare 2005 – 2008, capitolul 20, procesele de privatizare totală a Romtelecom, Post – Telecom, Societatea Națională de Radiocomunicații și C.N. Poșta Română.
M.C.T.I. este organizat și funcționează potrivit H.G. nr. 774/03.07.2003, modificată prin H.G. nr. 267/31.05.2005.
Potrivit structurii organizatorice, pentru unitățile C.N. Poșta Română S.A., SN Radiocomunicații, M.C.T.I. îndeplinește atribuțiile pe care statul român le are în calitate de acționar (anexa 4 la H.G. nr. 774/2003), inclusiv funcția de administrare și gestionare eficientă a pozițiilor orbitale atribuite României și a altor bunuri proprietate publică din domeniul de activitate (art. 2 lit. b din H.G. nr. 267/2005).
Conducerea M.C.T.I. este exercitată de ministrul care îndeplinește atribuțiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României (art. 5 din H.G. nr. 744/2003).
Prin ordinul nr. 152/bis al ministrului M.C.T.I., din data de 31.03.2005, în funcția de consilier personal al ministrului, cu atribuții în procesul de privatizare, a fost numit inculpatulD.M.R. Radu Mihai, filele 169,182, vol. 4, iar în data de 10.05.2005 i s-a încheiat contractul individual de muncă, filele 176-180, vol.4.
1. Activitatea ilicită a numitului N.Z. a parcurs mai multe etape, în perioada de la momentul investirii în calitate de ministru al M.C.T.I. și până la data de 21.11.2006:
1.1. – cunoașterea unor membri ai grupului infracțional organizat extern
a) – în primăvara anului 2005, prin intermediul martorului K.G. l-a cunoscut pe inc. S.S., fiindu-i prezentat ca o persoană care se ocupă cu consultanța financiară și ca amic (declarație N.Z. – fila 524-528 vol. 1; declarație S.S. – filele -103, vol. 5; declarație K.G. – filele 447-460, vol. 1).
Inc. S.S. și înv. O.M. au fost cunoscuți de K.G. în anii 2000 – 2001 (declarație K.G. – filele 447-460, vol. 1);
b) – în primăvara anului 2005, l-a cunoscut pe inc.D.M.R. Radu Mihai, pe care, conform ordinului ministrului M.C.T.I. din 31.03.2005 l-a numit în funcția de consilier personal în cadrul cabinetului denunțătorului, cu atribuții exclusive în demararea și urmărirea proceselor de privatizare a unităților din subordinea ministrului (fila 1, vol. 71).
Inc. S.S. îl cunoscuse anterior pe inc. D.M.R.și, după investirea ca ministru a numitului N.Z., i l-a prezentat acestuia, moment după care D.M.R. a fost angajat în calitatea de consilier personal al ministrului M.C.T.I. (a se vedea nota de redare din 03.10.2006 ora 23,56, vol. 11, pag. 237 și declarație S.S. – fila 10, vol. 5);
– la sfârșitul anului 2005, l-a cunoscut pe înv. O.M., prin intermediul inc. S.S. și, ulterior, prin intermediul inc. D.M.R. (declarația lui O.M. – fila __ vol. 104).
1.2.) – relaționarea cu membrii grupului infracțional organizat
a) – potrivit declarației sale, N.Z. l-a încadrat pe inc. D.M.R. în funcția de consilier personal, în urma selectării mai multor CV-uri, apreciind că acesta are competențe în domeniul privatizărilor și că era util dat fiind faptul că în cadrul M.C.T.I. nu exista o structură specializată în ce privește privatizările ce urmau a se inițializa, declanșa și consuma privind unele societăți comerciale aflate în portofoliul ministerului.
Din examinarea CV-ului inc. D.M.R .nu rezultă competențele, aptitudinile și eventualele performanțe ale acestuia în ce privește privatizarea – filele 186 – 187 și 190-192, vol. 4, ceea ce conturează concluzia că numirea inc. D.M.R. s-a realizat doar urmare a recomandării făcute de inc. S.S., numitul N.Z. dând astfel curs și prin aceasta, sprijinind pe inc. S.S. în atingerea scopului dorit de acesta, respectiv de a infiltra în zona de decizie de la nivelul M.C.T.I., un personaj racolat deja.
Inc. D.M.R.a fost prezentat de N.Z. celorlalți decidenți din M.T.C.I. drept consilier pe probleme de privatizare al ministrului (declarație Bejan Florin, filele 421-426, vol.1).
b) – în perioada 2005 – 21.11.2006, N.Z. a avut numeroase întâlniri și convorbiri telefonice cu inc. S.S., înv. S.M. și O.M., atât în cadrul oficial, cât, mai ales, în cadrul neoficial, ceea ce semnifică acceptarea anturajului acestora și implicit, abordarea și rezolvarea, printre altele, a problemelor ce se circumscriau țintelor vizate de membrii guvernului infracțional organizat.
Din raportul de supraveghere operativă realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (S.R.I.) rezultă că N.Z. s-a întâlnit cu S.S. și D.M.R. în 29.06.2005 ora 19,55; cu S.S. în 31.03.2006 ora 14,50 la cafeneaua Galleron – Grand Cafe; cu S.S. și O.M. în 01.06.2006 ora 8,35 la cafeneaua Turabo; cu S.S. în 04.10.2006 ora 14,50 la cafeneaua Galleron – Grand Cafe; în aceeași zi, cu B.V., S.S., O.M. și D.M.R., la ora 18,15 la Ristorante Neptunus Cabaret; cu S.S. în data de 05.10.2006 ora 8,35 la Hotelul Howard Johnston, (a se vedea în acest sens și declarația înv. O.M.); cu O.M. și D.M.R.în data de 05.10.2006 ora 20,00, la restaurantul „Jariștea” din București.
Întâlniri între N.Z. și S.S. au avut loc în 06.12.2005 (vol. 7, fila 199, vol. 7, fila 203); 12.12.2005 (vol. 7 fila 213); cu O.M. în 19.12.2005 (vol. 7, fila 295); cu S.S. în 10.01.2006 (vol. 7, fila 341); cu S.M. în 18.01.2006 (vol. 7 fila 417); 01.03.2006 (vol. 8, fila 8); 14.03.2006 (vol. 8, fila 61); cu S.M. în 21.03.2006 (vol. 8, fila 101); 04.04.2006 cu S.S. (vol. 8, fila 176); 11.04.2006 cu S.S. (vol. 8, fila 263, 273); cu S.S. în 24.05.2006 (vol. 9, fila 179); în 01.06.2006 (vol. 9, fila 224 și fila 247) cu S.S. și B.V.; în 02.08.2006 (vol. 11, fila 90) cu S.S.; în 25.10.2006 (vol. 11, fila 277) cu S.S.; în 01.11.2006 cu S.S. (vol. 11, fila 294).
Numitul N.Z. a declarat că, în anul 2005, fără a putea preciza data, a fost la reședința inc. S.S. din București, Bd. Magheru nr. 9, ….- filele 524 – 528, vol. 1.
Din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat rezultă cu prisosință relaționarea numitului N.Z., atât din discuțiile directe purtate de acesta cu interlocutori – fila 92, vol. 6; filele 14, 213, vol. 7; fila 149, vol. 8 toate cu S.S.; fila 210, vol. 8 cu S.M.; filele 294, 300, vol. 11 cu S.S., cât și din referirile care se fac în legătură cu el de către conlocutori: (vol. 6, filele 192, 194; vol. 7, filele 16,17,19,40, 42,43,46,65,70, 168, 199, 203, 209, 228, 295, 304, 327, 341, 349, 386, 417; vol. 8, filele 8, 101, 184, 206, 217, 229, 263, 273, 333; vol. 9, filele 26, 98, 106, 108, 122, 143, 230, 247; vol. 10, filele 152, 191; vol. 11, filele 68, 127, 237, 277.
1.3.) – acceptarea racolării (recrutării) de către inc. S.S., care deținea rolul de agent recrutor în cadrul grupului infracțional organizat și, pe cale de consecință, aderarea la grupul respectiv, însușindu-și, după ce a luat la cunoștință de ținta (obiectivul grupului), obiectivele principale și cele intermediare ale acestuia, precum și căile, metodele și mijloacele utilizate de instituenți și constituenții grupului:
a) – a primit cartelă telefonică emisă de operatori de telefonie mobilă din străinătate de la inc. S.S. și a utilizat astfel de cartele în convorbirile cu acesta, dar și cu S.M. , în scopul asigurării confidențialității convorbirilor (nr. 436765252552, a se vedea în acest sens vol. 7, filele 213; nr. 436768499033 26, vol. 8 filele 149; 436765252333 vol. 8, fila 210; nr. 43676849903326 vol. 11, fila 294 (a se vedea declarațiile inc. S.S. – fila 145, vol. 5 și N.Z. – filele 524-528, vol. 1);
b) – anturarea cu S.S. și O.M. în locații în afara cadrului oficial (sediul M.C.T.I.) relevă asentimentul numitului N.Z. la activitatea de culegere/transmitere de informații generale, privind persoane cu funcții de decizie și informații specifice, economice și comerciale, din domeniul privatizării societăților comerciale din portofoliul M.C.T.I., precum și informații privind mecanismul de elaborare și de promovare a unui act normativ în Guvernul României, ce reprezintă calea, metoda și mijloacele utilizate de grupul infracțional organizat.
În mod indubitabil organizarea și realizarea de întâlniri de către inc. S.S., ca membru constituent al grupului infracțional organizat, în repetate rânduri cu N.Z., în calitatea sa de ministru al M.C.T.I., în afara cadrului oficial, depășește caracterul unei relații interpersonale extraprofesionale și de amiciție, conferind caracteristica întâlnirilor specifice destinate culegerii și schimbului de informații între un agent recrutor și persoana racolată.
Pe de altă parte, numitul N.Z. a cunoscut relaționarea inc. D.M.R. cu inc. S.S., înv. S.M. , F.M.C. și O.M., împrejurare ce transpare evident atât din întâlnirile comune, cât și din referirile rezultate în conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, ceea ce a fost de natură să-i contureze în planul cunoașterii existența și scopul grupului infracțional organizat inițiat și constituit.
Aderând la acest grup, numitul N.Z. a preluat un anumit rol, conferit de poziția pe care o deținea – cea de ministru al M.C.T.I. – și de prerogativele ce-i incumbau în această calitate, între care și cea de decident în raport de acțiunile subor.atului său direct, inc.D.M.R., dar și de președinte în comisiile constituite pentru selectarea consultantului în vederea privatizării (în cazul SN Radiocomunicații S.A. și C.N. Poșta Română).
Din punct de vedere al inițiatorilor și constituenților grupului infracțional organizat, raporturile cu numitul N.Z. erau asigurate prin intermediul inc. S.S., ce era în legătură permanentă cu inc.D.M.R., care îi transmitea în mod curent informațiile necesare pentru realizarea țintei vizate de grup și, atunci când era necesară, decizia superiorului ierarhic a lui D.M.R, precum și cu N.Z., ceea ce se realiza prin întâlniri directe între cei doi.
În concluzie, interfața inițiatorilor și constituenților grupului infracțional organizat în raport cu N.Z. ca aderent la acest grup era asigurată de inc. S.S. fie direct, fie prin intermediul inc.D.M.R..
Din punct de vedere al aderenților la grupul infracțional organizat rolul numitului N.Z. era conferit de poziția sa ierarhic superioară față de D.M.R. , și de calitatea sa de ministru în Guvernul României, cu putere de decizie în domeniul comunicațiilor, ceea ce explică și activitatea sa infracțională, mai mult cu caracter contributiv intelectual (moral) și mai puțin contributiv efectiv material.
În contextul aderării la grupul infracțional organizat, între rolurile inc. D.M.R .și numitului N.Z. a existat un raport de complementaritate, cei doi complinindu-și reciproc și biunivoc acțiunile și deciziile, iar inc. S.S. a beneficiat de sprijinul lor, culegând informațiile necesare atingerii scopului propus și indicându-le cele dorite în paralel și, uneori, concomitent.
Numitul N.Z. a uzitat în cadrul legăturilor telefonice cu inc. S.S. și înv. S.M. modalitatea de folosire a unor diferite cartele telefonice pentru a conferi confidențialitate conținutului convorbirilor purtate și, în același timp ca o măsură de autoprotecție în eventualitatea unor interceptări în ce privește numerele de telefon fix sau mobil cunoscute și utilizate frecvent, ceea ce relevă dorința sa de a oculta, în anumite momente și pentru anumite aspecte, relația cu persoanele sus arătate (a se vedea vol. 8, fila 210, vol. 8 fila 149 și vol. 11, fila 294).
În cadrul grupului la care a aderat pentru numitul N.Z. era utilizat criptonimul „Schumacher”, împrejurare pe care acesta o cunoștea (vol. 8, fila 149).
Aspectele arătate mai sus decelează că, aderând la grupul infracțional organizat extern, numitul N.Z. a acceptat și unele din căile, metodele și mijloacele folosite de ceilalți membrii ai grupului, cu predilecție inc. S.S., dar și cu S.M.
Pe de altă parte, membrii constituenți ai grupului infracțional organizat extern și-au dat acordul implicit la manifestarea lui N.Z. de aderare (cu atât mai mult cu cât racolarea sa a fost realizată de către un constituent al acestui grup) și au acceptat ralierea sa, împrejurare ce rezultă din atitudinea fie recompensatorie, fie de crearea unor facilități pe care au adoptat-o față de N.Z..
– În convorbirea telefonică din 06.12.2005, ora 10:33, vol. 7, fila 199, inc. S.S. îi comunică unei persoane de sex feminin din Austria despre sosirea ministrului N.Z. la Viena în data de 14.12.2005 și o solicită să-i faciliteze o întâlnire cu „domnul Zund”.
Din procesul verbal al organelor de cercetare penală din I.G.P.F.R rezultă că în perioada 14-17.12.2005 numitul N.Z. a fost în Austria (plecare din București la data de 14.12.2005, întoarcere la Cluj la data de 17.12.2005).
– În convorbirea telefonică din 14.08.2006, ora 21:08. vol. 11, fila 110, inc. S.S. îi comunică unei persoane de sex masculin din Bulgaria că „prietenul meu, cred că deja îl cunoști, ministrul Telecomunicațiilor din România vrea să meargă mâine în Bulgaria la mare” …,”el și cu gagica lui”, solicitându-i „să faci un preț frumos, pentru că eu plătesc”, stabilindu-se de conivență sejurul pentru Hotelul Globus sau Felix. În perioada 16.08. – 20.08.2006 N.Z. a efectuat deplasare în Bulgaria, cu autoturismul B-48-UVK.
– În convorbirea telefonică din 29.03.2006, ora 13:37, vol. 8, fila 149, S.S. îi comunică lui N.Z. că a primit un cadou de ziua lui din partea CEO al C.S.F.B., un telefon, pe care i l-a lăsat inc. D.M.R.. Cu prilejul acestei convorbiri telefonice N.Z. îi cere lui S.S. ca, pentru întâlnirea confidențială cu reprezentanții C.S.F.B. ce urmează să aibă loc în ziua următoare, „să-l instruiești foarte bine, să nu spună nimic. Să-i asculte, să afle ce vor să spună”, „E bine să afle ce vor, dar să aibă grijă să nu promită nimic”, referindu-se la înv. F.M.C. ce va participa la respectiva întâlnire.
De altfel, conținutul întregii convorbiri relevă schimbul reciproc de informații între cei doi și trasarea/preluarea de sarcini.
– ajutorul acordat de făptuitorul N.Z. inculpatul S.S. a vizat și probleme extraprofesionale dar realizat din perspectiva poziției de ministru în guvernul României (recuperarea bagajului de la Aeroport; Nota de redare a convorbirii telefonice din 18.11.2005,ora 20:02, vol. 7, fila 169) ceea ce relevă relația instaurată între cei doi.
– este de semnalat și împrejurarea că în anumite situații atât făptuitorul N.Z. cât și inculpatul D.M.R.utilizau în convorbirile dintre ei cartele telefonice primite de la S.S. (436765252554-D.M.R.; 436765252552-N.Z.) – vol. 7, fila 275;
– în situația în care la nivelul M.C.T.I. a fost depusă o scrisoare de contestație în legătură cu procesul de privatizare de către una din firmele competitoare (U.B.S.) N.Z. l-a informat pe S.S. (convorbirea telefonică din 08.01.2006,ora 18:30-vol.7, fila 327), care a fost la curent permanent cu modul de soluționare a acesteia (vol. 7, fila 341)
1.4.) Sprijinirea grupului infracțional organizat:
În contextul în care procesele de privatizare a societăților comerciale aflate în portofoliul M.C.T.I. s-au pregătit, declanșat și derulat, pe perioada 2005 – 2006, urmare a adoptării actelor normative în acest sens (H.G. nr. 744/14.07.2005 pentru SN Radiocomunicații; H.G. nr. 728/14.07.2005 pentru C.N. Poșta Română; H.G. nr. 727/14.07.2005 pentru S.C. Romtelecom S.A.), numitul N.Z. în calitate de ministru al M.C.T.I. a desfășurat activități de ajutorare, de susținere, de ocrotire a intereselor grupului organizat infracțional preexistent, la care a aderat și de care a fost acceptat, prin acțiuni contributive de ordin intelectual (moral) constând în sfaturi, încurajări și promisiuni de ajutor.
Secțiunea B. Activitatea ilicită a înv. N.Z.
Subsecțiunea 1. Note de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă actele exterioare de conduită ale învinuitului
1) convorbirea telefonică din 06.06.2005, ora 12:41, vol. 6, fila 48, în care S.S. îi comunică lui C. P. că „celălalt (n.n. N.Z.) este în afara țării până pe 10 și se va întoarce săptămâna viitoare. Poate va ajunge miercuri sau joi seara, joi și vineri să facem asta”, referindu-se la faptul că „a trebuit să fac presiuni” în legătură cu „ordonanța de guvern. . ., pentru cele 8%”.
Împrejurarea că s-au întâlnit este confirmată în discuția telefonică din 21.06.2005, ora 17:12, vol. 6, fila 114, dintre S.S. și K. Riquat, în care primul afirmă, referitor la acea întrebare: „Am discutat și despre Poșta azi, dar ne vedem joi și îți spun atunci”.
Rezultă că S.S. cunoștea programul înv. N.Z. Z.
2) – convorbirea telefonică din 20.06.2005, ora 14:34, vol. 6, fila 92, în care N.Z. își stabilește întâlnire cu S.S. pentru 21.06.2005, ora 10:00 la locația Fashion Bar.
3) convorbirea telefonică din 27.06.2005, ora 15:37 vol. 6, fila 140, în care Buia Mihai (șeful biroului C.A.I.B. din București) îi transmite lui S.S. că a avut convorbire cu K. Riquat și „am stabilit o întâlnire cu ministrul comunicațiilor pentru joi, ora 10:00 (n.n. 29.06.2005) și m-a rugat să vă anunț despre această vizită”, la care S.S. afirmă: „Da, știu de întâlnire. Mă voi întâlni miercuri (n.n. 29.06.2005) cu ministrul, cred că acum este la Luxemburg”.
Rezultă că S.S. era la curent cu activitatea lui N.Z. Z.
4) convorbirea telefonică din 29.06.2005, ora 16:45, vol. 6, fila 183, în care S.S. îi comunică lui S.M. , în contextul în care „aștept doar să se termine ședința (n.n. ședința de Guvern, în care se discuta proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom). Dacă nu trebuie să merg în Grecia. Pentru că ministrul telecomunicațiilor se duce acolo. Acum aștept întâlnirea cu el. De fapt și el este în ședința de Guvern”.
5) convorbirea telefonică din 29.06.2005, ora 20:25, vol. 6, fila 192, în care S.S. îi transmite lui S.M. subiectul discuției pe care a purtat-o cu N.Z. referitor la lucrările interne ale ședinței de Guvern, afirmând: „De fapt, mi-a spus (n.n. N.Z. Z.) că poate trece de guvern, poate fi aprobată de guvern, dar nu poate intra în vigoare până în septembrie, când parlamentul va începe să lucreze” și, în continuare „Ști ce mi-a spus ministrul? Mi-a spus: De ce nu mi-ai explicat! Puteam să conving cel puțin cinci oameni din guvern”.
Din conținutul acestei convorbiri se decelează următoarele:
– aderarea înv. N.Z. la ținta (obiectivele pe care le avea inc. S.S. , despre care avea cunoștință.
– manifestările înv. N.Z. Z. (acte externe de conduită) prin care își exprimă sprijinul și încurajează acțiunile inc. S.S. : „De aia sunt acolo. Sunt ministru pentru asta și sunt în echipă din această cauză”.
– faptul că înv. N.Z. i-a divulgat lui S.S. informații din cadrul ședinței de guvern din 29.06.2005.
6) în convorbirea telefonică din 29.06.2005, ora 21:06, vol. 6, fila 194, S.S. comunică cu L.L..
Din conținutul convorbirii transpar următoarele aspecte:
– S.S. era convins de aderarea înv. N.Z. la obiectivele (ținta) sale/sa: „este un prieten foarte bun de-al meu”, și de sprijinul pe care acesta îl va acorda în continuare, privind promovarea proiectului de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom.
7)- convorbirea telefonică din 04.07.2005, ora 22:10, vol. 7, fila 14, în care N.Z. își stabilește întâlnire cu S.S. pentru data de 05.07.2005 ora 12:00, la sediul M.C.T.I.
Din convorbirea telefonică mai rezultă că: N.Z. era la curent cu acțiunile lui S.S. și S.M. în legătură cu proiectul de act normativ privind 8% acțiuni Petrom, despre faptul că în data de 05.07.2005 M.S.M.se va întâlni cu ministrul finanțelor Popescu Ionuț.
Despre faptul că S.S. și S.M. se vor întâlni cu N.Z. în data de 05.07.2005, ora 12:00 rezultă și din convorbirea telefonică din 05.07.2005, ora 10:21, vol. 7, fila 16, dintre S.S. și K.G..
În declarația sa martorul P.I. a arătat că nu îl cunoaște pe S.M. (vol. 117, fila 86).
8) convorbirea telefonică din 05.07.2005, ora 13:17, vol. 7, fila 19, în care K. Riquat îi comunică lui S.S. că: „ne-am întâlnit cu ministrul săptămâna trecută (n.n. 27.06.2005-03.07.2005) pentru Radiocomunicații. Conform celor spuse de colegii mei, totul a mers foarte bine”, iar în continuare S.S. afirmă:
„ S.S. .: Salut!
K. Riquat: Salut! Ce faci?
S.S. .: Bine. Tu ce faci?
K. Riquat: Sunt la Viena și încerc fără succes să obțin pașaport de la ambasada americană.
S.S. .: Felicitări!
K. Riquat: Nu mă felicita. Încă nu-l am.
S.S. .: Bine, dar pot să te felicit și pentru insucces.
K. Riquat: Cu plăcere.
S.S. .: Uneori trebuie să te bucuri și de lucruri neplăcute.
K. Riquat: Mă lasă să aștept. Știu că o să-l primesc, dar mă lasă să aștept. Tu ce faci?
S.S. .: Sunt în România.
K. Riquat: Da? Vin mâine, pentru că o să fie un dineu cu ocazia finalizării la Distrigaz.
S.S. .: Oh!
K. Riquat: Cât stai?
S.S. .: Mâine sunt aici, dar poate plec poimâine dimineață sau mâine seară.
K. Riquat: Eu stau până joi la unsprezece, când zbor la Munchen.
S.S. .: Bine.
K. Riquat: Dacă mai stai ne putem vedea joi dimineață.
S.S. .: Când ajungi?
K. Riquat: La șase sau șapte seara. Nu ajung devreme. Chestia asta începe imediat cum ajung.
S.S. .: Nu poți să ajungi la șase sau șapte seara, ci la patru jumătate.
K. Riquat: Stai să văd.
S.S. .: Zbori cu unu patruzeci și cinci.
K. Riquat: Da. Ai dreptate.
S.S. .: Poate ne întâlnim când ajungi, dacă ai timp.
K. Riquat: Bine. Așa facem, pentru că dineul începe seara, la ora 19:00. Clubul Diplomaților din București.
S.S. .: Bine.
K. Riquat: Ne-am întâlnit cu ministrul săptămâna trecută pentru Radiocomunicații. Conform celor spuse de colegii mei, totul a mers foarte bine.
S.S. .: Eu sunt la minister acum
K. Riquat: Poți să verific?
S.S. .: da.
K. Riquat: Pentru POȘTA ROMÂNA așteptăm, nu?
S.S. .: Am văzut ordonanța pregătită acum.
K. Riquat: Aștept un răspuns de la RADU.
S.S. .: De la RADU? bine.
K. Riquat: Avem tone de informații de cerut.
S.S. .: (n.l. vectorul se adresează unei persoane aflate lângă el: Ai informații despre POȘTĂ? Nu.) Spune că săptămâna asta.
K. Riquat: Nu este urgent decât dacă se grăbește Guvernul. Altfel nu”.
Rezultă că în data de 05.07 în jurul orelor 13:00 S.S. se afla la N.Z. la sediul M.C.T.I. și a luat cunoștință despre traseul intrainstituțional al proiectului de act normativ privind procesul de privatizare de la C.N. Poșta Română S.A., ceea ce contravine prevederilor art. 29 din H.G. nr. 50/2005.
9) în convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 19:56 vol.7 fila 27 S.M. îi dă dispoziție lui S.S. , referitor las proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom: „Trebuie să vorbești din nou cu prietenul de la Telecomunicații (n.n. N.Z. Z.), iar eu voi presa la finanțe. Ei trebuie să vorbească între ei”, situație în care S.S. afirmă:
„ S.M.: Spune-mi ce a zis prietenul nostru?
S.S. .: Prietenul nostru a spus că este prea târziu să o pună pentru săptămâna asta, ceea ce este adevărat. Am verificat.
S.M.: Este adevărat, dar este vina lui. Este de râs. Nu vreau să mă enervez. este incredibil ce face tipul acesta.
S.S. .: Am vorbit cu el și i-am spus că nu a vorbit cu ministrul de finanțe și a spus că nu a avut oportunitatea să vorbească cu el.
S.M.: Ce!? Ce!?
S.S. .: A spus că a vorbit cu el, însă doar l-a informat. Nu a putut vorbi cu el pentru că erau la o întâlnire oficială. Bla-bla-bla.
S.M.: De ce i-a spus lui L.L.că se va discuta joia asta? Iar l-a mințit. Minte pe toată lumea. Spune-mi care este concluzia.
S.S. .: Concluzia este că o vor pune săptămâna viitoare. Trebuie să mai vorbesc cu ministrul despre schema pe care am discutat-o.
S.M.: Care?
S.S. .: Cea cu Attila, pentru că nu vreau să avem din nou un dezastru.
S.M.: I-ai spus asta sau nu?
S.S. .: Nu, îi voi spune mâine dimineață pentru că eram la minister și știi că e imposibil să… Nu vreau să discut problemele așa.
S.M.: Spune-i că ar trebui… Bine, nu vreau să…
S.S. .: Știu ce vrei să-i spun, dar nu o voi face. Nu acum, o voi face ulterior.
S.M.: Pentru că el ne întreabă și pe noi și pe ei, ceea ce nu e bine deloc.
S.S. .: Și mi-a spus despre întâlnirea cu Luca, că L.L.urla la el și îi spunea că nu s-a descurcat bine, că nu a făcut nimic.
S.M.: L.L.are dreptate.
S.S. .: Și că nu a apărat-o.
S.M.: Stamen, trebuie să vorbești și cu Luca.
S.S. .: Am vorbit cu el și aștept…
S.M.: O să vorbesc și cu Adi pentru că trebuie să le spunem și lor. I-am spus lui Adi totul de la început și Adi era liniștit pentru că noi îl ajutăm și punem lucrurile la punct. Da? Acum trebuie să le spunem: Uite, asta se întâmplă. Nu va fi pe agendă. Ne vom asigura că va fi săptămâna viitoare.
S.S. .: Da.
S.M.: Dar tipii ăștia… Trebuie să vorbești din nou cu prietenul de la Telecomunicații, iar eu voi presa la Finanțe. Ei trebuie să vorbească între ei.
S.S. .: I-am explicat prietenului de la Telecomunicații situația, care a fost rezultatul, iar el mi-a spus: Bine, lasă pe mine. Știu ce să fac, știu acum care este problema și pot convinge alți oameni. A spus: O să îi dăm drumul.
S.M.: I-ai dat sau îi vei da mâine amendamentul?
S.S. .: Nu, o să i-l dau mâine. Nu l-am avut la mine.
S.M.: Nu uita, este foarte important.
S.S. .: O să îi spun. I-am spus despre amendament, i-am spus despre discuția cu ministrul, iar el a fost mulțumit, dar i-am spus: Tu puteai să faci asta.
S.M.: Trebuie să-i facă altcineva treaba.
S.S. .: Da.
S.M.: Nu știu…
S.S. .: Mâine. Am vorbit și cu Gabor mult și l-am întrebat: Gabor, spune-mi ce să fac, pentru că, după cum văd, există o problemă, dar nu știu unde este. Ori e prost, ori e presat de cineva. Sfatul lui Gabor a fost să-l întreb direct, ceea ce și vreau să fac: Spune-mi care e problema.
S.M.: L-am întrebat deja asta și nu ne-a răspuns nimic.
S.S. .: Îl voi întreba mai concret. Nu vreau să discut prin telefon, nu știu…
S.M.: Nu cred că e nici o problemă din partea aia. Dacă ar fi de acolo, atunci ar fi o problemă.
S.S. .: A zis că semnăturile nu erau.
S.M.: Dacă ar fi o problemă din partea aia, atunci măcar unul dintre cei cu care ne-am întâlnit ne-ar spune.
S.S. .: Da, sigur.
S.M.: Dar nu au făcut nimic de genul acesta.
S.S. .: Am convenit să mă întâlnesc mâine dimineață sau în seara asta, pentru că e un eveniment, e ziua Independenței Americii azi și sunt toți acolo. Sunt invitați la Ambasada Americii și L.L.este acolo și mi-a spus că dacă nu va dura prea mult, mă va suna să ne întâlnim în seara asta. Dacă durează, atunci ne vedem mâine dimineață, înainte să plece la Paris.
S.M.: Trebuie să vorbești cu el, să-i explici toate astea. O să discut și eu cu Adi,pentru că sunt sigur că Adi va discuta cu el.
S.S. .: Acesta e rezultatul. Vreau să o facă dar nu cred că are puterea necesară.
S.M.: Dacă nu are, atunci nu ar trebui să ceară…
S.S. .: Da.
S.M.: Pentru aia are putere.
S.S. .: Asta e.
S.M.: Ți-am spus și înainte că nu are poziția necesară.
S.S. .: Chiar și Attila mi-a spus: Dacă nu poți să o pui acum, pleacă în august în concediu, o să o pun eu acolo. Doar să-i spui să mă împuternicească pe mine.
S.M.: Nu-i spune asta.
S.S. .: Nu o să-i spun.
S.M.: Altfel o să întârzie.
S.S. .: Dar a spus că săptămâna viitoare poate să o pună.
S.M.: Nu înțelegi, nu poate să o facă.
S.S. .: Vorbele lui au fost: Dacă e așa, pot să o pun săptămâna viitoare. Problema e că noi trebuie să facem toată munca în țara asta. Mișene!
S.M.: Știu asta, dar nu ar trebui să fie așa.
S.S. .: Știu.
S.M.: Când o să vorbim despre celelalte lucruri ar trebui să simtă și el că există o pedeapsă pentru tot.
S.S. .: Da. Altceva?
S.M.: Mai nimic. Sunt pe drum spre casă. Aici plouă.
S.S. .: Bine Mișene.
S.M.: Bine Stamen. Distracție plăcută. Mai vorbim.
S.S. .: Pa!”
Rezultă cooperarea dintre S.S. și N.Z. în ce privește promovarea proiectului de act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, situație cunoscută și coor.ată de înv. S.M.
10) în convorbirea telefonică din 11.07.2005, ora 10:36, vol. 7, fila 40, în care S.S. apelează înv. K.G. pentru a interveni la înv. N.Z. referitor la proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom:
„ S.S. .: M-am întâlnit cu S.I.C., știi? Mi-a zis că are ordin că nu poate pune ordonanța de guvern, dar mi-a spus că sunt două persoane care o pot pune. Acestea sunt: Olteanu sau Voicu. Pentru că acest lucru a fost discutat acum două săptămâni, iar primul ministru a spus că se vor depune toate proiectele înainte de a demisiona. Aceste două persoane le pot depune acolo. Au dreptul de a le depune în ședința de guvern. A zis: „în ceea ce mă privește, e semnat, am un ordin, nu pot face…, vreau să fac asta de nu pot face altceva.
Gabor: Vorbește cu ai tăi, pentru că acest Bogdan este în direcția cea bună.
S.S. .: Care Bogdan? Olteanu.
Gabor: Olteanu.
S.S. .: OK.
Gabor: Vorbește cu el!
S.S. .: OK, așa voi face. Imediat.
Gabor: Între timp, mă voi gândi și eu,pentru că sunt de părere că Verestoy insistă spre asta.
S.S. .: Insistă spre asta, da.
Gabor: Da, sună-l pe Gyorfi… Gyuri… Victor, să vadă și ce se întâmplă.
S.S. .: Îhî, OK. OK, tati, am să discut acum cu Zsolt.
Gabor: OK. Și poate sugera de asemenea, sau Victor îi poate sugera de asemenea lui Verestoy să insiste și el. Nu știu dacă este bine sau nu, dar vorbește cu Zsolt.
S.S. .: O să vorbesc cu Zsolt acum. Dar te rog sună, ministrul mi-a spus: spune-mi la cine să merg pentru a apăra asta! Nu înțeleg asta.
Gabor: Consider-o ceva personal.
S.S. .: Vine înapoi pentru întâlnirea de mâine a guvernului sau nu?
Gabor: O să-l sun să văd.
S.S. .: Vorbește cu el, asta este ultima lui șansă de a face ceva, pentru că ministrul a spus: sigur suntem afară!
Gabor: OK.
S.S. .: OK. Vorbește cu el. Te sun după ce discut cu Zsolt”.
Din convorbirea telefonică se relevă cooperarea dintre S.S. – K.G. și N.Z. Z. cu privire la proiectul de act normativ.
11) în convorbirea telefonică din 11.07.2005, ora 14:15, vol. 7, fila 43, S.S. îi comunică lui S.M. că „în patruzeci de minute am întâlnire cu Zsolt” în contextul demersurilor întreprinse pentru promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, de unde rezultă cooperarea S.S. – S.M. – N.Z. în problema în discuție și cum înv. S.M. primea raportul despre activitățile care au fost și cele care vor urma a fi întreprinse.
12) în convorbirea telefonică din 11.07.2005, ora 16:42, vol. 7, fila 46, S.S. îi comunică înv. K.G.:
„ S.S. .: Ce faci, tati?
Gabor: Vorbesc cu prietenii mei.
S.S. .: Dormi?
Gabor: Nu, nu.
S.S. .: Am vorbit cu Zsolt. I-am dat schimbarea or.anței, așa cum m-a rugat Codruț. Mi-a spus că a discutat cu Voicu, a vorbit și cu Olteanu și amândoi au confirmat că o vor pune în agendă. Au confirmat că au primit scrisoarea aceea la guvern, cea în care ți-am spus că el a pus toate proiectele împreună, iar mâine Chiriac merge, or să-l instruiască în seara asta.
Gabor: OK.
S.S. .:Acum mă duc din nou la Luca. Știi, asta am făcut cu ajutorul tău.
Gabor: OK.
S.S. .: Am vorbit și Zsolt puțin despre…, m-a întrebat multe. știi, că avem nevoie de puțin ajutor, spune-mi cum să mă descurc, unde să trimit… mi-a spus să vorbesc cu tine. Pentru că mi-a spus că în partid nu mai sunt bani.
Gabor: Da.
S.S. .: Și este o situație nebunească pentru că Verestoy nu ajută deloc. Nu a vorbit cu nimeni, mi-a confirmat din nou asta.
Gabor: Joacă masca…
S.S. .: OK.
Gabor: Te rog, nu-i da prea mare atenție. Nu e în poziția de a avea influență, nu?
S.S. .: Bine, tati, te sun din nou.”
Se desprinde cooperarea dintre S.S. – înv. K.G. și înv. N.Z. în atingerea obiectivului (țintei) vizate de S.S. și S.M. cu privire la promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și cererea formulată de înv. N.Z. de ajutor bănesc pentru partid (n.n. U.D.M.R.).
13) în convorbirea telefonică din 22.07.2005, ora 11:32, vol. 7, fila 65, S.S. îi comunică lui S.M. că „mă voi vedea cu Zsolt în scurt timp, în jumătate de oră, o oră. Și de fapt mi-a cerut să discutăm, ieri când am vorbit, de asemenea despre Romtelecom” și în continuare: „cât de repede ne putem descurca, m-a întrebat (n.n. înv. N.Z.).
Se decelează cooperarea între S.S. și S.M. , pe de o parte și înv. N.Z. , pe de altă parte în ce privește procesul de privatizare de la S.C. Romtelecom S.A.
14) în convorbirea telefonică din 06.12.2005, ora 12:08, vol. 7, fila 203, în care S.S. îi afirmă înv. K.G. că s-a întâlnit cu înv. N.Z. cu care a discutat despre D.M.R. „despre ce vom face și despre cum vom aranja lucrurile și când. . . ?”, iar conlocutorul îi comunică faptul că se va întâlni cu înv. N.Z. sâmbătă (n.n., 10.12.2005).
15) în convorbirea telefonică din 07.12.2005, ora 20:43, vol. 7, fila 209, dintre S.S. șiD.M.R. M.R., când se face referire la înv. N.Z., se utilizează formula de „Schumi”.
16) – convorbirea telefonică din 10.12.2005, ora 15:28, vol. 7, fila 213, în care N.Z. îi comunică lui S.S. că se află în Tg. Mureș, iar S.S. îi solicită o întâlnire pentru luni (n.n. 12.12.2005) la sediul M.C.T.I., care s-a realizat la data respectivă, la ora 15:00 (convorbirea telefonică din 12.12.2005, ora 11:38, vol. 7 fila 228.
17) în convorbirea telefonică din 21.12.2005, ora 10:48, vol. 7, fila 294, în care înv. O.M. îi transmite inc. D.M.R. că s-a întâlnit cu înv. N.Z. care i-a afirmat: „Q, te cunosc, am auzit numele tău” și că i-a spus prietenului care îl însoțea pe O.M. „Voi semna contractul pentru Poștă”, iar în continuare îi solicită conlocutorului să-i faciliteze o întâlnire cu înv. N.Z., în care trebuie „să-i dau ceva”.
Potrivit declarației înv. O.M. (vol. 111, fila 293 – 294) acesta a fost la sediul M.C.T.I., ocazie cu care i-a oferit o atenție înv. N.Z., pentru că era perioada Crăciunului și pentru că „firma mea a câștigat licitația în legătură cu utilizarea cântarelor și a mașinilor de ștampilat”.
S.C. Planet Factoring & Leasing S.A. al cărei administrator este înv. O.M. a participat la o licitație a C.N. Poșta Română S.A., privind cântare și mașini de ștampilat, în anul 2005, câștigând licitația (vol. 111, fila 294), sens în care s-a încheiat contractul de leasing operațional nr. 7/28.12.2005 (filele 332 – 350, vol. 111).
Se remarcă împrejurarea că semnarea contractului respectiv de către C.N. Poșta Română (directorul general Toader Mihai) s-a realizat după remiterea-primirea respectivului cadou de Crăciun dintre O.M. și înv. N.Z..
18) în convorbirea telefonică din 22.12.2005, ora 15:54, vol. 7, fila 303 dintre S.S. șiD.M.R. M.R., atunci când se referă la înv. N.Z. îl denumesc prin formula „Schumacher”.
19) în convorbirea telefonică din 08.01.2006, ora 18:23, vol. 7, fila 326, S.S. îi transmite lui D.M.R. că „am auzit de la Zsolt că este o scrisoare de contestație” (n.n. scrisoare de contestație formulată de UBS în legătură cu procesul de privatizare de la S.C. Romtelecom), de unde transpare împrejurarea că înv. N.Z. îl ținea la curent pe inc. S.S. în legătură cu acțiunile întreprinse de ceilalți competitori decât C.S.F.B., ceea ce constituie un sprijin material, dar și o încurajare, respectiv un act material de sprijin moral în ce privește atingerea obiectivului (țintei) urmărit de grupul infracțional organizat extern.
20) în convorbirea telefonică din 12.01.2006, ora 15:09, vol. 7, fila 384, înv. S.M. îi dă instrucțiuni exacte lui S.S. cum să influențeze actul decizional a înv. N.Z.: „Ar trebui să-i spui lui Schumacher: Uite n-ar trebui să faci chestia asta. Și îți spun și de ce. Tipul are dreptate. Pentru că, dacă noi (n.n. C.S.F.B.) scădem comisionul, acum, uite oricine altcineva poate să atace, pentru că …..” și, în continuare „încearcă să afli prin intermediul lui Shumacher ceea ce s-a întâmplat cu adevărat” (procesul de post – privatizare de la S.C. Romtelecom S.A.).
21) în convorbirea telefonică din 02.03.2006, ora 09:07, vol. 8, fila 8, bis S.S. îi comunică înv. F.M.C. că „m-am întâlnit ieri (n.n. 01.03.2006) cu Schumacher”.
22) în convorbirea telefonică din 09.03.2006, ora 10:12, vol. 8, fila 24, înv. S.M. îi cere lui S.S. , în contextul raporturilor comerciale dintre Romextera Bank Tg. Mureș și banca MKB din Ungaria: „Ne-a spus că ne va costa ceva bani, dar să sperăm că vom câștiga mai mult… Vorbește cu Gabor (n.n. înv. K.G.) și Zsolt (n.n. înv. N.Z.)”.
23) în convorbirea telefonică din 13.03.2006, ora 21:48, vol. 8, fila 50, S.M. îi afirmă înv. F.M.C. „o să încerc să mă întâlnesc luni (n.n. 20.03.2006) cu tipul de la…., dar și cu Zsolt (n.n. înv. N.Z.).
24) în convorbirea telefonică din 14.03.2006 ora 14:37, vol. 8, fila 61, S.S. îi comunică înv. F.M.C. „Eu m-am întâlnit cu Schumacher”.
25) în convorbirea telefonică din 15.03.2006 ora 15:16, vol. 8, fila 76, D.M.R. îi transmite lui F.M.C. că „Am vorbit cu șeful meu (n.n. înv. N.Z.) și s-ar putea să găsim o soluție” și în continuare: „El (n.n. înv. N.Z.) nu va fi nici azi, nici mâine. Mihai (n.n. S.M. ) vine special pentru….?”
26) – în convorbirea telefonică din 29.03.2006, ora 13:37, vol. 8, fila 149, N.Z. aflând că S.S. nu va fi în data de 30.03.2006 în București, îi afirmă „Păcat. Voiam să-ți dăm cadoul. De ziua ta”, iar S.S. îi comunică: „I-am lăsat telefonul lui Radu (n.n. un telefon cumpărat de S.S. pentru N.Z.)” și, în continuare „Dorința ta (n.n. a lui N.Z.) este un ordin”, pentru ca, spre final S.S. să-i ceară lui N.Z. să aibă o întâlnire confidențială cu C.S.F.B. în data de 30.03.2006, cerere cu care N.Z. este de acord.
N.Z. îi solicită lui S.S. , referitor la F.M.C. în legătură cu întâlnirea din 30.03.2006: „Dar să-l instruiești foarte bine, să nu spună nimic. Să-i asculte (n.n. pe membrii Comisiei de negociere), să afle ce vor să spună”.
În perioada respectivă (29.03.2006 și în continuare) erau pe rol negocierile în legătură cu încheierea contractului de servicii financiare ce urma să fie încheiat între M.C.T.I. și C.S.F.B. + Ieba Trust, în ce privește S.C. Romtelecom S.A. (fila 79, vol. 91).
Actul exterior de conduită al înv. N.Z. reprezintă un sprijin moral (intelectiv) ce rezidă în încurajări și instrucțiuni, în contextul evidențierii unei relații extrem de amicale dintre cei doi (schimb reciproc de cadouri).
27) în convorbirea telefonică din 03.04.2006, ora 17:51, vol. 8, fila 179, S.S. îi relatează lui D.M.R. că „ne-am văzut cu Schumi” și că la ora 21:00 se va întâlni din nou cu înv. N.Z..
28) – convorbirea telefonică din 04.04.2006, ora 22:20, vol. 8, fila 210, în care S.M. îi cere lui N.Z. să aibă o atitudine conformă cu interesele lui S.M. în ce privește discuția din ședința de guvern, referitoare la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, ceea ce relevă conivența dintre cei doi învinuiți în ce privește obiectivul (ținta) urmărită de S.M. și S.S. , despre care înv. N.Z. era în cunoștință.
29) în convorbirea telefonică din 11.04.2006, ora 13:05, vol. 8, fila 264, în care S.S. îi comunică lui D.M.R. că îl așteaptă pe înv. N.Z. la locația Byblos și apoi „ies cu el”. Convorbirea se reia la ora 16:21, vol. 8, fila 274 când S.S. îi transmite lui D.M.R. că „Am terminat cu Schumi… cu Mircea (n.n. F.M.C. ), de unde rezultă cooperarea între S.S. și înv. N.Z. și F.M.C.
30) convorbirea telefonică din 11.05.2006, ora 16:31, vol. 9, fila 97, din care redăm următorul pasaj:
„ S.S. .: Bine. Aseară m-a sunat Schumi, dar deja dormeam.
D.M.R.: Da.
S.S. .: Nu știu, poate s-a întâmplat ceva. Știi ceva?
D.M.R.:Nu știu. L-am văzut…
S.S. .: Probabil voia să ne întâlnim mai târziu pentru că zicea că merge la o cină.
D.M.R.: Ești aici azi?
S.S. .: Nu, deja am plecat.
D.M.R.: Când ai plecat? Cristi … m-a sunat și mi-a spus că așteaptă să-l suni.
S.S. .: Zsolt m-a condus la… M-a înnebunit. Sunt atât de nervos din cauza lui.
D.M.R.: M-a sunat în jurul orei 10:30 și m-a întrebat ce s-a întâmplat cu tine. A primit instrucțiuni de la Mustafa să aștepte telefonul tău în jurul orei 09:00.
S.S. .: Da, dar plecat. Am plecat cu Zsolt la întâlnirea pentru clădire… Sunt atât de nervos din cauza a ceea ce a făcut. Sunt foarte dezamăgit.
D.M.R.: Pe Zsolt ?
S.S. .: Da. De fapt, domnii voiau s-o vândă pentru opt milioane, nu pentru șase. Și am mers acolo să negociez cu ei pentru mai puțin de șase. Mi-au spus: Noi n-am vorbit de șase milioane, am vorbit de opt milioane.”
Este relevată cooperarea dintre S.S. ,D.M.R. M.R., O.M. și N.Z.
31) în convorbirea telefonică din 15.05.2006, ora 16:26, vol. 9, fila 105, în care D.M.R. îi comunică lui S.S. că N.Z. a spus că „e mai bine să ne întâlnim toți”…., pentru ca „să discutăm despre Poștă și să stabilim”, din care se desprinde atitudinea cooperantă, încurajatoare a înv. N.Z., în ce privește satisfacerea intereselor grupului organizat infracțional extern referitor la privatizarea C.N. Poșta Română S.A.
32) convorbirea telefonică din17.05.2006, ora 18:49, vol. 9, fila 141, din care redăm următorul pasaj:
„ S.S. .: Exact. În realitate, tot ce le spune el că vrem noi să facem, ei discută cu Dan și încearcă să facă același lucru cu altcineva. Asta nu-mi place. Am mai discutat ceva azi. I-a informat și despre asta. Dan este pe statul de plată al lui Vântu. Asta cu opt procente. Tot ce aud că vrem să facem ajunge în sectorul celălalt.
S.M.: Dan nu poate să lucreze pentru Vântu.
S.S. .: Ba da! Lucrează oficial. Știu asta din două surse. Una este Ciprian și cealaltă este… Există un raport care a fost cerut de Schumacher deoarece cineva i-a spus că trebuie să fie atent… De fapt Dan Stratan a fost la minister și a cerut să se facă niște chestii și el a cerut serviciilor secrete să îi dea opinii despre Stratan. Serviciile i-au dat un raport – pe care nu l-am cerut, dar pot să o fac – iar în raport se spune că este plătit cu salariu lunar de Vântu. Este foarte interesant.
S.M.: Asta este ceva de care ar trebui să știe și Adi.
S.S. .: Da. În mod normal Adi ar trebui să aibă cunoștință de acest lucru.
S.M.: Am să-l întreb pe Adi.
S.S. .: Vorbește cu Adi, însă eu cred ce-mi spune Schumacher.
S.M.: Vreau să îi văd reacția.
S.S. .: Da. Dacă lucrurile stau așa atunci este clar de ce multe lucruri sunt stopate și întârziate.
S.M.: Da.
S.S. .: Am avut dreptate atunci când i-am spus de față cu tine, că trebuie să înceteze să mai vorbească cu tipii ăia.
S.M.: Este posibil ca Vântu să-l fi angajat ca să negocieze cu tipul de la primul ministru în legătură cu opt procente.
S.S. .: Poate asta, poate altceva. Nu știu, dar dacă l-a angajat pe el atunci nu este bine deloc.
S.M.: Da.
S.S. .: Și trebuie să fin foarte atenți. De fapt asta am vrut să-ți spun azi de cum am aflat. Dimineață, la ora 08:00. Nu știu cum s-a pomenit numele lui Dan Stratan, poate legat de niște proiecte, iar el mi-a spus: Știi, tipul acesta lucrează pentru Vântu și este consilierul lui Moisescu. Adică face trebuie pentru Moisescu. Lucrul acesta se confirmă și din discuția pe care am avut-o și cu Iureka.
S.M.: Știu.
S.S. .: Trebuie să fim foarte atenți acolo. Dacă te întâlnești cu Mircea și discuți cu el, nu prin telefon, spune-i să nu se ducă acolo. Nu mai poți să îi or.i, însă… Poate avea un alt impact asupra lucrurilor noastre…
S.M.: Poate că au nevoie ca acest guvern să cadă?
S.S. .: Exact.
S.M.: Asta nu este bine pentru noi. O să vorbesc cu Adi. Am discutat cu el și acum o jumătate de oră”.
33) convorbirea telefonică din 30.05.2006, ora 20:54, vol. 9, fila 221, în care S.S. îi comunică lui D.M.R. că în 31.05.2006, la ora 8:00 se va întâlni cu N.Z..
34) convorbirea telefonică din 31.05.2006, ora 10:00, vol. 9, fila 229, din care redăm următorul pasaj:
„D.M.R. : Spune-mi!
S.S. .: Vroiam să-ți spun că… Tipii ăia, poate i-ai văzut,din camera cealaltă.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Da. Sunt sigur că se uitau după tine
D.M.R. : De ce?
S.S. .: Așa. Și am vorbit și cu Schumi și o să verifice el dacă investiga cineva ceva sau… Doar ca să știi.
D.M.R. : OK.
S.S. .: Când am plecat, ne-am ridicat să plecăm, unul dintre tipi a ridicat receptorul și a zis mergem! Știi, a anunțat pe cineva. Și când m-am dus înapoi s-au uitat șa mine și comentau, ce făceau ei acolo, și au plecat. Eu m-am dus după ei și am stat la terasă, m-am uitat la ei. Unul dintre tipi le-a spus că mă uit din spatele lor. El i-a spus celuilalt, știi?
D.M.R. : Îhî.
S.S. .: Și imediat s-au întors, au stat în spatele unei mașini și se uitau să vadă dacă mă uit după ei.
D.M.R. : Am înțeles.
S.S. .: Poate fi o greșeală, dar nu cred.
D.M.R. : Se uitau după mașina mea?
S.S. .: Nu, nu. Se uitau să vadă ce fac eu, dacă îi mai urmăresc.
D.M.R. : Aha.
S.S. .: Pentru că au venit cu 5 minute după tine. Eu am fost acolo cu 15 minute înainte și nu era nimeni acolo.
D.M.R. : Da, știu. Și s-au oprit exact la mijloc.
S.S. .: Și toată cafeneaua era goală.
D.M.R. : Da, da.
S.S. .: Îți aduci aminte că odată am fost…
D.M.R. : Știu.
S.S. .: Dar nu am luat nimic
D.M.R. : Nu, nu.
S.S. .: Nimic. Nimic important.
D.M.R. : Of, lucruri nebunești!
S.S. .: E România! Dar trebuie să știi că…
D.M.R. : Da. Am înțeles. OK.
S.S. .: Trebuie să fim atenți.
D.M.R. : da, OK.
S.S. .: Mai oficial, așa. O să vorbesc în seara asta cu VADIM.
D.M.R. : Da, bine.
S.S. .: Ne putem întâlni cu el oricând, fără probleme.
D.M.R. : Da, pentru că…
S.S. .: … ce să facem, să nu schimbăm nimic. Ai grijă! Să te uiți în jur când mergi pe jos.! Poate le ții minte figurile!
D.M.R. : Să fiu mai atent, da. I-am văzut. OK, mulțumesc.
S.S. .: Poate că o să-i mai vezi!
D.M.R. : Ha, ha! OK. Mulțumesc. Pe curând!”
35)- convorbirea telefonică din 02.08.2006, ora 19:16, vol. 11, fila 91, în care N.Z. stabilește să se întâlnească cu S.S. la locația Galleron.
36) convorbirea telefonică din 14.08.2006, ora 21:01, vol. 11, fila 111, în care S.S. rezolvă rezervarea unui sejour în Bulgaria, la un hotel (Globus sau Felix) de pe litoral, pentru N.Z. și „gagica lui”, arătându-i conlocutorului aflat la postul telefonic nr. 359888614990 că N.Z. „trebuie să meargă la Monaco. I-am dat toate cheile, mașini…… dar „l-a chemat primul – ministru ieri, cum că azi trebuie să participe la o ședință urgentă și a rămas”.
37) convorbirea telefonică din 28.08.2008, ora 20:27, vol. 11, fila 127:
„ S.S. .: (…) Am sosit în București în urmă cu foarte puțin. Întâlnirea a fost perfectă. Vroiam să te întreb ceva. Din 2 sau 3 locuri am informația cum că încearcă să mă urmărească. Și poți verifica dacă este ceva în România? Pentru că se pare că în Bulgaria este cu siguranță ceva. Și nu am nici o afacere. Și tocmai am vorbit cu prietenul meu, știi, ministrul pe care îl știi și tu. Și mi-a spus că este real și că știe că așa e. Și mi-a spus că mi se trage de la faptul că fac afaceri în toată Europa, în România, Turcia, Grecia, Bulgaria. Spune că e general. Dar a vorbit cu… și mi-a spus că ar fi bine pentru mine să mă duc acolo și să-mi spună tot. Dar sunt foarte surprins, nu știu despre ce e vorba, trebuie să aflu de unde vine, pentru că vine de undeva. Aici nu am nici un semnal. De obicei Schumi verifică mereu. Dar sunt foarte surprins, pentru că am auzit mai întâi de la CEZ. După aia am auzit de la tipul acesta care face afacerea cu electricitate în Bulgaria, pentru că el își verifică mereu telefoanele sale și i-au spus că a fost… Poate că în ultima vreme am vorbit mult cu el și este cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria. Nu știu, sunt doar în stare de șoc. Nu am nici o afacere mai deosebită și el spune că este din cauza… Poate mi se trage de la faptul că mă mut la Monaco, nu știu. Cu adevărat sunt surprins.
G. K.G.: Acest lucru este nou și pentru mine.
S.S. .: Din cauză că în România nu am făcut nimic. Dacă este vreo problemă în Bulgaria, atunci o să rup complet relațiile cu Bulgaria. O s-o rup complet și asta este, sunt curat. Nu am nici o afacere, nu am legături… Poate e din cauza întâlnirilor cu președintele. Pentru că am cerut întâlnirea în urmă cu vreo două săptămâni și cererea a venit de la mine, am fost azi în biroul său, dar nimeni nu m-a întrebat nimic, mi s-a dat voie să merg acolo fără să fiu pe listă. Nu eram pe listă, dar mi s-a dat voie să intru la președinte. Și, să știi,ca să intri la președinte, nu e o glumă. Și sunt surprins, nimic din ce fac nu e… Hai să zic că aș înțelege la afacerile alea mari care au fost aici, dar s-a terminat deja cu ele.
G. K.G.: N-am nici o idee.
S.S. .: Pentru că nu contează că sunt bulgar., dar nu pot să-mi urmărească numărul de Austria.
G. K.G.: Ba pot.
S.S. .: Pot, dar nu e ușor. Nu pot să-l urmărească dacă sunt în străinătate. Pot s-o facă numai când sunt în Bulgaria. Dar, din nou, ca să schimbe…
G. K.G.: Sau aici.
S.S. .: Cum?
G. K.G.: Sau aici.
S.S. .: Bulgarii n-o pot face aici, dar românii pot. Și de asta mi-e frică, dacă este ceva mai mult de atât, mai general, mai multe țări, pentru că poate fi.
G. K.G.: Nu știu.
S.S. .: Sunt surprins, pentru că nu sunt implicat în nici o afacere. Iar ca să faci asta, în general, presupune mult efort. Trebuie să fie vorba de ceva serios. Înțelegi, nu? Sau poate doar sunt ceva întrebări de rezolvat. Ce crezi, din experiența ta?
G. K.G.: Lasă-mi ceva timp să mă gândesc.”
S.S. .: Nu știu. Aici, în mod normal nu e nimic – informația este de la Hackinen. Îți aduci aminte odată când Schumi avea, tu aveai informații, Hackinen avea.
G. K.G.: Poate au cumpărat un sistem care să aibă emisie pe bandă largă. Asta poate să pună sub supraveghere orice apel de la orice număr care apare la liniile din România.
S.S. .: E vorba de liniile din România, nu de cele din Bulgaria.
G. K.G.: Da. Și, între servicii, există mereu o anumită colaborare. Așa a fost mereu.
S.S. .: Știu, poate au descoperit ceva… Dar vine de undeva. Așa ar trebui.
G. K.G.: Orice mare afacere este verificată, se verifică afacerile mari din ultimii ani și majoritatea…
S.S. .: Nu știu,doar…
G. K.G.: Toți fac asta, cred eu.
S.S. .: Îi verifică pe toți?
G. K.G.: Pe toți, cine sunt. Pentru că se fac verificări asupra tuturor. Vezi ce-i aici, ce-i cu mine. Nu cunosc alte aspecte, dar există o strânsă colaborare între servicii și mai este și situația în care îmi face mie un serviciu, îi fac și eu un serviciu… Cine știe?
S.S. .: În general… Nu, trebuie să fac ceva. Este ușor să…Dar nu fac nimic, nu am făcut nimic greșit, nimic rău și nu fac nimic ilegal.
G. K.G.: Dar, dar aproape de mine și e și asta o afacere. Și afacerile, politica și serviciile sunt foarte legate. Sunt foarte proști când dau atât de mulți bani pe informațiile din lumea afacerilor. Am auzit zvonuri conform cărora au fost unele persoane care discutau despre care va fi prețul de mâine, asta se întâmpla noaptea târziu, iar a doua zi au văzut că adversarul lor a scăzut cu 3 procente. De unde au aflat? Telefoane. Cine vinde informația? Nimeni nu știe. Prea mulți au acces la informații.
S.S. .: Da, cu mașinăria asta de 20 de mii de lire, asta e. Chiar și companiile din Anglia produc astfel de mașinării. Știu că nu e greu să obții ceva. În același timp, este…Nu știu. E ceva despre care trebuie să vorbim și de asta…Dar informația mea, de la prietenul meu, este că e numai în Bulgaria. Nu e nimic în afară. Este numai în Bulgaria. Și se întâmplă din cauza faptului că am influență asupra pieței, pentru că sunt în legătură cu grupuri mari, că lucrez cu ele, că am multă experiență și ce mi-a mai spus, că am multă experiență în legătură cu negocierea de combustibili. Emisii de CO2. Emisii de carbon și a spus că ai mare influență pe piață în legătură cu aceste emisii și de asta. În mod normal, dacă era ceva serios nu aș fi putut să intru azi la președinte. Și știi și tu asta.
G. K.G.: Da, dar ești în regulă pentru toți. Când vii?
S.S. .: Am bilet pentru ora 5 mâine. Dar problema mea este dacă trebuie să plec la Sofia mâine și să revin poimâine. O să vin să te văd și apoi plec spre Sofia…
G. K.G.: Să-mi spui când vii.
S.S. .: Am bilet rezervat pentru mâine, stai să-ți spun… La 17:25.
G. K.G.: La ora aia sosești în Cluj, sau pleci?
S.S. .: Plec. Și o să ajung la 6:30. Zborul cu care vin de obicei.
G. K.G.: Bine. Vin să te iau.
S.S. .: Bine. Verifică dacă poți.
G. K.G.: Bine.
S.S. .: Bine tati. Altceva?
G. K.G.: Nu sunt prea bine. Am niște probleme de sănătate.
S.S. .: Ce s-a întâmplat?
G. K.G.: Am tensiune oscilantă. Nu mi s-a întâmplat niciodată.
S.S. .: Verifică. Bine, atunci ne vedem mâine.
G. K.G.: Bine. Te aștept”.
38) convorbirea telefonică din 01.11.2006, ora 16:11, vol. 11, fila 294, în care N.Z. îi solicită o întâlnire la ora 16:30 lui S.S. „în același loc”
39) convorbirea telefonică din 01.11.2006, ora 17:12, vol. 11, fila 298, din care redăm următorul pasaj::
„K. Riquat: Alo!
S.S. .: Salut!
K. Riquat:Salut!
S.S. .: Scurt. M-am întâlnit cu unul dintre prietenii noștri. Vrea ca semnarea să aibă loc după 20. Între 20 și 23, oricând îți convine.
K. Riquat: Vrei să spui semnarea contractului?
S.S. .: Da.
K. Riquat: De ce așa târziu?
S.S. .: Pentru că nu va fi aici următoarele două săptămâni și trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.
K. Riquat: Vrei să spui cel mai de sus tip, nu?
S.S. .: Da.
K. Riquat: Și nu vrea să semnăm înainte?
S.S. .: Nu se poate pentru că nu va fi publicat. Au aprobat dar va trece o săptămână până să fie publicat.
K. Riquat: Stamen, asta înseamnă că pierdem alte două săptămâni.
S.S. .: Da. Vrea să aveți următoarea zi întâlnirea de kick-off. Deci te poți pregăti de întâlnire în aceeași zi.
K. Riquat: Pe 20.
S.S. .: Luni. Peste două săptămâni.
K. Riquat: Putem măcar să începem să facem ceva dinainte?
S.S. .: Sigur. Spune-mi ce vrei să faci.
K. Riquat: Pot să vin pe 21.
S.S. .: Deci poți să faci întâlnirea kick-off în aceeași zi, la câteva ore după semnare sau imediat.
K. Riquat: Gata, trec pe agendă. Apropo, știi cumva dacă Michal a trimis ceva către MOL?”
În aceeași zi, de la ora 17:15, vol. 11, fila 300, S.S. îi comunică lui N.Z. cele stabilite în convorbirea anterioară cu Klaus Riquat:
„ N.Z.: Da!
S.S. .: 21.
N.Z.: E bine.
S.S. .: În aceeași zi au prima întâlnire.
N.Z.: Bine.
S.S. .: Și el a întrebat dacă pot să înceapă să facă ceva dinainte. Nu știu…
N.Z.: Pot să vine pentru o întâlnire preliminară, dar pot stabili ceva cu Radu și cu echipa.
S.S. .: Bine, pot să stabilească, dar ce pot să facă în avans? Ar trebui să fie semnat.
N.Z.: Da, asta e și părerea mea, ar trebui finalizat.
S.S. .: Așa e. Bine. Asta e tot. Deci pe 21, dimineața, semnarea, iar după amiază prima întrevedere.
N.Z.: Da.
S.S. .: Bine. Doar să ne spui orele și o să vorbesc și eu cu Radu.
N.Z.: Bine.
S.S. .: Bine. Pa!
N.Z.: Pa!”
Rezultă în mod evident modalitățile de cooperare ale înv. N.Z. cu inc. S.S.
Subsecțiunea 2
1. În perioada 30.05.2005-21.11.2006, urmare a racolării (recrutării) de către inc. S.S., înv. N.Z. a aderat la grupul infracțional organizat extern, inițiat și constituit de inc. B.V.,S.M. , F.M.C. – toți angajați ai C.S.F.B. Europe Ltd Lon. – și inc. S.S. – aflat în raporturi de colaborare cu C.S.F.B. -, precum și cetățeanul turc O.M., la care au aderat cetățenii români inc.D.M.R. și înv. K.G., cunoscând și acceptând, din punct de vedere a poziției sale subiective, aducerea la îndeplinire a obiectivelor (țintelor) dorite și urmărite de către aceștia, în ce privește agenții economici aflați în portofoliul M.C.T.I. și promovarea proiectului de act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, destinate obținerii unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material – pentru C.S.F.B. și, implicit, pentru persoana lor -, prin acțiuni ilicite susceptibile de a constitui infracțiuni grave, așa cum sunt acestea enumerate în art. 2, lit. b din Legea nr. 39/2003.
2. Actele exterioare de conduită ale înv. N.Z., în sensul aderării la grupului infracțional organizat extern, au fost realizate cu intenție directă calificată (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.), ceea ce rezultă din materialitatea acțiunilor (ex. re)
3. Manifestarea de aderare a înv. N.Z. a fost dorită, a devenit cunoscută și a fost acceptată de inițiatorii și constituenții grupului infracțional organizat extern, realizându-se o cooperare conjugată de acțiune însoțită de coeziunea psihică necesară punerii în executare a actelor exterioare de conduită a fiecăruia dintre membrii grupului.
Subsețiunea 3 Activitatea ilicită de sprijinire intelectivă desfășurată de înv. N.Z. a constat în următoarele:
1) Activitatea ilicită în legătură cu proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom
Întrucât, cu prilejul ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 proiectul de act normativ în discuție nu a fost aprobat de membrii Guvernului, în perioada dintre cele două ședințe ale guvernului și, apoi, imediat următoare S.S. a solicitat sprijinul ministrului N.Z. ca, prin poziția ocupată în Guvernul României și prin sistemul relațional pe care îl are, să concure în cadrul ședințelor de guvern la aprobarea și adoptarea proiectului de act normativ.
Aspectele învederate rezultă din următoarele note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat:
– din 29.06.2005 ora 20:25 dintre S.S. și S.M. vol. 6, fila 192 (în cuprinsul convorbirii S.S. îi relatează luiS.M.poziția adoptată de N.Z.. În legătură cu problema promovării actului normativ și de afirmațiile din care rezultă sprijinul pe care acesta s-a angajat să-l depună în sensul dorit de S.S.);
– 29.06.2005 ora 21:06 dintre S.S. și L.L. – vol.6, fila 194 (în care primul reiterează afirmațiile făcute în convorbirea anterioară);
– 29.06.2005 ora 22:41 dintre S.S. și ministrul S.I.C. vol. 6, fila 202 (în care primul îi comunică consultantului afirmațiile lui N.Z.);
– 11.07.2005 ora 10:36, vol.7, fila 40 dintre S.S. și K.G. în care S.S. afirmă ce va discuta cu N.Z.;
– 11.07.2005 ora 13:10, vol.7, fila 42 în care S.S. îi spune din nou lui K.G. că va discuta problema cu 8% cu N.Z.;
– 11.07.2005 ora 14:15, vol. 7, fila 43 în care S.S. îi comunică lui S.M. că a discutat cu N.Z. care i-a afirmat că este bun prieten cu B. Olteanu (n.n. ministru pentru relația cu Parlamentul la data respectivă) și că urmează să se întâlnească „ în patruzeci de minute am întâlnire cu Zsolt”;
– 11.07.2005 ora 16:42, vol.7, fila 46 în care S.S. îi zice lui K.G. a discutat cu N.Z. care, la rândul său, i-a comunicat că a discutat probleme „cu Voicu, a vorbit și cu Olteanu și amândoi au confirmat că o vor pune în agendă”, precum și faptul că „i-au dat (n.n. lui N.Z.) schimbarea or.anței, așa cum m-a rugat Codruț (n.n. S.I.C. )”;
– 03.04.2006 ora 22:07, vol.8, fila 184 în care S.S. îi comunică lui S.M. că „se pare că problema celor 8% se află pe agenda discuțiilor de joi” și că „vor fi mai multe persoane care își vor spune opiniile, cum ar fi Schumacher”;
– 04.04.2006 ora 22:20, vol. 8, fila 210 dintre S.M. și N.Z. în care, practic, primul îi dă însărcinări celui de al doilea în legătură cu viitoarea discuție din Guvern privind problema 8%.
În intervalul de timp cuprins între data de 20.06.2005 și data de 12.07.2005, învinuitul N.Z. a avut următoarele întâlniri cu inc. S.S. :
– în 21.06.2005 ora 10:00 la locația Fashion Bar (convorbirea telefonică din 20.06.2005 ora 14:34 vol.6 fila 92 și convorbirea telefonică din 21.06.2005 ora 17:12 vol.6 fila 114).
– în 29.06.2005 (convorbirea telefonică din 27.06.2005 ora 15:37 vol.6 fila 140).
– în 05.07.2005 ora 12:00 la sediul M.C.T.I. (convorbirea telefonică din 04.07.2005 ora 22:10 vol.7 fila 14) și convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 10:21 vol.7 fila 16), întâlnire la care a participat și înv.S.M. . Împrejurarea că întâlnirea a avut loc rezultă din convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 13:17 vol.7 fila 19.
– în 11.07.2005, în jurul orelor 15:00 (convorbirea telefonică din 11.07.2007 ora 14:15 vol.7 fila 43), ceea ce este confirmată și de convorbirea telefonică din 11.07.2005 ora 16:42, vol.7 fila 46.
În perioada 13.03.2006-05.04.2006, învinuitul N.Z. a avut următoarele întâlniri:
-14.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 14.03.2006 ora 14:37 vol.8 fila 61).
-20.03.2006 cu S.M. (convorbirea telefonică din 13.03.2006 ora 21:48 vol.8 fila 50).
-03.04.2006 cu S.S. ,în cursul dimineții și la ora 21:00 (convorbirea telefonică din 03.04.2006 ora 17:51 vol.8 fila 179).
Despre împrejurarea că subiectul conversațiilor purtate cu ocazia întâlnirilor sus-menționate avea ca temă și proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, ocazie cu care înv. N.Z. și-a manifestat sprijinirea acțiunilor derulate de S.S. și S.M. , cu predilecție prin acțiuni de natură intelectivă (încurajări, promisiuni) se degajă din relatările conlocutorului S.S. către S.M. și K.G., din care mai rezultă și că, N.Z. avea cunoștință și a acceptat să sprijine respectivele acțiuni (art.19 pct. 1 lit. a din C.p.), obiectivându-se ca acțiune intelectivă realizată cu intenție directă.
Faptele descrise mai sus, constând în aceea că în perioada 20.06.2005-aprilie 2006, a sprijinit intelectiv (moral) și material în acțiunile lor pe S.S. și S.M. , în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (prev. de art. 12 lit. b, comb. cu art. 14 din Legea nr. 78/2000), așa cum acestea sunt prevăzute de art. 2 lit. b pct. 15 din Legea nr. 39/2003, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul MEC-OPSPI către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, reprezintă un act material care se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii aderare și sprijin a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 15 din aceeași lege.
2) Activitatea ilicită a înv. N.Z. în legătură cu S.N. Radiocomunicații S.A. a constat în următoarele:
în calitate de președinte al Comisiei de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării SN Radiocomunicații a contribuit moral la acțiunile ilicite întreprinse de inc. D.M.R. și S.S., acordând sprijinul moral, prin încurajări, pentru declararea consorțiului C.A.I.B. – Mușat și Asociații drept câștigător al competiției, împrejurarea ce rezultă din nota de redare a convorbirii telefonice din data de 05.04.2006 ora 15:34, vol. 8, fila 217 și din 05.04.2006 ora 20:16, vol. 8, fila 225, purtate între D.M.R. și S.S.;
acțiunea de sprijinire morală a inculpaților sus arătați de către înv. N.Z. s-a derulat în contextul în care inc. S.S. i-a intermediat acestuia o întâlnire, în data de 14.12.2005, în Austria, cu un oficial austriac, Zund (c.t. din 06.12.2005 ora 10:33, vol. 7, fila 199), coroborat cu ieșirea – intrarea în România din perioada 14.12.2005 – 17.12.2005 evidențiată la filele 119-120, vol. 115), precum și a unor întâlniri în afara cadrului oficial (sediul M.C.T.I.), cum a fost, de exemplu, cea din 11.04.2006, la locația Byblos din București (c.t. din 11.04.2006 ora 13:05, vol. 8, fila 264).
În intervalul de timp cuprins între data de 12.02.2005 și 08.05.2006, în care se derula activitatea comisiei de negociere referitoare la declanșarea procesului de privatizare al S.N. Radiocomunicații S.A, respectiv selectarea consultantului în vederea privatizării, în care a fost declarată câștigătoare oferta consorțiului CAIB (reprezentat de K. Riquat și M. Buia) – Mușat și Asociații, înv. N.Z. a avut următoarele întâlniri:
– 12.12.2005, ora 15:00, cu S.S. (convorbirea telefonică din 12.12.2005, ora 11:38, vol. 7, fila 22).
– 01.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 02.03.2006, ora 09:07, vol. 8, fila 8 bis).
– 14.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 14.03.2006, ora 14:37, vol. 8, fila 61).
– 20.03.2006 cu S.M. (convorbirea telefonică din 13.03.2006, ora 21:48, vol. 8, fila 50).
– 31.03.2006 ora 14:50 cu S.S. la locația Galleron – Grand Cafe din București.
– 03.04.2006 cu S.S. , în prima parte a zilei și la ora 21:00 (convorbirea telefonică din 03.04.2006, ora 17:51, vol. 8, fila 179).
– 11.04.2006 cu S.S., între orele 14-16, la locația Byblos din București (convorbirea telefonică din 11.04.2006, ora 13:05, vol. 8, fila 264).
Înv. N.Z. s-a cunoscut cu K. Riquat, care reprezenta interesele CAIB încă din luna iunie 2005, prin intermediul inc. S.S. (convorbirea telefonică din 27.06.2005, ora 15:37, vol. 6, fila 140, și din 21.06.2005, ora 17:12, vol. 6, fila 114).
Acțiunea înv. N.Z. de sprijin moral (intelectiv) al acțiunilor întreprinse de inc. S.S. în legătură cu acest agent economic, pentru selectarea consultantului internațional în vederea privatizării, în calitate de ministru al M.C.T.I., dar și de președinte al comisiei de evaluare și selectare, sunt decelate de relatările cu privire la atitudinea acestuia, făcute de D.M.R. lui S.S. în convorbirile telefonice din 05.04.2006, ora 15:34, vol. 8, fila 217, din care redăm următorul pasaj:
„D.M.R. : Trebuie să-ți spun.
S.S. .: Da, spune-mi.
D.M.R. : Ei sunt pe locul doi, vorbesc de problema financiară, după BNP, dar foarte aproape.
S.S. .: Da.
D.M.R. : Asta înseamnă o diferență de 1-2 puncte din punct de vedere financiar.
S.S. .: Ce înseamnă asta?
D.M.R. : De fapt, tipul a venit cu un onorariu de 129 și ei au venit cu unul de 150.
S.S. .: Bine.
D.M.R. : Nu va fi nici o problemă pentru cel tehnic, vei avea nevoie de unul sau două puncte…
S.S. .: Dar poți da mai mult.
D.M.R. : Absolut.
S.S. .: Cât cei ei pentru…?
D.M.R. : Care este taxa de succes? Uimitor de mare BNP cere 4,5.
S.S. .: Asta înseamnă că e bine?
D.M.R. : Da, e mai bine, datorită acestui onorariu. Ți-am spus că onorariul ucide pe toată lumea.
S.S. .: Și ceilalți?
D.M.R. : Ceilalți au cerut 1.200.000 onorariu. ROTSCHILD și RAIFFEISEN cer 1,65 și 1,34.
S.S. .: Atunci, totul e în regulă.
D.M.R. : Da. Eu nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo.
S.S. .: E mai ușor.
D.M.R. : Da, nu suportă comparație, nu vreau să fac comparație, nici nu vreau să mă gândesc. Nici o problemă. Trebuie să merg să vorbesc cu Zsolt. M-am întâlnit cu Mișu acum și a solicitat poziția a doua în sindicat, ceea ce înseamnă adjunct.
S.S. .: Da, dar asta nu e treaba ta.
D.M.R. : Da, știu. Știi de ce m-am întâlnit cu el.
S.S. .: Da.
D.M.R. : Ei, ING și UBS, nu vor să fie asociați, vor să fie adjuncți. Dar vor împreună, nu vor să se separeu. Trebuie să vorbesc cu el.
S.S. .: Și când veți semna?
D.M.R. : Nu știu ce să-ți spun. Ieri, noi am negociat cu Michael. Presupun că totul este în regulă. Ieri seară, DANIEL (Daniel Badea) mi-a spus că e posibil să fie câteva schimbări minore,iar azi dimineață am înțeles că au primit alte modificări peste noapte și Michael mi-a propus să mă întâlnesc mâine cu Mircea sau să avem o teleconferință. Trebuie să mă întorc, să vorbesc cu Mircea, să văd ce am primit de la avocatul lor și să aranjez o întâlnire pentru mâine dimineață. Mai vorbim.
S.S. .: Bine.”
și din 05.04.2006, ora 20:16, vol. 8, fila 225, din care redăm următorul pasaj:
„D.M.R. : Da, e bine. Ți-am spus, nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul doi. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (Florin Bejan, secretar de stat pentru Comunicații, președintele comisiei) și nu mai vorbesc despre SCHUMI (N.Z., ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației) sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu.
S.S. .: Cine e Florin?
D.M.R. : BEJAN celălalt membru al comisiei.
S.S. .: Da.
D.M.R. : Cu cealaltă doamnă de la Ministerul de Finanțe nu e nici o problemă. Mă simt confortabil, nu e nici o problemă.
S.S. .: Cât de repede o să faci asta?
D.M.R. :Presupun că până la sfârșitul lunii va fi totul gata și vom vedea când vom putea face anunțul. Oricum, vom avea nevoie de două săptămâni pentru a face evaluarea. Ți-am spus că am vorbit cu MIȘU, iar apoi m-am întâlnit cu SCHUMI. El cere să fie în echipa managerială. I-am spus lui SCHUMI și a spus că n-are nimic împotrivă, dar vrea ca primul ministru să fie de acord. A spus: în regulă, vorbește cu el, cu el, cu tine și cu MICHAEL. Cred că de data asta va fi mai ușor pentru MICHAEL să vorbească direct cu ING, nu cu UBS.
S.S. .: Dacă ai semnat contractul, va fi mai ușor pentru MICHAEL. Acum el simte că-i forțezi mâna și nu va avea loc nici o discuție. Îi va spune lui MIȘU să stea deoparte, asta se va întâmpla.
D.M.R. : Da, el normal… nu știu. Știi, SCHUMI trebuie să fie sigur că se va întâmpla acest lucru, ca să fie liniște din partea primului-ministru. Nu vreau ca MICHAEL să spună: „În regulă, voi vorbi, și, după ce va semna, nu voi mai vorbi deloc.” Nu vreau să se întâmple acest lucru.
S.S. .: Să vină la SCHUMI, să meargă și să semneze cu UBS. Urăsc chestiile astea.
D.M.R. : Știu, și eu.
S.S. .: MICHAEL nu va fi fericit, pentru că primul-ministru este prieten foarte bun cu MIȘU. Hai să apară chestia asta în presă. Primul-ministru împinge. Înțelegi? De aceea contractul trebuie semnat contractul și apoi lasă-i să negocieze. Dacă nu pot negocia, dacă nu cad de acord ce-o să fie?
D.M.R. : Să cadă de acord cu noi?
S.S. .: Nu, dacă UBS și ING nu ajung la un acord cu Credit Swiss, ce-o să se întâmple? Dacă ei cer ceva imposibil…
D.M.R. : Să vedem ce părere are MICHAEL despre această poziție. Până acum, la prima discuție, UBS a cerut să fie la același nivel cu Credit Swiss, ceea ce nu este posibil și sunt de acord cu asta, e adevărat. Acum, ING nu solicită prima poziție, e foarte clar că nu este posibil să obțină acest lucru, să fie pe aceeași poziție cu Credit Swiss, dar să fie nominalizat acolo, în acest sindicat. Știi, sunt câteva poziții diferite într-un astfel de proces.
S.S. .: Înțeleg. Dar nu ai contract. Dacă ai pe cineva, atunci poți discuta despre poziție. Despre ce vorbești acum? Nu-mi place. Nu voi încerca să-l conving pe MICHAEL. Lasă-i să facă ce vor. Urăsc situația asta. Îi voi spune lui SCHUMI tot. Dacă primul-ministru nu zice nimic, ce câștig am eu? Nimic, doar pierd.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Pentru că până acum nu ai semnat contractul. Dacă ești pregătit să-l semnezi, vorbește cu MICHAEL și vedem ce putem face. Dar înțeleg că ești departe de a semna.
D.M.R. : Da, și eu cred că e mai ușor pentru MICHAEL să vorbească cu el decât cu UBS.
S.S. .: Partea bună va fi că el va spune că vine din partea primului-ministru. Bine, spune-mi ce vrei.
D.M.R. : Da.
S.S. .: Partea bună va fi că va fi semnat contractul, pentru că el se va simți puternic. Acum se simte ca și cum nu ar avea mâini. Nu am de gând să vorbesc cu MIȘU până nu se va semna contractul.
D.M.R. : Trebuie să mai luăm în considerare și am vorbit și cu SCHUMI despre asta după-amiază. Nu avem un răspuns referitor la acele costuri pe care, în mod normal, trebuie să le suporte ROMTELECOM. Mâine dimineață, voi vorbi cu SCHUMI și îl va contacta încă odată telefonic pe VURLUMIS, să vadă ce se întâmplă, să cadă de acord ca acele costuri să fie, în final, suportate de către companie. Să vedem ce se va întâmpla. Dacă nu vom primi un răspuns pozitiv la acest lucru, vom fi obligați să facem în contract precizarea că aceste costuri va trebui să le suporte consultantul. MICHAEL nici nu vrea să se gândească cum va fi atunci. Nu știu ce să spun. E extrem de important să rezolvăm problema costurilor. În fiecare zi îi vorbesc lui SCHUMI despre acest lucru. VURLUMIS nu-l sună, nu au discutat până acum. Rămâne ca mâine dimineață, la ora 10:00, nu știu, prima oră a Greciei, să se vorbească…”
3) Activitatea ilicită a înv. N.Z. în cazul S.C. Romtelecom S.A. a constat în următoarele:
– în calitate de ministru al M.C.T.I. a contribuit intelectual, prin sprijin moral și încurajare acordată acțiunilor ilicite derulate de D.M.R., S.M.și S.S., despre care avea cunoștință;
– acțiunea de sprijin moral și încurajare realizată de N.Z. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional cu caracter transnațional pe filiera S.S. – S.M.- D.M.R. – N.Z. – B.V..
Participarea înv. N.Z. în cazul S.C. Romtelecom SA (selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A. proces parcurs în perioada 03.11.2005-23.12.2005 și apoi negocierea contractului de consultanță cu consultantul selectat, respectiv consorțiul format din C.S.F.B. – Ieba Trust – proces parcurs în perioada 05.01.2006-08.08.2006) s-a evidențiat în perioada în care era necesar promovarea actului normativ care urma să reglementeze măsurile destinate privatizării S.C. Romtelecom, respectiv H.G. nr. 727/14.07.2005 publicat în M. Oficial nr. 645 din 21.07.2005 și imediat după aceea, adică în 22.07.2005, când a cerut în mod expres lui S.S. că vrea să discute cu S.M. (reprezentant C.S.F.B.), dând de înțeles, fără echivoc, că dorește ca această instituție financiar-bancară, C.S.F.B., să câștige licitația. Este de menționat că manifestarea înv. N.Z. relevată de S.S. lui S.M. în convorbirea telefonică din 22.07.2005, ora 11:32, vol. 7, fila 65, s-a exteriorizat înaintea momentului în care s-a făcut anunțul oficial al M.C.T.I. privind solicitarea scrisorilor de interes în vederea acordării serviciilor de consultanță financiară în vederea listării la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A., context din care, rezultă implicit, că toate demersurile oficiale ulterioare erau interferate de „dedicația” către C.S.F.B. exprimată de ministrul M.C.T.I. N.Z.. În aceste împrejurări licitația organizată la care au participat ceilalți competitori (UBS, Merryll Lynch; J. P. Morgan și alții), a fost a fost distorsionată de opțiunea pe care o avea înv. N.Z. în legătură cu competitorul C.S.F.B., pe care îl dorea ab intio drept câștigător al licitației.
Manifestarea înv. N.Z. a fost indusă acestuia de către inc. S.S. (care s-a exprimat în convorbirea telefonică din 08.06.2005 ora 13:48 vol.6 fila 57 față de K.G. că din privatizarea S.C. Romtelecom SA „trebuie să facem bani”) ce a dorit interpunerea C.S.F.B. în procesul de finalizare al privatizării S.C. Romtelecom SA, împrejurare comunicată de altfel și înv. S.M. , ca reprezentant al C.S.F.B.
Interesul inc. S.S. a fost indus de către acesta către înv. N.Z. cu prilejul întâlnirilor directe dintre aceștia, încă din luna iunie 2005, respectiv din 20.06.2005 ora 10:00; 29.06.2005 și 05.07.2005, deci anterior chiar promovării de către M.C.T.I. a proiectului de act normativ, ce avea să devină H.G. nr. 727/14.07.2005.
Acțiunea înv. N.Z. este decelată din conținutul convorbirilor telefonice purtate între alți conlocutori, de regulă S.S. , S.M. și D.M.R. și constituie un act exterior de conduită ce reprezintă un sprijin intelectiv (moral) constând în încurajare, ajutorare pentru aducerea la îndeplinire a țintei (obiectivului) vizat de S.S. și S.M.
4) Activitatea învinuitului N.Z. în cazul C.N. Poșta Română a constat în următoarele:
în calitate de președinte al comisiei de evaluare și selectare a consultantului pentru restructurarea / privatizarea C.N. Poșta Română, a divulgat unui terț, respectiv înv. O.M. în data de 21.12.2005 (c.t. 21.12.2005 ora 10:48, vol. 7, fila 294) că el va fi acela care va semna contractul pentru Poștă, după ce la data de 08.11.2005, prin ordinul nr. 416 la M.C.T.I. el a devenit președintele acelei comisii;
în aceeași calitate, în timpul desfășurării lucrărilor comisiei al cărei președinte era, a transmis, la data de 15.05.2006, prin intermediul inc.D.M.R. M.R., celorlalți membrii ai grupului organizat infracțional extern: B.V.,S.M. , S.S. că este bine să se întâlnească „să discutăm despre Poștă și să stabilim” (c.t. din 15.05.2006 ora 16:26, vol. 9, fila 105);
Acțiunea contributivă intelectual constând în sprijin moral prin încurajarea demersurilor întreprinse de membrii grupului infracțional organizat extern B.V. V., S.S. și S.M. , precum și acordarea de sfaturi este reflectată în convorbirea telefonică din 15.05.32006, ora 16:26, vol. 9, fila 105 dintreD.M.R. M.R., subalternul său prin intermediul căruia păstra legătura cu ceilalți membrii ai grupării externe și S.S. , și a contribuit la îndeplinirea obiectivului (țintei) grupului infracțional organizat la care a aderat.
Subsecțiunea 4
Din punct de vedere al poziției subiective, actele materiale concrete executate de către înv. N.Z. în legătură cu cei trei agenți economici din portofoliul M.C.T.I., așa cum sunt reflectate în convorbirile telefonice dintre inc. S.S. , D.M.R. și înv.S.M. , constând în manifestări de receptare a solicitărilor ce-i erau adresate; de acceptare a acestor solicitări; de încurajare implicită a manifestărilor exterioare ale solicitărilor; de acordare de sfaturi și instrucțiuni celorlalți membri ai grupului infracțional organizat; în esență, de contribuire la întărirea și menținerea hotărârilor infracționale ale membrilor grupului organizat infracțional extern, au fost însoțite de factori intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate directe (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.).
Atitudinea subiectivă a înv. N.Z. se desprinde din afirmațiile personale pe care le-a făcut în convorbirile telefonice pe care le-a purtat cu conlocutori, membrii ai grupului infracțional organizat, în legătură cu agenții economici cum a fost cazul în ce privește promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom:
– în convorbirea telefonică din 04.07.2005 ora 22:10, vol. 7 fila 14, înv. N.Z. îl întreabă pe inc. S.S. : „Stamen, te duci la 12:30 la Ionuț (n.n. ministrul finanțelor Ionel Popescu)”, fiind evident că înv. N.Z. cunoștea interesul lui S.S. S că este necesar avizul interinstituțional de la M. Finanțelor pentru punerea pe agenda de lucru a guvernului, a proiectului de act normativ inițiat de M.E.C., precum și faptul că, rezultat al unor discuții anterioare purtate cu prilejul întâlnirilor directe între cei doi, cunoștea pașii (acțiunile) care au fost întreprinse și care urmau să se realizeze de către S.S.
– în convorbirea telefonică din 04.04.2006 ora 22:20, vol. 8 fila 250, înv. N.Z. își exprima fără echivoc ajutorul, în ce privește discutarea în ședința de guvern a problemei, față de înv. S.M. , în sensul dorit de către interlocutor, ceea ce a fost de natură să-i întărească și să-i mențină hotărârea luată de către acest învinuit, prin aceasta făcându-se dovada că înv. N.Z. cunoștea scopul urmărit de S.M. și a dosit să-l sprijine în demersul său, contribuind nemijlocit la activitatea ilicită a acestui învinuit.
Atât în cazul sus-menționat cât și în situația celor trei agenți economici din portofoliul M.C.T.I., poziția subiectivă a înv. N.Z. este reflectată de relatările pe care le făcea inc. D.M.R. către inc. S.S. ori de către acest inculpat către înv. S.M. în convorbirile telefonice purtate ce erau consecutive întâlnirilor directe pe care aceștia le aveau cu înv. N.Z., fie la sediul M.C.T.I., fie în diferite locații din București. Din toate aceste relatări se desprinde atitudinea contributivă proactivă a înv. N.Z. în ce privește sprijinirea acțiunilor membrilor grupului infracțional organizat extern în atingerea obiectivelor (țintelor) dorite de către aceștia și cunoscute de către înv. N.Z..
Mobilul și scopul activităților ilicite ale înv. N.Z. (ca elemente ale laturii subiective, ce nu intră în conținutul legal al infracțiunii săvârșite de învinuit) a constat în obținerea de foloase necuvenite și/sau luare de mită pentru activități în calitate de demnitar în Guvernul României și reprezintă aspecte pentru care, prin ordonanța nr. 168/D/P/2007 din 12.10.2007, s-a declinat dos. nr. 168/D/P/2007 în favoarea D.N.A. – structura centrală, competentă material pentru efectuarea de acte premergătoare și/sau urmărire penală.
Secțiunea C Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de învinuitul N.Z.
Fapta învinuitului N.Z., constând în aceea că, în calitate de ministru al M.E.C., în perioada 30.05.2005-21.11.2006, a aderat și a sprijinit intelectiv, membrii grupului infracțional organizat extern format din inc. S.S. și înv. S.M. și F.M.C. , la care au aderat și l-au sprijinit cetățenii români inc. D.M.R. și înv. S.I.C. K.G., despre ale căror acțiuni le cunoștea și le-a acceptat, prin acordarea de încurajări, sfaturi și ajutor, atitudine proactivă, însoțită de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate directe (art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.), constituie infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b pct. 8, 15 și lit. c din aceeași lege (descrisă în Capitolul 8 secțiunea 3 și 9 din prezentul rechizitoriu).
Secțiunea D Acte procesual și procedural penale
– 27.04.2007 rezoluția nr. 99 de începerea urmăririi penale, comunicată la 21.05.2007 (fila 13-45; 58-61, vol. 115).
– 11.06.2007 i s-a pus la dispoziție învinuitului materialul de urmărire penală la care se face referire în rezoluția de începerea urmăririi penale, în prezența apărătorilor aleși (fila 61, vol. 115).
– 19.06.2007 învinuitul a luat la cunoștință de materialul probator aflat la dosarul cauzei (fila 63, vol. 115).
– 05.07.2007 învinuitul a luat la cunoștință de întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei (fila 72, vol. 115) și refuză să consemneze declarație olografă și nu face nici un fel de declarație în fața procurorului (fila 74, vol. 115).
– 26.11.2008 i se pune la dispoziție întreg materialul de urmărire penală administrat în dos. nr. 147/D/P/2007, respectiv, vol. 1-135, pentru a fi luate la cunoștință, în perioada 26, 27, 28.11.2008; 3, 8-12.12.2008; 17.12.2008 și 19.01-23.01.2009 în intervalul orar 08:00-16:00 (fila 105, vol. 115), la care învinuitul însă nu a dat curs (fila 108-123, vol. 115).
– 26.01.2009 învinuitul nu se prezintă la acest termen adus la cunoștință în 26.11.2008 (fila 105, vol. 115), dar trimite o comunicare prin care încunoștiințează că face uz de dreptul la tăcere prevăzut de art. 7o alin.2 din C.p.p. (fila 124, vol. 115).
– 05.02.2009 i se comunică învinuitului că în perioada 12.02.2009-27.02.2009, se poate prezenta la sediul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., pentru luare la cunoștință a materialului de urmărire penală, din dos. nr. 147/D/P/2007, fiind declanșată procedura de prezentarea materialului de urmărire penală, prevăzută de art. 250 și 257 din C.p.p. (fila 131-136, vol. 115).
– la data de 16.02.2009 s-a emis mandat de aducere pentru N.Z., întrucât în perioada 12-15.02.2009 nu adat curs citației pentru a se prezenta în vederea îndeplinirii procedurii de prezentarea materialului de urmărire penală (vol. 115, fila 214).
Din actele depuse de apărătorul ales și procesul-verbal de îndeplinire a mandatului de aducere a rezultat că în perioada 14.02-22.02.2009 învinuitul s-a aflat plecat în Dubai (filele 215-218; 228-229, vol. 115).
– în perioada 12.02.2009-26.03.2009, perioadă destinată luării la cunoștință a materialului de urmărire penală, care a fost comunicată înv. N.Z. (vol. 115, filele 135-136; 242-244; 254-256), învinuitul s-a prezentat pentru a lua la cunoștință materialul de urmărire penală al dosarului nr. 147/D/P/2007, în datele de:
– 23.02.2009, orele 09:15-10:40 (vol. 115, filele 234-239);
– 24.02.2009, orele 09:30-13:15 (vol. 115, fila 241);
– 04.03.2009, orele 11:05-14:00 (vol. 115, fila 248);
– 03.03.2009, orele 10:40-14:00 (vol. 115, fila 249);
– 13.03.2009, orele 10:15 (vol. 115, fila 251);
– 16.03.2009, orele 10:15-14:40 (vol.115, filele 252-253);
după care nu s-a mai prezentat (vol. 115, fila 254-256), astfel că, așa cum i s-a comunicat de altfel, s-a făcut aplicarea art. 254 din C.p.p., rezultând în mod evident că înv. se sustrage de la chemarea în fața organului de urmărire penală.
Capitolul 15
Sinteză privind pe învinuitul K.G.
Secțiunea A
1. Prin rezoluția nr. 170 din 17.10.2008 s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. K.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7, alin. 1, din Legea nr. 39/2003 (vol. 135, filele 1-149).
2. Baza factuală și întinderea activității ilicite a înv. K.G. a fost expusă detaliat în rezoluția sus-arătată.
Secțiunea B
Aderarea înv. K.G. la grupul infracțional organizat cu caracter transnațional.
Cunoașterea membrilor grupului
K.G. se cunoaște cu S.S. și O.M. din anii 2000-2001 (declarație K.G., vol.1, filele 447-460);
Din anul 2000, l-a cunoscut pe D.M.R., pe când acesta lucra la Rompetrol;
Se cunoaște cu N.Z., dat fiind apartenența la același partid politic: U.D.M.R., în care K.G. deține calitatea de vicepreședinte ales și coor.ează Departamentul pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Economică;
Prin intermediul lui S.S., făptuitorul K.G. l-a cunoscut în cursul anului 2004 pe S.M.(declarația K.G. filele 447-460, vol.1)
Relaționarea cu membrii grupului
la sfârșitul anului 2004 a primit de la S.S. cartela telefonică al cărei indicativ de apel este 43676525263, iar contravaloarea convorbirilor făcute era achitată de S.S. (vol.1, filele 447-460)
în primăvara anului 2005 a intermediat realizarea cunoștinței între S.S. și N.Z. (vol.1, filele 447-460; 524-528 și vol. 5, fila 103);
potrivit propriei declarații, în perioada 2005 -2006, K.G. i-a facilitat, la cererea expresă, lui S.S. contacte în mediul politic precum și în mediul de afaceri din România (vol.1, fila 456);
cu înv. O.M., făptuitorul K.G. a avut în perioada 2005-2006 mai multe relații de afaceri.
– corespondența e-mail din 07.11.2006, ora 11:40, dintre K.G. G. și S.S. în legătură cu licitația pentru serviciile de transmitere a operațiunilor financiare (facturare) pentru S.C. Electric Oltenia S.A. și participarea CEZ as Cehia (vol. 12, filele 353 – 355) care relevă preocupările comune de afaceri ale înv. K.G. G. și S.S.
3. Manifestările exterioare de conduită ale înv. K.G., din care rezultă aderarea sa la grupul infracțional organizat extern format din S.S. și înv. S.M. , la care au aderat și l-au sprijinit cetățenii români D.M.R. și înv. N.Z., precum și la obiectivele (țintele) acestuia, pe care le cunoștea, le-a acceptat și împărtășit, rezultă în exclusivitate din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, atât cele în care el este unul dintre conlocutori – se introduc filele 463-467 (28 c.t.)
Aspectele relevate mai sus se desprind din următoarele convorbiri telefonice:
– în care unul dintre conlocutori este K.G.:
Volumul 6:
30.05.2005 ora 15:50, fila 11, cu S.S. în care acesta îi propune să se cunoască cu K. Riquat;
06.06.2005 ora 09:27, fila 33 cu S.S., în care se fac referiri la ministrul S.I.C., situația politică a acestuia, la inițializarea procesului de privatizare S.C. Romaero S.A. și necesitatea găsirii unui investitor.
08.06.2005 ora 13:48, fila 57, cu S.S., în care se fac referiri laD.M.R. M. Radu, Karom Lorand, situația din interiorul Poșta Telecom, precum și la intervenția pe care să o facă S.S. la ministrul M.E.C., S.I.C. pentru licitația Electrica Cluj la care participă și K.G.;
20.06.2005 ora 14:16, fila 88 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” (se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
20.06.2005 ora 14:17, fila 90 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” (se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
21.06.2005 ora 11:11, fila 102, în care K.G. îi comunică lui S.S. că D.A (secretar de stat M.E.C.) se va deplasa la cabinetul ministrului de stat S. Gh., în problema proiectului de act normativ 8 %, precum și faptul că „la ședința de guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru Romgaz”. La întrebarea lui S.S. „dacă avem oameni în Ministerul Justiției”, K.G. îi confirmă inducându-l pe secretarul de stat Kibedy Katalin, „un vechi prieten de al meu”;
21.06.2005 ora 17:55, fila 118, cu S.S. cu care discută despre proiectul de act normativ 8 % și despre „Poșta” (n.n. procesul de privatizare de la C.N. Poșta Română);
28.06.2005 ora 08:42, fila 152 cu S.S., în legătură cu întâlnirea de la Primăria Generală a Capitalei (Videanu), „subiectul fiind legat de Skoda și Planet Leasing” (n.n. afaceri ale înv. O.M.);
28.06.2005 ora 08:46, fila 154, cu S.S., pe temele de mai sus;
28.06.2005 ora 09:40, fila 161, cu S.S. în care acesta îi transmite activitățile pe care le-a desfășurat în legătură cu proiectul actului normativ 8%, respectiv întâlnirea cu N.R.M., că actul a fost semnat de B.O., că este necesar a se stabili o întâlnire cu L.L., că a vorbit cu B. (n.n. șeful de cabinet al ministrului de stat S. Gh.); că urmează să se întâlnească cu trei (K.G. + S.S.) cu secretarul de stat de la transporturi;
28.06.2005 ora 10:31, fila 164, cu S.S., subiectul fiind o întâlnire la Primăria generală legată de afaceri cu R.A.T.B. în relația cu firma Skoda;
30.06.2005 ora 16:51, fila 211, cu S.S., având ca subiect probleme legate de actul normativ 8%, că senatorul V.A. nu se implică în problemă și despre o persoană „Victor”.
Volumul 7
05.07.2005 ora 10:21, fila 16 cu S.S. care îi comunică faptul că este împreună cu S.M.și vor merge împreună cu N.Z.; referiri la V.A. și L.L.;
06.07.2005 ora 09:29, fila 33 cu S.S. care îi comunică faptul că s-a întâlnit cu S.I.C. , referiri la S.M.în legătură cu actul normativ 8%;
06.07.2005 ora 15:31, fila 38 cu S.S. căruia îi comunică faptul că a vorbit cu Demeter Attila, în problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom;
11.07.2005 ora 10:36, fila 40 cu S.S., în problema proiectului de act normativ 8%;
11.07.2005 ora 13:10, fila 42 în care S.S. îi comunică ce demersuri urmează să facă în legătură cu proiectul de act normativ 8 % (referiri la S.I.C. D.A., B. O., N.Z., C.C. – secretar de stat în M.E.C.);
11.07.2005 ora 16:42, fila 46 în care S.S. îi comunică alte demersuri în legătură cu același proiect de act normativ (face referiri la N.Z., V., O., C.);
20.07.2005 ora 18:34, fila 64, discuții cu S.S. referitoare la Skoda. RATB, secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor și că S.S. a avut “o întâlnire cu Poșta”;
06.12.2005 ora 12:08, fila 203, discuții referitoare la N.Z., D.M.R. între K.G. și S.S..
Volumul 10
06.06.2006 ora 00:03, fila 14, cu S.S. care îi comunică faptul că a fost în Republica Cehă și că „lucrurile se pun în mișcare”;
06.06.2006 ora 09:31, fila 20, în care S.S. îi afirmă lui K.G. că „o să te sun pentru că vreau să-ți spun despre sponsorul acesta care vrea să devină sponsorul tău (n.l. sau vostru”)
Volumul 11
28.08.2006 ora 20:27, fila 127, în care S.S. îi comunică faptul că a aflat că este urmărit în Bulgaria, că în România „nu am nici un semnal. De obicei Schumi (n.n. N.Z.) verifică mereu” și în continuare: „este de la Hackinen”. Iți aduci aminte odată când Schumi avea, tu aveai informații, Hackinen avea …”, la care K.G. îi răspunde „între servicii, există mereu o colaborare. Așa a fost mereu”, precum și că „poate au cumpărat un sistem care să aibă emisie pe bandă largă. Asta poate să pună sub supraveghere orice apel de la orice număr care apare la liniile din România”;
29.08.2006 ora 18:25, fila 132, în care S.S., interesat fiind se S.C. General Turbo, află de la K.G. că „Attila (n.n. D.A.) lucrează pentru ei. Face lobby pentru ei”; se discută despre firma Skoda și în final, în contextul discuției anterioare, S.S. afirmă: „De fapt se folosesc de chestii generale pentru a încerca să descopere ceva și să mă discrediteze pe piață”;
29.08.2006 ora 13:10, fila 134, în care K.G., referindu-se la discuția din 28.08.2006 ora 20:27 afirmă „E ce ți-am spus. Caută tot ce se întâmplă în sectorul energetic. Cel mai mult îi interesează, spun că D.I.P. (n.n. Dan Ion Popescu, fostul ministru al industriilor) a influențat foarte mult privatizarea Petrom și caută tot ce e legat de aceasta, caută informații. De asemenea, ai niște competitori pe piață care ar vrea ca tu să fii discreditat”, continuând: Sunt influențe din două părți …; una e de la cel mai mare șef și a doua e că deranjezi afacerile oamenilor, motiv pentru care caută orice ….”
30.08.2006 ora 19:04, fila 188, în care își stabilește întâlnire cu S.S.;
30.08.2006 ora 19:24, fila 192 dintre S.S. și K.G., din care rezultă că ultimul îl cunoaște pe O.M.;
31.08.2006 ora 08:10, fila 196, S.S. își stabilește întâlnire cu K.G. la locația „Turabo”;
4. Actele exterioare de conduită concrete care relevă aderarea înv. K.G. la acțiunile întreprinse de membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional s-au materializat în oferirea unor informații cu caracter general, la cererea inc. S.S. , preluarea unor sarcini primite de la acest inculpat și executarea lor, încercarea de influențare a unor decidenți în sensul dorit de membrii grupului organizat infracțional, cu privire la procesele de privatizare declanșate sau în curs de declanșare ori aflate în derulare ale unor agenți economici.
Acțiunile înv. K.G. se decelează în exclusivitate din afirmațiile acestuia cu prilejul unor convorbiri telefonice pe care le-a purtat, îndeosebi cu inc. S.S.:
a) a transmis informații cu caracter general în ce privește agentul economic S.C. General Turbo S.A., inc. S.S., la data de 29.08.2006, la solicitarea acestuia (capitolul 7, pct. 2.3 lit. O).
b) în ce privește pregătirea procesului de selectare a consultantului internațional în vederea privatizării S.N.G.N. „Romgaz” S.A. Mediaș:
– la data de 21.06.2005 a comunicat inc. S.S. informații în legătură cu traseul proiectului de act normativ (ce avea să devină H.G. nr. 623/2005), precizându-i cu exactitate că în ședința de Guvern se va lua în discuție proiectul de act normativ (c.t. din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102).
Faptele relevate mai sus semnifică împrejurarea că înv. K.G. a cunoscut despre interesul inc. S.S. în legătură cu S.N.G.N. „Romgaz” S.A; că între cele două persoane a existat o înțelegere în sensul ca unul să obțină, iar celălalt să primească informații relevante referitor la problema declanșării procesului de privatizare al S.N.G.N. „Romgaz” S.A., precum și că înv. K.G. a căutat să obțină și a obținut informații în legătură cu momentul în care, în ședința de Guvern, se va lua în discuție proiectul de act normativ ce avea să devină H.G. nr. 623/2005.
Fapta înv. K.G. reprezintă un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003 și este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102, cu S.S..
c) referitor la procesele de privatizare sau post-privatizare ale agenților economici din portofoliul M.C.T.I.
în primăvara anului 2005 a intermediat realizarea relaționării dintre S.S. și înv. N.Z. (vol. 1, filele 447-460, 524-528 și vol. 5, fila 103);
în c.t. din 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57, la întrebarea lui S.S. despre Poștă, K.G. îi comunică: Poșta Telecom este o societate moartă, nu are profit, doar folosește și înghite capitalul social al societății”; și în continuare: „n-are activitate, n-are venituri, n-are activitate comercială, dar are multe birouri”;
„S.S.: Salut! Poți vorbi?
G. K.G.: Sigur.
S.S.: Ce faci?
G. K.G.: Mulțumesc. Vești proaste.
S.S.: Da, nu sunt cele mai bune vești, dar merge. Ne dezvoltăm cum putem ca să nu arătăm ca niște maimuțe.
G. K.G.: Da. Nu sunt sigur că acesta e principalul meu țel în viață, dar uneori este în regulă.
S.S.: Nu-ți face griji, nu o să îți mai spun maimuță. Nu trebuie să muncești atâta.
G. K.G.: Ce mai faci?
S.S.: Mă simt foarte obosit. Cineva a pierdut niște bani iar eu i-am găsit. Asta aduce noroc. Am găsit o monedă pe stradă. Vroiam să-ți spun tipul de fond, de la Deutche Bank Fund, este aici. Am discutat cu Radu. Radu nu are prea multe informații și nu știe cum să ajungă la informație, dar Lorand este cunoscut acolo.
G. K.G.: Lorand, e aici, la Cluj.
S.S.: Da, știu.
G. K.G.: Și-a luat o săptămână de concediu.
S.S.: Am înțeles că Radu și Lorand fac echipă bună. Pentru că lui Lorand nu-i pasă, se duce și vorbește cu oricine. Nu contează despre ce e vorba. Radu este opusul lui, el nu vrea să vorbească cu nimeni. Am vorbit cu el și despre Poșta Telecom. Care este situația acolo? Știi că au atâția bani. Pot să plătească, să facă ce vor. Pentru noi este important să … Mi-ai spus că ai pe cineva interesat dar noi trebuie să facem bani din asta.
G. K.G.: Sigur.
S.S.: Care e situația în interiorul Poșta Telecom? Ce se întâmplă? Pentru că el vrea să știe mai multe lucruri și a spus: Stau pe două milioane de euro, acum, și mă uit unde să pun acești bani. Știi?
G. K.G.: Poșta Telecom este o societate moartă, nu are profit, doar folosește și înghite capitalul social al societății.
S.S.: Care este capitalul social? Nu știi. Nu contează, o să-l rog pe Radu să afle sau pe Lorand. Mâine.
G. K.G.: Sigur. Nu are activitate, n-are venituri, n-are activitate comercială, dar are multe birouri.
S.S.: Bine. Are licențe pentru operatorii de telefonie mobilă și licențe pentru telefonie fixă.
G. K.G.: Da. Asta au ei. Asta e valoarea lor. Pentru minister este o problemă foarte mare pentru că este o structură complicată. E grupul de investitori din Partidul Socialist. VTE, chinezii sunt băgați.
S.S.: N-am auzit de ei. Bine. Cine este în interior, cât la sută controlează ministerul și ce poate el să facă?
G. K.G.: Are majoritate.
S.S.: Dacă este un alt investitor strategic pot vinde ?
G. K.G.: Da, pot vinde.
S.S.: Și ceilalți investitori? Vor fi eliminați?
G. K.G.: Nu știu. În spatele românilor este un american pe care îl cunosc, care este interesat doar de licențe.
S.S.: Care este investiția de care e nevoie?
G. K.G.: Două milioane este valoarea minimă pentru licență.
S.S.: Care trebuie plătită ministerului.
G. K.G.: Nu. Este plătită. Este în pachetul Cosmorom și poți să preiei pachetul Cosmoromului.
S.S.: Nu Cosmorom …
G. K.G.: Nu Cosmorom și Romtelecom, Post Telecom. Poți să preiei, dar ministrul nu este mulțumit să dea doar licențele pentru că după aceea poate avea probleme cu Cosmorom.
S.S.: Bine, dar au sau au avut un program de investiții pentru compania asta?
G. K.G.: Au avut, dar a fost doar pentru a fura banii. Așa cred.
S.S.: Uite, dacă, să spunem, grupul acesta spune: Vom face investiții, vom dezvolta compania și plătim ministerul pentru a obține compania, să zicem, suma X, o pot lua?
G. K.G.: Da. Dar din punct de vedere al afacerii …
S.S.: Vor să o dezvolte. Nu vor doar licențele, vor să dezvolte compania. Pentru că au mulți bani, iar ca să dezvolți trebuie să bagi mulți bani.
G. K.G.: Sigur.
S.S.: Au bani. Pot să dezvolte operatorul de telefonie mobilă, nu vor să ia licența și să o vândă după aceea. Acesta e cel mai mare partener al T MOBILE în Europa. Este DEUTCHE BANK FUND. T MOBILE este german și DEUTCHE TELECOM… De fapt sunt împreună cu DEUTCHE TELECOM. Au cumpărat împreună cu DEUTCHE TELECOM RADIOCOMUNICAȚII din Cehia.
G. K.G.: o să vorbesc cu președintele POȘTEI să-i dea lui Radu informațiile de care are nevoie. Am vorbit cu Mihai deja.
S.S.: Poate să se ducă Radu să le ia? Tipul este aici până vineri.
G. K.G.: Ar putea să se ducă.
S.S.: O să îi spun lui Radu să te sune.
G. K.G.: Bine. Ar trebui să menționeze discuția mea cu Mihai.
S.S.: Bine.
G. K.G.: Am vorbit de asta.
S.S.: Tocmai acum intru în Ministerul Economiei.
G. K.G.: Bine.
S.S.: Te sun după ce termin.
G. K.G.: Am o întâlnire importantă de la ora nouă. Până la cinci, patru jumătate, nu sunt disponibil, dar ar trebui să știi …
S.S.: O secundă. (n.l. vectorul se adresează unui domn: la domnul ministru S.I.C.. Domnul îi spune: Îmi arătați și mie o legitimație, vă rog frumos, sau un buletin sau un pașaport. Vectorul revine la discuția cu Gabor). Dacă ai ceva pentru tipul ăsta…Intru acum la el. Spune-mi dacă e ceva, pot să îi spun. Intru la el o jumătate de oră.
G. K.G.: La licitația de la Electrica din Cluj sunt al doilea, dar primul ULIGRAFIC din Italia, are niște documente care nu corespund iar autoritățile locale stau pe gânduri dacă să îi excludă sau nu.
S.S.: O să vorbesc cu el acum.
G. K.G.: Le lipsesc niște documente și cred că o să reușim.
S.S.: Bine.
G. K.G.: Bine.
S.S.: Bine, tati. Te sun după aia.”
c.t. din 21.06.2005 ora 17:55 (vol. 6, fila 118), K.G. îi comunică lui S.S. că „am discutat despre Poștă. Să vedem cum o facem. Bine”;
c.t. din 20.07.2005 ora 18:34 (vol. 7, fila 64) S.S. îi comunică lui K.G. că „am avut o întâlnire cu Poșta, cu directorul general ….”;
c.t. din 03.11.2005 ora 09:41 (vol. 106, fila 3) K.G., se exprimă față de „un domn” neidentificat aflat la postul telefonic nr. 0724044940, referitor la D.M.R. și privatizarea poștei: „A doua problemă, referitoare la materialul pe care l-am primit ieri. Nu cred că „Poștașul” (n.n. indicativ folosit pentru D.M.R. în activitatea informativ-operativă derulată de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale) ne poate fi partener” și în continuare “El (n.n.D.M.R. M.R) ia totul, face totul contra unei sume, ca un instrument de schimb, că și-a dat seama că este forte important”, continuând: Asta este cu privatizarea Poștei. Să își ia cotă din privatizare, să o împartă și să servească sursele din afara sindicatului ….”;
c.t. din 30.06.2005 ora 16:51 (vol. 6, fila 211) îi afirmă lui S.S. că „El a fost în spatele grevei de la poștă. El a avut cele mai mari beneficii de pe urma acestui fapt” referindu-se la senatorul Verestoy Attila;
c.t. 06.12.2005 ora 12:08 (vol. 7, fila 203) cu S.S. din care rezultă relaționarea dintre cei doi șiS.M. , D.M.R. și N.Z.;
c.t. din 11.01.2006 ora 09:45 (vol. 106, fila 40) în care S.S. îi comunică faptul că s-a întâlnit „cu cei de la Romtelecom”. Cred că acum e momentul potrivit pentru tine, să intri și tu” și la întrebarea lui K.G.: „Da, dar cum să fac?”, S.S. îi afirmă: „Poate săptămâna viitoare, dacă vii aici, în București, o să te prezint”. În continuarea convorbirii telefonice S.S. arată că intenționează să pregătească un interviu la un post de televiziune pentru N.Z.;
d) înv. K.G. a reprezentat un punct de sprijin pentru inc. S.S. în ce privește asigurarea contrainformativă a acțiunilor acestuia, în sensul că înv. K.G. i-a oferit sfaturi și i-a dat informații în legătură cu activitatea derulată de serviciile de informații, ceea ce a fost de natură, pe de o parte, să-l liniștească pe S.S. , iar pe de altă parte să-l încurajeze în continuarea acțiunilor sale ilicite, menținându-i și întărindu-i astfel rezoluțiunea infracțională.
În sensul celor de mai sus indicăm ca extrem de relevante convorbirile telefonice din 28.08.2006, ora 20:27, vol. 11, fila 127 și din 29.08.2006 ora 13:10, vol. 11, fila 134 dintre înv. K.G. și S.S.
De altfel și din alte convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat rezultă că înv. K.G. avea o preocupare deosebită în legătură cu activitatea desfășurată de serviciile de informații, cum este, de pildă, cea purtată în 04.11.2005, ora 17:39 cu conlocutorul John Michael Mc Nutt (vol. 106, fila 9) în care înv. K.G. își exprimă nedumerirea în legătură cu activitatea serviciilor de informații: „E de necrezut cum principiul siguranței nu este respectat. E de necrezut cum toată lumea este urmărită și cum se încearcă să fie compromisă toată lumea! Cum se face ca serviciile să fie implicate în strângerea dovezilor? Chestii din astea. Toate astea sunt împotriva principiilor democratice. Asta a fost punctul culminant”.
Într-una din discuțiile telefonice cu inc. S.S. , înv. K.G. îi adresează acestuia întrebarea, referindu-se la S.I.C. dacă acesta este „MP” (probabil, membru al unei organizații sau asociații), la care conlocutorul îi răspunde negativ (c.t. din vol. 6, fila 33).
Corelativ manifestărilor de aderare exprimate de înv. K.G. au existat și atitudini ale inc. S.S. care îi comunica acestuia, în contextul unei discuții privind situația politică a înv. S.I.C. reacțiile ministrului M.E.C. la solicitările pe care i le face: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic (n.n. referire la inițierea procesului de privatizare al S.C. Romaero S.A.) și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva” (c.t. din 06.06.2005, ora 9:27, vol. 6, fila 33). Aspectul relevă coeziunea psihică și conivența instaurată între inc. S.S. și înv. K.G., cu privire la acțiunile grupului infracțional organizat cu caracter transnațional.
Secțiunea C
Activitățile de sprijinirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional.
1. Activitățile ilicite concrete executate de înv. K.G. pentru sprijinirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional se înfățișează sub aspectul contribuției intelectuale (morale) și materiale și s-au realizat, potrivit probatoriului administrat în cauză, cu prilejul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005-21.11.2006, în condițiile prevăzute de art. 2, lit. b, pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
2. La actele exterioare de conduită relevate cu privire la manifestarea de aderare a înv. K.G. la grupul infracțional organizat cu caracter transnațional (supra, secțiunea B, pct. 4) se adaugă actele exterioare de conduită în ce privește promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom.
În cadrul demersurilor ilicite derulate de unii membrii ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, respectiv S.M., S.S. și unii aderenți la acest grup, respectiv S.I.C. , N.Z. și N.R.M., în ce privește promovarea unui act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația salariaților (PAS) Petrom, făptuitorul K.G. a desfășurat activități de sprijinire activă a grupului, în vederea aducerii la îndeplinire a obiectivului (țintei) propuse.
Actele exterioare de conduită ale înv. K.G. sunt decelate din următoarele convorbiri telefonice, în care acesta este unul din conlocutori:
Volumul 6
20.06.2005 ora 14:16, fila 88 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” (se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
20.06.2005 ora 14:17, fila 90 în care S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui Seculici ce e cu acel document” ( se referă la proiectul de act normativ de 8 %);
21.06.2005 ora 11:11, fila 102, în care K.G. îi comunică lui S.S. că D.A. (secretar de stat M.E.C.) se va deplasa la cabinetul ministrului de stat S. Gh., în problema proiectului de act normativ 8 %, precum și faptul că „la ședința de guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru Romgaz”. La întrebarea lui S.S. „dacă avem oameni în Ministerul Justiției”, K.G. îi confirmă inducându-l pe secretarul de stat K.K., „un vechi prieten de al meu”;
21.06.2005 ora 17:55, fila 118, cu S.S. cu care discută despre proiectul de act normativ 8 % și despre „Poșta” (n.n. procesul de privatizare de la C.N. Poșta Română);
28.06.2005 ora 09:40, fila 161, cu S.S. în care acesta îi transmite activitățile pe care le-a desfășurat în legătură cu proiectul actului normativ 8%, respectiv întâlnirea cu N.R.M., că actul a fost semnat de B.O., că este necesar a se stabili o întâlnire cu L.L., că a vorbit cu B. (n.n. șeful de cabinet al ministrului de stat S. Gh.); că urmează să se întâlnească cu trei (K.G. + S.S.) cu secretarul de stat de la transporturi;
30.06.2005 ora 16:51, fila 211, cu S.S., având ca subiect probleme legate de actul normativ 8%, că senatorul V. A. nu se implică în problemă și despre o persoană „Victor”.
Volumul 7
05.07.2005 ora 10:21, fila 16 cu S.S. care îi comunică faptul că este împreună cu S.M.și vor merge împreună cu N.Z.; referiri la V.A. și L.L.;
06.07.2005 ora 09:29, fila 33 cu S.S. care îi comunică faptul că s-a întâlnit cu S.I.C. , referiri la S.M.în legătură cu actul normativ 8%;
06.07.2005 ora 15:31, fila 38 cu S.S. căruia îi comunică faptul că a vorbit cu Demeter Attila, în problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom;
11.07.2005 ora 10:36, fila 40, cu S.S., în problema proiectului de act normativ 8%;
11.07.2005 ora 13:10, fila 42 în care S.S. îi comunică ce demersuri urmează să facă în legătură cu proiectul de act normativ 8 % (referiri la S.I.C. D.A., B.O., N.Z., C.C. – secretar de stat în M.E.C.) ;
11.07.2005 ora 16:42, fila 46 în care S.S. îi comunică alte demersuri în legătură cu același proiect de act normativ (face referiri la N.Z., V., O., C.) ;
Întreaga activitatea ilicită a făptuitorului K.G. se înfățișează ca o contribuție morală (intelectuală) a acțiunilor derulate de S.S. și S.M.de obținere (culegere) de informații în legătură cu promovarea proiectului de act normativ, cărora le-a menținut și întărit rezoluțiunea infracțională în ce privește desfășurarea acțiunilor ilicite, pe care cunoștea și le-a acceptat.
În ce privește sfaturile, încurajările și promisiunile de ajutor oferite de K.G., fie lui S.S. în mod direct, fie lui S.M. în mod indirect, prin intermediul lui S.S. , cu privire la activitățile derulate de către aceștia în legătură cu promovarea unui act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, aceștia rezultă cu prisosință din:
– convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în care unul dintre conlocutori era K.G.:
– convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat dintre alți conlocutori, de regulă S.S. și S.M. ;
toate enumerate în conținutul capitolului 8, secțiunea 3, precum și în volumul 106 în care sunt depuse notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în care unul dintre conlocutori a fost K.G., certificate la data de 12.09.2008.
În esență, activitatea de sprijinire intelectivă a grupului infracțional organizat comisă de K.G. a constat în culegere de informații de pe agenda de lucru a Guvernului României și în exercitarea influenței asupra secretarului de stat din cadrul M.E.C. D.A. în cazul promovării proiectului de act normativ de 8 % acțiuni Petrom.
3. Din convorbirile telefonice indicate mai sus, rezultă următoarele:
a) – despre faptul că înv. K.G. a fost cooptat de inc. S.S. pentru demersurile în legătură cu promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, a luat cunoștință și a acceptat aderarea acestuia și înv. S.M. , cu prilejul discuției telefonice din 09.06.2005, ora 15:20. vol. 6. fila 70, când S.S. se afla în anturajul lui K.G. și, în prezența acestuia, îi face o informare detaliată conlocutorului S.M. , în legătură cu traseul interinstituțional al proiectului de act normativ, precum și despre beneficiul material care îl urmărește.
Rezultă pe de o parte aspectul că S.M. a fost de acord cu manifestarea de aderare a înv. K.G. la realizarea obiectivului (țintei) urmărite, iar pe de altă parte, că înv. K.G. a cunoscut, atât implicarea lui S.M. alături de S.S. în acțiune, cât și împrejurarea că scopul acțiunilor demarate este de a se obține un beneficiu material.
De altfel, în convorbirea telefonică din 11.07.2005, ora 13:10, vol. 7, fila 42, înv. K.G. a aflat de la inc. S.S. că, în cadrul acțiunilor privind promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, „oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei”, acest cadrul contextual fiind stabilit, potrivit afirmațiilor lui S.S. , de numitul L.L..
Că, participarea practică a înv. K.G. la acțiunile întreprinse de tandemul S.S. – S.M. , era cunoscută și acceptată de înv. S.M. , mai rezultă și dintr-o altă convorbire telefonică din 09.03.2006. ora 10:12. vol. 8, fila 24, în care S.M. , în contextul unei discuții cu S.S. referitoare la raporturile comerciale dintre Romexterra Bank Tg. Mureș și banca MKB din Ungaria, îi comunică interlocutorului: „Ne-a spus că ne va costa ceva bani, dar sperăm că vom câștiga mai mult…. Vorbește cu Gabor (n.n. K.G.) și Zsolt (n.n. N.Z.)”.
Se desprinde împrejurarea că înv. K.G. și N.Z. erau la curent atât cu acțiunile înv. S.M. , cât și cu faptul că se urmărea obținerea unui beneficiu material.
b) – că, S.S. i-a trasat sarcini concrete înv. K.G. în ce privește obținerea de informații privind traseul interinstituțional al proiectului de act normativ și anume:
– să verifice la biroul vicepremierului Gh. S. „ce este cu acest document” (c.t. din 20.06.2005, ora 14:16 și 14:17 vol. 6, filele 88 și 90),
sarcini pe care înv. K.G. le-a executat cu promptitudine:
– în data de 21.06.2005, ora 11:11, vol. 6, fila 102, K.G. îi comunică lui S.S. că Demeter Attila „o să fie la Seculici”, ceea ce semnifică împrejurarea că l-a influențat pe secretarul de stat la M.E.C. (instituție inițiatoare a proiectului de act normativ) ca, la rândul său, să intervină la vicepremierul Gh. S., pentru ca acesta să-și dea avizul prevăzut de lege pe proiectul de act normativ.
În aceeași convorbire telefonică inc. S.S. îi solicită lui K.G. „să accentueze influențarea lui D.A.: „presează-l pe S.” și chiar să încerce realizarea unei întâlniri între el, S. Gh., D.A. și K.G..
– în data de 21.06.2005, în contextul în care inc. S.S. se află în anturajul lui D.A., îi cere conlocutorului K.G. să vorbească cu Rareș Rusu Stelian, directorul de cabinet al vicepremierului Gh. S., pe care să-l întrebe ce s-a întâmplat cu proiectul de act normativ (c.t. din 21.06.2005, ora 17:55, vol. 6, fila 118), sarcină pe care K.G. o execută, împrejurare pe care o comunică atât lui S.S. , cât și lui D.A. (c.t. din 21.06.2005, ora 18:02, vol. 6, fila 120).
Din declarațiile martorului D.A., vol. 117, filele 57-62, rezultă că a fost solicitat de către înv. K.G. să se intereseze de traseul interinstituțional al proiectului de act normativ, precum și faptul că în anul 2000 a fost consilierul personal al înv. K.G., care deținea funcția de director la Agenția Națională de Dezvoltare Română (ANDR) și că, prin intermediul acestuia l-a cunoscut pe S.S. și inc. B.V. care, ambii, în anul 2005 când a deținut funcția de secretar de stat în M.E.C., l-au vizitat la sediul M.E.C.
c) – că, între inc. S.S. și înv. K.G. a existat un schimb permanent de informații în legătură cu problema proiectului de act normativ, ocazie cu care inc. S.S. îl ținea la curent despre activitățile pe care le-a întreprins și pe care urmează să le deruleze (c.t. din 28.06.2005, ora 9:40, vol. 6, fila 161; 05.07.2005, ora 10:21, vol. 7, fila 16; 06.07.2005, ora 09:29, vol. 7, fila 33; 06.07.2005, ora 15:31, vol. 7, fila 38; 11.07.2005, ora 10:36, vol. 7, fila 40; 11.07.2005, ora 13:10, vol. 7, fila 42; 11.07.2005, ora 16:42, vol. 7, fila 46.
Cu prilejul acestor convorbiri telefonice purtate între. S.S. și K.G., tocmai în perioada în care se pregătea o a doua discutare în ședința de guvern din 12.07.2005 a proiectului de act normativ, inc. S.S. i-a cerut conlocutorului să încerce influențarea senatorului V.A. pentru a acționa în sensul dorit și urmărit de grupul infracțional organizat, iar înv. K.G. i-a recomandat să insiste pe lângă ministrul N.Z..
d) – că, afirmațiile făcute de înv. K.G. cu ocazia convorbirilor telefonice cu S.S. , au fost obiectivate prin acțiuni materiale efective, rezultă implicit atât din discuțiile telefonice ulterioare dintre aceeași conlocutori, cât și din relatările făcute de S.S. în convorbirile telefonice, consecutive celor purtate cu K.G., pe care le-a avut cu înv. S.M.
4. Din aspectele învederate mai sus, ce relevă atât acte constitutive materiale, cât și de natură intelective se desprinde locul și rolul deținut de înv. K.G. în cadrul grupului infracțional organizat cu caracter transnațional.
Prin activitățile contributive intelectuale (morale) locul înv. K.G. în cadrul grupului infracțional organizat se prefigurează ca sprijinitor al grupului, iar rolul său era de „agent de influență” pe lângă persoanele indicate de S.S. șiS.M. , ori pe lângă persoanele pe care le indica chiar el, toate persoanele fiind fie înalți funcționari guvernamentali sau chiar demnitari în Guvernul României (ministrul N.Z., secretarul de stat Attila Demeter), ori parlamentari (senatorul Verestoy Attila), precum și funcționari în cadrul cabinetului demnitarului (R.R.S.și Bondoc la cabinetul ministrului de stat Gh. S.; Victor și Gyorgy la cabinetul președintelui UDMR și ministru de stat Marko Bela).
Acest loc și rol era cunoscut de la S.S. și de către S.M. urmare a rapoartelor periodice pe care primul le dădea telefonic și nu numai, secundului.
Între S.S. și K.G. au existat și relații de întrajutorare în sensul că cel dintâi i-a promis secundului că va interveni pe lângă S.I.C. în calitatea sa de ministru M.E.C. în legătură cu o licitație derulată la „Electrica” Cluj, la care participa o societate comercială pentru care era direct interesat K.G. (c.t. din 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57).
5. Acțiunile contributive materiale și intelective realizate de înv. K.G. se înfățișează în modalitățile de acordarea de sfaturi, ajutor, promisiuni de ajutor, instrucțiuni către inc. S.S., ale cărui activități ilicite de influențare a decidenților, de obținere de informații confidențiale ori nedestinate publicității le-a cunoscut, le-a acceptat și le-a împărtășit, din punct de vedere al poziției sale subiective, înv. K.G. derulându-și actele exterioare de conduită cu factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției directe (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.) de a-l sprijini pe inc. S.S.
6. Din punct de vedere al poziției sale subiective, înv. K.G., în executarea actelor sale exterioare de conduită, a cunoscut și a acceptat scopul acțiunilor membrilor constituenți ai grupului organizat infracțional extern format din S.S. și S.M. de a obține beneficii financiare sau alte beneficii materiale, astfel că activitățile sale au fost însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate, atât de scopul urmărit, cât și de căile, metodele și mijloacele utilizate de membrii grupului infracțional organizat, respectiv acelea care se circumscriu sferei ilicitului penal (obținerea de informații confidențiale, nedestinate publicității, folosirea acestor informații în scopul influențării decidenților guvernamentali).
Secțiunea D
Încadrarea juridică a faptelor săvârșite de înv. K.G.
Fapta învinuitului K.G., constând în aceea că, în perioada 30.05.2005-21.11.2006, a aderat la grupul organizat infracțional extern format din inc. S.S. și înv. S.M. și O.M., la care au aderat și cetățenii români, inc. D.M.R., înv. S.I.C. , N.Z., și pe care l-a sprijinit material și intelectiv (moral), în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (art. 5, lit. e din Legea nr. 11/1991 rap. la art. 301 C.p.; art. 61 comb. cu art. 9 și art. 12, lit. b, comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000) așa cum acestea sunt enumerate în art. 2, lit. b, pct. 8, 15 din Legea nr. 39/2003, în condițiile prev. de art. 2, lit. b, pct. 18 din Legea nr. 39/2003, acțiunile sale fiind însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate directe (art. 19, pct. 1, lit. a, din C.p.) constituie infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prevăzută de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și lit. c din aceeași lege (descrisă în capitolul 7 pct. 2.3 lit. O, capitolul 8 secțiunea 3, secțiunea 4 și capitolul 9 din prezentul rechizitoriu).
Secțiunea E
Acte procesual și procedural penale.
– înv. K.G. i-a fost adusă la cunoștință învinuirea la data de 29.10.2008 (vol. 135, filele 154-156).
– în perioada 12.02.2009-26.03.2009 s-a alocat timpul necesar pentru procedura prezentării materialului de urmărire penală, împrejurare comunicată învinuitului (vol. 135, filele 221-227; 305-307; 309-313; 344-346).
– la data de 16.02.2009 a fost emis mandatul de aducere pentru înv. K.G. întrucât în perioada 12-16.02.2009 nu s-a prezentat pentru luarea la cunoștință a materialului de urmărire penală (filele 286-293, vol. 135).
– înv. K.G. a fost prezent la sediul D.I.I.C.O.T. în vederea îndeplinirii procedurii de prezentarea materialului de urmărire penală, după cum urmează:
– 18.02.2009, când a motivat că este obosit și nu poate lua la cunoștință materialul de urmărire penală (vol. 135, filele 301-304);
– 03.03.2009, ora 10:00-13:15 (vol. 135, fila 308);
– 09.03.2009, ora 12:45-15:00 (vol. 135, fila 314);
– 10.03.2009, ora 09:00-13:15 (vol. 135, fila 315);
– 11.03.2009, ora 09:00-12:45 (vol. 135, fila 316);
– 12.03.2009, ora 09:45-14:00 (vol. 135, fila 317);
– 13.03.2009, ora 09:30-11:30 (vol. 135, filele 319-320);
– 17.03.2009, ora 09:30-15:30 (vol. 135, fila 343);
– 23.03.2009, ora 09:50-15:00 (vol. 135, fila 347);
– 24.03.2009, ora 09:00-13:00 (vol. 135, fila 350);
– 25.03.2009 ora 12:30 -15:00 (vol. 135, fila 351)
după care nu s-a mai prezentat.
Secțiunea F
Pentru faptele reținute în seama sa urmează a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a înv. K.G..
Capitolul 16
Sinteză privind pe învinuitul O.M.
Secțiunea A
1. Prin rezoluția din 21.11.2006 emisă în dosarul nr. 222/D/P/2006, printre altele, s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. O.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.;
– constituirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, în scopul divulgării secretului economic și concurenței neloiale, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege (vol. 1, fila 46)
2. Baza factuală a activității ilicite a înv. O.M., așa cum a fost descrisă în rezoluția din 21.11.2006, rezidă în următoarele:
a) – este un punct de sprijin important pentru susținerea și materializarea acțiunilor derulate în România de gruparea externă, fiind un „canal de legătură” pentru preluarea conspirată de la persoanele autohtone – M.D.M. și D.M.R. – a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către alți membri ai rețelei din țară sau străinătate (vol. 1, fila 26);
b) – în data de 05.10.2006, la solicitarea lui S.S., s-a deplasat la sediul M.E.C. – O.P.S.P.I., unde a preluat de la M.D.M. un suport optic conținând o documentație (CD sau dischetă), pe care, ulterior, i s-a transmis lui D.M.R. (un material privind C.E. Turceni);
3. Elementele indiciale care au convers către punerea sub învinuire a înv. O.M. prin rezoluția sus arătată și care au constituit temeiul acestei decizii au fost relevate în nota de constatare nr. 1450411 declasificată la 09.01.2007 a S.R.I., fila 13, vol. 1 (în care se menționează că la data de 05.12.2005 „D.M.R. a primit de la O.M. …., patron al firmei de leasing Planet Leasing & Factoring SRL București și un important punct de sprijin logistic al intereselor C.S.F.B. în România – suma de 5000 de euro”; că C.S.F.B. i-au facilitat lui N.Z., „Prin intermediul lui O.M., achiziționarea unui autoturism, la un preț foarte avantajos”) și în nota de constatare nr. 1450412 declasificată la 09.01.2007 a S.R.I., fila 16, vol. 1 (din care este relevat aspectul privind transmiterea de la M.D.M. către D.M.R., la solicitarea lui S.S., în data de 05.10.2006 a unui material privind C.E. Turceni conținut pe un mediu optic de stocare.
4. La data de 22.11.2006 ora 23:30 i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, înv. O.M., vol. 111, fila 138 – 142.
5. La data de 22.11.2006, între orele 13:30 – 18:45, în baza autorizației nr. 15/P din 21.11.2006 ora 16:00, emisă în dosarul nr. 11/P/2006 al Curții de Apel București, Secția II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie (vol. 111, fila 1), a fost efectuată percheziția domiciliară la domiciliul învinuitului (vol. 111, fila 2- 26).
6. În data de 09.01.2007 și 10.01.2007, înv. O.M. a depus declarația olografă (vol. 11, filele 148 -170) și ulterior i s-au consemnat declarațiile în legătură cu învinuirile aduse (vol. 111, filele 172- 183; 292 – 301; 307-312; 361-366).
7. Elemente de fapt rezultate din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat.
7.1. din convorbirile telefonice înregistrate în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006.
7.1.1. Convorbirile telefonice în care unul dintre conlocutori este O.M.:
– convorbirea telefonică din 20.07.2005 ora 13:57 – vol. 7, fila 62 cu S.S. din care rezultă că cei doi au întâlnire cu M.D.M. care „vrea un leasing în valoare de un milion și jumătate”;
– convorbirea telefonică din 15.11.2005 ora 13:43 – vol. 7, fila 147 cu D.M.R. din care rezultă că cel din urmă a primit 100 de pagini de traduceri din „maghiară în română” și că „el (n.n. neidentificat) va plăti cred. El vrea să plătească”. care „vrea un leasing în valoare de un milion și jumătate”;
– convorbirea telefonică din 21.12.2005 ora 10:48, vol. 7, fila 295 cu D.M.R., în care O.M. îi comunică interlocutorului faptul că s-a întâlnit cu N.Z. în data de 19.12.2005 și îi solicită lui D.M.R. să-i faciliteze o întâlnire cu N.Z. căci vrea „să-i dau” ceva (n.n. neprecizat);
– convorbirea telefonică din 30.08.2006 ora 17:54 vol. 11, fila 177 cu S.S. cu care își stabilește întâlnire la locația „Galleron”;
– convorbirea telefonică din 04.10.2006 ora 16:47, vol. 11, fila 247 cu S.S. cu care își stabilește întâlnire; de la ora 19:22, vol. 11, fila 251 din care rezultă că se întâlnește cu B.V.;
– convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 8:32 și 9:22 cu S.S., care îl solicită să-l ia de la aeroport, vol. 11, filele 257 și 259;
– convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 10,36, vol. 11, fila 265 când S.S. îi solicită să se ducă la locul de muncă a lui M.D.M. de unde trebuie să ia „ceva” pe care „după aia i-l dai lui Radu (n.n.D.M.R.) și vol. 107, fila 82;
– convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 13:47, vol. 107, fila 86 cu S.S. în care confirmă că „am luat-o” referindu-se la obiectul preluat de la M.D.M. (vezi c.t. anterioară), iar S.S. îi mulțumește și „Poți să o trimiți de pe e-mail – ul tău. Nimeni nu o să vadă e-mail – ul tău. Trimite-i lui Suat, nu către e-mail – ul meu, către e-mail – ul lui Suat”.
O.M. precizează că „Am pus-o în buzunar, nu m-am uitat” ….”, „Bine, îi trimit lui Suat” și, la cererea lui S.S., o să o dea și lui D.M.R..
Secțiunea B
1. Relaționarea cu membrii grupului infracțional cu caracter organizat
1.1 Cu inc. S.S.
Înv. O.M. se cunoaște cu inc. S.S. din anul 2003, din mediul de afaceri (fila 165, 293 și 312, vol. 111) și au dezvoltat împreună mai multe afaceri.
– documentul în limba engleză intitulat „ The privatization Prosess of S.C. Hidroelectrica S.A. București” emis în iunie 2003 de M.E.C. – O.P.S.P.I., vol. 13, filele 61-95, care relevă preocupările înv. O.M. în legătură cu privatizarea acestui agent economic, în legătură cu care a acționat și inc. S.S.
– relația de afaceri dintre O.M. și S.S. este demonstrată și de înscrisul în limba engleză, datat 28.10.2005, din partea firmei Energan Mineralőlberatungs und Service GmbH către O.M. (vol. 13, fila 207).
1.2. – 1.3. Cu inc. S.M.și B.V., învinuitul O.M. s-a cunoscut prin intermediul inc. S.S., în cursul anului 2004 (filele 168, 301, vol. 111).
1.4. Cu înv. F.M.C. relațiile erau la nivel de salut și a avut „cele mai puține contacte” (fila 364, vol. 111).
1.5. Relațiile dintre inc. D.M.R. și înv. O.M. au debutat în anul 2003, prin intermediul inc. S.S., între cei doi instaurându-se o relație de prietenie strânsă, iar O.M. a cunoscut și familia acestuia (filele 167-168, 293, vol. 111), fiind împreună atât în locații din străinătate, cât și în România, împrumutându-se uneori cu diferite sume de bani (vol. 111, filele 294, 362).
– contractul de împrumut dintre S.C. Planet Leasing & Factoring S.R.L., la care O.M. era președinte al C.A. și S.C.A. „Gutium și Asociații”, care a fost consultantul juridic al agenților economici din portofoliul M.C.T.I., din data de 15.03.2006 pentru suma de 6000 € (euro), (vol. 13, filele 130 – 131), al cărui director general era inc. S.S.
Învinuitul O.M. se afla în relații de afaceri cu inc. D.M.R. împrejurare ce rezultă din faptul că, la data de 18.03.2003, s-a încheiat un contract de leasing financiar între S.C. Planet Leasing S.A., reprezentată de O.M. și persoana fizică D.M.R. având ca obiect finanțarea de către S.C. Planet Leasing S.A., în sistem leasing a achiziționării de către D.M.R. a unui autovehicul Hyundai Elantra, filele 205 – 281, vol. 111.
1.6. Cu inc. M.D.M., înv. O.M. se cunoaște din anul 2005, prin S.S. (fila 165, vol. 111) și s-au întâlnit în două împrejurări: o dată, în ziua de 05.10.2006 la locul de muncă al acestuia, unde a fost trimis de S.S. (filele 165, 173 – 174, 295, vol. 11) și altă dată, în ziua de 20.07.2005 când, la inițiativa lui S.S., s-au întâlnit la locația din București (filele 363-364, vol. 111; c.t. din 20.07.2005 ora 13:57, vol.7, fila 62).
1.7. Înv. O.M. și înv. S.I.C. nu s-au întâlnit niciodată, dar O.M. cunoaște că este ministrul M.E.C. și a aflat de la S.S. că acesta era de mult „Hackinen” (filele 166, 311, vol. 111).
1.8. Pe înv. N.Z. l-a cunoscut în anul 2005 prin intermediul lui S.S. (fila 166, vol. 111), iar în luna decembrie 2005, la sediul M.C.T.I., în cabinetul de ministru al acestuia, unde a fost introdus de D.M.R. (fila 293, 364, vol. 111), cunoștea de la S.S. că este denumit „Schumacher” (filele 166, 311, vol. 111).
Cei doi învinuiți s-au întâlnit de mai multe ori, în prezența lui S.S. în locațiile „Turabo” și „Galleron” din București (filele 166, vol. 111) și cu prilejul sărbătoririi zilei de naștere a inc.D.M.R. la locația „Jariștea” din București (fila 294, vol. 111).
1.9. Înv. O.M. se cunoaște cu înv. K.G. din anii 2000-2001 (vol. 1, filele 447-460) și cu ocazia deplasărilor în Cluj-Napoca, domiciliul acestui învinuit, s-a întâlnit de mai multe ori (filele 311, 363, vol. 111).
2. Locul și rolul înv. O.M. în cadrul grupului infracțional organizat cu caracter transnațional
În cadrul grupului organizat infracțional extern, înv. O.M. a fost atras de inc. S.S., în acest context devenind cunoscut cu B.V. și S.M. , cu care a încercat să închege mai multe relații de afaceri în favoarea conaționalului său Birol Cinaroglu (vezi convorbirile telefonice din vol. 106 și 107 dintre O.M. și Birol Cinaroglu). Înv. O.M. a cunoscut obiectivele (țintele) vizate de membrii constituenți ai grupului extern și a acceptat căile, metodele și mijloacele utilizate de către aceștia contribuind prin acțiuni de sprijin material la realizarea acestora.
În aceeași măsură înv. O.M. a fost introdus în sistemul relațional creat de inc. S.S. cu unii din aderenții și sprijinitorii grupului infracțional organizat extern, respectiv N.Z., D.M.R, M.D.M. și K.G., dezvoltând cu aceștia relații biunivoce de afaceri (cu D.M.R. M), iar cu alții (M.D.M. ) tentând astfel de relații în folosul societății comerciale Planet Leasing al cărei președinte executiv era. Pe fondul relaționării arătate mai sus, înv. O.M. chiar a încheiat unele contracte cu agenți economici din cadrul M.C.T.I. (vol. 111, filele 319-358), din această cooperare decelându-se scopul și mobilul acțiunilor sale, respectiv obținerea unui beneficiu financiar sau alt folos material în favoarea firmelor sale.
Conchid prin a învedera că locul înv. O.M. în cadrul grupului infracțional organizat extern se înscrie printre constituenții acestui grup.
În ce privește rolul său, înv. O.M. a realizat activități de asigurarea comunicării/transmiterii de documente, mesaje, corespondență mail, faxuri, în folosul lui S.S. , de la inc. M.D.M. , D.M.R. către S.S. și B.V.
Rolul înv. O.M. era cunoscut de ceilalți membrii ai grupului, de F.M.C. și D.M.R., de M.D.M. și B.V.
Secțiunea C Activități ilicite concrete
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la sediul societății comerciale al cărei administrator este învinuitul O.M. au fost găsite următoarele înscrisuri, ceea ce presupune acțiunea de deținere a acestora în vederea transmiterii:
1) Notă privind stadiul de privatizare al Electrica Muntenia Sud, emisă de M.E.C., ce poartă mențiunea olografă în colțul din partea stângă sus, pe prima filă: „Att Mr. Vadim”, compusă din 2 file (filele 202-203 și fila 12, vol. 111). din examinarea conținutului acestei note rezultă că a fost creată după data de 15.05.2006;
2) un plic de culoare albă pe care se aflau mențiunile „Vadim” și gruparea cifrică “00442079432615” (fila 12, vol. 111 și vol. 13, fila 201);
3) document în limba engleză, privind S.C. Iprochim S.A. București, emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. (fila 208 – 209, vol. 13, și fila 18, vol. 111), alături de alte documente referitoare la alte societăți comerciale din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. /fila 210 – 253, vol. 13 și fila 18, vol. 111);
4) documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, compus din 9 file, emis de M.E.C., (vol. 13, filele 254 – 262 și vol. 111, fila 18), document care s-a găsit și la D.M.R. cu ocazia percheziției informatice, ca fiind creat la data de 26.05.2006 (fila 401-409, vol. 15) și care are caracter intern, confidențial;
5) draftul documentului intitulat „Memorandum” cu tema – pregătirea unui program pentru Reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare”, emis de M.E.C., conținând 3 file (vol. 13, filele 253-265) care s-a găsit și la D.M.R. cu ocazia percheziției informatice, ca fiind creat la 26.05.2006 (filele 410 – 413, vol. 15);
6) Draft document de fundamentare a proiectului pentru reconstrucție și dezvoltarea unei localități miniere și a zonelor înconjurătoare cel mai puternic afectate de restructurarea sectorului minier, conținând file numerotate de la 1 la 10 și anexele 1,2,3,4,5 (filele 267 – 292, vol. 13 și 18, vol. 111), document intern al M.E.C., anexele sunt datate 18.04.2006 și 24.03.2006.
Cu prilejul percheziției informatice efectuate pe medii de stocare a datelor informatice aparținând înv. O.M. a fost găsit înscrisul în limba engleză intitulat „Economy Trade Ministry State Participation and Industry Privatization Office”, în care la pct. 7 este menționat S.C. Iprochim S.A., iar la pct. 10 S.C. Romaero S.A., ce reprezintă atașamentul unei corespondențe electronice din data de 17.06.2005, filele 399-400, vol. 111.
Subsecțiunea 1 În legătură cu transmiterea unui suport optic în data de 05.10.2006 preluat de la inc. M.D.M. de către înv. O.M..
a) – În data de 05.10.2006, la ora 10:35, în convorbirea telefonică dintre M.D.M. (adjunctul șefului O.P.S.P.I. din cadrul M.E.C.), s-a stabilit că, S.S. îl va trimite la biroul conlocutorului de la sediul M.E.C., pe înv. O.M., în jurul orelor 11:00 împrejurare cu care cel din urmă este de acord (vol. 11, fila 263).
b) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 10:36, redată în nota de la fila 265, vol. 11 și fila 82, vol. 107, S.S. îi transmite înv. O.M. să ia un obiect pe care apoi „să î-l dai lui Radu (n.n. „D.M.R., consilier al ministrului M.C.T.I., N.Z., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007)”.
c) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006 ora 11:18, redată în nota de la fila 84, vol. 107, O.M. își stabilește întâlnire cu D.M.R., pentru aceeași zi la ora 20:00.
d) – În aceeași zi, la ora 13:47, în convorbirea telefonică dintre O.M. și S.S., redată în nota de la fila 86, vol. 107, primul îi comunică conlocutorului că a fost la M.D.M. și că îi va da obiectul, conform celor stabilite anterior, lui D.M.R., situație față de care S.S. îi cere „poți să o trimiți de pe e-mail-ul tău. Nimeni nu o să vadă e-mail-ul tău. Trimite-i lui Suat (n.n. Sokolou Suat, cetățean turc, angajat la firma Energan din Viena al cărei director general este S.S.) nu către e-mail-ul meu, către e-mail-ul lui Suat” și, apoi, să dea obiectul luiD.M.R. Radu Mihai.
e) – La ora 14:31, în convorbirea telefonică dintre O.M. și D.G.S. (angajat la firma Planet Leasing aparținând înv. O.M.), redată în nota de la fila 88, vol. 107, primul îi cere interlocutorului să transmită conținutul unui suport optic la adresa de e-mail Suat@Energan.AT, „de pe computerul tău”.
f) – La ora 15:37 în convorbirea telefonică dintre aceeași conlocutori, redată în nota de la fila 90, vol. 107, martorul D.C.L. îi confirmă lui O.M. că a expediat conținutul unui CD, iar O.M. îi cere „te rog să nu uiți să pui CD-ul la mine în birou”, ….” Pentru că vreau să-l dau cuiva”.
g) – La ora 17:23 înv. O.M. a purtat o corespondență electronică cu Suat Sokolou ocazie cu care i-a transmis în atașament un document în limba engleză intitulat „Technical Due Diligence Report for the Turceni Energy Complex Privatization”, conținând 140 pagini;
h) – În convorbirea telefonică din 05.10.2006, ora 17:39, redată în nota de la fila 92, vol. 107, O.M. îi comunică lui Sokolou Suat că i-a fost transmis un mesaj electronic, însoțit de un atașament „cică sunt 112 pagini” și că este vorba despre un dosar: „dosarul este de privatizare, special”.
i) – În data de 06.10.2006, în convorbirea telefonică de la ora 11:59, redată în nota de la fila 98, vol. 107, înv. O.M. îi comunică lui S.S. că i-a dat CD-ul lui D.M.R.;
Din declarația martorului D.G.S. (formular tipizat nr. 0449416) din 12.11.2008, constând în aceea că martorul confirmă operațiunea de transmitere a corespondenței electronice către adresa de e-mail Suat@Energan.AT, în data de 05.10.2006 în jurul orelor prânzului, de pe PC-ul aparținând S.C. Planet Leasing SRL și aflat în dotarea sa – filele 194 – 198, vol. 117.
În declarația din 06.11.2008 (formular tipizat seria A nr. 029861) înv. O.M. confirmă împrejurările care au fost expuse supra (vol.111, filele 292-301).
La data de 12.11.2008, organele de urmărire penală au formulat în scris cerere către înv. O.M., ca în conformitate cu prev. art. 96 și 97 din C.p.p. să predea mediul de stocare a datelor informatice (HDD-ul) aflat în componența PC-ul pe care îl avea în dotare D.G.S. la data de 05.10.2006 (vol. 117).
În data de 24.11.2008, înv. O.M. a predat HDD marca Fujitsu model MPE 3084AE, ID:AFIN, seria nr. 01044949, PART nr. CAO 5743-B321, DATE 1999 – 10, seria CAJTO1, AOO-CO23, Made in Thailanda.
Urmare a percheziției informatice, autorizate de către Î.C.C.J. – Secția Penală în dosarul nr. 3/2008, filele 234-237, vol. 117, în ce privește suportul de stocare a datelor informatice sus arătat a rezultat că acesta nu conține date, informații sau indicii în legătură cu conținutul corespondenței electronice expediate de către martorul Drăghici Silviu către Suat Sokolou.
Cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală în data de 25.02.2009, înv. O.M. a predat organelor de urmărire penală printul corespondenței electronice din data de 05.10.2006 ora 17:23 cu Sokolou Suat și atachementul care a însoțit comunicarea respectivă și anume datele informatice conținute de suportul optic CD-ul preluat de la inc. M.D.M., listat pe un număr total de 140 file, prima filă fiind intitulată „Technical Due Diligence Report for the Turceni Energy Complex Privatization”. Documentul listat este în integralitatea sa în limba engleză și conține mai multe imagini (vol. 111, filele 441-580).
Pe nici una din filele respective nu se află vreo mențiune din care ar rezulta caracterul clasificat ori confidențial al documentului, însă în mod vădit este un document intern al M.E.C., O.P.S.P.I., concluzie ce transpare cu atât mai mult, cu cât a fost stocat pe un suport optic ce a fost înmânat de inc. M.D.M., adjunct al șefului O.P.S.P.I., către înv. O.M., la solicitarea inc. S.S.și nu era destinat publicității.
Activitatea ilicită a înv. O.M. a constat în aceea că, în data de 05.10.2006 a preluat, la solicitarea inc. S.S., de la inc. M.D.M. suportul optic sus arătat ce conținea documente interne ale M.E.C. și create de O.P.S.P.I. de inc. M.D.M., pe care le-a transmis prin corespondență electronică lui Sokolou Suat, pentru a ajunge la inc. S.S., iar în data de 06.10.2006 a înmânat CD-ul inc. D.M.R..
Sub aspectul laturii subiective, înv. O.M. a acționat cu intenție directă (art. 19, pct. 1, lit. a din C.p.) ceea ce rezultă din afirmația sa „dosarul este de privatizare special” (c.t. din 05.10.2006, ora 17:39, fila 92, vol. 107), care este consecutivă, convorbirii telefonice cu S.S. din 05.10.2006 ora 13:47, vol. 107, fila 86. Din afirmațiile conlocutorului rezultă că acesta îl asigură pe înv. O.M. că „Nimeni nu o să vadă e-mail-ul tău”, ceea ce era de natură să-l facă pe O.M. să-și dea seama că este vorba de o corespondență specială, pe care S.S. se ferea să fie comunicată pe adresa sa de e-mail.
Prin actul său exterior de conduită înv. O.M. a ajutat, cu intenție, realizarea acțiunii concepute de S.S. și M.D.M., de a achiziționa/divulga date și informații nedestinate publicității, ceea ce constituie un act material ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Subsecțiunea 2. Acte exterioare de conduită ale învinuitului O.M. constând în aceea că:
1) – a achiziționat și deținut la sediul Societății Comerciale „Planet Leasing”, al cărei director și administrator este, mai multe documente cu caracter confidențial, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în vederea transmiterii, după cum urmează:
a) – documentul intitulat „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, compus din 9 file (vol. 13, filele 254-262 și vol. 111, fila 18), document creat la data de 26.05.2006 în PC inc. D.M.R. (vol. 15, fila 401-409). Acest document a fost emis de M.E.C. și are caracter confidențial, iar înv. O.M. l-a transmis prin e-mail, după ce a fost tradus în limba engleză, lui Sokolou Suat, la data de 06.06.2006 (vezi comunicarea SMS din 06.06.2006 ora 10:44, vol. 10, fila 27), pentru a ajunge la inc. S.S.;
b) – documentul (draft) intitulat „Memorandum” cu tema – Pregătirea unui program pentru reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare, conținând 3 file, emis de M.E.C., cu caracter intern (vol. 13, filele 263-265 și vol. 111, fila 18);
2) A deținut și a transmis documente cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. preluate de la inc. S.S.și transmise inc. B.V. (fila 12, vol. 11, filele 202-203, vol. 13 și filele 297-298, vol. 111).
În ce privește poziția subiectivă a înv. O.M. relevăm următoarele aspecte:
– documentul intitulat „Notă privind stadiul procesului de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud EMS”, pe care l-a primit de la S.S. și, potrivit solicitării acestuia l-a trimis inc. B.V. V., nu purta vreo mențiune sau marcaj în sensul că ar fi document confidențial sau secret de serviciu (vol. 111, fila 12 și vol. 13 filele 202-203), iar din probele administrate în cauză nu rezultă că S.S. l-ar fi încunoștințat pe O.M. în legătură cu natura acestui document.
Chiar vizualizat și citit conținutul documentului de către O.M., în contextul în care din probele administrate în cauză nu rezultă că acest învinuit ar fi cunoscut sau ar fi fost la curent ori ar fi avut vreo participare la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud, înv. O.M. nu a putut realiza în plan subiectiv că documentul respectiv conține date și informații clasificate ca fiind secret de serviciu ori confidențiale și că, pe cale de consecință, deținerea, manipularea și transmiterea acestuia prin fax către B.V. V., constituie o încălcare a prevederilor legale.
Pentru aceste argumente nu se poate reține în sarcina înv. O.M. că activitatea sa a fost comisă cu intenție directă sau indirectă (art.19 pct. 1 lit. a și b din C.p.p.) în ce privește infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 C.p. comisă de inc. S.S. și B.V. V. Ceea ce însă se reține, din punct de vedere al elementului subiectiv, în sarcina înv. O.M. este că a dorit să-l ajute pe inc. S.S. în acțiunile sale, despre care avea cunoștință, referitoare la implicarea în unele procese de privatizare declanșate în legătură cu agenți economici din portofoliul M.E.C., și putea și trebuia să prevadă că în aceste acțiuni S.S. comite acțiuni care depășesc cadrul egal.
Această prevedere din punctul de vedere al poziției subiective a înv. O.M. este obiectivată de celelalte acte materiale pe care le-a comis la solicitarea și în sprijinul inc. S.S. ,respectiv:
– contextul acțiunii din 05.10.2006, în legătură cu preluarea unui CD de la inc. M.D.M. , transmiterea datelor informatice conținute de suportul optic respectiv lui Suat Sokolou și apoi înmânarea CD-ului lui D.M.R. (vol. 107, fila 92).
– transmiterea documentului „Programul de restructurare și privatizare în industria minieră”, la data de 06.06.2006 ora 10:44 (vol. 10, fila 27) lui Sokolou Suat, pentru a ajunge în posesia lui S.S. , document pe care l-a deținut la sediul firmei sale, în versiunea în limba engleză (vol. 13, filele 254-262).
Pentru argumentele expuse, concluzionez că înv. O.M. a sprijinit printr-un act material concret pe membrii grupului organizat infracțional S.S. și B.V., în acțiunile derulate de către aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de concurență neloială referitor la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., acțiuni care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, prevăzând rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui (art. 19 pct. 1 lit. b din C.p.).
Față de considerentele expuse mai sus, urmează ca în temeiul art. 10 alin.1 lit. d și 249 din C.p.p. să se dispună scoaterea de sub urmărirea penală a înv. O.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p., pentru care s-a început urmărirea penală împotriva sa prin rezoluția din 21.11.2006 și să se rețină că fapta sa, așa cum a fost descrisă mai sus, se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
Secțiunea D
Încadrarea juridică a faptelor comise de înv. O.M.
Fapta învinuitului O.M., constând în aceea că, în perioada 30.05.2005-21.11.2006, a constituit, alături de inc. S.S. , B.V. și înv. S.M. și F.M.C. , gruparea infracțională organizată cu caracter extern, la care au aderat cetățenii români inc.D.M.R., inc. M.D.M. și înv. S.I.C. N.Z. și K.G., în scopul comiterii unor infracțiuni grave (art. 58, lit. e din Legea nr. 11/1991 raportată la art. 301 din C.p.) pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în contextul în care acțiunile sale au fost însoțite de factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției directe (art. 19, pct. 1, lit. a, din C.p.), constituie infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8 și lit. ,c din aceeași lege (descrisă în capitolul 7 pct. 2.3 lit. H și capitolul 8 secțiunea 2 din prezentul rechizitoriu).
Secțiunea E
Înv. O. M. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală în perioada 12.02.2009 – 25.03.2009, vol. 111, filele 409 – 648.
X
X X
Din cele expuse mai sus rezultă că învinuiții S.I.C. și N.Z. au săvârșit infracțiuni care sunt în legătură cu atribuțiile de serviciu ce le incumbau în calitate de ministru al M.E.C., respectiv ministru al M.C.T.I., în perioada 30.05.2005-21.11.2006 și, deși în momentul emiterii rechizitoriului nu mai au calitatea de ministru, schimbându-se calitatea învinuiților, potrivit art. 40, alin. 1, lit. a, combinat cu art. 45 din C.p.p., instanța competentă să judece aceste fapte este, conform art. 29, pct. 1, lit. b din C.p.p., Înalta Curte de Casație și Justiție.
Infracțiunile comise de învinuiții sus-arătați (S.I.C. și N.Z.) se află în cazul de indivizibilitate prev. de art. 33, lit. a din C.p.p. și în cazul de conexitate prevăzut de art. 34, lit. a, b și d din C.p.p., cu infracțiunile comise de ceilalți învinuiți în cauză.
Pentru considerentele expuse supra urmează să fie sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe de altă parte, infracțiunile reținute în sarcina învinuiților în prezenta cauză se află în situația de indivizibilitate prev. de art. 33, lit. a din C.p.p. și în cazul de conexitate prevăzut de art. 34 lit. a, b și d din C.p.p., cu infracțiunile reținute în sarcina inc. S.S. , M.D.M. și D.M.R. prin rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 emis la 18.04.2007 cu care a fost sesizată Curtea de Apel București și cele reținute în sarcina inc. B.V. prin rechizitoriul nr. 156/D/P/2007 emis la 07.09.2007, cu care a fost sesizată Curtea de Apel București.
Față de această situație, potrivit art. 32, 35 și 45 C.p.p., urmează să se solicite reunirea celor trei cauze penale, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, conform art. 36 alin. 1 din C.p.p.
Capitolul 17
Dispozitivul rechizitorului
I. În conformitate cu prevederile art. 262 pct. 1 lit. a din C.p.p.
DISPUN:
Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:
1. S.I.C. , pentru infracțiunile de:
aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a, lit. b, pct. 8, 15 și 20 și lit. c din aceeași lege
trădare și transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 1 din C.p. (privind inițierea procesului de privatizare la S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.);
trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. (privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București);
– toate cu aplic. art. 33 lit. a și 41, alin. 2 din C.p.
2. N.Z., pentru infracțiunile de:
– aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b pct. 8, 15, 18 și lit. c din aceeași lege,
3. K.G., pentru infracțiunile de:
– aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și lit. c din aceeași lege.
4.S.M. , pentru infracțiunile de:
– inițiere și constituire a unui grup organizat infracțional cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și 20 și lit. c din aceeași lege;
– complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157, alin. 1, din C.p., cu aplicarea art. 41, alin. 2 din C.p.
– spionaj, prev. de art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 2 din C.p.
cu aplicarea art. 33, lit. a și 41, alin. 2 din C.p.
5. F.M.C., pentru infracțiunile de:
– inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și 20 și lit. c din aceeași lege;
– complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157, alin. 2 din C.p.
cu aplicarea art. 33 lit. a și 41, alin. 2 din C.p.
6. O.M., pentru infracțiunile de:
inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, și lit. c din aceeași lege.
II. În conformitate cu prevederile art. 32, 35 și 45 din C.p.p., comb. cu art. 36, alin. 1 din C.p.p., formulăm
CERERE
– de reunirea prezentei cauze penale cu nr. 147/D/P/2007, cu dosarele penale aflate pe rolul Curții de Apel București sesizată cu rechizitoriile nr. 222/D/P/2006 din 17.04.2007 și nr. 156/D/P/2007 din 07.09.2007
MIJLOACE DE PROBĂ
a) – declarații de martor: vol. 117.
b) – procese verbale de certificare a notelor de redare a convorbirilor telefonice purtate de învinuiți și inculpați în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, vol. 6-11 și 106 – 107, precum și suporții optici pe care sunt înregistrate/imprimate convorbirile telefonice, comunicările și imagini;
1) – marca Benq seria 5-131- 356 ( D.M.R. + M.D.M. );
2) – marca Verbatim seria 5-131-313 ( D.M.R. + M.D.M. );
3) – marca Benq seria 5-131-331(S.S. +M.D.M. +D.M.R. M.R.);
4) – marca Benq seria 005-131-351(D.M.R. M.R.);
5) – marca Verbatim seria 5-131-314 (S.S.);
6) – marca Imation seria 5-131-399 (I.R.);
7) – marca Verbatim seria 5-131-318 ( D.M.R. + M.D.M. );
8) – marca Verbatim seria 5-131-9 ( F.M.C. +S.M. M.+B.V. V.);
9) – marca Verbatim seria 5-131-317 (D.M.R. M.R.);
10) – marca Imation seria 5-131- 293 (S.S. );
11) – marca Imation seria 5-131-279 ( D.M.R. + M.D.M. );
12) – marca Verbatim seria 5-131-7 (percheziție conspirată);
13) – marca Sony seria 5-131-325 (S.S. );
14) – marca Verbatim seria 5-131-8 (S.S. );
15) – marca Benq seria 5-131-364 (S.S. );
16) – marca Benq seria 5-131-332 (I.R.+Iacob Alexa+Năstase M.);
17) – marca Benq seria 5-131-380 (O.M.);
18) – marca Benq seria 5-131-381 (K.G.)
c) – suporturi optice percheziții informatice
1) – marca Imitation seria 60506+R EA17779 (N.R.M. 6CTO1L1S);
2) – marca Imitation seria 60506+R ED19258 (N.R.M. HDD IBM TRAVELSTAR);
3) – marca Imitation seria 60506+R ED19264 (D.M.R.);
4) – marca Imitation seria 60506+R EF19274 (S.S.);
5) – marca Imitation seria 60506+R EE19257 (M.D.M.);
6) – marca Benq seria 09B101/084/80A4 (Neagoe Robert 1);
7) – marca copyme cu înscrisul: „Percheziție informatică N.R.M. 3 222/D/P/2006 HDD IBM TRAVELSTAR OUTLOOK Express”;
8) – marca copyme cu înscrisul: „Percheziție informatică sistem de calcul O.M.”;
9) – marca copyme cu înscrisul: „Percheziție în sistem informatic DVD1 D.P. 147/D/P/2007 O.M. 05.03.2009”;
10) – marca copyme cu înscrisul: „Percheziție în sistem informatic DVD2 D.P. 147/D/P/2007 O.M. 05.03.2009”
11) – marca copyme cu înscrisul: „Dosar penal 147/D/P/2007 O.M. Imagine HDD Fujitsu seria 01043949 DVD1”, fila 249, vol. 117;
12) – marca copyme cu înscrisul: „Dosar penal 147/D/P/2007 O.M. Imagine HDD Fujitsu seria 01034949 DVD2”, fila 249, vol. 117;
13) – marca copyme cu înscrisul: „Percheziție sistem informatic O.M. 147/D/P/2007 19.12.2008”, fila 252, vol. 117.
d) – 3 casete audio cu inscripția MBL/1, MBL/2 și MBL/3 Metropolitan Police Lon. reprezentând înregistrarea ambientală a ascultării înv. F.M.C. 25.01.2008 cu ocazia Comisiei rogatorii internaționale.
Rechizitoriul urmează a fi trimis la trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție
Urmează a fi citați:
Dosarul cauzei conținând 135 de volume plus volumul 0, însoțit de un număr de 18 suporți optici așa cum au fost menționați mai sus împreună cu volumul CDC și un suport optic clasificat (acestea din urmă în regim clasificat prev. de Legea nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002) se înaintează la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală.
III. În temeiul art. 249 combinat cu art. 10 lit. a din C.p.p.,
DISPUN:
Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților:
S.S. -;
S.M.-
N.R.M.-;
pentru actul material privind preluarea unui pachet de 0,85 % din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Tramsgaz S.A. Mediaș la Banca S. C. Romexterra Bank Tg. Mureș (așa cum a fost descris la Capitolul 8 Secțiunea 6), care a fost cercetat sub aspectul infracțiunii prev. de art. 159 C.p. (S.S. și S.M. ), 157, alin. 2 C.p. (N. R.M.).
IV. În temeiul art. 249 combinat cu art. 10 lit. d din C.p.p.,
DISPUN:
Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului:
N.R.M.,;
pentru actul material privind vânzarea unui pachet de 8 % din acțiunile Petrom deținute în portofoliul M.E.C. către Asociația Salariaților (PAS) de la S.N.P. Petrom S.A. – „Petrom” (așa cum a fost descris în Capitolul 8 Secțiunea 3), care a fost cercetat sub aspectul infracțiunii prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
V. În temeiul art. 228, alin. 6 C.p.p. comb. cu art. 10, alin. 1, lit. a din C.p.p.
DISPUN:
Neînceperea urmăririi penale față de S.I.C. , pentru actul material privind preluarea unui pachet de 0,85% din acțiunile deținute de S.N.T.G.N. Transgaz S.A. la Banca S.C., Romexterra Bank Tg. Mureș (așa cum a fost descris la capitolul 8 secțiunea 6 din prezentul rechizitoriu).
VI. În temeiul art. 249 C.p.p. comb. cu art. 10, alin. 1, lit. d, din C.p.p.
DISPUN:
Scoaterea de sub urmărire penală a înv. O.M., cu datele de mai sus, pentru infracțiunea prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157, alin.2 C.p. (descrisă în capitolul 8 secțiunea 2 din prezentul rechizitoriu).
VII. În temeiul art. 228 alin. 6 din C.p.p., comb. cu art. 10 alin. 1 lit. a din C.p.p.,
DISPUN:
Neînceperea urmăririi penale în ce privește aspectele referitoare la numitul: Borș Mădălin George – (descrise la Capitolul 8, secțiunea 7).
VIII. Comunicarea soluțiilor de la punctele III-VII, prin remiterea câte unui exemplar din rechizitoriu inculpatului S.S. , înv. S.M. , Oral M., Neagoe R.M. S.I.C. și Borș M.
Capitolul 18
Opis cu conținutul dosarului nr. 147/D/P/2007
Procuror șef de birou
4. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ DEFINITIVĂ ÎN PROCESUL PENAL AVÂND CA OBIECT CELE 3 RECHIZITORII EXEMPLIFICATE ANTERIOR
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Dosar nr.672/1/2014
Decizia penală nr.11
Ședința publică din 27 ianuarie 2015
<<Omis cele de omis>>
S-au luat în examinare apelurile declarate de MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIICOT – Structura Centrală și de apelanții intimați inculpați B.V., F.M.C., S.M., S.I.C., D.M.R., N.Z., K.G., M.D.M., O.M. și S.S. împotriva sentinței penale nr.1081 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr.2816/1/2009, respectiv a sentinței penale nr.1082 din 3 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.5269/1/2013.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședințele de judecată de la datele de 17 decembrie 2014 și 19 decembrie 2014, fiind consemnate în încheierile de ședință de la acele date, ce fac parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a dispus amânarea pronunțării la datele de 05 ianuarie 2015, 21 ianuarie 2015 și 27 ianuarie 2015, când în aceeași compunere a decis următoarele:
ÎNALTA CURTE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ
I.1. Prin sentința penală nr.1081 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr.2816/1/2009:
[a] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul S.I.C., cetățean român, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 157 alin.2 din Codul penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul S.I.C. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 6 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În opinie majoritară, în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a) raportat la art.10 lit.c) Cod procedură penală s-a dispus achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prevăzută de art.157 alin.1 din Codul penal.
[b] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul N.Z., cetățean român, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
[c] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul K.G., cetățean român, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
[d] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art. 76 alin.1 lit.b) Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. M., cetățean ceh, la pedeapsa principală de 4 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 26 Cod penal raportat la art. 159 Cod penal cu referire la art.157 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art.76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de spionaj. S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.159 Cod penal raportat la art.157 alin.2 Cod penal, cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art.76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj. S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul S.M.să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
[e] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art.76 alin.1 lit.b) Cod penal, a fost condamnat inculpatul F.M.C., cetățean român și britanic, la pedeapsa principală de 4 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 26 Cod penal raportat la art. 159 Cod penal cu referire la art.157 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art. 76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 9 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de spionaj.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art.33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul F.M.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
[f] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul O.M., cetățean turc, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
[g] În temeiul disp. art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul M.D.M., cetățean român, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.157 alin.2 din Codul penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art.33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul M.D.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului M.D.M. Dorinel – Mihai durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007. .
[h] În temeiul disp.art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a fost condamnat inculpatul D.M.R., cetățean român, la pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.157 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie
În temeiul disp. art. 33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul D.M.R.să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie
În temeiul disp. art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D.M.R.durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007.
[i] În temeiul disp.art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu reținerea art. 74 alin.2 Cod penal – art.76 alin.1 lit.b) Cod penal, a fost condamnat inculpatul B.V., cetățean american, la pedeapsa principală de 4 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie. .
În temeiul disp. art.159 Cod penal, cu reținerea art. 74 alin.2 Cod penal – art. 76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul B.V. să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art.66 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.V. durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007.
În temeiul disp. art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații S.I.C., N.Z., K.G.,S.M., F.M.C. și O.M. la plata sumei de câte 10470 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul procesului penal, din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul disp. art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații M.D.M. și D.M.R. la plata sumei de câte 8640 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul procesului penal, din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul disp. art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul B.V. la plata sumei de 35470 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul procesului penal, din care suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul disp. art. 190 alin.4 și 5 Cod procedură penală, onorariile cuvenite interpreților de limbă engleză, cehă, turcă, germană și maghiară, aferente unui număr de 661 de ore de traducere, se vor plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
I.2. Prin sentința penală nr.1082 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr.5269/1/2013
[j] În temeiul disp. art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art. 76 alin.1 lit.b) Cod penal a fost condamnat inculpatul S.S. , cetățean bulgar, la pedeapsa principală de 4 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.159 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal și cu reținerea art.74 alin.2 Cod penal – art. 76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art. 33 lit.a) – art.34 lit.b) și art.35 (3) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul S.S. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal pe o durată de 5 ani, conform art. 66 Cod penal.
S-a interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal conform art.71 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul disp. art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.S. durata reținerii si arestării preventive de la 29.11.2006 la 23.01.2007. În temeiul disp. art.191 alin.1 Cod procedură penalăa fost obligat inculpatul S.S. la plata sumei de 9140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul procesului penal, din care suma de câte 400 lei reprezentând onorariul celor doi apărători desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul disp. art.190 alin.4 și 5 Cod procedură penală, onorariile cuvenite interpreților de limbă bulgară, aferente unui număr de 38 ore de traducere, se vor plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. .
II. Pentru a pronunța aceste hotărâri instanța de fond a reținut că:
1. Prin rechizitoriul nr.222/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –DIICOT – Structura Centrală din data de 18 aprilie 2007 au fost trimiși în judecată inculpații:
– S.S., cetățean bulgar, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art. 2 lit. a, b pct.8 și lit.c din aceeași lege; spionaj (în forma de spionaj economic) prev. de art.159 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art.33 lit. a Cod penal;
– M.D.M., cetățean român, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.a, b pct. 8 și lit.c din aceeași lege; trădare prin transmitere de secrete prev. de art.157 alin.2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;
– D.M.R., cetățean român, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional prev. de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art.2 lit.a, b pct.8 și lit.c) din aceeași lege; trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin.2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplic. art.33 lit. a Codul penal;
Prin același act întocmit de procuror s-a dispus totodată disjungerea mai multor cauze, respectiv cea având ca obiect infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.a,b pct.8 și lit.c din aceeași lege; spionaj (în forma de spionaj economic), prev.de art.159 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, precum și cea având ca obiect infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.159 Cod penal comise de inculpatulS.M. l, F.M.C.și O.M..
În cuprinsul rechizitoriului se procedează la o analiză a naturii caracterului și importanței datelor și informațiilor privind procesele de privatizare, selectare a operațiunilor în vederea privatizării atragerea investițională în ce privește societățile comerciale din portofoliul MEC și MCTI, din perspectiva legislației interne în materie și în raport cu acuzațiile aduse în cauză celor patru inculpați.
Astfel, procurorii ce au instrumentat în cauză, prezintă ample considerații cu referire la categoriile de informații în accepțiunea Legii nr.51/1991, Legea nr.298/2001, art.182/2002 și HGR 585/2002, dar și din perspectiva textelor de lege incriminatorii – art.157 alin.1,2 Cod penal, art.169 alin.1 – 4 Cod penal, context în care evaluează în planul individualizărilor – conceptele de informații secrete de serviciu, informații confidențiale, securitatea statului, securitatea națională.
Se arată că disfuncțiile ori distorsionările ce apar în domeniul energetic și al comunicațiilor, atât în ceea ce privește producția, exploatarea și consumul, cât și în procesele de restructurare, reconstrucție, retehnologizare ori privatizare, precum și al asigurării confidențialității, activitățile derulate și al manipulării informațiilor privind asemenea procese reprezintă o punere în pericol, o periclitare a securității statului în general și a securității economiei, cu componentele ei securitatea energetică și a comunicațiilor în special.
În acest sens, se invocă aspectul că în strategia de Securitate Națională a României, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.36/2001 sunt relevate ca principale probleme de securitate a României, cele de natură economică, fiind indicate ca noi provocări agresiunea financiară, iar ca vulnerabilități în situația internă, deficiențele în protecția informațiilor clasificate.
Din această perspectivă se subliniază importanța respectării confidențialității informațiilor în procesele de privatizare și/sau selectare a ofertanților pentru consultarea în vederea privatizării ori retehnologizării sau finanțării în care se operează cu date și informații privind ofertele inițiale, ofertele angajante, ofertele angajante îmbunătățire depuse de ofertanți.
Asemenea date și informații – a căror confidențialitate decurge fie din textele actelor normative ce reglementează metodologia privatizării societăților comerciale, fie din angajamentele sau acordurile de confidențialitate încheiate între instituțiile publice implicate în aceste procese și fiecare dintre ofertanți, fie din modalitatea în care sunt supuse unui regim de clasificare conform Legii nr.182/2002 și HGR 585/2002 – fac ca faptele comise în legătură cu ele (culegere, transmitere, divulgare/diseminare) să pună în pericol securitatea statului. Înfățișând caracterul datelor și informațiile confidențiale privind etapele parcurse în cadrul unui proces de privatizare, procurorii concluzionează cu privire la natura de secrete comerciale, până la un moment dat în derularea procesului de privatizare și/sau selectare a consultantului în vederea privatizării, a acestor informații și subliniază, încă o dată, gravele consecințe în planul atingerii securității statului, a nerespectării obligațiilor de confidențialitate a funcționarilor publici (art.44 din Legea nr.188/1999) de păstrare a secretului de stat și de serviciu.
Se susține în actul de acuzare că respectarea obligațiilor de către înalți funcționari guvernamentali și demnitari – tocmai datorită poziției sociale și profesionale deținute- se subsumează conceptului de loialitate față de instituție (MEC și MCTI), care la rândul ei, neîndoielnic, se integrează în conceptul de fidelitate față de țară. a. În ceea ce privește starea de fapt rezultată din probatoriul strâns în faza de urmărire penală vizând inițierea, constituirea, aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, rechizitoriul înfățișează aspecte generale privind constituirea grupului extern, concepția și planul de acțiune al grupului extern, acțiunile grupului extern, căile, metodele folosite de grup precum și activități ilicite concrete derulate de membrii grupului infracțional cu caracter transnațional organizat. În esență, se constată că în paralel și suprapus preocupărilor strict profesionale și oficiale derulate de inculpații B.V., S.S. și învinuiții S.M., F.M.C. Mircea, O.M., în calitatea profesională și oficială conferită de raporturile oficiale cu Compania Credit Swisse First Boston Europe Ltd, componentă a grupului financiar CSFB (sediul în Londra) au constituit, la inițiativa inculpatului B.V., începând cu anul 2005, o grupare ale cărei preocupări excedau cadrului strict oficial impus de relațiile de serviciu vizând predilect, sectorul energetic și de comunicații din România, țară în care se continuau procesele de privatizare și/sau atragerii investiționale ori urmau a se declanșa asemenea procese.
Se reține că inculpatul S.M., cetățean ceh, a ocupat funcția de vicepreședinte pentru piețele emergente al Companiei CSFB până în luna mai 2006, fiind apoi director executiv al fondului de investiții PPF Investiments, ce este controlat de holdingul PPF Group din Cehia.
Inculpatul B.V., cetățean american, a ocupat funcția de responsabil în cadrul CSFB Europe Ltd Lon. pentru probleme privind piețele emergente de energie sau în curs de formare în Europa de Est.
Inculpații S.S., cetățean bulgar, în calitate de director general al S.C. ENERGAN Viena a avut un contract de colaborare cu CSFB care s-a materializat într-un contract de consultanță.
Inculpatul F.M.C., cetățean român, cu domiciliul în străinătate a deținut calitatea de funcționar în cadrul CSFB.
Inculpatul O.M., cetățean turc a fost un punct de sprijin important pentru susținerea și materializarea acțiunilor derulate în România de gruparea externă fiind un „canal de legătură” pentru preluarea conspirată de la persoanele autohtone M.D.M.și D.M.R. a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către alți membri ai rețelei din țară sau străinătate.
În ceea ce-i privește pe ceilalți membri ai grupului s-a reținut că aceștia s-au cunoscut în anul 2002 și, fiecare în parte sau uneori în comun, au avut în calitățile deținute evocate, contracte profesionale cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România, îndeosebi din domeniul energetic și al comunicațiilor.
Astfel, pe fondul participării sau intențiile de participare, în calitate de consultanți selecționați ori cu oferta de consultanță financiară ori de investiție financiară în vederea construcției/reconstrucției tehnologizării/retehnologizării și/sau privatizării/restructurării unor societăți comerciale aflate în portofoliul MEC ori MCTI din partea CSFB (cadrul strict oficial) membrii grupului au derulat activități coor.ate, concertate și sistematice pentru îndeplinirea unor obiective de ordin personal (privat), în favoarea grupului financiar internațional, dar și în scopul favorizării altor organizații economico-financiare internaționale.
S-a creat așadar, în opinia acuzării, un cadru extraoficial, privat, construit pentru obținerea direct sau indirect a unor beneficii financiare sau altor beneficii materiale, cadru în care activitatea derulată de inculpați și învinuiți – cetățeni străini- a devenit convergentă cu aceeași activitate desfășurată de cetățenii români, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali sau chiar demnitari ai Guvernului României, din CEC și MCTI.
S-au creat prin această convergență premisele atingerii țintei grupului infracțional extern prin controlarea și direcționarea factorilor decizionali din instituțiile implicate în procesele de privatizare din domeniul energetic și al comunicațiilor din România.
În acest sens s-au apreciat ca fiind edificatoare următoarele aspecte:
– relaționarea inculpatului B.V. cu reprezentanții grupului MARCO din România, împrejurare în acesta s-a detașat de instituția al cărei înalt responsabil era subor.ându-se intereselor acestui grup;
– activitățile desfășurate de înv.S.M.MICHAL, după luna mai 2006, când nu mai deținea nici o calitate în cadrul CSFB Europe Ltd. Londra, concertat și în cooperare cu inculpații B.V. ., S.S., M.D.M., D.M.R., înv. O.M. și F.M.C.;
– preocupările materializate de inculpatul S.S. în ceea ce privește societățile comerciale din domeniul energetic aflate în portofoliul MEC în condițiile în care CSFB Europe Ltd. Londra nu realizase demersuri oficiale pentru acordare de consultanță sau finanțare;
– dezvăluirea unor informații confidențiale, obținute de la inc.D.M.R., de către coinculpatul S.S., în calitatea sa de colaborator al CSFB, numitului KLAUS RIQUAT, reprezentant CAIB, competitor concurent cu CSFB în procesul privatizării S.N. RADIOCOMUNICAȚII.
În sensul celor susținute, actul de inculpare redă, în detaliu, note de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpați în diferite împrejurări și cu relevanță în cauză, convorbiri în care se fac referiri la ROMGAZ, TERMOELECTRICA, HIDROELECTRICA.
În fapt, pentru realizarea obiectivelor vizate, grupul extern a desfășurat activități specifice constând în culegerea de informații din sectorul energetic și comunicații, al economiei României cu privire la strategiile de privatizare corespunzătoare perioadei 2005-2008, incluzând etapele prealabile ale elaborării actelor normative, declanșării proceselor de privatizare ori selectării ofertanților în vederea privatizării dar și derularea efectivă a unor asemenea procese, de la fazele inițiale până la cea finală. Scopul culegerii de informații era acela al cunoașterii datelor privind toți ofertanții înscriși în cursă pentru direcționarea în sensul dorit de grupul extern a rezultatelor evaluării comisiilor de negociere ori de selectare a ofertanților, fie al facilitării selecționării unei anume oferte, în detrimentul alteia.
Pe lângă conținutul convorbirilor telefonice purtate de membrii grupului, edificatoare sunt în opinia acuzării, documentele pe suport optic și hârtie găsite în reședința inculpatului S.S., în urma pătrunderii autorizate (mandat nr.002122 din 6.06.2006 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție) a lucrătorilor organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (SRI).
Culegerea de informații s-a realizat îndeosebi pe căi informale de la inculpații cetățeni români racolați, care au acceptat aderarea și sprijinirea grupului infracțional extern constituit, în alte situații realizându-se în exclusivitate extraoficial, ceea ce face să transpară caracterul ocult al relaționării din cadrul grupului infracțional, sub aparența unor relații de identificare, stabilire a unor oportunități economice-financiare, investiționale create de aparența la o instituție financiar bancară – CSFB.
S-a constatat prin actul de trimitere în judecată că în cadrul grupului extern a existat o distribuire bine delimitată a rolului fiecăruia dintre membrii, dar și o planificare a activităților în curs ori care urmau să se întreprindă, în raport de funcțiile, relațiile de colaborare în/cu CSFB Ltd Europe și derulate în paralel cu obiectivele licite, oficiale ale respectivei instituții străine.
A reieșit astfel că rol coordonator au avut inculpații B.V., inculpatul S.M. și inculpatul F.M.C., iar rol de execuție inculpatul S.S. și inculpatul O.M., inculpatului S.S. revenindu-i totodată rolul de a întreține permanent legătură cu inculpații și învinuiții – cetățeni români, atât telefonic cât și prin întâlniri în România, în scopul procurării de informații.
Spre ilustrare, procurorii invocă numeroasele întâlniri avute de S.S., așa cum au reieșit din raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (SRI) (filele 53-55 rechizitoriu).
Coordonarea acțiunilor grupului era înfăptuită în mod predilect, din străinătate, de pe teritoriul altor state (Marea Britanie- Londra, Viena –Austria, ș.a.) asigurată fie prin legături telefonice ori corespondență electronică, fie prin contacte personale consumate cu ocaziile unor întâlniri în străinătate și în România, cadru în care aveau loc schimbări reciproce de informații obținute de unii inculpați, învinuiți, transmiterea de însărcinări, planificarea de acțiuni.
Raporturile dintre inculpați și învinuiți constituit în grup infracțional extern și rolurile lor transpar din modul de adresare a unora față de ceilalți (S.S. i se adresează în convorbiri telefonice lui B.V. cu „profesore”, iar B.V. cu formula „doctore”), precum și din modalitatea în care își stabilesc întâlnirile în București.
Obținerea și procurarea de informații necesare atingerii obiectivelor vizate de coor.atorii grupului extern implică racolarea, atragerea de persoane din domeniile de interes MEC, MCTI (agent recrutor), dar și executarea acțiunii propriu-zise de procurare a informațiilor relevante și asigurarea legăturii între persoane recrutate din România și coor.atorii din afara țării, dar și activități de curierat între unii și alții.
Astfel, inculpatul S.S. și-a închiriat o locație în București, Bd.Gh.Magheru nr.9,…., având totodată numeroase întâlniri în medii publice cu cetățeni români și străini de la care obținea informații (locații hotel Hilton, Haward Johnoson, Marriot, Lido, restaurante, cafenele) sau la sediul unor ministere MEC, societăți comerciale din București.
Pentru asigurarea unei confidențialități a legăturii instaurate între cei care au aderat ori sprijinit grupul extern, între membrii grupului extern, au fost utilizate cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din străinătate, au fost folosite în convorbirile telefonice criptonime cu referire la persoane cu înalte demnități publice ((Hackinnen pentru ministrul S.I.C. și Schumacher pentru ministrul N.Z.), referiri la funcție și nu la persoană , sens în care rechizitoriul redă o serie de transcrieri ale convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate (pag.58-63).
Pentru culegerea de informații calea utilizată de grupul extern a fost cea a exploatării surselor umane, chiar și „în orb” (deținători de date ori informații confidențiale care nedându-și seama despre destinația informației pe care o furnizează și contextul în care poate fi folosită, diseminează sau divulgă, pentru accederea la sistemul relațional propriu), cum a fost cazul martorilor K.G., L. L., I.R..
Începând cu anul 2004 (sfârșitul anului), inculpații S.S.și B.V. și cei doi învinuiți (S.M.și F.M.C.) au relaționat, prin natura sistemului oficial creat și determinat de procesele de privatizare din România, cu înalți funcționari guvernamentali și chiar demnitari din Guvernul României, printre care și inc. M.D.M. (șeful OPSPI – MEC, apoi adjunctul șefului OPSPI – MEC și membru al mai multor comisii de negociere în vederea privatizării societăților comerciale din portofoliul MEC – OPSPI), inculpatul D.M.R. (consilier personal al ministrului MCTI , membru al mai multor comisii de negociere pentru privatizarea, selectarea ofertanților în vederea privatizării, restructurării societăților din cadrul MCTI), inculpatul S.I.C. (ministrul MEC), inculpatul N.R.M.(director general în OPSPI – MEC), N.Z. (ministrul MCTI) și alții.
Atragerea cetățenilor români, cu înalte responsabilități în MEC și MCTI, de către grupul extern sus amintit s-a realizat în timp și prin utilizarea metodelor clasice și moderne, caracteristice activității de spionaj.
Astfel, s-a reținut prin actul de trimitere în judecată că inculpatul S.S. a pus la dispoziția inculpaților M.D.M., D.M.R.și inculpatul S.I.C., ministrului N.Z. și martorului K.G. cartele emise de operatori de telefonie mobilă din Austria, cu acoperire internațională, în scopul folosirii lor la terminalele personale, pentru a avea secretizate convorbirile telefonice purtate.
O altă modalitate de realizare a scopului ilicit urmărit a constat în deplasări în străinătate organizate de regulă de inculpatul S.S., pentru întâlniri de afaceri pentru acordarea unor posibile recompense materiale, dar și organizarea de întâlniri, în București, în afara cadrului oficial (aspecte reieșite din cuprinsul transcrierilor convorbirilor telefonice interceptate –pg.65-72).
Se concluzionează în referire la formarea și funcționarea grupului extern, că s-a constituit din patru persoane, a funcționat o perioadă de 1 an și jumătate, perioada mai 2005 – mai 2006 (criteriul temporal) a avut o dimensiune organizatorică mulată pe funcțiile deținute de inculpatul B.V., inculpatul S.S. și inculpatul S.M.(până în 2006) și inculpatul F.M.C.în cadrul CSFB, în care rolul inițiator a aparținut inculpatului B.V., ca șef (lider) al grupului ce trasa sarcini concrete, de execuție inculpatului S.S., ce avea rol de execuție; cu un grad sporit de planificare și organizare a acțiunilor țintă.
Scopul a constat în demersurile pentru obținerea, culegerea, procurarea, procesarea și exploatarea de date și informații din domeniile strategice ale economiei aflate în derularea sau inițializarea procesului de privatizare.
Asemenea scopuri puteau fi realizate și, în unele cazuri au fost aduse la îndeplinirea prin comiterea unor acte materiale ce se circumscriu unor infracțiuni grave (trădare prin transmitere de secrete, tentativă la subminarea economiei naționale).
Elementele descrise configurează în opinia procurorilor trăsăturile constitutive ale unui grup infracțional organizat în accepțiunea art.2 lit.a din Legea nr.39/2003, ce a acționat în perioada 2005-2006 atât pe teritoriul altor state cât și în România, având un caracter transnațional, îndeplinind cerințele unei organizații străine de ordin privat, organizată pe organigrama instituției financiar bancare străine.
Acțiunile de aderare și sprijinire a grupului infracțional organizat cu caracter transnațional comise de inculpați și învinuiții cetățeni români s-au realizat în condițiile preexistenței grupării externe și cu acordul implicit al inițiatorilor și constituienților, aderarea la grupul extern a inculpaților M.D.M., D.M.R., a inculpatului S.I.C. și a făptuitorului N.Z. a debutat în prima parte a anului 2005 (reieșind din modalitatea de conversație, apelativele folosite, întâlnirile repetate în cadru extraoficial) și s-a conturat prin activități materiale ilicite propriu-zise.
Sprijinirea grupului extern s-a înfăptuit de către inculpații și învinuiții cetățeni români prin acțiuni contributive de ordin moral și material, constând în cooperarea oferită în calitatea lor de înalți funcționari guvernamentali, implicați în procesele de privatizare la nivelul MEC și MCTI (sfaturi, încurajări, promisiuni de ajutor).
S-a concluzionat, în atare împrejurări în planul acuzării că grupul infracțional cu caracter transnațional a acționat ca o structură informativă ilegală, în înțelesul conferit acestui concept de ansamblul normei încriminatoare din art. 19 pct. 1 din Legea nr. 51/1991.
b. Activitățile ilicite concrete derulate de membrii grupului infracțional cu caracter translațional organizat sunt prezentate de către procurori în raport cu procesele specifice desfășurării în legătură cu privatizarea unei societăți comerciale din portofoliile MEC și MCTI.
Astfel, în referire la societățile comerciale din portofoliul MEC, se reține privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA București – SC Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice (FDFEE), proces demarat la mijlocul anului 2005, conform HG nr.546/9.06.2005, modificat prin HG 1866/22.12.2005, conform căreia se constituia o comisie pentru coor.area privatizării societăților din 7 membrii, al cărei președinte era ministrul economiei și comunicațiilor, inculpatul S.I.C.
Prin ordine ale ministrului economiei și comerțului a fost numit secretariatul Comisiei de coordonare, Comisia de negociere pentru privatizare, în care unul din membrii titulari a fost numit inculpatul M.D.M., iar prin decizia Oficiului Participanților Statului și Privatizării în Industrie din MEC (MEC-OPSPI) a fost nominalizat secretariatul tehnic al Comisiei de Negociere.
În scopul realizării de investiții importante în sectorul energetic al României, în baza Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, SC Electrica SA București a desfășurat activități de selectare a consultantului pentru evaluare și asistență tehnică în procesul de negociere a atragerii de capital la SC Electrica Muntenia Sud SA, iar la data de 25 octombrie 2002 a fost încheiat contractul de consultanță, între partea română și firma britanică Pricewaterhouse Coopers LLP (Management Consultants Romania SRL).
Prezentând procedura de privatizare a societății Electric Muntenia Sud SA, procurorii arată că până la data de 31 ianuarie 2006 au fost depuse la sediul SC Electrica SA oferte angajamente din partea a 8 investitori potențiali, când comisia împreună cu consultantul au procedat, în prezența reprezentanților ofertanților, la deschiderea coletelor conținând ofertele angajante depuse și la semnarea, pe verso, a exemplarului în limba română pentru fiecare ofertă financiară de către membrii comisiei de negociere, ai consultantului și ai celorlalți ofertanți, documentele fiind ulterior resigilate, fără a fi citite.
În perioada februarie – martie 2006, în baza celor 8 oferte, Comisia de privatizare MEC-OPSPI (președinte M.D.M.), conform deciziei șefului OPSPI nr.59/27.07-2005), a derulat activități din etapa de preselectare pentru faza finală a licitației pentru care au fost selectate primele 5 oferte, printre care și cea a companiei ENEL Spa Italia.
Invocând justificarea constatării existenței unui nivel de competiție extrem de ridicat, precum și interpretarea prevederilor art.14 lit.d din HC nr.546/9.06.2005 pentru a asigura confidențialitatea informației, la 17 februarie 2006 ministrul S.I.C. a aprobat formarea unei comisii restrânse, formate din 2 membri ai comisiei de negociere și 2 reprezentanți ai consultantului și, în aceeași dată, comisia restrânsă a procedat la deschiderea ofertelor financiare și începerea analizării și punctării acestora, în paralel cu analiza și punctarea ofertelor tehnice.
Din rațiuni de păstrare a confidențialității prețurilor individuale oferite, Comisia de coor.are a avizat ca în acea fază numele investitorului să nu fie dezvăluit, indicându-se în loc de nume un număr de ordine ierarhică funcție de punctajul global realizat de fiecare ofertă.
La data de 5.03.2006, au fost făcuți cunoscuți, în ordine alfabetică, cei 5 investitori calificați, care au întrunit punctajul necesar participării la faza de oferte angajamente îmbunătățite, conform procedurii standard.
S-a menționat în cuprinsul rechizitoriului că SC Electrica SA a fost mandatat să solicite depunerea de oferte angajante îmbunătățite din partea celor 5 investitori calificați, fără a se comunica acestora punctajul obținut în urma aplicării grilei de punctaj, aceștia fiind informați doar asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit fără a se indica exact prețul cel mai mare), măsura fiind destinată orientării investitorilor în sensul maximizării ofertelor de preț.
Evoluția și etapele procesului de privatizare a societății comerciale Electrica Muntenia Sud sunt relevate în documentele MEC (vol.18 u.p. pg.287), inculpatul M.D.M. și ceilalți 3 membri ai comisiei restrânse instituite având acces la informații cuprinse în ofertele financiare, ceilalți membri ai Comisiei de negociere și ai Comisiei de coor.are, luând ulterior cunoștință de rezultatul evaluării.
La datele de 28 aprilie 2006, 9 mai 2006 s-a stabilit procedura pentru deschiderea și semnarea, inițializarea documentelor ofertei financiare îmbunătățite, a celorlalte documente de ofertă și citirea informațiilor din oferta financiară îmbunătățită ca și raportarea acestora către comisia pentru negociere, date care sunt confidențiale și obligă pe cei ce iau la cunoștință de informațiile respective la păstrarea acestui regim.
La data de 5.06.2006 s-a stabilit ofertantul preferat ENEL Spa Italia și cel de rezervă, IBERDROLA, Spania și a devenit publică informația.
Se precizează de către procurori că toate documentele enumerate poartă mențiunea „strict confidențial”.
După adoptarea HG nr.546/9.06.2005 anterior demarării formalităților specifice la nivelul ministerului de resort, S.S. a comunicat lui M.D.M. că firma CEZ as Cehia (susținută în particular de S.M.) intenționează să se implice în privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, urmând ca o delegație oficială a firmei să se deplaseze la sediul MEC – OPSPI pentru a prezenta intențiile investiționale ale acesteia în România.
În continuare, actul de inculpare înfățișează o serie de aspecte cu privire la modul de relaționare a inculpatului S.S. cu inculpatul M.D.M., cu S.M., B.V., precum și referitor la activitatea de monitorizare de către S.S. a demersurilor inițiate de autoritățile de resort în procedura de privatizare, de culegere a informațiilor pentru obținerea unui angajament ferm pentru a lucra în favoarea unuia sau mai multor companii internaționale interesate de respectiva privatizare.
Astfel, s-a reținut că inculpatul S.S. a acționat pentru a intra, în mod ilegal, fără a avea nicio calitate în acest sens, în posesia datelor cu privire la punctajele stabilite de Comisia de licitație constituită la nivelul MEC – OPSPI, deși datele respective nu erau publice conform standardelor interne stabilite care prevedeau luarea de măsuri adecvate la nivelul SC Electrica Muntenia Sud SA, tocmai pentru asigurarea confidențialității datelor transmise de firmele participante.
Se evidențiază, de asemenea, interesul deosebit al lui B.V. pentru această „afacere”, contactele directe ale acestuia cu inculpatul M.D.M. în legătură cu aspecte procedurale ale privatizării, întâlniri la București între cei doi în afara cadrului oficial și se mai subliniază în actul de acuzare că, deși inculpații B.V. și S.S. nu aveau nicio calitate în raport cu autoritățile române de resort pentru a avea acces la vreo informație vehiculată la nivelul MEC, legate de privatizarea în cauză, regimul confidențial al informației a fost încălcat.
În urma intensificării de către S.S. a contractelor în afara cadrului oficial cu „legătura” sa din MEC – OPSPI, M.D.M., la 27.03.2006, acesta din urmă a dat cetățeanului străin informații confidențiale cu privire la cifrele reprezentând sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5% din capitalul social al SC .Muntenia Electrica Sud SA, societate supusă privatizării, nivelul sumelor reprezentând o componentă esențială a ofertelor (cu o pondere de 90% în stabilirea punctajelor finale de către Comisia de privatizare).
Cunoscând aceste cifre anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, Enel Spa Italia, ca organizație internațională, în favoarea căreia a acționat S.S., a avut practic posibilitatea de a oferi un preț maxim.
Derularea faptelor, discuțiilor purtate între inculpații S.S., B.V. arată că dincolo de consecințele de ordin bănesc, controlul asupra unui domeniu strategic al economiei naționale, a fost transferat în mod intenționat organizației internaționale prin acțiunea concertată și directă a oficialului român, inculpatul M.D.M..
Deși nu rezultă explicit că inculpatul S.S. avea vreo legătură și că lucra în numele firmei Enel Spa, totuși, chiar dacă ar fi avut vreo calitate cu acea firmă, nu avea dreptul de acces la informații.
În sensul celor precizate, se invocă transcrierea convorbirilor telefonice între S.S. și B.V., S.S. și M.D.M. (filele 87-95 rechizitoriu).
Confidențialitatea datelor și informațiilor în ce privește procesul de privatizare rezultă din nota nr.1143/17.02.2006 aprobată de ministrul MEC prin care se instituie comisia restrânsă pentru deschiderea plicurilor conținând ofertele depuse de firmele ofertante în vederea evaluării, note din 9 mai 2006 vizând modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite depuse de firmele ofertante și a punctajului realizat de comisia restrânsă numită în acest sens, a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor (2 decembrie 2005) și deschiderea oficială în prezența celor două firme ofertante rămase în cursă (2.06.2006).
Consecințele respectării confidențialității datelor și informațiilor privind cifrele reprezentând ofertele angajante și pe cele angajante îmbunătățite, precum și a punctajului realizat de comisia restrânsă a constat în înfrângerea clauzelor de confidențialitate instituite cu firmele competitoare, în favoarea Enel Spa Italia și în detrimentul celorlalți competitori, ceea ce echivalează cu alterarea sistemului concurențial și distorsionarea acestuia, contrar prevederilor art.3 lit.g din Tratatul instituind Comunitatea Europeană din 1957 și a prevederilor Legii nr.21/1996.
A rezultat că începând cu data de 2 decembrie 2005 și până la 2 decembrie 2010 informații privind orice tip de ofertă, raport de evaluare, prezentare a strategiilor de privatizare erau clasificate drept secret de serviciu.
O altă acuzație vizează culegerea unor date, informații și documente nedestinate publicității cu privire la strategia de privatizare a două societăți de interes strategic din domeniul aeronauticii – SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, ambele aflate în portofoliul OPSPI din cadrul MEC, în scopul obținerii de avantaje materiale personale sau în contul grupării externe.
Astfel, se reține că inculpatul S.S. s-a implicat sistematic, în perioada 2005-2006 în obținerea prin intermediul legăturilor sale din cadrul MEC și vehiculare pe canale informale a unor informații clasificate.
Cei doi agenți economici menționați sunt incluși în categoria societăților din domeniul producției de apărare potrivit HG nr.184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragerea de investiții pentru agentul economic din portofoliul MEC.
Obiectivul inculpatului S.S. era acela ca folosindu-se de informațiile obținute din interiorul MEC, înainte de declanșarea procedurii de privatizare a celor două societăți, să identifice un potențial investitor căruia să-i faciliteze adjudecarea pachetelor majoritare de acțiuni de 72,90% la SC Romaero SA și respectiv, 80,93% SC Avioane SA –deținute de statul român prin MEC- OPSPI.
În îndeplinirea scopului propus, inculpatul S.S., în prima parte a anului 2005, l-a identificat ca potențial partener în această afacere pe Mirică Dumitrescu în calitate de reprezentant al grupului de firme JETRAN din SUA, specializat în închirierea de aeronave și care deținea un considerabil parc de aeronave second hand (aprox.200).
În vederea achiziționării SC Romaero SA compania americană JETRAN INTERNATIONAL Ltd, a transmis deja MEC, încă din 2004, două scrisori de intenție, manifestându-și interesul de a achiziționa această societate comercială.
În declarațiile sale Mirică Dumitrescu a confirmat că l-a cunoscut pe S.S. în 2004 în Bulgaria, având apoi întâlniri cu acesta și purtând discuții cu privire la privatizarea celor două societăți comerciale din cadrul industriei de apărare, posibile intermedieri a unor contracte între S.S. și responsabilii americani ai grupului JETRAN.
Într-un asemenea context, la 24.05.2006, S.S. l-a contactat peS.M., căruia i-a propus să analizeze perspectiva finanțării unei eventuale preluări a pachetului majoritar de acțiuni al SC Romaero SA ce urma a fi scos la privatizare de MEC -OPSPI, împrejurare în care S.S. a afirmat că urma să obțină documentația de privatizare realizată la nivelul MEC, iar S.M. a invocat necesitatea impunerii în caietul de sarcini a unor condiții eliminatorii prin care să se restrângă concurența, respectiv admiterea în faza finală doar a firmelor/consorțiilor care ar avea o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro (convorbire telefonică din 24.05.2006, fila 173, vol.9 u.p.).
La acea dată S.M. era angajat în calitate de director executor al filialei din Praga a fondului de investiții PFP INVESTEMENTS Ltd înregistrat în insula Jersey din Arhipelagul Marii Britanii.
Rechizitoriul menționează că la aceeași dată, în jurul orei 13.15, S.S. s-a deplasat la sediul MEC de unde a preluat un dosar – din plastic transparent de culoare roz, conținând documente în format A4 și ulterior l-a contactat pe D.M.R. căruia i-a comunicat că a primit de la inculpatul S.I.C. un dosar conținând toată documentația elaborată la nivelul MEC – OPSPI privind strategia de privatizare a SC Romaero SA, documentație pe care a lăsat-o la reședința sa din București, Bd.Gh.Magheru nr.9,…., cetățeanul bulgar solicitându-i interlocutorului său să ridice materialul, să-l analizeze și să selecteze aspectele esențiale pe care să le traducă ulterior în limba engleză.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la 22.11.2006 la inculpatul D.M.R. s-au găsit: nota privind Aprobarea Strategiei de Privatizare a SC Romaero SA și Sc Avioane Craiova SA, nota privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romagro SA și acordarea mandatului de negociere înregistrat sub nr.9360/22.12.2005 semnată de ministrul S.I.C. Ioan Codruț (copie xerox) și nota privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Avioane Craiova SA înregistrată sub nr.9359/22.12.2005 aprobată de ministrul S.I.C. Ioan Codruț (copie xerox). În conținutul Notei invocate (nr.9630/22.12.2005), anumite date sunt clasificate la nivelul SECRET atât la Romaero SA, cât și la MEC.
În conformitate cu prevederile Legii nr.182/2002 (art.15 lit.b,c,d și HG nr.585/2002 (art.4 alin.2 lit.c) informațiile clasificate la clasa de secrete de stat și nivelul de clasificare secret sunt de natură să producă daune grave securității naționale, iar documentele evocate aveau caracter intern, cuprindeau informații pentru care era prevăzut expres faptul că nu vor fi comunicate potențialilor investitori pe parcursul derulării procesului de privatizare.
Aceste documente priveau procedura de privatizare care urma a fi adoptată pentru cei doi agenți economici, condițiile ce urmau a fi impuse de partea română în caietul de sarcini, grila de punctare a ofertelor, componența Comisiei de privatizare, un istoric și o serie de date de prezentare a celor două societăți. Întrucât nota respectivă conținea propunerea ca metoda de privatizare în pachet comun a celor două societăți comerciale să fie „vânzarea de acțiuni prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătățite și irevocabile”, se specifică explicit că „prețul de ofertă nu se comunică potențialilor investitori și este doar unm preț de referință pentru comparație cu prețurile oferite de către potențialii cumpărători.”
Îndeplinind solicitarea lui S.S., la data de 24 mai 2006, în jurul orei 18.00, D.M.R. Mihai a preluat dosarul cu documentele „Romaero” de la reședința menționată a cetățeanului bulgar, iar la 25.05.2006, a comunicat lui S.S. că a analizat informațiile respective, sesizând faptul că MEC – OPSPI intenționează să privatizeze „la pachet” cele două societăți din domeniul aeronautic, context în care S.S. a afirmat că aceasta a fost de fapt inițiativa sa.
Fiind audiat în cauză, martorul V. I. D., director general al SC Romaero SA, a arătat că Romaero face parte din industria de apărare a României, raportul de evaluare întocmit de firma ERICSON fiind clasificat ca și secret de serviciu, la nivelul Romaero, acesta fiind transmis către OPSPI conform procedurilor legale, iar ultima evaluare a societății situându-se în jurul valorii de 100 milioane euro.
La 30 mai 2006 inculpatul D.M.R. a comunicat lui S.S. (ce intrase pe teritoriul României) că i-a transmis prin e-mail „câteva pagini cu Romaero”, în fapt un document elaborat tradus în limba engleză, după întreaga documentație de privatizare a celor două societăți comerciale, ce fusese procurată anterior de S.S. din interiorul MEC, la 31 mai 2006, urmând ca inculpatul D.M.R. să dea personal acele pagini, întâlnirea având loc.
La aceeași dată, SUAT SOKOLOU, angajat al firmei ENERGAN Gmbh Viena, (patron S.S.), având acces la adresa de e-mail folosită de acesta din urmă, i-a transmis un mesaj SMS cetățeanului bulgar ce se afla în România, cuprinzând procentele din pachetele de acțiuni ale SC ROMAERO SA și SC AVIOANE SA scoase la vânzare de MEC și valoarea exactă a evaluărilor pachetelor respective cu specificația că prezintă interes pentru reprezentanții grupului JETRAN, care conform legislației în vigoare era destinată strict membrilor comisiilor de privatizare și nu trebuia adusă la cunoștința potențialilor cumpărători.
Inculpatul S.S. a avut întâlniri cu reprezentantul JETRAN în România, Mirică Dumitrescu și Patricia Pezza, comunicând rezultatul contactelor avute inculpatului S.M.și, totodată, a acționat la nivelul MEC în vederea facilitării accesului în incinta societății Romaero a unei delegații a grupului ceh formată din Martin Hudek și Marek Chatrny interesată de o serie de date referitoare la agentul economic bucureștean (aspecte confirmate de martorul Dan Vulcan Ionel).
Planul proiectat de S.S. și legăturile sale privind privatizarea celor două societăți din domeniul aeronautic, cu sprijinul responsabililor din MEC, în favoarea unui investitor dispus să accepte condițiile impuse de gruparea reprezentată de cetățeanul bulgar, nu s-a materializat, pe parcursul anului 2006, întrucât MEC -OPSPI nu a mai scos la vânzare la pachet, participațiile majoritare deținute la cei doi agenți economici.
Atitudinea MEC a fost determinată, potrivit actului de trimitere în judecată, de reacția SRI, care potrivit Legii nr.51/1991 a informat beneficiarii legali despre activitatea desfășurată.
Faptele expuse reprezintă, conform acuzării, forme concrete de încălcare a legislației în vigoare privind industria de apărare, creându-se o stare de natură a periclita securitatea națională a României.
În sprijinul situației de fapt înfățișate, procurorii invocă convorbirile telefonice purtate (filele 103-110 rechizitoriu).
În ceea ce privește situația societăților comerciale din portofoliul MCTI, procurorii au constatat următoarele:
În baza HG nr.774 din 14.07.2005, modif. (HG 535/2006) privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a SN Radiocomunicații SA (SNR), MCTI a anunțat public la sfârșitul lunii octombrie 2005 organizarea unei licitații internaționale pentru selectarea consultantului în scopul privatizării SNR, primind 10 scrisori de interes de la firme și consorții internaționale, printre care și CSFB și Credit Anstalt Investment Bank (CAIB).
Prin ordinul nr.415/8.11.2005 al ministrului MCTI a fost numită Comisia de evaluare și selectare a consultantului și de mijlocire a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA, între membrii acesteia fiind nominalizați ca președinte ministrul N.Z. și inculpatul D.M.R., membru, în care s-au prevăzut atribuțiile, activitatea comisiei derulându-se în perioada 12.12.2005 – 27.07.2006 .
În activitatea sa (evidențiată în procesele verbale întocmite), comisia a luat în discuție analizarea solicitării primite din partea CAIB prin intenția acestora de a se asocia cu societatea de Avocatură Mușat & Asociații în calitate de membrii ai consorțiului.
La 5 aprilie 2006 au fost deschise plicurile conținând oferta tehnică și financiară, iar la 27.04.2006 s-a hotărât de comisie ca în formula de calcul pentru selectarea ofertanților să se introducă formula comisionului fix și variabil fără TVA, la 8.05.2006 declarându-se drept câștigătoare oferta consorțiului CAIB și Mușat & Asociații, pentru care la discuții participase numitul Klaus Requat și M. Buia, inculpatul S.S. neavând nici o participare oficială din partea C.S.F.B. ori C.A.I.B., decât în faza inițială.
Între MCTI și ofertanții care au achiziționat caietele de sarcini s-au încheiat acorduri de confidențialitate privind informațiile vehiculate.
După analiza inițială a ofertelor Comisia de licitație constituită la nivelul MCTI a preselectat un nr.de 7 ofertanți, din care, în 27 aprilie au rămas în cursă pentru faza finală a licitației „consorții formate din CAIB -Mușat & Asociații, BNP PARIBAS CORPORATED FINANCE ROTHSCHILD CIE și Raiffeisen Investment- NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN.
În viziunea procurorilor, probele cauzei relevă că implicarea directă și premeditată a inculpatului S.S. în obținerea, încă de la mijlocul anului 2005 prin intermediul lui D.M.R., de date și informații nedestinate publicității cu privire la respectiva licitație, pe care intenționa să le valorifice cointeresat în scopul favorizării a două organizații internaționale (CSFB și CAIB), despre care S.S. a afirmat că le reprezintă în România.
De asemenea, s-a apreciat că există elemente concrete care certifică legătura din perioada de referință ale cetățeanului bulgar, atât cu reprezentanții CSFB (S.M.–director regional), cât și cu cei ai CAIB (Klaus Requat –director executiv și co-președinte al companiei austriece) pentru a testa potențialul interes pentru respectiva afacere, lăsând a înțelege interlocutorii că are cunoștințe în mediul de decizie de la nivelul M.C.T.I.
Anterior depunerii ofertelor finale, irevocabile și îmbunătățite din faza finală a licitației, au avut loc mai multe contacte între S.S. și D.M.R., în afara cadrului oficial, în care responsabilul MCTI a acordat consultanță cetățeanului bulgar cu privire la nivelul ofertei financiare (cu cele două componente: onorariul de angajare a consultantului în sumă fixă și un comision de succes la finalizarea afacerii, sub formă procentuală din valoarea încasată de statul român la privatizarea societății).
În paralel, S.S. a ținut legătura cu Klaus Requat căruia i-a transmis datele sugerate de D.M.R..
În concret, s-a reținut că la 3.04.2006, D.M.R. i-a confirmat lui S.S. primirea a 4 oferte pentru licitația în cauză, discuția celor doi relevând convingerea că, deși nu se deschiseseră ofertele oficial, licitația se va finaliza în favoarea consorțiului susținut de aceștia.
Ulterior, la 5.04.2006, la solicitarea lui S.S. (aflat la Viena), D.M.R. i-a comunicat acestuia că au fost deschise ofertele financiare, iar cea a consorțiului CAIB s-a clasat pe locul secund, în urma ofertei depuse de BNP PARIBAS dar decalajul este mic, putând fi compensat la oferta tehnică.
Pe aceeași temă, între cei doi s-au purtat mai multe convorbiri telefonice, însă au avut loc și întâlniri în afara cadrului oficial, la care a participat și ministrul N.Z.. La 9 mai 2005, MCTI a dat un comunicat public prin care a anunțat că la licitația pentru consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA oferta consorțiului CAIB – Mușat & Asociații a realizat cel mai mare punctaj, fiind declarată câștigătoare, urmând ca cele două părți să demareze negocierile pentru încheierea contractului de consultanță.
De altfel, inculpatul S.S. s-a implicat și în faza negocierilor în sprijinirea intereselor CAIB, prin folosirea datelor și informațiilor obținute de la D.M.R..
La data de 21 noiembrie 2006 s-a încheiat contractul de consultanță cu privire la privatizarea Societății Naționale Radiocomunicații SA între MCTI și consorțiul CAIB Mușat & Asociații în baza HG 1562/1.11.2006.
Situația prezentată este ilustrată printr-o serie de convorbiri telefonice purtate în perioada 30 mai 2005 – 12 decembrie 2005, 10 mai 2006 – 1 noiembrie 2006 (filele 116-120 rechizitoriu).
La licitația internațională au participat, printre alții, CSFB Europe Ltd. Lon. (CSFB) și CAIB Viena, iar în 09.05.2006 MCTI a anunțat oficial că a fost declarat câștigătoare oferta consorțiului CAIB – Mușat & Asociații care a realizat cel mai mare punctaj, prin HG nr.1562/01.11.2006, MCTI fiind mandatat să semneze contractul de consultanță și servicii financiare pentru privatizarea SN Radiocomunicații SA cu consorțiul CAIB.
Profitând de prerogativele funcției pe care o îndeplinea și calitatea de membru în comisia de selectare prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. ROMTELECOM S.A., D.M.R. a furnizat informații nedestinate publicității, în afara cadrului oficial, înainte, pe parcursul derulării respectivului proces, dar și în perioada de negociere pentru încheierea contractului, inculpatului S.S.și inculpatului F.M.C. (angajat al C.S.F.B. – responsabil pentru România și asistent personal al lui S.M.), care să favorizeze interesele cu privire la ofertele depuse de competitorii înscriși în cursă.
Similar cazului referitor la licitația organizată pentru consultanța în vederea privatizării S.N. RADIOCOMUNICAȚII S.A., procurorii au constatat existența unor elemente concrete care certifică legăturile cetățeanului bulgar, atât cu D.M.R., pentru obținerea de date și informații nedestinate publicității referitoare la poziția autorităților române, precum și cu alte persoane – Gabor K.G., N.Z.- cu potențial de acces la astfel de date.
La data de 02.11.2005, MCTI a primit 10 oferte pentru furnizarea de consultanță financiară în operațiunea de vânzare pe bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute la S.C. ROMTELECOM S.A., printre acestea fiind și cea a consorțiului format din CSFB și IEBA TRUST.
În urma evaluării ofertelor tehnice și financiare la data de 05.01.2006, a fost declarat câștigător consorțiul format din CSFB și societatea de brokeraj IEBA TRUST S.A. București.
Urmare a susținerii acordate constant de către D.M.R. la nivelul comisiei de licitație a MCTI – existând indicii temeinice că toate demersurile celui în cauză pentru favorizarea în mod vădit a ofertei consorțiului menționat au fost cunoscute și supervizate permanent de către ministrul N.Z. -, au fost create condițiile pentru adjudecarea licitației, deși o serie de elemente constatate pe parcursul acesteia au ridicat suspiciuni cu referire la corectitudinea derulării procesului.
În concret, C.S.F.B. a inclus în consorțiu, ulterior depunerii ofertei în vederea creșterii punctajului -societatea de avocatură „Badea, Georgescu și Asociații”- în urma consultării și pe baza sprijinului acordat de inculpatul D.M.R..
Pe de altă parte, autoritatea română a acceptat un comision de succes propus de C.S.F.B. de 1,4% din valoarea totală a tranzacției.
În paralel, D.M.R. a ținut legătura și cu Vadim B.V., căruia i-a prezentat stadiul negocierilor, existând un schimb de informații destinat favorizării intereselor CSFB cu privire la negocierile derulate de firma britanică cu reprezentanții S.C. ROMTELECOM S.A., ca etapă distinctă premergătoare încheierii contractului de consultanță. În sensul celor reținute de actul de inculpare sunt invocate de către procurori, convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioadele 5.06.2005- 21.11.2006 și cele din perioada de negociere pentru încheierea contractului (rechizitoriu filele 126-127).
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind procesul de licitație pentru selectarea consultantului, în cazul privatizării ROMTELECOM rezultă din declarația de confidențialitate depusă la 10.11.2005 de către membrii comisiei de evaluare și selectare a consultantului (între care și inculpatul D.M.R.) prin care angaja să trateze orice informație la care a ajuns din partea M.C.T.I. sau de la consultant în legătură directă sau indirectă cu proiectul sau cu activitatea M.C.T.I. drept secretă și confidențială și să nu o transmită la terțe părți fără aprobarea în scris a reprezentantului legal al M.C.T.I.
Un alt element în acest sens îl reprezintă acordul de confidențialitate cu fiecare dintre firmele ori consorțiile aferente în care este definită noțiunea de informație.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse și procesul de licitație a fost cuprinsă între momentul deschiderii ofertelor și data declarării ofertei câștigătoare pentru CSFB. Prin HG nr.728/14.07.2005 s-au stabilit măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare/restructura a Companiei Naționale „Poșta Română”, modificată, iar prin ordinul nr. 380 din 17.10.2005 emis de ministrul MCTI s-a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea restructurării CN Poșta Română, în care ca președinte a fost desemnat Florin Bejan – secretar de stat, iar ca membru, D.M.R., consilier personal al ministrului.
Printr-un alt ordin, (nr.416 din 08.11.2005), ordinul anterior a fost modificat, iar ca președinte al comisiei atât pentru restructurare cât și pentru privatizare a fost desemnat ministrul N.Z..
Activitatea comisiei s-a derulat pe perioada 17.10.2005 – 21.07.2006, iar în urma evaluării ofertelor depuse la data de 10.11.2005 au fost calificate 4 bănci de investiții între care CSFB și CAIB, iar pentru procesul de restructurare au fost selectate, între alte instituții CAIB și Roland Berger.
La data de 15.06.2006 comisia a constatat că oferta câștigătoare în ce privește selectarea consultantului pentru restructurarea CN Poșta Română este cea depusă de Roland Berger.
Și în acest caz, prin intermediul lui D.M.R., în luna noiembrie 2005, S.S .a intrat în posesia unor informații confidențiale referitoare la rezultatele evaluării ofertelor firmelor concurente înscrise la licitație, sens în care se evocă interceptările telefonice în perioada 30.05.2005 – 1 noiembrie 2006 (filele 129-130 rechizitoriu).
De asemenea, confidențialitatea datelor și informațiilor privind licitația pentru selectarea consultantului în vederea restructurării și privatizării Companiei Naționale Poșta Română reiese din clauza prevăzută în cererea de ofertă – selectare consultant pentru restructurarea CNPR din martie 2006, din durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse, cuprinsă între momentul depunerii ofertelor și deschiderea oficială în prezența competitorilor.
Concluzionând cu privire la activitatea infracțională a inculpaților S.S., M.D.M., D.M.R., astfel cum a fost reținută în cuprinsul rechizitoriului întocmit în dosarul nr.222/D/P/2006 din 18 aprilie 2007, procurorii constată următoarele:
Activitatea ilicită derulată de inculpatul S.S. s-a constituit din acte exterioare de conduită, în perioada 2005 – 21.11.2006, acesta raliinduse cu inculpatul B.V. și învinuiții S.M.și F.M.C., constituindu-se într-un grup infracțional organizat extern al cărui obiectiv a fost culegerea de informații în legătură cu etapele prealabile, derularea și finalizarea proceselor de privatizare în România, în sectorul economiei, energetic și comunicații, dar și în alte domenii.
Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul S.S. s-a mai materializat în primirea de instrucțiuni de la inculpatul B.V., inculpatul S.M. și F.M.C., cărora le raporta îndeplinirea celor cerute de aceștia; a asigurat legătura între membrii grupului infracțional extern și inculpații cetățeni români; a cules, procurat și transmis date și informații cu caracter secret de serviciu și confidențialitate; a procurat și deținut documente cu caracter confidențial și strict confidențial din cadrul MEC, fără a avea calitatea de a le cunoaște; a recrutat potrivit metodelor moderne de spionaj pe inculpatul D.M.R.,convertindu-l la activitatea de sprijinire a grupului infracțional organizat extern din care făcea parte; a penetrat informativ MEC și MCTI și a exploatat informativ persoane ce au deținut înalte funcții guvernamentale, chiar demnitari din Guvernul României, ori din mediul politic autohton, a pus la dispoziția inculpatului M.D.M. și D.M.R., miniștrilor MEC și MCTI cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din Austria pentru a asigura secretizarea comunicațiilor purtate; l-a introdus în grupul infracțional extern pe O.M.; și-a asigurat o locație în București unde a deținut documente confidențiale a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului.
Toate actele exterioare de conduită relevate au rezultat, în susținerea procurorilor, din interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirii telefonice purtate de inculpați, precum și din rezultatul perchezițiilor domiciliare.
Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inculpatul S.S. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile ocrotite prin incriminarea unor categorii de fapte referitoare la aceste valori, totodată, încălcând prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale ori confidențiale.
Între actele exterioare de conduită realizate de inculpat și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect, rezultă din materialitatea faptelor, iar în ceea privește latura subiectivă, inculpatul S.S. a acționat, în perioada 2005-2006, cu intenție directă.
Faptele inculpatului constând în constituirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional format din B.V., M.D.M., D.M.R. și învinuiții O.M.,S.M.,F.M.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003,cu referire la art.2 litera a,b,pct.8 și c din lege .
Faptele inculpatului constând în aceea că, în calitate de cetățean bulgar, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale: a procurat și transmis date și informații cu caracter secret de serviciu și confidențial care prin caracterul și importanța lor au periclitat securitatea statului – privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., reprezentanților unor organizații private străine (CSFB și Enel Spa – Italia), privind privatizarea C.N. Radiocomunicații reprezentanților CSFB și CAIB; în legătură cu S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova SA, reprezentanților Jetrans și GAST WEST Development – desfășurând în acest sens acte de luare de măsuri (acte pregătitoare) până la consumarea și epuizarea acțiunii ilicite, deținerea și transmiterea informațiilor clasificate SECRET DE STAT, documente emise de MEC – constituie infracțiunea de spionaj, prev. de art. 159 Cod penal cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal.
Activitatea ilicită reținută în sarcina inculpatului M.D.M., cetățean român constă în acte exterioare de conduită comise în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 –activități contributive intelectuale și materiale de aderare și sprijinire la activitatea grupului infracțional, concretizate în contacte, întâlniri în cadru extraoficial cu membrii grupului B.V., S.S., convorbiri telefonice cu aceștia, transmiterea de informații generale privind situația din Guvernul României, comunicarea faptului că au fost expediate documente prin corespondență electronică către S.S..
Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșită de inculpatul M.D.M. a constat în crearea unei stări de pericol privind valorile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor referitoare la aceste valori, alterarea și distorsionarea mediului concurențial în ce privește concurența și competiția, raportul de cauzalitate între actele de conduită și urmare rezultând din materialitatea faptelor, iar faptele fiind comise cu intenție directă.
Încadrarea juridică a infracțiunilor săvârșire de M.D.M. este aceea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.a,b pct.8 și c din aceeași lege și respectiv art.157 alin.2 Cod penal.
Inculpatul D.M.R., cetățean român, consilier personal al ministrului MCTI numit în calitate de membru al mai multor comisii instituite pentru procesele de privatizare ale unor societăți comerciale aflate în portofoliul MCTI a comis acțiuni contributive intelectuale și materiale – perioada mai 2005 – 21 noiembrie 2006- de aderare și sprijinire la activitatea derulată de grupul extern infracțional organizat, concretizate în : întâlniri, contacte, în cadru extraoficial cu S.S., B.V., învinuiții F.M.C. Mircea, O.M., convorbirile telefonice purtate cu aceștia, în calitatea sa de consilier personal al ministrului N.Z. și de membru în consiliile de selectare a consultantului în vederea privatizării, oferirea de ajutor, susținere, ocrotire în promovarea scopului grupului infracțional organizat cu caracter transnațional în ce privește procurarea de informații confidențiale în legătură cu SC Electrica Muntenia Sud SA, SC Romaero SA, SC Complexul Energetic Rovinari Turceni, SC RATB și firma SKODA, SN Romgaz; SN Radiocomunicații, SC Romtelecom SA, CN Poșta Română; deținerea unor documente cu caracter clasificat de natură a produce grave daune securității naționale (găsite cu ocazia percheziției domiciliare și informatice); primirea, preluarea, procesarea, transmiterea de documente din cadrul MCTI sau în legătură cu MCTI.
Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de D.M.R. a constat în crearea unei stări de pericol, alterarea mediului de concurență, încălcarea prevederilor legale și obligațiilor de serviciu privind respectarea confidențialității datelor și secretelor comerciale vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice ale economiei României, faptele fiind săvârșite cu intenție directă, iar legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea lor.
Încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D.M.R. este cea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.a,b pct.8 și lit.c din lege și respectiv art. 157 alin.2 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal.
2. Prin rechizitoriul nr.156/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT din data de 7 septembrie 2007 a fost trimis în judecată inculpatul B.V., cetățean american, pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituirea unui grup infracțional, prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2004 cu referire la art.2 lit.b pct.8 și e din aceeași lege; spionaj, prevăzută de art.159 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Prin același rechizitoriu s-a propus de către procurori reunirea cauzei penale nr.222/D/P/2006 a DIICOT – Structura Centrală, înregistrată la Curtea de Apel București – Secția penală sub nr.2753/2/2007 cu prezenta cauză (nr.156/D/P/2007).
În cuprinsul actului de trimitere în judecată, cu caracter de considerații introductive, s-au prezentat elemente cu privire la gruparea externă coor.ată de S.S., reluându-se astfel aspectele înfățișate de organul de urmărire penală la momentul procesual al trimiterii în judecată a inculpaților S.S., M.D.M., D.M.R.(rechizitoriul nr.222/D/P/2006).
De altfel, se impune observația că din dosarul înregistrat sub nr.222/D/P/2006 la DIICOT – Structura Centrală au fost disjunse mai multe cauze printre care și cea privind pe inculpatul B.V., așa încât acuzațiile formulate se regăsesc, într-o măsură importantă, în acea cauză, ceea ce determină necesitatea reluării anumitor date, deja înfățișate în precedent.
Prin urmare, în sarcina lui B.V., responsabil în cadrul CSFB Europe Ltd Londra pentru problemele privind piețele de energie emergente sau în curs de formare, se reține că a aderat la gruparea externă din care făceau parte D.M.R, F.M.C., O.M., M.D.M., N.R.M.,S.M., grupare de criminalitate organizată, formată din demnitari și funcționari publici din instituțiile centrale ale administrației de stat cu atribuții în domeniul privatizării, având scop în a obține în afara cadrului oficial, documente date nedestinate publicității despre derularea proceselor de privatizare.
Referitor la inițierea, constituirea, aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, actul de inculpare prezintă aspecte generale iterate în formularea acuzațiilor împotriva inculpaților S.S., M.D.M.,D.M.R., înfățișând concepția și planul de acțiune a grupului extern, ai cărui membri -S.M., B.V., S.S., F.M.C., O.M. – în paralel și suprapus preocupărilor strict profesionale și oficiale au derulat relații, începând cu anul 2005, care excedeau cadrului strict oficial impus de relația cu CSFB și care vizau, cu predilecție, sectorul energetic și de comunicații din România, în care se continuau procesele de privatizare și/sau atrageri investiționale ori se declanșau asemenea procese.
Astfel, pe fondul participării ori intenției de participare, în calitate de consultanți selectați sau cu ofertă de consultanță financiară ori de investiție financiară în vederea construcției, reconstrucției, tehnologizării, retehnologizării și/sau privatizării/ restructurării unor societăți comerciale aflate în portofoliul MEC ori MCTI din partea CSFB (cadru strict oficial) grupul inițiat și constituit de inculpații B.V. și S.S. și ceilalți învinuiți a derulat activități coor.ate, concertate, sistematice pentru îndeplinirea unor ținte de ordin personal în favoarea grupului financiar internațional (CSFB), dar și pentru favorizarea altor organizații economicofinanciare internaționale, cu care CSFB avea ori nu contracte de consultanță.
Între identificarea și valorificarea unor oportunități de afaceri pe piața de energie și comunicații din România (ce ține de esența cadrului oficial al obiectului de activitate al CSFB Europe Ltd. Londra) și realizarea obiectivelor pe care grupul extern și le-au propus există, în opinia procurorilor, o întrepătrundere și interferență, ceea ce face dificilă, dar nu imposibilă, delimitarea între punerea în operă a scopului licit și oficial al CSFB și realizarea scopurilor private, extra-oficiale și ilicite ale grupului. În acest sens se invocă relaționarea inculpatului B.V. cu reprezentanții grupului MARCO din România, împrejurare în contextul căreia acesta s-a detașat de instituția al cărei înalt responsabil era subor.ându-se intereselor acestui grup; activitățile desfășurate de inculpatulS.M.Michal, după luna mai 2006, când acesta nu mai deținea nici o calitate în cadrul CSFB Europe Ltd. Londra, concertat și în cooperare cu coinculpații B.V., S.S., M.D.M.,D.M.R., inculpatul O.M., F.M.C.; preocupările materializate de inculpatul S.S. în ceea ce privește societățile comerciale din domeniul energetic, în legătură cu care CSFB nu realizase demersuri oficiale pentru acordarea de consultanță sau finanțare; în fine, dezvăluirea unor informații confidențiale, obținute de la inculpatul D.M.R., de către inculpatul S.S., în calitatea sa oficială de colaborator al CSFB, numitului Klaus Riquat, reprezentant CAIB, competitor concurent cu CSFB în procesul privatizării S.N. Radiocomunicații.
Aspectele învederate se evidențiază în notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul S.S. în diverse împrejurări, în legătură cu procesele specifice declanșate, derulate privind Romgaz, Termoelectrica, Hidroelectrica, alte situații (filele 14-20 rechizitoriu).
Acțiunile grupului extern au constat în culegerea de informații din sectorul energetic și comunicații al economiei României, privind strategiile de privatizare corespunzătoare perioadei 2005 – 2008, cu scopul cunoașterii datelor, informații confidențiale vizând toți ofertanții înscriși în cursa cu obiectivul direcționării în sensul dorit a rezultatelor evaluării comisiilor de negociere ori de selectare a ofertanților, fie al facilitării selectării unei anumite oferte în pofida alteia, a influențării factorilor decizionali pentru obținerea unei hotărâri convergente cu ținta grupului extern, sens în care procurorii invocă, de asemenea, conținutul discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în notele de transcriere.
Se mai arată că în cadrul grupului extern a existat o distribuire bine delimitată a rolului fiecăruia dintre membri, dar și o planificare a activității în curs sau care urmau să se întreprindă, ambele aspecte mulate pe funcțiile ori raporturile de colaborare în/cu CSFB și desfășurate în paralel cu obiectivele licite, oficiale ale respectivei instituții financiar-bancare. Astfel, materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, a evidențiat că rol coor.ator au avut inculpatul B.V. ., învinuiții S.M. și F.M.C., iar rol de execuție, inculpatul S.S. și inculpatul O.M., inculpatului S.S. revenindu-i totodată rolul de a întreține continuu legătura cu inculpații și învinuiții cetățeni români, atât telefonic, dar și prin întâlnirea cu ocazia prezenței sale în România. În sprijinul celor susținute, procurorii prezintă numeroasele întâlniri pe care le-a avut inculpatul S.S. și care rezultă din raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – raportul de monitorizare SRI, transmis instanței prin compartimentul de documente clasificate.
Coordonarea acțiunilor grupului era realizată din străinătate (Londra, Viena) asigurată prin legături telefonice ori corespondență electronică, fie contacte personale consumate cu prilejul unor întâlniri în străinătate, dar și pe teritoriul României, îndeosebi în București, context în care aveau loc schimburi reciproce de informații, transmiterea de însărcinări, planificarea unor acțiuni.
Se reiau în acest sens aspectele referitoare la modul de adresare a unora din membrii grupului față de ceilalți, faptul că inculpatul S.S. a închiriat o locație în București, utilizarea unor cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din străinătate pentru asigurarea confidențialității legăturilor instaurate, existența unor informări, rapoarte, aduceri la cunoștință a mersului evenimentelor derulate în România, invocându-se convorbiri telefonice interceptate și înregistrate (filele 30-35 rechizitoriu).
Sunt apoi prezentate căile, metodele și mijloacele folosite de grupul extern în vederea culegerii de informații, în concret exploatarea surselor umane, chiar și în „orb” (deținători de date ori informații confidențiale care, nedându-și seama despre destinația informației pe care o furnizează și contextul în care poate fi folosită, diseminează sau divulgă, pentru accederea la sistemul relațional propriu) cum a fost cazul martorilor K.G., L.L, I.R..
Începând cu sfârșitul anului 2004, inculpații S.S. și B.V. și cei doi învinuiți S.M.și F.M.C. au relaționat, prin natura sistemului oficial creat și determinat de procesele de privatizare din România, cu înalți funcționari guvernamentali și chiar demnitari ai Guvernului României, printre care și inculpații M.D.M. (șeful OPSPI – MEC, apoi adjunct șef OPSPI – MEC, membru al mai multor comisii de negociere în vederea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul MEC – OPSPI), inculpatul D.M.R. (consilier personal al ministrului MCTI, membru comisii negociere pentru privatizare, selectare ofertanți în vederea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul MCTI), inculpatul S.I.C. (ministru MEC), inculpatul N.R.M.(director general OPSPI), N.Z. (ministru MCTI) alții.
Atragerea cetățenilor români, cu înalte responsabilități în MEC și MCTI, de către grupul extern s-a realizat în timp și prin metode clasice, moderne, specifice activității de spionaj (punerea la dispoziție de către S.S. a unor cartele emise de operatori de telefonie mobilă din Austria, deplasări în străinătate organizate de regulă de S.S., organizarea de întâlniri în București, în afara cadrului oficial pentru obținerea de informații, aspecte ce transpar din mai multe convorbiri telefonice (filele 38-44 rechizitoriu).
În ceea ce privește locul și rolul inculpatului B.V. . în cadrul grupului infracțional organizat, actul de acuzare reține că în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 s-a deplasat în România – București în mai multe împrejurări, având întâlnire cu S.S.,D.M.R., O.M., N.Z., dar și numeroase convorbiri telefonice cu S.S., M.D.M..
Inculpatul B.V. . îl cunoaște pe inculpatul S.S. din anul 2002, când cel din urmă a dat un interviu la CSFB Ltd. Londra și a semnat un contract de colaborare cu instituția bancară respectivă, prilej cu care l-a cunoscut și pe S.M..
Astfel, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 între inculpații B.V. . și S.S. au avut loc mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, precum și mai multe întâlniri în București, constatate cu ocazia monitorizării realizate de organele SRI; în cadrul contactelor telefonice s-au discutat aspecte legate de S.C. Electrica Muntenia Sud, s-au trasat sarcini de către B.V. în legătură cu aceste societăți, au avut loc schimb de informații, s-au relatat date în legătură cu ministrul S.I.C..
Din actul de trimitere în judecată mai reiese că inculpatul B.V. îl cunoaște pe inculpatul M.D.M. din cursul anului 2003, când au început procedurile de privatizare a SNP Petrom, amândoi deținând calități oficiale de reprezentanți, unul al statului român, celălalt din partea CSFB, relaționarea dintre ei fiind evidentă din notele de redare a convorbirilor telefonice (filele 54 – 56 rechizitoriu) și legăturile inculpatului B.V. . cu inculpatulD.M.R., învinuițiiS.M., F.M.C., S.I.C., N.Z. rezultă, conform rechizitoriului, din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat (rechizitoriu filele 57-62 act inculpare).
Interesul inculpatului B.V. pentru achiziționarea și (sau utilizarea) unor informații nedestinate publicității, confidențiale ori secrete comerciale, așa cum sunt definite de prevederile art. 11 lit.b din Legea nr.298/2001, privind procesele de privatizare declanșate în domeniile strategice ale economiei naționale – ramura energetică și comunicații – referitoare la societățile comerciale aflate în portofoliile MEC și MCTI s-a manifestat predilect de la începutul anului 2006, inculpatul desfășurându-și activitatea în cadrul CSFB (specializată în consultanță în procesele de privatizare), calitate în care a participat, între altele, în mod oficial, la procese de privatizare: S.N.G.N. Romgaz, S.C. Electrica Muntenia Sud SA din portofoliul MEC – OPSI și respectiv SN Radiocomunicații SA, SC Romtelecom SA, CN Poșta Română SA – din portofoliul MCTI.
În cazul privatizării societăților comerciale enunțate, inculpatul B.V. a acționat ca reprezentant mandatat al CSFB (Europe) Ltd Londra alături, sau nu, de învinuiții S.M. și F.M.C., în cooperare cu inculpatul S.S. cu sprijinul – mijlocit sau nemijlocit – al unor înalți funcționari guvernamentali (M.D.M. și D.M.R.) și demnitari din Guvernul României – S.I.C., N.Z., care au aderat la grupul infracțional organizat constituit.
Activitatea ilicită concretă desfășurată de inculpatul B.V. a constat în achiziționarea – direct sau indirect – de informații care, în totalitate ori în conexarea exactă a elementelor acestora – nu sunt în general cunoscute sau ușor accesibile persoanelor din mediul de interes și care dobândesc valoare comercială prin faptul că nu sunt destinate publicității, ceea ce constituie o manifestare contrară uzanțelor comerciale cinstite și a fost de natură a afecta poziția comercianților concurenți, competitori la respectivele procese de privatizare.
Divulgarea de către deținători (persoane cu diferite funcții, aderenți la grupul infracțional organizat) corelativ cu achiziționarea informațiilor către și de către un competitor în pofida altui competitor la procesele de privatizare înfrânge uzanțele comerciale cinstite și loiale, afectând competitivitatea și tratamentul egal și nediscriminatoriu.
Căile, metodele și mijloacele utilizate de inculpați pentru obținerea informațiilor nedestinate publicității se circumscriu infracțiunii prevăzută de art.5 lit.e, f din Legea nr.298/2001 privind combaterea concurenței neloiale, care este constată potrivit art.2 lit.b pct.8 din Legea nr.39/2003 drept infracțiune gravă, iar inițierea, constituirea, aderarea și sprijinirea unui grup format din 3 sau mai multe persoane, ce există și acționează coor.at în scopul comiterii unei astfel de infracțiuni pentru a obține, direct ori indirect un beneficiu financiar ori alt beneficiu material este incriminat de prevederile art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Inculpatul B.V., de conivență cu un alt responsabil al CSFB, inculpatul S.M. au inițiat acțiuni de recrutare (racolare) a persoanelor responsabile din MEC și MCTI care prin natura funcțiilor îndeplinite și atribuțiilor funcționale erau în măsură și puteau deveni surse de informare adecvate, un rol important având inculpatul S.S., recrutor și om de legătură între membrii grupului.
Inculpatul B.V. se afla într-o relație anterioară (din 2003) cu inculpatul M.D.M. responsabil înalt în fostul Minister al Industriilor și Resurselor, apoi MEC -OPSPI, calitate în care a făcut parte din mai multe comisii de privatizare; de asemenea inculpatul B.V. . îi cunoștea pe S.S. și S.M., aflându-se în raporturi firești de colaborare cuS.M., în cadrul structurilor CSFB.
S.M. îl cunoștea încă din anul 2003 pe inculpatul D.M.R.și pe inculpatul N.Z..
Pe fondul acestor relaționări s-au creat premisele atragerii acestor persoane la interesele urmărite de inculpatul B.V. și inculpatul S.M.în ce privește procesele de privatizare a societăților comerciale din portofoliul MEC, respectiv MCTI care ulterior s-au materializat prin acțiuni coor.ate și concertate, ce vizau realizarea direcționării decidenților responsabili din ministerele implicate.
În concret, în mod direct, inculpatul B.V. a cules și primit informații despre situația politică din România de la inculpatul S.M..
Semnificativă este, în opinia procurorilor, colaborarea și întrajutorarea reciprocă dintre B.V. . și inculpatul M.D.M., sens în care se arată că B.V. . a dat curs cererii de a fi prezent în România la 21 noiembrie 2006, pentru pregătirea ședinței CSAT din 22 noiembrie 2006, pentru care M.D.M. avea de întocmit un material din partea OPSPI – MEC care să-i profite inculpatului S.I.C., membru de drept al CSAT în calitatea sa de ministru MEC.
Inculpatul B.V. . a procedat la valorificarea informațiilor obținute de la ceilalți membri ai grupului infracțional organizat utilizându-le cu prilejul întâlnirilor oficiale – CSFB – ca reprezentant al acestei instituții, cu oficialii guvernamentali români, în procesele de negociere, cât și în cadru extraoficial cu inculpații M.D.M., D.M.R. și învinuiții N.Z., S.I.C., în contextul venirii sale în România sau a unor convorbiri telefonice.
Se evidențiază rolul de coor.ator al inculpatului B.V. în cadrul grupului infracțional, acesta fiind beneficiarul informațiilor culese „de pe teren” de către inculpatul S.S., cunoscând activitatea de interes al grupului infracțional, operând schimburi de informații cu inculpatul S.M..
Așadar, inculpatul B.V. era coordonator al grupului, în relația cu aderenții și sprijinitorii grupului, interfața fiind asigurată de inculpatul S.S., poziția de conducător a inculpatului B.V. fiind percepută, acceptată și însușită de membrii grupului, așa cum reiese din conținutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză.
În concret, acțiunile ilicite desfășurate de inculpatul B.V. au vizat privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud SA București, S.N. Romgaz SA, Soc. Com. Termoelectrica, S.C. Romtelecom.
Elementele privitoare la etapele parcurse în procesul de privatizare a S.C. Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Electrica Muntenia Sud SA București au fost prezentate în expunerea rechizitoriului nr.222/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală, ocazie cu care s-a menționat că în împrejurările existenței unui nivel de competiție extrem de ridicat, s-a aprobat de către ministrul S.I.C. formarea unei comisii restrânse, din 2 membri ai comisiei de negociere și 2 reprezentanți ai consultantului (în prealabil din cele 8 oferte, fiind selectate un număr de 5, printre care și cea a companiei ENEL Spa Italia).
Din rațiuni de păstrare a confidențialității prețurilor individuale oferite comisia de coor.are (condusă de ministrul S.I.C.) membru al comisiei restrânse fiind și inculpatul M.D.M., a avizat ca în această fază, numele investitorului să nu fie dezvăluit, indicându-se în loc de nume un nr. de ordine ierarhică funcție de punctajul global realizat de fiecare ofertă.
La 5 martie 2006 au fost făcuți cunoscuți, în ordine alfabetică, cei 5 investitori calificați care au întrunit punctajul necesar participării la faza de oferte angajante îmbunătățite.
De reținut că S.C. Electrica SA a fost mandatată să solicite depunerea de oferte angajante îmbunătățite din partea celor 5 investitori calificați, fără a se comunica acestora punctajul obținut în urma aplicării grilei de punctaj, aceștia fiind informați doar asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit (fără a se indica exact prețul cel mai mare) măsura fiind destinată orientării investitorilor în sensul maximizării ofertelor de preț.
Actul de inculpate reia apoi acuzațiile aduse inculpatului M.D.M. (în cuprinsul rechizitoriului nr.222/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT) înfățișând încă o dată activitatea ilicită a acestuia în a da cetățeanului străin S.S. informații confidențiale cu privire la cifrele reprezentând sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67 (5% din capitalul social al S.C. Muntenia Electrica Sud SA, societate supusă privatizării.
În acest sens, în raport cu acuzațiile aduse inculpatului B.V. se reține că în luna ianuarie 2006, în urma unei înțelegeri prealabile, inculpatul B.V. s-a deplasat la București, unde s-a întâlnit cu M.D.M. în afara cadrului oficial, context în care responsabilul român l-a contactat pe ministrul S.I.C., căruia i-a comunicat că se află cu B.V. și a obținut acordul acestuia de a realiza o întâlnire în 3, pentru o discuție „confidențială”.
Probele strânse în faza urmăririi penale au mai relevat în viziunea procurorilor că inculpatul S.S. (fără a lucra în numele firmei Enel Spa) cunoscând cifrele anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, le-a comunicat inculpatului B.V. . (aflat în afara României), făcând astfel posibil ca Enel Spa Italia să ofere un preț maxim și exercitându-se controlul asupra unui domeniu strategic al economiei naționale.
Se invocă în sprijinul situației constatate convorbiri telefonice purtate de S.S. și B.V. ., S.S. și D.M.R., S.S. și M.D.M., S.S. și S.M. și se subliniază, încă o dată, caracterul confidențial al datelor și informațiilor în ce privește procesul de privatizare în discuție, durata în timp pentru păstrarea confidențialității acestor asemenea date, informații și consecințele nerespectării confidențialității.
A rezultat astfel că începând cu data de 2 decembrie 2005 și până la 2 decembrie 2010 informații privind orice tip de ofertă (angajantă sau neangajantă, tehnică sau financiară) precum și cele vizând ofertele comerciale premergătoare încheierii contractelor cu partenerii externi erau clasificate drept secret de serviciu. Din perspectiva art.157 alin.2 Cod penal, a expresiei uzitate de legiuitor „alte documente sau date care prin caracterul lor face ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului” actul de acuzare reia aspectele prezentate în rechizitoriul nr.222/D/P/2006, în referire la noțiunea de informații secrete de serviciu, informații confidențiale, siguranța națională, securitatea statului, securitatea națională, subliniindu-se specificul de ramuri strategice ale economiei naționale a „producției și distribuției de energie electrică și termică”, poșta și telecomunicații, potrivit HGR nr.266/1993. Astfel, se arată că Soc.Com. Electrica Muntenia Sud SA, S.C. Petrom SA, Complexul Energetic Turceni, Hidroelectrica SA, Nuclearelectrica SA – aflate în portofoliul MEC – OPSPI reprezentând conform H.G.R. 266/1993 asemenea domenii și același regim au CN Poșta Română, SN Radio Comunicații și S.C. Romtelecom SA din portofoliul MCTI.
Activitatea ilicită a inculpatului B.V. a constat în procurarea informațiilor confidențiale (societăți comerciale) la 27.03.2006, clasificate drept secret de serviciu, al cărui caracter și importanță fac ca achiziționarea lor să pericliteze securitatea statului, reprezentând cifrele privind ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud SA București, de la inculpatul M.D.M., prin intermediul inculpatului S.S., pe care le-a folosit pentru firma Enel Spa Italia, societate comercială străină – acte ce se circumscriu, potrivit procurorilor, infracțiunea de spionaj – art.159 Cod penal.
Pe de altă parte, s-a reținut că actele materiale descrise, realizate de către inculpatul B.V. . în cooperare cu inculpatul S.S. reprezintă unul din obiectivele grupului pe care l-a inițiat și constituit, respectiv procurarea de secrete comerciale, ce înseamnă infracțiunea prevăzută de art.5 lit.e din Legea nr.298/2001 și care se circumscrie infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.2 lit.a, b pct.8 și e din lege.
De asemenea, a mai reieșit că inculpatul B.V. a fost beneficiarul informațiilor relevante cu privire la S.N. Gaze Naturale Romgaz SA, pe care le-a exploatat la momentul oportun, valorificându-le pe tot parcursul procesului de selectare a consultantului și cu prilejul negocierii contractelor de consultanță, în calitatea de reprezentant al CSFB.
Astfel, la data de 26 mai 2005 a fost publicată în presa internațională și presa internă cererea de scrisori de interes pentru servicii de consultanță financiară pentru privatizarea Romgaz SA, cu dată limită de depunere 20.06.2005, fiind depuse 14 scrisori de interes, printre altele, din partea CSFB, CAIB, Merriel Lynch. La data de 24 mai 2005 în PC-ul inculpatuluiD.M.R., care nu deținea nicio calitate oficială în legătură cu această societate comercială, a fost creat documentul emis de MEC – OPSPI „Cerere de oferte selectare consultanți. Privatizarea SNGN Romgaz SA” – cu mențiunea strict confidențial.
Acuzațiile aduse inculpatului D.M.R. au fost înfățișate pe larg la momentul prezentării rechizitoriului nr.222/D/P/2006, când s-au făcut referirile necesare privind activitățile inculpaților S.S., M.D.M. în legătură cu procedurile legale ale SNGN Romgaz SA, implicarea acestora în activitatea ilicită de procurare, respectiv, furnizarea unor informații confidențiale, invocându-se convorbirile telefonice purtate, documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare.
A rezultat că inculpatul S.S. a cules și primit informații în legătură cu ordinea de zi a ședinței de guvern în care se discuta un proiect de act normativ, înaintea publicării acestuia (Hotărârea 623/2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a SNGN Romgaz SA), urmare a concluziei ilicite a numitului K.G..
În raport cu activitatea infracțională derulată de inculpatul B.V. ., actul de acuzare reține că acesta a fost beneficiarul informațiilor culese în procesul de selectare a consultantului și de negociere cu acesta pentru privatizarea SNGN Romgaz (activitate desfășurată între 23 iunie 2005 – octombrie 2006) informații nedestinate publicității și care vizau poziția ocupată de competitori; configurația clasamentului în momente în care aceste date nu erau publice, cifrele privind punctajele stabilite de comisia de evaluare; posibilitățile de influențare a factorilor de decizie în procesul de negociere a contractului de consultanță.
Activitatea de culegere de informații s-a desfășurat în etapa prealabilă (elaborarea actului normativ și declanșarea procesului) pe parcursul derulării efective a procesului de selectare a consultantului dar în faza finală de negociere a contractului de consultanță, destinația acțiunilor fiind obținerea unui beneficiu financiar CSFB, dar și foloase materiale ca urmare a prestației fiecăruia dintre inculpați. Interesul pentru societatea comercială din domeniul energetic pentru unii din membrii grupului infracțional organizat s-a relevat și în ceea ce privește Societatea Comercială Termoelectrica aflată în portofoliul MECOPSPI, aspect ce transpare din convorbirile telefonice purtate între S.S. și S.M., S.S. – M.D.M., S.S. – S.I.C..
Totodată, potrivit actului de trimitere în judecată a inculpatului B.V., se evidențiază legătura infracțională a acestuia, rolul și locul său în cadrul grupului infracțional, scopul urmărit de B.V., alături de S.S. de a obține indirect (prin intercalarea CSFB, pentru crearea unei aparențe licite) beneficii materiale de la una din competitoarele în procesul investițional declanșat la S.C. Termoelectrica SA (adică Enel Spa Italia).
În procesul de negociere a contractului de constituire a unei societăți cu capital mixt la S.C. Termoelectrica SA – Sucursala Electro Centrale Brăila , comisia de negociere fiind constituită prin ordinul MEC nr.683 din 6 octombrie 2006, președinte inculpatul M.D.M., până la 26 septembrie 2006 au fost depuse 3 oferte, între care și cea a consorțiului format din S.C. Global Internațional 2000 SA București și Enel Spa Italia.
La data de 6 octombrie 2006 comisia a calificat pe cei 3 ofertanți, cu condiția ca până la 27 octombrie 2006 să prezinte noi oferte alternative, procesul de constituire a unei societăți cu capital mixt, având ca aport în natură, bunuri ale S.C. Termoelectrica SA și aport în numerar al unui potențial investitor privat, parcurgând mai multe etape, derulate în timp de la 12 aprilie 2005 la 27 noiembrie 2006.
Interesul inculpatului B.V.s-a manifestat și în ceea ce privește selectarea consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom SA, în acest sens păstrând legătura cu inculpatul D.M.R. (consilier personal al ministrului MCTI și membru al comisiei de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării), care i-a prezentat stadiul negocierilor, cei doi realizând schimb de informații destinat finalizării favorabile intereselor CSFB cu privire la negocierile separate derulate de firma britanică cu reprezentanții S.C. Romtelecom, ca etapă distinctă premergătoare încheierii contractului de consultanță. Au fost invocate în sprijinul acuzațiilor formulate convorbiri telefonice interceptate și înregistrări autorizate, convorbiri purtate între S.S., D.M.R., B.V., S.M.și F.M.C., dar și declarațiile de confidențialitate depuse la 10 noiembrie 2005 de membrii comisiei de evaluare și selectare a consultantului acordul de confidențialitate cu fiecare dintre firmele ori consorțiile ofertante, durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor, informații privind ofertele depuse și procesul de licitație.
S-a reținut că începând cu data de 12 ianuarie 2006 s-a demarat procesul de negociere a contractului de servicii financiare ce urma a fi încheiat între MCTI și CSFB – Ieba Trust, câștigătorul licitației privind selectarea consultantului pentru finalizarea privatizării S.C. Romtelecom SA, echipa de negociere din partea CSFB fiind reprezentată de F.M.C., fără a avea în componență pe B.V..
Activitatea de culegere de informații a inculpatului B.V., în legătură cu această fază a negocierilor, în mod direct, de la inculpatul D.M.R.a debutat la 30 mai 2006, din conținutul convorbirilor telefonice purtate de B.V. cu D.M.R.reieșind acest aspect.
Urmarea socialmente periculoasă produsă de actele exterioare de conduită săvârșite de inculpatul B.V. a constat în crearea unei stări de pericol privind securitatea statului, dar și în alterarea și distorsionarea mediului concurențial în procesele de privatizare declanșate de M.E.C., M.T.C.I., în același timp fiind încălcate prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale și confidențiale vehiculate în procesele specifice.
Între actele de conduită circumscrise infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.2 lit.a, b pct.8 lit.e din lege și respectiv art.159 Cod penal – și urmarea socialmente periculoasă există raportul de cauzalitate rezultat din materialitatea faptelor (ex re).
3. Prin rechizitoriul nr.147/D/P/2007 din 27 martie 2009 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiși în judecată inculpații:
– S.I.C., cetățean român, fost ministru al Economiei și Comerțului, pentru infracțiunile de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a, lit. b, pct. 8, 15 și 20 și lit. c din aceeași lege; trădare și transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 1 din C.p. (privind inițierea procesului de privatizare la S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.); trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. (privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. București); toate cu aplic. art. 33 lit. a și 41, alin. 2 din C.p.;
– N.Z., cetățean român, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologia Informațiilor, pentru infracțiunile de: aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b pct. 8, 15, 18 și lit. c din aceeași lege;
– K.G., cetățean român, pentru infracțiunile de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și lit. c din aceeași lege.
-S.M., cetățean ceh, pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unui grup organizat infracțional cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și 20 și lit. c din aceeași lege; complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157, alin. 1, din C.p., cu aplicarea art. 41, alin. 2 din C.p.; spionaj, prev. de art. 159 C.p. rap. la art. 157 alin. 2 din C.p. cu aplicarea art. 33, lit. a și 41, alin. 2 din C.p.
– F.M.C., de cetățenie română și britanică, pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, lit. b, pct. 8, 15, 18 și 20 și lit. c din aceeași lege; complicitate la spionaj, prev. de art.26 C.p. rap. la art. 159 C.p. rap. la art. 157, alin. 2 din C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a și 41, alin. 2 din C.p.
– O.M., cetățenie turcă, pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, cu referire la art.2, lit.a, lit.b, pct.8, și lit.c din aceeași lege.
Prin același act de inculpare procurorii au solicitat în conformitate cu disp. art.32, 35 și 45 din Codul de procedură penală combinate cu art.36 alin.1 din Codul de procedură penală reunirea prezentei cauze (nr.147/D/P/2007) cu dosarele penale aflate pe rolul Curții de Apel București sesizată cu rechizitoriul nr.222/D/P/2006 din 17 aprilie 2007 și, respectiv nr.156/D/P/2007 din 7 septembrie 2007 (rechizitorii ce au fost înfățișate în precedent). Actul de sesizare a instanței este amplu, structurat în părți, capitole, secțiuni, subsecțiuni (întinzându-se pe 539 pagini) prezentând, în debutul său, printre altele, aspecte generale privind contextul economic referitor la procesele de privatizare programate inițializate, declanșate și parcurse în perioada 2005-2006 în cadrul M.E.C. și M.C.T.I., natura, caracterul și importanța datelor și informațiilor create și manipulate în asemenea procese la societăți comerciale, companiile naționale, societățile naționale din portofoliile M.E.C.-O.P.S.P.I .și M.C.T.I.
Astfel, în invocarea Politicii Industriale din Programul de guvernare 2005-2008 (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.24/2004) se constată că au fost stabilite drept obiective strategice: politica energetică, politica în domeniul privatizării și restructurării.
De asemenea, o prioritate a Guvernului României a constituit-o politica în domeniul tehnologiei informației și comunicații, prevăzându-se privatizarea totală a Romtelecom, Post Telecom, a SN A Radiocomunicației și a Poștei Române. În vederea punerii în aplicare a prevederilor Programului de guvernare 2005-2008, în plan legislativ au fost adoptate o serie de acte normative și anume:
1. Hotărârea de Guvern nr. 727 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării S.C. „Romtelecom” S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 645 din 21 iulie 2005; H.G. nr.727/2005; H.G. nr. 727/2005 a fost modificată (art. 2) prin H.G. nr.534 din 19 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31mai 2006 (filele 1-7, vol. 91);
2. Hotărârea de Guvern nr. 727 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a Companiei Naționale „Poșta Română” S.A., publicată în Monitorul Oficial nr.650 din 22 iulie 2005 (fila103, vol.73); rectificarea din 23 august 2005 la H.G. nr.728/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 23 august 2005; H.G. nr.533 din 19 aprilie 2006 pentru completarea art. 2 din H.G. nr.728/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31 mai 2006 (filele 104 – 105, vol.73);
3. Hotărârea de Guvern nr.774 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Radiocomunicații S.A., publicată în Monitorul Oficial nr.679 din 28 iulie 2005 (fila 1, vol.84); rectificarea din 23 august 2005 la H.G. nr.774/2005, publicată în Monitorul Oficial nr.766 din 23 august 2005 (fila 2, vol. 84); H.G. nr.535 din 19 aprilie 2006 pentru completarea art. 2 din H.G. nr.774/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 31 mai 2006 (fila 3, vol. 84);
4. Hotărârea de Guvern nr. 947 din 19 iulie 2006 privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea finalizării privatizării S.C. Romtelecom S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 2 august 2006 (fila 1, vol. 70);
5. Hotărârea de Guvern nr. 1562 din 1 noiembrie 2006 privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare pentru privatizarea S.N. de Radiocomunicații S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 936 bis din 20 noiembrie 2006 (filele 2-3, vol. 70).
Reluând susțineri din cuprinsul celorlalte 2 acte de inculpare referitoare la natura, specificul și semnificația datelor și informațiilor create și vehiculate în cadrul proceselor de privatizare, procurorii evocă principalele categorii de informații, conform legislației interne, procedând la o analiză a conceptelor de documente, date și informații care prin caracterul lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, de informațiile secrete de serviciu, de informații confidențiale, dar și a noțiunii de securitatea statului, securitatea economică, din perspectiva Legii nr.298/2001, dar și a textelor incriminatorii din Codul penal ( art.157 alin.2 Cod penal, art.169 alin.1-4 Cod penal, art.159 Cod penal, art.160, 1681, art.163 Cod penal), precum și a Legii nr.51/1991 privind siguranța națională a României.
În ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală, constituirea dosarului nr.147/D/P/2007, istoricul acestei cauze penale, precum și aspecte vizând competența materială de efectuare a urmăririi penale, procurorii fac o serie de precizări.
Se arată că în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii siguranței naționale au desfășurat activități specifice de culegere de informații pentru a cunoaște dacă în derularea fenomenelor economice din domeniul siguranței naționale, există ori nu riscuri, vulnerabilități, amenințări la adresa siguranței naționale, folosindu-se în acest sens căi, metode, mijloace specifice – interceptare, înregistrarea convorbirilor telefonice, căutare informații, documente înscrisuri ridicarea și punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse față de persoane în legătură cu care subzistau date și indicii că pregătesc sau desfășoară activități care, prin natura lor, reprezintă elemente de risc, pentru procesele economice, comerciale derulate în ramuri de natură strategică – industria energetică, gaze naturale, industria de apărare, domeniul comunicațiilor.
În sensul celor expuse, actul de trimitere în judecată evocă mandatele emise de Înalta Curte de Casație și Justiție și puse în executare de unitățile specializate ale S.R.I., mandate ce au regim clasificat, putând fi declasificate, potrivit Legii nr.182/2002 și H.G. nr.585/2002, de către emitent, Î.C.C.J. – împrejurare concretizată la 18.03.2009; înregistrările ambientale din locația inculpatului S.S., pătrunderea secretă și căutarea de informații în reședința acestuia București, Bd. Gh. Magheru nr. 9, bloc 2, sc.2, et.5, ap. 72, sector 1; activitățile de supraveghere operativă (filaj) (suportul optic seria 005-131-0018 – înregistrat ca document clasificat de către S.R.I.
Sesizarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 08.06.2006 s-a realizat în împrejurarea în care au rezultat date și indicii rezonabile, privind aspectul că unele persoane vizate pregăteau/desfășurau activități ilicite de natură infracțională prin care se aducea atingere securității naționale, dar și altor valori ocrotite de legea penală.
Sesizarea a avut loc printr-o comunicare cu caracter strict secret în legătură cu existența unui grup de criminalitate organizată, constituită în jurul cetățeanului bulgar S.S., la care au aderat și pe care au sprijinit-o cetățenii români M.D.M. și D.M.R., care derulau manifestări ilicite de natură infracțională în legătură cu procesele de privatizare ale unor societăți comerciale din portofoliul M.E.C. și M.C.T.I., existând elemente indiciale că faptele acestora se circumscriu infracțiunii de spionaj (pentru S.S.) și trădare prin transmitere de secrete (pentru M.D.M. și D.M.R.). De asemenea, s-au sesizat la acea dată aspecte cu privire la desfășurarea unor activități de natură ilicită de către alte persoane raliate în anturajul persoanelor sus indicate, anume cetățeanul american B.V., cetățeanul româno-britanic F.M.C., cetățeanul ceh S.M., cetățeanul turc O.M. și cetățenii români N.R.M., S.I.C. și N.Z., dar și elemente de natură ilicită în legătură cu activitățile economico-financiare derulate în legătură cu S.C. ALRO S.A. și S.C. Alprom S.A. Slatina; S.N. Nuclearelectrica S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., SN TGN Transgaz S.A., desfășurate de grupul multinațional MARCO, prin cetățenii ruși Maschitskiy Vitalie, Krasnov Valery, cetățeanul american B.V. și mai mulți cetățeni români – Năstase Marian Daniel, S.I.C., M.D.M..
Astfel, cum a reieșit din prezentarea celorlalte 2 acte de sesizare a instanței, inițial organele de urmărire penală au constituit dosarul penal nr.222/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală la data de 13.06.2006 derulându – se acte premergătoare în perioada 13 iunie 2006 – 21 noiembrie 2006 (activități de monitorizare, interceptare și înregistrarea convorbirilor telefonice a persoanelor sesizate inițial, pătrundere, căutare de informații secrete la reședința cetățeanului bulgar S.S. – înregistrările ambientale și comunicațiilor devenind mijloc de probă, din categoria înscrisurilor însoțite de suporții optici pe care comunicările și supravegherea operativă au fost înregistrate – fila 25 rechizitoriu).
Capitolul 4 al prezentului act de trimitere în judecată înfățișează date cu privire la constituirea dosarului nr.147/D/P/2007, istoricul acestei cauze, legăturile de conexitate ce se desprind cu referire la cauzele penale nr.222/D/P/2006, 156/D/P/2007și, respectiv nr.147/D/P/2007.
a. În planul acuzațiilor cu privire la inițierea și constituirea, aderarea și sprijinirea grupului infracționale organizat cu caracter transnațional actul de inculpare evocă aspecte generale privind constituirea grupului extern, în ceea ce vizează activitatea inculpatului S.M., cetățean ceh, manager director al Grupului de acoperire a piețelor emergente din cadrul companiei Credit Suisse First Boston Europe Ltd., (ulterior director executiv al fondului de investiții PPF Investments, controlat de holdingul PPF Group din Cehia), inculpatul B.V., cetățean american, având funcția de responsabil în cadrul C.S.F.B. Europe Ltd. Londra pentru problemele privind piețele emergente de energie sau în curs de formare în Europa de Est, inculpatul S.S., cetățean bulgar, director general al S.C. Energan Viena având contract de colaborare cu C.S.F.B., inculpatul F.M.C., cetățean român, cu domiciliul în străinătate a deținut calitatea de funcționar în cadrul C.S.F.B., responsabil cu inițierea și executarea operațiunilor care au ca obiect fuziunile și achizițiile, inculpatului O.M., cetățean turc, punct de sprijin important pentru susținerea și materializarea acțiunilor derulate în România.
S-a reținut că inculpații B.V. și S.S. s-au cunoscut în anul 2002 și fiecare în parte și uneori în comun, precum și inculpatul F.M.C.au avut, în calitățile menționate contacte profesionale cu reprezentanți ai mediului de afaceri în România, cu predilecție din domeniul energetic și al comunicației în contextul continuării în România, potrivit programului de guvernare, a procesului de privatizare și/sau atragere investițională. Inculpatul O.M., cetățean turc a fost un punct de sprijin important pentru susținerea și materializarea acțiunilor derulate în România de gruparea externă fiind un „canal de legătură” pentru preluarea conspirată de la persoane autonome- M.D.M.și D.M.R.; a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către alți membri ai rețelei din țară, din străinătate.
În paralel și suprapus preocupărilor strict profesionale și oficiale derulate de cei doi inculpați și învinuiți, în calitatea profesională și oficială conferită de raporturile oficiale cu C.S.F.B., aceștia au constituit, la inițiativa inculpatului B.V. începând cu primele luni ale anului 2005 o grupare, ale cărei preocupări excedau cadrului oficial impus de relația de serviciu cu C.S.F.B., și viza sectorul energetic și de comunicații din România, în care se continuau procesele de privatizare și atrageri investiționale ori urmau a se declanșa procesele respective, împrejurare ce se desprinde explicit și implicit din conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat după 30.05.2005, devenind evidentă continuitatea acțiunilor ilicite, precum și sistemul relațional instaurat între cetățenii străini, pe de o parte și cetățenii români, pe de altă parte.
Pe fondul participării ori intenției de participare, în calitate de consultanți selectați sau cu ofertă de consultanță financiară ori de investiție financiară în vederea privatizării/construcției, unor societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C. ori M.C.T.I. din partea C.S.F.B. (cadrul strict oficial), grupul, inițiat și constituit din cei doi inculpați și învinuiți, a derulat activități coor.ate, concertate și sistematice pentru îndeplinirea unor obiective (ținte) de ordin personal/privat atât în favoarea grupului financiar internațional al căror reprezentanți erau (C.S.F.B.) cât, mai ales, în scopul favorizării altor organizații economico-financiare internaționale, cu care C.S.F.B. avea sau nu contracte de consultanță, ceea ce le creau avantaje în mod indirect – cadru extraoficial, privat, construit pentru obținerea direct sau indirect a unor beneficii financiare sau altor beneficii materiale.
Prin realizarea convergenței între activitatea derulată de inculpați și învinuiți – cetățeni străini – oficială și extraoficială desfășurată de cetățeni români, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali s-au creat premisele atingerii obiectivului grupului infracțional extern, prin controlarea și direcționarea factorilor decizionali din instituțiile implicate în procesele de privatizare din domeniul energetic și al comunicațiilor din România.
În acest sens se reiau elementele indicate în cuprinsul rechizitoriile nr.222/D/P/2006 și nr.156/D/P/2006 cu referire la relaționarea inculpaților B.V. cu reprezentanții grupului MARCO din România, activitățile desfășurate de inculpatulS.M.Michal, după luna mai 2006, când nu mai deținea nicio calitate în cadrul C.S.F.B., preocupările materializate de inculpatul S.S. dezvăluirea unor informații confidențiale, obținute de la inculpatul D.M.R., de către inculpatul S.S..
Din ansamblul probator administrat în cauză s-au desprins modalitățile în care au acționat membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, rezultând următoarele:
– acțiuni în scopul cunoașterii activităților în curs de derulare sau care urmează a fi declanșate în ce privește procesele de privatizare din domeniile economice din România, cu predilecție din domeniul energetic, al industriei de apărare, gaze naturale și resurse minerale, comunicații, transporturi, infrastructură.
Aceste acțiuni s-au obiectivat prin culegerea și obținerea de date, informații și documente de către inculpatul S.S. de la persoane pe care le-a racolat și le-a convertit pentru realizarea obiectivelor sale, iar la rândul său le valorifica prin transmiterea reprezentanților unor instituții financiar-bancare din străinătate, respectiv C.S.F.B. Europe Ltd. Londra; C.A.I.B; CEZ; Brikel și altele, îmbinând propriile interese generate de scopurile firmei Energan Mineraloelberatungs und Service GmbH – Vienna, Austria, unde avea ca angajat pe Sokolou Suat, cu interesele instituțiilor financiare din străinătate constând în identificarea de oportunități financiare și comerciale în România și, urmare a unui proces de evaluare internă, participarea la procesele de privatizare din România, fie de natură investițională, fie de consultanță financiară.
Pentru a da un caracter oficial al activităților sale S.S. a încheiat contracte de consultanță cu C.S.F.B. Europe Ltd. Lon. la 10.06.2005 (filele 239-256, vol. 5) și la 20.06.2005 (filele 124-125, vol. 12); cu CEZ as-Cehia la 25.09.2005 (filele 227-238);
– acțiuni desfășurate de persoanele racolate de S.S. din rândul funcționarilor și demnitarilor guvernamentali din cadrul M.E.C. și M.C.T.I. de a divulga, disemina, transmite date și informații relevante cerute de S.S. și/sau alți membrii ai grupului extern infracțional către aceștia și/sau procura, obține, în vederea transmiterii și transmiterea de documente cu caracter confidențial (secret comercial) sau secret de stat ori de serviciu către membrii interesați din grupul extern, infracțional, cu prilejul întâlnirilor directe (oficiale sau extra oficiale) ori prin convorbiri telefonice sau prin comunicare electronică.
Pentru transmiterea de documente era utilizată filiera Suat Sokolou – O.M. – D.M.R. – M.D.M. – S.S..
Unele dintre documentele transmise/procurate au fost traduse din limba română în limba engleză cu sprijinul inculpatului D.M.R.;
– în scopul realizării racolării și obținerii sprijinului dorit S.S., direct sau prin intermediul celorlalți membrii ai grupului extern infracțional, a/au promis, oferit ori dat cadouri, avantaje materiale sau au derulat acțiuni de promovare a unei imagini pozitive ori facilitarea unor întâlniri la nivel înalt a unor demnitari români cu omologi din străinătate.
Ca modus operandi al inculpatului S.S. și, pe cale de consecință, al celorlalți inculpați și învinuiți relaționați în activități ilicite cu acesta, s-a menționat: – întâlniri cu persoanele ce au deținut funcții publice ori înalte demnități în Guvernul României, în afara cadrului oficial – de regulă în zilele de weekend, în locuri private din București, inclusiv la reședința sa din București, dar și la locul de muncă al acestora – sediul M.E.C. ori M.C.T.I. – după sfârșitul orelor de program, precum și în străinătate (ex. Viena) ocazie cu care achiziționau și transmiteau ori divulgau informații nedestinate publicității sau chiar documente confidențiale, ce conțineau date clasificate, iar S.S. a comunicat obiectivele de interes pentru grupul infracțional organizat extern.
Ulterior, S.S. transmitea celorlalți membri ai grupului infracțional organizat extern aspecte de interes, inclusiv comportamentul persoanelor cu care s-a întâlnit (vezi și vol. 1 fila 14 verso). – convorbiri telefonice purtate între diferiți conlocutori – inculpații din dosarul nr.222/D/P/2006 și nr.156/D/P/2007 și învinuiții din prezenta cauză, ocazie cu care:
se divulgau, transmiteau/achiziționau, procurau date și informații;
se stabileau întâlniri;
se planificau, organizau acțiuni viitoare;
se comunicau acțiuni deja întreprinse.
comunicări și corespondențe electronice.
Prin ultimele două modalități s-au săvârșit infracțiuni așa cum au fost descrise în continuare în prezentul rechizitoriu, fiind incidente prevederile art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
– acțiuni de cunoaștere a contextului politic, social și economic și exploatarea informațiilor pertinente referitoare la persoanele ce erau implicate în evenimentele și, mai ales, în deciziile economice în scopul convertirii deciziei la scopul (ținta) obiectivele vizate de grupul infracțional organizat extern.
În esență, activitatea ilicită a membrilor grupului organizat infracțional cu caracter transnațional – atât cei din grupul extern, cât și aderenții și sprijinitorii, cetățeni români – a constatat în ocolirea cadrului licit, onest, loial, consacrat de legislația internă și europeană, în ce privește derularea afacerilor comerciale, tranzacționările într-un mediu de afaceri și concurențial, transparent și competitiv, licit și loial, prin utilizarea unor căi, mijloace și metode ilicite, realizând acțiuni care s-au circumscris sferei ilicitului penal, fiind incriminate ca infracțiuni.
În cadrul grupului extern sus arătat a existat, în viziunea acuzării o distribuire bine delimitată a rolului fiecăruia dintre membri, precum și o planificare a activităților în curs sau care urmau să se întreprindă, ambele aspecte mulate pe funcțiile ori raporturile de colaborare în/cu C.S.F.B. Europe Ltd. Londra și desfășurate în paralel cu obiectivele licite, oficiale ale respectivei instituții financiar – bancare străine.
Din raportul de supraveghere operativă (filaj) a numeroaselor întâlniri pe care le-a avut inculpatul S.S. reiese rolul coordonator pe care l-au avut inculpatul B.V., inculpatul S.M., F.M.C. și cel de execuție deținut de inculpatul S.S. și O.M..
Elocvent în sensul existenței unui grup infracțional organizat este și modul de adresare a unor membri față de ceilalți, maniera de stabilire a întâlnirilor, folosirea unor cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din străinătate.
Schimbul de informații între membrii grupului extern se realiza prin informări, rapoarte, folosindu-se căi, metode, mijloace specifice exploatării surselor umane chiar și în „în orb”, astfel cum s-a detaliat în contextul celorlalte 2 acte de inculpare.
Relevante în ceea ce privește maniera de relaționare în cadrul grupului infracțional organizat sunt în opinia procurorilor, conținutul convorbirilor telefonice purtate din care rezultă modul de atragere a inculpaților, cetățeni români, de către grupul extern, confirmarea, planificarea și organizarea activității de racolare (recrutare)a înalților funcționari guvernamentali și demnitare români în vederea atingerii scopului propus, acțiune realizată în perioada mai 2005 – noiembrie 2006, prin intermediul inculpatului S.S., sau prin contacte directe între inculpați și învinuiți.
Prin urmare, grupul extern format din 4 persoane a funcționat 1 an și jumătate, având o dimensiune organizatorică, mulată, pe funcții deținute de inculpatul B.V., inculpatul S.S., și inculpatul S.M. și inculpatul F.M.C. în cadrul C.S.F.B. rolul inițiator aparținând inculpatului B.V. ca șef (lider) al grupului ce trasa sarcini de execuție, inculpatul S.S., cu rol de execuție, fiind evident un grad sporit de planificare și organizare a acțiunilor țintă.
Demersurile pentru obținerea, culegerea procurarea, procesarea și exploatarea de date și informații în domenii strategice ale economiei, în derularea sau inițializarea procesului de privatizare, de selectare a ofertanților în vederea privatizării, controlarea și direcționarea decidenților in instituțiile implicate din România în sensul dorit de grupul infracțional extern configurează trăsăturile constituționale ale unui grup infracțional organizat care a acționat în perioada 2005-2006 atât pe teritoriul altor state Marea Britanie, Austria, Italia), cât și pe teritoriul României, având un caracter transnațional.
Pe de altă parte, actul de acuzare arată că gruparea externă infracțională formată din B.V., S.S. și învinuiții F.M.C., S.M.și O.M., îndeplinește toate caracteristicile unei organizații străine de ordin privat, mulată pe organigrama instituției financiar bancare străine, în care inculpații și învinuiții, mai puțin O.M., își desfășurau activitățile sau cu care erau în raporturi contractuale formată ca entitate autonomă, așa cum acest concept are semnificația în ansamblul normei de incriminare din art. 157 Cod penal.
Inițierea și constituirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional s-a realizat așadar în proximitatea anului 2005 din inculpații B.V. și S.S. și inculpatul S.M. l, inculpatul F.M.C. și inculpatul O.M., iar în decursul perioadei 2005 – 2006, la această grupare externă au aderat și au sprijinit – o, urmare a racolării, inculpaților M.D.M. și D.M.R. și învinuiții S.I.C. și N.Z., cetățeni români cu înalte și importante funcții guvernamentale.
Acțiunile de aderare și sprijinire la grupul infracțional organizat cu caracter transnațional comise de inculpații și învinuiții cetățeni români, s-au realizat în condițiile preexistenței grupării externe sus arătate și cu acordul implicit al inițiatorilor și constituenților, prin acte specifice de aderare, sprijinire prin acțiuni contributive de ordin moral și acțiuni contributive materiale.
Grupul infracțional cu caracter transnațional a acționat ca o structură informativă ilegală, în înțelesul conferit acestui concept de ansamblul normei încriminatoare din art. 19 pct. 1 din Legea nr.51/1991.
Activitățile materiale desfășurate de inculpații B.V., M.D.M., D.M.R.și învinuiții S.M., F.M.C. Mircea, O.M., S.I.C., N.Z. și K.G. conturează împlinirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit.a, b și c din aceeași lege și art.5 pct.1, lit. a și b din Convenția ONU împotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată de Adunarea Generală la 15.11.2000.
În ce privește pluralitatea constituită (subiecții activi ai infracțiunii) se relevă existența unui grup extern inițiat și constituit din inculpații B.V., S.S. și învinuiții S.M. , F.M.C., O.M., la care au aderat și l-au sprijinit inculpații și învinuiții cetățeni români M.D.M. și D.M.R., S.I.C., N.Z. și K.G. în perioada 2005 – 2006.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii se decelează acțiuni coordonate sistematice și concertate ale pluralității infracționale constituite, în planul laturii subiective, nerelevându-se intenția directă, iar referitor la urmarea acțiunilor ilicite se evidențiază obținerea direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Activități ilicite penale desfășurate în ce privește societățile comerciale aflate în portofoliul M.E.C. sunt prezentate în cuprinsul rechizitoriului în capitolul 8, în cadrul secțiunilor cu privire la S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane Craiova, S.C. Electrica Muntenia Sud SA București acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I. către Asociați Salariaților (PAS) Petrom.
b. În cazul vizând inițierea procesului de privatizare la S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane Craiova au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional S.S. șiS.M.Michal, precum și aderenții și sprijinitorii grupului D.M.R.și S.I.C.. Inculpatul S.S.s-a implicat sistematic, în perioada 20052006, în obținerea – prin intermediul legăturilor sale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului (M.E.C.) – și vehicularea, pe canale informale, a unor date, informații și documente nedestinate publicității cu privire la strategia ministerului de privatizare a două societăți de interes strategic din domeniul aeronauticii – S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, ambele aflate în portofoliul Oficiului Participanților Statului și Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) din cadrul M.E.C, în scopul obținerii de avantaje materiale personale sau în contul grupării externe din care face parte.
La poziția 20 din înscrisul, în limba engleză, intitulat „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inculpatul S.S., vol. 12, filele 150-152 s-a aflat mențiunea olografă „Romaero pentru Diglas, Jetran T. Bank”, realizată de S.S..
Cu prilejul percheziției informatice întreprinse în mediile de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului S.S.s-au găsit stocate informații privind S.C. Avioane Craiova S.A. (vol. 121, fila1253).
În conformitate cu art.2 lit.”a” din O.U.G. nr. 95/2002 privind industria de apărare (aprobată de Parlamentul României prin Legea nr. 44/2003), industria de apărare este definită ca „ramură strategică a economiei naționale”, iar în conformitate cu art. 3 din același text, a fost aprobată ulterior, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministerului de resort, H.G. nr. 0813/2002 referitoare la Lista cuprinzând agenții economici și capacitățile producției pentru apărare, unde au fost menționate S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova.
În H.G. nr.184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului pentru anul 2005, precum și a unor măsuri pentru aplicarea acesteia, la Capitolul 5 – „Politici de privatizare sectoriale, program și acțiuni de accelerare a privatizării și atragerii de investiții în anul 2005”, cei doi agenți economici sunt menționați la pct. 5.4.2 ca fiind incluși la categoria societăților din domeniul producției de apărare.
În fapt, obiectivul celui în cauză era acela ca, folosindu-se de informațiile obținute din interiorul M.E.C., înainte de declanșarea procedurii de privatizare a celor două societăți, să identifice un potențial investitor căruia să-i faciliteze adjudecarea pachetelor majoritare de acțiuni – de 72, 90% la S.C. Romaero S.A. și respectiv, 80, 93% S.C. Avioane Craiova S.A. – deținute de statul român prin M.E.C. – O.P.S.P.I.. Astfel, în prima parte a anului 2005, S.S.l-a identificat ca potențial partener în această afacere pe Mirică Dimitrescu, în calitate de reprezentant al grupului de firme Jetran din S.U.A., specializat în închirierea de aeronave, ce deține un considerabil parc de aeronave second hand (aproximativ 200), obținute de la diverși operatori aerieni ce își înnoiesc flota de avioane, pe care le repară și le întrețin în mai multe locații. vol.1, fila 437439. Aceeași împrejurare a fost confirmată de către inculpatul S.S.(vol. 5, fila 139-140).
În vederea achiziționării S.C. Romaero S.A., compania americană Jetran INTERNATIONAL Ltd., a transmis deja M.E.C., încă din anul 2004, trei scrisori de intenție, la datele 04.05.2004, 05.07.2004 și 15.07.2005 (vol. 21, fila 354), întrucât una din locațiile în care firma americană efectua lucrări de reparații și întreținere a unor avioane din dotarea sa a fost chiar incinta S.C. Romaero S.A., motiv pentru care reprezentanții acestei societăți și-au manifestat interesul de a achiziționa această societate comercială.
Fiind audiat în calitate de martor la data de 20 decembrie 2006, Mirică Dimitrescu a arătat că l-a cunoscut pe S.S.în anul 2004 în Bulgaria, Sofia, iar ulterior a purtat mai multe discuții cu acesta privind privatizarea celor două societăți comerciale din cadrul industriei de apărare (vol. 1, filele 436 – 437).
Astfel, imediat după o întâlnire cu inculpatul S.I.C. – realizată la data de 31.05.2005 la sediul M.E.C. (convorbirea dintre S.S.și Mirică Dimitrescu din 31.05.2005, orele 08:35:08, vol. 6, fila 17), cetățeanul bulgar l-a contactat pe M. D. cu care s-a întâlnit la aceeași dată la hotelul Hilton din București.
În mod similar, la data de 05.06.2005, după o întâlnire realizată în afara cadrului oficial (în incinta cafenelei Grand Cafe din București), cu S.I.C. (convorbirea telefonică din data de 05.06.2005, orele 16:28:49, vol. 6, fila 19), S.S.l-a contactat pe M.D., căruia i-a comunicat că s-a întâlnit cu ministrul de resort de la care a aflat faptul că M.E.C – O.P.S.P.I urma să dea în perioada imediat următoare anunțul public pentru scoaterea la privatizare, la pachet, a celor două societăți cu profil aeronautic din București și Craiova, prin vânzarea către un investitor strategic, context în care reprezentantul Jetran a lăsat să se înțeleagă că această variantă este avantajoasă pentru grupul pe care-l reprezintă (convorbirea dintre S.S.și M.D. din data de 05.06.2005, orele 20:40:38, vol. 6, fila 25).
Ulterior, la data de 21.06.2005, cetățeanul bulgar l-a contactat pe M.D. cu care a discutat despre o potențială întâlnire pe care cel din urmă trebuia să o intermedieze între S.S.și responsabilii americani ai grupului Jetran: Douglas D. Jaffe – președintele grupului și Patricia Pezza – consilierul juridic al președintelui grupului Jetran (convorbirea dintre S.S.și M.D. din 21.06.2005, orele 19:36, vol. 6, fila 128). În data de 15.07.2005, compania americană Jetran Internațional Ltd. a transmis o nouă scrisoare de intenție în vederea achiziționării S.C. Romaero S.A. (vol. 21, fila 354). La data de 24.05.2006, S.S.l-a contactat pe S.M., căruia i-a propus să analizeze perspectiva finanțării unei eventuale preluări a pachetului majoritar de acțiuni al S.C. Romaero S.A.., ce urma a fi scos la privatizare de M.E.C. – O.P.S.P.I., context în care S.S.a afirmat că urma să obțină documentația de privatizare realizată la nivelul M.E.C., iar S.M. a invocat necesitatea impunerii în caietul de sarcini a unor condiții eliminatorii prin care să se restrângă concurența, respectiv admiterea în faza finală doar a firmelor/consorțiilor care ar avea o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro (convorbirea dintre S.S.și S.M. din 24.05.2006, orele 10:58:10, vol. 9, fila 171).
S-a menționat că, la acea dată S.M. era angajat în calitate de director executiv al filialei din Praga a fondului de investiții PPF Investments Ltd înregistrat în insula Jersey din arhipelagul Marii Britanii. La aceeași dată, în jurul orelor 13:15, S.S.s-a deplasat la sediul M.E.C. de unde a preluat un dosar – din plastic transparent, de culoare roz, conținând documente în format A4 (raport supraveghere operativă S.S. vol. 1 CDC, transmis Curții de Apel București odată cu rechizitoriul 222/D/P/2006). Ulterior, tot la data de 24.05.2006, S.S.l-a contactat pe Radu MihaiD.M.R. căruia i-a comunicat că a primit de la ministrul Ioan Codruț S.I.C. un dosar conținând toată documentația elaborată la nivelul M.E.C.,O.P.S.P.I. privind strategia de privatizare a S.C. Romaero S.A., documentație pe care a lăsat-o la reședința sa din București, de la adresa: Bd. Gheorghe Magheru nr. 9,…- cetățeanul bulgar solicitându-i interlocutorului său să ridice materialul, să-l analizeze și să selecteze aspectele esențiale, pe care să le traducă ulterior în limba engleză (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din data de 24.05.2006, orele 14:21:24, vol. 9, fila 176).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 22 noiembrie 2006 (vol. 4, f ila 2-7) la inculpatul D.M.R.s-au găsit:
– nota privind Aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A nr. 9360/22.12.2005 (vol.14, fila 59-105), emisă de M.E.C.-O.P.S.P.I, ce conține date cu caracter SECRET DE STAT;
– nota privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. (notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A., și S.C. Avioane Craiova S.A., fila 41-58, vol. 14) ce conține date cu caracter SECRET DE STAT;
– nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A. înregistrată sub numărul 9359/22.12.2005, aprobată de ministrul S.I.C., în copie xerox, document cu caracter „Confidențial” (vol. 14, filele 106-137).
În conținutul Notei privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A, nr.9360/22.12.2005, datele cuprinse la punctul 1.1.9 (pagina 2), pct. 1.1.11 (pagina 2-3), 1.1.12.2 (pagina 4-7) s-au regăsit în memoriul de prezentare Romaero, anexa 1 pct.3 și pct. 5 și anexa 2 – FC 1 și FC 2, părți integrante din „Inventarul capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranță națională” al S.C. Romaero S.A., aprobat de conducerea M.E.C. – Direcția Producția de Apărare, care potrivit adresei nr. 02/14.02.2007 a S.C. Romaero S.A. sunt clasificate la nivelul SECRET atât la Romaero S.A. (sub nr. 05/19.10.2005) cât și la M.E.C. – informații clasificate (sub numărul 6211/03.11.2005), vol. C.D.C.
Cu toate că solicitarea S.C. Romaero S.A. privind aprobarea, în conformitate cu prevederile art.4 alin.2 din O.U.G. 95/2002 privind industria de apărare și art.2 alin. 10 din H.G. 1597/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 95/2002, a fost înregistrată la compartimentul informații clasificate al M.E.C. la data de 24.10.2005, conducerea acestui minister a introdus anexa secretă FC 1 în cuprinsul Notei nr. 9360/22.12.2005 fără a clasifica Nota la nivelul corespunzător, vol. C.D.C. .
În conformitate cu prevederile Legii nr.182/2002 (art.15 litera b, c, d) și H.G. nr. 585/2002 (art.4 aliniatul 2 litera c), informațiile clasificate la clasa de secretizare secret de stat și nivelul de clasificare secret au fost de natură să producă daune grave securității naționale.
Potrivit materialului probator administrat în cauză „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.” a avut un caracter intern, iar documentul a cuprins și informații pentru care era prevăzut expres faptul că nu au fost comunicate potențialilor investitori pe parcursul derulării procesului de privatizare-prețurile de ofertă pentru acțiunile celor două societăți rezultate din rapoartele de evaluare – sau la care potențialii investitori pot avea acces numai după semnarea Angajamentului de confidențialitate, care a fost parte integrantă a dosarului de prezentare ce urma să fie scos la vânzare în cursul lunii iunie 2006. Aceste date priveau procedura de privatizare care urma a fi adoptată pentru cei doi agenți economici, condițiile ce urmau a fi impuse de partea română în caietul de sarcini, grila de punctare a ofertelor, componența comisiei de privatizare, un istoric și o serie de date (economice, tehnice, juridice) de prezentare a celor două societăți.
Întrucât nota respectivă (filele 373-390, vol. 21) conținea propunerea ca metoda de privatizare în pachet comun a celor două societăți comerciale să fie „vânzarea de acțiuni prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătățite și irevocabile”, în același document se specifica explicit faptul că „prețul de ofertă nu se comunică potențialilor investitori și este doar un preț de referință pentru comparație cu prețurile oferite de către potențialii cumpărători” (vol. 21, fila 377).
Obligativitatea păstrării confidențialității la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I. asupra prețului de ofertă a fost prevăzută în Capitolul 8 – „Unele măsuri pentru aplicarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I., pentru anul 2005” din H.G. nr. 184/2005 astfel: „Pentru metodele de privatizare prin negociere, prețul de ofertă nu este comunicat investitorului, ci reprezintă doar o valoare de referință a acțiunii cu care se va compara oferta financiară a investitorului” (art. 8. 7).
Îndeplinind solicitarea lui S.S., tot la data de 24.05.2006, în jurul orelor 18:00, D.M.R. a preluat dosarul cu documentația „Romaero” (imagini aflate pe suportul optic 5-131-351) de la reședința menționată a cetățeanului bulgar, iar la data de 25.05.2006, D.M.R. i-a comunicat lui S.S. că a analizat informațiile respective, sesizând faptul că M.E.C. – O.P.S.P.I. intenționează să privatizeze la „pachet” cele două societăți din domeniul aeronautic, context în care cetățeanul bulgar a afirmat că aceasta a fost de fapt, inițiativa sa (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din 25.05.2006, orele 16:31:28 – vol. 9, fila 186).
Fiind audiat în cauză, în calitate de martor, directorul general al S.C. Romaero S.A., V.I.D. a declarat că S.C. Romaero S.A. face parte din industria de apărare a României ca urmare a H.G. nr. 375/2003 prin care aceasta societate a fost numită Centrul Național de Întreținere a aeronavelor C130 HERCULES aflate în dotarea Statului Major al Forțelor Aeriene, coordonat de compania Loocked Martin din S.U.A. (vol. 1, fila 483488).
Conform aceleași declarații, raportul de evaluare întocmit de firma IERICSON a fost clasificat la nivelul Romaero ca și secret de serviciu, acesta fiind transmis către O.P.S.P.I. conform procedurilor legale, ultima evaluare a societății situându-se în jurul valorii de 100 milioane EURO.
La data de 30.05.2006, S.S.a intrat pe teritoriul României prin Punctul de Trecere a Frontierei Otopeni, în jurul orelor 16:15, iar în seara zilei respective a fost contactat de D.M.R. (vol. 9, fila 221), care ia comunicat cetățeanului bulgar că i-a transmis prin e-mail „câteva pagini cu Romaero” (documentul respectiv fiind o sinteză elaborată și tradusă de D.M.R. în limba engleză, după întreaga documentație de privatizare a S.C. Romaero și S.C. Avioane Craiova S.A., procurată anterior de S.S.din interiorul M.E.C.), iar la data de 31.05.2006 urma să-i dea paginile respective personal, cu mențiunea că din datele cunoscute de cetățeanul român la momentul respectiv, M.E.C.-O.P.S.P.I. urma să facă anunțul public de privatizare până la data de 15.06.2006 (convorbirea dintre S.S.și D.M.R. din 30.05.2006, orele 20:54:58, vol. 9, fila 221).
În seara zilei de 31.05.2006, în jurul orei 21:00, S.S.s-a întâlnit cu D.M.R.. În data de 31.05.2006, Suat Sokolou – angajat al firmei Energan GmbH Viena, patronată de S.S., care avea acces la adresa de e-mail folosită de cel din urmă, i-a transmis un mesaj SMS cetățeanului bulgar aflat în România, la orele 10:19:52 (vol. 9, fila 231) cuprinzând procentele din pachetele de acțiuni ale S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane S.A. scoase la vânzare de M.E.C. și valoarea exactă a evaluărilor pachetelor respective cu specificația că prezintă interes pentru reprezentanții grupului Jetran, care conform legislației în vigoare mai sus menționate era destinată strict membrilor comisiilor de privatizare și nu trebuia adusă la cunoștința potențialilor cumpărători. Ulterior, în aceeași zi de 31.05.2006, S.S.l-a contactat pe M.D. căruia i-a comunicat că proiectul despre care au discutat cu un an în urmă s-a materializat în curând prin scoaterea la privatizare a celor două societăți comerciale, primul exprimându-și intenția de a se implica în dirijarea procesului de privatizare indiferent de cine ar fi fost potențialul investitor, interesat să colaboreze cu el; mai mult după acceptul de principiu al reprezentantului Jetran, cetățeanul bulgar a invocat posibilitatea realizării unui parteneriat pentru finalizarea acestei afaceri între grupul Jetran ca investitor strategic și fondul de investiții PPF Investments ca finanțator, cei doi convenind să se întâlnească în după amiaza zilei respective (convorbirea dintre S.S.și M.D. din 31.05.2006, orele 11:13:37, vol. 9, fila 235).
Ca urmare, în jurul orelor 15:46 S.S.s-a deplasat la Bistro Cafe din incinta hotelului Hilton unde s-a întâlnit cu reprezentanții din România ai grupului Jetran: M.D. și P.P. (a se vedea imaginile realizate cu ocazia supravegherii operative, imprimate pe suportul optic 005-131-0018, nedeclasificat, care urmează dosarul în regim de documente clasificate împreună cu volumul CDC).
După finalizarea întâlnirii cu reprezentanții Jetran, S.S.a fost contactat de S.M., căruia i-a comunicat rezultatul discuțiilor, respectiv faptul că a constatat interesul celor doi de a colabora cu PPF Investments în vederea finanțării afacerii privind preluarea controlului societăților autohtone menționate (convorbire dintre S.S.și S.M. din 31.05.2006, orele 18:04:34 și 21:28:47, vol. 9, filele 255 și 253).
Din datele existente a rezultat faptul că președintele grupului Jetran a refuzat să se mai implice în afacere în parteneriat cu S.S.și S.M., context în care cei doi și-au reorientat demersurile pentru identificarea unui alt potențial investitor, respectiv grupul aeronautic slovac EAST WEST DEVELOPMENT (convorbirea dintre S.S.șiS.M.din 26.06.2006, orele 11:19:09 – vol. 10, fila 211).
Din declarația martorului D.I.V., a reieșit că cetățeanul bulgar a acționat la nivelul M.E.C. în vederea facilitării accesului în incinta societății bucureștene Romaero a unei delegații a grupului ceh, formată din Martin Hudek și Marek Chatrny interesată de o serie de date referitoare la agentul economic bucureștean (vol. 1, fila 483-488). Din nota de redare a c.t. din 12.07.2006, ora 00:11, dintre S.S. și B.R., a rezultat că aceasta din urmă l-a convocat la ora 11:00 pe conlocutor la biroul tatălui său, B.D.L., pentru a se întâlni cu Marek, vol. 11, fila 50.
Audiată fiind, martora B.R. a declarat că-și reamintește cine este Marek și că nu știe cea a vrut să spună în convorbirea respectivă, vol. 117, fila 263. Martorul B.D.L. a arătat că l-a cunoscut pe S.S. și S.M. din perioada 2002-2003, vol. 117, fila 255.
S-a menționat că martorul sus arătat a avut cartela telefonică cu nr. 436765252551, despre care a declarat că nu i-a aparținut, dar din convorbirile telefonice în care acest martor a apărut ca și conlocutor a rezultat că a utilizat-o (c.t. din 28.06.2006, ora 22:58 dintre S.S. și B.D.L.., vol. 10, fila 268).
Pe de altă parte s-a relevat că numărul de post telefonic al acestei cartele a fost în consecutivitatea numerelor de posturi telefonice ale cartelelor pe care S.S., conform declarațiilor sale, le-a dat și altor inculpați și învinuiți în prezenta cauză. Astfel, S.I.C. a utilizat telefonul nr. 436765252565 (vezi convorbirea telefonică din 29.06.2005 ora 22:41 vol. 6, fila 201), și 4367684990322, în timp ce N.Z., telefoanele nr. 4367684990313 și 43676849903326 și 436765252552;D.M.R. M.R. telefoanele nr.436765512948; 436765252554 și 43676849903324; K.G. telefoanele nr. 436765252563; Alesandru Dan Victor 436765252566. S-a mai menționat faptul că în perioada 2002-2004 Bădulescu Doru Laurian a fost șef al O.P.S.P.I, iar la momentul în discuție îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov (vol. 117, fila 255).
Inculpatul D.M.R. era angajat al S.C. Brindo S.R.L. (vol. 4, fila 188) la data când a devenit consilier personal al ministrului M.C.T.I. S.C. Brindo S.R.L. a avut ca asociat unic pe B.D.L. (vol. 111, fila 42) care s-a retras din societate la data de 27.01.2000, rămânând ca asociați unici B.N.M. și B.I. (vol. 111, fila 44).
Între inculpatul S.S. și martorul B.D.L. existau relații, împrejurare demonstrată de documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la reședința inculpatului (vol. 12, filele 26 – 27).
În conformitate cu procedurile legale în vigoare, pentru accesul unor persoane române sau străine în incinta unei societăți din domeniul producției speciale, a fost nevoie de o acreditare de acces, avizată de directorul Direcției Producției de Apărare din cadrul M.E.C. și aprobată de șeful structurii de securitate al M.E.C., la solicitarea directorului societății respective, în care s-a precizat obligatoriu tipul/scopul vizitei, numele persoanelor pentru care s-a solicitat accesul, firma/societatea pe care o reprezenta, cetățenia acestora, actele de legitimare, locul/locurile de acces și dacă se accesează informațiile clasificate (vol. 1, filele 483 – 488).
Planul proiectat de S.S.și legăturile sale privind privatizarea celor două societăți autohtone din domeniul aeronautic, S.C. Romaero S.A și S.C. Avioane S.A, cu sprijinul responsabililor din M.E.C., în favoarea unui investitor dispus să accepte condițiile impuse de gruparea reprezentată de cetățeanul bulgar, nu s-a materializat, pe parcursul anului 2006, întrucât M.E.C.-O.P.S.P.I. nu a mai scos la vânzare, la pachet, participațiile majoritare deținute la cei doi agenți economici.
Această atitudine a M.E.C. a fost determinată de reacția Serviciului Român de Informații, care potrivit prevederilor Legii nr. 51/1991 a informat beneficiarii legali despre activitatea desfășurată de grupul infracțional coordonat de inc. S.S..
Conform listei privind categoriile de informații secrete de stat, specifice în industrie și termenele de clasificare ale acestora, sintezele privind indicatorii fizici și valorici la nivel de minister, referitoare la industria de apărare și conexe sunt clasificate ca informații strict secrete, termenul pentru care aceste sinteze au acest regim fiind de 20 de ani (vezi vol. CDC-M.E.C. trimis odată cu dosarul 222/D/P/2006, în regim clasificat, la Curtea de Apel București și anexa 3 vol. 21, fila 133).
Faptele expuse au reprezentat forme concrete de încălcare a legislației în vigoare privind industria de apărare, creându-se astfel o stare de natură să pericliteze securitatea națională a României, din punctul de vedere a sistemului național de apărare având în vedere că S.C. Romaero S.A., a făcut parte din industria de apărare a României, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 375/2003.
Faptele săvârșite de S.S.de culegere din interiorul M.E.C., deținere, procesare și transmitere de date către organizații străine, date nedestinate publicității și care privesc industria de apărare a României, au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de spionaj, infracțiune prevăzută de articolul 159 Cod penal. .
Evoluția și etapele procesului de privatizare a Societății Comerciale Electrica Muntenia Sud au fost relevate în documentația M.E.C. aflată la dosarul cauzei (pag. 2 – 87 vol. 18), respectiv datele de 02.12.2005; 13.12.2005; 21.12.2005; 20.01.2006; 14.02.2006; 17.02.2006 (când s-a stabilit și s-a aprobat Procedura internă de analiză și evaluare a ofertelor angajante depuse pentru privatizarea societăților comerciale și în care se instituie comisia restrânsă în care a fost numit și inculpatul M.D.M.). Acesta, alături de ceilalți trei membri „vor fi singurele persoane care vor avea acces la informațiile cuprinse în ofertele financiare și vor preda la evaluarea lor.
Ceilalți membri ai comisiei de negociere, precum și membri Comisiei de coordonare, vor lua ulterior cunoștință de rezultatul evaluării”; – la datele de 28.04.2006; 09.05.2006 s-a stabilit în anexa 1 pct. 11-13, procedura pentru deschiderea și semnarea, inițializarea documentelor ofertei financiare îmbunătățite, a celorlalte documente de ofertă și citirea informațiilor din oferta financiară îmbunătățită, ca și raportarea acestora către Comisia pentru negociere, date care sunt confidențiale și obligă pe cei ce iau la cunoștință de informațiile respective să le păstreze acest regim;
Toate documentele enumerate mai sus au purtat mențiunea „strict confidențial”. Pentru data de 09.05.2006, comisia de negociere a stabilit ca acesta să fie termenul de depunere a ofertelor angajante și îmbunătățite (vol. 18, fila 2324).
În intervalul 09.05.2006-17.05.2006 comisia de negociere a procedat la analizarea ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de investitorii calificați. – la data de 05.06.2006 s-a stabilit ofertantul preferat – Enel SpA Italia – și cel de rezervă – Iberdrola Spania – și a devenit publică informația (vol. 116, fila 356).
Imediat după adoptarea H.G. nr. 546/09.06.2005, încă înainte de demararea formalităților specifice la nivelul ministerului de resort, S.S.i-a comunicat lui M.D.M., că firma CEZ as Cehia (susținută în particular de S.M.) ar fi intenționat să se implice în privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., urmând ca, ulterior, o delegație oficială a firmei în cauză să se deplaseze la sediul M.E.C. – O.P.S.P.I. pentru a prezenta intențiile investiționale ale acesteia în România (convorbire telefonică din 21.06.2005, ora 11:27, vol. 6, fila 104).
Ulterior, în data de 28.06.2005, S.S.i-a comunicat unui responsabil din cadrul firmei CEZ (membru al delegației firmei ce urma să se întâlnească oficial în ziua următoare cu conducerea O.P.S.P.I.) că a stabilit ca, în aceeași seară, să ia cina cu M.D.M., despre care cetățeanul bulgar a afirmat că „el (n.n. M.D.M.) ne poate îndruma, ne poate spune ce să vorbim mâine cu ministrul…” (nota de convorbiri telefonice din 28.06.2005, ora 14:05, vol. 6, fila 166).
În data de 27.07.2005, S.S.(S.S.) a purtat următorul dialog cu S.M. (M.S.) – selecție: „S.S.: M-am întâlnit cu S.I.C., a fost foarte bucuros să mă primească. M.S.: Pot să înțeleg asta, cu cadourile alea nu-i nici o surpriză. S.S.: O să fie ziua lui săptămâna viitoare, m-a invitat la ziua lui. M.S.: Desigur, cu un cadou frumos.”. Pe parcursul convorbirii cei doi au convenit asupra faptului că, în realitate, colaborează mai bine cu ministrul decât cu M.D.M. (nota de convorbiri telefonice din 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67). Până la data de 15.09.2005, la sediul M.E.C – O.P.S.P.I. s – au primit scrisori de interes pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. din partea a 10 companii occidentale (din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria, Cehia și S.U.A.), printre care și firmele Enel Spa. Italia și CEZ as Cehia. Pe acest fond, în data de 11.01.2006, S.S.a fost contactat de Vadim B.V., care l-a chestionat pe primul dacă ar fi avut un „angajament” (n.n. cetățeanul american referindu-se la un angajament de consultanță pentru vreuna din firmele internaționale interesate de privatizarea societății românești) și dacă ar fi fost dispus să se implice în afacerea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., la care S.S.i-a răspuns afirmativ, dar că se putea replia (nota de convorbiri telefonice din 11.01.2006 ora 21:46, vol. 7, fila 374).
Prin urmare, acesta a fost momentul în care cei doi și-au manifestat interesul comun pentru privatizarea societății românești menționate, în condiții care să îi ducă la obținerea unor avantaje. În acest moment și context, cetățeanul bulgar S.S.a început să-și direcționeze, în mod concret, activitățile la nivelul legăturilor sale din cadrul M.E.C. pentru a obține date, documente și informații în legătură cu privatizarea respectivului agent economic în conformitate cu cele stabilite cu partenerul său B.V.pentru a sprijini firma Enel Spa.
S-a menționat că, până la data respectivă, S.S.a desfășurat activități de monitorizare a demersurilor inițiate de autoritățile de resort în acest sens, culegând date și informații ce i-ar fi putut folosi în cazul obținerii unui angajament ferm pentru a lucra în favoarea uneia sau mai multor companii internaționale interesate de respectiva privatizare, cel în cauză fiind deja în contact – la momentul propunerii concrete făcute de Vadim .B.V. – cu S.M. pentru o eventuală „colaborare neoficială” cu reprezentanții companiei CEZ as Cehia.
Inculpatul S.S. avea la momentul respectiv – contractul de consultanță din 25.09.2005 CEZ as Cehia, în privința accesului la nivelul Guvernului României, autoritățile sau entitățile corporatiste sau de reglementare în scopul realizării achiziției pachetului majoritar de acțiuni la Electrica Muntenia S.A. semnat de Vladimir Schmalz, filele 227 – 238, vol. 9. – contractul de consultanță din 10.06.2005 cu C.S.F.B. Europe Ltd. Lon., semnat de Paul Chelson, filele 239 – 256, vol.5.
A rezultat că inculpatul S.S. era într-un evident conflict de interese. Prin urmare, S.S.a acționat în sensul celor asumate pentru a intra, în mod ilegal, fără a avea nici o calitate în acest sens, în posesia datelor cu privire la punctajele stabilite de Comisia de licitație constituită la nivelul M.E.C. – O.P.S.P.I., deși datele respective nu erau publice, conform standardelor interne stabilite, care prevedeau luarea de măsuri adecvate la nivelul S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., tocmai pentru asigurarea confidențialității datelor transmise de firmele participante și, implicit, pentru asigurarea unei protecții reale și efective a domeniului strategic al economiei naționale (distribuția de energie electrică și termică sunt ramuri strategice ale economiei naționale definite ca atare prin H.G. nr. 266 din 10.06 1993-art. 1 A (1) …).
Pentru a releva interesul deosebit al lui B.V.pentru această „afacere”, s-a menționat faptul că, în data de 17.01.2006, l-a contactat direct pe M.D.M., căruia i-a relatat că intenționează să se implice în această privatizare și l-a chestionat pe responsabilul român cu privire la o serie de aspecte procedurale pe care partea română urma să le pună în aplicare în cazul acestei privatizări (nota de convorbiri telefonice din 17.01.2006 ora 18:11, vol. 7, fila 412).
În aceeași lună, ianuarie 2006, în urma unei înțelegeri prealabile, inculpatul B.V.s-a deplasat la București, unde s-a întâlnit cu M.D.M. în afara cadrului oficial, context în care responsabilul român l-a contactat pe ministrul economiei și comerțului, Ioan Codruț S.I.C., căruia i-a comunicat că se afla împreună cu B.V.și a obținut acordul acestuia de a realiza o întâlnire în trei, pentru o discuție “confidențială” (nota de convorbiri telefonice din 24.01.2006, ora 09:20, vol. 7, fila 455).
Inculpații B.V.și S.S.nu aveau nici o calitate în raport cu autoritățile române de resort pentru a avea acces la vreo informație vehiculată la nivelul M.E.C., legată de privatizarea menționată, deoarece selectarea investitorului strategic urma să se realizeze potrivit selecției competitive desfășurată pe baza documentelor de poziție depuse de potențialii investitori, a negocierilor preliminare, a instrucțiunilor comunicate, a ofertelor angajante.
Toată această procedură era condusă de comisia de negociere sub coor.area comisiei pentru coordonarea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 3, 5, 7, 8, 10 și 12 din H.G. 546/2005 (completată prin H.G. nr. 1866/2005).
Așadar, procedura standard s-a desfășurat în scris, prin comunicarea de către potențialii investitori a documentelor prevăzute de art. 5, și prin comunicarea ofertelor angajante de către aceștia conform art. 7, prin evaluarea pe baza aplicării grilei de punctaj a ofertelor angajante depuse de ofertanții selecționați conform art. 8, ceea ce a presupus existența unui cadru oficial de negociere.
Cu toate acestea, din momentul selectării Enel Spa. ca posibil investitor (alături de ceilalți 4 ofertanți), S.S.și-a intensificat contactele în afara cadrului oficial „cu legătura” S.A. din cadrul M.E.C.-O.P.S.P.I, M.D.M.. În acest context, la 27.03.2006, funcționarul public român i-a transmis cetățeanului străin informații confidențiale cu caracter secret de serviciu cu privire la cifrele reprezentând sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67, 5% din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., societate supusă privatizării (conform art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 546 din 2005, modificată și completată prin H.G. nr. 1866 din 22. 12. 2005). Nivelul sumelor reprezenta o componentă esențială a ofertelor (cu o pondere de 90% în stabilirea punctajele finale de către Comisia de privatizare – vol. 8, fila 109, 111).
Cunoscând aceste cifre anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, Enel Spa. Italia, ca organizație internațională, în favoarea căreia a acționat S.S., a avut practic posibilitatea de a oferi un preț maxim. Dincolo de această consecință de ordin bănesc, controlul asupra unui domeniu strategic al economiei naționale, definit în acest sens în mod expres de legislația națională, a fost transferat în mod intenționat organizației internaționale prin acțiunea concertată și directă a oficialilor români, inc. M.D.M. și înv. S.I.C.
Derularea faptelor a rezultat explicit din discuția ce a urmat și care a avut loc, în aceeași zi, între S.S.și B.V.(cel din urmă se afla la momentul respectiv în afara României și ținea legătura cu reprezentanții Enel Spa.) – când S.S.i-a comunicat lui B.V.sumele cuprinse în ofertele celor 5 firme selectate (nota de convorbiri telefonice din 27.03.2006 ora 19:07; 19:10 – vol. 8, fila 109, 111).
S-a menționat că, deși nu rezultă, în mod explicit, că S.S.avea vreo legătură și că lucra în numele firmei Enel Spa., totuși, chiar dacă ar fi avut vreo calitate în raport cu această firmă (în speță, cel în cauză ar putea invoca existenta unui contract de consultanta cu firma italiană încheiat în străinătate), nu avea dreptul de acces la respectivele informații.
Nivelul sumelor cuprinse în ofertele înaintate de cele 5 firme aveau regimul de informații cu caracter confidențial(secret de serviciu), cunoscute doar de membrii comisiei, care aveau obligația să păstreze confidențialitatea în raport cu procedura standard instituită.
Dovada faptului că M.D.M., în calitate de președinte al Comisiei de privatizare i-a comunicat lui S.S. ordinea ofertelor financiare ale celor 5 firme a rezultat din transcrierea convorbirilor telefonice a discuțiilor purtate de B.V.și S.S., cel din urma precizând faptul că a obținut respectivele cifre de la „tipul nostru”, și că HAKKINEN (S.I.C.), l-a pus să facă rost de datele respective – referindu-se la M.D.M.ca la o persoană cunoscută de Vadim B.V..
Faptul că nivelul sumelor ofertate de cele 5 firme a fost comunicat de M.D.M. lui S.S. a rezultat și din convorbirea telefonică purtată între cetățeanul bulgar și S.M., în care S.S. a menționat în mod explicit că deține cifrele privind ofertele financiare înaintate M.E.C. de firmele participante la licitația internațională în privatizarea în discuție de la M.D.M.(nota de convorbiri telefonice din 27.03.2006 ora 22:39 – vol. 8, fila 115).
În aceeași convorbire s-a arătat că, a doua zi, S.S.urma S.A. primească confirmarea respectivelor cifre de la Codruț (cetățeanul bulgar a făcut referire expresă la ministrul economiei și comerțului, S.I.C.).
S-a arătat în această discuție că „italienii” erau primii, referindu-se la firma Enel Spa. Italia (ceilalți patru ofertanți selectați pentru etapa finală a licitației au fost: Iberdrola S.A. Spania, CEZ as Cehia, RWE Energy AG Germania și Gaz de France Internațional Franța).
Tot potrivit afirmațiilor lui S.S., întreg transferul de date (aparținând exclusiv comisiei de licitație) s-ar fi realizat cu știința ministrului economiei și comerțului, S.I.C., prin intermediul căruia cetățeanul bulgar intenționa să-și verifice/completeze informațiile respective: „Și am primit cifrele exacte de la el, pe care le voi primi mâine și de la Codruț. Pentru că (n.n. ministrul) i-a cerut azi (n.n. lui M.D.M.) să i le dea”.
Prin urmare, încă de la data de 27.03.2006, faptul că oferta firmei Enel Spa. Italia a realizat cel mai mare punctaj era cunoscut de către S.S., aceste date – obținute în afara cadrului oficial, prin încălcarea evidentă și flagrantă a dispozițiilor legale ce reglementează privatizarea unei ramuri strategice a economiei naționale, cum este domeniul energiei electrice – fiindu-i comunicate de către M.D.M. și inculpatului S.I.C. în calitatea oficială pe care aceștia o aveau.
În intervalul 15 – 17.05.2006 inculpatul S.S. a procurat documentul intitulat „Notă privind stadiul procesului de privatizare al Electrica Muntenia Sud („EMS”) adresat de ministrul M.E.C., inculpatul S.I.C., spre aprobare, prim ministrului Călin Popescu Tăriceanu, în care se aflau menționate evaluarea Ofertelor Financiare Îmbunătățite și clasamentul celor 5 ofertanți: Enel – 100 puncte; Iberdrola – 96,2 puncte; Gaz de France – 75,7 puncte; CEZ – 74,9 puncte și RWE Energie – 58,5 puncte, pe care l-a înmânat inculpatului O.M. pentru a-l transmite prin fax inculpatului B.V., ocazie cu care i-a scris personal numărul de fax al acestuia, respectiv „00442079432615” și mențiunea „Vadim” (fila 12, vol. 111 și filele 201-203, vol. 13), pe un bilet pe care i l-a dat lui O.M..
Atât documentul cât și biletul cu mențiunile olografe au fost găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la înv. O.M. (vol. 111, fila 12 și vol. 13, filele 201 – 203).
Conținutul documentului în discuție s-a referit la criteriile stabilite pentru evaluarea ofertelor și clasamentul celor 5 ofertanți a fost emis în cadrul M.E.C. și, în intervalul 15.05.2006 – 17.05.2006, datele pe care le conținea erau confidențiale (secret comercial), clasificate ca „secret de serviciu”.
În data de 15.05.2006 ora 16: 26 (vol. 9, fila 105) S.S. i-a solicitat inculpatului D.M.R. să-i facă rost „de copia scrisorii ce se trimite primului ministru pentru câștigătorul de la negocierea cu Electrica Muntenia Sud”, iar în continuare i-a afirmat conlocutorului că ar fi procurat documentul respectiv de la inculpatul M.D.M..
Potrivit documentației depuse de M.E.C. organelor de urmărire penală, la solicitarea acestora, nota la care s-a făcut referire în aliniatele de mai sus, a fost înregistrată la M.E.C. sub nr. 102003 din 17.05.2006 (vol. 18, filele 37).
Inculpatul O.M. a declarat în legătură cu documentul în discuție că l-a primit de la S.S., și la solicitarea acestuia l-a transmis prin fax inculpatului B.V., la postul de fax indicat și scris de S.S. pe biletul găsit cu viza percheziției domiciliare (vol. 111, filele 297-298), precum și faptul că nu avea la cunoștință de conținutul documentului, dacă era clasificat sau nu, dacă informațiile erau confidențiale și că nu se află nici o mențiune în acest sens pe respectivul înscris.
S-a atras atenția faptului că M.E.C. a anunțat abia la data de 05.06.2006, printr-un comunicat public în condițiile în care reprezentanții firmei Enel Spa. au cunoscut cu mult înainte, respectiv de la data de 10.05.2006, faptul că oferta companiei italiene a câștigat licitația pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., întrucât a avut cel mai mare punctaj – ce a fost obținut prin metoda infracțională descrisă anterior, (respectiv prin furnizarea datelor și informațiilor care, deși nu erau destinate publicității, au fost transmise de către oficialul român M.D.M. inculpatului S.S.cu știința ministrului S.I.C. și, ulterior, prin intermediul acestuia, lui B.V.care le-a furnizat responsabililor Enel Spa. Italia).
Cu privire la finalizarea procedurii de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud, de către Enel – SpA Italia în discuțiile purtate de S.S.și B.V., la data de 02.08.2006, orele 13:06 (vol. 11, fila 78), a rezultat îngrijorarea acestuia din urmă cu privire la faptul că unii membri ai guvernului i-au chemat pe cei de la Electrica Banat și Dobrogea pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor de privatizare.
În același context, în aceeași zi, la orele 15:27:03 S.S.i-a comunicat telefonic lui Vadim B.V., că s-a întâlnit cu Dorin (M.D.M.) „…nu este nici un pericol…, niște tipi de la ELECTRICA au iscat scandalul acesta, dar nu au nici o șansă să fie oprită. Nu e nici o șansă să fie vreo problemă pentru că el (M.D.M.) trebuie să scrie raportul. (nota de convorbiri telefonice din 02.08.2006, ora 15:27- vol. 11, fila 81). Din cele arătate mai sus, a rezultat că, în perioada (martie) 03.2006 – 05.06.2006, inculpatul S.I.C. în calitate de ministru și președinte al comisiei pentru coordonarea privatizării a sprijinit gruparea organizată cu caracter transnațional constituită din B.V., S.S.și M.D.M., despre a cărei interese în adjudecarea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. în favoarea firmei italiene Enel SpA luase la cunoștință, prin furnizarea de informații și de date certe privind sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5 % din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud, (care în intervalul martie 2006-05.06.2006 erau confidențiale), urmărind atingerea scopului țintit de gruparea sus-arătată.
Prin actele exterioare de conduită realizate, inculpatul M.D.M. și făptuitorul S.I.C. au încălcat confidențialitatea, stabilită de ei înșiși prin nota 1143/17.02.2006 și prin nota din 09.05.2006 privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite, ceea ce a avut drept urmare socialmente periculoasă crearea unei stări de pericol constând în dezvăluirea unui secret de serviciu și comercial așa cum este definit de art. 1/1 litera b din Legea nr. 298/2001, incriminat de prevederile art. 5 lit. f din Legea nr.298/2001.
Datele și informațiile reprezentând secret de serviciu și comercial vizau privatizarea unei societăți comerciale aflate în portofoliul M.E.C. –O.P.S.P.I, ce face parte dintr -o ramură strategică a economiei naționale (HGR nr. 266/1993), care prin caracterul și importanța lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului.
În legătură cu declanșarea procesului și procesul de privatizare al societății comerciale Electrica Muntenia Sud, inculpații S.S., B.V. și M.D.M., precum și învinuiții S.M.și F.M.C.au purtat mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, ce s-au derulat pe perioada 21.06.2005 ora 11:27 – 02.08.2006 ora 15:27, după cum au urmat:
A) Între 21.06.2005 – 01.12.2005
1) – notă de convorbire telefonică din 19.07.2005 ora 18:15 între inculpații S.S. și D.M.R., în care S.S. i-a spus conlocutorului că în discuția pe care o va avea cu prietenul său (probabil Alexa Alexandru – director în cadrul O.P.S.P.I. sau S.I.C. Ioan Codruț) să-l întrebe dacă vor anunța public declanșarea procesului de privatizare și care este planul, la care D.M.R. îi răspunde că are deja decizia de guvern, vol. 7, fila 57. Precizăm că H.G. nr. 546 din 09.06.2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Electrica Muntenia S.A. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 586 din 07.07.2005;
2) – notă de convorbire telefonică din 12.12.2005 ora 13:54 între S.S. și M.D.M., în care cel din urmă i-a transmis că sunt în curs ultimele întâlniri pentru Muntenia Sud – vol. 7, fila 232;
B) Între 02.12.2005 – 05.06.2006
3) – notă de convorbire telefonică din 11.01.2006 ora 21:46 între inculpații S.S. și B.V. – vol. 7, fila 374;
4) – notă de convorbire telefonică din 17.01.2006 ora 18:11 între inc. B.V. și M.D.M. – vol. 7, fila 412;
5) – notă de convorbire telefonică din 31.01.2006 ora 12:52 când inculpatul M.D.M. l-a apelat pe inculpatul B.V. – vol. 7, fila 486;
6) – notă de convorbire telefonică din 02.02.2006 ora 08:33 între B.V. și M.D.M. – vol.7, fila 497;
7) – notă de convorbire telefonică din 14.03.2006 ora 10:22 între M.D.M. și B.V. (care se află în România) și și-au stabilit întâlnirea – vol. 8, fila 56;
8) – notă de convorbire telefonică din 27.03.2006 ora 19:07 în care S.S. i-a comunicat lui B.V. cifra ofertelor depuse și deschise în comisia restrânsă pentru privatizarea EMS; discuția se continuă la ora 19:10 între cei doi inculpați – vol. 8, filele 109, 111.
La data de 27.03.2006, orele 19:07, S.S.a chemat postul nr.447818035435 și a discutat cu B.V.(Mandat nr. 00444 din 03.02.2006), convorbirea fiind redată în cuprinsul rechizitoriului.
Documentele depuse de M.E.C. privind selectarea ofertantului pentru consultanță în vederea privatizării acestei societăți comerciale, (fila 18, vol. 18) a rezultat punctajele realizate de comisia restrânsă la 17.02.2006 (cifre cu caracter strict confidențial), după cum urmează: Cifrele reprezentând ofertele financiare și punctajul acordat corespund celor transmise telefonic de S.S. lui B.V. și S.M..
9) – notă de convorbire telefonică din 27.03.2006 ora 22:39 în care S.S. i-a comunicat aceleași cifre lui S.M.și i-a afirmat că le are de la M.D.M. și le va primi mâine (n.n. 28.03.2006) și de la Codruț (n.n. S.I.C. I.C.), „pentru că i-a cerut (n.n. S.I.C. I.C. lui M.D.M. D.M.) azi să i le dea” (vol. 8, fila 115);
La data de 27.03.2006, orele 22: 39: 57, S.S.a fost chemat de la postul nr. 447833983732 și a discutat cu S.M. (Mandat nr. 00444 din 03.02.2006)
10) – notă de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 16:44 în care M.D.M. își stabilește întâlnire la sediul Electrica, într-o altă încăpere decât în cea care se discută despre EMS, cu inculpatul B.V. – vol. 9, fila 45;
11) – notă de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 19:06 între M.D.M. și înv. S.I.C., în care primul anunță succesul realizat cu EMS – vol. 9, fila 54;
12) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 13:28 între inc. M.D.M. și Moroianu Gabi – vol. 9, fila 66;
13) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 14:15 între inc. B.V. și „Leone”- vol. 9, fila 77;
14) – notă de convorbire telefonică din 10.05.2006 ora 15:06 între B.V. și un cetățean din Italia – vol. 9, fila 79;
15) – notă de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 10:49 între inculpatul F.M.C. și cetățeanul Guido din Italia – vol. 9, fila 93.
16) – notă de convorbire telefonică din 11.05.2006 ora 19:11 între S.I.C. și M.D.M., primul spunându-i că cineva din comisie a trimis „pe fax în piață o listă cu ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu este în regulă”.- vol. 9, fila 99.
17) – notă de convorbire telefonică din 15.05.2006 ora 16:26 întreD.M.R. și S.S. care l-a rugat pe primul să facă rost, prin prietenul său (probabil Alexa Alexandru sau S.I.C.) de la M.E.C. de copia scrisorii ce se trimite primului ministru pentru câștigătorul de la negocierea cu EMS. Întrucât D.M.R. i-a comunicat faptul că prietenul său nu se află în țară, S.S. i-a spus că i-a cerut acest lucru lui M.D.M.; – vol. 9, fila 105
18) – notă de convorbire telefonică din 24.05.2006 ora 16:18 între B.V. și M.D.M. – vol. 9, fila 178;
19) – notă de convorbire telefonică din 31.05.2006 ora 20:06 între B.V. (aflat în România) și „Leone” din Italia – vol. 9, fila 244;
C) Între 06.06.2006 – 02.08.2006
20) – notă din 14.06.2006 ora 16:08 între inc. M.D.M. și Stancu – vol. 10, fila 114; 21) – notă de convorbire telefonică din 02.08.2006 ora 13:06 între inc. B.V. și S.S. – vol. 11, fila 78; 22) – notă de convorbire telefonică din 02.08.2006 ora 15:27 între inculpații S.S. și B.V., – vol. 11, fila 81;
Confidențialitatea datelor și informațiilor în ce privește procesul de privatizare al Societății comerciale Electrica Muntenia Sud S.A. (EMS) a rezultat din următoarele: – nota nr. 1143/17.02.2006 aprobată de ministrul M.E.C. Codruț Ioan S.I.C. prin care se instituia comisia restrânsă pentru deschiderea plicurilor conținând ofertele depuse de firmele ofertante în vederea evaluării. din această comisie a făcut parte și inc. M.D.M. – vol.18, fila 17; – nota din 09.05.2006 privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite – vol.18, fila 41-45. .
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite depuse de firmele ofertante și a punctajului realizat de comisia restrânsă numită în acest sens, a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor (02.12.2005) și deschiderea oficială în prezența celor două firme ofertante rămase în cursă (05.06.2006).
Consecințele nerespectării confidențialității datelor și informațiilor privind cifrele reprezentând ofertele angajante și ofertele angajante îmbunătățite, precum și a punctajului realizat de comisia restrânsă numită, a constat în înfrângerea clauzelor de confidențialitate instituite cu firmele competitoare, în favoarea Enel SpA – Italia și în detrimentul celorlalți competitori, ceea ce a reprezentat alterarea sistemului concurențial și distorsionarea acestuia, contrar prev. art. 3 lit. f din Tratatul instituind Comunitatea Europeană din 25.03.1957, cât și a prevederilor legii nr. 21/1996 (art.2).
Potrivit listei informațiilor secrete de serviciu în cadrul FDFEE Electrica Muntenia Sud și termenelor de clasificare a acestora, a constituit secret de serviciu cu termen de păstrare 5 ani, întocmită de managerul de securitate și aprobată de directorul general sub numărul S 23/02 din 21.10.2004 și CDC S4/21.10.2004 următoarele: a) orice tip de ofertă (angajantă sau neangajantă, tehnică sau financiară) primită de S.C. Electrica S.A. în procesul de privatizare al filialei Electrica Muntenia Sud, de la firmele de consultanță, potențiali investitori și/sau instituții financiare (inclusiv documentele de intenții, depuse în fazele de preselectare, pe baza criteriilor de eligibilitate); raport de evaluare și/sau rapoarte de prezentare a strategiilor de privatizare, înaintate de firmele de consultanță, partenere contractuale ale S.C. Electrica S.A. în procesele de privatizare/postprivatizare ale filialei Electrica Muntenia Sud b) de asemenea, a constituit secret de serviciu până la stabilirea câștigătorului licitației, ofertele comerciale premergătoare încheierii contractelor cu partenerii externi (fila 221, vol. C.D.C.-M.E.C.- 1, transmis Curții de Apel București odată cu Rechizitoriul nr. 222/D/P/2006 din 18.04.2007).
A rezultat că începând din 02.12.2005 și până la 02.12.2010 informațiile de la pct. a și b erau clasificate drept secret de serviciu, iar celelalte, până la data de 05.06.2006 erau clasificate tot secret de serviciu. Toate aceste documente s-au regăsit în volumele trimise instanței prin compartimentul de documente clasificate. S.C. Electrica Muntenia Sud SA București era un agent economic aflat în portofoliul M.E.C.-OPSPI și a asigurat distribuția de energie definită de H.G. nr. 266/1993 ca fiind strategică și, ca atare, datele, informațiile, documentele referitoare inclusiv la procesul de privatizare în care a fost implicată, au un caracter și importanță pentru securitatea economică a Româniri și, implicit, pentru securitatea națională (vezi și capitolul 2 al prezentului rechizitoriu).
Asociată fiind natura, caracterul și importanța datelor, informațiilor și documentelor ce s-au vehiculat în legătură cu activitățile de producție și distribuire a energiei electrice derulate de S.C. Electrica Muntenia Sud SA, cu natura confidențială și de secret de serviciu a documentelor elaborate și, în general, a activităților derulate cu prilejul procesului de privatizare al acestui agent economic, rezultă că datele, informațiile și documentele în discuție fac ca faptele săvârșite în legătură cu acestea să pericliteze securitatea statului.
În data de 17 și 18.05.2006 ofertanții clasați pe pozițiile 1 și 2, respectiv Enel SpA și Iberdrola S.A., au fost invitați să formuleze clarificări privind poziția finală legată de unele aspecte cuprinse în ofertele tehnice depuse (fără ca aceștia să fie informați de poziția pe care o ocupă).
Potrivit punctajului final realizat de Comisia de negociere, la data de 17.05.2006, clasamentul s-a prezentat în felul următor: 1). Enel SpA – 100 puncte 2). Iberdrola S.A. – 96,2 puncte și ceilalți competitori împrejurare comunicată la 17.05.2006, cu adresa nr. 102003 de către M.E.C. primului ministru (vol. 18 fila 37) și în 17 și 18.05.2006 tuturor ofertanților ale căror oferte angajante îmbunătățite (vol. 18 fila 25).
La data de 05.06.2006 a fost comunicat, printr-un comunicat de presă al M.E.C., rezultatul evaluării cu nominalizarea ofertantului care a ocupat primul loc (ofertantul preferat), adică Enel SpA și a ofertantului clasat pe locul al doilea (ofertantul de rezervă), adică Iberdrola S.A. (vezi vol. 116, filele 356 – 357), a se vedea vol. 18, fila 35 și vol. 67, fila 190.
În perioada 17.05.2006-05.06.2006, în competiție au rămas doar doi ofertanți, respectiv Enel SpA și Iberdrola S.A., iar lucrările comisiei au fost în continuare confidențiale, având un regim clasificat de secret de serviciu.
În intervalul 09.05.2005 ora 16:00 când s-au depus ofertele angajante îmbunătățite (vol. 18 fila 23) și 17-18.05.2006, când s-a stabilit punctajul (vol. 18, fila 24), potrivit procedurilor confidențiale stabilite (vol. 18, filele 41-44) sau consumat următoarele:
– 09.05.2006, în jurul orelor 19:00 S.S. s-a întâlnit cu A. A., membru în comisia de negociere, care tocmai plecase de la sediul S.C. Electrica S.A. (vol. 9, fila 52).
– 09.05.2006 ora 19:06, M.D.M. D.M. îi transmite lui S.I.C., referitor la calculul realizat în ce privește stabilirea clasamentului ofertanților că „a fost unul pozitiv…. Peste cea mai bună cotație….” și în continuare: „E mai tare decât B.C.R.-ul, Bancorex-ul” (vol. 9, fila 54).
– 10.05.2006 ora 13:28, jurnalistul Moroianu Gabi se interesează la M.D.M. D.M. cine dintre ofertanți sunt primii doi „Alea două peste 750 milioane, că mi-a zis Codruț, care sunt ? Una știam eu că este Enel. Care e a doua?” (vol. 9, fila 66).
– 10.05.2006 după amiaza, S.S. S. se întâlnește cu B.V. V. la locația Byblos (vol. 9, fila 70).
-10.05.2006 ora 13:42 B.V. V. îl caută telefonic pe Dinu Patriciu (vol. 9 fila 72).
– 10.05.2006 ora 14:02 F.M.C. M.C. îi confirmă luiD.M.R. M.R. căS.M.M. nu mai lucrează la C.S.F.B. (vol. 9, fila 75).
– 10.05.2006 ora 14:15 B.V. V. îi comunică lui „Leone” (vol. 9, fila 77). La data de 10.05.2006, orele 14:15, B.V.a fost chemat de la un post neidentificat și a discutat cu o doamnă (Mandat nr. 00714 din 16.02.2006), convorbirea fiind redata in actul de trimitere în judecată.
– 10.05.2006 ora 15:06 B.V. V. transmite unui conlocutor aflat la postul nr. 393403796430 (prefixul Italiei), vol. 9, fila 79. La data de 10.05.2006, orele 15:06, B.V.a chemat de postul nr. 393403796430 și a discutat cu un domn (Mandat nr. 00714 din 16.02.2006) în legătură cu aspecte legate de cifre, clasament.
– 10.05.2006 în jurul orelor 19:00 S.S. S. se întâlnește cu O.M. și D.M.R. la locația Galleron (vol. 9, fila 81).
– 10.05.2006 anterior orelor 19, B.V. s-a întâlnit cu S.I.C. I.C. (vol. 9, fila 83). – 10.05.2006 ora 19:33 (vol. 9, fila 83) B.V. a comunicat cu F.M.C. în legătură cu promovarea sa în funcție la C.S.F.B..
– 10.05.2006 orele 21:00 – 21:40, D.M.R. s-a întâlnit cu Alexa Alexandru și Hana Șchiopu Simu (vol. 9, fila 87).
– 11.05.2006 în jurul orelor 8:30 F.M.C. s-a întâlnit cu S.S. și cu S.M.în holul hotelului Hilton (vol. 9, fila 91).
– 11.05.2006 ora 10:49 (vol. 9, fila 93) F.M.C. i-a transmis cetățeanului italian Guido, aflat la postul nr.393298085287 că Enel–ul este câștigătorul competiției:
– 11.05.2006 ora 14:58 (vol. 9, fila 95) F.M.C. i-a confirmat inculpatului S.M.că a vorbit la telefon cu cetățeanul italian Guido.
-11.05.2006 ora 19:11 (vol. 9, fila 99) S.I.C. i-a comunicat lui M.D.M., că a aflat de la firma „Bloomberg” că „cineva din comisie, le-a transmis prin fax în părți o listă cu ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu este în regulă”.
– 17.05.2006 la orele dimineții, probabil ora 9:00 S.S. s-a întâlnit cu S.I.C. (vol. 9, fila 117) care a plecat în străinătate (vol. 116, fila 230).
Referitor la procesul de privatizare al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. au acționat mai mulți membrii ai grupului infracțional organizat pe o durată de timp relativ îndelungată, respectiv de la începutul anului 2005 și până în 21.11.2006. Pentru faptele săvârșite de inculpații M.D.M., D.M.R., S.S. și B.V. în legătură cu privatizarea SC. Electrica Muntenia Sud S.A.. s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr.222/D/P/2006 din 18.04.2007 și prin rechizitoriul nr.156D/P/2007 din 07.09.2007.
În privința inculpatului S.I.C., s-a reținut că la data de 28.03.2006 acesta a divulgat (transmis) inculpatului S.S., informații confidențiale (secret economic, comercial), clasificate „secret de serviciu” privind cifrele reprezentând sumele oferite de firmele selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5 % din capitalul social al S.C. Muntenia Electrica Sud S.A., societate comercială aflată în proces de privatizare.
Actul exterior de conduită al inculpatului a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice din 27.03.2006 ora 22:39 dintre S.S. și S.M. l, fila 115, vol.8: „și am primit cifrele exacte de la el (n.n. M.D.M.) – pe care le voi primi mâine și de la Codruț (n.n. S.I.C.). Pentru că i-a cerut (n.n. S.I.C. lui M.D.M.) azi să i le dea” și din nota de redare a c.t. din 27.03.2006 ora 19:10, vol. 8, fila 111, dintre S.S. și B.V. în care primul a afirmat: „Mi-a spus (n.n. M.D.M. D.M.) că mâine (n.n. 28.03.2006) voi primi aceste cifre de la Hackinen, pentru că î le-am cerut și lui Hackinen, iar Hackinen l-a pus (n.n. pe M.D.M. D.M.) să facă rost de cifre ….”.
Împrejurarea a rezultat, de asemenea și din declarația din 29.11.2006 a inculpatului S.S., vol. 5, fila 104 “Este reală împrejurarea că după convorbirea telefonică din 27.03.2006 (n.n. 27.03.2006 ora 19:10, vol. 8. fila 111) cu B.V., m-am întâlnit cu S.I.C. șa sediul ministerului și acesta mi-a dat date similare cu cele pe care le știam deja”. S-a menționat că același inculpat a revenit asupra acestei afirmații, într-o declarație ulterioară, din 02.02.2007, fila 145, vol. 5 în care a arătat că întâlnirea din 28.03.2006 cu S.I.C., când acesta i-ar fi comunicat cifrele în discuție, nu a mai avut loc”.
Această din urmă declarație a inculpatului S.S. a urmat a fi înlăturată, întrucât nu a reprezentat realitatea.
Din probele administrate a rezultat că S.S. a părăsit teritoriul României în 29.03.2006 de pe Aeroportul H. Coandă cu cursa RO 291, astfel că întâlnirea din 28.03.2006 cu S.I.C. a avut loc.
Activitatea ilicită a inculpatului S.I.C. a constat în aceea că în data de 28.03.2006 a transmis informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. către inculpatul S.S.și s-a circumscris elementelor constitutive infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. și a constituit un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
Activitatea ilicită a inculpatului S.M. a constat în aceea că a procurat informații confidențiale (secrete comerciale), clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. către inc. S.S.(c.t. din 27.03.2006 ora 22:39, fila 115, vol. 8). Fapta inculpatului S.M.s-a circumscris elementelor constitutive ale infracțiunii de spionaj prev. de art.159 C.p. raportat la art. 157, alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 cu referire la art. 2, lit. b, pct. 20 din aceeași lege.
Activitatea ilicită a inculpatului O.M. a constat în aceea că a deținut și a transmis documente cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. preluate de la inc. S.S.și transmise inc. B.V. (fila 12, vol. 11, filele 202-203, vol. 13 și filele 297-298, vol. 111).
Activitatea ilicită a inculpatului F.M.C. a constat în aceea că, anterior datei de 11.05.2006 a procurat și a transmis informații cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertantului în vederea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., pe care, la rândul său, le-a transmis unui cetățean străin, Guido, unul dintre reprezentanții firmei Enel SpA, Italia, la data de 11.05.2006, ora 10:49 (vol. 9, fila 93).
Fapta inculpatului F.M.C. s-a circumscris elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la spionaj, prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 159, C.p. raportat la art. 157 alin 2 C.p. și un act material din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003.
d. În ce privește promovarea unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom.
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat constituenții grupului infracțional organizat extern, cetățenii străini S.S. și S.M. l, în cooperare cu aderenții la acest grup, respectiv cetățenii români înv. N.Z., S.I.C. și K.G., în perioada 24.05.2005 – aprilie 2006, în scopul culegerii și folosirii de informații ce nu sunt destinate publicității, în vederea facilitării/obținerii/aprobării de către Guvernul României a unui proiect de act normativ privind achiziționarea unui pachet de 8 % din acțiunile Petrom aflat în portofoliul M.E.C. / O.P.S.P.I. de către o persoană juridică – Asociația Salariaților (PAS) Petrom, ce a fost interpusă, de către liderul acesteia (președintele L.L.) pentru a reprezenta interesele salariaților, ceea ce conducea la realizarea – direct sau indirect – a unui beneficiu financiar.
Posibilitatea achiziționării pachetului de până la 8 % acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. de către salariații Petrom, urmând ca prețul să fie achitat de salariații cumpărători, a fost consacrată legislativ prin prevederile Legii nr. 555/2004, prin care se consfințea contractul de privatizare a fostei SNP Petrom S.A., încheiat la 23.07.2004 între M.E.C. și O.M.V., O.G. nr. 55/2003 și O.G. nr. 36/2004. Întrucât numărul salariaților Petrom care aveau vocația de a achiziționa pachetul de 8% acțiuni Petrom, era de peste 55.000, cvasi majoritatea lor fiind membrii ai unei organizații sindicale afiliate la FSLI, al cărei președinte este L.L., la inițiativa acestuia s-a constituit Asociația Salariaților (PAS) Petrom, unul dintre obiectivele asociației constând în transferul pachetului de acțiuni de 8% către salariați.
În acest sens, salariații constituiți în asociație l – au mandatat, fiecare în parte, prin acte autentificate notarial, pe L.L. să le reprezinte interesele în realizarea obiectivului arătat supra. Varianta de realizare a obiectivului în discuție și punerea în executare a prevederilor legislative, între care și cea prevăzută în O.G. 55/2003 coroborată cu OG nr. 36/2004 aleasă de L.L., ca mandatar al salariaților, în numele și pentru aceștia, a fost de a depune diligențele necesare pentru inițierea și promovarea unui act normativ prin care să se prevadă transferul pachetului de 8 % acțiuni Petrom, de la deținător (M.E.C.O.P.S.P.I) către persoana juridică Asociația Salariaților (PAS) Petrom, condusă de reprezentantul mandatat L.L. și nu către fiecare salariat în parte care, fiecare în parte, putea să dispună de acțiuni cum credea de cuviință.
În același timp, pentru achiziționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, în varianta sus arătată, era necesară finanțarea de către o instituție finanțatoare cu potențial, a c/val acțiunilor (prețul unei acțiuni fiind fix și stabilit legal, respectiv același cu cel al prețului de achiziție achitat de OMV, adică 0,0525 euro/2158 lei, ceea ce înmulțit cu 4.480.040.488 acțiuni, cât reprezintă procentul de 8%, înseamnă suma totală de 235.202.126 euro), în vederea achitării sumei către M.E.C. – O.P.S.P.I.
În sensul aducerii la îndeplinire a planului conceput de Asociația Salariaților (PAS) Petrom, prin reprezentantul mandatat L.L., în trimestrul I s-au realizat următoarele demersuri:
* În cursul trimestrului I /2005 Asociația Salariaților (PAS) Petrom, prin reprezentantul mandatat L.L., a purtat negocieri cu banca de investiții UBS în consorțiu cu consultanții firmei Linklaters, în ce privește obținerea de finanțare pentru achiziționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și redactarea unei variante de proiect de act normativ având ca obiect principal transferarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom către Asociația salariaților Petrom . (declarație martori L.L., vol. 1, filele 469 – 472 și Radu Adrian vol. 117, filele 109 – 121). Negocierile nu s-au finalizat în vreun fel concret.
* În luna martie 2005, în perioada tratativelor cu UBS, L.L. l-a cunoscut pe S.S. șiS.M.Michal, prin intermediul lui Păltineanu Ciprian, reprezentant C.S.F.B. în România, ocazie cu care S.S. i-a propus colaborarea cu C.S.F.B., în problema pachetului de 8% acțiuni Petrom și, urmare a acceptului primit, S.S. a început să demareze propriile acțiuni (vol. 1, filele 469-472). S-a menționat că firma Energan Mineraloberatungs und Service GmbH, reprezentată de S.S. a avut un contract de consultanță – asistență cu C.S.F.B. în procesul de licitație pentru furnizarea de servicii bancare de investiții Guvernului României, în legătură cu privatizarea SNP Petrom S.A. și, pe cale de consecință, S.S. avea cunoștință de prevederile contractului Petrom – OMV și de clauza contractuală privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom (vol. 5, fila 257-259).
* La data de 14.03.2005 Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, sub semnătura președintelui asociației, L.L., a adresat o scrisoare de intenție pentru cumpărarea de la M.E.C. a pachetului de acțiuni emise de S.C. Petrom S.A. reprezentând 8% din capitalul social al acestei asociații și începerea de negocieri cu M.E.C., către M.E.C. – personal ministrului S.I.C., care a fost înregistrată sub nr.101507/ICS/14.03.2005 (vol. 118, fila 104).
* În data de 20.03.2005 s-a încheiat contractul de asistență juridică nr.014/20.03.2005, înregistrat la Asociația Salariaților din SNP Petrom sub nr. 128/23.03.2005, între Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom” (ASP), reprezentată de L.L. și societatea de avocați Squire Sanders & Dempsey LLP – filiala Eros Ugyvedi Iroda, cu sediul în Budapesta 64 Andrassy ut 1062, reprezentată de avocat Bryan W. Jardine al cărei obiect l-a reprezentat „servicii juridice cu privire la negocierea și redactarea documentației necesare pentru exercitarea de către client (n.n. Asociația Salariaților) a opțiunii de cumpărare a 8% din acțiunile S.C. Petrom S.A. și pentru vânzarea ulterioară a două treimi din aceste acțiuni câtre un terț cumpărător, precum și alte aspecte pe care clientul le poate solicita” (vol. 118, fila 98-101).
În baza acestui contract, banca Asociației Salariaților, respectiv Romexterra Bank (RBo), Sucursala „Traian” București, a primit dispoziția de plată externă 113/24.03.2005 pentru 10.000 euro și nr. 176/27.04.2005 pentru 28599,98 euro (vol. 118, fila 101).
* La data de 24.05.2005 s-a încheiat declarația de intenție, înregistrată la Asociația Salariaților sub nr. 160/24.05.2005, între Asoc. Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom” (beneficiar) și Credit Suisse First Boston Europe Limited (C.S.F.B.) împreună cu J&T Private Equity B.V. (J&T) filiala din Slovacia, Bratislava 4, Lamacska cesta 3 84104, semnată din partea beneficiarului de L.L., iar din partea C.S.F.B. de S.M.și din partea J&T de Richard VanEekele (vol. 118, fila 102-103). Din clauzele declarației de intenții (MOU) a rezultat:
– perioada de exclusivitate de 6 săptămâni pentru C.S.F.B. și J&T, în scopul pregătirii, structurării și finanțării tranzacției, cu posibilitatea de prelungire cu încă trei săptămâni.
– obiectul tranzacției îl constituia: – achiziționarea unui pachet de acțiuni până la 8 % din SNP Petrom, procentaj ce reprezenta 4.480.040.488 de acțiuni Petrom de la Guvernul României, prin M.E.C. – O.P.S.P.I.;
– consorțiul C.S.F.B. – J&T „ar urma să achiziționeze un număr de acțiuni Petrom de la beneficiar (n.n. Asociația Salariaților Petrom), la un preț care să acopere prețul cu care beneficiarul a cumpărat participația (n.n. 4.480.040.488 acțiuni Petrom) de la Guvern”.
În contextul relevat mai sus la data de 25.05.2005 ministrul M.E.C., S.I.C. a emis ordinul nr.277/25.05.2005 prin care a dispus înființarea în cadrul M.E.C. a Comisiei de Analiză și Verificare a documentelor de înființare a Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, precum și a documentelor de identificare a categoriilor de persoane care pot face parte din această asociație, numindu-l ca președinte pe N.R.M., cu termen pentru prezentarea rezultatelor analizei și verificării la 30.05.2005, raportul urmând a fi supus aprobării conducerii M.E.C. (vol. 23, fila 79).
Pe draftul ordinului a fost înserată și mențiunea olografă a ministrului S.I.C. către N.R.M.: „rog cooptați și o firmă de avocați pentru finalizare raport și opinie legală” (vol. 23, fila 81).
În data de 31.05.2005 Societatea de Avocați „Gutium și Asociații”, transmite prin fax la O.P.S.P.I. domnului Cătuneanu Bogdan, domnului N.R.M.și domnului Alexa Alexandru (înregistrată sub nr. 3755/30.05.2005) „Analiza și punctul de vedere cu privire la legalitatea constituirii Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A.” (vol. 23, fila 107-129).
În perioada 25.05.2005 – 10.06.2005 a fost realizat Raportul cu privire la rezultatul analizei și verificărilor efectuate asupra documentelor Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A. – „Petrom”, semnat de N.R.M.și ceilalți membrii ai comisie numite prin ordinul ministrului, nesemnat la rubrica „propun aprobarea” de secretarul de stat D.V.A. și la rubrica „aprob” de ministrul M.E.C., S.I.C. (vol. 23, fila 85-99).
La data de 10.06.2005 a fost încheiat contractul de consultanță între firma Energan Ltd din Cipru, Limasol, John Kennedy Stract IRIS House, 740B și Energan Mineralolberatungs – und Service GmbH, Austria – Viena A-1010, Biberstrasse 10-6, reprezentată de director general S.S., pe de o parte și Credite Suise First Boston (Europa) Ltd, Lon., reprezentată de Paul Chelsom, pe de altă parte, al cărui obiect l-a reprezentat „anumite afaceri, proiecte și tranzacții potențiale inițiate de C.S.F.B. în Republica România” în raport de care S.S. „va acționa în calitate de consultant și consilier al C.S.F.B. și al acelora dintre filialele sale desemnate de C.S.F.B.” (vol. 5, fila 239-256).
În intervalul de timp cuprins între 30.05.2005 și 10.06.2005, din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, precum și din probele testimoniale administrate, a rezultat că S.S. a acționat pe mai multe paliere și la diferite nivele, în scopul inițierii, pregătirii și promovării proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, culegând și transmițând date și informații obținute de la funcționari, înalți funcționari și demnitari români, către persoane direct interesate în problema în discuție, deși nu deținea, până la 10.06.2005 calitatea de consultant sau consilier al vreuneia dintre părțile implicate în operațiunea comercială, deci acționând în nume propriu și în interes strict personal.
În acțiunile sale S.S. a utilizat sistemul relațional instaurat până la momentul respectiv (10.06.2005) în zona funcționarilor, înalților funcționari ori demnitari din M.E.C., respectiv Guvernul României, folosindu – se și de contribuția unor persoane care aveau posibilitatea de a obține informații din zona autorităților publice (înv. K.G.).
Activitățile lui S.S. au constat în concret în următoarele:
– preocuparea lui S.S. în legătură cu problema pachetului de 8% acțiuni Petrom s-a relevat în înscrisul „PROJECTS 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare unde la poziția 12 apare mențiunea „8 % acțiuni Petrom – schimb cu sindicatele”, fila 150-152, vol. 12, precum și din draftul proiectului ordonanței de urgență găsit cu ocazia aceleiași percheziții domiciliare ce a fost realizat la 07.04.2005, fila 106, vol. 12.
Inculpatul S.S. a predat organelor de urmărire penală, cu ocazia cercetărilor întreprinse în dosarul 222/D/P/2006 un înscris, în limba engleză, datat 05.12.2005 și adresat de C.S.F.B., primului ministru al Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu, intitulat „Cerere de întâlnire” și semnat deS.M.Michal, fila 271 – 273, vol. 5.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la acest inculpat s-au mai găsit și două file în fotocopie reprezentând pașaportul numitului L.L. (fila informatizată și fila cuprinzând viza turistică „United King.”, fila 21, vol. 5).
– l-a contactat pe L.L. sugerându-i conlucrarea cu C.S.F.B. pentru finanțarea achiziției acțiunilor Petrom pentru salariații Petrom și cu prilejul întâlnirilor ulterioare repetate i-a precizat că „ar avea o anumită „trecere” la ministrul S.I.C.” (declarație martor Liviu Luca, fila 469-474, vol. 1);
– a avut mai multe întâlniri cu S.I.C., ocazie cu care a discutat cu acesta aspecte referitoare la traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C., la diferite direcții și la O.P.S.P.I.) al documentației necesare pentru elaborarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, cerând și obținând de la S.I.C. datele și informațiile dorite, în vederea folosirii acestora.
Întâlniri între S.I.C. și S.S. au avut loc la datele de: 30.05.2005 ora 18:30 la sediul M.E.C. (c.t. din 30.05.2005 ora 10:58); în 05.06.2005 ora 20:00 la locația Grand Cafe” (c.t. din 05.06.2005 ora 19:37); 08.06.2005 ora 8:00 – 9:00 la sediul M.E.C. la care a participat și L.L. (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48); 08.06.2005 ora 14:00 în drum spre aeroport (c.t. din 08.06.2005 ora 12:18).
Datele și informațiile transmise de S.I.C. și obținute de S.S. care, la rândul său, le retransmitea inculpatului S.M. sau altor persoane în ce privește traseul intrainstituțional al documentelor pentru proiectul de act normativ au fost următoarele:
– faptul că raportul comisiei N.R.M.i-a fost cerut acestuia, urmare a unui ultimatum pe care S.I.C. i-a dat lui N.M.R. în data de 06.06.2005 (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48, vol. 6, fila 27 între S.S. șiS.M.Michal).
– faptul că în data de 08.06.2005 S.I.C. s-a întâlnit cu L.L. și S.M. în vederea stabilirii modului de obținere a celor patru semnături de la conducătorii instituțiilor avizatoare pentru proiectul de act normativ (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48 vol. 6, fila 27 dintre S.S. șiS.M.Michal);
– faptul că în săptămâna 06.06. – 10.06.2005, S.I.C. „va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern, pentru cele 8 %. Am convenit să facă asta pentru săptămâna asta. A trebuit să vin să fac presiuni” (c.t. din 06.06.2005 ora 12:41, vol. 6, fila 48 dintre S.S. și C. Păltineanu);
– faptul că S.I.C. Ioan Codruț ar fi trebuit să primească raportul de la N.R.M.(c.t. din 08.06.2005 ora 08:02, vol. 6, fila 53 între S.S. șiS.M.Michal);
– faptul că raportul comisiei N.R.M.s-a aflat la secretarul de stat Dan Victor Alesandru și că S.I.C. a discutat cu acesta (c.t. din 08.06.2005 ora 12:18, vol. 6, fila 55 dintre S.S. și S.I.C.);
– faptul că S.I.C. a făcut presiuni asupra secretarului de stat D.V.A. în legătură cu raportul comisiei N.R.M.(c.t. din data de 08.06.2005 ora 20:23, vol. 6, fila 62 dintre S.S. și S.I.C.);
– faptul că dacă proiectul de act normativ ar fi fost semnat de viceprim ministrul S.Gh. (căruia îi va fi prezentat de R.R.S. – șeful său de cabinet) în data de 10.06.2005, documentul ar fi putut fi dus spre avizare la Ministerul Finanțelor (c.t. din 09.06.2005 ora 15:20, vol. 6, fila 70 dintre S.S. șiS.M.Michal).
S.S. împreună cu inculpatul S.M. au stabilit un plan de acțiune în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, pe care l-au pus în aplicare, fiind sprijiniți în acțiunile lor de către S.I.C., împrejurare ce a rezultat din notele de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi, precum și dintre S.S. și K.G..
Au fost relevante convorbirile telefonice din datele de:
* 05.06.2006 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) când S.S. i-a comunicat luiS.M.Michal: – „am convenit că-i va da un ultimatum lui ROB (n.n. Neagoe Robert) prin care să îi solicite să ne dea înapoi documentele marți (07.06.2006) sau miercuri (08.06.2006), făcând referire la întâlnirea din aceeași seară (05.06.2006) cu S.I.C. I.C.”; – “miercuri (n.n. 08.06.2006) se va întâlni (n.n. S.I.C. ) cu L (n.n. L.L.) și îi va solicita sprijinul, deoarece are nevoie de patru semnături pentru a-l duce la GUVERN “și în continuare „va (n.n. S.I.C.) cere ajutor pentru aceste patru semnături” …. „imediat ce va avea semnăturile, îl va pune …. A precizat să săptămâna asta este posibil deoarece are nevoie de semnături”. S.M. a replicat interogativ „Putem să-l (n.n. S.I.C. ) ajutăm pentru aceste patru semnături?, mie îmi pare că iarăși caută scuze. Spune că o să facă, dar nu poate să o facă”, iar S.S. i-a răspuns că “a spus (n.n. S.I.C. ) că va obține una (n.n. semnătură), care e de la M.F., dar celelalte sunt greu de obținut pentru el”; – S.S. i-a comunicat în continuare programul de activitate: „o să mă întâlnesc marți (07.06.2005) cu L (n.n. L.L.) și voi vorbi cu el despre întâlnirea ce o va avea el (n.n. întâlnire S.I.C. din 08.06.2006 – L.L.)”; că „miercuri (n.n. 08.06.2005) înainte de întâlnirea S.I.C. – L.L.)”, întrucât S.M.vine în România, marți (n.n. 07.06.2005), va fi o întâlnire S.M.cu S.I.C., precum și că „joi (n.n. 09.06.2005) documentele (n.n. proiectul de act normativ) vor fi puse în mișcare pentru colectarea de semnături”; că „a spus (n.n. S.I.C.)că va face tot posibilul pentru ca săptămâna viitoare (n.n. 13-17.06.2005) să treacă de Guvern (n.n. proiectul de act normativ); – S.M.a afirmat „Măcar acum avem un plan”, iar în ce privește semnăturile necesare, invocate de S.I.C. „cu unele din ele trebuie să-l ajutăm”; „ne întâlnim cu el (n.n. S.I.C.) miercuri (08.06.2005) dimineața”; a fost important ca ministrul (n.n. S.I.C.) să dea drumul miercuri (08.06.2005) sau, cel târziu, joi (n.n. 09.06. 2005) la ordonanță (n.n. proiectul de act normativ 8%). Asta este foarte important. După care vom depune eforturi la celelalte ministere, dar trebuie făcută. Adică trebuie să fie semnată de el, de S.I.C., iar apoi ne vom îndrepta către ceilalți”. – în discuție s-a mai făcut referire la Robert (n.n. N.R.M.) care “a fost în vacanță”; iar în ce privește obținerea de semnături de la alte ministere necesare pentru promovarea actului normativ 8%, respectiv „Justiția”, „Integrarea”, în legătură cu care S.I.C. “a menționat niște nume”, S.M. îi recomandă lui S.S. că “ar trebui să porți o discuție cu L (n.n. L.L.) pentru că sunt convins că te poate ajuta cu unele dintre ele”; „cu unele dintre ele (n.n. semnături) va trebui să-l ajutăm “(n.n. pe S.I.C. I.C.);
* 05.06.2005 ora 21.05 (vol. 6, fila 29), S.S. i-a comunicat lui W. R. că în seara de 05.06.2005 (duminică) a avut o întâlnire cu S.I.C. care duminică seara (12.06.2005), luni (13.06.2005) și marți (14.06.2005) se va afla la Viena, ocazie cu care a stabilit întâlnire S.I.C. – W. R. – Bartenstein, prilej cu care o temă de discuție va fi „Planul de conducte” de la Constanța la Trieste, „pe care vor să-l dezvolte”. – că, marți (n.n. 07.06.2005), că are întâlnire cu prietenul nostru L (n.n. L.L.) care i-a spus că W. R. „trebuie să se poarte mai frumos”. W. R. i-a comunicat lui S.S. că marți (07.06.2005) înainte de întâlnirea oficială, va purta o discuție privată cu L.L., care este „ca o prima dată”; și aflând că la întâlnirea privată ce a avut-o cu S.I.C. s-a discutat despre problema 8% (n.n. întâlnire din seara de 05.06.2005), “aceasta este dificil de făcut. Problema pe care o au ei este cum vor ajunge banii la angajați”, S.S.replicând „vor ajunge (n.n. banii) acolo până la urmă, dar trebuie să dea asigurări că nimeni altcineva nu îi va lua”, … asta e problema (n.n. S.I.C.) va avea opinia juridică marți (n.n. 07.06.2006) și o voi primi și ți-o voi arăta”.
* 06.06.2005 ora 12:41 (vol. 6, fila 48) dintre S.S. și P.C. (nr. 447917068632) căruia i-a comunicat: – ieri (n.n. 05.06.2006) s-a întâlnit cu „prietenul meu de aici” (S.I.C.) care „va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern de săptămâna asta (n.n. 06.06. – 10.06.2005), pentru cele 8 % ….” – că „prietenul” (n.n. S.I.C.) va fi în Viena, (n.n. 12.06.2006), iar de miercuri (15.06.2006) va fi în România – că, „celălalt” (n.n. N.Z.) este în afara țării până pe 10 (n.n. 10.06.2006) în SUA și se va întoarce săptămâna viitoare (n.n. 13.06. – 19.06.2006), poate va ajunge miercuri (15.06.2006) sau joi (16.06.2006) seara (n.n. 09.06.2006) pleacă la Cluj, unde K.G. o să-i aranjeze o întâlnire cu BOC (n.n. B.C. – primarul din Cluj Napoca) – că, am venit ieri special pentru asta (n.n. act normativ 8%). Nu ca să fie semnată, ci ca să fie promovată. Va trece. Miercuri (n.n. 15.06.2006) avem nevoie de o întrevedere cu el (n.n. S.I.C.) și cu alt prieten de al meu, știi la cine mă refer, nebunul (n.n. L.L.), pentru că avem nevoie de ajutor ca să obținem repede semnăturile. El (n.n. L.L.) poate ajuta. Ne vedem cu el și joi (n.n. 09.06.2005) documentul va fi dat pentru semnături, iar săptămâna viitoare (n.n. 13.06. – 18.06.2006) va fi promovat în Guvern”.
* 08.06.2005 ora 08:02 (vol. 6, fila 53), S.S. i-a comunicat lui S.M. că: – a convenit cu L.L. să stabilească întâlnireaS.M.Michal- S.S. – L.L.; – că se pot întâlni (S.M. M + S.S.) cu prietenul nostru „(n.n. S.I.C.) la ora 14:00, căci pleacă în Germania; – iar S.M.i-a afirmat că în ce privește „planul legat de hărți” (n.n. proiectul de act normativ 8%), el (n.n. S.I.C.) „trebuie să le semneze și să le dea mai departe celorlalți”, la care S.S. a comunicat „Trebuie să primească nenorocitul acela raport de la Robert (n.n. N.R.M.); – că S.I.C. se întoarce în 09.06.2006 din Germania; – S.M.a afirmat că „trebuie semnat repede”, referindu-se la proiectul de act normativ 8%.
* 08.06.2005 ora 12:18 (vol. 6, fila 55) S.I.C. i-a comunicat lui S.S. că „mergem împreună la aeroport și povestim” și în legătură cu proiectul de act normativ 8% următoarele: – raportul nu era la Robert (n.n. N.R.M.), ci la D.V. A., o să mă lămuresc și cu el ce e cu raportul” – că Neagoe i-a afirmat „nu mai e în mâinile mele, e în mâinile secretarului de stat” (n.n. D.V.A.). I-a afirmat lui S.S., referitor la demersurile pentru proiectul de act normativ 8%, că „am presat”, confirmă că i-a speriat puțin (n.n. pe funcționarii însărcinați); că „vineri (n.n. 10.06.2005) o să discutăm cu Luca”; că „Victor” (n.n. D.V.A.) a discutat cu el (n.n. Liviu Luca).
* 09.06.2005 ora 15:20 (vol. 6, fila 70) S.S. era împreună cu K.G. și i-a transmis luiS.M.: „am vorbit cu tipul cu care ne-am întâlnit ieri seară (08.06.2005) și mi-a spus că va obține vineri (10.06.2005) semnătura de la tipul acela, va duce documentul (proiect act normativ 8%) la M.F. (n.n. Ministerul Finanțelor), iar S.M. îi afirmă că „am să vorbesc și eu cu ADI (n.n. R.A., președintele Romexterra Bank) și i-am spus că o să-l anunț când ajunge acolo (n.n. la Ministerul Finanțelor) pentru că a zis /n.n. ADI) că ne poate ajuta”. În context, referindu-se la situația acțiunilor 8% Petrom, S.S. i-a afirmat lui S.M.: „Paul (n.n. Paul Chelsom de la C.S.F.B. Europe Ltd. Lon.), ieri seară (n.n. 08.06.2005), m-a întrebat de ce nu îmi iau partea de la cehi, de la J&T și i-am spus că nu cred J&T “și în continuare: „Le-am spus că îi cunosc (pe J&T) dar, oricum, lucrez cu C.S.F.B. și am un contract cu C.S.F.B. …. El (PAUL) a spus „Da, ai dreptate. Trebuie să lucrezi cu noi și …. În dimineața asta, când l-am întâlnit, a spus din nou: „O să mă asigur că o să-ți primești cele 25 procente”, la care S.M. răspunde: „Știe (n.n. PAUL) foarte bine și i-am spus J&T obține doar un milion jumătate și va fi plătit din acei un milion jumătate. Ei (n.n. J&T) fac mult mai puțin decât noi”.
* 09.06.2005 ora 08:49 (vol. 6, fila 74) S.S. i-a comunicat lui S.M., referindu-se la stadiul proiectului de act normativ 8%: „La acest S. (n.n. S.Gh., în acel moment viceprim-ministru) avem acces”, arătând că este vorba de Rareș (vezi și convorbirea telefonică din 09.06.2005 ora 15:20 când S.S. fiind împreună cu K.G., afirmă că Rareș este cel care trebuie să prezinte proiectul, și acesta a fost șeful de cabinet a lui VIDEANU) care este din Cluj. S.S. i-a comunicat lui S.M.că la ora 13:00 pleacă cu avionul la Cluj.
Începând din data de 10.06.2005, inculpatul S.S. a acționat în calitate de „consultant și consilier al C.S.F.B.” în problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom, în cooperare, pe de o parte cu inculpatul S.M.și inculpatul K.G., iar pe de altă parte cu sprijinul inculpatului S.I.C. și inculpatului N.Z..
Obiectivele (țintele) acțiunilor derulate de S.S. și S.M., erau după cum urmează:
– C.S.F.B. în consorțiu cu J&T să obțină „aranjarea, structurarea și finanțarea” achiziționării unui pachet de acțiuni de până la 8 % din Societatea Națională Română a Petrolului Petrom, procentaj care a reprezentat 4.480.040.488 de acțiuni Petrom (n.n. în valoare de 235.202.126 euro, reprezentând 0,0525 euro pentru fiecare acțiune, conform dispozițiilor art. 9 din anexa 1 a Legii nr. 70/1998, modificată prin O.G. nr. 55/2003) de la Guvernul României, prin M.E.C. – O.P.S.P.I., pentru ca, drept parte a acestei tranzacții, ulterior „să achiziționeze un anumit număr de acțiuni Petrom de la Asociația Salariaților, la un preț care să acopere prețul cu care Asociația Salariaților a cumpărat acțiunile de la M.E.C. – O.P.S.P.I. și care va rezulta într-un pachet de acțiuni consistent deținut de Asociația Salariaților”.
Miza afacerii a constituit avantajul ce se crea în favoarea C.S.F.B. și J&T sub două aspecte: – acordarea unui împrumut considerabil (235.202.126 euro) câtre Asociația Salariaților Petrom, care era garantat chiar de respectivul pachet de 8% acțiuni Petrom, cu grad mare de lichiditate în cazul nerestituirii împrumutului; – potențialul câștig ce ar fi rezultat din valorificarea acțiunilor achiziționate pe piață, a căror valoare era în creștere.
Astfel, potrivit prevederilor legale prețul de vânzare al unei acțiuni Petrom era de 0,0525 euro/acțiune, adică 2.158 lei/acțiune, iar valoarea de piață la data de 08.06.2005 era la BVB de 3700 lei/acțiune Petrom, deci o diferență de 1542 lei/acțiune (vol. 108, fila 181).
În felul acesta, realizându-se un câștig pentru C.S.F.B. și J&T, în mod corespunzător era un câștig și pentru persoanele fizice implicate ca reprezentanți ai C.S.F.B. și J&T, respectiv S.M.și S.S..
Această împrejurare transpare în mod evident din convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M.din 09.06.2005 ora 15:20, vol. 6, fila 70;
Pentru realizarea țintei dorite, prin declarația de intenții (MOU) încheiată la 24.05.2005 între Asociația Salariaților Petrom și consorțiul C.S.F.B. + J&T Private Equity B.V. s-a instituit clauza de exclusivitate pentru maxim 9 săptămâni (63 de zile) în favoarea consorțiului sus arătat, deci în intervalul 24.05.2005 – 31.07.2005, sens în care au fost derulate activitățile descrise mai sus de către S.S., S.I.C. și S.M., iar caracterul precipitat al acțiunilor era determinat de intervalul de timp acorda, respectiv de 9 săptămâni, fiind indus și acțiunilor inculpatului S.I.C. asupra căruia S.S. a exercitat presiuni, iar acesta le-a acceptat supunându-se dorințelor lui S.S..
La rândul său, pentru S.I.C., activitățile realizate au fost urmate de obținerea unor cadouri, împrejurare ce a rezultat din convorbirea telefonică dintre S.S. și S.M.din 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67: De altfel, din discuțiile purtate între S.S. și K.G. a rezultat că „oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei”, referindu-se la proiectul de ordonanță referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom (c.t. din 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42), acesta fiind cadrul contextual al derulării activităților, din perspectiva scopului urmărit, cadrul fiind stabilit, conform afirmațiilor lui S.S., de către L.L. (c.t. din 11.07.2005 ora 13:10), vol. 7, fila 42.
În perioada 10.06.2005 – 29.06.2005, S.S. a continuat să culeagă informații în legătură cu traseul intra și interinstituțional la instituțiile avizatoare al proiectului de act normativ, fie de la S.I.C. și învinuitul N. R.M., fie de la K.G. care, la rândul său, desfășura aceeași activitate apelând la sistemul său relațional, prin „exploatarea în orb” a lui D.A. și i-a oferit date despre relațiile sale la Ministerul justiției (K. K. – secretar de stat) lui S.S..
Datele și informațiile obținute de S.S. erau transmise telefonic de către acesta inculpatului S.M.și lui L.L..
Aspectele relevate mai sus au rezultat din convorbirile telefonice din datele de:
– 20.06.2005 ora 13:01 (vol. 6, fila 84) dintre S.S. și Păltineanu Ciprian în care s-au făcut referiri la un document semnat, a cărui copie este la S.S., care l-a luat de la L.L.”când am fost acolo”, în legătură cu contractul între PAS PETROM și C.S.F.B..
– 20.06.2005 ora 14:16 (vol. 6, fila 88) S.S. i-a solicitat lui K.G. să verifice la biroul lui Seculici „ce este cu acest document” (n.n. proiectul de act normativ 8%).
– 20.06.2005 ora 14:17 (vol. 6, fila 90) S.S. i-a solicitat lui K.G. să verifice la biroul lui Seculici „ce este cu acest document” (n.n. proiectul de act normativ 8%).
– 20.06.2005 ora 21:32 (vol. 6, fila 98) la întrebarea lui S.M.în legătură cu traseul proiectului de act normativ 8%, S.S. i-a comunicat faptul că se află la Seculici cu care “am căzut de acord să semneze în seara asta”. S.M. a afirmat că „el (n.n. Seculici) o va semna în curând”, când domnul L (n.n. L.L.) a spus că o să se ocupe de Finanțe”. S.S. a continuat: „El (n.n. L.L.) a spus că e aranjat și o să se ocupe de justiție”; „trebuie să presez mâine ca să iasă. Mâine o să o depună imediat la Finanțe și vrea (n.n. S.I.C.) să o depună joi (n.n. 23.06.2005) la Guvern”. S.M. i-a relatat lui S.S. cele două variante în legătură cu vânzarea celor 8 % acțiuni Petrom, discutată intern (n.n. C.S.F.B.) și că o să le comunice și lui W. R..
– 21.06.2005 ora 10:31 (vol. 6, fila 100) S.S. s-a întâlnit cu L.L., la biroul acestuia, la ora 11:00.
– 21.06.2005 ora 11:11 (vol. 6, fila 102) K.G. i-a comunicat lui S.S. că D.A. „o să fie la Seculici”, la care S.S. îl întreabă pe conlocutor „dacă avem oameni la justiție”, căci „ne trebuie o semnătură și de acolo” (n.n. pentru proiectul de act normativ 8%). K.G. a afirmat că „Da” și a continuat: „secretarul de stat K. K.” care “e o doamnă Katy”, „un vechi prieten de-al meu, dar nu m-am întâlnit de mult cu el, trebuie să mă duc să o văd”. S.S. i-a cerut conlocutorului „presează-l pe Seculici”, sugerându-i că D.A. să intervină pe lângă acesta, în referire la proiectul de act normativ 8% și, eventual să faciliteze o întâlnire în doi, trei sau patru: S.S. + S. Gh. + K.G. + D.A..
– 21.06.2005 ora 17:36 (vol. 6, fila 116) S.S. răspunzând la întrebarea interlocutoarei Mădălina (n.n. de la biroul lui L.L.) dacă are noutăți de la Seculici, referindu-se la proiectul de act normativ 8%, i-a răspuns că „acum sunt la minister (n.n. la D.A.) și aștept un răspuns”; că „de dimineață nu o semnase” și că imediat ce ar afla ceva i-ar fi comunicat.
– 21.06.2005 ora 17:55 (vol. 6, fila 118) S.S. se afla împreună cu D. A. și i-a solicitat lui K.G. să vorbească cu Rareș (n.n. R.R.S., directorul de cabinet al ministrului de stat Gh. S.) și să-l întrebe ce s-a întâmplat cu proiectul de act normativ;
– 21.06.2005 ora 18:02 vol. 6, fila 120, discuția telefonică anterioară s-a continuat și la un moment dat a intervenit în convorbire și D.A., ocazie cu care K.G. a confirmat că a discutat cu Rareș, cu care va relua conversația în ziua de duminică (n.n. 26.06.2005) când acesta va reveni de la Cluj în București.
– 21.06.2005 ora 20:38 (vol. 6, fila 132) S.S. i-a comunicat lui S.M. că este împreună cu D.M.R. „domnul consilier” care „și-a făcut cărți de vizită”, la care S.M.a replicat „omul important din Ministerul Telecomunicațiilor”.
Referitor la traseul proiectului de act normativ 8%, S.S. ia comunicat interlocutorului că S.Gh. nu a semnat, pentru că ieri (n.n. 20.06.2005) nu a fost la birou, iar azi (21.06.2005) unde D.A. l-a așteptat de la ora 12:00 la 16:00 și că nici în 21.06.2005 nu a fost la birou, iar Rareș i-a comunicat că mâine (22.06.2005) va duce proiectul la semnat, S.S. fiind sigur de acest lucru „nu e nici un motiv să nu semneze”.
În aceeași problemă S.M. i-a relatat lui S.S. că a discutat cu W. R. care i-a spus să vorbească cu Otto Davis de la C.S.F.B.. – 27.06.2005 ora 16:28 (vol. 6, fila 142) S.M. i-a comunicat lui S.S. că „L.L.(n.n. L.L.) a crezut că cineva îl va suna și va stabili întâlnirea”; că a primit telefon de la L.L.și că a vorbit cu ADI (n.n. R. A.) care „acum este cu el (n.n. L.L.) în biroul acestuia; că „este o mare șansă să treacă joia asta” (n.n. 30.06.2005), „cel puțin asta spune ADI”, cerându-i conlocutorului „să-l întrebi pe Gabor (n.n. K.G. sau pe Seculici) și să pui la punct”, și „atunci să-l suni pe Luca”. S.S. a replicat faptul că va stabili el întâlnirea despre care este vorba în context și, în final, supunându-se ordinelor lui S.M., afirm[ „Bine, așa voi face”.
– 27.06.2005 ora 16:32 (volumul 6, fila 144) S.S. l-a apelat pe numitul Bondoc (de la telefonul nr.0722227408, subordonatul lui S. Gh.) căruia i s-a prezentat „prieten a lui DEMO, D.A., consilier al domnului L., persoană care vrea să stabilească o întâlnire cu S. (n.n. se referă la ordinul lui S.M.- vezi convorbirea telefonică anterioară – de a stabili întâlnirea L.L. – S. Gh.). Interlocutorul Bondoc a comunicat faptul că va transmite mesajul și au rămas înțeleși să se apeleze telefonic mâine (n.n. 28.06.2005) la ora 13:00 sau 14:00.
– 27.06.2005 ora 17:28 (vol. VI, fila 146) S.S. și-a exprimat față de S.M.bănuiala că S.M.sau L.L. a intenționat „să faceți niște schimbări la ordonanță”, întrucât „acest mesaj a venit de la cabinetul lui Seculici” și a afirmat că „Attila (n.n. D.A.) nu discută nimic cu L.”. – 27.06.2005 ora 17:34 (vol. 6, fila 148) S.M. i-a transmis lui S.S. că “nimeni nu a cerut nici o schimbare”, referindu-se la discuția anterioară.
– 27.06.2005 ora 20:46 (vol. 6, fila 150) S.S. a stabilit pentru 28.06.2005 ora 8:00 întâlnire la „TURABO” cu N.R.m. care, cu această ocazie, i-a transmis că în 28.06.2005 ora 9:30 se întâlnește la „Marriot” cu A.D.V. „pentru că trebuie să vorbesc despre proiectul nostru”, (n.n. referindu-se la proiectul de act normativ 8%).
– 28.06.2005 ora 09:28 (vol. 6, fila 156) S.S. i-a transmis lui S.M. că s-a întâlnit cu N.R.M.și faptul că „sunt câteva observații de la Agenția Națională pentru Piața Națională sau piața, piața …. Nu știu ce “(n.n. se referă la observațiile C.N.V.M. privind proiectul de act normativ 8%).
– 28.06.2005 ora 9:30 (vol. 6, fila 158) S.S. i-a relatat lui S.M. detalii despre observațiile C.N.V.M. la proiectul de act normativ 8%, menționând „am văzut actul”; că N.R.M. este în întâlnire cu A.D.V. care îl va sprijini în aceeași problemă și se va întâlni și cu cei de la C.N.V.M.; că “au deja semnături adunate de la Olteanu (n.n. B.O.)”.
– 28.06.2005 ora 09:40, vol. 6, fila 161, în care are loc un schimb reciproc de informații între S.S. și K.G. și s-au stabilit acțiunile viitoare în legătură cu proiectul de act normativ privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom. A rezultat că inculpatul S.S. i-a comunicat toți pașii care ia făcut și urma să-i facă în legătură cu promovarea actului normativ inculpatului K.G..
– din 28.06.2005 ora 17:31, vol. 6, fila 170, din conținutul căreia a rezultat că S.S. s-a întâlnit în după-amiaza respectivă cu A.D.V., secretar de stat în cadrul M.E.C., asupra căruia se afla raportul comisiei N.R.M.; – din 28.06.2005 ora 18:58, vol. 6 fila 172, în care S.S. ia comunicat lui C.P. aflat la postul nr.447917068632 (același cu care a discutat și în 28.06.2005 ora 16:41 vol. 6, fila 168) că s-a întâlnit cu A.D.V. care i-a comunicat că nu mai este nevoie de semnătura lui S.Gh., că B. O. a semnat și că au mai rămas de rezolvat obiecțiunile C.N.V.M. și că proiectul va fi discutat în ședința de Guvern;
– din 29.06.2005 ora 08:57, vol. 6, fila 175 în care S.S. șia stabilit întâlnire cu L.L. pentru ora 10:00;
– din 29.06.2005 ora 14:19, vol. 6, fila 179, cu prilejul căreia L.L. a exprimat în legătură cu proiectul de act normativ că există o problemă cu S.I.C. despre care „presupune că nu este interesat să susțină ordonanța”, „pentru că domnul Voiculescu a cerut acest lucru”, la care S.S. afirmă: „Dar el o să o facă, nu-i nici o problemă. O va susține”;
– din 29.06.2005 ora 14:31, vol. 6, fila 181, în care s-a continuat convorbirea anterioară și S.S. a afirmat către L.L.: „Se va certa cu șeful său (n.n. Dan Voiculescu, președintele Partidului Conservator din care face parte și S.I.C.), dar este decizia lui să susțină”; – din 29.06.2005 ora 16:45, vol. 6 fila 183 dintre S.S. și S.M., în care primul a comunicat faptul că „S.I.C. nu este nici acuma de găsit. Ședința de Guvern este în plină desfășurare ….”; – din 29.06.2005 ora 16:56, vol. 6, fila 186, în care S.S. i-a comunicat lui L.L. că proiectul de act normativ nu s-a aprobat, că „numai B. (n.n. ministrul M.I.R.A.) a fost împotrivă și rămâne pentru agenda de săptămâna viitoare, din nou.”, afirmând că „cineva m-a sunat ca să-mi spună că B. a fost contra”;
– din 29.06.2005 ora 16:57, vol. 6, fila 188, în care S.S. ia comunicat lui S.M.că proiectul de act normativ nu s-a aprobat, că „B., ministrul afacerilor interne a fost contra”, și că a aflat acest lucru de la „Victor, șeful cabinetului lui M. B., el ne-a spus” precum și că “L-am informat pe L.L.….”; – din 29.06.2005 ora 20:25, vol. 6 fila 192, dintre S.S. și S.M., în care primul a oferit date suplimentare conlocutorului în legătură cu motivele pentru care nu a fost aprobat în ședința de Guvern proiectul de act normativ; despre prestația din ședința de Guvern a lui S.I.C. și despre faptul că l-a contactat pe N.Z. care s-a angajat să dea curs intereselor lor în viitoarea ședință de guvern când s-a discutat din nou proiectul de act normativ.
– din 29.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 194, în care S.S. ia oferit detalii conlocutorului său, L.L., în legătură cu considerentele pentru care proiectul de act normativ nu a fost aprobat în ședința de Guvern, asigurându-l că după discuția care ar fi avut loc luni (n.n. 04.07.2005) între el, S.M. (care va veni la București) și N.Z., s-ar fi cerut sprijinul celui din urmă;
– din 29.06.2005 ora 21:29, vol. 6, fila 196, în care S.S. ia comunicat situația cu proiectul de act normativ lui W. R.; – din 29.06.2005 ora 22.41, vol. 6, fila 201, dintre S.S. și S.I.C. în care cel din urmă i-a oferit detalii primului cu discuțiile care au avut loc în ședința de Guvern din acea dată, când proiectul de act normativ nu a fost aprobat.
– din 29.06.2005, ora 22:55, vol. 6, fila 204, dintre S.S. și S.M. cu referire la N.Z. din care s-a redat fragmentul relevant.
În data de 29.06.2005 ora 16:00 după epuizarea lucrărilor ședinței de Guvern inculpatul S.S. a obținut date și informații nedestinate publicității cu privire la desfășurarea ședinței de Guvern, după cum a urmat:
– de la Victor Sata (șeful de cabinet al viceprim-ministrului M.B.), împrejurare ce transpare din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din 29.06.2005 ora 16:56 (vol. 6, fila 186) cu L.L.; din 29.06.2005 ora 16:57 (vol. 6, fila 188) cuS.M.M.; din 29.06.2005 ora 20:25 (vol. 6, fila 192) cuS.M.M.; din 29.06.2005 ora 21:06 (vol. 6, fila 194) cu L.L.; din 29.06.2005 ora 21:29 (vol. 6, fila 196) cu Ruttenstorfer W.; din 30.06.2005 ora 16:51 (vol. 6, fila 211) cu K.G.; -de la S.I.C. Ioan Codruț, împrejurare ce a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice din 29.06.2005 ora 22:41 (vol. 6, fila 201);
– de la N.Z., ceea ce a rezultat din nota de redare a convorbirii dintre S.S. și S.M.din 29.06.2005 ora 22:55 (vol. 6, fila 204).
Din conținutul convorbirilor telefonice fixate în notele de redare sus arătate, a rezultat următoarele:
– numitul V.S. și inculpatul S.I.C. au divulgat date și informații nedestinate publicității referitoare la opiniile exprimate de miniștrii prezenți în ședința de Guvern din 29.06.2005;
– datele și informațiile obținute de inculpatul S.S. de la V.S. și inculpatul S.I.C. au corespuns cu realitatea discuțiilor din ședința de Guvern, a se vedea extrase din stenograma ședinței de guvern din 29.06.2005 aflate în vol. CDC, filele 5 – 10.
În intervalul de timp cuprins între 29.06.2005 ora 22:55 vol. 6, fila 204 și 12.07.2005 ora 15:20, vol. 7, fila 48, au avut loc mai multe convorbiri telefonice între S.S., L.L.,S.M., K.G., W. R. și M. M. (angajată în subordinea lui L.L.), după cum a urmat: 30.06.2005 ora 16:51, vol. 6, fila 211 (S.S. – K.G.); 30.06.2005 ora 16:59, vol. 6, fila 213 (S.S. – L.L.) 04.07.2005 ora 22:08, vol. 7, fila 12 (S.S. – L.L.); 04-07.2005 ora 22:10 (S.S. – N.Z.) vol. 7, fila 14; 05.07.2005 ora 10:21, vol. 7, fila 16 (S.S. – K.G.); 05.07.2005 ora 13_50, vol. 7, fila 20 (S.S. – L.L.); 05.07.2005 ora 19:56, vol. 7, fila 27 (S.S. – S.M.); 05.07.2005 ora 20:24, vol. 7, fila 29 (S.M. – S.S.); 05.07.2005 ora 20:55, vol. 7, fila 30 (S.S. – R.); 06.07.2005 ora 07:53, vol. 7, fila 31 (S.S. – L.L.); 06.07.2005 ora 09:29, vol. 7, fila 33 (S.S. cu K.G.); 06.07. 2055 ora 15:31, vol. 7, fila 38 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 10:36, vol. 7, fila 40 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42 (S.S. – K.G.); 11.07.2005 ora 14:15, vol. 7, fila 43 (S.S. – S.M.); 11.07.2005 ora 15:35, vol. 7, fila 45 (S.S. – M.M.); 11.07.2005 ora 16:42, vol. 7, fila 46 (S.S. – K.G. G); 17.07.2005 ora 15:20, vol. 7, fila 50 (S.S. – C. P.).
Din conținutul acestora s-au desprins următoarele aspecte:
– s-au continuat demersurile de influențare a decidenților în ce privește introducerea din nou pe agenda de lucru a Guvernului a proiectului de act normativ în vederea aprobării și pentru susținerea în ședința de Guvern a proiectului în discuție, prin culegerea de informații și planuri de influențare. În acest sens, S.S., de conivență cu S.M. și cu știința lui L.L., a încercat să-l capaciteze pe senatorul V.A. în acțiune; să-l antreneze în realizarea țintei vizate pe R.A. – Președinte Romexterra Bank; să-l influențeze pe ministrul de finanțe P.I.; să obțină sprijinul lui N.Z.; să afle cine va prezenta în Guvern proiectul, respectiv secretarul de stat C. C.; să activeze sprijinul lui D.A. – secretar de stat în M.E.C.
În realizarea demersurilor au avut loc întâlniri între S.I.C., S.S.,S.M., L.L. pentru stabilirea unui plan de acțiune.
– S.M.s-a arătat nemulțumit de sprijinul neconsistent al ministrului S.I.C., iar S.S. a fost nemulțumit că senatorul V.A. nu a oferit nici un sprijin grupului.
În pofida acțiunilor întreprinse, nici în ședința de Guvern din 12.07.2005, proiectul de act normativ nu a fost aprobat.
În intervalul de timp cuprins între 19.07.2005 ora 13:03, vol. 7, fila 56 și 17.05.2006 ora 18:49, vol. 11, fila 146 au avut loc mai multe convorbiri telefonice care vizau același interes pentru pachetul de 8% acțiuni Petrom, după cum urmează:
– 19.07.2005 ora 13:03, vol. 7, fila 56 (S.S. – C. P.);
– 19.07.2005 ora 18:59, vol. 7, fila 58 (S.S. – M.M.);
– 20.07.2005 ora 11.54, vol. 7, fila 59 (S.S. – S.M., cu referiri la înființarea unui comitet la nivelul M.E.C., din care să facă parte M.D.M. și N. R.M.);
– 20.07.2005 ora 17:41, vol. 7, fila 63 (S.S. – M.M., cu referire la „comitet” și că în acest organism va fi inclus M.D.M.);
– 27.07.2005 ora 14:39, vol. 7, fila 67 (S.S. -S.M., cu referire la S.I.C. și M.D.M. și R.A.);
– 27.07.2005 ora 15:07, vol. 7, fila 69 (S.S. – M.M.);
– 14.03.2006 ora 17:51 (vol. 8, fila 67) F.M.C. i-a comunicat lui S.M.în legătură cu „cele 8 procente” că, „ceva se întâmplă” și i-a cerut asentimentul conlocutorului să se întâlnească cu un jurnalist de la publicația „Săptămâna Financiară”, dar cu care „să nu vorbesc despre mecanism sau chestii de genul acesta”;
– 21.03.2006 ora 15:43 (vol. 8, fila 93) F.M.C. i-a solicitat lui D.M.R. să verifice ce se întâmplă cu ordonanța de guvern în care urmează a se clarifica cum se va face cu „Petrom 8%”, afirmându-i că „săptămâna trecută a apărut un nou draft de or.anță, pe care ministrul l-a dus la O.P.S.P.I. și a zis: „Dom’le o să intru cu ambele în Guvern”;
– 03.04.2006 ora 22:07 (vol. 8, fila 183) S.S. i-a comunicat luiS.M.: „mâine (n.n. 04.04.2006) voi ști cu siguranță, dar se pare că problema celor 8 % se află pe agenda discuțiilor de joi (n.n. 06.04.2006). au fost prezentate ambele alternative” și, în continuare: „Vor fi mai multe persoane care își vor spune opiniile, cum ar fi Schumacher (n.n. N.Z.)” la care conlocutorul îi afirmă: „Așa este, dar este aproape sigur că va fi acceptată varianta pe care o știm noi. Dar vom vedea.”
– 04.04.2006 ora 20:03 (vol. 8, fila 208) S.S. l-a întrebat pe S.M.dacă a primit documentele, primind un răspuns afirmativ și că „Mugur (n.n. F.M.) le-a omologat încă”, iar S.S. a menționat: „Spune-i (n.n. lui M.F.) să păstreze confidențialitatea, pentru că le-am obținut fără știrea lui Hackinen (n.n. S.I.C.). Am rugat o doamnă drăguță de acolo (n.n. I.R.) să mi le dea”, continuând „Ea (n.n. I.R.) l-a rugat pe Robert (n.n. N.R.M.) să aducă documentul, iar eu am șters semnătura”, după ce a făcut mențiunea:” De fapt, i le-am cerut chiar în fața lui (n.n. S.I.C.), dar el nu a înțeles despre ce este vorba”.
– 04.04.2006 ora 22:20 (vol. 8, fila 210) a avut o convorbire telefonică între Zsolt N.Z. și M. S.M., redata integral.
– 05.04.2006 ora 13:17 (vol. 8, fila 212) dintre S.M.și A.R. în care s-au făcut comentarii în legătură cu o declarație de presă a lui S.I.C.; convorbirea s-a continuat la ora 15:35 (vol. 8, fila 219) între aceeași conlocutori.;
– 05.05.2006 ora 11:58 (vol. 9, fila 9) în care W. R. i-a afirmat lui M.D.M. că „Problema procentului de 8% nu a fost ceva pozitiv”. În cursul lunii aprilie 2006, sub semnătura ministrului M.E.C. S.I.C. a fost remis de M.E.C. către Primul ministru un memorandum în care se prezenta stadiul privatizării S.C. Petrom S.A. și se supunea atenției Guvernului două variante în legătură cu promovarea unui act normativ având ca obiect vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, fie în mod direct către salariați, fie prin intermediul Asociației Salariaților (vol.8, filele 136 – 177).
În urma dezbaterii de către Guvern a sus menționatului memorandum, M.E.C. a inițiat și promovat în vederea adoptării proiectului de HG, care a parcurs, după data de 11.05.2006, etapele necesare (vol.108, filele 40-135).
În legătură cu starea de fapt consumată în perioada mai 2005 – 12.07.2005 și aprilie 2006 – 21.11.2006 au fost ascultați mai mulți martori, în legătură cu care, din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, a rezultat că au sau ar putea avea cunoștință despre activitățile ilicite derulate de inculpații și învinuiții cercetați în prezentul dosar penal. – martorul V.A., senator a declarat că nu cunoaște nimic în legătură cu problema în discuție filele 34-41, vol. 117;
– martorul A.D.V., fost secretar de stat în M.E.C. a declarat că:
* i-a cunoscut pe S.S., B.V. șiS.M.Michal, din raporturi oficiale (mai puțin în ce-l privește pe S.S. cu care a avut raporturi care depășeau cadrul strict oficial);
* în legătură cu problema promovării proiectului de act normativ a avut mai multe întâlniri oficiale cu S.S., dar nu a discutat despre traseul intra ori interinstituțional al proiectului;
*a confirmat conținutul c.t. din 28.06.2005 ora 17:31 și deci și faptul că s-a întâlnit cu S.S. la Hotelul „Hilton”;
*că a primit cartela telefonică cu nr.436765252566 de la S.I.C. Ioan Codruț;
*a luat act de faptul că S.I.C. se cunoaște cu S.S. și că, la întâlnirea oficială de la Viena la care a participat cu S.I.C., acesta s-a întâlnit cu S.S. și cu S.M. sau B.V.;
*că raportul comisiei Neagoe a stat la el, circa o săptămână (filele 42-50, vol. 117);
– martorul B.V., fost ministru al MIRA în anul 2005 – 2006, a confirmat afirmațiile din ședința de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 când s-a opus aprobării proiectului de act normativ pus în discuție; precum și faptul că s-a informat de la unul din departamentele ministerului și cu un alt serviciu de informații în legătură cu situația de fapt privind problema în discuție; nu a suferit nici un fel de influență din partea nimănui în legătură cu respectivul act normativ (filele 51-56, vol. 117);
– martorul D.A., fost secretar de stat în M.E.C., cu responsabilitate în domeniul de integrare europeană în perioada ianuarie 2005 – 28.09.2005, a declarat că îl cunoaște pe S.S. din anul 2000, prin intermediul lui K.G. – director la Agenția Națională de Dezvoltare Română (A.N.D.R.) al cărui consilier era; că l-a cunoscut pe B.V., tot prin intermediul șefului său de la A.N.D.R., K.G.; – atât S.S. cât și B.V. l-au vizitat la sediul M.E.C., în calitatea oficială prezentată de aceștia, ca reprezentanți ai C.S.F.B.; – a fost întrebat de K.G. dacă va intra în ședința de Guvern când se va discuta problema proiectului de act normativ și dacă va susține acest proiect, răspunsul său fiind afirmativ, întrucât problema era într-un cadru legal; discuția a fost colegială și K.G. nu i-a cerut să adopte o anumită atitudine; s-a interesat la solicitarea lui K.G. de traseul intrainstituțional al proiectului de act normativ; – că nu a suferit nici un fel de influență din partea nimănui în legătură cu acest proiect de act normativ; – prin intermediul lui K.G. l-a cunoscut pe directorul Cuprom, Horia Șchiopu Simu care dorea să se întâlnească cu directorul S.N.G.N. Romgaz, Alexa Iacob (filele 57-62, vol. 117);
Martorul O.B., în perioada 2005-2006 ministru delegat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din Guvernul României, a declarat că erau procedurile din ședințele de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative; că a menținut afirmațiile redate în stenogramele ședințelor de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005; că nu a cunoscut personal pe învinuiții și inculpații din dosarul nr. 222/D/P/2006 și nr. 147/D/P/2007; că, la ședințele de guvern, a ocupat un loc lângă ministrul N.Z.; că nu a suferit nici o influență din partea nimănui în legătură cu proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom (filele 63-70, vol. 117);
Martorul P.I., în luna iunie și iulie 2005 ministrul al Ministerului Finanțelor Publice, a arătat că: în ședințele de guvern avea o poziție similară cu a miniștrilor M.M. și B.V., situație similară și în ce privește discutarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom; nu-și amintește să fi fost contactat de vreo persoană în legătură cu acest proiect de act normativ; nu cunoaște pe S.S., B.V., S.M. sau K.G.; despre procedurile din cadrul ședințelor de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative; că își păstrează afirmațiile transcrise în stenogramele ședințelor de guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005; nu a fost în relații amicale extraprofesionale cu S.I.C. și N.Z.; își exprimă opinia în legătură cu legalitatea proiectului de act normativ în discuție ( filele 81-99, vol. 117);
Martorul M.B., care în perioada 2005-2006 a ocupat demnitatea de ministru de stat în Guvernul României cu răspunderi în domeniul integrării, educației și culturii. A arătat că: – V.S. a fost unul dintre consilierii săi și a lucrat la cabinetul demnitarului; – și-a menținut afirmațiile transcrise în stenograma ședinței de Guvern din 29.06.2005; – nu a exclus să se fi întâlnit întâmplător cu vreunul dintre inculpații și învinuiții din dosarul nr.222/D/P/2006 și nr.147/D/P/2007; – K.G. a fost unul dintre vicepreședinții executivi al uniunii democrate Maghiare din România a cărui președinte a fost Marko și a avut întâlniri repetate cu acesta și D.A., dar nu și-a amintit să fi discutat problema vânzării pachetului de 8% acțiuni Petrom; – V.S., în calitate de consilier la cabinetul ministrului de stat a putut să aibă acces la ordinea de zi a ședinței de Guvern; – nu a exclus posibilitatea de a se fi întâlnit cu L.L., dar nu-și amintește să fi purtat vreo discuție cu acesta (filele 100, 107, vol. 117);
Martorul R.A., președinte executiv la Banca MKB Romexterra a arătat că se cunoaște cu S.S. din anul 2005, cu S.M. l, cu L.L., cu F.M.C. datorită relațiilor profesionale, în special în problema raporturilor comerciale dintre Romexterra și Banca MKB; – a discutat împreună cu persoanele sus arătate despre problema pachetului de 8 % acțiuni Petrom, întrucât reprezentanții C.S.F.B. precum și L.L. i-au solicitat consultanță în legătură cu problemele tehnice ale tranzacției dintre C.S.F.B. + CMT și Asociația Salariaților din Petrom (filele 109, 128, vol. 117;
Martorul S. Gh. care în perioada 30.05.2005 – 21.08.2005 a fost ministru de stat cu probleme economice în Guvernul României, a arătat care a fost procedura de lucru în ședințele de Guvern în legătură cu proiectele de acte normative, cu traseul interinstituțional al proiectelor de acte normative care aveau drept obiect probleme economice; – că în perioada 30.05.2005 – 01.07.2005 la cabinetul său a funcționat în calitate de șef de cabinet numitul R.R.S. care avea acces la toate documentele care-i parveneau spre semnare, inclusiv la proiectele de acte normative; – că anterior datei de 29.06.2005 a primit proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, pe care nu l-a semnat la rubrica corespunzătoare și că a purtat o convorbire cu ministrul MIRA V.B. de la care a aflat unele aspecte referitoare la situația de fapt privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom; – că și-a menținut afirmațiile transcrise în stenogramele ședințelor de Guvern din 29,.06.,2005 și 12.07.2005 în legătură cu proiectul de act normativ în discuție; – că nu a suferit nici un fel de influență în legătură cu proiectul de act normativ în discuție; – că șeful său de cabinet R.R.S. a avut posibilitatea să observe în corespondență respectivul proiect de act normativ; – că responsabilitatea faptului că proiectul de act normativ a fost introdus pe agenda de lucru a Guvernului deși nu erau îndeplinite toate procedurile legale, au aparținut în exclusivitate Secretariatului General al Guvernului; – că nu a cunoscut pe învinuiții și inculpații din dosarele nr.222/D/P/2006 și 147/D/P/2007;
Martorul R.R.S. care în perioada ianuarie 2005 – iulie 2005 a fost șef de cabinet la cabinetul ministrului de stat A.V. și ulterior Gh. S. și că în cadrul acestui cabinet își desfășura activitatea și numitul Bondoc Sorin; – că l-a cunoscut cu totul și cu totul întâmplător pe S.S., dar nu l-a cunoscut pe K.G.; – nu și-a amintit despre vreo persoană care să-i fi solicitat relații în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom (filele 161 – 167, vol. 117);
Martorul P.T.C., prim ministru în Guvernul României a declarat că își menține punctele de vedere exprimate în ședința de Guvern din 12.07.2005, așa cum au fost transcrise în stenograma ședinței respective; – nu a primit nici un fel de sugestii sau influențe în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom, dar că a primit informații din partea S.R.I. referitoare la acest demers; – nu i-a cunoscut pe B.V., S.M.sau S.S.; – a fost posibil ca pe ordinea de zi a Guvernului, în ședințele de lucru ale acestuia să apară, pentru a fi luate în discuție proiecte de acte normative care nu au obținut toate avizele necesare (filele 168-174, vol. 117);
Din înscrisul depus de inculpatul S.S. în cursul urmăririi penale, respectiv documentul în lb. engleză, tradus ulterior, intitulat „Către guvernul României, prim ministru Călin Constantin Anton Popescu – Tăriceanu”, adresat de C.S.F.B. Europe Ltd. datat 05.12.2005 și semnat deS.M.Michal, prin care se solicită de către acesta o întâlnire cu primul ministru în data de 12.12.2005, pentru o discuție referitoare la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, rezultă că între S.M.și primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu a existat o întâlnire anterioară într-una din zilele săptămânii 28.11.2005 – 02.12.2005 la Cluj în aceeași problemă (vol. 5, fila 271 – 273).
În timpul urmăririi penale întreprinse în prezentul dosar au fost obținute și depuse în dosarul CDC cu caracter secret, care urmează prezentul dosar, respectiv extrase din stenogramele ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 precum și Proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom care sunt înregistrate în regim clasificat, așa cum a precizat secretariatul General al Guvernului, considerent pentru care li se oferă același regim și în dosarul nr. 147/D/P/2007.
Martorul L.L., care în declarația de la filele 469 – 472, vol. 1, a detaliat contextul în care l-a cunoscut pe S.S.și S.M.M. Și a intrat în relație comercială cu C.S.F.B., depunând și înscrisurile de la fila 473 – 482.
Martorul R.A. – președinte executiv al MKB – Romextera Bank, a declarat că: – l-a cunoscut pe S.S. în primăvara anului 2005, în contextul în care se punea problema transferului pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom și că acesta i s-a prezentat drept reprezentant al C.S.F.B. Europa Ltd. – l-a cunoscut din anii 90 și pe inculpatul S.M.în calitate de reprezentant al C.S.F.B., iar din luna mai 2006 a luat la cunoștință că nu mai lucrează la acea instituție. – l-a cunoscut ca reprezentant al C.S.F.B. și pe inculpatul F.M.C., în contextul tranzacției cu 8% acțiuni Petrom. – referitor la activitatea sa în legătură cu vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, martorul a arătat că: a fost solicitat de reprezentanții Asociației Salariaților din Petrom (acționar principal la Romextera Bank) pentru a avea participarea sa din partea băncii, pe problemele tehnice ale tranzacției, cât și din punct de vedere al comunicării cu reprezentanții C.S.F.B.; a avut la cunoștință despre mandatarea C.S.F.B. – J&T, de către Asociația Salariaților (PAS) Petrom în tranzacționarea pachetului de 8% acțiuni Petrom; nu a avut nici o contribuție în legătură cu promovarea proiectului de act normativ referitor la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom și nici u traseul parcurs de acest proiect de act normativ; nu a discutat cu nici o persoană din aparatul guvernamental problema anterioară (vol. 117, filele 108-121).
Probele administrate în cauză au decelat că încă din momentul contactului inițial cu L.L. (martie 2005) fila 469 – 472, vol. 1, S.S. a conceput o anumită modalitate de acțiune, în vederea aducerii la îndeplinire a problemei pachetului de 8 % acțiuni Petrom, în sensul de a desfășura activități de influențare a funcționarilor, înalt funcționarilor și demnitarilor, precum și a altor persoane, angrenați în deciziile instituționale în legătură cu această problemă, asigurându-și față de L.L. o anume exclusivitate, prin precizarea faptului că se bucură de „trecere” la ministrul S.I.C. în al cărui resort de atribuții intra problema (fila 469-472, vol. 1). În sensul celor de mai sus, între S.M., ca înalt responsabil al C.S.F.B. și, în același timp, aflat într-o relație anterioară cu S.S. și acesta din urmă s-a instaurat o conivență de acțiune, mulată pe responsabilitățile ce le incumbau în cadrul C.S.F.B., fapt ce a condus la o coeziune psihică și de acțiune a celor doi.
Calea aleasă de S.S. și S.M. pentru atingerea obiectivului (țintei) vizate, constând în obținerea unui act normativ care să legifereze varianta dorită de L.L. și împărtășită de ei, a fost aceea de a determina inițierea proiectului de act normativ, redactarea unui proiect potrivit intereselor lor și, în final, promovarea proiectului, prin captarea și convertirea la aceste activități, în sensul dorit, pe titularul M.E.C., minister în sarcina căruia incumbau acțiunile enumerate mai sus, respectiv pe S.I.C.. Odată realizată captarea și convertirea lui S.I.C., acesta, la rândul său, putea și trebuia să determine persoanele aflate în subordinea sa, la activitățile subsecvente și strict necesare creării proiectului de act normativ, respectiv pe A.D.V. – secretar de stat și N.R.M.- directorul Direcției Generale Juridice din cadrul O.P.S.P.I.
Metoda folosită de S.S. și S.M. a constat în activități de determinare a influenței reale pe care o dețineau în raport de S.I.C., A.D.V. și N.R.M., pentru ca aceștia să facă acte ce le incumbau potrivit acestor atribuții (N.R.M.să realizeze raportul comisiei Neagoe cu care fusese însărcinat de S.I.C.; A.D.V. să semneze, conform atribuțiilor pe care le avea în cadrul M.E.C., raportul comisiei N.R.M.și, în sfârșit, odată realizat proiectul de act normativ, ministrul S.I.C. să-l prezinte în ședința de Guvern în vederea probării).
Odată înaintat proiectul de act normativ pe traseul prevăzut legal pentru avizare la instituțiile avizatoare, S.S. și S.M. au încercat obținerea influenței pe lângă decidenții responsabili (ministrul de stat Gh.S.; ministrul de finanțe I.P.; ministrul delegat al Departamentului pentru Relații cu Parlamentul, B.O. – toți cu atribuții de serviciu în darea avizului pentru proiectul de act normativ) pentru ca aceștia să-și formuleze avizul necesar introducerii pe agenda de lucru a ședinței de Guvern a proiectului de act normativ în discuție.
Mijloacele utilizate de S.S. și S.M.au constat în:
– culegerea de informații în legătură cu stadiul și faza în care se află lucrările necesare întocmirii proiectului de act normativ, respectiv raportul comisiei N.R.M.; referitoare la traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C.) și interinstituțional (instituțiile avizatoare) al proiectului de act normativ; și, în sfârșit, despre desfășurarea lucrărilor ședințelor de guvern în care pe agenda de lucru s-a aflat proiectul în discuție;
– activarea surselor care puteau oferi informațiile necesare, unele aderente la grupul constituit (S.S.,S.M.), respectiv S.I.C., N.R.M.și K.G., altele „exploatate în orb”, respectiv A.D.V., R.R.S., D.A., B. – directorul de cabinet al ministrului de stat Gh. S., R.A. – președintele Romexterra Bank și alții, pentru obținerea sprijinului lor material efectiv;
– exploatarea informațiilor obținute, pe măsura achiziționării lor, în vederea stabilirii și întreprinderii acțiunilor ulterioare de influențare a fiecăruia dintre decidenți în sensul dorit; – schimbul de informații obținute cu beneficiarul final al acțiunii, respectiv L.L., pentru ca și acesta să-și adapteze strategia pentru eventuala influențare a decidenților cu care se afla în relaționare;
– acțiuni de convertire a deciziei, ce au rezultat din îndeplinirea unor acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu și trebuiau realizate, a fiecăruia dintre persoanele atrase de cei doi, potrivit competențelor ce le reveneau, la dorința și țelurile pe care și le-au propus S.S. și S.M.;
– totalitatea acțiunilor întreprinse se afla sub semnul, atât al beneficiului financiar care se obținea de S.M.și S.S., în mod indirect, de la C.S.F.B., cât și al promisiunii de câștig, în cazul reușitei acțiunii țintă (adoptarea proiectului de act normativ), lansate de L.L. [împrejurare ce rezultă din afirmațiile lui S.S. în convorbirea telefonică din 11.07.2005 ora 13:10, vol. 7, fila 42: „pentru că am vorbit cu Luca, și mi-a spus, știi ….. aceștia sunt oamenii care vor beneficia “și în continuare “Oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei” (n.n. ordonanța privind 8%)].
Din aspectele relevate mai sus s-au decelat următoarele:
În ce privește organizarea grupului infracțional ce a derulat activități ilicite în legătură cu promovarea actului normativ privind pachetul de 8 % acțiuni Petrom, rolul de coor.are l-a deținut S.M., rolul de execuție și asigurarea legăturilor între membrii l-a avut S.S., iar aderenții au deținut rolul de surse de furnizare a informațiilor necesare pentru atingerea obiectivului (țintei) prefigurate și de sprijinitori morali (intelectivi), cazul inculpatului K.G. și inculpatului N.Z. și sprijinirea prin acțiuni contributive intelective (morale) și materiale, cazul inculpatului S.I.C. Ioan Codruț. Doi componenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional constituit în paralel și suprapus pe organigrama C.S.F.B., respectiv S.M.și S.S., în cooperare și coeziune psihică cu aderenții – cetățeni români – la acest grup, respectiv S.I.C., N.Z. și K.G., au acționat în perioada trimestrului II 2005 și până în aprilie 2006, în mod coor.at, în scopul comiterii unor infracțiuni grave de corupție ori asimilate acestora, pentru a obține indirect un beneficiu financiar.
Calea, metoda și mijloacele utilizate de S.S. și S.M., precum și de aderenții de grup, cetățenii români S.I.C., N.Z. și K.G. au fost susceptibile de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor grave, prev. în art. 2 lit. b pct. 15 din Legea nr. 39/2003, în formă consumată sau în fază de tentativă, respectiv cumpărarea de influență, prev. de art.61 alin. 1 comb. cu art. 9 din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității prev. de art.12 alin.1 lit.b comb. cu art.14 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.
În acest context au fost împlinite condițiile cerute de prevederile art. 2 lit. a și c din Legea nr.39/2003, precum și prevederile art. 2 lit.a, b și c; art.5 pct.1 lit. a/ și b din Convenția O.N.U. împotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată de Adunarea Generală la 15 noiembrie 2000, grupul constituit reprezentând un grup infracțional organizat cu caracter transnațional a cărui activități derulate, în ce privește promovarea unui act normativ referitor la vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Actele materiale și contribuția intelectivă infracțională comise de grupul sus arătat, format din S.S., S.M., N.Z., S.I.C. și K.G. au fost în stare de conexitate prev. de art. 34 lit. b și d din C.p.p., cu actele materiale infracționale comise de aceeași membrii ai grupului, alături de ceilalți componenți (B.V., M.D.M., D.M.R., F.M.C. M.C., O.M.) ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, care nu au avut participație penală în acțiunile legate de promovarea actului normativ 8% acțiuni Petrom, constituind alte acte materiale și contribuții intelective din conținutul aceleiași infracțiuni, și anume, infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (caz de indivizibilitate, prev. de art. 33 lit. a din C.p.p.).
Potrivit prevederilor art. 29 alin.1 din H.G. nr.50 din 13.01.2005, pentru aprobarea regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din 20.01.2005, aplicabilă pentru perioada în care s-au derulat activitățile descrise în prezentul capitol, „pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative (n.n. inclusiv or.anțe de urgență) se interzice personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative”, singura excepție fiind admisă, conform prevederilor alin.2, în ce privește actele, datele sau informațiile referitoare la proiectele de acte normative, care sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare sau în condițiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Legii nr.52/2003 privind transparența decizională”.
Condițiile și procedurile privind participarea cetățenilor și asociațiilor legal au constituit la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor sunt univoc stabilite prin prevederile art. 6-12 din Legea nr. 52/2003. Traseul (circuitul de avizare) pe care a trebuit să-l parcurgă un proiect de act normativ de la instituția inițiatoare (în cazul în speță M.E.C.), la instituțiile avizatoare și, în final, la Secretariatul General al Guvernului a fost consacrat în prev. art.5 -18 din H.G. nr. 50/2005, iar condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească un proiect de act normativ pentru a fi introdus de S.G.G. pe agenda de lucru a ședinței de Guvern sunt stabilite în prevederile art. 17 – 24 din H.G. nr. 50/2005.
În cazul proiectului de act normativ (or.anță de urgență) privind vânzarea unui pachet de 8 % acțiuni Petrom deținute în portofoliul M.E.C.O.P.S.P.I către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, nu au fost respectate prevederile H.G. nr. 50/2005, în sensul că instituția inițiatoare (M.E.C.) nu a obținut avizul de la două instituții avizatoare (M. Finanțelor și M.I.R.A.) și, în pofida acestei împrejurări, ministrul M.E.C. a remis proiectul în discuție S.G.G. care, nerespectând prevederile legale în materie, a introdus pe agenda de lucru a ședințelor de Guvern din 29.06.2005 și 12.07.2005 proiectul de act normativ. Prevederea conținută de art. 29 alin. 1 din H.G. nr. 50/2005, privind interdicția de furnizare în afara instituțiilor inițiatoare și avizatoare a unor date sau informații cu privire la proiectele de acte normative în sarcina personalului acestor instituții, indică împrejurarea că datele și informațiile în discuție sunt confidențiale și, pe cale de consecință, nu pot fi diseminate decât prin adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare.
Per a contrario, orice altă atitudine, respectiv furnizarea de date și informații cu privire la proiectele de acte normative, este culpabilă.
Rezultă că, din perspectiva regimului de protecție a datelor și informațiilor în discuție, acestea au un caracter de confidențialitate, nefiind destinate publicității sau accesării de către persoane neautorizate.
În speță, în discuție, în cuprinsul acestui capitol, autoritatea publică inițiatoare a proiectului de act normativ era M.E.C. și, deși S.S. și S.M.erau interesați legitim dat fiind contractul încheiat cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, persoană juridică ce era beneficiarul prevederilor proiectului de act normativ, aceste persoane nu erau autorizate de a avea acces la respectivele date și informații, iar devoalarea ori diseminarea sau permiterea accesului la aceste date și informații contravine prevederilor legale.
În acest context furnizarea de date și informații confidențiale (permiterea accesului la ele), de către S.I.C. – conducătorul instituției avizatoare M.E.C. – către S.S. și, indirect prin acesta, lui S.M., știind că aceștia se vor folosi, în orice mod, direct sau indirect, de aceste date și informații, pentru atingerea obiectivului (țintei vizate) și, chiar mai mult, solicitarea de către S.I.C. a sprijinului lui S.S., pentru obținerea semnăturilor necesare de la conducătorii unora din instituțiile avizatoare (B.O., Gh.S., I.P.), s-au circumscris sferei ilicitului penal.
Pe de altă parte, împrejurarea că, în pofida faptului că nu erau îndeplinite toate condițiile de formă și de fond cerute de prevederile H.G. nr.50/2005, făptuitorul S.I.C., dând curs intereselor lui S.S. de a se adopta actul normativ cât mai rapid, dat fiind faptul că expira durata contractului cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, a înaintat proiectul actului normativ la S.G.G. pentru a fi introdus spre aprobare în ședința de Guvern, semnifică dorința de sprijinire a intereselor lui S.S. șiS.M.Michal.
Stenogramele ședințelor de Guvern au un regim clasificat (a se vedea comunicările S.G.G. aflate în volumul CDC) și, pe cale de consecință, discuțiile care se poartă cu prilejul ședințelor de Guvern au un regim cel puțin confidențial, nefiind destinate accesării lor de către persoane neautorizate.
Ori, atât inculpatul S.I.C. cât și V.S., directorul de cabinet al Președintelui UDMR și ministru de stat la momentul respectiv, M.B. au furnizat informații despre conținutul discuțiilor și atitudinea unui dintre miniștri (V.B.) care s-au manifestat în ședința de guvern din 29.06.2005, în ce privește proiectul de act normativ privind pachetul de 8% acțiuni Petrom.
În ceea ce privește activitatea ilicită a inculpatului S.I.C., actul de acuzare reține că în perioada 30 mai 2005 – 12 iulie 2005 a divulgat și a permis accesul unor persoane neautorizate la date și informații care nu sunt destinate publicității privind întregul parcurs al elaborării proiectului de act normativ privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. „Petrom” S.A. București către Asociația Salariaților din S.N.P. „Petrom” S.A. către inculpatul S.S..
La rândul său, inculpatul S.S. a transmis atât datele cât și informațiile obținute de la S.I.C., cât și datele și informațiile obținute de la inculpatul N.Z. și inculpatul K.G. și de la martorii V.D. A., D.A., S.V., L.L., inculpatul S.M., împreună cu care stabilea, pentru fiecare moment din derularea parcursului (traseului) proiectului de act normativ, planul și pașii pe care îi au de făcut în continuare.
Acțiunile contributive materiale desfășurate de S.I.C. în sprijinirea grupului infracțional organizat au constat în darea în vileag către S.S. de date și informații nedestinate publicității, în concret parcursul proiectului în cadrul M.E.C., discuțiile din cadrul ședinței de guvern din 29 iunie 2005, așa cum rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat dintre S.S. și S.I.C. ori de alte persoane.
Fapta comisă de S.I.C. de a sprijini în acțiunilor lor pe S.S., și S.M., în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave, în legătură cu promovarea unui act normativ prin vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de aderare și sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Activitatea ilicită a inculpatului S.M. a constat în faptul că în perioada 30 mai 2005 – 12 iulie 2005 a cules informații, prin intermediul lui S.S. și K.G., în legătură cu traseul intrainstituțional (în cadrul M.E.C.), interinstituțional (la nivelul instituțiilor avizatoare) și de la nivelul Guvernului României în legătură cu proiectul de act normativ (proiect de or.anță de urgență) privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, ceea ce contravine prev. art. 29 alin. 1 din HGR nr. 50/2005 și constituie infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, dovezi stând convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat transpuse în note de redare.
În planul laturii subiective, procurorul decelează coeziunea psihică dintre inculpatul S.M. și S.S., intenția directă, iar referitor la urmarea socialmente periculoasă a activității derulate de inculpatul S.M.rezidă în crearea stării de pericol pentru ocrotirea datelor și informațiilor confidențiale în domeniul elaborării, analizării și prezentării proiectelor de acte normative spre adoptare.
Și actele exterioare de conduită ale inculpatului K.G. au fost decelate din convorbirile telefonice purtate de acesta cu S.S. înfățișându-se, în viziunea procurorului, ca o contribuție morală a acțiunilor derulate de S.S. și S.M. de obținere (culegere) de informații în legătură cu promovarea proiectului de act normativ, cărora le-a menținut și întărit rezoluțiunea infracțională în ce privește desfășurarea acțiunilor ilicite, pe care le cunoștea și le-a acceptat.
Referitor la sfaturile, încurajările și promisiunile de ajutor oferite de K.G., fie lui S.S., în mod direct, fie lui S.M. în mod indirect, prin intermediul lui S.S. cu privire la activitățile derulate de către aceștia în legătură cu promovarea unui act normativ legat de vânzarea pachetului de 8 % acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom.
În esență, activitatea de sprijinire intelectivă a grupului infracțional organizat comisă de K.G. a constat în culegere de informații de pe agenda de lucru a Guvernului României și în exercitarea influenței asupra secretarului de stat din cadrul M.E.C. D.A. în cazul promovării proiectului de act normativ.
Prin urmare, activitatea ilicită a inculpatului K.G. constând în aceea că, în perioada 30 mai 2005 – aprilie 2006, a sprijinit în acțiunile lor pe S.S. șiS.M.Michal, în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave (prev. de art.12 lit.b combinat cu art.14 din Legea nr.78/2000) așa cum acestea sunt prevăzute în art. 2, lit. b, pct. 15 din Legea nr.39/2003, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, acțiuni despre care a cunoscut și le-a acceptat, reprezintă acte materiale care se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Activitatea ilicită a inculpatului N.Z. așa cum transpare din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat rezidă în sprijinirea intelectivă ( morală) în perioada 20 iunie 2005 – aprilie 2006, dar și materială în acțiunile lor pe S.S. și S.M., în scopul săvârșirii unor fapte susceptibile de a constitui infracțiuni grave, în legătură cu promovarea unui act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I. către Asociația Salariaților Petrom, acțiuni cunoscute și acceptate, ceea ce reprezintă un act material ce se circumscrie infracțiunii prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, cu referire la art. 2 lit. b pct. 15 din lege.
e. În situația Societății Naționale de Gaze Naturale „Romgaz” S.A. au acționat coordonat, concertat și planificat, cooperând și aflați într-o strânsă coeziune psihică inculpații B.V., S.S., M.D.M., D.M.R. și învinuiții S.M., F.M.C., S.I.C. și K.G., în vederea divulgării, diseminării/achiziționării de informații confidențiale (secret comercial) sau nedestinate publicității, cu scopul de a accede la procesul de privatizare și în detrimentul altor competitori înscriși în cursa pentru selectarea consultantului, pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea S.N.G.N. .„Romgaz” S.A. și, ulterior, pentru influențarea decidenților responsabili în activitatea de negociere dintre M.E.C. – O.P.S.P.I. și consultantul selectat. S.N.G.N. „Romgaz” S.A. are ca obiect de activitate cercetarea geologică pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, precum și producția, furnizarea și depozitarea subterană a gazelor naturale în condiții de calitate, siguranță, eficiență economică și de protecție a mediului înconjurător.
S.N.G.N. „Romgaz” S.A. a fost inclusă în programul de privatizare încă din anul 2005, aflându-se în portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., vol. 68, filele 5360.
Pentru selectarea consultantului în vederea privatizării S.N.G.N. Romgaz S.A. au depus scrisori de interes 14 bănci de investiții/firme de consultanță.
Potrivit prevederilor art.1 lit.a pct. 2 din H.G. nr. 266 din 10.06.1993, exploatarea surselor minerale utile (deci și gaze naturale) au reprezentat ramuri strategice ale economiei naționale. Ca atare, activitatea desfășurată de S.N.G.N. „Romgaz” S.A. și ceea ce a fost în legătură cu acest agent economic, inclusiv procesul de privatizare și de consultanță în vederea privatizării constituie un interes strategic al României.
La data de 24.05.2005, în PC-ul inculpatului D.M.R. , care nu deținea nici o calitate oficială în legătură cu această societate comercială, a fost creat documentul emis de M.E.C. – O.P.S.P.I. intitulat „Cerere de oferte selectare consultanți. Privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A., ce poartă mențiunea „strict confidențial” (a se vedea percheziția informatică la inc.D.M.R. , document printat, vol. 15, filele 512 – 598. În acest document se menționează la pct. 1.4. că „oficialii M.E.C. – O.P.S.P.I. vor acorda toate informațiile relevante, solicitate numai în scris de care consultantul are nevoie pentru întocmirea ofertei”, fiind nominalizați, între alți reprezentanți oficiali, ai O.P.S.P.I., inculpatul M.D.M. și numitul A. A. (vol.15, fila 530).
Inculpatul D.M.R.a declarat că documentul în cauză l-a primit de la M.E.C.-O.P.S.P.I, drept model pentru activitatea sa de la M.C.T.I., la debutul activității sale de consilier personal al ministrului M.C.T.I. (vol. 4, filele 87-88).
Aspectul de mai sus a relevat preocuparea inculpatului D.M.R. pentru culegerea de informații în legătură cu S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
În data de 26.05.2005 a fost publicată în presa internațională (The Well Street Journal Europe) și presa internă („Adevărul”, „România liberă”) cererea de scrisori de interes pentru servicii de consultanță financiară pentru privatizarea S.C. Romgaz S.A., cu data limită de depunere la 20.06.2005, fiind depuse 14 scrisori de interes din partea, printre altele, a următoarelor consorții: Merrill Lynch, C.A.I.B. Corporate Finance și Credit Suisse First Boston cu Fondul Româno – American de Investiții, vol. 67, fila 26.
În data de 06.06.2005 ora 11:24 vol. 6, fila 45 S.S. i-a comunicat interlocutorului său S.M. că: „am discutat despre strângerea de semnături pentru Romgaz și, dacă nu există lege elaborată, se pot duce la Guvern înainte de strângerea semnăturilor, dar dacă există o lege pentru asta, ca de exemplu situația noastră actuală, atunci semnăturile trebuie strânse”, la care conlocutorul răspunde: „Da, pentru că nu e o decizie, e or.anță”.
În convorbirea din 09.06.2005 ora 10:45 vol. 6, fila 66, S.S. i-a solicitat luiD.M.R. să afle „câți oameni vor fi în comisie pentru Romgaz și cine va fi de partea lor ….”.
În data de 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102, inculpatul K.G. i-a comunicat inculpatului S.S. că în ședința de Guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru „Romgaz”.
În aceeași zi, 21.06.2005 ora 17:12, vol. 6, fila 114, K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) i-a cerut lui S.S. să urmărească ce se întâmplă cu Romgaz și îi relatează despre împrejurarea că S.I.C., i-a spus că vrea să vadă firma pe care o reprezintă (C.A.I.B.) alături de C.S.F.B., că vrea să scoată Romgazul repede la vânzare și că sunt interesate 12 bănci.
S-a relevat activitatea inculăpatului S.S. în favoarea uneia dintre firmele competitoare (C.A.I.B.) și poziția ministrului M.E.C., S.I.C., precum și contactarea persoanelor de la care culegea informații. La data de 23.06.2005, în ședința de guvern s-a adoptat Hotărârea nr. 623/2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz”S.A., care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 594/08.07.2005 (vol. CDC, fila 224 – 235 și vol. 128, fila 165). A rezultat că inculpatul S.S. a cules și primit informații în legătură cu ordinea de zi a ședinței de guvern, în care s-a discutat un proiect de act normativ, înaintea publicării acestuia, ceea ce contravine prev. art. 29 din H.G. nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre aprobare.
Din raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. a rezultat că intervalul de timp cuprins între 21.06.2005 și 13.09.2005, inculpatul S.S. a avut următoarele contacte:
– în 21.06.2005 ora 14:45 cu inculpatul M.D.M. și la ora 17:25 cu înviuitul S.I.C. la sediul M.E.C.;
-în 27.06.2005 ora 8:35 cu inculpatul S.I.C. la cafeneaua Turabo; la ora 17:10 cu inculpatul B.V. și inculpatulD.M.R.; la ora 21:50 cu inculpatul B.V.;
-în 28.06.2005 la ora 10:00 cu inculpatul M.D.M. la Grand Cafe Galleron și la ora 15:40 cu inculpatul K.G. la Hilton, iar la ora 20:00 cu inculpatul M.D.M. la Lido;
-în 29.06.2005 la ora 8:50 cu inculpatul S.I.C. la sediul M.E.C.;
-în 12.09.2005 la orele dimineții cu inc.D.M.R. M.R. la locația Angel's;
– în 13.09.2005 ora 11:30 cu inculpatul K.G. G. la Hilton;
În convorbirea telefonică din 20.07.2005 ora 11:54, fila 59 vol. 7, inculpatul S.S. i-a relatat lui S.M.despre o conversație pe care a avut-o „cu prietenul meu pe care tu nu-l placi”, în legătură cu Romgaz.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor de către consultanții preselectați a fost data de 22.09.2005, fiind depuse un număr de 8 oferte (vol. 68, fila 22).
În nota de redare a convorbirii telefonice din 31.10.2005 ora 13:21, vol. 7, fila 92, inculpatul S.S. i-a comunicat lui D.M.R. că a aflat de la W. R. că Merrill Lynch sunt pe locul II pentru Romgaz și că i s-a put ciudat căci au fost pe locul V, la careD.M.R. i-a spus că va verifica, la solicitarea acestui gest din partea lui S.S..
La data de 03.11.2005, martorul W. R. s-a întâlnit cu inculpatul S.I.C., împrejurare cunoscută de inculpatul M.D.M. (vol. 7, fila 100).
La data de 03.11.2005, ora 14:29, vol. 7, fila 106, la solicitarea inculpatului F.M.C. („o nelămurire referitoare la gaze. Ar fi bine dacă am putea afla cine iese pe locul doi acum, pentru că se pare că este presiune ca să-l schimbe pe acela de la locul doi, să vină prietenul nostru, în speranța că va reuși să ne împotmolească la contract”), inculpatulD.M.R. i-a comunicat ordinea de clasare a ofertanților, indicând inițialele competitorilor.
Din convorbirea telefonică a rezultat că inculpatul D.M.R. a divulgat, iar inculpatul F.M.C. a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) în legătură cu ordinea de clasare a competitorilor aflați în competiția pentru selectarea consultantului, într-un moment în care aceste date nu erau destinate publicității, sub forma unor nume proprii ale căror prime litere au corespuns cu inițialele competitorilor, respectiv: -„Barbu și Nae și Petre” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C., corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „BNP Paribas Corporate Finance”. – „Barbu și Ana” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C., corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „Bank of America Securities Limited”. -„Marian cu Lică” din afirmațiile lui D.M.R. către F.M.C. corespund cu inițialele instituției bancare/firme de consultanță: „Merrill Lynch”
În urma procesului de evaluare a ofertelor depuse, cel mai mare punctaj l-a întrunit consorțiul condus de C.S.F.B. (vol. 68, fila 22), împrejurare comunicată de inculpatul D.M.R., inculpatul S.S. cu ocazia convorbirii telefonice din 04.11.2005 ora 16:08, vol. 7, fila 114: ”tocmai am aflat că s-a luat decizia să anunțe câștigătoarea „Romgaz”, ceea ce este o veste bună”, care este ulterioară celei de la ora 11:44, vol. 7 fila 112 dintre aceeași conlocutori în care s-a relevat și implicarea în problemă a inculpatului M.D.M. și inculpatul F.M.C..
La data de 08.11.2005 au loc mai multe convorbiri telefonice între S.S. și D.M.R. după cum urmează:
– ora 11:42, vol. 7, fila 124, în careD.M.R. i-a comunicat lui S.S. că Merrill Lynch este pe locul doi, ceea ce “nu este bine și este și periculos, pentru că ei trebuie să aibă grijă în timpul negocierilor. Știi, când ești pe locul doi, aștepți mereu să vezi ce se întâmplă”, și că anunțul oficial se va face în cursul acestei zile;
– ora 15:41, vol. 7, fila 126 (în care D.M.R. a sunat de la cartela – 43676522554), D.M.R. i-a comunicat faptul că clasarea lui Merrill Lynch pe locul doi a fost un ordin, că „ei anunță locurile întâi și al doilea, e important doi pentru ce urmează să se întâmple”, iar S.S. îi răspunde că „Da, pentru că după aceea ei pot crea dificultăți în semnarea contractului și, dacă sunt probleme trec apoi la al doilea”; că ofertanții știau că a fost schimbată configurația de la C.S.F.B.);
– ora 21:01, vol. 7, fila 128 (D.M.R. apelează de pe aceeași cartelă telefonică) în careD.M.R. i-a comunicat interlocutorului că a aflat că există o presiune „de sus” și că sursa lui de informare crede că aceasta vine din partea primului ministru, în sensul că Merrill Lynch să fie pe locul doi, că „în caietul de sarcini este menționat: dacă negocierea nu va fi alterată de primul ofertant, ei au dreptul să-l cheme la negocieri pe al doilea ofertant. Deci acum ei (n.n. O.P.S.P.I. – comisia de selectare a consultantului) încearcă să găsească o soluție pentru a nu fi posibilă aplicarea acestei reguli); că anunțul oficial pentru consultantul selectat drept câștigător nu va fi făcut nici săptămâna următoare. S.S. îi comunică faptul că „dacă există o presiune, trebuie să insistăm. Îl voi ruga pe Michal (n.n. S.M.) să vină și el”.
În data de 11.11.2005 inculpatul B.V. a fost în București (vol.1 fila 366) și la ora 12:30 s-a întâlnit cu M.D.M. la hotelul Hilton (a se vedea nota de redare din 11.11.2005 ora 11:22, vol. 7, fila 141).
La data de 15.11.2005 ministrul M.E.C., inculpatul S.I.C. a anunțat oficial că un consorțiu format din C.S.F.B., Linklaters și Fondul Româno – American de Investiții (FRAI) a câștigat procesul de selecție a consultantului statului pentru privatizarea Romgaz Mediaș și urmează negocierea contractului (vol. 67, fila 26);
În data de 21.11.2005 inculpatul B.V. a fost din nou la București (vol. 1, fila 366).
În perioada următoare a avut loc următoarele convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat și, ulterior, certificate potrivit dispozițiilor legale:
– 17.01.2006 ora 18:11, vol. 7, fila 414 în care B.V. i-a comunicat lui M.D.M. că “se pare că luni voi veni în București, vin pentru negocierile cu Romgaz și vom putea să ne întâlnim.” În data de 21.01.2006 inculpatul B.V. a fost la București (vol. 1, fila 366);
– 24.01.2006 ora 9:20, vol. 7, fila 457 inculpatul M.D.M. i-a comunicat inculpatului S.I.C. „sunt cu Vadim (n.n. B.V.) de la C.S.F.B.. Ați avea timp cam peste două-trei ore să avem o discuție mai privată privind următoarea dilemă – de ce să facem privatizarea Romgazului și dacă da, cum”, întâlnire cu care S.I.C. a fost de acord;
– 10.02.2006 ora 11:54, vol. 7, fila 528, în discuția dintre M.D.M. și B.V., primul face referire la Romgaz;
– 13.03.2006 ora 21:48, vol. 8, fila 50, în care F.M.C. i-a comunicat inculpatului S.M. că „avem o problemă”, referindu-se la Romgaz și că „nu vreau să spun prea multe, dar Vadim (n.n. B.V.) își dă seama și este de acord cu chestiunile pe care i le-am spus noi acum trei săptămâni”.
– 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101 în care S.M. i-a comunicat lui B.V. un scenariu prezentat de D.M.R.în legătură cu privatizarea Romgaz context în care „tranzacția nu ar mai fi foarte atractivă din punctul nostru de vedere”; și-a exprimat părerea că nu ar trebui să se grăbească (este vorba de semnarea contractului negociat cu consultantul selectat); „să vedem dacă se va întâmpla ceva în zilele următoare, dacă va fi schimbat ministrul (n.n. S.I.C.) și dacă putem obține apoi sprijinul politic necesar în vederea unei soluționări adecvate a acestei probleme”; „problema este legată numai de Romgaz pentru că există mai multe implicații pe plan politic și, din păcate, se află pe „radarul” președintelui și, după cum știi, este foarte ușor ca afacerile aflate în vizorul său să se ducă de râpă. I-am spus lui Mircea (n.n. F.M.C.) că, dacă partea română ne solicită o întâlnire, să o programeze săptămâna viitoare și, dacă este important, vei participa și tu”. Conlocutorul, B.V. i-a comunicat: „Nu cred că este în interesul nostru să participăm la o întâlnire unde să ni se dea un ultimatum. Vreau să evit o întâlnire în care să ni se pună clar în vedere că nu vom obține nici un comision suplimentar și în care noi ar trebui să dăm un răspuns afirmativ sau negativ la această propunere. În aceste condiții cred că este m ai bine să nu aibă loc nici o întâlnire”. În continuare B.V. l-a întrebat dacă s-a întâlnit cu Alexe (n.n. A.A., director general în cadrul O.P.S.P.I.) la care S.M. i-a răspuns că a vorbit cu Radu (n.n. D.M.R.) „care are o listă de observații de la Alexe”;
– 02.04.2006 ora 18:26, vol. 8, fila 157, în care K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) s-a interesat de situația Romgaz și dacă ar fi trebuit să facă presiuni, iar inculpatul S.S. i-a comunicat: „Pentru Romgaz vor semna săptămâna viitoare sau cealaltă” referindu-se la contractul în vederea privatizării, și că durează așa de mult întrucât „problema acolo este că au început să-și schimbe opțiunile, nu m ai e clar dacă va fi privatizare sau IPO (Ofertă Publică Inițială), de aceea durează atât negocierile „.
– 03.04.2006 ora 22:07, vol. 8, fila 183 în care S.S. l-a întrebat pe S.M. ce mai știe despre Romgaz, iar înlocuitorul i-a răspuns că „am înregistrat un mic progres și sper să putem programa o întrevedere cu ei în vederea negocierilor, pentru săptămâna viitoare” deoarece „nu suntem încă pregătiți, încă suntem în faza în care analizăm informațiile. Tu te ocupi de restul, iar eu o să discut cu Radu (n.n.D.M.R.) și ne vedem mâine”.
– în data de 10.04.2006 inculpatul B.V. a fost la București și la aeroport s-a întâlnit cu inculpatul F.M.C. (convorbirea telefonică din 10.04.2006 ora 15:29, vol. 8, fila 238; – 10.05.2006 ora 21:40 vol. 9, fila 88, în care D.M.R. i-a comunicat lui S.S. că s-a întâlnit cu prietenul său (făcând probabil referire la A.A.) și “am discutat despre toate aspectele cu el … Referitor la Romgaz, el mi-a spus că nu a înțeles de la oamenii lui despre datorii, dar a spus: Dacă ești de acord așa, bine. Când voi primi, trebuie să respectăm. Asta cu datoriile nu este chiar o ….. mare. Da?”. – 23.05.2006 ora 15:08 vol. 9, fila 169, în care S.S. l-a întrebat pe F.M.C. dacă i-a adus contractul pentru Romgaz, la care conlocutorul i-a răspuns: „Nu știu ce se întâmplă. Vadim (n.n. B.V.) m-a rugat să-l trimit din nou lui, ceea ce am și făcut”;
– 23.05.2006 ora 15:26, vol. 9, fila 171 dintre inculpatul M.D.M. și martorul W. R. în care primul i-a comunicat cifre legate de gaz din toată țara și la întrebarea conlocutorului i-a răspuns că această cifră cuprinde și Romgazul;
– 07.06.2006 ora 20:37, vol. 10, fila 89 dintre D.M.R. și S.S. cu referire la B.V. și detalii în ce privește negocierea contractului de consultanță dintre C.S.T.B. și M.E.C. – O.P.S.P.I., relevându-se interesul manifestat al inculpatului S.S. în problemă;
– 08.06.2006 ora 13:23, vol. 10, fila 46 dintre inculpatul D.M.R. și F.M.C., în care s-au făcut referiri și la B.V. și s-a discutat detalii în legătură cu Romgaz;
– 13.06.2006 ora 13:21, vol. 10, fila 92 în care B.V. i-a comunicat luiD.M.R. că „sper să finalizăm negocierile cu Romgaz”, iar D.M.R. îl întreabă dacă trebuie să vorbească cu prietenul lui (n.n. A.A.) ca să-i spună ceva: “Ai ceva deosebit ce trebuie să-i spun lui?”, iar B.V. îi răspunde: „Am impresia că el crede că noi încercăm să câștigăm mai mulți bani, dar nu e adevărat. Noi încercăm să ne organizăm că nu câștigăm mai puțin”;
– 11.07.2006 ora 11:32, vol. 11, fila 45 în care K. Riquat (reprezentant C.A.I.B.) i-a cerut lui S.S.: „poate reușești să-mi faci rost măcar de un extract cu ce are C.S.F.B. ….. pentru Romgaz, m-ar ajuta”, iar S.S. îi răspunde că o să încerce să-i asigure o întâlnire cu Radu (n.n. D.M.R.);
– 02.08.2006 ora 13:06, vol. 11, fila 77, în care B.V. i-a comunicat lui S.S. că „pentru Romgaz mi s-a spus că nu trebuie să fiu acolo pentru că ministrul nu va fi prezent la inițiere. Dar dacă e nevoie sunt fericit să vin. Am mult timp liber la dispoziție”; – 24.10.2006 ora 22:18, vol. 11, fila 275 în care B.V. l-a întrebat pe S.S. dacă F.M.C. „ți-a vorbit despre Romgaz și despre faptul că încă nu se întâmplă nimic?” .
În intervalul de timp cuprins între data de 24.05.2005 – 24.10.2006, inculpatul B.V. a fost la București:
– în 31.05.2005 fila 367, vol. 1;
– în 27.06.2005 raport filaj (CDC) (când s-a întâlnit la orele 17:10 cu S.S. la Hotelul Hilton, iar la ora 21:50 cu același inculpat la Grand Cafe Galleron) și notă de convorbiri telefonice – fila 138, vol. 6;
* în 06.07.2005 – fila 367, vol. 1;
* în 16.08.2005 – fila 76, vol. 7;
* în 10.11.2005 – fila 366, vol. 1; fila 141, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M. D. M.);
* în 21.11.2005 – fila 366, vol. 1;
* în 23.01.2006 – fila 445, vol. 7 (convorbire telefonică cu M.D.M. D. M.) și fila 366, vol. 1;
* în 02.03.2006 – fila 365, vol.1;
* în 13.03.2006 – fila 365, vol.1;
* în 10.04.2006 – fila 365, vol. 1;
* în 09.05.2006 – fila 365, vol. 1; fila 46, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.) și fila 71, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S. cu care și stabilesc întâlnire la locația Byblos);
* în 31.05.2006 – fila 365, vol. 1 și fila 243, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.); fila 247, vol. 9 (convorbire telefonică cu S.S.) și fila 181, vol. 9 (convorbire telefonică cu M.D.M.);
* în 15.06.2006 – filele 364-365, vol. 1 și fila 122 din vol. 10 (ora 13:24 convorbire telefonică cu S.S.);
* în 07.08.2006 – fila 364, vol. 1;
* în 04.10.2006 – fila 364, vol. 1 și fila 239 vol. 11 și raportul de supraveghere operativă (filaj) al S.R.I. din care rezultă că la ora 18:15 s-a întâlnit cu S.S. S.,D.M.R., Mustafa O. și N.Z. la Restaurantul Neptun, iar la ora 20:55 cu S.S. și O.M. la locația „Tempo”;
* în 21.11.2006 – fila 364, vol.1.
În perioada 31.03.2006 – 05.10.2006, conform raportului de supraveghere (filaj) al organelor S.R.I. s-au produs următoarele contacte ale inculpatului S.S.:
– 31.03.2006 ora 18:20 cu inculpatul S.I.C. Ioan Codruț la sediul M.E.C.;
– 04.04.2006 ora 7:30 cu inculpatul M.D.M. la Lido; între 8:50 – 9:50 cu inculpatul S.I.C. la sediul M.E.C.; la ora 12:00 cu S.M., D.M.R. și alte persoane (inculpatul O.M. și N. Boissin) la ora 13:25 cu inculpatul S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 23.05.2006 ora 18:25 cu inculpatul F.M.C. și alte persoane (Petrișor Peiu și N. Boissin) la Grand Cafe Galleron;
– 24.05.2006 ora 8:35 cu inculpatul S.I.C. la sediul M.E.C.;
– 31.05.2006 ora 8:56 cu inculpatul D.M.R. și alte persoane (N. Boissin și inculpatul O.M.) la Grand Cafe Galleron; ora 10:40 cu inculpatul S.M.la locația Byblos; la ora 13:23 cu inculpatul M.D.M., inculpatul S.M. și altă persoană (C. Păltineanu) la Grand Cafe Galleron; la 16:00 a fost la sediul M.E.C. și la ora 17:00 cu inculpatul B.V. la Hilton;
– 01.06.2006 la ora 9:53 cu inculpatul S.I.C. la sediul M.E.C.; – 15.08.2006 la ora 17:40 cu inculpatul D.M.R. și inculpatul F.M.C. la terasa Hilton; la ora 18:25 a fost la sediul M.E.C. și la ora 19:00 cu F.M.C. și D.M.R.;
– 16.08.2006 la ora 12:50 cu inculpatul D.M.R. și K. Riquat la Hilton;
– 04.10.2006 la ora 7:35 cu inculpatul M.D.M. la locația Majestic Romada; la ora 15:45 a fost la sediul M.E.C.; la ora 18:15 cu inculpatul B.V., D.M.R. și învinuiții O.M. și N.Z. la Ristorante Neptunus Cabaret; la ora 20:55 cu inculpatul B.V. și inculpatul O.M. la locația Tempo.
Cu prilejul percheziției domiciliare, efectuate la inculpatul S.S., s-au găsit următoarele documente:
– strategia de accelerare a privatizării și atragerii de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I., pentru anul 2005, fila 85100, vol. 12, în care s-au făcut mențiuni punctuale cu privire la S.N.G.N. Romgaz S.A., fila 96, 100, vol. 12. A fost decelată preocuparea inculpatului S.S. pentru cunoașterea planului de perspectivă în ce privește privatizările din domeniul energetic, element absolut necesar pentru punerea în aplicare a planurilor destinate atingerii țintei grupului infracțional organizat, coordonarea și concertarea acțiunilor în acest sens;
– înscrisul intitulat: ”Projects 2006” fila 150-152, vol. 12, ce a reprezentat planul de acțiune al inculpatului S.S., ca membru constituent al grupului infracțional organizat, cu rolul de agent de execuție sau „de teren” și de a penetra informativ zona de interes (M.E.C. și M.C.T.I.), în care la poziția Romgaz se află mențiunea „Ok – și consemnat olograf Vadim O.K.”, ceea ce a decelat: cooperarea B.V. – S.S. în ce privește societățile comerciale; planificarea și organizarea acțiunilor în legătură cu S.N.G.N. Romgaz S.A.; realizarea obiectivului propus exprimată prin formula „Ok”
– corespondența electronică, fila 244, vol. 12, din care a rezultat cooperarea inculpatului S.S. cu o firmă din Bulgaria, în ce privește licitația de la Romgaz, în perioada 10.02.2006-23.06.2006: „Am participat la această licitație de două ori cu ulei motor din lotul nr. 1 și am fost descalificați”, semnată de Vladislav V. Petrov.
Documentele solicitate și remise de M.E.C.- O.P.S.P.I., aflate la vol. 67 al dosarului au relevat următoarele: – în programul de privatizare pentru perioada 2006-2008, predat de O.P.S.P.I. pentru a fi transmis la Cancelaria primului ministru, elaborat la 07.12.2005 (fila 1), S.N.G.N. Romgaz S.A. era prevăzută ca dată pentru începerea privatizării în trim. IV 2006, iar ca dată estimată (ianuarie 2006), cu data finalizării privatizării certă 2008 și estimată (trim. IV 2006) vol. 67, fila 6; – la data de 23.01.2006 stadiul privatizării a fost menționat în vol. 67, fila 26; – la data de 10.02.2006 planul de acțiune al M.E.C. – O.P.S.P.I. a fost expus în vol. 67, filele 39 – 44; – la data de 28.02.2006 programul și acțiunile de continuare a privatizării și atragerii de investiții pentru anul 2006 stipula în anexă prevederi pentru această societate comercială – vol. 67, fila 91; – etapele de parcurs înaintea publicării ofertei de vânzare O.P.S.P.I. pentru privatizarea operatorilor economici din calendarul integrat de privatizare 2006 și 2007 a fost menționat în volumul 67, fila 161; a se vedea și actul din 28.02.2006, vol. 67, fila 144; – la sfârșitul semestrului I 2006, în calendarul integrat de privatizare pentru anul 2006 – 2007 (emis la 12.09.2006 vol. 67, fila 188) la poziția S.N.G.N. Romgaz era menționat drept stadiu: „negocieri contract consultanță” vol. 67, fila 201; – în documentul Realizarea programului de privatizare ianuarie 2006 – septembrie 2006 emis de O.P.S.P.I. la 11.10.2006 vol. 67, fila 230 la poziția S.N.G.N. Romgaz a fost menționat: „negocieri ale contractului de consultanță finalizate” vol. 67, fila 234, a se vedea și vol. 67, fila 264. A rezultat că procesul de selectare a consultantului și negociere cu acesta pentru privatizarea S.N.G.N. Romgaz s-a derulat în timp din data de 23.06.2005 (data adoptării H.G. nr. 623/2005) până în luna octombrie 2006 (data previzionată pentru încheierea contractului de consultanță între M.E.C.O.P.S.P.I și C.S.F.B.).
Aspectele evidențiate mai sus au relevat, în concluzie, următoarele:
– s-a desfășurat activitatea de culegere de informații nedestinate publicității în ce privește elaborarea H.G. nr. 623/2005; poziția ocupată de competitori în procesul de selectare a consultantului internațional pentru privatizarea S.N.G.N. Romgaz și configurația clasamentului în momente în care aceste date nu erau destinate cunoașterii competitorilor înscriși în competiție; cifrele privind punctajele stabilite de comisia de evaluare; posibilitățile de influențare a factorilor de decizie în procesul de negociere a contractului de consultanță pentru evitarea posibilității de întrerupere a negocierilor și reluarea acestora (cu consultantul clasat al doilea); cunoașterea contextului politic și a reacției față de problemele de interes a decidenților din cadrul M.E.C. – O.P.S.P.I., în concluzie informații de ordin general și economice specifice procesului în discuție. Toate aceste informații, în ansamblul lor, urmare a unui proces de analiză, sinteză și evaluare, erau destinate utilizării cu prilejul participării la o competiție de selectare a consultantului, la care erau înscriși mai mulți competitori și, pe cale de consecință, a exploatării lor în vederea realizării scopului (țintei) vizate respectiv câștigarea competiției în raport de ceilalți concurenți – competitori.
În timp, activitatea de culegere de informații s-a desfășurat în etapa prealabilă (elaborarea actului normativ și declanșarea procesului) pe parcursul derulării efective a procesului de selectare a consultantului (până la anunțarea oficială a consultantului selectat) și în faza finală (negocierea contractului de consultanță).
Cunoașterea unor date și informații privind etapele sus arătate, anterior momentului în care ele deveneau cunoscute tuturor participanților la procesul de selectare a consultantului și pe cale de consecință, puteau profita oricăruia dintre aceștia, iar în faza de negociere a contractului de consultanță obținerea de informații de către o parte contractantă despre intențiile celorlalte părți contractante pe căi neoficiale și nu în cadrul consacrat oficial la unei negocieri la vedere, reprezintă un fapt contrar uzanțelor cinstite în raporturile comerciale, fiind de natură să afecteze poziția comercianților concurenți pe piață, în cazul dat instituțiile participante la competiție și să altereze mediul concurențial.
Atunci când s-a ajuns la faza de negociere, una dintre părțile contractante a putut să valorifice în interesul dorit respectivele informații în detrimentul celeilalte părți contractante, în cazul dat, M.E.C. – O.P.S.P.I. ca mandatat al statului român. Achiziționarea datelor și informațiilor sus menționate a făcut parte dintro acțiune coordonată, concertată și sistematică, derulată într-o perioadă de timp relativ îndelungată, de culegere de informații prin exploatarea informativă a persoanelor recrutate anterior în acest scop, ce aveau acces sau, la rândul lor, au penetrat informativ domeniul de interes și reprezintă o activitate clasică de spionaj comercial.
Activitățile sus arătate au fost susceptibile de a îmbrăca conținutul constitutiv al infracțiunii de concurență neloială, prev. de art.5 lit.e din Legea nr.298/2001 privind combaterea concurenței neloiale, ce reprezintă cerința esențială în ce privește scopul pentru care s-a inițiat și constituit grupul infracțional organizat extern compus din inculpații B.V., S.S. și inculpatul S.M. și la care au aderat cetățeni români.
Destinația acțiunilor realizate viza obținerea unui beneficiu financiar în favoarea consorțiului format din C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon., Linklaters și FRAI, iar pe de altă parte foloasele materiale realizate sau care urmau să fie dobândite ca urmare a prestației fiecăruia dintre inculpații și învinuiții implicați, ceea ce a constituit cealaltă cerință esențială a scopului pentru care s-a inițiat și constituit grupul infracțional organizat;
– activitatea de culegere de informații s-a realizat prin exploatarea informativă a surselor umane cu acces (inculpatul M.D.M., inculpatul S.I.C.) sau posibilități de acces (inculpatul D.M.R.) prin intermediul numitului A.A.) la informațiile dorite, ori prin exploatarea „în orb” a unor personaje politice (inculpatul K.G.) de către, în principal, inc. S.S. ce deținea rolul de „agent de teren” pentru asigurarea contactului permanent cu inculpații și învinuiții cetățeni români și, subsecvent, de învinuiții S.M.și F.M.C..
Beneficiarul informațiilor relevante a fost inculpatul B.V. care le-a exploatat la momentul oportun, valorificându-le pe tot parcursul procesului de selectare a consultantului și cu prilejul negocierii contractului de consultanță, în calitatea S.A. de reprezentant al C.S.F.B. (Europe) Ltd. London – s-a relevat filiera pe care au fost culese și au circulat informațiile de interes a căror beneficiar a fost inculpatul B.V., în favoarea și în folosul C.S.F.B. (Europe) Ltd. Lon. și concomitent al intereselor grupului infracțional organizat al cărui coordonator era, respectiv inculpatul K.G. – inculpatul S.S. (la care se recoltau datele și informațiile obținute de inculpatul D.M.R. de la numitul A.A., înalt funcționar în cadrul O.P.S.P.I. – M.E.C., și de la inculpatul M.D.M. și inculpatul S.I.C. ) – inculpatul B.V. și inculpatul S.M.(care erau beneficiarii și cei care valorificau informațiile în folosul și pentru C.S.F.B. (Europe) Ltd. London) și al grupului infracțional organizat constituit.
Activitatea ilicită concretă a inculpatului K.G. a constat în aceea că la data de 21.06.2005 a comunicat inculpatului S.S. informații în legătură cu traseul proiectului de act normativ (ce avea să devină H.G. nr. 623/2005), precizându-i cu exactitate că în ședința de Guvern se va lua în discuție proiectul de act normativ (c.t. din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102).
Faptele relevate mai sus au semnificat împrejurarea că inculpatul K.G. a cunoscut despre interesul inculpatului S.S. în legătură cu S.N.G.N. „Romgaz” S.A; că între cele două persoane a existat o înțelegere în sensul ca unul să obțină, iar celălalt să primească informații relevante referitor la problema declanșării procesului de privatizare al S.N.G.N. „Romgaz” S.A., precum și că inculpatul K.G. a căutat să obțină și a obținut informații în legătură cu momentul în care, în ședința de Guvern, se va lua în discuție proiectul de act normativ ce avea să devină H.G. nr. 623/2005.
Fapta inculpatului K.G. a reprezentat un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003 și a fot demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 21.06.2005 ora 11:11, vol. 6, fila 102, cu S.S..
Activitatea ilicită concretă a inculpatului S.M. a constat în aceea că a obținut informații de la S.S. în legătură cu derularea activităților referitoare la declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz” S.A. și a achiziționat date și informații confidențiale (secret comercial) pe parcursul desfășurării negocierilor pentru încheierea contractului de consultanță financiară dintre M.E.C. – O.P.S.P.I. și consorțiul C.S.F.B., Linklaters, Fondul Româno – American. Inculpatul a acționat în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în situația S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
Fapta inculpatului S.M. a reprezentat un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și a fost demonstrată de conținutul convorbirilor telefonice: din 06.06.2005 ora 11:24, vol. 6, fila 45, cu S.S.; din 20.07.2005 ora 11:54, vol.7, fila 59 cu S.S.; din 13.03.2006 ora 21:48, vol. 8, fila 50, cu F.M.C.; din 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101 cu .
132
B.V.; din 03.04.2006 ora 22:07, vol. 8, fila 183 cu S.S..
Activitatea ilicită concretă a inculpatului F.M.C. a constat în aceea că în data de 03.11.2005 a achiziționat informații confidențiale (secret comercial) de la inculpatul D.M.R., în legătură cu ordinea de clasare a ofertanților care au depus oferte pentru procesul de selectare al consultantului financiar pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea S.N.G.N. „Romgaz” S.A.
Inculpatul F.M.C. a acționat în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în situația S.N.G.N. „Romgaz” S.A. (vol. 21, fila 301, procură din partea C.S.F.B. emisă la 09.08.2005).
Fapta inculpatului F.M.C. a reprezentat un act material ce intră în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și a fost demonstrată de conținutul convorbirii telefonice: din 03.11.2005 ora 14:29, vol. 7, fila 106, cu D.M.R.
Activitatea ilicită concretă a inculpatului S.I.C. a constat în aceea că a sprijinit moral pe unii membri ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: B.V., S.S. și M.D.M., prin darea de sfaturi, instrucțiuni și încurajări cu prilejul întâlnirilor private în legătură cu declanșarea procesului de privatizare a S.N.G.N. „Romgaz” S.A, acționând pe poziția de ministru al M.E.C., ce avea în subordonarea sa atât O.P.S.P.I. cât și S.N.G.N. „Romgaz” S.A., ceea ce a conferit un ajutor moral pentru acțiunile ilicite desfășurate în legătură cu acest agent economic, în detrimentul celorlalți competitori.
Fapta inculpatului S.I.C. a reprezentat un act material ce a intrat în conținutul elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și a fost demonstrată de conținutul convorbirii telefonice din 24.01.2006 ora 9:20, vol. 7, fila 457.
Pentru infracțiunea comisă în legătură cu declanșarea procesului de privatizare la S.N.G.N. „Romgaz” S.A., respectiv cea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 au fost trimiși în judecată: -inculpatul B.V., prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 156/D/P/2007 din 07.09.2007 (vol. 110, filele 238 – 437); -inculpații S.S., M.D.M. și D.M.R., prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 222/D/P/6 din 18.04.2007 (vol. 110, filele 1 -237); cu ambele rechizitorii fiind sesizată Curtea de Apel București.
f. în ce privește S.N. Radiocomunicații S.A.
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S.,S.M., B.V. și F.M.C. alături și împreună cu aderenții grupului respectiv și anume: D.M.R. și N.Z..
Pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inculpatul S.S., la poz. 3 s-a aflat menționat olograf „Radiocomunicații C.A.I.B./BM/NICOLAS/& ALEX”, vol. 12, filele 150-152.
La data de 22.03.2006 inculpatul S.M.a achiziționat date reprezentând secrete comerciale privind modalitatea de privatizare a SN Radiocomunicații intenționată de M.C.T.I. și întrebările formulate de celelalte instituții competitoare ofertante, de la inculpatul D.M.R., prin intermediul inculpatului B.V..
Actul exterior de conduită al inculpatului S.M.a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice purtată cu inculpatul B.V. din data de 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101.
La data de 24.01.2006 inculpatul Mircea F.M.C. a achiziționat informații în legătură cu persoana care a elaborat caietul de sarcini destinat competiției, de la inculpatul D.M.R..
Actul exterior de conduită al inculpatului a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice dintre D.M.R. și F.M.C. din data de 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459.
La data de 16.03.2006 inculpatul F.M.C. i-a oferit sfaturi și instrucțiuni inculpatului D.M.R. privind modalitatea în care să conceapă procesul de privatizare al SN Radiocomunicații.
Actul exterior de conduită a rezultat din convorbirea telefonică dintre F.M.C. și D.M.R. din data de 16.03.2006 ora 16:50, vol. 8, fila 82.
La data de 05.04.2006 inculpatul N.Z. a încurajat ca și consorțiul C.A.I.B. – Mușat și Asociații să fie declarat drept câștigător al competiției, sprijinind astfel moral acțiunile concertate și intențiile inculpaților S.S. și D.M.R..
Actul exterior de conduită al inculpatului N.Z. a rezultat implicit din convorbirea telefonică dintre D.M.R. și S.S. din data de 05.04.2006 ora 15:34, vol. 8, fila 217 și 05.04.2006 ora 20:16, vol. 8, fila 225.
În baza H.G. nr. 774 din 14.07.2005, cu modificările ulterioare (H.G. nr.535 din 19.04.2006) privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (S.N.R.), Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (M.C.T.I.) a anunțat public, la sfârșitul lunii octombrie 2005, organizarea unei licitații internaționale pentru selectarea consultantului în vederea privatizării SNR, primind 10 scrisori de interes în acest sens de la firme și consorții internaționale, printre care și Credit Suisse First Boston Europe Ltd. Londra (C.S.F.B.) și Credit Anstalt Investment Bank (C.A.I.B.) Corporate Finance Beratungs GmbH Viena (fila 139, vol. 84).
Prin ordinul nr. 415/08.11.2005 al ministrului M.C.T.I. a fost numită Comisia de evaluare și selectare a consultantului și de mijlocire a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., între membrii acesteia fiind nominalizați, ca președinte ministrul N.Z. și inculpatul D.M.R. (fila 19, 20, vol. 71) în care s-au prevăzut atribuțiile (fila 19 – 21, vol.71).
Întreaga documentație privind procesul de selectare a consultantului în vederea acestei privatizări se află depusă în vol. 70, 84-90.
Activitatea comisiei s-a evidențiat în procesele verbale din 11.11.2005; 12.12.2005; 14.12.2005; 22.12.2005; 13.02.2006; 24.02.2006; 20.03.2006; 28.03.2006; 31.03.2006; 05.04.2006; 27.04.2006; 08.05.2006; 18.05.2006; 06.06.2006; 22.06.2006; 12.07.2006; 27.07.2006; (filele 79-139, vol. 84).
La data de 31.03.2006 comisia a luat în discuție analizarea solicitării primite din partea C.A.I.B. – Corporate Finance Beratungs GmbH privind intenția acestora de a se asocia cu Societatea de Avocatură Mușat & Asociații în calitate de membrii ai consorțiului (fila 106, vol. 84).
În data de 05.04.2006 au fost deschise plicurile conținând oferta tehnică și financiară (fila 104, vol. 84) corelat cu nota de convorbire telefonică din data de 05.04.2006 ora 15:34 între D.M.R. și S.S.. – vol. 8, fila 217)
În data de 27.04.2006 s-a hotărât de comisie ca în formula de calcul pentru selectarea ofertanților să se introducă formula comisionului fix și variabil fără TVA (reprezentând sumele ce urmează a fi achitate efectiv consultantului) a se vedea filele 100 – 103, vol. 84.
La data de 08.05.2006 s-a declarat drept câștigătoare oferta consorțiului C.A.I.B. și „Mușat & Asociații” (filele 91 – 99, vol. 84 corelat cu nota de convorbire telefonică din data de 09.05.2006, ora 11:42 dintreD.M.R. și S.S. – vol. 9, fila 41). La procesul în discuție a participat din partea consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, numitul Klaus Riquat și M. Buia, iar inculpatul S.S. nu avea nici o participare oficială din partea C.S.F.B. ori C.A.I.B., decât în faza inițială, respectiv până la momentul preselectării ofertelor depuse (28.03.2006), dată de la care C.S.F.B. nu a mai participat la competiție, dar care, ca instituție bancară și de investiții, fusese invitată la achiziționarea caietului de sarcini (12.12.2005).
Între M.C.T.I. și ofertanții care au achiziționat caietele de sarcini s-au încheiat acorduri de confidențialitate în ce privește informațiile vehiculate (filele 106 – 115, vol. 52; fila 2, vol. 53).
După analiza inițială a ofertelor, Comisia de licitație constituită la nivelul M.C.T.I. a preselectat un număr de 7 ofertanți, din care, în 27.04.2006, au rămas în cursă pentru faza finală a licitației 4 consorții formate din: 1. C.A.I.B. – Mușat & Asociații, 2. BNP PARIBAS CORPORATE FINANCE – CENTRAL EUROPE TRUST COMPANY, 3. ROTHSCHILD – CIE și 4. RAIFFEISEN INVESTMENT – NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (fila 100, vol. 84).
În acest context, din probatoriul administrat au rezultat probe cu privire la implicarea directă și premeditată a inculpatului S.S. în obținerea, încă de la mijlocul anului 2005, prin intermediul lui D.M.R., de date și informații nedestinate publicității cu privire la respectiva licitație, pe care intenționa să le valorifice cointeresat, în scopul favorizării a două organizații internaționale (C.S.F.B. și C.A.I.B.), despre care primul a afirmat că le reprezintă în România. – (notele de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06; 27.06.2005 ora 15:24 și 15:37 – vol. 6, filele 76, 136 și 140).
Au existat elemente concrete care certifică legăturile din perioada respectivă ale cetățeanului bulgar, atât cu reprezentanții C.S.F.B. (S.M. – director regional), cât și cu cei ai C.A.I.B. (Klaus Riquat – director executiv și co-președinte al companiei austriece) pentru a testa potențialul interes pentru respectiva afacere (dar și pentru licitațiile ce urmau a fi organizate de aceeași instituție pentru asigurarea consultanței M.C.T.I., în vederea vânzării pe bursă a pachetului de circa 46% din acțiunile „Romtelecom” deținute în portofoliul M.C.T.I., precum și în vederea restructurării/privatizării C.N. Poșta Română S.A.), lăsând să se înțeleagă interlocutorilor că are cunoștințe în mediul de decizie de la nivelul M.C.T.I. prin care influența adjudecarea licitației în favoarea firmei agreate (nota de convorbiri telefonice din 05.07.2005 ora 13:17- vol. 7, fila 19).
Înainte de depunerea ofertelor finale, irevocabile și îmbunătățite – din faza finală a licitației –, în data de 02.04.2006 s-au desfășurat mai multe contacte între S.S.și D.M.R. în afara cadrului oficial, în cadrul cărora responsabilul M.C.T.I (membru în comisia de licitație) i-a acordat consultanță cetățeanului bulgar cu privire la nivelul ofertei financiare (cuprinzând două componente: onorariul de angajare a consultantului în sumă fixă și un comision de succes la finalizarea afacerii, sub formă procentuală din valoarea încasată de statul român la privatizarea societății), pe care trebuia să o depună consorțiul C.A.I.B. – Mușat & Asociații pentru a câștiga licitația; s-a menționat că, în paralel, S.S.a ținut legătura cu Klaus Riquat căruia i-a transmis datele sugerate de D.M.R. (notele de convorbiri telefonice din 02.04.2006 ora 18:26, 18:42:56; 18:42:57; 18:44; 18:51:26; 18:51:27 – vol. 8, filele 157-158, 160, 162, 164, 166 și 168).
În data de 03.04.2006, D.M.R. i-a confirmat lui S.S.că a primit 4 oferte pentru licitația în cauză, discuția acestora relevând convingerea că, deși nu se deschiseseră ofertele oficial, licitația s-a finalizat în favoarea consorțiului susținut de aceștia (nota de convorbiri telefonice din 03.04.2006 ora 17:51 – vol. 8, fila179).
Ulterior, în data de 05.04.2006, la solicitarea lui S.S.(aflat la Viena), D.M.R. i-a comunicat acestuia că au fost deschise ofertele financiare, iar cea a consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații s-a clasat pe locul secund, în urma ofertei depuse de consorțiul BNP PARIBAS CORPORATE FINANCE – CENTRAL EUROPE TRUST COMPANY, dar decalajul mic (apreciat de funcționarul M.C.T.I. la 1 – 2 puncte, ca urmare a unui onorariu de angajament mai redus) putea fi compensat la oferta tehnică, D.M.R. asigurându-l pe cetățeanul bulgar că „nu va fi nici o problemă pentru cel tehnic, voi avea nevoie de unul sau două puncte…eu nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo… nici o problemă. Trebuie să merg să vorbesc cu Zsolt ” (nota de convorbiri telefonice din 05.04.2006 ora 15:34 – vol. 8, fila 217).
În mod similar, într-o altă discuție desfășurată în aceeași dată, D.M.R. i-a comunicat lui S.S.că a beneficiat și de sprijinul celorlalți membri ai comisiei de licitație: „Ți-am spus, nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul doi. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (n.n. Florin Bejan – secretar de stat pentru comunicații în cadrul M.C.T.I.), și nu mai vorbesc despre SCHUMI (n.n. s-a stabilit cu certitudine că „SCHUMACHER” sau „SCHUMI” erau criptonimele folosite de inculpați pentru a-l denumi în convorbirile private pe N.Z., ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației), sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu” (nota de convorbiri telefonice din 05.04.2006 ora 20:16 – vol. 8, fila 225).
Cei doi au mai avut convorbiri pe aceeași temă – atât telefonice, cât și în cadrul unor întâlniri în afara cadrului oficial, la care a participat și ministrul N.Z. – și în perioada ce a urmat (notele de convorbiri telefonice din 11.04.2006 ora 09:14; 13:05 – vol. 8, filele 253, 264).
În data de 09.05.2005, M.C.T.I. a dat un comunicat public prin care a anunțat că la licitația pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. oferta consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații a realizat cel mai mare punctaj, fiind declarată câștigătoare, urmând ca cele două părți să demareze negocierile pentru încheierea contractului de consultanță.
A fost relevant că S.S.știa deja de la D.M.R., la momentul anunțului oficial, că oferta susținută de cel în cauză a fost desemnată câștigătoare (nota de convorbiri telefonice din 09.05.2006 ora 11:42 – vol. 9, fila 41).
S-a menționat că, și după începerea negocierilor, cetățeanul bulgar s-a implicat prin posibilitățile deja menționate, în sprijinirea intereselor consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, prin folosirea datelor și informațiilor obținute de la D.M.R. despre poziția adoptată de partea română la negocierile aflate în derulare asupra punctelor în litigiu (nota de convorbiri telefonice din 06.06.2006 ora 12:02 – vol. 10, fila 31).
La data de 21.11.2006, s-a încheiat contractul de consultanță cu privire la privatizarea S.N. Radiocomunicații S.A. între M.C.T.I. și consorțiului C.A.I.B. – Mușat & Asociații, în baza H.G nr. 1562/01.11.2006, publicat în Monitorul Oficial în data de 20.11.2006.
În legătură cu selectarea ofertelor pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, inculpații S.S., D.M.R. și inculpatul S.M.au purtat mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, ce s-au derulat pe perioada 30.05.2005 – 01.11.2006, după cum urmează:
– În perioada 30.05.2005 – 12.12.2005:
* nota de convorbire telefonică din 30.05.2005 ora 15:31 în care inculpatul S.S. i-a comunicat unui „domn” că i-a pregătit pentru Radiocomunicații România – vol. 6, fila 9;
* nota de convorbire telefonică din 09.06.2005 ora 21:06 între inculpatul S.S. șiD.M.R. – vol. 6, fila 76;
* nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 17:22 între inculpatul S.S. și Klaus Riquat – vol. 6, fila 112;
* nota de convorbire telefonică din 05.07.2005 ora 13:17 între inculpatul S.S. și Klaus Riquat – vol. 7, fila 19;
– Între 22.03.2006 – 09.05.2006:
* nota de convorbire telefonică din 22.03.2006 ora 14:51 (vol. 8, fila 101), între S.M. și B.V., în care primul l-a informat că inculpatul D.M.R. i-a spus că în cazul privatizării Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unei IPO și că până în prezent nu s-au depus ofertele – vol. 8, fila 101;
* nota de convorbire telefonică din 03.04.2006 ora 17:51(vol. 8, fila 176179) între inculpatulD.M.R. și S.S., în care primul i-a comunicat faptul că au fost depuse 4 oferte și că deschiderea ofertelor ar fi avut loc miercuri (n.n. 05.04.2006/ ore 10:00) și că va fi OK – vol. 8, fila 179;
* nota de convorbire telefonică din 05.04.2006 ora 15:34 între inculpații D.M.R. și S.S. – vol. 8, fila 217;
* nota de convorbire telefonică din 05.04.2006 ora 20:16 – vol. 8, filele 225 – 227;
* nota de convorbire telefonică din 11.04.2006 ora 09:14 între inculpațiiD.M.R. și S.S.,D.M.R. care a comunicat faptul că nu s-a uitat încă pe oferte, dar că e bine și va merge – vol. 8, fila 253;
* nota de convorbire telefonică din 09.05.2006 ora 11:42 – vol. 9, fila 41;
– Între 10.05.2006 – 01.11.2006:
* nota de convorbire telefonică din 06.06.2006 ora 12:02 între inculpații S.S. și Klaus Riquat care au discutat amănunte tehnice în ce privește negocierea valorii de tranzacționare, iar S.S. i-a spus că dacă nu reușește în negocierile ce au loc tocmai în acel moment o să-l sune sau contacta personal pe inculpatul D.M.R. – (vol. 10, fila 31);
* nota de convorbire telefonică din 19.06.2006 ora 09:50 între inculpatul D.M.R. și Klaus Riquat cu referiri la Casa de avocatură Mușat care i-a creeat probleme stupide, iar D.M.R. i-a spus că așteaptă (comisia de negociere) propunerea referitoare la cele 5 puncte; și ora 14:39 când D.M.R. a primit mesaj de la Klaus Riquat „Trebuie neapărat să discutăm despre abordarea lui Mușat referitoare la taxele pentru Radiocomunicații. Au început să mă enerveze, deci sună cât poți de repede” – vol. 10, filele 141, 145.
* nota de convorbire telefonică din 19.06.2006 ora 14:39 între inculpații D.M.R. și S.S. referitor la problema de mai sus, ceea ce a relevat preocupările comune Klaus Riquat – S.S. – D.M.R. – vol. 10, fila 145;
* nota de convorbire telefonică din 21.06.2006 ora 12:33 între inculpații D.M.R. și S.S. – vol. 10, fila 169;
* mesajul SMS din 06.07.2006 ora 10:41 între inculpatul D.M.R. și inculpatulS.M.- vol. 11, fila 17;
* nota de convorbire telefonică din 06.07.2006 ora 10:44 între inculpatul D.M.R. și Suat Sokolou pentru stabilirea unei sejur în luna august la Viena – vol. 11, fila 19;
* nota de convorbire telefonică din 06.07.2006 ora 21:13 între inculpatul D.M.R. și un „domn” referitor la ministru și la directorul general al S.N. Radiocomunicații (vol. 11, fila 29);
* nota de convorbire telefonică din 16.08.2006 ora 12:47 între inculpații S.S. și K. Riquat (vol. 11, fila 119);
* nota de convorbire telefonică din 23.10.2006 ora 22:33 între inculpații D.M.R. și S.S. (vol. 11, fila 267);
* nota de convorbire telefonică din 01.11.2006 ora 14:45 între inculpatul S.S. și K. Riquat (vol. 11, fila 287);
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind procesul de selectare a consultantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A. a rezultat din acordurile de confidențialitate cu fiecare dintre firmele și consorțiile ofertante în care a fost definită noțiune de informație cu referire și la măsurile pe care trebuie să le întreprindă părțile în timpul discuțiilor și tratativelor purtate, acesta fiind opozabil fiecăreia dintre părțile contractante, informațiile uneia dintre firmele ofertante neputând fi comunicate altei firme participante la licitație.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor 12.12.2005) și deschiderea oficială a acestora și anunțul public privind ofertantul câștigător (08.05.2006).
Activitatea ilicită a inculpatului D.M.R. a constat în următoarele:
– în datele de 02.04.2006; 03.04.2006; 05.04.2006; 11.04.2006; 09.05.2006 a transmis informații confidențiale (secrete comerciale) a căror importanță și caracter au făcut ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifre reprezentând diferiți coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse, poziția ocupată de competitori, în procesul de evaluare și selectare a ofertantului pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., inculpatului S.S., ceea ce s-a circumscris infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 din C.p. Discuțiile anterioare datei de 12.12.2005 purtate cu inculpații S.S. și Klaus Riquat și posterior datei de 09.05.2006, referitoare la S.N. RADIOCOMUNICAȚII au relevat actele materiale anterioare (acte pregătitoare) și posterioare perioadei în care s-a derulat efectiv procesul de selectare a ofertantului pentru consultanță în vederea privatizării și negocierea contractului de consultanță, ceea ce a conturat faptul că activitatea ilicită a inculpatului D.M.R.a parcurs etapele actelor pregătitoare (încriminate în cazul infr. prev. de art. 157 alin. 2 C.p.), al consumării, și în final al epuizării infracțiunii prev. de art. 157 alin. 2 din C.p.
– anterior datei de 22.03.2006, a comunicat inculpatului B.V. că în cazul privatizării S.N. Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unui IPO și că până la acel moment nu s-au depus ofertele precum și că avocații nu sunt de acord cu acordarea de comisioane suplimentare, iar acesta, la rândul său a transmis informația inculpatuluiS.M.Michal, așa cum a rezultat din convorbirea redată în nota din 22.03.2006, ora 14:51 (vol. 8, fila 101), ceea ce constituie un sprijin acordat grupului infracțional extern (B.V., S.S. și S.M.). Acest sprijin a fost acordat în condițiile în care inculpatul D.M.R. cunoștea despre existența grupului extern sus arătat și de obiectivele acestui grup.
Activitatea ilicită a inculpatului S.S. a constat în următoarele:
– la datele de 02.04.2006; 03.04.2006; 05.04.2006; 11.04.2006; 09.05.2006 a procurat informații confidențiale (secrete comerciale) a căror importanță și caracter au făcut ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, constând în cifre reprezentând diferiți coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse, poziția ocupată de competitori, în procesul de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., de la inculpatul D.M.R., ceea ce s-a circumscris infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 din C.p.
Discuțiile telefonice anterioare datei de 12.12.2005 purtate cu inculpatul D.M.R. și posterioare datei de 09.05.2006, referitoare la S.N. RADIOCOMUNICAȚII relevă actele materiale anterioare (acte premergătoare) și posterioare perioadei în care s-a derulat efectiv procesul de selectare a consultantului pentru privatizare și, apoi, negocierea contractului de consultanță, ceea ce conturează că activitatea ilicită a inc. S.S. a parcurs etapele actelor premergătoare (încriminate în cazul infr. prev. de art. 159 C.p.), al consumării și, în final, al epuizării infracțiunii prev. de art. 159 din C.p.
Faptele relevate s-au circumscris și actelor materiale ce au intrat în conținutul constitutiv al infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional inițiat și constituit, ce acționa de la începutul anului 2005 în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de concurență neloială, prev. de art. 5 lit. e și f din Legea nr. 298/2001, încriminate de art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2, lit. a, pct. 18 și 20 și lit. c din aceeași lege.
Pentru infracțiunile reținute în sarcina celor doi inculpați, așa cum au fost descrise mai sus, aceștia au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr.222/D/P/2007.
Note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din care rezultă activitățile ilicite privind procesul de selectare a ofertantului la SN Radiocomunicații corelate cu date despre derularea respectivului proces ce rezultă din alte mijloace de probă:
* 09.06.2005 ora 21:06, în care S.S. i-a cerut lui D.M.R.„trebuie să te apuci să pregătești până săptămâna viitoare, de fapt până marți (n.n. 14.06.2005), dacă poți, ministrul să semneze documentarea pentru selecția consiliului pentru privatizarea Radiocomunicații…”; … „Da, marțea viitoare trebuie să fie gata pentru ca ministrul să semneze, iar tu ești autorizat să te duci, în persoană, să strângi semnăturile ….”; „Exact! Decizie de Guvern pentru privatizare (vol. 6, fila 76). La data de 14.07.2006 a fost adoptată H.G. nr. 774 din 14.07.2006 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (vol. 84, filele 1-2);
* 21.06.2005 ora 17:12, K. Riquat (C.A.I.B.) i-a cerut lui S.S. „Poți să-l suni pe Horia și să discuți despre Radiocomunicații?” și la răspunsul afirmativ a lui S.S., continuă: „Pentru că ar trebui să avem o întâlnire cu ministrul (n.n. N.Z.), dar eu nu voi participa pentru că este săptămâna viitoare, pe 29”. S.S. afirmă: “Pot să-l trimit la Buia (C.A.I.B.) pe Radu (n.n.D.M.R. M.R.)”, iar K. Riquat zice „Fă-o”, la care S.S. îi confirmă că se va executa în acest sens (vol. 6, fila 114).
* 27.06.2005 ora 15:24 (vol. 6, fila 136), S.S. i-a comunicat unei persoane neidentificate de la postul nr.4359059110001, în legătură cu „dl. Zund”: „Fiind în România am discutat să am o întâlnire cu el și există o idee interesantă. Radiocomunicații România urmează să fie privatizată. Aceasta este compania care operează frecvențele în România și, de asemenea, operează toate turnurile, sunt deținute de ei. Toate turnurile de distribuție. Există și posibilitatea, de asemenea, să ia o licență pentru U & TS MOBILPHONES și, de asemenea, GSM de la această companie. Dacă vrem. Poate fi un proiect foarte interesant pentru Telekom Austria devance putem avea configurarea cu turnurile astea de operare, plus, Austria Telekom sau orice alt operator de telefonie mobilă pentru a obține aceste licențe. Să se facă fără licitație, ceea ce este foarte interesant ….” (a se vedea și c.t. din 06.12.2005 ora 10:33 despre N.Z.) vol. 7, fila 199;
* 05.07.2005 ora 13:17 în care K. Riquat (C.A.I.B.) i-a spus lui S.S.: „Ne-am întâlnit cu ministrul (n.n. N.Z.) săptămâna trecută (n.n. 27.06 – 03.07.2005) pentru Radiocomunicații. Conform celor spuse de colegii mei, totul a mers foarte bine” (vol. 7, fila 19). La data de 23.08.2005 s-a rectificat alin. 1 al art. 1 din H.G. nr. 774/2005 (vol. 84, fila 2).
La data de 24.10.2005 s-a publicat în ziarul Financiar și în The Wall Street Journal „cerere pentru scrisori de interes pentru servicii de consultanță financiară privind privatizarea S.N. Radiocomunicații S.A. (fila 6, 7 vol. 84).
La data de 08.11.2005, ministrul M.C.T.I., N.Z. a emis ordinul nr. 415, prin care a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A.: N.Z., B.F., N.A., D.L., D.M.R. (fila 8-9, vol. 84).
În data de 11.11.2005 comisia de evaluare și selectare a consultantului s-a întrunit și a constatat că au fost primite 10 scrisori de interes (fila 139, vol. 84); iar în data de 12.12.2005 aceeași comisie „a decis lista scurtă a firmelor și băncilor de investiții care urmează să fie invitate în vederea achiziționării caietului de sarcini, după cum urmează: 1) C.A.I.B. Corporate Finance Beratungs Ges. M.b.H.; 2) C.S.F.B. Europe Limited; 3) BNP Parisbas; 4) HSBC Bank; 5) Raiffeisen Investment AG; 6) Rothschild & CIE; 7) Generale Corporate Finance Advisory S.A. (fila 138, vol. 84).
În data de 18:42:56; (fila 135, vol. 84) și 22.12.2005 (fila 133, vol. 84) aceeași comisie s-a reîntâlnit pentru a reanaliza scrisorile primite din partea Detecon Internațional, respectiv Pricewaterhouse Coopers;
* 24.01.2006 ora 22:11 (vol. 7, fila 459) D.M.R. i-a comunicat lui F.M.C. (C.S.F.B.) că „Vreau să reușesc să termin mai repede cu caietele de sarcini pentru Poștă și Radiocom”, la care F.M.C. afirmă:”Tu le ai și pe alea”, iar D.M.R. continuă: “Da. La Radiocom am reușit să finalizez astăzi …”
* 13.02.2006 (fila 131, vol. 84) și 24.02.2006 (fila 120, vol. 84) comisia de evaluare și selectare a consultantului s-a întâlnit în vederea analizării cererii de oferte privind selectare consultanți, desfășurând lucrări interne;
* 16.03.2006 ora 16:50 (vol. 8, fila 82) F.M.C. i-a comunicat lui D.M.R.:” Oricum, să știi în cazul Radiocomului, îți spun o opinie foarte directă, nu cred că va fi posibilă listarea internațională, pentru că nu este o companie atât de atractivă pentru a fi listată internațional, pe de o parte, iar pe de altă parte, compania necesită foarte multă pregătire” .
* 20.03.2006 (fila 116, vol. 84), comisia de evaluare și selectare s-a întrunit în vederea realizării întrebărilor primite din partea BNP Parisbas și C.A.I.B., în baza temerilor de referință și trimiterea răspunsului și celorlalte În situații care au achiziționat caietul de sarcini;
* 22.03.2006 ora 14:51 (vol. 8, fila 101), S.M.i-a afirmat lui B.V. (ambii C.S.F.B.): „În plus, un alt aspect interesant pe care mi l-a comunicat Radu (n.n.D.M.R. M.R.) …. În cazul companiei Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unui IPO.
* 28.03.2006, comisia s-a întrunit pentru analizarea întrebărilor primite din partea Raiffeisen AG; Rotschild și C.A.I.B. și formularea răspunsurilor care se transmit către toți consultanții care au achiziționat caietul de sarcini (fila 111, vol. 84);
* 31.03.3006, comisia s-a întrunit în vederea analizării solicitării primite din partea C.A.I.B. privind intenția acestora de a se asocia cu S.C.A. „Mușat și Asociații”, în calitate de membru al Consorțiului, răspunzându-se favorabil (fila 106, vol. 84);
* 03.04.2006 ora 17:51 (vol. 8, fila 176)D.M.R. i-a comunicat lui S.S. că: „Am patru oferte pentru Radiocom”, și la întrebarea conlocutorului când este deschiderea, răspunsul este „miercuri (n.n. 05.04.2006)…., la ora 10, vom deschide. Vom deschide. Da. Deci va fi ….”; iar S.S.: Va fi OK!”. Potrivit procesului verbal din 05.04.2006 al comisiei de evaluare, în 05.04.2006 ora 10:00 s-au deschis plicurile care au conținut ofertele tehnice și financiare, în prezența celor 4 ofertanți: BNP Paribas; C.A.I.B. + Mușat și Asociații; Rotschild și CIE și Raiffeisen (fila 104, vol. 84);
* 11.04.2006 ora 09:14 (vol. 8, fila 253), la întrebarea lui S.S. „Cum e cu Radiocom”, D.M.R. i-a răspuns: „Nu, dar e bine. Îți spun eu”…. „Merge, nici o problemă”.
Activitatea ilicită a inculpatului S.M. a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi incumbau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a S.N. Radiocomunicații S.A. (până la data de 28.03.2006), la data de 22.03.2006 a achiziționat date privind modalitatea de privatizare a S.N. Radiocomunicații intenționată de M.C.T.I. și despre întrebările formulate de ceilalți competitori ce reprezintă secret comercial (c.t. din 22.03.2006 ora 14:51, vol. 8, fila 101) de la inculpatul D.M.R. membru al comisiei instituite la nivelul M.C.T.I., pe care lea transmis inc. B.V..
Rezultatul acțiunii a constat în împrejurarea că C.S.F.B. s-a retras din competiția la care a participat în ce privește selectarea ofertanților în vederea privatizării SN Radiocomunicații;
– acțiunea inculpatului S.M.a relevat relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – S.S. – S.M.- N.Z. – B.V..
Activitatea ilicită a inculpatului F.M.C. a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale conferite de calitatea de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a SN Radiocomunicații (până la data de 28.03.2006) la data de 24.01.2006 a achiziționat date și informații în legătură cu persoana care a elaborat caietul de sarcini destinat competiției (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459) de la inculpatul D.M.R., iar la data de 16.03.2006 i-a oferit sfaturi și instrucțiuni privind modalitatea în care să conceapă procesul de privatizare al SN Radiocomunicații, membrului comisiei instituite la nivelul M.C.T.I. inc. D.M.R. (c.t. din 16.03.2006 ora 16:50, vol. 8, fila 82, ceea ce a relevat coeziunea psihică, cooperarea și sprijinul existent între cele două persoane; – acțiunile inculpatului F.M.C. a relevat relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – F.M.C..
Activitatea ilicită a inculpatului N.Z. a constat în următoarele:
– în calitate de președinte al Comisiei de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării SN Radiocomunicații a contribuit moral la acțiunile ilicite întreprinse de inculpații D.M.R. și S.S., acordând sprijinul moral, prin încurajări, pentru declararea consorțiului C.A.I.B. – Mușat și Asociații drept câștigător al competiției, împrejurare ce a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice din data de 05.04.2006 ora 15:34, vol. 8, fila 217 și din 05.04.2006 ora 20:16, vol. 8, fila 225, purtate între D.M.R. și S.S.;
– acțiunea de sprijinire morală a inculpaților sus arătați de către inculpatul N.Z. s-a derulat în contextul în care inculpatul S.S. i-a intermediat acestuia o întâlnire, în data de 14.12.2005, în Austria, cu un oficial austriac, Zund (c.t. din 06.12.2005 ora 10:33, vol. 7, fila 199), coroborat cu ieșirea – intrarea în România din perioada 14.12.2005 – 17.12.2005 evidențiată la filele 119-120, vol. 115), precum și a unor întâlniri în afara cadrului oficial (sediul M.C.T.I.), cum a fost, de exemplu, cea din 11.04.2006, la locația Byblos din București (c.t. din 11.04.2006 ora 13:05, vol. 8, fila 264).
În intervalul de timp cuprins între data de 12.02.2005 și 08.05.2006, în care se derula activitatea comisiei de negociere referitoare la declanșarea procesului de privatizare al S.N. Radiocomunicații S.A, respectiv selectarea consultantului în vederea privatizării, în care a fost declarată câștigătoare oferta consorțiului CAIB (reprezentat de K. Riquat și M. Buia) – Mușat și Asociații, inculpatul N.Z. a avut următoarele întâlniri:
– 12.12.2005, ora 15:00, cu S.S. (convorbirea telefonică din 12.12.2005, ora 11:38, vol. 7, fila 22).
– 01.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 02.03.2006, ora 09:07, vol. 8, fila 8 bis).
– 14.03.2006 cu S.S. (convorbirea telefonică din 14.03.2006, ora 14:37, vol. 8, fila 61).
– 20.03.2006 cu S.M.(convorbirea telefonică din 13.03.2006, ora 21:48, vol. 8, fila 50).
– 31.03.2006 ora 14:50 cu S.S. la locația Galleron – Grand Cafe din București. – 03.04.2006 cu S.S., în prima parte a zilei și la ora 21:00 (convorbirea telefonică din 03.04.2006, ora 17:51, vol. 8, fila 179). – 11.04.2006 cu S.S., între orele 14-16, la locația Byblos din București (convorbirea telefonică din 11.04.2006, ora 13:05, vol. 8, fila 264). Inculpatul N.Z. s-a cunoscut cu K. Riquat, care a reprezentat interesele CAIB încă din luna iunie 2005, prin intermediul inculpatului S.S. (convorbirea telefonică din 27.06.2005, ora 15:37, vol. 6, fila 140, și din 21.06.2005, ora 17:12, vol. 6, fila 114).
Acțiunea inculpatului N.Z. de sprijin moral (intelectiv) al acțiunilor întreprinse de inculpatul S.S. în legătură cu acest agent economic, pentru selectarea consultantului internațional în vederea privatizării, în calitate de ministru al M.C.T.I., dar și de președinte al comisiei de evaluare și selectare, au fost decelate de relatările cu privire la atitudinea acestuia, făcute de D.M.R. lui S.S. în convorbirile telefonice din 05.04.2006, ora 15:34, vol. 8, fila 217, din care s-a redat pasajul relevant.
Acțiunile învinuiților S.M., F.M.C. și N.Z. au reprezentat acte materiale care se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 (concurență neloială prev. de art. 301 C.p. rap. la art. 5 lit. e din Legea nr. 11/1991 cu modificările și completările ulterioare) din aceeași lege.
g. în ce privește S.C. Romtelecom S.A.
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S.,S.M., B.V. și F.M.C., alături și împreună cu aderenții și sprijinitorii grupului respectiv: D.M.R., K.G. și N.Z..
Profitând de prerogativele funcției pe care o îndeplinește și calitatea de membru în comisia de selectare prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., D.M.R. a furnizat informații nedestinate publicității, în afara cadrului oficial, înainte, pe parcursul derulării procesului respectiv (02.11.2005 – 05.01.2006) și în perioada de negociere pentru încheierea contractului, inculpatului S.S.și inculpatului F.M.C. (angajat al C.S.F.B. – responsabil pentru România și, în perioada respectivă, asistent personal al lui S.M.), care să favorizeze interesele cu privire la ofertele depuse de competitorii înscriși în cursă.
Ca și în speța referitoare la licitația organizată pentru consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A., au existat elemente concrete care certifică legăturile cetățeanului bulgar – încă din etapa pregătitoare a întocmirii documentelor la nivelul M.C.T.I. pentru organizarea licitației în cazul listării acțiunilor „Romtelecom” – atât cu D.M.R. – pentru obținerea de date și informații nedestinate publicității referitoare la poziția autorităților române, inclusiv pentru transmiterea de instrucțiuni responsabilului român (nota de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76), precum și cu alte persoane (Gabor K.G., N.Z.) cu potențial de acces la astfel de date (nota de convorbiri telefonice din 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57).
Pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inculpatul S.S., la poz. 2 s-a aflat menționat olograf „Romtel – OK contract cu C.S.F.B./F/Memo de la Michal pentru mine”, vol. 12, filele 150-152.
La data de 12.07.2005, inculpatul S.M. a achiziționat informații de la S.S. în legătură cu evoluția proiectului de H.G. privind privatizarea S.C. Romtelecom S.A., într-un moment situat înaintea ședinței de Guvern în care acesta a urmat să fie discutat și înaintea datei publicării în Monitorul Oficial, deci în perioada în care informațiile respective nu erau destinate publicității.
Actul exterior de conduită al inculpatului S.M. a rezultat din nota de redare a convorbirilor telefonice din 12.07.2005 ora 20:34 (vol. 7, fila 51).
La data de 22.07.2005, inculpatul S.M.i-a trasat sarcini inculpatului S.S. care, la rândul său să i le transmită inculpatului D.M.R., în ce privește procesul de selectare a ofertanților care au depus scrisori de interes, într-un moment situat înaintea oricărei desfășurări oficiale a procesului de selectare a ofertelor depuse, anticipând, dirijând și influențând în interesul C.S.F.B. și, implicit, personal acest proces.
Actul exterior de conduită al inculpatului S.M.a rezultat din nota de redare a convorbirii telefonice din 22.07.2005 ora 11:32 (vol. 7, fila 65).
Activitatea inculpatului S.M.în acest proces de privatizare s-a desfășurat în contextul în care S.S. a insistat pentru atragerea instituției C.S.F.B. la participare (a se vedea c.t. din 05.06.2005 ora 20:48 – vol. 6, fila 27; 06.06.2005 ora 12:41 – vol. 6, fila 47 și 09.06.2005 ora 21:06 – vol. 6, fila 76, iar S.M.a achiesat (12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51), în condițiile participației active a inculpatului D.M.R.;
La data de 25.11.2005, inculpatul F.M.C. a achiziționat informații despre lucrările interne ale comisiei de evaluare și selectare a consultantului de la unul din membrii acesteia, inculpatul D.M.R.; împrejurarea care s-a repetat în data de 20.12.2005 în ce privește componența comisiei.
Actele exterioare de conduită ale inculpatului F.M.C. a rezultat din notele de redare a convorbirilor telefonice din 25.11.2005 ora 19:03 (vol. 7, fila 177) și 20.12.2005 ora 11:47 (vol. 7, fila 280).
La data de 22.12.2005, inculpatul F.M.C. a cules informații privind rezultatul evaluării întreprinse de comisia de evaluare de la D.M.R., ceea ce a rezultat din c.t. din 22.12.2005 ora 12:55 (vol. 7, fila 301).
În perioada 10.04.2006 – 19.07.2006 inculpatul F.M.C. a achiziționat informații în legătură cu traseul proiectului de act normativ privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. (H.G. nr. 947/2006), informații care nu sunt destinate publicității.
Actul exterior de conduită al inculpatului F.M.C. a rezultat din următoarele note de redare a convorbirilor telefonice pe care le-a purtat cu D.M.R.
Începând din data de 22.07.2005 inculpatul N.Z. a acordat sprijinul inculpatului S.S. și prin acesta al celorlalți membrii ai grupului infracțional extern organizat în legătură cu finalizarea privatizării Romtelecom, acceptând și sprijinind astfel implicit acțiunile acestora, ceea ce rezultă indirect din nota de redare a convorbirilor telefonice din 22.07.2005 ora 11:32 dintre S.S. – S.M.(vol. 7, fila 65).
Actul exterior de conduită al inculpatului N.Z. a fost anticipat de întâlniri repetate cu S.S. și S.M.(20.06.2005 ora 08:17 – vol. 6, fila 80; 29.06.2005 ora 20:25, vol. 6, fila 192; 05.07.2005 ora 11:08, vol. 7, fila 17);
La data de 02.11.2005, M.C.T.I. a primit 10 oferte pentru furnizarea de servicii de consultanță financiară în operațiunea de vânzare pe bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute la S.C. Romtelecom S.A., printre acestea fiind și cea a consorțiului format din C.S.F.B. și IEBA TRUST. În urma evaluării ofertelor tehnice și financiare la data de 05.01.2006, în mod public, a fost declarat câștigător consorțiul format din C.S.F.B. și societatea de brokeraj IEBA Trust S.A. București. Urmare susținerii acordate constant de către D.M.R. la nivelul comisiei de licitație a M.C.T.I. – existând indicii temeinice că toate demersurile celui în cauză pentru favorizarea în mod vădit a ofertei consorțiului menționat au fost cunoscute și supervizate permanent de către ministrul N.Z. -, au fost create condițiile pentru adjudecarea licitației, deși o serie de elemente constatate pe parcursul acesteia au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea derulării procesului: – C.S.F.B. a inclus în consorțiu, ulterior depunerii ofertei în vederea creșterii punctajului-societatea de avocatură „Badea, Georgescu și Asociații”- în urma consultării și pe baza sprijinului acordat de inculpatul D.M.R., la comisia de licitație, decizie contestată ulterior de o parte din firmele concurente; – partea română a acceptat un comision de succes propus de C.S.F.B. de 1,4% din valoarea totală a tranzacției (ceea ce reprezenta circa 14 milioane de euro, în condițiile în care valoarea totală a acțiunilor societății se cifra la aproximativ 2 miliarde de euro), deși o altă ofertă – înaintată de consorțiul constituit din Union Bank of Switzerland, ING Securities și Central Europe Trust Company Ltd. – prevedea un comision de succes de 0,95%.
În paralel, D.M.R. a ținut legătura și cu B.V., căruia i-a prezentat stadiul negocierilor, cei doi realizând un schimb de informații destinat favorizării intereselor C.S.F.B. cu privire la negocierile separate derulate de firma britanică cu reprezentanții S.C. Romtelecom S.A., ca etapă distinctă premergătoare încheierii contractului de consultanță, ceea ce denotă încrederea de care s-a bucurat funcționarul public în mediul exponenților C.S.F.B. – convorbirile telefonice din datele de: 30.05.2006 ora 16:09:39 (vol. 9, fila 209), 19.06.2006 ora 18:21 între D.M.R.și B.V.(vol. 10, fila 152), 21.06.2006 ora 11:57:38 (vol. 10, fila 165),D.M.R. 21.06.2006 ora 12:56 întreD.M.R. și F.M.C. (vol. 10, fila 171).
Prin H.G. nr. 727/14.07.2005 s-au instituit unele măsuri pentru privatizarea S.C. Romtelecom S.A., și anume încheierea unui contract de consultanță, cuprinzând componenta variabilă a onorariului, cu un consultant internațional specializat, în vederea vânzării pachetului minoritar de acțiuni deținut de M.C.T.I. la S.C. Romtelecom S.A. (modificat prin H.G. nr. 534 din 19.04.2006), filele 1-4, vol. 91. Prin ordinul nr. 319 din 23.08.2005 emis de ministrul M.C.T.I. s-a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A., în care ca președinte a fost desemnat F.B., secretar de stat, iar ca membru D.M.R., consilier personal al ministrului, filele 8 – 12, vol.71.
Activitatea comisiei în discuție s-a derulat pe perioada 26.08.2005 – 08.08.2006, filele 15-89, vol. 91.
La procesul de privatizare au participat printre alte instituții C.A.I.B., C.S.F.B., ABN – AMRO, BNP Paribas, Citibank, JP Morgan, Merrill Lynch, Morgan Stanley și UBS. La data de 23.12.2005 comisia instituită a constatat că oferta câștigătoare a fost cea depusă de consorțiul C.S.F.B. + Ieba Trust (filele 5051, vol. 91).
Prin H.G. nr. 947/19.07.2006 M.T.C.I. publicat în 02.08.2006 în Monitorul Oficial a fost mandatat să semneze contractul de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. cu consorțiul compus din C.S.F.B. Europe Ltd. și Ieba Trust, fila 1, vol. 70.
Interesul inculpatului S.S. pentru problema în discuție a fost relevată în convorbirea telefonică din 05.06.2005 ora 20:48 cu S.M.(vol. 6 fila 27) și din 08.06.2005 ora 13:48 când i-a comunicat interlocutorului K.G. această preocupare – vol. 6, fila 57, pentru că „noi trebuie să facem bani din asta”.
Inculpatul a cules informații și date din interiorul M.C.T.I. în vederea valorificării cointeresate în scopul favorizării C.S.FB. și a transmis inculpatului D.M.R.sarcini în legătură cu declanșarea și derularea procesului care să le aducă la îndeplinire împreună cu S.M. și F.M.C. notele de convorbiri telefonice din 09.06.2005 ora 21:06 vol. 6, fila 76 și 57).
În datele de 20.06.2005 la ora 10:00 din inițiativa sa (vol. 6 fila 92); 29.06.2005 ora 19:55 și în 05.07.2005 ora 12:00, N.Z. s-a întâlnit cu S.S.; cu S.S. și D.M.R.și cu S.S. și S.M., iar la data de 12.07.2005 ora 20:34 S.S. i-a comunicat lui S.M.că „Romtelecomul” este aprobat (vol. 7, fila 51).
La data de 14.07.2005 a fost adoptată H.G. 727/2005 privind privatizarea societății comerciale Romtelecom S.A., urmare a procedurilor de la nivelul Guvernului, unde proiectul de hotărâre a fost inițiat și promovat de ministrul M.C.T.I., Zsolt N.Z., iar la data de 21.07.2005 H.G. a fost publicată în Monitorul Oficial.
La data de 21.07.2005 N.Z. a avut convorbire cu S.S. în legătură cu Romtelecom (vol. 7, fila 65), în care primul i-a cerut celui de al doilea să poarte o discuție.
S-a menționat că inculpatul S.S. nu a avut participare oficială, ca reprezentant sau mandatat de C.S.F.B., la acest proces de privatizare. În ce privește procesul de selectare a consultantului în vederea vânzării prin listare a pachetului de 46 % acțiuni deținute de stat la S.C. Romtelecom S.A. București în perioada 05.06.2005 ora 20:48 și 21.11.2006 ora 15:01, deci înainte, pe parcursul derulării procesului respectiv (01.11.2005 – 05.01.2006) și în perioada de negociere pentru încheierea contractului, s-au purtat convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, între inculpații S.S., D.M.R., B.V., și învinuiții S.M.și F.M.C., după cum au urmat: Perioada 05.06.2005 ora 20:48 – 08.06.2005 ora 13:48:
– notele de convorbiri telefonice din 05.06.2005, ora 20:48 (vol. 6, fila 27), între S.S. șiS.M.în care s-au făcut referiri și la Romtelecom și C.N. Poșta Română;
– 06.06.2005, ora 10:17, vol. 6, fila 36 (între S.S. și un domn);
– 08.06.2005 ora 13:48, vol. 6, fila 57 (între S.S. și K.G.);
Perioada 02.11.2005 – 05.01.2006:
– notele de convorbiri telefonice din 18.11.2005 ora 17:02 între D.M.R. și un domn care i-a spus că a aflat că a luat o hotărâre, respectiv C.S.F.B. + Ieba Trust (vol. 7 fila 165);
– notele de convorbiri telefonice din 18.11.2005 ora 20:02 (vol. 7, fila 168) între S.S. și D.M.R. care i-a comunicat primului relații din interiorul lucrărilor comisiei de negociere;
– notele de convorbiri telefonice din 12.12.2005 ora 10:16, vol. 7 – filele 221, 222 (între D.M.R. și Gutium E.) și din 05.01.2006, ora 14:35:51, vol.7 – fila 313 (între D.M.R. și F.M.C.);
– notele de convorbiri telefonice din 04.01.2006 ora 19:33, vol. 7, filele 308-309 (între D.M.R. și inculpatul F.M.C.) și din 03.01.2006 ora 18:54, vol. 7, fila 306 (între D.M.R. și C. D., pe care îl anunță câștigătorul); 05.01.2006 ora 14:35, vol. 7, fila 313 (întreD.M.R. și F.M.C.Cătălin);
– 07.01.2006 ora 20:55, vol. 7, fila 319-320 (întreD.M.R. și F.M.C.);
– convorbirile telefonice redate în vol. 8-11, purtate între inculpații D.M.R., S.S. și învinuiții S.M. și F.M.C..
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind procesul de licitație pentru selectarea consultantului, în cazul privatizării Romtelecom a rezultat din:
– declarația de confidențialitate depusă la 10.11.2005 de către membrii comisiei de evaluare și selectare a consultantului (între care și inc.D.M.R. Radu Mihai) prin care se angaja să trateze orice informație la care a ajuns din partea M.C.T.I. sau de la consultant în legătură directă sau indirectă cu proiectul sau cu activitatea M.C.T.I. drept secretă și confidențială și să nu o transmită la terțe părți fără aprobarea în scris a reprezentantului legal al M.C.T.I., vol. 91, fila 11-12;
– acordul de confidențialitate cu fiecare dintre firmele ori consorțiile aferente în care a fost definită noțiunea de informație cu referire și la măsurile pe care trebuie să le întreprindă părțile în timpul discuțiilor și tratativelor purtate,acesta fiind opozabil fiecăruia dintre părțile contractante, informațiile unora dintre firmele aferente neputând fi comunicate alte firme participante la licitație, vol.94, fila 130-134.
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse și procesul de licitație care a fost cuprinsă între momentul deschiderii ofertelor (03.11.2005) și data declarării ofertei câștigătoare pentru C.S.F.B. (23.12.2005).
Note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat din care a rezultat activități ilicite privind selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., corelate cu date referitoare la derularea respectivului proces rezultate din celelalte mijloace de probă:
05.06.2005 ora 20:48 (vol. 6, fila 27) în convorbirea dintre S.S. și S.M., primul s-a manifestat că nu a fost interesat de Romtelecom, iar secundul a afirmat că „Romtelecom nu este inclus”, referindu-se la o listă existentă în posesia căruia este;
– 06.06.2005 ora 12:41 (vol. 6, fila 48) S.S. i-a comunicat lui C. Păltineanu (reprezentant C.S.F.B. în România) că poate să aranjeze cu Sofocleus (Romtelecom) „să te facă partener”, la care conlocutorul i-a afirmat că „ar trebui să fie Mircea (n.n. F.M.C.) sau Michal (n.n.S.M.);
09.06.2005 ora 21:06 (vol. 6, fila 76) în care S.S. i-a recomandat lui D.M.R. ca, în legătură cu Romtelecom, „vorbește cu Michal (n.n.S.M.Michal) și cu Mircea (n.n. F.M.C.. Trebuie să-ți dea un draft”;
12.07.2005 ora 20:34 (vol. 7, fila 51) S.S. i-a comunicat lui S.M. că „Romtelecomul este aprobat”, că „Radu a făcut o treabă bună” și că “joi (n.n. 14.07.2005) urmează Poșta și Romtelecom”.
La data de 14 iulie 2005, în ședința de Guvern a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr.727 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării S.C. Romtelecom S.A., care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 645 la data de 21.07.2005 (vol. 91, fila 1);
22.07.2005 ora 11:32 (vol. 7, fila 65) S.S. i-a comunicat lui S.M.că: “… dar mă voi vedea cu Zsolt (n.n. N.Z.) în scurt timp, în jumătate de oră, o oră. Și de fapt mi-a cerut că vrea să discutăm, ieri când am vorbit, de asemenea despre Romtelecom”; „cât de repede ne putem descurca, m-a întrebat (n.n. N.Z.). Să spunem, Radu (n.n. D.M.R.) va face anunțul luni (n.n. 25.07.2005); precum și că N.Z. „m-a întrebat cât de repede poate fi încheiată selecția”. S.M. a afirmat:”Nu, selecția poate fi încheiată, dar asta este treaba lui Radu (n.n. D.M.R.) și poate face selecția în … Dar întreabă-l pe Radu, știi?”. Discuția s-a continuat și a avut ca subiect acțiunile, pe care le-a avut de întreprins D.M.R. în viitor. La data de 13.08.2005 s-a publicat anunțul M.C.T.I. privind solicitarea scrisorilor de interes în vederea acordării de servicii de consultanță financiară în vederea privatizării Romtelecom S.A., pe pagina de internet al M.C.T.I. la www.mcti.ro și în ziarul Bursa și Financiarul ,Times (vol. 91, fila 15).
La data de 23.08.2005, ministrul M.C.T.I., N.Z. a emis ordinul nr. 319 privind numirea comisiei de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat, în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A..
În datele de 26.08.2005 ora 13-15 (vol. 91, fila 15-16), 12.09.2005 ora 16-18 (vol. 91, fila 17-18) și 06.09.2005 ora 13-15:30 (vol. 912, fila 19-20) la sediul M.C.T.I. s-au desfășurat lucrările comisiei de evaluare, la ultima ședință stabilindu-se și cele 11 bănci de investiții calificate, între care C.A.I.B. și C.S.F.B.
În ședința din 20.09.2005 ora 13-14:30 (vol. 91, fila 21-22) s-a dispus prezentarea într-un termen cât mai scurt a formei finale a caietului de sarcini urmând ca acesta să fie supus aprobării ministrului.
La datele de 21.09.2005 ora 17:00-17:30 (vol. 91, fila 23); 29.09.2005 (vol. 91, fila 24); 10.10.2005 (vol. 91, fila 26), 18.10.2005 (vol. 91, filele 27 – 29); 25.10.2005 (vol. 91, filele 30-32); 27.10.2005 (vol. 91, filele 33-34) la sediul M.C.T.I. s-au desfășurat lucrările comisiei de evaluare, la ultimele 3 dintre ele, luându-se în discuție solicitarea unora dintre ofertanți (C.A.I.B., HSBC și J.P. Morgan) de a se asocia în vederea formării unui consorțiu și depunerii de oferte comune.
În ședința din 28.10.2005 (vol. 91, fila 35) comisia a aprobat solicitarea C.S.F.B. de a lucra în competiție împreună cu societatea IEBO Trust. Au mai avut loc ședințe ale comisiei în discuție la 31.10.2005 (vol. 91, filele 38 – 41) și în 03.11.2005 (vol. 91, filele 42-43), la ultima procedându-se la deschiderea plicurilor conținând documentele de participare primite din partea ofertanților, ocazie cu care s-a stabilit care dintre ofertanți au depus toate documentele. Cutiile cuprinzând ofertele tehnice și cele financiare au fost închise din nou.
La data de 09.11.2005 între orele 10:00 – 12:00, Comisia de evaluare și selectare a consultantului a deschis plicurile cuprinzând ofertele tehnice și ofertele financiare dispuse de participanții selectați (filele 45-46, vol. 91), iar oferta financiară a fost contrasemnată de reprezentanții autorizați ai părților: 1) UBS – RaL.L.Vișinescu; 2) C.S.F.B. + Ieba Trust – F.M.C.și alții. În aceeași dată, între orele 13-16, comisia – fără participarea reprezentanților competitorilor – s-a întrunit pentru a stabili modalitatea de lucru pentru efectuarea evaluării ofertelor; pregătirea sintezei de evaluare și studiul fiecărui participant selectat (fila 47, vol. 91).
În data de 09.11.2005 ora 18:26, D.M.R. i-a comunicat telefonic lui S.S. clasamentul clasificării după ofertele financiare. (UBS; Merryll Lynch; J.P. Morgan precum și cifrele reprezentând ofertele reprezentând ofertele financiare (vol. 7, fila 132).
O altă discuție telefonică a avut loc în data de 09.11.2005 ora 18:26, vol. 7, fila 132, între D.M.R. și S.S., în care primul a oferit detalii despre configurația clasamentului ofertanților. Inițialele „GP” au corespuns cu cele ale băncii de investiții/ firmei de consultanță „J. P. Morgan”.
Datele, informațiile și cifrele comunicate de D.M.R. lui S.S. în convorbirea sus arătată, s-au regăsit în procesul verbal încheiat de comisia de evaluare în 25.11.2005 (file 48, vol. 91).
Despre faptul că, unele informații din interiorul comisiei de evaluare s-a diseminat a aflat Sofocleus, reprezentant Romtelecom care i-a reproșat acest lucru luiD.M.R. M.R. (c.t. din 18.11.2005 ora 17:02, vol. 7, fila 165), iar acesta i-a transmis despre situația creată lui S.S. (c.t. din 18.11.2005 ora 20:02, vol. 7, fila 168).
După ședința comisiei din 25.11.2005 (vol. 91, fila 48),D.M.R. R.M. i-a comunicat telefonic lui F.M.C. despre lucrările comisiei (c.t. din 25.11.2005 ora 19:03, vol. 7, fila 177).
În 19.12.2005 ora 18:49 S.S. s-a aflat în anturajul lui N.Z. (c.t. din 19.12.2005 ora 18:49, vol. 7, fila 272) și i-a făcut acestuia legătura telefonică cu D.M.R..; la ora 19:51 D.M.R. i-a comunicat lui N.Z. cifre din analiza ofertelor tehnice și financiare (c.t. din 19.12.2005 ora 19:51, vol. 7, fila 274).
În convorbirea telefonică din 20.12.2005 ora 11:47 (vol. 7, fila 280) dintre D.M.R. și F.M.C. s-au făcut referiri la un al patrulea personaj din comisia de evaluare și selectare „amicul nostru”; iar la ora 15:41D.M.R. i-a comunicat lui N.Z. ordinea clasării competitorilor: C.S.F.B.; UBS; Morgan Stanley (vol. 7, fila 286); în c.t. din aceeași dată de la ora 18:07 D.M.R. i-a transmis lui F.M.C. (C.S.F.B.) să fie liniștit (vol. 7, fila 288), iar în 21.12.2005 ora 18:40 (vol. 7, fila 298) i-a confirmat că UBS (concurentul C.S.F.B.) a fost pe locul doi și că nu a fost nici o problemă.
În data de 22.12.2005 ora 12:55 (vol. 7, fila 301) D.M.R. i-a reamintit lui F.M.C. să fie absolut liniștit; iar la ora 15:54 (vol. 7, fila 303) același D.M.R. i-a comunicat lui S.S. că este o veste foarte bună pe 46% (Romtelecom)) și că „totul este așa cum am vrut noi”.
Din convorbirea telefonică a mai rezultat că a existat o înțelegere între S.S. și D.M.R. cu care inculpatul N.Z. a fost de acord și că acesta din urmă ar fi vrut ca mâine (în 23.12.2005) să facă anunțul oficial prin care a comunicat că oferta câștigătoare a fost cea a consorțiului C.S.F.B. – Ieba Trust. În final S.S. a afirmat: „E un cadou de Crăciun”.
Prin procesul verbal din 23.12.2005 a fost declarată drept ofertă costisitoare cea depusă la C.S.F.B. + Ieba Trust (vol. 91, filele 50-51), cu mențiunea finală că „Fiecare dintre participanții la procesul de selectare al consultantului pentru finalizarea privatizării S.C. Romtelecom S.A. au fost notificați, urmând ca ofertantul câștigător să fie invitat ca începând cu data de 12.01.2006 să participe la ședința de negociere a contractului de servicii financiare sub condiția ca, în cazul în care s-ar fi depus contestații de către ceilalți participanți și acestea ar fi fost admise în tot sau în parte, având ca efect modificarea clasamentului și deci a câștigătorului, contractul negociat, ca și etapele de negociere, să fie considerate nule, cu obligația din partea părților de a păstra confidențialitatea. În acest caz, procesul de negociere a fost reluat cu ofertantul câștigător.
În notificări a fost prevăzut termenul în care va fi depusă contestația.
04.01.2006 ora 19:33 (vol. 7, fila 308) F.M.C. l-a întrebat pe D.M.R. dacă a fost făcut anunțul public cu oferta câștigătoare, iar cel din urmă i-a comunicat faptul că au fost transmise doar notificările, precum și faptul că la întâlnirea oficială din data de 12.01.2006 din partea M.C.T.I. ar fi fost el și juriștii de la S.C.A. Gutium care a consiliat M.C.T.I. în procesul de evaluare;
05.01.2006 ora 14:35 (vol. 7, fila 313) D.M.R. a purtat o convorbire telefonică cu F.M.C., în care primul și-a exprimat suspiciunea că Sofocleus (reprezentant OTE la Romtelecom) „s-ar putea să lucreze cu Morgan Stanley (n.n. unul dintre competitori)” și s-a informat reciproc cu privire la participanții de la întâlnirea oficială din 12.01.2006;
în data de 05.01.2006 UBS a contestat rezultatul competiției (vol. 91, fila 62).
07.01.2006 ora 20:55 (vol. 7, fila 320) în care D.M.R. i-a comunicat inculpatului F.M.C. despre împrejurarea că a fost depusă contestație în legătură cu procesul desfășurat de competitorul IBS și de reacția pe care comisia de evaluare o va adopta, situație pe care a aflat-o și S.S. de la inculpatul N.Z. (c.t. din 08.01.2006 ora 18:23 dintre D.M.R. și S.S., vol. 7, fila 326);
09.01.2006 ora 18:01 (vol. 7, fila 340) S.S. i-a cerut lui D.M.R. să-i transmită prin e-mail lui S.M. răspunsul pe care l-a comunicat UBS în legătură cu contestația depusă și acesta este de acord.
Începând din data de 12.01.2006 s-a derulat procesul de negociere a contractului de servicii financiare ce urmează a fi încheiat între M.C.T.I. și C.S.F.B.- Ieba trust (vol. 91, fila 69-70), din partea C.S.F.B. participând F.M.C. M. Călin.
De la momentul respectiv și până la data de 21.11.2006 au existat numeroase convorbiri telefonice având ca subiect negocierea respectivului contract, între diferiți conlocutori, convorbiri ce relevă implicarea cu caracter infracțional.
Activitatea ilicită a inculpatului S.M. a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 12.07.2005 a achiziționat informații nedestinate publicității de la S.S. privind evoluția și traseul proiectului de H.G. nr.727/2005 (c.t. din 12.07.2005 ora 20:34, vol.7, fila 51) și a dirijat și influențat acest proces în interesul C.S.F.B. și, implicit, personal (c.t. din 22.07.2005 ora 22:32, vol. 7, fila 65), cooperând cu inc. D.M.R., înalt funcționar guvernamental în cadrul M.C.T.I. implicat în procesul respectiv.
Rezultatul acțiunii sale rezidă în împrejurarea că oferta consorțiului C.S.F.B. + Ieba Trust a fost declarată câștigătoare în procesul de selectare a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A., distorsionându-se mediul concurențial corect în care era licit și loial să se deruleze procesul respectiv.
– acțiunea înv. S.M. relevă relaționarea între membrii grupului infracțional cu caracter transnațional pe filiera: S.S. – S.M.- F.M.C. – D.M.R. – N.Z. – B.V..
Activitatea ilicită a inculpatului F.M.C. a constat în următoarele:
– în contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al C.S.F.B. în problema participării la procesul de finalizare a privatizării S.C. Romtelecom S.A., la data de 25.11.2005, 20.12.2005 și 22.12.2005 a achiziționat de la inculpatul D.M.R. informații confidențiale, secret comercial, despre lucrările interne ale comisiei de evaluare și selectare a consultantului internațional; despre membrii respectivei comisii; precum și despre rezultatul evaluării întreprinse de comisia în discuție (25.11.2005 ora 19:03, vol. 7, fila 177; 20.12.2005 ora 11:47, vol. 7, fila 280; 22.12.2005 ora 12:55, vol. 7, fila 301);
– în perioada 10.04.2006 – 19.07.2006 a achiziționat informații nedestinate publicității în legătură cu traseul proiectului de act normativ (H.G. nr. 947/2006) privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vederea privatizării S.C. Romtelecom S.A. (se circumscrie prevederile art. 12 lit. b, comb. cu art. 9, 14 și 15 din Legea nr. 78/2000);
– acțiunile inculpatului F.M.C. au relevat relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional pe filiera D.M.R. – F.M.C..
Activitatea ilicită a inculpatului N.Z. a constat în următoarele:
– în calitate de ministru al M.C.T.I. a contribuit intelectual, prin sprijin moral și încurajare acordată acțiunilor ilicite derulate de D.M.R., S.M. și S.S., despre care avea cunoștință;
– acțiunea de sprijin moral și încurajare realizată de N.Z. a relevat relaționarea între membrii grupului infracțional cu caracter transnațional pe filiera S.S. – S.M.- D.M.R. – N.Z. – B.V.. Participarea inculpatului N.Z. în cazul S.C. Romtelecom S.A. (selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A. proces parcurs în perioada 03.11.2005 – 23.12.2005 și apoi negocierea contractului de consultanță cu consultantul selectat, respectiv consorțiul format din C.S.F.B. – Ieba Trust – proces parcurs în perioada 05.01.2006-08.08.2006) s-a evidențiat în perioada în care era necesar promovarea actului normativ care urma să reglementeze măsurile destinate privatizării S.C. Romtelecom, respectiv H.G. nr.727/14.07.2005 publicat în Monitorul Oficial nr.645 din 21.07.2005 și imediat după aceea, adică în 22.07.2005, când a cerut în mod expres lui S.S. că vrea să discute cu S.M. (reprezentant C.S.F.B.), dând de înțeles, fără echivoc, că dorește ca această instituție financiar-bancară, C.S.F.B., să câștige licitația.
S-a menționat că manifestarea inculpatului N.Z. relevată de S.S. lui S.M. în convorbirea telefonică din 22.07.2005, ora 11:32, vol.7, fila 65, s-a exteriorizat înaintea momentului în care s-a făcut anunțul oficial al M.C.T.I. privind solicitarea scrisorilor de interes în vederea acordării serviciilor de consultanță financiară în vederea listării la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la S.C. Romtelecom S.A., context din care, rezultă implicit, că toate demersurile oficiale ulterioare erau interferate de „dedicația” către C.S.F.B. exprimată de ministrul M.C.T.I. N.Z.. În aceste împrejurări licitația organizată la care au participat ceilalți competitori (UBS, Merryll Lynch; J. P. Morgan și alții), a fost a fost distorsionată de opțiunea pe care o avea inculpatul N.Z. în legătură cu competitorul C.S.F.B., pe care îl dorea ab intio drept câștigător al licitației.
Manifestarea inculpatului N.Z. a fost indusă acestuia de către inculpatul S.S. (care s-a exprimat în convorbirea telefonică din 08.06.2005 ora 13:48 vol.6 fila 57 față de K.G. că din privatizarea S.C. Romtelecom S.A. „trebuie să facem bani”) ce a dorit interpunerea C.S.F.B. în procesul de finalizare al privatizării S.C. Romtelecom SA, împrejurare comunicată de altfel și inculpatuluiS.M., ca reprezentant al C.S.F.B.
Interesul inculpatului S.S. a fost indus de către acesta către inculpatului N.Z. cu prilejul întâlnirilor directe dintre aceștia, încă din luna iunie 2005, respectiv din 20.06.2005 ora 10:00; 29.06.2005 și 05.07.2005, deci anterior chiar promovării de către M.C.T.I. a proiectului de act normativ, ce avea să devină H.G. nr. 727/14.07.2005.
Acțiunea inculpatului N.Z. a fost decelată din conținutul convorbirilor telefonice purtate între alți conlocutori, de regulă S.S., S.M. D.M.R. și a constituit un act exterior de conduită ce a reprezentat un sprijin intelectiv (moral) constând în încurajare, ajutorare pentru aducerea la îndeplinire a țintei (obiectivului) vizat de S.S. șiS.M.Michal.
Activitatea ilicită a inculpatului K.G. a constat în următoarele:
Luând cunoștință, la data de 08.06.2005, despre interesul inculpatului S.S. în legătură cu S.C. Romtelecom S.A., l-a încurajat în demersurile sale, i-a dat sfaturi și instrucțiuni, ceea ce a reprezentat un act de sprijinire morală a acestuia.
Acțiunile învinuiților S.M., F.M.C., K.G. și N.Z. au reprezentat acte materiale care se circumscriu infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003 cu referire la art. 2 lit. b pct. 8 din aceeași lege.
h. în ce privește C.N. Poșta Română
În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional: S.S.,S.M., B.V. și F.M.C., alături și împreună cu aderenții și sprijinitorii grupului respectiv: D.M.R., K.G. și N.Z..
Pe înscrisul intitulat „Project 2006”, găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inculpatul S.S., la poz. 4 s-a aflat menționat olograf „Radu/Roschild”, vol. 12, filele 150 – 152.
Prin H.G. nr. 728 din 14.07.2005 s-au stabilit măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare/restructurare a Companiei Naționale „Poșta Română” (cu modificările ulterioare, prin Rectificarea din 23.08.2005 și H.G. nr. 533/19.04.2006), a se vedea vol. 73, filele 103 – 107.
Prin ordinul nr. 380 din 17.10.2005 emis de ministrul M.C.T.I. s-a numit comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea restructurării C.N. Poșta Română, în care ca președinte a fost desemnat Florin Bejan – secretar de stat, iar ca membru,D.M.R. Radu Mihai, consilier personal al ministrului, filele 13 – 16, vol. 71.
Printr-un alt ordin, nr. 416 din 08.11.2005, ordinul anterior a fost modificat, iar ca președinte al comisiei atât pentru restructurare cât și pentru privatizare a fost desemnat ministrul N.Z. (filele 17 – 18, vol. 71).
Activitatea comisiei în discuție s-a derulat pe perioada 17.10.2005 – 21.07.2006, filele 29 – 102, vol. 73. În urma realizării și evaluării ofertelor depuse pentru procesul de privatizare, la data de 10.11.2005 au fost calificate 4 bănci de investiții între care C.S.F.B. și C.A.I.B., iar pentru procesul de restructurare au fost selectate, între alte instituții C.A.I.B. și Roland Berger, filele 92-93, vol. 73.
La data de 15.06.2006 comisia a constatat că oferta câștigătoare în ce privește selectarea consultantului pentru restructurarea C.N. Poșta Română a fost cea depusă de Roland Berger Strategy Consultants, filele 43-44, vol. 73.
Prin intermediul lui D.M.R., în luna noiembrie 2005, S.S. a intrat în posesia unor informații confidențiale referitoare la rezultatele evaluării ofertelor firmelor concurente înscriși la licitația pentru restructurarea/privatizarea C.N. Poșta Română.
Cu privire la procesul de selectare a ofertantului pentru restructurare/privatizarea C.N. Poșta Română între inculpatul S.S. și inculpatul D.M.R.; B.V. și inculpatul F.M.C. s-au purtat convorbiri telefonice în perioada 30.05.2005 ora 11:30 și 01.11.2006 ora 14:45, interceptate și înregistrate autorizat.
Confidențialitatea datelor și informațiilor privind licitația pentru selectarea consultantului în vederea restructurării și privatizării C.N.P.R. rezultă din clauza prevăzută la secțiunea 8 din cererea de oferte-selectare consultant pentru restructurarea C.N.P.R. din martie 2006, durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor și deschiderea oficială în prezența competitorilor.
Interesul inculpatului S.S. pentru procesul de restructurare/privatizare al C.N. Poșta Română S.A. s-a relevat încă de la data de 30.05.2005 în convorbirea telefonică de la 11:39 cu o persoană neidentificată, aflată la postul telefonic nr.0722243511, vol. 6, fila 7, când a comunicat interlocutorului că urmează să aibă o întâlnire cu ministrul M.C.T.I., N.Z. la care a participat și Klaus Riquat, reprezentantul C.A.I.B..
Inculpatul S.S. a primit sarcini din partea lui Klaus Riquat să-i obțină „Raportul Anual al Poștei Române” în vederea depunerii scrisorii de intenție din partea C.A.I.B. (convorbirea telefonică din 09.06.2005 ora 15:41, vol. 6, fila 73).
În sensul celor de mai sus, S.S. a desfășurat activitatea de culegere de date și informații din interiorul M.C.T.I., pe care intenționa și a reușit să le valorifice cointeresat în scopul favorizării a 2 organizații internaționale (C.S.F.B. și C.A.I.B.), despre care susținea că le reprezintă în România (nota de convorbire telefonică din 09.06.2005 ora 21:06, vol. 6, fila 76). În convorbirea telefonică sus arătată, inculpatul S.S. i-a transmis ca sarcină inculpatului D.M.R.să se pregătească și „ministrul să semneze documentarea pentru selecția consilierului pentru restructurarea și privatizarea Poștei”, vol. 6, fila 76. În această convorbire D.M.R. i-a comunicat lui S.S. că „dacă e posibil să lucrăm cu Klaus” (n.n. Klaus Riquat reprezentant C.A.I.B.), atât pentru restructurare cât și pentru privatizare.
Sarcinile trasate de inculpatul S.S. au fost îndeplinite în sensul că la data de 14.07.2005 a fost adoptată H.G. nr. 728/2005, urmare a procedurii de adoptare la nivelul Guvernului României a proiectului de act normativ inițiat și promovat de ministrul M.C.T.I., numitul N.Z..
În data de 29.06.2005 ora 19:55 N.Z. împreună cu inculpatul D.M.R.a avut contact direct cu inculpatul S.S., iar în 05.07.2005 la ora 12,00 cu S.S. și inculpatul S.M.la sediul M.C.T.I. (vol. 7, fila 14, 16, 17).
În convorbirea telefonică din 05.07.2005 ora 13:17 S.S. i-a comunicat lui Klaus Riquat că, în legătură cu Poșta Română, „am văzut ordonanța pregătită acum”, făcând, în mod indubitabil, referire la proiectul H.G. nr. 728/2005 în contextul în care s-a întâlnit cu N.Z. la M.C.T.I..
Pe parcursul derulării procesului de selectare a ofertelor (17.10.200521.07.2005), N.Z., în calitate de președinte al comisiei a avut întâlniri și convorbiri telefonice repetate cu S.S.care nu deținea nici o calitate oficială în legătură cu acest proces, dar avea în mod evident interese, împrejurare ce a rezultat din notele de redare a convorbirilor telefonice și înregistrate autorizat.
Activitatea inculpatului S.M. a constat în următoarele:
– a cules informații generale în legătură cu procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română, de la S.S. (c.t. din 05.06.2005 ora 20:48, vol. 6, fila 27) și 12.07.2005 ora 20:34, vol. 7, fila 51), în vederea adaptării unei strategii privind intervenirea C.S.F.B. în procesul de privatizare (c.t. din 17.05. 2006) ora 18:49, vol. 9, fila 141) instituție din partea căreia a participat în mod oficial B.V. (c.t. din 11.05.2006 ora 16:31, vol. 9, fila 97; 17.05.2006 ora 14:42, vol. 9, fila 137; 13.06.2006 ora 13:23, vol. 10, fila 100).
Activitatea inculpatului F.M.C. a constat în următoarele:
– a cules informații generale de la inculpatul D.M.R. în legătură cu pregătirea procesul de privatizare/restructurare a C.N. Poșta Română (c.t. din 24.01.2006 ora 22:11, vol. 7, fila 459; 12.06.2006 ora 20:35, vol. 10, fila 82; 14.06.2006 ora 20:00, vol. 1o, fila 123; 26.06.2006 ora 14:15, vol. 10, fila 228).
Activitatea inculpatului N.Z. a constat în următoarele:
– în calitate de președinte al comisiei de evaluare și selectare a consultantului pentru restructurarea/privatizarea C.N. Poșta Română, a divulgat unui terț, respectiv inculpatului O.M. în data de 21.12.2005 (c.t. 21.12.2005 ora 10:48, vol. 7, fila 294) că el ar fi fost acela care ar fi semnat contractul pentru Poștă, după ce la data de 08.11.2005, prin ordinul nr. 416 la M.C.T.I. el a devenit președintele acelei comisii;
– în aceeași calitate, în timpul desfășurării lucrărilor comisiei al cărei președinte era, a transmis, la data de 15.05.2006, prin intermediul inculpatului D.M.R., celorlalți membri ai grupului organizat infracțional extern: B.V.,S.M.Michal, S.S. că este bine să se întâlnească „să discutăm despre Poștă și să stabilim” (c.t. din 15.05.2006 ora 16:26, vol. 9, fila 105);
Acțiunea contributivă intelectual constând în sprijin moral prin încurajarea demersurilor întreprinse de membrii grupului infracțional organizat extern B.V., S.S. șiS.M., precum și acordarea de sfaturi a fost reflectată în convorbirea telefonică din 15.05.32006, ora 16:26, vol. 9, fila 105 dintre D.M.R., subalternul său prin intermediul căruia păstra legătura cu ceilalți membrii ai grupării externe și S.S. și a contribuit la îndeplinirea obiectivului (țintei) grupului infracțional organizat la care a aderat.
Activitatea inculpatului K.G. a constat în următoarele:
Luând cunoștință la data de 08.06.2005, despre interesul inculpatului S.S. în legătură cu C. N. Poșta Română, l-a încurajat în demersurile sale, menținându-i și întărindu-i rezoluțiunea infracțională, prin acordarea de sfaturi, instrucțiuni și informații, prin afirmațiile făcute în convorbirea telefonică din 08.06.2005, ora 13:48, vol. 6, fila 57, ceea ce reprezintă un act de sprijin intelectiv (moral).
Activitățile relevate mai sus au decelat următoarele, în ce privește procesul de restructurare/privatizare la C.N. Poșta Română: – a existat un interes oficial din partea C.S.F.B. pentru procesul respectiv pe care l-au pus în executare reprezentanții acestei instituții S.M., F.M.C. și B.V., folosindu-se de participarea inculpatului S.S. și utilizând căile, mijloacele și metodele constând în racolarea surselor de informații relevante, cooptarea acestora la interesele ce-i animau, culegerea (achiziționarea) de informații generale și confidențiale necesare; – s-a realizat o cooperare și coeziune psihică de acțiune pentru atingerea scopului propus între inculpații S.S.,S.M., B.V., F.M.C. pe de o parte și aderenții și sprijinitorii grupului organizat infracțional extern, respectiv D.M.R. și învinuiții N.Z. și K.G.; – s-a relevat modul de acțiune pe filiere S.S. – S.M.- F.M.C. – B.V. – D.M.R. – N.Z. – K.G.
4. Mijloacele de probă propuse prin actele de sesizare au fost menționate odată cu prezentarea celor trei rechizitorii, fiind anexate dosarelor de urmărire penală, acestea constând, în principal, în procesele verbale (note de redare a convorbirilor sau comunicațiilor interceptate și înregistrate autorizat însoțite de procesele verbale de certificare pentru autenticitate, copiile suporturilor care conțin înregistrările convorbirilor telefonice (convorbirile purtate în altă limbă decât cea română fiind transcrise în limba română prin intermediul interceptărilor autorizate de Ministerul Justiției conform art.913 alin.2 Cod procedură penală), rapoartele de supraveghere operativă (filaj) însoțite de suporturile optice privind înregistrările de imagini în mediu ambiental, cu același regim ca și procesele verbale de redare – de înaintare instanței competente prin compartimentul de Documente clasificate; procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, documentele și înscrisurile găsite și ridicate cu această ocazie; procesele verbale și rapoartele en-case de efectuare a perchezițiilor informatice realizate în cazul mediilor de stocare găsite la inculpați, documentele predate în temeiul art.97 Cod procedură penală la solicitarea organelor de urmărire penală de către MEC, MCTI; probele testimoniale, declarațiile inculpaților, învinuiți, martori, documentele și înscrisurile cu regim clasificat.
Se impune observația că o serie de mijloace de probă administrate în dosarul nr.222/D/P/2006 se regăsesc, în copie, certificate ca fiind conforme cu originalul, în dosarul nr.147/D/P/2007, profitând și acestei cauzei penale, alăturându-se astfel probelor testimoniale administrate în cauza 147/D/P/2007 și reprezentând un tot unitar sub aspectul acestei categorii de mijloace de probe, respectiv declarații martori, inculpați.
III.1. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată la data de 30 martie 2009 cu cauza nr.147/D/P/2007 privind pe inculpații S.I.C., F.M.C.,S.M., N.Z., K.G., O.M., primul termen de judecată fiind stabilit la 11 mai 2009 (cauza înregistrată sub nr. 2816/1/2009 pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Sesizarea instanței de judecată s-a realizat cu respectarea disp.art.264 Cod procedură penală, din adresa de înaintare a dosarului nr.147/D/P/2007 împreună cu rechizitoriul emis în cauză, spre competentă soluționare rezultând că dosarul este compus dintr-un număr de 135 volume, la care se adaugă volumul 0, în care se află depus rechizitoriul, însoțite de 18 suporți optici pe care sunt înregistrate/imprimate convorbirile telefonice, comunicări și imagini (indicat marcă, serie și respectiv 13 suporți optici cu perchezițiile informatice (indicat marca) precum și de casete audio cu inscripția MBL/1, MBL/2 și MBL/3 Metropolitan Police Lon..
De asemenea, se cuvine precizarea că odată cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin adresa de înaintare a cauzei, organul de urmărire penală reiterează solicitarea de reunire a prezentei cauze cu dosarul nr.222/D/P/2006 și dosarul nr.156/D/P/2007 ale DIICOT- Structura Centrală, ce se află pe rolul Curții de Apel București.
În fine, o ultimă remarcă vizează aspectul că dosarul este urmat de volumul CDC, înaintat separat în regim de documente clasificate.
Au fost parcurse stadiile judiciare premergătoare cercetării judecătorești – asigurarea și garantarea dreptului la apărare, îndeplinirea procedurii de citare cu inculpații, asigurarea, în mod gratuit a posibilității inculpaților care nu vorbesc limba română, de a lua cunoștință de piesele dosarului, de a vorbi prin interpret, conform art.8 Cod procedură penală, examinarea cererilor și excepțiilor referitoare la faza de urmărire penală.
Într-un asemenea context procedural inculpații, prin apărătorii aleși, au investit instanța cu cereri, excepții, vizând aspecte de nelegalitate a sesizării instanței, de nulitate absolută a actului de sesizare (inculpatul F.M.C. prin avocat ales) de neconstituționalitate a prevederilor art.32 din Codul de procedură penală (inculpatul K.G. prin avocat ales), a dispozițiilor art.13 din Legea nr.51/1991 (inculpații N.Z. și K.G.), dar și a dispozițiilor din secțiunea a II-a capitolul II al Legii nr.535/2004, precum și a prevederilor OUG nr.131/2006, a prevederilor Legii nr.508/2004, a disp.art. 24 alin.10 din Legea nr.182/2002, a prevederilor cuprinse în secțiunea V a Titlului III, capitolul II din Codul de procedură penală.
Astfel cum s-a arătat, criticile avansate de inculpații cauzei, prin apărătorii aleși au fost îndreptate împotriva actului de sesizare a instanței de judecată, în planul regularității invocându-se încălcarea disp.art.264 alin.3 Cod procedură penală și solicitându-se restituirea rechizitoriului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT în vederea refacerii acestuia.
Se mai reține că deși instanța a cerut apărării să depună cererile, excepțiile cu cinci zile înainte de termenul fixat pentru soluționarea cauzei și totodată să nu invoce aspecte de nelegalitate, neconstituționalitate în mod treptat, respectiv repetat la mai multe termene de judecată, o asemenea situație nu a putut fi evitată datorită gradului ridicat de complexitate a cauzei, a consecințelor procedurale pe care, reunirea celor trei cauze, produsă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (aspect asupra căruia vom reveni în cele ce urmează) le-a determinat în derularea cu celeritate a procedurilor judiciare.
Prin încheierea de ședință din 24 iunie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în conformitate cu dispozițiile art. 302 alin.2 Cod procedură penală, constatând întemeiată cererea de atașare a dosarului nr.2753/2/2007 aflat pe rolul Curții de Apel București la dosarul nr.2816/1/2009 a dispus în acest sens, procedând la asigurarea posibilității legale a inculpaților din cele două cauze de a lua cunoștință de actele și lucrările din dosarele în care nu au calitatea de părți, în vederea studierii și pregătirii apărării.
Ulterior, la data de 15 septembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție -Secția penală a respins ca prematură cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT –Structura Centrală privind reunirea cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2753/2/2007 al Curții de Apel București – Secția I penală și dosarul nr.2816/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispunând restituirea către Curtea de Apel București – Secția I penală a cauzei penale privind pe inculpații S.S., M.D.M., D.M.R. și B.V..
S-a apreciat la acel moment procesual că deși cele două cauze se află în același stadiu procesual, respectiv cercetare judecătorească în primă instanță, îndeplinindu-se cerința prevăzută în art. 37 alin.2 Cod procedură penală, cererea de reunire e formulată prematur în raport de parcursul cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2816/1/2009 în care nu fusese epuizat momentul verificării regularității actului de sesizare a instanței.
De menționat că în urma verificării actelor și lucrărilor cauzei nr.2753/2/2007 a Curții de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție Secția penală a constatat că până la data la care dosarul fusese înaintat Înaltei Curți în vederea soluționării cererii de reunire, Curtea de Apel București parcursese momentul procesual al verificării regularității actului de sesizare (încheiere din 11 martie 2008), iar ulterior, aceeași instanță a hotărât conexarea la cauza nr.2753/3/2007 a dosarului nr.6451/2/2007 al Curții de Apel București – Secția I penală privind pe inculpatul B.V., trimis în judecată prin rechizitoriul nr.156/D/P/2007 al DIICOT -Structura Centrală (încheiere din 11.04.2009).
Prin urmare, concluzia exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul caracterului prematur al cererii de reunire a celor două cauze (dosar 2753/2/2007 și dosar nr.2816/1/2009) a avut în vedere consecințele prevăzute de art.300 alin.2 Cod procedură penală, pentru ipoteza în care s – ar fi constatat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu ar fi fost făcută potrivit legii, iar neregularitatea constatată nu ar fi putut fi înlăturată decât prin refacerea actului, după restituire la organul de urmărire penală, context în care o eventuală restituire a cauzei la parchet nu s-ar fi referit numai la rechizitoriul nr.147/D/P/2007, ci (urmare a reunirii cauzelor) ar fi impus și refacerea actului de sesizare din cauza reunită, cu privire la care, însă, anterior se statuase cu referire la regularitatea sesizării Curții de Apel București.
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat la acel moment procesual că înainte de verificarea regularității actului de sesizare în cauza aflată pe rolul său, cererea de reunire era prematur formulată.
În referire la aceleași stadii judiciare premergătoare începerii și derulării cercetării judecătorești, inculpatul S.I.C., prin apărătorul său ales, a invocat excepții de procedură, dar și excepția de neconstituționalitate a art. 157 Cod penal.
Într-o primă critică s-a aratat că în contradicție cu exigențele art. 263 alin.1 Cod procedură penală, rechizitoriul nu arată faptele concrete pentru care inculpatul S.I.C. a fost trimis în judecată, iar pe de altă parte s-a invocat nelegalitatea rezoluției de începere a urmăririi penale din perspectiva lipsei unui proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare.
În susținerea acestor excepții, în ședința publică din 4 noiembrie 2010, apărătorul ales al inculpatului S.I.C. a înțeles ca prealabil citirii actului de inculpare să invoce excepția de procedură, sancționată cu nulitate relativă prin lipsa mențiunii „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei” conform art.264 alin.3 Cod procedură penală, din viza aplicată, nereieșind identitatea persoanei care a verificat rechizitoriul.
În considerarea celor înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin încheierea din 4 noiembrie 2010 a admis excepția invocată și a înaintat dosarul de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT- Structura Centrală pentru a proceda la verificarea rechizitoriului sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, potrivit art.264 alin.3 Cod procedură penală.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT- Structura Centrală a precizat prin adresa de înaintare a cauzei în vederea continuării judecării cauzei nr.5764/12.11.2010, că rechizitoriul întocmit în dosarul nr.147/D/P/2007 la 27 martie 2009 a fost verificată în conformitate cu disp.art.20 alin.2 din Legea nr.508/2004, la data de 30 martie 2009 de către procurorul șef al Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului din cadrul Structurii Centrale a DIICOT potrivit specializării, sub aspectul „legalității și temeiniciei”.
Inculpații S.I.C., N.Z., K.G.,S.M., F.M.C., O.M. au ridicat excepții privind nelegala sesizare a instanței invocând alte aspecte decât cele pe care le înfățișaseră anterior cu prilejul unei alte excepții, dar și noi excepții de neconstituționalitate a prevederilor art.155 Cod penal, art.157 Cod penal, art.159 Cod penal, art.13 din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, art.11 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, a dispozițiilor art.224 Cod procedură penală, ale art.1 pct.3 din Legea nr.177/2010, dar și a art. 34 lit.b, art.37 alin.1 și 3, art.45 alin.1 Cod procedură penală, ce face trimitere la art. 38 Cod procedură penală.
În evaluarea cererilor, excepțiilor cu care inculpații, prin apărătorii lor aleși au înțeles să investească instanța, Înalta Curte de Casație și Justiție într-o motivare corespunzătoare, a admis prin încheierea din 23 martie 2011, cererea de sesizare a Curții Constituționale, cerere formulată de inculpații S.I.C., N.Z., K.G. și F.M.C. în vederea soluționării excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art.155 Cod penal, art.157 Cod penal, art.159 Cod penal, art.13 din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, art.11 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, art.224 Cod procedură penală, precum și a dispozițiilor cuprinse în Secțiunea V a Titlului III Capitolul II Cod procedură penală, respingând în rest solicitările formulate.
De asemenea, anterior debutului cercetării judecătorești, inculpatul F.M.C., prin avocatul ales a învederat existența la dosarul cauzei a unor mijloace de probă obținute de organul de urmărire penală în mod ilegal, respectiv, înscrisurile (aprox.10.000) redactate în altă limbă decât limba română și care potrivit acuzării fac dovada faptelor reținute în sarcina inculpatului F.M.C. și a celorlalți coinculpați și înscrisuri intitulate „NOTE” care conțin un element de identificare specific actelor emise de SRI ce sunt supuse regimului prevăzut de Legea nr.51/1991, Legea nr.14/1992 și HG 585/2002.
S-a arătat de către apărare că, atât timp cât aceste ultime înscrisuri nu sunt declasificate de către SRI, nici inculpații, nici apărătorii acestora nu sunt în măsură să le cunoască și, pe cale de consecință, să asigure o apărare efectivă.
Asemenea solicitare a fost respinsă de instanța de judecată în considerarea faptului că aspectele invocate vizează legalitatea administrării probelor în procesul penal și posibilitatea folosirii lor în cauză, chestiunile prezentate putând fi valorificare în etapa cercetării judecătorești, după audierea inculpaților.
Pe de altă parte, instanța a subliniat că drepturile apărării au fost respectate prin accesul nelimitat la toate actele dosarului de urmărire penală.
În aceeași ședință publică, din 21 aprilie 2011, reprezentantul Parchetului a reiterat cererea de reunire a dosarului nr.2753/2/2007 al Curții de Apel București la dosarul nr.2816/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.
Asupra acestei cereri Înalta Curte de Casație și Justiție –Secția penală, în baza încheierii din 20 mai 2011 s-a pronunțat prin prisma temeiurilor juridice invocate, respectiv art.33 lit.a – 34 lit.a,b și d Cod procedură penală- dispunând reunirea cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2753/2/2007 al Curții de Apel București –Secția I penală la dosarul nr.2816/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu menținerea actelor îndeplinite de Curtea de Apel București până la termenul din 18 mai 2011, în considerarea faptului că în cauză sunt satisfăcute cerințele indivizibilității dar și ale conexității.
Astfel, s-a motivat de către instanță că în cele două dosare inculpații cetățeni străini S.S., B.V. și S.M. precum și inculpatul F.M.C. sunt cercetați între altele pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj (în forma celui economic) prev.de art.159 Cod penal raportat la art.157 Cod penal, participația acestora fiind reținută sub forma coautoratului și complicității, situație ce se circumscrie cazului reglementat de art.33 lit.a Cod procedură penală în care judecarea simultană, de către aceeași instanță, a tuturor participanților se impune pentru evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii. Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat în acord cu prevederile art.34 Cod procedură penală, existența unor legături între faptele ce constituie obiectul judecății, legătura de conexitate constând în împrejurări comune mai multor infracțiuni distincte, iar cunoașterea tuturor acestor împrejurări comune în scopul stabilirii corecte a situației de fapt, a încadrării juridice, impunând reunirea cauzelor. Prin urmare, în raport de conținutul prevederilor art.34 Cod procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prezența elementelor de conexitate, atât de natură obiectivă, circumscrise unității de timp, cu referire la infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, în oricare din modalitățile normative reținute, în actele de inculpare prezentate în precedent decelându-se activități coordonate, sistematice și concertate ale pluralității infracționale constituite din inculpații B.V. ., S.S., S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R. și S.I.C., în perioada 2005-2006, de loc și de modalitate de săvârșire cu privire la toate infracțiunile reținute în sarcina celor 10 inculpați, cât și de natură subiectivă –între infracțiunile deduse judecății existând o strânsă interdependență și din punct de vedere al relaționării între inculpați.
În consecință, în virtutea unei legături naturale, firești între infracțiunile reținute în sarcina inculpaților și legitimată de dispozițiile art.32 și art.37 alin.1 Cod procedură penală și, în plus, pentru asigurarea desfășurării judecății cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale statuate de dreptul național și de CEDO, respectiv, pentru asigurarea operativității procedurilor judiciare, obținerea unei viziuni de ansamblu asupra tuturor aspectelor relevante în conturarea situației de fapt și a pretinselor acțiuni ilicite desfășurate de inculpați s-a procedat la reunirea cauzelor.
2. Cercetarea judecătorească a debutat în prezenta cauză la 21 septembrie 2011 dată la care instanța, în acord cu dispozițiile art.322 Cod procedură penală, dar și ale art.320/1 Cod procedură penală, a înștiințat inculpații cu privire la drepturile pe care le au în cadrul derulării procedurii judiciare îndreptate împotriva lor.
La același termen de judecată, la dosarul cauzei inculpatul S.S., prin apărătorul său ales, a depus un memoriu în care a făcut precizări cu privire la acuzațiile aduse, aducând critici manierei în care s-a dispus trimiterea sa în judecată și manifestându-și poziția procesuală pe care a înțeles să o adopte.
Au fost audiați nemijlocit de către instanța fondului inculpații N.Z., K.G., S.I.C., O.M., M.D.M., D.M.R., B.V. , F.M.C., S.M. și S.S..
Ascultarea inculpaților cu excepția inculpatului S.S. care a declarat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție că se declară nevinovat cu privire la toate acuzațiile aduse, însă înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere în condițiile în care actul de inculpare nu prezintă sub nicio formă în concret acuzația de spionaj, așa încât, va solicita a da o declarație în fața instanței după efectuarea cercetării judecătorești în cauză, când va înțelege mai bine conținutul faptelor în raport de care a fost învinuit de spionaj s-a derulat pe parcursul mai multor termene de judecată în împrejurarea în care inculpații au fost lăsați să arate tot ce cunosc despre faptele deduse judecății, apoi li s-au adresat întrebări în mod nemijlocit de președinte, ceilalți membri ai completului, de către procuror, ceilalți participanți la procesul penal.
Niciunul dintre inculpați nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, toți inculpații deduși judecății declarându-se nevinovați și precizând că înțeleg să nu invoce disp. art.320/1 Cod procedură penală, solicitând administrarea de probe în apărare în scopul dovedirii lipsei de temeinicie a acuzațiilor aduse.
În conformitate cu dispozițiile art.327 Cod procedură penală instanța a procedat la ascultarea martorilor propuși prin rechizitoriu.
De precizat că la data de 15 martie 2012 Curtea Constituțională prin decizia nr.247 a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.155, art.157 și art.159 Cod penal, a dispozițiilor art.224 și ale Secțiunii V a Titlului IV Capitolul II din Codul de procedură penală, a dispozițiilor art.13 din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, precum și a dispozițiilor art.11 din Legea nr.14/1991 privind organizarea și funcționarea SRI, excepției ridicată de F.M.C., S.I.C., N.Z. și K.G. în prezentul dosar.
Inculpații, prin apărătorii lor aleși au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție administrarea unor probe în apărare, probe asupra cărora instanța s-a pronunțat motivat.
De altfel, administrarea în condiții de publicitate, oralitate, contradictorialitate, nemijlocire a probelor propuse de acuzare prin rechizitoriu și respectiv a probelor noi încuviințate la cererea acuzării și apărării (înscrisuri, martori), au fost consemnate în încheierile de ședință care au reflectat activitățile specifice cercetării judecătorești.
Cercetarea judecătorească în cauză s-a desfășurat pe o durată considerabilă de timp, la prelungirea procedurii judiciare contribuind o serie de factori de natură obiectivă: complexitatea cauzei ce a obligat instanța la audierea unui mare număr de martori, inclusiv prin intermediul videoconferințelor, dar și dispunerea unor comisii rogatorii, ascultarea unui număr de nouă inculpați, în împrejurarea în care ascultarea unui singur inculpat necesita acordarea mai multor termene de judecată, efectuarea unor demersuri repetate, susținute pentru declasificarea de către Secretariatul General al Guvernului a unor pasaje din stenogramele ședințelor de Guvern din datele de 29 iunie 2005 și respectiv 12 iulie 2005 care prezentau interes probator în cauză.
În acelasi registru se înscriu și demersurile instanței de judecată în a solicita Serviciului de Informații în calitate de emitent al unor documente clasificate, prin intermediul Compartimentului Documente Clasificate al Înaltei Curți de Casație și Justiție. declasificarea acestora (documente din vol. 4 urmărire penală nr.222/D/P2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) dar și solicitările instanței către Romaero SA pentru declasificarea unor anexe (anexa nr.1 cu nr.05/19.10.2005, anexa nr.1 cu nr.06/19.10.2005, anexa nr.2 cu nr.07/10.10.2005, anexa nr.FC1 cu nr.08/19.10.2005, anexa nr.FC2 cu nr.09/19.10.2005, anexa FC3 cu nr.010/19.10.2005, anexa nr.FC4 cu nr.011/19.10.2005, anexa nr.FC5 cu nr.012/19.10.2005) dar și în scopul depunerii la dosarul cauzei a Raportului de evaluare întocmit de Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale și Sondaje (IRECSON) SRL.
De asemenea, în plan probator, s-a impus clarificarea unor aspecte cu privire la regimul clasificat al unor documente în cauză, precum și formularea unor cereri către diverse instituții (OPSPI, MCTI, DIICOT) în scopul depunerii la dosar a unor acte.
O procedură care a contribuit la prelungirea procesului penal în fața primei instanțe a constituit-o luarea la cunoștință de către inculpați și apărătorii lor a conținutului interceptărilor și înregistrărilor de convorbiri telefonice și în mediul ambiental prin mijloace audio-video, în împrejurarea în care instanța a stabilit ca modalitate punerea la dispoziția inculpaților și apărătorilor acestora a mijloacelor de probă audio-video la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Asupra aspectelor legate de caracterul autentic al înregistrărilor audio efectuate, caracter contestat de apărarea inculpaților, precum și referitor la solicitarea acestora de a se dispune efectuarea unor expertize de specialitate în scopul verificării mijlocului de probă și a stabilirii dacă vocile aparțin inculpaților, în condițiile în care s-a invocat împrejurarea nerecunoașterii de către acuzații cauzei a unor cuvinte, expresii ce ar fi fost folosite într-un anume context – înțelegem să revenim și să facem precizările cuvenite la momentul evaluării apărărilor formulate de cei 10 inculpați.
De altfel, notele de redare a convorbirilor sau comunicărilor interceptate și înregistrate în prezenta cauză au fost contestate și din perspectiva nelegalei lor redactări, susținându-se de către inculpații B.V. și F.M.C. prin avocatul lor ales, că aceste note de redare, suport probatoriu covârșitor în acuzare, sunt redactate de către SRI și aparțin acestei instituții și nu procurorului, împrejurare confirmată, în opinia apărării, și de către DIICOT.
Pe linia acestui raționament, apărarea concluzionează cu privire la caracterul clasificat secrete de stat al acestor informații, în invocarea dispozițiilor art.10 din Legea nr.51/1990 și Legea nr.182/1992, împrejurare care până la declasificarea lor, ar face imposibilă luarea la cunoștință prin orice mijloc, deci inclusiv prin mijloace video audio.
În raport cu natura acuzațiilor și în vederea lămuririi tuturor aspectelor cauzei, a aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările relevate prin actele de trimitere în judecată, prelungirea procedurii judiciare în fața primei instanțe s-a justificat și din perspectiva necesității depunerii la dosar a unor documente, înscrisuri de către Ministerul Economiei și Comertului, Ministerul Comunicatiilor și Tehnologiei Informatizate, SC Romaero, aducerea unor clarificări cu privire la documentația pe care SC Romaero a înaintat-o DIICOT în cursul urmăririi penale, în condițiile în care apărarea a invocat lipsa anumitor înscrisuri în faza de cercetare judecătorească, înscrisuri ce s-ar fi impus a se regăsi în numeroasele volume de urmărire penală.
Cu titlu exemplificativ în acest sens menționăm – clarificări privind regimul listei informațiilor secrete de serviciu aprobată de MCTI la 7 octombrie 2003, așa cum a fost modificată ulterior la datele de 8 decembrie 2004, 17 octombrie 2005 și 29 mai 2006; depunerea dosarului de privatizare a SC Romaero SA – (transmis de Romaero la OPSPI în anul 2005), a Raportului de prezentare a societății în vederea privatizării.
Pe de altă parte, se impune constatarea că apărarea a ridicat în fața instanței mai multe excepții de neconstituționalitate, solicitând sesizarea Curții Constituționale în legătură cu controlul asupra unor dispoziții legale, a formulat o serie de cereri vizând caracterul nelegal al urmăririi penale sub aspectul obtinerii cu încălcarea dispozitiilor legale.
În fine, reunirea cauzelor astfel cum a fost prezentată în precedent a condus la administrarea unui probatoriu amplu, a determinat acordarea mai multor termene de judecată, existând situații frecvente când urmare a audierii unor martori, împrejurările relevate de aceștia în fața judecătorilor fondului au impus audierea altor martori în completarea unei anumite situații de fapt ori în lămurirea unor aspecte.
Concluzionând în legătură cu durata procedurii în fața instanței fondului în lumina art.6 par.1 din CEDO, raportat la specificul cauzei, natura acuzațiilor, complexitatea dosarului, dar și a necesității garantării dreptului de apărare a inculpaților – asigurarea deplinei exercitări a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pregătirii apărării, a mijloacelor corespunzătoare (art.6 par.3 lit.b CEDO) – se consideră respectată rezonabilitatea duratei procedurii.
Prin urmare, evaluarea caracterului rezonabil al duratei judecății în fața instanței fondului s-a făcut în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența CEDO, în special de complexitatea cauzei, îndeosebi natura acuzațiilor ce urmau a fi dovedite, de conduita procesuală a celor trimiși în judecată și de comportamentul autorității judiciare competente.
3. În ce privește disjungerea cauzei privindu-l pe inculpatul S.S., prima instanță a reținut că la termenul din 31 octombrie 2013 fixat în dosarul nr.2816/1/2009 au fost respinse motivat cererile noi formulate pentru completarea cercetării judecătoresti, context procesual în care la aceeași dată a declarat terminată cercetarea judecătorească, acordând la cererea apărătorilor aleși ai inculpaților, termen în vederea dezbaterilor la 4 noiembrie 2013.
La termenul stabilit, s-a învederat instanței că între inculpatul S.S. și apărătorul său ales a intervenit rezilierea contractului de asistență juridică, împrejurare în care s-a solicitat a se lua act că acest inculpat nu mai beneficiază de asistența juridică aleasă. Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului S.S., prezent în instanță – în urma dispoziției din ședința publică din 31 octombrie 2013 cu privire la asigurarea pentru termenul din 4 noiembrie 2013 a asistenței juridice din oficiu tuturor inculpaților, tocmai în scopul evitării situației de amânare a cauzei la un alt termen și pentru asigurarea condițiilor trecerii la dezbateri – a arătat că nu poate formula concluzii pe fondul cauzei, având nevoie de mai mult timp pentru pregătirea apărării într-o cauză complexă. Aceste circumstanțe au îndreptățit instanța ca în conformitate cu art. 38 Cod procedură penală, pentru asigurarea unei bune judecăți, dar și a respectării garanțiilor dreptului la apărare să dispună disjungerea cauzei privind pe inculpatul S.S. și amânarea la data de 12 noiembrie 2013, procedând la trecerea la dezbateri pentru ceilalți inculpați trimiși în judecată.
Instanța de fond a constatat că pe parcursul procesului penal, inculpatul S.S. a înțeles să dea declarații în faza de urmărire penală, susținând nevinovăția în săvârșirea vreunei infracțiuni și construindu-și apărarea pe faptul că documentele și informațiile procurate din cadrul MEC, MCTI, Guvernul României ori alte instituții de stat sau societăți comerciale implicate ori aflate în procese de privatizare le-a primit fie de la CSFB, fie de la membrii comisiilor de negociere la care a participat nu au caracter confidențial, secret de serviciu, secret de stat sau nepublic.
În cursul cercetării judecătorești și-a menținut poziția procesuală în a se declara nevinovat în raport de acuzațiile aduse prin actul de trimitere în judecată, prevalându-se însă de dreptul la tăcere, în împrejurarea în care a apreciat că actul de inculpare nu a prezentat sub nicio formă, într-o manieră concretă acuzația de spionaj, învederând Înaltei Curți de Casație și Justiție că înțelege să dea o declarație după efectuarea cercetării judecătorești, când va înțelege mai bine conținutul faptelor reținute în sarcina sa.
Ulterior manifestării acestei conduite procesuale, inculpatul S.S. nu a inteles să se mai prezinte în instantă, iar la momentul declarării terminate a cercetării judecătoresti contractul de asistentă juridică cu apărătorul său ales a fost reziliat.
Pe parcursul întregii cercetări judecătorești inclusiv la momentul procesual al declarării terminate a cercetării judecătorești, conform art. 339 Cod procedură penală inculpatul S.S. a fost reprezentat de apărătorul său ales, în condițiile în care nu a înțeles să se prezinte în instanță pentru a da declarație, astfel încât avocatul ales a exercitat drepturile procesuale ale inculpatului.
Conform aspectelor învederate în precedent, după terminarea cercetării judecătorești, la termenul la care instanța urma a trece la dezbateri (respectiv la data de 4 noiembrie 2013), apărătorul ales a făcut cunoscută instanței rezilierea contractului de asistență juridică încheiat cu inculpatul S.S., producându-se dovezi în acest sens la dosarul cauzei.
Această împrejurare a generat necesitatea aplicării art.38 Cod procedură penală, anume disjungerea cauzei cu privire la acest inculpat și acordarea unui termen de judecată pentru asigurarea tuturor garanțiilor în vederea respectării dreptului la apărare, instanța dispunând asistență juridică din oficiu (doi apărători) și un termen de o săptămână pentru trecerea la dezbateri, tinând seama de faptul că specificul și complexitatea cauzei impuneau un interval de timp rezonabil în scopul unei asistențe juridice efective, în lumina drepturilor acuzatului de a beneficia de o apărare concretă.
Instanța de fond a reținut că procedeul folosit în cazul inculpatului S.S. respectă întru-totul exigențele unui drept la apărare real, dar și cerințele jurisprudenței CEDO, inculpatul fiind informat în detaliu cu privire la natura acuzațiilor aduse și beneficiind de un timp mai mult decât suficient și de facilitățile necesare pregătirii apărării sale.
În reiterarea aspectelor cu privire la conduita procesuală manifestată de inculpatul S.S. pe parcursul procesului penal – înțelegând să nu dea declarație în faza de cercetare judecătorească, fiind reprezentat până la terminarea cercetării judecătorești de apărător ales – Înalta Curte de Casație și Justiție, în împrejurarea rezilierii unilaterale a contractului de asistență juridică de către apărătorul ales, a asigurat inculpatului asistența juridică din oficiu, luând toate măsurile impuse pentru realizarea unei apărări efective.
4. Prealabil evaluării pe fond a acuzațiilor formulate împotriva inculpaților,
prima instanță a menționat în sinteză atât faptele ilicite reținute în sarcina fiecăruia, cât și apărările formulate de inculpați (apărări ce se regăsesc în amploarea lor și în detaliu înfățișate în cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării din data de 4 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
prima instanță a analizat susținerile inculpaților vizând caracterul nelegal al obținerii probelor și, pe cale de consecință, înlăturarea mijloacelor de probă nelegale, cu referire specială la înregistrările audio și video, efectuate în faza actelor premergătoare și cu prestinsa încălcare a prevederilor art.916 alin.1 – art.112 Cod procedură penală ( mai exact, nelegala întocmire a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice).
Mai mult decât atât, în opinia apărării (apărătorii aleși al inculpaților B.V. și F.M.C., în principal, critică însușită și de o parte din coinculpații cauzei) în activitatea de interceptare și înregistrare audio-video nu au fost respectate garanțiile procesuale, în condițiile în care SRI a fost instituția care a interceptat comunicațiile, și nu organul de urmărire penală, cum s-ar fi impus.
În fine, critici ample au fost aduse modalității în care notelor de transcriere a comunicațiilor li s-a dat statut de mijloc de probă, manierei de asigurare a traducerii acelor convorbiri din limbile în care au fost purtate în limba română, dar și a omisiunii de a verifica personal de către magistrat rezultatul concret al înregistrării.
În raport cu cele invocate și în urma efectuării propriului demers analitic, instanța de fond a constatat lipsa de fundament a susținerilor.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 91/1 și următoarele Cod procedură penală convorbirile telefonice au fost interceptate în baza autorizării date de către judecător, redarea acestora efectuându-se în limba română de către traducători autorizați introduși în cauză cu respectarea dispozițiilor legale în materie, la dosarul cauzei fiind atașate numai transcrierile convorbirilor care au legătură cu faptele cu care a fost sesizată instanța de judecată, potrivit art.91/2 alin.4 Cod procedură penală.
Din această perspectivă se impune constatarea că solicitările repetate ale apărării în sensul ca la dosarul cauzei DIICOT să transmită înregistrările tuturor convorbirilor telefonice care ar fi fost interceptate, înregistrate au fost respinse cu motivarea prezentată în cuprinsul încheierii de ședință, în raport cu poziția DIICOT manifestată prin a preciza că la dosarul cauzei au fost înaintate, în integralitatea lor, toate mijloacele de probe ce interesează vis-avis de acuzațiile avansate.
În același registru se înscriu și criticile formulate de apărare în referire la nerespectarea exigențelor contradictorialității și ale egalității armelor în procesul penal, urmare a pretinsei nedivulgări a unor probe esențiale prin respingerea cererilor de declasificare a unor mijloace de probă fundamentale în susținerea acuzațiilor, în împrejurarea în care întregul material probator al cauzei a fost cunoscut de apărare, documentele cu regim clasificat nefăcând obiectul evaluării instanței.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că notele informative și toate înscrisurile ce stau la baza acestora au fost obținute și întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fiind materializate în cuprinsul proceselor verbale, care în conformitate cu disp.art.224 alin.3 Cod procedură penală și art.90 alin.2 Cod procedură penală, constituie mijloc de probă, așa încât urmărirea penală în cauză nu a fost marcată de vreo nelegalitate.
Pe de altă parte în cauză SRI, în deplină conformitate cu atribuțiile ce-i reveneau potrivit Legii nr.51/1991 privind siguranța națională a României și ale Legii nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI a desfășurat activități specifice de culegere de informații în vederea clarificării împrejurărilor de fapt în care se desfășurau procesele de restructurare și privatizare din domeniul economiei naționale, în domenii în care se contura existența unor indicii de riscuri, vulnerabilități sau amenințări la adresa siguranței naționale.
În cadrul unor asemenea activități, SRI a utilizat, printre altele, și mijloacele prevăzute de art.13 din Legea nr.51/1991 și art.20 din Legea nr.535/2004 anume interceptarea și înregistrarea unor convorbiri telefonice, dar și căutarea unor informații, documente, înscrisuri.
Verificarea actelor procesuale și procedurale a permis Înaltei Curți să constate că interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice realizate față de persoanele vizate prin activitatea de culegere de informații desfășurată de SRI în perioada de referință 30 mai 2005 – 8 mai 2006 s-a realizat în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție și puse în executare de unitățile specializate ale SRI.
Prin urmare, toate activitățile desfășurate atât în faza actelor premergătoare, dar și în cursul urmăririi penale au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, fiind concretizate în funcție de data la care au fost administrate, fie în procese verbale, care, potrivit art. 224 alin. 3 și art.90 alin.2 Cod procedură penală, constituie mijloace de probă, fie în acte de urmărire penală.
Examinând legalitatea obținerii mijloacelor de probă, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că specificul și natura acuzațiilor formulate în prezenta cauză au determinat administrarea unor constatări realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale care au avut aptitudinea de a constitui mijloc de probă și s-au materializat în note de redare a comunicațiilor interceptate și înregistrate autorizat însoțite de suporții optici aferenți și în comunicările cu caracter secret, inițial, și care ulterior (la 9 ianuarie 2007) au fost declasificate.
S-a mai constatat că marea majoritate a convorbirilor telefonice s-a purtat în limba engleză, pe suporții optici regăsindu-se în mod firesc semnalele sonore ale acestei limbi. În respectarea prevederilor art.91/3 alin.2 Cod procedură penală, s-a procedat la transcrierea acelor convorbiri în limba română prin intermediul unor interpreți autorizați introduși în cauză, subsecvent situației în care organele SRI, care au sesizat organele de urmărire penală, au remis acestora notele de redare a convorbirilor telefonice și comunicările interceptate și înregistrate autorizat, transcrise în limba română.
Contrar celor susținute de apărare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că fiecare dintre notele de redare a convorbirilor telefonice ori comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat sunt constatări legale realizate prin operațiuni tehnice de organe răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, în contextul derulării activității specifice informativ operative în intervalul cuprins între 30.05.2005 – 1.06.2006, pentru ca ulterior, în faza actelor premergătoare, asemenea constatări să fie realizate împreună și sub supravegherea procurorului desemnat -respectiv intervalul cuprins între 8-06.2006 și 21.11.2006, data începerii urmăririi penale.
Înalta Curte de Casație și Justiție mai observă că după dispunerea începerii urmăririi penale în cauză (dosar 222/D/P/2006), procurorul a certificat pentru autenticitate, conform art.913 Cod procedură penală, notele de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat prin procese verbale aferente fiecărei note de redare, validând constatările realizate de organele SRI, așa încât cerințele de formă și fond sunt îndeplinite, având de-a face astfel cu veritabile mijloace de probă administrate după începerea urmăririi penale și asigurându-se atât continuitatea între cele două categorii de activități –cea informativ operativă și cea de urmărire penală, regulă metodologică de investigare a infracțiunilor ce fac obiectul judecății , dar și îndeplinirea scopului procesului penal, respectiv al obiectului urmăririi penale.
Concluzionând cu privire la aspectul legalității obținerii probelor și a mijloacelor de probă Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază caracterul nefondat al susținerilor apărării.
prima instanță a procedat la examinarea acelor critici avansate de apărare prin care se invocă incidența unor cazuri în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ar fi fost împiedicată. Astfel, se reține că inculpatul N.Z., prin apărătorul său ales a supus analizei instanței lipsa autorizării organului competent, în condițiile în care omisiunea publicării unui decret prezidențial în Monitorul Oficial, prin care să se solicite începerea urmăririi penale împotriva sa ar atrage nulitatea cererii privind declanșarea procedurilor de urmărire penală, ceea ce fac incidente reglementările din art.10 lit.f Cod procedură penală, cu consecința art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală.
Referitor la actele procedurale vizând urmărirea penală a inculpatului N.Z., ministrul Comunicațiilor și Tehnologia Informaticii la data evenimentelor, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin adresa nr.1005 din 19.03.2007, Președintele României a comunicat – Cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală – iar prin rezoluția nr.99 din 22.04.2007 emisă în cauza penală nr.147/D/P/2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul N.Z. pentru infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Prin urmare, începerea urmăririi penale în cazul inculpatului N.Z. a avut la bază cererea expresă a Președintelui României, nefiind nevoie de emiterea unui decret prezidențial care să fie publicat în Monitorul Oficial, ci de o solicitare expresă formulată de Președintele României, procedură ce a fost de altfel respectată atât în cazul inculpatului N.Z., cât și a inculpatului S.I.C..
Din această perspectivă, disp.art.100 alin.1 precum și cele ale art.109 din Constituția României, prevederi care referă la actele președintelui și respectiv la răspunderea membrilor Guvernului au fost respectate.
În considerarea acelorași aspecte legate de necesitatea analizei prioritare a apărărilor formulate în cauză, în împrejurarea în care se invocă incidența unui caz care ar fi împiedicat punerea în mișcare a acțiunii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la examinarea, în cele ce urmează, a pretinsei lipse a autorizării prealabile a Procurorului general, în cazul inculpatilor B.V. și F.M.C., potrivit art.5 alin.2 Cod penal.
Se reține în opinia apărării că în condițiile în care cei doi inculpați sunt cetățeni străini acuzați de infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și spionaj, iar în cauză nu a existat pentru punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lor autorizarea prealabilă a procurorului general, astfel cum disp.art.4 alin.2 Cod penal, impun, este atrasă nulitatea urmăririi penale, dar și a sesizării instanței de judecată.
Solicitarea inculpaților B.V. și F.M.C. cu privire la încetarea procesului penal în art.11 pct.2 lit.b – art.10 lit.f Cod procedură penală este lipsită de fundament și relevă greșita interpretare a disp.art.5 Cod penal, respectiv a reglementărilor privitoare la realitatea legii penale.
Apărarea a omis a observa că infracțiunile deduse judecății în cauza de față au potrivit descrierii date de către procuror acțiunilor ilicite desfășurate de către inculpat, în cuprinsul actului de trimitere în judecată, un caracter transnațional.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că actele materiale pretins săvârșite de către inculpați și care intră în conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunilor deduse judecății sunt reținute ca fiind săvârșite pe teritoriul mai multor state, și pe teritoriul României, astfel încât cerința reglementării în art.5 alin.2 Cod penal nu este incidentă, nefiind necesară autorizarea expresă a procurorului general pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
În fine, în virtutea acelorași considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să evalueze cu prioritate susținerea apărării inculpatului B.V. cu privire la existența efectului autorității de lucru judecat drept cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului.
În acest sens se arată că prin încălcarea dispozițiilor legale în materie, în împrejurarea în care împotriva inculpatului B.V. se îndreptase o acțiune penală vizând aceeași activitate infracțională, iar prin sentința penală nr. 624 din 21.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală (dos.6594/2/2010) se respinsese ca nefondată plângerea formulată de inculpat împotriva rezoluției nr.30/D/P/2007 din 28.01.2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT- s-a procedat în mod nelegal la punerea în mișcare a acțiunii penale în prezenta cauză.
În viziunea apărării, menținerea soluției adoptate de procuror – scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului B.V. pentru infracțiunea de inițiere, constituire grup infracțional și tentativă la subminarea economiei naționale pe motiv că faptele nu există – exclude posibilitatea aptitudinii funcționale a altei acțiuni penale, ceea ce impune aplicarea art.11 pct.2 lit.b – art.10 lit.j Cod procedură penală, cu consecința încetării procesului penal.
Examinând sentința evocată, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că petentul B.V. a formulat conform art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției de scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și tentativă la subminarea economiei naționale, soluție adoptată de procuror la 28 iunie 2010 în urma constatării că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, întrucât urmărirea penală nu confirmă existența elementelor de fapt pentru care se dispusese începerea urmăririi penale in rem și in personam.
În cauză, B.V., alături de alte persoane fuseseră cercetate pentru pretinsa derulare a unor acte ilicite în obținerea, negocierea unor contracte de furnizare energie pe termen lung în cadrul unui grup organizat infracțional. A apreciat procurorul că probele strânse coroborate cu conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate ale numiților S.I.C. Ioan Codruț, N.Z., S.S., M.D.M.,D.M.R. Radu Mihai, N.R.M., O.M., B.V., F.M.C., S.M. au oferit suficiente elemente care să servească la cunoașterea contribuției participanților, care, de altfel, au fost trimise în judecată, fără însă a conduce la concluzia existenței faptelor de subminare a economiei naționale.
De remarcat că petentul B.V. a contestat soluția procurorului din perspectiva greșitului temei al soluției de scoatere de sub urmărire penală, invocând în locul disp.art.11 pct.2 lit.a – art.10 lit.a Cod procedură penală, prevederile art.10 lit.b Cod procedură penală.
La data soluționării plângerii, instanța a apreciat în mod prioritar că aceasta este admisibilă în măsura în care se tinde la schimbarea temeiului avut în vedere de procuror, însă în propria cale de atac (plângere) Înalta Curte de Casație și Justiție nu ar putea dispune schimbarea temeiului soluției adoptate (inexistența faptei – temei favorabil petentului) în sensul dorit de către acesta (art.10 lit.b Cod procedură penală) pentru că s-ar aduce atingere principiului non reformatio in pejus.
În consecință, fără a analiza fondul soluției dispuse de procuror, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la respingerea plângerii, în virtutea ratiunilor evocate.
În cauza de față, inculpatul B.V. invocă existența autorității de lucru judecat pretinzând că pentru aceleași fapte acuzatul nu mai poate fi tras la răspundere penală atâta vreme cât o soluție de netrimitere în judecată a fost cenzurată jurisdicțional și menținută prin filtrul reglementării art.278 indice 1 Cod procedură penală.
Susținerile inculpatului nu pot fi primite în considerarea faptului că, pe de o parte, acuzațiile formulate în dosarul nr. 30/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT priveau pretinse acte nelegale săvârșite în perioada 2005 – aprilie 2006 alături de alte persoane, cetățeni români și străini, prin care s-ar fi acționat coordonat prin înfluențarea unor înalți funcționari români cu scopul de a se lua anumite măsuri la nivelul MEC, respectiv la nivelul OPSPI în favoarea Grupului Multinațional Marco și al întregului grup infracțional organizat transnațional.
Prin urmare, soluția din dosarul nr.30/D/P/2007 nu face decât să confirme faptul că în paralel activității desfășurate de inculpatul B.V. în calitate de reprezentant al CSFB în România, acesta ar fi desfășurat și alte pretinse activități infracționale.
Pe de altă parte, apărarea nici nu a invocat că acuzatiile din prezenta cauză se bazează pe fapte si împrejurări care au format obiectul cercetării penale în cauza nr. 30/D/P/2007.
prima instanță a examinat, cu titlu preliminar, particularitatea cadrului legislativ, dar și elementele vizând contextul economic referitor la procesele de privatizare programate, inițializate, declanșate și parcurse în perioada 2005- 2006 în cadrul MEC și MCTI.
În același context, instanța de fond a apreciat că se impune evaluarea naturii, caracterului și semnificației datelor și informațiilor create și manipulate în procesele de privatizare declanșate și parcurse în perioada de interes a cauzei (2005-2006) în cazul societăților comerciale, companiilor naționale, societăți naționale din portofoliile MEC și MCTI.
5. în ce privește acuzația de inițiere și constituire, aderare și sprijinire a grupului infracțional organizat cu caracter transnațional.
Anterior oricărei alte evaluări, instanța de fond a apreciat că se impune prezentarea contextului în care inculpații au interacționat, natura relațiilor stabilite între ei, obiectivele acțiunilor lor, întrucât acuzațiile avansate în raport cu această infracțiune vizează derularea de către inculpații cetățeni străini, pe baza preocupărilor lor strict profesionale și oficiale oferite de pozițiile ocupate în cadrul unor instituții, a unor acțiuni de recrutare, cooptare a inculpaților cetățeni români într-un grup pe care îl inițiaseră și care își stabilise scopuri ilicite în România, predilect în sectorul energetic și de comunicații.
Este de necontestat faptul că pe fondul participării ori a intenției de participare, în calitate de consultanți, selectanți sau cu ofertă de consultanță financiară/investiție financiară în domeniul energetic și de comunicații din România, domeniu în care se declanșau sau continuau procese de privatizare și/sau atrageri investiționale – la începutul anului 2005, inculpații S.M., B.V., F.M.C. și S.S. au derulat anumite activități.
Instanța de fond a reținut că inculpatul S.M.este cetățean ceh, a ocupat funcția de managing director al Grupului de acoperirea piețelor emergente din cadrul companiei CSFB Europe Ltd, componentă a grupului financiar CSFB ( sediul la Londra) până în luna mai 2006, ulterior fiind director executiv al fondului de investiții PPF Investements, controlat de holdingul PPF Group din cehia.
În cadrul CSFB și-a desfășurat activitatea și inculpatul B.V., cetățean american, responsabil pentru probleme privind piețele emergente de energie sau în curs de formare în Europa de Est, iar contract de colaborare (consultanță) cu CSFB a avut și inculpatul S.S., cetățean bulgar, director general al SC Energan Viena.
Inculpatul F.M.C., cetățean român, cu domiciliul în străinătate, a deținut, de asemenea, la data evenimentelor calitatea de funcționar în cadrul CSFB, fiind responsabil cu inițierea și executarea operațiunilor care aveau ca obiect fuziunile și achizițiile, membru în proiecte implicând instrumente financiare cu venit fix în zona Europei Centrale și de est, în special în România și deținând o vastă expertiză în regiune, dar și o pregătire solidă în domeniul fuziunilor și achizițiilor, tranzacțiilor financiare în România, America, Asia.
Inculpatul O.M., cetățean turc a fost de asemenea implicat în activitățile desfășurate în România de inculpații cauzei, intrând în contacte atât cu inculpații cetățeni străini, cât și cu cei români.
Inculpații B.V., S.S. și S.M. s-au cunoscut în anul 2002 și de pe pozițiile ocupate, ca și F.M.C. au intrat în relații profesionale cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România, în domeniile energetic și al comunicațiilor în cadrul în care, potrivit Programului de Guvernare se declanșau ori desfășurau procese de privatizare, atragere investițională, dar totodată și cu reprezentați ai statului român, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali și chiar demnitari ai Guvernului României, din cadrul MEC și MCTI.
A reieșit din materialul probator al cauzei că relațiile create și dezvoltate între inculpații cetățeni străini și inculpații cetățeni români nu s-au consumat doar în cadrul oficial, ci și în cel extraoficial, inculpații subliniind cu prilejul audierii lor, că un asemenea procedeu nu are vreo nuanță ilicită, ci dimpotrivă este de natură a asigura completa transparență și accesul la informații, reguli fundamentale în ceea ce privește funcționarea unei economii de piață liberă (a se avea în vedere declarația inculpatului B.V. –dosar Î.C.C.J., în același sens declarațiile lui M.D.M., S.I.C., N.Z.).
Prin urmare, se poate concluziona că situația de fapt conturată dezvăluie existența unei grupări externe fundamentată pe atribuțiile și preocupările strict profesionale și oficiale desfășurate de inculpații S.M., B.V., F.M.C., S.S., începând cu anul 2005, în legătură cu piața energetică și domeniul de comunicații din România, în procese specifice de privatizare, atragere investițională – în calitate de consultanți selectați ori cu ofertă de consultanță financiară/investiție financiară.
Se constată, astfel cum actele de inculpare au reținut, că între acești inculpați, dar și în ceea ce-l privește pe inculpatul O.M., s-a instaurat un sistem relațional în care s-au derulat cu caracter de continuitate anumite activități care, suprapuse preocupărilor strict profesionale ale inculpaților, au depășit sfera acestora.
Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă aspectul că între scopurile licite ale activității grupului extern – identificarea și valorificarea oportunităților de afaceri pe piața de energie și comunicații din România, în concret esența obiectului de activitate al CSFB Europe Ltd Londra – și cele ilicite pe care inculpații și le-au propus și urmărit în acțiunile lor a existat permanent o întrepătrundere și interferență, ceea ce a determinat, atât în sarcina organului de urmărire penală, dar și a instanței, un demers deloc facil în a delimita cu exactitate si riguroare punerea în aplicare a obiectivelor legale și oficiale ale CSFB, prin reprezentanții săi și pe de altă parte, atingerea scopurilor extraoficiale, oculte ale grupului extern.
Materialul probator strâns în cursul urmăririi penale, cel administrat pe parcursul cercetării judecătorești a evidențiat că deși dificilă o asemenea delimitare, ea nu a fost imposibilă, în contextul în care s-a demonstrat că activitatea derulată de inculpații cetățeni străini –oficială și extraoficială- a devenit convergentă cu aceeași categorie de acțiuni desfășurate de inculpații cetățeni români, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali, chiar demnitari ai Guvernului României, care au relaționat cu aceștia, aderând și sprijinind, în deplină cunoștință realizarea unor scopuri ilicite, sub aparența îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, rezultate din politicile instituțiilor implicate în privatizarea societăților comerciale aflate în portofoliul lor, conform Programului de Guvernare 2005-2008.
Examinând pentru început îndeplinirea cerințelor legale pentru existența unui grup infracțional organizat extern, în accepțiunea art.2 din Legea nr.39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, respectiv, grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material – în raport cu datele cauzei, instanța de fond a reținut următoarele: Criteriul numeric (patru persoane) este îndeplinit, în discuție fiind o grupare ce a acționat cca.1 an și 6 luni –perioada mai 2005- 21 noiembrie 2006 – criteriul temporal. În ceea ce privește dimensiunea organizatorică – roluri prestabilite, ierarhia, coordonare, planificare în vederea atingerii scopurilor propuse și urmărite –se impune observația preliminară că o asemenea dimensiune a oglindit inițial și aparent funcțiile deținute de inculpații B.V., S.S., S.M., F.M.C. în cadrul CSFB.
Probele cauzei, la care ne vom referi în cele ce urmează, relevă că în cadrul acestui grup, rolul inițiator l-a exercitat inculpatul B.V., detașându-se în post de lider al grupului, trasând sarcini concrete de execuție inculpatului S.S.. În ceea ce-l privește pe inculpatul S.S. se observă că acesta este cel mai activ în zona de recrutare a inculpaților cetățeni români cu înalte funcții guvernamentale ori demnitari, în crearea contactelor și menținerea și dezvoltarea relațiilor cu aceștia. Deși cu rol de execuție în cadrul grupului extern, inculpatul S.S. este cel care a stabilit nenumărate întâlniri, contacte, a avut comunicări telefonice repetate și sistematice, în raport cu oportunitățile ivite în realizarea obiectivelor propuse de grupul extern, cu inculpații cetățeni români, dând astfel un caracter sporit planificării și organizării acțiunilor. Ținând seama de perioada de timp în care s-au derulat acțiunile, de constatarea unei grupări structurate, în care membrii ocupau paliere de conducere, execuție, având roluri bine stabilite, de specificul coordonat al acțiunii lor, se poate concluziona că un astfel de grup nu a fost format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni, ci el se constituie într-un grup infracțional organizat, în condițiile în care se va evidenția în continuare și caracterul ilicit al țintelor vizate de grup.
În considerarea apărărilor formulate de inculpați, Înalta Curte de Casație și Justiție înțelege să evalueze activitățile acestora ținând cont de mecanismele ce guvernează funcționarea pieței libere de investiții, de necesitatea obținerii de către investitorii ori potențialii investitori a unor informații exacte și actualizate, informații privind contextul economic, dar și de cadrul juridic, dinamica politică și totodată, prin raportare la obiectivele strategice pe care România și le-a propus în programul de Guvernare 20052008 și, desigur, la legislația în vigoare.
Cu alte cuvinte, Înalta Curte de Casație și Justiție nu contestă faptul că în calitățile pe care inculpații S.M., B.V., F.M.C., S.S. le dețineau în cadrul CSFB, pe fondul participării ori intenției de participare la procesele specifice de acordare a consultanței financiare ori de investiție financiară pentru construcția, reconstrucția, tehnologizarea, retehnologizarea și/sau privatizarea, restructurarea unor societăți comerciale aflate în portofoliile MEC și MCTI – erau interesați să obțină cât mai multe informații despre obiectivul în sine, pentru a lua decizii în deplină cunoștință de cauză, accesul la informații constituind o regulă de bază în funcționarea unei economii pe piața liberă. În adevăr, piețele private, tranzacțiile în domeniul fuziunii și al achizițiilor nu sunt guvernate de aceleași reguli aplicabile reglementărilor publice, furnizarea informațiilor fiind necesară prin interesul cumpărătorului și al vânzătorului, însă modalitatea de acționare, materializarea preocupărilor, inclusiv în procesele specifice, precum privatizări (în sens larg) a actorilor implicați nu trebuie să aducă atingere concurenței pe piață ori să producă disfuncționalități, distorsionări în procesul de restructurare, reconstrucție, retehnologizare (domeniul energetic, al comunicațiilor) și nici în asigurarea confidențialității activităților derulate și al manipulării informațiilor privind aceste procese. Or, în cauză s-a profilat o grupare externă formată din B.V., S.S., F.M.C., S.M. și O.M. având caracteristicile unei organizații străine de ordin privat, consistent mulată pe organigrama instituției financiar bancare străine , CSFB – în care funcționa B.V., F.M.C., S.M. , S.S. – având raporturi contractuale, mai puțin inculpatul O.M., grupare în cadrul căreia membrii aveau deci preocupări comune, scopuri comune, acționând organic, prin repartizarea însărcinărilor, având cu regularitate contacte și un sistem propriu de comunicație și acționând, așa cum va reieși, conform propriilor interese sub aparența îndeplinirii obligațiilor rezultate din contractele de mandat de reprezentare sau procură din partea instituției financiare bancare străine.
Procedând la analiza întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, din perspectiva existenței unui grup infracțional organizat extern, în inițierea și constituirea sa, Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere, în planul probator al cauzei, următoarele:
În dovedirea aspectului că inculpații care au inițiat, constituit grupul infracțional organizat cu caracter transnațional au acționat cu depășirea mandatului acordat de angajator – entitate financiar bancară – în scopuri personale și stabilindu-și obiective proprii, fără a avea acceptul instituțiilor respective și fără a aduce la cunoștința conducerii acestora acțiunile ilicite derulate – urmează a fi avute în vedere atât informațiile conținute în notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de membrii grupului, cât si documentele găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauză, a perchezițiilor informatice realizate în mediile de stocare ce aparțin inculpatului S.S., probe asupra cărora vom reveni.
S-a demonstrat astfel că pentru realizarea țintelor propuse, membrii grupului extern au desfășurat activități specifice, coordonate, concertate și sistematice concretizate în culegerea de informații din sectorul energetic și comunicații al României, vizând în principal, strategiile de privatizare corespunzătoare perioadei 2005-2008.
În fapt, inculpații au acționat pentru culegerea de informații în etapele prealabile, inclusiv în faza de elaborare a actelor normative, anterior declanșării procesului de privatizare și/sau atragere investițională ori selectării ofertanților în vederea privatizării, dar și pe parcursul derulării efective a acestor procese de la fazele inițiale -cerere de ofertă, depunerea scrisorilor de intenție, depunerea ofertelor inițiale, a celor angajate ori a ofertelor angajante îmbunătățite – fazele intermediare – deschiderea ofertelor, selectarea ofertantului desemnat și a celui de rezervă, negocierile cu ofertantul desemnat și ales și faza finală (negocierea contractului, elaborare a actului normativ acolo unde se impunea).
Operațiunea culegerii de informații era destinată obținerii unor date care să fie folosite apoi de către membrii grupului extern pentru a se încerca influențarea factorilor decizionali în sensul dorit.
Delimitarea între punerea în aplicare a scopului licit și oficial al CSFB Europe Ltd Londra, prin reprezentanții săi aflați într-o relație oficială cu instituțiile implicate din România și înfăptuirea obiectivelor ilicite private, extraoficiale și oculte, ale grupului extern se conturează prin următoarele aspecte:
Inculpatul B.V., detașându-se de instituția al cărei înalt responsabil era, a relaționat cu reprezentanții grupului MARCO din România, existând indicii că a devenit un susținător activ, ocult al intereselor acestui grup, contribuind subteran la afacerile derulate de acest grup în România, ceea ce a determinat ca prin ordonanța nr.2 din 11 ianuarie 2007 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT să se dispună extinderea cercetării penale și începerea urmăririi penale față de B.V. și cu privire la această activitate.
La acea dată, organul de urmărire penală a constatat existența unor indicii temeinice pe baza notelor de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, convorbiri purtate de B.V. cu numiții Vitaly Maschiskiy și Valery Krasnov.
Pe de altă parte, inculpatul S.M. a desfășurat activități de obținere a informațiilor vehiculate în domeniul energetic, comunicații din România, în împrejurarea în care după luna mai 2006 acesta nu mai deținea vreo calitate oficială în cadrul CSFB Europe Ltd, fapt ce rezultă, dincolo de orice îndoială din convorbirile telefonice purtate cu ceilalți membri ai grupului după luna mai 2006.
Spre exemplificare, în convorbirile telefonice dintre S.M. și S.S. din 25 octombrie 2006 se schimbă informații cu privire la Romtelecom, plănuindu-se crearea unei structuri, o finanțare, inculpatul S.S. urmând a-i transmite lui S.M. lucrarea (pe care trebuia să o obțină), Prezentarea pentru Guvernul României, prin scanare. Nota de transcriere a convorbirilor evocate mai dezvăluie că potrivit propriilor susțineri, S.S. purtase o discuție cu N.Z. în legătură cu problema Romtelecom, cu investitorul financiar, operator.
Preocupările constante ale inculpatului S.M. în domeniul energetic și comunicațiilor transpar din numeroase contacte telefonice avute cu membrii grupului extern, îndeosebi cu S.S. (a se avea în vedere convorbirea telefonică din 23.08.2006 –fila 125 dos.u.p.vol.11 convorbirea telefonică din 24.10.2006 – fila 275, d.u.p. vol.11) convorbirea telefonică cu S.S. din 20.11.2006 –fila 302 d.u.p. vol.11, convorbirea telefonică din 21.11.2006- fila 317 d.u.p.vol.11).
Se poate constata că S.S. este cel care îl informează pe S.M.într-o manieră constantă în legătură cu derularea activității specifice din domeniul energetic și comunicațiilor din România, inclusiv cu traseul interinstituțional al proiectelor de acte normative (a se vedea convorbirea telefonică din 9.06.2006 –fila 74 d.u.p.vol.6), în împrejurarea în care, așa cum precizam în precedent, începând cu luna mai 2006 S.M. nu mai activa în cadrul CSFB.
În același registru se înscriu și activitățile desfășurate de inculpații membri ai grupului extern cu privire la anumite societățile comerciale aflate în portofoliul MEC (domeniul energetic) pentru care CSFB Europe Ltd Londra nu inițiase vreun demers cu caracter oficial pentru acordare de consultanță sau finanțare, ceea ce denotă un interes al inculpaților dincolo de interesele instituției financiare și care nu se justifică într-un cadru licit.
Astfel, în convorbirile telefonice din data de 27.06.2005, S.S. și S.M.sunt preocupați de traseul interinstituțional al proiectului de act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul MEC-OPSPI către asociația salariaților (PAS) Petrom- stabilind necesitatea unor întâlniri, contacte cu „Luca”, „Gabor” și „Seculici” (acesta din urmă vicepremier al Guvernului) pentru ca acel proiect să treacă prin Guvern. Și această convorbire, printre numeroase altele, este elocventă prin prisma faptului că S.M. era cel care dădea sarcini spre îndeplinire inculpatului S.S..
Preocupările inculpatuluiS.M., dar și cele ale lui S.S. cu privire la anumite obiective de interes din România și care nu făceau obiectul activității grupului financiar internațional al căror reprezentanți erau, CSFB ori a altor organizații economice financiare internaționale cu care CSFB să aibă contract de consultanță – reies și din convorbirile telefonice dintre S.M. și S.S. din data de 29.06.2005 în care se discută aceleași aspecte legate de intervențiile ce trebuie făcute la miniștrii S.I.C., N.Z. pentru promovarea acelui act normativ, precum și din discuțile purtate în zilele de 17 mai 2006, 24 mai 2006, 25 mai 2006, dar și 23 august 2006.
În cadrul grupului extern s-a evidențiat o distribuire bine conturată a rolul fiecăruia dintre cei patru membri – B.V., S.S., F.M.C., S.M.- precum și al inculpatului O.M., o planificare a acțiunilor lor, rol coordonator având alături de S.M.și inculpații B.V. și F.M.C., care trasau sarcini inculpaților S.S. și O.M..
Inculpatul B.V., cetățean american, a ocupat funcția de responsabil în cadrul CSFB Europe Ltd Londra pentru probleme privind piețele emergente de energie sau în curs de formare în Europa de Est, iar inculpatul F.M.C., cetățean român și britanic, a deținut calitatea de funcționar în cadrul CSFB, relaționând în aceste calități cu inculpatul S.M.pe care l-a cunoscut în 2002.
Inculpatul O.M., cetățean turc a constituit așa cum va reieși, un punct de sprijin semnificativ în concretizarea activităților derulate în România de gruparea externă, fiind în fapt persoana care prelua, într-o manieră ascunsă, anumite documente nedestinate publicității de la persoane cetățeni români și le transmitea membrilor rețelei din țară sau străinătate.
Coeziunea psihică dintre membrii grupului extern, cooperarea, colaborarea acestora, existența unui conducător sau mai mulți care organizează și coordonează activitatea ilicită, dar și a unor membri ce dețin calitatea de executanți, care prin acțiunile lor duc la îndeplinire ordinele, cerințele, liderilor rezultă, fără vreun dubiu, din conținutul convorbirilor telefonice.
De asemenea rezultă fără putință de tăgadă că atât acțiunile conducătorilor grupului, cât și cele ale simplilor membri – cu precizarea că S.S. ocupă în cadrul grupului o poziție aparte, prezența sa fiind una semnificativă au fost convergente și desfășurate în vederea satisfacerii unui scop comun, organizarea pe verticală fiind rezultatul, rodul voinței proprii a celor ce au creat-o și având specific în atingerea unui scop infracțional.
În sensul celor precizate, se poate reține printre altele, discuția telefonică din 22.03.2006 dintre S.M.și B.V. (d.u.p. vol. nr. 8 fila 101) în care dezbătându-se varianta ieșirii de la guvernarea României a Partidului Conservator și implicit a plecării de la conducerea MEC a numitului S.I.C., cei doi conlocuitori se preocupă de implicațiile produse de asemenea schimbări în cazul Romtelecom, Romgaz și totodată schimbă informații în legătură cu societățile comerciale aflate în portofoliul MCTI.
În adevăr, schimbarea unor informații referitoare la situația politică din România, informații ce circulau la data evenimentelor, nu poate constitui ceva nepermis, însă se impune observația că o asemenea discuție trebuie evaluată în contextul în care preocupările membrilor grupului se manifestau într-o arie largă care excedea zonei de interes a instituției pe care o reprezentau.
În convorbirile telefonice dintre S.S. și S.M.din 3.04.2006 (vol.8 fila 183) primul face dese trimiteri la miniștrii S.I.C., N.Z. cărora le atribuie apelative de „Hackinen” și „Schumi”, invocând contactele pe care le-a avut cu aceștia, creând percepția unei relații apropiate cu aceștia, dincolo de rigorile ce s-ar fi impus a exista ținând seama de pozițiile celor doi în Guvernul României.
Fără a ne propune să analizăm la acest moment conduita inculpaților cetățeni români în cauză, ar trebui remarcat că în discuțiile purtate telefonic de membrii grupului extern, numele inculpaților S.I.C., N.Z., K.G., M.D.M. și mai ales al inculpatului D.M.R. sunt invocate cu prisosință.
De altfel, demersurile pe care membrii grupului extern le întreprind pentru a intra în posesia unor documente, dar și pentru a obține susținerea pentru promovarea unor acte normative reies cu claritate din convorbirile telefonice interceptate. Spre exemplu, în convorbirile telefonice din 5.06.2005 dintre S.S. și S.M.(vol.6 u.p.fila 57) se fac calcule cu privire la semnăturile pe care ministerele prin reprezentanții lor ar trebui să le pună pe proiectul de act normativ privind vânzarea a 8% acțiuni Petrom către salariați, în împrejurarea în care o asemenea procedură –intrainstituțională și interinstituțională- nu putea face obiectul de activitate al instituției în care funcționau inculpații străini. Mai mult decât atât, înregistrarea acestei convorbiri telefonice dezvăluie faptul că ministrul S.I.C. ar fi fost cel care i-a făcut cunoscut lui S.S. că mai este nevoie de patru semnături pentru ca acel proiect de act normativ să poată fi supus dezbaterii în Guvern, context în care cei doi conlocutori admit posibilitatea că ministrul cauză scuze, „spune că o să facă, dar nu poate să o facă”.
Un alt aspect relevant în a observa maniera în care inculpații membri ai grupului extern abordau relația cu reprezentanții statului român, cu înalți demnitari rezultă din aceeași discuție telefonică în care S.S. – personajul atât de prezent în contactele din cadrul grupării externe, dar și în relațiile cu inculpații cetățeni români, relații pe care le crea și întreținea cu ritmicitate și constanță – îi relatează lui S.M. împrejurări ce țineau de colaborarea ministrului S.I.C. cu funcționari ai MEC.
În acest sens, S.S. susține că a convenit cu ministrul S.I.C. ca acesta să dea ultimatum lui Rob (probabil N.M.R.) pentru a- i înapoia documentele marți sau miercuri, dar și că ministrul a spus că va face tot posibilul pentru ca săptămâna viitoare ordonanța de Guvern să treacă. Într-o altă convorbire telefonică din 9.06.2005 (vol.6 u.p.-fila 74) accesul, aparent nelimitat al inculpaților cetățeni străini la factorii de decizie din România este și mai evident, în condițiile în care S.S. afirmă: „la acest S. (vicepremier în Guvernul României la data evenimentelor) aveau acces”.
De altfel, probele cauzei demonstrează că în legătură cu actul normativ în discuție, inculpatul S.S. îi informa pe B.V. și S.M.în mod constant privind stadiul, traseul, prezentând acestora „piedicile” pe care le întâmpină persoanele cu care intră în contact pentru a le fi susținut demersul și manifestându-și nemulțumirea atunci când cei implicați nu se țineau de cuvânt”.
În sprijinul constatării că inculpații B.V.,S.M., S.S., F.M.C. cu ajutorul inculpatului O.M. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în accepțiunea art. 2 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, stau și următoarele elemente: Preocupările pe care inculpații le-au manifestat în sfera culegerii de informații confidențiale, secrete, fie ele comerciale, economice, de serviciu ori chiar secrete de stat reies, printre altele, din înscrisurile găsite la reședința inculpatului S.S., cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, precum și a percheziției informatice realizate în mediile de stocare ce aparțin aceluiași inculpat.
De asemenea, aspecte similare urmează a fi reținute în raport cu documentele găsite cu prilejul efectuării percheziției la sediul societății comerciale al cărei administrator este inculpatul O.M., în fapt persoană cu rol extrem de important în susținerea și concretizarea acțiunilor ilegale desfășurate în România de gruparea externă prin preluarea conspirată de la cetățenii români a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către membrii ai rețelei în țară ori în afara României.
Cu privire la activitatea inculpaților cetățeni români în planul aderării și sprijinirii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, Înalta Curte de Casație și Justiție se va referi ulterior, după ce va fi analizat întrunirea exigențelor cerute de legiuitor în vederea existenței infracțiunii de inițiere și constituire a unui astfel de grup.
Probele strânse în cursul urmăririi penale au relevat că, într-o conivență, coeziune psihică cu ceilalți membri ai grupului, de la care primea însărcinări, inculpatul S.S. își planificase acțiunile în legătură cu culegerea de informații în domeniul energetic și al comunicațiilor, dovadă în acest sens fiind caracterul, conținutul documentelor găsite în reședința sa din București, Bd.Gh,Magheru nr.9,….
Astfel, înscrisul intitulat „Project 2006” în limba engleză, tradus în limba română, (aflat în vol.12, filele 150-152 –u.p.) consemnează societățile comerciale aflate în portofoliul MEC, MCTI, alte instituții, respectiv Romgaz, Romtel, Radiocomunicații, Poșta Română, SIF Muntenia, Brikel, Doicești, Centrala de lignit Motru, Skoda Power, 8% acțiuni Petrom- schimb cu Sindicatele, Finanțarea Petroserv, Distribuție EN- Cez și o serie de alte mențiuni (un număr de 29 de mențiuni).
Examinând înscrisul, în raport cu data înserată la pct.24 „E-guvernareVassilis să înceapă discuțiile inițiale joi 17 ianuarie 2006/MTO/olograf)” – se poate deduce că acesta a fost întocmit cu mare probabilitate anterior datei de 17 ianuarie 2006, iar în sensul acestei concluzii stă și faptul că un număr semnificativ de documente găsite la locuința lui S.S. privesc cele cuprinse în „Project 2006”, fiind evidentă corelarea între mențiunile din înscrisul evocat și documentele descoperite cu ocazia percheziției domiciliare asupra sa.
Așa cum procurorul a reținut, documentele găsite la domiciliul inculpatului S.S. relevă aria largă a interesului manifestat în privința agenților economici din portofoliul MEC-OPSPI, MCTI.
Spre exemplificare, invocăm lista cu întreprinderile din sectorul de apărare aflate în portofoliul MEC, supuse procesului de privatizare, document cu caracter intern în cadrul MEC-OPSPI și care la poz.19, respectiv 13, face referire la SC Avioane SA Craiova și SC Romaero SA precum și documentația privind privatizarea EMS, în limba engleză, de asemenea document intern OPSPI-MEC având mențiunea „strictly private and confidential”, documentul intitulat „Strategia de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul MEC-OPSPI pentru anul 2005, Nota de fundamentare a proiectului de HG privind strategia de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, având caracter confidențial; prima filă din Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al SC Petrom SA București către Asociația salariaților din SNP Petrom SA –„Petrom” care reprezintă un draft elaborat la 7 aprilie 2005 în cadrul MEC.
Înscrisurile menționate, precum și celelalte documente evidențiate de percheziția domiciliară efectuată la inculpatul S.S., pe lângă faptul că se află în deplină corespondență cu „lista de priorități” stabilită în înscrisul „Project 2006”- arată, dincolo de orice îndoială, că interesul inculpatului (de fapt al grupului organizat extern), în raport cu societățile comerciale aflate în portofoliile celor două ministere, ale instituțiilor din România – excedau obiectului de activitate al CSFB Europe Ltd (componentă a grupului financiar CSFB) și pe de altă parte, că demersurile inculpatului – de a obține anumite informații care, potrivit apărării formulate, ar fi fost absolut necesare pentru cunoașterea obiectivelor pe care statul român, prin reprezentanții săi trebuia să le prezinte potențialilor investitori – nu s-au înscris într-un cadru legal, ci dimpotrivă, au tins la a pune în pericol starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară menținerii ordinii de drept, în concret, au fost de natură și în măsură a crea în domeniul energetic și al comunicațiilor, disfuncționalități, distorsionări în procesele specifice de restructurare, reconstrucție, retehnologizare ori privatizare.
Cu alte cuvinte, acțiunile derulate de membrii grupului extern, în concret de inculpatul S.S. la îndemnul inculpaților B.V.,S.M., aceștia având poziții de conducători în grup, în obținerea unor informații, documente cu caracter intern al unor instituții din România (ministere, OPSPI) se înscriu într-un proces de primejduire a securității statului, în general și a securității economice, cu componentele ei securitatea energetică și a comunicațiilor în special și dezvăluie scopul, obiectivele pe care grupul infracțional organizat cu caracter transnațional și lea propus.
Asupra implicațiilor cetățenilor inculpați români în acțiunile derulate de către membrii grupului extern, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la o analiză ulterioară în cadrul examinării acuzațiilor formulate împotriva lor, însă este semnificativ a preciza încă o dată că scopul grupului extern a fost acela de a obține pe căi oculte, ilegale documente și date cu caracter nepublic despre ofertele participanților la licitațiile organizate de partea română pentru privatizarea ori consultanța în vederea privatizării unor societăți comerciale de interes strategic.
Caracterul ilicit al acțiunilor desfășurate de membrii grupului extern va deveni evident la momentul la care Înalta Curte de Casație și Justiție va evalua acțiunile convergente ale inculpaților cetățeni români, aderanți și sprijinitori, rolul și locul fiecăruia dintre componenții grupului organizat infracțional, organizarea, cooperarea, coordonarea, planificarea și coeziunea psihică dintre membrii grupului extern și cetățenii români, prilej cu care acțiunile concrete ce fac obiectul acuzațiilor, vor fi analizate în raport cu fiecare obiectiv în parte.
Referitor la acuzațiile de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în accepțiunea art.2 din Legea nr. 39/2003 aduse inculpaților B.V. ., S.M., S.S. și O.M., F.M.C., se mai impun a fi făcute următoarele aprecieri:
Percheziția informatică efectuată în mediile de stocare aparținând inculpatului S.S. a dezvăluit existența unor note în limba engleză privind S.C. Romaero și S.C. Avioane Craiova SA – MEC, dar și a numeroase fișe privind o serie de companii naționale din sfera mineritului, ori societățile comerciale aflate în portofoliile MEC și MCTI, sectorul de apărare.
De asemenea, pătrunderea autorizată de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale în reședința inculpatului S.S., descoperirea și fotocopierea unor documente – proiectul privind segmentul autostrăzii București – Ploiești privind planul de reconstruire a satului Bărcănești, privind strategia MEC de privatizare a unor societăți din cadrul sistemului energetic național, copii ale înscrisurilor referitoare la planul topografic al Aeroportului Internațional Cluj Napoca, anexe – a permis constatarea că între mențiunile operate în înscrisul „Project 2006” și aceste documente există o corespondență perfectă ceea ce arată caracterul planificat al acțiunilor inculpatului S.S., dar și, așa cum va rezulta din cele ce urmează, relaționarea acestuia cu inculpații cetățeni români.
Activitatea organizată, concertată desfășurată de membrii grupului extern reiese și din înscrisurile găsite la sediul societăților comerciale administrate de inculpatul O.M. ori cu prilejul percheziției informatice efectuate pe mediile de stocare a datelor informatice aparținând acestuia.
Astfel, devine evidentă legătura acestui inculpat cu membrii grupului extern, rolul său în gestionarea contactelor dintre inculpații cetățeni străini și inculpații români prin achiziționarea și deținerea la sediul Societății Comerciale „Planet Leasing” al cărei director și administrator era, a mai multor documente cu caracter confidențial cu scopul de a le transmite.
În acest sens, se reține că au fost găsite: Nota privind stadiul de privatizare al EMS emisă de MEC, purtând olograf mențiunea în partea stângă sus pe prima filă „Att Mr.Vadim”, un plic de culoare albă pe care se aflau inserate mențiunile „Vadim” și „00442079432615 (fila 12, vol.111, vol.13 – fila 201 u.p.); un document în limba engleză privind S.C. Iprochim SA București emis de MEC-OPSPI (filele 208-209 – vol.13 u.p., fila 18 – vol.111 u.p.) alte documente privind societățile comerciale din portofoliul MEC, precum și alte două documente vizând Programe de restructurare și privatizare în industria minieră care s-au regăsit în evidența informatizată a inculpatului D.M.R. , cu ocazia percheziției informatice.
Percheziția efectuată la sediul societății comerciale aparținând inculpatului O.M. a mai scos la iveală un draft document de fundamentare a proiectului pentru reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere și a zonelor înconjurătoare cel mai puternic afectate de restructurarea sectorului minier (filele 267-292 vol.13), document cu caracter intern al MEC, iar percheziția informatică efectuată pe medii de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului O.M. a dezvăluit un înscris în limba engleză intitulat „Economy Trade Ministry State Participation and Industry Privatitation Office”, în care la pct.7 era menționat S.C. Iprochim SA, iar la pct.10 S.C. Romaero SA, reprezentând atașamentul unei corespondențe electronice datând din 17.06.2005 (filele 399-400 – vol.111 u.p.). Interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice purtate între inculpații cauzei arată că inculpatul O.M. a ajuns să-i cunoască pe B.V. și S.M.Michal, prin intermediul aceluiași S.S. care l-a și atras dealtfel în grup, împrejurare în care a cunoscut obiectivele vizate de membrii constituienți ai grupului extern, acceptând modalitățile, căile și instrumentele utilizate și contribuind efectiv, prin acte de sprijin material la atingerea scopurilor.
Fără ca specificul activității sale să aibă vreo legătură, conexiune cu procesele de restructurare, reconstrucție, retehnologizare ori privatizare, inculpatul O.M. a înțeles ca prin conduita sa să ajute în realizarea acțiunii concepute de S.S. și ceilalți membrii ai grupului extern, fiind în concret persoana de legătură, un punct important de sprijin pentru materializarea acțiunilor, în sensul preluării ascunse de la persoane autohtone – M.D.M. și D.M.R.– a unor documente nepublice în vederea transmiterii acestora către alți membrii ai rețelei.
Prin urmare, fără a deține vreo funcție în cadrul MEC și MCTI ori în altă instituție care să fie implicată în procese specifice care interesează prezenta cauză, inculpatul O.M. a dezvoltat relații atât cu inculpații cetățeni străini, cât și cu inculpații români și chiar a încheiat anumite contracte cu agenți economici din cadrul MCTI, urmărind și un interes propriu, respectiv obținerea unui beneficiu financiar ori alt folos material în favoarea firmei sale.
Referitor la activitățile ilicite concrete desfășurate de acest inculpat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la data de 5 octombrie 2006, la îndemnul lui S.S., a mers la biroul lui M.D.M., acesta din urmă ocupând la data evenimentelor funcția de șef adjunct al OPSPI – MEC – de unde urma să ridice „un obiect” pe care apoi să-l dea lui Radu, acesta din urmă fiind identificat în persoana lui D.M.R.– consilier al ministrului MCTI.
Convorbirile telefonice purtate de cei implicați relevă împrejurarea că la aceeași dată inculpatul O.M. a stabilit o întâlnire cuD.M.R. Radu Mihai, dar și aspectul că O.M. a relatat lui S.S. că a fost la M.D.M. și că va da obiectul, conform celor stabilite, lui D.M.R. . În aceste împrejurări inculpatul S.S. i-a solicitat lui O.M. să trimită de pe e-mail-ul său acel material, căci „nimeni nu o să vadă e-mail-ul său” numitului Suat Sokolou (cetățean turc, angajat la firma Energan din Viena, firmă al cărei director general era S.S.), lucru pe care O.M. l-a și făcut, din discuția telefonică purtată cu Suat Sokolou rezultând că îi transmisese acestuia un mesaj electronic, însoțit de un atașament care conform propriilor spuse erau „112 pagini – și că este vorba despre un dosar: dosarul este de privatizare special” (convorbirea telefonică din 5 octombrie 2006 – ora 17:39 – fila 92, vol.107 u.p.).
A mai reieșit din convorbirile telefonice interceptate autorizate în cauză că operațiunea de transmitere în format electronic a documentelor pe care O.M. le luase de la inculpatul M.D.M., la solicitarea lui S.S. a fost efectuată de un angajat al firmei Planet Leasing aparținând lui O.M., respectiv de martorul D. C. S., care a confirmat transmiterea acelei corespondențe electronice la adresa de e-mail Suat@Energan.AT, în data de 5 octombrie 2006 în jurul orelor prânzului, de pe PC-ul S.C, Planet Leasing SRL aflat la dispoziția sa.
Deși probele cauzei nu au demonstrat că documentul stocat pe suportul optic preluat de către O.M. de la inculpatul M.D.M. la îndemnul lui S.S. – ar fi purtat mențiuni cu referire la caracterul clasificat ori confidențial, este dincolo de orice dubiu că acel document – „Technical Due Diligence Report for the Turceni Energy Complex Privatization” – 140 pag, în limba engleză – avea un circuit închis în cadrul OPSPI – MEC, nefiind destinat publicității.
Dealtfel, maniera în care acest document a fost transmis firmei Energan, actele derulate de către cei implicați, dorința lui S.S. ca acea corespondență electronică să se efectueze de pe adresa de e-mail a lui O.M., îndrumările date cu privire la înmânarea ulterioară a acelui „obiect” lui D.M.R. , dar și precizarea făcută de O.M., în convorbirea telefonică cu Suat Sokolou (5 octombrie 2006 – ora 17:39 fila 92, vol.107 u.p.), conform căreia e vorba despre un „dosar de privatizare special” – evidențiază interesele oculte ale celor implicați în aceste operațiuni, propriile lor percepții cu privire la caracterul ilicit al acțiunilor întreprinse, dorința de a asigura secretul manipulării acelui document.
În referire la celelalte documente pe care inculpatul O.M. le deținea la sediul societății sale în vederea transmiterii se mai constată că – Programul de restructurare și privatizare în industria minieră – (9 zile) a fost creat la 26 mai 2006 în PC inculpatului D.M.R., fiind emis de MEC și având caracter confidențial și a fost tradus în limba engleză apoi transmis prin e-mail lui Suat Sokolou la 6.06.2006 tot cu destinația S.S..
Tot în sarcina inculpatului O.M., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că a deținut și transmis date cu caracter confidențial constând în cifrele reprezentând ofertele depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea ofertatului în vederea privatizării S.C. EMS SA, preluate de la inculpatul S.S. și transmise inculpatului B.V., fără însă ca O.M. să aibă reprezentarea subiectivă a transmiterii unor date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, ci realizând că îl sprijină pe S.S. în acțiunile sale și având percepția că acesta este implicat în unele procese de privatizare declanșate în legătură cu agenții economici din portofoliul MEC, acțiuni care depășeau cadrul legal.
Revenind la acțiunile grupului organizat extern, la manifestările de conduită ale membrilor constituienți ai acestui grup – B.V., S.M., F.M.C., S.S., Înalta Curte de Casație și Justiție înțelege să mai precizeze următoarele:
Observarea atentă a conținutului acelui înscris intitulat „Project 2006”, în limba engleză găsit în reședința inculpatului S.S. cu prilejul percheziției domiciliare permite înțelegerea modalității în care grupul extern, prin membrii săi, a acționat în atingerea țintelor propuse. Astfel, fără a fi implicati în mod oficial, în calitățile deținute în cadrul CSFB în vreun proces de construcție, reconstrucție, investiție financiară în vederea construcției, reconstrucției, tehnologizării, retehnologizării și/sau privatizării, restructurării unor societăți comerciale (fie ele în portofoliul MEC ori al MCTI), deci, fără a se putea pune în discuție participarea oficială sau măcar intenția de participare, în calitate de consultanți selectați sau cu ofertă de consultanță financiară ori de investiție financiară – inculpații identificau și valorificau oportunități de afaceri pe piața de energie și comunicații din România.
Parcurgerea mențiunilor făcute în cuprinsul înscrisului „Project 2006” ajută la deslușirea resorturilor care au stat la baza acțiunilor derulate de membrii grupului, anume dorința de a culege informații într-o sferă largă privind agenții economici din portofoliile MEC-OPSPI și MCTI, pe care ulterior să le exploateze, să le valorifice sub aparența îndeplinirii obligațiilor rezultate din contractele de mandat de reprezentare sau procură din partea instituției financiar bancare străine CSFB cu care erau relaționați. Interesul manifestat viza Romgaz, Romtel, Radiocomunicații, Poșta Română, SIF Muntenia, Brikel, Doicești, Centrala lignit Motru, Skoda Power, Skoda Transport, 8% acțiuni Petrom, Finanțarea Petroserv, Distribuție Electrica Muntenia, Banca Românească, LM Impex, Romexterra, Cuprumin, Romaero, Termoelectrica, Asirom și lista poate continua potrivit „Project 2006”. Semnificative sunt inserărle olografe referitor la unele dintre obiectivele evocate; astfel „Romaero pentru Diglas, Jetran T. Bank”, „Romtelecom – să găsim o companie care să vrea să le achiziționeze creanțele nerecuperabile”; „8% acțiuni Petrom – schimb cu sindicatele”.
Se poate susține că o asemenea abordare a grupării externe – organizație străină de ordin privat, mulată pe organigrama instituției financiar bancar străine, în care inculpații, membrii ai grupului (mai puțin O.M.) își desfășoară activitatea sau cu care se aflau în raporturi contractuale – creează percepția unui monopol pus pe piața energetică și de comunicații din România, dar și pe alte domenii de interes economic.
Scopul, obiectivele, țintele vizate au constat în obținerea, culegerea, procesarea și valorificarea datelor și informațiilor din domeniul economic, ramurile strategice ale sectorului energetic și comunicații, aflate în derularea sau inițializarea procesului de privatizare.
Pe de altă parte, accesul la informații cu caracter nepublic, în procesele specifice de selectare a ofertanților în vederea privatizării, reconstrucției și/sau retehnologizării, pe parcursul derulării etapizate a unor asemenea proceduri, precum și posibilitatea nepermisei intervenții în traseul interinstituțional al elaborării unor proiecte de acte normative la nivelul Guvernului României – astfel cum va reieși cu claritate în cele ce urmează – au făcut ca țintele grupului extern să poată fi realizate prin comiterea unor acte materiale ce se circumscriu unor infracțiuni grave în accepțiunea dată de legiuitor prin dispozițiile art.2 lit.a, b din Legea nr.39/2003.
Interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice purtate de membrii grupului extern a permis constatarea că activitatea de coordonare a acțiunilor era realizată, cu predilecție, din străinătate (Londra, Viena), era asigurată fie telefonic, fie prin corespondență electronică, dar și prin contacte personale consumate cu prilejul întâlnirilor în România și în străinătate, împrejurare în care se produceau schimburile de informații obținute, transmiterea de însărcinări, programarea unor acțiuni.
Raporturile dintre membrii grupului extern și rolurile deținute de fiecare dintre ei se conturează clar, având de-a face cu un palier de conducere și unul de execuție, dar și prin omul de legătură în persoana lui O.M..
În acest tablou infracțional, un rol aparte îl ocupă, conform actului de acuzare, S.S. – a cărui activitate infracțională o vom analiza în detaliu în cauza disjunsă la data de 4 noiembrie 2013 – cel care ar fi asigurat prin acțiunile sale puntea de legătură între grupul extern și aderenții la acest grup și care, în concret, a exploatat surse umane, deținători de date și informații confidențiale. S.S. ar fi fost cel care, prin informări, rapoarte aducea la cunoștința liderilor grupului extern mersul evenimentelor derulate în România, ceea ce reliefează relația de subor.are a acestuia față de inculpații B.V. .,S.M.Michal, F.M.C.. Astfel, în convorbirile telefonice din 5 iunie 2005 (vol.6 u.p. – fila 27) inculpatul S.S. îi comunică lui S.M.informații legate de întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul S.I.C., iar în convorbirea telefonică din 6 iunie 2005 (vol.6 – fila 45) același S.S. îi aduce la cunoștință conlocutorului său (S.M. Michal) aspecte privitoare la Romaero, dar și la societăți de minerit, aducând în discuție numele unor funcționari din MEC cu care avusese contact.
Același tip de comunicare are inculpatul S.S. și cu inculpatul B.V. . (convorbirea telefonică din 8 iunie 2005 – vol.6 – fila 60), iar alte numeroase convorbiri telefonice sunt purtate de membrii grupului în legătură cu proiectul de activitate normativ privind vânzarea unui pachet de acțiuni de 8% către Asociația Salariaților cu Soc.Com. Nuclearelectrica, Romextera, Romtelecom, Poșta Română, Romgaz, anumite temeri privind operațiunile pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud.
În scopul asigurării unei confidențialități a comunicării dintre membrii grupului extern, dar și între aceștia și aderenții la grup s-a apelat la utilizarea unor cartele telefonice emise de operatori de telefonie mobilă din străinătate, element în legătură cu care inculpații nu au putut oferi explicații credibile, însă asupra acestui aspect vom reveni la momentul evaluării apărărilor formulate de inculpații cauzei.
Din cuprinsul actului de trimitere în judecată reiese că asigurarea confidențialității contactelor dintre membrii grupului era o prioritate pentru aceștia iar elocvent în acest sens, desigur cu titlu exemplificativ, este convorbirea telefonică pe care inculpatul S.S. o poartă la data de 7 iunie 2006 ora 11:41 (vol.10 u.p. – fila 39) cu numitul Jan Bratnic. Cu acea ocazie, S.S. își manifestă explicit nemulțumirea față de faptul că conlocutorul său pronunță numele unei societăți comerciale de interes din România (Iprochim), afirmând că : „telefonul meu este urmărit. Eu sunt în România. Nu trebuie să vorbești așa la telefon. Cred că ți-am spus deja de câteva ori. Fără nume”. Abordarea pe care inculpații membrii ai grupului extern o aveau în raport cu obiective de interes din domeniul economic al României, în împrejurările în care nu erau angajați în mod oficial în niciun mod, transpare din numeroasele convorbiri telefonice purtate de S.S.,S.M.Michal, F.M.C., B.V.
Cu titlu de exemplu, în convorbirea telefonică din 20 decembrie 2005, ora 20:06 (fila 290 – vol.7 u.p.) S.S. îi comunică lui S.M.că SIF Muntenia este de vânzare, făcând precizarea că informația este confidențială și exprimându-și opinia că o pot cumpăra, deși se cer 10 milioane, o vor putea cumpăra mai ieftin.
Însă informațiile pe care S.S. le obținuse în legătură cu acel obiectiv nu se rezumă la cele evocate, acesta oferind multe alte detalii conlocutorului său (sume, date tehnice, evaluări, etc.).
În sensul existenței unui grup infracțional organizat, în accepțiunea art. 2 din Legea nr.39/2003 este și convorbirea telefonică purtată de S.S. la 27.09.2005 ora 21:07 (vol.7 u.p., fila 83) cu numitul Henry Kraft în care, referindu-se la cupru, la minele de cupru afirmă: „încercăm să obținem minele (din România) și când terminăm cu asta, de ce nu le-ai prelua tu?”. În același registru se înscrie și comunicarea telefonică din 2.08.2006, ora 13:06 (vol.11 u.p., pag.77) dintre B.V. . și S.S. în care primul îi dă sarcina celui de-al doilea de a se interesa și informa în întâlnirea cu Hackinen (S.I.C.) în legătură cu Muntenia Sud, fără însă „a forța ceva”. S-ar mai impune să punctăm aici, în sensul celor înfățișate, propriile susțineri ale inculpatului S.S. potrivit cărora la acel moment el era singurul care „făcea munca asta”, deși nu poate afirma că ar fi controlat, inculpatul S.S. acceptă ideea că el conducea MEC – energie, resurse, minerit, comerț.
Înalta Curte de Casație și Justiție reține că în sarcina inculpaților B.V., F.M.C., S.M. si O.M. procurorul a constatat săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup organizat infracțional cu caracter transnațional – prevăzută și pedepsită de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, făcând referire la dispozițiile art.2 lit.a respectiv lit.b din aceeași lege.
În ceea ce privește infracțiunea reținută în sarcina inculpaților amintiți, ținând seama de caracterul normei prevăzută în art.2 din Legea nr.39/2003, anume acela de dispoziție de interpretare a unor termeni și expresii – Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că examinarea acuzațiilor formulate urmează a viza tiparul incriminator statuat de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Dealtfel, în acord cu constatarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este și poziția exprimată în cadrul dezbaterilor de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT care a subliniat că încadrarea juridică ce urmează a fi avută în vedere este cea conferită de prevederile art.7 alin.1 din lege.
În sensul celor precizate și în referire și la acuzațiile vizând aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional – acuzații ce vor fi analizate în cele ce urmează – Înalta Curte de Casație și Justiție expune rațiunile care conduc la concluzia că obiectul acuzației îl constituie fapta prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, fără a fi necesară și obligatorie trimiterea la dispozițiile art.2 din aceeași lege.
În cauză, norma de incriminare a faptelor săvârșite de inculpați, în împrejurările descrise în precedent, o constituie art.7 (1) din legea specială, potrivit căruia „inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani și interzicerea unor drepturi”. Dispozițiile alin.2 ale aceluiași articol statuează cu privire la modalitatea în care se stabilește pedeapsa pentru fapta sancționată prin dispozițiile alin.1, impunând ca această pedeapsă să nu poată fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat. În fine, ultimul aliniat al textului de lege evocat reglementează situația în care faptele prevăzute la alin.1 au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, ipoteză în care legiuitorul consacră regulile de la concursul de infracțiuni.
Este știut că normele juridice penale reprezintă o specie de norme juridice care se caracterizează prin conținutul și structura lor specifică, prescriind reguli de drept penal, precum și sancțiunile aplicabile în cazul încălcării acestora. Din prisma categoriilor de norme penale, a sferei lor de incidență, dispozițiile art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 se constituie într-o normă specială, prevăzând condițiile în care o anumită faptă este infracțiune și sancțiunea ce se aplică.
Spre deosebire de aceste norme, cele prevăzute în art.2 din legea evocată au un caracter de interpretare în contextul în care însuși legiuitorul precizează că în lege termenii și expresiile de „grup infracțional organizat”, „infracțiune gravă”, „infracțiune cu caracter transnațional” și respectiv „informator” au înțelesul pe care acest text de lege îl conferă. Prin urmare, interpretarea legii penale – operațiune logico-rațională de lămurire a conținutului unei legi penale, pentru aflarea și explicarea înțelesului real al legii – impune, din perspectiva existenței unor termeni neînțeleși ori care se cer a fi definiți, lămuriți, explicați sau a particularizării unor situații abstracte – anumite reglementări a înțelesului unor termeni sau expresii folosite în lege.
Acesta este și menirea dispozițiilor art.2 din Legea nr.39/2003 prin care însuși legiuitorul face o interpretare autentică a normelor. Rezultă că dispozițiile art.2 din lege sunt norme de interpretare, fără însă a se impune a fi menționate în cadrul încadrării juridice a faptei, atâta timp cât ele nu au caracter de dispoziții de trimitere sau de referire.
În evaluarea pe fond a acuzațiilor aduse inculpaților B.V., S.S., F.M.C., S.M. și O.M., în lumina aspectelor și a împrejurărilor de fapt înfățișate și ținând seama de exigențele ce se cer a fi întrunite în plan obiectiv și subiectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție expune următoarele:
Astfel cum procurorul a reținut în cuprinsul actelor de trimitere în judecată, inculpații cetățeni străini (inculpatul F.M.C., având dublă cetățenie) au inițiat și pus bazele unui grup infracțional organizat extern, cu caracter transnațional, grup structurat format din mai mult de trei persoane, care a ființat pe o perioadă cuprinsă între luna mai 2005 – 21 noiembrie 2006 și a acționat în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Aspectele înfățișate au relevat dimensiunea organizatorică a grupului extern, suprapusă funcțiilor deținute de inculpații B.V., S.S., S.M.(până în mai 2006) și F.M.C. în cadrul CSFB, dar excedând acestor calități, precum și rolul deținut de fiecare dintre membrii grupului, inclusiv de poziția avută de inculpatul O.M..
A mai reieșit, dincolo de orice dubiu, gradul sporit de planificare și organizare a acțiunilor țintă, specificul întâlnirilor contactelor, convorbirile telefonice repetate cu regularitate și ritmicitate, valorificarea cu tenacitate a oportunităților ivite în realizarea scopurilor, dar și ierarhia existentă în cadrul grupului, relația de subordonare a membrilor executanți față de lideri.
Astfel, în sarcina inculpatului S.S., Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut fapta de a se fi raliat cu inculpații B.V., S.M.și F.M.C., în perioada 2005 -21.11.2006, constituindu-se într-un grup infracțional organizat extern al cărui obiectiv a constat în culegerea de informații în legătură cu etapele prealabile, derularea și finalizarea proceselor de privatizare în România, în sectorul economic, domeniile energetic și comunicații, dar și în alte domenii.
În sensul celor arătate inculpatul S.S. a primit instrucțiuni de la liderii grupului, a raportat acestora îndeplinirea sarcinilor trasate, a asigurat legătura între membrii grupului infracțional extern și inculpații cetățeni români, a cules, procurat și transmis date și informații cu caracter secret de stat, de serviciu și confidențiale a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului din domeniul energetic și comunicații; a recrutat prin metode moderne de spionaj inculpații cetățeni români convertindu-i la activitatea de aderare și sprijinire a grupului infracțional.
Probele cauzei au demonstrat fără putință de tăgadă că inculpatul S. S. a exploatat informativ persoane ce au deținut înalte funcții guvernamentale, chiar demnitari din Guvernul României ori din mediul politic autohton.
Probele cauzei au evidențiat relaționarea inculpatului S.S., B.V. cu inculpații B.V., M.D.M., D.M.R., S.M., F.M.C., S.I.C., N.Z., precum și activitatea ilicită concretă derulată de S.S. în achiziționarea în mod direct de informații care nu erau cunoscute și nici accesibile persoanele din mediul de interes, informații cu valoare comercială.
Interesul inculpatului S.S. în culegerea și utilizarea unor informații nedestinate publicității, confidențiale ori secrete comerciale, în accepțiunea dispozițiilor art.11 lit.b din Legea nr.298/2001 în procese de privatizare declanșate în domenii strategice ale economiei naționale a României – sfera energetică și comunicații – denotă un profund caracter ilicit, în condițiile în care procesele specifice de privatizare a societăților comerciale din portofoliile MEC și MCTI se impuneau a fi derulate în cadrul unei competitivități reale, cu eliminarea oricăror interferențe oculte, distorsiuni cu potențial de afectare a concurenței de piață, a unei transparențe totale și a unui tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți competitorii, ci nu opac ori inegal.
Dealtfel, acțiunile inculpaților cetățeni străini, membrii ai grupului extern s-au complinit urmare a divulgării de către deținători – persoane cu diferite funcții, putere de decizie în concret, aderenții și sprijinitorii grupului – a informațiilor prin care au fost înfrânte uzanțele comerciale cinstite, loiale și a fost afectată competitivitatea. În adevăr, o preocupare oficială și legitimă a unei instituții de natura CSFB (Europe) Ltd Lon. era, printre altele, aceea de a identifica oportunități de afaceri în România inclusiv în domeniile de interes ale energiei și comunicațiilor (sfere strategice) iar inculpații străini, aflați în raporturi contractuale cu această instituție ale cărei interese le reprezentau și promovau – acționau în vederea găsirii unor potențiali investitori, persoane interesate să primească investiții, contribuind astfel la realizarea unor afaceri din care să câștige, în mod firesc.
În acest sens declară în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și martorul S. H. care în perioada de referință 2005-2006 a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Cuprom SA (dosar instanță – fila 144 și urm.).
Prin urmare, nu este nimic nefiresc ori nelegal că în relațiile întreținute de inculpații reprezentanți ai CSFB să se releve aspecte legate de potențiale tranzacții întrucât asemenea abordări sunt de natură și în măsură să prezerve eventuale relații de afaceri. În momentul în care însă inculpații membrii ai grupului extern, în depășirea sferei atribuțiilor lor și prin excedarea interesului firmei pe care o reprezentau, desprinzându-se astfel de calitățile lor oficiale, au inițiat și desfășurat acțiuni de recrutare (racolare) a unor persoane responsabile din ministerele României (MEC și MCTI), făcând din aceștia veritabile surse de informare – într-o manieră pe care Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a o descrie în cele ce urmează – nu se mai poate susține fundamentat existența unor raporturi licite între inculpații străini și oficialii români. Indiferent de împrejurările că inculpatul S.S.(a cărui activitate infracțională o examinăm la acest moment) a acționat în numele și interesul instituției angajatoare (CSFB) ori în alt scop sau pentru altă instituție (CEZ, CAIB, Enel Spa), probele cauzei – conținutul convorbirilor telefonice purtate și care constituie un procent semnificativ în ansamblul probelor – au demonstrat că instrumentele, metodele, căile urmate pentru achiziționarea informațiilor nepublice au încălcat flagrant uzanțele oneste, având aptitudinea de a denatura concurența și a altera mediul concurențial, ceea ce determină incidența art.2 lit.b pct.8 din Legea nr.39/2003.
Contrar susținerilor apărării și în acord cu cele constatate în actul de acuzare, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, în sensul art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, apreciind ca dovedit locul și rolul S.S.în structura organizatorică a grupului, fiind de remarcat ampla implicare infracțională a acestui inculpat, multiplele conexiuni cu coinculpații cauzei, rolul său substanțial în creearea, întreținerea unor raporturi permanente, desfășurate cu ritmicitate cu factori de decizie la nivelul celor două ministere, acțiuni ce au avut drept scop exploatarea informațională.
În adevăr, mediul de afaceri comunitar și internațional, procesele de privatizare, de selecție a unui consultant pentru asistarea statului român în procese de privatizare sunt guvernate de principii, reguli specifice în care circulația informațiilor, transparența, ocupă un loc important.
Este de asemenea de necontestat aspectul că în astfel de proceduri reprezentanții instituțiilor financiar bancare în virtutea obligațiilor determinate de raporturile de serviciu cu aceste instituții și a raporturilor legale stabilite între acele autorități și România – desfășoară activități cu referire la studii, analize, evaluări privind oportunitățile de investiții, ofertele de privatizare promovate de statul român, culeg date, informații – unele dintre a cestea impunându-se a fi puse la dispoziție de însuși statul român- analizează, interpretează date, fenomene, tendințe economice, politice, sociale tangente proceselor de privatizare.
Indiferent că interesul instituției bancare se poziționează de partea statului român ori vine să sprijine un potențial investitor al unuia din obiectivele supuse unui proces de privatizare, activitatea de culegere de informații și penetrarea informativă se impune a respecta cadrul legal, în toate domeniile, îndeosebi în cel energetic și comunicații, ramuri strategice ale economiei naționale.
Or, în cauză, notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de S.S., înscrisurile găsite cu ocazia percheziției informatice, domiciliare la unii dintre inculpați, rapoartele de supraveghere operativă (filaj) realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au relevat o intensă activitate de achiziționare, direct ori indirect, de informații nedestinate publicității, recrutând în acest scop înalți reprezentanți ai statului român. Este evident că regulile, principiile care guvernează activitatea acestor entități, prin reprezentanții lor nu pot intra în coliziune cu respectarea confidențialității informațiilor, cu politica unui stat în domeniul energetic și al tehnologiei informației și comunicațiilor, cu strategia de securitate națională a României. În caz contrar, manipularea informației, în afara normelor legale, prezintă prin ea însăși, o primejduire a securității statului în general și a securității economiei în special, ceea ce, printre altele, nu mai impune existența prealabilă a unui raport de concurență neloială – așa cum pretinde apărarea – care ar lăsa acțiunea în răspundere persoanei juridice prejudiciate.
Prin urmare, în contextul în care Strategia de Securitate Națională a României (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.36/2001) identificase ca principale probleme de securitate cele de natură economică, inducând ca noi provocări agresiunea economico-financiară, iar cu titlu de vulnerabilități în situația internă, deficiențele în protecția informațiilor clasificate și stabilise ca priorități, printre altele, îmbunătățirea mediului de afaceri și garantarea unui sistem concurențial liber și onest – devine evident că prin acțiunile sale inculpatul S.S. a alterat și distorsionat mediul concurențial, încălcând prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale ori confidențiale vehiculate în procese de privatizare așa cum va reieși din expunere în continuare.
Concluzionând, inculpatul S.S., alături de coinculpații cetățeni străini, a inițiat, constituit un grup infracțional organizat, fiind îndeplinite cerințele tragerii sale la răspundere penală.
În privința inculpatului B.V., Înalta Curte de Casație și Justiție va reține fapta de a fi inițiat și coordonat de la Londra în perioada 2005 – 21 noiembrie 2006 grupul format din S.M.și F.M.C. având drept obiectiv culegerea unor date informații privitoare la demararea, derularea și finalizarea proceselor de privatizare declanșate în România – sectorul economic, domeniile energetic și comunicații.
Din poziția de lider al grupului, inculpatul B.V. a dat instrucțiuni, sarcini executanților, primind la rândul său rapoarte, informații de la S.S., dar și de la inculpații cetățeni români, care au aderat la grup și l-au sprijinit prin acțiunile lor, acțiuni ce vor fi analizate în continuarea expunerii.
În sensul conturării activității infracționale a inculpatului B.V. prezintă relevanță conținutul convorbirilor telefonice purtate de acesta atât cu membrii grupului extern, cât și cu aderenții la grup, semnificative fiind cele în care îl instruiește pe S.S. pentru implicarea în afacerea privatizării S.C. Electrica Muntenia Sud SA, în care solicită lămuriri inculpatului M.D.M. în legătură cu maniera în care urma să se realizeze licitația pentru privatizarea aceleiași societăți comerciale, dar și deplasarea sa în România în momente cheie ale derulării procesului de privatizare a EMS.
De asemenea, interes în cauză prezintă și convorbirile telefonice purtate între B.V. . și S.S. în legătură cu ședința CSAT, dar și cele care vizau intermedierea de către S.S. a unor întâlniri, contacte ale lui B.V. cu L.L. în chestiunea Petrom.
Activitatea ilicită desfășurată de inculpatul B.V. evidențiază un accentuat contur intelectiv și mai puțin executant al unor acte materiale.
Probele cauzei au evidențiat relaționarea inculpatului B.V. cu inculpații S.S., M.D.M., D.M.R.,S.M., F.M.C., S.I.C., N.Z., precum și activitatea ilicită concretă derulată de B.V. . în achiziționarea, direct sau indirect, de regulă prin intermediul lui S.S., de informații care nu erau cunoscute și nici accesibile persoanele din mediul de interes, informații cu valoare comercială.
Interesul inculpatului B.V. în culegerea și utilizarea unor informații nedestinate publicității, confidențiale ori secrete comerciale, în accepțiunea dispozițiilor art.11 lit.b din Legea nr.298/2001 în procese de privatizare declanșate în domenii strategice ale economiei naționale a României – sfera energetică și comunicații – denotă un profund caracter ilicit, în condițiile în care procesele specifice de privatizare a societăților comerciale din portofoliile MEC și MCTI se impuneau a fi derulate în cadrul unei competitivități reale, cu eliminarea oricăror interferențe oculte, distorsiuni cu potențial de afectare a concurenței de piață, a unei transparențe totale și a unui tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți competitorii, ci nu opac ori inegal.
Dealtfel, acțiunile inculpaților cetățeni străini, membrii ai grupului extern s-au complinit urmare a divulgării de către deținători – persoane cu diferite funcții, putere de decizie în concret, aderenții și sprijinitorii grupului – a informațiilor prin care au fost înfrânte uzanțele comerciale cinstite, loiale și a fost afectată competitivitatea.
În adevăr, o preocupare oficială și legitimă a unei instituții de natura CSFB (Europe) Ltd London. era, printre altele, aceea de a identifica oportunități de afaceri în România inclusiv în domeniile de interes ale energiei și comunicațiilor (sfere strategice) iar inculpații străini, aflați în raporturi contractuale cu această instituție ale cărei interese le reprezentau și promovau – acționau în vederea găsirii unor potențiali investitori, persoane interesate să primească investiții, contribuind astfel la realizarea unor afaceri din care să câștige, în mod firesc.
În acest sens declară în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și martorul S.H. (în perioada de referință 2005-2006 îndeplinind funcția de președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Cuprom SA (dosar instanță – fila 144 și urm.).
Prin urmare, nu este nimic nefiresc ori nelegal că în relațiile întreținute de inculpații reprezentanți ai CSFB să se releve aspecte legate de potențiale tranzacții întrucât asemenea abordări sunt de natură și în măsură să prezerve eventuale relații de afaceri.
În momentul în care însă inculpații membrii ai grupului extern, în depășirea sferei atribuțiilor lor și prin excedarea interesului firmei pe care o reprezentau, desprinzându-se astfel de calitățile lor oficiale, au inițiat și desfășurat acțiuni de recrutare (racolare) a unor persoane responsabile din ministerele României (MEC și MCTI), făcând din aceștia veritabile surse de informare – într-o manieră pe care Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a o descrie în cele ce urmează – nu se mai poate susține fundamentat existența unor raporturi licite între inculpații străini și oficialii români.
Indiferent de împrejurările că inculpatul B.V. (a cărui activitate infracțională o examinăm la acest moment) a acționat în numele și interesul instituției angajatoare (CSFB) ori în alt scop sau pentru altă instituție (CEZ, CAIB, Enel Spa), probele cauzei – conținutul convorbirilor telefonice purtate și care constituie un procent semnificativ în ansamblul probelor – au demonstrat că instrumentele, metodele, căile urmate pentru achiziționarea informațiilor nepublice au încălcat flagrant uzanțele oneste, având aptitudinea de a denatura concurența și a altera mediul concurențial, ceea ce determină incidența art.2 lit.b pct.8 din Legea nr.39/2003. Contrar susținerilor apărării și în acord cu cele constatate în actului de sesizare, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, în sensul art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, apreciind ca dovedit locul și rolul inculpatului B.V. în structura organizatorică a grupului.
Astfel, acțiunile inculpatului B.V., contactele acestuia cu membrii grupului, semnificative fiind cele cu S.S., maniera de abordare a unor oficiali români, demersurile făcute în legătură cu procese specifice în care instituția pe care o reprezenta nu era în niciun fel implicată ori nu manifestase explicit vreo intenție în acest sens – denotă că, în raport de poziția deținută în cadrul CSFB – inculpatul și-a depășit atribuțiile constând în inițierea și executarea operațiunilor specifice achizițiilor financiare încălcând astfel și raporturile pe care ar fi trebuit să le aibă cu reprezentanții statului român.
Apărarea a acreditat ideea că printr-o evidentă necunoaștere a rolului, organizării și modului de lucru a băncilor de investiții, prin identificarea băncii cu bancherul de investiții și grupul infracțional organizat- procurorul a fundamentat acuzațiile în cauză.
Pe de altă parte, s-a arătat că recursul la acțiunea de concurență neloială nu este incident în cauză, atâta timp cât se impunea existența prealabilă a unui raport de concurență, ceea ce nu poate fi constatat.
În viziunea apărării, chiar dacă ar fi avut loc o diseminare neautorizată a unor informații clasificate secret de serviciu, acțiunea în răspundere aparținea persoanei juridice prejudiciate.
În adevăr, mediul de afaceri comunitar și internațional, procesele de privatizare, de selecție a unui consultant pentru asistarea statului român în procese de privatizare sunt guvernate de principii, reguli specifice în care circulația informațiilor, transparența, ocupă un loc important. Este de asemenea de necontestat aspectul că în astfel de proceduri reprezentanții instituțiilor financiar bancare în virtutea obligațiilor determinate de raporturile de serviciu cu aceste instituții și a raporturilor legale stabilite între acele autorități și România – desfășoară activități cu referire la studii, analize, evaluări privind oportunitățile de investiții, ofertele de privatizare promovate de statul român, culeg date, informații –unele dintre a cestea impunându-se a fi puse la dispoziție de însuși statul român- analizează, interpretează date, fenomene, tendințe economice, politice, sociale tangente proceselor de privatizare. Indiferent că interesul instituției bancare se poziționează de partea statului român ori vine să sprijine un potențial investitor al unuia din obiectivele supuse unui proces de privatizare, activitatea de culegere de informații și penetrarea informativă se impune a respecta cadrul legal, în toate domeniile, îndeosebi în cel energetic și comunicații, ramuri strategice ale economiei naționale.
Or, în cauză, notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de B.V., înscrisurile găsite cu ocazia percheziției informatice, domiciliare la unii dintre inculpați, rapoartele de supraveghere operativă (filaj) realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au relevat o intensă activitate de achiziționare – direct ori indirect – de informații nedestinate publicității, recrutând în acest scop înalți reprezentanți ai statului român.
Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi apărările formulate în maniera în care se prezintă rolul atribuțiile reprezentanților instituțiilor financiare bancare în procesele specifice derulate în România și prin care se creează percepția că acestora le este permis orice, au acces nelimitat, neîngrădit la informație, totul sub aparența respectării regulilor de piață, a principiului liberei circulații a informației, a accesului la informații ori al transparenței.
Este evident că regulile, principiile care guvernează activitatea acestor entități, prin reprezentanții lor nu pot intra în coliziune cu respectarea confidențialității informațiilor, cu politica unui stat în domeniul energetic și al tehnologiei informației și comunicațiilor, cu strategia de securitate națională a României.
În caz contrar, manipularea informației, în afara normelor legale, prezintă prin ea însăși, o primejduire a securității statului în general și a securității economiei în special, ceea ce, printre altele, nu mai impune existența prealabilă a unui raport de concurență neloială- așa cum pretinde apărarea- care ar lăsa acțiunea în răspundere persoanei juridice prejudiciate.
Prin urmare, în contextul în care Strategia de Securitate Națională a României (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.36/2001) identificase ca principale probleme de securitate cele de natură economică, inducând ca noi provocări agresiunea economico-financiară, iar cu titlu de vulnerabilități în situația internă, deficiențele în protecția informațiilor clasificate și stabilise ca priorități, printre altele, îmbunătățirea mediului de afaceri și garantarea unui sistem concurențial liber și onest- devine evident că prin acțiunile sale inculpatul B.V. a alterat și distorsionat mediul concurențial, încălcând prevederile legale privind protecția informațiilor secrete de serviciu, secrete comerciale ori confidențiale vehiculate în procese de privatizare așa cum va reieși din expunere în continuare.
Concluzionând, inculpatul B.V., alături de coinculpații cetățeni străini, a inițiat, constituit un grup infracțional organizat, fiind îndeplinite cerințele tragerii sale la răspundere penală.
În ceea ce-l privește pe inculpatul F.M.C. (dublă cetățenie – română și britanică) în sarcina acestuia, actul de trimitere în judecată a reținut că acționând în calitate de reprezentant al CSFB, a achiziționat date și informații confidențiale privind procesele de privatizare declanșate în legătură cu unii agenți economici din portofoliul MEC- OPSPI, respectiv SC Transelectrica SA și SN GH Romgaz SA, dar și cu referire la agentul economic din portofoliul MCTI –SN Radiocomunicații, Romtelecom, Poșta Română. În contextul relațiilor sale profesionale inculpatul F.M.C. a avut contacte cu S.S.,S.M.Michal, dar și cu inculpații S.I.C. Ioan Codruț, N.Z.,D.M.R. Radu Mihai, O.M..
Conform organigramei CSFB Europe Ltd London, locul inculpatului F.M.C. era de subor.are față de B.V. și S.M. (până în luna mai 2006), de colaborare în plan orizontal cu inculpații S.S. și O.M.- roluri ce s-au menținut și în cadrul grupului infracțional organizat la a cărui constituire a contribuit, iar o relație intensă de exploatare informativă (așa cum transpare din nenumăratele convorbiri telefonice) a avut cu aderentul D.M.R.
Astfel în convorbirea telefonică purtată cu D.M.R. la data de 3 noiembrie 2005 (vol.7 u.p. fila 106) inculpatul F.M.C. culege informații confidențiale în legătură cu ordinea de clasare a ofertanților pentru procesul de selectare al consultantului financiar pentru acordarea de consultanță financiară pentru privatizarea SN GN Romgaz SA. De reținut că la acel moment inculpatul F.M.C. acționa în calitate de reprezentant al CSFB (procura emisă la 9.08.2005), împrejurare în care îi spune lui D.M.R.(consilier al ministrului MCTI) că „ar fi bine dacă am putea afla cine este pe locul 2 acum pentru că se pare că este presiune ca să-l schimbe pe acela de pe locul doi, să vină prietenul nostru în speranța că va reuși să se împotmolească la contract”. Insistența inculpatului F.M.C. în a afla acele date este relevantă și în aceeași măsură implicarea inculpatului D.M.R.în a oferi informația.
Aceeași conduită ilicită a manifestat inculpatul F.M.C. și cu referire la culegerea unor date, informații în legătură cu participarea CSFB la procesul de selectare a ofertantului la procesul de privatizare a SN Radiocomunicații, fiind demonstrată coeziunea psihică, cooperarea sa cu D.M.R. Radu.
Astfel, convorbirea telefonică purtată între cei doi la data de 24 ianuarie 2006 (vol.7 –fila 459) dezvăluie că D.M.R.îl informează pe F.M.C., în legătură cu caietele de sarcini pentru Poștă și Radiocomunicații. La 16 martie 2006 (convorbire telefonică –vol.8 u.p. fila 82) inculpatul F.M.C. îl instruiește pe D.M.R.în sensul conceperii procesului de privatizare al SN Radiocomunicații, în condițiile în care acesta din urmă era membru în comisia instituită la nivelul MCTI.
De altfel, discuția evocată este relevantă din perspectiva înțelegerii manierei în care membrii grupului extern îi racolaseră pe cetățenii români cu putere de decizie –în atingerea țintelor propuse, îi exploatau informațional pe aceștia și mai mult decât atât, le coordonau acțiunile dându-le instrucțiuni, sarcini.
De fapt,D.M.R., membru în comisia de la nivelul MCTI îi raportează în detaliu inculpatului F.M.C. activități derulate în cadrul comisiei, cerându-i sfatul și dezvăluind dincolo de orice îndoială, o complicitate între cei doi, o dorință comună de a acționa.
Și în cazul selectării consultantului internațional în problema participării la procesul de finalizare a privatizării SC Romtelecom SA, inculpatul F.M.C. a cules informații confidențiale legate de lucrările interne ale Comisiei de evaluare și selectare – de la același D.M.R.care a făcut cunoscut inclusiv rezultatul evaluării întreprinse de comisie, edificatoare fiind în acest sens convorbirea telefonică din 25.11.2005 (vol.7 –fila 177) dar și cele din 22.12.2005, (filele 280, 301, același vol.u.p.).
În fine, în sarcina inculpatului F.M.C. s-a mai constatat că în perioada 10.04.2006- 19.07.2006 a achiziționat informații nedestinate publicității referitoare la traseul procesului de act normativ (HG nr.947/2006) privind aprobarea contractului de consultanță și servicii financiare în vedere privatizării SC Romtelecom dar și că a cules date de la D.M.R.în legătură cu pregătirea procesului de privatizare, restructurare a CN Poșta Română, aspecte rezultate, de asemenea, din conținutul convorbirilor telefonice.
Înalta Curte de Casație și Justiție reține, astfel cum procurorul a făcut-o, că prin ocolirea căilor legale, oneste, loiale instaurate în mediul concurențial, reglementat în acte normative interne, dar și europene, inculpatul F.M.C., prin achiziționarea, procurarea și valorificarea unor informații nedestinate publicității, a produs distorsionarea acestui mediu și în cazul său fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.7 alin.1 din legea nr.39/2003 și satisfăcute cerințele tragerii la răspundere penală.
Evaluând apărările construite de inculpat în sensul inexistenței pretinselor acte preparatorii inciminate de legiuitor în art.7 alin.1 din legea nr. 39/2003, Înalta Curte de Casație și Justiție constată:
Probele cauzei au arătat că în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca funcționar în cadrul unei instituții aflate în raporturi contractuale cu statul român, implicată în proceduri legale demarate de autoritățile publice contractante din România, inculpatul F.M.C. a desfășurat acțiuni ilicite în scopul culegerii de informații nedestinate publicității, desprinzându-se astfel de calitatea oficială deținută și acționând în interes propriu, în cadrul unui grup infracțional extern, la care au aderat –așa cum se va demonstra în cele ce urmează – inculpații cetățeni români.
Pentru identitate de rațiune, aspectele relevate de Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu criticile aduse de inculpatul B.V., vizând chestiunea concurenței neloiale, dar și o pretinsă necunoaștere de către procuror a regulilor principiilor ce guvernează modul de afaceri- sunt pe deplin valabile și în ceea ce privește inculpatul F.M.C..
Contrar susținerilor apărării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acțiunile derulate de inculpatul F.M.C. nu s-au înscris în cadrul strict al depistării unor oportunități de afaceri și a examinării acestora în limita dispozițiilor legale și a atribuțiilor de serviciu avute în funcția deținută în cadrul CSFB în perioada de referință, ci dimpotrivă, sub aparența prestației realizate în folosul și pentru CSFB, inculpatul a constituit un grup infracțional organizat extern la care au aderat și l-au sprijinit cetățeni români, în scopul culegerii de informații nedestinate publicității de natură a distorsiona mediul concurențial.
Din referirile făcute la inculpatul S.M. în debutul analizei asupra grupului infracțional extern a reieșit că acesta, în calitatea deținută în cadrul CSFB până în luna mai 2006, când s-a angajat la grupul financiar PPF Investments – a avut mai multe contacte cu mediul de afaceri din România, participând alături de B.V. și S.S. la procese de consultanță și privatizare ale unor agenți economici din portofoliul MEC- OPSPI –SNP Petrom SA, SC Distrigaz Nord și SC Distrigaz Sud, conext în care au intrat în contacte profesionale și cu ministrul economiei S.I.C..
Modul în care inculpatul S.M.a relaționat cu membrii grupului extern, dar și cu inculpații M.D.M., D.M.R., K.G., N.Z., conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în cauză, întâlnirile avute cu aceștia evidențiază locul și rolul său în cadrul grupului, acela de inițiator și constituient, de coordonator al multiplelor și frecventelor acțiuni de teren” pe care le-ar fi efectuat inculpatul S.S., el fiind cel care transmitea instrucțiuni, stabilea planuri de acțiune, primea informări în legătură cu evenimentele petrecute și acțiunile întreprinse, dădea sarcini.
În acest sens, se reține că în perioada ce interesează cauza (mai 2005- noiembrie 2006) inculpatul S.M.a fost prezent de mai multe ori în România având întâlniri cu S.S.,D.M.R. Radu Mihai, F.M.C. și chiar după ce nu a mai ocupat vreo funcție în cadrul CSFB (după luna mai 2006) inculpatul s-a implicat, într-o manieră ilicită în procese, proceduri demarate ori în curs cu privire la privatizări/restructurare societăți comerciale aflate în portofoliul MEC-OPSPI ori procese de consultanță în vederea privatizării, selectare prin licitație, a consult informațional.
Astfel, interesul lui S.M. a fost unul constant în a obține date, informații nedestinate publicității în domenii strategice ale economiei din România, precum cel energetic și de comunicații, inclusiv în ceea ce privește traseul unor acte normative.
În sprijinul acuzațiilor aduse stau convorbirile telefonice purtate de inculpatul S.M.cu S.S. în perioada 30.05.2005 – 12.07.2005 în care a cules informații în legătură cu traseul intrainstituțional (în cadrul MEC) interinstituțional (la nivelul instituțiilor avizatoare) și de la nivelul Guvernului României în legătură cu proiectul de act normativ (proiect de OG) privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom din portofoliul MEC- OPSPI către Asociația Salariaților (PAS) Petrom acțiune ce a încălcat prevederile art.29 alin.1 din HGR 50/2005 și a atras incidența incriminării art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
În completarea celor evocate deja cu privire la aceste aspecte, Înalta Curte de Casație și Justiție invocă discuțiile purtate de S.M. cu S.S. (regăsite în vol.6 u.p.) în care cel din urmă îl ține în mod sistematic la curent cu toate procedurile derulate de responsabili în Guvernul României în legătură cu acel proiect de act normativ, cu intervențiile făcute la nivelul a doi miniștri din Guvern, dar și la vicepremierul de la acea dată pentru ca acel act normativ să fie promovat, în împrejurarea în care probele cauzei au arătat că interesul inculpatului S.M.consta în aceea că în calitate de reprezentant al CSFB Europe Ltd London aflat în consorțiu cu instituția bancară Y&T Banca dorea realizarea contractului indirect cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom și ulterior finanțarea acestei asociații pentru achiziționarea acțiunilor.
Discuțiile pe această temă sunt numeroase, iar intenția inculpatului S.M. în a interveni pe căi oculte în traseul actului normativ prin influențarea factorilor de decizie până la cel mai înalt nivel, într-o coeziune psihică cu ceilalți membri ai grupului extern dar și cu largul concurs al inculpaților cetățeni români, aderenți la grup – este vădită.
În contextul preocupărilor oficiale care îi reveneau în calitate de reprezentant al CSFB în chestiunea participării la procesul de selectare a ofertantului la procedura de privatizare a SN Radiocomunicații SA, inculpatul S.M. la data de 22.03.2006 a achiziționat date privind modalitatea de privatizare intenționată de MCTI de la inculpatul D.M.R., membru al comisiei instituite la nivelul MCTI, date pe care le-a transmis lui B.V.
În sensul indicat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține convorbirea telefonică purtată între S.M.și B.V. la 22 martie 2006 (vol.8 u.p., fila 101) din care rezultă relaționarea între membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional. A mai reieșit din conținutul aceleiași convorbiri aspectul că inculpatul S.M., având ca sursă de informare pe D.M.R., avea cunoștință de întrebările formulate de ceilalți potențiali competitori în cursa pentru selectarea ofertantului, ceea ce reprezenta secret comercial. Spre edificare: S.M. afirmă în discuția telefonică cu B.V.- „Potențialii consultanți au ridicat o serie de întrebări la termenii de referință, întrebările s-au referit la IPQ și la posibilitatea acordării de comisioane suplimentare pentru diferite activități, iar răspunsul categoric al avocaților a fost negativ”, dar și „Am vorbit cu Radu (D.M.R.) care are o listă de observații de la Alexe.
În legătură cu procedura de organizare a unei licitații internaționale pentru selectarea consultantului în vederea privatizării Societății Naționale Radiocomunicații se vor face cuvenitele precizări la momentul la care Înalta Curte de Casație și Justiție va examina acuzațiile aduse inculpaților cetățeni români cu privire la aderarea și sprijinirea grupului extern infracțional care face obiectul prezentei analize.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată de asemenea dovedită activitatea ilicită desfășurată de inculpatul S.M. în culegerea unor informații nedestinate publicității de la S.S. cu privire la evoluția și traseul proiectului de HG nr.727/2005, influențarea procesului de finalizare a privatizării SC Romtelecom SA în interesul CSFB, acțiune în care a cooperat cu inculpatul D.M.R., înalt funcționar guvernamental în cadrul MCTI – cu consecința declarării câștigătoare a consorțiului CSFB Yeba Trust în procesul de selectare a consultatului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA.
În convorbirile telefonice consumate între S.M.și S.S. la datele de 12.07.2005 (vol.7 u.p., fila 51) și respectiv la 22 iulie 2005 (vol.7, fila 65) se poate observa că cei doi conlocutori sunt informați sistematic de către D.M.R.în legătură cu evoluția procesului de HG, într-un moment situat înaintea ședinței de Guvern în care urma a fi discutat acel proiect de act normativ, dar și cu referire la procesul de selectare a ofertanților care au depus scrisori de interes, într-un moment situat înaintea oricărei derulări oficiale a procesului de selectare a ofertelor depuse, creându-se astfel posibilitatea pentru membrii grupului infracțional extern de a anticipa și dirija procedura în propriul interes.
Și asupra acestui proces de selectare, Înalta Curte de Casație și Justiție va reveni în detaliu la momentul la care va examina acuzațiile formulate împotriva inculpaților cetățeni români.
Într-o acțiune organizată, planificată și concertată, inculpatul S.M., alături de ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional și împreună cu inculpații ce au aderat și au sprijinit grupul a cules informații generale privitoare la procesul de privatizare/restructurare a CN Poșta Română cu scopul de a pregăti intervenția CSFB în procesul de privatizare. Și în acest caz sursa informațiilor a fost D.M.R. care a adus la cunoștința lui S.S. informații confidențiale referitoare la rezultatele evaluării ofertelor firmelor concurente înscrise la licitația pentru restructurarea/privatizarea CN Poșta Română.
Astfel, în discuția telefonică purtată la 5 iunie 2005 între S.S. și S.M.(fila 27 dos.u.p. nr.6), primul își declară interesul pentru Romtelecom, dar și pentru Poșta Română, iar din convorbirea din 17 mai 2006 (vol.9 u.p. – fila 141) purtată între aceeași conlocutori reiese că aceștia aveau detalii în legătură cu modul în care urma să se acționeze în privatizare, restructurarea Poșta Română, inclusiv cu privire la o taxă de succes pe care Radu (D.M.R.) se gândea să o aplice, fără avans, dacă privatizarea nu ar fi avut loc. De remarcat că referitor la acest aspect S.S. îl consultă pe S.M.dacă ar trebui să le spună ori nu celor de la CSFB , fiind vorba de o clauză în contract potrivit căreia, în ipoteza în care privatizarea nu se concretiza, toate cheltuielile să fie rambursate companiei participante.
Desigur și în ceea ce privește procesul de privatizare/ restructurare a Companiei Naționale Poșta Română Înalta Curte de Casație și Justiție va expune amplu la momentul analizei acuzațiilor aduse inculpaților cetățeni români.
În reiterarea aspectelor deja prezentate cu privire la achiziționarea de către inculpatul S.M., fie direct, fie prin intermediul unor membrii ale grupului extern a unor date, informații confidențiale, secrete comerciale în legătură cu agenți economici aflați în portofoliul MEC – OPSPI – S.C. Termoelectrica SA, Sucursala Electrocentrale Doicești, Complexele Energetice Turceni și Rovinari, S.C. Cuprom SA București, SIF Muntenia – Înalta Curte de Casație și Justiție concluzionează în sensul întrunirii exigențelor tragerii la răspundere penală a inculpatului S.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Contrar celor susținute de apărare, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că mijloacele de probă au confirmat deturnarea de către inculpat a raporturilor normale de serviciu pe care ar fi trebuit să le aibă cu ceilalți coinculpați, iar criticile legate de inexistența vreunui indiciu în ceea ce privește modul concret de constituire a grupului – cine, când, în ce împrejurări a făcut propunerea de constituire unde s-a consumat întrunirea de constituire – nu pot fi primite.
Înalta Curte de Casație și Justiție arată că în contextul în care în cauză s-a demonstrat organizarea în plan vertical a grupului infracțional, existența unor lideri cu atribuții de conducere, coordonare, dar și a unor membrii executanți, precum și acțiuni convergente și desfășurate în vederea satisfacerii unui scop comun, organizarea fiind rezultatul, rodul voinței proprii a celor ce au creat-o și având specific în atingerea scopului infracțional, aspecte precum locul, momentul efectiv în care s-a constituit grupul, persoana care a avansat concret propunerea de constituire capătă un caracter subsidiar, fără a mai deveni o prioritate, o condiție fundamentală fără de care nu s-ar putea susține existența grupului în accepțiunea art.2 din Legea nr.39/2003.
De asemenea, în dezacord cu apărarea, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că probele au demonstrat că activitatea desfășurată de inculpatul S.M.nu s-a înscris în limitele legii nici în raport cu CSFB, dar nici în ceea ce privește autoritățile statului, ministerele de profil, iar faptul că aceeași conduită profesională a fost manifestată, conform propriilor precizări, de către inculpat în toate proiectele în care a fost implicat, nu poate prezenta relevanță în cauză.
Pe de altă parte, nici aspectele ce țin de lipsa infracțiunii scop pentru care se pretinde că s-ar fi constituit grupul infracțional nu pot fi avute în vedere la momentul la care evaluăm acuzația formulată în baza art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, știut fiind că această infracțiune are un caracter autonom, respectiv, grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există o perioadă și acționează în mod coordonat având drept scop comiterea uneia sau a mai multor infracțiuni grave, în sensul art.2 din aceeași lege.
Prin urmare, existența infracțiunii sancționate de legiuitor prin prevederile art.7 alin.1 din legea specială nu este condiționată de comiterea infracțiunii scop, regulile concursului de infracțiuni devenind aplicabil abia când faptele prevăzute în alin.1 al art.7 sunt urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave.
În privința acuzației constând în intervenția ilicită a inculpatului S.M.în traseul actului normativ ce reglementează vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către PAS Petrom, acuzația pe care apărarea apreciază ca neîntemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că se impunea a fi respectat caracterul confidențial al informațiilor vizând evoluția actului normativ, inclusiv ori mai bine spus, îndeosebi de cei care au colaborat la crearea unei variante de proiect.
Materia elaborării proiectelor de acte normative (Legea nr.52/2003) este reglementată în așa fel încât întregul parcurs al procedurii de elaborare să fie protejat din perspectiva furnizării, în afara autorităților publice inițiatoare și avizatoare, a unor date, informații cu privire la respectivele acte normative.
De altfel, maniera în care inculpații membri ai grupului extern, sprijiniți de unii inculpați, cetățeni români au procedat reiese cu claritate din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat.
Invocând lipsa de temei a acuzațiilor aduse în legătură cu achiziția de date și informații confidențiale, secrete comerciale privind agenții economici aflați în portofoliile MEC – OPSPI și MCTI, apărarea pretinde, pe de o parte, că probele acuzării nu arată decât faptul că existau societăți care doreau să investească în anumite companii din portofoliile enunțate iar, în virtutea relațiilor de serviciu existente între inculpatul S.M.și ceilalți membrii ai grupului extern s-au solicitat informații, lucru absolut normal, iar, pe de altă parte, se susține că niciuna din convorbirile telefonice nu denotă vreun caracter ilicit al acțiunilor sale. Se mai arată că în situația în care, în legătură cu un anumit aspect, între S.M.și S.S. a existat o singură convorbire telefonică (SIF Muntenia) de abordare a acelui subiect nu se poate invoca o acțiune concertată și coordonată ori transmiterea unor sarcini spre îndeplinire coinculpaților.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în lumina întregului material probator al cauzei, în principal a conținutului convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, a înscrisurilor, documentelor găsite cu prilejul percheziției domiciliare și informatice la unii din inculpații cauzei, a rapoartelor de supraveghere constată contrariul celor invocate de apărare.
Se impune a evalua activitatea derulată de inculpatul S.M., ca de altfel a tuturor inculpaților membrii ai grupării externe, în ansamblul actelor comise și desigur în directă conexiune cu activitatea coinculpaților, și nu singular, izolat.
Or, probele cauzei evidențiază că inculpatul S.M.a fost membru constituent al unui grup extern, cu rol coordonator, alături de inculpații B.V. și F.M.C., iar rol de execuție ar fi avut S.S. și O.M..
Asupra apărărilor avansate cu privire la situația SNGN Romgaz SA, SN Radiocomunicații, S.C. Romtelecom SA și CN Poșta Română, Înalta Curte de Casație și Justiție va insista când va analiza în detaliu procedurile derulate în cazul fiecăreia dintre acele obiective.
În fine, examinând întrunirea exigențelor în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului O.M., cetățean turc – ultimul membru al grupului infracțional extern (activitatea pretins infracțională a inculpatului S.S. urmând a fi evaluată în cauza disjunsă din prezenta cauză) Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că în cuprinsul prezentului capitol a făcut largi referiri, argumentând aspectele care impun reținerea vinovăției sale în săvârșirea infracțiunii ce a făcut obiectul acuzației.
A reieșit că acest inculpat a fost un important punct de sprijin pentru concretizarea acțiunilor derulate în România de gruparea externă, un real „canal de legătură” pentru preluarea conspirată de la persoanele autohtone – M.D.M. și D.M.R.– a unor documente nedestinate publicității și transmiterea acestora către alți membrii ai rețelei din țară sau străinătate, în împrejurările de fapt redate în precedent și ilustrate în probele cauzei.
Maniera de relaționare a inculpatului O.M. cu ceilalți membrii ai grupului extern, dar și cu inculpații cetățeni români, așa cum transpare din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat, dar și din documentele găsite cu ocazia percheziției efectuate la sediul firmei inculpatului, precum și a percheziției informatice – evidențiază sprijinirea, prin acte concrete, a activității membrilor grupului infracțional, atrăgând incidența incriminării prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Apărările avansate de inculpatul O.M., prin apărătorul său ales nu pot fi primite în virtutea următoarelor considerente: Pentru identitate de rațiune, critica formulată cu privire la netrimiterea în judecată pentru infracțiunea scop pentru care s-ar fi constituit grupul infracțional, ceea ce în opinia apărării ar genera imposibilitatea antrenării de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 va fi respinsă (a se avea în vedere rațiunile expuse în precedent).
În dezacord cu apărarea, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că inculpatul O.M. a avut reprezentarea alăturării sale unei grupări infracționale cu caracter structurat, a poziției ocupate în cadrul acestei grupări, acceptând în deplină cunoștință de cauză să îndeplinească anumite însărcinări date de membrii ai grupării, relaționând cu coinculpații D.M.R. , B.V.,S.M., N.Z., K.G., dar și cu Suat Sokolou, în împrejurări care descriu un cadru care excede unei colaborări strict profesionale, ori simple prietenii, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu avea legătură cu specificul activității coinculpaților cauzei.
Sintetizând, în raport cu acuzația adusă inculpaților B.V.,S.M., F.M.C., O.M. – art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 – Înalta Curte de Casație și Justiție concluzionează asupra satisfacerii cerințelor tragerii la răspundere penală a acestora remarcând că în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei, dintr-o regretabilă eroare în dispozitivele actelor de trimitere în judecată s-au inserat și prevederile art. 41 alin.2 Cod penal.
Se are în vedere în acest sens poziția exprimată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT care a subliniat că menționarea acestor dispoziții nu poate face obiectul examinării unei eventuale schimbări a încadrării juridice atâta timp cât dintr-o eroare au fost trecute în conținutul juridic al faptei.
În atare împrejurări Înalta Curte de Casație și Justiție nu consideră necesar a face aplicarea art. 334 Cod procedură penală, știut fiind că prin natura sa infracțiunea ce face obiectul judecății în raport cu specificul cauzei de față nu este susceptibilă a atrage aplicabilitatea art.41 alin.2 Cod penal.
În privința acțiunilor de aderare și sprijinire a grupului extern, probatoriul cauzei relevă că inițierea și constituirea grupului infracțional organizat cu caracter transnațional s-a produs în anul 2005, iar ca urmare a acțiunilor de racolare, la grup au aderat și l-au sprijinit inculpații români M.D.M., S.I.C.,D.M.R. , N.Z. și K.G., unii dintre ei cu înalte și importante funcții guvernamentale.
Se reține că aderarea inculpaților cetățeni români la grupul extern s-a realizat începând cu anul 2005 în împrejurările preexistenței grupului, prin contacte, întâlniri repetate, numeroase convorbiri telefonice în care apelativele folosite de conlocutori evidențiau relații mult mai apropiate decât cele cu caracter oficial, ținând cont de pozițiile ocupate, aspecte ce au rezultat cu claritate în urma monitorizării inculpaților.
În adevăr, așa cum precizam în precedent, în prezenta cauză în ansamblul probatoriu importanță prezintă într-o proporție covârșitoare, conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, convorbiri care arată – după cum se va dovedi în continuare – coeziunea psihică în care membrii grupului au acționat, pe de o parte, dorința și implicit acordul pe care membrii grupului extern l-au exprimat prin acțiunile lor, de a-i coopta, accepta pe inculpații cetățeni români și, pe de altă parte, manifestările convergente de conduită ale acestora din urmă – toți acționând pentru realizarea unor ținte vizate de grup.
Probele cauzei demonstrează că inculpații români și-au oferit „serviciile”, cooperarea în cadrul unei structuri informative ilegale, deoarece specificul grupului, dar și obiectivele sale constau în a culege informații nedestinate publicității din domeniul energetic și al comunicațiilor din economia României.
Inculpații români, în calitățile lor de înalți funcționari guvernamentali, responsabili în derularea unor procese de privatizare declanșate la nivelul MEC și MCTI au înțeles să se desprindă de rigoarea funcțiilor lor, de statutul lor special, de obligațiile ce le reveneau în înaltele funcții, poziționându-se de cealaltă parte față de interesul național și au comis acte constributive – moral și material – urmărind realizarea obiectivelor vizate de grupul infractional.
Cu alte cuvinte, inculpații români s-au lăsat atrași, cu bună știință, de către membrii grupului extern în contextul în care pe fondul unor relații oficiale, membrii grupului extern în scopul culegerii de informații urmăreau exploatarea surselor umane și în mod cert, înalții oficiali români erau în măsură a le oferi datele dorite, cu atât mai mult cu cât aceștia erau direct implicați în procesele specifice.
Atragerea cetățenilor români s-a realizat în timp, prin utilizarea unor metode clasice și moderne, în concret prin întâlniri oficiale, dar și extraoficiale, în București, ori în afara țării, dar și prin punerea la dispoziția inculpaților români M.D.M., D.M.R., S.I.C., N.Z., K.G. de către S.S. a unor cartele emise de operatori de telefonie mobilă din Austria, cu acoperire internațională, pentru utilizarea lor la terminalele personale. În legătură cu acest ultim aspect Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă faptul că întrebați, inculpații nu au putut oferi explicații credibile pentru acceptarea acelor cartele telefonice.
În fine, cooptarea inculpaților cetățeni români s-a produs și prin numeroasele convorbiri telefonice cu membrii grupului extern.
Se va putea observa că modalitatea în care membrii grupului extern au acționat în racolarea cetățenilor români configurează caracterul organizat, planificat al acțiunilor în perioada mai 2005 – noiembrie 2006, ceea ce a condus la cultivarea și dezvoltarea unui adevărat „control” al grupului extern la nivelul cel mai înalt al autorităților centrale românești (MEC și MCTI), urmare a culegerii de informații din domenii de interes strategic ale economiei.
În acest sens, actul de inculpare prezintă ca semnificative spusele inculpatului S.S. în convorbirea telefonică din 4 octombrie 2005 cu Alex Rizea, reprezentantul Berkley’s Capital (notă transcriere –dos.7 u.p., fila 87) și în înregistrarea ambientală, cu numita Laura, din 3 octombrie 2006 (dosar 11 u.p.-fila 237).
În prima discuție S.S. afirmă că „Pentru că tu ai niște planuri, poate vrei să te întâlnești cu oameni și să le arăți cărți de vizită, eu nu…” „Dacă îmi spui ce doriți, pot să discut chiar eu cu oameni, iar ei vor găsi proiectul, vor defini proiectele pentru voi. Pentru că altfel nu face decât să pierzi timpul și de asemenea îmi omori legăturile. Pentru că știi, oamenii din România, mai ales tu, tu ești în mare întârziere. Pentru că știi, a trecut deja un an de când acest guvern s-a instaurat”, „… care sunt planurile tale și apoi vom aborda un ministru ori un adjunct pentru că, de exemplu, în fiecare minister sunt câțiva adjuncți responsabili”…. „Știi, cei mai mulți dintre oameni sunt prietenii mei, dar mâine dacă vorbesc cu ei, vor spune: iar tipii ăștia” Nu mă duc la ei cu prostii”…
În cea de-a doua înregistrare, S.S. afirmă : „Am început să-i fac pe oameni să se simtă bine atunci când sunt cu mine și am constatat că funcționează. Nu le sunt prieten. Oamenii mă respectă, se simt apropiați de mine, dar nu simt că le sunt apropiat. Înțelegi? Și, atunci se luptă tot timpul să se apropie de mine iar eu păstrez întotdeauna distanța.” De exemplu Radu (este vorba de D.M.R.). E unul dintre cei mai buni oameni ai mei. Radu a lucrat pentru un tip… Este foarte bine școlit, are 51 ani. A fost director general la Rompetrol. Un tip mare. Atunci când au avut loc schimbări politice el nu e politician. Dinu Patriciu și un alt tip pe nume D. B., de la PSD, au făcut înțelegere ca Doru să-l ia pe Radu să lucreze pentru el și așa lau scos de la Rompetrol…” „Radu e un tip de treabă, foarte bun, dar dintr-un tip mare, a ajuns un sclav. Recunosc că e un tip inteligent, bun profesional, dar nu are ego. Nu se simte puternic. Eu l-am făcut să se simtă mai puternic. Am încheiat împreună 2-3 afaceri mari, iar când a venit noul Guvern i-am spus: Am o relație bună cu partidul maghiar. Am discutat cu ministrul telecomunicațiilor și i-am spus: Am făcut câteva privatizări cu Radu, este un tip foarte bun și cred că ați putea lucra împreună. Acum Radu este consilier și șef al Agenției de privatizare din MCTI. Ministrul este foarte mulțumit de el. Radu se simte bine și mă iubește. I-am schimbat viața. Sunt mulți oameni ca el. În România, în acest moment, sunt singurul care face munca asta pe care o fac eu. Nu vreau să spun că controlez, dar conduc tot MEC energie, resurse, minerit, comerț. Nu mi se poate întâmpla nimic deoarece nu deranjez pe nimeni. Eu doar îi ajut. Îmi ascultă telefoanele, nu-mi pasă. Oamenii care lucrează cu mine sunt fericiți să lucreze cu mine pentru că eu îi protejez. Bineînțeles nu sunt sărac, sunt bogat, știu asta”.
Prin urmare, aceasta era viziunea inculpatului S.S. în legătură cu mediul de afaceri din România, cu factorii de decizie la nivel guvernamental, dar și cu perspectivele pe care România le oferea în dezvoltarea unor afaceri pentru potențialii investitori, dar mai ales, aceasta era percepția inculpatului de a putea controla Ministerul economiei, de a avea posibilitatea de a numi oameni „de-ai săi” în funcții cheie.
Conținutul acelei interceptări ambientale a fost considerat grăitor pentru a reda perspectiva pe care un reprezentant al unei instituții financiar bancare renumite o are în legătură cu țara în care dezvoltă raporturi de colaborare, în virtutea calificării oficiale deținute, dar și maniera în care înțelege să gestioneze relații cu reprezentanții statului român.
În dovedirea celor susținute, prima instanță a prezentat aspecte probatorii cu referire la acțiunile concrete derulate de membrii grupului infracțional organizat cu caracter transnațional care relevă coordonarea între membrii grupului extern și aderenții, sprijinitorii acestuia, acțiuni desfășurate în perioada 30 mai 2005- 21 noiembrie 2006, în legătură cu anumiți agenți economici din portofoliul MEC, dar și cu alte societăți comerciale (SC Termoelectrica SA – Sucursala Electrocentrale Brăila, SC Termoelectrica SA –Sucursala Electrocentrale Doicești, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, SC Transelectrica SA, societățile comerciale din minerit, Cuprom, General Turbo, Societatea de Investiții Financiare Muntenia).
În examinarea acuzației aduse inculpatului S.I.C. cu privire la aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, prima instanță a reținut că în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, acesta i-a cunoscut în primăvara anului 2005 pe S.S., B.V., F.M.C., S.M. în cadrul unor întâlniri oficiale, aceștia făcând parte din echipa CSFB.
De remarcat că CSFB consiliase OPSPI la privatizările Distrigaz Nord SA și Distrigaz Sud SA, dar participase și la licitația pentru consultanță în vederea privatizării Romgaz SA, în toamna anului 2005.
Relațiile lui S.I.C. cu M.D.M. și N.R.M.au fost inițial unele profesionale, de subordonare a celor doi, de la înalt funcționar în cadrul OPSPI la ministrul de resort, M.D.M. având calitatea de adjunct al șefului OPSPI, iar N.R.M.– de director al Direcției General Juridice.
Actul de inculpare a înfățișat o serie de convorbiri telefonice purtate de inculpații S.I.C. și M.D.M. care, în opinia acuzării, denotă instaurarea între cei doi a unor raporturi care depășeau cadrul strict profesional, în referire la anumite solicitări ale ministrului către subor.atul său în a rezolva probleme ce excedau atribuții de serviciu ale celor doi.
De pildă în data de 14 decembrie 2005 S.I.C. îl chestionează telefonic pe M.D.M. dacă a vorbit la Petrom în legătură cu benzinăria aceea din Ialomița, iar în altă convorbire telefonică cere ca M.D.M. să vorbească tot cu cineva de la Petrom pentru benzinăria de la Urziceni.
O altă intervenție a lui S.I.C. privește rezolvarea unei probleme legate de o benzinărie S.C. Company GVM din Maramureș, iar în altă împrejurare M.D.M. este însărcinat să obțină bonuri de benzină pentru 1000 litri de la OMV. În rezolvarea celor menționate, M.D.M. apelează fie la R. W., care deținea la data evenimentelor funcția de director general OMV, fie la M.T..
Aceste aspecte, fără a avea o conotație penală în planul acuzațiilor aduse inculpatului S.I.C., oferă o anumită perspectivă asupra modului în care acesta înțelegea să-și exercite atribuțiile de serviciu, evidentiază o relatie de amicitie între făptuitori, așa încât la evaluarea acțiunilor întreprinse de inculpat, Înalta Curte de Casație și Justiție va avea în vedere aceste elemente circumstanțiale care vin a caracteriza, dintr-un anume punct de vedere, persoana inculpatului.
Racolarea, recrutarea efectivă a inculpatului S.I.C. în cadrul grupului infracțional ar fi fost realizată potrivit acuzării de S.S. (agentul recrutor al cauzei de față, cel care prin activitatea sa a realizat toate conexiunile între membrii inițiatori constituenți și cei aderenți, sprijinitori).
În mod cert, poziția ocupată de S.I.C. aceea de ministru în Guvernul României, la vârful administrației centrale, dar și poziția politică deținută – senator în Parlamentul României, membru de drept în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – a determinat în rândul membrilor grupului extern un interes major în a obține cooptarea sa.
Pe de altă parte însă, semnificativ a fost faptul că S.I.C. era conducătorul MEC care prin OPSPI deținea în portofoliu societăți comerciale din ramuri strategice ale economiei naționale – industrie energetică, gaza naturale, industrie de apărare – domenii în care, potrivit Programului de guvernare 2005-2008, se declanșează procese de privatizare sau atrageri investiționale, membrii grupului extern având cunoștință despre asemenea aspecte atât din surse deschise, cât și din informative cu caracter general.
Demonstrând în expunerile precedente interesul pe care membrii grupului extern l-au manifestat în penetrarea informativă și culegerea, obținerea de informații, concretizarea acțiunilor lor în acest sens, devine evident că prin racolarea și cooptarea în grup a ministrului S.I.C., calea de a accede la procesele respective era mai facilă, iar țintele propuse mai ușor de realizat.
În mod firesc, acțiunile de racolare s-au consumat în mai multe etape, alternând cadrul oficial (pentru început) cu cel extraoficial si procedându-se la crearea unui sistem de comunicații.
Desigur că în materia probelor, în cauză se constată că activitatea ilicită a inculpatului S.I.C. este relevată în cea mai mare măsură prin conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat.
Astfel, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 pe lângă întâlnirile ce s-au consumat între S.I.C. și S.S., în cadru oficial – sediul MEC, dar și extraoficial, diferite locații din București, au avut loc o serie de convorbiri telefonice, de remarcat fiind faptul că încă din primele note de redare a acestora reiese instaurarea unei relații apropiate între cei doi, în împrejurările în care discuțiile se poartă la persoana a II-a cu apelative „tati” care denotă o anumită apropiere.
În convorbirea telefonică din 30 mai 2005 (vol.6 u.p., fila 3) S.I.C. Ioan Codruț îi spune lui S.S. că toate întâlnirile dintre ei să aibă loc la biroul său căci „e mai sănătos în perioada asta”.
Detalii în legătură cu prezența lui S.S. la Ministerul Economiei și Comerțului, mai exact în biroul ministrului dau martorii I.R. – cea care a deținut calitatea de director de cabinet al ministrului – și A.A. – îndeplinind funcția de director general în cadrul OPSPI.
Astfel, în declarația dată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 iunie 2012 (fila 186 dosar Î.C.C.J.) A.A. a arătat că-și menține declarația de la urmărirea penală, unde precizase că i-a observat pe S.S. și B.V. pe coridorul unde e amplasat cabinetul ministrului.
I.R. a învederat instanța, în declarația dată la 15 octombrie 2012 (fila 311 dos. Î.C.C.J.) că îl cunoaște pe S.S., dar și pe B.V. și S.M., care-l însoțeau pe primul în calitate de reprezentanți ai CSFB la întâlnirile cu ministrul S.I.C.. Martora a precizat că pe S.S. îl știa încă din anul 2004 când, ocupând funcția de asistent la cabinetul fostului ministru Dan Ioan Popescu putea observa prezența lui S.S., reprezentant al CSFB, în întâlnirile cu ministrul de la acea vreme, atât în biroul ministrului, cât și într-o încăpere special amenajată pentru astfel de contacte oficiale. Audiată în legătură cu modalitatea în care S.S., ori alți reprezentanți CSFB aveau acces la ministrul S.I.C., martora I.R. a declarat că S.S. a venit de 4-5 ori într-un an, însă de mai multe ori a observat prezența acestuia în cadrul ministerului, ocazii cu care își justifica întâlniri la OPSPI. Pe de altă parte, martora a declarat că era surprinsă când constata că S.S. sosea fără anunțarea în prealabil a vizitei, întrucât o asemenea conduită, îndeosebi din partea unui cetățean străin era de natură a perturba oarecum activitatea cabinetului ministrului. I.R. a afirmat ferm că niciodată S.S. nu a fost primit de către ministru în lipsa unei programări prealabile, neînțelegând să-i facă cunoscută prezența lui S.S. ministrului S.I.C. decât în împrejurările în care urma să se producă o întâlnire programată. Martora a apreciat că față de agenda încărcată a ministrului, ce avea în mod obișnuit zece întâlniri pe zi, prezența lui S.S. nu a fost una frecventă, fiind uzual ca S.I.C. să se întâlnească cu cetățenii străini în diverse situații. A mai punctat martora în cuprinsul declarației sale aspectul că S.S. era potrivit propriilor percepții, o persoană simpatică, destul de cunoscută de cei din serviciul de pază fiind posibil ca în desele sale veniri la minister, acesta să fi declarat că merge la ministrul S.I.C. și în concret să se fi deplasat la sediul OPSPI, care funcționa în incinta MEC.
Dealtfel, interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirilor telefonice permite Înaltei Curți de Casație și Justiție a fundamentat acuzatia că inculpatul S.S. ar fi exploatat informațional pe directorul de cabinet al ministrului S.I.C., martora I.R. cu care a purtat mai multe discuții telefonice din care transpare cu evidență o relație apropiată între cei doi și care excede cadrului profesional, intenția manifestă a
inculpatului S.S. fiind aceea de a cunoaște îndeaproape agenda inculpatului S.I.C. și de a avea acces la el.
În convorbirea telefonică din 5 iulie 2005 (fila 26, dos.u.p. nr.7) I.R. este cea care îl apelează pe S.S., acesta declarându-se a fi plăcut surprins afirmând „Bună! E plăcut să vorbesc atât de multe…atât de des cu tine. Nu atât de multe, pentru că nu am voie”.
Într-o altă discuție telefonică din 31 mai 2006 (vol.9 u.p., fila 247) S.S. o întreabă pe I.R. „când îmi dai voie să vin” referindu-se la sosirea sa la MEC, iar aceasta îi aduce în detaliu informații în legătură cu agenda ministrului.
Aceeași disponibilitate manifestă I.R. și în convorbirea telefonică din 30 august 2006 (fila 175, vol.11 u.p.) în care S.S. îi spune că nu l-a sunat, iar ea afirmă că l-a sunat, însă telefonul prezenta ocupat, completând „jur” și precizând că ministrul este acolo, dar va trebui să plece din clădire în următoarele 5 minute, ceea ce ar însemna ca S.S. să meargă cât de repede la MEC pentru a se întâlni cu S.I.C..
Toate aceste discuții relevă, dincolo de orice dubiu, că S.S. „persoană simpatică” crease și întreținea o relație destul de neoficială cu șefa de cabinet a ministrului S.I.C., care îi aducea la cunoștință, în cadrul unor comunicări în care se strecurau familiarisme, glume – programul ministrului, uneori pe ore și minute, aspect care în contextul înaltei funcții ocupate de inculpatul S.I.C. nu face decât să contureze, o dată în plus, cadrul relaxat în care se derulau contactele între membrii ai grupului extern și inculpații cetățeni români.
În adevăr, date în legătură cu agenda ministrului obținea S.S. și direct de la acesta, comunicând mai departe celorlalți membrii ai grupului extern.
Așa cum a reieșit din rapoartele de filaj, din actele de urmărire penală, ministrul S.I.C. a avut o serie de întâlniri atât în cadru oficial, la sediul MEC, cât și în cadrul extraoficial de regulă în baruri, cafenele cu S.S., B.V., reprezentanți ai CSFB, cu Klaus Riquat, ceea ce a făcut posibilă crearea unei anumite imagini, mai ales a lui S.S., în sensul unei relații privilegiate cu ministrul, dar și cu alți înalți funcționari guvernamentali din MEC și OPSPI și, prin aceasta, facilitarea accesului la informații necesare pentru atingerea obiectivelor propuse de grupul infracțional extern.
Contrar celor susținute de martora I.R., Înalta Curte de Casație și Justiție observă că întâlnirile lui S.S. cu ministrul S.I.C. nu urmau calea procedurală respectiv programare, înscriere în evidențele cabinetului ministrului, ci unele din ele se produceau ca urmare a demersurilor șefei de cabinet care, în programul încărcat al ministrului, găsea soluții de a aranja contacte, comunicări între cei doi, purtând în acest scop legătura telefonică cu S.S..
O asemenea conduită a permis membrilor grupului infracțional extern să dezvolte relații cu inculpații cetățeni români prin depășirea cadrului strict oficial, dar sub aparența rezolvării unor chestiuni oficiale și în concret să obțină informații, la care în mod normal nu ar fi trebuit să acceadă, pe care să le transmită liderilor grupului infracțional în scopul luării celor mai favorabile decizii care să asigure îndeplinirea țintelor vizate.
În respectarea rigorilor ce caracterizează funcția de ministru, inculpatul S.I.C. s-ar fi impus a păstra echidistanța în raporturile cu persoanele cu care intra în contact, a menține caracterul oficial tuturor întâlnirilor, fie ele și produse în afara MEC.
Probele cauzei demonstrează însă că inculpatul S.I.C. a avut cunoștință de împrejurări pe care în înalta sa calitate nu s-ar fi cuvenit a lua act, a acceptat situații pe care întrun cadru legal nu ar fi trebuit să le accepte, cu consecința reprezentării faptului că s-a alăturat unui grup care promova interese infractionale.
Astfel, din convorbirea telefonică din 5 iunie 2005 (fila 19 vol.6 u.p.), în care apelativele sunt „tati”, reiese că inculpatul S.I.C. avea cunoștință de faptul că S.S. deținea o locație în București, căci cei doi își dau întâlnire, iar S.S. îi spune la întrebarea lui S.I.C.: „Unde este? Unde dormi?” „Tu știi unde. În zona asta”.
Un alt aspect destul de controversat este acela al remiterii cu titlu gratuit de către S.S. a unor cartele telefonice mai multor inculpați cetățeni români, printre care și S.I.C., dat fiind că firma Energan aparținând lui S.S. avea un contract cu operatorul de telefonie mobilă (Austria).
O asemenea împrejurare este de natură și în măsură a ridica serioase semne de întrebare cu privire la rațiunea unui astfel de gest, știut fiind că în discuție este totuși o persoană care ocupă funcția de ministru, iar primirea unei cartele telefonice, fie și de la reprezentant al unei instituții financiar bancare, este cel puțin nepotrivită.
Conduita se înscrie în actele ilicite penale fiind aptă să determine cadrul unor discutii protejate. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că martorul A.D.V., în declarația din 11 mai 2012 dată în fața instanței (fila 41 dos. Î.C.C.J.) recunoaște că a primit o cartelă telefonică de la S.I.C., prin șefa de cabinet a acestuia, iar cu ministrul a și purtat o discuție pe această temă în care i s-a confirmat că el îi trimisese cartela, fără însă a primi de la acesta și alte informații legate de condițiile în care ar fi trebuit să folosească acea cartelă.
La data evenimentelor, martorul ocupa funcția de secretar de stat în MEC, pe probleme de energie, petrol și gaze (funcția deținută din februarie 2005 până în august 2006).
În ceea ce privește aspectele reținute în cuprinsul actului de sesizare potrivit cărora S.S., fiind la curent cu deplasările în străinătate ale ministrului S.I.C., ar fi efectuat demersuri ce s-ar fi și materializat în vederea prezentării acestuia unor persoane cu funcții importante guvernamentale, cu ținta creării unei imagini pozitive, favorabile – element semnificativ în racordarea ministrului la obiectivele grupului – Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea materialului probator administrat în cauză arată următoarele: Convorbirile telefonice invocate de acuzare în sprijinul celor susținute – dintre S.S. și W. R., dintre S.S. –S.M., S.S. și Klaus Riquat – dar și declarațiile martorilor Klaus Riquat, A.D.V. nu au confirmat că întâlnirile pe care ministrul S.I.C. le-a avut în afara țării ar fi fost în prealabil programate, aranjate de membrii ai grupului extern, ci dimpotrivă aceste contacte au fost rezultatul unor demersuri oficiale care s-au încadrat în uzanțele specifice.
Înalta Curte de Casație și Justiție respinge și susținerile procurorului potrivit cărora inculpatul M.D.M. ar fi acționat dincolo de cadrul oficial impus, pentru asigurarea unor raporturi privilegiate ale ministrului S.I.C., cu oficialități străine, îndeosebi în problema importurilor de gaze naturale în România de la compania rusă Gazprom în scopul menținerii în funcție a lui S.I.C.. Discuțiile care s-au purtat între S.I.C. și M.D.M. în legătură cu aceste aspecte au păstrat un caracter oficial, înscriinduse în politica dusă de statul român în domeniu, iar raporturile oficialilor români cu W.R. – președintele grupului austriac OMV, acționarul majoritar al S.C. Petrom SA București (al doilea consumator intern de gaze naturale ca importanță, după SN GN Romgaz SA Mediaș), dar și cu alți oficiali străini – Jean Francois Carriere de la Gaz de France – nu au depășit rigorile impuse de statutul fiecăruia dintre ei.
Pe de altă parte este de necontestat aspectul că traseul politic al inculpatului S.I.C., corelat cu poziția sa în actul de guvernare era atent monitorizată de membrii grupului infracțional organizat, edificatoare fiind convorbirea telefonică dintre S.M.și B.V. ., din 22 martie 2006 (fila 101, dos.8 u.p.) în care cei doi conlocutori schimbă informații referitoare la posibilitatea ieșirii de la guvernare a Partidului Conservator, ceea ce ar echivala cu schimbarea iminentă a ministrului S.I.C..
Înalta Curte de Casație și Justiție va prezenta în continuare acțiunile contributive materiale concrete comise de inculpatul S.I.C., manifestările exterioare de conduită care relevă aderarea sa la grupul infracțional extern, rolul ocupat de acesta în virtutea poziției de ministru și prerogativelor ce-i incumbau în această calitate, printre care cea de decident în ceea ce privește politicile de privatizare, raporturile sale cu ceilalți membrii ai grupului, distingând și cu referire la existența unui raport de complementaritate a acțiunilor sale și ale subordonatului său M.D.M..
Se va demonstra, fără echivoc, că actele inculpatului S.I.C., în sensul aderării la grupul infracțional au fost realizate cu forma de vinovăție cerută de lege prin incriminarea art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, dar și aspectul că manifestarea ilicită de aderare a lui S.I.C. a fost dorită, urmărită și în final acceptată de membrii inițiatori și constituenți ai grupului, ceea ce a condus la o cooperare conjugată a acțiunilor lor convergente, dublată de coeziunea psihică absolut necesară.
În concret, în sarcina inculpatului S.I.C. s-a constatat că în perioada 30 mai 2005 – 12 iulie 2005 a divulgat și a permis unor persoane neautorizate la date și informații care nu sunt destinate publicității referitor la întregul parcurs al elaborării proiectului de act normativ privind unele măsuri pentru vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al SC Petrom SA București către Asociația Salariaților din SNP „Petrom” SA.
În legătură cu acest proiect de act normativ se impun următoare precizări.
Prin Legea nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului Petrom SA București (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.1148 din 6.12.2004) s-a stabilit cadrul juridic pentru privatizarea acestei Societăți Naționale și pentru îndeplinirea anumitor obligații contractuale, în vederea dobândirii de către OMV AKTIENGESGLLSCHDFT din Austria a 51% din capitalul social al societății, precum și pentru executarea contractului de privatizare. Legea prin care se consfințea contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA prevedea și posibilitatea achiziționării parchetului de până la 8% acțiuni Petrom aflate în portofoliul MEC de către salariații Petrom, urmând ca prețul să fie achitat de salariații cumpărători cu vocație de a cumpăra, care erau în număr de 55.000, marea lor majoritate fiind membrii unei organizații sindicale afiliate la FSLI (președinte L.L.).
Potrivit contractului de privatizare încheiat între autorități și OMV (Austria) foștii și actualii salariați ai Petrom puteau achiziționa de la stat la același preț achitat de OMV, acțiuni ale companiei în limita de 8% din capitalul social.
Un asemenea obiectiv a suscitat cum era de așteptat dezbateri, distingându-se mai multe variante de realizare a vânzării pachetului de 8% acțiuni.
Astfel, una din propuneri viza vânzarea directă către angajator a celor 8% din acțiuni, cu condiția îndeplinirii unor cerințe referitoare la desfășurarea unei acțiuni în cadrul Petrom pe o anumită perioadă.
Cea de-a doua variantă propusă Guvernului de MEC consta în cedarea parchetului de 8% către o asociație care să reprezinte interesele angajaților.
Se reține că la inițiativa numitului L.L. s-a constituit Asociația Salariaților (PAS) Petrom, care, printre alte obiective a urmărit tocmai acest transfer al parchetului de acțiuni de 8% către salariați, cu atât mai mult cu cât, salariații membri ai asociației lau mandatat, fiecare personal, prin acte autentificate notarial, pe L.L. să le reprezinte interesele în realizarea acestui deziderat.
În calitatea sa de reprezentant al salariaților, în numele și în interesul acestora, L.L. în demersul de a pune în executare prevederile legislative – OG 36/2004 (publicată în M.Of. nr. 90 din 31.01.2004) – pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării și respectiv O.G. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a SN Petrom SA București (publicată în M.Of. Partea I nr.605/26.08.2003 – a depus diligențele necesare pentru initierea și promovarea unui act normativ prin care să se reglementeze transferului pachetului de 8% acțiuni Petrom de la deținător –statul prin MEC –OPSPI- către persoana juridică Asociația Salariaților (PAS) Petrom urmând ca fiecare salariat în parte să dispună de acțiuni cum va considera de cuviință.
Pentru realizarea achiziționării pachetului de acțiuni, în varianta descrisă, era necesară o procedură de finanțare de către o instituție cu potențial în acest sens care, în concret să plătească contravaloarea acțiunilor, prețul unei acțiuni fiind fix, stabil și identic cu cel la care OMV achiziționase (respectiv 0,025 euro (2158 lei).
Având în vedere că în discuție era un număr de 4.480.040.488 acțiuni (8%) din totalul de acțiuni rezultă că suma necesară în vederea achitării către MEC-OPSPI era de 235.202.126 euro.
În calitatea sa de președinte al sindicatelor din Federația sindicatelor libere și independente Petrom, dar și de președinte Asociației Salariaților (PAS) Petrom, în cursul trimestrului I al anului 2005, L.L. a efectuat o serie de demersuri purtând negocieri cu mai multe bănci, dar și pentru angajarea unei firme de avocatură.
Potrivit propriilor susțineri (declarații din 18.01.2013 fila 269 dosar Î.C.C.J.), L.L. a invocat necesitatea opțiunii exprimate prin aceea că mare parte din salariați nu aveau posibilități financiare de a achiziționa acele acțiuni, rațiune pentru care a devenit utilă obținerea unui împrumut care să permită cumpărarea acțiunilor, fiind vorba de o sumă în jur de 238 milioane euro, însă eforturile sale nu au dat roade, în schimb iscându-se un adevărat scandal mediatic.
Probele strânse în cursul urmăririi penale au evidențiat că Asociația Salariaților (PAS) Petrom, prin L.L., a purtat negocieri în sensul celor evocate, în prima parte a anului 2005 cu Banca de Investiții UBS în consorțiu cu consultanții firmei Linklaters fără însă a se finaliza negocierile.
În paralel, s-au inițiat eforturi și pentru elaborarea unui act normativ care să permită vânzarea acelei cote de acțiuni.
În acest sens, martorul R.A., președinte executiv la MKB Romexterra, în perioada de referință, audiat de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 6 iunie 2012 (declarație fila 142 dosar Înalta Curte de Casație și Justiție) arată că fiecare membru din asociație era unul din acționarii majoritari ai Romexterra Bank, iar în acest context în problema vânzării acelui pachet de acțiuni, a purtat mai multe discuții cu L.L., cel care reprezenta interesele salariaților. A mai precizat martorul că obiectivul său era acela ca vânzarea acțiunilor să se deruleze prin Romexterra Bank, adică prin conturile acționarilor băncii, remarcând că era vorba de zeci de mii de conturi deschise.
În aceste împrejurări de fapt, în luna martie 2005, în perioada derulării negocierilor cu UBS, L.L. i-a cunoscut pe S.S. și S.M., prin intermediul lui P.C., reprezentat CSFB în România, prilej cu care S.S. i-a propus colaborarea cu CSFB în problema pachetului de 8% acțiuni Petrom. În acest sens, L.L. a declarat în fața instanței că S.S. a venit în biroul său și și-a manifestat disponibilitatea în a se realiza acel împrumut, spunându-i că este cetățean bulgar și rezident austriac și că este intermediar. La momentul respectiv, firma Energan Mineraloberatung und Service GmbH, reprezentată de S.S. avea un contract de consultanță asistență cu CSFB în procesul de licitație pentru furnizarea de servicii bancare de investiții Guvernului României, în legătură cu privatizarea SNP Petrom SA, așa încât, S.S. avea cunoștință de prevederile contractului Petrom OMV și desigur, de clauza contractuală privind pachetul de 8% acțiuni Petrom.
La data de 14.03.2005 Asociația Salariaților din SNP Petrom SA, sub semnătura președintelui L.L. a adresat o scrisoare de intenție pentru cumpărarea de la MEC a parchetului de acțiuni și începerea de tratative cu MEC (înregistrată personal pe numele ministrului S.I.C., sub nr.101507/ICS/14.03.2005 –fila 104, vol.118 u.p.).
Demersul inițiat de L.L. în vederea angajării unei firme de avocatură s-a concretizat la 20.03.2005 când s-a încheiat contractul de asistență juridică nr.014 cu societatea de avocați Squire Sanders & Dempsey LLP – filiala Eros Ugyvedi Iroda, cu sediul în Budapesta, reprezentată de avocat Bryan W. Jardine, având ca obiect „Servicii juridice cu privire la negocierea și redactarea documentației necesare pentru exercitarea de către client (n.n.Asoc.Salariaților) a opțiunii de cumpărare a 8% din acțiunile SC Petrom SA și pentru vânzarea ulterioară a 2/3 din aceste acțiuni către un terț cumpărător, precum și alte aspecte pe care clientul le poate solicita”.
Pentru acest contract de asistență juridică, banca Asociației Salariaților, respectiv Romexterra Bank, Sucursala Traian, București, a primit dispoziția de plată externă pentru suma de 10.000 euro.
Ulterior, la data de 24 mai 2005 între Asociația Salariaților din SN Petrom SA (beneficiar) și Credit Swisse First Boston Europe Limited (CSFB) împreună cu J&T Private Equitry BV- filiala din Slovacia s-a încheiat declarația de intenție, semnatari fiind Liviu L.L.din partea beneficiarului și S.M., din partea CSFB și Richard Van Eekele din partea J&T.
Observând clauzele declarației de intenție, menționate (MOV) se poate constata că pentru pregătirea, structurarea și finanțarea tranzacției s-a prevăzut o perioadă de exclusivitate de 6 săptămâni pentru CSFB și J&T cu posibilitatea de prelungire cu încă 3 săptămâni, obiectul tranzacției constituindu-l achiziționarea unui pachet de 8% acțiuni din SNP Petrom, procentaj ce reprezenta 4480040488 de acțiuni Petrom de la Guvernul României prin MEC-OPSPI.
De asemenea s-a mai prevăzut că consorțiul CSFB –J&T urma să achiziționeze un număr de acțiuni Petrom de la beneficiar la un preț care să acopere prețul cu care beneficiarul a cumpărat participația de la Guvern.
În cadrul prezentat, ministrul S.I.C. la data de 25 mai 2005 a emis ordinul nr. 277/25 mai 2005 prin care a dispus înființarea unei comisii de Analiză și Verificare a documentelor de înființare a Asociației Salariaților din SNP Petrom SA –„Petrom”, dar și a documentelor de identificare a acelor categorii de persoane care pot face parte din Asociație, numind președinte al Comisiei pe N.R.M.și stabilind termen pentru prezentarea rezultatelor evaluării la 30 mai 2005 când urma ca acel raport să fie supus aprobării conducerii MEC; totodată prin mențiune olografă, ministrul S.I.C. a mai înserat, adresându-se lui N.R.M. „rog cooptați și o firmă de avocați pentru finalizare raport și opinie legală”.
A rezultat că în cauză punctul de vedere cu privire la legalitatea constituirii Asociației Salariaților din SNP Petrom SA a fost întocmit de Societatea de Avocați „Gutinu și Asociații” care la 31 mai 2005 au transmis prin fax la OPSPI, domnilor C.B., N.R.M.și A.A. înscrisul înregistrat sub nr.3755/30 mai 2005 – în legătură cu aceste aspecte.
Înscrisurile aflate la dosarul cauzei mai relevă că în perioada 25 mai 2005 – 10 iunie 2005 a fost întocmit Raportul solicitat de Conducerea MEC, iar observarea lui permite constatarea că acest material a fost semnat de N.R.M.și ceilalți membri ai comisiei, nefiind însă semnat la rubrica „propun aprobarea” de secretarul de stat D.V.A. și la rubrica „aproba” de ministrul S.I.C..
În acest sens martorul A.D.V. a declarat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 mai 2012 (dosar Î.C.C.J.fila 41) că a fost implicat în proiectul de act normativ în discuție, fără a putea preciza dacă a făcut parte din comisia care a redactat acel proiect, ori cea care a supervizat respectivul act normativ. A arătat martorul că problemele care au existat priveau aspectul dacă vânzarea acțiunilor să se realizeze către Asociația Salariaților ca atare, sau în mod direct către fiecare salariat în parte. Martorul la data audierii sale în ședința publică nu și-a amintit dacă mandatul dat asociației pentru a cumpăra în numele salariaților acțiunile Petrom era sau nu semnat de fiecare salariat în parte, de fiecare fost angajat, afirmând că existau semnăturile majorității salariaților, dar nu ale tuturor. Referitor la raportul întocmit de către OPSPI care propunea căi de rezolvare a situației, A.D.V. secretar de stat în MEC pe probleme de energie, petrol și gaze la data evenimentelor – a menționat că a fost întocmit de N.R.M., ce deținea calitatea de director al Direcției juridice din cadrul OPSPI.
În legătură cu chestiunea vânzării acelui pachet de acțiuni, martorul admite că a purtat discuții cu S.I.C. , așa cum dealtfel dezbătea o serie de alte probleme legate pe agenda de lucru a MEC, dar și cu S.S.- despre care a înțeles că era reprezentantul Asociației Salariaților și care l-a întrebat care este stadiul privind promovarea actului normativ, fără însă ca acesta să se intereseze de forma actului normativ ori să sugereze ceva în acest sens.
N.R.M.(având inițial calitatea de învinuit în cauză, beneficiar a unor soluții de scoatere de sub urmărire penală pentru infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.157 alin.2 Cod penal) – martor în cauză, a declarat în cursul urmăririi penale că îi cunoaște pe S.S. și B.V., S.M .din calitatea sa oficială cu prilejul negocierilor prilejuite de contractul de consultanță pentru privatizarea Petrom din anul 2002, cu reprezentanți ai CSFB, însă nu a furnizat date, informații sau documente clasificate, confidențiale celor trei persoane.
Cercetarea penală în cazul lui N.R.M.a vizat aspecte legate de faptul că percheziția domiciliară efectuată la reședința lui S.S. a scos la iveală un înscris reprezentând prima filă dintr-un draft al Proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru vânzarea parchetului de acțiuni în discuție, draft creat la 7 aprilie 2005, iar în perioada de referință, N.R.M.a avut mai multe contacte, întâlniri, convorbiri telefonice cu membrii grupului extern în legătură cu proiectul de act normativ.
Martorul N.R.M., deși citat la mai multe termene de judecată, precum și cu mandat de aducere potrivit art.183 Cod procedură penală nu a înțeles să dea curs chemării, instanța procedând la sancționarea sa cu amendă judiciară pentru neîndeplinirea obligației de prezentare.
De reținut că la data de 10 iunie 2005 este încheiat contractul de consultanță între firma Energan Ltd din Cipru, Limasol și Energan Mineralolberatungs- reprezentată de director general S.S., pe de o parte și CSFB (Europe Ltd Lon.), reprezentată de Paul Chelsom, pe de altă parte, contract ce a avut ca obiect „anumite afaceri, proiecte și tranzacții potențiale inițiate de CSFB în Republica România” stabilind că S.S. va acționa în calitate de consultant și consilier al CSFB și al acelora dintre filialele sale desemnate de CSFB”.
Reiese fără echivoc că de la data de 10 iunie 2005 S.S. a căpătat în mod oficial calitatea de a acționa de pe poziția de consultant și consilier al CSFB, în baza contractului de consultanță evocat.
Probele cauzei demonstrează însă că în intervalul de timp cuprins între 30 mai 2005 și 10 iunie 2005 S.S. a acționat pe mai multe paliere, la diferite nivele făcând demersuri, cu insistență, pentru inițierea, pregătirea și promovarea proiectului de act normativ, culegând și transmițând date și informații de la funcționari, înalți funcționari și chiar demnitari români, așa cum se va dovedi de la ministrul S.I.C., informații pe care le transmitea în cadrul grupului extern infracțional, direct celor interesați.
Așa cum remarcam, la data intervențiilor sale S.S. nu deținea calitatea oficială de consultanță sau consilier al vreuneia din părțile implicate în operațiunea comercială, așa încât acțiunile sale s-au înscris întrun demers propriu și în vederea atingerii unor interese proprii.
Conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat au arătat că S.S. a procedat în aceeași manieră de a folosi sistemul relațional pe care-l crease până la acel moment în zona funcționarilor, înalților funcționari ori demnitari MEC, dar și la nivelul Guvernului României, apelând și la sprijinul unor persoane care aveau posibilitatea de a obține informații din zona autorităților publice precum era K.G..
De altfel, maniera de a acționa a lui S.S. va fi analizată la momentul examinării pe fond a acuzațiilor aduse lui S.S. din perspectiva inițierii și constituirii unui grup extern infracțional, dar și când Înalta Curte de Casație și Justiție va evalua activitatea acestui inculpat în a racola, coopta în cadrul grupului infracțional cetățeni români – în cauza penală disjunsă din prezentul dosar.
Întrucât aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei nu se poate realiza decât printr-o analiză de ansamblu a probatoriului, natura infracțiunilor deduse judecății impunând interpretarea corelată a probelor, în raport cu toți inculpații cauzei, ceea ce va determina reluarea unor aspecte deja înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține la acest moment că S.S. împreună cu S.M. au plănuit acțiuni în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, atrăgând în angrenajul infracțional printre alte persoane și pe inculpatul S.I.C..
Nu este lipsit de importanță aspectul că la domiciliul lui S.S. au fost găsite pe lângă draftul proiectului OG, despre care am făcut deja vorbire, și alte înscrisuri – 2 file în fotocopie reprezentând pașaportul lui L.L., S.S. predând organului de urmărire penală, odată cu demararea cercetărilor în cauză un înscris în limba engleză, datat 5 decembrie 2005, adresat de CSFB primului ministru al Guvernului României – „Cerere de întâlnire”, semnat de S.M..
A rezultat că datele și informațiile pe care inculpatul S.I.C. – ministru în Guvernul României – le-a furnizat lui S.S. în legătură cu traseul intrainstituțional al documentelor ce vizau acel act normativ au fost transmise de S.S. lui S.M., obiectivul urmărit fiind obținerea avantajului în favoarea CSFB și J&T prin acordarea unui împrumut considerabil (235.202.126 euro) către Asociația Salariaților Petrom, ce era garantat chiar de respectivul pachet de 8% acțiuni Petrom cu grad mare de lichiditate în cazul nerestituirii împrumutului, dar și potențialul câștig ce ar fi rezultat din valorificarea acțiunilor achiziționate pe piață, valoarea acestora fiind în creștere.
Prin urmare, acțiunile tuturor celor implicați în acest proiect trebuie analizate prin prisma câștigului pe care CSFB și J&T l-ar fi realizat, implicit avantajele pe care în plan personal, le-ar fi avut S.S. și S.M.
Într-un asemenea demers au fost angrenați funcționari, înalți funcționari și demnitari cu putere de decizie instituțională, iar S.S. la îndemnul și în conivență cu S.M., asigurându-și față de L.L. o anumită exclusivitate prevalându-se de faptul că are „trecere” la ministrul S.I.C., în al cărui resort de atribuții intra problema proiectului de act normativ – a făcut intervenții, imixtiuni în obținerea unui act normativ care să legifereze varianta propusă de L.L. și dorită de membrii grupului infracțional.
În mod cert asemenea demersuri nu aveau șanse de reușită fără ca inculpatul S.I.C. să nu se implice, dincolo de atribuțiile sale, de rigorile funcției înalte deținute și prin încălcarea unor minime exigențe privind locul și rolul său în Guvernul României , în acțiuni ilicite.
Inculpatul S.I.C. a oferit în mod constant informații date cu privire la stadiul în care acel proiect de act normativ se afla, la traseul parcurs, detalii în referire la raportul Comisiei conduse de N.R.M., inclusiv cu privire la relații sale cu subor.ații, ajungându-se la situația în care membrii grupului infracțional extern cunoșteau aspecte legate de numărul semnăturilor obținute de la ministere avizatoare, ori a celor încă necesare pentru promovarea acelui act normativ.
Din convorbirile telefonice interceptate a reieșit că S.I.C. va da ultimatum lui N.R.M. pentru finalizarea raportului, aspect pe care S.S. il aduce la cunoștință lui S.M.la 5 iunie 2005 (vol.6 u.p. fila 27), ceea ce denotă faptul că insistențele membrilor grupului extern aveau ecou în conduita lui S.I.C..
Inculpatul S.I.C. îl înștiința pe S.S. în legătură cu pașii parcurși, cu întâlnirile pe care le avea pentru obținerea semnăturilor de la conducătorii instituțiilor avizatoare pentru proiectul de act normativ, dar și cu presiunile pe care era nevoit să le facă asupra secretarului de stat D.V.A. vizând raportul comisiei N.R.M., subliniind că întâmpină anumite probleme, că în calitatea sa de reprezentat al instituției inițiatoare nu poate susține proiectul de act normativ în ședința de Guvern.
În legătură cu toate aceste aspecte, între inculpati există o comunicare permanentă iar, așa acum va rezulta din conținutul convorbirilor telefonice, la un moment dat se poate constata o reală stare de nervozitate datorată faptului că S.I.C. nu s-ar ține de cuvânt, ci ar căuta pretexte în justificarea tergiversării promovării acelui proiect de act normativ.
De altfel, în convorbirile telefonice purtate de S.S. și S.M.se folosește expresii precum „EL (L.L.) a spus că e aranjat și o să se ocupe de justiție” (pentru obținerea de semnături de la Ministerul Justiției), ori se fac afirmații precum: el (vicepremierul S.) o va semna curând”, sau „dacă avem oameni la justiție”, sau „să faceți niște schimbări la ordonanță”, sau „Numai B. a fost împotrivă și rămâne pentru agenda de săptămâna viitoare (a Guvernului)” sau „presează-l pe S.” și exemplele ar putea continua.
Reiese așadar, dincolo de orice îndoială că inculpații membri ai grupului extern abordau problema promovării unui act normativ în Guvernul României ca pe o chestiune de „presiune”, intervenție asupra membrilor Guvernului, direct ori prin intermediari, ca pe o manipulare a voinței unor înalți funcționari publici, demnitari, inclusiv miniștri, în sensul convertirii deciziilor lor – totul pentru atingerea obiectivelor propuse.
Semnificativ este, în sensul celor evocate, replica pe care S.S. o dă lui K.G. într-o discuție telefonică în legătură cu același subiect: „Oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei”, dar și afirmația lui S.M., aflând într-o convorbire telefonică cu S.S. că acesta fusese la ministrul S.I.C. care se manifestase bucuros să-l primească: „Pot să înțeleg asta, cu cadourile alea, nu-i nicio surpriză”.
În sprijinul celor constatate, Înalta Curte de Casație și Justiție înțelege să evoce următoarea convorbire telefonică, care în opinia sa relevă implicarea infracțională a inculpatului S.I.C., activități contributive, materiale, desfășurate de acesta în sprijinirea grupului infracțional organizat prin darea în vileag a unor date și informații nedestinate publicității referitor la parcursul proiectului în cadrul MEC (inițiatorul proiectului de act normativ), respectiv la Direcția Generală Juridică (învinuitul inițial, martorul N.R.M.), la OPSPI și la secretarul de stat D.V.A. și la autoritățile publice avizatoare (Ministerul Justiției, CNVM și prin viceprim-ministru). dar și cu privire la discuțiile ce au avut loc în cadrul ședinței de guvern din 29 iunie 2005.
Astfel, în convorbirea telefonică din 8 iunie 2005 (vol.6 u.p.- fila 55) S.I.C. comunică lui S.S. că „mergem împreună la aeroport și povestim”, dar și că „raportul nu era la Robert (n.n.N.R.M.), ci la V.D.A., o să mă lămuresc și eu cu el ce e cu raportul”, Neagoe i-a afirmat (lui S.I.C. n.n.) – „nu mai e în mâinile mele, e în mâinile secretarului de stat”.
Mai mult decât atât, în convorbirea telefonică din 8 iunie 2005 (vol.6 u.p.- fila 62)- venind în așteptările lui S.S., S.I.C. îi transmite acestuia că în legătură cu demersurile pentru proiectul de act normativ 8% acțiuni Petrom, „am presat”, confirmând că „i-a speriat puțin” pe funcționarii însărcinați a lucra pentru acel proiect, dar afirmă și că „vineri o să discutăm cu Luca, iar Victor ( n.n. D.V.A.) a discutat cu el (n.n. L.L.).
În legătură cu conduita lui S.I.C. între S.S. și Liviu L.L.s-au purtat discuții telefonice în care cel din urmă afirmă că ar exista o problemă, S.I.C. nefiind „interesat să susțină ordonanța”, pentru că „domnul Voiculescu” a cerut acest lucru” (vol.6 u.p.-fila 179 – convorbire telefonică din data de 29 iunie 2005).
Cu același prilej L.L. afirmă că „S.I.C. se va certa cu șeful său (n.n. Dan Voiculescu, președintele Partidului Conservator din care făcea parte ministrul S.I.C.), dar este decizia lui să susțină”.
În cadrul acestor discuții, S.S., în virtutea promisiunilor pe care S.I.C. le făcuse, a contactelor și întâlnirilor avute cu acesta, afirmă : „dar el o să facă, nu-i nicio problemă. O va susține.”
Tocmai aceasta este explicația pentru care la momentul la care membrii grupului infracțional organizat extern au înțeles că proiectul de act normativ nu s-a aprobat în ședința Guvernului din 29 iunie 2005, starea lor de nemulțumire a devenit evidentă, pretinzând că de fapt ministrul S.I.C. nu s-a ținut de cuvânt” și au considerat necesar a-l contacta pe un alt ministru al Guvernului României, inculpatul N.Z. care s-a și angajat (după cum se va arăta la momentul la care Înalta Curte de Casație și Justiție va examina acuzațiile aduse acestui inculpat) să dea curs intereselor lor într-o viitoare ședință de guvern când urma a se discuta din nou proiectul de act normativ.
Astfel, în discuția purtată telefonic la 29 iunie 2005 (în ziua ședinței de Guvern, după consumarea acesteia) între S.S. și S.I.C. – la ora târzie 22.41 – S.I.C. afirmă că L.L. are o mare problemă cu ordonanța, întrucât nici până la acea dată nu reușise să obțină semnăturile, precizând că lipsesc semnăturile „de la justiție, finanțe și de la Seculici”. În aceeași discuție S.I.C. se declară total nemulțumit pentru faptul că „a fost un scandal, unii miniștrii au spus că această or.anță este imorală și murdară și nu vor să fie părtași la așa ceva. Așa că am fost un pic rușinat. Prin urmare, ar trebui să-și rezolve problema mai întâi. Pentru că până azi nu m-am simțit prost în nicio ședință de Guvern. Și azi nu știu pentru cine și de ce am fost… Și nu este… Am avut două întâlniri cu el și i-am spus să-și rezolve problema”.
Sfătuindu-se apoi în legătură cu modalitatea în care ar trebui procedat în continuare pentru ca acel proiect de act normativ să fie aprobat de Guvern, S.I.C. spune că nu ar susține documentul în următoarea ședință de Guvern, ci poate la sfârșitul lui august, când va trece ceva timp, S.S. replicând că treaba lui S.I.C. este să prezinte proiectul, nu să-l susțină, confirmând că „de fapt, prietenul meu mi-a spus că ai fost într-o postură în care nu puteai spune nimic”. S.I.C. continuă: „M-am simțit foarte prost azi. Și nu-mi place să fiu pus în postura în care cineva să creadă că am ceva cu Luca. Nu am nimic împotriva lui Luca, dar…”. Se poate observa că inculpatul S.I.C. oferă detalii lui S.S. în legătură cu discuțiile care au avut loc în ședința de Guvern din aceeași zi, când proiectul de act normativ nu a fost aprobat, dând nume de miniștri, punctând luările de poziție ale acestora, iar replicile celor doi conlocutori dezvăluie o realitate ce nu poate fi contestată.
Dincolo de procedura legală pe care acel proiect de act normativ precum orice alt proiect, trebuia să-l parcurgă atât în cadrul MEC, cât și de la autoritatea publică inițiatoare – MEC – OPSPI – la autoritățile publice avizatoare –Ministerul Finanțelor, CNVM, MIRA, Ministerul Justiției, MMST, Departamentul pentru relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului României, instituția viceprimministrului, cât și în cadrul lucrărilor ședinței de Guvern din 29 iunie 2005, în care s-a aflat pe ordinea de zi – a existat un plan pus la cale, în coeziune psihică de membrii grupului infracțional extern cu largul sprijin al inculpaților cetățeni români, între care inculpatul S.I.C. și implicând și alte persoane, în unicul scop ca acel proiect de act normativ în forma întocmită să fie aprobată.
Deplina implicare a inculpatului S.I.C. rezultă atât din convorbirile evocate, dar și din comunicările pe care S.S. le-a avut cu S.M., cu P.C. (funcționar CSFB), K.G., cu numitul B. (subordonatul viceprim-ministrului S.), N.R.M., L.L., dar și din întâlnirile numeroase pe care S.I.C. le-a avut în acea perioadă cu S.S..
De asemenea, probele cauzei au relevat că inculpatul S.S. a cules informații „exploatând în orb” și alte persoane – D.V.A. –secretar de stat în MEC, L.L., R.R.S. – director de cabinet la ministerul de stat S., V.S., N.R.M., fie direct, fie cu ajutorul inculpatului K.G..
Se poate remarca faptul că acțiunea de divulgare – transmitere, diseminare – și de permitere a accesului la date și informații confidențiale privind traseul intra și interinstituțional parcurs pentru întocmirea documentelor necesare, redactare, inițiere proiect de act normativ, circuitul avizării și discuțiile din acea ședință de Guvern- executată de inculpatul S.I.C. este concomitentă, corelativă cu acțiunea lui S.S. de a prelua, folosi acele date și informații pentru realizarea obiectivului vizat. În sensul celor reținute, proba testimonială administrată în cauză a relevat următoarele:
Martorul S. Gh. declară în ședința publică din 6 septembrie 2012 în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (dos.Î.C.C.J. fil.68) că, în calitatea deținută, aceea de vicepremier în Guvernul României, ministru de stat cu probleme economice, avea acces la toate documentele ce-i erau aduse spre studiu avizare, însă în cadrul cabinetului își desfășurau activitatea mai mulți consilieri cu atribuții specifice, R.R.S. îndeplinind funcția de șef cabinet în perioada martie 2005 – iunie 2005, dar și în vremea predecesorului său, A.V.. În referire la promovarea acelui proiect de act normativ, respectiv OUG, martorul a arătat că nu i-au parvenit de la serviciile de informații niciun fel de date cu privire la respectivul proiect, însă, consilierii săi cu atribuții în domeniu, i-au adus la cunoștință faptul că datele nu erau suficiente și clare, așa încât ar fi fost de dorit să nu semneze proiectul. În atare situație în care proiectul nu a fost semnat de vicepremier, s-ar fi impus, conform procedurii de urmat, ca ministerul de resort, respectiv MEC, în calitate de inițiator să completeze datele existente, în orice caz să revină cu privire la proiect, însă martorul nu și-a amintit dacă în acel caz proiectul a avut acel parcurs. Martorul a declarat că a fost surprins să constate că deși nu semnase proiectul de act normativ în discuție, acesta s-a regăsit pe agenda de lucru a Guvernului, împrejurare în care ministrul B. V. a fost cel care a luat atitudine cerând explicații cu privire la graba și modul în care proiectul fusese pus pe ordinea de zi, sens în care s-a purtat o discuție între B. V. și S.I.C. în legătură cu care martorul nu a putut oferii detalii, invocând trecerea unei perioade mari de timp de la data evenimentelor. Martorul a mai arătat că și în ședința de Guvern din 12 iulie 2005 acel proiect s-a aflat pe ordinea de zi, însă atunci același ministrul B. în mod vehement, s-a opus categoric aprobării, reproșând absența ministrului S.I.C. (la ședință participa din partea MEC un secretar de stat). Martorul a precizat că introducerea pe agenda de lucru a Guvernului a unui proiect de act normativ ce nu purta semnătura sa se mai produsese o singură dată.
O altă subliniere importantă făcută de martorul S. Gh. a vizat aspectul că ordinea de zi a ședințelor de Guvern devine publică, în sensul afișării pe site-ul guvernului, după consumarea ședinței de Guvern. Martorul a învederat instanței că nicio persoană, fie din mediul politic, sindical ori din alt domeniu nu l-a contactat direct sau indirect, pentru susținerea proiectului de act normativ.
Nici martorul R.R.S. audiat de instanță în ședința publică din 15 octombrie 2012 (dosar Î.C.C.J.-fila 306) nu a recunoscut că ar fi fost – în calitatea sa oficială, de director de cabinet al ministrului de stat pe probleme economice- contactat de vreo persoană în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților.
În declarația de învinuit N.R.M. a dat procurorului o serie de detalii în legătură cu modul în care a lucrat la întocmirea acelui proiect de act normativ, din dispoziția ministrului S.I.C.. În calitatea sa de director general al Direcției juridice –OPSPI-MEC, N.R.M.a precizat că a avut mai multe întâlniri, contacte cu reprezentanții Asociației Salariaților, cu avocații lor, reprezentanți de la direcții ale OPSPI, iar în cuprinsul Memorandumului s-au distins 3 variante: vânzarea în mod direct către salariați și adoptarea unui proiect de hotărâre de Guvern; vânzarea în mod direct către salariați sau către salariați prin intermediul Asociației Salariaților în funcție de opțiunea individuală iar în acest caz s-ar fi impus reglementarea prin act normativ cu putere de lege cum ar fi OUG și, în fine, vânzarea către salariați prin intermediul Asociației Salariaților. Nici N.R.M. nu a admis aspectul că vreo persoană din minister ori din afară să-i fi dat vreo dispoziție ori să-i sugereze anumite prevederi pentru acel act normativ.
De altfel, niciunul dintre martorii audiați în cauză în referire la acest aspect nu au precizat că ar fi existat vreo intervenție pentru promovarea actului normativ.
În același sens martorul P.I. , ministru al Finanțelor Publice și senator la data evenimentelor, audiat de procuror la 26.09.2008 a apreciat că dacă ordonanța ar fi fost adoptată conținând prevederea ca acțiunile să fie cumpărate de către Asociația Salariaților PAS, n-ar fi fost nimic ilegal. A mai arătat martorul că în ședințele de Guvern de regulă adopta o poziție similară cu cea a ministrului justiției M.M. și a ministrului B. în care avea încredere, știind că nu fac jocuri politice și că aveau, în ministerele pe care le conduceau, propriile servicii de informații.
Martorul B.V., ministru în Guvernul României la acea dată, a declarat atât cu ocazia audierii sale în fața procurorului la data de 15 septembrie 2008, dar și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție că personal a fost întrutotul de acord pentru a se pune în operă drepturile salariaților Petrom de a achiziționa fiecare cât i se cuvine din pachetul de 8% acțiuni Petrom, menținându-se integral afirmațiile făcute în ședința de Guvern din 29 iunie 2005 și 12 iulie 2005.
Martorul D.A.a arătat în fața procurorului la 24 septembrie 2008 că în perioada 2001-2005 a funcționat la Secretariatul General al Guvernului în calitate de consilier, calitate în care a avut ca atribuție de serviciu să ia la cunoștință de toate actele normative, context în care a aflat și de proiectul privind situația pachetului de 8% acțiuni Petrom. A confirmat martorul că inculpatul K.G. l-a întrebat dacă va fi prezent în ședința de Guvern în care urma să se discute acel act normativ și dacă îl susține, subliniind că a fost o discuție colegială, fără ca K.G. să-i impună ceva anume. A admis că s-a interesat în legătură cu acel proiect în cadrul ministerului la solicitarea lui K.G., negând însă că ar fi purtat discuții pe această temă cu Marko Bela ori cu Verestoy Attila.
Martorul M.B. a confirmat în declarația dată în faza de urmărire penală, la 29 septembrie 2008, opoziția pe care B.v. a făcut-o în ședința de Guvern din 29 iunie 2005, iar în urma argumentelor aflate de la colegii care au luat cuvântul în acea ședință, a arătat că el însuși nu a fost de acord cu acel proiect.
Ansamblul probator administrat în cauză în referire la chestiunea promovării actului normativ privind vânzarea acelui pachet de 8% acțiuni Petrom către salariați – Asociația Salariaților (PAS) Petrom – demonstrează așadar că pentru obținerea unui act normativ care să legifereze varianta dorită de L.L. și împărtășită de S.S. și S.M., aceștia din urmă au determinat inițiativa proiectului de act normativ, redactarea unui proiect potrivit intereselor lor și în final promovarea proiectului, prin captarea și convertirea la aceste activități, a titularului MEC, ministrul S.I.C., care la rândul său, avea posibilitatea și și-a manifestat voința în a determina persoanele subordonate la acte subsecvente, absolut necesare promovării proiectului.
În conformitate cu dispozițiile art.29 alin.1 (art.36) din HG nr.50 din 13 ianuarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare publicat în Monitorul Oficial nr.71 din 20 ianuarie 2005 – dispoziții aplicabile pentru perioada în care s-au derulat acțiunile descrise în precedent – pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative este interzis personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare să furnizeze în afara instituțiilor respective date sau informații referitoare la acele proiecte.
Alin.2 al articolului evocat statuează că fac excepție de la prevederile alin.1 acele date, acte, informații vizând proiecte de acte normative, care sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare sau avizatoare, ori în contextul Legii nr.544/2001 (accesul liber la informații de interes public) ori al Legii nr.52/2003 (transparența decizională în administrația publică). Prevederile art.6 – 12 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică – publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003 – stabilesc cadrul participării la procesul de elaborare a actelor normative referindu-se în mod expres la procedura de urmat în elaborarea de acte normative, obligații ce revin autorității administrației publice, condițiile de participare a cetățenilor și asociațiilor legal constituite la acest proces, precum și la cel de luare a deciziilor.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că traseul pe care conform legii trebuie să-l parcurgă un proiect de act normativ, pornind de la instituția inițiatoare (în speța de față MEC), la instituțiile avizatoare și în final la Secretariatul General al Guvernului – este reglementat prin dispozițiile art.5 – 18 din H.G. nr.50/2005, același act normativ prevăzând condițiile de fond și de formă pe care trebuie să le satisfacă un proiect pentru a putea fi introdus de SGG pe agenda de lucru a ședinței de Guvern (a se vedea art.17 – 24).
Contrar reglementării invocate, în ipoteza proiectului de act normativ în discuție (OG) instituția inițiatoare (MEC), deși nu obținuse avizele de la două instituții avizatoare – MF și MIRA –, prin ministrul S.I.C., a înaintat proiectul de lege Secretariatului General al Guvernului, care l-a introdus pe agenda de lucru a ședințelor Guvernului din 29 iunie 2005 și respectiv 12 iulie 2005.
Corecta interpretare a dispozițiilor referitoare la interdicția furnizării în afara instituțiilor implicate în elaborarea, avizarea, prezentarea unui act normativ – conduce la concluzia că interdicția de a oferi date, informații în acest sens se adresează personalului acestor instituții și indică împrejurarea că datele respective au caracter confidențial, neputând fi diseminate decât prin adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorității publice inițiatoare și avizatoare, în caz contrar, orice altă conduită fiind culpabilă.
Or, în speța de față niciuna din probe nu demonstrează că interdicția statuată printr-o reglementare nu ar fi existat, urmare a excepției admise de legiuitor, ci dimpotrivă instituției inițiatoare – MEC – prin conducătorul său îi revenea obligația de a nu divulga date, informații în legătură cu proiectul de act normativ în afara instituției.
Deși inculpații S.S. și S.M., reprezentanți ai CSFB prezentau interesul legitim ca acel proiect de act normativ să fie aprobat de Guvern, demersurile lor fiind justificate începând de la data de 10 iunie 2005 (dar nu și anterior acelei date), în virtutea contractului încheiat cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom, persoană juridică, ce era beneficiarul prevederilor actului normativ – aceste persoane nu aveau, în nicio formă acces la respectivele date și informații.
În atare împrejurări, dezvăluirea ori derularea unor acțiuni prin care se permitea accesul la acele date, informații contravine dispozițiilor legale.
Înalta Curte de Casație și Justiție mai constată, pe baza materialului probator, graba, insistența cu care acel proiect de act normativ a fost pus pe agenda de lucru a Guvernului, în pofida faptului că nu îndeplinea exigențele de formă și fond pe care H.G. nr.50/2005 le stipula cu claritate, fiind dovedit aspectul că inculpatul S.I.C., în dorința sa de a da curs intereselor membrilor grupului infracțional extern în adoptarea acelui act normativ – un element semnificativ constând și în aceea că expira durata contractului cu Asociația Salariaților – a înaintat proiectul actului normativ la SGG.
În lămurirea tuturor aspectelor și a aflării adevărului, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Guvernului României – Secretariatul General al Guvernului declasificarea integrală a celor două stenograme – din datele de 29 iunie 2005 și respectiv 12 iulie 2005 – ale ședințelor de Guvern.
Cu adresa din data de 30 mai 2012, SGG a comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că nu este oportună declasificarea integrală a celor două stenograme, întrucât în practica instituției organele judiciare și instanțele judecătorești au solicitat declasificarea unor documente similare numai în ceea ce privește informațiile care au constituit mijloacele materiale de probă în dosarele pe care le aveau spre instrumentare, împrejurare în care instanța, prin adresa din 21 iunie 2012, a precizat că solicitarea de declasificare vizează dezbaterile privind promovarea actului normativ referitor la vânzarea unui pachet de 8% acțiuni Petrom, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, către Asociația Salariaților PAS Petrom.
La 3 iulie 2012 SGG – Guvernul României a înaintat la dosarul cauzei extrase neclasificate din stenogramele ședințelor de Guvern din 29 iunie 2005 și 12 iulie 2005.
Observând conținutul stenogramelor parțial declasificate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în dezbaterea proiectului de act normativ respectiv, în ședința Guvernului din 29 iunie 2005 au existat discuții destul de tensionate, fiind evidentă atitudinea vehementă în respingerea proiectului a unora din membrii Guvernului.
Audiați în instanță în calitate de martori membrii ai Guvernului prezenți în acea ședință au înțeles să ofere trunchiat informații în legătură cu maniera în care s-au purtat dezbaterile, omițând a preciza că atât V.B., M.B., I.P. au sesizat lipsa unor avize ale instituțiilor avizatoare, context în care M.B. a afirmat : „Aici lipsesc avize. Noi va trebui să vedem ce se întâmplă”, iar V.B. a subliniat: „Eu nu vreau să fac proces de intenție, dar nu mi se pare corect nici cum este scrisă nota de fundamentare, nici măcar cum ajunge în proprietatea cuiva, chiar dacă nu ne-ar strica vreo 3-4 posturi de TV dimpotrivă, că aveau destule, dar aici nu e corect și nici cinstit și nici moral”.
În intervențiile sale inculpatul S.I.C. (reprezentant al instituției inițiatoare) a invocat existența a 57.000 de împuterniciri notariale prin care diverși salariați din Petrom împuternicesc Asociația să negocieze cu MEC achiziționarea acelui pachet de acțiuni care trebuie să revină angajaților.
În ședința din 12 iulie 2005, în referire la același proiect de act normativ, a cărui dezbatere fusese amânată, ministrul V.B., constatând din nou lipsa semnăturilor de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Justiției (MJ) afirmă: „N-o dăm, pur și simplu. Discutăm prin lege de toamnă”, iar Călin Popescu Tăriceanu: „Fiecare ridică mâna și ia cât poate, cât apucă”, în referire la neregulile ce transpar din proiectul de act normativ. De fapt, între membrii Guvernului se fac chiar glume cu subînțeles în legătură cu același proiect de act normativ, Călin Popescu Tăriceanu întrebând-o pe M.L.M., ministrul justiției ce nu-și dăduse avizul: „Dar vrei și tu? Dacă e așa, dacă se dă…?”
Se poate constata așadar că forma în care MEC, prin ministrul S.I.C. a înțeles să prezinte proiectul actului normativ în discuție a ridicat serioase, aproape unanime îndoieli cu privire la corecta rezolvare a drepturilor salariaților.
În apărarea sa inculpatul S.I.C. a susținut că relațiile cu coinculpații cauzei au fost strict profesionale, nefăcând altceva decât să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, inclusiv inițierea și elaborarea de proiecte de acte normative, context în care și raporturile sale cu subordonații din MEC – funcționarii OPSPI au fost derulate cu respectarea legii.
În raport cu cele reținute urmare a evaluării materialului probator al cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi apărarea formulată, fiind demonstrată în cauză implicarea, dar și sprijinul acordat de S.I.C. membrilor grupului infracțional ajutor concretizat prin aceea că, dincolo de atribuțiile sale, de conduita pe care s-ar fi impus a o avea în calitatea sa de ministru, S.I.C. a adus la cunoștința inculpatului S.S. date, informații nedestinate publicității.
În fapt, S.I.C. a informat cu regularitate membrii grupului în legătură cu traseul acelui proiect de act normativ, cu evenimentele, discuțiile consumate în timpul ședințelor de Guvern, cu luările de poziție ale colegilor săi miniștrii vis-a-vis de acel proiect, a purtat discuții care excedau atribuțiilor sale cu L.L.(potrivit propriilor susțineri dintr-o discuție telefonică cu S.S., în care afirmă : „Am vorbit cu el de 2 ori”… „nu și-a rezolvat problema” … „Are o mare problemă”).
Dincolo de aspectul caracterului public al agendei de lucru a guvernului – în condițiile prevăzute de lege și desigur în ziua în care ședința a avut loc – instanța nu poate primi nici argumentul apărării cu referire la transparența decizională în elaborarea, promovarea actului normativ în discuție, atâta timp cât niciuna din probele cauzei nu au relevat o situație similară cu cea privitoare la asigurarea consultărilor preliminare cu partenerii sociali precum în cazul Romgaz.
Apărarea relevă inexistența infracțiunii prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003, fiind evident, în viziunea sa, că rechizitoriul se fundamentează pe simple supoziții și presupuneri, dar și pe interpretări subiective deduse din funcția deținută de S.I.C.
Contrar apărării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că actul de inculpare a făcut dovada, în baza probelor strânse la urmărirea penală, confirmate în cursul cercetării judecătorești, că grupul la care inculpatul S.I.C. a aderat îndeplinește cerințele legale în accepțiunea art. 2, iar fapta inculpatului există în ambele sale laturi, obiectivă și subiectivă.
Inculpatul S.I.C. nu și-a îndeplinit funcția de ministru (și președinte al Comisiei pentru coordonarea privatizării) astfel cum legea o cerea, ci depășind cadrul oficial în care ar fi trebuit să se manifeste, încălcând rigorile înaltei funcții ocupate, a aderat prin acțiunile sale materiale, dar și contributive moral, la activitatea unui grup infracțional devenind parte a acestuia și acționând pentru atingerea obiectivelor comune.
Incriminarea prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 fiind una de pericol, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin conduita sa ilicită, inculpatul S.I.C. a produs urmările prevăzute de lege.
În adevăr, obligațiile ministrului nu sunt fapte penale, așa cum pretinde, în apărarea sa, inculpatul, însă atunci când aceste obligații nu sunt îndeplinite cu respectarea legii ele devin ilicit penal. Or, în prezenta cauză, nu poate fi considerată corectă, legală conduita unui ministru care fără a ține seama de atribuțiile ce-i revin într-o procedură de inițiere și promovare a unui act normativ, imixtionează în traseul actului, oferă cu regularitate, unor persoane din afara instituției inițiatoare, instituție pe care o reprezintă la cel mai înalt nivel, informații, date nepublice, întreprinde demersuri dincolo de lege, pentru ca respectivul act normativ să fie introdus, reintrodus pe agenda de lucru a Guvernului.
Deși vehement contestate de apărare, convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în cauză au dezvăluit, fără putință de tăgadă, implicarea ilicită a inculpatului S.I.C. în eforturile de promovare a proiectului de act normativ, conexiunile nepermise ale acestuia cu reprezentanți ai CSFB, dar și raporturile sale cu aceștia anterior momentului în care S.S. și S.M. au deținut oficial poziții în relația cu Asociația Salariaților (PAS) Petrom.
Pe de altă parte, aspectul că prin rezoluție s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de S.I.C. pentru fapte de corupție (la 27 aprilie 2012 – dos. 198/P/2007 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A.) nu poate constitui, în raport cu natura infracțiunii analizate, cu caracterul acesteia (infracțiune de pericol) – un impediment în tragerea la răspundere penală.
Pentru identitate de rațiune, acest argument nu poate fi îmbrățișat nici în ceea ce-i privește pe ceilalți inculpați.
Prin urmare, constatând satisfăcute cerințele privitoare la conturarea laturii obiective a infracțiunii – derularea unor acte de divulgare a datelor, informații nepublice -, a formei de vinovăție cerute de lege, dar și a urmării socialmente periculoasă produsă, așa cum rezultă din materialitatea faptelor (ex re) cu relevarea raportului de cauzalitate de la cauză la efect – Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la tragerea la răspundere penală a inculpatului S.I.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Inculpatul M.D.M. a deținut, în calitate de adjunct șef al OPSPI din cadrul MEC, prin ordine ale ministrului, funcția de membru titular în mai multe comisii de privatizare, restructurare, atragere investițională constituite la nivelul MEC și OPSPI, dar și membru în Consiliile de Administrație și reprezentant în A.G.A. la mai multe societăți comerciale aflate în portofoliul MEC, poziții în care a avut posibilitatea de a cunoaște situația societăților comerciale, dar și de a intra în relații cu diferite persoane ce reprezentau interese ale unor instituții financiar, bancare internaționale ori aveau contracte de consultanță cu asemenea instituții.
Și în sarcina acestui inculpat procurorul a reținut săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional, grup care așa cum s-a demonstrat în cele prezentate anterior, a fost constituit la inițiativa inculpatului B.V., începând cu primele luni ale anului 2005 și viza cu predilecție sectorul energetic, având scopul de a comite infracțiunea de concurență neloială.
Examinând materialul probator al cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că M.D.M. a avut mai multe întâlniri, contacte în cadrul extraoficial cu inculpații S.S., B.V. și O.M., aspect ce reiese atât din rapoartele de supraveghere operativă realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, cât și din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în mod autorizat.
Astfel, în convorbirea telefonică din 17 ianuarie 2006 dintre M.D.M. și B.V. . (fila 414, vol.7 u.p.), cel din urmă îi spune conlocutorului său că a sunat „deoarece clientul nostru de la Muntenia Sud chiar vrea să câștige. Sunt convins că ai pregătit niște prețuri foarte mari, dar încerc să înțeleg cum vrei să se desfășoare licitația, pentru că la licitațiile anterioare întotdeauna a existat și a doua rundă?” În discuție era privatizarea Electrica Muntenia Sud SA, iar conținutul convorbirii dezvăluie interesul pe care B.V. îl avea în a afla cât mai multe informații în legătură cu modalitatea în care se intenționa a se realiza privatizarea, rundele acesteia dar și potențialii cumpărători preferați, putându-se observa tonul amical al discuției (cei doi râd pe alocuri la anumite afirmații) precum și aspectul că cei doi își dau întâlnire luni, când B.V. va veni la București pentru negocierile privind Romgaz.
Într-o convorbire telefonică ulterioară, la 23 ianuarie 2006 (fila 443 – dos.7 u.p.) B.V. . îl anunță pe M.D.M. că va fi în acea zi în București, urma a ateriza în jur de 15:30-16 și manifestându-și disponibilitatea de a merge direct pentru a se întâlni cu M.D.M.. Că întâlnirea propusă s-a și consumat stă dovadă discuția telefonică dintre M.D.M. și ministrul S.I.C., la 24 ianuarie 2006 (fila 455, vol.7 u.p.) în care primul afirmă că este cu B.V. de la CSFB și îi solicită ministrului, dacă are timp, de a se întâlni toți trei într-o discuție mai privată privind următoarea dilemă – „de ce să facem privatizarea Romgaz-ului și dacă da, cum”, aspect cu care S.I.C. se declară de acord.
În data de 31 ianuarie 2006 M.D.M. apelează pe B.V. întrebându-l dacă lucrează pentru ENEL primind un răspuns afirmativ, iar în continuare discuția decurge astfel: B.V.: „Ați deschis oferta”? M.D.M.: „N-avem ofertă. Ce să deschidem?” B.V. .: „Pot să te asigur că vei fi foarte plăcut surprins. Este cadoul nostru pentru tine”. (fila 486 – vol.7 u.p.). Această discuție se purta cu trei ore înainte de depunerea ofertelor la runda 1 de privatizare a EMS, iar din conținutul replicilor date de M.D.M. mai reiese că în acea etapă nu se va putea „arunca o privire la prețuri, ci mai târziu, iar oferta va fi deschisă la sfârșitul evaluării ofertelor tehnice”. Mai mult decât atât, B.V. . opinează că se va obține mai mult decât estimatul pe care îl dăduse M.D.M. la întâlnirea lor.
Comunicarea dintre cei doi s-a purtat și pe tema atacurilor aduse privatizării Petrom prin care, potrivit spuselor lui M.D.M., „este atacată substanța chestiunii Petrom într-o manieră foarte incorectă”, având nevoie de comentariile lui B.V. pe acest subiect (vol.8 u.p., fila 56), iar în altă discuție telefonică (din 16 martie 2006, fila 86, dos.8 u.p.) M.D.M. îl întreabă pe B.V. dacă a primit documentele, traducerea, acesta afirmând că le-a primit, le-a printat și are de gând să le citească în avion în drum spre Tel Aviv M.D.M. mai spune: „Devine din ce în ce mai greu și nu știu de ce”, iar B.V. replică : „Pentru că aveți un guvern slab. Nu crezi?” M.D.M. opinând că asta poate fi o explicație.
La 8 mai 2006 (convorbirea telefonică – fila 36 vol.9 u.p.) M.D.M. îl apelează pe B.V. spunându-i că aștepta de la el informații despre redevență, iar conlocutorul îl înștiințează că documentul este asupra sa, îl citea pentru a se asigura că este ceea ce trebuia să-i trimită pe mail lui M.D.M., iar cei doi stabilesc să fie comunicat electronic pe adresa de mail pe care M.D.M. o transmite lui B.V.
În convorbirea telefonică din 24 mai 2006 (fila 178, vol.9 u.p.) cei doi discută, printre altele și despre Muntenia Sud, context în care B.V. îl întreabă pe M.D.M. dacă s-a încheiat totul, dacă se poate sărbători iar M.D.M. spune: „Poate săptămâna viitoare. Nu fii îngrijorat, fii fericit” (și râde).
Interceptarea și înregistrarea convorbirii telefonice a permis constatarea că inculpatul M.D.M. a relaționat și cu inculpatul S.S., cu care a avut de asemenea întâlniri atât în cadru oficial, dar și extraoficial. A reieșit că în urma convorbirii telefonice cei doi își stabileau întâlniri care se consumau, iar în data de 6 iunie 2006 (vol.10, fila 18) S.S. îi comunică lui M.D.M. că se afla în biroul său de la MEC, o altă probă indirectă constând în discuția pe care S.S. o are cu B.V., la data de 16.08.2005 (fila 76, dos.7 u.p.) și în care afirmă că a venit în România „din cauza prietenului nostru m-a forțat să vin M.D.M.”.
Probele cauzei au mai relevat că în perioada 16 octombrie 2006 – 24 octombrie 2006 M.D.M. a realizat pe baza informațiilor strânse la nivelul MEC un material referitor la piața energiei din România, cu referiri la capacități de producție, obiective noi, calificări, ordine de merit pe produse ofertante și pe costurile grupurilor energetice, document pe care, conform înțelegerii avute cu inculpatul S.S., l-a transmis prin mail pe adresa firmei Energan administrată de S.S..
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că percheziția domiciliară efectuată la S.S. a evidențiat acel document în limba engleză intitulat „Piața de Energie din România”, iar percheziția informatică efectuată la mediile de stocare a datelor aparțineau inculpatului M.D.M. a identificat un draft marcat strict confidențial și intitulat „Studiu privind piața energiei electrice în context național, regional, european”.
A mai rezultat că întâlnirile dintre inculpatul M.D.M. și inculpații membrii al grupului extern, precum și convorbirile telefonice purtate cu aceștia au vizat subiecte referitoare la demararea și desfășurarea proceselor de privatizare și post privatizare a unor societăți comerciale din portofoliul MEC, dar și transmiterea unor informații generale din domeniul energetic și resurse naturale al economiei României, ceea ce, în fapt, reprezenta obiectivul, ținta grupului extern infracțional organizat.
Dealtfel sfera comunicărilor este una largă, cuprinzând aspecte legate de multe societăți comerciale din portofoliul MEC, în contextul în care inculpații cetățeni străini nu reprezentau oficial instituții financiare internaționale ori anumite procese specifice nici nu se declanșaseră percepții fiind aceea că, în multe dintre situații, S.S., B.V., dar și ceilalți membrii ai grupului extern „tatonau” terenul în România în dorința de a identifica oportunitățile de afaceri cele mai favorabile intereselor lor.
Este de necontestat că în procesul de privatizare, atragere de investiții se urmărea atragerea de investitori strategici cu experiență care să ducă la îmbunătățirea structurilor după privatizare, iar în acest scop se impunea ca OPSPI să pregătească în cadru legal obiectivele energetice pentru privatizare cu respectarea mecanismelor de operare pe piață, în vederea promovării acestora în mediul de afaceri, înainte de lansarea privatizării propriu-zise.
Prealabil analizării conduitei inculpatului M.D.M., în raport cu cele înfățișate, se mai impune în completarea aspectelor cu privire la relaționarea inculpatului cu coinculpații cauzei, a invoca următoarele elemente probatorii:
Precum se arăta în precedent, discuțiile purtate de M.D.M. cu membrii grupului infracțional extern vizau aspecte dintre cele mai diverse, astfel încât în discuția telefonică din 29 iunie 2005 S.S. îl întreabă de ce nu a trecut ordonanța (referitor la problema de 8% PAS Petrom), iar M.D.M. răspunde „pentru că a fost prima ședință nu erau toate semnăturile de ministru necesare, a fost amânată, nu că nu s-a trecut doar că a fost amânată pentru a se strânge semnăturile” (vol.6 u.p., fila 190).
Într-o altă ordine de idei, în convorbirea telefonică din 13 septembrie 2005 (fila 82, dos.7 u.p.) S.S. îi solicită aranjarea unei întâlniri pentru Hidroelectrica.
La 28 septembrie 2005, într-o altă convorbire telefonică cu S.S. (vol.7 u.p., fila 85) M.D.M. îi dă primului informația că nu va mai avea loc nicio licitație „pentru că s-a făcut un anunț în anul 2003 și CEZ este inclusă, așa că ar trebui să meargă mai departe alături de cea deja existentă, nu să deschidă una nouă”, referirea făcându-se la Doicești, împrejurare în care, în raport cu cele aflate, S.S. își exprimă acordul. De remarcat că în aceeași discuție, inculpatul M.D.M., părând destul de preocupat de interesul CEZ afirmă „CEZ ar trebui să fie acolo. Pentru că dacă schimbăm compania, trebuie să o redeschidem. Dar dacă CEZ merge în parteneriat cu o altă societate, este OK”.
Mai mult decât atât, în comunicarea destul de frecventă pe care M.D.M. o are cu S.S. îi aduce la cunoștință programul său de lucru: „marți, ultimele întâlniri pentru Muntenia Sud, luni e un fel de pregătire… (convorbirea telefonică din 12 decembrie 2005 – vol.7 u.p., fila 231).
La 10 ianuarie 2006 M.D.M. face schimb de informații generale cu S.S., împrejurare în care îi cere acestuia din urmă să vorbească cu ministrul S.I.C. „ca să-i preseze pe cei de la Termo. Pentru că Termo joacă în continuare tare”. (vol.7, fila 345). Reiese din această convorbire poziția pe care ar fi ocupat-o S.S. în angrenajul infracțional, rolul său semnificativ, M.D.M. – unul din colaboratorii cei mai apropiați ai ministrului S.I.C., un profesionist redutabil așa cum a rezultat, deținător a unor poziții determinante în demararea și derularea proceselor de privatizare, atragere investițională – apelând la influența lui S.S. asupra lui S.I.C.
Devine evidentă coeziunea psihică în care acționau inculpații, actele de conduită ulterioară ale inculpatului M.D.M. concretizându-se în ajutorul, susținerea dată membrilor grupului infracțional de pe poziția de adjunct al șefului OPSPI, dar și de președinte, membru al comisiilor de privatizare al societăților comerciale din portofoliul MEC.
În același registru se înscriu și convorbirile telefonice purtate de M.D.M. cu S.S. în care cel din urmă obține informații în legătură cu datoriile unei societăți comerciale, dar și cu situația C.F. Turceni, Rovinari, Termoelectrica, activele acesteia din urmă, aspecte pentru care M.D.M. oferă detalii cu prisosință, aceeași fiind atitudinea lui M.D.M. și cu privire la Motru, Termocentrale Doicești (convorbirile telefonice din 11 ianuarie 2006, vol.7 u.p. fila 368; din 4 aprilie 2006 – vol.8 – fila 186; din 10 mai 2006, vol.9 u.p. – fila 90).
În apărarea sa, inculpatul M.D.M. a susținut că prin acuzațiile formulate, procurorul s-a străduit să confere un fals caracter infracțional unor acțiuni și activități legitime desfășurate de inculpat în virtutea profesiilor exercitate prin atribuirea unor scopuri subversive, clandestine, care s-ar circumscrie unei uriașe conspirații transnaționale îndreptate împotriva statului român, așa încât orice referire, într-o convorbire telefonică, la numele unor obiective economice din sectorul energetic dobândesc automat conotația unor activități de culegere de informații.
Invocând cadrul legal care reglementează activitatea OPSPI – Legea nr.137/2002 – și care ar fi fost ignorat de procuror în fundamentarea învinuirii, apărarea relevă, printre altele, obligația instituției publice implicată în procese de privatizare de a asigura accesul potențialilor investitori în societăți comerciale, înainte de vânzarea dosarului de prezentare, dar și accesul ulterior la toate datele și informațiile cu excepția celor de natură confidențială, privind activitatea societăților comerciale.
De asemenea, evocând prevederile HG 184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul MEC, apărarea subliniază competențele OPSPI, acțiunile întreprinse dar și perspectivele atragerii de investiții și privatizări în acord cu HG 102/2004 pentru aprobarea strategiei de accelerare a atragerii de investiții și privatizării în sectorul de producere a energiei termoelectrice, punctând situația anumitor societăți comerciale. În acest sens, se arată că MEC a utilizat studii de consultanță de specialitate finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (U.S.A.I.D.) efectuate în mod specific pentru centralele de bază de la Turceni și Rovinari, iar prin Ordinul ministrului nr.99/23 februarie 2004 sau înființat comisii de analiză a posibilităților de privatizare, totul pentru asigurarea accesului la informații mult mai detaliate pentru investitorii și consultanții acestora, sens în care și site-urile internaționale ale Transelectrica, Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, Electrica SA, ANRE, ANRG, OPCOM conțineau date necesare.
În dezacord total cu apărarea, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că maniera în care a interacționat inculpatul M.D.M. cu B.V., S.S. nu s-a înscris în limitele și exigențele obligațiilor sale de serviciu în sensul de a face cunoscute mecanismele noi privind organizarea și funcționarea pieței energetice în mediile de afaceri, de a oferi informații cu caracter public, ci dimpotrivă a avansat discuții cu coinculpații în momente în care procedurile specifice invocate nici măcar nu se demaraseră, a prezentat situații privind anumite societăți comerciale în legătură cu activele, datoriile lor, dar a și pus la dispoziția acestor documente ce aveau caracter intern MEC – OPSPI, spre exemplificare, materialul „Prezentare generală a Centralei Termoelectrica Turceni” – transmis de M.D.M. lui S.S. pe o dischetă, sens în care s-a ales calea de folosire ca intermediar a inculpatului O.M., dar și luarea unor măsuri de precauție în a fi comunicat electronic acel document de pe adresa de e-mail a lui O.M., căci potrivit spuselor lui S.S. „nimeni nu o să vă dea e-mail-ul său” – la adresa de mail a firmei Energan, deținută de S.S., unde a fost primit de angajatul Suat Sokolou.
Contrar apărării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că din notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul M.D.M. cu membrii grupului infracțional organizat reiese cu certitudine depășirea cadrului profesional, oficial, inculpatul, prin actele sale ulterioare, manifestând o atitudine care nu se înscrie în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în calitate de reprezentant al OPSPI și negociator direct cu investitorii și consultanții, creând uneori impresia că se poziționează în sfera intereselor unor potențiali investitori în România ori a unei firme de consultanță și se desprinde astfel de scopul legitim al activității instituției pe care o reprezenta.
Astfel, inculpatul M.D.M. a fost unul dintre înalți responsabili din MEC care prin încălcarea atribuțiilor ce-i reveneau și îndepărtarea de la interesele pe care se impunea a le promova, a aderat la grupul infracțional transnațional, transmițând membrilor acestui grup informații, dacă nu întotdeauna confidențiale, având caracter intern în cadrul MEC, informații despre domeniul energetic (domeniu strategic) și resurse naturale al economiei României, a comunicat documente cu același caracter.
Dealtfel, modul de comunicare între M.D.M. și coinculpații cauzei, S.S. și B.V. a relevat o relație amicală, apropiată, excedând unor raporturi oficiale și strict profesionale, la data evenimentelor M.D.M. neavând percepția – înfățișată în cuprinsul apărărilor formulate la dezbaterea cauzei – că S.S. obișnuia să se laude cu pretinsele relații pe care le-ar fi avut la nivel înalt.
Se impune constatarea că de cele mai multe ori, în urma propriilor verificări, M.D.M. ar fi putut observa că spusele lui S.S. nu aveau acoperire în realitate. Că aceasta este realitatea decurge și din atitudinea afișată de M.D.M. la data faptelor, când, încrezător în influența lui S.S., acesta îi cerea să „preseze la S.I.C.” în problema Termoelectrica, iar exemplele în acest sens sunt multiple, concluzia ce se desprinde fiind aceea că materialul probator al cauzei fundamentează acuzația.
În consecință, în împrejurarea constatării existenței faptei, în sfera sa obiectivă, a formei de vinovăție cerută de lege, precum și a existenței raportului de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la tragerea la răspundere penală a inculpatului M.D.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Inculpatul D.M.R. a fost angajat în calitate de consilier personal al ministrului MCTI (personal contractual având atribuții în principal în procesele de privatizare a unităților aflate în subordinea Ministerului, fiind numit, în această calitate, prin ordine ale ministrului MCTI, ca membru al mai multor comisii instituite pentru procese de privatizare. În cazul S.C. Romtelecom a fost numit în : Comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea privatizării, în comisia de evaluare și selectare a consultantului și de negociere a contractului cu consultantul selectat în vederea restructurării CN Poșta Română, aceeași calitate având-o în comisiile specifice constitutive în același sens pentru privatizarea CN Poșta Română și CN Radiocomunicații SA. Probele cauzei au scos în evidență faptul că inculpatul D.M.R. a avut mai multe întâlniri, contacte în cadrul oficial, îndeosebi în cadrul extraoficial cu coinculpații S.S., B.V., F.M.C. și O.M., a purtat numeroase convorbiri telefonice cu aceștia pe teme diverse și cu referire la prefigurarea, demararea și derularea unor procese de privatizare, restructurare ori selectare a consultantului în vederea privatizării/restructurării și de negociere a contractului cu consultantul selectat în legătură cu societățile comerciale aflate în portofoliul MCTI, dar și MEC ori chiar a altor ministere.
S-a mai demonstrat că în cadrul relaționării cu coinculpații cauzei, D.M.R. a cules și transmis informații cu caracter general din domeniile energetic, de apărare și comunicații al României, acțiunile sale circumscriindu-se într-o coeziune psihică, scopului grupului extern infracțional organizat.
În raport cu acuzația de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional care face obiectul prezentei examinări, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că actele anterioare de conduită ale inculpatului D.M.R., în relația sa cu membrii grupului infracțional extern și în calitatea deținută (consilier personal al ministrului MCTI, membru în comisiile evocate), au constat în ajutor, susținere, ocrotire a intereselor grupului extern, concretizându-se în procurarea de informații confidențiale urmare a unor instrucțiuni primite din partea lui S.S..
Se poate observa că sfera din care inculpatul D.M.R. își culege informații este una largă și excede preocupărilor și atribuțiilor sale profesionale, interesul său manifestându-se plenar și în domeniul energetic deci în cadrul MEC, iar maniera de strângere a datelor se realizează prin „exploatarea în orb” a unor funcționari pe fondul unor relații personale preexistente astfel cum s-a distins în cazul martorului A.A.
În declarația dată de acest martor în cursul urmăririi penale (fila 143 dos.u.p.) la data de 7 octombrie 2008 rezultă că îl știa pe D.M.R. din anii 1980, când lucraseră împreună la fosta întreprindere de Avioane București, devenită după 1990 Romaero SA, însă nu a mai păstrat legătura cu acesta până când l-a reîntâlnit după momentul la care D.M.R.devenise consilier al ministrului MCTI. Arată martorul că într-una din zilele primei părți a anului 2005, inculpatul D.M.R. a venit la sediul OPSPI-MEC -martorul avea la acea dată calitatea de Director General al Direcției Generale de Privatizare din cadrul OPSPI- MEC-, unde a discutat cu mai mulți colegi, dar și cu el exprimându-și dorința de a cunoaște din experiența de privatizare a OPSPI care să-i profite în procesele de privatizare ce se declanșaseră sau urmau să se demareze la MCTI. În acele împrejurări martorul a precizat că legătura dintre el și D.M.R. a devenit relativ apropiată, iar de câteva ori la solicitarea lui D.M.R., colega sa – martora O.A., șefă de serviciu, i-a pus acestuia la dispoziție câteva proceduri de lucru, modele utilizate în procesele de privatizare, documente elaborate în cadrul OPSPI-MEC.
Astfel cum se va demonstra în cele ce urmează, activitatea infracțională a lui D.M.R. a fost una extinsă, acesta procedând la transmiterea unor informații în cadrul convorbirilor telefonice purtate cu membrii grupului extern infracțional organizat, dar și la procurarea, în mod recurent, a unor documente și înscrisuri ce au fost descoperite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată ori a percheziției informatice.
Inculpatul D.M.R. a avut o relație extrem de apropiată, de prietenie cu S.S., aspect pe care l-a confirmat și susținut el însuși, iar în acest sens reiterăm și părerea pe care S.S. o exprima cu referire la D.M.R., așa cum a reieșit în urma unei înregistrări ambientale, potrivit căreia D.M.R. este un tip deștept, iar ascensiunea în carieră i se datorează lui S.S., care l-ar fi propus ministrului MCTI pentru funcția de consilier. Dincolo de realitatea acestor afirmații făcute de S.S., (asupra cărora s-au făcut precizările necesare în expunerea anterioară), este evident că relația de prietenie dintre cei doi a fost dovedită.
Comunicarea dintre S.S.și D.M.R. a fost una permanentă, sistematică, apelativele folosite arătând apropierea dintre ei, iar conținutul convorbirilor telefonice ilustrând disponibilitatea pe care D.M.R. a manifestat-o în a răspunde solicitărilor adresate de S.S..
Astfel, în datele de 27 mai 2005, 30 și, respectiv 31 ale aceleiași luni cei doi poartă discuții telefonice în legătură cu proiectul E-Guvern („City-net” – orașul electronic), un proiect comun MCTI-MAI ( dos.6 u.p. filele 15, 16), convorbiri în cadrul cărora S.S.îl întreabă dacă îi poate da hârtia pentru orașul electronic, iar D.M.R. răspunde afirmativ.
În data de 19 iulie 2005 în discuția purtată telefonic cu S.S., (dos.7 u.p., fila 57) lui D.M.R. i se solicită să-l întrebe pe prietenul său în legătură cu Electrica Muntenia Sud, când „o vor anunța” și „cum plănuiesc”, replica lui D.M.R. fiind următoarea: „Dar noi știm care este planul. Doar când vor anunța și când o vor face … Planul. Avem decizia de Guvern. Eu o am. Am discutat deja”. Conținutul convorbirii relevă că inculpatul D.M.R., fără a avea vreo conexiune profesională cu activitatea MEC, culegea și transmitea informații referitoare la SC Electrica Muntenia Sud SA, aflată în portofoliul MEC, aspect pe deplin și fără echivoc confirmat în urma percheziției domiciliare finalizată cu găsirea printre altele, a documentului intitulat Hotărârea pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societății Comerciale Filiala de Distribuție și Furnizare a energiei electrice „Electrica Muntenia Sud”SA și anexa la acest document.
În legătură cu acest fapt inculpatul nu a putut oferi o explicație credibilă, aceeași fiind situația și în referire la corespondența electronică în limba engleză pentru inculpatul S.S., datată 24 mai 2005 privind aceeași societate comercială.
Aceeași conduită ilicită manifestă inculpatul D.M.R. și în convorbirea telefonică din 4 noiembrie 2005 cu același S.S.( fil 114 – dos.urm pen.nr.7) în care îi aduce la cunoștință acestuia că tocmai a aflat că s-a luat decizia de a se anunța câștigătorul Romgaz, aducând detalii în acest sens.
La data de 10 mai 2006 îi comunică lui S.S.că s-a întâlnit „ cu prietenul său și a discutat toate aspectele, iar din punct de vedere al lui, Horia este în regulă. I-am dat și va respecta ceea ce i-am dat de la Horia. Referitor la Romgaz, el mi-a spus că nu a înțeles de la oamenii lui despre datorii, dar a spus: „Dacă ești de acord așa, bine, Când voi primi, trebuie să respectăm…”.
La 24 iulie 2006, D.M.R., îi relatează lui S.S.că are „confirmarea că s-a finalizat negocierea pentru Romgaz……. am reușit”, iar într-o referire la ministrul N.Z. folosește pseudonimul de Schumi.
De altfel, probele cauzei au arătat că în discuțiile purtate între membrii grupului infracțional organizat pseudonimele folosite pentru miniștrii S.I.C. și N.Z. erau acelea de Hackinen și Schumacher (Schumi), în mod aluziv la faptul că aceștia se mișcau repede, erau activi (aspect confirmat inclusiv de inculpați).
Faptul că inculpatul D.M.R. era preocupat de activitatea desfășurată la OPSPI – MEC reiese și din conținutul convorbirilor telefonice cu S.S.,, din data de 7 iunie 2006, în care confirmă, după ce S.S. îi spune că l-a sunat B.V., și i-a relatat că cineva de la OPSPI i-a contactat pe rivală și le-a spus că s-ar putea produce a doua licitație la Romgaz: „Trebuie să vorbesc cu prietenul meu, dar nu cred că e posibil ca cineva de acolo să … Mai întâi ei trebuie să le dea un telefon oficial și să le spună: Acesta este maximul pe care-l putem negocia. Dacă vreți să acceptați bine, dacă nu îl contactam pe al doilea ofertant…”. Dezbătând această problemă, S.S., sugerează ”Poate trebuie să începem din nou cu doamna Oros? Ea negociază … Bine, Alex știe, el e șeful lor…”(era vorba despre A.A., dar și despre o functionară din cadrul OPSPI- O.A. – șef serviciu privatizare petrol gaze OPSPI-MCTI) (convorbire telefonică – notă redare vol.10 – fila 89).
Informații cu caracter nepublic oferă inculpatul D.M.R. și în discuția telefonică din 8 iunie 2006 cu F.M.C. ( vol.10 dos.u.p.- fila 51) pe tema Romgaz, în care F.M.C. afirmă: „Ne trebuie un pic de timp până obținem și date despre Romgaz. Mingea e în terenul nostru și trebuie să transmitem o sugestie la modul relativ informal”.
Cele rezultate în urma analizei conținutului convorbirilor telefonice (notele de redare) sunt confirmate de documentele găsite cu prilejul efectuării percheziției informative efectuată asupra mediilor de stocare a datelor informatice deținute de inculpatul D.M.R., respectiv documentul, MEC-OPSPI, cerere de oferte selectare consultanți, privatizarea societății naționale de gaze naturale „Romgaz”SA, purtând mențiunea strict confidențial, care figurează creau în PC-ul inculpatului la data de 24 mai 2005.
Probele cauzei au relevat că inculpatul D.M.R. ar fi preluat și procesat, transmis documente privitoare la SC Romaero SA și SC Avioane Craiova SA de la S.S..
Din convorbirea telefonică din 24 mai 2006 ( fila 176 – vol.9 dos.urm.pen.) purtată între S.S.și D.M.R. reiese că S.S.are un dosar pentru el, pe care i l-a lăsat la reședința pe care S.S.o deținea în București și spre traducere – „sunt toate documentele, o să vezi, le-am luat azi de la Hackinen”.
În sprijinul acuzației vin documentele găsite cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului D.M.R. – notă în copie xerografiată emisă de MEC –OPSPI, privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero SA și SC Avioane Craiova SA; nota în copie xerografiată a MEC-OPSPI nr.9360 din 22 decembrie 2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero SA și acordarea mandatului Comisiei de negociere; nota în copie xerografiată a MEC-OPSPI nr.9359 din 22 decembrie 2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Avioane Craiova SA.
În legătură cu documentul „Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero SA și acordarea mandatului Comisiei de negociere”, sub nr.9360 din 22 decembrie 2005 la MEC – OPSPI, Înalta Curte de Casație și Justiție va face cuvenitele precizări la momentul evaluării acuzațiilor conform art.157 alin.2 Cod penal, dar și când va prezenta situația privind inițierea procesului de privatizare la SC Romaero SA București și SC Avioane Craiova SA, din perspectiva derulării unor activități infracționale, de unii inculpați în cauză.
Percheziția domiciliară a mai relevat deținerea de către inculpatul D.M.R. a numeroase documente cu caracter intern MEC în contextul în care nu avea nicio calitate de oficială ori atribuție de serviciu care să vizeze activitatea agenților economici din cadrul MEC, ori a industriei de apărare.
Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție reține în sarcina inculpatului procurarea și deținerea de documente marcate cu ștampila „confidențial – nemultiplicabil”: nota de fundamentare – Strategia de privatizare propusă pentru SC Complexul Energetic Rovinari; Strategia de privatizare a SC Complexul Energetic Rovinari; Guvernul României Hotărârea privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Complexul Energetic Rovinari; nota de fundamentare – strategia de privatizare pentru SC Complexul Energetic Turceni; strategia de privatizare pentru SC Complexul Energetic Turceni; Guvernul României – Hotărârea pentru aprobarea strategiei de privatizare pentru SC Complexul Energetic Turceni.
Asemenea documente au fost procurate și deținute contra prevederilor legii care reglementează caracterul confidențial al proiectelor de acte normative (H.G. nr. 50/2005) până la momentul publicării lor, aceasta fiind și rațiunea pentru care documentele evocate purtau mențiunile „confidențial nemultiplicabil”.
În fine, tot cu ocazia percheziției informatice în memoria PC-ului aparținând inculpatului D.M.R. s-au mai descoperit documente în limba maghiară și română, privind procesul de privatizare al societății Antena Hungaria cu mențiunea „strict secret”, precum și 1 CD Platinum cu mențiunea „Antenne HG, parola viva” și un mini CD cu mențiunea AH și pw:viva., iar convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în cauză au relevat comunicări ale inculpatului cu S.S., F.M.C. în legătură și cu alte societăți comerciale – SC Transelectrica , dar și o întreprindere aflată în portofoliul AVAS, un institut de cercetări chimice S.C. RATB, firma Skoda.
Vasta activitate infracțională desfășurată de inculpatul D.M.R. a constat și în primirea , preluarea, procesarea și transmiterea unor documente din cadrul MCTI ori în legătură cu acest minister.
Precum precizam anterior, prin ordin al ministrului MCTI (nr.415 din 8 noiembrie 2005) a fost numită Comisia de Evaluare și Selectare a Consultantului și de mijlocire a contractului cu consultantul selectat vizând privatizarea SN Radiocomunicații SA fiind nominalizați ca președinte ministrul N.Z. și inculpatul D.M.R., licitația internațională pentru selectare a consultantului fiind anunțată anterior la sfârșitul lunii octombrie.
Urmare a declanșării procesului s-au primit 10 scrisori de interes de la firme și consorții internaționale, printre care CSFB Europe Ltd. Londra și Credit Anstalt Investment Bank (C.A.I.B.) Corporate Finance Beratungs Gmbh Viena. În derularea procedurii, comisia instituită la nivelul MCTI a luat în discuție cererea primită din partea CAIB – privind intenția de a se asocia cu Societatea de Avocatură Mușat&Asociații în calitate de membri ai consorțiului.
În data de 5 aprilie 2006 au fost deschise plicurile conținând oferta tehnică și financiară. Cu privire la activitatea Comisiei evidențiată în procesele – verbale întocmite Înalta Curte de Casație și Justiție va reveni la momentul la care va examina acuzațiile aduse potrivit art.157 alin.2 Cod penal .
Ceea ce interesează în raport cu infracțiunea reținută în sarcina inculpatului D.M.R., respectiv aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat – art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 – vizează perioada anterioară datei de 22 martie 2006, în care inculpatul a comunicat coinculpatului B.V. date cu privire la maniera în care urma să se deruleze procedura privatizării în cazul societății Radiocomunicații, precizând ca fiind posibilă o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unei IPO, dar a oferit și o serie de detalii privind dezacordul avocaților cu privire la comisioanele suplimentare.
Astfel, se reține că inculpatul B.V., posesor al informațiilor culese de la D.M.R., transmite la rândul său către S.M., la data de 22 martie 2006 (convorbiri telefonice – vol.8 dos.u.p. fila 101)- următoarele: -„Am vorbit cu Radu, care are o listă de observații de la Alexa… În plus, un alt aspect interesant pe care mi l-a comunicat Radu este că a existat o situație similară la Radiocomunicații, iar avocații, aceeași avocați, din păcate, i-au spus că sub nicio formă nu vor fi de acord cu acordarea de comisioane suplimentare. În cazul Companiei Radiocomunicații s-ar putea vorbi de o combinație între vânzarea către un investitor strategic și lansarea unei IPO, iar B.V. replică: „Dar nu s-au depus oferte deocamdată”.
În ceea ce privește activitatea ilicită desfășurată de inculpatul D.M.R. în legătură cu SC Romtelecom SA București, pentru care prin HG nr. 774 din 14 iulie 2005 s-au stabilit măsuri de declanșare a procesului de privatizare a SN Radiocomunicații SA, se retine că la sfârșitul lunii octombrie, s-a făcut public anunțul prin organizarea licitației internaționale pentru selectarea consultantului în vederea privatizării.
Activitatea comisiei instituite la imobilul MCTI, prin ordin al ministrului și din care făcea parte în calitate de membru și inculpatul D.M.R., (președinte fiind desemnat ministrul N.Z.) s-a derulat în perioada 12 decembrie 2005 – 27 iulie 2006, iar la licitația internațională au participat printre alții CSFB Europe Ltd. London (CSFB) dar și CAIB Viena, în 09.05.2006 MCTI a anunțat oficial ca și câștigătoare oferta consorțiului CAIB – Mușat & Asociații care a avut cel mai mare punctaj, MCTI fiind mandatat să semneze contractul de consultanță și servicii financiare pentru privatizare.
În acest context profitând de prerogativele funcției îndeplinite, dar mai ales de calitatea de membru în comisia de selectare prin licitație, a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA, inculpatul D.M.R., procedând similar cazului Radiocomunicații SA, a furnizat membrilor grupului infracțional extern informații, date nedestinate publicității, atât înainte, pe parcursul derulării procesului, dar și în perioada de negociere pentru încheierea contractului.
Principalii beneficiari ai acestor informații au fost S.S., cu care inculpatul D.M.R. avea relații apropiate preexistente demarării procedurii de întocmire a documentelor la nivelul MCTI pentru organizarea licitației și cazul listării acțiunilor Romtelecom – dar și S.M. și F.M.C.
Din convorbirea telefonică purtată de D.M.R. cu S.S.la data de 9 iunie 2005 rezultă cum cel din urmă îi dă indicații, instrucțiuni responsabilului român în legătură cu informații ce-i sunt necesare în cazul Romtelecom: „trebuie să-ți dea un draft … Pregătește-o bine” iar D.M.R. răspunde: „Muncim deja. Intenționez să le trimit în seara asta…Iar pentru restructurarea Poșta tot o decizie de Guvern trebuie să facem. Dacă e posibil să lucrăm cu Klaus așa cum a propus, va fi în regulă”. ( vol.6 dos.urm.pen. fila 75).
La data de 2 noiembrie 2005, MCTI a primit 10 oferte pentru furnizarea de servicii de consultanță financiară în operațiunea de vânzare pe bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute la SC Romtelecom SA, printre care și consorțiul format din CSFB și IEBA TRUST. Rezultatul evaluării ofertelor tehnice și financiare din 05.01.2006 a declarat câștigător consorțiul CSFB.
Probele au relevat că pe întreg parcursul derulării licitației inculpatul D.M.R. membru al comisiei instituite la nivelul MCTI a întreprins demersuri pentru favorizarea CSFB, o serie de elemente constatate ridicând anumite suspiciuni cu privire la maniera corectă a procedurilor.
Astfel, CSFB a inclus în consorțiu, ulterior depunerii ofertei în vederea creșterii punctajului societatea de avocatură „Badea Georgescu și Asociații”, iar partea română a acceptat un comision de succes propus de CSFB din 1, 4% din valoarea totală a tranzacției ( cca 14 milioane Euro în condițiile în care valoarea totală a acțiunilor societății se cifra la 2 milioane Euro) , în împrejurarea în care o altă ofertă – a consorțiului Union Bank of Switzerland, ING Securities și Central Europe Trust Company Ltd. – prevedea un comision de succes de 0,95%.
Pe perioada derulării procedurilor invocate inculpatul D.M.R. a păstrat un contact permanent atât cu S.S., cât și cu B.V. cărora le-a prezentat stadiul negocierilor, acționând în coniventă cu aceștia pentru favorizarea CSFB.
Astfel, în convorbirea telefonică din 21 iunie 2006 dintre D.M.R. și Yoanou Vassilis ( fila 161 – dos.10 u.p.) cel din urmă îl îndeamnă peD.M.R. să meargă direct și să invite Romtelecom pentru negocieri, iar în discuția dintre S.S.și același D.M.R. din 21 iunie 2006 (fila 169 dos.10 u.p.) S.S.afirmă că are nevoie de o listă cu active sau orice, aspect cu care D.M.R. este acord .
Relevantă este convorbirea telefonică purtată de D.M.R., la data de 18 noiembrie 2005 cu un domn pe nume Sofocleus (fila 165 dos.7 u.p.) care îi comunică aspectul că ar fi aflat că D.M.R. luase deja o decizie în privința Romtelecom, în sensul că „mi-au spus că ai ales CSFB în consorțiu cu IEBA TRUST”. De remarcat că discuția se consuma la momentul la care MCTI de abia primise ofertele pentru furnizarea de servicii de consultanță financiară în operațiunea de vânzare pe bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de SC Romtelecom SA, nefiind încă evaluate ofertele tehnice și financiare și desigur nefinalizată procedura în vederea desemnării câștigătorului.
Depășind cadrul oficial, legal în care s-ar fi impus a-și exercita atribuțiile în cadrul comisiei instituite la nivelul MCTI, inculpatul D.M.R. a comunicat prietenului său coinculpatul S.S., informații din interiorul comisiei de negociere.
În convorbirea telefonică din 18 noiembrie 2005 ( fila 164, dos.7 u.p.) D.M.R., îi aduce la cunoștință lui S.S.că a primit un telefon din partea lui Sofocleus care l-a informat că a aflat hotărârea luată de a fi desemnat câștigător CSFB (a se vedea convorbirea telefonică evocată în precedent), dând în acest sens toate detaliile.
Același gen de comunicare are inculpatul D.M.R. și în relația cu F.M.C., S.M., deși îi revenea sarcina impusă prin declarația de confidențialitate depusă la 10 noiembrie 2005 – de a trata orice informație la care a ajuns din partea MCTI sau de la consultant în legătură directă sau indirectă cu proiectul sau cu activitatea MCTI – drept secretă și confidențială și să nu o transmită la terți fără aprobarea în scris a reprezentantului legal al MCTI.
Pe de altă parte, în conduita sa inculpatul D.M.R. era obligat și în baza acordului de confidențialitate cu fiecare dintre firmele ori consorțiile aferente care definește conceptul de informație, dar și măsurile pe care trebuie să le întreprindă părțile în timpul discuțiilor, negocierilor purtate.
De precizat că durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor vizând ofertele depuse și procesul de licitație a fost cuprinsă între data deschiderii ofertelor – 3 noiembrie 2005 și data declarării ofertei câștigătoare pentru CSFB.
Activitatea ilicită a inculpatului D.M.R. s-a derulat și în privința procesului de selectare a ofertantului și de negociere a contratului cu consultantul selectat în vederea restructurării CN Poșta Română, comisia desemnată prin ordin al MCTI în acest sens incluzându-l și pe D.M.R. consilier personal al ministrului N.Z.
Activitatea comisiei s-a desfășurat în perioada 17 octombrie 2005- 21 iulie 2006, iar urmare a evaluării ofertelor depuse pentru procesul de privatizare la 10 noiembrie 2005 au fost calificate patru bănci de investiții între care CSFB și CAIB, iar pentru procesul de restructurare au fost selectate, între alte instituții CAIB și Roland Berger.
Profitând de poziția ocupată în cadrul comisiei instituită la nivelul MCTI, dar și în perioada premergătoare activității comisiei, inculpatul D.M.R. a furnizat informații nepublice, confidențiale membrilor grupului infracțional organizat.
Astfel, în perioada 30 mai 2005 – martie 2006 între inculpatul S.S., prezentat de acuzare drept principal beneficiar al conduitei ilicite a inculpatului D.M.R., și alte persoane s-au purtat numeroase convorbiri telefonice în care se fac dese și semnificative referiri la persoana lui D.M.R..
In aceeași perioadă inculpatul D.M.R. a purtat convorbiri telefonice cu S.S..
La data de 30 mai 2005 S.S.îi comunică unui domn – convorbirea telefonică – fila 7 dos.6 up- că în acea zi are întâlnire cu Klaus Riquat și cu ministrul telecomunicațiilor în legătură cu Poșta despre restructurare, iar apoi se va întâlni cu S.I.C..
De remarcat că la acea dată nu se demarase încă vreo procedură în selectarea ofertantului pentru restructurarea CN Poșta Română, așa încât nu se putea vorbi de vreo calitate oficială a lui S.S.ori a altui reprezentant al CSFB în raporturile cu responsabilii români.
Și în discuțiile telefonice pe care inculpatul S.S.le-a purtat cu coinculpatul K.G. (a cărui activitate infracțională va face obiectul unui demers analitic separat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cele ce urmează) se fac numeroase referiri la persoana lui D.M.R.; spre exemplificare, convorbirea telefonică din 8 iunie 2005 (fila 57, dos.6 u.p.) relevă că-S.S.îi comunică lui K.G.: „Radu nu are prea multe informații și nu știe cum să ajungă la informație (…) Radu este opusul lui Lorand, el nu cerea să vorbească cu nimeni. Am vorbit cu el și despre Poșta Telecom. Știi că am atâția bani. Pot să plătească, să facă ce vor. Pentru noi este important să… Mi-ai pus că ai pe cineva interesat, dar noi trebuie să facem bani din asta … Pentru că el era să știe mai multe lucruri și a spus: Stau pe 2 milioane de Euro, acum și mă uit unde să pun acești bani”.
În data de 5 iulie 2005 – anterior deci demarării procedurii de selectare a consultanților și de negociere a contratului cu consultantul selectat – Klaus Riquat îi comunică lui S.S.(vol. 7 u.p.- fila 19) că așteaptă un semn de la Radu (D.M.R.) pentru Poșta Română, precizând că sunt tone de informații de cerut. În aceeași discuție S.S., afirmă că a văzut ordonanța pregătită.
La 12 iulie 2005, S.S.îl anunță telefonic pe S.M. că Romtelecom a aprobat, iar Radu (D.M.R. Mihai) „a făcut o treabă bună și apoi urmează Poșta și Romtelecom” ( fila 51, vol.7 u.p.).
În perioada martie 2006 -15 iunie 2006 între inculpatul D.M.R. și coinculpații cauzei, respectiv S.S., F.M.C. și B.V. s-au consumat, de asemenea, convorbiri telefonice al căror conținut au caracter incriminator.
La 2 mai 2006 S.S., îl întreabă pe D.M.R. în legătură cu Poșta „Cu câți bani trebuie să vină ei?” iar D.M.R. răspunde : „Undeva în jur de 1 milion” (fila 3, dos.9 u.p.).
La 11 mai 2006 S.S. îl anunță pe D.M.R. că B.V. intenționează să participe pentru Posta Română.
În 30 mai 2006 inculpatul D.M.R. îl informează pe S.S.că muncește la evaluarea Poștei (fila 213 vol.9 u.p.), iar în convorbirea purtată la 12 iunie 2006 cu F.M.C., acesta din urmă se arată interesat de problema Poșta Română, confirmând că a „primit hârtia”( fila 82- dos.10 u.p.). D.M.R. mai afirmă că problema însă se discută și nu știe încă decizia, având nevoie la nivelul său de „participare pentru că nu s-au calificat decât patru”.
Legat de caracterul confidențial al datelor și informațiilor privind licitația pentru selectarea consultantului în vederea restructurării și privatizării Compania Națională Poșta Română S.A. se impune precizarea că în cererea de oferte selectare consultant din martie 2006, la secțiunea 8 este prevăzută clauza conform căreia -informațiile legate de evaluarea ofertelor și recomandările referitoare la selectarea câștigătorului nu vor fi dezvăluite, consultanților ce au depus oferte sau altor persoane care nu sunt în mod oficial implicate în proces, până când consultantul selectat nu va fi anunțat că a obținut contractul.
Durata în timp stabilită pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse s-a situat între momentul depunerii ofertelor și deschiderea oficială în prezența competitorilor.
În lumina aspectelor înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție conchide că în cauză actele contributive intelectuale și materiale comise de inculpatul D.M.R., fără a se circumscrie obligațiilor sale de serviciu, se situează în sfera ilicitului penal.
Apărarea construită de inculpat potrivit cu care contactele numeroase pe care inculpatul le-ar fi avut cu membrii grupului infracțional extern s – ar justifica prin aceea că inculpatul era director la SC Brindo SRL ( calitate deținută până în iunie 2006), la MCTI fiind angajat pe durată determinată (cumul de funcții) și întreținea relații de afaceri – este superfluă și nu prezintă relevanță în cauză.
Contrar tezei apărării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin actele sale exterioare de conduită inculpatul D.M.R. a avut cunoștință pe deplin de faptul că s-a alăturat și sprijină o grupare infracțională organizată, acțiunile sale fiind convergente cu cele ale membrilor grupului.
În mod evident, inculpatul nu poate justifica încălcarea legii în exercitarea atribuțiilor ce-i reveneau în calitatea sa de înalt responsabil în cadrul MCTI prin dreptul neîngrădit de a primi și răspândi informații pe orice cale fără luarea în considerare a frontierelor statale, perspectivă din care Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge argumentele aduse de apărare.
Pe de altă parte, aspectul că toate persoanele acuzate în cauză de constituirea unui grup infracțional organizat se mișcau practic în mediul profesional al pieței concurențiale formată în România în cadrul proceselor de privatizare sau de selectare a consultantului, nu poate constitui un impediment în satisfacerea cerințelor legale cu privire la existența infracțiunii deduse judecății ci, dimpotrivă, reprezintă un element în plus în favoarea caracterului structurat al unui asemenea grup.
Susținerile conform cărora în cauză nu s-a demonstrat prejudicierea nici măcar a unui interes privat și cu atât mai puțin a unui interes public nu pot fi primite având în vedere natura infracțiunii ce face obiectul judecății și care nu presupune, pentru existența ei, decât crearea unei stări de pericol.
Explicațiile oferite de apărare cu referire la documentele găsite asupra inculpatului cu prilejul percheziției efectuate nu prezintă credibilitate, atâta timp cât natura, caracterul acelor date informații nu aveau vreo legătură cu specificul profesional al inculpatului, varianta unor „modele” de care inculpatul ar fi avut nevoie în munca sa la MCTI neputând fi luată în considerare, știut fiind că MCTI, precum și MEC, sau orice alt minister dispune de servicii specializate în domeniul privatizărilor.
Concluzionând, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că prin actele sale inculpatul D.M.R. a încălcat prevederile și obligațiile de serviciu privind respectarea confidențialității datelor și secretelor economice vehiculate în procesul de privatizare a ramurilor strategice, sens în care a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege – intenția directă.
Urmarea socialmente periculoasă produsă prin aderarea și sprijinirea în perioada 2005-2006 a grupului infracțional organizat cu caracter transnațional format din B.V., S.S., M.D.M., S.M., F.M.C. și O.M. – a constat în crearea unei stări de pericol pentru valorile ocrotite prin incriminarea faptei, în concret, alterarea și distorsionarea mediului concurențial.
Apreciind îndeplinite exigențele tragerii la răspundere penală, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la sancționarea penală a inculpatului D.M.R., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr.3/2003.
Inculpatul K.G., prin actele sale de conduită așa cum a reieșit din materialul probator al cauzei, a aderat la grupul infracțional organizat extern format S.M.și sprijinit de inculpații cetățeni români D.M.R. și N.Z., direcționându-și acțiunile în vederea realizării țintelor, obiectivelor acestui grup, pe care le-a cunoscut, acceptat și împărtășit.
Conduita sa ilicită a rezultat în exclusivitate din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada de referință 30 mai 2005- 21 noiembrie 2006, convorbiri în care inculpatul K.G. este parte, dar și din cele în care conlocutorii fac referire la el, precum și din corespondența electronică.
K.G. i-a cunoscut pe coinculpații S.S. și O.M. în anul 2001, iar pe D.M.R. în anul 2000, pe când acesta lucra la Rompetrol și dată fiind apartenența la același partid politic (UDMR) s-a cunoscut cu N.Z., K.G. deținând calitatea de vicepreședinte ales și coordonând Departamentul pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Economică. S.S. a fost cel care i – a intermediat în anul 2004 relația cu S.M..
Inculpatul K.G. a avut cu O.M. în perioada 2005 – 2006 mai multe relații de afaceri.
Referitor la relația lui K.G. cu S.S., e de menționat că i-a facilitat acestuia contacte în mediul politic și de afaceri din România, iar la sfârșitul anului 2004 a primit de la acesta o cartelă telefonică în dar. S.S. l-a cunoscut pe N.Z. prin intermediul lui K.G.. Aspectul primirii acelei cartele a fost recunoscut de inculpatul K.G., precizând că în fapt S.S. i-a dat două cartele cadou în împrejurarea în care acesta i-a spus că a încheiat un nou contract cu un operator de telefonie mobilă din Austria și că a primit mai multe cartele pe care nu le folosește , opțiunea sa fiind aceea de a vorbi cu S.S. de pe o cartelă, iar pe cealaltă să o dea lui N.Z. pentru ca acesta să-și redusă costurile de întreținere. A subliniat K.G. că a procedat astfel din proprie inițiativă și nu la solicitarea lui S.S..
Înalta Curte de Casație și Justiție reține că activitatea infracțională desfășurată de inculpatul K.G. în cadrul grupului infracțional organizat constând în acte contributive – oferirea unor informații cu caracter general la cererea lui S.S., preluarea unor sarcini de la același inculpat și executarea lor, efectuarea unor demersuri de influențare a unor decidenți în sensul dorit de grupul infracțional organizat în legătură cu procese de privatizare declanșate sau în curs de demarare –rezultă din următoarele:
În convorbirile telefonice, destul de frecvente, purtate cu inculpatul S.S., apelativele utilizate arată o relație apropiată între cei doi existând dese referiri la sprijinul pe care S.S. l-ar putea da lui K.G. în vederea consolidării situației sale politice în partid (UDMR).
În data de 30 mai 2005 între cei doi se schimbă informații în legătură cu contactele pe care S.S. le are cu ministrul S.I.C..
Astfel S.S. întreabă: „Ai ceva despre celălalt tip? Mă văd cu el la șase jumătate? Să-i cer ceva sau să-l presez? (conv.telefonică dos.6 u.p.-fil.11).
La data de 6 iunie 2005 aceeași conlocutori fac afirmații în legătură cu ministrul S.I.C., cu situația lui politică, dar și în referire la inițializarea procesului de privatizare SC Romaero SA și necesitatea găsirii unui investitor. De remarcat că din poziția sa inculpatul K.G. nu avea nicio conexiune profesională cu specificul activității din MEC (vol.6 u.p., fila 27).
Același gen de informații schimbă conlocutorii la 8 iunie 2005 când discută despre D.M.R. K. L. și situația Poșta Română, dar și despre intervenția pe care S.S. urma să o facă la ministrul S.I.C. pentru licitația Electrica Cluj la care participa K.G..
De precizat că inculpatul K.G., acționar principal la SC Tipoholding SA, ar fi dorit să câștige acea licitație și avea nemulțumiri în legătură cu modul în care se derula procedura, aducând la cunoștința lui S.S., în mai multe discuții purtate cu acesta, aspecte legate de licitația Electrica Cluj (convorbire telefonică –fila 58 dos.6 u.p.): -„La licitația de la Electrica Cluj sunt al doilea, dar primul, ULIGRAFIC din Italia, are niște documente care nu corespund, iar autoritățile locale stau pe gânduri și dacă să-i excludă sau nu”, iar S.S. spune: „O să vorbesc eu cu el acum” (înțelegându-se că promite intervenția la ministrul S.I.C. în favoarea lui K.G.).
Inculpatul K.G. s-a implicat în procedura elaborării și promovării proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni către Asociația Salariați (PAS) Petrom având pe acest subiect o serie de convorbiri telefonice.
Astfel, la 20 iunie 2005 (fila 88, vol.6 u.p.) S.S. îi cere lui K.G. „să verifici la biroul lui S. ce e cu acel document”, referirea făcându-se la S. Gh., vicepremier la data faptelor și la problema actului normativ, aspect în legătură cu care în aceeași zi inculpatul S.S. revine într-o nouă convorbire telefonică.
Referitor la această chestiune, inculpatul K.G. dând curs solicitărilor lui S.S., procedând astfel de fiecare dată când S.S. îi cerea, comunică acestuia la 21 iunie 2005 (fila 102, dos.6 u.p.) că D.A. (secretar de stat MEC) se va deplasa la cabinetul ministrului de stat, S. Gh., în problema proiectului de act normativ dar și faptul că „A doua temă este că la ședința de guvern se va lua în discuție selecția consultantului pentru Romgaz”. Mai mult decât atât la întrebarea lui S.S. „Avem oameni în Ministerul Justiției?”, K.G. răspunde afirmativ, invocând numele K. K. „un vechi prieten de-al meu” (convorbire telefonică din 21 iunie 2005 – fila 102 dos.6 u.p.), putându-se deduce că demersurile celor doi vizau obținerea semnăturilor reprezentanților instituțiilor avizatoare cu privire la acel proiect de act normativ.
Audiată în instanță la data de 29 martie 2013, martora K. K. B. a arătat că-l cunoaște pe inculpatul K.G. de 20 ani, iar în perioada de referință deținea funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției, fără a îndeplini atribuții de coordonare a Direcției de avizare acte normative. Fără a putea oferi vreo explicație în legătură cu afirmațiile făcute de K.G. cu privire la intervenția ce urma să o facă prin ea la Ministerul Justiției, martora declară că nu l-a mai întâlnit pe K.G. de mai bine de 20 ani, așa încât acesta nu i-a solicitat niciodată ceva ilegal.
D.A., audiat în cursul urmăririi penale la 24 septembrie 2008 (fila 57 dos.u.p.) a declarat că în anul 2000 era consilierul lui K.G. la Agenția Națională de Dezvoltare Română (ANDR), în perioada de referință fiind secretar de stat în cadrul MEC (până în septembrie 2005). A mai subliniat că a fost într-o relație apropiată cu K.G. cu care se întâlnea des și purta convorbiri telefonice. Referitor la chestiunea actului normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni, martorul declară că în perioada 2001- 2005 a funcționat la SGG în calitate de consilier împrejurare în care a avut ca atribuții de serviciu luarea la cunoștință a actelor normative, citind astfel și HG privind privatizarea Petrom și alte acte normative. Martorul a confirmat că inculpatul K.G. l-a întrebat dacă va intra în ședința de Guvern în care urma să se discute problema pachetului de 8% acțiuni Petrom și dacă susține proiectul. Întrucât martorul cunoștea faptul că era consacrat legislativ dreptul salariaților Petrom de a accede la acel pachet de acțiuni, potrivit propriilor susțineri, nu putea avea o altă opinie, inculpatul K.G. nefăcând presiuni asupra sa, ci purtând doar o discuție colegială. A mai precizat D.A. că nu i s-a cerut în mod concret să intervină sau să solicite informații de la vicepremierul S., iar legat de traseul actului normativ arată că eventual s-a interesat la nivelul MEC unde se află la un moment dat, fără însă a face vreun demers în acest sens după ce actul normativ a intrat în circuit interinstituțional, iar demersul său în cadrul MEC a fost urmarea solicitării lui K.G..
La data de 21 iunie 2005 (fila 118 –dos.6 u.p.) S.S. și K.G. poartă o convorbire telefonică despre același proiect de act normativ 8% acțiuni Petrom, dar și despre „Poșta”, K.G. afirmând: „Am discutat despre Poștă… Să vedem cum o să facem… Bine”, iar la 28 iunie 2005 (fila 161 dos.u.p.), S.S. îi comunică lui K.G. aspecte legate de contactele pe care le-a avut în legătură cu actul normativ cu N.R.M., aducând în discuție numele lui S., B.O., B., L.L. Reiese că S.S. era la curent cu semnăturile deja obținute de la anumite instituții avizatoare și făcea demersuri pentru obținerea celorlalte semnături cu sprijinul lui K.G..
Probele cauzei au evidențiat și existența unor comunicări ale lui K.G. cu același S.S. pe teme legate de Skoda și Planet leasing, afaceri cu RATB în relația cu forma Skoda.
În manifestarea aceleiași conduite ilicite inculpatul K.G. continuă să poarte convorbiri telefonice cu S.S., în care se fac dese referiri la N.Z., D.M.R., V., O., V.A., C., D.A. în chestiunea privind actul normativ, relevându-se interesul major pe care S.S., dar și S.M., ceilalți membri ai grupului infracțional extern îl aveau în promovarea acelui act normativ într-o anumită formă, aspectele legate de implicarea CSFB în atribuirea pachetului de 8% acțiuni către Asociația Salariaților Petrom fiind în mod detaliat expuse anterior.
Astfel, în discuția din 6.07.2005 (fila 33- vol.7 u.p.), S.S. îi relatează lui K.G. că ministrul S.I.C., referindu-se la Attila, i-a spus: „Este foarte bine să știu că cineva din ministerul meu mă susține (în referire la proiectul de act normativ 8% acțiuni). Sunt fericit că încearcă cineva să mă înțeleagă”. S.S. îi mai spune lui K.G. că este foarte bine și pentru Attila că se va apropia de ministru din ce în ce mai mult. În aceeași comunicare, S.S. îi relatează lui K.G. că ar fi discutat cu S.I.C. și despre problema pe care acesta o are în relația cu șeful său Dan Voiculescu, care l-ar fi putut înlocui dacă nu făcea ce vrea el.
La data de 6.07.2005 (convorbire telefonică –fila 38 dos.7 u.p.) S.S. îi spune lui K.G.: „M-am întâlnit cu Attila în fața ușii ministrului și i-am spus să se ducă înăuntru și să o primească până și dreptul să meargă la celelalte ministere și să adune semnăturile”.
La 6 iunie 2006 într-o convorbire între S.S. și K.G. în legătură cu firma MOL, S.S. afirmă că se află împreună cu un prieten care furnizează lubrifianți și în fapt mare adversar al lui este MOL, dar este gata să sprijine…” (fila 19 dos.10 u.p.).
Elocventă în sensul incriminării formulate de procuror la adresa inculpatului K.G. este și convorbirea telefonică din 28.08.2006, între aceeași conlocutori (fila 127 dos.11 u.p.) în care: – S.S. îi comunică faptul că este urmărit în Bulgaria, că în România „nu am nici un semnal. De obicei Schumi (N.Z.) verifică mereu”… „este de la Hackinen… Îți aduci aminte odată când Schumi avea, tu aveai informații, Hackinen avea..„ – K.G. replică : „Între servicii există mereu o colaborare. Așa a fost mereu… Poate am cumpărat un sistem care să aibă emisie pe bandă largă. Asta poate să pună sub supraveghere orice apel de la orice număr care apare la liniile din România”.
Într-o altă comunicare, din 29.08.2006 (fila 132 dos.11 u.p.): – K.G. îi relatează lui S.S. că „Attila (n.n. D.A.) lucrează pentru ei. Face lobby pentru ei” (în legătură cu firma Skoda), iar – S.S. afirmă: „De fapt se folosesc de chestii generale pentru a încerca să descopere ceva și să mă discretizeze pe piață”.
În sensul acelorași aspecte vizând „concurența” pe care ar avea-o pe piața afacerilor din România S.S. se poartă și conversația telefonică din 29.08.2006 (fila 134, dos.11 u.p.) în care K.G. precizează: „E ce ți-am spus. Caută tot ce se întâmplă în sectorul energetic. Cel mai mult îi interesează, spun că DIP (Dan Ioan Popescu), fostul ministru al Industriilor, a influențat foarte mult privatizarea Petrom și caută tot ce e legat de aceasta, caută informații. De asemenea, ai niște competitori pe piață care ar vrea ca tu să fi discreditat. Sunt influențe din două părți … una e de la cel mai mare șef și a doua e că deranjezi afacerile oamenilor, motiv pentru care caută orice…”.
Interesul, preocuparea lui K.G. în legătură cu activitatea desfășurată de serviciile de informații transpare și din discuția telefonică cu numitul John Michael Me Nutt (vol.106 u.p.l, fila 9) în cadrul căreia își exprimă nedumerirea în legătură cu această activitate: „ E de necrezut cum principiul siguranței nu este respectat. E de necrezut cum toată lumea este urmărită și cum se încearcă să fie compromisă toată lumea. Cum se face la serviciu să fie implicate în strângerea dovezilor? Chestii din astea, toate sunt împotriva principiilor democratice. Asta a fost punctul culminant”.
Corelativ manifestărilor de aderare și sprijinire ale grupului infracțional organizat concretizate de inculpatul K.G. prin comunicările telefonice s-au distins acte exterioare de conduită în ce privește promovarea proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom.
Coeziunea psihică și conivența instaurate între S.S. și K.G. cu privire la acțiunile grupului infracțional organizat cu caracter transnațional rezultă din faptul că manifestările de aderare exprimate de inculpatul K.G. au avut corespondent în atitudinea, conduita lui S.S..
Spre exemplificare, în convorbirea telefonică din 6 iunie 2005 (vol.6 u.p., fila 33) : -S.S. afirmă despre ministrul S.I.C.: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic (n.n.referire la inițierea procesului de privatizare al SC Romaero SA) și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”. Pe de altă parte, din convorbirea telefonică din 6 decembrie 2005 (vol.7, fil.203) reiese relaționarea lui K.G. cuS.M.Michal, D.M.R.și N.Z.. La 11 ianuarie 2006, S.S. îi comunică lui K.G. aspectul că s-au întâlnit cu cei de la Romtelecom și „Cred că acum e momentul potrivit pentru tine, să intri și tu” (vol.106, fila 40).
Prin prisma celor înfățișate și contrar susținerilor apărării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin acțiunile sale, inculpatul K.G. a oferit informații cu caracter general, la cererea lui S.S., a executat sarcini preluate de la acesta în legătură cu anumiți agenți economici aflați în portofoliul MEC, deși nu avea nicio legătură profesională cu acel domeniu și s-a implicat substanțial în traseul, parcursul intra și interinstituțional al proiectului de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația salariaților (PAS) Petrom.
Din maniera de relaționare a rezultat, dincolo de orice dubiu, că inculpatul K.G. a avut reprezentarea interesului neoficial al grupului infracțional organizat în procesele specifice de privatizare, restructurare, condiții în care a înțeles să obțină informații utile atingerii obiectivelor propuse.
Spre exemplu în convorbirea telefonică din 8.06.2005 (fila 57, vol.6 u.p.) K.G. îi răspunde lui S.S. următoarele: „Poșta Telecom este o societate moartă, nu are profit, doar folosește și înghite capitalul social al societății, n-are activitate, n-are venituri, dar are multe birouri”.
În raport cu materialul probator existent la dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a observa că relația inculpatului K.G. cu S.S. nu s-a rezumat la dezbaterea unor evenimente economice politice din România, precum nefondat pretinde apărarea, ci s-au circumscris unei conduite ilicite prin care K.G. a comis acte de contribuție morală (intelectuală) la acțiunile derulate de S.S. și S.M., cărora le-a menținut astfel și întărit rezoluția infracțională în ce privea culegerea de informații în legătură cu promovarea actului normativ în discuție, K.G. având cunoștință și acceptând caracterul nelegal al demersurilor.
În esență, activitatea de sprijinire intelectivă a grupului infracțional organizat de către K.G. a constat în strângerea de date, informații de pe agenda de lucru a Guvernului României, dar și în exercitarea influenței asupra secretarului de stat din cadrul MEC, D.A., în cazul promovării proiectului de act normativ amintit.
Din această perspectivă Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi argumentele apărării potrivit cărora calitatea de vicepreședinte a UDMR și membru al Prezidiului Executiv al organizației, îi permitea acestuia să aibă acces la informații privind agenda Guvernului, reprezentantul UDMR în Guvernul României transmițând agenda de lucru Prezidiului executiv al UDMR anterior ședințelor.
Admițând ca legală o asemenea ipoteză (procedura legată de traseul actelor normative, anterior adoptării lor, caracterul informatiilor privind agenda de lucru a Guvernului –a fost înfățișată anterior), Înalta Curte de Casație și Justiție nu identifică rațiunea pentru care K.G. ar fi fost îndreptățit a discuta aspecte referitoare la proiectul de act normativ al pachetului de 8% acțiuni Petrom cu S.S., ori a exercita presiuni asupra secretarului de stat D.A. în același sens.
În virtutea acelorași considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază fondată și acuzația referitoare la transmiterea de către K.G. lui S.S. a unor informații vizând declanșarea procesului de privatizare al Romgaz, în concret date privind momentul în care la ședința de Guvern urma să se ia în discuție proiectul de act normativ care avea să devină HG nr.653/2005.
Aspectul că pentru furnizarea informațiilor referitoare la selectarea consultantului financiar în privatizarea SNGN Romgaz SA, inculpatul K.G. nu ar fi obținut vreun beneficiu financiar, nu prezintă relevanță în planul incriminării.
Referitor la interesul grupului infracțional organizat în legătură cu SC Romtelecom SA București, în raport cu mențiunile din notele de redare ale convorbirilor telefonice purtate între K.G. și S.S., în adevăr, se pot constata referiri la „Poșta Telecom” (Post Telecom), ceea ce arată eventuala confuzie existentă în cuprinsul actului de inculpare, în împrejurarea în care Romtelecom, Post telecom și Poșta Română erau în fapt societăți distincte.
Acceptând argumentele apărării în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă însă că și într-un asemenea context printre sarcinile inculpatului K.G., în calitatea sa de vicepreședinte executiv al UDMR, nu se putea număra și obligația de a furniza informații investitorilor și sprijinirea investițiilor străine decât într-un cadru oficial, instituționalizat, și nu în cadrul unor convorbiri telefonice cu S.S..
Conduita ilicită a lui K.G. se raportează în principal la relaționarea sa cu coinculpatul S.S., însă este evident că acțiunile sale s-au înscris într-o acțiune organizată, planificată și concertată, într-o coeziune psihică, în împrejurarea în care comunicările pe care K.G. le-a avut cu S.S. dezvăluie că primul avea reprezentarea existenței unui grup infracțional la ale cărui obiective se alăturase.
Concluzionând, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat îndeplinite cerințele în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului K.G. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Inculpatul N.Z. a fost numit în calitatea de ministru al MCTI din Guvernul României la 29 decembrie 2004, ocupând această funcție în perioada de referință, în care, în cadrul MCTI s-au declanșat în conformitate cu programul de guvernare 2005-2008, Capitolul 20, procesele de privatizare totală a Romtelecom, Post-Telecom, SN Radiocomunicații și CN Poșta Română.
Conducerea MCTI a fost exercitată de N.Z. în îndeplinirea atribuțiilor generale prevăzute la art.53 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României.
Prin ordinul nr.152/bis al ministrului MCTI din 31.03.2005 în funcția de consilier personal al ministrului, cu atribuții în procesele de privatizare a fost numit inculpatul D.M.R..
Din materialul probator administrat în cauză a reieșit că activitatea ilicită a inculpatului N.Z. a parcurs anumite etape, de la momentul investirii sale ca ministru MCTI și până la 21 noiembrie 2006, debutând prin cunoașterea unor membri ai grupului infracțional organizat extern, stabilirea și întreținerea unor relații cu aceștia.
Astfel, N.Z. l-a cunoscut, în primăvara anului 2005, prin intermediul lui K.G., pe S.S., aspect confirmat, în declarațiilor lor, de S.S., K.G., N.Z..
Pe inculpatul D.M.R. l-a cunoscut de asemenea în primăvara anului 2005 pe care, așa cum precizam, l-a numit în funcția de consilier personal în cabinetul demnitarului.
În fine, inculpatul N.Z. l-a cunoscut și pe la O.M., iar cu B.V. a relaționat în cadrul discuțiilor avute pentru selectarea CSFB în finalizarea contractului cu Romtelecom, în același context derulându-se contactele și cu inculpatul F.M.C..
Fără a se putea stabili cu exactitate dacă angajarea lui D.M.R. în cadrul MCTI s-a datorat eventualei intervenții a lui S.S. pe lângă ministrul N.Z. (așa cum menționează actul de trimitere în judecată), ori expertizei care-l recomanda pe acesta, Înalta Curte de Casație și Justiție observă totuși că CV-ul lui D.M.R. nu relevă competență, aptitudini sau eventuale performanțe în domeniul privatizărilor, a procedurilor specifice.
O componentă a implicării ilicite a inculpatului N.Z. în activitatea grupului infracțional o constituie modalitatea de relaționare cu membrii grupului, în concret întâlnirile, contactele, convorbirile telefonice pe care inculpatul le-a avut cu coinculpații S.S., S.M., O.M., atât în cadru oficial și îndeosebi în cadrul neoficial.
Se va demonstra că probele cauzei – rapoarte de supraveghere operativă realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, notele de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile inculpaților, martorilor – scot în evidență acceptarea de către inculpatul N.Z. a anturajului membrilor grupului infracțional extern și implicit abordarea și rezolvarea, printre altele, a problemelor ce se circumscriau obiectivelor ilicite vizate de grup.
Și în cazul inculpatului N.Z., rolul de agent recrutor în cadrul grupului infracțional organizat l-ar fi exercitat, conform acuzării, S.S., care folosind căile, metodele deja arătate, a făcut posibilă aderarea la grup.
Astfel, prin intermediul lui K.G., S.S. a dat lui N.Z. o cartelă telefonică emisă de un operator de telefonie mobilă din Austria, aspect confirmat de K.G., S.S. dar și de N.Z., acesta din urmă declarând că nu l-a interesat proveniența acelei cartele și a luat gestul lui K.G. drept unul amical, un ajutor pur amical.
Detaliul referitor la acele cartele telefonice pe care S.S. le-a dăruit mai multor inculpați ai cauzei a fost justificat de fiecare dintre ei în diverse moduri, în cazul lui N.Z. invocându-se necesitatea reducerii costurilor cu întreținerea.
Deși nu s-a dovedit în cauză în mod cert că utilizarea acelor cartele telefonice în comunicarea dintre inculpați, dintre ei și alte persoane ar fi avut menirea de a asigura secretizarea convorbirilor, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că la evaluarea materialului probator al cauzei o astfel de împrejurare nu poate fi omisă, cu atât mai mult cu cât în discuție este o persoană ce deținea funcția de ministru și care, cu siguranță avea la dispoziție mijloace de comunicare corespunzătoare.
În referire la întâlnirile pe care N.Z. le-a avut în afara MCTI ori a altui cadru oficial, se constată că a avut contacte cu S.S., în restaurante, cafenele între 29 iunie 2005 și noiembrie 2005, iar cu B.V. a avut de asemenea întâlnire la 4 octombrie 2006 în prezența lui S.S., O.M. și D.M.R..
În mod substanțial activitatea ilicită desfășurată de inculpatul N.Z. este redată prin convorbirile telefonice purtate de acesta cu coinculpați ai cauzei, ori de coinculpați cu alte persoane context în care se fac numeroase referiri la persoana ministrului MCTI.
Astfel, în discuția telefonică din 6.06.2005 (vol.6 fila 48) S.S. îi comunică lui C.P. că: „E bine. Am avut o întâlnire ieri cu prietenul meu de aici, sunt în România. Va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern săptămâna asta, pentru cele 8%. A trebuit să vin să fac presiuni” (referire la ministrul S.I.C.). În ceea ce-l privește pe ministrul N.Z., S.S. afirmă în cadrul aceleiași convorbiri telefonice următoarele: „Celălalt este în afara țării până pe 10 și se va întoarce săptămâna viitoare. Poate va ajunge miercuri sau joi seara, joi și vineri să facem asta”.
În legătură cu proiectul de act normativ al pachetului de 8% acțiuni Petrom, S.S. în convorbirea telefonică cu S.M. din 29 iunie 2005 (fil 183, vol.6 u.p.) îi comunică acestuia că așteaptă să se termine ședința de Guvern în care se discuta acel proiect și se va întâlni cu ministrul telecomunicațiilor care este „și el în ședința de Guvern”. În aceeași zi, câteva ore mai târziu, S.S. îi relatează lui S.M. discuția pe care a avut-o cu N.Z. referitor la lucrările interne ale ședinței de Guvern, făcând următoarele afirmații: „De fapt, mi-a spus (n.n. N.Z.) că poate trece de Guvern, poate fi aprobată de Guvern, dar nu poate intra în vigoare până în septembrie, când parlamentul va începe să lucreze… Știi ce i-a spus ministrul? Mi-a spus: De ce nu mi-a explicat? Puteam să conving cel puțin 5 oameni din guvern”…
În considerarea celor prezentate anterior în referire la chestiunea traseului parcurs de proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom către Asociația Salariaților (PAS) Petrom, Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că pentru promovarea actului normativ în forma dorită de membrii grupului infracțional organizat s-au făcut presiuni atât la ministrul S.I.C. cât și la alți responsabili români.
Convorbirea telefonică evocată se situează după ședința de Guvern din 29 iunie 2005 când fusese respins proiectul de act normativ și deci la data la care S.S. a solicitat conform propriilor spuse, sprijinul celuilalt ministru, respectiv N.Z., ca prin poziția ocupată în Guvernul României și prin sistemul relațional de care dispune să contribuie în cadrul ședințelor de Guvern la aprobarea proiectului de act normativ.
Sprijinul pe care inculpatul N.Z. s-ar fi oferit a-l da în realizarea obiectivului grupului infracțional rezultă însă cu claritate din conținutul convorbirilor telefonice purtate la inițiativa lui N.Z. cu S.M. la data de 4 aprilie 2006 (fila 210, vol.8 u.p.) în care se discută următoarele: S.M.Michal: -„Te-am căutat pentru că vroiam să te rog ceva. Dacă ordonanța privind procentul de 8% va fi discutată, mâine, vreau să-ți atrag atenția în privința unui aspect. Este vorba de prețul acțiunilor, pentru că ordonanța prevede că salariații vor plăti un preț care va fi calculat pe baza prețului plătit de OMV, dar acesta va fi transformat în lei la cursul de ședință de la data respectivă”… N.Z.: -„Înțeleg. Cine va propune proiectul? Hackinen (numele de cod folosit pentru S.I.C.)? S.M.: -Da. N.Z.: – Bine, voi ridica această problemă.S.M. l: -Cred că prețul ar trebui să fie de 0,525 euro, adică același preț conform legii privatizării.”
Se poate observa din redarea convorbirilor purtate între ministrul MCTI și S.M.– cetățean ceh, managing director al grupului de acoperire a piețelor emergente din cadrul CSFB, maniera în care cel din urmă îl abordează pe N.Z., faptul că îi atrage atenția cu privire la aspectele ce ar trebui rezolvate în chestiunea acelui proiect de act normativ, în concret sarcina pe care o dă ministrului în prestația pe care acesta urma să o aibă în cadrul ședinței de Guvern în care urma a se lua în dezbatere proiectul de act normativ.
Se mai distinge modalitatea în care inculpatul N.Z. relaționa cu S.M., atunci când în discuție se făcea referire la ministrul S.I.C., apelativul folosit fiind Hackinen, ceea ce denotă că N.Z. renunțase în raporturile cu membrii grupului infracțional (S.S.,S.M.Michal) la rigorile pe care poziția de înalți demnitari în statul român le stabilesc, la abordarea oficială și principială în relațiile cu terții și, finalmente, la interesele instituției pe care o reprezenta la cel mai înalt nivel – MCTI.
Este de remarcat că prin conduita sa, inculpatul N.Z. s – a imixtionat dincolo de atribuțiile pe care le putea exercita în domeniul adoptării unor proiecte de acte normative în specificul MEC.
În același sens se înscrie și convorbirea telefonică dintre S.S. și L.L. din data de 29 iunie 2005 (fila 194 vo.6 u.p.) în care primul afirmă despre N.Z.: „Este un prieten foarte bun de al meu. A zis: Săptămâna trecută eu am fost împotrivă pentru că nimeni nu ne-a explicat de ce este o urgență, de ce asta, de ce asta… Săptămâna asta am înțeles, am vorbit cu niște prieteni… Pot să iau cuvântul… Nu am nicio problemă dacă știu, dacă sunt informat, de ce și cum. Pot s-o fac”. S.S. îi mai relatează lui L.L. că N.Z. i-a spus că „Codruț nu poate să ia cuvântul pentru că vine (proiectul de act normativ) de la Ministerul său. Și altcineva trebuie să susțină, să spună că asta e bine, asta trebuie să treacă”.
De altfel, toate aceste aspecte sunt reiterate de același S.S. în discuția telefonică din aceeași dată – 29 iunie 2005 – cu S.I.C. (fila 201 –dos.6 u.p.), ceea ce conduce la concluzia că cei doi miniștri acționau într-o coeziune psihică în sensul dorit de membrii grupului infracțional organizat, S.S. nefăcând vreun secret din faptul comunicării sale deopotrivă cu cei doi înalți demnitari în statul român.
Numele ministrului N.Z. apare constant în convorbirile telefonice dintre K.G. și S.S., , în care se stabilește că S.S. să-l contacteze pe N.Z. în problema actului normativ.
Elocventă este și discuția dintre S.S. și S.M. din data de 11.07.2005 (fila 43, vol.7 u.p.) în care primul îi comunică celui de-al doilea că a discutat cu N.Z. de la care a aflat că B.O. e un bun prieten al său (al lui N.Z.) și cu același prilej i-a mai spus lui S.M. că în 40 minute avea programată o întâlnire cu N.Z..
Informații în legătură cu implicarea lui N.Z. în rezolvarea favorabilă a problemei actului normativ privind vânzarea a 8% acțiuni Petrom îi dă S.S. și lui K.G. în convorbirea telefonică din 11.07.2005 (fil.46, vol.7 u.p.), când afirmă „N.Z. a discutat cu V., a vorbit și cu O. (n.n.Ministru pentru relația cu Parlamentul la data evenimentelor) și amândoi au confirmat că o vor pune pe agendă”. În același sens sunt spusele lui S.S. în aceeași convorbire telefonică cu K.G. din 11.07.2005 în care S.S. afirmă : -„Am vorbit cu N.Z.. I-am dat schimbarea ordonanței, așa cum ma rugat Codruț. Am vorbit puțin despre… m-a întrebat multe. Știi, că aveau nevoie de puțin ajutor, spune-mi cum să mă descurc, unde să trimit… mi-a spus să vorbesc cu tine. Pentru că mi-a spus că în partid nu mai sunt bani”. – K.G.: Da” Se poate deduce că S.S. sugerează un ajutor bănesc pentru UDMR, urmare a celor aflate în urma discuției cu N.Z..
Referitor la procedura de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării SN Radiocomunicații, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că inculpatul N.Z., din calitatea sa de președinte al Comisiei instituite la nivelul MCTI a contribuit moral la acțiunile ilicite întreprinse de coinculpatul D.M.R.(consilierul său personal și membru al aceleiași comisii) și S.S., acordând sprijin moral în declararea Consorțiului CAIB Mușat și Asociații drept câștigător al competiției, aspect ce reiese, de asemenea, din conținutul convorbirilor telefonice între D.M.R.și S.S.. Astfel, la data de 5 aprilie 2006 D.M.R. Mihai după ce îi dă informații lui S.S. în legătură cu clasamentul după deschiderea ofertelor, cu taxa de succes, afirmă că trebuie să meargă să vorbească cu Zsolt.
De remarcat că în intervalul de timp dintre 12 februarie 2005 – 8 mai 2006 s-a derulat activitatea comisiei de negociere referitoare la declanșarea procesului de privatizare a SN Radiocomunicații SA.
În aceeași zi, câteva ore mai târziu, D.M.R.îi relatează lui S.S. că beneficiază de sprijinul celorlalți membri ai Comisiei de licitație, afirmând „Ți-am spus nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul 2. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să aveam asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (n.n.F.B. – secretar de stat pentru comunicații în cadrul MCTI) și nu mai vorbesc despre Schumi (criptonimul folosit în cazul lui N.Z.) sunt convins că ei sunt cei mai buni în acest proces”. În același sens D.M.R.mai spune: „Știi, Schumi trebuie să fie sigur că se va întâmpla acest lucru, ca să fie liniște, din partea primului ministru…”.
Se mai impune precizarea că în perioada 12 februarie 2005 – 8 mai 2006 în care s-a derulat procedura comisiei de negociere, N.Z. a avut întâlniri și convorbiri telefonice cu S.S.,S.M..
Același sprijin l-a acordat inculpatul N.Z. coinculpatului D.M.R. în acțiunile derulate de acesta, la îndemnul inculpaților S.S., S.M. în cazul selectării prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a parchetului de 46% din acțiunile deținute de Statul Român la SC Romtelecom SA, proces parcurs în perioada 3 noiembrie 2005 – 23 decembrie 2005 și apoi în negocierea contractului de consultanță cu consultantul selectat, respectiv consorțiul CSFB – Jeba Trust (în perioada 5 ianuarie 2006 – 8 august 2006).
Conduita exterioară a inculpatului N.Z. s-a manifestat atât în perioada în care se impunea promovarea actului normativ ce urma să reglementeze măsurile destinate privatizării SC Romtelecom (HG nr.727/14.07.2005) dar și ulterior, în concret, în data de 22.07.2005 când a cerut prin S.S. o întâlnire, discuție cu S.M. (reprezentant CSFB) dând de înțeles, într-o manieră suficient de explicită că dorința sa este aceea ca CSFB să câștige licitația.
Astfel în convorbirea telefonică dintre S.M.și S.S. din 22 iulie 2005 (fila 65, vol.7 u.p.) cel din urmă relevă că N.Z. i-a cerut să discute despre Romtelecom, iar anterior (la 8 iunie 2005 –vol.6 fila 57) același S.S. într-o discuție cu K.G. afirmase că din privatizarea SC Romtelecom SA „trebuie să facem bani”. .
284
În legătură cu aceeași privatizare, inculpatul D.M.R., în convorbirea telefonică cu S.S. din 5 aprilie 2006 evocată deja, afirmă: „E extrem de important să rezolvăm problema costurilor. În fiecare zi îi vorbesc lui Schumi despre asta”.
Se constată că manifestarea inculpatului N.Z. relevată de S.S. lui S.M. în convorbirea telefonică din 22.07.2005 a avut loc anterior momentului în care s-a produs anunțul oficial al MCTI privind solicitarea scrisorilor de interes pentru acordarea serviciilor de consultanță financiară, ceea ce a fost natură a distorsiona mediul competițional, demersurile ulterioare oficiale fiind astfel interferate de preferința către CSFB.
În ceea ce privește procedura de evaluare și selectare a consultantului pentru restructurarea, privatizarea CN Poșta Română în care inculpatul N.Z. a fost președinte al Comisiei instituite la nivelul MCTI (ce și-a desfășurat activitatea în perioada 17 octombrie 2005- 21 iulie 2006), Înalta Curte de Casație și Justiție reține ca relevantă convorbirea telefonică din 21 decembrie 2005 dintre D.M.R. și O.M. (vol.7 u.p., fila294), în planul implicării inculpatului N.Z. în acțiunile ilicite al grupului extern organizat, prin acte de sprijinire. În contextul în care O.M. îl întâlnise pentru prima dată pe inculpatul N.Z. acesta afirmă în convorbirea cu D.M.R.: „de fapt, m-am întâlnit cu el, cu ministrul, din întâmplare, acum două seri. I-am dat cartea mea de vizită, dar n-am reușit să o obțin pe a lui. A fost frumos că mi-a spus: A, te cunosc, am auzit numele tău. Apoi i-a spus prietenului mei: Voi semna contractul pentru Poștă”.
Se mai impune constatarea că tot în timpul lucrărilor comisiei de negociere al cărei președinte era inculpatul N.Z. a transmis la 15.05.2006, prin intermediul lui D.M.R., membrilor grupului infracțional că este bine să se întâlnească „să discutăm despre Poștă și să stabilim” (convorbire telefonică din 15 mai 2006, vol.9 fila 105- dintre D.M.R.și S.S.).
În lumina celor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră nefondate apărările formulate, aspecte precum inexistența unor documente (informații clasificate în activitatea comisiilor constituite la nivelul MCTI în cazul celor 3 agenți aflați în portofoliul MCTI) ori necontestarea proceselor de selecție sau a rezultatelor acestora neavând relevanță în raport cu acuzația adusă, aceea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter trasnațional.
Constatând așadar activitatea ilicită a inculpatului N.Z., în latura sa obiectivă, precum și poziția subiectivă cerută de lege, factorii intelectivi și volitivi caracteristici intenției calificate directe, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că sunt îndeplinite cerințele legale în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
6. În privința infracțiunilor de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 Cod penal și de spionaj prev.de art.159 Cod penal.
Prealabil examinării pe fond a acuzațiilor aduse unora din inculpații cauzei cu referire la infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete și respectiv spionaj, instanța de fond a procedat la analiza acestor incriminări, din perspectiva exigențelor conținutului constitutiv dar și în raport cu actualul specific economico-social în care se desfășoară tranzacțiile comerciale.
În evaluarea propusă, instanța a pornit de la faptul că inculpații acuzați de săvârșirea acestor infracțiuni – de extremă gravitate și care prin natura și implicațiile produse aduc atingere unor valori sociale, relațiilor sociale formate în jurul acestora de importanță fundamentală – au contestat dintr-un început posibilitatea ca actele lor să poată fi circumscrise unor atare infracțiuni contra siguranței statului, invocând aspecte cu privire la neîntrunirea cerințelor privind subiectul activ al infracțiunii, în cazul infracțiunii de spionaj ori vizând neîndeplinirea condițiilor prevăzute în art.157 alin.2 Cod penal, respectiv ca „fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului”.
Fără a examina aici criticile formulate de apărare, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază util a stabili cadrul răspunderii penale în raport cu infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete și spionaj, infracțiune cu caracter corelativ.
Un asemenea demers se impune cu prioritate ținând seama de caracteristicile aparte ale activităților derulate în procesele de privatizare declanșate de autoritățile române, precum și de poziția și rolul pe care-l ocupă banca de investiții, în calitatea sa de agent de privatizare – consultant care are, printre altele, dreptul la obținerea unor informații globale, complete, reale, actuale, condiție premisă, dealtfel, a calității expertizei oferite.
În adevăr, obținerea acestor informații are loc pe căi formale și informale, conform legii și uzanțelor comerciale.
Cu alte cuvinte, va trebui să se statueze în raport cu incriminata obținere de informații care sunt limitele în care reprezentanții instituțiilor internaționale de consultanță, ai băncilor de investiții pot acționa în familiarizarea lor cu piața românească și în ce măsură actele de comerț specializate, procedurile desfășurate în procese de privatizare ,restructurare, atragere investițională au fost îndeplinite în condițiile legii naționale comunitare și conform uzanțelor comerțului internațional.
Precum arătam, o analiză completă va trebui să cuprindă și verificarea existenței a două entități distincte – pe de o parte statul român și pe de altă parte, o putere sau organizație străină ori agenții acestora – din perspectiva subiecților infracțiunii evaluate.
În mod cert, examinarea întrunirii elementelor constitutive ale celor două infracțiuni presupune corecta înțelegere, cunoaștere a regulilor de funcționare a mediului profesional și de afaceri din România și a interacțiunii acestuia cu mediul de afaceri comunitar, dar și a modului în care se desfășoară procesele de privatizare, precum și de selecție a unui consultant pentru asistarea statului în procesul de privatizare.
Apărarea pretinde, printre altele, că necunoașterea rolului, organizării și modului de lucru al băncilor de investiții a determinat punerea semnului identității între banca, bancherul de investiții și grupul infracțional organizat.
Într-o altă teză, apărarea surprinde într-o manieră extrem de justă că infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete, deosebit de gravă, ca orice infracțiune de trădare, prezintă pe lângă conotația strict juridică – aceea a încălcării de către acuzat a obligației sacre de fidelitate față de țară, obligația statuată în Constituție – și o profundă semnificație morală.
Declararea unei persoane ca fiind trădător, marchează în mod irevocabil destinul acelei persoane și a familiei sale, trădătorii fiind unanim dezavuați în întreaga istorie a omenirii, existând celebre exemple dar și maxime celebre pe acest subiect.
Înalta Curte de Casație și Justiție primește punctul de vedere al apărării care consideră ca profundă și serioasă sarcina dezlegării juridice a prezentei cauze, demers în urma căruia instanța va constata ori nu caracterul fondat al acuzațiilor aduse.
Amintind că în legătură cu contextul economic al proceselor de privatizare programate, inițializate, declanșate și parcurse în perioada 2005 – 2006 în cadrul MEC și MCTI, dar și cu natura, caracterul și importanța datelor și informațiilor create și manipulate în procesele de privatizare, conceptul de securitatea statului, securitatea națională ori confidențialitatea informațiilor – sau făcut cuvenitele precizări în debutul considerentelor prezentei hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție expune:
Infracțiunile contra siguranței statului își află locul în Partea specială a Codului penal Titlul I și au ca obiect juridic generic relațiile sociale privind ocrotirea și apărarea statului, relații ce se formează în legătură cu valorile sociale fundamentale care condiționează siguranța statului, în care sunt implicate asemenea valori și anume: unitatea, integritatea teritorială, suveranitatea și independența națională, ordinea constituțională.
Conceptul de securitate (siguranță) națională desemnează, precum arătam în precedent, starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.
Potrivit art.157 alin.1 Cod penal, infracțiunea constă în transmiterea informațiilor secrete de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, precum și procurarea de documente sau date ce constituie informații secrete de stat, ori deținerea de asemenea documente de către cei care nu au calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, sau de un cetățean român sau de o persoană fără cetățenie, domiciliată pe teritoriul statului român, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.
Conform alin. 2 al aceluiași text incriminator, constituie de asemenea infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete, aceleași fapte, dacă privesc alte documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.
Obiectul juridic special al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete este format din ansamblul relațiilor sociale referitoare la siguranța statului și a căror ocrotire este asigurată prin stricta păstrare a secretului de stat. Prin asemenea fapte se aduc prejudicii statului, slabindu-se posibilitatea și capacitatea sa de a dispune suveran și independent asupra tuturor problemelor legate de politica sa internă și externă. Obiectul juridic special este, în principiu, asemănător cu obiectul juridic generic (de grup) deosebirea constând, de regulă, în faptul că în cazul obiectului juridic special, acțiunea sau inacțiunea privește numai o valoare socială determinată, ca de exemplu suveranitatea, unitatea sau indivizibilitatea statului.
În cazul infracțiunii prev.de art.157 alin.1 Cod penal, obiectul juridic special îl reprezintă ansamblul relațiilor sociale care privesc siguranța statului și a căror apărare este asigurată prin stricta apărare a secretului de stat.
Conform art.150 Cod penal, „secretele de stat sunt documentele și datele care prezintă în mod vădit acest caracter, precum și cele declarate sau calificate astfel prin hotărâre a Guvernului”.
Informațiile secrete de stat se clasifică pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate, nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa de secrete de stat fiind: strict secrete de importanță deosebită, strict secret, secret-în sensul Legii nr.182/12.04.2002 privind protecția informațiilor clasificate (publicată în M.Of.nr.248/12.04.2002).
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile importante care vizează siguranța statului, ca de pildă: date privind sistemul de apărare a țării, operațiile militare, cifrul de stat, date, scheme, programe referitoare la sistemul de comunicații și la rețelele de calculatoare speciale și militare, hărțile pe care sunt reprezentate obiective secrete de stat, cercetările științifice în domeniul tehnologiilor și altele.
Dacă în ceea ce privește obiectul juridic special al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete în varianta art.157 alin.1 Cod penal nu se ridică probleme, în modalitatea reglementată în art.157 alin.2 Cod penal obiectul juridic se constituie din relațiile sociale referitoare la siguranța statului, a căror ocrotire este asigurată prin stricta păstrare a secretului acelor documente, date, altele decât cele la care se referă alin.1, care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta comisă să pericliteze siguranța statului.
Din perspectiva existenței obiectului juridic al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, în varianta art.157 alin.1 Cod penal, în raport cu acuzațiile aduse în prezenta cauză nu se disting aspecte ce ar suscita comentarii.
Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că nu și-a propus aici a analiza în fond acuzațiile aduse unora dintre inculpații cauzei, ci a realiza o viziune de ansamblu asupra celor două infracțiuni în lumina contextului economic actual și evaluând doar sui generis învinuirea adusă, prin raportare la conținutul constitutiv al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete și spionaj.
În mod firesc, instanța va proceda ulterior la o expunere detaliată a pretinsei activități infracționale reținute în sarcina fiecărui inculpat, urmând a justifica, în fapt și în drept modalitatea în care va înțelege să soluționeze, să rezolve acțiunea penală exercitată în cauză.
Revenind la satisfacerea exigențelor în ceea ce privește existența obiectului juridic special al infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, în modalitatea incriminată de legiuitor în art.157 alin.2 Cod penal – în cauza prezentă, Înalta Curte de Casație și Justiție în reiterarea considerentelor deja înfățișate cu referire la caracterul și importanța informațiilor din domeniul energetic și al comunicațiilor – domenii strategice – concluzionează în ceea ce privește aspectul că datele informatice vehiculate în domeniile evocate, prin caracterul și importanța lor capătă dimensiuni, în anumite împrejurări și momente care fac să fie periclitată securitatea statului.
Referitor la obiectul material al infracțiunii nu se impun precizări suplimentare, acesta constând în documentele (înscrisuri, hârtii, desene, fotografii, etc., ori diferite obiecte și instrumente, iar în ipoteza în care transmiterea s-a realizat prin viu grai sau când este vorba de date sau informații nematerializate nu există obiectul material.
De remarcat că în doctrină s-a exprimat și opinia că infracțiunea nu are obiect material, acțiunea de intrare în legătură cu o putere străină neexercitându-se asupra unui bun.
S-a apreciat astfel că nu constituie obiect al infracțiunii bunurile prin intermediul cărora se realizează legătura cu puterea străină (aparatură de radio-transmisie, scrisori, etc.) acestea constituind mijloace de săvârșire a infracțiunii și corpuri delicte, mijloace materiale de probă.
Subiectul activ nemijlocit este calificat, făptuitorul trebuind să aibă calitatea de cetățean român sau de persoană fără cetățenie, domiciliat pe teritoriul statului român, calitatea specială impunându-se a fi îndeplinită de subiectul activ la data săvârșirii infracțiunii.
În situația în care activitatea ilicită a fost efectuată de un cetățean străin sau de o persoană fără cetățenie, care nu domiciliază pe teritoriul statului român, fapta va fi calificată drept spionaj.
Subiectul pasiv este statul român, iar în cazul în care o anumită unitate (spre exemplu, o unitate publică) a suferit o vătămare efectivă prin comiterea infracțiunii, aceasta va dobândi calitatea de subiect pasiv secundar subsidiar.
Specificul prezentei cauze, din prisma subiecților infracțiunii, impune următoarele precizări:
În sarcina inculpaților cetățeni străini s-a reținut prin actele de trimitere în judecată săvârșirea infracțiunii de spionaj (art.159 Cod penal) în diferite forme de participație penală, iar în sarcina inculpaților cetățeni români procurorul a constatat existența infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, art.157 Cod penal, în variantele prevăzute de alin.1 și respectiv alin.2 ale textului incriminator.
Dacă referitor la întrunirea condițiilor privind subiectul activ calificat nu există aspecte de lămurit, se ridică însă problema evaluării din perspectiva conturării unei entități distincte – putere sau organizație străină sau agenți ai acestora, așa cum a prevăzut legiuitorul în cuprinsul textului de lege – căreia subiectul activ al infracțiunii să-i transmită informații – secrete de stat (art.157 alin.1 Cod penal) ori alte documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului (art.157 alin.2 Cod penal).
Altfel spus, urmează a verifica existența subiectului pasiv – statul român, precum și existența unei puteri sau organizații străine ori a agenților acestora, beneficiari ai conduitei ilicite a subiectului activ, respectiv cei care profită de pe urma acțiunii de transmitere a secretelor de stat ori a acelor date alte documente care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
În adevăr, fără îndeplinirea acestei condiții nu se poate susține fundamentat existența infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete ori de spionaj.
Actuala reglementare menține incriminările din Codul penal din 1968, infracțiunea de trădare fiind prevăzută atât în Codul penal din 1864, cât și în cel din 1937 care folosea denumirea de înaltă trădare, noțiune care azi e utilizată în art.96 din Constituția României, potrivit căruia Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
Noul Cod penal menține incriminarea trădării prin transmitrere de informații secrete de stat (art. 395) , precum și pentru spionaj (art. 400) , incriminări cuprinse în Titlul X. Infracțiuni contra securității naționale.
Revenind la speța de față, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în mod specific în pretinsul angrenaj infracțional se regăsesc inculpații cetățeni români acuzați de comiterea unor acte de trădare prin transmitere de secrete (art.157 Cod penal) dar și inculpații cetățeni străini acuzați de săvârșirea infracțiunii de spionaj, aceștia din urmă inițiatori și constituenți ai unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional (în accepțiunea art. 2 din Legea nr.39/2003) și totodată beneficiari ai conduitei ilicite a inculpaților cetățeni români (înalți responsabili ai statului român, o parte din ei).
Rezultă că prin natura și caracterul său aparte, prezenta cauză obligă la o atentă introspecție, la o profundă cercetare a modalității în care inculpații cauzei au relaționat, a manierei în care aceștia și-au exercitat atribuțiile ce le reveneau și dacă în actele lor au depășit ori nu gradul de reprezentare, interesul instituției angajatoare.
Reamintind că nu la acest moment Înalta Curte de Casație și Justiție analizează vinovății și nici nu stabilește în ce măsură inculpații au încălcat normele legale, ci doar conturează cadrul legal care să-i permită examinarea pe fond a acuzațiilor pentru fiecare dintre inculpați, înfățișează următoarele:
Constituirea inculpaților cetățeni străini într-un grup infracțional organizat cu caracter transnațional a fost demonstrată în expunerile anterioare, instanța motivând rațiunile pentru care aceștia vor fi trași la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, în împrejurările în care s-a stabilit cu certitudine conturarea unui grup structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care a existat pe o perioadă de timp și a acționat în mod coordonat având ca scop săvârșirea uneia sau a mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiul financiar sau alt beneficiu material.
S-a mai reținut că a existat o organizare în plan vertical în cadrul grupului, în concret existenta unor membrii cu rol de lider, conducător și inițiator totodată, care a (au) organizat și coordonat activitatea ilicită și membrii care au deținut calitatea de executanți și care prin acțiunile lor au dus la îndeplinirea ordinelor, sarcinilor, cerințelor liderilor de grup.
Probatoriul administrat în cauză a permis stabilirea faptului că inculpații cetățeni străini, în paralel și suprapus, dar excedând, activităților desfășurate în calitatea profesională și oficială conferită de raporturile oficiale sau contractuale cu CSFB – Credit Suisse – First Boston Europe Ltd, componente a grupului financiar CSFB, cu sediul la Londra – au constituit la inițiativa unuia dintre inculpați, începând cu primele luni ale anului 2005, o grupare a cărei preocupări au depășit cadrul oficial impus de relația de serviciu.
S-a mai stabilit de către instanță, în baza probelor strânse la urmărirea penală, dar și a administrării probelor nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, că gruparea astfel constituită viza în mod predilect sectorul energetic și de comunicații din România, sfere ale economiei în care se continuau procesele de privatizare și/sau atrageri investiționale ori urmau să se declanșeze procesele enunțate, conform programului de guvernare pe anii 2005 – 2008 și a foii de parcurs în domeniul energetic pentru perioada 2003 – 2015.
În concret, pe fondul participării sau a intenției de participare, în calitate de consultanți selectați sau cu ofertă de consultanță financiară ori de investiție financiară în vederea construcției, reconstrucției, tehnologizării, retehnologizării și/sau privatizării/restructurării unor societăți comerciale aflate în portofoliul MEC ori MCTI, din partea CSFB, grupul a derulat activități coordonate, concertate și sistematice pentru îndeplinirea unor obiective de ordin personal atât în favoarea grupului financiar internațional al căror reprezentanți erau (CSFB), cât mai ales în scopul favorizării altor organizații economico-financiare internaționale, cu care CSFB avea sau nu contracte de consultanță, activitatea fiind de natură a le aduce avantaje de ordin material sau de ordin moral membrilor grupării infracționale.
Prin urmare, inculpații cetățeni străini, prin actele de conduită exterioară s-au desprins de interesele entității financiar bancare pe care o reprezentau și care s-a aflat în relații de natură economico-financiară cu Statul român și în numele căreia au continuat să acționeze și, prin depășirea mandatului acordat de angajator, au derulat acte infracționale constituindu-se într-o grupare ocultă, cu scopuri obiective, interese proprii, fără a avea acceptul angajatorului.
Aceasta este rațiunea pentru care în cauză acțiunea penală a fost exercitată față de inculpații persoane fizice, iar nu față de CSFB sau față de altă entitate financiar-bancară.
Astfel cum s-a demonstrat, activitatea derulată de inculpații cetățeni străini – în cadrul oficial și extraoficial – a devenit convergentă cu același gen de activitate oficială, dar și extraoficială derulată de inculpații cetățeni români, înalți funcționari guvernamentali ori oficiali sau chiar demnitari ai Guvernului României din cadrul MEC și MCTI, care relaționând cu inculpații cetățeni străini – prin încălcarea rigorilor funcțiilor ocupate – au aderat și sprijinit realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracțional extern, sub aparenta îndeplinire a atribuțiilor lor de serviciu, rezultate din politicile instituțiilor implicate în privatizarea societăților comerciale conform programului de guvernare 2005-2008.
Raționamentul expus conduce în mod cu totul îndreptățit la concluzia că o asemenea grupare precum cea constituită de inculpații cetățeni străini se înscrie în categoria juridică pe care legiuitorul a avut-o în vedere în reglementarea art.157 Cod penal respectiv art.159 Cod penal și anume „putere sau organizație străină ori agenți ai acestora”.
În speța de față referirea ce se impune a fi făcută privește „organizația străină”, adică orice grupare străină constituită, dar și agent al unei organizații străine, prin care se înțelege orice persoană care acționează pentru o organizație străină.
Instanța de fond a invocat aceleași argumente pe care le consideră pe deplin valabile în privința analizei, din perspectiva acelorași criterii, a infracțiunii de spionaj (art.159 Cod penal).
a. În ce privește inițierea procesului de privatizare la S.C. Romaero SA București și S.C. Avioane Craiova
O.U.G. nr.95/2002 privind industria de apărare aprobată de Parlamentul României prin Legea nr.44/2003, în art.2 lit.a definește industria de apărare ca fiind o ramură strategică a economiei naționale, iar în temeiul art.3 s-a aprobat, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului de resort, HG nr.0813/2002 referitoare la agenții economici și capacitățile producției pentru apărare.
Observând legislația în materie, se constată că în HG nr.184/2005 privind aprobarea strategiei de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul MEC pentru anul 2005, precum și a unor măsuri pentru aplicarea acesteia la Capitolul 5 – „Politici de privatizare sectoriale, program și acțiuni de accelerare a privatizării și atragerii de investiții în anul 2005” cei doi agenți economici sunt incluși în categoria socială din domeniul producției de apărare.
Interesul manifestat de S.S. pentru două societăți din domeniul aeronauticii – S.C. Romaero SA București și S.C. Avioane Craiova, din portofoliul OPSPI – MEC a fost dovedit, printre altele, de înscrisul descoperit la reședința inculpatului cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, înscris intitulat „Project 2006”, unde la poziția 20 se află inserată mențiunea olografă „Romaero pentru Diglas Jetran T Bank”, mențiune operată de S.S..
De asemenea, percheziția informatică întreprinsă în mediile de stocare a datelor informatice ale lui S.S. a dezvăluit informații referitoare la S.C. Avioane Craiova SA.
Mențiunea „Romaero pentru Diglas Jetran T Bank” denotă cu claritate intenția lui S.S. ca acea societate comercială să aibă ca investitor firma indicată, iar realitatea acestei susțineri este confirmată faptic prin implicarea sistematică în perioada 2005 – 2006 a inculpatului în scopul intrării în posesie prin intermediul legăturilor sale din cadrul MEC, pe canale informale, a unor date, informații, dar și documente cu caracter intern referitoare la strategia ministerului de privatizare a acestor două societăți comerciale.
Se impune precizarea că cele două societăți comerciale prezentau interes strategic în domeniul aeronauticii, regăsindu-se pe lista cuprinzând agenții economici și capacitățile producției pentru apărare.
Deși în cazul acestor agenți economici nu se declanșase procedura de privatizare, conform metodelor folosite și în alte cazuri, inculpatul S.S. derula demersuri în scopul identificării unui potențial investitor căruia să-i faciliteze adjudecarea pachetelor majoritare de acțiuni – de 72,90% la S.C. Romaero SA și respectiv, 80,93% S.C. Avioane Craiova SA, acțiuni pe care statul român le deținea prin MEC – OPSPI.
În atingerea acestui obiectiv, S.S. avea să se folosească de informații pe care le obținea din interiorul MEC, iar urmare a eforturilor sale, în prima parte a anului 2005 a intrat în contact cu un potențial partener în afacere, numitul M. D., care reprezenta grupul de firme Jetran din S.U.A.
Audiat în instanță în ședința publică din 27 noiembrie 2012, martorul D.M. a declarat că a înființat în 2002 o companie aeriană numită Jetran Asset Management, în parteneriat cu Duglas Jafte. Martorul a precizat că l-a cunoscut pe S.S. prin 2004, poate chiar în 2005 la Sofia prin intermediul d-lui D. Jafte în cadrul unei vizite oficiale făcute de partenerul său american la invitația primului ministru al Bulgariei, iar de la partenerul său a înțeles că reprezentantul Guvernului bulgar în relația cu ei urma să fie S.S.. Din discuțiile purtate cu S.S., martorul a înțeles potrivit propriei declarații, că acesta era consultant al unui grup de investiții CREDINSTAL cu sediul la Viena, unde și locuia, iar temele abordate de cei doi vizau activitatea grupului de finanțare CREDINSTAL care intenționa să achiziționeze pachete majoritate la companii aeriene private din România. Martorul a mai declarat că afectiv este legat de S.C. Romaero, unde în anii 1985-1988 a fost director tehnic, însă a negat că grupul Jetran s-ar fi înscris la procesul de privatizare al S.C. Romaero SA ori S.C. Avioane Craiova, arătând că nu-și amintește să fi purtat cu S.S. vreo discuție pe această temă.
În legătură cu percepția sa despre S.S., martorul a subliniat că acesta obișnuia să se laude cu pretinsele sale relații pe care le – ar fi avut la nivel înalt, susținând că „are intrare” la MEC, iar unele verificări făcute personal de martor au demonstrat caracterul nereal al afirmațiilor lui S.S..
Martorul D.M. a admis că l-a cunoscut pe D.M.R.în cadrul unei întâlniri cu S.S. la București și percepția sa a fost că acela era șoferul ori asistentul lui S.S., urmare a atitudinii pe care S.S. o manifesta față de el, adresându-i-se cu superioritate. Martorul nu a recunoscut ca inculpatul S.S. să-i fi prezentat vreun document cu privire la procesul de privatizare al acelei societăți comerciale și nici nu a purtat discuții cu acesta legat de o eventuală investiție, menționând însă că vicepreședinta grupului Jetran, numita Patricia Pezza s-a întâlnit la București cu S.S., la dorința ei prezent la întâlnire fiind și D.M., împrejurare în care, de asemenea, nu s-au purtat discuții legate de vreo investiție în România. A mai spus martorul că S.S. „le știa pe toate, cunoștea pe toată lumea”.
Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă însă că în declarația luată același martor în cursul urmăririi penale la data de 20 decembrie 2006 acesta a prezentat o cu totul altă situație, arătând că a discutat cu S.S. diferite afaceri, în semestrul doi al anului 2004 fiind anunțată public privatizarea pentru S.C. Romaero în tandem cu S.C. Avioane Craiova SA, condiții în care, de conivență cu conducerea grupului Jetran, a stabilit înscrierea la procesul de privatizare al celor două societăți comerciale. Mai mult decât atât, martorul a confirmat că inculpatul S.S. i-a relatat că este consultant oficial al Guvernului pentru privatizare, grupul CREDINSTAL pe care-l reprezenta alocând sume de bani la care firma Jetran putea avea acces, iar legat de participarea la licitație, S.S. l-a asigurat să stea liniștit că va avea documentația necesară. A mai precizat martorul în faza de urmărire penală că S.S. i -a relatat că are o relație foarte bună cu S.I.C., iar alte demersuri legate de agenții economici martorul nu a mai făcut exceptând scrisoarea de intenție.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că deși, inițial, martorul a dat o serie de informații, a descris anumite împrejurări de fapt, în mod inexplicabil în fața instanței a trecut cu vederea aspecte semnificative menite să lămurească în cauză, considerent pentru care declarația dată în fața instanței va fi reținută în măsura în care se coroborează cu cea de la urmărirea penală, precum și cu ansamblul probator al cauzei.
Prin urmare, materialul probator a relevat că încă din anul 2004, compania americană Jetran Internațional Ltd a transmis MEC trei scrisori de intenție, la 4 mai 2004, 5 iulie 2004 și respectiv la 15 iulie 2005. S-a mai evidențiat că inculpatul S.S. a avut mai multe contacte, întâlniri în cafenele din București cu martorul M.D. cu care a purtat discuții despre „tipul”, în referire la S.I.C. în problema privatizării celor doi agenți economici. Astfel, inculpatul S.S. l-a contactat pe martor la 5 iunie 2005, 21 iunie 2005, dar și la 31 mai 2005, precizându-i în cadrul discuțiilor purtate detalii în legătură cu cele două societăți comerciale, iar în acest sens stau mărturie conținuturile convorbirilor telefonice.
La 21 iunie 2005 S.S. și M.D. stabilesc o întâlnire în trei și cu Patricia Pezza, iar în cadrul discuției S.S. afirmă : „Mi-e frică să nu intru în criză de timp, pentru că vor cere scrisoarea de intenție, dacă nu cumva au cerut deja. Mi-e să nu ne preseze timpul și să apară altcineva. Nu vreau să facem greșeli și de aia te presez. Dă-mi numărul ei (n.n. Patricia Pezza) (fila 128vol.6 u.p.).
În data de 24 mai 2006, S.S. l-a contactat pe S.M. căruia i-a propus să analizeze perspectiva finanțării unei eventuale preluări a pachetului majoritar de acțiuni al S.C. Romaero SA, ce urma a fi scos la privatizare de MEC – OPSPI, context în care a afirmat că urma să obțină documentația de privatizare realizată la nivelul MEC, iar S.M.a precizat că s – ar impune în caietul de sarcini stabilirea unor condiții eliminatorii prin care să se restrângă concurența, respectiv admiterea în faza finală numai a firmelor/consorțiilor care ar avea o cifră de afaceri de peste 1 milion euro.
Redăm în continuare parțial conversația telefonică (vol.9 u.p., fila 171). S.S. : -„Te-ai gândit la Romaero? …Te-am sunat să te gândești la asta, cum o structurezi. Eu o să iau actele, toate documentațiile despre asta, ce au pregătit până acum. Dar ei vor să știe într-o săptămână, două”. S.M.l: „Ok. Au draft-ul de la mine, știi? Radu (n.n.D.M.R.) are draft-ul, Mircea de la privatizarea Alro. Poate reușim să lucrăm pe draft.. S.S.: „Ok. Bine. Dar gândește-te, pentru că voi lua actele și dacă voi putea face o copie o să ți-o trimit azi”.
La data la care cei doi purtau discuția avută, S.M. era angajat în calitate de director executiv al filialei din Praga a fondului de investiți PPF Investments Ltd înregistrat în insula Jersey din arhipelagul Marii Britanii.
Raportul de supraveghere operativă arată că în aceeași zi, în jurul orelor 13,15, inculpatul S.S. s-a deplasat la sediul MEC de unde a preluat un dosar – plastic transparent, de culoare roz, conținând documente în format A4, iar interceptarea și înregistrarea autorizate a convorbirilor telefonice din aceeași dată, orele 14,21 (vol.9, fila 176) arată că inculpatul S.S. l-a contactat pe D.M.R.căruia i-a comunicat că a primit de la ministrul S.I.C. un dosar conținând documentația MEC – OPSPI privind strategia de privatizare a S.C. Romaero SA.
Aceeași convorbire telefonică redă solicitarea lui S.S. către D.M.R. de a ridica materialul pe care inculpatul S.S. îl lăsase la reședința sa din București, b-dul Gh.Magheru nr.9, …., de a-l analiza și selecta aspectele esențiale, pe care să le traducă ulterior în limba engleză, lucru pe care dealtfel, inculpatul D.M.R. îl mai făcuse și cu alte ocazii la cererea lui S.S., așa cum a reieșit din materialul probator administrat.
Redăm: -S.S.: „Am un dosar pentru tine. Cu Romaero… Te rog să te uiți la el, să vezi ce trebuie să traducem în engleză…Sunt toate documentele, o să vezi. Le-am luat azi de la Hakkinen…Și, peste două săptămâni o să anunțe”.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la 22 noiembrie 2006 la inculpatul D.M.R.au fost găsite următoarele înscrisuri : nota privind Aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero SA nr.9360 din 22 decembrie 2005 emisă de MEC-OPSPI, care potrivit acuzării, conține date cu caracter secret de stat; nota privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova SA ce conține date cu caracter secret de stat; nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova SA, înregistrată sub nr.9359 din 22 decembrie 2005, aprobată de ministrul S.I.C. Ioan Codruț, în copie xerox, document cu caracter confidențial.
Prin actul de inculpare, procurorul a arătat că în conținutul Notei privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.C. Romaero SA nr.9360 din 22 decembrie 2005, datele cuprinse la pct.1.1.9, pct.1.1.11, 1.1.12.2 se regăsesc în memoriul de prezentare Romaero, anexa 1 pct.3 și pct.5 și anexa 2 – FC1 și FC2, părți integrante din „Inventarul capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranță națională” al S.C. Romaero SA, aprobat de conducerea MEC – Direcția Producție de Apărare, care conform adresei nr.2 din 14 februarie 2007 a S.C. Romaero SA sunt clasificate la nivelul SECRET atât la Romaero SA (nr.05 din 19 octombrie 2005) cât și la MEC – informații clasificate (nr.6211 din 3 noiembrie 2005 vol.CDC).
Se arată în actul de trimitere în judecată că S.C. Romaero fusese înregistrată la compartimentul informațiilor clasificate al MEC la 24 octombrie 2005 – privind aprobarea conform art.4 alin.2 din O.U.G. nr.95/2002 privind industria de apărare și art.2 alin.10 din HG 1597/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.95/2002 – conducerea ministerului introducând anexa secretă FC1 în cuprinsul Notei nr.9360 din 22 decembrie 2005 fără a o clasifica la nivelul corespunzător, înscris ce a fost găsit, printre altele, asupra inculpatului D.M.R.la percheziția domiciliară.
În considerarea faptului că informațiile clasificate la clasa de secretizare secret de stat și nivelul de clasificare secret, potrivit art.15 lit.b, c, d din Legea nr.182/2002, dar și în conformitate cu HG nr.585/2002 – sunt de natură să producă daune grave securității naționale, organul de urmărire penală a constatat în sarcina inculpatului S.I.C. săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.157 alin.1 Cod penal, constând în aceea că la 24 mai 2006 ia transmis inculpatului S.S. documentele menționate ce conțineau date confidențiale din domeniul industriei de apărare, dar și date clasificate secret de stat, secret de serviciu.
S-a mai considerat că prin conduita sa exterioară inculpatul S.I.C. a aderat la obiectivele vizate de S.S., invocându-se în acest sens convorbirile telefonice dintre S.S. și K.G. din 6 iunie 2005 (vol.6, fila 33) în care primul afirmă, referindu-se la S.I.C.: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic (n.n. referire la inițierea procesului de privatizare S.C. Romaero SA) și a pus oamenii la treabă. DE asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”.
În sensul celor învederate procurorul a apreciat întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Examinând acuzațiile aduse inculpatului S.I.C. în lumina probatoriului cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Procurorul a ajuns la concluzia săvârșirii de către inculpatul S.I.C. a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete de stat având în vedere ca aspecte probatorii comunicarea lui S.S. către D.M.R. din timpul convorbirilor telefonice purtate la 24 mai 2006, în care primul afirmă: „Sunt toate documentele, o să vezi le-am luat azi de la Hackinen (criptonim pentru S.I.C.)…E într-un plic. În casă…l-am lăsat acolo pe canapea”, dar și împrejurarea că potrivit raportului de supraveghere operativă la aceeași dată S.S. s-a deplasat la sediul MEC de unde a luat un dosar – plastic transparent de culoare roz, cu documente în format A4 – acestea fiind considerate drept probe suficiente în fundamentarea acuzației.
În același sens s-a ținut seama și de împrejurarea că în declarația dată de S.S. la 30 ianuarie 2007 la urmărirea penală, acesta a afirmat „este posibil ca această documentație să o fi preluat de la unul din asistenții ministrului S.I.C. Ioan Codruț”, dar și cele precizate de același inculpat la 2 februarie 2007.
În această ultimă declarație, S.S. afirma: „Este posibil să o fi primit în cadrul unor întâlniri oficiale la sediul MEC, de la oficialii ministerului sau chiar de la ministrul S.I.C.. După câte îmi aduc aminte documentația pe care am primit-o nu era așa voluminoasă”.
Prealabil analizării caracterului documentelor în discuție, a respectării ori nu a obligației păstrării confidențialității la nivelul MEC – OPSPI, în concret, a îndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de către ministrul S.I.C., Înalta Curte de Casație și Justiție consideră a analiza conduita exterioară astfel cum s-a materializat în ceea ce-l privește pe inculpatul S.I.C., ținând seama de probatoriul administrat.
Contrar susținerilor procurorului, instanța, în opinie majoritară apreciază că în cauză nu există dovezi care să demonstreze, fără putință de tăgadă, un act exterior de conduită, element material al laturii obiective a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, respectiv nu există probe suficiente și cu valoare de certitudine care să arate că inculpatul S.I.C. este cel care la 24 mai 2006 a transmis coinculpatului S.S. la sediul MEC un dosar conținând notele privind privatizarea (strategii) ale societăților comerciale Romaero SA și Avioana Craiova SA. Examinând apărările formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție le consideră fondate, privind următoarele argumente:
Documentele pe care acuzarea pretinde că le-ar fi transmis inculpatul S.I.C. lui S.S. au fost obținute de acesta din urmă în condițiile neelucidate, într-un moment anterior celui în care au ajuns în cabinetul ministrului, motivat de faptul că înscrisul intitulat „Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova SA” nu purta rezoluția menționată anume „Rog revedere conform adnotării și reexaminării”, dar nu cuprindea nici observațiile privind respingerea proiectului de strategie de privatizare.
În acest sens urmează a se avea în vedere și discuția telefonică purtată între S.S. și D.M.R., la 25 mai 2006 (a doua zi după preluarea de către S.S. a documentelor din cadrul MEC), în care cei doi conlocutori vorbeau despre privatizarea la pachet a celor două societăți, ceea ce dovedește că se aflau în eroare cu privire la poziția ministrului.
Prin urmare, aspectul că la data de 24 mai 2006 inculpatul S.S. s-a deplasat la sediul MEC, a preluat documentele în discuție, apoi ia comunicat telefonic lui D.M.R.că i le-ar fi transmis inculpatul S.I.C. Ioan Codruț, element asupra căruia a revenit în declarațiile date în faza de urmărire penală, când a afirmat că „e posibil” să i le fi transmis niște oficiali din MEC ori chiar ministrul într-o întâlnire oficială – nu pot constitui probe certe în dovedirea săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.157 alin.1 Cod penal în sarcina inculpatului S.I.C.
În adevăr, surprinderea momentului în care ministrul S.I.C. ar fi transmis inculpatului S.S. documentele este dificil de probat (probe directe), însă într-o asemenea situație s-ar fi impus ca ansamblul probelor indirecte să conducă, fără vreo îndoială, la concluzia existenței faptului principal (înmânarea de către S.I.C. a documentelor lui S.S.), ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
Atâta timp cât nu s-a format convingerea că inculpatul S.I.C. a manifestat conduita exterioară incriminată, existând serioase îndoieli, deși s-a procedat la verificarea fiecărei probe, în conținutul ei, Înalta Curte de Casație și Justiție în opinie majoritară a dispus achitarea în conformitate cu prevederile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, constatând că acțiunea penală nu are aptitudine funcțională în ceea ce-l privește pe S.I.C..
Este știut că drept cerință a principiului prezumției de nevinovăție care nu poate fi răsturnată decât prin probe certe de vinovăție, se înscrie și regula potrivit căreia îndoiala profită inculpatului (in dubio pro reo).
Câtă vreme probele de vinovăție sunt nesigure, contradictorii și creează o îndoială rezonabilă, rațională cu privire la veridicitatea lor, instanța nu poate trage altă concluzie în îndoială decât aceea afirmată de prezumția legală de nevinovăție.
În opinia separată, s-a apreciat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii penale și condamnării inculpatului S.I.C. la o pedeapsă privativă de libertate.
S-a reținut că mijloacele de probă ce susțin acuzația în materie penală, pe aspectele vizate de opinia separată, administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății, cu privire la inculpatului S.I.C. sunt următoarele:
– nota de redare a convorbirii telefonice dintre S.S. și K.G. din 06.06.2005 ora 09:27 (vol. 6 dup, fila 33), în care primul, referindu-se la S.I.C., afirmă: „Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic (n.n. referire la inițierea procesului de privatizare S.C. Romaero S.A.) și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”(vol 6 dup, f. 33 verso);
– nota de redare a convorbirii telefonice din data de 24.05.2006 orele 10:58:10 și 14:21, (vol. 9 dup, filele 171), în care S.S. îi comunică inculpatului S.M. faptul că în cursul aceleiași zile urma să obțină documentația de privatizare referitoare la industria de apărare: ”voi lua actele și dacă voi putea face o copie o să ți-o trimit azi„.
Ulterior, în acceași zi, în jurul orei 14:21, (vol. 9 dup,fila 176), în cadrul dialogului telefonic dintre S.S.. și D.M.R., primul îi comunică interlocutorului că „Am un dosar pentru tine”, „cu Romaero”, „În casă. L-am lăsat acolo„, „pe canapea”, „Sunt toate documentele, o să vezi le-am luat azi de la Hackinen (n.n. S.I.C.)”, …“E într-un plic”.
Succesiunea acestor interceptări demonstrează deopotrivă persistența sau durata activității infracționale și consistența raporturilor dintre participanți, respectiv natura activităților și eforturile comune.
– declarația din 30.01.2007 (vol. 5 dup, fila 140) a inculpatului S.S. în care acesta arată referitor la preluarea la data de 24.05.2006, orele 13:13. de la sediul MEC, a unei mape din plastic transparent de culoare roz, conținând documente în format A4, că „este posibil ca această documentație (n.n. privind privatizarea S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.) să o fi preluat de la unul din asistenții ministrului S.I.C.).
– în declarația din 02.02.2007 a același inculpat (vol. 5, fila 144), arată că „este posibil să o fi primit în cadrul unor întâlniri oficiale la sediul M.E.C., de la oficialii ministerului sau chiar de la ministrul S.I.C.. După câte îmi aduc aminte documentația pe care am primit-o nu era așa de voluminoasă. “
– înregistrarea aflată pe CD seria 5 – 131 – 351, obținută cu ocazia activității de supraveghere operativă a inculpatului D.M.R. din care rezultă că acesta a preluat de la reședința inculpatului S.S. documentele în discuție, remarcându-se și volumul și grosimea acestor documente și
– procesul verbal de percheziție domiciliară efectuată la inculpatul D.M.R.(vol. 4, fila 2-7) în care se menționează că s-au identificat și ridicat de la acesta un număr de inscrisuri printre care au fost identificate:
* nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A nr. 9360/22.12.2005 ( depusă în vol.14, fila 59-105), emisă de M.E.C.O.P.S.P.I, ce conține, prin preluare, date cu caracter secret de stat, fără însă a purta această mențiune;
*nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. (notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A., și S.C. Avioane Craiova S.A., fila 41-58, vol. 14), emisă de M.E.C.-O.P.S.P.I, ce conține, prin preluare, date cu caracter secret de stat, fără însă a purta această mențiune.
Audiat in legătură cu documentele ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, inculpatul D.M.R.a susținut că Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero și Avioane Craiova, purta toate semnăturile persoanelor cu atribuții din cadrul MEC, însă nu a considerat că acesta este un document secret, ci unul accesibil publicului informații similare aflându-se și în prezent pe site-ul MEC sau Romaero (declarație din 8 dec. 2011, p. 7,8).
– legătura constantă și amicală dintre inculpatul S.I.C. și S.S. este dovedită cu înregistările audio expuse în considerentele opiniei majoritare și separate, declarațiile inculpaților, dar și cu declarațiile de martori (N.M.R. – f. 32, declarație din 5 dec. 2006. Audierea acestui martor a fost imposibil de realizat în fața instanței de fond însă, conform datelor din faza de urmărire penală, poate oferi explicații necesare, inclusiv sub aspectul remiterii, actelor în condițiile în care la data săvârșirii faptelor era șeful serviciului de securitate din MEC).
Astfel, în data menționată inculpatul S.S. personal a anunțat coparticipanții că va primi acele acte de la ministrul S.I.C., aspect susținut de evenimentele desfășurate în aceeași zi, S.S.prezentându-se personal în două rânduri la sediul MEC.
Dacă prima vizită a fost realizată la ministrul S.I.C., in cursul dimineții, ulterior, în jurul prânzului, după o extrem de scurtă prezență în sediul MEC, a intrat în posesia documentelor ce au ajuns în domiciliul său, fiind preluate în continuare de D.M.R..
Ulterior chiar inculpatul S.S. a susținut în conținutul declarației sale ”posibilitatea” ca însuși ministrul să-i fi remis documentele menționate.
Raportul (sinteză) clasificat înaintat către procuror, referitor la data locul și condițiile preluării mapei, conține referiri la desfășurarea evenimentelor din data de 24.05.2006.
Conform actului de sesizare (f.169), care preia informația din documentul clasificat, în data de 24.05.2006 orele 13:15, inculpatul S.S. s-a deplasat la sediul MEC și a preluat o mapă din plastic roz transparent cu documente A4, găsită ulterior în domiciliul coinculpatului D.M.R..
Acesta din urmă a susținut o relație de prietenie constantă și de durată cu S.S. (declarație din 8 dec. 2011), care ar putea justifica preluarea documentelor din chiar domiciliul coinculpatului S.S..
Este de subliniat și faptul că rapoartele operative în extenso, întocmite pentru data remiterii documentelor, nu se află la dosar, agentul constatator mărginindu-se a înainta numai un raport sinteză către procuror.
Raportul sinteză clasificat nu se referă la intervenția unei alte persoane în cazul remiterii documentelor.
Relevantă este și împrejurarea referitoare la intervalul extrem de scurt al celei de-a II-a vizite, toate acestea conducând la concluzia că documentele erau anterior pregătite (aspect susținut de intervalul scurt necesar remiterii efective) și au fost predate de ministru (nefiind surprinsă operativ intervenția altei persoane).
Mai mult inculpatul S.S.a arătat că este ”posibil” să fi primit documentele chiar de la ministrul S.I.C..
Martorul A.A., în cursul urmăririi penale, la data de 7.10.2008, a precizat traseul notelor privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero și Avioane Craiova în sensul că (p.16): ”de regulă originalele notelor se întorceau de la ministru la OPSPI, dar nu exclud posibilitatea ca un exemplar copie să fi rămas la ministru sau la cabinetul acestuia. De altfel copii de pe aceste note s-ar fi putut face oriunde pe traseul de avizare”.
Această susținere a martorului, deși dată în faza de urmărire penală, în cursul anului 2008, însă la peste 2 ani de la declanșarea procedurii, nu a mai putut face obiectul cenzurii procurorului care nu se preocupase anterior de identificarea aparatul xerox la care se multiplicaseră documentele clasificate, transmise de inculpatul S.I.C. la data de 24 05 2006.
Același martor a indicat traseul acestor documente arătând că (p. 12): ”nu știu cum au putut să ajungă la acesta (n.n la D.M.R.)… și că au avut un traseu ce a cuprins atât direcții din cadrul OPSPI, conducerea OPSPI, Direcția Industriei de Apărare din minister, secretar de stat, ministru și retur”.
În declarațiile sale inculpatul S.I.C. nu a combătut eficient susținerea acuzării sub aspectul remiterii acestor documente, situație în care indiciile menționate anterior nu au fost negate și nu și-au pierdut forța juridică.
În declarația sa din data de 21 oct. 2011, inculpatul a arătat că la începutul mandatului său de ministru s-a întâlnit cu S.S.la cafenele din zona hotelului Hilton. … ”Întâlnirile mele cu S.S. nu erau mai dese de o dată pe lună, aceasta cu indulgență, întrucât au fost situații în care ne-am întâlnit o dată la două luni (p. 3).
Referitor la cele 2 note remise inculpatului S.S. a negat contribuția sa infracțională, arătând că: ” nu am transmis respectivele note-documente și nu am cerut altei persoane să o facă în numele meu”.
În final inculpatul a susținut că în perioada 2005 – 2006 nu au existat, în cadrul MEC, informații sau date care să vizeze siguranța statului. Această ultimă susținere este însă evident contestată de conținutul notelor și adreselor înregistrate în minister, aspect ce demonstrează implicit gradul de sinceritate a declarației.
Toate aceste probatorii, chiar dacă în mare măsură furnizează date indirecte, demonstrază faptul că înscrisurile ce conțineau informații ”secret de stat” au fost remise de inculpatul S.I.C.
Acesta din urmă a avut posibilitatea și oportunitatea de a acționa, în cadrul unei relații constante cu coinculpatul S.S., neexistând nici un indiciu în sensul că înscrisurile puteau fi transmise de un alt participant ori de o altă persoană ce funcționa în cadrul MEC (nu există nici un fel de indicii în legătură cu o astfel de activitate față de martorii audiați și care au intrat în contact cu documentele).
Probatoriul pe acest aspect se sprijină pe datele furnizate de rapoartele operative care au un caracter cvasiaxiomatic în legătură cu evenimentele din data de 24.05.2006 la care se adaugă aspectele ce rezultă din mijloacele de probă enumerate.
Existența unor declarații de martori care se referă la conduita inculpatului S.S.în relațiile cu partenerii de afaceri și care au susținut lipsa de substanță sau de consecvență a afirmațiilor sale și chiar caracterul lor mincinos (declarația martorului S.D.I., p. 2, ședința publică din 18 ian. 2013, f. 264), nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia nesincerității inculpatului în cadrul convorbirilor telefonice interceptate sau a declarațiilor date în fața organului de urmărire penală, neexistând un motiv plauzibil, pertinent, pentru care acesta ar fi furnizat, cel puțin coparticipanților, date nereale.
În opinie separată se consideră că susținerile inculpatului S.S. din cadrul convorbirilor telefonice sunt reale, aspectele fiind verificate prin declarații de inculpați, înregistrări audio, inclusiv prin rapoartele de supraveghere operativă sau percheziția domiciliară care au atestat existență înscrisurilor în locurile și momentele deduse din convorbirile telefonice (în final au fost ridicate din domiciliul coinculpatului D.M.R.).
În ceea ce privește natura probatoriilor administrate, probele directe sunt apte să dovedească, în mod facil, faptul probant, fie cu referire la acuzația în materie penală, fie cu referire la apărarea formulată.
Această situație pe tărâm probator, care este regula în procesul penal, nu neagă ipoteza în care probatoriul este susținut de o sumă de indicii sau probe indirecte. Multitudinea de indicii poate conduce, în urma analizei naturii și relevanței datelor furnizate, la dovedirea faptului probant.
În prezenta cauză, cumulul indiciilor enumerate și analizate anterior coroborat duc la concluzia că inculpatul S.I.C. este cel ce a remis actele conținând informații clasificate ”secret de stat” către coinculpatul S.S..
În ceea ce privește aptitudinea înscrisurilor de a conține date clasificate ”secret de stat”, în opinie separată se constată că Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A.”; “Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A.”, nr. 9360/22.12.2005; și „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A.”, nr. 9359/22.12.2005, conțineau date clasificate secret de stat prin preluarea unor informații, din alte documente, clasificate la acest nivel, fără ca documentul rezultat să fie la rândul său clasificat în consecință.
Astfel, în conținutul Notei privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A, nr. 9360/22.12.2005, sunt înserate datele cuprinse la punctul 1.1.9 (pagina 2), pct. 1.1.11 (pagina 2-3), 1.1.12.2 (pagina 4-7) din memoriul de prezentare Romaero, anexa 1 pct. 3 și pct. 5, anexa 2 și anexele FC 1 și FC 2, ce constituie părți integrante din „Inventarul capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranță națională” al S.C. Romaero S.A.
Memoriul de prezentare Romaero și anexele erau clasificate secret la nivelul Romaero din 19. 10. 2005.
Memoriul de prezentare Romaero a fost clasificat și la nivelul MEC la data de 3 11 2005, la nivelul informații clasificate (BDS vol 4, dos 222/2006, f.65 și urm.).
Ca urmare, același documentul poartă mențiunea secret pe fiecare filă și mențiunea informații clasificate pe prima pagină.
Memoriul de prezentare Romaero are atșate anexele 2, FC1, FC2, FC3, FC4 care poartă mențiunea secret pe fiecare pagină și, ca urmare, încorporează date protejate.
Documentele aparținând S.C. Romaero S.A. au fost înregistrate la compartimentul informații clasificate al M.E.C. la data de 24.10.2005, totuși informația protejată (conținută în anexele clasificate) a fost introdusă în cuprinsul Notei nr. 9360/22.12.2005 fără a se clasifica și Nota la nivelul corespunzător (vol. C.D.C).
Potrivit art. 15 din Legea 182/ 2002, nivelurile de secretizare ce se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat sunt: – strict secret de importanță deosebită – informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale; – strict secret – informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securității naționale; – secrete – informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securității naționale.
Potrivit art 16 din Legea 182/2002, protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora, iar potrivit art 17 din același act normativ, în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la sistemul de apărare a țării și elementele de bază ale acestuia, ca tehnologiile de fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului național de apărare, aceasta în condițiile în care documentele conținând părți integrante din inventarul capacităților de producție pentru apărare, din cadrul S.C. Romaero erau libere de orice mențiuni referitoare la protejare.
În cauză au fost audiați martori care au susținut că ”documentația întocmită în legătură cu obiectivele Romaero și Avioane Craiova nu constituia o strategie efectivă pentru privatizare și ca atare nu avea caracter confidențial, reprezentând în realitate informații absolut generale despre societățile în discuție” (declarația martorului A.A., p.6, ședința publică din 21 iunie 2012, f. 188 verso).
In același sens sunt și declarațiile martorelor J.D.O. (p.2 din declarație), audiată în ședința publică din data de 3 oct. 2013, C.A. (p.3), audiat în ședința publică din data de 27 noi. 2012.
Inculpatul S.I.C., în declarația dată în ședința publică din 21 oct. 2011 (p. 13 din declarație) a susținut faptul că cele trei note nu conțineau date clasificate secret de stat întrucât nu nu purtau ”inscripția corespunzătoare gradului de clasificare”.
Aceste susțineri sunt combătute de înscrisurile ce poartă mențiunea ”secret” cu precizarea datei stabilirii acestui caracter.
Mai mult martorul C.M.B., șeful serviciului OPSPI în perioada desfășurării activității ilicit penale, audiat de instanță în ședința publică din data de 31 ian. 3013 (f. 64 verso) a afirmat ” îmi amintesc că a existat o situație în care s-a pus problema existenței unui certificat ORNIS în cadrul unei privatizări (poate în cadrul SC Romaero ori Avioane Craiova, nu îmi amintesc cu exactitate), însă aproape cu certitudine sceastă situație nu s-a iscat în cazul privatizării Muntenia Sud”.
Sub aspectul laturii obiective transmiterea de documente calificate secret de stat s-a realizat către reprezentantul unei organizații străine interesate în intervenția în procesul de privatizare a acelor două instituții strategice ce țineau de industria apărării naționale.
Acestă entitate străină se referă în fapt la grupul Jetran, ce în iunie 2006 a declinat însă oferta de a se mai implica în procesul de privatizare.
Legătura cu acest grup a fost realizată permanent de inculpatul S.S. cu incepere din anul 2005 (5 06 2005, orele 20:40:38, vol.6, f.25; 21 06 2005, orele 19:36, vol 6, f. 128), existând discuții și întâlniri sucesive cu reprezentantul grupului, martorul M.D. (31 05 2006, orele 11:13:37, vol 9, f. 235) până la jumătatea anului 2006 când inculpații S.S. și S.M. au început demersurile pentru atragerea unui nou investitor (convorbirea telefonică din 26 06 2006, orele 11:19:09, vol 10, f. 211 verso).
Sub aspectul laturii subiective multitudinea demersurilor participanților pentru atingerea scopului infracțional evidențiate anterior, demonstrează că au acționat cu intenție directă.
Infracțiunea reținută în sarcina acestui inculpat este cu atât mai gravă cu cât s-a realizat din calitatea sa de ministru și membru al CSAT, înalte poziții de demnitate în statul român, calități în care, avea obligația de a depune toate eforturile pentru binele colectiv.
Conform art. 82 și 104 din Constituție în calitatea sa de ministru a depus la învestitură jurământul de credință având următorul conținut: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".
Pentru aceste considerente, în opinie minoritară s-a considerat că sunt întrunite condițiile legale pentru a se dispune condamnarea inculpatului S.I.C. pentru infracțiunea prev.de art.157 alin.1 C.pen. Revenind la analiza acuzațiilor aduse altor membri ai grupului infracțional organizat instanța de fond a constatat că în acest caz au acționat organizat, planificat și concertat membrii constituenți ai grupului infracțional organizat cu caracter transnațional, S.S. și S.M., dar și aderentul și sprijinitorul D.M.R..
Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatulD.M.R., probele cauzei demonstrează că îndeplinind solicitarea lui S.S., în aceeași zi, 24 mai 2006 în jurul orelor 18,00 a preluat dosarul cu documentația „Romaero” de la reședința menționată, iar în ziua următoare, în discuția telefonică cu S.S. (vol.9, fila 186) a comunicat acestuia că a analizat informații, sesizând că cele două societăți comerciale vor fi privatizate „la pachet” potrivit intenției MEC-OPSPI.
Referitor la apartenența Romaero industriei de apărare a României prin HG nr.357/2003 fiind numită Centrul Național de Întreținere a aeronavelor C130 HERCULES aflate în dotarea Statului Major al Forțelor Aeriene – martorul V.I.D., ocupând funcția de director general al S.C. Romaero SA București din august 2005 – audiat în ședința publică din 27 noiembrie 2012, a declarat că la momentul la care a venit în societate, se declanșase deja procesul de privatizare, strategia aparținând OPSPI, el având obligația de a prezenta OPSPI raportul de evaluare cu o periodicitate de 6 luni, document cu caracter clasificat la nivelul Romaero drept secret de serviciu și transmis OPSPI potrivit procedurilor legale. A mai precizat martorul că datele cu privire la situația acționariatului, aspectele financiare privind Romaero erau afișate pe site-ul societății în cadrul unei prezentări comerciale aflate pe acest site în mod evident aspectele cu caracter tehnologic nefiind publice. Firma IRECSON care întocmea raportul de evaluare avea obligația de a asigura caracterul de secret de serviciu a acelui document, urmare a contractului încheiat.
O altă împrejurare adusă la cunoștința instanței de același martor a fost aceea că într-una din zile a fost sunat de președintele Consiliului de Administrație Romaero și director al Direcției generale de industrie și apărare din minister, numitul C.A., care i-a făcut cunoscut că vor sosi două persoane cărora trebuia să le prezinte societatea. În acel context, s-a prezentat o singură persoană cu care martorul arată că a purtat o discuție în sala de protocol în prezența altor funcționari, nu a legitimat acea persoană, iar uzina nu a fost vizitată. A precizat V.I.D. că pentru vizitare era necesară aprobarea direcției de securitate, însă la acea dată pentru persoanele care sosiseră fără o programare anterioară pentru a se intra în normalitate, s-a procedat la o acreditare în regim de urgență.
În problema vizitării Romaero de către potențiali investitori, persoane interesate în acest sens, a făcut precizări și martorul C. A. cu prilejul audierii sale de către instanță la 27 noiembrie 2012, prilej cu care a afirmat că nu-și amintește detalii în legătură cu o anume vizită, însă de fiecare dată în care o asemenea vizită se producea erau respectate procedurile legale, existând aprobarea structurii de securitate.
Revenind la împrejurările de fapt în care documentele privind cei doi agenți comerciali au intrat în posesia lui S.S., a implicațiilor ilicite ale celorlalți inculpați în derularea evenimentelor, probele cauzei relevă că la 30 mai 2006 S.S. a intrat în România, iar în seara aceleiași zile a comunicat telefonic cu D.M.R., acesta din urmă contactându-l.
În convorbirea dintre cei doi (vol.9, fila 211) D.M.R.afirmă că i-a trimis prin e-mail „câteva pagini cu Romaero”, în prealabil acesta efectuând, așa cum S.S. îi ceruse, o sinteză și procedând la traducerea în limba engleză a materialului elaborat.
A mai reieșit din conținutul convorbirilor evocate că a doua zi (31 mai 2006) D.M.R.urma să-i dea lui S.S. paginile respective personal, menționând că din datele aflate, cetățeanul român dedusese că anunțul public de privatizare urma a fi făcut de MEC-OPSPI până la 15 iunie 2006.
În 31 mai 2006, Suat Sokolou – angajat al firmei Energan patronată de S.S., ce avea acces la adresa de e-mail a lui S.S., a transmis un mesaj SMS acestuia care se afla în România, cu procentele din pachetele de acțiuni ale S.C. Romaero SA și S.C. Avioane SA scoase la vânzare de MEC, dar și cu valoarea pachetelor respective, date extrem de importante în perspectiva în care reprezentanții grupului Jetran cu care S.S. angajase deja discuții erau interesați, dar, totodată, informații care nu trebuiau aduse la cunoștința potențialilor investitori.
Având posesia acestor informații obținute în maniera descrisă, în aceeași dată de 31 mai 2006, S.S. l-a contactat pe M.D. căruia i-a comunicat că proiectul avansat în discuție în urmă cu un an se va concretiza prin scoaterea la privatizare a celor două societăți comerciale, invocând posibilitatea realizării unui parteneriat pentru finalizarea acestei afaceri între grupul Jetran ca investitor strategic și fondul de investiții PPF Investements ca finanțator, sens în care s-a stabilit o întâlnire în aceeași zi între S.S. și reprezentanții Jetran.
Atât interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirilor telefonice din 31 mai 2006 (fila 235, vol.9 u.p.) cât și imaginile realizate cu ocazia supravegherii operative – suport optic 005-131-0018 nedeclasificat – demonstrează că lucrurile s-au derulat întocmai, la întâlnire sosind M.D. și Patricia Pezza, locația fiind Hotelul Hilton București.
Derularea discuțiilor, rezultatul acestora, dar și întreg parcursul evenimentelor a făcut obiectul discuțiilor purtate de S.S. cu liderul grupului infracțional organizat (unul dintre ei), inculpatul S.M., căruia i-a comunicat interesul manifestat de reprezentanții Jetran de a colabora cu PPF Investements – iar relevante în planul implicării infracționale a inculpatului S.M.sunt conținuturile convorbirilor telefonice din 31 mai 2006, orele 18,06 și respectiv orele 21,28 – filele 255, 253 – vol.9 u.p.).
În cele din urmă președintele grupului Jetran a renunțat să se mai implice în afacere în parteneriat cu S.S. și S.M., context în care demersurile celor doi s-au reorientat în identificarea unui alt potențial investitor.
Probele cauzei au mai evidențiat că inculpatul S.S. s-ar fi implicat și în asigurarea accesului unor persoane în incinta societății comerciale Romaero, însă materialul probator existent la dosar nu oferă, în opinia Î.C.C.J., suficiente elemente care să formeze convingerea că S.S. a fost cel care a intervenit în vederea permiterii accesului și vizitării uzinei, fără aprobarea direcției de securitate, de către reprezentantul grupului aeronautic Slovac EAST WEST DEVELOPMENT.
În referire la caracterul documentelor procurate de inculpatul S.S. din cadrul MEC se impun a fi făcute următoarele precizări: „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero SA, nr. 9360/22 decembrie 2005” cuprinde date care sunt clasificate la nivelul secret atât la Romaero SA cât și la MEC, în acest sens făcându-se referirile cuvenite în precedent.
Deși s-ar fi impus clasificarea Notei la nivelul corespunzător, conducerea ministerului a introdus anexa secretă FC1 în cuprinsul notei nr. 9360/22 decembrie 2005, fără a o clasifica, aspect care a reieșit cu evidență și din răspunsurile pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le-a primit în cadrul corespondenței purtate cu Romaero și MEC – OPSPI prin Biroul Documente Clasificate al Î.C.C.J. în lămurirea acestei situații.
Prin urmare, documentele procurate de inculpatul S.S. au avut caracter secret de stat, nivel de clasificare secret fiind de natură a produce daune grave securității naționale.
Potrivit materialului probator al cauzei „Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova SA” are un caracter intern, informațiile cuprinse neputând fi comunicate potențialilor investitori pe parcursul derulării procesului de privatizare – procedura de privatizare, condiții impuse de partea română în caietul de sarcini grila de punctare, componența comisiei de privatizare etc.
Dealtfel în nota respectivă se specifică în mod expres și explicit că „prețul de ofertă nu se comunică potențialilor investitori și este doar un preț de referință pentru comparație cu prețurile oferite de către potențialii cumpărători”.
Prin faptele expuse, inculpații S.S. și D.M.R. au încălcat legislația în vigoare privind industria de apărare, creând o stare de natură a periclita securitatea națională a României, atâta timp cât s-a demonstrat că S.C. Romaero SA face parte din industria de apărare conform HG 375/2003.
Totodată instanța urmează a constata activitatea ilicită desfășurată de inculpatul S.M., care a cunoscut și a încurajat actele nelegale ale lui S.S. de a obține documentația de privatizare a S.C. Romaero SA de la MEC, solicitând transmiterea unor copii de pe acele documente și mai mult decât atât sugerându-i, pentru reușita acțiunii lor comune lui S.S. să impună condiții în caietul de sarcini pentru restrângerea concurenței.
În sarcina aceluiași inculpat instanța mai reține că a cunoscut permanent negocierile pe care „executantul” S.S. le ducea cu reprezentanții Jetran, fiind pe deplin de acord cu demersurile acestuia, dândui staturi și adresându-i îndemnuri.
De asemenea, inculpatul S.M., prin conduita sa exterioară a întărit rezoluția infracțională a inculpatului S.S., susținându-l în comiterea actelor ilicite.
Sintetizând, în procesul de inițiere a procesului de privatizare la S.C. Romaero SA București și S.C. Avioane Craiova au desfășurat activități ilicite inculpații S.S., D.M.R.și S.M. după cum urmează:
Inculpatul S.S. a cules în mod repetat din interiorul MEC informații, a deținut, procesat și transmis date către grupul infracțional organizat extern, date nedestinate publicității și care priveau industria de apărare a țării, săvârșind astfel infracțiunea de spionaj, prevăzută și pedepsită de art.159 Cod penal, subiectul activ nemijlocit, cetățean străin și care nu domiciliază pe teritoriul țării întrunind astfel și calitatea de membru (agent în sensul legii penale) al grupului infracțional organizat extern cu caracter transnațional (organizație străină în sensul incriminării prevăzută în art.159 Cod penal).
Prin prisma tiparului incriminator, se constată întrunite elementele constitutive, în sensul că S.S. a comis acțiuni de procurare, deținere, transmitere a documentelor, datelor ce constituie secrete de stat, documente, date care prin caracterul și importanța lor ca fapta săvârșită să pericliteze siguranța statului. Inculpatul S.S. a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege, procurarea documentelor, deținerea lor fiind făcută în scopul transmiterii acestora, în cauză fiind incidente dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal.
Inculpatul D.M.R. potrivit materialului probator al cauzei a primit, preluat, procesat și transmis documentele privind S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova de la și către inculpatul S.S. (documentele fiind găsite la inculpatul D.M.R.cu ocazia percheziției domiciliare efectuate).
În ceea ce-l privește pe inculpatul D.M.R., Înalta Curte de Casație și Justiție reține în baza materialului probator al cauzei ca fiind pe deplin fundamentată acuzația de primire, preluare, procesare și transmitere a documentelor privind S.C. Romaero SA și S.C. Avioane Craiova de la și către inculpatul S.S. (documentele fiind găsite la inculpatul D.M.R.cu ocazia percheziției domiciliare efectuate).
Așadar, inculpatul D.M.R., cetățean român a comis acțiuni de transmitere (predare, comunicare, înmânare, expediere) a unor documente în care erau materializate date, informații care prin natura, caracterul și importanța lor fac ca fapta comisă să pericliteze siguranța statului.
În mod justificat în sarcina inculpatului D.M.R. procurorul a constatat incidența art.157 alin.2 Cod penal, ci nu a prevederilor art.157 alin.1 Cod penal, în împrejurarea în care inculpatul, neavând nicio calitate oficială sau atribuție de serviciu referitoare la cei doi agenți economici ce fac parte din industria de apărare, nu a avut cunoștință de caracterul secret de stat a unuia din documente.
Aspectul că documentul în discuție (Nota nr. 9360/22 decembrie 2005) nu a fost clasificat corespunzător la nivelul MEC-OPSPI și nu a fost marcat conform legii (de la data clasificării și până în prezent având același caracter) este în responsabilitatea exclusivă a persoanelor care l-au creat și vehiculat.
Inculpatului D.M.R.îi va fi angajată răspunderea penală pentru faptul de a fi deținut în scopul transmiterii către coinculpatul S.S. a unor documente care prin caracterul și importanța lor sunt de natură a periclita securitatea statului, în condițiile în care se relevă și forma de vinovăție cerută de lege în săvârșirea infracțiunii, cu reținerea art.41 alin.2 Cod penal, în considerarea actelor materiale comise.
În fine, inculpatului S.M. i se va reține complicitatea – prin promisiunea de valorificare a datelor și informațiilor secrete în procesul de privatizare inițializat cu privire la cei doi agenți din portofoliul MEC, date obținute de coinculpatul S.S. în condițiile descrise – la infracțiunea de spionaj – art.26 raportat la art.159 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, apreciindu-se că în coeziunea psihică a contribuit (concomitent), a ajutat la actele ilicite săvârșite de S.S..
Apărările formulate de inculpatul S.M .potrivit cărora situația premisă cerută de textul de incriminare (art.159 Cod penal) nu ar exista, în sensul că Nota nr. 9360/22.12.2005 nu a fost niciodată clasificată ca fiind document secret nu poate fi primită în virtutea următoarelor argumente:
Aspectul că în conținutul Notei evocate anumite date (anexe) sunt clasificate la nivelul secret nu poate fi contestat, faptul că MEC nu a procedat la clasificarea Notei după introducerea anexei secrete FCI în cuprinsul Notei este responsabilitatea celor care aveau atribuții în acest sens și nu prezintă relevanță decât în planul laturii subiective, în sensul de a constata că cei care au manipulat acele documente nu au putut avea reprezentarea faptului că aveau asupra lor date cu caracter secret de stat (în acest sens în sarcina lui D.M.R.s-au reținut disp.art.157 alin.2 Cod penal și nu art.157 alin.1 Cod penal).
În ceea ce privește însă acuzația adusă inculpatului S.M., dincolo de elementele înfățișate cu privire la caracterul documentelor obținute de coinculpatul S.S., cu concursul și sprijinul său moral, se impune observația că incriminarea din art.159 Cod penal se referă la faptele prevăzute în art.157- fără a distinge cu privire la secrete de stat ori documente, date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze siguranța statului, așa încât situația premisă cerută de lege există.
Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi nici susținerea apărării că informațiile erau publice, accesibile oricărei persoane atâta timp cât informațiile aveau caracter confidențial în acord cu HG nr.184/2005 (prețul de ofertă), iar aprecierile făcute de martora J.D. (expert în cadrul Direcției privatizare OPSPI – MEC), audiată în ședința publică din 3 octombrie 2013 nu pot fi avute în vedere în împrejurarea în care martora și-a exercitat atribuțiile în elaborarea Notei privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Avioane Craiova, neavând cunoștință despre condițiile în care a fost elaborată cealaltă notă (cea care interesează cauza, respectiv Nota Romaero).
Pe de altă parte, în cauză caracterul secret de stat și acela de documente care prin importanța lor sunt de natură să determine periclitarea securitatea statului – ale înscrisurilor procurate de la MEC de către inculpatul S.S. în împrejurările descrise a fost dovedit, așa încât, în fața unor dispoziții legale, norme care stabilesc în acest sens, interpretarea dată de martori nu poate fi primită.
Nefondată este și pretinsa inexistență a complicității lui S.M., precum și aspectul că S.S. făcuse deja demersuri pentru obținerea documentației la data la care a purtat convorbirea telefonică cu S.M. -24 mai 2006, în condițiile în care probele cauzei arată că sprijinul, contribuția morală a fost una constantă, ansamblul probator evidențiind în această situație, dar și în alte acțiuni ilicite desfășurate de membrii grupului infracțional extern, că S.S. era cel care executa sarcinile trasate, printre alții, de S.M.. Această împrejurare este facil de observat din maniera de comunicare a celor doi, existând o coeziune psihică în obținerea rezultatelor propuse, a obiectivelor urmărite.
Conchizând, prima instanță a constatat îndeplinite exigențele tragerii la răspundere penală a inculpaților D.M.R.și S.M.pentru faptele descrise.
b. În ce privește privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA București .
În cazul acestei societăți comerciale aflate în portofoliul MEC, documentația vizând procesul de privatizare aflată la dosarul cauzei relevă următoarele:
Potrivit HG nr.546/9.06.2005 modificat prin HG 1866/22.12.2005 s-a demarat la mijlocul anului 2005 procesul de privatizare al SC Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice (FDFEE) Electrica Muntenia Sud SA București, fiind constituită o comisie pentru coordinarea privatizării, formată din 7 membri, al cărei președinte desemnat era ministrul MEC, inculpatul S.I.C., prin ordinul său (nr.434/26.07.2005) fiind numit secretariatul Comisiei de Coordonare.
De asemenea, prin ordin al ministrului a fost numită Comisia de negociere pentru privatizare în care unul dintre membrii titulari a fost numit inculpatul M.D.M. (ordinul nr. 435/26.07.2005), iar urmare a deciziei șefului OPSPI –MEC nr.59 din 27.07.2005 a fost nominalizat Secretariatul tehnic al Comisiei de Negociere.
În realizarea de investiții semnificative în sectorul energetic din România și pentru investiții în dezvoltarea și retehnologizarea societăților comerciale, conform Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, SC Electrica SA București a procedat la selectarea consultantului pentru evaluare și asistență tehnică în procesul de negociere a atragerii de capital la SC E.M.S. SA, iar în 25.10.2002 a fost încheiat contractul de consultanță între partea română și firma britanică Pricewaterhouse Coopers.
HG nr.1634/7.10.2004 a aprobat încheierea unui act adițional la contractul pentru servicii de consultanță încheiat între SC Electrica SA și consultant.
În fine, la 28.07.2005, MEC-OPISPI și SC Electrica SA au publicat în presa internă și internațională anunțul de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, iar procedura de privatizare a societății s-a derulat astfel:
Până la data de 31 ianuarie 2006, ora 16.00 , la sediul SC Electrica SA au fost depuse 8 oferte angajante din partea potențialilor investitori, în prezența reprezentanților ofertanților, procedându-se la acea dată la deschiderea coletelor conținând ofertele angajante depuse și la semnarea, pe verso, a exemplarului în limba română pentru fiecare ofertă financiară de către membrii comisiei de negociere, ai consultantului și ai celorlalți ofertanți, documentele fiind ulterior resigilate, fără a fi însă citite.
În perioada următoare – februarie – martie 2006 Comisia de privatizare de la nivelul MEC-OPSPI – președinte fiind M.D.M., potrivit Deciziei șefului OPSPI, (nr.59/27.05.2005), având cele 8 oferte, a derulat acțiuni din etapa de preselectare pentru faza finală a licitației, pentru care s-au selectat primele 5 oferte (în raport cu punctajul obținut) printre care și cea a companiei Enel Spa Italia.
În împrejurarea în care s-a constatat de către comisia de privatizare un nivel înalt de competiție și în condițiile art.14 lit.d din HG nr.546/9.06.2005 pentru a se asigura confidențialitatea informației la 17 februarie 2006, ministrul S.I.C. a aprobat formarea unei comisii restrânse, formate din doi membri ai Comisiei de negociere și doi reprezentanți ai consultantului, în aceeași zi comisia restrânsă astfel formată deschizând ofertele financiare și procedând la analizarea și punctarea acestora, în paralel cu analiza și punctarea ofertelor tehnice (nota 1143/17.02.2006 a MECOPSPI).
Tot în vederea asigurării confidențialității prețurilor individuale oferite, comisia de coor.are (condusă de ministrul S.I.C.) a avizat ca în această fază numele investitorului să nu fie dezvăluit, indicându-se în loc de nume, un număr de ordine ierarhică funcție de punctajul global realizat de fiecare ofertă.
La 5 martie 2006 au fost anunțați, în ordine alfabetică, cei 5 investitori calificați care au întrunit punctajul necesar participării la faza de oferte angajante, îmbunătățite, conform procedurii standard – HG nr.546/2005, completată prin HG nr.1866/2005.
S-a solicitat depunerea de oferte angajante îmbunătățite din partea celor cinci investitori calificați, fără a se comunica însă punctajul obținut în urma aplicării grilei de punctaj, aceștia fiind informați doar asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit, fără a se indica prețul cel mai mare.
O asemenea măsură a fost considerată utilă și destinată orientării investitorilor spre maximizarea ofertelor de preț.
Procedura de privatizare, în etapele sale, este evidențiată de documentația MEC aflată la dosarul cauzei, de remarcat fiind că alături de ceilalți trei membri, inculpatul M.D.M. vor fi singurele persoane care vor avea acces la informațiile cuprinse în ofertele financiare și vor proceda la evaluarea lor, ceilalți membri ai Comisiei de negociere, membrii Comisiei de coordonare, luând la cunoștință de aceste aspecte ulterior.
La 28 aprilie 2006 și 9 mai 2006 s-a stabilit procedura pentru deschiderea și semnarea, inițializarea documentelor ofertei financiare îmbunătățite, a celorlalte documente de ofertă și citirea informațiilor din oferta financiară îmbunătățită, ca și raportarea acesteia Comisiei pentru negociere, aceste date având caracter confidențial și obligând pe cei care iau cunoștință de ele să păstreze regimul lor, de altfel, toate aceste documente purtând menținea „strict confidențial”.
La data de 9 mai 2006 Comisia de negociere a stabilit termen pentru depunerea ofertelor angajante și îmbunătățite, iar în intervalul 9 mai 2006 – 17 mai 2006, comisia a procedat la analizarea ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de investitorii calificați, la 5 iunie 2006 stabilindu-se ofertantul preferat – Enel Spa Italia – și cel de rezervă – Iberdrola Spania – și a devenit publică informația.
În raport cu cronologia desfășurării procedurilor vizând privatizarea Societății Comerciale EMS SA se impune a se observa relaționarea inculpaților implicați în acest proces începând cu perioada premergătoare dată de 9 iunie 2005, zi în care s-a adoptat HG 546 (modificată ulterior prin HG 1866/12.12.2005) prin care s-a demarat procesul de privatizare.
Probele cauzei relevă că un prim contact al comunicării pe această temă s-a concretizat la 21 iunie 2005 (vol.6, fila 106) între S.S. și M.D.M., deci înainte de numirea Comisiei de negociere pentru privatizare ,care a avut loc în 26.07.2005 prin Ordinul nr.435 al ministrului MEC.
Astfel, în cadrul convorbirii telefonice inițiate de M.D.M., S.S. îi comunică acestuia că firma CEZ as Cehia intenționează să se implice în privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, urmând ca ulterior reprezentanții firmei să se prezinte la o întâlnire cu C., o „prezentare”.
În legătură cu același subiect, S.S. comunică la data de 28 iunie 2005 (fila 166, dos.6 u.p.) cu o persoană neidentificată, afirmând : „Te sun ca să mă asigur că nu ai nici un aranjament în seara asta la ora 20. Vom lua cina cu M.D.M.… Cină cu M.D.M.. Cu Vladimir… De fapt am stabilit cu Vladimir că o să ne întâlnim cu toți în cursul acestei seri. Iar M.D.M. este liber, l-am întrebat și este bine că ne putem reuni toți patru, eu, tu, Vladimir și el și putem discuta despre proiecte, iar el ne poate îndruma, ne poate spune ce să vorbim mâine cu ministrul, și așa mai departe”.
La data de 27.07.2005 (dată la care se demarase procesul de privatizare, fiind aleasă Comisia de negociere, Comisia de coordonare și nominalizat Secretariatul Tehnic al Comisiei de negociere) S.S. poartă un dialog cu S.M., care susținea în particular firma CEZ as Cehia (fila 67, vol.7 u.p.) în care afirmă: „M-am întâlnit cu S.I.C., a fost foarte bucuros să mă primească”, iar S.M.replică: „Pot să înțeleg asta cu cadourile alea nu-i nicio surpriză”. S.S.: „O să fie ziua lui săptămâna viitoare, m-a invitat la ziua lui”, iarS.M.Michal: „Desigur, cu un cadou frumos”.
Cu aceeași ocazie cei doi convin asupra faptului că colaborează mai bine cu ministrul decât cu M.D.M..
Până la 15 septembrie 2005 s-au primit scrisori de intenție din partea a 10 companii occidentale interesate de SC Electrica Muntenia Sud SA, printre care și firmele Enel Spa Italia și CEZ as Cehia.
În atare împrejurare, în fata de 11 ianuarie 2006 B.V. îl întreabă pe S.S. dacă în legătură cu „Muntenia” are vreun angajament, S.S. răspunzând că „nu”.
Discuția decurge astfel: B.V.: „Ai vreun angajament? Unul profitabil… S.S.: Da. B.V.: Ok. O să revin la tine. Cred că o să… O să mai încercăm încă o dată cu Enel, pentru că eu cred că vor într-adevăr să facă asta și au nevoie de ajutor. Da? Am vrut doar să mă asigur că știi… S.S.: Dar eu lucrez la structură și structura este gata. B.V.: Ce structură? S.S.: Trebuie să facem… Trebuie să stăm cu vorba… B.V.: Am înțeles, dar nu ai nici un angajament față de nimeni. S.S.: Nu, nu, deloc. B.V.: Asta e foarte bine. Deci acesta a fost un telefon oportun” (fil.374, vol.7 u.p.).
Rezultă, dincolo de orice îndoială că acesta a fost momentul care a marcat înțelegerea, conivența dintre cei doi – S.S. și B.V.- într-un interes comun pentru privatizarea societății comerciale românești, în condiții care să le profite. În considerarea acestui moment, inculpatul S.S. își va orienta demersurile și direcționa eforturile la nivelul MEC pentru a culege date, informații în legătură cu privatizarea respectivului agent economic pentru a sprijini firma Enel Spa, astfel cum convenise cu B.V.
Se poate constata din comunicările pe care S.S. le-a avut în perioada de referință atât cu S.M., cât și cu B.V., că inițial S.S. monitoriza demersurile autorităților de resort, orientându-se spre o eventuală colaborare neoficială cu reprezentanții companiei CEZ as Cehia (pe filiera S.M.), aflându-se deja în contact cu S.M.la data la care, tranșant, B.V. i-a făcut propunerea cu firma Enel Spa.
Astfel cum procurorul observa în cuprinsul rechizitoriului, la data faptelor, S.S. avea încheiate două contracte de consultanță, unul cu CEZ as Cehia și unul cu CSFB Europe Ltd London.
Observând prerogativele ce-i reveneau în baza acelor contracte, se constată că inculpatul S.S. se afla într-un evident conflict de interese în condițiile în care contractul de consultanță din 25 septembrie 2005 CEZ as Cehia viza accesul la nivelul Guvernului României , a autorităților sau entităților corporatiste sau de reglementare în scopul realizării achiziției pachetului majoritar de acțiuni al EMS SA; contractul de consultanță cu CSFB data din 10.06.2005.
Rezultă așadar că S.S. a acționat fără a avea nicio calitate în acest sens, în cele ce urmează demonstrându-se că a făcut demersuri pentru a intra în posesia datelor referitoare la punctajele stabilite de Comisia de licitația constituită la nivelul MEC- OPSPI, date nepublice.
Pe de altă parte, B.V. a manifestat un interes deosebit pentru această „afacere”, la 17 ianuarie 2006 (dată la care se afla în derulare depunerea la SC Electrica SA a ofertelor angajate) contactându-l direct pe M.D.M., căruia i-a spus că dorește să se implice în această privatizare, cerând conlocutorului său lămuriri cu privire la procedurile în curs ori care urmau a fi aplicate (convorbire telefonică fila 412, dos.7 u.p.). „ -B.V.: Am sunat deoarece clientul de la Muntenia Sud chiar vrea să se câștige (cei doi râd). Sunt convins că ai pregătit niște prețuri foarte mari, dar încerc să înțeleg cum vrei să se desfășoare licitația, pentru că la licitațiile anterioare întotdeauna a existat și o a doua rundă, nu-i așa? – M.D.M.: Da, ne-am rezervat acest drept de a avea și a doua rundă. – B.V.: Asta nu înseamnă că a doua rundă. – M.D.M.: Nu este obligatoriu… – B.V.: Presupun că deja aveți și cumpărători preferați, de asemenea. – M.D.M.: Nu, nu avem. Nu am discutat (cei doi râd)….”
În aceeași lună, în urma unei înțelegeri inculpatul B.V. s-a deplasat la București unde s-a întâlnit cu M.D.M. în cadrul extraoficial împrejurare în care responsabilul român l-a contactat pe ministrul S.I.C. comunicându-i că se află în compania lui B.V. și a stabilit o întâlnire în trei pentru o discuție neconfidențială (nota de convorbire telefonică din 24 ianuarie 2006- vol.7 fila 455).
În derularea procedurii de privatizare, conform HG 546/2005 (completată prin HG nr.1866/2005), selectarea investitorului strategic avea la bază selecția competitivă derulată în considerarea documentelor depuse de potențialii investitori, a negocierilor preliminare, a instrucțiunilor comunicate, a ofertelor anjate, rol de coor.are a comisiei de negociere având Comisia pentru coordonarea privatizării.
În atare context, nici S.S. și nici B.V. nu aveau vreo calitate oficială în raport cu autoritățile române și ca atare nu erau îndreptățite sub nicio formă să ia cunoștință de vreo informație vehiculată pe parcursul procedurii.
Procedura standard a cunoscut forma scrisă, potențialii investitori comunicând documentele prev.de art.5, ofertele angajante conform art.7 (HG 546/2005).
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea grilei de punctaj ofertelor angajante depuse de ofertanții selecționați conform art.8, într-un cadru oficial de negociere.
Odată cu selectarea Enel Spa alături de alți patru ofertanți, drept posibil investitor, S.S. și-a intensificat contactele cu M.D.M..
În data de 27.03.2006 între S.S. și B.V. (acesta din urmă aflându-se în afara României – se poartă o discuție telefonică, la inițiativa lui S.S. (orele 19:07) în care cel din urmă îi dictează niște cifre: „721 apoi 94… pentru 100 la sută. Apoi 542.71.16… 71.7 la sută….” (fila 109 dos.8 u.p.).
La câteva minute S.S. revine cu un nou apel și comunică lui B.V. date noi în legătură cu cifrele pentru firmele înscrise în cursa pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, împrejurare în care există următoarele schimburi de replici: „- B.V.: Deci 542 este cifra pentru cehi? – S.S.: Nu, este cifra pentru spanioli. – B.V.: Doamne, Stamen, tocmai le-am dat informația tipilor ăstora. Acum trebuie să-i sun și să le spun că sunt complet greșite? – S.S.: Da, dar nu am convenit să le dai… Ți-am spus că trebuie să le verific. Astea sunt cifrele reale. Iar poziția 3 este aceeași cu ce am discutat la început. Italienii, apoi spaniolii, apoi cehii, apoi RWS și apoi GDF. – B.V.: Iar astea sunt cifrele exacte…. Ți-am spus că trebuie să le iau luni de la tipul acela. Am primit lista foarte bine întocmită. Adică totul este acolo. Mi-a spus că mâine voi primi aceste cifre de la Hakinen, pentru că i le-am cerut și lui Hackinen, iar Hackinen l-a pus să facă rost de cifre. De fapt, tipul nostru ce ne-a spus este că punctele pe care le avem din evaluare –trebuie să verifice cu ei, dar CEZ nu este pe locul 2. Este exact prima informație pe care am primit-o, adică Enel- OK. Vorbesc prea mult… Acestea sunt cifrele exacte, cu procentaj cu tot.” (vol.8, fila 112).
Într-o convorbire ulterioară, la cca 3 ore, S.S. îi comunică luiS.M.Michal, care-l întreabă dacă are vești de la Dorin: „Da, am cifrele de la Dorin. Spune că propunerea lui de a da… O să vorbească mâine și el, o să vorbesc și eu cu Hackinen. Și cred că Hakinen se ia după el, după ce spune… Se parte că ideea de separare a venit de la Dorin. A spus ce-a propus, iar Hackinen a acceptat să dea răgaz de 60 zile fiecăruia și dacă nu se va cumpăra tot în 60 zile, atunci poate să intervină asociația și să cumpere… Și am primit cifrele exacte de la el… pe care le voi primi mâine și de la Codruț. Pentru că i-a cerut azi să i le dea. Primii sunt italienii. 721, probabil sunt 712, dar în plus mai sunt niște puncte care cresc… Pe locul doi sunt spaniolii cu 542, pe locul trei cehii cu 417, pe 4 germanii și pe 5 e GDF cu 406” (vol.8- fila 118).
Susținerile inculpatului S.S. potrivit cărora în derularea unui proces de privatizare a unei societăți comerciale din portofoliul MEC, un înalt responsabil, membru al Comisiei de specialitate instituire la nivelul MEC, dar și ministrul economiei însuși i-ar fi furnizat, respectiv și-ar fi dat acordul pentru a-i fi furnizate (cazul lui S.I.C.) informații cu caracter confidențial (secret de serviciu), respectiv cifrele, preț, punctaje – sunt grave și oferă imaginea transferării controlului asupra unui domeniu strategic al economiei naționale unei organizații străine tocmai prin acțiunea concertată și directă a oficialilor români, a căror sarcină principală ar fi trebuit să fie, printre altele, respectarea legalității în procese de privatizare, a asigurării unei mediu concurențial, onest.
De remarcat că S.S., neoficial „lucra” în numele firmei Enel Spa, însă și dacă ar fi făcut dovada unei calități oficiale, eventual un contract de consultanță cu firma italiană, informații precum nivelul sumelor cuprinse în ofertele înaintate de cele cinci firme nu-i puteau fi accesibile, dar fiind caracterul confidențial al acestor date care nu puteau fi cunoscute decât de membrii comisiei, care la rândul lor aveau obligația de a păstra confidențialitatea.
Inculpatul M.D.M. a negat în mod constant și vehement acuzația potrivit căreia ar fi dat informații referitoare la preț și, sau punctaje nici după runda întâi, nici după runda a doua lui B.V., S.S. sau oricărei alte persoane și a adus în sprijinul afirmațiilor sale o serie de argumente.
În adevăr, în cauză nu există vreo comunicare fie ea și telefonică, între M.D.M., în perioada de referință cu S.S., B.V. ori altă persoană pe subiectul transmiterii informațiilor privind prețurile, ci se evidențiază convorbirea între terți în raport cu M.D.M..
Potrivit susținerilor inculpatului M.D.M., cifrele vehiculate de S.S. în convorbirea telefonică cu B.V., S.M. nu sunt exacte, iar dacă el ar fi fost sursa informațiilor, atunci cifrele ar fi trebuit să fie exacte.
În fine, mai arată inculpatul M.D.M. că informația pe care o deținea S.S. cu privire la clasamentul firmelor – și care observă instanța, era cel corect, corespunzând realității – ar trebui evaluată în contextul în care convorbirile telefonice purtate de S.S. cu B.V. și S.M. aveau loc ulterior datei de 5 martie 2006, când fuseseră făcute cunoscuți cei cinci investitori calificați care întruniseră punctajul necesar participării la faza de oferte angajante îmbunătățite.
Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi apărările formulate, în virtutea următoarelor considerente:
Este corectă observația inexistenței unei probe directe (o eventuală convorbire telefonică, contact, întâlnire între M.D.M. și unul din membrii grupului organizat extern), care să dovedească cu certitudine că M.D.M. transmite acele informații.
La fel de corectă este constatarea că cifrele vehiculate de S.S. nu corespund întru-totul celor reale.
„Clasamentul” oferit însă de S.S. conlocutorilor săi este cel rezultat efectiv în urma procedurii derulate, iar aspectul că o asemenea informație aflată în posesia lui S.S. ar trebui „citită” prin prisma faptului că la data convorbirii telefonice (27 martie 2006) cei 5 investitori calificați erau deja cunoscuți oficial (din 5 martie) nu poate fi justificat.
Explicația rezidă în aceea că în adevăr, din 5 martie cei cinci investitori calificați erau cunoscuți, însă în ordine alfabetică, ci nu în funcție de prețul oferit, informația publică vizând deci ordinea alfabetică a celor 5 clasați, dar fără comunicarea acestora a punctajului obținut în urma aplicării grilei de punctaj, ci doar asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit (fără a se indica exact prețul cel mai mare) – totul pentru orientarea investitorilor în sensul maximizării ofertelor de preț.
De altfel, activitatea inculpatului M.D.M. se impune a fi evaluată în ansamblu, ci nu doar prin raportare la data de 27.03.2006, iar o examinare atentă a comunicării sale cu B.V., S.S. face posibilă constatarea că relaționarea sa cu membrii grupului infracțional cu caracter transnațional a avut un caracter ilicit, interesul său pentru ca o anumită firmă să aibă un anumit regim reieșind cel puțin din simplul fapt că a înțeles să poarte discuții pe tema privatizării cu persoane ce nu aveau vreo calitate oficială în raport cu firma respectivă (eventual consultant).
Astfel, într-o discuție telefonică din 31 ianuarie 2006 (fila 488, vo.7 u.p.) M.D.M. îl întreabă pe B.V. dacă lucrează pentru Enel, iar acesta răspunde afirmativ, completând „Vei fi plăcut surprins, este cadoul nostru pentru tine”.
Desigur, implicarea infracțională a inculpatului M.D.M. trebuie evaluată și după momentul 27 martie 2006, când acesta comunică de pildă lui B.V. (la 24 mai 2006 – convorbirea telefonică, vol.9 fi.181) să nu fie îngrijorat privind încheierea selectării ofertantului pentru privatizarea EMS.
Rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în rezolvarea acțiunii penale exercitate împotriva inculpatului M.D.M. sau a celorlalți inculpați ai cauzei nu este acela de a face aprecieri cu privire la succesul unei privatizări, ci de a constata dacă procedurile specifice derulate au respectat legea, iar responsabilii implicați în asemenea procese și-au îndeplinit atribuțiile ce le reveneau, au vegheat la respectarea caracterului secret, confidențial al informațiilor, datelor vehiculate în cadrul comisiilor instituite la nivelul ministerului, așa încât aspectele privind obținerea unei sume mult peste așteptări în cazul privatizării ENS (820 mil.euro) ori considerarea acestei privatizări drept un merit al lui M.D.M. – exced analizei instanței și nu prezintă relevanță.
Semnificativ este însă faptul că prin cunoașterea unor asemenea informații anterior deschiderii ofertelor, deci în afara cadrului procedural instituit, Enel Spa Italia în favoarea căreia a acționat S.S., a avut poziția privilegiată de a oferi un preț maxim, iar dincolo de consecințe de ordin bănesc, se poate susține fundamentat că de această dată controlul asupra unui domeniu cu caracter strategic al economiei naționale a fost trecut din responsabilitatea decidenților în cea a unei grupări organizate externe și a organizației internaționale ale cărei interese le urmărea S.S., ceilalți coinculpați.
Proba testimonială administrată în cauză în legătură cu acest proces de privatizare relevă următoarele.
Martorul C.M.B. –șef al OPSPI –MEC, în perioada de referință declară la data de 20 decembrie 2006, în faza urmăririi penale, că cifrele privind ofertele angajante ale celor opt firme și ulterior ale celor cinci erau de natură confidențială până la momentul comunicărilor oficiale, în consens cu procedurile instituite chiar de comisia de negociere.
În ceea ce-i privește pe S.S., B.V. și S.M., martorul arată că nu a avut cunoștință ca aceștia să fi avut calitatea de consultanți oficiali CSFB pentru Electrica Muntenia Sud, pentru una din cele opt firme ofertante la privatizarea în discuție.
Martorul S.D.C., ce a deținut calitatea de director adjunct în cadrul SC EMS SA Privatizare în Direcția finanțe-patrimoniu a declarat în ședința publică din 18 ianuarie 2013 (fila 266, dos.Î.C.C.J.) că procedura privind privatizarea SC EMS SA era coordonată de OPSPI, modul de lucru al Comisiei de negociere constând, printre altele, în întocmirea unor note de informare către comisia de coordonare care urma să le discute și aviza.
Referitor la regimul documentelor cu caracter confidențial, martorul a arătat că cerințele au fost respectate.
Legat de rolul inculpatului M.D.M. a subliniat că a fost unul important, acesta fiind un profesionist, iar publicarea unui preț orientativ a fost de natură a impulsiona competiția.
De remarcat că în declarația sa martorul afirmă că la un moment dat în piață a existat un zvon cu privire la preț, anterior anunțului oficial. S-a mai relevat de către martor aspectul că între cele 2 runde ale procesului de privatizare au avut loc modificări, adaptări ale contractului în urma condițiilor negociate, inclusiv modificarea mecanismului de aplicare a opțiunii de „put – cale” prevăzut în contractul draft inițial, care a constat în concret în eliminarea dreptului de „call” a investitorului (drept de a cere cumpărarea acțiunilor din pachetul rezidual) și păstrarea doar a dreptului de „put” (dreptul statului de a hotărî când vinde pachetul rezidual).
Inițiativa în acest sens a aparținut lui M.D.M., în pofida recomandărilor scrise de consultanți, care o considerau prea agresivă.
În calitate de martori au fost audiați și V.S.A.- director general al Direcției Buget Finanțe, contabilitate OPSPI-MEC și C.C.- director finanțe- patrimoniu SC Electrica SA – la data evenimentelor, martori care au făcut referiri la atribuțiile Comisiei de negociere, dar și la activitatea desfășurată de M.D.M..
Înalta Curte de Casație și Justiție reține că în apărarea sa inculpatul M.D.M. a mai invocat faptul că după ce Enel Spa a fost declarată câștigătoare a licitației pentru prețul de 820 mil.euro, a efectuat o adresă către ANRE pentru a se lua măsurile necesare de a nu i se mai permite acestei societăți să participe la privatizările ulterioare, având în vedere poziția dominantă a acestei societăți în piața romanescă și interesul pieței de a avea cât mai mulți competitori, aspect care nu prezintă relevanță în raport cu obiectul acuzației.
Probele cauzei au mai demonstrat că în perioada 15 – 17 mai 2006, inculpatul S.S. a intrat în posesia documentului intitulat -Nota privind stadiul procesului de privatizare al Electrica Muntenia Sud-, adresat de ministrul MEC S.I.C., spre aprobare, prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, document în care erau evaluate ofertele financiare îmbunătățite și clasamentul celor cinci ofertanți.
Acest înscris a fost înmânat de S.S. lui O.M. pentru a-l transmite prin fax coinculpatului B.V., context faptic în care S.S. a scris personal numărul de fax al acestuia – „00442079432615” și „Vadim” pe un bilet pe care l-a dat de asemenea lui O.M., înscrisuri ce au fost găsite cu ocazia percheziției efectuate la O.M..
Documentul în referire la criteriile stabilite pentru evaluarea ofertelor și clasamentul celor cinci ofertanți era emis în cadrul MEC, iar în intervalul 15 mai 2006 – 17 mai 2006 datele respective erau confidențiale (secret de serviciu). În acest sens, din convorbirea telefonică din 15 mai 2006 (fila 105, vol.9 u.p.) reiese că inculpatul S.S. îi solicită lui D.M.R .să-i „facă rost de copia scrisorii ce se trimite primului ministru pentru câștigătorul de la negocierea cu EMS SA, afirmând că trebuie să-l sune pe D.M.R. pentru asta (el, S.S. să-l sune), în condițiile în care „prietenul” lui D.M.R. nu era în țară.
În aceste împrejurări la 17 mai 2006, în convorbirea telefonică purtată de S.S. cu B.V. (vol.9, fila 146) primul îi comunică conlocutorului său că are două vești bune: prima, scrisoarea este la el, a primit-o în seara asta… cei doi discută apoi în legătură cu modalitatea în care acea scrisoare să fie trimisă lui B.V., S.S. afirmând: „Totul este acolo. În această scrisoare care trebuie să fie aprobată. E înăuntru. Totul este în interior. E scris”. B.V.: „Face o recomandare pentru câștigător și cere aprobarea? S.S.: Da, da.”
Împrejurările redate au fost confirmare de inculpatul O.M. care a declarat că acel document l-a primit de la S.S., iar la solicitarea acestuia l-a transmis prin fax inculpatului B.V., la numărul de fax indicat și scris de S.S. pe biletul găsit la percheziția domiciliară, inculpatul O.M. precizând că nu a avut reprezentarea conținutului și caracterului înscrisului.
Se impune constatarea că MEC a făcut oficial public faptul că oferta companiei italiene a câștigat licitația pentru privatizarea SC EMS SA de abia la 5 iunie 2006, însă urmare a conduitei ilicite a responsabililor români, cu sprijinul inculpatului O.M., asemenea informații au intrat în posesia Enel Spa cu mult înainte.
Precizam anterior că lămurirea tuturor aspectelor și aflarea adevărului în cauză presupune evaluarea în ansamblu a conduitei inculpaților M.D.M., S.I.C, respectiv din perioada premergătoare declanșării procesului de privatizare a EMS SA, dar și ulterior declarării câștigătoare a firmei Enel Spa, deoarece, astfel devine posibilă crearea unei imagini, percepții corecte în legătură cu maniera de interacționare a oficialilor români cu membrii grupului infracțional extern.
Astfel, în convorbirea telefonică din 2.08.2006 (vol.11, fila 78) S.S. și B.V. își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că unii membrii ai guvernului i-au chemat pe cei de la Electrica Banat și Dobrogea pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor de privatizare. „ -B.V.: „Se tem că oamenii vor încerca să folosească asta împotriva lor în legătură cu Muntenia Sud pentru a putea spune: Uite ar trebui să dăm Muntenia Sud Enelului, pentru că nu s-au încadrat la celelalte două societăți. Știi ceva de asta? – S.S.: Nu, pot să verifice. Am întâlnire azi la ora 11 cu Hackinen (S.I.C.). – B.V.: Bine, întreabă-l ce se întâmplă… – S.S.: Pot să forțez ceva? – B.V.: Nu, doar află ce se întâmplă.”
Comunicarea pe tema eventualelor probleme ce s-ar fi ivit în legătură cu finalizarea procedurii de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud a continuat în aceeași zi de 2 august 2006, S.S. afirmând într-o altă discuție telefonică cu B.V.: „Nu este niciun pericol…niște tipi de la Electrica au iscat scandalul acesta, dar nu au nicio șansă să fie oprită. Nu e nicio șansă să fie vreo problemă pentru că el (M.D.M.) trebuie să scrie raportul (fila 81, vol.11 u.p.).
Pe aceeași temă au comunicat și inculpații S.I.C. și M.D.M., iar între cei doi a existat la 11 mai 2006 (vol.9 fila 99) și o altă discuție referitoare la faptul că cineva trimisese „pe fax o listă cu ofertele financiare la primii 5, ceea ce nu este în regulă”, astfel cum afirma S.I.C..
Comunicarea dintre cei doi responsabili români poate fi interpretată în mai multe feluri în raport cu replicile acestora.
Astfel: „-S.I.C.: Avem 2 probleme, una că am vorbit acum cu ăștia de la Bloomberg și practic ieri cineva de acolo, din comisie, le-a trimis prin fax în piață, ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu e în regulă. – M.D.M.: Dar cine dracului putea să facă chestia asta?… Dar la presă de la mine, oricum nu a…. – S.I.C.: Nici de la mine. E drept că eu am vorbit-o cu premierul și pe acolo mai era asta… Mai erau doi. Dar nu cred că s-au dus cu astea în piață….”.
Se impune însă de la bun început a se constata că nedumerirea și supărarea celor doi privea scurgerea informațiilor în presă și reciproc se disculpau pentru asta, ceea ce conduce la concluzia că, în relația cu presa, niciunul dintre ei nu furnizase vreo informație cu caracter confidențial, dar poate însemna și că fiecare dintre ei încerca să-l convingă pe celălalt de propria conduită corectă.
Dincolo de modul în care ar trebui „citită” comunicarea dintre cei doi, esențial este faptul că ea se raporta la scurgerea unor informații în presă, și nu în alt mediu (de pildă, aducerea la cunoștință a unor informații confidențiale unuia dintre competitori).
În considerarea celor înfățișate, ținând seama de materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, legat de declanșarea și desfășurarea procesului de privatizare al societății comerciale EMS SA constată că au acționat ilicit inculpații B.V., S.M.și F.M.C., O.M., dar și responsabilii români S.I.C., M.D.M. și D.M.R., sens în care, în raport cu cronologia evenimentelor, arată următoarele:
Încă din luna iulie 2005 (19.07.2005 convorbire telefonică). S.S. îi cere lui D.M.R. să-l întrebe pe prietenul său (probabil A.A. – director OPSPI ori S.I.C.) dacă se va anunța public declanșarea procesului de privatizare și care este planul, iar D.M.R.îi comunică faptul că are decizia de guvern.
La 12 decembrie 2005 M.D.M. îi afirmă lui S.S. că sunt în curs ultimele întâlniri pentru Muntenia Sud, iar între 2 decembrie 2005 – 5 iunie 2006 au loc mai multe discuții între S.S. și B.V., precum și între B.V. și M.D.M., întâlniri între aceștia.
La 27 martie 2006 S.S. îi comunică lui B.V. cifra ofertelor depuse și deschise de comisia restrânsă la aceeași dată comunicând și lui S.M .acele informații cu precizarea că le are de la M.D.M., și „le va primi mâini și de la Codruț”.
Semnificativ în derularea evenimentelor este și convorbirea telefonică din 9 mai 2006 (vol.9, fil.45) în care M.D.M. își stabilește o întâlnire cu B.V., la sediul Electrica, într-o altă încăpere decât cea în care se discuta despre EMS.
La 10 mai 2006 inculpatul B.V. discută cu numitul Leone în legătură cu același subiect, context în care referitor la clasamentul primilor cinci ofertanți afirmă: „Unul din ei este prietenul nostru… Din câte știu eu, prietenii noștri au câștigat… Ok? Deci informația va fi confirmată în următoarea oră, dar asta e informația pe care o am acum. Se pare că ei au câștigat pentru că nu au ridicat prețul contractului. „-Leone: Ok. Și nivelul de confidențialitate al acestei informații? – B.V.: Nivelul de confidențialitate este 95%. -Leone: 95% și e în creștere. – B.V.: În jumătate de oră o să am nivelul de confidențialitate la 100% pentru că mă întâlnesc din nou cu persoana”.
Relevantă în planul incriminării lui F.M.C. este convorbirea telefonică purtată de acesta cu cetățeanul Guido din Italia la 11 mai 2006 (fila 93, dos.9 u.p.) în care îi aduce acestuia la cunoștință că a câștigat compania sa în procesul de privatizare al EMS, afirmând „cu puțin ajutor din partea consilierilor voștri, Credit Swise”. În continuare, F.M.C. oferă detalii în legătură cu cifre, clasament, spunând „Deci în principiu cred că ați câștigat pentru că nu ați avut foarte multe chestiuni în contract… Nu am vrut să te sun ieri, pentru că ieri nu era publică această știre, așa că… Nu e bine să dai o veste atunci când e pe jumătate publică. Stii.”
În fine, în legătură cu nerespectarea caracterului confidențial al informației mai prezintă importanță și convorbirea telefonică din 10 mai 2006 (fila 66, dos.9 u.p.) în care jurnalistul Moroianu Gabi îl întreabă pe M.D.M. cine dintre ofertanți sunt primii doi clasați: „Alea două peste 750 milioane, că nu a zis Codruț, care sunt? Una știam că este Enel. Care e a doua?”.
Dar relevantă este și convorbirea telefonică din aceeași zi, între B.V. și un domn neidentificat, conlocutor din Italia (vol.9 fila 79) în care B.V. afirmă: „Am vești bine pentru tine. Ok, nu vreau să vorbesc prea mult, nu vreau să spun prea multe, la telefon, dar prietenii noștri sunt în topul listei. Și pentru că au fost de acord să nu mai ridice prețul, nu vor avea surprize… Trebuie să câștige cei aleși. Și asta e confirmată acum 99,9%. Există un foarte mic procentaj de eroare însă prea puțin probabil să se întâmple. Spaniolii au fost pe locul 2… În principal schema e următoarea: ministrul va primi informația care va fi făcută publică la începutul săptămânii viitoare. Ok?… Și să-ți dăm restul cifrelor mai târziu.”
Referitor la confidențialitatea datelor și informațiilor în ce privește procesul de privatizare al societății comerciale EMS SA, aceasta rezultă din nota 1143/17.02.2006 aprobată de ministrul S.I.C. privind instituirea Comisiei restrânse pentru deschiderea plicurilor cu ofertele depuse de firmele ofertante în vederea evaluării din nota (9 mai 2006) privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante, îmbunătățite, durata în timp a obligației de păstrare a confidențialității a informațiilor vizând ofertelor angajante și cele angajante îmbunătățite și a punctajului realizat de Comisia restrânsă fiind cuprinsă între depunerea ofertelor -2 decembrie 2005 și respectiv deschiderea oficială în prezența celor 2 firme ofertante rămase în cursă – 5 – 06.2006.
Maniera în care au înțeles să acționeze inculpații S.I.C., M.D.M., S.S., F.M.C.,S.M., cu contribuția materială și morală a inculpaților D.M.R.și O.M., prin încălcarea caracterului confidențial al datelor și informațiilor privind cifrele, ofertele angajante și ofertele angajante, îmbunătățite, precum și a celor privind punctajul realizat de comisia restrânsă – a fost de natură a duce la înfrângerea clauzelor de confidențialitate instituite cu firmele competitoare, în favoarea Enel Spa Italia și, în consecință, în detrimentul celorlalți competitori, echivalând, în fapt, cu alterarea sistemului concurențial și distorsionarea acestuia.
Potrivit listei informațiilor secrete de serviciu în cadrul FDFEE Electrica Muntenia Sud, termenele de clasificare a acestora, a rezultat că începând cu data de 2 decembrie 2005 – 2 decembrie 2010 informația vizând orice tip de ofertă, fie angajantă sau neangajantă, tehnică sau financiară și ofertele comerciale premergătoare încheierii contractelor cu partenerii externi erau clasificate ca secret de serviciu.
De menționat că SC Electrica Muntenia Sud SA București, agent economic în portofoliul MEC-OPSPI, având rol de distribuție a energiei electrice în București și județe limitrofe, este parte a ramurii economiei, definită prin HG 266/1993 ca fiind strategică.
Concluzionând, în sarcina inculpatului S.I.C. instanța, va reține săvârșirea infracțiunii de trădare, prin transmitere de secrete, prev.de art.157 alin.2 Cod penal, în împrejurarea în care a divulgat (transmis) inculpatului S.S. informații confidențiale (secret economicocomercial) clasificate „secret de serviciu” privind cifrele reprezentând sumele oferite de firmele selectate pentru achiziționarea pachetului de acțiuni de 67,5% din capitalul social al SC EMS SA, societate aflată în proces de privatizare.
Contrar apărărilor formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că actul exterior de conduită al inculpatului S.I.C. rezultă în urma coroborării probelor indirecte administrate în cauză, interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirii telefonice purtate de S.S., B.V., M.D.M. prezentând eficiență probatorie în stabilirea vinovăției inculpatului S.I.C..
A rezultat că modalitatea de lucru cu documente clasificate în cadrul MEC, dar și OPSPI – care avea o structură proprie de securitate ce acționa independent de structura de securitate a MEC, prezenta deficiențe în protecția informațiilor clasificate.
Astfel, martorul C.A. –secretar general adjunct în MEC, coordonând structura de Securitate la data evenimentelor- declara în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție la 29 noiembrie 2012 – că accesul la informații clasificate în cadrul MEC se făcea pe baza listei funcțiilor care au sau vor avea acces la informațiile clasificate, listă elaborată de structura de securitate, aprobată de ministru și transmisă către SRI, iar în acest document întreaga responsabilitate aparținea ministrului.
Legat de privatizarea EMS SA, martorul a arătat că s – a ivit situația în care autorizarea unor persoane din comisia de negociere, în sensul încheierii de către aceștia a unor angajamente de confidențialitate să se solicite cu doar două ore înainte de deschiderea ofertelor depuse, aspect pe care martorul l-a adus la cunoștința ministrului S.I.C..
Instanța nu împărtășește nici punctul de vedere exprimat de apărare cu privire la lipsa situației premisă, respectiv preexistența unui document sau date care prin caracterul și importanța sa face ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
În definirea noțiunii de siguranță a statului (concept asupra căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a dezvoltat argumente ample în precedent) se identifică starea de legalitate, de echilibru și de stabilite socială, economică și politică necesară pentru existența și dezvoltarea statului național român, ceea ce presupune, printre altele, în raport cu caracterul strategic a domeniului energetic, în cadrul economiei, ca informațiile cu care se operează și al căror caracter este confidențial să-și păstreze confidențialitatea, o situație contrară fiind de natură a crea disfuncționalități, distorsionări mediului concurențial.
Nerespectarea confidențialității activităților derulate în procesele de restructurare, reconstrucție, retehnologizare ori privatizare, precum și a regimului specific în manipularea informațiilor prin aceste procese reprezintă în mod evident o punere în pericol, primejdie a securității statului în general și a securității economice, în componenta sa de securitate energetică.
În consecință, apreciind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.157 alin. 2 Cod penal, în latura sa obiectivă, dar și subiectivă, instanța a procedat la tragerea la răspundere penală a inculpatului S.I.C..
În considerarea argumentelor expuse anterior în referire la inculpatul M.D.M., Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat, de asemenea, întrunite exigențele răspunderii penale pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.
Totodată, cele expuse fac dovada dincolo de orice dubiu a procurării de către S.S. a datelor si informatiilor cu caracter secret de serviciu si confidential care prin caracterul si importanta lor au periclitat securitatea statului, transmiterea acestora unor organizatii private străine, reprezentantilor acestora, actiuni care se circumscriu infractiunii de spionaj, sens în care instanta a constatat îndeplinite cerintele răspunderii penale.
Activitatea ilicită a inculpatului S.M. se circumscrie infracțiunii de spionaj –art.159 Cod penal, art.157 alin.2 Cod penal, prin procurarea unor informații confidențiale (secrete comerciale) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, argumentele expuse cu privire la situația premisă, în cazul inculpatului S.I.C., menținându-și pe deplin valabilitatea.
Ca și inculpatul S.M., inculpatul B.V. în calitate de cetățean străin, în perioada 11 ianuarie 2006 – 10 mai 2006, membru al unui grup infracțional organizat extern a luat măsuri în vederea obținerii unor informații secrete de serviciu și confidențiale din domeniul energetic al economiei naționale a României și a procurat asemenea date al căror caracter și a căror importanță fac să fie periclitată securitatea statului, informații privind cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare al SC Muntenia Sud SA și punctajele stabilite de comisia de specialitate- ceea ce atrage răspunderea penală a inculpatului B.V. pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj –art.159 Cod penal, în condițiile satisfacerii cerințelor privind latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni.
Susținerile inculpatului S.M.conform cărora nu ar exista nicio probă cu privire la intenția sa de a spiona în legătură cu privatizarea EMS, la reprezentarea caracterului confidențial al datelor vehiculate nu pot fi primite, din conținutul comunicărilor pe care inculpatul le-a avut cu ceilalți coinculpați – rezultând dincolo de orice dubiu că a avut reprezentarea conduitei ilicite în a procura informații de asemenea natură.
Apărarea inculpatului B.V. a invocat aspectul că privatizarea EMS SA a fost considerată atât de Statul Român, cât și de către instituțiile financiare din domeniu, una dintre cele mai de succes privatizări ale României, ceea ce conform expunerii anterioare, nu poate constitui obiect al analizei instanței în rezolvarea acțiunii penale exercitate în cauză.
Aspectele referitoare la pretinsa inexistență a unei puteri sau organizații străine în ințelesul textului incriminator, astfel cum arată apărarea, au fost lămurite de Înalta Curte de Casație și Justiție la momentul prezentării considerațiilor făcute cu privire la specificul infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete și spionaj, în raport cu actualul context economic.
În sarcina inculpatului F.M.C., cetățean cu dublă cetățenie (română și britanică), instanța urmează a reține săvârșirea complicității la infracțiunea de spionaj –art.26 rap.la art.159 Cod penal- art.157 alin.2 Cod penal, în cauză fiind demonstrat că anterior datei de 11 mai 2006 a procurat și a transmis informații cu caracter confidențial (secret comercial) clasificate drept secret de serviciu, a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, în fapt fiind vorba de aceleași date referitoare la cifrele ofertelor depuse de competitorii ofertanți pentru selectarea în vederea privatizării SC EMS SA, informații pe care le-a transmis unui cetățean italian Guido, unul din reprezentanții firmei Enel Spa, Italia.
Apărările avansate potrivit cărora în cauză nu s-ar fi făcut dovada că informațiile pretins traficate sunt clasificate secret de serviciu, ci numai informații confidențiale pe perioadă limitată, negăsindu-se în spațiul public înainte de pretinsa „divulgare”- nu sunt fondate, materialul probator administrat relevând că acele informații aveau caracter confidențial, fiind clasificate drept secret de serviciu atât datele referitoare la ofertele angajante, neangajante, tehnice sau financiare, la ofertele comerciale. Prin urmare, prima instanță a apreciat îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului F.M.C., pentru infracțiunea dedusă judecății.
c. În ce privește privatizarea C.N. Radiocomunicatii
În legătură cu acest agent comercial aflat în portofoliul MCTI pentru care s-a declanșat la sfârșitul lunii octombrie 2005 procesul de organizare a unei licitații internaționale pentru selectarea consultantului în vederea privatizării, prima instanță a făcut largi referiri la momentul la care a analizat acuzațiile aduse inculpaților S.M., B.V., F.M.C., dar și inculpaților N.Z. și D.M.R.în raport cu infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, dar și de aderare și sprijinire a unui asemenea grup în accepțiunea art. 2 din Legea nr.39/2003.
La acest moment, din perspectiva acuzației de spionaj – art.159 Cod penal – urmează a se examina pretinsa activitate ilicită reținută în sarcina inculpatului S.S., prin prezentarea totodată a actelor derulate de inculpatul D.M.R. în transmiterea de date cu caracter confidential a căror importantă fac să fie periclitată siguranta statului către inculpatii S.S., F.M.C. și S.M.
Probele administrate în cauză demonstrează că inculpatul D.M.R. în calitate de membru în comisia de licitație a furnizat date cu caracter confidențial în zilele de 2 aprilie 2006, 3 aprilie 2006, 5 aprilie 2006, 11 aprilie 2006, 9 mai 2006, informații care prin caracterul și importanța lor fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului, date constând în cifre reprezentând diferiți coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse, poziția ocupată de competitori în procesul de selectare evaluare a ofertantului pentru consultanță în privatizarea S.N. Radiocomunicații SA.
Astfel convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat în cauză relevă, fără îndoială, activitatea ilicită a inculpatului D.M.R..
La data de 9 iunie 2005 S.S. îi cere lui D.M.R. (anterior deci adoptării H.G. nr.774/14.07.2006 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații SA) să pregătească documentarea pentru selecția Consiliului pentru privatizarea Radiocomunicații, să fie gata pentru ca ministrul să semneze (vol.6, fila 76).
În discuția purtată de același S.S. cu Klaus Riquat (CAIB) la 21 iunie 2005 primul îi comunică conlocutorului că îl va trimite pe Radu (n.n. D.M.R.) să discute cu ministrul N.Z. despre aceeași societate comercială (fila 114, vol.6).
Discuțiile purtate de D.M.R.cu S.S. și Klaus Riquat anterior datei de 12 decembrie 2005, dar și după 9 mai 2006 referitoare la S.N. Radiocomunicații evidențiază acte materiale anterioare și posterioare perioadei în care s-a desfășurat efectiv procesul de selectare a ofertantului pentru consultanță, conduita nelegală a acestuia parcurgând etapa actelor pregătitoare, al consumării și în final a epuizării infracțiunii prevăzută de art.157 alin.2 Cod penal.
Inculpatul D.M.R.a comunicat anterior datei de 22 martie 2006 lui B.V. despre modalitatea în care se preconiza privatizarea S.N. Radiocomunicații – respectiv o combinație între vânzare către un investitor strategic și lansarea unui IPO, relatând că la acel moment nu se depuseseră ofertele, dar oferind și detalii în legătură cu opoziția avocaților privind acordarea de comisioane suplimentare (convorbirea telefonică – vol.8, fila 101).
Durata în timp pentru păstrarea confidențialității datelor și informațiilor privind ofertele depuse a fost cuprinsă între momentul depunerii ofertelor, respectiv 12 decembrie 2005 și deschiderea oficială a acestora și anunțul public privind ofertantul câștigător – 8 mai 2006, astfel încât comunicările pe care inculpatul D.M.R. le are în datele de 24 ianuarie 2006, 16 martie 2006 cu F.M.C. în care transmite informații confidențiale, precum și cele din 3 aprilie, 11 aprilie 2006 cu S.S. se înscriu în aceeași sferă ilicită.
Astfel, la 24 ianuarie 2006 D.M.R .afirmă într-o convorbire telefonică cu F.M.C. (fila 459, dosar 7 u.p.): „Vreau să reușesc să termin mai repede cu caietele de sarcini pentru Poștă și Radiocomunicații” la care F.M.C. întreabă: „Tu le ai și pe alea?” D.M.R. : Da. La Radiocomunicații am reușit să finalizez azi”…
La 16 martie 2006 F.M.C. îi comunică lui D.M.R.: „Oricum să știi în cazul Radiocomunicații, îți spun o opinie foarte directă, nu cred că va fi posibilă listarea internațională, pentru că nu este o companie atât de atractivă pentru a fi listată internațional, pe de o parte, iar pe de alta, compania necesită foarte multă pregătire”.
La 3 aprilie 2006 D.M.R .îi comunică lui S.S.: „Am patru oferte pentru Radiocomunicații”…iar la întrebarea conlocutorului când este deschiderea, răspunde : „miercuri (5 aprilie 2006) la ora 10, vom deschide…” (fila 176, vol.8 u.p.).
La 11 aprilie 2006, D.M.R. la întrebarea lui S.S. „Cum e cu Radiocomunicații”? răspunde : „Nu, dar e bine. Îți spun eu…” „Merge, nicio problemă”.
Relevante în planul incriminării lui D.M.R.sunt și notele de convorbiri telefonice din 19 iunie 2006 cu Klaus Riquat cu referire la Casa de Avocatură Mușat, context în care D.M.R.îi spune că așteaptă propunerea referitoare la cele 5 puncte (vol.10, fila 141), dar și mesajul pe care îl primește în aceeași zi D.M.R.de la același Klaus Riquat cu următorul conținut: „Trebuie neapărat să discutăm despre abordarea lui Mușat referitoare la taxele pentru Radiocomunicații. Am început să mă enerveze. Sună-mă cât poți de repede”.
Contrar apărărilor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete în varianta prevăzută de art.157 alin.2 Cod penal, inculpatul D.M.R. făcându – se vinovat de transmiterea unor informații confidențiale (secrete comerciale) a căror importanță și caracter fac ca divulgarea lor să pericliteze securitatea statului.
Astfel, comunicarea unor cifre reprezentând diverși coeficienți, ordinea clasificării ofertelor depuse – în convorbirea telefonică din 5 aprilie 2006, cu S.S., D.M.R. afirmă că au fost deschise ofertele, cea a consorțiului CAIB clasându-se pe locul 2 și spune: „Nu va fi nicio problemă pentru că trebuie, voi avea nevoie de unul sau două puncte” „Eu nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo…” – precum și comunicarea pozițiilor ocupate de competitori în procesul de evaluare și selectare a ofertantului – se înscrie în sfera actelor ilicite de transmitere a unor date, informații care prin caracterul, importanța lor atrag incidența art.157 alin.2 Cod penal.
Susținerea apărării potrivit căreia acuzația adusă ar viza nerespectarea unor proceduri reglementate prin norme supletive și nu imperative, în cazul în care instituția publică implicată apelează la servicii de consultanță finanțate de organisme internaționale, și nicidecum o conduită aptă că aducă atingere siguranței statului care ar fi emis respectivele norme supletive – nu poate fi primită.
În virtutea rațiunilor expuse anterior și în conformitate cu dispozițiile Legii nr.182/2002, informațiile respective au regimul juridic al informațiilor clasificate instituit de prevederile legale enunțate, dar și de HGR 585/2002, ceea ce face ca analizarea conduitei inculpatului D.M.R. de a transmite aceste informații, dar și a lui S.S. de le a procura, să nu poată fi făcută din prisma nerespectării unor norme care ar reglementa încheierea unui contract de consultanță cu un consultant internațional, ci tocmai din perspectiva incriminării prev. de art.157 alin.2 Cod penal.
Pe de altă parte, principiul transparenței în procesul de selectare internațională la care face trimitere apărarea nu poate fi invocat în detrimentul principiului ce obligă la respectarea caracterului confidențial al informațiilor, datelor vehiculate în procese de privatizare, atragere investițională într-un sector strategic, precum cel energetic.
În consecință, instanța de fond a constatat îndeplinite cerințele tragerii la răspundere penală a inculpatului D.M.R.pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.157 alin.2 Cod penal.
7. în ce privește individualizarea pedepselor
Operațiunea de individualizare judiciară ca activitate desfășurată de instanța de judecată, în cadrul prevăzut de lege trebuie să aibă drept coordonate majore circumstantele personale si cele reale.
Individualizarea pedepselor trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a făptuitorului, de reinserție socială a acestuia.
În această manieră, retribuția justă realizează și scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială.
În analiza criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, prima instanță a dat eficiența cuvenită gravității faptelor săvârșite, datelor ce caracterizează persoanele făptuitorilor și, dacă este cazul, împrejurărilor care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Este de necontestat că faptele deduse judecății prezintă un grad foarte ridicat de pericol social, criteriu ce se impune a fi evaluat însă, nu în detrimentul celorlalte criterii de individualizare.
Pentru a se realiza o apreciere concretă a gravității faptelor și în scopul unei juste individualizări a pedepselor ce vor fi stabilite inculpaților, instanța este obligată să raporteze faptele deduse judecății la sistemul general de valori, acceptat de societate și reflectat în jurisprudență.
Totodată, se impune cercetarea conținutului concret al faptelor – acțiune, mijloace folosite, urmare imediată, caracterul și gravitatea urmărilor, știut fiind că evaluarea gravității faptei nu se poate realiza în absența unei analize serioase a vinovăției infractorului, a atitudinii psihice a acestuia față de fapta comisă și urmările acesteia.
În acest sens, evaluarea gradului de cunoaștere a ilicitului penal, ca și a gradului de adeziune psihologică a infractorului la faptă este semnificativă, în contextul în care inculpații prezentei cauze sunt persoane cu un înalt grad de instruire, cu un traseu profesional, în majoritate, remarcabil, deținători a unor vaste cunoștințe în domeniile în care activează, iar analizarea componenței cognitive (intelective) – a capacității de a-și reprezenta elementele infracțiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăției.
Gravitatea concretă a faptei este influențată și de mobilul și scopul acesteia, elemente care apar ca deosebit de utile în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, persoana făptuitorului fiind un alt criteriu de individualizare a pedepsei care trebuie să fie adecvate și proporționale față de fiecare infractor, raportat la periculozitatea socială a acestuia și trăsăturile sale specifice care îi definesc personalitatea.
De asemenea, instanța va ține seama de datele care caracterizează persoanele inculpaților și de intervalul considerabil de timp scurs de la momentul săvârșirii faptelor și până în prezent, împrejurare de natură a atenua impactul acțiunilor în conștiința socială și de a îndreptăți deopotrivă inculpații, aflați o durată considerabilă de timp în incertitudine juridică, să fie sancționați cu luarea în considerare a duratei procedurii în care au fost implicati.
În aprecierea periculozității sociale pe care o prezintă fiecare inculpat în parte, aspecte precum nivelul de instrucție, conduita manifestată în societate anterior săvârșirii faptelor, dar și atitudinea procesuală pe parcursul derulării procedurilor judiciare prezintă o relevanță deosebită în operațiunea de individualizare a pedepselor, neputând fi ignorate.
Pedepsele aplicate inculpaților S.I.C., M.D.M.,D.M.R., N.Z., K.G., B.V., S.M., F.M.C., O.M. trebuie să fie juste și echitabile corespunzătoare șansei de reeducare pe care fiecare dintre inculpați o prezintă, iar preventia generală, ca scop al pedepsei, nu trebuie să împieteze asupra prevenției speciale, obiectiv deopotrivă urmărit prin aplicarea sancțiunii penale.
În aceeași măsură se va impune ca pedepsele – principale, complementare și accesorii – stabilite inculpaților să reflecte gravitatea infracțiunilor comise, având în vedere natura infracțiunilor deduse judecății, iar în cazul unora dintre inculpați, funcțiile deținute în statul român la cel mai înalt nivel.
În considerarea rațiunilor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție arată următoarele:
În cazul inculpatului S.I.C. se reține săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art.157 alin.2 Cod penal, infracțiuni pe care le-a săvârșit din poziția de ministru al Economiei și Comerțului, ceea ce, în opinia instanței, impune stabilirea unor pedepse fără beneficiul vreunei circumstanțe atenuante judiciare.
De altfel, inculpații cetățeni români au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor din înalte poziții deținute în cadrul autorităților statului –miniștri (S.I.C., N.Z. Szolt), consilieri ai ministrului (M.D.M., D.M.R.), inculpatul K.G. deținând, de asemenea, o funcție semnificativă – Președinte UDMR (partid important pe scena politică a perioadei de referință), ceea ce face ca orice alte elemente favorabile în caracterizarea lor să nu poată fi valorificate pe tărâmul disp.art.74 Cod penal.
Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază astfel că scopul pedepsei va fi îndeplinit prin stabilirea unor pedepse situate între limitele legale, neexistând rațiuni care să determine coborârea cuantumului pedepselor principale în cazul inculpaților cetățeni români sub minimul special prevăzut de lege.
În cazul inculpatului N.Z., prima instanță a apreciat că prin aplicarea unei pedepse principale egale cu minimul special se va realiza îndeplinirea funcțiilor pedepsei, cuantumul acesteia fiind consecința evaluării întinderii activității infracționale a inculpatului în raport cu actele ilicite derulate de ceilalți inculpați au cauzei.
O pedeapsă similară a fost aplicată și inculpatului K.G., în raport, de asemenea, cu implicarea infracțională mai redusă a acestuia față de alți inculpați în cauză.
În cazul inculpatului D.M.R., pedepsele aplicate acestuia au țiunut cont de amploarea activității infracționale desfășurate, în raport cu ceilalți inculpați cetățeni români.
Referitor la pedepsele principale aplicate inculpaților cetățeni străini, B.V., S.M., F.M.C. și S.S. instanța de fond a identificat împrejurări, date ale realității, anterioare săvârșirii infracțiunilor care au legătură cu persoanele inculpaților, relevând posibilitatea atenuării răspunderii penale.
S-au avut în vedere în acest sens, traseul profesional remarcabil, gradul de instruire deosebit, capacitățile de excepție în domeniul în care activează, rezultatele obținute în parcursul carierei, situatia familială, dar si starea de sănătate în cazul inculpatului B.V., astfel cum rezultă din înscrisurile depuse, aspecte valorificate în contextul art.74 alin.2 Cod penal cu consecința aplicării disp.art.76 Cod penal.
În privința inculpatului O.M., instanța de fond s-a orientat către o pedeapsă egală cu minimul special, în considerarea activității infracționale mai reduse desfășurate de acesta.
În ceea ce privește pedepsele complementare ce se impun a fi aplicate inculpaților din prezenta cauză, pe lângă pedepsele principale, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că natura și gravitatea faptelor săvârșite, gradul de pericol social ridicat al acestora conduc la concluzia unor nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b,c Cod penal respectiv dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat presupune o conduită morală ireproșabilă, iar inculpații prin conduita ilicită circumscrisă unor infracțiuni grave și care au adus atingere unor valori sociale extrem de importante, s-au îndepărtat de la principiile moralei, eticii ceea ce justifică restrângerea acestor drepturi pe o perioadă limitată, apreciată la durata de 5 ani, în condițiile art.66 Cod penal, pentru toți inculpații.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în operațiunea de ansamblu a individualizării judiciare a pedepsei are în vedere că restrângerea unor drepturi ca urmare a interzicerii exercitării lor o anumită perioadă de timp are ca scop și finalitate specifică, alături de pedeapsa principală, îndeplinirea funcțiilor pedepsei.
Alegerea de către instanță a drepturilor ce trebuie interzise în raport cu natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și determinarea perioadei de timp în care aceste drepturi să nu fie exercitate, ca modalitate concretă de aplicare a pedepsei complementare prev.de art.64 din Codul penal, constituie, alături de pedeapsă principală dispusă, mijlocul de realizare a individualizării sancțiunii penale.
În privința pedepselor accesorii, instanța de fond a făcut aplicarea art.71 – art.64 alin.1 lit.a,b,c Cod penal pentru fiecare dintre inculpați.
B. JUDECATA ÎN APEL
I. Împotriva sentinței penale nr.1081 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr.2816/1/2009 au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIICOT – Structura Centrală , precum și inculpații B.V., F.M.C., S.M., S.I.C., D.M.R., N.Z., K.G., M.D.M. și O.M., iar împotriva sentinței penale nr.1082 din 3 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.5269/1/2013 au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIICOT – Structura Centrală și inculpatul S.S.
1. Având în vedere că la data de 1.02.2014, așadar ulterior pronunțării hotărârilor atacate, a intrat în vigoare un nou Cod de procedură penală care a reconfigurat sistemul căilor de atac ce pot fi exercitate în cadrul procesului penal, Completul de 5 Judecători a pus în discuție calificarea căilor de atac exercitate împotriva celor două hotărâri pronunțate de către instanța de fond, prin raportare la dispozițiile tranzitorii din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
În acest sens, în acord cu sistemul căilor de atac prevăzut de noul Cod de procedură penală, dispozițiile tranzitorii din art. 9 alin.1 și 2, respectiv art.10 alin.2 din Legea nr.255/2013 instituie regula recalificării ca și apeluri a recursurilor integral devolutive prevăzute de vechiul Cod de procedură penală, indiferent dacă acestea erau în curs de judecată ori fuseseră depuse anterior intrării în vigoare a noului cod.
În aceste condiții, la termenul de judecată din 1.09.2014 Completul de 5 Judecători a recalificat ca și apeluri căile de atac exercitate împotriva celor două hotărâri menționate anterior.
2. La același termen de judecată, în baza art. 43 alin.2 lit.c c.pr.pen. instanța de control judiciar a dispus reunirea dosarelor nr.672/1/2014 (având ca obiect apelurile exercitate împotriva sentinței penale nr.1081 din 03 decembrie 2013) și 673/1/2014 (având ca obiect apelurile exercitate împotriva sentinței penale nr.1082 din 03 decembrie 2013), întrucât a constatat că între cele două cauze există o legătură evidentă, iar soluționarea acestora împreună se impune pentru o bună înfăptuire a justiției, prin raportare la obiectul judecății și la împrejurarea că, exceptând dezbaterile și soluționarea propriu-zisă în primă instanță, judecata în aceste cauze s-a desfășurat într-un dosar unic, ce a fost la rândul său rezultatul conexării celor trei cauze corespunzătoare rechizitoriiilor întocmite de procurori.
3. În privința cadrului procesual în care s-a desfășurat judecata în apel, acesta a fost influențat de intrarea în vigoare la 1.02.2014 a unui nou Cod penal, ceea ce a ridicat probleme legate de aplicarea legii penale în timp, cu referire la eventuala dezincriminare a faptelor deduse judecății în condițiile art.4 din noul Cod penal (susținută de inculpați) ori la necesitatea stabilirii legii penale mai favorabile în condițiile art. 5 din aceleași cod.
În acest context, încă de la al doilea termen de judecată instanța de apel a solicitat reprezentantului Ministerului Public și apărătorilor recurenților intimați inculpați să-și exprime în scris punctul lor de vedere atât cu privire la cele două aspecte, cât și cu privire la eventuala incidență în cauză a instituției prescripției răspunderii penale ( cu indicarea termenului de prescripție și a modului de calcul al acestuia, a incidenței vreunei cauze de suspendare a cursului prescripției și a eventualei solicitări de continuare a procesului penal în măsura în care se apreciază că răspunderea penală este prescrisă).
Având în vedere că din conținutul notelor scrise depuse de Ministerul Public și de inculpați a rezultat că există o controversă cu privire la eventuala dezincriminare a unora dintre faptele pentru care prima instanță a pronunțat o soluție de condamnare, respectiv cele prevăzute în art.157 alin.2 din vechiul Cod penal, susținându-se astfel fie incidența disp.art.3 alin.1 din Legea nr.187/2002 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal (adică dezincriminarea faptelor, teză susținută de inculpați), fie incidența disp.art.3 alin.2 din aceeași lege (adică incriminarea lor în continuare cu trimitere la infracțiunea prev.de art.304 alin.1 din noul Cod penal, teză susținută de procuror), instanța de apel a apreciat că se impune mai întâi crearea cadrului procesual în care aceste aspecte să fie discutate, prin introducerea în cauză în calitate de persoane vătămate a celor două ministere invocate în starea de fapt reținută atât în rechizitorii, cât și de către instanța de fond, urmând ca fondul chestiunii puse în discuție să fie dezbătut odată cu motivele de apel și soluționat de către Completul de 5 Judecători prin decizia pronunțată asupra căilor de atac exercitate în cauză ( a se vedea încheierea din 1.09.2014).
Deși legal citate, Ministerul Economiei și cel pentru Societatea Informațională nu și-au exprimat niciun punct de vedere pe fondul cauzei, inclusiv cu privire la aspectele menționate anterior.
4. În privința cererilor și excepțiilor ridicate de inculpați în fața instanței de apel, prin încheierea din 26.09.2014 au fost respinse cererile formulate de inculpații S.M., respectiv B.V., ambele prin apărător, de sesizare a Curții Constituționale, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.10 alin.1 din Legea nr .255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, respectiv a dispozițiilor art. 3 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, constatând că ambele excepții sunt inadmisibile.
Prin aceeași încheiere a fost respinsă ca nefondată, cererea formulată de inculpatul S.M., prin apărător, cu privire la sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Î.C.C.J., în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, având ca obiect modalitatea de interpretare și aplicare a art.5 alin.1 Cod penal prin raportare la Decizia nr. 2/14.04.2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Î.C.C.J. și Decizia nr. 265/20.05.2014 a Curții Constituționale.
În fine, prin aceeași încheiere s-a prorogat discutarea excepției de nelegalitate a cererii de începere a urmăririi penale emisă de Președintele României sub nr.1005 din 19 martie 2007, ridicată de inculpatul N.Z. prin apărător, odată cu dezbaterile pe fondul cauzei.
Totodată, prin încheierea din 7.10.2014 Completul de 5 Judecători a respins cererea inculpatului S.I.C. privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a se pronunța cu titlu preliminar asupra interpretării noțiunii de „interes public important” folosită la paragraful 32 al Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.
5. În ce privește conduita procesuală a apelanților inculpați, doar o parte dintre aceștia s-au prezentat în fața instanței de apel (S.I.C., D.M.R., N.Z., M.D.M.), în timp ce alții au fost doar reprezentați de către avocați aleși (B.V., F.M.C., S.M., K.G. și S.S.) sau din oficiu (O.M.).
O situație aparte au avut-o inculpații K.G. și O.M., în sensul că ambii au fost prezenți la un singur termen de judecată, după care s-au sustras judecății în apel.
Astfel, în privința inculpatului K.G., acesta s-a prezentat la termenul de judecată din 7.10.2014, când a și fost audiat (fil.32 și urm., vol.9 ds.apel).
La același termen de judecată, instanța de apel a luat față de inculpat măsura preventivă a controlului judiciar, motivată în esență de conduita pe care inculpatul a înțeles să o adopte după pronunțarea hotărârii instanței de fond, prin care acesta a urmărit și realizat îngreunarea și tergiversarea soluționării cauzei în apel.
În ciuda măsurii preventive instituite împotriva sa, care reclama între altele prezența inculpatului în fața instanței și interdicția de a părăsi teritoriul României, acesta a părăsit țara imediat după finalizarea ședinței de judecată în care s-a pus în discuție luarea măsurii preventive, prin cel mai apropiat punct de trecere a frontierei terestre și nu s-a mai prezentat în fața instanței de apel la niciunul dintre termenele de judecată ulterioare.
În aceste condiții, la termenul din 15.10.2014 instanța de apel a dispus arestarea preventivă a inculpatului K.G., iar ulterior a emis și un mandat european de arestare.
Deși inculpatul a fost localizat și reținut în Grermania, cooperarea judiciară anevoioasă cu autoritățile acestui stat, precum și lipsa unei date apropiate și certe pentru obținerea unei decizii privitoare la eventuala sa predare, coroborat și cu stadiul avansat al judecății în apel (ajunsă în faza dezbaterilor finale) a determinat instanța de apel să retragă mandatul european de arestare emis împotriva inculpatului ( a se vedea încheierea de ședință din data de 8.12.2014).
În privința inculpatului O.M., acesta a fost prezent în fața instanței de apel doar la termenul din 11.09.2014, când a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja un avocat ales.
Ulterior, inculpatul nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată și nici nu și-a angajat un avocat, astfel încât a fost reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu.
Referitor la statutul inculpatului O.M., acesta a beneficiat de un drept de ședere temporară în România, însă după pronunțarea hotărârii apelate, inculpatul a părăsit România și nu a mai revenit, având o absență mai mare de 6 luni, ceea ce atrăgea incidența art. 77 alin.3 lit.a/1 din O.U.G. nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, respectiv revocarea dreptului de ședere temporară în România.
În acest sens, instanța de apel s-a adresat Oficiului Român pentru Imigrări, iar prin adresa nr.2611259 din 10.09.2014 Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcția Migrațiune a comunicat că dreptul de ședere pentru inculpatul O.M. a fost revocat (fil.26 vol.8 ds.apel), fiind apoi emisă decizia de returnare de pe teritoriul României nr. 2397585 din 12.09.2014 (fil.283 vol.8 ds.apel).
Instanța de apel reține că revocarea dreptului de ședere temporară în România nu exclude solicitarea și obținerea ulterioară a unei vize de ședere în România, întrucât acestea au reglementări distincte în legislația privind regimul străinilor.
Prin urmare, independent de împrejurarea că inculpatului i s-a revocat dreptul de ședere temporară în România, acesta avea ulterior posibilitatea de a solicita obținerea unei vize de ședere motivată de dorința sa de a participa la judecata în apel; or, inculpatul nu a depus la dosar nicio dovada a unui asemenea demers, precizând printr-un memoriu că înțelege să fie reprezentat de către apărătorul desemnat din oficiu (fil.282 vol.8 ds.apel).
În ce privește ascultarea inculpaților de către instanța de apel, doar inculpații S.I.C., D.M.R., N.Z., M.D.M. și K.G. au dat noi declarații în fața instanței de control judiciar, în timp ce inculpații B.V., F.M.C., S.M., O.M. și S.S. au precizat că nu doresc să-și exercite acest drept procesual (fil.1, 15 vol.6 ds.apel, fil.25, 44, 239 vol.9 ds.apel).
6. În privința cererilor de probatorii formulate în fața instanței de apel, acestea au fost dezbătute la termenul din 7.10.2014, când Completul de 5 Judecători a admis în parte aceste cereri, încuviințând administrarea următoarelor probe:
– ascultarea în calitate de martori pe situația de fapt a numiților N.M.R. și B.E.;
– declasificarea de către SRI a suporților optici seria 5-131-351 și 5-1310018, precum și a raportului de supraveghere existente la Compartimentul de Documente Clasificate al I.C.C.J.;
– depunerea de înscrisuri în circumstanțiere de către inculpatul O.M..
Ulterior, la termenul din 15.10.2014, instanța de apel a mai încuviințat depunerea de înscrisuri în circumstanțiere de către inculpatul K.G., precum și înscrisuri reprezentând varianta proprie a notelor de redare a convorbirilor și comunicațiilor, tradusă în limba română, depuse de inculpații N.Z. și K.G. ( a se vedea vol.10-17, ds.apel).
Martorii sus-menționați au fost audiați la termenul din 15.10.2014 (fil.240, 242 vol.9 ds.apel), iar documentele declasificate au fost depuse la dosar la data de 14.10.2014 (fil.151 și urm., vol.9 ds.apel).
În raport de susținerile făcute la termenul din 26.11.2014 referitoare la anumite înscrisuri încuviințate ca mijloace de probă de către instanța de fond și care nu s-ar regăsi în dosarul acesteia, la solicitarea Completului de 5 Judecători au fost înaintate de către Compartimentul de Documente Clasificate al I.C.C.J., în copie, mai multe documente (fil.227 și urm., vol.15 ds.apel).
Totodată, procedându-se la verificarea tuturor volumelor reprezentând dosarul de fond, s-a constatat că înscrisurile reclamate de inculpați se regăsesc în două volume – anexă, separate de acela în care se află adresa de înaintare a acestor documente de către instituțiile cărora le-au fost solicitate ( a se vedea procesul-verbal din 10.12.2014, fil.159 vol.17 ds.apel) .
În fine, având în vedere solicitările formulate de către unii apelanți inculpați, Completul de 5 Judecători a dat posibilitatea acestora să-și copieze suporții optici pe care se află înregistrările convorbirilor folosite ca mijloace de probă, ale căror transcrieri se regăsesc la dosarul cauzei.
II. În privința motivelor de apel formulate în cauză, acestea vizează în esență următoarele:
1. MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIICOT – Structura Centrală
a. greșita achitare a inculpatului S.I.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 157 alin.1 din Codul penal (care se regăsește incriminată în infracțiunea prev.de art. 395 din noul Cod penal)
b. greșita individualizare a pedepselor aplicate tuturor celor 10 inculpați
2 – 3. inculpații B.V. și F.M.C. a. greșita condamnare pentru infracțiunea de spionaj – faptele incriminate constituie în fapt acte de comerț, corespunzătoare legii și uzanțelor internaționale (nu sunt prevăzute de legea penală);
b. greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003
– nici un mijloc de probă nu confirmă învinuirea;
– informațiile vehiculate sunt o consecință a necesității cunoașterii tuturor informațiilor relevante pentru adoptarea unei decizii de afaceri;
– probele administrate nu confirmă depășirea atribuțiilor de serviciu în calitate de angajat al CSFB și nici existența vreunui act ilicit, în considerarea altor interese, personale sau de grup, decât cele ale băncii; inculpatul și-a îndeplinit atribuțiile specifice funcției deținute în cadrul CSFB, corespunzător legii și a mandatului încredințat, fără a se detașa de interesele angajatorului;
– infracțiunile scop nu sunt descrise în actul de sesizare;
– dacă faptele pretins săvârșite ar fi existat într-adevăr, acestea s-ar fi încadrat în tiparul legal al concurenței neoneste;
c. aspecte procedurale
– nemotivarea hotărârii, fiind preluate considerentele actului de sesizare;
– greșita respingere a administrării unor mijloace de probă (înscrisuri, martori)
– nedepunerea la dosar a tuturor convorbirilor telefonice;
– lipsa declasificării mijloacelor de probă și a transcrierii în limba română a documentelor aflate la dosarul cauzei;
– greșita respingere a excepției nelegalității notelor întocmite de S.R.I.;
– nerespectarea disp.art. 5 alin.2 din vechiul Cod penal;
– omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire la mai multe cereri, excepții și apărări;
– autoritatea de lucru judecat în raport de sentința penală nr.624/2011 a I.C.C.J;
d. nelegalitatea unor mijloace de probă
– convorbirile telefonice au fost selectate și depuse parțial la dosar de către alte organe decât cele de urmărire penală;
– convorbiri telefonice înregistrate pe teritoriul altor țări;
– acte premergătoare și de urmărire penală efectuate de organe neabilitate și în afara procesului penal (interceptare, înregistrare, redare, traducere și identificarea vorbitorilor din convorbirile telefonice);
– nu s-au întocmit procese-verbale prin care să se constate efectuarea unor acte premergătoare și nici de constatare
– notele întocmite de S.R.I nu constituie mijloace de probă;
– cifrele reprezentând ofertele competitorilor pentru EMS cuprinse în Nota din 27.03.2006 sunt diferite de cele înregistrate și stocate pe suportul optic
4. inculpatul S.M.
a. nelegala compunerea completului de judecată
– dosarul nu a fost repartizat aleatoriu, ci a fost înaintat direct unui complet de judecată, dovadă fiind lipsa de la dosar a procesului-vrebal întocmit în procedura repartizării aleatorii;
– incompatibilitatea judecătorilor care au pronunțat hotărârea de condamnare a inculpatului, în condițiile în care la aceeași dată completul de judecată s-a pronunțat și cu privire la dosarul disjuns privindu-l pe inculpatul S.S., fiind incident cazul de incompatibilitate prev.de art.47 alin.2 din vechiul Cod de procedură penală;
– instanța de fond nu a pus în discuție măsura disjungerii dispusă la termenul din 4.11.2013, fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului
b. restituirea cauzei la procuror pentru nelegala sesizare a instanței, în condițiile în care autoritățile române au decis unilateral și fără justificare legală renunțarea la comisia rogatorie dispusă inițial vizând ascultarea inculpatului și prezentarea materialului de urmărire penală
c. greșita respingere a cererii de înlăturare a probelor obținute nelegal, cu referire la:
– existența la dosar a peste 10.000 de înscrisuri în altă limbă decât cea română, netraduse;
– constatarea tehnico-științifică privind autenticitatea suporților tehnici și a înregistrărilor convorbirilor telefonice s-a dispus cu încălcarea disp.art.91/6 alin.1 și ale art.112 din vechiul Cod de procedură penală;
– interceptările convorbirilor telefonice s-au efectuat înainte de începerea urmăririi penale;
– redarea convorbirilor s-a făcut doar în limba română, iar nu și în limba în care s-au purtat ( a se vedea art.91/3 alin.1 c.pr.pen. anterior);
– interpreții au fost introduși în cauză de procuror doar după redarea și utilizarea convorbirilor de către procuror;
– procesele-verbale de redare au la baza interceptări ce nu se regăsesc la dosarul cauzei ( a se vedea activitatea de ascultare a convorbirilor telefonice efectuată în faza de judecată);
– actele premergătoare nu au fost efectuate de procurori, ci de organe specializate în siguranța națională;
– redarea convorbirilor telefonice trebuia făcută de procuror sau de organul de cercetare penală, iar nu de structuri specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor ( a se vedea art.13 alin.5 din Legea nr.508/2004 și art.11 din Legea nr.14/1992)
d. greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003
– probatoriul administrat în cauză nu a relevat acte materiale care să fie circumscrise activității de inițiere, constituire ori aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat;
– inculpatul a desfășurat o activitate profesională în limite normale și obișnuite atât la nivelul CSFB, cât și al autorităților statului (era normal să existe discuții cu privire la planurile de dezvoltare a afacerilor, contacte și corespondențe cu reprezentanții autorităților pentru a găsi posibili investitori pentru România, dornici să se implice activ în privatizările societăților de stat)
e. greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 c.pen. rap.la art.159 c.pen. cu ref. la art.157 alin.1 c.pen. și cu aplic.art.41 alin.2 c.pen. – nu a cunoscut caracterul de secret de stat al documentelor vehiculate în legătură cu Romaero și Avioane Craiova (nu este nicio diferență între situația inculpatuluiS.M.și cea a inculpatuluiD.M.R.
– infracțiunea de spionaj în modalitatea prevăzută anterior în art.159 rap.la art.157 alin.2 din vechiul Cod penal, nu mai este în prezent incriminată;
– Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a Romaero nu a avut caracter clasificat, fiind vorba despre informații publice, accesibiel oricui;
– inculpatul S.M. nu a efectuat nici un act de sprijinire a inculpatului S.S. (nu i-a procurat documentele, nu i-a facilitat obținerea acestora și nici nu i-a promis că-l va ajuta să le valorifice);
f. greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.159 rap.la art.157 alin.2 c.pen. anterior:
– cifrele prezentate de inculpatul S.S. reprezentau aprecierile acestuia bazate pe propria experiență și pe informațiile publice la care a avut acces (nu erau informații confidențiale);
– documentele găsite la percheziții nu aveau aptitudinea de a periclita siguranța națională; mențiunea „strict confidențial” nu califică conținutul acestora drept informații secrete de stat
g. greșita aplicare a pedepselor complementară și accesorie prev.de art.64 lit.a și b din vechiul Cod penal, în condițiile în care inculpatul S.M. nu este cetățean român.
5. inculpatul S.I.C.
a. greșita respingere a administrării unor probatorii și greșita renunțare la administrarea unor probe încuviințate (prin încheierea din 31.01.2013, 18.10.2013 și 31.10.2013)
b. greșita respingere a cererii de restituire a cauzei la procuror (prin încheierea din 1.02.2011)
c. greșita disjungere a cauzei cu privire la inculpatul S.S. (prin încheierea din 4.11.2013)
d. nelegalitatea înregistrărilor audio efectuate în faza actelor premergătoare
e. folosirea ca și probe a unor documente clasificate
f. în ce privește infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003:
– nu a interacționat cu ceilalți inculpați (cu excepția inculpatului M.D.M., cu care a avut relații de serviciu), iar relația sa cu inculpatul S.S. nu îndeplinește condițiile unei aderări la un grup infracțional exten ce trebuia format din minim 3 persoane;
– în ce privește actul normativ vizând vânzarea pachetului de acțiuni de 8% din capitalul social al Petrom, eronat s-a reținut că ar fi transmis date nedestinate publicității cu privire la stadiul actului normativ, traseul parcurs și numărul de semnături obținute
g. în ce privește infracțiunea prev.de art.157 alin.2 c.pen. anterior, nu este descris actul pretins săvârșit de inculpat la 28.03.2006, nefiind indicată nicio faptă proprie, contestându-se în esență condamnarea sa pentru această infracțiune .
h. în ce privește aplicarea legii penale în timp, se impune:
– recalificarea faptelor ce au dat conținut infiracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prev.de art. 367 alin.1 din noul Cod penal;
– constatarea că infracțiunea prev.de art.157 alin.2 din Codul penal anterior a fost dezincriminată prin intrarea în vigoare a noului Cod penal
6. inculpatul D.M.R.
a. caracterul inechitabil al procedurii în fața instanței de fond, cu referire la:
– disjungerea cauzei dispusă prin încheierea din 4.11.2013;
– limitarea probelor încuviințate în apărare;
– neinformarea inculpatului cu privire la natura și cauza acuzației aduse împotriva sa b. greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, întrucât:
– inculpații B.V. și S.S. au reprezentat C.S.F.B. în calitate de consultant pentru privatizarea Petrom S.A.;
– nu este precizată nici infracțiunea ce a intrat în scopul grupului;
– nu a existat nici un prejudiciu;
– faptele reprezentând actele materiale ale infracțiunii analizate nu au în realitate nicio conotație penală ( este vorba despre simple discuții generale între specialiști, despre documente care aveau caracter public)
c. greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.157 alin.2 din vechiul Cod penal
d. dezincriminarea art.157 alin.2 din vechiul Cod penal
7- 8. inculpații N.Z. și K.G., deși au fost asistați în apel de avocați diferiți, au formulat motive de apel cvasiidentice, ce cuprind:
a. critici aduse procedurii desfășurate în fața instanței de fond cu referire la:
– imposibilitatea de a adresa întrebări inculpatului S.S.;
– respingerea nejustificată a unor probe în apărare;
– omisiunea de a pune în discuție și de a motiva disjungerea cauzei față de inculpatul S.S.
b. încălcarea dreptului la un proces echitabil cu referire la:
– caracterul clasificat a unor mijloace de probă
– înregistrările convorbirilor telefonice efectuate în afara procesului penal, selectate de către S.R.I.
– notele de redare conțin erori de natură să schimbe sensul convorbirii, iar interpreții introduși în cauză au reverificat traducerile făcute de S.R.I.
c. în ce privește infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003
– inculpații nu s-au cunoscut între ei, nu a existat o coordonare între membrii grupului, cu referire la faptele concrete imputate inculpatului
– nu a fost identificată infracțiunea scop a pretinsului grup
– inculpatul nu a comis faptele imputate
d. distinct pentru inculpatul N.Z. s-a invocat încetarea procesului penal pentru lipsa autorizării organului competent, întrucât cererea de începere a urmăririi penale nu a îmbrăcat forma unui decret publicat în Monitorul Oficial ( a se vedea excepția de nelegalitate invocată și în fața instanței de apel)
e. în ce privește aplicarea legii penale în timp s-a susținut că legea mai favorabilă este cea nouă
9. inculpatul M.D.M.
a. greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, întrucât:
– nu s-a avut în vedere cadrul legal privitor la acordarea de informații generale potențialilor investitori despre societățile comerciale înainte de privatizare (Legea nr.137/2002);
– nu s-au avut în vedere atribuțiile de serviciu ale inculpatului cu referire la atragerea de investiții pentru obiectivele energetice aflate în portofoliul de privatizare al MEC, precum și pentru modernizare și retehnologizare (H.G. nr.869/2001, H.G. nr.184/2005, H.G. nr.102/2004, Ordinul MEC nr.99/2004);
– transcrierea convorbirilor telefonice purtate în limba engleză conține erori grave, care schimbă sensul discuțiilor purtate;
– instanța a luat în examinare convorbiri telefonice care nu se regăsesc pe suporții optici înaintați la dosar;
– discuțiile purtate cu ceilalți coinculpați au avut un caracter profesional și au fost purtate în scopul atragerii de investitori;
– în plus, informațiile oferite se puteau obține de pe site-urile instituțiilor vizate, iar în cazul C.E.Turceni materialul invocat în acuzare reprezintă un studiu realizat de USAID, postat de asemenea pe site-ul instituției;
– în ce privește convorbirile purtate pe cartela telefonică primită de la inculpatul Stancev, acestea au avut un conținut profesional;
– în ce privește privatizarea E.M.S., din modul în care a condus procesul de privatizare rezultă că inculpatul a acționat pentru interesul statului român (preț de vânzare excepțional, clauze contractuale favorabile);
– nu au fost prezentate probele din care să rezulte că inculpatul a știut și a fost de acord cu aderarea la un grup infracțional organizat, precum și că acesta a obținut sau a încercat să obțină un beneficiu financiar sau material; dimpotrivă, inculpatul a avut o reputație deosebită la nivelul organismelor internaționale cu care a conlucrat, exercitându-și atribuțiile doar în favoarea statului român.
b. greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.157 alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât:
– nu există nicio probă directă au indirectă care să susțină vinovăția inculpatului;
– nu există nicio convorbire ori vreo întâlnire între inculpații M.D.M. și S.S. în 27.03.2006 sau anterior acestei date, prin care M.D.M. să-i fi transmis acestuia informații despre valoarea ofertelor competitorilor la privatizarea E.M.S.;
– valorile vehiculate de inculpatul S.S. privitoare la prețurile oferite de competitori nu corespundeau realității;
– inculpatul S.S. este o persoană lipsită de credibilitate;
– organizarea rundei a doua a licitației, care a avut ca finalitate majorarea ofertei ENEL cu 100 de milioane de euro, s-a făcut din inițiativa inculpatului M.D.M.; tot acesta a introdus în contractul de privatizare mai multe clauze favorabile statului român;
– fapta incriminată în art.157 alin.2 din vechiul Cod penal nu mai este incriminată în noul Cod penal și nici în vreo altă lege în vigoare.
10. inculpatul O.M.
a. greșita condamnare, întrucât inculpatul nu a comis infracțiunea de care este acuzat, iar din probatoriul admininstrat în cauză nu rezultă în nici un fel participația sa la constituirea unui grup infracțional organizat;
b. încadrarea faptelor potrivit noului Cod penal și constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale (calculată însă potrivit vechii reglementări);
c. reindividualizarea pedepsei în raport cu noile limite prevăzute în art.367 alin.1 din Codul penal și stabilirea unei modalități neprivative de libertate de executare a acesteia
11. inculpatul S.S.
a. nelegalitatea disjungerii cauzei privindu-l pe inculpatul S.S. dispusă prin încheierea din 4.11.2013, cu următoarele consecințe:
– instanța, în aceeași compunere, s-a pronunțat simultan în ambele cauze rezultate în urma disjungerii, ceea ce pune în discuție incompatibilitatea membrilor completului de judecată;
– după disjungere instanța nu mai era de competența I.C.C.J.;
– după disjungere inculpatul nu a mai fost citat;
– apărătorul desemnat din oficiu după disjungerea cauzei nu a asigurat o apărare deplină, efectivă și concretă
b. aplicarea legii penale în timp:
– infracțiunea prev.de art.157 alin.2 din Codul penal anterior, la care făcea trimitere infracțiunea de spionaj reținută în sarcina inculpatului, a fost dezincriminată prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, neputându-se reține infracțiunea prev.de art.304 din acest cod având în vedere diferențele în privința obiectului juridic și a urmării imediate;
– nu se poate reține forma de participație a instigării la infracțiunea prev.de art.304 c.pen., întrucât inculpatul nu s-a putut apăra cu privire la acest aspect și s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție;
– în ce privește infracțiunea prev.de art.157 alin.1 din Codul penal anterior a intervenit dezincriminarea în condițiile în care potrivit noului Cod penal, informațiile, documentele și datele care nu sunt clasificate ca secret de stat „potrivit legii” nu pot forma obiectul infracțiunii de spionaj cu referire la trădare prin transmitere de secrete de stat;
– în ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, inculpatul nu și-a putut face apărarea în raport de celelalte două acte de sesizare care au stat la baza conexării dispuse de către prima instanță; noua încadrare juridică este cea din art. 367 C.pen. în vigoare
c.excluderea probelor obținute ilegal
– notele de redare a convorbirilor telefonice, notele informative și rapoartele de suparveghere operativă realizate de S.R.I. au fost obținute în afara procesului penal, în faza actelor premergătoare (mai înainte de începerea urmăririi penale și chiar mai înainte ca dosarul de urmărire penală să existe);
– prin folosirea ca probe în procesul penal a convorbirilor telefonice interceptate de S.R.I. i s-a atribuit acestui serviciu dreptul de a efectua acte de cercetare penală sau poliție judiciară, incompatibil cu prevederile art.13 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I.;
– în cauză nu există un proces-verbal care să consemneze efectuarea de acte premergătoare;
– nu s-a stablit cu certitudine autenticitatea și originalitatea înregistrărilor în condițiile în care proces de ascultare a acestora a fost oprit după parcurgerea a 26% din ele
d. greșita condamnare pentru faptele deduse judecății, întrucât:
– nu s-a ținut cont de rolul unui consultant pe piață și de obligațiile autorităților române în interacțiune cu acesta;
– reprezentarea inculpatului cu privire la documentele primite de la autorități a fost în sensul că acestea aveau un caracter public, neîngrădit și neclasificat;
– în legătură cu privatizarea E.M.S. se reiau aspectele deja susținute în apărare de către alți inculpați (a se vedea M.D.M. Dorinel), negându-se vreun contact cu inculpații direct implicați în acest proces (M.D.M. și S.I.C..);
– cifrele vehiculate de inculpatul S.S. erau aprecieri și estimări personale, vehiculând informații din piață;
– în ce privește promovarea unui act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, martorii audiați în cauză au negat vreun contact cu inculpatul S.S. pe această problemă;
– acuzațiile aduse în legătură cu consultanța în vederea privatizării /restructurării Radiocomunicații S.A., C.N. Poșta Română S.A. și Romtelecom S.A. sunt profund nereale și infirmate de materialul probator administrat în cauză.
III. Din examinarea motivelor de apel formulate în cauză, rezultă caracterul repetitiv al criticilor ce dau conținut căilor de atac declarate.
Din această perspectivă, sintetizând motivele de apel, Completul de 5 Judecători va proceda la analiza apelurilor prin raportare la următoarele aspecte criticate ori puse în discuție de către apelanți:
1. procedura în fața instanței de fond
a. compunerea instanței
Criticile vizând compunerea instanței au pus în discuție două aspecte: pe de o parte modul în care dosarul nr.2816/1/2009 a fost repartizat spre soluționare completului de judecată, iar pe de altă parte disjungerea cauzei dispusă la termenul din 4.11.2013 și incompatibilitatea judecătorilor de a soluționa atât cauza inițială (dosarul nr.2816/1/2009), cât și cea disjunsă (dosarul nr.5269/1/2013).
În ce privește compunerea instanței, aceasta a fost reglementată de Codul de procedură penală sub imperiul căruia s-a desfășurat judecata în primă instanță în art.292.
Prin raportare la conținutul acestui text de lege, rezultă că eventualele critici vizând nelegala compunere a instanței puteau avea în vedere fie judecarea cauzei de către un complet într-o altă compunere decât cea prevăzută de lege (aspect cantitativ), fie nerespectarea principiului continuității, în limitele în care acesta este recunoscut în cadrul procesului penal (aspect calitativ).
Din această perspectivă, Completul de 5 Judecători constată că întreaga judecată în fond a cauzei s-a făcut de către un complet format din 3 judecători ai Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectându-se astfel dispozițiile art.31 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
În egală măsură, așa cum se poate observa din dosarul primei instanțe, completul de judecată în fața căruia au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei a fost același care ulterior a pronunțat cele două sentințe apelate, fiind respectate astfel și dispozițiile art.292 alin.2 c.pr.pen. din 1968.
Prin urmare, privite din perspectiva dispozițiilor din Codul de procedură penală care reglementează compunerea instanței, criticile formulate de inculpați în apel sunt în mod evident nefondate.
În ce privește repartizarea dosarului, Completul de 5 Judecători reține că aceasta reprezintă o procedură administrativă ce nu poate fi cenzurată din perspectiva dispozițiilor legale care reglementează compunerea instanței.
Chiar dacă nu este chemată să cenzureze o asemenea procedură, instanța de apel constată că dosarul nr.2816/1/2009 a fost înregistrat pe rolul Secției penale a Î.C.C.J la data de 30.03.2009 și a fost repartizat automat (în sistem informatic) completului nr. 6.
Împrejurarea că la dosarul cauzei nu a fost atașat procesul-verbal de repartizare aleatorie nu înseamnă că această procedură nu a fost respectată, dovadă în acest sens fiind mențiunile din fișa dosarului din sistemul ECRIS pe care instanța de apel le-a verificat.
De asemenea lipsit de relevanță este faptul că judecătorii care au soluționat efectiv cele două cauze, nu au fost identici cu cei care compuneau completul nr.6 al Secției penale la data înregistrării dosarului pe rolul primei instanțe.
Așa cum se poate observa, dosarul a fost înregistrat la 30.03.2009 și soluționat la 3.12.2013, fluctuațiile de personal la nivelul Secției penale în această perioadă de timp (datorate pensionărilor masive, dar și problemelor grave de sănătate ale unora dintre judecători) fiind un fapt notoriu care s-a repercutat asupra compunerii tuturor completelor de judecată, iar nu doar a completului nr. 6.
Principiul continuității completului de judecată nu este unul absolut în procesul penal român, legea admițând posibilitatea schimbării membrilor completului până în faza dezbaterilor pe fond.
În speță, chiar dacă compunerea nominală a completului de judecata nr.6 al Secției penale a suferit mai multe modificări în perioada 2009 – 2013, cea mai mare parte a cercetării judecătorești s-a desfășurat în fața acelorași judecători care au soluționat în final cauza în primă instanță, în condițiile în care aceasta a debutat efectiv la 21.09.2011, iar ultima modificare a compunerii completului s-a făcut la 15.10.2012.
Așa cum se poate constata, completul de judecată în compunerea sa finală a administrat o mare parte a probatoriului testimonial și a analizat cererile de probatorii formulate de către inculpați, asupra cărora a dispus în principal prin încheierile din 31.01.2013 și 31.10.2013.
Mai mult, schimbarea componenței completului de judecată nu s-a făcut arbitrar, ci cu respectarea dispozițiilor regulamentare în vigoare, fiind emise în acest sens hotărâri ale Colegiului de Conducere al Î.C.C.J. (a se vedea H.C.C nr.11 și 26 din 2012).
Prin urmare, nici din perspectiva respectării procedurilor administrative și nici a dispozițiilor expres prevăzute în art.292 c.pr.pen. din 1968, criticile formulate de inculpați cu referire la compunerea completului care a soluționat pe fond cele două dosare nu sunt întemeiate.
În ce privește incompatibilitatea membrilor completului de judecată care au soluționat în primă instanță ambele cauze și circumstanțele în care s-a dispus disjungerea, instanța de apel reține ca fiind reală împrejurarea că hotărârile atacate au fost pronunțate în ziua de 3.12.2013 de același complet de judecată în ambele cauze.
Din actele dosarului rezultă că după reunirea cauzelor privindu-i pe cei 10 inculpați, cercetarea judecătorească a fost efectuată și finalizată într-o cauză unică, fiind fixat termenul pentru susținerea concluziilor pe fondul cauzei la 4.11.2013.
Termenul pentru dezbateri a fost acordat prin încheierea de ședință din 31.10.2013 chiar la solicitarea apărătorilor inculpaților, acestora acordându-lise astfel posibilitatea de a-și pregăti apărarea.
Cu toate acestea, la termenul fixat, apărătorul inculpatului S.S.a depus la dosar o cerere prin care a adus la cunoștința instanței rezilierea unilaterală a contractului de asistență juridică cu clientul său, motivată în esență de respingerea cererii de a i se permite acestuia să facă unele precizări „cu privire la elementele de fapt care s-au decelat după administrarea probatoriului în cauză”, precum și a imposibilității de a-și pregăti pledoaria finală, din cauza condițiilor de timp și spațiu.
Având în vedere noua situație apărută, instanța de fond a constatat că inculpatul S.S.este lipsit de apărare, aceasta fiind obligatorie potrivit legii; în egală măsură, prima instanță a constatat că amânarea cauzei ar conduce la o tergiversare a soluționării cauzei, prin raportare la ceilalți inculpați și la durata procedurilor judiciare deja derulate, astfel încât a apreciat că în interesul unei bune judecăți se impune disjungerea cauzei cu privire la inculpatul S.S.și formarea unui nou dosar, în paralel cu efectuarea demersurilor necesare pentru asigurarea apărării acestuia.
În acest sens, din dispoziția primei instanțe au fost contactați apărătorii care au asigurat inițial asistența juridică a inculpatului, ca apărători aleși și au fost emise adrese la barou pentru desemnarea unor apărători din oficiu pentrtu inculpat.
Mai mult, termenul fixat pentru soluționarea cauzei disjunse a fost de 8 zile (în condițiile în care pentru o situație similară termenul minim prevăzut de lege este de 3 zile), menționându-se explicit obligația apărătorului din oficiu de a se prezenta la sediul instanței începând cu ziua de 5.11.2013 și de a studia temeinic dosarul cauzei, pentru a fi în măsură să formuleze concluzii pe fond la termenul acordat. La termenul fixat pentru dezbateri în cauza disjunsă, inculpatul S.S.nu s-a prezentat în fața instanței, iar asistența sa juridică a fost asigurată de doi apărători desemnați din oficiu, în condițiile în care apărătorii aleși care au figurat inițial în cauză au comunicat că nu-l mai reprezintă pe inculpat.
Pe lângă concluziile pe care ambii apărători din oficiu le-au susținut oral în fața primei instanțe, la dosar există și concluzii scrise depuse de către unul dintre ei cuprinzând apărările și solicitările făcute pentru inculpatul S.S. (fil.86-105, ds.5269/1/2013).
În ce privește măsura disjungerii, instanța de apel constată că aceasta a fost justificată prin raportare pe de o parte la conduita procesuală a inculpatului S.S.și a apărătorului ales al acestuia, iar pe de altă parte de durata îndelungată a procedurilor în prezenta cauză și a numărului mare de inculpați cercetați.
În acest context, instanța de apel pune sub semnul întrebării bunacredință în exercitarea drepturilor procesuale de către inculpatul S.S., fiind evident că prin modul în care acesta a procedat (refuzând în fapt să se prezinte pentru a da un supliment de declarație pe care chiar el l-a solicitat și invocând rezilierea intempestivă și unilaterală a contractului de asistență juridică de către apărătorul său ales), inculpatul S.S.a urmărit tergiversarea soluționării cauzei, aspect profitabil de altfel și celorlalți coinculpați, chiar dacă nu poate fi stabilită conivența lor în acest demers.
Dubiul cu privire la buna-credință a inculpatului este alimentat de motivele invocate în scris de către apărătorul său ales în susținerea deciziei sale de a rezilia unilateral contractul de asistență juridică cu inculpatul.
În acest sens, se invocă propria turpitudine a inculpatului (care nu s-a mai prezentat în fața primei instanțe pentru a da declarație, la cererea sa, în condițiile în care acesta se prevalase de dreptul la tăcere la termenul din 21.03.2012), precum și pretinsa imposibilitate a avocatului ales de a pregăti apărarea, deși acesta a avut calitatea de apărător ales al inculpatului în această cauză de mai mulți ani.
În acest context, instanța de apel reține că pregătirea concluziilor pe fondul unei cauze presupune o obligație a avocatului de a studia din timp actele dosarului, cerință care se impune cu atât mai mult în situația în care, cum este cazul în speță, apărătorul nu a fost angajat cu puțin timp înainte de soluționarea cauzei, ci cu mai mulți ani în urmă.
Cu alte cuvinte, apărătorul ales al inculpatului S.S., ca de altfel și avocații celorlalți coinculpați, au avut la dispoziție un timp îndelungat de a-și pregăti apărarea (egal în cele mai multe cazuri cu durata cercetării judecătorești în primă instanță), astfel încât accesul la dosar între data fixată pentru dezbateri și data dezbaterilor propriu-zise nu a mai fost necesar decât pentru eventuale chestiuni punctuale, iar nu pentru a-l studia în întregime, în caz contrar fiind vorba despre o lipsă de diligență imputabilă exclusiv avocatului în cauză.
Prin urmare, motivele invocate în susținerea deciziei unilaterale de reziliere a contractului au fost mai degrabă pretexte care să conducă la o nouă amânare și, prin aceasta, la tergiversarea soluționării cauzei, aspect sesizat și înlăturat de către instanța de fond tocmai prin măsura disjungerii pe care a dispus-o.
Mai mult, procedând astfel inculpatul S.S.și-a preconstituit motive pentru viitoare critici într-o eventuală cale de atac, cu referire la aspecte procedurale care ar putea conduce în opinia sa la rejudecarea cauzei (citarea inculpatului, asigurarea asistenței juridice, compunerea completului, măsura disjungerii), speculate în favoarea lor și de ceilalți coinculpați.
Prin urmare, având în vedere cele expuse anterior, Completul de 5 Judecători reține că măsura disjungerii dispusă de instanța de fond prin încheierea din 4.11.2013 a fost una justificată și legală, ea nefiind în măsură să vatăme în vreun fel drepturile procesuale ale inculpaților.
În ce privește judecata în cauză disjunsă, contrar susținerilor inculpatului S.S., acesta nu mai trebuia citat, în condițiile în care a fost prezent personal pe parcursul judecății și a fost apoi asistat de un apărător ales (până la termenul din 4.11.2013), primind astfel termen în cunoștință conform art. 291 alin.3 c.pr.pen. 1968. Împrejurarea că ulterior inculpatul a lipsit de la judecată ori că apărătorul său ales și-a reziliat contractul de asistență juridică, nu conduce la concluzia că inculpatul a pierdut termenul în cunoștință și ar face necesară recitarea sa, concluzie valabilă inclusiv în ipoteza în care cauza inițială este reunită cu altele sau, dimpotrivă, disjunsă.
Rolul procedurii de citare este acela de a încunoștința o persoană despre împrejurarea că are o anumită calitate într-o cauză, astfel încât în măsura în care, urmare a unei citații, persoana respectivă se prezintă personal în fața instanței sau își desemnează un apărător ales, se prezumă în mod absolut că aceasta va avea cunoștință despre întreaga derulare a procesului în continuare, cel puțin sub aspectul termenelor de judecată ce se vor acorda în cauză, astfel încât ea nu va mai fi citată (cu excepțiile prevăzute de lege).
Astfel, potrivit art.291 alin.3 c.pr.pen.1968, partea prezentă personal la un termen ori prin avocat ales, nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepția situațiilor în care prezența acestora este obligatorie potrivit legii.
Or, câtă vreme disjungerea cauzei nu atrage potrivit legii obligativitatea prezenței inculpatului la judecată, o asemenea măsură nu conduce la pierderea termenului în cunoștință și nu impune recitarea acestuia.
În ce privește asigurarea apărării, ulterior disjungerii instanța de fond a făcut demersuri pentru desemnarea unui apărator din oficiu și pentru pregătirea apărării de către acesta, termenul fixat pentru dezbateri fiind unul rezonabil din această perspectivă.
Împrejurarea că apărătorii desemnați din oficiu au susținut sau nu cauza exact așa cum ar fi făcut-o un apărător ales, este lipsită de relevanță din perspectiva asigurării dreptului la apărare, datoria instanței fiind doar aceea de a crea condiții pentru exercitarea acestuia, lucru care s-a întâmplat în speță.
În ce privește incompatibilitatea judecătorilor instanței de fond, Completul de 5 Judecători constată că ambele cauze au fost soluționate de același complet de judecată în aceeași zi, prin două sentințe succesive.
Referitor la cazul de incompatibilitate prev.de art. 47 alin.2 c.pr.pen.1968 invocat în susținerea motivului de apel (care nu se mai regăsește ca atare în noul Cod de procedură penală), Completul de 5 Judecători face trimitere la considerentele Deciziei nr.17/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii ce a analizat situația creată prin reglementarea procedurii de judecată simplificată din art.320/1 c.pr.pen.1968, mai exact a incidenței sau nu a cazului de incompatibilitate sus-arătat în ipoteza judecării distincte (prin disjungerea cauzei) a mai multor inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni între care există stare de conexitate și indivizibilitate.
În acest sens, după ce a făcut trimitere la criteriile de evaluare a standardului de imparțialitate deduse din jurisprudența CEDO (mai exact, cauza Miminoshvili v. Rusia (2011), care în paragrafele 115-116 rezumă următoarele hotărâri: Schwarzenberger c. Germania (2006), Poppe c. Olanda (2009), Ferrantelli și Santangelo c. Italiei (1996), Rojas Morales c. Italiei) Înalta Curte a reținut că „ criteriul cu privire la evaluarea incompatibilității, așa cum decurge din jurisprudență, presupune o evaluare obiectivă adaptată specificului procedurii analizate, și anume să se stabilească dacă un observator imparțial ar putea considera că soluționarea de către un judecător a cauzei referitoare la unul dintre membrii unei pluralități de făptuitori îl face pe acel judecător incompatibil să judece dosarul referitor la ceilalți membri ai grupului(…). Hotărârea de condamnare a unui participant nu afectează imparțialitatea judecătorului în soluționarea cauzei privindu-i pe ceilalți participanți, având în vedere caracterul personal al răspunderii penale. Imparțialitatea presupune absența prejudecății în soluționarea unei cauze.
Ipoteza de incompatibilitate reglementată de art. 47 din Codul de procedură penală are ca fundament suspiciunea care rezultă din exprimarea anticipată, în cursul judecării dosarului conform art. 320/1 din Codul de procedură penală cu privire la unul dintre inculpați, a părerii asupra soluției ce ar putea fi dată cu privire la un altul (…). Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al acțiunii penale subzistă, ca o consecință a caracterului personal al răspunderii penale.
În consecință, în faza de urmărire penală, acțiunea penală, ca modalitate juridică prin care conflictul de drept născut din săvârșirea unei infracțiuni este adus în fața organelor judiciare, presupune o evaluare în raport cu fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale (art. 235 din Codul de procedură penală).
La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului.
Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit art. 320/1 din Codul de procedură penală, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților pentru care cauza a fost disjunsă, având în vedere lipsa cercetării judecătorești de natură a clarifica existența vinovăției.
Soluția propusă decurge din jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a clarificat conținutul garanției imparțialității judecătorului. Faptul că un judecător s-a pronunțat anterior cu privire la vinovăția unor inculpați nu poate justifica în sine temerile cu privire la imparțialitatea acestuia în cauza disjunsă, cu privire la alți inculpați, având în vedere că judecata se mărginește la fapta și la persoana față de care este incidentă recunoașterea vinovăției.
Criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare (…).
Cunoașterea aprofundată a dosarului de către judecător, având în vedere soluționarea cauzei disjunse, nu implică o antepronunțare și nu împiedică să fie considerat ca imparțial în momentul judecării dosarului nouformat.
Judecata conform procedurii prevăzute la art. 320/1 din Codul de procedură penală se mărginește la fapta și la persoana față de care s-a solicitat, iar instanța a admis, aplicarea recunoașterii vinovăției.
În cazul participației penale, considerentele hotărârii cu privire la acel inculpat față de care instanța a apreciat întemeiată solicitarea de a i se aplica procedura prevăzută la art. 320/1 din Codul de procedură penală nu pot face referire la contribuția celorlalți participanți la săvârșirea faptei și vinovăția acestora, având în vedere regula generală privind obiectul judecății (art. 317 din Codul de procedură penală), care determină ca în acest caz judecata să se mărginească la fapta și persoana față de care este incidentă recunoașterea vinovăției. Descrierea contribuției unui participant este în principiu irelevantă, într-o procedură care nu îl privește pe acesta, pentru reținerea vinovăției altei persoane, având în vedere că fiecare este ținut să răspundă pentru faptele proprii (…).
În concluzie, judecătorul care a judecat cauza prin aplicarea art. 320/1 din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil, prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare, în a soluționa acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate.
Prin urmare, în situația judecării în cauze separate a mai multor inculpați pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate, ceea ce poate determina incidența cazului de incompatibilitate invocat sunt considerentele, iar nu soluția cuprinsă în cea dintâi hotărâre, astfel încât se impune cu necesitate, ca situație premisă, ca soluționarea cauzelor privitoare la toți participanții să fi avut loc la date diferite, ceea ce nu este cazul în speță, în condițiile în care ambele cauze au fost soluționate de același complet de judecată, dar în aceeași zi.
De altfel, soluționarea ambelor cauze de către același complet de judecată este și soluția consacrată de plano și în Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care în art. 99 alin.4 prevede că „în caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiași complet pentru respectarea principiului continuității”.
În consecință, soluționarea ambelor cauze de către același complet de judecată în aceeași zi (ceea ce presupune inclusiv o deliberare unică asupră tuturor chestiunilor de fapt și de drept din cele două cauze, concretizată doar formal în două acte procedurale distincte) exclude incidența cazului de incompatibilitate invocat în apelurile inculpaților, astfel încât nici această critică, subsumată noțiunii de compunere a instanței, nu poate fi primită.
În ce privește competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a continua să judece cauza disjunsă privindu-l pe inculpatul S.S., deși această chestiune nu are decât în mod tangențial legătură cu problema compunerii instanței (derivând de fapt din măsura disjungerii dispusă de către instanța de fond), instanța de apel reține că atât potrivit Codului de procedură penală sub care s-a desfășurat judecata în primă instanță (art.35 alin.4), cât și potrivit Codului de procedură penală în vigoare (art. 44 alin.2), competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită, chiar dacă pentru făptuitorul care a determinat competența acestei instanțe s-a dispus disjungerea.
În speță, competența Înaltei Curți de a-i judeca pe toți inculpații ulterior reunirii cauzelor a fost determinată de calitatea unora dintre ei, de miniștri în Guvernul României; împrejurarea că, ulterior, cauza privindu-i pe aceștia a fost disjunsă de cea a inculpatului S.S. nu a afectat competența Înaltei Curți de a-l judeca în continuare pe acest inculpat.
În altă ordine de idei, potrivit art. 4 alin.2 din Legea nr.255/2013, nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condițiile actualului Cod de procedură penală.
Or, potrivit art.281 alin.1 lit.b c.pr.pen., constituie caz de nulitate absolută încălcarea dispozițiilor legale privind competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, însă doar atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente (ceea ce nu este cazul în speță, pentru că, prin ipoteză, potrivit susținerilor inculpatului S.S., ulterior disjungerii judecata sa a fost făcută tot de Înalta Curte, instanță superioară celei legal competente).
Referitor la nulitatea relativă, invocarea acesteia presupune respectarea unor condiții și termene menționate în art.282 c.pr.pen.; or, în speță, nu s-a dovedit vătămarea care i s-ar fi produs inculpatului S.S. prin judecarea sa de către cea mai înaltă instanță din România, care a administrat întregul probatoriu și a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l privește din motive care care țin de conduita procesuală adoptată de inculpat.
b. soluționarea cererilor și excepțiilor formulate de inculpați
Din examinarea dosarului instanței de fond rezultă că aceasta s-a pronunțat prin încheieri motivate asupra tuturor cererilor și excepțiilor formulate de inculpați, prin raportare la dispozițiile procedurale în vigoare la data formulării acestora.
Astfel, prin încheierea de ședință din 1.02.2011 prima instanță a analizat și a respins toate cererile și excepțiile cu privire la regularitatea actului de sesizare a instanței, deși nu toate vizau strict acest aspect.
În acest sens, instanța de fond a analizat pe larg susținerile inculpaților privitoare la avizul de cercetare a inculpatului S.I.C.. dat de Senatul României, inexistența procesului verbal de sesizare din oficiu, a celui de constatare a efectuării actelor premergătoare, la constatarea tehnico-științifică efectuată în faza de urmărire penală, la disjungerile repetate efectate în aceeași fază procesuală, la necompetența organului de urmărire penală, la obligativitatea verificării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, la neregularități referitoare la administrarea probelor, la prezentarea materialului de urmărire penală, la existența unor înscrisuri netraduse, la efectuarea unor acte de procedură pe teritoriul altui stat și la insuficienta descriere a faptelor reținute în sarcina inculpaților, toate aceste susțineri fiind apreciate ca nefondate de către prima instanță, pentru considerente pe care instanța de apel și le însușește și la care nu găsește a fi necesară adăugarea unor argumente suplimentare.
În privința cererilor de probatorii, acestea au fost analizate în principal de către instanța de fond prin încheierile din 31.01.2013 și 31.10.2013, când aceasta a apreciat asupra pertinenței, concludenței și utilității solicitărilor formulate de către inculpați și a admis sau, după caz, a respins motivat administrarea de probe în apărare.
Ulterior, instanța de fond a constatat imposibilitatea administrării unora dintre mijloacele de probă anterior încuviințate în apărare (cu referire la martorii Bomboe, Bălulescu și Peterson), renunțându-se la administrarea lor prin raportare la demersurile efectuate în acord cu dispozițiile legale pentru asigurarea prezenței martorilor în instanță.
Prin urmare, în privința cererilor în probațiune, instanța de control judiciar constată caracterul echitabil al procedurii de judecată desfășurate în fața primei instanțe, în condițiile în care părțile au avut posibilitatea de a solicita administarea unor probe în apărare, iar acestea au și fost administrate efectiv în măsura în care acest lucru a fost posibil, iar instanța le-a încuviințat în prealabil după o analiză efectuată prin raportare la criteriile de admisibilitate prevăzute de lege.
În ce privește incidența unei cauze de încetare a procesului penal (lipsa autorizării organului competent) invocată de inculpatul N.Z. atât în fața instanței de fond, cât și a celei de apel (sub forma excepției de nelegalitate a cererii de începere a urmăririi penale emisă de Președintele României sub nr.1005 din 19 martie 2007), Completul de 5 Judecători constată că aceasta pune în discuție forma pe care trebuie să o îmbrace actul Președintelui României prin care acesta solicită începerea urmăririi penale împotriva unui ministru pentru fapte comise în exercitarea funcției.
În acest context, instanța de apel face trimitere la propria sa jurisprudență (a se vedea decizia penală nr.124/20.05.2013) care a consacrat în esență faptul că actele juridice ale Președintelui României trebuie să îmbrace forma decretului atunci când acestea sunt emise în exercitarea atribuțiilor sale astfel cum acestea sunt reglementate în capitolul din Constituție care se referă la Președintele României, iar nu și când este vorba despre competențe ale acestuia prevăzute punctual în capitole referitoare la alte autorități publice.
Așa cum se poate constata, cererea privind urmărirea penală a unui ministru pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției este prevăzută în capitolul din Constituție referitor la Guvern, mai precis la răspunderea membrilor acestuia.
Tot astfel, atunci când este vorba despre acte ale Președintelui României în legătură cu activitatea Parlamentului (cum este cazul cererii de reexaminare a unei legi) ori a Curții Constituționale (cum este cazul sesizării privind constituționalitatea legilor înainte de promulgare), acestea nu îmbracă forma unui decret, fiind vorba despre competențe prevăzute de legea fundamentală în favoarea Președintelui României în legătură cu atribuții ale altor autorități publice.
Prin urmare, critica formulată de inculpatul N.Z. privitoare la inexistența decretului Președintelui României prin care acesta să fi cerut urmărirea sa penală pentru faptele ce fac obiectul judecății, este neîntemeiată, nefiind incidentă așadar cauza de încetare a procesului penal invocată în apărare.
În ce privește incidența art. 5 alin.2 din Codul penal 1968, invocată de inculpații B.V. și F.M.C., instanța de apel constată că susținerea acestora nu este întemeiată, întrucât pe de o parte inculpatul F.M.C. este și cetățean român, iar pe de altă parte activitatea infracțională dedusă judecății în prezenta cauză nu a fost săvârșită exclusiv în străinătate, ci mai ales pe teritoriul României (unde s-a produs și urmarea imediată), situație în care este incident principiul teritorialității legii penale prev. de art. 3 din Codul penal 1968, respectiv art. 8 din Codul penal în vigoare.
În fine, în ce privește autoritatea de lucru judecat invocată de inculpatul B.V., cu referire la sentința penală nr.624/2011 a Secției penale a I.C.C.J., este de observat că aceasta a vizat soluția dispusă de procuror cu privire la alte acuzații decât cele care fac obiectul judecății în prezenta cauză, astfel încât nu poate fi incidentă cauza de împiedicare a exercitării acțiunii penale invocate în apărare.
c. nemotivarea hotărârii
În ce privește motivarea celor două hotărâri judecătorești atacate, Completul de 5 Judecători constată că acestea respectă dispozițiile art. 356 c.pr.pen.1968 în vigoare la data redactării sentințelor apelate.
Așa cum se poate constata, mai înainte de a analiza acuzațiile aduse inculpaților instanța de fond a prezentat în sinteză starea de fapt reținută în rechizitorii, pe care nu a preluat-o ca atare în considerentele hotărârilor atacate, chiar dacă (cu o singură excepție) inculpații au fost condamnați pentru toate infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
De asemenea, prealabil examinării acuzațiilor aduse inculpaților, prima instanță a examinat apărările de ordin procedural pe care aceștia le-au formulat, îndeosebi cele vizând înlăturarea mijloacelor de probă nelegal administrate, cu referire specială la înregistrările audio-video.
În fine, în ce privește fondul cauzei, prima instanță a analizat infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații prin raportare la probele aflate la dosar, reținând propria situație de fapt, în considerarea căreia a pronunțat soluțiile apelate.
În aceste condiții, susținerea potrivit căreia hotărârile s-ar limita la preluarea conținutului rechizitoriilor întocmite în cauză nu are corespondent în realitate, critica formulată sub acest aspect fiind neîntemeiată.
2. nelegalitatea unor mijloace de probă
a. Invocând nelegalitatea unor mijloace de probă, inculpații au reluat în motivele de apel susținerile făcute și în fața instanței de fond, ce au pus în discuție în special înregistrările audio și modalitatea în care aceste au fost redate și se regăsesc în dosarul de urmărire penală.
Completul de 5 Judecători constată că prima instanța a analizat în mod distinct în sentința atacată apărările inculpaților ce au pus în discuție înlăturarea mijloacelor de probă obținute nelegal, cu referire specială la înregistrările audio-video (fil.375-378 din sentința penală nr.1081/2013), ajungând în mod întemeiat la concluzia că susținerile inculpaților sunt nefondate.
Așa cum se poate constata, cercetările penale din prezenta cauză au avut la bază actele de investigare efectuate de organele cu atribuții în domeniul siguranței naționale în conformitate cu prevederile Legii nr.51/1991 privind siguranța națională a României, care au cules informații în legătură cu activitatea desfășurată de către inculpați în perioada în care în România s-au desfășurat proceduri de privatizare în domenii de importanță strategică pentru economia României.
Metodele și mijloacele utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au fost cele prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991 respectiv interceptarea și înregistrarea unor convorbiri telefonice, precum și căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, toate aceste activități desfășurându-se în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) și puse în executare de unitățile specializate ale S.R.I. în perioada mai 2005 – noiembrie 2006.
Deși mandatele emise de Î.C.C.J. au un regim clasificat, acestea au fost declasificate de către emitent potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002, fiind depuse la dosarul de urmărire penală la data de 18.03.2009 (vol.0 dup.147/D/P/2007, filele 127 – 157).
Activitatea desfășurată de S.R.I. în baza autorizațiilor emise de către judecător s-a materializat într-un număr de cinci note sinteză din care au rezultat date și indicii privind pregătirea sau desfășurarea unor acțiuni de natură infracțională prin care se aducea atingere siguranței naționale în domenii de interes strategic (industria energetică, industria de apărare, gazele naturale, domeniul comunicațiilor).
Transmiterea acestor note la Parchet a fost întemeiată pe disp.art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, potrivit căruia informații din domeniul siguranței naționale pot fi comunicate organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni.
Cele 5 note întocmite de S.R.I. au fost la rândul lor declasificate sub nr. 1450411 – 1450415 din 9.01.2007 și au relevat în esență următoarele aspecte:
– existența unei grupări de criminalitate organizată, constituită în jurul cetățeanului bulgar S.S.la care au aderat și au sprijinit-o cetățenii români M.D.M. și D.M.R., care derulează manifestări ilicite de natură infracțională în legătură cu procesele de privatizare ale unor societăți comerciale din portofoliul M.E.C. (S.C. Electrica Muntenia Sud; Petrom – OMV și altele) și M.C.T.I. (S.N. Radiocomunicații S.A.; C.N. Poșta Română și altele), existând indicii că faptele acestora se circumscriu infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 C.p. (pentru S.S.) și trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 C.p. (pentru M.D.M. și D.M.R.);
– activități de natură ilicită derulate în legătură cu cele aspectele arătate supra și de către alte persoane raliate în anturajul persoanelor sus arătate și anume: cetățeanul american B.V., cetățeanul româno-britanic F.M.C., cetățeanul ceh S.M., cetățeanul turc O.M. și cetățenii români: N.R.M., S.I.C. și N.Z., ultimii doi miniștri în Guvernul României.
În baza comunicării întemeiate pe disp.art.11 lit.d din Legea nr.51/1991, procurorul desemnat a întocmit referatul din 13.06.2006 și a propus înregistrarea lucrării în registrul penal, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 222/D/P/2006 din 13.06.2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală (vol.1, filele 1-9, dup.222/D/P/2006), în care prin rezoluția din 21.11.2006 s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților din prezenta cauză (cu excepția inculpaților K.G., S.I.C. și N.Z., ultimii doi fiind miniștri în Guvernul României).
Raportând mandatele de siguranță națională emise de judecător în baza art.13 din Legea nr.51/1991 la datele menționate anterior privitoare la constituirea dosarului și începerea urmăririi penale, rezultă ca o parte din convorbirile telefonice au fost interceptate și înregistrate mai înainte de constituirea acestuia (în perioada mai 2005-iunie 2006), activitatea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale continuând și după această dată în cadrul actelor premergătoare declanșate în dosarul penal nr. 222/D/P/2006, sub supravegherea procurorului competent, desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., până la data de 21.11.2006.
Completul de 5 Judecători reține că potrivit art. 11 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, în reglementarea în vigoare în perioada de referință, activitățile prevăzute în art.9 (între care se regăsesc și fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice, precum și constatările personale, inclusiv prin operațiuni tehnice efectuate de cadre anume desemnate din S.R.I.) și 10 (adică activitățile autorizate de judecător în condițiile art.13 din Legea nr.51/1991) se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă.
În privința interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, potrivit Codului de procedură penală în vigoare la data efectuării acestora, convorbirile sau comunicările interceptate sau înregistrate care privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea participanților sunt redate integral într-un proces-verbal fie de procuror, fie de lucrătorul de poliție judiciară delegat de acesta, care este apoi certificat pentru autenticitate de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză, cu precizarea că în cazul corespondențelor purtate într-o limbă străină, acestea sunt transcrise în limba română prin intermediul unui interpret (art.91/3 alin.1 și 2 c.pr.pen.1968).
Or, așa cum se poate constata din conținutul dosarului de urmărire peanlă, convorbirile și comunicațiile interceptate și înregistrate conform art.13 din Legea nr.51/1991 au fost redate în formă scrisă, în limba română, iar notele de redare (semnate, după caz, de traducător autorizat) reprezintă anexe la procesele-verbale întocmite și semnate de către procurorul de caz după începerea urmăririi penale, acte prin care acesta a certificat autenticitatea fiecărei convorbiri transcrise.
Mai mult, fiecare proces-verbal a fost verificat sub semnătură și de către procurorul șef al D.I.I.C.O.T.
Împrejurarea că înregistrările convorbirilor și comunicațiilor au fost efectuate mai înainte de începerea urmăririi penale (iar parte din ele, chiar mai înainte de constituirea cauzei penale la Parchet) nu înlătură posibilitatea folosirii lor ca mijloace de probă în procesul penal, prin raportare la dispozițiile legale sus-arătate.
Instanța de apel reține că legislația procesual-penală în vigoare la momentul efectuării urmăririi penale nu condiționa autorizarea unui asemenea mijloc de probă de începerea urmăririi penale, aspect care rezultă cu claritate din dispozițiile de drept comun înscrise în art.91/1 alin.1 c.pr.pen. 1968, care făceau trimitere la existența unor date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, așadar inclusiv la ipoteza în care fapta incriminată de legea penală nu a fost încă comisă, ceea ce exclude existența unui proces penal început.
De altfel, utilitatea unui asemenea mijloc de probă ar fi pusă sub semnul întrebării în situația în care autorizarea acestuia ar fi condiționată de începerea urmăririi penale, căci acest moment procesual presupune încunoștințarea persoanei vizate că împotriva sa se efectuează cercetări pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Mai mult, ceea ce determină emiterea unui mandat de siguranță națională este existența unei amenințări la adresa siguranței naționale, iar nu săvârșirea unei infracțiuni (cum este cazul interceptărilor și înregistrărilor autorizate în condițiile Codului de procedură penală).
În măsura în care din conținutul înregistrărilor efectuate în baza unui mandat de siguranță națională rezultă date despre comiterea unei infracțiuni , valorificarea acestora este permisă de lege conform art.11 lit.d din Legea nr.51/1991.
În altă ordine de idei, împrejurarea că nu există un proces-verbal care să consemneze, ca acte premergătoare, înregistrările convorbirilor și comunicațiilor, nu poate conduce prin ea însăși la înlăturarea acestora, ci reprezintă mai degrabă neîndeplinirea unei condiții de formă, întrucât un asemenea proces-verbal nu ar face o simplă trimitere la existența respectivelor înregistrări, ci ar trebui să conțină și o redare a conținutului acestora, care prin ipoteză s-a realizat deja odată cu întocmirea proceselor verbale de transcriere a respectivelor forme de comunicare.
În ce privește susținerea inculpaților referitoare la nedepunerea la dosar a tuturor convorbirilor telefonice care ar fi fost înregistrate, Completul de 5 Judecători reține că potrivit legislației în vigoare în perioada în care s-a desfășurat urmărirea penală, procurorul avea obligația de a reda în formă scrisă și de a transmite instanței de judecată doar acele înregistrări care privesc faptele cercetate; celelalte convorbiri sau comunicări se arhivau la parchet și puteau fi transmise judecătorului ori completului învestit cu soluționarea cauzei, la solicitarea acestuia.
La cererea inculpaților și urmare a demersurilor efectuate de către instanța de fond, D.I.I.C.O.T a precizat că la sediul parchetului nu mai există și alte mijloace de probă care să prezinte interes pentru soluționarea cauzei prin raportare la faptele care formează obiectul judecății.
Mai mult, inculpații nu au fost în măsură să indice punctual o convorbire pe care au purtat-o, cu relevanță pentru fondul cauzei și care nu se află printre cele înaintate de Parchet instanței de fond.
Inculpații au mai invocat faptul că instanța de fond ar fi luat în considerare convorbiri telefonice care nu s-ar regăsi pe suporții optici înaintați la dosar, fapt care ar rezulta din procesele-verbale întocmite în cursul judecății în primă instanță.
Această susținere urmează a fi cenzurată de către instanța de apel, în condițiile în faza judecății în primă instanță au fost ascultate doar o parte dintre convorbirile telefonice înaintate la dosar (au fost accesați doar o parte dintre suporții magnetici pe care se află convorbirile telefonice).
Așa cum s-a arătat, în cursul judecății apelurilor Completul de 5 Judecători a dat posibilitatea tuturor inculpaților interesați să-și copieze suporții optici pe care se află înregistrările convorbirilor folosite ca mijloace de probă, ale căror transcrieri se regăsesc la dosarul cauzei.
În ce privește autenticitatea înregistrărilor, dincolo de împrejurarea că aceasta a fost pusă în discuție inclusiv de inculpați care nu au solicitat ascultarea convorbirilor incriminate ori copierea suporților optici pe care acestea se găsesc, instanța de apel reține că simpla contestare a unor înregistrări, fără a se oferi indicii sau date care să justifice un dubiu cu privire la realitatea convorbirilor sau comunicărilor invocate, nu constituie un temei suficient pentru a se dispune expertizarea înregistrărilor în condițiile legii.
Susținerile inculpaților referitoare la constatarea tehnico-științifică existentă în dosarul de urmărire penală repun în discuție o cerere similară pe care ei au formulat – o în fața instanței de fond și pe care aceasta a analizat-o cu ocazia deliberării asupra cererilor și excepțiilor referitoare la regularitatea actului de sesizare ( a se vedea încheierea din 1.02.2011)
În esență, așa cum rezultă din conținutul actului contestat, deși este intitulat raport de constatare tehnico-științifică acesta, nu are obiectul unei constatări științifice în sensul art.112 din c.pr.pen.1968, ci respectivul act consemnează doar multiplicarea informației existente pe suporții optici originali, fără a răspunde unor obiective referitoare la autenticitatea înregistrărilor, care de altfel nici nu au fost stabilite de către procuror prin rezoluția de dispunere a constatării.
În ce privește apărarea formulată de către unii dintre inculpați cetățeni străini, în sensul că organele cu atribuții în domeniul siguranței naționale ar fi interceptat și înregistrat convorbirile telefonice purtate de inculpați din străinătate, Completul de 5 Judecători reține că în toate convorbirile redate în formă scrisă în dosarele de urmărire penală cel puțin unul dintre conlocutori se afla pe teritoriul României.
Astfel, în ipoteza în care este vorba despre convorbiri purtate între cetățeni străini, unul dintre aceștia se găsea la momentul inițierii sau primirii apelului telefonic în România, fiind fără relevanță din această perspectivă unde se găsea celălalt interlocutor.
De altfel, prezența persoanei de referință în România rezultă de cele mai multe ori explicit din conținutul convorbirii redate ori din coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă.
În fine, plecând de la faptul că o parte dintre convorbirile înregistrate s-au purtat în limbi străine, inculpații au contestat inexistența transcrierii acestora (și) în limba în care s-au purtat, precum și fidelitatea traducerii efectuate de către interpreții introduși în cauză în faza de urmărire penală.
Potrivit celor expuse anterior, nu există nici un temei legal pentru redarea în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor ori comunicărilor într-o altă limbă decât cea română ( a se vedea disp.art.91/3 alin.2 c.pr.pen. 1968), chiar dacă acestea s-au purtat într-o limbă străină.
În ce privește modalitatea în care se efectuat traducerea, în dosarul de urmărire penală există ordonanța din 27.11.2006 prin care s-a dispus introducerea în cauză a trei interpreți autorizați de limbă bulgară, engleză și turcă, precum și dovada depunerii jurământului prevăzut de lege de către fiecare interpret desemnat, însoțită de aducerea la cunoștință a disp.art. 260 c.pen.1968 privind săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care interpretul nu va traduce exact cele declarate, mențiune care acoperă întreaga activitate desfășurată de către expert, așadar inclusiv redarea și transcrierea în limba română a înregistrărilor convorbirilor ori comunicărilor purtate într-o străină.
Chiar dacă unii dintre inculpați au contestat fidelitatea traducerilor efectuate de către interpreți, depunând la dosar în cursul judecării apelurilor traduceri în variantă proprie a convorbirilor înregistrate, ei nu au arătat punctual care sunt diferențele între aceste traduceri și cele efectuate în faza de urmărire penală de către interpreții autorizați și, mai ales, care este relevanța sub aspect probator a eventualelor diferențe dintre cele două tipuri de traducere.
În realitate, ceea ce se contestă este mai degrabă modul în care au fost interpretate de către organele judiciare diferitele convorbiri purtate între inculpați ori între aceștia și terți, inculpații încercând să dea o altă conotație unora dintre dialogurile invocate ca și probe în acuzare.
b. În contextul în care au pus în discuție nelegalitatea unor mijloace de probă, inculpații au făcut referire și la alte aspecte, cum ar fi folosirea în procesul penal a unor documente clasificate ori netraduse.
În ce privește caracterul clasificat al unor mijloace de probă, instanța de apel reamintește că la baza constituirii prezentului dosar penal s – au aflat informațiile obținute de organele statului cu atribuții în domeniul siguranței naționale, rezultate din exploatarea mandatelor obținute de la judecător în condițiile Legii nr.51/1991.
Împrejurarea că, potrivit art.10 din această lege, activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat, nu împiedică folosirea în cadrul unui proces penal a datelor rezultate din desfășurarea acesteia.
Dimpotrivă, potrivit art.11 lit.d din aceeași lege, informațiile din domeniul securității naționale pot fi comunicate organelor de urmărire penală, când privesc săvârșirea unei infracțiuni.
Chiar dacă asemenea informații au, cel puțin inițial, un caracter clasificat, ulterior emitentul lor poate reaprecia asupra păstrării acestui caracter, cu consecința fie a menținerii sale, fie a declasificării totale sau parțiale a acestor informații.
Așa cum se poate constata din examinarea dosarelor de fond și apel, atât prima instanță, cât și Completul de 5 Judecători au făcut demersuri pentru declasificarea unor documente ori suporți optici, iar emitentul informațiilor clasificate, apreciind în condițiile legislației speciale asupra solicitării instanței de judecată, a dispus declasificarea parțială a acestora.
Mai mult, în ce privește mandatele emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile art.13 din Legea nr.51/1991, acestea au fost declasificate încă din faza de urmărire penală, după cum tot astfel s-a procedat și cu cele 5 note întocmite de S.R.I., care reprezintă comunicările adresate de această instituție organelor de urmărire penală în condițiile art.11 lit.d din Legea nr.51/1991.
Este adevărat că, chiar și în aceste condiții, o parte dintre informații și -au păstrat un caracter clasificat, însa aceasta nu a echivalat cu o imposibilitate de plano a instanței de judecată sau a apărătorilor inculpaților de a avea acces la acestea, cu respectarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a reglementărilor secundare din domeniu.
Mai mult, noul Cod de procedură penală intrat în vigoare pe parcursul soluționării apelurilor cuprinde dispoziții exprese referitoare la modalitatea în care pot fi valorificate în procesul penal informații cu caracter clasificat, respectiv fie prin declasificare totală, declasificare parțială sau trecere într-un alt grad de clasificare, fie prin permiterea de către autoritatea emitentă a accesului apărătorului inculpatului la informațiile nedeclasificate (cu precizarea că după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, accesul judecătorilor la aceste informații este permis fără parcurgerea unei proceduri administrative de autorizare concretizată în emiterea unui certificat special după o verificare efectuată de autorități exterioare sistemului judiciar).
Or, așa cum se poate constata, niciunul dintre apărătorii inculpaților nu au făcut o solicitare expresă de acces la informațiile rămase clasificate, care să fi fost avizată negativ de autoritatea emitentă a acestora.
În fine, mai este de precizat faptul că niciuna dintre informațiile rămase clasificate nu a avut un caracter determinant în soluționarea cauzei (vinovăția inculpaților nu a fost stabilită exclusiv pe baza unei asemenea informații).
În ce privește existența la dosar a unor înscrisuri netraduse în limba română, instanța de apel constată mai întâi că inculpații nu au indicat în concret care sunt cele „peste 10.000 de înscrisuri” care se află într-o asemenea situație și nici dacă soluția atacată s-a fundamentat pe asemenea înscrisuri ori dacă ele au o relevanță pentru stabilirea adevărului în cauză.
Este de domeniul evidenței că, în măsura în care doresc să folosească în probațiune înscrisuri în alte limbi decât cea română, atât acuzarea, cât și apărarea au obligația de a produce și traducerea lor autorizată în limba română, câtă vreme aceasta este limba oficială în care se desfășoară procesul penal.
În măsura în care o asemenea cerință nu este respectată, înscrisurile netraduse nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Completul de 5 Judecători constată din nou că și problema netraducerii unor înscrisuri aflate în dosarul de urmărire penală a format obiectul analizei instanței de fond în contextul cererilor formulate de inculpați privitoare la regularitatea actului de sesizare ( a se vedea încheierea din 1.02.2011).
Dincolo de considerentele primei instanțe regăsite în încheierea susarătată, pe care instanța de apel și le însușește alături de propria sa analiză, la dosarul cauzei Parchetul a depus opisul înscrisurilor redactate în altă limbă și corelarea acestora cu traducerile lor în limba română (fil.103-106, vol.4 ds.fond).
3. aplicarea legii penale în timp
La data de 1.02.2014, după pronunțarea hotărârilor instanței de fond, a intrat în vigoare un nou Cod penal aprobat prin Legea nr.286/2009 și pus în aplicare prin Legea nr.187/2012.
Intrarea în vigoare a noului Cod penal ridică probleme legate de aplicarea legii penale în timp, cu referire la eventuala incidență a dezincriminării ori la stabilirea legii penale mai favorabile.
Potrivit art. 4 din noul Cod penal și a art.3 din Legea nr.187/2012, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă ori când o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.
Aceste dispoziții nu sunt însă aplicabile în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.
În ce privește legea penală mai favorabilă, stabilirea acesteia în condițiile art. 5 din noul Cod penal presupune analiza condițiilor de incriminare și de tragere la răspundere penală, precum și a celor referitoare la pedeapsă din legile penale succesive, fără însă a fi permisă o combinare a prevederilor din aceste legi, căci pe această cale s-ar ajunge la o lex tertia ( a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.265/2014 cu referire la constituționalitatea art.5 din noul Cod penal).
Procedând la analiza faptelor și a infracțiunilor deduse judecății din perspectiva aplicării art. 4 și art. 5 din noul Cod penal, instanța de apel reține următoarele:
a. în ce privește infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003
Infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 se regăsește și în noua legislație penală, mai precis în art. 367 c.pen. în vigoare, care sub denumirea de „constituirea unui grup infracțional organizat” a unificat toate formele pluralității constituite prevăzute în legislația penală anterioară datei de 1.02.2014 (cu excepția infracțiunii prev.de art. 35 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care a păstrat o reglementare distinctă).
Potrivit art.367 c.pen., inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi (alin.1), respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, când infracțiunea care intră în scopul grupului este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani (alin.2).
Diferențierea dintre cele două incriminări este dată de două elemente, care nu mai sunt prevăzute de legea în vigoare:
pe de o parte s-a renunțat la enumerarea infracțiunilor scop (așa cum acestea erau prevăzute în art.2 lit.b din Legea nr.39/2003),
iar pe de altă parte nu se mai regăsește condiția care viza urmărirea obținerii unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material.
Din această perspectivă, condițiile de incriminare prevăzute de legea nouă sunt mai largi, însă în măsura în care cele două elemente de diferențiere se regăsesc întrunite în situația concretă din speță, din punct de vedere sancționator legea mai favorabilă este legea nouă.
b. în ce privește infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.1 c.pen.1968 și spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.1 c.pen.1968
Infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.1 din Codul penal 1968 continuă să fie incriminată prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, în măsura în care se referă la informații secret de stat astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Astfel, potrivit art. 395 c.pen. în vigoare, infracțiunea de trădare prin transmitere de informații secrete de stat constă în transmiterea de informații secrete de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, precum și procurarea ori deținerea de documente sau date ce constituie informații secrete de stat de cei care nu au calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, săvârșite de un cetățean român și se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Așa cum se poate constata, noua incriminare preia ca atare infracțiunea prev.de art.157 alin.1 c.pen.1968, neexistând nicio deosebire din perspectiva elementelor constitutive; restrângerea subiectului activ la făptuitorul cetățean român este fără relevanță în speță, în condițiile în care această infracțiune a fost imputată doar inculpatului S.I.C.., care îndeplinește această cerință.
Având în vedere limitele reduse de pedeapsă prevăzute de legea nouă (10 la 20 de ani închisoare față de 15 la 25 de ani închisoare), ca și înlăturarea pedepsei principale alternative a detențiunii pe viață, rezultă că legea penală mai favorabilă este legea nouă.
Aceeași este situația și în cazul infracțiunii de spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.1 c.pen.1968, care continuă să fie incriminată în infracțiunea prev.de art.400 rap.la art. 395 c.pen. în vigoare, cu mențiunea că și în acest caz este lipsită de relevanță modificarea intervenită în ce privește subiectul activ, în condițiile în care faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt imputate unor cetățeni străini, iar nu unor apatrizi.
Și în cazul infracțiunii de spionaj noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă, având în vedere tratamentul sancționator mai blând prevăzut de legea în vigoare, identic cu cel existent în cazul infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat (10 la 20 de ani închisoare față de 15 la 25 de ani închisoare).
c. în ce privește infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968 și spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.2 c.pen.1968
Așa cum se poate constata, noul Cod penal a restrâns faptele care se circumscriu infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete la cele care se referă la informații secret de stat, lăsând aparent în afara protecției penale faptele privitoare la „alte documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului”.
În aceste condiții, se pune problema dacă prin intrarea în vigoare a noului Cod penal a operat sau nu o dezincriminare a faptelor imputate inculpaților, prin raportare la disp.art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.
Potrivit art. 3 din legea sus-amintită, dispozițiile art.4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de lega nouă pentru existența infracțiunii.
Dimpotrivă, dispozițiile art.4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.
Rezultă așadar că incidența într-o cauză dată a dezincriminării în situația tranzitorie analizată presupune o dublă raportare a faptei determinate imputate inculpatului: în principal, față de noul conținut al infracțiunii (în situația în care cel puțin aparent legea nouă a preluat vechea incriminare), iar în subsidiar, față de conținutul constitutiv al unei alte incriminări prevăzute de legea penală în vigoare, indiferent de denumirea sa marginală (atunci când incriminarea din legea veche nu mai este prevăzută ca atare de legea nouă).
Din această perspectivă, este indubitabil că faptele imputate inculpaților cetățeni români, circumscrise variantei atenuate a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c. pen.1968 (constând în esență în divulgarea unor date și informații secrete de serviciu ori confidențiale), nu se mai încadrează în tiparul infracțiunii trădare prin transmitere de informații secrete de stat prev.de art.395 c.pen. în vigoare care, așa cum arată și denumirea sa marginală, se referă exclusiv la procurarea, deținerea ori divulgarea (transmiterea) unor informații clasificate ca fiind secrete de stat de legea specială nr.182/2002.
În aceste condiții, rămâne de stabilit dacă faptele determinate, concrete de care inculpații au fost acuzați sub infracțiunea prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968 continuă să fie incriminate și după intrarea în vigoare a noului Cod penal, sub o altă infracțiune (cu o altă denumire) sau, dimpotrivă, ele au fost dezincriminate.
Cu alte cuvinte, incidența sau nu a legii penale de dezincriminare presupune a stabili dacă fapta in concreto imputată inculpaților se circumscrie in abstracto unei incriminări prevăzute de legislația penală în vigoare, indiferent de denumirea acesteia.
În acest context, instanța de apel reține că potrivit Codului penal anterior, divulgarea unor date sau informații nepublice, confidențiale altele decât cele care aveau caracter de secret de stat, reprezenta elementul material a cel puțin două incriminări: pe de o parte varianta atenuată a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968, iar pe de altă parte infracțiunea de divulgare a secretului economic prev.de art. 298 c.pen.1968. Diferența esențială dintre cele două incriminări era dată de urmarea imediată, respectiv periclitarea securității statului (în cazul infracțiunii prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968) ori aptitudinea de a produce pagube (în cazul infracțiunii prev.de art.298 c.pen.1968), prin raportare la valoarea socială lezată.
Din perspectiva ierarhizării valorilor la momentul adoptării vechiului Cod penal, conduita antisocială a unui făptuitor era mai gravă dacă ea periclita securitatea statului decât dacă era de natură să producă pagube, fără ca această să însemne că, cel puțin din punct de vedere teoretic, fapta concretă nu putea aduce atingere deopotrivă celor două valori sociale diferite apărate de legea penală.
Adoptarea noii legislații penale a adus după sine o schimbare de viziune în ce privește protecția informațiilor nedestinate publicității, prin separarea secretelor de stat de informațiile nepublice, confidențiale, fără ca aceasta să însemne că cele din a doua categorie au rămas în afara protecției penale.
Astfel, divulgarea unor informații secrete de stat poate cădea sub incidența legii penale fie ca infracțiune de serviciu (art.303 c.pen.), fie ca infracțiune contra securității naționale (art. 395 c.pen. ori 407 c.pen.), prin raportare la condițiile de incriminare sau urmarea imediată.
În privința celorlalte informații nedestinate publicității, acestea sunt protejate din perspectiva art. 304 c.pen., care sancționează sub forma infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în varianta-tip, fapta de divulgare, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, săvârșită de cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane.
Având în vedere cele expuse anterior, nu se poate susține că prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, au fost dezincriminate faptele determinate imputate inculpaților cetățeni români (și care anterior au fost încadrate în drept în infracțiunea prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968), urmând a se stabili in concreto dacă acestea întrunesc sau nu elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.304 c.pen..
În privința faptelor imputate inculpaților cetățeni străini constând în procurarea unor documente sau informații cu caracter confidențial, nedestinate publicității, acestea nu mai sunt prevăzute de legea penală ca o infracțiune distinctă (cum era cazul în Codul penal anterior, care le incrimina sub forma infracțiunii de spionaj), însă nici în acest caz nu suntem în prezența unei dezincriminări, ci vor putea reprezenta in abstracto o formă de participație la aceeași infracțiune prev.de art. 304 c.pen., urmând a se stabili in concreto dacă sunt întrunite toate cerințele prevăzute în aceste dispoziții legale pentru a se ajunge la tragerea la răspundere penală a inculpaților.
În acest context, Completul de 5 Judecători apreciază ca fiind nefondate criticile formulate de către unii inculpați în apel, care au susținut fie că nu s-au putut apăra cu privire la noua calificare a faptelor, fie că ar fi vorba despre alte fapte decât cele care au format obiectul judecății stabilit prin actul de sesizare.
În condițiile în care hotărârile apelate au fost pronunțate sub imperiul vechiului Cod penal, iar judecata căilor de atac urma să aibă loc după intrarea în vigoare a unui nou Cod penal, era de domeniul evidenței că una dintre problemele asupra căreia trebuiau să se concentreze din oficiu atât Parchetul, cât și inculpații era aplicarea legii penale în timp, prin raportare la dispozițiile tranzitorii înscrise în art.3 din Legea nr.182/2012.
Mai mult, așa cum se poate constata din cuprinsul dosarului de apel, încă de la al doilea termen de judecată Completul de 5 Judecători a pus în vedere atât procurorului, cât și inculpaților să-și exprime în scris punctul de vedere cu privire atît cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile (inclusiv sub aspectul eventualei incidențe a prescripției răspunderii penale), cât și cu privire la incidența în cauză a dezincriminării prin raportare la art.3 din Legea nr.187/2012 ( a se vedea încheierea din 28.04.2014).
Din această perspectivă, inculpații au fost în măsură să-și facă apărarea cu privire la aplicarea legii penale în timp, inclusiv prin raportare la punctul de vedere al Parchetului, care prin note scrise depuse la dosar la data de 28.05.2014 a susținut în esență că nu sunt incidente disp.art. 4 c.pen. referitoare la dezincriminare, ci activititatea infracțională concretă reținută în sarcina fiecărui inculpat (și care anterior era circumscrisă infracțiunii prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968) este incriminată în noul Cod penal sub o altă denumire, respectiv infracțiunea de divulgare a informațiilor secret de serviciu sau nepublice prev.de art.304 alin.1 c.pen., fiind astfel aplicabile disp.art .3 alin.2 din Legea nr.187/2012.
În privința inculpaților cetățeni străini, în aceleași note scrise s-a exprimat opinia că activitatea lor infracțională încadrată anterior în infracțiunea de spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin. 2 c.pen.1968, trebuie raportată la aceeași infracțiune prev. de art. 304 c.pen., cu reținerea formei de participație corespunzătoare (instigare sau complicitate).
Prin urmare, susținerile inculpaților potrivit cărora nu și-au putut face apărarea cu privire la noua calificare a faptelor sunt neîntemeiate, întrucât pe de o parte chiar ei aveau obligația de a-și raporta motivele de apel la noua legislație penală intrată în vigoare după pronunțarea sentințelor atacate, iar pe de altă parte au avut posibilitatea reală de a se apăra inclusiv cu privire la noua calificare a faptelor antamată de Parchet în notele scrise depuse la dosar încă de la începutul judecății în apel.
În ce privește obiectul judecății, atât potrivit Codului de procedură penală anterior, cât și celui în vigoare, judecata se mărginește la fapta arătată în actul de sesizare (art.317 c.pr.pen.1968, art. 371 c.pr.pen. în vigoare).
Așadar, ceea ce interesează sunt faptele, iar nu încadrarea lor în drept, instanța învestită cu soluționarea cauzei nefiind ținută de încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare.
Împrejurarea că o faptă determinată întrunește sau nu elementele constitutive ale unei anume infracțiuni este o chestiune care urmează a fi stabilită de instanța de judecată cu ocazia deliberării pe fondul cauzei; singura obligație stabilită de lege în sarcina instanței este aceea de pune în discuție eventuala schimbare a încadrării juridice în raport cu cea prevăzută în actul de sesizare, pentru a-i da posibilitatea inculpatului să-și facă apărarea și din această perspectivă, în cunoștință de cauză.
Chiar dacă în speță problema pusă în discuție este recalificarea unor fapte prin raportare la incriminările prevăzute în legislația în vigoare, ceea ce interesează din perspectiva asigurării dreptului la apărare este dacă inculpatul și-a putut face o apărare efectivă vis-a-vis de eventuala nouă calificare a faptelor.
Or, așa cum s-a arătat deja, inculpații au fost informați din timp cu privire la posibilitatea recalificării faptelor ce li se impută și au putut să-și facă o apărare în cunoștință de cauză, astfel încât susținerile lor sub acest aspect nu pot fi primite.
Concluzionând, faptele de care sunt acuzați inculpații și care au fost încadrate în drept prin actul de sesizare în infracțiunile de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968, respectiv spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.2 c.pen.1968, nu au fost dezincriminate prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, urmând a fi analizate prin prisma participației la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art.304 c.pen. în vigoare.
Concluzionând în ce privește legea penală mai favorabilă și ținând seama că aceasta se stabilește în mod global, prin raportare la întreaga situație concretă din speță, iar nu prin luarea în considerare a unor instituții autonome, Completul de 5 Judecători reține că legea aplicabilă în speță este legea nouă.
În acest sens, chiar dacă tratamentul sancționator prevăzut de legea nouă pentru pluralitatea de infracțiuni (care impune în mod obligatoriu aplicarea unui spor de pedeapsă) este în mod vădit mai aspru decât cel reglementat de vechiul Cod penal (potrivit căruia aplicarea sporului era facultativă), severitatea acestuia este contrabalansată de regimul sancționator prevăzut de legea nouă pentru faptele imputate inculpaților (în măsura în care sunt întrunite în concret toate condițiile de incriminare).
În ce privește prescripția răspunderii penale, aceasta rămâne doar un criteriu alături de condițiile de incriminare și tratamentul sancționator, în raport de care se stabilește în mod global care este legea penală mai favorabilă.
Prin urmare, în măsura în care se apreciază că legea nouă este cea mai favorabilă, regimul prescripției răspunderii penale va fi cel prevăzut tot de legea nouă, căci în caz contrar s-ar ajunge la aplicarea legii penale pe instituții autonome, situație care ar contraveni cu cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.265/2014.
În acest context, instanța de apel reține că prin Decizia nr.21/2014 a Înaltei Curți de Casație și justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că dispozițiile art. 5 alin 1 din Codul penal privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1.02. 2014 care nu au fost încă judecate definitiv (adică situația din speță), în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale.
4. fondul acuzațiilor aduse inculpaților
a. infracțiunea prev.de art. 7 din Legea nr.39/2003.
Elementul comun al acuzațiilor aduse celor 10 inculpați constă în aceea că în perioada 30.05.2005-21.11.2006 aceștia au făcut parte și au acționat în cadrul unui grup infracțional organizat, astfel cum acesta era definit în art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.
Specificul acestui grup a constat în caracterul său transnațional, ceea ce s-a repercutat și asupra rolului jucat de fiecare inculpat în cadrul grupului.
Astfel, inițierea și constituirea grupului s-a realizat de către inculpații cetățeni străini (B.V., S.M., F.M.C. – rol de coordonare, S.S. și Oral – rol de execuție), în timp ce inculpații cetățeni români (S.I.C.., N.Z., M.D.M., M.D.M. și K.G.) au aderat și spijinit această grupare, după ce au fost racolați în acest sens.
Potrivit actelor de sesizare, scopul grupului infracțional a avut două componente:
– pe de o parte obținerea și exploatarea de date și informații secrete de serviciu, confidențiale ori nepublice referitoare la inițializarea sau derularea proceselor de privatizare/restructurare a unor agenți economici din ramuri strategice ale economiei naționale (energie și comunicații) ori a procedurilor de selectarea a consultantului care urma să asiste statul român în viitoare asemenea procese;
– pe de altă parte controlarea și influențarea factorilor de decizie direct implicați în procesele și procedurile menționate anterior (miniștri sau înalți funcționari publici).
Atingerea acestor scopuri presupunea săvâșirea unor infracțiuni care se regăsesc în enumerarea prevăzută în art.2 lit.b din Legea nr.39/2003, respectiv:
– concurență neloială prev.de art.5 lit.e și f din Legea nr.11/1991;
– infracțiuni de corupție (cumpărare de influență prev.de art.6/1 rap.la art.9 din Legea nr.78/2000);
– infracțiuni asimilate celor de corupție (art.12 lit.b rap.la art.14 din Legea nr.78/2000);
– infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații;
– alte infracțiuni pedepsite de lege cu cel puțin 5 ani închisoare (trădarea prin transmitere de secrete prev.de art.157 c.pen.1968 și spionaj prev.de art.159 c.pen.1968).
Finalitatea activității infracționale a constat în obținerea de beneficii financiare atât în folosul organizației internaționale din care unii dintre inculpați făceau parte (C.S.F.B.), cât și în folos propriu (sub forma comisioanelor obținute din partea organizațiilor economice ori financiare în interesul cărora inculpații au acționat).
Principala apărare a inculpaților formulată pe parcursul întregului proces penal a constat în esență în aceea că acțiunile întreprinse de inculpați s-au circumscris atribuțiilor care le reveneau fie în calitate de angajați ori colaboratori ai C.S.F.B., fie de demnitari ori funcționari ai statului român.
În condițiile în care toți inculpații au negat săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, existența grupului infracțional organizat și apartenența lor la acesta a fost stabilită în principal prin raportare la conduita pe care aceștia au adoptat-o în cazuri punctuale ce au vizat inițierea și derularea unor procese de privatizare/restructurare/vânzare de acțiuni sau proceduri de selectarea a consultanților statului român pentrtu viitoare asemenea procese în legătură cu diferiți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului (M.EC.) și Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor (M.C.T.I.). Deși în actele de sesizare se face vorbire de mai mulți asemenea agenți economici, relevante și suficiente pentru analiza acuzațiilor aduse inculpaților sunt procesele/procedurile desfășurate în legătură cu:
a 1. Romaero și Avioane Craiova Întrucât în legătură cu cele două societăți au fost formulate și alte acuzații, activitatea inculpaților implicați va fi analizată ulterior în mod distinct.
a 2. Electrica Muntenia Sud (E.M.S.) Aceeași este situația și în cu această societate, motiv pentru care întreaga activitate imputată inculpaților implicați va fi analizată în mod separat.
a 3. Vânzarea a 8% din acțiunile Petrom
Prin art.9 din anexa 1 a O.U.G. nr.49/1997 privind înființarea S.N.P.Petrom cu modificările și completările ulterioare, s-a prevăzut dreptul salariaților de a achiziționa acțiuni ale societății până la limita a 8% din capitalul social, la un preț preferențial (același preț cu care se vor vinde acțiunile în procesul de privatizare).
În condițiile în care valoarea de piață a acțiunilor Petrom era în creștere, existând astfel un potențial de câștig ce ar fi rezultat din vânzarea ulterioară pe piață a acțiunilor achiziționate de salariați la prețul pe care O.M.V. l-a achitat în procesul de privatizare (0,0525 euro sau 2158 lei/acțiune), promovarea actului normativ prin care să fie reglementată vânzarea acțiunilor către salariații Petrom era extrem de importantă.
Una dintre mizele unui asemenea act normativ o constituia modalitatea în care această vânzare urma a fi făcută, respectiv dacă acțiunile se vindeau direct salariaților (așa cum se prevedea în art.I din O.G. nr.55/2003) sau către asociația acestora.
În acest sens, la 14.03.2005 Asociația Salariaților din SNP Petrom a înregistrat la cabinetul inculpatului S.I.C.. o adresă prin care își manifesta expres intenția de a cumpăra de la M.E.C. un pachet reprezentând 8% din capitalul social al acestei societăți, la același preț cu care s-au vândut acțiunile în cadrul procesului de privatizare (fil.104 vol.118 dup).
Cum însă Asociația nu dispunea de resursele necesare pentru cumpărarea acestui pachet de acțiuni (în măsura în care s-ar fi agreat această modalitate de înstrăinare a acestora), la data de 24.05.2005 s-a încheiat o așa-numită „Declarație de intenții” între Asociație, pe de o parte și C.S.F.B. (reprezentată de inculpatul S.M.) și J&T Private Equity, pe de altă parte având ca obiect pregătirea, structurarea și finanțarea tranzacției reprezentând vânzarea pachetului de acțiuni.
Conform acestui document, ca parte a tranzacției, consorțiul C.S.F.B. urma să achiziționeze „un pachet consistent” de acțiuni de la Asociație, la un preț care să acopere „prețul cu care beneficiarul a cumpărat participația de la Guvern” (fil.102 vol.118 dup).
Cu alte cuvinte, interesul C.S.F.B. în promovarea actului normativ ce trebuia să reglementeze vânzarea pachetului de 8% din acțiunile Petrom către Asociația Salariaților, iar nu direct către aceștia, era unul acut și actual, căci dacă o asemenea tranzacție s-ar fi realizat, C.S.F.B. ar fi intrat în final în posesia unui „pachet consistent” din acțiunile cuvenite salariaților, la un preț preferențial, vădit inferior celui cu care acțiunile se tranzacționau pe piață (și cu potențial de câștig suplimentar în viitor), fiind vorba despre o afacere extrem de profitabilă pentru banca de investiții.
Pe această cale, o parte din acțiunile Petrom ar fi ajuns la C.S.F.B., în condițiile în care această bancă de investiții fusese consultantul statului român în procesul de privatizare al Petrom.
Potrivit planului conceput de inculpații S.M.și S.S., astfel cum acesta se conturează din probatoriul administrat în cauză, beneficiarul final al acțiunilor vândute salariaților ar fi putut fi chiar O.M.V. (care își adjudecase Petrom în urma privatizării), al cărui șef W.R. apare sau este amintit în convorbirile purtate de inculpați:
SS: Tocmai m-am întâlnit cu ministrul și am băut o cafea.Am discutat și despre 8%. WR:Se pare că asta este dificil de făcut. Problema pe care o au ei este cum vor ajunge banii la angajați.Dar nu e problema mea, e problema lor. SS:Vor ajunge acolo până la urmă, dar trebuie să dea asigurări că nimeni altcineva nu îi va lua, că nu va lua nimeni banii. Asta e problema. El va avea opinia juridică marți și o voi primi și ți-o voi arăta. WR:Poate ne vedem marți seara, dacă nu te vezi cu Liviu (Luca). Eu sunt liber după ședință și ar fi bine dacă am sta de vorbă 10 minute în cursul serii de marți. (convorbirea telefonică din 5.06.2005, fil. 29 vol.6 dup) SM: Am avut o discuție internă, am discutat două posibile variante.Una este să facem un împrumut pe care să-l vindem prietenilor noștri, iar ei, pe baza împrumutului, pot cere plata ori cu bani, ori cu acțiuni, iar dacă nu sunt bani (iar sindicatul nu are bani), vor plăti cu acțiuni. Asta pe de o parte. A doua ar fi să ia un împrumut pentru prietenii noștri, prietenii noștri însemnând că trebuie să cumpere call option acțiuni de la altcineva. SS:Bine, poate a doua variantă. SM: Asta e a doua. O să-l sun mâine pe Wolfgang ca să discut. SS: Să-l suni seara, pentru că va fi în România. (convorbirea telefonică din 20.06.2005, fil. 98 vol.6 dup) SM: (…)cred că avem o structură care va funcționa. Am vorbit cu Wolfgang ieri seară. Era liniștit în legătură cu alternativa, dar mi-a spus să vorbesc cu CFO Davis. (…)Avem nevoie de or.anță. Suntem siguri că ordonanța – și trebuie să-l sun pe Adi – credem că ordonanța este de ajuns. Nu va trebui decât să – sau oricine împrumută banii – garantăm acțiunile. Dar asta este și este în regulă. Trebuie să discut asta cu Davis. (convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 132 vol.6 dup).
Acesta a fost conextul în care inculpații S.S. și S.M.au încercat să capaciteze factori de decizie din Guvernul României pentru a se obține actul normativ care să dea „undă verde” înstrăinării acțiunilor Petrom către Asociația Salariaților, ca prim pas pentru atingerea scopului urmărit de inculpați, prin intermediul C.S.F.B., respectiv realizarea unui beneficiu financiar propriu.
În același timp și în paralel cu demersurile de influențare a decidenților, probatoriul administrat în cauză a demonstrat că în perioada de referință inculpații S.S. și S.M.au avut acces în timp real la informații legate de stadiul în care se găsea respectivul proiect de act normativ (traseul intra și interinstituțional) și de discuțiile purtate în ședințele de Guvern, deși potrivit art.29 din H.G. nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare (în vigoare în anul 2005), „pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative se interzice personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative”, iar potrivit H.G. nr. 1329/2005 pentru aprobarea Listei informațiilor secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de aparatul de lucru al guvernului, dezbaterile consemnate în stenogramele ședințelor Guvernului au fost clasificate ca informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret".
De altfel, stenogramele ședințelor de Guvern din 29.06. și 12.07.2005 în care s-a dezbătut proiectul de act normativ care interesează în speță au fost declasificate abia la cererea instanței de fond în prezenta cauză și doar parțial (fil.204 vol.6 ds.fond).
Din această perspectivă, relațiile dintre inculpați urmează a fi analizate în mod distinct, în perioadele premergătoare fiecăreia dintre ședințele de Guvern în care chestiunea în litigiu a fost dezbătută, respectiv:
anterior datei de 29.06.2005
Așa cum o dovedește probatoriul administrat în cauză, în perioada 30.05.2005-29.06.2005 între inculpații S.I.C.., S.S., S.M. și K.G. au existat numeroase contacte în scopul inițierii, pregătirii și promovării proiectului de act normativ privind vânzarea a pachetului de 8% din acțiunile Petrom din portofoliul M.E.C. către Asociația Salariaților Petrom, condusă de liderul sindical L.L..
În acest sens, așa cum a confirmat și martorul N.M.R. în fața instanței de apel, la data de 25.05.2005 inculpatul S.I.C.. a dispus prin ordin înființarea unei comisii care să verifice documentele de înființare a Asociației, al cărei președinte a fost martorul sus-menționat, în calitate de director general al Direcției Juridice din cadrul O.P.S.P.I.
În apropierea datei fixate pentru finalizarea raportului (termenul de prezentare a concluziilor era 30.05.2005), inculpatul S.S. a avut 4 înâlniri cu inculpatul S.I.C.. (pe 30.05., 31.05., 5.06.2005 și 8.06.2005), relatându-i inculpatului S.M.despre conținutul acestora (convorbirea telefonică din 5.06.2005, fil.27 vol.6 dup și 8.06.205 fol.53 vol.6 dup):
SS: Am convenit că îi va da un ultimatum luni lui Rob (martorul N.M.R.) prin care să îi solicite să ne dea înapoi documentele. Miercuri se va întâlni cu L (liderul sindical L.L.) și îi va solicita sprijinul, deoarece are nevoie de 4 semnături pentru a -l duce la Guvern. SM: (…)Așa m-am gândit și eu. Putem să-l ajutăm cu celelalte semnături?Mie mi se pare că iarăși caută scuze. Spune că o să facă, dar nu poate să o facă. SS: Nu. A spus că va obține una, care e de la M.F., dar celelalte sunt greu de obținut pentru el. Va încerca, dar are nevoie de ajutor. Miercuri, după întâlnirea sa…O să mă întâlnesc marți cu L și voi vorbi cu el despre întâlnirea pe care o va avea el. Am vorbit cu el deja și va fi în București marți și am căzut de acord cu el că tu vrei să vii marți seara și miercuri dimineață o să avem o discuție înainte să se ducă la întâlnirea cu L și o discuție luni seară, după înâlnirea cu L. Joi documentele vor fi puse în mișcare pentru colectarea de semnături. (…) A spus că va face tot posibilul pentru ca săptămâna viitoare să treacă de Guvern. SM: (…) Măcar acum avem un plan. Să încercăm să ne ținem de el. SS: Da. SM: De ce semnături are nevoie? Are nevoie de Finanțe, însă a spus că acolo se descurcă, da? SS: A spus că poate să se ocupe el de finanțe. Urmează Justiția, Integrarea..E o doamnă, nu știu. A spus el cum o cheamă… A menționat niște nume. Pot să aflu mâine unde trebuie să mă duc. SM: Ar trebui să porți o discuție cu L pentru că sunt convins că te poate ajuta cu unele dintre ele. SS: Sigur. SM: Cu unele dintre ele va trebui să-l ajutăm. (…) Bine. O să vin marți seara și ne întâlnim cu el miercuri dimineață. Anunță-mă mâine cum merge, ce poate să rezolve el. Este important ca ministrul să dea drumul miercuri, cel târziu joi, la ordonanță. Asta este foarte important. După aceea vom depune eforturi la celelalte ministere, dar trebuie să fie făcută. Adică, trebuie să fie semnată de el, de S.I.C.., iar apoi ne vom îndrepta către ceilalți. SS:Bine, Mișene. SM: (…) care este planul legat de hârtii? SS: Trebuie să primească raportul sau l-a primit și planul referitor la hârtie este același. Ce am discutat. SM:Trebuie să o semneze și să o dea mai departe celorlalți. O să facă asta azi sau când? SS:Da. Trebuie să primească nenorocitul ăla de raport de la Robert (…)O să-l sun acum. SM:Bine. Trebuie semnat repede.
Aceste convorbiri sunt emblematice pentru nonșalanța cu care inculpații cetățeni străini s-au implicat în actul decizional la cel mai înalt nivel în România, prin indicații date unui ministru, dar și prin certitudinea că pot obține prin mjloace oculte semnături ale altor miniștri pe un proiect de act normativ, depășind astfel prin eforturi proprii „slăbiciunea” ministrului asupra căruia aveau deplină putere. Influența inculpaților nu este doar o chestiune afirmată față de terți, ci este cât se poate de reală, relevante fiind discuțiile inculpatului S.S. cu inculpatul S.I.C.. din 8.06.2005, înainte și după întâlnirea programată în aceeași zi (fil.55 vol.6 dup): SS: Ai vorbit cu Robert? SIC:Am vorbit și înțeleg că raportul era la V.D.A. O să mă lămuresc și cu el ce e cu raportul. SS: (..) E ceva acolo, nu știu ce. SIC:O problemă cu asociația? SS: Nu, nu cu asociația. Cu el. Trebuie să ți-l prezinte. SIC. Da. L-am grăbit și mi-a spus: Nu mai e în mâinile mele, e în mâinile secretarului de stat”. SIC: Ce faci, tati? SS:Bine. După cum vedem, lucrurile au început să se miște. SIC: Da? SS:Da. După întâlnirea mare de la tine din birou azi. SIC: Am presat. SS: Tare. Cred că după presiunile pe care le-ai făcut….Oamenii… Cred că i-ai speriat. SIC:Puțin. SS:Asta e bine. SIC:Vineri, după ce mă întorc,o să discutăm cu Luca. Implicarea inculpatului S.S. și influența pe care acesta și-o atribuie în legătură cu proiectul de act normativ sunt reiterate și într-o discuție cu reprezentantul C.S.F.B., P.C., în care cel dintâi arată că „am avut o întâlnire ieri cu prietenul meu de aici, sunt în România. Va trebui să înceapă să strângă semnături pentru ordonanța de guvern săptămâna asta, pentru cele 8%. Am convenit să facă asta săptămâna asta. A trebuit să vin să fac presiuni.(…) Am venit ieri special pentru asta. Nu ca să fie semnată, ci ca să fie promovată.Va trece.Miercuri avem nevoie de o întrevedere cu el și cu alt prieten de-al meu, știi la cine mă refer, nebunul, pentru că avem nevoie de ajutor ca să obținem repede semnăturile. El poate ajuta.Ne vedem cu el și joi documentul va fi dat pentru semnături, iar săptămâna viitoare va fi promovat în Guvern” (convorbirea telefonică din 6.06.2005, fil.48 dup).
Discuțiile dintre inculpați dezvăluie lipsa de scrupule de care aceștia au dat dovadă pentru atingerea țintei propuse, iar preocuparea pentru promovarea actului normativ (dovedită de numărul mare de convorbiri telefonice purtate între inculpați pe acest subiect în perioada de referință, chiar de mai multe ori într-o singură zi) denotă miza pe care o avea pentru ei vânzarea pachetului de acțiuni către Asociația Salariaților.
În acest sens, inculpații știu exact unde se află proiectul la un moment dat, care sunt obstacolele ivite și cum pot fi ele depășite, apelându-se inclusiv la intermediari.
Astfel: – pentru obținerea semnăturii lui Gh. S., viceprim-ministru pentru coor.area activităților economice din Guvernul României se face referire la R.R.S., șef de cabinet al acestuia:
SS: (…) Sunt cu Gabor acum și discutăm despre…De fapt tipul care trebuie să îl prezinte este Rareș. Se cunosc între ei. De fapt a fost și șeful de cabinet al lui Videanu și Videanu este cel care l-a susținut să rămână acolo. Nu e nicio problemă. O să reușim. SM:Asigură-te că îl va primi vineri, că îl va semna și că e la birou. Am înțeles ieri că e foarte mult plecat din birou. SS: Bine. O să vedem cum fac.Am vorbit cu tipul cu care ne-am întâlnit ieri seară și mi-a spus că dacă obține semnătura vineri de la tipul ăla va duce imediat documentul la MF. (convorbirea telefonică din 9.06.2005, fil.70 vol.6 dup) SS: La acest S. avem acces. Mi-am amintit acum că unul dintre prietenii noștri, care e bun prieten cu mine, de care uitasem, dar îl voi face cel mai bun prieten al meu, este șeful cabinetului acestui tip. Se numește R. și a fost prietenul uneia dintre fetele cu care am umblat eu. Un fost iubit. Este din Cluj și mi-a făcut cunoștință cu el. Cred că am ieșit împreună de vreo zece ori. Îl știu pe șeful cabinetului lui. SM:Bine. (convorbire telefonică din 9.06.2005, fil.74 vol.6 dup)
SS: Poți să verifici la biroul lui S. ce e cu acel document? (…) Voiam să întreb dacă poți verifica în legătură cu acest document, dacă este semnat. KG: Bine. (convorbirile telefonice din 20.06.2005, fil.88,90 vol.6 dup)
SM: O întrebare scurt, în legătură cu ordonanța. Unde e acum? A ajuns la Seculici? SS:Da, e cu S.. SM: Bine, iar el o va semna în curând. SS: Da. Nu știu dacă a semnat-o în seara asta, știu că azi era acolo.(…)Am căzut de acord să semneze în seara asta, dar o să semneze când se întoarce. SM: Bine. Domnul L. a spus că o să se ocupe de Finanțe. SS: Da, a spus că o să se ocupe și de Justiție. SM: Bine. SS:Trebuie să presez mâine ca să iasă. Mâine o să o depună imediat la Finanțe și vrea să o depună joi, la ședința de Guvern. SM: Mă îndoiesc că o să meargă, dar… SS:Noi am plănuit-o pentru săptămâna viitoare, dar…(convorbirea telefonică din 20.06.2005, fil.98 vol.6 dup) KG: Cam peste o oră Demo (A.D., secretar de stat în M.E.C. și membru UDMR, ca și inculpatul K.G.) o să fie la S. pentru că are nevoie de el. Se duce direct și după aia mă sună înapoi. SS: Bine.(…) Presează-l pe S.. Bine. Dacă Demo se duce acolo, e în regulă. KG:Da, pentru că a cerut o întâlnire și va fi acolo. SS: Bine.Poate că Demo o să poată să facă ce am discutat. Poate să vorbească cu el despre o întâlnire între mine și el. KG: Bine. SS:Sau noi amândoi, pentru că dacă e interesat de acest sector, atunci puitem discuta. E bine și pentru Demo. (…)Vorbește cu el. KG: Bine. (convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 102 vol.6 dup)
SS: Sunt aici cu Demo. A încercat să dea de cineva, dar nu e nimeni acolo.(…)Poți să încerci să vorbești cu Rareș și să-l întrebi? E la Cluj. Așa mi-a spus. am vorbit ieri cu el. Nu vreau să-l rog eu,pentru că începe cu întrebările: de ce, ce. Înțelegi tu(…) El poate să întrebe la birou, pentru că e cineva acolo.Poate să sune și să întrebe ce s-a întâmplat. Trebuie să le spun ceva, mă sună toată lumea, eu mi-am luat răspunderea de a rezolva și nu știu unde e documentul, dacă e la el pe birou, dacă e semnat, dacă nu e semnat.Cred că poate să sune foarte ușor și să se intereseze, pentru că e unul de-ai lor. Te rog. KG: Bine.( convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 118 vol.6 dup)
KG: Am vorbit cu Rareș. Nu e nimeni la birou.A spus că mâine poate să ne dea un răspuns. SS:Bine. (…) O să încerc să mă văd cu el duminică. Dar trebuie să mișcăm treburile săptămâna asta. KG:Da. Mâine. De ce nu vrea să meargă acolo? Nu înțeleg. (…) Nu, prietenul nostru comun. SS: Nu știu.Pot să ți-l dau la telefon. E aici. KG: Ai reușit să afli ceva legat de chestia aceea? D.A.:Deocamdată, nu, dar asta nu este chiar așa de urgentă, am avut altele mai urgente,pentru că Guvernul mai este încă în sesiune luna viitoare, dar o să-ți spun eu.Oricum va ieși săptămâna aceasta. Asta, ca să fiu sincer trebuie să treacă prin ședința de Guvern și abia după aceea va apărea, dar Parlamentul luna viitoare nu mai lucrează.
(convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 120 vol.6 dup)
SM: Ce mai e pe acolo? A semnat Seculici sau nu? SS: Nu a fost la birou ieri și azi. Am vorbit în seara asta cu Rareș și a zis că mâine dimineață o va duce la semnat. Mâine va fi acolo S.. SM: De ce nu am știut și noi că nu a fost la birou azi?(…) Tu mi-ai spus că Atilla.. SS. Atilla a fost chemat să se ducă acolo. A fost acolo, l-a așteptat să vină, dar nu a apărut. (…) A stat acolo de la 12 la 4. M-am dus să-l văd, am discutat cu el.. SM: O să semneze? SS. Da, o să semneze. Nu e nici un motiv să nu semneze. ( convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 132 vol.6 dup)
SM: Încearcă să suni, să-l întrebi pe Gabor sau pe S. și să pui punct…. SS: Bine. SM: Și atunci să-l suni pe L.L.să meargă acolo. (convorbirea telefonică din 27.06.2005, fil. 142 vol.6 dup) SS: Bună ziua, domnule B.. Numele meu este S.S.. Sunt un prieten al lui Demo, D.A.. Și sunt și consilier al domnului L.L.și ar vrea să stabilească o întâlnire cu dvs. și șeful dvs., domnul S..( convorbirea telefonică din 27.06.2005, fil. 144 vol.6 dup)
SS: Am înțeles de la Gabor că Atilla i-a spus că tu sau L.L.vreți să faceți niște schimbări la ordonanță. SM: Nu, nu. L.L.a cerut cuiva să facă schimbările sau ce? SS: Da, intenția lui este să facă schimbări la or.anță. Și dacă vor să facă ceva, trebuie să-ți spună. SS : (…) Acest mesaj a venit de la cabinetul lui Seculici. Pentru că Atilla nu discută nimic cu Luca. (convorbirea telefonică din 27.06.2005, fil. 146 vol.6 dup)
SS: Singurul original, originalul ordonanței SS: Singurul original, originalul or.anței este la Seculici, cu care trebuie să…Trebuie să aranjăm această întâlnire (…) SM: (…)Încearcă să stabilești acea întâlnire cu S., la orice oră în această după-amiază. SS: Da, mă străduiesc să fac asta. Acest lucru este foarte important, da. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil. 158 vol.6 dup) SS: Și trebuie în mod imperios să stabilim această întâlnire pentu L.L.cu…astăzi. KG: (…) Ok. Ai vorbit cu Bondoc? SS: (…)Am vorbit cu B., a spus că în cursul dimineții va discuta cu Seculici pentru a aranja întâlnirea. KG:Ok. SS: (..) Și, te rog, presează treaba cu Seculici. KG:Ok, super. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil. 161 vol.6 dup)
– pentru obținerea semnăturii de la Ministerul Justiției se face referire la secretarul de stat :
SS: Vroiam să te întreb dacă K.K. avem oameni în Ministerul Justiției. KG:Da. SS:Da. Pe cine? KG: Secretarul de stat K.K.. SS: Nu știu. E o veche prietenă de-a mea, dar nu m-am întâlnit de mult cu ea. Trebuie să ma duc să o văd. SS: Să-l vezi. KG: S-o văd. E o doamnă. Katy. SS: Bine.Ne trebuie semnătură și de acolo. KG: Bine, mă voi duce să văd, dar poți să verifici și pe pagina de Internet. SS: Cum o cheamă ? KG: K.K.. K de la kilogram. (convorbirea telefonică din 21.06.2005, fil. 102 vol.6 dup)
– în ce privește obținerea semnăturii ministrului pentru Relația cu Parlamentul, O.B., aceasta pare să nu fi întâmpinat dificultăți:
SS: (…) Au deja semnături adunate de la Olteanu. SM:Asta mi-au spus. SS: Olteanu a semnat. Astăzi îl așteaptă pe ministrul finanțelor, pentru a obține toate semnăturile. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil. 158 vol.6 dup)
SS: Și ordonanța a fost deja semnată de către Olteanu. KG: Da. SS: Iar astăzi așteaptă să obțină, de fapt mai multe semnături din partea Ministerului de Finanțe sunt adunate, pentru că ei au nevoie de 14 semnături acolo. KG: Da. SS: Și ministrul justiției va semna, de asemenea, astăzi. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil. 161 vol.6 dup)
– în privința posibilelor obstacole, acestea puteau proveni fie de la C.N.V.M. (instituție care ar fi vrut să fie implicată în aprobarea tranzacției, „ceea ce complică lucrurile…încă o aprobare, știi.. și alți șase oameni”- convorbire telefonică idn 28.06.2005 între inculpații S.S. și S.M., fil.158 vol.6 dup), fie de la șeful de partid al inculpatului S.I.C.., numitul Voiculescu Dan :
L.L.: Avem o problemă cu domnul S.I.C…Presupun că nu este interesat să susțină ordonanța. SS: De ce? LL: Nu știu. Pentru că domnul Voiculescu a cerut acest lucru. SS:V-am spus asta, eu însumi v-am spus. Dar el o să o facă, nu-i nicio problemă. O va susține. LL: Este o problemă, pentru că am o informație, o problemă că nu va susține. SS:Bine, o să-l sun acum. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 179 vol.6 dup)
SS: O să o susțină. LL:Bine. SS:Se va certa cu șeful său, dar este decizia lui s-o susțină. LL:Bine, mulțumesc. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 181 vol.6 dup).
Potrivit Raportului de supraveghere întocmit de S.R.I., în ziua de 29.06.2005 inculpatul S.S. s-a întâlnit cu inculpatul S.I.C.. în sediul M.E.C. (între orele 8.50 -10.05) și cu martorul L.L. în sediul Petromservice (între orele 10.05-10.50) – fil.154 vol.9 ds.apel, între 26.06.2005 și 12.07.2005.
Așa cum rezultă din stenograma ședinței de Guvern din 29.06.2005, proiectul de ordonanță de urgență inițiat de M.E.C. a fost amânat ca urmare a discuțiilor purtate în contradictoriu, în principal între inculpatul S.I.C.., susținut de ministrul pentru Relația cu Parlamentul, O.B., pe de o parte și ministrul de Interne, B.V., susținut de ministrul Finanțelor, P.I.(fil.204 vol.6 ds.fond).
Discuțiile au purtat în principal asupra mecanismului prin care acțiunile urmau a fi vândute (direct salariaților sau Asociației), iar în subsidiar asupra formei pe care trebuia să o îmbrace actul normativ (proiect de lege, de or.anță de urgență sau, în perspectiva vacanței parlamentare, a or.anței simple), constatându-se totodată lipsa tuturor avizelor necesare.
Probatoriul administrat în cauză a demonstrat că inculpații S.S. și S.M.au avut informații exacte despre dezbaterile din ședința de Guvern în timp real, chiar mai înainte ca aceasta să se fi finalizat:
SS:Am vești proaste. Nu s-a aprobat, Blaga a fost iar, ministrul Afacerilor Interne. LL:Da? SS:Da. Numai el a fost împotrivă. Și rămâne pentru agenda de săptămâna viitoare.Din nou.(…) O să știu mai multe, tocmai am primit un telefon dinăuntru. Încă nu au terminat întâlnirea, dar cineva m-a sunat ca să-mi spună că Blaga a fost contra. Avem vreo soluție? LL: Nu știu, să mă gândesc… (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 186 vol.6 dup) SS:Da, vești proaste, nu s-a aprobat. Blaga, ministrul Afacerilor Interne a fost contra. O să fie săptămâna viitoare, au pus-o din nou pe agenda de săptămâna viitoare și o să am mai multe vești pentru că…Știi, cred că ți-am spus, acest Victor, șeful cabinetului lui Marko, el ne-a spus. Și de ce a fost acolo… SM:Din interior…A fost singurul împotriva. SS:Da. SM: E de rău. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 188 vol.6 dup)
Aceste informații au fost confirmate de inculpatul S.I.C.., în discuția purtată în aceeași seara cu inculpatul S.S., primul folosind cartela telefonică emisă în Austria cu nr.436765252565 (fil.201, vol.6 dup):
SIC: (…)L.L.are o mare problemă. Cu ordonanța. SS:De ce? SIC:Pentru că până azi nu a reușit să obțină semnăturile. SS: De la ministrul Justiției, din câte am înțeles, nu e acolo. SIC:De la Justiție și de la Finanțe. SS:Și de la Finanțe! SIC: Și de la Seculici. SS:În cazul lui S., am înțeles că e în regulă, dar..Bine, și? SIC:În al doilea rând, pentru că PD-ul (Partidul Democrat) a fost împotriva lui…la Guvern. Deci, ordonanța a fost amânată până la toamnă. SS:Pentru săptămâna viitoare. Nu, dar poate fi aprobată săptămâna viitoare? SIC:Nu. SS: Și să aștepte… SIC:Nu, Stamen, așteaptă. A fost un scandal, unii miniștri au spus că această or.anță este imorală și murdară și nu vor să fie părtași la așa ceva. Așa că am fost un pic rușinat. Prin urmare, ar trebui ca să-și rezolve problema mai întâi.Pentru că până azi nu m-am simțit prost în nicio ședință de Guvern.Și azi nu știu pentru cine și de ce am fost. Și nu este…Am avut două întâlniri cu el și i-am spus să-și rezolve problema.Nu a reușit să facă asta. așa că nu voi fi cel care să mai pună aceeași problemă la Guvern.Nici nu se discută. SS:Bine, o să vorbesc mâine cu el, o să-i spun. SIC: Spune-i. Pentru prima dată m-am simțit prost într-o ședință de Guvern. SS:De fapt, am înțeles că ministrul de Interne a fost împotrivă. SIC.Da.(…)Sigur, nu aș susține acest document pentru următoarea ședință de Guvern.Poate pe la sfârșitul lui august, când va trece ceva timp. SS: (…)Treaba ta nu este să susții, ci să prezinți.Pentru că așa susții destul de mult. SIC:M-am simțit foarte prost azi. Și nu-mi place să fiu pus în postura în care cineva să creadă că am ceva cu Luca. Nu am nimic împotriva lui Luca, dar… SS:De fapt, prietenul meu mi-a spus că ai fost într-o postură în care nu puteai să spui nimic. SIC:Exact. SS:Și a spus că ai făcut tot ce se putea ca să nu iasă scandal. Pentru că dacă începeau să se opună, mai ales cu ce spunea ministrul de Interne, ar fi putut părea că e afacerea ta.Și nu e afacerea ta,e datoria ta. SIC:Da. SS: (…)Atunci are nevoie de susținere din partea PD-ului, o să-i spun clar.( convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 201 vol.6 dup)
Nemulțumirea inculpatului S.M. legată de eșecul ordonanței de urgență, împărtășită de inculpatul S.S., pune în discuție prestația inculpatului S.I.C.., care în opinia lor nu s-a achitat corespunzător de obligațiile pe care și le-a asumat față de ei, cu referire la obținerea sprijinului pentru proiectul de act normativ, ceea ce evident a afectat interesul lor privat în legătură cu adoptarea acestuia:
SS: Am vorbit acum cu Codruț. (…)A fost foarte supărat de rezultatul de azi, mi-a spus că e greșeala lui Luca, pentru că nu a mișcat nici un deget pentru a da asigurări Ministerului. De fapt, ministrul Finanțelor nu a semnat. (…) Și a spus că a fost atacat de către oamenii de la PD, care…Știi că ni s-a spus să vorbim cu ei, nu cu Seculici. În general, i-am spus.Nu știu dacă ți-am spus, dar i-am spus că trebuie să vorbească el cu oamenii ăștia, nu prin intermediari.(…) SM: Dar e același lucru, că el ne-a promis nouă, ție personal , că va forța, că va ajuta lucrurile la Ministerul de Finanțe și peste tot. Și încă odată nu a făcut nimic. SS: Uite, mesajul de la celălalt ministru a fost că și-a făcut treaba azi, dar nu a putut face mai mult, pentru că altfel ar fi părut că e proiectul lui. SM:Știu, dar știi, ca și mine, că ne-a promis că… SS: Știu, știu. SM: Că se va asigura că primește semnăturile, bla, bla, bla. Și singurul lucru pe care l-a făcut azi a fost să semneze și poate a spus ceva pe la Guvern. Dar nu a făcut nimic altceva. SS:Bine, eu îți spun care este rezultatul. SM:Nu vreau să dau vina pe el, nu asta este problema, dar spun că a făcut altceva decât a spus că face. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil. 204 vol.6 dup)
În paralel cu starea de iritare generată de amânarea or.anței de urgență, inculpații s-au regrupat și au pus la punct un nou plan pentru susținerea actului normativ în viitoarea ședință de Guvern, ce a presupus obținerea sprijinului și influenței altor persoane, cum ar fi:
inculpatul N.Z.:
SS: Știi ce mi-a spus ministrul? Mi-a spus: De ce nu mi-ai explicat?! Puteam să conving cel puțin 5 oameni din Guvern. SM: Dar tu i-ai explicat lui S.I.C.., de ce..? SS:Și i-am spus – pentru că vorbesc cu Zsolt, nu cu… – i-am spus: Pentru că nu știu procedura. Dacă știam că am nevoie de ajutorul tău…Și mia zis: Spune-mi! Nu este nimic. Nu o să fiu împotrivă. Săptămâna trecută am fost împotriva acestui lucru. SM:Dar de ce S.I.C.. nu a susținut? SS:Nu, S.I.C.. a susținut-o, însă el este cel care a propus-o.Înțelegi? El nu poate… După aia or să creadă că are vreo treabă cu tipul, pentru că el propune. Înțelegi? Și a spus: Bine, pe el îl înțeleg, dar dacă eram bine informat puteam să mă ridic și să iau cuvântul. Informați-mă! De aia sunt acolo. Sunt ministru pentru asta și sunt în echipă din această cauză. Este un tip de treabă. Îmi place de el, pentru că nu e de datoria lui. SM:Totuși… SS: Și a spus că dacă săptămâna viitoare… De fapt am convenit cu el să ne întâlnim marți și va încerca să organizeze un prânz. Avem acceptul celuilalt ministru, știi care, a acceptat prânzul sau cina, o întâlnire privată și va încerca să aranjeze pentru marți la prânz. SM:Asta, da. Mult mai bine pentru mine. SS:Când vei fi și tu aici. Apoi poți să îl informezi. I-am spus: Eu nu am toate detaliile. Știu multe, i-am spus multe și mi-a zis: Chiar și atât cât mi-ai spus era de ajuns pentru mine pentru a lua o poziție și a-l ajuta pe Codruț. Uite, dacă vine din partea ministerului meu, pot să dau argumente, dar este o situație diferită. Am avut problema asta cu sindicatele de la Telecom, pentru că solicitau să cumpere 10%. Pot să o facă, conform legii, și la un preț corect. Și am avut o mare problemă, pentru că am refuzat să discut cu ei despre asta. Nu știu care este beneficiul, ce…Dacă îmi spui, putem să discutăm din nou. Principalul pe care vroia să-l spună este: Putem să ne descurcăm, pentu că suntem prieteni. Azi am eu nevoie de ei, mâine au ei nevoie de mine. Și tipul ăsta de la…A spus:Puteam să vorbesc eu cu ministrul afacerilor externe. Dar nu știa nimic despre asta. Și de ce or.anță de urgență? Nu poate fi una normală? SM:Nu, nu se poate. SS: (…)Bine. Dar tu trebuie să…O să stăm luni cu el seara, când ajungem, ora 10 nu e nicio problemă și vom vorbi cu el și o să-i explicăm. (…)Și el o va susține săptămâna viitoare. A spus:o să o susțin, nu e nicio problemă (…)Avem nevoie să treacă, nu mai putem aștepta. SM: Da, avem nevoie de asta cu adevărat. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil.192 vol.6 dup) SS:Ți-am spus despre celălalt ministru. Mi-a spus că ultima dată…A zis: Săptămâna trecută eu am fost împotrivă, pentru că nimeni nu ne-a explicat de ce este o urgență, de ce asta, de ce asta…Și zice: Săptămâna asta am înțeles, am vorbit cu niște prieteni…Am vorbit cu el și a înțeles că trebuie să tacă. Dar tipul ăsta de la Ministerul de Interne a fost împotrivă. A zis: De ce? A pus întrebări. Și am fost de acord cu el că trebuie ca data viitoare, adică săptămâna viitoare să participe din nou la întâlnire și când vor începe să prezinte, zice: Pot să iau cuvântul. Poate să înceapă să vorbească despre asta. A zis: Nu am nicio problemă dacă știu, dacă sunt informat, dece și cum. Pot să o fac. Mi-a spus că Codruț nu poate să ia cuvântul, pentru că vine de la ministerul său. Și altcineva trebuie să susțină, să spună că asta e bine, asta trebuie să treacă. LL:Am înțeles. SS: Și am căzut de acord cu Michal,el va veni luni și am căzut de acord și cu acest ministru să ne vedem luni seară și el îi va spune totul. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil.194 vol.6 dup)
SS:De fapt, m-am întâlnit cu prietenul meu din Ministerul Telecomunicațiilor și mi-a spus care e treaba, am luat cina cu el și mi-a explicat. A spus: Puteam să rezolv eu, dacă știam. Nu trebuie să fac și treaba lui Luca, să implic oameni care nu trebuie implicați. Dar a spus: eu pot să rezolv cu câțiva dintre miniștri, pentru că sunt prietenii mei.Pot să vorbesc cu ei și totul să meargă bine. Dar a spus că, de fapt, acest ministru al Internelor, el a fost contra. Și el a făcut scandal. (…)Și a zis: Dacă era pregătit, pentru că mi-a spus: Codruț este în situația în care prezentând proiectul, nu poate susține acest proiect în fața celorlalți, doar pentru că ceilalți vor crede că este proiectul lui. Că are ceva cu el.A spus: Dacă știam, puteam să mă ridic și să încep să explic și să discut din poziția mea, pentru că și eu sunt ministru, am fost acolo.Și mi-a zis: Și chiar ultima oară eu am fost împotrivă. SIC:Da, prima dată a fost contra. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil.201 vol.6 dup)
Întâlnirea din data de 29.06.2005 dintre inculpatul S.S. și inculpatul N.Z. este confirmată de Raportul de supraveghere întocmit de S.R.I (fil.154 vol.9 ds.apel), din care rezultă că cei doi s-au întâlnit în restaurantul Up Town în intervalul orar 19.55-21.00, de față fiind și inculpatulD.M.R..
Această întâlnire a fost urmată de alta, în 5.07.2005, la care au participat inculpații S.S.,S.M.și N.Z., în cadrul căreia s-a tratat problema sprijinului pentru proiectul de act normativ (fil.14 și 16. vol.7 dup):
SS:După ce termini ședința de consiliu trebuie să te văd, pentru că am avut întâlnirea cu finanțele și cu comunicațiile și trebuie să-ți spun…E bine, dar trebuie să facem niște lucruri. LL:Bine. (convorbirea telefonică din 5.07.2005, fil.20 vol.7 dup)
SM:Dar tipii ăștia…Trebuie să vorbești din nou cu prietentul de la Telecomunicații, iar eu voi presa la Finanțe. Ei trebuie să vorbească între ei. SS: I-am explicat prietenului de la Telecomunicații situația, care a fost rezultatul, iar el mi-a spus:Bine, lasă pe mine. Știu ce să fac, știu acum care este problema și pot convinge alți oameni. A spus: O să-i dăm drumul. (convorbirea telefonică din 5.07.2005, fil.27 vol.6 dup)
Ministrul de finanțe
W.R.:(…)Ai mai făcut vreun progres cu prietenul nostru? SS: Am discutat cum să o facem. O va face. Se mișcă, dar noi trebuie să facem toată treaba. Asta e problema. Am vorbit azi cu ministrul de finanțe, cu alte ministere. De fapt, ei nu s-au dus să vorbească și să explice ce este asta. Toată problema și întârzierea decurge de aici. (convorbirea telefonică din 5.07.2005, fil.30 vol.7 dup) SS: Mă duc să mă întâlnesc cu prietenul nostru de la economie, să discut cu el din nou (…)M-am întâlnit ieri cu el. (…)I-am spus că este o greșeală faptul că nu a vorbit cu finanțele și cu alții – ceea ce ne-a spus cel de la finanțe – și a spus că nu a avut posibilitatea să vorbească, dar asta nu este o scuză. (…)Săptămâna asta nu poate să o pună pentru că e prea târziu, dar pentru noi e mai bine așa.(…)Mă întâlnesc cu el acum să îi spun despre schemă (…)Avem un plan. O să vorbesc acum cu el și, dacă are probleme cu șeful lui…(convorbirea telefonică din 6.07.2005, fil.31 vol.7 dup)
Verestoy Atilla, senator UDMR
SS: M-am întâlnit cu Luca. (…)De fapt, mi-a spus că Verestoy se ocupă de partea ungară. Ai avut dreptate. El i-a promis…și i-a spus:Plătesc pentru asta. KG:Da.Știu.Dar el nu face nimic. (…)El a stat de vorbă cu Victor ca să afle ce se întâmplă. (…)Există niște rechini, știi, asemenea lui Verestoy și Borbely, care nu au nici un Dumnezeu, nu au nimic.Asta e problema(…)Știi ceva?Dacă Verestoy ar fi stat de vorbă cu Zsolt, de exemplu… SS:Ar fi trebuit să știm. (convorbirea telefonică din 30.06.2005, fil.211 vol.6 dup) SS:Ne-am întâlnit cu Luca. (…) Trebuie să te gândești la Verestoy ăsta, pentru că astăzi, când am vorbit cu L.L.și i-am spus că trebuie să vedem ce să facem cu…(…)L.L.a sunat la Verestoy la cabinet, la secretară.Și pe urmă mi-a zis…L-am întrebat: Ești sigur că o să facă lucrurile pe care ți-a promis că le va face?A zis: Da, sigur. Atunci eu i-am spus: Uite, trebuie să stăm cu el de vorbă, cu Gabor. Mi-a spus: Am înțeles (și sunt sigur că asta a înțeles-o de la Verestoy) că are probleme în partid(…) Sau dacă nu are, va avea.Poate că-ți pregătesc ceva. KG:Pentru mine? SS:Da. Grupul lui Verestoy. L.L.știe, nu vorbește tâmpenii. (convorbirea telefonică din 29.06.2005, fil.192 vol.6 dup)
Olteanu Bogdan, ministru pentru Relația cu Parlamentul și Voicu Mihai, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului:
SS:M-am întâlnit cu S.I.C.., știi? Mi-a zis că are ordin, că nu poate pune Ordonanța de Guvern, dar mi-a spus că sunt două persoane care o pot pune. Acestea sunt Olteanu și Voicu. Pentru că acest lucru a fost discutat acum două săptămâni, iar primul ministru a spus că se vor depune toate proiectele înainte de a demisiona. Aceste două persoane le pot depune acolo, au dreptul de a le depune în ședința de Guvern. A zis: în ceea ce mă privește, e semnat, am un ordin, nu pot face…vreau să fac asta, dar nu pot face altceva. KG:Vorbește cu ai tăi, pentru că acest Bogdan este în direcția cea bună. SS:Care Bogdan?Olteanu. KG:Olteanu.(…)Vorbește cu el! SS:Ok, așa voi face.Imediat. KG: Între timp, mă voi gândi și eu, pentru că sunt de părere că și Verestoy insistă spre asta. SS:Insistă spre asta, da. (…)Îhî, ok.Ok, tati, am să discut acum cu Zsolt. KG:Ok. Și poate sugera de asemenea, sau Victor îi poate sugera de asemenea lui Verestoy să insiste și el. Nu știu dacă este bine sau nu, dar vorbește cu Zsolt. SS:O să vorbesc cu Zsolt acum. Dar te rog, sună, ministrul mi-a spus: spune-mi la cine să merg pentru a apăra asta!Nu înțeleg asta. KG:Consider-o ceva personal. (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.40 vol.7 dup)
SS: (…)el a pregătit o listă mare și ei trebuie să aleagă, știi?Iar apoi trebuie să ne mișcăm cu tipul ăsta, cu Olteanu. KG:Ok. SS:O să vorbesc acum cu Zsolt și o vom face cu Olteanu, să zicem. Dar în general este bine că a pus-o acolo, știi?(…) KG: Ok. SS: Oricine va ajuta, va beneficia de pe urma ei. KG:Îhî. (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.42 vol.7 dup) SS: (…)Iar acum ei trebuie să aleagă, Guvernul trebuie să le ia, știi, pe toate. Dar mi-a spus că în final trebuie să vorbim cu Olteanu pentru a o lua pe aceasta, pentru mâine, pentru joi. SM:Ok. Și cine va vorbi cu el?Zsolt va vorbi cu el? SS:Da. Am discutat cu Zsolt, Zsolt mi-a spus că e prieten bun cu el. SM:Îhî. SS:Ceea ce este ok, este foarte bine. aștept, în 40 de minute am întâlnire cu Zsolt. (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.43 vol.7 dup). SS:Am vorbit cu Zsolt. I-am dat schimbarea ordonanței, așa cum m-a rugat Codruț. Mi-a spus că a discutat cu Voicu, a vorbit și cu Olteanu și amândoi au confirmat că o vor pune pe agendă. Au confirmat că au primit scrisoarea aceea la Guvern, cea în care ți-am spus că el a pus toate proiectele împreună, iar mâine Chiriac (Cornel Chiriac, secretar de stat MEC) merge, or să-l instruiască în seara asta. KG:Ok. SS:Acum mă duc din nou la Luca. Știi, asta am făcut cu ajutorul tău. KG:Ok. SS: Am vorbit și Zsolt puțin despre…m-a întrebat multe, știi, că avem nevoie de puțin ajutor, spune-mi cum să mă descurc, unde să trimit…mi-a spus să vorbesc cu tine. Pentru că mi-a spus că în partid nu mai sunt bani. KG:Da. SS:Și este o situație nebunească, pentru că Verestoy nu ajută deloc. Nu a vorbit cu nimeni, mi-a confirmat din nou asta. KG:Joacă masca… SS:Ok. KG:Te rog, nu-i da prea mare atenție. Nu e în poziția de a avea influență, nu? (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.46 vol.7 dup)
Toate aceste demersuri suplimentare ale inculpaților S.S. și S.M.pentru obținerea sprijinului altor membri ai Guvernului pentru adoptarea proiectului de act normativ, au fost însoțite de exprimarea neîncrederii în capacitatea inculpatului S.I.C.. de a se impune în această privință, având în vedere și cele întâmplate în ședința de Guvern din 29.06.2005.
Opinia inculpaților S.S. și S.M.despre puterea și capacitatea inculpatului S.I.C.. rezultă în principal din convorbirea purtată între cei doi în 5.07.2005, care reflectă totodată modul în care inculpații înțeleg să suplinească „lipsurile” inculpatului S.I.C.., dar și o posibilă viitoare sancțiune ce îi va fi aplicată acestuia (fil.27 vol.7 dup).
SS: Prietentul nostru a spus că este prea târziu să o pună pentru săptămâna asta, ceea ce este adevărat. Am verificat. SM: Este adevărat, dar este vina lui. Este de râs.Nu vreau să mă enervez. Este incredibil ce face tipul ăsta. SS: Am vorbit cu el și i-am spus că nu a vorbit cu ministrul de finanțe și a spus că nu a avut oportunitatea să vorbească cu el.(…) A spus că a vorbit cu el, însă doar l-a informat. Nu a putut vorbi cu el pentru că erau la o înâlnire oficială. Bla-bla-bla. SM:De ce i-a spus lui L.L.că se discută joia asta? Iar l-a mințit. Minte pe toată lumea. Spune-mi care este concluzia. SS:Concluzia este că o vor pune săptămâna viitoare. Trebuie să mai vorbesc cu ministrul despre schema pe care am discutat-o SM:Care? SS: Cea cu Atilla, pentru că nu vreau să avem din nou un dezastru. (…) Și mi-a spus despre întâlnirea cu Luca, că L.L.urla la el și îi spunea că nu s-a descurcat bine, că nu a făcut nimic. SM: L.L.are dreptate. (…) I-ai dat sau îi vei da mâine amendamentul? SS:Nu, o să i-l dau mâine. Nu l-am avut la mine. SM:Nu uita, este foarte important. SS:O să-i spun. I-am spus despre amendament, i-am spus despre discuția cu ministrul (nn-inculpatul N.Z.), iar el a fost foarte mulțumit, dar i-am spus:Tu puteai să faci asta. SM:Trebuie să-i facă altcineva treaba. SS:Da.(…)Am vorbit și cu Gabor mult și l-am întrebat: Gabor, spune-mi ce să fac, pentru că, după cum văd,există o problemă, dar nu știu unde este. Ori e prost, ori e presat de cineva. Sfatul lui Gabor a fost să-l întreb direct, ceea ce și vreau să fac:Spune-mi care e problema. SM: L-am întrebat deja asta și nu ne-a răspuns nimic. SS: (…)Vrea să o facă, dar nu cred că are puterea necesară. SM:Dacă nu are, atunci nu ar trebui să ceară…Pentru aia are putere. Ți-am spus și înainte că nu are poziția necesară. SS:Chiar și Atilla mi-a spus: Dacă nu poți să o pui acum, pleacă în august în concediu, o să o pun eu acolo. Doar să-i spui să mă împuternicească pe mine. (…)Vorbele lui au fost: Dacă e așa, pot să o pun săptămâna viitoare. Problema e că noi trebuie să facem toată munca în țara asta, Mișene! MS: Știu, dar nu ar trebui să fie așa. SS:Știu. MS:Când o să vorbim despre celelalte lucruri, ar trebui să simtă și el că există o pedeapsă pentru tot. (convorbirea telefonică din 5.07.2005, fil.27 vol.7 dup)
Așa cum se poate observa, inculpațiiS.M.și S.S. nu se rezumă la a-și exprima nemulțumirea vis-a-vis de prestația inculpatului S.I.C.. în legătură cu neadoptarea proiectului de ordonanță de urgență (datorat, în opinia lor, lipsei de preocupare a acestuia pentru obținerea susținerii din partea altor membri ai Guvernului) și neîncrederea în conduita sa viitoare, ci – foarte important din perspectiva analizării relațiilor stabilite între ei și un ministru al statului român – au în vedere inclusiv „pedepsirea” inculpatului S.I.C.., atunci când vor fi în discuție „celelalte lucruri”.
Or, plecând de la ideea că aplicarea unei sancțiuni presupune preexistența unui raport de autoritate între cel care constată încălcarea unei norme de conduită și cel care se face vinovat de acest lucru, este evident că din punct de vedere subiectiv cei doi cetățeni străini, angajați sau colaboratori ai unei renumite bănci de investiție internațională, erau conștienți de ascendentul pe care îl aveau asupra inculpatului S.I.C.., ministru în Guvernul României, care le permitea nu doar să-l judece, ci și să – l sancționeze pe acesta din urmă pentru neîndeplinirea unei prestații care le era datorată.
În ce privește natura sancțiunii aplicate, aceasta este legată de „celelalte lucruri”, ceea ce evocă inclusiv (sau mai ales) o parte materială de care inculpatul S.I.C.. ar putea fi privat ca efect al conduitei sale necorespunzătoare.
O asemenea concepție demonstrează natura relațiilor stabilite între inculpați și, mai grav, aservirea unui înalt reprezentant al statului român unui grup de interese; împrejurarea că inculpatul S.I.C.. nu a reușit să aducă la îndeplinire sarcina ce i-a fost trasată, nu se datorează vreunei opoziții pe care acesta și-ar fi exprimat-o vis-s-vis de obiectivul urmărit, ci propriei neputințe de a obține susținerea necesară în cadrul Guvernului.
Așa cum o probează stenograma ședinței de Guvern din 29.06.2005, poziția inculpatului S.I.C.. a fost una de susținere a actului normativ promovat de el, care însă a fost contracarată de alți membri ai executivului, astfel încât nu s-a putut ajunge la rezultatul scontat de el.
De altfel, însuși inculpatul S.I.C.., în discuția purtată cu inculpatul S.S. după ședința de Guvern a recunoscut poziția umilitoare în care s-a aflat în acea ședință, fără ca aceasta să se datoreze propriei prestații, ci mai degrabă situației în care a fost pus de beneficiarul imediat al actului normativ, numitul L.L., șeful sindicatului și al Asociației Salariaților Petrom, care nu și-a exercitat influența și nu a obținut susținerea proiectului de ordonanță de urgență din partea altor membri ai Guvernului.
Dincolo de conotația penală a faptelor analizate, probatoriul menționat anterior, ca de altfel și cel la care se va face referire în continuare, dezvăluie o realitate halucinantă, în care deciziile la cel mai înalt nivel sunt dictate de interese de grup, fiind rezultatul influențelor exercitate (cu titlu oneros sau gratuit) asupra membrilor Guvernului României de către un lider sindical și angajatul/colaboratorul unei bănci de investiții de renume internațional, în propriul lor beneficiu, direct sau mediat.
Revenind la faptele deduse judecății, poziția de subordonare a inculpatului S.I.C.. față de interesele grupului ad-hoc format din inculpații S.M., S.S. și liderul sindical L.L. rezultă nu doar din umilința pe care a trebuit să o suporte din partea acestuia din urmă (care, așa cum a relatat inculpatul S.S., „a urlat” la ministru și i-a spus că „nu s-a descurcat bine, că nu a făcut nimic”, cu referire la ședința de guvern din 29.06.2005), ci și din punerea sa la dispoziția celor interesați, respectând strategia pe care aceștia au pus-o la cale, constând în întocmirea unei liste cu actele normative care trebuie să treacă prin Guvern (între care se afla și cel în cauză) și participarea altei persoane decât ministrul (secretarul de stat A.D. sau C.C.) la ședința în care acesta se ve dezbate, pentru a „nu se expune” față de șeful său de partid, Voiculescu Dan (care, așa cum a rezultat, era împotriva proiectului):
SS: Am avut o întâlnire cu S.I.C.. și a acceptat ca Atilla să facă asta. KG:Și el ce părere a avut? SS: (…)A spus : Este foarte bine să știu că cineva din ministerul meu mă susține.(…)Sunt fericit că încearcă cineva să mă înțeleagă. I-am spus: Uite, am discutat ieri cu Gabor și am analizat situația. Spune-mi dacă ai vreo problemă, cu excepția lui Voiculescu? A spus: nu. I-am spus:Am analizat ieri și am tras concluzia, după această situație, că ai o problemă cu Voiculescu și că el te poate înlocui dacă nu faci ce vrea el. Iar el a spus:Da, e adevărat. Și trebuie să-l respecte.Pe urmă a zis: Asta e cea mai bună soluție. O să o pun pe agendă când vreți voi, când sunteți pregătiți și trimiteți-l pe Atilla să o susțină. Nu numai asta. Și despre concediu a spus că nu e nicio problemă să-l pună ca ministru. În august, din 13 august, dacă vrei, îi dăm drumul. KG:Bine. SS:Tati, asta e. Nu e rău. Cred că e o realizare importantă. KG:Da, pentru că acum știe care e problema.I-am oferit o portiță de scăpare. SS:Da, absolut, este foarte bine așa și este foarte bine și pentru Atilla. Și pentru noi, tati. (convorbirea telefonică din 6.07.2005, fil.33 vol.7 dup)
Ai vorbit cu Atilla? KG:Da. Am vorbit cu Atilla. SS:S-a întâlnit cu ministrul, nu? KG:Nu știu. SS:Ba da, pentru că m-am întâlnit cu el în fața ușii ministrului și i-am spus să se ducă înăuntru și o să primească până și dreptul să meargă la celelalte ministere și să adune semnăturile.Va fi autorizat pentru asta fără nicio problemă.Ministrul este de acord cu asta. (convorbirea telefonică din 6.07.2005, fil.38 vol.7 dup)
SS:Ce a făcut S.I.C..: a făcut o listă cu proiectele care trebuie să treacă prin Guvern și pe care să le trimită la Guvern. Iar cei din guvern trebuie să aleagă pe care să îl pună acolo, și ăsta e inclus, ceea ce este foarte inteligent. Spune doar: Uite, vreu ca toate aceste proiecte să fie aprobate. Astfel scapă de Voiculescu. Ceea ce este foarte inteligent. Ceea ce nu-mi place este că nu va fi Atilla acolo, pentru că el ar putea să .fie cel care…nu contează, știi. Mi-a spus: Zi-mi cine să fie cel care să meargă. Eu îl voi trimite. Nu știu. Mâine și joi poate să schimbe…Vreau ca el să o facă, altfel va pune pe altcineva, nu contează, dar vreau ca el să o facă. Ce crezi? KG: O să vorbesc cu el.Mâine la ce oră este? SS:Gândește-te, vorbește cu el și să vedem. (…)Vorbește cu el dacă o poate face, dacă nu poate, îl vom pune pe tipul ăsta, Chiriac. (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.42 vol.7 dup)
SS:Am fost de 3 ori la S.I.C.. și am făcut ceva, în final. Acum schițează un adendum la decizie, pentru că, odată semnat, nu poate fi scos și pus altul. Trebuie făcut un adendum care să înlocuiască acset text și pus textul cel nou. SM:Înțeleg, ok. Dar este ceva care, din câte știu, Robert deja l-a pregătit, nu? SS.A pregătit, nu știu, uite toată lumea crede că am pregătit…S.I.C.. mi-a spus: fă-l și adu-mi-l să-l depun mâine! M-a rugat, de fapt, pe mine să-l fac și i-am spus că sunt cu avocații lui Luca, eram cu L.L.și le-am spus lor să-l facă. Iar acum aștept. (…) Am fost de 3 ori cu Luca. De fapt, ce-a făcut S.I.C.., și am apreciat asta în final: a pus o listă cu proiectele care trebuie să fie aprobate de gruvern în următoarele două sesiuni. Și el trimite cele două liste, inclusiv cea cu 8%.Astfel, el i-a spus șefului său că a fost obligat să facă acest… SM:Sunt subiecte deschise… SS:Exact.Iar acum ei trebuie să aleagă, guvernul trebuie să le ia, știi, pe toate. Dar mi-a spus că în final trebuie să vorbim cu Olteanu pentru a o lua pe aceasta pentru mâine, pentru joi. (…)Dar mesajul pe care l-am primit, de asemenea, de la S.I.C.. este că liberalii îl vor sprijini numai dacă L.L. va fi de acord cu ei în legătură cu ceva. (convorbirea telefonică din 11.07.2005, fil.27 vol.7 dup).
În ciuda demersurilor inculpaților implicați, proiectul de ordonanță de urgență nu a fost adoptat nici în ședința de Guvern din 12.07.2005, la care a participat din partea inițiatorului M.E.C. secretarul de stat C.C..
Și de această dată opoziția a venit din partea ministrului de Interne, dar și a prim-ministrului și a vizat nu doar forma actului normativ, ci și fondul său, cu trimitere la vânzarea acțiunilor către Asociația Salariaților, iar nu direct către aceștia ( a se vedea stenograma declasificată a ședinței de Guvern, fil.,210 și urm., vol.6 ds.fond).
Ca și în precedent, inculpatul S.S. a aflat chiar în ziua de 12.07.2005 atât despre noul eșec, cât și despre discuțiile din Guvern, știind care a fost persoana care (din nou) s-a împotrivit adoptării actului normativ. Acest nou eșec nu i-a descurajat pe inculpați, ci aceștia s-au gândit la o altă strategie, în care se vor implica mai mult:
SS:Tocmai am vorbit cu Michael și cred că-i voi propune lui Luca: Lasă-mă pe mine și o să mă ocup eu de asta. O să mă ocup eu și asta e! (convorbirea telefonică cu Păltineanu Ciprian din 12.07.2005, fil.48, vol.7 dup) SS:Am vorbit cu Luca. (…) Mi-a spus că ne așteaptă a doua zi, la ora 11, pe mine și pe prietenul meu. O să ne întâlnim undeva la ora 11 și o să discutăm despre noua strategie și o să mergem înainte cu această nouă strategie.Fiindcă a înțeles că cineva îl minte. (…) Dar cred că trebuie să ne ocupăm noi înșine de toate aceste lucruri. SM: Ok, ok. El este incapabil să facă asta. SS: În seara aceasta mă voi întâlni cu prietenul meu și asta e! (convorbirea telefonică din 12.07.2005, fil.49 vol.7 dup) Noul plan al inculpaților îl implică și pe inculpatul M.D.M., pe care vor să-l vadă numit într-un comitet mixt (M.E.C. și Sindicat) care să analizeze chestiunea vânzării celor 8% din acțiunile Petrom. Inculpatul M.D.M. este opțiunea inculpaților S.S. și S.M., pentru că au nevoie de „cineva prietenos”, care ”știe să obțină semnăturile și tot” și „are experiență cu astea”, astfel încât „îi vom cere să preia conducerea”, pentru că cu el „este mai ușor” ( a se vedea convorbirile inculpatului S.S. cu inculpatulS.M.și numita Marcoci Mădălina din 20.07.2005, fil.59 și 63 vol.7 dup).
Poziția inculpatului M.D.M. în raport cu inculpatul S.S. vine să confirme opinia expusă anterior, câtă vreme într-o discuție ulterioară cu acesta din urmă „în legătură cu cele 8%”, înaltul funcționar român se pune la dispoziția inculpatului S.S.: „spune-mi ce să fac?” (fil.68 vol.7 dup).
Toate demersurile ulterioare ale inculpaților au rămas însă fără rezultat, astfel încât, urmare și a declanșării cercetărilor penale, vânzarea celor 8% din acțiunile Petrom către salariații acestei societăți nu s-a mai realizat până în prezent.
a 4. Romgaz
Procesul de selectare a consultantului pentru pregătirea, realizarea privatizării și atragerea de investiții în Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” S.A. a fost reglementat de Guvernul României prin H.G. nr.623 din 23.06.2005.
Cu toate acestea, cererea de scrisori de interes a fost publicată în presa internă și internațională în data de 26.05.2005, iar data limită pentru depunerea acestora a fost stabilită pentru 20.06.2005 (fil.26, vol.67 dup).
Așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, și în cazul selectării consultantului pentru privatizarea Romgaz inculpații cetățeni străini au obținut informații confidențiale atât în perioada premergătoare adoptării cadrului normativ, cât și ulterior, în perioada de evaluare a ofertelor și de negociere a contractului de consultanță.
Astfel, la data de 9.06.2005 inculpatul S.S. se arată interesat de compunerea comisiei de evaluare, mai precis de proveniența membrilor acesteia, solicitându-i inculpatuluiD.M.R. să ia legătura cu prietenul său, martorul A.A. (director general pentru privatizare în cadrul O.P.S.P.I.) pentru a obține date exacte, inculpatul S.S. fiind preocupat de „rezolvarea” din timp a problemei componenței comisiei, având în vedere importanța acesteia în selecția consultantului („Vorbește cu el și cine să fie. Câți vor fi? Pentru că pot să o rezolv acum.E bine să o rezolv acum” – fil.66 vol.6 dup) .
Ulterior, în 21.06.2005 inculpații cunoșteau despre decizia Guvernului de a lua în discuție Hotărârea privind selecția consultantului pentru privatizarea Romgaz, fapt care rezultă explicit din convorbirea telefonică purtată de inculpații S.S. și K.G. din aceeași zi (fil.102 vol.6 dup).
În aceeași zi, inculpatul S.S. a purtat o discuție cu numitul Requat Klaus, reprezentantul CAIB (una din cele 14 bănci de investiții care depuseseră scrisori de interes pentru procesul de selectare a consultantului), rezultând interesul acestuia din urmă pentru câștigarea selecției („Urmărește ce se întâmplă cu Romgaz. Știi și tu câți oameni participă. Vreau să pot să o scot la vânzare foarte repede”, fil.114 vol.6 dup).
Același personaj (care probabil ar fi trebuit să aibă o altă calitate în prezenta cauză, ca și alte persoane de altfel, având în vedere implicarea sa, ca beneficiar al informațiilor confidențiale în mai multe procese de selecție a consultantului ce fac obiectul cercetărilor) își manifestă cu aceeași ocazie nemulțumirea pentru concurența mare (14 bănci de investiții), lăsând să se înțeleagă că inculpatul S.I.C.. ar avea o preferință pentru CAIB: „Codruț spune de multă vreme că vrea să ne vadă alături de CSFB”, afirmație simptomatică pentru modul în care un ministru din Guvernul României a înțeles să asigure concurența și egalitatea de șanse între competitorii înscriși pentru diverse proceduri de selecție desfășurate de M.E.C.
Pe aceeași linie se înscrie și răspunsul inculpatului S.S. din același dialog, care e nevoit să-l „dezamăgească” pe conlocutorul său, afirmând că în realitate interesul inculpatului S.I.C.. este tot pentru C.S.F.B.: „Știu, dar a spus asta prea târziu. A vorbit și cu Michael (S.M.) despre problema asta, dar au început discuțiile miercurea trecută, când consorțiul era deja format. Nu știu ce o să se întâmple”.
Prin urmare, încă dinaintea adoptării cadrului normativ fără de care nu se putea declanșa procesul de selecție a consultantului, exista o preferință pentru consorțiul în care intra și CSFB pentru câștigarea acestuia.
Cu toate acestea, inculpații cetățeni străini nu au avut o încredere totală vis-a-vis de „fidelitatea” factorilor de decizie ai statului român (în acest caz, inculpatul S.I.C..) față de CSFB, fiind necesare asigurări din partea acestora că nu susțin „alte interese”.
Acest fapt este probat de: – discuția diintre inculpații S.S. și S.M.din 20.07.2005 (fil.59 vol.7 dup), în care cel dintâi îi relatează discuția avută „cu prietentul meu pe care tu nu-l placi” în legătură cu Romgaz, purtată în următorii termeni: „Și știi, l-am întrebat dacă are..spune-mi dacă ai vreun angajament! A spus: Nu am nici un angajament, apoi l-am întrebat: Atunci de ce vorbești cu alți oameni? Dacă vom lucra așa, atunci mai bine să-mi spui dinainte, deoarece nu este frumos. Mi-a spus: Nu este nicio problemă. Putem să o rezolvăm, însă ce veți face în legătură cu Distrigaz ? Eu i-am spus că nici eu nu sunt plătit și trebuie să vedem cum o să rezolvăm pentru că… (…)M-ai înțeles. Așteaptă ceva și eu nu știu ce să fac.”
– discuțiile purtate în perioada 31.10.2005-8.11.2005 (fil.92 și urm., vol.7 dup) între inculpații S.S., D.M.R. și F.M.C. în care este transmisă ordinea ofertanților în urma procesului de selecție, dar și preocuparea pentru ocupantul locului doi, din perspectiva posibilității ca în final acesta să încheie contractul de consultanță, după înlăturarea de la negocieri a CSFB.
Este de observat că aceste din urmă discuții s-au purtat în condițiile în care abia în 15.11.2005 inculpatul S.I.C.. a comunicat oficial că procesul de selecție a fost câștigat de un consorțiu din care făcea parte și CSFB.
Particularitatea în acest caz constă în faptul că inculpații nu au mai fost preocupați de stabilirea câștigătorului (ceea ce dovedește o dată în plus că acesta era deja cunoscut, fiind vorba despre CSFB), ci de ocupantul locului secund, exprimându-se temerea că există interese de la cel mai înalt nivel (prim-ministru sau ministru) ca acesta să fie o anumit competitor, care în final va ajunge să încheie de fapt contractul de consultanță, prin înlăturarea CSFB.
SS: Voiam să verifici împreună cu prietenul tău ceva.Când l-am întâlnit pe Wolfgang vineri, mi-a spus că Merill Lynch era acolo. Au spus că sunt pe al doilea loc pentru Romgaz (…)Dar mi se pare ciudat, pentru că ei au fost pe locul 5. DRM:Da, știu de la prietenul meu” (31.10.2005, fil.92 vol.7);
FMC: O nelămurire referitoare la gaze. Ar fi bine dacă am putea afla cine iese pe locul 2, pentru că se pare că este presiune ca să-l schimbe pe ăla de pe locul 2, să vină prietentul nostru, în speranța că va reuși să ne împotmolească la contract. DRM:De pe 4 pe 2, e cam greu. FMC:Presiunea este foarte mare. Ar fi bine de știut cine e pe 2 și pe 3, ca să le zicem să pună și ei presiune la rândul lor și să-i liniștească. DRM:Când ai nevoie de treaba asta? FMC:Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Două nume, știi? DRM:Bine: Barbu și Nae și Petre (nn:BNP)… FMC:Da… DRM: și Barbu și Ana (nn- BA) FMC:Am înțeles. În ordinea asta. DRM:Da.(…)Următorul grup ar fi Marian și Lică (nn: Merill Lynch) FMC:Bine.” (3.11.2005, fil.106 vol.7 dup); SS:Vorbește cu prietenul tău dacă te întâlnești cu el în seara asta.(…)Am auzit că au fost rugați s-o pună pe Merrill pe locul 2. DRM:Am vorbit cu Mircea ieri.(…)Da, și îi știu și pe al doilea și pe al treilea. SS:Care-i situația?E adevărat?(…)Pentru că am vorbit și cu Dorin și el mi-a spus că nu este bine pentru minister dacă cineva va face acest lucru. (…)Pentru că poate fi o încercare de manipulare, pentru că de fapt nu e adevărat, nu poate fi. DRM: (…) Nu știu, voi vorbi cu el.” (4.11.2005, fil.112 vol.7 dup);
DRM:Tocmai am aflat că au luat decizia să anunțe câștigătorul Romgaz.(…) Dar nu știu exact când va fi anunțul, poate luni. Oricum, este o veste bună. SS:Da,da. (4.11.2005, fil.114 vol.7 dup); DRM: (…) Am ceva.(…)Se schimbă ceva, dar este bine. SS:I-au pus pe locul 2 sau nu? DRM:Da. SS:Merill Lynch? DRM:Da. SS: Bine, dar de ce? DRM: Nu știe nimeni. Sau poate că cel mai mare trebuie să știe de ce .Au primit ordinul acesta. SS:Și i-au pus acolo.(…) Va juca. DRM: Da,probabil, ca să facă pe cineva să tacă, nu știu. SS: (..)Nu e bine. DRM:Nu este bine și este și periculos, pentru că ei trebuie să aibă grijă în timpul negocierilor. Știi, când ești pe locul 2, aștepți mereu să vezi ce se întâmplă (…)Dacă ei primesc nu știu ce ordine, cum ar fi :nu, nu suntem de acord, nu știu ce articol…înțelegi tu. Nu știu de unde… SS:Vine din partea lui, a lui Hackinen. DRM:Da, am înțeles. SS:Nu-mi place. DRM: E un joc. SS:E un joc, și atunci e periculos.” (8.11.2005, fil.124 vol.7 dup);
DRM: E interesant de unde știu ei că această configurație a fost schimbată. SS:Cine? DRM:Ceilalți ofertanți. SS:De la Credit Suisse. DRM: Dar Credit Suisse de unde știe? SS:De la Cătuneanu. DRM:Direct? SS.Da. DRM: Inițial, le-a spus că.. SS:Ăsta-i ordinul . DRM: Ăsta-i ordinul cu Merill Lynch. SS:Da. DRM:Dar nu știau ordinul inițial. SS:Care? DRM:După evaluare. SS:Știu locurile. Durează prea mult, oamenii vorbesc. DRM:Știu asta. Nu e bine să se facă scandal acum. (…)Nu e bine nici pentru ei, nici pentru noi. SS:Nu e bine pentru nimeni. DRM:Dacă ei anunță locurile întâi și al doilea, e important doar pentru ce urmează să se întâmple. SS:Da, pentru că după aceea ei pot crea dificultăți în semnarea contractului și, dacă sunt probleme, trec apoi pe locul doi. DRM:Da, aici e periculos. Și ei sunt speriați de acest lucru? SS:Da, pentru că dacă se întâmplă așa, este foarte probabil.” (8.11.2005, fil.126 vol.7 dup)
DRM: Am vorbit cu el. Asta e situația. A fost o oarecare presiune ca să fie acolo. (…) SS: (…) Din partea cui e presiunea? DRM:De sus, nu știu. El doar presupune că este din partea primuluiministru, ceva de genul acesta. SS: Nu este din partea primului-ministru. DRM: Atunci, nu știu. Poate este de sus. SS: Din partea lui S.I.C… DRM:Nu este din partea lui. El mi-a spus că după ce au vorbit azi dupăamiază, simte că ei nu sunt de acord cu această soluție, dar sunt obligați s-o facă. Nu este din partea lui S.I.C.., el nu le impune să fie de acord cu…Vine de undeva de sus și ei sunt obligați să prezinte ceva: Uitați, am făcut tot posibilul, dar nu se poate. (…) Dacă negocierea nu va fi alterată de primul ofertant, ei au dreptul să-l cheme la negocieri pe al doilea ofertant. Deci acum ei încearcă să găsească o soluție pentru a nu fi posibilă aplicarea acestei reguli (…)Poate dacă vii mâine, domnul S.I.C.. știe, dacă nu, îi spun eu mâine după-amiază. SS:Te rog. S.I.C.. tocmai m-a sunat, dar n-am vrut să-i spun nimic la telefon, m-am prefăcut că nu știu nimic. Dar dacă există o presiune, trebuie să insistăm. Îl voi ruga pe Michael să vină și el. De fapt, vine și el în România mâine. (…)Michael va discuta cu primul-ministru.(…) Poate este din partea lor și este doar un joc. DRM: (…) Oricum, el m-a asigurat că ambii, Cătuneanu și S.I.C.., încearcă să evite o astfel de situație. E evident că este absolut imposibil să fie altcineva pe locul întâi. Ei încearcă să găsească o soluție pentru a-l împiedica pe al doilea ofertant să negocieze. SS: Bine. DRM: Poate că este bine să nu înceapă un scandal cu cealaltă bancă.” (8.11.2005, fil.128 vol.7 dup)
Este de reținut că, în contextul aspectelor rezultate din conținutul discuțiilor prezentate, în ziua de 11.11.2005 inculpatul M.D.M. s-a întâlnit cu inculpatul B.V., reprezentant al CSFB, care s-a aflat în România doar în perioada 10 – 11.11.2005 (fil.141 vol.7 dup și fil 366 vol.1 dup).
După anunțarea consorțiului din care făcea parte și CSFB, ca și câștigător al procesului de selecție, contactele dintre inculpați au vizat diferite aspecte legate de negocierea contractului de consultanță, relevându-se din nou implicarea inculpatului D.M.R. (care nu era angajat al M.E.C., însă avea o sursă de informare în interiorul acestei instituții, în persoana numitului A.A.), alături de inculpații B.V., S.M., S.S. și F.M.C. ( a se vedea convorbirile telefonice din 13.03.2006, 22.03.2006, 3.04.2006, 10.05.2006, 23.05.2006, 7.06.2006, 8.06.2006, 13.06.2006 – vol.8,9 și 10 dup).
a 5. Radiocomunicații
Și în acest caz acuzațiile aduse unora dintre inculpați au depășit sfera actelor de conduită circumscrise realizării scopului grupului infracțional organizat, fiind imputată săvârșirea și a altor infracțiuni, motiv pentru care acțiunile inculpaților vizați vor fi analizate ulterior.
a 6. Romtelecom
Din examinarea înscrisurilor aflate la dosar rezultă că procedura de selectare a consultantului pentru vânzarea pachetului minoritar de acțiuni deținut de M.C.T.I. la Romtelecom s-a desfășurat în baza H.G. nr.727 din 14.07.2005 de către o comisie de evaluare numită de inculpatul N.Z. în calitate de ministru, din care a făcut parte și inculpatul D.M.R., consilier personal al acestuia.
La data de 10.11.2005 inculpatulD.M.R. (ca de altfel și ceilalți membri, respectiv președintele comisiei) a semnat o declarație de confidențialitate prin care s-a angajat să trateze orice informație la care are acces, i-a fost dată ori adusă la cunoștință drept secretă și confidențială și să nu o transmită unei terțe părți fără aprobarea în scris a reprezentantului legal al M.C.T.I. (fil.11 vol.91 dup). Comisiei de evaluare și-a desfășurat activitatea în două etape: selectarea consultantului (care s-a încheiat la 23.12.2005, când s-a constatat că oferta câștigătoare este cea a consorțiului CSFB-IEBA Trust) și negocierea contractului de consultanță (care s-a încheiat la 8.08.2006).
Prin urmare, obligația de păstrare a confidențialității datelor și informațiilor a incumbat membrilor comisiei de evaluare pe întreaga durată a activității acesteia, începând cu verificarea respectării regulilor și termenelor de depunere a scrisorilor de interes (26.08.2005) și până la semnarea contractului de consultanță cu ofertantul câștigător (8.08.2006).
În ce privește prima etapă a procedurii, din procesele verbale întocmite de comisia de evaluare rezultă următoarea cronologie: – la 3.11.2005 s-au deschis cutiile cuprinzând ofertele tehnice, financiare și documentele de participare depuse de către participanții selectați; – la 9.11.2005 s-au deschis plicurile cu ofertele tehnice și financiare, în prezența reprezentanților ofertanților, care au contrasemnat ofertele financiare; – la 25.11.2005 comisia a analizat ofertele financiare, rezultând că cea mai bună ofertă a fost a UBS (0,95% din valoarea tranzacției), urmată de Merill Lynch (1,411%), JPMORGAN (1,428%), CSFB (1,45%) și alți 5 competitori; – la 23.12.2005 comisia a efectuat analiza finală a ofertelor financiare și a celor tehnice, constatând-se că oferta câștigătoare este cea a CSFB-IEBA Trust, cu un punctaj total de 89,9354 (în fapt, cel rezultat din analiza ofertelor tehnice).
La data de 5.01.2006, printr-un comunicat de presă emis de M.C.T.I., rezultatul analizei comisiei de evaluare a fost făcut public, declarându-se câștigătoare „oferta băncii de investiții internaționale Credit Suisse First Boston” (fil.16 vol.70 dup).
Contrar obligațiilor care le reveneau, de a asigura transparența procesului de selectare a consultantului și egalitatea de tratament între competitori (principii ale oricărui proces de privatizare, la care făcea trimitere art.1 alin.2 din H.G. nr.727/2005), reprezentanții statului român, în persoana inculpaților N.Z., ministrul de resort și inculpatul D.M.R., consilier personal al acestuia și membru al comisiei de evaluare, au avut o relație preferențială și s-au aflat într-un contact permanent cu unul dintre competitori (CSFB, în numele căruia au acționat inculpații cetățeni străini), căruia i-au dezvăluit informații nedestinate publicității, începând cu perioada premergătoare adoptării actului normativ care a reglementat inițierea acestui proces și până la finalizarea negocierilor cu ofertantul câștigător (același CSFB) și semnarea contractului de consultanță.
Astfel, așa cum se poate observa, deși Hotărârea nr.727 a fost adoptată de Guvern în data de 14.07.2005 și a fost publicată în 21.07.2005, discuțiile dintre inculpați pe tema Romtelecom au existat mult mai devreme.
În acest sens, în 9.06.2005 inculpatul S.S. i-a spus inculpatului D.M.R. să vorbească cu Michael (S.M.) și Mircea (F.M.C.) care trebuiau să-i dea „un draft” despre Romtelecom, discutându-se totodată și despre procentul de acțiuni ce urma să facă obiectul privatizării care „ este deja 26, dar trebuie să vorbești cu Michael și să pregătești acest document cu evidențe, dacă este mai bine să fie 25 sau 30 sau mai bine 35.Știi tu. Ce e mai bine pentru IPO” (fil.76 vol.6 dup), iar în 12.07.2005, mai înainte de luarea în discuție în Guvern a proiectului de act normativ, inculpatul S.S. i-a transmis inculpatului S.M.că „Romtelecom-ul este aprobat” și că „Radu (D.M.R.) a făcut o treabă bună” (fil.51 vol.7 dup), fapt confirmat a doua zi de inculpatul D.M.R. care i-a comunicat inculpatului S.S. că a obținut „toate semnăturile. Acum am terminat și le-a depus la Guvern” (fil. 54 vol.7 dup).
Discuțiile preferențiale cu reprezentanții sau colaboratorii CSFB au continuat și după adoptarea actului normativ și au privit detalierea procedurii de selecție, astfel încât aceasta să se încheie cât mai repede.
În acest sens, este de remarcat că, deși avea un consilier personal care avea ca atribuții tocmai demararea și urmărirea proceselor de privatizare a unităților din subordine (având prin ipoteză experiență în domeniu, devreme ce a fost selectat de ministru să ocupe acest post), inculpatul N.Z. a preferat să se consulte cu inculpatul S.S., deși era de domeniul evidenței că CSFB al cărui colaborator acesta era, putea fi unul dintre participanții la viitorul proces de selecție.
Este relevantă astfel convorbirea telefonică purtată în 22.07.2005 între inculpații S.S. și S.M., cu referire la discuția purtată cu inculpatul N.Z. (fil.65 vol.7 dup):
„SM: Nu, selecția poate fi încheiată, dar asta este treaba lui Radu și poate face selecția în…Dar întreabă-l pe Radu, știi? SS: Nu, nu, nu, de fapt el (N.Z.) întreabă deoarece nici Radu nu-i spune cu exactitate. Radu spune: poate fi așa sau poate fi așa. Și mi-a spus: ce vrei? M-a întrebat și eu nu știu ce vrem.”
În ce privește depunerea și analiza ofertelor, este de observat că încă din data de 2.11.2005 (anterior deschiderii cutiilor cu oferte, ce a avut loc a doua zi),inculpatul N.Z. a știut că nivelul ofertelor financiare va fi „mult mai jos decât am crezut noi, sub 1” și a împărtășit această informație cu inculpatul D.M.R., care a fost de acord că vor avea „surprize mari” (fil.104 vol.7 dup).
Clasamentul competitorilor în funcție de nivelul ofertelor financiare, precum și locul ocupat de CSFB sunt informații confidențiale pe care inculpatul D.M.R. le-a comunicat inculpatului S.S. în convorbirea purtată în ziua de 9.11.2005 (fil.132 vol.7 dup), deși în acea zi au fost deschise doar plicurile cu oferte, fără vreo analiză din partea comisiei (aceasta urma să aibă loc abia pe 25.11.2005).
Mai mult, inculpatul D.M.R. i-a spus inculpatuluI S.S. că „E în regulă, cred.Nu sunt obligat să dau maxim, e bine”, în condițiile în care ambii știau că oferta tehnică era cea care conta (avea 80 % din punctajul final), astfel încât lucrurile se puteau întoarce în favoarea CSFB, în ciuda locului modest ocupat după nivelul ofertelor financiare.
Faptul că a existat o preferință pentru susținerea intereselor CSFB mai înainte de orice proces de evaluare a fost cunoscută „în piață” și de alte persoane, cum ar fi Dimitris Sofocleus, manager al Romtelecom, care într-o discuție purtată cu inculpatul D.M.R. în 18.11.2005 i-a spus acestuia că a aflat că a ales „Credit Suisse în consorțiu cu IEBA Trust”, deși IEBA Trust nu reprezintă un nume puternic pe piață.
Deși inculpatul D.M.R. a negat această știre (și nici nu putea face altceva, câtă vreme oficial nu avusese loc analiza ofertelor), el i-a comunicat conținutul acestei discuții inculpatului S.S. într-o convorbire telefonică purtată în aceeași zi, precum și opinia sa, în sensul că problema nu ar fi Credit Suisse, ci IEBA Trust :”De fapt,ei nu au nimic împotrivă, dar nu sunt de acord cu IEBA Trust, care nu este un nume pe piața locală și nu este potrivit pentru acest IPO” (fil.165,168 vol.7 dup).
Ofertantul preferat CSFB a continuat să obțină informații nedestinate publicității în legătură cu procesul de selecție a consultantului pentru Romtelecom prin intermediul inculpatului F.M.C., care a avut contacte frecvente cu inculpatul D.M.R. (zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi) pentru promovarea intereselor CSFB în această procedură, deși evaluarea ofertelor de către comisie nu avusese loc.
Astfel:
– în 16.11.2005 inculpatul F.M.C. i-a comunicat inculpatuluiD.M.R., ca un amănunt favorabil pentru CSFB, experiența membrilor echipei (fiecare a făcut IPO-uri de Telecomunicații în Europa Centrală și de Est), insistând pe faptul că „niciuna din bănci n-are așa ceva”, iar aceasta „cred că o să vină bine la discuția de săptămâna viitoare”, când urma să aibă loc evaluarea ofertelor tehnice (fil.157 vol.7 dup);
– în 17.11.2005, pe aceeași linie a influențării deciziei în favoarea CSFB se înscrie și demersul inculpatului F.M.C. de a-i transmite inculpatului D.M.R. „un document” prin intremediul inculpatului O.M., ca și un email cu „criterii pentru clasamente”, susținând că este vorba despre „o descriere pas cu pas a ce selecții trebuie făcute de cineva care n-a mai făcut treaba asta” (fil.161 vol.7 dup);
– în 25.11.2005, zi în care a avut loc analiza ofertelor financiare, inculpatul F.M.C. l-a sunat pe inculpatul D.M.R. și a aflat informații confidențiale din interiorul comisiei de evaluare, respectiv faptul că nu s-a putut lua o decizie din cauza lipsei unui membru al comisiei, precum și discuțiile purtate între membri prezenți. InculpatulD.M.R. i-a spus inculpatului F.M.C. că „ a condus discuțiile”, că „marja e suficient de mare” și nu sunt „comentarii negative”, iar în privința evaluării a fost de acord cu susținerea inculpatului F.M.C., în sensul că „fiecare își face hârtia lui, dar știm în ce direcție”, confirmând de asemenea că „îi va raporta șefului cum a mers” discuția (fil.177 vol.7 dup);
– în 20.12.2005, dată fixată inițial pentru evaluarea finală, inculpatul D.M.R. îl asigură pe inculpatul F.M.C. că „avem patru” (cu referire la numărul membrilor comisiei) și că îl va suna ulterior, în aceeași zi (fil.281 vol.7 dup);
După întâlnirea membrilor comisiei, inculpatul D.M.R. i-a relatat din nou inculpatului F.M.C. despre discuțiile purtate, arătând că „ am tras linia care trebuie. Nu e finală, dar vom forța asta să fie mâine” și confirmând că „sprijinul este din partea cealaltă fără probleme.Patru 100%”, în condițiile în care cel de-al cincilea membru al comisiei a lipsit și a împiedicat astfel luarea deciziei finale (fil.289 vol.7 dup).
– în 21.12.2005, inculpatul D.M.R. i-a relatat inculpatului F.M.C. discuția purtată în aceeași zi cu al cincilea membru al comisiei, arătând că oricum are „patru fișe” (ale celorlalți membri), că elvețienii (UBS) sunt pe locul 2, dar „oricum, e diferență…fără probleme” (fil.299 vol.7 dup).
– în 22.12.2005 cei doi inculpați au discutat din nou, ocazie cu care inculpatul D.M.R. l-a liniștit pe inculpatul F.M.C. în legătură cu ordinea finală (fil.302 vol.7 dup).
Discuțiile legate de selectarea consultantului au fost purtate în aceeași perioadă de către inculpatul D.M.R. atât cu inculpatul N.Z., cât și cu inculpatul S.S..
Astfel,
– în 19.12.2005, inculpatulD.M.R. îi dă de înțeles inculpatului N.Z. despre poziția celorlalți membri ai comisiei, singura necunoscută fiind cel deal cincilea membru (reprezentantul Ministerului Finanțelor, numitul D.C.), inculpatul N.Z. cerându-i inculpatului D.M.R. să se vadă înainte de înâlnirea comisiei, programată în aceeași zi (fil.273 vol.7 dup);
– ulterior, tot în 19.12.2005, inculpatulD.M.R. îi comunică inculpatului N.Z. rezultatele evaluării (trei diferențe de la 9,5 la 14,5), confirmându-i că întâlnirea comisiei de a doua zi „va merge bine" și că „suntem în marja bună” (fil.275, vol.7 dup);
– pe 20.12.2005 inculpatulD.M.R. îi comunica inculpatului N.Z. ordinea primilor trei concurenți, dar și faptul că domnul Doica nu a venit (fil.287 vol.7 dup);
– în 22.12.2005 inculpatul S.S. i-a comunicat inculpatuluiD.M.R. că are „vești bune de la Schumacher”, iar inculpatulD.M.R. arată că a obținut și semnătura ultimului membru al comisiei, relevant pentru dovedirea acuzațiilor aduse inculpaților fiind următorul fragment:
SS: E un cadou de Crăciun. DRM:Exact: SS:Dar acum nimic nu poate schimba lucrurile. Totul e semnat. DRM: Totul e așa cum am vrut noi. SS: Felicitări! Acum, pot să-ți spun. Ăsta da cadou de Crăciun.” (fil.304 vol.7 dup)
Prin urmare, în întreaga perioadă de timp aferentă depunerii și analizării ofertelor, competitorul câștigător s-a aflat în permanent contact cu reprezentanții statului român, obținând de la aceștia informații confidențiale despre ofertele depuse și lucrările comisiei de evaluare, dar și asigurări că în final câștigătorul procesului de selecție va fi CSFB, fiind astfel înfrânte principiile care trebuiau să stea la baza acestei proceduri (competiție, transparență și condiții egale pentru toți participanții).
Așa cum se poate observa, niciunul dintre ceilalți competitori nu a avut vreo discuție cu cei doi inculpați în perioada de referință și, cu atât mai puțin, nu au obținut informații de natura celor furnizate reprezentanților CSFB, fapt care dovedește, dincolo de conținutul dialogurilor purtate între inculpați, că procedura de selecție a fost ab initio viciată în favoarea CSFB.
Că așa au stat lucrurile, rezultă implicit din dialogul purtat în 4.01.2006 între inculpații D.M.R. și F.M.C. pe tema nemulțumirii exprimate de competitorul ieșit pe locul 2 (dar care a avut cea mai bună ofertă financiară), atunci când a aflat rezultatul final al procesului de selecție:
„DRM: (…) am o întâlnire cu cei de la UBS, care au sărit, normal, de fund în sus și vor să vadă cum și de ce.Nu știu ce voi face, că nu vreau să le spun nici măcar cifrele financiare de la celelalte, decât cu acordul fiecăruia. FMC: A, bineînțeles că nu .”
În acest context, este de observat că, spre deosebire de celalalte procese de privatizare/selectare a consultantului, în cazul procedurii legate de Romtelecom a existat o contestare a acesteia din partea mai multor participanți imediat după ce au fost făcute cunoscute rezultatele, criticile vizând vicii de fond ale procesului de selecție prin raportare la criteriile de apreciere folosite de comisia de evaluare. În acest sens:
– UBS a pus în discuție nu doar decizia părții române de a respinge oferta financiară cea mai ieftină (ceea ce va conduce la costuri suplimentare pentru România), ci și modul în care au fost aplicate de către comisie celalalte criterii în aprecierea ofertei sale (cum ar fi experiența fară rival a UBS în domeniu privatizărilor din România în ultimii 10 ani – fiind lider în domeniu, atât ca număr de tranzacții (25), cât și ca valoare -, dar și a partenerului din consorțiu ING ca brooker și ca unică bancă ce a finalizat cu succes un IPO la Bursa de valori), dar și a CSFB (care nu a inclus în consorțiu o firmă de avocatură, așa cum au făcut ceilalți competitori, criticându-se totodată experiența redusă a partenerului IEBA Trust).
Seriozitatea și gravitatea demersului UBS este subliniat chiar în conținutul scrisorii adresate părții române, în care se arată că nu au atacat niciodată până atunci o decizie legată de privatizările din România (fil.62 vol.91 și fil.39 vol.93 dup).
De altfel, criticile vis-a-vis de modul în care a decurs procedura de selectare a consultantului nu s-au rezumat la o simplă corespondență cu MCTI, ci a îmbrăcat și forma unor demersuri legale, respectiv plângere prealabilă întemeiată pe Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 prin care s-a solicitat revocarea deciziei prin care consorțiul UBS-ING-CET a fost declarat necâștigător, a actelor întocmite ulterior, precum și reevaluarea ofertelor și declararea câștigătoare a ofertei acestui consorțiu (fil.215 vol.94 dup).
– Morgan Stanley (fil.197 vol.94 dup) a criticat de asemenea ignorarea de către comisia de evaluare a experienței membrilor consorțiului, dar și importanța prea mare dată experienței în privatizările din România (15% din oferta tehnică), ceea ce a favorizat CSFB (mergând pe acest criteriu, s-ar ajunge ca o singură bancă de investiții să fie implicată în toate procesele de privatizare din România); ca și UBS, s-a criticat neincluderea în oferta câștigătoare a CSFB a unei firme de avocatură, contrar răspunsului dat de către comisie la o întrebare preliminară (întrebarea nr.44 din 20.10.2005);
– HSBC a solicitat o prezentare transparentă a modului în care au fost evaluate ofertele tehnice și financiare ale tuturor competitorilor, precum și precizări legate de valoarea ofertelor financiare ( dacă acestea au inclus sau nu toate costurile și taxele), reiterând problema neincluderii în consorțiu a unei societăți de avocatură(fil.207 vol. 94 dup).
Așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, criticile formulate de ceilalți competitori nu erau lipsite de temei, în condițiile în care:
– în ce privește experiența competitorilor, din chiar conținutul ofertei CSFB a rezultat că partenerul de consorțiu IEBA Trust era o societate înființată în septembrie 2003 și care a obținut licența de tranzacționare la Bursa de Valori București în octombrie 2003 (adică cu 2 ani înainte de formularea ofertei!), clasându-se pe locul 15 pe segmentul ofertelor publice al BVB și pe locul 26 în funcție de valoarea tranzacțiilor (fil.13,14 vol.101 dup).
Acest „punct nevralgic” al ofertei CSFB, sesizat încă din perioada evaluării (a se vedea discuția dintre inculpatul D.M.R. și managerul Romtelecom, numitul Sofocleus), s-a dorit a fi rezolvat post-factum (după câștigarea competiției) de către reprezentanții CSFB, în condițiile în care la una din ședințele ulterioare ale comisiei de evaluare au pus în discuție solicitarea „ca în anumite cazuri să poată schimba partenerul de consorțiu” (a se vedea procesul verbal din 22.02.2006, fil.76 vol.91 dup);
– în ce privește includerea unei firme de avocatură, în aceeași ofertă s-a menționat de către CSFB că „va selecta un consultant legal extern care va întări expertiza juridică a întregii oferte” (fil.80 vol.101 dup); potrivit răspunsului dat de comisie la o întrebare clarificatoare formulată în 19.10.2005, consultantul trebuie să aibă în componență (ca membru al consorțiului sau ca subcontractor) un consilier juridic (fil.8 vol.93 dup);
– în ce privește ponderea redusă a ofertei financiare în punctajul total, aceasta a fost opțiunea (păgubitoare) a statului român prin reprezentanții săi, în condițiile în care suma de bani ce trebuia plătită în plus de către stat consultantului câștigător era sensibil mai mare în situația în care oferta sa financiară nu era cea mai bună (de ordinul milioanelor de euro la o tranzacție estimată la un miliard de euro (fil.13 vol.1 dup).
Este de reținut că semnalarea de către competitorii sus-arătați a viciilor procesului de selecție s-a făcut în condițiile în care aceștia nu au cunoscut legătura subterană și ilegală dintre reprezentanții CSFB și funcționarii statului român, ce au permis celor dintâi accesul la informații confidențiale, demonstrând odată în plus lipsa de transparență și părtinirea autorităților române în procesul de selecție a consultantului pentru Romtelecom.
Conduita inculpaților N.Z. șiD.M.R. a fost astfel de natură a crea prejudicii nu doar statului român (prin susținerea unui competitor a cărui ofertă financiară era mai costisitoare), ci și celorlalți ofertanți.
Situația creată prin contestarea procesului de selecție a constituit un motiv de preocupare pentru toți inculpații implicați, așa cum se poate constata din analiza convorbirilor telefonice purtate începând cu data de 4.01.2006.
În acest sens, inculpatul D.M.R. l-a ținut la curent pe inculpatul F.M.C. cu evoluția înregistrată în privința contestațiilor, continuând astfel să-i pună la dispoziție informații la care reprezentantul CSFB nu trebuia să aibă acces.
Astfel, – în discuțiile purtate între cei doi în zilele de 4.01., 7.01., 11.01.2006, inculpatul D.M.R. i-a adus la cunoștință inculpatului F.M.C. esența contestației formulate de UBS („DRM: Sunt șocați că au luat prea puțin la experiența în România și la marketing, la evaluare”, „Uite domle, n-au avut avocați”), precum și consecințele acestui demers („DRM: dacă vor neapărat să meargă mai departe cu contestația ne pot bloca. FMC:Da, și e mai bine să nu.”);
– în 20.10.2006 inculpatul D.M.R. îi relatează inculpatului F.M.C. despre discuția avută cu reprezentanții UBS („au cerut mai multe, dar li s-a dat strictul necesar, ceea ce știi”, „ e clar că nu vor merge mai departe, au spus că nu e intenția lor”, „oricum, de acum putem merge absolut liniștiți, fără probleme”);
– în 23.01.2006, inculpatulD.M.R. l-a informat pe inculpatul F.M.C. despre discuțiile purtate cu V. din partea ING, din care a rezultat că UBS nu a renunțat la idea de a contesta oficial rezultatul selecției (fil.453, 455 vol.7 dup);
– în 24.01.2006 inculpatulD.M.R. l-a informat pe inculpatul F.M.C. despre „revolta” unui alt competitor, Morgan Stanley, în legătură cu modul în care s-a făcut selecția.
În acest context, inculpatul D.M.R. a adus în discuție reproșul care i s-a făcut de către o altă persoană, în sensul că „Credit Suisse a luat prea multe” (aluzie la procesele de selecție câștigate de această bancă în România), reproș pe care inculpatul D.M.R. l-a respins („dacă știe să pregătească ofertele, dacă răspunde condițiilor…”).
– în 30.01.2006 inculpatulD.M.R. discută cu inculpatul F.M.C. pe marginea plângerii prealabile formulate de UBS, dar și despre conținutul scrisorii primite de la Morgan Stanley, precum și de la HSBC (fil.485 vol.7 dup);
– în 9.02.2006 cei doi discută despre posibilul demers judiciar al UBS, context în care devine importantă semnarea cât mai rapidă a contractului („FMC: Domle, stau pe o poziție mult mai bună dacă am contractul semnat”) fil.516 vol.7 dup.
În egală măsură, preocuparea pentru situația creată rezultă și din convorbirile purtate de inculpații D.M.R. și N.Z., artizanii deciziei favorabile CSFB.
Astfel,
– în discuția purtată pe 8.01.2006 cei doi explică campania mediatică creată în jurul contestării procesului de selecție ca fiind rezultatul unor interese (ziariști plătiți de cei de la ING), iar soluția găsită de inculpatul N.Z. constă în aceea că „o campanie mediatică poate fi contracarată doar de alte campanii”, lucru pe care inculpatul D.M.R. îl pune imediat în aplicare ( a se vedea discuția cu o doamnă, purtată în aceeași zi, pe tema publicării unui contramaterial într-un alt cotidian de mare tiraj, separat de dreptul la replică oficial al MCTI – fil.325 vol.7 dup);
– în discuția pe aceeași temă din 9.01.2006, inculpatul D.M.R. îl informează pe inculpatul N.Z. despre demersurile mediatice făcute, cel din urmă susținând, cu referire la UBS, că „trebuie să le stricăm puțin credibilitatea lor” -fil.335 vol.7 dup;
– în discuția din 29.01.2006 inculpatul D.M.R. îl informează pe inculpatul N.Z. despre conținutul scrisorii trimise de Stanley Morgan prim-ministrului și Ministerului de Finanțe în care contestă rezultatul selecției, dar și despre împrejurarea că UBS nu a acționat încă oficial împotriva MCTI (fil.476 vol.7 dup);
– în 30.01.2006 inculpatul D.M.R. îl informează despre plângerea prealabilă înregistrată de UBS la sediul MCTI (fil.478 vol.7 dup)
De asemenea, odată creat pericolul reprezentat de contestația UBS, acesta devine subiect de comunicare între inculpații D.M.R. și S.S.:
Astfel,
– în ziua de 8.01.2006, inculpatulD.M.R. îi confirmă inculpatului S.S. informația pe care acesta din urmă deja o aflase de la inculpatuil N.Z. cu privire la contestația UBS, fiind însă siguri de găsirea unei soluții („SS:Rezolvăm noi problema…”) – fil.327 vol.7 dup;
– în ziua de 9.01.2006 cei doi discută despre răspunsul pregătit pentru UBS, dar și despre întâlnirile pe care ambii le vor avea a doua zi cu inculpatul N.Z. (inclusivD.M.R. se întâlnea cu „Schumi” la hotelul Hilton, deși ambii aveau prin ipoteză același loc de muncă) -fil.341 vol.7 dup.
De altfel, urmare a acestor întâlniri, este contactat și inculpatul S.M., căruia inculpatul S.S. îi transmite mesajul lui Schumacher în sensul că „trebuie să pregătești de asemenea niște comunicate de presă: cine ești, cât de important ești în domeniul acesta, cât de benefic ar fi pentru România..” fil.349 vol.7 dup.
Dincolo de chestiunea contestației depuse de UBS, inculpații D.M.R. și N.Z. au continuat să aibă o relație paralelă cu reprezentanții CSFB, discutând în cadru neoficial probleme de competența comisiei de evaluare și care aveau o legătură cu negocierea purtată pentru încheierea contractului de consultanță.
Astfel, în convorbirea telefonică din 17.01.2006, inculpații F.M.C. și D.M.R. discută despre problema tarifelor de interconectare, despre cum Romtelecom „joacă la două capete” și despre modalitatea în care va trebui reglementată în contract problema răspunderii („ DRM:Indiferent cum se va finaliza și sper că se va finaliza bine acțiunea cu UBS, adică nu vor merge foarte departe, contractul nostru va fi un contract public, un contract care va fi încheiat și aprobat în final de Guvern.Îți dai seama că el e undeva într-o anexă și oricând…FMC:Oricine știe poate să transpire. DRM: Nu e foarte public, dar poate să transpire.FMC: Și să nu fie discuții,nu? DRM:Și va fi cu ochii pe noi”);
Discuții similare au purtat cei doi inculpați și în zilele de 24.01, 3.02, 7.02., 9.02., 13.02., 1.03., 15.03 și 16.03.2006 (vol.7 și 8 dup).
Așa cum se poate constata, chestiunile spinoase rezultate din negocierea contractului au fost dezbătute prin convorbiri particulare îndeosebi între inculpatul D.M.R. și inculpatul F.M.C., dar și între ceilalți inculpați (N.Z., S.S. și S.M.) și au vizat în special chestiuni de ordin financiar care afectau CSFB, cum ar fi TVA și a cheltuielile legate de IPO (costurile pentru auditori), pe care ofertantul câștigător nu dorea să le suporte.
În acest sens, se remarcă din nou încercarea inculpaților – funcționari ai statului român de a găsi soluții favorabile CSFB.
Astfel, în ce privește TVA, inculpatul D.M.R. a recunoscut că a insistat „foarte mult” ca în contract să nu se treacă suma neta, de 1,22, ci prețul menționat în ofertă, de 1,45, deși el era pe deplin conștient de implicațiile unui asemenea demers, ce ar fi pus în discuție însăși selecția făcută de comisia de evaluare („este problema unui control ulterior care va spune: de ce ai plătit cu 1,45? Ăsta trebuia să includă TVA, deci din acest 1,45 o sumă trebuia să se ducă la stat. Și dacă nu ești obligat să o plătești, de ce i-ai dat suma respectivă consultantului, când îl aveai pe locul 2 pe următorul care ți-a spus din start că 0,8 trebuia să fie partea lui și 0,95 cu TVA?. Nu se plătește TVA,deci rămnâi e 0,8”).
Același gen de implicații îl presupunea și problema cheltuielilor legate de IPO, fapt rezultat din discuția inculpatului D.M.R. cu un alt membru al comisiei, D.C.. Acesta din urmă i-a atras atenția inculpatului că acest gen de costuri „urma să fie inclus tot în success fee-ul lor” și că „ dacă le acceptați băieților acestora de la Credit Suisse această cerere, în mod normal procedați incorect față de ceilalți concurenți. Poate dacă ar fi știut că ei nu trebuie să includă acest cost în oferta lor, ar fi dat o ofertă mai bună, să zicem. Poate s-ar fi schimbat rezultatul licitației. De aceea spun că nu-i înțeleg de ce presează atât de mult.” (fil.306 vol.8 dup)
De altfel, conotația demersurilor făcute de inculpații cetățeni români rezultă foarte clar din discuția purtată ulterior de inculpatul D.M.R. cu un alt membru al comisiei (C.A.), în care se vorbește despre intenția lui D.C. de a demisiona, care a susținut că „14 milioane (suma încasată ca membru al comisiei) nu-mi ajung să-mi plătesc ora de penal la un avocat după ce se va pune în practică toată asta” (fil.311 vol.8 dup).
În privința cheltuielilor legate de IPO, soluțiile căutate de partea română constau fie în suportarea lor din dividendele obținute de Romtelecom, fie din profitul obținut de statul român („N.Z.:în cel mai rău caz putem renunța la marja noastră de profit, deci nu scoatem 50 de milioane, scoatem 49,5 și gata”), inculpatul N.Z. făcând demersuri pe lângă Panagis Vourloumis, director general al OTE în acest sens (fil.73,135,147,225) pentru ca aceste costuri să nu fie supotate de CSFB, ci de Romtelecom.
În acest sens, este relevantă poziția exprimată de inculpatul D.M.R. în convorbirea telefonică purtată pe 19.04.2006 cu inculpatul F.M.C., în sensul că „puteți fi convinși că veți avea tot sprijinul ca aceste cheltuieli să treacă acolo unde este normal să existe, asta e clar. Nimeni nu are nimic împotrivă.” – fil.321 vol.8 dup.
Cu toate acestea, inculpatul D.M.R. era pe deplin conștient că suportarea respectivelor cheltuieli de către Romtelecom va echivala cu suportarea lor indirectă și de către statul român, care va încasa astfel mai puține dividende, poziție exprimată în discuția purtată cu inculpatul F.M.C. la 6.04.2006 (fil.228 vol.8 dup).
În fine, între alte informații furnizate de inculpatul D.M.R. reprezentanților CSFB se numără traseul proiectului de H.G privind aprobarea contractului de consultanță, precum și dificultățile întâmpinate în procesul de avizare ( a se vedea convorbirile telefonice purtate de inculpatul D.M.R. cu inculpații F.M.C., B.V. și S.S., fil.108,128 vol.9 și fil.57, 69,98,114, 150,152,162, 185, 250,266 și 272 vol.10 dup).
Tot astfel, așa cum rezultă din Raportul de supraveghere întocmit de SRI (fil.157 verso, vol.9 ds.apel), discuțiile în cadru neoficial legate de Romtelecom au continuat și după aprobarea contractului de consultanță.
În acest sens, în ziua de 4.10.2006 inculpatul S.S. s-a întâlnit în Grand Cafe Galleron cu inculpatul N.Z. și au discutat în legătură cu firma de brokeraj IEBA Trust, demnitarul român manifestând reticență cu privire la propunerea acestora de a continua procedurile de listare la bursă a acțiunilor Romtelecom, ca urmare a unor interdicții impuse firmei de C.N.V.M. după retragerea din societate a lui Marius Plugaru.
Deși cei doi conveniseră să se reîntâlnească în aceeași seara și cu reprezentanții IEBA Trust, întâlnirea nu a mai avut loc, deși atât ministrul, cât și numitul Takis Diamandis (reprezentantul firmei) au fost prezenți, însă succesiv, în aceeași locație cu inculpatul S.S. (fil.158).
Explicația acestei schimbări rezultă însă din convorbirea telefonică purtată a doua zi între inculpatul S.S. și numitul Diamandis:
SS:Am convenit să procedăm așa.Nu a vrut să se întâlnească pentru că…(…)știi că e mai bine, e politician, e oficial. (…) Am convenit să procedăm așa:tu faci scrisoarea în formă de ciornă, eu o trimit -avem un canal-, el o să trebuiască să o vadă, să o accepte, apoi o trimiți oficial, o trimiți de asemenea și băncii, iar banca îi va trimite, la rândul ei, o scrisoare. (…) Dar hai să ne apucăm de treabă și o să ne vedem cu el.Da? TD:Bineînțeles. Crezi că o să reușim cum trebuie? SS:Da.Deja am rezolvat-o. Nu trebuie decât să faci ce ți-am spus.E gata. Nu are nicio obiecție, e în regulă. TD:Bine. În jur de ora unu o să finalizez scrisoarea și o să ți-o trimit. SS:Bine. Dă-mi un telefon după ce o trimiți. Eu nici nu o să o citesc,o să o trimit mai departe către el, ca să o vadă azi, pentru că pleacă undeva în seara asta. (convorbirea telefonică din 5.10.2006, fil.261 vol.11 dup).
Este de observat că inițial, prin H.G. nr.947/19.07.2006 conținutul contractului de consultanță a fost secretizat, așa cum de altfel au dorit reprezentanții CSFB, și abia după declanșarea cercetărilor penale în prezenta cauză, Guvernul a luat decizia desecretizării contractului, prin H.G. nr.1898 /22.12.2006.
a 7. Poșta Română
În ce privește selectarea consultantului pentru restructurarea și privatizareea C.N.Poșta Română S.A., înscrisurile aflate la dosar permit stabilirea următoarei cronologii a evenimentelor: – prin H.G. nr.728/14.07.2005 s-a prevăzut încheierea de către MCTI a unui contract de consultanță în vederea restructurării, pregătirii și realizării privatizării, precum și atragerii de investiții în CNPR; – prin ordinul nr.380/17.10.2005 a ministrului N.Z. a fost stabiltă componența comisiei de evaluare și selectare a consultantului, distinct pentru restructurare și privatizare, din care a făcut parte ca și membru inculpatul D.M.R. Radu Mihai, consilier personal al ministrului.
Începând cu data de 8.11.2005, urmare a modificării ordinului inițial, inculpatul N.Z. s-a autonumit președinte al ambelor comisii, înlocuindu-l astfel în aceste funcții pe secretarul de stat B.F., care a devenit membru (fil.16,17 vol.71 dup).
Printre atribuțiile comisiei, cele mai importante priveau: Evaluarea ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de consultanții preselectați; Întocmirea Raportului privind evaluarea ofertelor (stabilirea consultantului câștigător) și înaintarea acestuia spre aprobare conducerii M.C.T.I.; Negocierea clauzelor Contractului de consultanță cu consultantul selectat; Inițierea proiectului H.G. pentru aprobarea prevederilor contractului și promovarea acestuia spre semnare după publicarea în Monitorul Oficial a H.G.
– până la data de 12.10.2005 au fost depuse 23 de scrisori de interes din partea mai multor firme și bănci de investiții interesate să ofere consultanță în procesele de restructurare și privatizare a CNPR, între acestea regăsindu-se CAIB (într-un consorțiu, pentru ambele procese) și CSFB ( doar pentru privatizare) – a se vedea comunicatul MCTI, fil.11 vol.70.dup;
– la 25.10.2005 comisia de evaluare a analizat cele 23 de scrisori de interes și a selectat 4 bănci pentru consultanță în procesul de privatizare (între care CSFB și consorțiul CAIB) și 5 pentru procesul de restructurare (între care și consorțiul CAIB), fil 96 vol.73 dup;
– până la data de 3.05.2006 au depus oferte pentru restructurarea CNPR 5 companii de consultanță, între care și CAIB, într-un consorțiu, ofertele fiind deschise la 5.05.2006 (comunicat MCTI, fil.18 vol.70 dup și proces verbal, fil.58 vol.73 dup);
– la 19.06.2006 MCTI a comunicat oferta câștigătoare stabilită de comisia de evaluare la 15.06.2006, respectiv cea a companiei Roland Berger, împreună cu Mușat și Mazars (fil.21 vol.70 dup și fil.43 vol.73 dup);
– la 22.11.2006 s-a adoptat H.G. prin care s-a aprobat contractul de consultanță între MCTI și ofertantul câștigător (comunicat MCTI, fi.28 vol.70 dup).
Așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, discuții ale inculpațillor în legătură cu Poșta Română au avut loc încă dinainte de aprobarea actului normativ menționat anterior.
Mai mult, unele dintre acestea s-au purtat în prezența reprezentantului unui potențial viitor ofertant (Riquat Klaus din partea CAIB):
„SS: Vine Klaus. Am înâlnire cu el și cu ministrul telecomunicațiilor în legătură cu Poșta. Știi, despre restructurare” (convorbirea cu inculpatul D.M.R. din 30.05.2005, fil.7 vol.6 dup):
„SS: Iar dacă directorul de la Poștă poate să vină este foarte bine, pentru că pot să facă schimb de opinii.Eu stau acum cu Radu și cu tipul de la bancă și dezbatem niște idei, cum să facem, ce să facem, ca să o facem atractivă. De exemplu, au făcut pregătirea pentru IPO la Poșta germană, iar acum fac pregătirea de restructurare pentru Poșta austriacă, pentru IPO.” (convorbirea cu inculpatul K.G. din 30.05.2005, fil.10 vol.6 dup).
De altfel, preferința inculpaților pentru CAIB, ca și consultant în ambele procese, este exprimată în mod neechivoc în discuția din 9.06.2005 dintre inculpații D.M.R. și S.S. (fil.76 vol.6 dup), care este extrem de elocventă și pentru tipul de relații stabilite între inculpați:
„SS: Trebuie să te apuci să pregătești până săptămâna viitoare, de fapt până marți, dacă poți, ministrul să semneze, documentarea pentru selecția consilierului pentru privatizarea Radiocomunicații, pentru restructurarea și privatizarea Poștei, selectarea consilierului… DRM: (râde) Marțea viitoare? SS:Da, marțea viitoare trebuie să fie gata pentru ca ministrul să semneze, iar tu ești autorizat să te duci, în persoană, să strângi semnăturile. DRM: (râde) SS: Tati, cineva trebuie să conducă ministerele, iar ministerul ăsta trebuie să muncească. DRM: (…) Iar pentru restructurarea Poștei tot o decizie de Guvern trebuie să facem. Dacă e posibil să lucrăm cu Klaus, așa cum a propus, va fi în regulă. SS:Da, e în regulă. DRM: Pentru restructurare mai întâi. SS: Nu.Va fi pentru amândouă, restructurare și privatizare. După restructurare vine privatizarea. DRM:Cu aceeași să continue privatizarea. SS:Exact. DRM: Am înțeles.Bine.” Pe aceeași linie se înscriu și convorbirile dintre inculpatul S.S. și reprezentantul CAIB din aceeași perioadă de referință (anterioară adoptării actului normativ): – 9.06 (fil.72 vol.6 dup): KR:Pentru ca eu să pot să vin cu întrebări și propuneri decente pentru Poștă voi avea nevoie de Raportul anual al Poșteii Române.Poți să-mi faci rost de el? SS:Da. KR:Avem niște balanțe financiare, dar nu avem nici un raport anual. (…) Crezi că poți face rost de el? SS:Cred că o să-l am mâine. – 21.06.2005 (fil.114 vol.6 dup): SS: M-am întâlnit cu ministrul azi. (…)Am discutat și despre Poștă, dar ne vedem joi și îți spun atunci. KR:Da.Când crezi că o să am un răspuns în legătură cu Poșta? SS:Nu știu.Muncesc la asta. O să mă întâlnesc cu Radu în seara asta și… KR:Nu-ți face griji, nu e ceva urgent, pentru că oricum nu vrea să o ia nimeni.Cred că suntem singurii care ne gândim la ea acum. SS:Da. – 5.07.2005 (fil.19 vol.7 dup) KR: Pentru Poștă așteptăm, nu? SS: Am văzut ordonanța pregătită acum. KR:Aștept un răspuns de la Radu. SS: De la Radu?Bine. KR:Avem tone de informații de cerut. SS: (către o persoană aflată lângă el:Ai informații despre Poștă? Nu.)Spune că săptămâna asta.
Această din urmă convorbire se coroborează cu datele raportului de filaj declasificat în faza apelului, din care rezultă că în 21.06.2005 inculpații S.S. și N.Z. s-au înâlnit la cafeneaua Fashion Bar unde au discutat, între altele, despre modul în care MCTI intenționa să demareze procedura de selectare a consultantului pentru restructurarea și privatizarea CNPR (fil.152 vol.9 ds.apel)
Accesul inculpaților cetățeni străini la informații nedestinate publicității a inclus (ca în multe alte cazuri, de altfel) și date despre stadiul de elaborare sau adoptare a actului normativ care reglementa procesul de selecție a consultantului pentru CNPR.
În acest sens, cu două zile înainte de ședința de Guvern în care s-a dezbătut și aprobat Hotărârea corespunzătoare, inculpatul S.S. cunoștea că „joi urmează Poșta și Romtelecom.” ( a se vedea convorbirea telefonică din 12.07.2005 purtată cu inculpatul S.M., fil.51 vol.7 dup).
Ulterior, în perioada de depunere a ofertelor, discuțiile cu reprezentantul CAIB referitoare la acest posibil demers au în vedere dubiul exprimat chiar de către inculpatul D.M.R. cu privire la posibilitatea privatizării CNPR și, în acest context, riscul celui care va câștiga selecția de a nu realiza nici un câștig (fil157 vol.8 dup): SS:Ce facem cu Poșta? KR:Ne-am putea înscrie pentru restructurare, dar această acțiune nu ne va aduce nici un profit. SS:Da, dar nu știu ce o să facem. Trebuie să ne gândim. Trebuie să discut cu cei de aici dacă mergem pe drumul ăsta sau o luăm pe altă parte. KR:Care altă parte?M-ai făcut curios. SS:Nu, nu…Putem să o facem… KR:În primul rând, trebuie să câștigăm mandatul pentru restructurare pentru a obține mandatul pentru privatizare? SS:Nu. KR:Pe de altă parte ar fi bine dacă l-am avea. SS:Da.Dar cât putem face din restructurare? Am discutat cu Radu azi, iar el este de părere că privatizarea va fi dificilă. Asta e părerea lui. A zis:Bine, se face, dar este dificil. KR:În ce sens dificil?Politic? SS:Da, politic, pentru că este o infrastructură mare care include multe persoane, mulți muncitori. KR: Adică muncim de ne spetim și la sfârșit rămânem cu buza umflată. SS:Da, este și asta o variantă. KR:Ascultă, pe de altă parte pregătirea nu va deranja pe nimeni, putem să muncim, dar noi nu vrem nimic de la Guvern.”
Înainte cu o zi de depunerea ofertelor, ca și în cazul Radiocomunicații, inculpatul D.M.R. l-a consiliat pe inculpatul S.S. cu privire la onorariul pe care CAIB trebuia să-l ceară în procesul de restructurare, „undeva în jur de un milion” (a se vedea convorbirea telefonică din 2.05.2006, fil.3 vol.9 dup)
După depunerea ofertelor financiare, în 5.05.2006, dar mai înainte de analizarea acestora de către comisia de evaluare (similar din nou cu cazul Radiocomunicații), inculpatul D.M.R. i-a comunicat inculpatului S.S. (fil.26 vol.9 dup) valoarea tuturor ofertelor financiare depuse, locul ocupat de CAIB, reproșându-i acestuia că nu au ținut cont de sfatul său și arătându-i cât de dificil va fi să-i scoată câștigători (a se vedea în sens contrar discuția similară despre Radiocomunicații): DRM: Au venit cu 1,9.Primul este McKenzie, cu 1,14. SS:Bine. DRM: Le-am spus în jur de 1. Al doilea este ING cu 1,49, iar al treilea este Roland Berger, cu 1,8. SS:Bine.Sunt cei mai scumpi. DRM:Nu. De fapt, cel mai scump este Bearing Point, cu 4 milioane jumătate. SS:Bravo! DRM: Incredibil? Dar știi, pentru partea tehnică am nevoie de 22 de puncte pentru ei în fața lui McKenzie.Chiar nu știu ce să spun. Nu am deschis nicio ofertă tehnică. SS.Lasă-mă pe mine să-i spun și apoi te sun.
În perioada de selectare a consultantului pentru restructurare, inculpatul S.S. i-a comunicat inculpatuluiD.M.R. că „Vadim intenționează să participe pentru Poștă”, înțelegând prin aceasta procedura de selecție a consultantului pentru privatizare (convorbirea telefonică din 11.05.2006, fil.98 vol.9 dup):
DRM:A!Bine. SS:Vom vedea. DRM: Da, sigur. Avem timp să discutăm și să vedem cum merge. Nicio problemă. SS:Bine. DRM:Vom termina cu prima, să vedem pentru cine lucrăm. Apoi, vom mai vedea. Ulterior, inculpatul S.S. are o combinație care să-i includă și posibilii câștigători ai selecției pentru restructurare, cei de la McKenzie (convorbirea cu inculpatulD.M.R. din 17.05.2006, fil.133 vol. 9 dup): SS:Când intenționezi să faci anunțul pentru Poștă? DRM:Care, primul? Nu știu, peste două-trei săptămâni. SS:E bine.Pentru că am nevoie de timp. Am discutat și cu Vadim și am o strategie. DRM:Aha!Bine.Avem timp. SS:Ia cu tine și numerele de telefon ale celor de la McKenzie,pentru că avem niște idei aici cu Ciprian.Va discuta cu tine. Intenția CSFB de a participa la selecția consultantului pentru privatizare este expusă de inculpatul S.S. și inculpatuluiS.M.(convorbirea telefonică din 17.05.2006, fil.144 vol.9 dup):
SS:Cunoști pe cineva de la McKenzie? SM:Da.Cred că da. SS:Pentru că se pare că ei vor câștiga. Poate să câștige și ING dacă obține destule puncte, însă el preferă să le dea celor de la McKenzie. De fapt, Vadim a decis că Credit Suisse-și convinge oamenii- va merge pentru Poștă. El spune că dacă Poșta va fi privatizată de Credit Suisse, atunci preferă McKenzie, deoarece Credit Suisse are calea cea mai bună de a negocia cu McKenzie și va finaliza restructurarea și așa mai departe. În fapt, dacă va participa Credit Suisse, atunci ceilalți participanți la licitație nu vor avea nicio șansă.(…)Iar Radu se gândește să pună doar taxa de succes, fără avans. Dar am convenit azi -dar asta o știm doar noi, trebuie să-mi spui dacă să le zic celor de la Credit Suisse sau nu- că dacă privatizarea nu va avea loc, va fi o clauză în contract, că toate cheltuielile vor fi rambursate companiei participante. Dar desigur asta nu se va anunța acum și nu va fi în contract de la început, ceea ce înseamnă descurajare. În paralel, în perioada scursă între depunerea și analizarea ofertelor, la 15.05.2006 inculpatulD.M.R. îi comunică inculpatului S.S. dorința lui „Schumi” (inculpatul N.Z.) de a se întâlni și a discuta despre Poștă, întâlnire care ulterior este amânată pentru 17.05.2006 (fil.106 și 118 vol. 9 dup):
DRM:Am vorbit cu Schumi și mi-a spus că e mai bine să ne întâlnim toți (…) Să discutăm despre Poștă și să stabilim. SS:Bine. Atunci, spune-i că mâine ne putem întâlni, nicio problemă. DRM:Bine. Intenția CSFB de a se implica în procedura de selecție pentru privatizarea CNPR rezultă și din dialogul purtat între inculpații B.V. șiD.M.R. din 13.06.2006, confirmat de discuția din 14.06.2006 dintre inculpațiiD.M.R. și F.M.C. (fil.94 și 114, vol.10 dup).
DRM: Referitor la proiectul nostru…Te așteptăm? BDV: Care dintre ele? DRM:Privatizarea Poștei… BVD:Nu m-am uitat pe informații, dar le voi spune băieților mei să se uite astăzi pe ele și apoi voi lua legătura cu tine. DRM: Bine.Aș dori să mă ajuți cu prezența ta.Oricum, aștept până la sfârșitul săptămânii dacă ai sugestii. BVD:Voi studia materialul și vom încerca să-ți dăm un răspuns până la sfârșitul săptămânii.
Probatoriul administrat în cauză demonstrează că și în legătură cu procesul de selectare a consultantului pentru restructurarea/privatizarea CN Poșta Română SA a existat o legătură subterană între înalți funcționari ai statului român cu atribuții directe în legătură cu declanșarea, desfășurarea și finalizarea unui asemenea proces (inculpatul N.Z., în calitate de ministru și președinte al comisiei de evaluare, respectiv inculpatul D.M.R., în calitate de consilier personal al acestuia și membru al comisiei de evaluare) și inculpații cetățeni străini (S.S., S.M., B.V. și F.M.C.) care au acționat în fapt pentru susținerea intereselor a doi competitori interesați pentru ambele procese (CAIB ȘI CSFB).
Relațiile dintre inculpați s-au concretizat în dezvăluirea unor informații confidențiale în legătură cu declanșarea și mai ales desfășurarea procesului de selecție a consultantului, activitatea subor.ată susținerii intereselor unor ofertanți sau potențiali ofertanți, creându-se astfel premisele afectării competiției pentru cele două procese declanșate în legătură cu C.N.P.R.
În acest sens, este relevantă implicarea unuia dintre competitorii interesați de ambele procese (CAIB) în discuțiile purtate cu inculpații N.Z. și D.M.R. încă dinaintea adoptării cadrului normativ referitor la selectarea consultantului, discuții care aveau în vedere CNPR, respectiv „cum să facem, ce să facem, ca să o facem atractivă”.
Faptul că discuțiile nu s-au rezumat la exprimarea interesului unui potențial ofertant pentru procesul de selecție, ci au avut în vedere deturnarea acestuia în favoarea sa, a rezultat din poziția exprimată de inculpatul D.M.R., de asemenea mai înainte de adoptarea cadrului normativ : „Dacă e posibil să lucrăm cu Klaus, așa cum a propus, va fi în regulă”, fiind vorba despre ambele procese (mai întâi restructurarea, iar apoi privatizarea).
Ulterior, cu o zi înainte de depunerea ofertelor, inculpatul D.M.R. a transmis sfatul său cu privire la nivelul ofertei financiare a CAIB pentru a fi declarată câștigătoare, iar după depunerea acestora, dar mai înainte de analizarea lor, a divulgat informații confidențiale în legătură cu cifrele ofertelor depuse de competitori, remarcând faptul că sfatul său nu a fost urmat de CAIB și, de aceea, va fi mai greu să compenseze la analiza ofertelor tehnice, din cauza numărului mare de puncte care ar fi trebuit acordat în plus („pentru partea tehnică am nevoie de 22 de puncte pentru ei în fața lui McKenzie.Chiar nu știu ce să spun.”)
Este de remarcat că aceleași informații despre potențialul câștigător al procesului de selecție a consultantului pentru restructurarea CNPR au ajuns și în posesia inculpaților S.M.și B.V., orientându-i pe aceștia în ce privește decizia de a depune ofertă pentru selecția consultantului pentru privatizare, exprimându-se convingerea că dacă „va participa Credit Suisse, atunci ceilalți participanți la licitație nu vor avea nicio șansă”, dar și preferința autorităților române pentru un tandem McKenzie(restructurare)/CSFB (privatizare).
Împrejurarea că în final nici CAIB și nici CSFB nu au fost desemnați consultanți pentru restructurarea/privatizarea CNPR, este lipsită de relevanță, cel puțin din două motive:
– pe de o parte acțiunile desfășurate de aceștia interesează în prezenta cauză exclusiv din perspectiva dovedirii existenței unui grup infracțional organizat (care nu este condiționată de săvârșirea ori de întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii ce intră în scopul grupului);
– pe de altă parte, nedesemnarea CAIB și CSFB ca și consultanți nu dovedește neimplicarea inculpaților în activități ilegale legate de cele două procese, ci mai degrabă lipsa de interes a celor două entități în adjudecarea finală a celor două procese de selecție.
În acest sens, este de observat că procesul de privatizare a CNPR a fost prezentat și perceput ca fiind unul dificil de realizat („Am discutat cu Radu azi, iar el este de părere că privatizarea va fi dificilă”), astfel încât perspectiva unui câștig pentru consultant (care îndeobște se raportează la valoarea de tranzacționare, adică cea care va fi obținută la finalul procesului de privatizare, dacă aceasta se va realiza) era una dubitabilă.
Această concluzie a fost exprimată foarte plastic de numitul Requat Klaus, reprezentant al CAIB în dialogul său cu inculpatul S.S., în sensul existenței unui risc: „muncim de ne spetim și la sfârșit rămânem cu buza umflată”.
Prin urmare, nu corectitudinea inculpaților – funcționari ai statului român, ci (re)aprecierea asupra profitabilității afacerii reprezentată de privatizarea CNPR i-au determinat pe reprezentanții celor două instituții financiare internaționale să se reorienteze și să nu se mai implice (sub forma nedepunerii ofertei) sau să nu-și mai dorească cu adevărat câștigarea competiției ( a se vedea situația CAIB după ce s-a aflat nivelul ofertelor financiare), în condițiile în care, spre deosebire de situația de la SN Radiocomunicații SA, „așezarea lucrurilor” în faza analizării ofertelor tehnice se anunța a fi mai dificil de realizat, fapt exprimat chiar de către inculpatul D.M.R. („pentru partea tehnică am nevoie de 22 de puncte pentru ei în fața lui McKenzie.Chiar nu știu ce să spun.”).
a 8. Relevant de asemenea pentru analiza acuzațiilor aduse inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 este modul în care aceștia au înțeles să relaționeze în perioada de referință.
În acest sens, este cert faptul că relațiile stabilite între inculpații – funcționari ai statului român și ceilalți inculpați au depășit limita celor impuse de natura funcțiilor deținute.
Așa cum s-a putut constata din probatoriul administrat în cauză, contactele dintre inculpații S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R., pe de o parte și inculpații reprezentanți ori colaboratori ai CSFB nu s-au desfășurat exclusiv într-un cadru oficial, în instituțiile publice în care lucrau, existând astfel frecvente întâlniri în locuri private (restaurante și cafenele), multe dintre ele chiar în timpul programului de lucru sau dimineața, înainte de începerea acestuia, după cum au existat situații în care unii dintre funcționarii români au mers la reședința din București a inculpatului S.S..
În ce privește comunicarea telefonică, este de observat mai întâi că toți inculpații cetățeni români au beneficiat de una sau mai multe cartele telefonice emise în Austria pe care le-au primit de la inculpatul S.S. și pe care le-au folosit în comunicarea cu acesta.
În egală măsură, conținutul convorbirilor telefonice înregistrate în cauză denotă o lejeritate nepermisă în comunicările interpersonale dintre inculpați, folosindu-se o modalitate de adresare directă (lipsită de politețea și distanța care s-ar fi impus în condițiile în care, potrivit susținerilor inculpaților, relațiile dintre ei nu au depășit limitele cerute de exercitarea funcției) și chiar extrem de familiară ( a se vedea apelativul „tati” folosit de inculpatul S.S. și acceptat sau chiar preluat cu voioșie de către inculpații – înalți funcționari ai statului român).
Participarea la evenimente private ale unora dintre inculpați sau invitațiile adresate acestora ( a se vedea ziua de naștere sau nunta inculpatului S.I.C.. ori invitarea acestuia de căre inculpatul S.S. la „un grătar” la locuința acestuia din Viena), facilitarea unor concedii în străinătate ( a se vedea sejurul la Monaco și cel în Bulgaria, ambele pregătite de inculpatul S.S. pentru inculpatul N.Z. – fil.110 vol.11 dup), achiziționarea unui telefon mobil ( inculpatul S.S. pentru inculpatul N.Z., fil.147,149 vol.8 dup) dovedesc natura adevăratelor relații stabilite între inculpați. Apărările inculpaților vis-a-vis de aceste elemente circumstanțiale sunt fie puerile, fie lipsite de relevanță.
În acest sens, susținerile inculpaților în legătură cu remiterea, respectiv primirea cartelelor telefonice emise în Austria, potrivit cărora aceste fapte s-ar fi datorat dorinței de reducere a costurilor financiare presupuse de utilizarea propriilor telefoane mobile, sunt de-a dreptul ridicole.
Astfel, inculpații S.I.C..,D.M.R. și N.Z. nu au putut să explice de ce au primit și utilizat câte 2 sau 3 cartele telefonice emise în Austria (una probabil ar fi fost de ajuns pentru a-și compensa jena financiară), după cum starea de nevoie în care se găsea prin ipoteză inculpatul N.Z. nu l-a împiedicat pe acesta să dețină 5 telefoane mobile, cum el însuși recunoaște ( a se vedea convorbirea telefonică cu inculpatul D.M.R., fil.147 vol.8 dup) sau să-i solicite inculpatului S.S. să-i achiziționeze din străinătate alt telefon (pe care probabil inculpatul N.Z. l-a achitat personal, așa cum susține că s-a întâmplat și cu sejurul din Bulgaria).
Apoi, așa cum rezultă din transcrierile convorbirilor telefonice, cartelele emise în Austria nu au fost utilizate exclusiv în relație cu inculpatul S.S., ci și cu alți membri ai grupului (cazul inculpatului D.M.R., ale cărui convorbiri telefonice cu ceilalți inculpați sunt în cvasitotalitatea lor purtate cu cartelele emise în Austria).
În realitate, rațiunea înmânării, respectiv primirii acestor cartele a fost aceea de a asigura secretizarea convorbirilor telefonice între inculpați, astfel încât aceștia să poată aborda fără teama de a fi interceptați (în opinia lor) toate chestiunile de interes, cele mai multe având o natură confidențială, în legătură cu procesele de privatizare gestionate de inculpații cetățeni români și care prezentau interes pentru ceilalți inculpați (prin prisma bonusurilor financiare pe care urmau să le primească în final).
Gradul de utilizare a acestor cartele în cadrul comunicării cu ceilalți inculpați ori ponderea convorbirilor incriminatoare purtate pe aceste cartele din totalul comunicărilor telefonice aflate la dosar sunt împrejurări lipsite de relevanță, căci ceea ce interesează este rațiunea pentru care aceste cartele au fost date/primite.
Utilizarea în concret a acestor cartele a ținut de încrederea pe care fiecare inculpat – funcționar public a înțeles să o aibă în această modalitate de comunicare: unii au fost în continuare mai precauți ( a se vedea inculpații S.I.C., N.Z. și M.D.M.), în timp ce inculpatul D.M.R. a purtat marea majoritate a convorbirilor incriminatoare cu aceste cartele.
De altfel, utilizarea respectivelor cartele s-a înscris mai degrabă în conduita generală adoptată de inculpați din perspectiva comunicării telefonice, cei mai mulți (a se vedea inculpații S.I.C.., N.Z. și M.D.M.) fiind relativ mai precauți și preferând întâlnirile directe mai ales în afara instituțiilor în care lucrau, într-un cadru privat, care în opinia lor securizau mai bine comunicarea chestiunilor confidențiale.
Procedând astfel, inculpații sus-arătați au reușit să ofere mai puține probe directe ale implicării lor infracționale, fără însă a zădărnici aflarea adevărului, probatoriul aflat la dosar fiind suficient pentru stabilirea vinovăției fiecărui inculpat trimis în judecată.
Cu alte cuvinte, precauția unora dintre inculpați nu a fost suficientă, căci aceștia nu au putut controla conduita celorlalți coinculpați, cu referire specială la convorbirile telefonice purtate între aceștia, astfel încât vinovăția lor a putut fi stabilită pe baza acestora și a altor probatorii administrate în cauză.
De asemenea relevante în analiza acuzațiilor aduse inculpaților cu referire la existența și funcționarea unui grup infracțional organizat sunt rezultatele perchezițiilor domiciliare și informatice, care au demonstrat că inculpații au fost în posesia mai multor documente având ca sursă de proveniență, ca formă și/sau conținut, cele două ministere.
Instanța de apel amintește astfel, cu titlu exemplificativ, situația inculpatului D.M.R., consilier al ministrului Comunicațiilor, la domiciliul și în calculatorul căruia s-au găsit date, informații, documente provenind de la Ministerul Economiei și Comerțului, în legătură cu care inculpatul a dat o explicație rizibilă (le-a folosit ca sursă de inspirație pentru propria activitate) și contrazisă de întregul probatoriu administrat în cauză, care a demonstrat motivația reală a deținerii acestor documente (și care ținea de rolul său în cadrul grupului).
În plus, potrivit propriilor susțineri, dar și ale șefului său, inculpatul N.Z., ceea ce a contat în angajarea ca și consiler personal al acestuia din urmă nu a fost influența inculpatului S.S., ci propriile și vastele competențe în domeniul privatizării dobândite de-a lungul timpului de către inculpatul D.M.R., astfel încât apare de neînțeles cum o persoană atât de calificată are totuși nevoie de consiliere și sursă de inspirație pentru activitatea în care se presupune că este expert.
Mai mult, printr-o stranie coincidență, inculpatul D.M.R. „ a ales să se inspire” exact de la celălalt minister în legătură cu care s-a dovedit în mod indubitabil că inculpații cetățeni străini aveau interese majore.
În același context al analizei relațiilor dintre inculpații cetățeni străini (angajați sau colaboratori ai unei instituții financiare intrenaționale) și inculpații cetățeni români ( miniștri sau înalți funcționari ai statului român), instanța de apel va reține și alte împrejurări deduse din probatoriul administrat în cauză, care demonstrează relația privilegiată stabilită între cele două categorii de inculpați, materializată în furnizarea de informații și influențarea procesului decizional din cele două ministere.
În acest sens, relevant pentru modul în care a fost concepută și realizată interacțiunea între cele două categorii de inculpați, sunt următoarele susțineri ale inculpatului S.S. făcute în cadrul unor convorbiri telefonice sau ambientale înregistrate și aflate la dosarul cauzei:
– în convorbirea telefonică purtată în 4.10.2005 cu numitul Alex Rizea, reprezentant al Barkley’ Capital, care dorea să desfășoare afaceri în România, inculpatul S.S. îi explică acestuia cum funcționează lucrurile în România:
Alex: (…) în mod sigur vreau să pun pe picioare niște afaceri și cred că ajutorul tău este foarte, foarte important pentru noi, pentru că tu cunoști piața foarte bine. (…) SS: Dacă îmi spui ce doriți, pot să discut chiar eu cu oamenii,iar ei vor găsi proiectul, ei vor defini proiectele pentru voi. Pentru că altfel nu faci decât să pierzi timpul, știi? Și de asemenea îmi omori legăturile. (…) Știi, cei mai mulți dintre oameni sunt prietenii mei, dar mâine dacă vorbesc cu ei, vor spune: Iar tipii ăștia? Știi, este vorba și de reputația mea. Nu mă duc la ei cu prostii. Alex: Nu, este bine pentru noi să avem relațiile astea și să fim prieteni cu ei, dar cred că ai dreptate și trebuie să le oferim niște planuri clare. SS: Nu poți să continui o relație în felul ăsta! Pierzi timpul. Adică îi faci să piardă timpul. În Bulgaria este diferit, pentru că toți oamenii sunt curioși să vadă bănci mari. Ești ca o maimuță, te duci la ei și se uită ca la o maimuță. Da, da, este adevărat. Dar aici în România au văzut deja maimuțe. Alex: (…)Dar Stamen, dacă ne ajuți să arătăm ca maimuța potrivită pe care ei ar dori să o întâlnească? Înțelegi ce vreau să spun? Dacă ne ajuți să găsim proiectul potrivit, intrăm în el și ne facem un nume într-o țară în care nimeni nu ne cunoaște deocamdată? Hai să facem ceva de genul ăsta! SS:Părerea mea este că trebuie să stăm, să discutăm ce dorești să realizezi (…) care sunt planurile tale și apoi vom aborda un ministru ori un adjunct, pentru că, de exemplu, în fiecare minister sunt câțiva adjuncți responsabili. (…)Și dacă acești adjuncți sunt responsabili, atunci nu trebuie să discuți cu ministrul, pentru că el va semna după ce vei discuta cu adjunctul. Alex: Deci adjuncții sunt oamenii-cheie. SS: Nu întotdeauna. Omul-cheie este întotdeauna ministrul, dar pentru a intra în asta, trebuie să colaborezi cu adjunctul și apoi primești proiectul. Sau te duci și să lucrezi, de exemplu, cu Electrica sau cu Hidroelectrica sau cu… Alex: Sigur, are sens. Dar vreau să spun că noi ne bazăm pe relația noastră cu tine și apreciem asta și vrem în mod sigur ca tu să ai o idee despre ce vrem să facem și… SS: Problema mea este că nu știu ce vreți să faceți, știi?
– în convorbirea ambientală din 3.10.2006 cu o doamnă, inculpatul S.S. explică cum a reușit să-l impună pe inculpatul D.M.R. în M.C.T.I. și tipul de relații pe care le-a stabilit în România:
SS:Am început să-i fac pe oameni să se simtă bine atunci când sunt cu mine și am constatat că funcționează.Nu le sunt prieten. Oamenii mă respectă, se simt apropiați de mine, dar nu simt că eu le sunt apropiat.Înțelegi? Și atunci se luptă tot timpul să se apropie de mine, iar eu păstrez întotdeauna distanța. De exemplu, Radu. E unul dintre cei mai buni oameni ai mei. Radu a lucrat pentru un tip. Radu este foarte bine școlit. Are 51 de ani. A fost director general la Rompetrol.Un tip mare. Atunci când au avut loc schimbări politice (el nu e politician) Dinu Patriciu și un alt tip pe nume Doru Bădulescu de la PSD, au făcut o înțelegere ca Doru să-l ia pe Radu să lucreze pentru el și așa l-au scos de la Rompetrol și l-au pus să lucreze pentru Doru. Doru a fost unul dintre liderii Partidului Socialist, ca Hrebenciuc, ca Năstase. În prezent e președintele Consiliului Județean Ilfov.Un tip mare. Radu a lucrat pentru el pentru nu știu câți ani când…Eu sunt prieten cu Bădulescu(…) Într-o zi Doru a zis: Radu e omul meu. Radu e un tip inteligent, foarte bun, dar dintr-un tip mare a ajuns un sclav. Recunosc că e un tip inteligent, bun profesional, dar nu are ego. Nu se simte puternic. Eu l-am făcut să se simtă mai puternic. Am încheiat împreună două, trei afaceri mari, iar când a venit noul Guvern i-am spus: Am o relație cu partidul maghiar. Am discutat cu ministrul telecomunicațiilor și i-am spus: Am făcut câteva privatizări cu Radu, este un tip foarte bun și cred că ați putea lucra împreună. Acum Radu este consilier și șef al agenției de privatizări din Minister, ministrul este foarte mulțumit de el. Radu se simte bine și mă iubește. I-am schimbat viața. Sunt mulți oameni ca el.În România, în acest moment, acum, sunt singurul care face munca asta, pe care o fac eu. Nu vreau să spun că controlez, dar conduc tot Ministerul Economiei – energie, reurse, minerit, comerț. Nu mi se poate întâmpla nimic, deoarece nu deranjez pe nimeni. Eu doar îi ajut. Îmi ascultă telefoanele, dar nu-mi pasă. Oamenii care lucrează cu mine sunt fericiți să lucreze cu mine pentru că eu îi protejez. Bineînțeles,nu sunt sărac, sunt bogat.Știu asta.
În ce privește relația inculpatului S.S. cu C.S.F.B., din conținutul contractului de consultanță prezentat de inculpat (fil.239 vol.5 dup) rezultă în esență următoarele: – acesta a fost încheiat la 10.06.2005 între C.S.F.B. și societatea Energan Ltd, iar nu cu inculpatul S.S. personal; .
– situațiile în care C.S.F.B. va apela la serviciile consultantului vor fi notificate acestuia;
– consultantul trebuie să notifice persoana sau entitatea cu care urmează să se încheie tranzacția relevantă,cu privire la existența și natura relației sale cu C.S.F.B.;
– în cazul în care tranzacția a fost perfectată, iar consultantul și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute în contract, C.S.F.B. va plăti acestuia un onorariu;
– în prestarea serviciilor, consultantul se angajează să respecte, între altele, Legea privind practicile de corupere a unor oficiali străini, precum și toate legile interne și internaționale aplicabile, răspunzând de respectarea tuturor cerințelor legale care se aplică în activitatea sa de consultanță;
– în activitatea de prestare a serviciilor, consultantul nu este agent sau împuternicit al C.S.F.B. și nu are autoritatea de a-și asuma nicio obligație, de a încheia contracte sau de a întreprinde alte acțiuni în numele C.S.F.B;
– consultantul nu va utiliza sub nicio formă și cu nici un scop obiecte de birou, cărți de vizită sau alte materiale similare pe care apare numele Credit Suisse First Boston, Credit Suisse, CSFB, decât cu acordul prealabil acordat în scris de CSFB.
Pe de altă parte, în ce privește relația cu C.S.F.B., această entitate este reticentă în a-și asuma public calitatea și actele inculpatului S.S., în contextul în care acesta a avut nevoie, într-un caz concret, de o scrisoare de recomandare din partea C.S.F.B. pentru o întâlnire cu primarul general al Municipiului București:
KG: Problema este că tu va trebui să explici foarte scurt relația ta cu Credit Suisse First Boston(…) pentru că nu ai nicio carte de vizită de la Credit Suisse First Boston. SS:Nu am, da. (…) Dar acest lucru poate fi confirmat, nu-i nicio problemă. În scris, de către ei.(…)Pot să-l rog pe Michael să-mi scrie ceva, dar către cine? Către Videanu? (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil.154 vol.6 dup)
SS: Mai am nevoie de ceva. O să mă întâlnesc cu Videanu. Astăzi, cu Gabor, într-un fel de întâlnire privată. Pentru sprijinirea întregului nostru proiect. Și voi avea nevoie de un fel de scrisoare care să confirme că lucrez cu voi. SM: (…)Știi că nu ne place acest tip de scrisori? SS: (…) Nu, această întâlnire este de fapt pentru ca afacerile lui Mustafa să se miște și pentru Skoda. (…) Cum ar trebui să fie scrisoarea?Nu știu. SM: Știi, asta e problema (…) Ce putem spune. Singurul lucru din scrisoare este…, este o scrisoare de referințe: îl cunoaștem pe domnul S.S.și am lucrat cu el la multe proiecte, bla-bla, acesta oferind standarde înalte. (…)Recomandări. SS: Pentru că.. o scrisoare de recomandare, ceva de genul ăsta. Pentru că nu avem nici un proiect specific pentru el. SM: Da. Nu vreau să discuți cu el nimic mai mult decât lucruri generale. SS: (…) Și vreau să obțin, hai să spunem săptămâna viitoare, o întâlnire, când vei fi și tu aici, știi, să mergem împreună la el și să discutăm. Sau să ne întâlnim la cină sau la prânz sau la ceva de genul ăsta, știi, doar ca el să aibă sentimentul că relația noastră sau relația mea cu banca are un sens. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil.158 vol.6 dup)
În fapt, așa cum s-a întâmplat și în alte situații, inculpatul S.S. nu acționa în interesul C.S.F.B., ci al inculpatului O.M., iar scrisoarea de care avea nevoie trebuia „să-i facă intrarea” la factorul de decizie:
SS: (…) Dar exact când am plecat noi, el s-a întors. I-am văzut mașina.El se întorcea. Și am zis: Dacă ne întoarcem acum și o să începem să-i explicăm că nu suntem de la Credit Suisse, o să fie harababură. O să stăm de vorbă data viitoare. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil.172 vol.6 dup)
De altfel, relația inculpaților cu C.S.F.B. este cadrul care le-a permis acestora să acționeze chiar și în situații în care implicarea acestei entități nu era formalizată:
BVD: O să încerc, dar ENEL este o organizație recunoscută pentru cât de încet se mișcă, nu cred că vor putea să…Adică eu pot să le dau această informație, dar asta nu înseamnă că o să fim și plătiți. SS: Nu, nu trebuie să le dai această informație. Spune-le doar că poți să-i ajuți sau să-i asiști în vederea obținerii proiectului. După aceea le spunem ce să facă. Ți-am spus doar care este cheia, pentru că oricare dintre ceilalți poate să răspundă astfel, pentru că sunt… BVD: Dar nu avem nicio garanție că ne vor angaja și ne vor plăti (…) O să transmit mesajul către ENEL și o să vedem ce iese. Însă, odată ce-i ajutăm, nu mai au de ce să vorbească cu noi. (convorbirea telefonică din 25.10.2005, fil.282 vol.11 dup).
Mai mult, chiar și atunci când C.S.F.B. este implicată oficial, există o delimitare între inculpați și această entitate:
SS: E vorba de Romtelecom.A apărut o problemă.Știi despre problemă. Apasă din ce în ce mai tare pe capul prietenului nostru. A fixat o întâlnire pe 2 noiembrie cu Vourlumis la ora 11, la care vrea să participi și tu. BVD: La minister.Bine. Mă vrea pe mine sau vrea Credit Suisse? SS: Vrea Credit Suisse, dar dacă vei fi tu prezent, va fi și mai bine, în sensul că poți obține, asta vrei, schimbare (…) BVD: Am înțeles. O să vorbesc cu oamenii mei și o să te sun. Poate o să fie mai mult decât…O să decid cu Credit Suisse.Ok. (convorbirea telefonică din 25.10.2005, fil. 282 vol.11 dup)
Cu toate acestea, modul de acțiune al inculpatului S.S., ca persoană reprezentând interesele C.S.F.B., dar mai ales ”trecerea” de care acesta se bucura în fața autorităților române, nu a trecut neobservată:
SS:Am niște necazuri acum în România, dar nu sunt grave, sunt deja pe cale de a fi rezolvate. Cineva a trimis o scrisoare prim-ministrului, miniștrilor adjuncți, tuturor ministerelor; o scrisoare despre mine, în care se menționa că eu fac lobby pentru Credit Suisse și că influențez Guvernul să obțin mandate pentru Credit Suisse și chestii de genul ăsta, întotdeauna cu succes și ei nu înțeleg cum se poate întâmpla așa ceva.Ok.O scrisoare anonimă. (convorbirea telefonică din 6.09.2005, fil.81 vol.7 dup) .
Instanța de apel apreciază că toate considerentele expuse anterior, dar și cele care se vor arăta în continuare (în cazurile Romaero, EMS și Radiocomunicații) sunt suficiente pentru a permite să se concluzioneze asupra acuzației aduse tuturor inculpaților, cu referire la săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003. Suplimentar însă, Completul de 5 Judecători va mai face câteva observații în legătură cu situația inculpaților M.D.M., Oral și Kerekeș.
În privința inculpatului M.D.M., dincolo de implicarea sa în activitatea infracțională legată de privatizarea E.M.S. și de vehicularea numelui său în legătură cu alte afaceri urmărite de inculpați ( a se vedea anterior), probatoriul administrat în cauză demonstrează că în relația cu inculpații cetățeni străini acesta a acționat mai degrabă ca un consilier al lor, oferindu-le informații punctuale în legătură cu procesele de privatizare/restructurare de care erau interesați, aflate în derulare sau în pregătire:
SS: (…)Vom lua cina cu M.D.M..(…) De fapt, am stabilit cu Vladimir că o să ne întâlnim cu toții în cursul acestei seri. Iar M.D.M. este liber, l-am întrebat. Și este bine că ne putem reuni toți 4: eu, tu, Vladimir și cu el și putem discuta despre proiecte; iar el ne poate îndruma, ne poate spune ce să vorbim mâine cu ministrul, și așa mai departe. (convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil.166 vol.6 dup)
În ce privește Termoelectrica Doicești, inculpatul M.D.M. i – a oferit inculpatului S.S. informații legate de ofertele formulate, în condițiile în care acesta din urmă acționa pentru unul dintre investitorii interesați (Birikel din Bulgaria); mai mult, deși potrivit planului expus de inculpatul S.S., inculpatul M.D.M. urma să fie numit ca persoană responsabilă pentru proiect din partea M.E.C., tot el a acceptat să se întâlnească cu reprezentanții societății bulgare înainte ca aceștia să aibă o întâlnire oficială la Termoelectrica: MDM:
Mâine îți vine CEZ-ul sau cine-ți vine mâine? Pop Ovidiu (nn-președinte Termoelectrica SA): Nu, CEZ-ul mi-a scris că renunță. CEZ-ul clar s-a retras și mi-a dat pe Balcan, ăștia de la bulgari. MDM: Am înțeles că vin și pe la minister. PO: Da, mi-au dat bulgarii ăia. MDM: Ăia nu sunt răi, să știi. PO:Acum sunt bulgarii, e GNT-ul. Acum o să fac competiție între ăștia trei, ce să fac. Și mai e Petrocarbon. MDM:Care a Petrocarbon? Cine dracului e Petrocarbon? P0: Nu știu domnule. Au venit și ăia. Tot așa, că să scrie o scrisoare de intenție, că-i interesează Doiceștiul. MDM:Bulgarii, din câte i-am văzut eu, că au fost pe la mine rândul trecut, nu sunt răi . (convorbirea telefonică din 19.12.2005, fil.256 vol.7 dup)
SS: Ce s-a întâmplat astăzi, ne-am întâlnit cu șeful tău. A spus că a vorbit cu cei de la Termoelectrica, ar trebui să se întâlnească mâine și intenționează să numească o persoană care să fie responsabilă pentru proiectul de la minister. Am întrebat cine va fi persoana desemnată și a spus Dorin M.D.M.. MDM:…Ok, o să vorbesc cu el. SS: De ce? Tu trebuie să fii! MDM:Sunt într-un mare conflict cu…trebuie să vorbesc! Îi voi pune o condiție, să schimbe ceva înainte, dacă nu, nu. SS:Ok.Știi că cel mai bine ar fi ca tu să fii acolo, toată lumea va fi mulțumită. MDM: Da, înțeleg. SS:Mâine la ora 8 va avea loc întâlnirea. Dacă vrei, te întâlnești cu ei la Hilton. MDM: La 8.15. SS: (…) Și apoi poți să le spui că o să fie un conflict, că ai înțeles de la șeful tău că urmează să fii numit, dar vei găsi o modalitate cum să o faci. MDM: Cu cine urmează să mă întâlnesc, cu un avocat? SS:Cu toți, sunt 3 și cu un avocat, apoi vor merge la Termoelectrica, la ora 10 vor avea întâlnirea cu Termoelectrica. MDM:Unde vom discuta, la Hilton sau unde? SS: Cu cine, cu avocatul? MDM:Da. SS:Nu, este aproape de Hilton. Biroul avocatului este la un minut distanță de la Hilton. MDM: La 8.15 voi fi acolo! (convorbirea telefonică din 20.12.2005, fil.293 vol.7 dup)
SS: La ședință totul a mers bine, dacă putem spune așa, au semnat acordul de confidențialitate și au spus că următorul pas va fi ca ei să pregătească o ofertă, o prostie.Termoelectrica a spus că trebuie să pregătească o ofertă, să o trimită și se vor gândi. MDM:O ofertă? SS:Da. MDM: E o prostie. SS:Le-au spus că au o altă ofertă, ceea ce nu este adevărat. MDM: Nu, chiar au o altă ofertă. Există o altă companie care se numește Carbon și nu mai știu cum, care vânează proiectul, deci trebuie să vorbim din nou cu șeful după Anul Nou! SS:Da. De unde este această companie? MDM: Nu știu, trebuie să mă interesez. SS: Ok. Nu am știut până acum. MDM: Da, am aflat și eu astăzi. SS:Dar de unde este? MDM: Nu știu, nu mi-au spus decât numele companiei, dar vom afla. SS:Ok. Trebuie să vedem cum rezolvăm acest lucru. MDM: Da. Dar noi nu discutăm despre o nouă ofertă, noi trebuie să ne întoarcem la continuarea procesului anterior cu CEZ. SS: (…) Asta le-au și spus, trebuie să faceți o ofertă, iar apoi trebuie să…Voi discuta cu…Mă gândesc chiar, dacă prietenul nostru nu pleacă sau dacă va fi la birou între 26 și 30, să vin pe 28. Poate veiavea ocazia să stai de vorbă cu el și să rezolvi asta! MDM: Așa voi face. (convorbirea telefonică din 21.12.2005, fil.264 vol.7 dup)
SS:Am alte informații din Bulgaria.Domnii ăștia spuneau astăzi, cred că sunt complet idioți, în loc să se gândească la strategia pe care să o adopte, dar spuneau că vor aloca active necesare pentru dezvoltarea celor 200 de… MDM:Da, am sugerat acest lucru, să-ți spun de ce. Dacă vom aloca toate activele vom cădea, noi suntem într-un așa-numit proiect Greenfield. Greenfield înseamnă un proiect în care investitorul unui nou echipament cu opțiunea să cumperi într-o etapă viitoare. Dacă nu negociem așa, va fi considerată privatizare. Dacă este considerată privatizare, vom trece prin toate pierderile privatizării. SS:Ok, dar trebuie să ne gândim foarte bine cum facem acest lucru. MDM: Asta este o altă problemă, dar așa trebuie să negociem. SS:Trebuie să facem un scenariu, pentru că eu înțelesesem altceva, că vomn avea posibilitatea să folosim tot ce s-a dezvoltat acolo, activele. (…)Nu, dar trebuie să stăm și să discutăm serios.(…) Trebuie să ne vedem și să o scriem, să ne uităm pe ea încă o dată și să le spunem. MDM: Da, nu este nicio problemă! Afacerea trebuie atacată astfel încât… SS:O faci săptămâna viitoare? MDM:Nu, săptămâna viitoare sunt plecat la Lisabona, săptămâna cealaltă. SS:Știi cumva dacă șeful tău lucrează? MDM:Cred că și el este plecat, dar nu știu dacă toată săptămâna sau numai două zile, nu am vorbit cu el. SS: Vorbește cu el despre asta, ai posibilitatea, pentru că nu are nici un sens să călătoresc din nou doar ca să-l întâlnesc o oră, să cheltuiesc 1000 de euro. Vorbește cu el despre cum să creem procedura, pentru că este important. (convorbirea telefonică din 21.12.2005, fil. 266 vol.7 dup)
Implicarea inculpatului S.S. pentru societatea Brikel în legătură cu Termoelectrica Doicești fusese adusă la cunoștința inculpatului S.I.C.., acesta primind totodată „indicații” în legătură cu pașii de urmat:
SS:Mâine vin cei de la Brikel, din Bulgaria (..)trebuie să vorbești cu Pop mâine ca să te vezi cu ei și să începi discuția despre memorandumul de înțelegere. Vroiam de asemenea să vin la tine să le fac cunoștință cu tine. SIC:Ok! Dar mâine doar după-amiază! SS: (…) Dar va trebui să-i spui lui Pop, de fapt au deschis garanția la bnacă, ceea ce e foarte bine. (…)Și trebuie să-i spui lui Pop că aceștia sunt investitorii. SIC:Ok! SS:Și va trebui să înceapă negocierile. Au semnat primul acord de confidențialitate și să negocieze memorandumul de înțelegere. SIC: Ei trebuie de asemenea…Da, și după asta trebuie să pregătească un studiu de fezabilitate. SS: Da. Pentru că în momentul în care au memorandumul de înțelegere, încep împreună să pregătească studiul de fezabilitate. SIC:Da. SS: Și doar trebuie să le spui că este compania de CEZ. SIC:Da, dar au scrisorile. SS: Au scrisorile, le-ai primit și tu. SIC:Da. SS: Trebuie să le execute, să se apuce de treabă. SIC: Da.Ok! (convorbirea telefonică din 19.12.2005, fil.270 vol.7 dup)
De altfel, în legătură cu Termoelectrica Doicești, probatoriul administrat în cauză a demonstrat și implicarea tangențială a inculpaților S.M.(a se vedea convorbirile telefonice din 26.06.2006 și 2.08.2006) și D.M.R. (a se vedea convorbirile telefonice din 7.12.2005 și 1.11.2006).
Ulterior, inculpatul M.D.M. și-a continuat activitatea de „consiliere” a inculpatului S.S. în legătură cu implicarea societății ale cărei interese acesta le reprezenta:
MDM:Împinge-i pe bulgari să continue procesul, acesta este subiectul principal care trebuie discutat, dar numai pe greenfield (convorbirea telefonică din 10.01.2006, fil. 347 vol.7 dup)
SS:Am avut o întâlnire cu Hristo azi pentru Doicești, e ok, vreau să spun că vei vedea tu cum merge acolo.Ne mai trebuie niște informații, poate mâine dimineață voi veni la tine la birou ca să vedem ce se întâmplă. De altfel, aș putea să-ți dau niște scrisori, pe care mi le-ai cerut (…) Doar dacă ai timp mâine, doar să-ți dau documentele și să te uiți. MDM: Da, ok! (convorbirea telefonică din 28.06.2006, fil. 262 vol.10 dup)
În afară de implicarea inculpatului M.D.M. în legătură cu Termoelectrica Doicești, relațiile acestuia cu ceilalți inculpați este probată și de:
– discuțiile purtate în legătură cu C.E.Turceni și Rovinari (fil.268, 368, 370 vol.7 dup), precum și documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare la inculpatul S.S., respectiv a celei informatice în mediile de stocare aparținând inculpatului M.D.M.;
– transmiterea unor informații de la locul său de muncă pe un suport magnetic, la cererea inculpatului S.S., folosindu-se filiera O.M. – D.M.R. (a se vedea convorbirea telefonică purtată de pe cartela emisă în Austria din 5.10.2006 dintre inculpații M.D.M. și S.S., coroborată cu convorbirea telefonică purtată în aceeași zi între inculpații Oral și S.S. și cu Raportul de supraveghere întocmit de SRI, fil. 263, 265 vol.11 dup și fil.158 vol.9 ds.apel), precum și colaboratorului inculpatului S.S., numitul Suat Sokolou referitoare la niște „modificări” (a se vedea convorbirea telefonică purtată de pe cartela emisă în Austria din 22.09.2006 dintre inculpații M.D.M. și S.S. fil.257 vol.11 dup) sau la prezentarea pieței de energie din România (a se vedea convorbirea din 24.10.2006 dintre inculpatul S.S. și Suat Sokolou, fil.269 vol.11 dup, precum și documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare la inculpatul S.S.).
Principala apărare a inculpatului în legătură cu documentele transmise inculpatului S.S., în sensul că ar fi vorba despre informații cu caracter public, accesibile oricărei persoane prin intermediul internetului, nu pot fi primite.
În realitate, niciunul dintre documentele generate în urma percheziției informatice și aflate în vol.2 dup nu reprezintă o sinteză a unor documente cu caracter public.
Așa cum se poate observa, documentația care se regăsește pe site-ul www.usaid.gov în legătură cu C.E.Turceni, intitulată „Information memorandum for the Turceni Energy Complex, 15 november 2005” (227 pagini) și „Privatization, investment and development of the energy program – pride Turceni Energy Complex-Valuation Report october 2005” (88 pagini) nu cuprinde datele din materialul găsit la percheziția informatică a mediilor de stocare aparținând inculpatului M.D.M.(fil.106-113 vol.2 dup) și mai apoi la percheziția domiciliară efectuată la inculpatul S.S..
În privința datelor aflate pe suportul optic transmis inculpatului O.M., susținerea potrivit căreia documentul în cauză ar reprezenta un rezumat al celui postat pe site-ul sus-arătat este doar parțial exactă, în sensul că cel transmis de inculpat cuprinde și alte date importante ( a se vedea tabelul nr.1.3 și cele două anexe), referitoare la necesarul detaliat al investițiilor.
În plus, apărările inculpatului M.D.M. sunt și lipsite de logică, căci dacă erau informații publice, acestea puteau fi consultate nestingherit de oricine, inclusiv de inculpatul S.S., nemaifiind necesar demersul inculpatului M.D.M. în sensul redactării unui document-sinteză, cu atât mai mult cu cât, așa cum însuși inculpatul a recunoscut, „sursa” din care susține că a compilat era una mult mai vastă, cuprinzând multiple (alte) informații.
Tot astfel, dacă era vorba despre o chestiune „la vedere”, nu se înțelege de ce inculpații au comunicat cu privire la acest subiect (transmiterea unui document public) ermetic și laconic ( „îl am/ îl ai. O să-l trimit pe Mustafa”), folosind o cartelă telefonică înmânată /primită pentru comunicări cu caracter confidențial.
Dincolo însă de conținutul acestor documente, pe care s-a concentrat în mod nejustificat o mare parte a apărării inculpatului (deși acuzațiile aduse acestuia, sintetizate la fil.142-152 rechizitoriu nr.222/D/P/2006, nu fac referire expresă la respectivele înscrisuri), instanța de apel reține implicarea inculpatului M.D.M. în transmiterea unor informații confidențiale ori secret de serviciu, activitate analizată în mod judicios de către prima instanță și reevaluată în părțile sale esențiale de către instanța de apel.
În privința inculpatului O.M., probatoriul administrat în cauză a demonstrat că în principal acesta a asigurat legătura dintre ceilalți inculpați, atunci când a fost solicitat.
Relevantă este sub acest aspect implicarea sa, deja menționată anterior, în transmiterea unui suport magnetic cu informații puse la dispoziție de către inculpatul M.D.M.:
MDM: Îl am. SS: Îl ai.O să-l trimit pe Mustafa.(…) Mustafa vine la Viena azi, așa că o să mi-l aducă el. MDM:Bine. SS:Unde să se întâlnească cu tine? MDM:La birou. (convorbirea telefonică din 5.10.2006, fil.263 vol.11 dup)
SS:Am vorbit cu Dorin.Știi numele lui: Dorin M.D.M. (…) E la etajul 4 și te așteaptă.(…)Scrie: Șef OPSPI OM: O să găsesc eu. SS:(…) Știi ce să-i spui. Îi spui că zbori la Viena în seara asta (…)După aia i-l dai lui Radu. (convorbirea telefonică din 5.10.2006, fil.265 vol.11 dup)
Desfășurarea evenimentelor ulterioare rezultă din convorbirile telefonice purtate în aceeași zi (fil.82 și urm., vol.107 dup) și atestă atât transmiterea electronică a documentului primit către inculpatul S.S. (via Suat Sokolou), cât și înmânarea suportului magnetic inculpatuluiD.M.R..
De altfel, rezultatele percheziției domiciliare efectuate la inculpatul O.M. au scos la iveală mai multe documente cu caracter confidențial în legătură cu privatizarea EMS, Iprochim și industria minieră, parte dintre ele regăsite și la alți inculpați ( a se vedea inculpatulD.M.R.).
Implicarea inculpatului O.M. nu s-a limitat la rolul de cărăuș, ci a a avut la rândul său propriile interese în legătură cu activitățile desfășurate de ceilalți inculpați.
În acest sens, așa cum rezultă din Raportul de supraveghere întocmit de SRI (fil.152 și urm., vol. 9 ds.apel), inculpatul O.M. era un participant obișnuit la întâlnirile inculpaților.
Astfel:
– în 20.06.2005 s-a întâlnit cu inculpatul S.S. la cafeneaua BT Cafe;
– în 27.06.2005 s-a întâlnit în 3 locații cu inculpatul S.S. și un reprezentant al firmei Skoda, participând la discuția legată de licitația organizată de Primăria Municipiului București pentru achiziționarea a 500 mijloace de transport în comun;
– în seara aceleiași zile s-a întâlnit cu inculpații S.S., B.V. și D.M.R. la Grand Cafe Galleron;
– în 29.06.2005 s-a întâlnit cu inculpații S.S., D.M.R., 2 reprezentanți ai OMV, ulterior și cu un reprezentant al firmei Skoda, iar mai apoi și cu inculpatul N.Z.;
– în 4.04.2006 s-a întâlnit cu inculpații S.S., Dusak și D.M.R. în restaurantul Byblos; – în 31.05.2006 s-a întâlnit cu inculpații S.S. și D.M.R., iar ulterior și cu inculpatul M.D.M. la Grand Cafe Galleron;
– la 1.06.2006 s-a întâlnit cu inculpații S.S. și N.Z. la Turabo Cafe;
– la 4.10.2006 s-a întâlnit cu inculpatul S.S. și cu numitul Păltineanu Ciprian, reprezentant la CSFB, la Grand Cafe Galleron;
– în aceeași zi, s-a întâlnit cu inculpații S.S., B.V. și D.M.R. și numitul Takis Diamandis, reprezentantul IEBA Trust;
– la 5.10.2006 s-a întâlnit cu inculpatul S.S. la Grand Cafe Galleron.
Așa cum o dovedește probatoriul administrat în cauză, la cel puțin două dintre întâlnirile menționate anterior s-au discutat subiecte de care inculpatul O.M. era direct interesat, respectiv:
– achiziționarea a 500 de mijloace de transport în comun Skoda de către Primăria Municipiului București. Astfel, conținutul Raportului de supraveghere pentru zilele de 27 și 29.06.2005, care atestă întâlniri ale inculpaților S.S. și Oral cu reprezentanți ai firmei Skoda, se coroborează cu convorbirile telefonice purtate în aceeași perioadă între inculpații S.S., K.G. și S.M., din care rezultă că întâlnirea care urma să aibă loc cu primarul Videanu Adriean viza interesul inculpatului O.M. de a se implica în „afacerea SKODA”, alături de C.S.F.B., în condițiile în care acesta deținea firma de leasing S.C.Planet Leasing S.A.:
SM: Știi că deja am trimis, bine, nu acest tip de scrisoare, dar știi că am trimis, șeful a trimis o scrisoare către Videanu, într-un fel, sau către Mustafa pentru Videanu, sprijinindu-i afacerea lui Mustafa. Și, într-un fel… SS: (…)Nu, această întâlnire estede fapt pentru ca afacerile lui Mustafa să se miște și pentru Skoda. SM: Îhî. SS: Dar când îl voi întâlni pe Videanu, asta am discutat cu Gabor, și oricum o să-l sprijin pe…(convorbirea telefonică din 28.06.2005, fil.158 vol.6 dup);
– încheierea unor contracte de leasing operațional cu C.N.Poșta Română S.A. prin intermediul firmei deținute de către inculpatul O.M.. În acest sens, la dosar există contractul nr.7 din 28.12.2005 încheiat de S.C.Planet Leasing& Factoring S.R.L., însoțit de 7 acte adiționale, din care trei au fost încheiate în perioada 31.03.2006-10.11.2006 (fil.332 și urm, vol.111 dup).
Așa cum rezultă din Raportul de supraveghere, problemele întâmpinate de către inculpatul O.M. în legătură cu aceste acte juridice a format obiectul întâlnirilor din 31.05 și 1.06.2006 pe care acesta le-a avut cu inculpații S.S. și N.Z., ultimul fiind ministrul în subordinea căruia își desfășura activitatea cocontractantul inculpatului O.M., respectiv C.N.Poșta Română S.A.
Este de reținut în acest context convorbirea telefonică din 21.12.2005 dintre inculpațiiD.M.R. și O.M., în care cel din urmă face referire la o întâlnire cu ministrul N.Z. ce avusese loc cu două zile în urmă, ocazie cu care acesta „i-a spus prietenului meu: Voi semna contractul pentru Poștă!” (făcând probabil referire la contractul ce avea să fi semnat pe 28.12.2005):
OM: Te rog frumos, când dai de el, spune-mi la ce oră trebuie să mă întâlnesc cu el, dacă pot merg la el sau îți pot da ție. Știi, e mai bine pentru mine, dacă pot merge la el, am o șansă. DRM: (…) Trebuie să-i dai ceva sau să-i spui? OM: Să-i dau. DRM: Să-i dai ceva. Bine. Voi vorbi cu el. OM: (…)E o șansă să mă întâlnesc din nou cu el la birou la el, poate schimbăm câteva cuvinte.(convorbirea telefonică din 21.12.2005, fil.295 vol.7 dup)
De altfel, potrivit propriei declarații, întâlnirea cerută de către inculpatul O.M. a și avut loc în perioada Crăciunului anului 2005, când acesta a intrat în biroul inculpatului N.Z. „ca să-i ofer o atenție de sărbători pentru faptul că firma mea a câștigat licitația în legătură cu utilizarea cântarelor și a mașinilor de ștampilat” cu Poșta Română (fil.293 vol.111 dup).
În privința inculpatului K.G., probatoriul administrat în cauză demonstrează că relațiile pe care acesta le-a stabilit cu o parte dintre inculpații cercetați în prezenta cauza au vizat pe de o parte promovarea propriilor interese, iar pe de altă parte, așa cum s-a văzut în cazul vânzării pachetului de 8% din acțiunile Petrom, sprijinirea intereselor acestora, prin exercitarea influenței asupra unor terți.
Astfel, în privința propriilor interese urmărite de către inculpatul Kekereș, relevante sunt următoarele mijloace de probă:
– convorbirea telefonică dintre inculpații S.S. și K.G. din 30.05.2005 (fil.11 vol.6 dup): SS: Ai ceva despre celălalt tip? Mă văd cu el la 6 jumătate S.I.C.. (nn- potrivit convorbirii telefonice din aceeași zi, inculpații S.S. și S.I.C.. urmau să se întâlnească la 6 și jumătate, la biroul celui din urmă) KG: Nimic special. SS: Să-i cer ceva sau să-l presez? KG: Te mai sun eu. SS: Mă întâlnească cu el și mâine, oricum. – convorbirea telefonică dintre inculpații S.S. și K.G. din 6.06.2005 (fil.33 vol.6 dup):
SS: A trebuit să vin deoarece prietenul meu de aici m-a rugat să vin să discutăm ceva. (…) Se mișcă, dar vrea să se mute de la partidul ăsta. (…) Are propuneri de la ambele partide, și de la PD și de la liberali. KG: Primul lucru pe care îl are de pierdut este portofoliul. SS: (…) Se gândește să facă asta datorită șefului său. S-a certat cu el…(…) În primul rând vrea să vorbească cu prietenii noștri, ca să nu aibă probleme… KG : Am înțeles asta. O să discut cu prietenul meu și o să vedem cum vom transmite mesajul. SS: Cred că acum e o situație pe care prietenul tău poate să o ajute. Pot să-l rog să facă asta. Știi, prietenul tău a vorbit să facă niște lucruri, iar acum poate să o facă. De exemplu, săptămâna trecută am vorbit cu el pentru Romaero și azi sau mâine se va face anunțul pentru privatizare. Este… Orice îi cer face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva. KG: Numai eu am probleme. Sunt al doilea clasat pentru Electrica, pentru tipografie. Primii sunt grecii de la Lycos. Vor mai fi două licitații în două săptămâni. SS: Trebuie să-mi spui când vin acolo. O să vin joi la Cluj. KG: Bine. SS: O să vin cu Mustafa ca să forțăm. – convorbirea telefonică dintre inculpații S.S. și K.G. din 8.06.2005 (fil.58 vol.6 dup): SS: Tocmai acum intru în Ministerul Economiei. (…) O secundă. (se adresează unui domn: La domnul ministru S.I.C..) Dacă ai ceva pentru tipul ăsta…Intru acum la el. Spune-mi dacă e ceva, pot să îi spun. Intru le el jumătate de oră. KG: La licitația de la Electrica din Cluj sunt al doilea, dar primul, Uligrafic din Italia are niște documente care nu corespund, iar autoritățile locale stau pe gânduri dacă să îi excludă sau nu. SS: O să vorbesc cu el acum. KG: Le lipsesc niște documente și cred că o să reușim. SS:Bine.
– convorbirea telefonică dintre inculpații S.S. și K.G. din 11.01.2006 (fil.40 vol.106 dup):
SS: (…) Aseară m-am întâlnit cu cei de la Romtelecom. Cred că acum e momentul potrivit pentru tine, să intri și tu. KG: Da, dar cum să fac? SS:Poate săptămâna viitoare, dacă vii aici, în București, o să te prezint. Ieri m-am văzut cu directorul general adjunct, cel care este responsabil cu partea tehnică, și au nevoie de mine, să le pun la cale niște întâlniri…de fapt ei stabilesc întâlnirile, apoi și eu trebuie să le cer anumite chestii…le-am menționat…ce fac cu facturile, chestii din astea…au spus că e ușor, că au foarte multe…săptămâna viitoare ar trebui să stabilim o întâlnire cu tipul. KG: Bine, voi fi acolo.
În ce privește sprijinirea intereselor celorlalți inculpați, se impune a fi menționată implicarea inculpatului K.G., alături de inculpații S.S. și O.M., în afacerea legată de achiziționarea mjloacelor de transport Skoda de către Primăria Municipiului București.
Pe lângă cele deja expuse anterior, care tangențial îl privesc și pe inculpatul K.G., relevante sunt și următoarele convorbiri telefonice purtate de inculpat cu alte persoane:
Dorel Peta: Mă tot sună amicul Mustafa. (..)L-am pasat.O să-i spun în față să mă lase în pace, dar nu știu cum să-i spun. KG:Nu asta este… știi tu care e problema cu el? DP:Nu știu care e problema, asta e, că nu știu care e. KG:Dar nu ți-au spus?Nu el, ai tăi! DP:Ce să-mi spună? KG: Bine, lasă, că vorbim când ne vedem între patru ochi. Aveam niște informații lipsă, cu cine a încercat înaintea noastră.Din cauza respectivă nu are rost ca noi să ne agităm. DP:Oricum, nu i-am mai spus nimic. KG: (…) Eu am aflat. Acum nu mai are rost să tulburăm apele, acum singura chestie este să așteptăm. Tot ce pot să zic este că trebuie să fie foarte bun, să fie preferat. Nimic altceva. Asta am zis și eu luni. Stai în banca ta. DP: (…) am vorbit cu Ludovic (nn-Orban, viceprimar) ieri, știi (…) sămi spună dacă merge sau nu la Praga. KG: Și despre asta trebuie să vorbim, că și acolo am semnale, dar trebuie să discutăm prin viu grai și mai e nevoie să îl cunoști și pe prietenul meu, care pe cealaltă linie duce greul luptei, să avem o întrevedere în 3, să clarificăm rolurile, cine ce face, să avem o strategie comună (convorbire telefonică din 3.11.2005, fil.7 vol.106 dup) SS: Săptămâna viitoare vin cei de la Skoda și alții. Vreau să mă pregătesc. Încearcă să vii și tu. KG:Bine. (convorbire telefonică din 3.11.2005, fil.11 vol.106 dup)
D.Peta: Andrei Popovici…Răzvan Murgeanu. Deci, avem drumul bătătorit, s-a vorbit, trebuie să avansez o cifră. KG:Bine. DP: (…)Da, dar eu nu am o relație foarte bună cu omul ăsta, înțelegi? Deci, el merge pe mâna mea, la recomandarea pe care i-a făcut-o cel mai bun prieten al lui (…) Mi-a zis că lui trebuie să-i spun, având în vedere că vin din partea prietenului lui, serios, serios (accentuează), dacă mergem cu el și echipa lui. Asta mi-a zis. Să nu pierdem timpul. A zis să îi dau un răspuns până mâine , în jurul orei 12. Gândește-te foarte bine, verifică conexiunile…deci, Andrei, Răzvan (Murgeanu, viceprimar), Adriean (Videanu, primar general) și restul până la chelu. El mi-a zis că în proporție de 98% poate să ne ajute. Gândește-te și tu și mâine până la 12 să-mi dai un răspuns. KG: Bine. (convorbire telefonică din 24.11.2005, fil.24 vol.106 dup)
DP: Săptămâna trecută a fost ziua unui personaj, la care a fost și domnul Videanu și domnul Răzvan Murgeanu și vroiam să spun că relația pe care merg și pe care ți-am spus-o e verificată și e ok.Acum rămân la latitudinea ta, în calitate de big boss, legat de proiectul comun, ce decizii vrei să iei. KG: Sigur că da. Acum, pe undeva, mingea este ridicată, iar eu nu mă duc mai departe până ce nu am definitivat cu Skoda. DP: (…) Noi mergem tot pe relația asta a mea, să înțeleg? Sau mergi direct? KG: Nu, ăsta este implicat. Deci, ei știu de implicarea omului, el garantează pentru treaba asta, că acela este garanția pentru noi, că suntem în stare să facem, dar trebuie să punem punctul pe i, iar acum lipsa de timp este cea mai mare problemă, și nu lipsa de dorință. (convorbire telefonică din 6.12.2005, fil.28 vol.106 dup)
KG: Ar trebui să vorbim un pic despre situația existentă, fiindcă numele tău…nu numele tău, numele companiei tale este cumva „acoperit” de tenismenul cu mustață mare, și ăsta nu-i un lucru bun. Așa că ar trebui să știu mai mult despre asta. (…)Un vechi tenisman a făcut o campanie foarte agresivă, intrevenții legat de proiectul cu autobuze. Și ăsta nu-i un lucru bun care ar putea cauza o groază de probleme. Și aș vrea să discut despre asta mai mult, dar în particular, nu la telefon. O.M.:Ok. KG:Ar trebui să înțeleg mai multe; nu am informații suficiente ca să mă pot gândi cum ar trebui să jucăm într-o astfel de situație. Ar trebui să înțelegi că dacă o să am informații puține nu o să fiu capabil să fac ceva. OM:Am înțeles;dar în ceea ce mă privește pe mine sau compania mea nu sunt probleme, nu-i așa? KG: Asta nu știu exact, pentru că totul poate fi din cauza firmei Mercedes, poate fi din cauza firmei tale; de aceea ar trebui să știu mai multe, pentru că acum sunt în aer, nu știu cum să joc; dar văd că ne poate face multe probleme, probleme de imagine. (convorbire telefonică din 4.11.2005, fil.68 vol.106 dup)
Concluzionând cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prev.de art. 7 din Legea nr.39/2003, instanța de apel reține că materialul probator administrat în cauză demonstrează fără putință de tăgadă că în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 inculpații S.I.C., N.Z., K.G., S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R., B.V. și S.S. au făcut parte dintr-o grupare cu caracter transnațional ce a acționat în sensul transmiterii de către inculpații cetățeni români S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R. ( miniștri sau funcționari implicați în procese de privatizare a unor agenți economici din domenii strategice ale economiei naționale a României ), respectiv obținerii de către inculpații cetățeni străini B.V., S.M., F.M.C. și S.S. (reprezentanți sau colaboratori ai CSFB), cu concursul inculpaților K.G. și O.M., a unor informații nedestinate publicității, având caracter confidențial sau chiar secret de serviciu.
Aceste informații au vizat în principal procese de privatizare ori de selectare a consultantului în vederea demarării unui asemenea proces, iar prin importanța lor accesul la aceste informații a permis unor instituții financiare internaționale (în principal, CSFB) sau clienților oficiali sau neoficiali ai acestora să-și adjudece în condiții de alterare a concurenței, respectivele procese inițiate de statul român prin cele două ministere (M.E.C. și M.C.T.I.).
În egală măsură, acțiunile inculpaților au vizat și obținerea/transmiterea de informații cu privire la procese de elaborare și adoptare a unor acte normative de către Guvernul României și, mai grav, influențarea factorilor decizionali din mai multe ministere în sensul aprobării actelor normative în favoarea entităților pentru care au acționat inculpații cetățeni străini.
Scopul acțiunilor desfășurate de reprezentanții sau colaboratorul CSFB a constat în obținerea de către aceștia a unui câștig financiar mai mult sau mai puțin transparent (sub formă de onorarii, comisoane ori bonusuri), câștigul urmărit și realizat depinzând de „câștigarea” proceselor de privatizare, de selectare a consultantului ori de adoptarea unor acte normative cu un anumit conținut, toate acestea fiind posibile pe baza informațiilor obținute de la sau cu concursul celorlați inculpați. În egală măsură, este indubitabil că acțiunile desfășurate de cei 10 inculpați au avut un caracter ilicit și au vizat săvârșirea infracțiunilor de divulgare a secretului economic (incriminată de Codul penal), de concurență neloială (incriminate de Legea nr.11/1991), de corupție sau asmilate acestora (incriminate de Legea nr.78/2000).
Prin urmare, din cele expuse anterior rezultă următoarele:
– în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 inculpații S.I.C., N.Z., K.G.,S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R. , B.V. și S.S. au făcut parte dintr-o grupare cu caracter transnațional ce a avut ca scop transmiterea, respectiv obținerea de informații nedestinate publicității din aria de competență a M.E.C. și M.C.T.I., cu specială referire la procese de privatizare, de selectare a consultantului, de adoptare a unor acte normative, în care entități financiare internaționale ori clienți (oficiali sau neoficiali) ai acestora erau direct interesați;
– scopul urmărit de gruparea astfel constituită era obținerea în final a unui beneficiu financiar cel puțin de către inculpații cetățeni străini, în toate cazurile cu contribuția deliberată și absolut necesară a inculpaților ce ar fi trebuit să reprezinte interesele statului român;
– acțiunile întreprinse de inculpați pentru atingerea acestui scop au vizat săvârșirea mai multor infracțiuni grave, în accepțiunea pe care Legea nr.39/2003 a dat-o acestei noțiuni ( a se vedea art.2 lit.b din lege). Împrejurarea că acțiunile inculpaților au întrunit sau nu, în concret, elementele constitutive ale infracțiunilor-scop, este lipsită de importanță din perspectiva reținerii infracțiunii analizate, căci aceasta subzistă independent de atingerea scopului urmărit prin inițierea, constituirea, aderarea sau spijinirea grupului infracțional, urmând ca, în situația în care faptele susarătate sunt urmate de săvârșirea unei infracțiuni, să se aplice regulile concursului de infracțiuni.
Așa cum s-a putut decela din probatoriul administrat în cauză, gruparea analizată nu s-a format în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni, ci ea a avut un caracter continuu, preexistând actelor materiale sau infracțiunilor comise în concret, având totodată o structură determinată și roluri clare pentru fiecare dintre membri săi.
În acest sens, așa cum corect a reținut instanța de fond, gruparea infracțională a avut inițial o dimensiune externă, grefată pe atribuțiile oficiale care reveneau inculpaților B.V., S.M., F.M.C. și S.S. în legătură cu obiectul de activitate al CSFB, ai cărui angajați sau colaboratori erau. Pozițiile ocupate în cadrul acestei entități s-au reflectat și în cadrul grupării infracționale, rolul de inițiere și coor.are a acțiunilor membrilor săi revenindu-i inculpatului B.V. și fiind împărțit în cea din urmă dimensiune cu inculpatul S.M..
Culegerea propriu-zisă a informațiilor, corespunzătoare domeniilor de interes, revenea inculpatului F.M.C., dar mai ales inculpatului S.S., aceștia fiind persoanele care au avut un contact direct, permanent, iar în unele cazuri nemijlocit (în sensul unor întâlniri în cadru oficial, dar mai ales privat) cu ceilalți membri ai grupării, persoane cu funcții de decizie din cele două ministere vizate.
Esențial însă pentru analiza acuzațiilor aduse inculpaților și, în egală măsură, a apărărilor pe care aceștia și le-au făcut pe parcursul procesului penal, este faptul că, deși ocazionate de activitățile pe care trebuiau să le desfășoare în cadrul raporturilor de serviciu sau, după caz, de colaborare cu CSFB, acțiunile întreprinse de inculpații cetățeni străini au depășit limitele impuse de atribuțiile lor de serviciu, trecând în sfera ilicitului penal.
În acest sens, așa cum s-a putut observa, interesul inculpaților pentru obținerea unor informații nedestinate publicității (confidențiale sau chiar secret de serviciu) nu putea avea acoperire din partea angajatorului, căci aceasta ar fi echivalat cu o permisiune, acceptare, încurajare sau cauționare a unor acțiuni ilicite desfășurate pe teritoriul unui alt stat și încălcarea legislației acestuia.
Independent de interesele diverselor entități de a desfășura afaceri în România, este inacceptabil ca demersurile acestora să vizeze inclusiv practici ilegale, constând în solicitarea și obținerea de informații nedestinate publicității, implicarea în decizia guvernamentală cu privire la adoptarea unor acte normative ori coruperea factorilor decizionali din ministere.
Probatoriul cauzei demonstrează că „pionul” principal al grupării externe a fost inculpatul S.S., plecându-se de la statutul său special în relația cu CSFB (acționa în interesul acestei entități, fără a fi angajatul ei, ceea ce i-ar fi permis acesteia să se delimiteze oricând de actele sale – a se vedea prevederile contractului de consultanță menționate anterior), care îi conferea totodată o mai mare libertate de acțiune, permițându-i inclusiv folosirea în interes personal a unora dintre informațiile obținute ( a se vedea de pildă și relația sa cu reprezentantul CAIB).
Se poate spune astfel că inculpatul S.S. a fost cel mai activ membru al grupării infracționale, fiind adevărata „curea de transmisie” între gruparea externă și aderenții săi din România.
Că așa stau lucrurile, o demonstrează atât convorbirile telefonice înregistrate și aflate la dosar, cât și Raportul de supraveghere întocmit de S.R.I., în care inculpatul S.S. are o prezență preponderentă, atât în relație cu membri grupării externe (de la care primea sarcini și cărora le dădea raportul), cât și cu cei din filiera românească (cu care avea întâlniri mai ales în cadru neoficial și de la care obținea informațiile nedestinate publicității pe care le folosea ulterior în interesul grupării, dar și al său personal).
În ce privește rolul inculpaților cetățeni români, aceștia au aderat cu bună-știință la gruparea infracțională externă constituită de către angajații și colaboratorul CSFB, lăsându-se exploatați informativ în deplină cunoștință de cauză și permițând astfel vicierea proceselor de selecție de a căror desfășurare în bune condiții erau răspunzători.
În acest sens, inculpații S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R. s-au pus la dispoziția inculpaților B.V., S.M., F.M.C. și S.S., oferindu-le acestora informațiile nedestinate publicității de care aveau nevoie pentru a-și planifica ori adjudeca diverse licitații în care, sub o formă sau alta, erau interesați și, mai mult decât atât, asigurându-i în unele cazuri în mod transparent de susținerea intereselor acestora.
Procedând astfel, inculpații S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R. și-au asumat afectarea concurenței în procesele în care erau implicați (de cele mai multe ori, în calitate de membri sau președinți ai comisiilor de evaluare a ofertelor), aducând astfel atingere intereselor statului român, care se obligase să desfășoare aceste procese în condiții de transparență, legalitate și egalitate de șanse, iar nu să mimeze un simulacru de competiție, așa cum s-a întâmplat în situațiile analizate.
Mai mult, influența exercitată de membrii filierei externe a grupării infracționale nu s-a rezumat la obținerea de informații care erau destinate exclusiv uzului autorităților române, ci a presupus și afectarea capacității de decizie a acestora, în condițiile în care inculpații cetățeni români au susținut în mod deschis interesele inculpaților cetățeni străini ( cel mai bun exemplu de aservire este modul în care s-a procedat cu proiectul de act normativ pentru vânzarea a 8% din acțiunile Petrom către Asociația Salariaților).
Prin urmare, nu se poate susține că inculpații cetățeni români au fost victime inocente ale unor consultanți străini lipsiți de scrupule, a căror posibilă obligație nescrisă este aceea de a testa integritatea înalților funcționari guvernamentali cu care intră în contact în țările unde își desfășoară activitatea, ci aceștia au fost de acord cu practicile ilicite desfășurate de inculpații cetățeni străini.
În privința inculpaților O.M. și K.G., aceștia au servit interesele grupului infracțional, în principal prin asigurarea legăturii între inculpați în cazul inculpatului O.M. (în sensul preluării și transmiterii unor documente), respectiv prin efectuarea unor demersuri de influențare a unor decidenți în sensul dorit de membrii grupării în cazul inculpatului K.G., însă prin integrarea lor în cadrul acesteia au urmărit și satisfacerea unor interese personale.
În consecință, instanța de apel împărtășește concluzia la care a ajuns prima instanță, în sensul că faptele inculpaților S.I.C., N.Z., K.G., S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R., B.V. și S.S. au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr. 39/2003.
Având în vedere cele expuse anterior cu referire la succesiunea de legi penale în timp, instanța de apel constată că infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 se regăsește în incriminarea din art. 367 alin.1 din Codul penal în vigoare, cu atât mai mult cu cât noua reglementare nu mai prevede condițiile prevăzute de legea veche privitoare la infracțiunile-scop și la urmărirea unui beneficiu material sau financiar (condiții care oricum sunt întrunite în speță).
Prin urmare, fără a găsi întemeiate criticile formulate pe fond de către inculpați cu referire la infracțiunea analizată, instanța de apel va admite căile de atac declarate în cauză din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile, respectiv a dispozițiilor art.367 alin.1 din noul Cod penal.
b. Infracțiunile prev.de art. 157 alin.1 din Codul penal 1968, respectiv art. 159 rap. la art. 157 alin.1 din Codul penal 1968 (activitatea infracțională legată de privatizarea S.C.ROMAERO S.A. București și S.C.AVIOANE S.A.Craiova).
Potrivit actelor de sesizare (a se vedea rechizitoriile întocmite în dosarele nr.222/D/P/2006 și nr.147/D/P/2007) aceste infracțiuni au avut în vedere în esență transmiterea, respectiv obținerea și vehicularea pe canale informale a unor date, informații și documente nedestinate publicității cu privire la strategia Ministerului Economiei și Comerțului de privatizare a două societăți de interes strategic din domeniul aeronauticii (S.C.ROMAERO S.A. București și S.C.AVIOANE S.A. Craiova), ambele aflate în portofoliul Oficiului Participaților Statului și Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.).
În concret, prin actele de sesizare s-au reținut săvârșirea următoarelor infracțiuni:
– trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.1 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.I.C., constând în aceea că, în calitate de ministru al M.E.C., acesta ar fi transmis la data de 24.05.2006 inculpatului S.S., cetățean bulgar, documente care conțineau secrete de stat, dar și de serviciu și confidențiale (secret comercial) privind S.C.Romaero S.A.București și S.C.Avioane S.A. Craiova.;
– trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin. 2 c.pen.1968, comisă de inculpatul D.M.R., constând în aceea că a primit, preluat și procesat documente privind cele două societăți menționate anterior de la/către inculpatul S.S.; – acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii de spionaj în formă continuată prev.de art.159 c.pen.1968 cu aplic.art.41 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.S., constând în aceea că a procurat, deținut și transmis informații secrete de stat, dar și date și documente confidențiale, pe care nu avea calitatea de a le cunoaște, în legătură cu aceleași societăți din industria de apărare a României;
– complicitate la infracțiunea de spionaj în formă continuată prev.de art.26 teza a-II-a c.pen.1968 rap.la art.159 c.pen.1968 cu aplic.art.41 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.M.l, constând în aceea că în perioada 24.05.21.11.2006 l-a ajutat pe inculpatul S.S., membru al grupului infracțional organizat, la comiterea infracțiunii de spionaj prin promisiunea de valorificare a datelor și informațiilor cu caracter secret de stat, dar și de serviciu și comercial, conținute în documentele privind privatizarea S.C.Romaero S.A.București și S.C.Avioane S.A. Craiova.
Din hotărârile apelate a rezultat în esență că instanța de fond a considerat că există probe de vinovăție doar în privința inculpaților S.S.,S.M.și D.M.R., iar nu și în cazul inculpatului S.I.C.., care a fost achitat în opinie majoritară, întrucât nu există dovezi suficiente și cu valoare de certitudine care să demonstreze că inculpatul S.I.C.. este cel care a transmis la 24.05.2006 inculpatului S.S. la sediul M.E.C. un dosar conținând notele privind privatizarea celor două societăți.
Analiza criticilor cuprinse în apelul Parchetului, respectiv al inculpaților S.S.,S.M.și D.M.R. vizând faptele determinate imputate acestora presupune în esență următoarele:
– stabilirea dacă a avut loc o transmitere, respectiv preluare și deținere de documente referitoare la S.C.Romaero S.A.București și S.C. Avioane S.A. Craiova;
– caracterul informațiilor vehiculate (secret de stat, de serviciu, comercial);
– stabilirea dacă cei 4 inculpați trimiși în judecată pentru infracțiunile menționate anterior au fost implicați în modalitatea expusă în actele de sesizare;
– urmarea imediată a faptelor comise.
Completul de 5 Judecători reține că probatoriul relevant cu privire la această parte a acuzațiilor aduse inculpaților constă în:
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și martorul D.M., reprezentantul Jetran din data de 5.06.2005 orele 20.40 referitoare la interesul Jetran pentru Romaero (fil.25 vol.6 dup), ce s-a încheiat întâlnirea dintre inculpații S.S. și S.I.C.. (dovedită de convorbirile transcrise la fil.19 și 23 vol.6 dup)
„S.S.:Sunt în București. Tocmai am terminat întâlnirea cu tipu. Luni sau marți o să apară anunțul, care este deja pregătit, pentru investitor strategic. Domn (D.M.): Minunat. O să fie anunț în presă? S.S.:Da. Comunicat de presă. Luni sau marți, așa mi-a zis. Ulterior am convenit să facem un grătar la mine pe terasă duminică după-amiază. Trebuie să vii sâmbătă seara sau duminică dimineața să vorbești cu tipu. Am aranjat totul, am ce le trebuie, știu ce trebuie făcut. Anunțul va fi pentru asta și pentru cealalată. Pentru amândouă. Domn: Deci și pentru Craiova. S.S.:Da. Domn: Bine. Cred că dacă vor acorda punctaj mai bun investitorului care se va înscrie la amândouă, atunci vom fi într-o poziție foarte bună. S.S.:Exact. Vom pregăti documentele pentru licitație. Nu-ți face griji.”
convorbirea telefonică purtată de pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și numitul W.R. din data de 5.06.2005 orele 21.05 care confirmă prezența viitoare a inculpatului S.I.C.. în Viena, localitate unde își are reședința inculpatul S.S. (fil.29 vol.6 dup)
„S.S.: Da. Am venit în România și am avut o întâlnire cu S.I.C… W.R: În seara asta? S.S.:Da. După ce am terminat cu el, te-am sunat. Se va afla, așa cum țiam spus, lunea și marțea viitoare, duminică, luni, marți va fi în Viena.”
convorbirea telefonică purtată pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și inculpatul K.G. din data de 6.06.2005 ora 9.27 referitoare la discuția purată anterior cu inculpatul S.I.C.. despre Romaero (fil.33 vol.6 dup) „S.S.:Știi, prietentul tău a vrut să facă niște lucruri, iar acum poate să facă.De exemplu, săptămâna trecută am vorbit cu el pentru Romaero și azi sau mâine se va face anunțul pentru privatizare.Este…Orice îi cer, face. Doar ce i-am zis că am un investitor strategic și a pus oamenii la treabă. De asta avem nevoie. Nu ne trebuie altceva”
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și martorul D.M., reprezentantul Jetran din data de 21.06.2005 orele 19.36 referitoare la intermedierea unei întâlniri dintre inculpat și reprezentanții Jetran (fil.128 vol.6 dup);
convorbirea telefonică purtată de pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și inculpatul S.M. referitoare la Romaero din data de 24.05.2006 orele 10.58 (fil.173 vol.9 dup)
„S.S: (…) Te-ai gândit la Romaero? M.S.: Ce Romaero? S.S.: Vine. Și el trebuie să o mute de la.. M.S: Poți să o faci. S.S.: Da, dar nu suntem gata. M.S.:Știu. Hai să vorbim despre asta! S.S.: Te-am sunat să te gândești la asta, cum o structurezi. Eu o să iau actele, toate documentațiile despre asta, ce au pregătit până acum. Dar ei vor să știe într-o săptămână, două. M.S.: Ok.Au draft-ul de la mine, știi? Radu are draft-ul, Mircea, de la privatizarea Aro. Poate reușim să lucrăm pe draft. L-au primit. Problema acolo e că mai întâi de toate trebuie să ne gândim la afacere, apoi la partea a doua, adică partea imobiliară. S.S.: Poate putem investi. M.S.: Ar trebui să aibă o limită finală, despre care am și discutat. Măcar să permită cam… S.S.: Un milion. M.S.: Un milion de euro în management și chestii de-astea. S.S.: Ok.Bine , mai vorbim. Dar gândește-te, pentru că voi lua actele și dacă voi putea face o copie o să ți-o trimit astăzi. M.S.: Ok.”
documentele întocmite de autoritățile române (M.E.C. și O.P.S.P.I.) cu privire la Romaero până la data de 24.05.2006 erau următoarele:
i. Nota fără dată și număr, întocmită de O.P.S.P.I., privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. ROMAERO S.A și S.C.AVIOANE CRAIOVA S.A.(fil.370 vol.21 dup) Această Notă nu a fost aprobată de către inculpatul S.I.C.., ci restituită sub semnătură proprie de către acesta cu mențiunea „rog revedere cf. adnotări și separare”.
ii. Nota nr.9360/22.12.2005 întocmită de O.P.S.P.I., privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. ROMAERO S.A și acordarea mandatului Comisiei de negociere (fil.324 vol.21 dup) Această Notă a fost aprobată de către inculpatul S.I.C.., sub semnătură proprie . La aceeași dată, dar sub nr.9359, a fost aprobată de către inculpatul S.I.C.. în mod distinct Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C.AVIOANE CRAIOVA S.A.(fil.106 vol.14 dup).
iii. Nota nr.2119/28.03.2006 privind prețul de ofertă propus pentru vânzarea acțiunilor deținute de Ministerul Economiei și Comerțului la S.C.ROMAERO S.A.București (fil.320 vol.21 dup) Această Notă a fost aprobată de către inculpatul S.I.C.., sub semnătură proprie .
Raportul de supraveghere întocmit de S.R.I. cu privire la unele întâlniri ale inculpatului S.S.pe teritoriul României, însoțit de suportul magnetic conținând înregistrările video ale momentelor operative. Acest document a fost declasificat parțial de S.R.I. în faza apelului, ca urmare a solicitării formulate de către Completul de 5 Judecători (fil.151 și urm.,vol.9 ds.apel).
Momentele operative relevante sunt cele care au surprins activitatea inculpatului S.S.în perioada 23.05-1.06.2006:
i. În data de 24.05.2006 inculpatul S.S. s-a deplasat de două ori la sediul M.E.C. la orele 8.35 și 13.15. Cea de-a doua vizită a durat doar 5 minute, inculpatul ieșind cu un dosar din plastic transparent de culoare roz, în care au putut fi observate mai multe coli de hârtie format A4. Inculpatul a intrat la ora 14.00 în reședința sa, de unde a ieșit la ora 14.25 cu o geantă de voiaj și o servietă, iar la ora 14.45 a ajuns la Aeroportul Henri Coandă cu un autoturism condus de șoferul inculpatului O.M..
ii. În data de 31.05.2006 inculpatul S.S.s-a întâlnit cu inculpatul D.M.R.în intervalul orar 8.56-9.40 în cafeneaua Grand Cafe Galleron, cu inculpatul S.M.în intervalul orar 10.52-13.23, iar la ora 15.46 s-a întâlnit la Bistro Cafe din hotelul Hilton cu reprezentanții grupului aeronautic Jetran (Mirică Dumitrescu și Patricia Pezza), discuțiile cu cei din urmă vizând propunerea inculpatului S.S. de intermediere a achiziționării S.C.ROMAERO S.A. de către firma susmenționată, în condițiile în care inculpatul a menționat că anunțul de privatizare era estimat a fi făcut în perioada următoare și că deține pârghiile necesare influențării deciziei inculpatului S.I.C.. de a atribui agentul economic autohton către grupul Jetran.
Inculpatul S.S. s-a deplasat de două ori la sediul M.E.C., prima dată singur (după întâlnirea cu reprezentanții Jetran, până la ora 17.00), iar a doua oara împreună cu inculpatul B.V., la ora 19.05 (unde s-au întâlnit cu inculpatul S.I.C.. și martorul A.A., directorul Direcției Privatizare din O.P.S.P.I).
iii. În data de 1.06.2006 inculpatul S.S. s-a întâlnit cu inculpatul S.I.C.. în sediul M.E.C. în intervalul orar 9.5311.20.
convorbirea telefonică dintre inculpatul S.S. și inculpatul D.M.R. referitoare la Romaero din data de 24.05.2006 orele 14.21; inculpatul D.M.R. folosește telefonul cu nr. 43676849903324 (fil.179 vol.9 dup)
„S.S: Tati, o să las cheia lui Laurențiu R.D.:Care Laurențiu? S.S.:Șoferul lui Mustafa. R.D.: A!Ok,da. S.S.:Am un dosar pentru tine. R.D.:Da? S.S.:Da. Cu Romaero. R.D.:Ok. S.S.:În casă. L-am lăsat acolo. R.D.:Da. S.S.: Te rog să te uiți la ele, să vezi ce trebuie să traducem în engleză, ce nu trebuie să traducem în engleză. R.D.:Ca o prezentare?Da?Ok? S.S:Sunt toate documentele, o să vezi. Le-am luat azi de la Hackinen. R.D.:Da, da. S.S.: Și peste două săptămâni o să anunțe. R.D.: Uhu, am înțeles, ok. S.S.:Putem să mai amânăm, desigur, dar în timpul săptămânii. R.D.:Îhî. S.S..:Să verificăm ce e acolo și să poate să i-l dăm soției tale să îl traducă sau o putem plăti. R.D.:Da, am înțeles.E ok. O să trec în aceastădupă amiază pe la Laurențiu să iau cheia. S.S.: E într-un plic. R.D.:Da? Unde? S.S.:Pe canapea R.D.:Ok, bine. S.S: Să cauți cu atenție și o să-l găsești.”
convorbirea telefonică purtată între inculpatul D.M.R. și numitul Bardan Laurențiu în data de 24.05.2006 orele 17.37 despre întâlnirea pe care urmau să o aibă în jurul orelor 18.00 (fil.184 vol.9 dup)
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și inculpatul D.M.R. referitoare la Romaero din data de 25.05.2006 orele 16.31; inculpatulD.M.R. folosește telefonul cu nr. 436765512948 (fil.189 vol.9 dup)
„R.D.: (…) Am luat prezentarea ieri. S.S.:Hârtiile. R.D.:Da. S.S.:Ce părere ai? R.D.:E mare, dar marea surpriză este că ei propun să vândă împreună cu Craiova, nu numai Romaero. S.S.:Știu, știu, a fost propunerea mea. R.D.:Aha! Bine, în regulă! Am înțeles. Dar referitor la acesta n-au nimic în engleză? Voi vorbi cu prietenul meu. S.S.:Vorbește cu prietentul tău. R.D.:Poate au ei ceva.”
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și inculpatul D.M.R. referitoare la Romaero din data de 30.05.2006 orele 20.54; inculpatulD.M.R. folosește telefonul cu nr. 43676849903324 (fil.221 vol.9 dup)
„R.D.:Bună!Ți-am trimis prin mail câteva pagini cu Romaero.(…)Și mâine îți voi da paginile printate. S.S.:(…)Ce crezi? R.D.:Da, e bine.Este primul set și am înțeles că undeva, la mijlocul lui iunie, până pe 15 iunie, vor face anunțul. Foarte rapid. S.S.:E dificil sau cum e făcut? R.D.:Nu, nu, nu. E ca de obicei. Ca unul normal la acest nivel. Ce este special în acest caz, este că ambele sunt combinate. S.S.:Mă voi uita mâine și voi discuta cu el. R.D.:Da, da, da. S.S.:Ok!Bine, tati! R.D:Ok!La ce oră mâine?Pe la 9 la… S.S.:În jur de 9. Da, da, pentru că mă văd cu Schumi la ora 8 și apoi mă duc să mă văd cu Hackinen și la 9 mă întorc. R.D.:A, ok! S.S.:La 9.15.”
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și inculpatul D.M.R. din data de 31.05.2006 orele 10.00 referitoare la suspiciunea că au fost supravegheați cu ocazia întâlnirii care tocmai se încheiase; inculpatulD.M.R. folosește telefonul cu nr. 43676849903324 (fil.232 vol.9 dup)
mesajele tip SMS primite de inculpatul S.S. de la Suat Sokolou în data de 31.05.2006 orele 10.19.52 și 10.19.58 (fil.234, vol.9 dup)
SMS nr.1:”MEC vinde 72,9% din acțiunile SC ROMAERO SA (evaluate la 75 milioane euro) și 80,9388% din acțiunile SC Avioane Craiova SA (evaluate la 5,35 milioane euro). Interesați printre”
SMS nr.2:”alții este și Jetran! FYI, Suat”
convorbirea telefonică purtată intre inculpatul S.S. și un domn (martorul D.M., reprezentantul Jetran) din data de 31.05.2006 orele 11.13 referitoare la interesul Jetran pentru Romaero și implicarea inculpatuluiS.M. (fil.236 vol.9 dup) „S.S.: Știi ceva de Jeff? Domn: (…)Este în San Antonio. S.S.: (…)Am încercat să dau de el ieri, știi proiectul despre care am discutat anterior? (…)Iese curând.Și aș vrea să-l fac. Domn:(…) O am pe Patricia aici. Pleacă mâine foarte devreme. S.S.:Ok! Atunci când mă pot vedea cu ea sau cu tine și cu ea?(…) Uite, am o întâlnire în aproximativ 40 de minute, care va începe și voi termina în jur de 14. Atunci pot veni la tine. Domn: Dă-mi un telefon, când ești gata. S.S.:(…)Ok, ok, ok!Fiindcă vreau să știu de fapt poziția lui este da de la discuția de anul trecut, dar acum iese, putem face anunțul procesul în aproximativ 15 zile. (…)Am toată documentația la mine și vreau să știu pentru că dacă nu mergeți, merg cu altcineva. Domn: Mergem. Suntem hotărâți. S.S.:Sunteți deciși, dar să știi, de ce să bat cu voi, când putem să o facem împreună. Domn:Ok!Te așteptăm aici! S.S.: Mă înțelegi? Domn: Aha. Aha. S.S.:Deoarece mai sunt rivali care ar dori să participe, dar știi, vreau să creez o poveste sau să pun niște condiții care vor pune niște persoane în imposibilitatea de a participa. Știi, Michael s-a mutat la un fond. Conduce un fond în prezent și au peste un miliard de euro pentru investiții. Aș vrea să fac o combinație între voi și el. Domn:Minunat, prietene! Hai să…sună-mă când vei fi disponibil și aranjăm. S.S.:Ok! Domn: Aha.Pentru că azi e ultima zi și pleacă mâine. S.S.:Ok, foarte bine. Foarte bine că e aici. Da.”
convorbirea telefonică purtată de pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și inculpatul S.M.referitoare la Romaero după înâlnirea cu reprezentanții Jetran din data de 31.05.2006 orele 18.04 (fil.256 vol.9 dup)
„S.S: Mișene, am avut o înâlnire cu Patricia, persoana care este împuternicită să se ocupe de compania lui Douglas. Vor să participe. Pentru derularea afacerii vor să ți se alăture, de exemplu. Putem să ne folosim de recomandările lui. În prezent face întreținerea în Turcia – acolo fac întreținerea avioanelor timp de o lună, în timp ce în România sunt necesare trei luni. Ei susțin că toată afacerea se poate muta la Craiova, unde se poate dezvolta foarte bine (…) În prezent fac ultimele teste la ASH KIT pentru Europa, ceea ce le va permite…(…) Ea propunea… de fapt, am vorbit și despre teren. Pentru că țiam spus că ei au construit un teren de golf care este loc de agrement acolo și de fapt ne-au invitat să mergem acolo… pentru 2 zile…ca să vezi și tu ce au făcut și putem să facem același lucru aici în România. M.S.:Ok. Nu sunt sigur și ți-am spus cu privire la un cost ridicat al terenului aici în București…Sincer vorbind veniturile din exploatarea lui acolo și cele din România sunt foarte diferite și de asta nu sunt foarte optimist cu privire la afacere… S.S.:Nu, dar ea a spus că el știe foarte bine să managerieze o astfel de afacere. Îi știe pe toți jucătorii de golf, are campionat mondial de golf acolo și toate frîiele la îndemână pentru a aduce sponsori. M.S.:Așa cum ți-am mai spus…dacă poate aduce sponsori foarte bine…dar o investiție fără sponsori nu va merge. S.S.:(…)Are propria linie aeriană acolo, propriul aeroport și-a construit un hotel foarte frumos decare nu poți vedea decât în Dubai…lucruri de genul acesta. Cred că trebuie să mergem acolo. Tu nu trebuie decât să-mi spui: ok, săptamâna viitoare sau peste o săptămână(…) M.S.:Ok.Excelent.Lasă-mă să mă gândesc dacă pot să merg în weekend și poate vom avea un week-end plăcut acolo. S.S.(…)Atunci, consultă-ți agenda și hai să o fixăm pentru luni și putem merge în America pentru 2 zile. M.S.:Ok.Sper să ne vedem curând.”
convorbirea telefonică purtată de pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și inculpatul S.M., în continuarea celei menționate anterior, din data de 31.05.2006 orele 21.28 (fil.254 vol.9 dup)
„S.S.:Zburăm pe 18 la Dallas, pe 19 suntem acolo, pe 20 zburăm la Miami cu Vadim. M.S.:Ok. S.S.:Pentru că poate să vină să facă ASH KIT cu noi. M.S.:S-ar putea să nu pot veni deoarece trebuie să fiu prezent la ședința Consiliului Director care se va ține în Jersey.”
convorbirea telefonică purtată de pe teritoriul României dintre inculpatul S.S. și inculpatul S.M.referitoare la Romaero din data de 26.06.2006 orele 11.19 (fil.208 vol.10 dup)
„S.S.:(…)Mă voi întâlni cu americanii azi și voi încerca să finalizeze azi sau mâine povestea cu Romaero. M.S.:Da, avem nevoie de informații adiționale pentru a pune această ofertă la punct, dar doar dacă vei include restricția sau criteriul pe care le-am subliniat în acel scurt document, pe care ți l-am pregătit și trimis joi sau vineri. Ar trebui să fie suficient, dar ar fi mai bine dacă am putea certifica criteriile în memoriu. S.S.:Îhî. M.S.:Dar să fie în aceeași notă cu documentul cu propunerea. S.S.:Da, da.Ok! M.S.:Ce putem face, știu că pentru moment, putem investi ceva de genul 1 milion de euro pentru afacerea existentă, asta însemnând, știi, Romaero și partea cealalată. Cred că cele 10 procente peste pot fi mai mult, cele 10 existente sau le putem face cele 10 cumulativ pentru… S.S.:Da. M.S.:3-5 ani. Nu știu cât vom face afaceri cu Romaero. S.S.: Da, o voi duce azi și te voi anunța. Mă văd cu ei azi.”
procesul-verbal încheiat la 22.11.2006 în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatuluiD.M.R. Radu Mihai, procesulverbal încheiat la 8.12.2006 cu ocazia individualizării bunurilor găsite la percheziția susmenționată și 97 de file reprezentând cele 3 documente întocmite la nivelul M.E.C.-O.P.S.P.I. în legătură cu strategia de privatizare a Romaero și Avioane Craiova, care s-au găsit la domiciliul inculpatuluiD.M.R., împrejurare atestată de către acesta sub semnătură aplicată pe prima filă (fil.3 vol.4 dup, fil.8 și 41-137 vol.14 dup).
declarația inculpatului S.S. dată în faza de urmărire penală la data de 30.01.2007 în prezența avocatului său ales și a translatorului, din care rezultă că:
i. documentația cu care a fost văzut ieșind din sediul M.E.C. în ziua de 24.05.2006 orele 13.15 „este posibil să o fi preluat de la unul dintre asistenții ministrului S.I.C.”;
ii. ulterior i-a spus inculpatuluiD.M.R. „să ia mapa de la locuința mea cu indicația ca acesta să facă un rezumat a ceea ce conținea materialul, întrucât eu nu știam ce anume conține documentația”;
iii. „ulterior am primit de la Suat un SMS în care erau menținate niște cifre. Bănuiesc sau este posibil ca aceste cifre Suat Sokolu să le fi primit de la D.M.R.”;
iv. „ este posibil să fi discutat cu S.M. despre finanțarea Jetrans cu privire la toate afacerile pe care acest grup le are și nu în mod particular cu privire la preluarea S.C.Romaero S.A.și S.C.Avioane S.A.”
declarațiile inculpatului D.M.R.date în faza de urmărire penală la 30.01.2007 și 18.02.2007 în prezența avocatului său ales din care rezultă că:
i. a preluat de acasă de la inculpatul S.S. materialul referitor la Romaero și Avioane Craiova și a întocmit o traducere-sinteză în limba engleză a informațiilor cuprinse în acele documente;
ii. materialul respectiv nu purta nici un însemn din care ar fi rezultat că informațiile conținute de el ar constitui secret de stat;
iii. a considerat că toate datele cuprinse în material erau de natura celor care în mod normal și curent se pun la dispoziția investitorilor în procese de privatizare (date generale care pot fi găsite și pe internet, în broșuri de prezentare sau la Registrul Comerțului).
înscrisul redactat în limba engleză sub titulatura „SC ROMAERO SA and SC AVIOANE SA MEC Sale Note” (fil.183187 vol.5 dup);
înscrisul redactat în limba engleză, intitulat „Project 2006” găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inc. S.S. S., în care se află mențiunea olografă „Romaero pentru Diglas, Jetran T. Bank”, realizată de inculpatul S.S. (fil.150-152, vol.12 dup);
declarația martorului D.M. care confirmă interesul Jetran pentru Romaero, precum și convorbirile purtate cu inculpatul S.S. pe acest subiect (fil.438 vol.1 dup);
declarația martorului A.A., director general al Direcției de Privatizare din cadrul M.E.C.-O.P.S.P.I. referitoare la Romaero și Avioane Craiova (fil.144 vol.117 dup), din care rezultă următoarele:
i. modul de abordare a strategiei de privatizare în ce privește cele două societăți a fost stabilit de conducerea M.E.C. în comun cu Direcția Industria de Apărare din M.E.C., ideea de principiu fiind aceea de a le lansa la privatizare „la pachet”:
ii. notele privind aprobarea strategiei de privatizare (izolat sau la pachet) nu erau supuse regimului informațiilor clasificate, ci erau documente interne, în baza cărora se făceau dosarele de prezentare a societăților care erau remise eventualilor investitori abia după publicarea anunțului oficial de scoatere la privatizare;
iii. în baza acestor note, conducerea M.E.C. dispunea publicarea anunțului oficial de scoatere la privatizare, care însă nu s-a mai făcut până la începerea urmăririi penale în prezenta cauză (21.11.2006);
iv. martorul nu a dat nimănui din afara M.E.C. vreo copie de pe cele trei note.
declarația martorei B.E., expertul care a întocmit două dintre notele analizate, audiată nemijlocit de către instanța de apel (fil.240 vol.9 ds.apel), care a susținut în esență că:
i. nu a lucrat la întocmirea acestor note cu documente clasificate;
ii. știa că datele pe care le-a folosit la întocmirea notelor sunt confidențiale, asumându-și păstrarea confidențialității lor prin angajamentul pe cre l-a semnat la angajarea în O.P.S.P.I;
iii. notele de privatizare se întocmeau pentru evaluarea acțiunilor și a oportunității privatizării societăților;
iv. doar prima parte a notei referitoare la datele generale de prezentare a obiectivului de privatizat se regăseau în secțiunea A a dosarului de prezentare, care se întocmea și era accesibilă potențialilor investitori;
v. notele se întocmeau într-un singur exemplar original care, după aprobarea de către ministru, se întorcea și se arhiva la O.P.S.P.I.;
vi. nu a pus la dispoziția vreunei persoane fizice sau juridice vreo formă intermediară sau finală a celor două note la care a lucrat, nici în cadrul ministerului și nici în afara lui.
Declarația martorului N.M.R., director al Direcției Juridice din cadrul O.P.S.P.I., audiat nemijlocit de către instanța de apel (fil.242 vol.9 ds.apel), care în esență a susținut în legătură cu notele întocmite în cazul Romaero și Avioane Craiova că:
i. notele nu au avut caracter clasificat, pentru că nu au purtat o mențiune în acest sens;
ii. anumite mențiuni din note nu se regăseau ulterior în dosarul de privatizare, cum era de pildă modul de evaluare a acțiunilor;
iii. notele se arhivau la direcția inițiatoare;
iv. se obisnuia să se facă copii de pe note la nivelul Direcției Juridice, fără a se explica motivația unui asemenea demers;
v. personal nu a făcut vreo copie de pe notele avizate.
Adresa Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului nr.372/9.02.2007 în legătură cu notele întocmite în cazul Romaero și Avioane Craiova (fil.317 vol.21 dup) din care rezultă că:
i. acces la informațiile conținute în aceste note au avut salariații O.P.S.P.I. și ai M.E.C. cu atribuții în ceea ce privește întocmirea, avizarea și aprobarea lor;
ii. notele nu au fost clasificate.
Analizând prin coroborare toate aceste mijloace de probă, instanța de apel reține ca fiind dovedită implicarea inculpaților S.I.C.., D.M.R., S.S. și S.M., în forma de participație penală menționată în rechizitorii, în transmiterea, preluarea și deținerea de documente care conțineau informații confidențiale referitoare la S.C.Romaero S.A. București și S.C.Avioane S.A. Craiova, societăți de interes strategic din domeniul aeronauticii, aflate în portofoliul Oficiului Participanților Statului și Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) din cadrul M.E.C.
Chiar dacă inculpatul S.I.C.. a negat orice implicare în transmiterea acestor documente, vinovăția sa este probată în primul rând de conținutul convorbirii telefonice purtate în 24.05.2006 între inculpații S.S. și D.M.R., în care cel dintâi afirmă în mod explicit că a luat niște documente „azi de la Hackinen”, aceasta fiind porecla folosită între membrii grupului infracțional pentru inculpatul S.I.C…
Această afirmație este susținută de propria declarație dată de inculpatul S.S. în prezența apărătorului său ales, în fața procurorului, la puțin timp după începerea urmăririi penale, în care a arătat că „este posibil” ca această documentație să o fi preluat „de la unul dintre asistenții ministrului S.I.C..”, fără a nominaliza vreo persoană.
Chiar dacă inculpatul S.S. nu l-a indicat pe inculpatul S.I.C.. ca fiind persoana de la care a primit în mod direct și nemijlocit respectivele documente, instanța de apel constată că o asemenea dovadă nici nu era necesară pentru a reține vinovăția acestui din urmă inculpat, fiind suficient a se stabili că prin voința sa documentele au ajuns la inculpatul S.S., chiar dacă pentru punerea sa în practică s-a apelat la intermediari apropiați ministrului sau „asistenți” ai acestuia, așa cum i-a denumit inculpatul S.S. în declarația dată în cauză.
Cu alte cuvinte, nici nu interesează dacă la data și ora preluării documentelor, inculpatul S.I.C.. se afla în sediul ministerului (împrejurare pe care acesta a negat-o în mod constant, ca o dovadă a neimplicării sale), fiind relevant a se stabili dacă o altă persoană decât el, aflată în relații apropiate cu inculpatul S.S. (condiție necesară pentru „a justifica” o conduită ilicită de o asemenea gravitate), avea în posesie aceste înscrisuri, dar și posibilitatea de a dispune asupra acestora.
Or, o asemenea împrejurare nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă.
Din contră, probele testimoniale administrate în cauză și la care instanța de apel a făcut referire anterior, exclud existența unei alte persoane decât inculpatul S.I.C.. care să fi avut posibilitatea reală de a-i transmite inculpatului S.S. înscrisurile incriminate.
Deși este indubitabil că la aceste documente au avut acces mai multe persoane (respectiv acei salariați ai O.P.S.P.I. și M.E.C. cu atribuții în ceea ce privește întocmirea, avizarea și aprobarea lor), niciuna dintre acestea nu îndeplineau la data de 24.05.2006 tripla condiționare necesară pentru a le transforma în autori ai faptei ilicite: posesia de fapt a documentelor; posibilitatea de a dispune asupra acestora; relații apropiate cu inculpatul S.S..
Astfel, martorii A. și N., ambii cu funcții importante în M.E.C.O.P.S.P.I. și cu atribuții în elaborarea sau avizarea documentelor, au negat implicarea lor în transmiterea acestora, după cum nici relația în care se aflau cu inculpatul S.S. nu era suficient de apropiată pentru a justifica asumarea unui asemenea demers ilicit.
În privința altor funcționari din cele două instituții, cu atât mai puțin nu s-a făcut dovada existenței unor persoane, fie ele și în anturajul ministrului S.I.C.., care să se fi implicat din proprie inițiativă sau la cererea inculpatului S.S. într-o asemenea activitate vădit ilegală.
Referitor la relațiile dintre cei doi inculpați, este indubitabil că acestea erau unele care depășeau cadrul normal în care trebuiau să se desfășoare contactele dintre un demnitar al statului român și o persoană interesată de oportunități de afaceri în România.
Apelativele amicale folosite mai ales de către inculpatul S.S. și permise de inculpatul S.I.C.., întâlnirile dintre cei doi în cadru privat (cafenele și restaurante), invitațiile adresate de a participa la grătare în curtea locuinței inculpatului S.S. din Viena, împrejurarea că inculpatul S.I.C.. a fost unul dintre beneficiarii cartelelor telefonice străine distribuite de către inculpatul S.S., demonstrează un nivel de relații nu doar incompatibil cu statutul unui ministru, ci și suficient de apropiat pentru a permite transferul unor documente confidențiale din domeniul de activitate al acestuia, dar și de interes pentru inculpatul S.S..
În plus, chiar dacă apărarea a încercat o decredibilizare a inculpatului S.S. (calificat cu ocazia dezbaterilor asupra apelurilor ca fiind „mitoman”), nu se poate decela în primul rând motivația pentru care acesta ar fi invocat în mod nereal că documentele ar proveni de la inculpatul S.I.C.., mai ales că această afirmație nu a fost făcută față de un terț, ci într-o discuție cu inculpatulD.M.R., membru al aceluiași grup infracțional.
De asemenea, în dovedirea implicării inculpatului S.I.C.. în transmiterea documentelor instanța de apel invocă și o altă împrejurare, neobservată până în această fază procesuală.
Așa cum se poate constata, dintre trei note care fac obiectul analizei, una singură nu are dată/număr și nici nu poartă semnătura de aprobare a inculpatului S.I.C.., ci doar mențiunea „rog revedere cf. adnotări și separare”.
Această împrejurare a fost speculată de apărare, care a încercat să acrediteze ideea că la data de 24.05.2006 respectiva notă, care viza în esență privatizarea „la pachet” a celor două societăți din domeniul aeronautic, nu mai era de actualitate, căci prin rezoluția citată anterior inculpatul S.I.C.. dispusese practic întocmirea unor note distincte pentru fiecare societate, ceea ce s-a și realizat prin cele două note cu nr.9359 și 9360/22.12.2005.
Cu alte cuvinte, succesiunea celor trei note a presupus întocmirea mai întâi a notei vizând privatizarea la pachet, iar mai apoi, urmare a rezoluției olografe a inculpatului S.I.C., întocmirea celor două note separate pentru fiecare societate, ambele datate 22.12.2005, ceea ce prin ipoteză lipsea de relevanță informația din prima notă pe care inculpații S.S. și D.M.R. o dezbat în convorbirile telefonice ulterioare datei de 24.05.2006.
În realitate, o cercetare mai atentă a celor trei note, coroborată cu un alt înscris aflat la dosar demonstrează că lucrurile au stat invers.
În acest sens, instanța de apel observă următoarele:
– în privința criteriilor de precalificare, nota fără număr (F.N.) cuprinde referiri la necesitatea prezentării de către investitori a cifrei de afaceri și a situațiilor financiare pentru anul 2005, în timp ce ambele note aprobate în 22.12.2005 cuprind referiri la aceleași aspecte, dar aferente anului 2004 sau cel mult 30.06.2005 (fil.2,3/29,30 și 17,18 din note);
– în privința condiției privind cifra de afaceri, aceasta este de 17 milioane euro în nota F.N., lucru care l-a nemulțumit pe inculpatul S.I.C.., fapt care este probat de adnotarea sa olografă : „de ce doar atât?rog minim 50 mil.euro, dar argumentat” (vezi fil.2 din notă). Or, notele din 22.12.2005 privesc tot o cifră de afaceri de 17 milioane de euro, rezultată însă din însumarea valorii aceluiași criteriu din cele două note (12 milioane pentru Romaero și 5 milioane pentru Avioane Craiova – a se vedea fil.29 și 17 din note).
Dacă succesiunea notelor ar fi fost cea susținută de apărare, s-ar ajunge la o situație cel puțin ilogică, în care inițial inculpatul S.I.C.. nu a fost de acord cu 17 milioane de euro (cerând chiar minim 50 de milioane), pentru ca apoi tot el să aprobe cele două note, care însumate conduc la aceeași cifră de afaceri respinsă inițial ! – aceeași este situația și în privința valorii programului de investiții (mențiune „rog majorare” în nota F.N.), care nu este decât însumarea valorii din cele două note separate (15,015 milioane euro/ 10 milioane + 5,015 milioane euro), a aportului în numerar cu titlu de capital de lucru (mențiune „De râs!Rog majorare” în nota F.N.), respectiv 2,3 milioane euro/2 milioane + 300.000 euro) și a cifrei de afaceri pentru consorțiile de investitori (mențiune „Puțin?” în nota F.N.);
– deși nota neaprobată de inculpat nu are un număr și o dată pe prima pagina, pe ultima filă unde se regăsesc toate celelalte semnături necesare este menționată olograf data de 30.03.2006 (fil.17 nota F.N.) ;
– în cuprinsul notei F.N. se face mențiunea că „ Notele privind aprobarea strategiei de privatizare a fiecărei societăți în parte, respectiv S.C.Romaero S.A. și S.C.Avioane Craiova S.A.Craiova sunt anexate prezentei Note” (fil.2 nota F.N.), ceea ce dovedește că aceasta a fost întocmită ulterior celor două note, și nu invers.
Totodată, instanța de apel constată că în dosarul de urmărire penală se află copia adresei prin care nota F.N. este restituită O.P.S.P.I., prin intermediul Direcției Producția de Apărare”, solicitându-se „reformularea în conformitate cu observațiile domnului S.I.C.- ministrul economiei și comerțului și cu faptul că domnia sa a dispus vânzarea separată a pachetelor de acțiuni deținute de MEC la cele două societăți” (fil.388 vol.21 dup).
Or, așa cum se poate constata, atât data de ieșire a acestei adrese de la M.E.C.- Direcția Producția de Apărare, cât și data de intrare a ei la O.P.S.P.I. este 12.06.2006, adică ulterior datei de 22.12.2005 când au fost întocmite cele două note distincte, astfel încât, dacă s-ar admite susținerea inculpaților vis-a-vis de succesiunea notelor, s-ar ajunge la concluzia ilogică potrivit căreia subordonații din O.P.S.P.I. s-ar fi conformat cu anticipație unei dispoziții pe care ministru a dat-o abia după câteva luni!
În realitate, coroborând datele înscrise pe toate documentele emise de M.E.C. – O.P.S.P.I. în legătură cu cele două societăți din domeniul aeronautic, se pot desprinde următoarele concluzii:
– în ce privește succesiunea notelor, cele vizând strategia de privatizare a fiecărei societăți în parte (din 22.12.2005) au fost urmate de nota privind prețul de ofertă propus pentru vânzarea acțiunilor la Romaero (din 28.03.2006), toate aprobate de inculpatul S.I.C.., iar mai apoi de nota fără număr/dată și neaprobată de inculpatul S.I.C.. vizând aprobarea strategiei de privatizare „la pachet” a celor două societăți;
– în ce privește cea din urmă notă, aceasta s-a aflat la cabinetul inculpatului S.I.C.. între momentul avizării ei de către toate persoanele care din M.E.C.-O.P.S.P.I. care au semnat-o (respectiv în jurul datei de 30.03.2006, înscrisă olograf pe ultima ei filă) și cel al restituirii ei cu adnotări de către inculpatul S.I.C.. (respectiv în jurul datei de 12.06.2006, menționată pe adresă însoțitoare către O.P.S.P.I.).
Mai mult, comparând exemplarul notei privind aprobarea privatizării „la pachet” a celor două societăți, găsită cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul inculpatului D.M.R. cu cea înaintată oficial la cererea organelor judiciare de către A.V.A.S., rezultă că cea dintâi nu cuprindea adnotările inculpatului S.I.C.., ceea ce înseamnă că la data la care inculpatul S.S. a intrat în posesia documentelor, acestea se aflau în analiza ministrului Economiei și Comerțului.
Cu alte cuvinte, această succesiune a documentelor, precum și circuitul pe care ele l-au urmat, demonstrează că la data de 24.05.2006 acestea se găseau (încă) la cabinetul inculpatului S.I.C.. și așteptau aprobarea acestuia, astfel încât singura realitate cunoscută la acel moment era cea rezultată din cuprinsul notei, care se referea la propunerea de privatizare „la pachet” a celor două societăți.
Așa se explică și conținutul convorbirilor telefonice purtate între inculpații S.S. și D.M.R., precum și conținutul celor două SMS-uri expediate de Suat Sokolou, colaboratorul inculpatului S.S. către acesta din urmă, toate referindu-se la „privatizarea la pachet” a celor două societăți.
Împrejurarea că notele pentru aprobarea strategiei de privatizare a celor două societăți au fost urmate de nota fără dată/număr vizând privatizarea lor „la pachet” creează doar aparent impresia unei contradicții.
În realitate, cea din urmă notă nu cuprinde date esențial diferite față de cele conținute în notele din 22.12.2005, fiind o formă redusă a acestora (nu mai reia prezentarea generală a fiecărei societăți și nici datele referitoare la potențialii investitori), cu referire specială la metoda de privatizare și, mai ales, la decizia strategică de a le privatiza împreună, „la pachet”, iar nu separat.
Faptul că între cele trei note nu există o contradicție și că decizia a fost gândită în cunoștință de cauză, este demonstrat de referirea expresă care se găsește în conținutul notei fără dată/număr, la notele vizând aprobarea strategiei de privatizare a fiecărei societăți în parte.
Mai mult, în cuprinsul notei există și o argumentație pentru propunerea făcută, ce ține atât de tendințele manifestate în industria aeronautică, cât și de obiectivele comune urmărite în cazul celor două societăți ( a se vedea fil.1 din notă).
Concluzionând, ceea ce interesează în raport cu cele expuse anterior este împrejurarea că la momentul la care inculpatul S.S. a preluat documentele în litigiu, ele se găseau la cabinetul inculpatului S.I.C.. și așteptau decizia sa, iar aceasta nu s-a concretizat decât în perioada imediat următoare datei de 24.05.2006, fapt dovedit de data la care documentele au fost restituite către O.P.S.P.I pentru refacere, respectiv 12.06.2006 (este puțin probabil ca documentele să fi fost cenzurate cu mult timp înainte de această dată, căci aceasta ar echivala cu trenarea nepermisă a aducerii la îndeplinire a dispoziției unui ministru).
Prin urmare, documentele au fost preluate de către inculpatul S.S. de la cabinetul ministrului S.I.C.. unde acestea se găseau, iar la acel moment documentele în cauză nu erau lipsite de valoare (depășite), așteptându-se decizia inculpatului vis-a-vis de propunerea cuprinsă în notă cu privire „vânzarea în pachet comun” a acțiunilor deținute de M.E.C. la cele două societăți.
De asemenea dovedită este și împrejurarea că, ulterior preluării documentelor, inculpatul S.S. l-a contactat pe inculpatul D.M.R., pentru ca acesta să intre în posesia acestora, să le studieze și să facă o sinteză în limba engleză a informațiilor cuprinse în ele.
Contrar apărărilor pe care inculpatul D.M.R. și le-a făcut inclusiv în fața instanței de apel, aportul său nu s-a rezumat la traducerea unor documente (pentru aceasta era suficient să apeleze la soția sa, a cărei activitate distinctă rezultă din convorbirea dintre cei doi inculpați), ci a avut în vedere evaluarea datelor și informațiilor cuprinse în ele, precum și prezentarea în sinteză a celor relevante, aspecte care depășeau în mod evident abilitățile unui traducător.
Așa cum rezultă atât din convorbirile telefonice, cât și din declarațiile inculpaților D.M.R. și S.S., coroborate cu rezultatul percheziției efectuate la locuința celui dintâi, acesta s-a achitat de sarcina încredințată, preluând documentele chiar din reședința inculpatului S.S., la cererea și potrivit indicațiilor acestuia și realizând sinteza solicitată, pe care ulterior i-a transmis-o inculpatului S.S. pe email, via Suat Sokolou.
În ce privește caracterul informațiilor vehiculate, instanța de apel reține că documentele transmise, respectiv preluate nu au avut marcajele corespunzătoare înscrisurilor care conțin informații clasificate, pentru a se putea trage concluzia că inculpații au manipulat în cunoștință de cauză asemenea informații.
Astfel, potrivit art. 41 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România aprobate prin H.G. nr. 585/2002, documentele ce conțin informații clasificate poartă un număr de înregistrare precedat de un (0) pentru documentele secrete, două zerouri (00) pentru cele strict secrete, trei zerouri (000) pentru cele strict secrete de importanță deosebită și de litera „S” pentru secrete de serviciu.
De asemenea, pe fiecare pagină a documentului trebuie înscrisă clasa sau nivelul de secretizare atribuit acestuia. În fine, potrivit art. 56 atunci când se utilizează documente clasificate ca surse pentru întocmirea altui document, marcajele documentelor sursă le vor determina pe cele ale documentului rezultat, pe care se vor preciza documentele sursă care au stat la baza întocmirii lui.
În ce privește susținerea potrivit căreia Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a Romaero nr. 9360/22.12.2005 ar fi conținut informații clasificate, în rechizitorii aceasta este întemeiată în esență pe existența unor mențiuni care s-ar regăsi în „Memoriul de prezentare Romaero”, întocmit conform Normei metodologice de aplicare a O.U.G nr. 95/2002 privind industria de apărare și care ar avea caracter secret datorită unora dintre anexele conținute.
În concret, s-a susținut că datele referitoare la structura acționariatului și la obiectul de activitate (pct.1.1.9. și 1.1.11) fac parte din Anexa 1 pct. 3 și 5 din Memoriul de prezentare, iar datele referitoare la prezentarea generală a capacităților de producție și a pieței produselor, a tehnologiilor, a stării tehnice a utilajelor și a clădirilor (pct.1.1.12.2) se regăsesc în Anexele F.C.1 și F.C.2. ale aceluiași Memoriu.
În realitate, datele cuprinse în Nota întocmită în 22.12.2005 au un caracter general și nu se suprapun cu exactitate peste mențiunile din Memoriul de prezentare ( a se vedea forma și datele cuprinse în Anexele F.C.1 și F.C.2).
Dincolo de dubiul cu privire la caracterul clasificat al unora dintre informațiile cuprinse în respectiva Notă, este de observat că acest document nu poartă marcajul corespunzător unui înscris purtător de asemenea informații.
Împrejurarea că această omisiune este imputabilă sau nu vreuneia dintre persoanele care au lucrat la elaborarea lui, este lipsită de relevanță în prezenta cauză, câtă vreme ceea ce interesează este dacă persoanele care l-au manipulat (inculpații S.I.C.., S.S. și D.M.R.) au cunoscut caracterul clasificat al unora dintre informațiile cuprinse în conținutul său, prin raportare la forma acestuia.
Or, din această perspectivă concluzia este negativă, fiind susținută atât de înscrisurile, cât și de probele testimoniale aflate la dosar (a se vedea adresa A.V.A.S., precum și declarația martorei Bălulescu care a întocmit Nota, a martorului A.A. care a semnat-o în calitate de director al Direcției Privatizare și a martorului N.M.R. care a semnat-o în calitate de director al Direcției Juridice, acesta fiind și șeful structuriii de securitate a O.P.S.P.I.).
De altfel, chiar în cuprinsul actului de sesizare se arată că în cuprinsul Notei nr. 9360/22.12.2005 a fost introdusă anexa secretă FC 1 „fără a clasifica Nota la nivelul corespunzător” (fil.170 rechizitoriul nr.147/D/P/2007).
De asemenea, atât procurorul care a întocmit actul de sesizare nr.222/D/P/2006, cât și instanța de fond au reținut în sarcina inculpatului D.M.R. doar infracțiunea prev.de art.157 alin. 2 c.pen.1968.
În acest sens, prima instanță a constatat că acesta nu a avut cunoștință de caracterul secret de stat al respectivului document (fil.526 s.pen. 1081/2013), reținând în același context că neclasificarea Notei după introducerea anexei F.C.1. „nu prezintă relevanță decât în planul laturii subiective, în sensul de a constata că cei care au manipulat acele documente nu au putut avea reprezentarea faptului că aveau asupra lor date cu caracter secret de stat (în acest sens în sarcina lui D.M.R. s-au reținut disp. art.157 alin.2 Cod penal și nu art.157 alin.1 Cod penal)” (fil.527 s.pen.1081/2013).
Or, o asemenea concluzie trebuie să producă aceelași efecte cu privire la toate persoanele aflate în aceeași situație, căci ținând seama de circumstanțele speței nici unul dintre inculpați, cetățeni români și cu atât mai puțin cei străini, nu a fost în măsură să realizeze eventualul caracter clasificat al informațiilor conținute într-unul dintre documentele manipulate, în lipsa unui marcaj corespunzător al acestuia, aspect care nu le poate fi imputat.
Independent însă de caracterul clasificat sau nu al informațiilor cuprinse în documentele analizate, ceea ce se desprinde cu certitudine din probatoriul administrat în cauză este împrejurarea că acestea erau măcar în parte nedestinate publicității, având așadar un caracter confidențial.
Astfel, așa cum se poate constata din consultarea celor trei note în litigiu, fiecare din ele cuprind un capitol intitulat „prețul de ofertă al acțiunilor”, care face referiri la diferite metode de evaluare și propune în final un preț/acțiune și o valoare a pachetului de acțiuni ce urmează a fi pus în vânzare.
În privința S.C. Avioane Craiova S.A., acest preț este neschimbat și apare atât în nota nr. 9359/22.12.2005, cât și în nota fără număr/data, fiind vorba despre 7.24 euro/acțiune și o valoare totală a acțiunilor de 5.351.302 euro pentru pachetul de 80,9388% din capitalul social.
Alta este situația în cazul S.C.ROMAERO S.A., în condițiile în care prețul acțiunilor nu este specificat în nota nr. 9360/22.12.2005, ci doar ulterior, în nota nr. 2119/28.03.2006 privind prețul de ofertă propus pentru vânzarea acțiunilor deținute de M.E.C.la Romaero și mai apoi în nota fără număr/dată referitoare la vânzarea „la pachet” a celor două societăți din domeniul aeronautic, fiind vorba despre 16,44 euro/acțiune și o valoare totală a acțiunilor de 74.858.603 euro pentru pachetul de 72,9 % din capitalul social al societății.
De altfel, acest aspect a fost prevăzut chiar în nota din 22.12.2005 în capitolul 4 intitulat „valoarea acțiunilor”, în care se precizează că prețul privind oferta de vânzare de acțiuni va fi înaintat spre aprobare conducerii M.E.C. printr-o notă separată „în completarea prezentei note”, întrucât până la acea dată nu fusese finalizat Raportul de evaluare al Romaero (realizat de S.C.Irecson-Evaluări S.R.L. la 31.10.2005 și aprobat în C.A. al Romaero din 1.02.2006).
Or, câtă vreme nota separată a fost aprobată abia la 28.03.2006, iar valorile cuprinse de aceasta se regăsesc și în nota fără număr/dată, este evident o dată în plus că acest din urmă document, în posesia cărora a intrat inculpatul S.S. la 24.05.2006, este ulterior notei din 22.12.2005 privitor la Romaero.
Dincolo de valoarea propriu-zisă a acțiunilor, ceea ce interesează este mențiunea expresă făcută în toate documentele privitoare atât la Romaero, cât și la Avioane Craiova, în sensul că „prețul de ofertă nu se comunică potențialilor investitori și este doar un preț de referință pentru comparație cu prețurile oferite de către potențialii cumpărători” ( a se vedea capitolul „valoarea acțiunilor” sau „prețul de ofertă al acțiunilor” din fiecare document).
Această mențiune conferă în mod explicit un caracter nepublic, confidențial documentelor vehiculate de inculpați, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că alte mențiuni din cuprinsul acelorași documente erau eventual publice, accesibile inculpaților și pe alte căi.
De altfel, caracterul parțial nepublic al datelor din notele analizate, cu referire expresă la mențiunile referitoare la valoarea acțiunilor, rezultă și din declarațiile celor doi martori audiați nemijlocit de către instanța de apel, respectiv Bă.E. și N.M.R., care se coroborează cu conținutul dosarului de prezentare a celor două societăți reglementat explicit în capitole distincte din respectivele note.
Tot astfel, notele reglementează modul în care potențialii cumpărători erau îndreptățiți să solicite date și informații de natură tehnică, economică, financiară și juridică privind societățile de care erau interesați, respectiv după achiziționarea dosarului de prezentare și „semnarea angajamentului de confidențialitate la sediul O.P.S.P.I.”, ceea ce înseamnă că și alte date decât prețul de ofertă al acțiunilor nu erau accesibile publicului larg.
Contrar acestor mențiuni din documentele interne întocmite la nivelul M.E.C.-O.P.S.P.I., prin mijlocirea și cu ajutorul inculpaților S.I.C.. și D.M.R., inculpații S.S. și S.M. au luat la cunoștință în mod nestingherit de date confidențiale, pe care urmau să le folosească în interes personal, fiind vorba despre informații esențiale, pe care orice potențial investitor ar dori să le cunoască.
Or, probatoriul administrat în cauză demonstrează că încă din anul 2005 inculpatul S.S. se afla în contact cu unul dintre potențialii cumpărători ai celor două societăți (JETRAN International Ltd. din S.U.A. reprezentat în discuții de martorul D.M.), interesul acestuia fiind manifest și în perioada de referință, respectiv mai-iunie 2006.
Este semnificativ faptul că în ziua de 31.05.2006, la mai puțin de o oră după ce a primit prin SMS de la colaboratorul său Suat Sokolou (care o primise la rândul său de la inculpatul D.M.R.) valoarea pachetelor de acțiuni pentru Romaero și Avioane Craiova (ora 10.19), inculpatul S.S. l-a contactat pe martorul D.M. (ora 11.13) pentru a afla dacă aceștia merg înainte cu „proiectul discutat anterior”, afirmând față de acesta că „am toată documentația la mine” și că, în cazul în care nu mai erau interesați, se va reorienta către alt investitor („pentru că dacă nu mergeți, merg cu altcineva”).
În acest context, se impune a fi menționat și analizat aportul inculpatului S.M. la comiterea faptelor, mai precis coeziunea psihică stabilită între acesta și inculpatul S.S. prin acte de complicitate morală, care atestă sprijinul de care acesta s-a bucurat din partea inculpatuluiS.M.în săvârșirea faptei de care este acuzat.
Astfel, inculpatul S.M. nu doar că a știut despre planul inculpatului S.S. de a obține documente confidențiale în legătură cu privatizarea Romaero, în chiar ziua în care acest plan urma să fie pus în aplicare.
Așa cum se poate observa din toate convorbirile telefonice în care apare ca interlocutor sau este menționat, inculpatul S.M. nu a asistat pasiv la confidențele inculpatului S.S. referitoare la obținerea unor documente interne ale M.E.C. în legătură cu Romaero.
Dimpotrivă, inculpatul S.M .a încurajat conduita ilicită a inculpatului S.S. și a fost de acord să primească de la acesta o copie a documentelor obținute pe căi nelegale de la M.E.C., fapt care rezultă indubitabil din convorbirea telefonică purtată între cei doi inculpați în ziua de 24.05.2006, cu aproximativ două ore înainte de procurarea înscrisurilor.
Apoi, în cadrul aceleiași discuții inculpatul S.M. l-a sfătuit pe inculpatul S.S. în legătură cu conduita de urmat după obținerea documentelor, respectiv influențarea factorilor decizionali din România prin impunerea unor condiții în legătură cu viitoarea privatizare, de natură a afecta concurența și de a favoriza implicit investitorul susținut de cei doi inculpați.
În acest context, discuția din 24.05.2006 nu a fost una singulară, ci a fost urmată și de altele, cum ar fi cea purtată între aceiași inculpați în 26.06.2006 (și în care inculpatul S.M. se referă la includerea „restricției sau criteriului pe care le-am subliniat în acel scurt document, pe care ți l-am pregătit și trimis joi sau vineri” ) ori cea purtată între inculpatul S.S. și martorul D.M. în ziua de 31.05.2006 la ora 11.13, în prezența inculpatului S.M. (a se vedea succesiunea întâlnirilor inculpatului S.S. din acea zi, rezultată din raportul de supraveghere întocmit de S.R.I.), în care inculpatul S.S., după ce a intrat în posesia sintezei pregătite de inculpatul D.M.R., inclusiv a valorii pachetului de acțiuni ce urma a fi scos la vânzare, înfățișează reprezentantului Jetran coordonatele planului său vizând pe de o parte impunerea unor condiții care să-i favorizeze („vreau să creez o poveste sau să pun niște condiții care vor pune niște persoane în imposibilitatea de a participa”), ceea ce reprezenta o punere în practică a sugestiilor inculpatului S.M., iar pe de altă parte include implicarea directă a acestuia din urmă în privatizarea în discuție („Știi, Michael s-a mutat la un fond. Conduce un fond în prezent și au peste un miliard de euro pentru investiții. Aș vrea să fac o combinație între voi și el.”).
Prin urmare, inculpatul S.M. a fost la curent cu afacerea pusă la cale de către inculpatul S.S. în legătură cu Romaero și a fost de acord cu o viitoare implicare a sa în aceasta (prin fondul de investiții pe care îl reprezenta), context în care informațiile confidențiale obținute de acesta din urmă în mod ilicit de la M.E.C. aveau o importanță considerabilă, fiind vorba fie despre date la care potențialii investitori nu puteau avea acces la acest moment (ci doar după declanșarea oficială a procesului de privatizare și numai în condițiile legii), fie despre informații care nu se comunicau în nicio situație acestora (cum este cazul prețului de ofertă și a valorii pachetului de acțiuni).
Concluzionând, implicarea inculpatului S.M. în legătură cu faptele comise de către inculpatul S.S. a depășit limitele unei intenții de a valorifica o oportunitate de afacere în România, lipsite de orice alte conotații, ci a avut în vedere susținerea acordată în deplină cunoștință de cauză inculpatului S.S. în ce privește atât obținerea pe căi ilicite a unor informații cu caracter nepublic, cât și valorificarea ulterioară a acestora, inclusiv sub aspectul eventualei influențări a factorilor de decizie (aceiași care au pus la dispoziție datele confidențiale), astfel încât să se obțină o poziție favorabilă pentru investitorul susținut în procesul de privatizare.
În ce privește urmarea imediată a faptelor comise de inculpați, este de observat mai întâi că, deși privatizarea celor două societăți din domeniul producției de apărare aflate în portofoliul M.E.C. era prevăzută a fi inițiată în anul 2005 conform H.G. nr.184/2005 (pct.5.4.2.), acest lucru nu s-a mai întâmplat, nefiind depășită faza elaborării unor documente interne de natura celor analizate în prezenta cauză, astfel încât și la momentul soluționării prezentei cauze Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de reprezentant al statului (indiferent de denumirea sub care această instituție a existat din 2005 și până azi) a rămas acționar majoritar atât la Romaero, cât și la Avioane Craiova.
Independent de împrejurarea că de-a lungul timpului au existat sau nu și alte motivații, este cert faptul că măcar în perioada analizată, finalizată în noiembrie 2006 cu începerea urmăririi penale, procesul de privatizare a celor două societăți a fost afectat odată cu devoalarea activității infracționale expuse anterior, prin dezvăluirea unor informații și documente nedestinate publicității cu privire la strategia ministerului de resort de privatizare a respectivelor societăți.
Respectarea confidențialității informațiilor de către cei ce iau cunoștință despre acestea în virtutea funcției publice pe care o ocupă, reprezintă nu doar o chestiune de moralitate, de deontologie și de loialitate față de instituția în care își desfășoară activitatea, ci și de protejare a intereselor acesteia, mai ales atunci când sunt puse în discuție active de importanță strategică pentru statul român, propuse spre a fi privatizate.
Succesul unui asemenea proces, gestionat prin grija autorităților competente, trebuie înțeles dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte maximizarea câștigului obținut de statul român, iar pe de altă parte asigurarea unui tratament egal și nediscriminatoriu tuturor participanților la acest proces, a unei competitivități reale.
Cunoașterea de către competitori a unor informații destinate exclusiv uzului autorităților implicate în gestionarea procesului de privatizare aduce atingere intereselor statului român cel puțin din perspectiva obligației pe care acesta și-a asumat-o în fața tuturor celor interesați, odată cu declanșarea respectivului proces (începând cu demersurile cu caracter intern din cadrul instituției publice tutelare), în sensul că acesta se va desfășura transparent, în condiții de deplină legalitate și concurență.
Or, în cazul privatizării celor două societăți din domeniul apărării, patronate de stat prin intermediul M.E.C., necesitatea sistării sale a fost o consecință directă a divulgării notelor cuprinzând informații nedestinate publicității, fiind evident că în cazul în care ar fi continuat, acesta s-ar fi desfășurat în condiții neloiale.
Prin urmare, instanța de apel apreciază că faptele comise de inculpații S.I.C., respectiv S.S., S.M. și D.M.R. întrunesc de lege lata elementele constitutive ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art. 304 alin.1 din noul Cod penal, prin recalificarea faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată și care sub Codul penal anterior au fost încadrate în drept în infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete prev.de art.157 alin.1 și 2 c.pen.1968, respectiv spionaj prev.de art.159 c.pen.1968.
În acest context, cu referire la infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, instanța de apel împărtășește opinia instanței de fond cu privire la relația stabilită între nerespectarea caracterului confidențial al anumitor date/informații și periclitarea securității statului, ținând seama de caracterul strategic al domeniilor din care proveneau acestea (apărare, energie și comunicații), dar și de importanța datelor/informațiilor vehiculate, fiind astfel îndeplinite și cerințele prevăzute de textele incriminatorii din vechiul Cod penal necesare pentru tragerea la răspundere penală a inculpaților.
În ce privește forma de participație, aceasta este autoratul în cazul inculpatului S.I.C.., respectiv complicitate în cazul celorlalți inculpați, cu precizarea că în cazul inculpaților S.I.C.. și S.M. acțiunile desfășurate în legătură cu Romaero și Avioane Craiova reprezintă doar un act material al unei infracțiuni continuate unice săvârșite în dauna persoanei vătămate Ministerul Economiei, activitatea lor infracțională în legătură cu aceasta fiind mai amplă, așa cum se va arăta anterior.
Împrejurarea că persoana vătămată, deși legal citată, nu și-a făcut apărări în cursul judecării apelurilor, reprezintă doar o concretizare a modului în care statul român a înțeles să-și exercite drepturile procesuale, în condițiile în care antrenarea răspunderii penale pentru infracțiunea reținută nu este condiționată de o manifestare de voință a persoanei vătămate în acest sens.
Mai mult, chiar și în ipoteza în care persoana vătămată și-ar fi făcut apărări, eventual într-un sens care să profite inculpaților, acest fapt nu ar fi legat instanța de apel, ci ar fi constituit doar un punct de vedere ce s-ar fi impus a fi analizat din perspectiva probatoriului administrat în cauză.
Având în vedere aceste considerente, Completul de 5 Judecători constată întemeiate atât apelul Parchetului (cu referire la soluția de achitare a inculpatului S.I.C.. dispusă în opinie majoritară de către instanța de fond), dar și ale inculpaților S.S.,S.M. și D.M.R. (din perspectiva recalificării faptelor în condițiile intrării în vigoare a noului Cod penal, cu consecința stabilirii unui tratament sancționator mai blând pentru faptele comise), căi de atac care vor fi admise, sentințele apelate fiind astfel desființate în parte, iar cauza reunită rejudecată conform art.421 pct.2 lit.a c.pr.pen.
c. infracțiunile prev.de art.157 alin.2 din Codul penal 1968, respectiv art.159 rap.la art.157 alin.2 din Codul penal 1968.
c.1. activitatea infracțională legată de privatizarea S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.
Potrivit actelor de sesizare (a se vedea rechizitoriile întocmite în dosarele nr.222/D/P/2006, nr.147/D/P/2007 și nr.156/D/P/2007) infracțiunile imputate inculpaților B.V., F.M.C., S.M., S.I.C., M.D.M. și S.S. au avut în vedere în esență transmiterea, respectiv obținerea și mai apoi vehicularea pe canale informale a unor informații secrete de serviciu și confidențiale, constând în cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare al S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.) și punctajele stabilite de comisia instituită în acest scop.
În concret, prin actele de sesizare s-au reținut săvârșirea următoarelor infracțiuni:
– trădare prin transmitere de secrete prev.de art. 157 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.I.C., constând în aceea că, în calitate de ministru al M.E.C. și președinte al comisiei de coordonare a privatizării S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.), acesta a transmis la data de 28.03.2006 inculpatului S.S., cetățean străin și membru al grupului infracțional organizat, date și informații secrete de serviciu din procesul de privatizare, care prin caracterul și importanța lor fac să fie periclitată securitatea statului;
– trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul M.D.M., constând în aceea că în calitate de membru al comisiei de negociere și al comisiei restrânse numite în legătură cu privatizarea S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.), în data de 27.03.2006 a transmis date cu caracter secret de serviciu și confidențiale (secret comercial) inculpatului S.S., cetățean străin, agent al uneia dintre firmele competitoare (Enel Spa Italia), colaborator al C.S.F.B. și membru al unui grup infracțional organizat, privind cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare și punctajele stabilite de comisia din care făcea parte, date a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului;
– spionaj prev.de art.159 c.pen. 1968 comisă de inculpatul B.V., constând în aceea că în calitate de cetățean străin, angajat al C.S.F.B. și membru al grupului infracțional organizat, în perioada 11.01.10.05.2006 a luat măsuri (acte pregătitoare) în vederea obținerii de informații secrete de serviciu și confidențiale, a căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind cifrele ofertelor depuse de ofertanții competitori în procesul de privatizare al S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.) și punctajele stabilite de comisia instituită în acest scop, la data de 27.03.2006;
– acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii de spionaj în formă continuată prev.de art.159 c.pen.1968 cu aplic.art.41 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.S., constând în aceea că a procurat și transmis reprezentanților C.S.F.B. și ai Enel Spa Italia date și informații cu caracter secret de serviciu și confidențial privind privatizarea S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.), care prin caracterul și importanța lor au periclitat securitatea statului ;
– spionaj prev.de art.159 c.pen.1968 comisă de inculpatul S.M., constând în aceea că la data de 27.03.2006 a procurat de la inculpatul M.D.M. prin intermediul inculpatului S.S., ambii fiind membri ai grupului infracțional organizat, date și informații secrete de serviciu din procesul de privatizare al S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.) care prin caracterul și importanța lor au periclitat securitatea statului;
– complicitate la spionaj în formă continuată prev.de art.26 c.pen.1968 rap.la art.157 alin.2 c.pen.1968 și cu aplic.art. 41 alin.2 c.pen.1968 comisă de inculpatul F.M.C., constând în aceea că, la data de 11.05.2006 a transmis informații secrete de serviciu din procesul de privatizare al S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.) cetățeanului italian Guido, ajutându-i pe inculpații S.S. și B.V. la comiterea infracțiunii de spionaj, date care prin caracterul și importanța lor au periclitat securitatea statului .
Analiza criticilor cuprinse în apelurile inculpaților sus-arătați vizând faptele determinate imputate acestora presupune în esență următoarele:
– stabilirea dacă a avut loc o transmitere, respectiv obținere a unor date și informații referitoare la privatizarea S.C.ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.(E.M.S.);
– caracterul informațiilor vehiculate (secret de stat, de serviciu, comercial); – stabilirea dacă inculpații trimiși în judecată pentru infracțiunile menționate anterior au fost implicați în comiterea acestora, în modalitatea expusă în actele de sesizare; – urmarea imediată a faptelor comise.
Completul de 5 Judecători reține că probatoriul relevant cu privire la această parte a acuzațiilor aduse inculpaților constă în:
convorbirea telefonică purtată în România între inculpații S.S. și B.V. în data de 11.01.2006 ora 21.46 (fil.376 vol.7 dup)
„BVD: Am o întrebare pentru tine. SS: Da, domnule. BVD: Referitoare la Muntenia. SS.:Da. BVD:Ai vreun angajament? SS.:Nu. BVD:Ai vrea un angajament? Unul profitabil… SS.:Da. BVD:Ok. O să revin la tine. Cred că o să…O să mai încercăm încă o dată cu ENEL, pentru că eu cred ca vor într-adevăr să facă asta și au nevoie de ajutor.Da? Am vrut doar să mă asigur că știi… SS.:(…)Trebuie să stăm de vorbă. De aici. BVD:Am înțeles, dar nu ai nici un angajament față de nimeni… S.S.:Nu.Nu.Nu.Deloc. BVD.:Asta e foarte bine. Deci acesta a fost un telefon oportun. Nu-mi spune că nu… SS:Nu.Nu. BVD:Nu-mi spune…Ok? SS:Nu.”
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 17.01.2006 ora 18.11 (fil.414 vol.7 dup)
„BVD: Am sunat deoarece clientul nostru de la Muntenia Sud chiar vrea să câștige! (n.o.-cei doi râd) Sunt convins că ai pregătit niște prețuri foarte mari, dar încerc să înțeleg cum vrei să se desfășoare licitația, pentru că la licitațiile anterioare întotdeauna a existat și o a doua rundă, nu-i așa? MDM:Da, ne-am rezervat acest drept de a avea și o a doua rundă. BVD: Asta nu înseamnă că a doua rundă este… MDM.:Nu este obligatoriu. BVD:Este o mișcare foarte înțeleaptă și șireată în același timp.În acest fel, oferta cuiva poate fi acceptată în prima rundă și respinsă în cea de a doua. MDM.Da. BVD:Asta era prima mea întrebare referitoare la modul în care ar trebui să se comporte oamenii la prima rundă. Crezi că este probabil să se ia o decizie după prima rundă? MDM: Depinde.Dacă ofertele sunt foarte apropiate una de alta, vom face acest lucru, însă un răspuns mai probabil ar fi acesta: dacă va fi în interesul nostru, atunci așa vom face. BVD:Presupun că deja aveți și cumpărători preferați, de asemeni. MDM:Nu, nu avem. Nu am discutat (n.o-cei doi râd) BVD:Îmi cer scuze, nu ar fi trebuit să vă adresez o astfel de întrebare. Se pare că luni voi veni la București, vin pentru negocierile de la Romgaz și vom putea să ne întâlnim. MDM:Ok, la revedere.”
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 31.01.2006 ora 12.52 (fil.488 vol.7 dup)
„MDM:(…)Ce faci tu? Lucrezi pentru ENEL? BVD:Da. MDM:(râde)… BVD: Ați deschis oferta? MDM: N-avem ofertă. Ce să deschidem? BVD:Pot să te asigur că vei fi foarte plăcut surprins. MDM:Ok. BVD:Este cadoul nostru pentru tine. MDMD:Care este ordinea? Poți să-mi spui ordinea sau nu o știi? BVD:Nu ar fi corect.Îmi pare rău. Dar nu contează,o să afli în câteva ore despre ce este vorba. MDM:Nu vom putea arunca o privire la prețuri, asta sigur. BVD:Nu? MDM:Nu (în) etapa asta. Mai târziu. BVD:Când estimezi să deschizi oferta? MDM: Mai târziu, la sfârșitul evaluării tehnice. Alo? (discuția se întrerupe)”
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 31.01.2006 ora 12.5 (fil.492 vol.7 dup) – continuarea convorbirii întrerupte „BVD: S-a întrerupt în cel mai interesant moment. Te întrebam dacă-ți mai amintești estimatul pe care mi l-ai dat.Îți spuneam că acel estimat va fi cu siguranță depășit și nu doar de către noi.(…)Îți amintești că mi-ai dat un estimat când ne-am întâlnit? MDM:Da. BVD:Vei obține mai mult de atât, îți spun eu. MDM:Bine. BVD:Nu numai din partea noastră, cred că va fi mai mult de atât, câțiva ofertanți vor solicita lucrul acesta, deci ar trebui să ai concurență reală acolo. MDM:Bine.”
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 2.02.2006 ora 8.33 (fil.499 vol.7 dup)
„BVD: (…)Ceva interesant?Ați deschis ofertele? MDM:Nu. BVD:Deci, încă nu știți prețurile. MDM:Nu le știm. BVD:Când intenționați să o faceți? MDM:Poate săptămâna viitoare. BVD:Deci, acum analizați ofertel tehnice? MDM:Da. BVD:Bine. De-abia aștept să aud care sunt cifrele. După cum ți-am mai spus, cred că ar trebui să fiți plăcut surprinși.Deci, nu veți deschide ofertele până săptămâna viitoare. Până atunci ar trebui să aveți punctajul pentu ofertele tehnice, nu-i așa? MDM:Dacă terminăm până săptămâna viitoare. Nu sunt sigur, pentru că e mult de lucru. BVD: (…)Bine. În privința Muntenia Sud, presupun că deschiderea plicurilor se va face în public. MDM: Nu, nu vor fi deschise în public. Toate ofertele au fost parafate ieri pe spatele paginilor de către toate persoanele. BVD: Deci, le veți deschide în cadru restrâns și veți decide… MDM:Le vom deschide în fața comisiei. BVD:Iar cifrele vor fi ținute secrete până când decideți ce veți face? MDM:Așa se discută”.
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 10.02.2006 ora 11.54 (fil.528 vol.7 dup)
„BVD:(…)Mai am o ultimă întrebare: care sunt ultimele noutăți în legătură cu Muntenia? MDM: Nicio noutate deocamdată, dar sperăm că vom anunța conformitatea la începutul săptămânii viitoare. BVD: Doar conformitatea, fără punctaje. MDM: Da, fără nici un punctaj, pentru că este o activitate de durată, nu este simplu.. BVD:Da, îmi imaginez. MDM: Necesită timp și vrem să o facem în mod corespunzător.”
convorbirea telefonică purtată din România între inculpații S.S. și B.V. în data de 27.03.2006 ora 19.07 (fil.108 vol.8 dup)
„SS: Poți să scrii ceva? BVD: Da. SS:721… BVD:O secundă.Da, 721. SS:Apoi 94. BVD:Da. SS:Pentru 100%. Apoi 542. BVD:Scuze. 721.94 pentru sută la sută? SS:Da.Apoi 100%. Asta e…Apoi al doilea, 542. 71.16…71,7 %. Apoi 417…Alo. BVD:Da, încerc să înțeleg… SS:O să-ți spun după, scrie…unu, doi, acesta e al treilea…417. BVD: Scuze, 117, după aia ce mai e? SS:Nu, 417. BVD: 417, da. SS.După care 64.47. BVD:Da. SS:Apoi 68.58 %. BVD:Da. SS:După care avem 410, după aia ai …410 ..63.64. Asta este 68.27%. Și al cincilea este 406… BVD:Acum îmi dai complet alte numere. SS:Astea sunt…”
convorbirea telefonică purtată din România între inculpații S.S. și B.V. în data de 27.03.2006 ora 19.10 (fil.111 vol.8 dup) – continuarea convorbirii anterioare
„BVD: Da, scuze. Deci, 406. SS: 406 după care 54.07. Ceea ce înseamnă 67.7%. De fapt, astea sunt cifrele care sunt puțin mai mari decât cifrele reale, dar am evaluat. Ai o formulă bazată pe Planul de afaceri și așa mai departe. Dacă pui, de exemplu, 400, atunci cifra finală este 407 sau 417, de exemplu. BVD: Deci 542 este cifra pentru cehi? SS:Nu, este cifra pentru spanioli. BVD: Doamne, Stamen, tocmai le-am dat informația tipilor ăstora. Acum trebuie să-i sun și să le spun că sunt complet greșite? SS:Da, dar nu am convenit să la dai…Ți-am spus că trebuie să le verific.Astea sunt cifrele reale, da? Iar poziția trei este aceeași cu ce am discutat la început. Italienii, apoi spaniolii, apoi cehii, apoi RWE și apoi GDF. BVD: În regulă. Spaniolii, cehii ai doilea, apoi RWE și apoi … SS:GDF.Iar astea sunt cifrele exacte. Ți-am spus că trebuie să le iau luni de la tipul acela. Am primit lista foarte bine întocmită. Adică totul este acolo. O să primesc…Mi-a spus că mâine voi primi aceste cifre de la Hackinen, pentru că i le-am cerut și lui Hackinen, iar Hackinen l-a pus să facă rost de cifre. Iar astea sunt cifrele din…Le-a luat din caiet, din evaluare. De fapt, tipul nostru, ce ne-a spus este că punctele pe care le avem din evaluare – trebuie să verific cu ei, dar CEZ nu este pe locul doi. Este exact prima informația pe care am primit-o, adică ENEL…Ok. Vorbesc prea mult. Cert este astea sunt cifrele exacte și o să mă văd cu prietenul meu din țara lui Michal pentru a vedea care este strategia lor. Vineri o să mă duc acolo special pentru asta, să văd ce vor să facă, pentru că ei sunt cei care sunt în pericol. BVD:Bine. SS: Acestea sunt cifrele exacte, cu procentaj cu tot. BVD:Bine, am înțeles. Deci astea nu se mai schimbă. SS:Aha. BVD:Bine, mulțumesc. Și vei primi un email de la Mircea, în care îți explică care este problema noastră în România. SS:Bine. BVD:Pleci acolo? SS:Sunt aici. BVD:Deja ești acolo. SS:Desigur, de asta am primit-o. BVD:Bine.Mulțumesc mult. SS:Altfel aș fi primit-o miercuri și aș fi venit azi.Pentru că mi-a spus că este ocupat mâine cu RUTTI și o să te sun un pic mai târziu, ca să-ți spun ce am vorbit cu Wolfgang. BVD:Bine.Aștept să mai aud noutăți de la tine.Mulțumesc (…).”
convorbirea telefonică purtată în România între inculpatul M.D.M. și numitul W.S. în data de 27.03.2006 ora 20.00 (fil.113 vol.8 dup)
„WS.:Domnule M.D.M., întâlnirea tocmai s-a încheiat.(…)Poate am putea discuta mâine.Îl voi informa pe Ruttenstorfer despre aceste aspecte și apoi ar trebui să vedem mâine dacă putem găsi o soluție (…). MDM:Ne vom întâlni la ora 10. WS.:Vă veți întâlni la ora 10, bine.Mulțumesc.La revedere(…).”
convorbirea telefonică purtată în România între inculpatul M.D.M. și numitul W.R. în data de 28.03.2006 ora 12.36 (fil.121 vol.8 dup)
„WR: Bună! Sunt Wolfgang. MDM:Am mai avut o discuție cu el după întâlnire și…Aș putea să te văd înainte? WR.:Cum? MDM:Aș putea să te văd înainte de întâlnirea Consiliului de Administrație?(…)” .
convorbirea telefonică purtată din România între inculpații S.S. și S.M.în data de 27.03.2006 ora 22.39 (fil.115 vol.8 dup)
„SM:Altceva interesant? Ai ceva vești de la Dorin? SS:Da, am cifrele de la Dorin (…)Și am primit cifrele exacte de la el – pe care le voi primi mâine și de la Codruț. Pentru că i-a cerut azi să i le dea. Și trebuie să vedem, poate vineri o să vin în Cehia, pentru că… SM:Și care sunt cifrele? SS:Îți spun acum.Da, primii… SM:Poftim? SS:Primii sunt italienii, 721,probabil sunt 712, dar în plus mai sunt niște puncte care cresc…Nu știu, formula crește puțin pentru că …e mai mare. Pe locul doi sunt spaniolii cu 542, pe locul trei cehii cu 417, pe patru germanii cu 410 și pe cinci e GDF cu 406. SM:Dar ce vor să facă? SS:Cine? SM:Cum vor să facă a doua rundă? SS.Nu știu, trebuie să vorbesc cu…Te sun mai târziu, da?(…)”
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și B.V. în data de 9.05.2006 ora 16.44, în cursul căreia aceștia stabilesc să se înâlnească în aceeași zi la sediul Electrica (fil.46 vol.9 dup)
convorbirea telefonică purtată între inculpații M.D.M. și S.I.C.. în data de 9.05.2006 ora 19.06 (fil.55 vol.9 dup)
„SIC:Calculul nostru a fost unul pozitiv sau nu? MDM: A fost unul pozitiv, asta vă pot spune. Peste cea mai bună cotație de rândul trecut s-a luat o sută în plus. SIC: (râzând) Oho!Perfect!Bravo! MDM: E mai tare decât BCR-ul, Bancorex-ul. SIC: Petrom-ul. MDM: Este inimaginabil. Este de două ori și jumătate cifra de afaceri, de obicei nu se oferă peste cifra de afaceri, dvs.știți că cifra de afaceri include și curentul. SIC:Da. MDM: Este deci aberant. SIC:E foarte bun, cum să fie aberant? MDM: Este aberant de mare.”
convorbirea telefonică purtată între inculpatul M.D.M. și numita G.M. în data de 10.05.2006 ora 13.28 (fil.67 vol.9 dup)
„GB:Să știți, că n-am vorbit cu dvs., nu vă cunosc și nici nu vreau să vă cunosc.Alea două peste 750 milioane, că mi-a zis Codruț, care sunt?Una știam eu că e Enelu. Care e a doua? MDM:Nu vă pot spune, că ne facem un deserviciu. Deci, nu vă spun nimic. GB:Haideți, ziceți-mi. Una e Enelu. MDM:Nu vă pot spune, că efectiv ne facem un deserviciu, ne tragem cu stângul în dreptrul. Vă rog să mă înțelegeți. GB:Dacă el a zis două. MDM:N-a zis. Nu v-a zis nicio firmă. GB: (…)Eu vă iubesc, nu vă cunosc. Și nici măcar nu vreți să-mi ziceți. MDM: Și eu la fel, dar nu pot, că am probleme cu ei. Adică, înainte de a zice ceva, trebuie să obțin maxim cât pot de la ei. (…)Nu mă stoarceți mai tare decât pot.”
convorbirea telefonică purtată între inculpații B.V. și S.S. în data de 10.05.2006 ora 13.39 (fil.71 vol.9 dup)
„BVD: Am terminat cu întâlnirea. Care este următoarea mișcare? SS:Spune-mi ce s-a întâmplat la întâlnire. BVD:.Au fost două lucruri foarte importante. SS:Doar? BVD: Păi nu doar, însă acestea au fost cele mai importante. Deci trebuie să vorbim, să vedem cum le putem aranja. SS.Ok.”
convorbirea telefonică purtată între inculpatul B.V. și numitul Leone în data de 10.05.2006 ora 14.15 (fil.78 vol.9 dup)
„BVD:Da.Bună, Leone! L:Bună!Ai văzut mailul pe care tocmai ți l-am trimis? BVD:Nu, nu. L: A fost Bloomberg, acum două minute și spunea că ă ..stai să văd, ministrul S.I.C.. a spus că două din cele cinci oferte au depășit 7,50. BVD:Îhî, așa e.Dar unul din ei e prietenul nostru. L:Poftim? BVD:Unul din ei este prietenul nostru. L:Nu este de ajuns. Mai spune-mi. BVD:Din câte știu eu, prietenii noștri au câștigat, OK? L:Ok. BVD:Au oferit peste 800. L:Mi-au spus că au fost 800 și s-a schimbat. BVD:Exact, exact! Da, iar al doilea ofertant a fost un pic mai jos, după câte am înțeles, 7-7,2 ceva de genul acesta. L:Ok. BVD:Ok? Deci informația va fi confirmată în următoarea oră, dar asta e informația pe care o am acum. Se pare că ei au câștigat pentru că nu au ridicat prețul contractului. L:Și nivelul de confidențialitate al acestei informații? BVD: Nivelul de confidențialitate este de 95%. L:95% și e în creștere. BVD: În jumătate de oră o să am nivelul de confidențialitate la 100%,pentru că mă înâlnesc din nou cu o persoană. L:Sună-mă imediat ce te întâlnești cu el, pentru că mă înâlnesc cu ANDREA mai târziu. BVD:Foarte bine.”
Procura specială notarială din 20.01.2006 prin care ENEL numește pe ANDREA BRENTAN și Paolo Pallotti ca împuterniciți speciali ai acestei societăți în procesul de privatizare al EMS, având „deplina putere de a îndeplini în numele și pe seama ofertantului orice activitate necesară și/sau utilă, inclusiv puterea de a semna contracte, documente, acte și declarații” (fil.69, vol17 dup);
convorbirea telefonică purtată în data de 10.05.2006 ora 15.06 între inculpatul B.V. și numitul Leone care folosește postul telefonic cu nr. 393403796430, cu precizarea că prefixul pentru Italia este 39 (fil.80 vol.9 dup); identificarea conlocutorului ca fiind Leone este posibilă prin raportare la o convorbire care va fi redată ulterior și în care acesta folosește același număr de telefon (fil.245 vol.9 dup);
„BVD:Am vești bune pentru tine. Domn(L):Ok. BVD:Ok, nu vreau să vorbesc prea mult,nu vreun să spun prea multe la telefon, dar prietenii noștri sunt în topul listei, ok. L:Ok, bine. BVD: Și pentru că au fost de acord să nu mai ridice prețul, nu vor avea surprize (…) Nu pot avea surprize, nu este nicio altă variantă, serios. L:Înțeleg. BVD: Trebuie să câștige cei aleși. Și asta este confirmată acum 99,9%. Există un foarte mic procentaj de eroare, însă prea puțin probabil să se întâmple.Spaniolii au fost pe locul al doilea. L: Cu 7,7. BVD:O secundă, o secundă (după o scurtă pauză-n.n) În principiu, schema este următoarea: ministrul va primi informația, care va fi făcută publică la începutul săptămânii viitoare, Ok? L:La începutul săptămânii viitoare. Ok. BVD:Și să-ți dau restul cifrelor mai târziu. L:Da.Mulțumesc foarte mult, Vadim!”
convorbirea telefonică purtată în data de 11.05.2006 ora 8.55 între inculpații F.M.C. și S.M.(fil.92 vol.9 dup)
„FM: (…)Te-am trezit? SM:Nu,nu,nu, Însă sunt în hol, cu Stamen. FM:Bine.Am să vin și eu în 5-10 minute”
convorbirea telefonică purtată în data de 11.05.2006 ora 10.49 între inculpatul F.M.C. și numitul Guido aflat la postul telefonic cu nr.393298085287 cu precizarea că prefixul pentru Italia este 39 (fil.94 vol.9 dup)
.„FM:În al doilea rând vreau să felicit compania ta. Se pare că ați câștigat oferta pentru distribuția de energie electrică aici, în România. De fapt, în București. G:Da, Muntenia Sud. FM: Muntenia Sud, da. G:Mulțumesc foarte mult! FM:Cu puțin ajutor din partea consilierilor voștri, Credit Suisse. G:Excelent!Foarte mult!Să fiu sincer,sunt foarte mulțumit, nu știam asta. Când s-a spus asta, deja s-a dat știrea? FM:Uite ce e, știrea este publică.Ați depus oferta… G:Știam de ofertă, dar nu știam că am câștigat. Trebuia să mai facem o negociere până în data de …Nu-mi aduc aminte data, cred că era 15. FM:Sunteți cu 50 de milioane mai sus. G:Da? FM:Deci sunteți 820, Iberdrola este 770. Deci în principiu cred că ați câștigat, pentru că nu ați avut foarte multe chestiuni în contract. G:Excelent!Mulțumesc foarte mult!Nu știam. FM:Nu am vrut să te sun ieri, pentru că ieri nu era publică această știre, așa că… G:Aha!Bineînțeles. FM:Nu e bine să dai o veste atunci când e pe jumătate publică, știi.(…)Vreau să spun că decizia finală nu s-a luat încă, dar sunteți pe val! G:Mulțumesc mult!Apreciez că m-ai sunat.”
convorbirea telefonică purtată în data de 11.05.2006 ora 14.58 între inculpații F.M.C. și S.M.(fil.96 vol.9 dup)
„SM:(…)Ai vorbit cu Guido,ai vreun răspuns? FM:Nu, o să…Scuze! Am vorbit cu Guido, el nu știe nimic. O să-l sun direct pe tip. SM:L-am sunat eu, știi, l-am sunat pe Nicola(e), dar.. FM:Și? SM:O să mă sune înapoi, nu am vorbit cu el. FM:Ok, ok.”
convorbirea telefonică purtată în data de 11.05.2006 ora 19.11 între inculpații M.D.M. și S.I.C.. (fil.100 vol.9 dup)
„SIC:Avem două probleme, una că am vorbit acum cu ăștia de la Bloomberg și practic ieri cineva de acolo, din comisie, le-a trimis pe fax în piața o listă cu ofertele financiare la primii cinci, ceea ce nu e în regulă. MDM: Dar cine dracului putea să facă chestia asta? SIC: Asta nu știu, habar nu am. Tu trebuie să-mi spui, că știi cine a avut acces la datele astea. MDM:Nu am avut decât eu și Stancu de la Electrica și cu ăsta de la Price. SIC:Vorbește cu Stancu și vezi care e chestia. MDM: (…)Dar la presă de la mine, oricum nu a… SIC: Nici de la mine. E drept că eu am vorbit-o cu premierul și pe acolo mai era ăsta…Mai erau doi. Dar nu cred eu că s-au dus cu astea în piață ieri. MDM: Și nici Stancu să știți că nu… SIC: Și atunci de unde…Acum, oricum, asta e. Voi în cât timp dați rezultatele?În două săptămâni? MDM:Noi săptămâna viitoare…Noi suntem gata cu rezultatele. SIC:Păi, hai, ce mai așteptați? MDM:Dar vrem să facem o notă din asta aprobată de premier, ca să anunțăm pe primii doi. SIC:Ok. MDM: (…)Pentru că erau niște lucruri care nu erau clare, le-am cerut niște confirmări în scris. Pe astea le avem până vineri. După care nu mai avem ce negocia, că contractul e acela, dacă ne confirmă chestia asta, trebuie să-l chemăm la semnare. Ca să putem să-l semnăm, la semnare ne trebuie Hotărâre de Guvern. SIC:Am înțeles. Și dacă nu-l semnează el… MDM:Atunci mergem la al doilea. SIC:Ok.” .
convorbirea telefonică purtată în data de 12.05.2006 ora 12.46 între inculpații M.D.M. și S.S. (fil.104 vol.9 dup)
„SS:Poți să mă suni pe celălalt telefon? MDM:Nu sunt în București astăzi. SS:Nu, dar nu este cu tine? MDM:Nu este cu mine, sunt în Transilvania. SS:Ok, dar pot să te întreb despre invitația de săptămâna viitoare pentru acei domni din Italia? MDM:Da. SS:Au fost invitați și s-au speriat, de ce? MDM:Nu-ți face griji. SS:Este vreo problemă sau…? MDM:Nu e nicio problemă!Sunt anumite lucruri care trebuie confirmate înaintea anunțului final al… SS:Ok , dar nu există probleme majore sau ceva de genul ăsta. MDM:Nu, acest lucru ține de procedură. SS:Ok, după proceduri trebuie să.. MDM:Trebuie să vină și să discute și așa mai deprate.Voi fi acolo săptămâna viitoare. SS:Ok, dar numai pe ei i-ai invitat? MDM:Da.Nu-ți fă griji, voi fi prin preajmă. SS:Ok.Pentru că sunt speriați și au sunat. MDM:Nu-ți fă griji!Da? SS:Ok.”
convorbirea telefonică purtată în data de 15.05.2006 ora 16.26 între inculpații S.S. și D.M.R., care folosește cartela telefonică cu nr.43676849906777 (fil.106 vol.9 dup)
„SS: (…)Vreau să te întreb ceva. DRM: Te rog. SS:În mod normal, se trimite de la MEC o scrisoare primului ministru pentru Electrica…pentru Muntenia cu câștigătorul… DRM:Un raport referitor la proces? SS:Da.Îl poți ruga pe prietenul tău să facă rost de o copie?
DRM:Nu, pentru că nu este în România până la sfârșitul săptămânii acesteia. SS:Bine, atunci trebuie să-l sun pe Dorin. DRM:Da, vorbește cu Dorin.”
convorbirea telefonică purtată în data de 17.05.2006 ora 13.07 între inculpații M.D.M. și S.S. (fil.135 vol.9 dup)
„SS:Ce faci tati? MDM:De ce nu mă suni pe celălalt telefon? SS:(..)Cum stai cu timpul? MDM:Sunt în oraș. Tu unde ești? SS:Sunt la Byblos, tocmai am comandat o pizza. MDM:Pot veni, dar numai pe la ora 14.00. SS:Ok.La ora 14.00.”
convorbirea telefonică purtată în data de 17.05.2006 ora 21.28 între inculpații B.V. și S.S. (fil.148 vol.9 dup)
„SS:Am două vești bune. Ok.Am scrisoarea la mine. BVD:Ok. SS:Dar am primit-o în seara asta și de asemenea am primit de la Michal faxul tău.(…)Scrisoarea este exact despre ce am discutat noi. BVD:Recomandarea.Excelent! SS:Da, e…O să mă uit acum la ea. BVD:Poți să mi-a trimiți acum? De ce să mai așteptăm?Trimite-mi-o acum prin fax. SS:Problema e că sunt acasă și nu am fax.Da. BVD:Atunci nu e nicio problemă. Deci scrisoarea este o recomandare despre ce am discutat și ar trebui să fie aprobată. SS:Da, da.De fapt este în susul paginii, unde scrie: să fie aprobat de, bla, bla.Și spune cine și arată punctele. Totul este acolo.(…)E înăuntru. Totul este în interior. E scris. BVD:Face o recomandare pentru câștigător și cere aprobarea? SS:Da, da.(…)Ce vroiam să-ți spun?Michal e mâine în Londra. BVD:Așa e, da. SS:Te rog, nu uita să îl vezi, să discutați despre structura pentru Hristo! BVD:Desigur. O să mă întâlnesc cu el dimineață și vom discuta. Sper că în curând va trimite factura și italienilor. SS:Ok.”
Nota privind stadiul procesului de privatizare al EMS emisă de M.E.C. sub nr.02003/17.05.2006 și supusă aprobării Prim ministrului Călin Popescu Tăriceanu, în care se menționează:
i. Clasamentul celor 5 ofertanți stabilit de Comisia de negociere după evaluarea ofertelor angajante îmbunătățite;
ii. Ponderea criteriilor utilizate în evaluare (90% prețul oferit și 10% contractul de privatizare);
iii. Etapele de urmat în continuare, astfel cum au fost stabilite de Comisia de negociere (anunțarea primilor doi ofertanți, parafarea contractului cu ofertantul preferat, prezentarea contractului Guvernului în vederea semnării, prezentarea proiectului de lege privind aprobarea privatizării, care va permite plata prețului și transferul acțiunilor);
iv. Rugămintea adresată prim-ministrului de a fi de acord cu propunerea de selectare menționată și parcurgerea etapelor de urmat în vederea finalizării tranzacției (fil.38, vol.18 dup)
convorbirea telefonică purtată în data de 24.05.2006 ora 16.18 între inculpații M.D.M. și B.V. (fil.182 vol.9 dup)
„BVD: (…)Apropo, ce s-a întâmplat cu Muntenia Sud? S-a încheiat totul?Putem sărbători sau..? MDM:Poate săptămâna viitoare. BVD: (râde) MDM: Nu fii îngrijorat, fii fericit! (râde)”
Raportul de supraveghere întocmit de SRI și declasificat în faza apelului (fil.156 verso, vol.9 ds.apel), din care rezultă că în ziua de 31.05.2006:
i. inculpatul S.S.s-a deplasat la sediul MEC de unde a ieșit la ora 17.00, s-a întors la hotelul Hilton, unde s-a întâlnit cu inculpatul B.V.;
ii. la ora 19.05 cei doi inculpați au revenit la sediul MEC, unde s-au întâlnit cu martorul A.A. și cu inculpatul S.I.C..
convorbirea telefonică purtată între inculpatul S.I.C.. și martora I. R. în data de 31.05.2006 ora 16.50 (fil.251 vol.9 dup)
„R.I: (…)După aceea am Stamen, care am înțeles că a vorbit cu dumneavoastră. El ar fi vrut mâine să vină cu Vadim. Poate să vină azi, pe la 19.00? SIC: (…) Nu știu să-ți spun. Depinde cât stăm la inundații, dar o să înceapă pe la 17.15, că de-abia s-a terminat ședința de Guvern și o să dureze cel puțin o oră, dacă nu o oră jumătate. Păi ce să-ți spun? (…)19-19.15”
convorbirea telefonică purtată între inculpatul B.V. și numitul Leone în data de 31.05.2006 ora 20.06 (fil.245 vol.9 dup)
„BVD:Bună, Leone!Vadim sunt! L:Hei! BVD:Te-am sunat să te anunț că sunt în România și tocmai am avut o întâlnire cu ministrul. L:Îhî. BVD:Și acum s-a confirmat faptul că la ședința de Guvern de azi s-a validat câștigătorul. L:Ok. BVD:Ok…și anunțul va ieși în curând. Trebuie doar depășiți câțiva pași birocratici. L:În seara asta sau mâine? BVD:Nu.Puțin probabil să fie azi…Îl vor face probabil până la sfârșitul săptămânii sau cel mai probabil luni. L:Dar e confirmat? BVD:Guvernul a confirmat că ENEL e câștigătoarea licitației. L:Fantastic. Asta e o veste foarte bună!(…)Bine.Mulțumesc.La revedere.”
convorbirea telefonică purtată în data de 2.08.2006 ora 13.06 între inculpații B.V. și S.S. (fil.77 vol.11 dup) .
„BVD: (…)Următoarea chestie: Enel și Muntenia Sud. M-au sunat și mi-au spus că sunt foarte nervoși deoarece săptămâna trecută niște oameni din Guvern au chemat Banat și Dobrogea, celelalte două societăți, iar acum verifică dacă se încadrează în criteriile de privatizare pentru cele două companii. Se tem că unii oameni vor încerca să folosească asta împotriva lor în legătură cu Muntenia Sud. Este imposibil să se încadreze 100% cu specificațiile de privatizare și se tem că fac asta înainte de a se aproba Muntenia Sud pentru a putea spune: Nu ar trebui să dăm Muntenia Sud Enelului pentrui că nu s-au încadrat la celelalte două societăți. Știi ceva despre asta? SS:Nu, dar pot să verific. Am întâlnire azi la ora 15.30 cu Hackinen. BVD:Bine.Întreabă-l ce se întâmplă, pentru că ei chiar vor să încheie.Da? SS:Bine. BVD: Și noi am vrea să încheiem. SS:Pot să forțez ceva? BVD:Ce vrei să spui? SS:De ce au nevoie?…Guvern BVD:Nu.Află doar ce se întâmplă. Poate e doar o procedură standard. Trebuie doar să întrebi când se încheie cu Muntenia Sud.Eu înțeleg că totul este pregătit, nu? SS:Pentru definitivare? BVD:Da.Pentru definitivare, pentru ca ENEL să poată plăti banii. SS:Contractul este aprobat? BVD:Verifică.Guvernul nu a aprobat contractul și ar fi bine să înțelegem de ce nu a făcut asta.Da?Oamenii de la ENEL sunt îngrijorați. Poate nu-i spui lui Hackinen asta, dar oamenii de la ENEL sunt îngrijorați că verificarea de la Banat și Dobrogea este făcută pentru ca unii oameni din Guvern să poată spune:Hai să nu aprobăm contractul pentru Muntenia Sud.Da?Sunt nervoși și întreabă:De ce fac asta acum? Poate sunt oameni care nu vor să aprobe contractul.Da? SS:Da. BVD:Cam aici suntem. SS:Atunci te sun imediat după întâlnire.”
convorbirea telefonică purtată în data de 2.08.2006 ora 15.27 între inculpații B.V. și S.S. (fil.80 vol.11 dup)
„SS:Salut!M-am întâlnit cu Dorin.(…)M-am întâlnit cu el și am discutat despre asta. Nu este nici un pericol, însă spune că tipii ăia au dușmani în țară.(…)Niște oameni de la Electrica au iscat scandalul acesta, dar nu este nicio șansă să fie oprită.Nu este nicio șansă să fie vreo problemă pentru că el trebuie să scrie raportul. BVD:El trebuie să scrie raportul. SS.Da.Va scrie raportul pentru mâine.Mâine la ora 5 este întâlnirea cu conducerea Electrica pentru a discuta despre asta.Spune că se duce în concediu săptămâna viitoare, iar la începutul lui septembrie va fi gata să semneze.La mijlocul lui septembrie.Poți să le spui că în septembrie se va semna cu siguranță, iar după aceea va trece prin Guvern și se va finaliza. BVD:Și de ce face Electrica asta? SS:Există oameni din opoziție care nu au fost mulțumiți de vânzarea primelor două companii și de aceea au iscat asta.Nu sunt din actualul Guvern, sunt din opoziție. BVD:Am înțeles.Deci el crede că nu au puterea să facă ceva? SS:Nu.Nu pot să facă nimic.A zis că nu trebuie să fie îngrijorați, însă întrebarea care s-a pus este complet idioată.Acum el trebuie să stea și să-și facă treaba și are nevoie de timp ca să facă raportul. El este cel care face raportul. BVD:Deci ministerul face raportul sau Electrica? SS.Nu. Ministerul face raportul. BVD: (…)Da, dar cum a putut fostul Guvern să nu fie mulțumit de privatizare?Ei au făcut-o. SS:Nu, el spune că sunt unii care nu au fost mulțumiți la ora aceea. BVD:Da, dar își fac singuri probleme.Dacă a fost prost făcută, atunci e vina lor. SS:Da, dar nu le pasă. Încearcă doar să facă probleme. Poate că nu au vorbit cu oamenii cu care trebuia și cei care au fost lăsați pe dinafară fac scandalul de acum.(…)Nu are nimic a face cu cei care sunt la putere acum. BVD:Am înțeles. Deci intenționează să aprobe privatizarea. SS:Da. A spus să nu îmi fac griji. A spus că nu a avut timp să-l scrie azi și îl va scrie la noapte și mâine. BVD:Dar nu îl face el, personal. SS:Ba da. BVD:Chiar îl va face el?Lucrează el?(…)Sună foarte ciudat. SS:Asta e ce mi-a spus sau poate că vrea să pară mai important decât este. BVD:Nu cred că o să-l scrie chiar el.(…)”
Raportul Comisiei pentru coor.area privatizării și al Comisiei de negociere privind derularea procesului de privatizare și încheierea negocierilor în vederea semnării contractului de privatizare a E.M.S.(fil.2 și urm., vol.18 dup), în care se precizează explicit că:
i. „în analiza componentei financiare a ofertelor angajante, având în vedere necesitatea asigurării confidențialității informațiilor în măsura în care se apreciază că o astfel de abordare asigură avantaje economice pentru finalizarea procesului, în condițiile unui nivel extrem de ridicat de competiție (8 societăți reputate), care trebuie valorificat prin menținerea unei presiuni competitive asupra concurenților, s-au avut în vedere principiile enunțate în anexa 1”;
ii. „pentru asigurarea păstrării confidențialității datelor în interesul maximizării ofertelor angajante îmbunătățite, conform mandatului acordat de Comisia de coor.are, Comisia restrânsă a acordat punctajul maxim de 80 de puncte pentru oferta de preț cu prețul cel mai mare…”;
iii. „din aceleași motive determinate de necesitatea păstrării confidențialității prețurilor individuale oferite, pentru interesul tranzacției, Comisia restrânsă a cumulat punctajul total din tabelul de mai sus (n.n.-pentru planurile de afaceri și modificările propuse la documentele tranzacției) cu punctajul rezultat din evaluarea prețului și a rezultat următorul punctaj total prezentat în ordine descrescătoare”;
iv. „în data de 5.03.2006 au fost făcuți cunoscuți, în ordine alfabetică, cei cinci investitori calificați care au întrunit punctajul necesar participării la faza de oferte angajante îmbunătățite (…); cei 5 investitori calificați au fost informați asupra nivelului aproximativ al celui mai mare preț oferit (fără a indica exact prețul cel mai mare);s-a apreciat că prin comunicarea acestui nivel de preț, investitorii vor fi orientați să își maximizeze ofertele de preț”;
v. „Comisia de negociere a susținut și Comisia de coor.are a avizat trecerea la etapa depunerii de oferte îmbunătățite întrucât interesul investitorilor era mare, ceea ce demonstra că se vor putea obține prețuri mai bune chiar din partea celor care au oferit în prima fază prețuri mari”;
vi. „la data de 9.05.2006 ora 16,00 au fost depuse oferte angajante îmbunătățite din partea celor cinci investitori calificați”;
vii. „ pentru a nu fi afectată capacitatea și libertatea de negociere a Vânzătorului, s-a decis ca punctajul pentru oferta financiară împreună cu punctajul pentru oferta tehnică să fie făcute cunoscute după clarificarea unor detalii necesare definitivării; viii. „în perioada 17-18.05.2006 ofertanții clasați pe pozițiile 1 și 2 au fost invitați să formuleze clarificări privind poziția finală legată de unele aspecte cuprinse în ofertele tehnice depuse, fără ca aceștia să fie informați despre poziția pe care o ocupă” .
Nota din 5.06.2006 privind aprobarea rezultatului evaluării ofertelor angajante îmbunătățite (fil.35, vol.18 dup) din care rezultă că:
i. După realizarea parafării contractului de privatizare se va face cunoscut public ofertantul care a ocupat primul loc (ofertantul preferat) și ofertantul clasat pe locul al doilea (ofertantul de rezervă);se are în vedere această abordare pentru a nu fi afectată capacitatea și libertatea de negociere a vânzătorului (S.C.Electrica S.A.);
ii. În privința etapelor de urmat, termenul estimat pentru comunicarea rezultatului evaluării cu nominalizarea ofertantului care a ocupat primul loc și a ofertantului clasat pe locul al doilea a fost chiar ziua întocmirii notei, respectiv 5.06.2006
Nota din 9.05.2006 privind modalitatea de desfășurare a sesiunii de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite (fil.41 vol.18 dup), din care rezultă :
i. Procedura pentru deschiderea, semnarea și inițializarea documentelor ofertei financiare îmbunătățite;
ii. Toți membrii Comitetului și ai Comisiei de negociere au obligația de păstrare a confidențialității informației de preț la care au avut acces.
Nota din 17.02.2006 privind nominalizarea unor reprezentanți ai Comisiei restrînse care va proceda la deschiderea ofertelor financiare depuse pentru privatizarea E.M.S. (fil.53 vol.18 dup) din care rezultă că:
i. din compunerea comisiei restrânse care va evalua ofertele financiare vor face parte, alături de doi reprezentanți nominalizați de consultantul PWC și inculpatul M.D.M., precum și martorul Stancu Cătălin (director adjunct privatizare în cadrul Electrica S.A.);
ii. cei patru reprezentanți ai Comisiei restrânse vor fi singurele persoane care vor avea acces la informațiile cuprinse în ofertele financiare și vor proceda la evaluarea acestora.Ceilalți membri ai Comisiei de negociere, precum și membrii Comisiei de coor.are vor lua ulterior cunoștință de rezultatul evaluării.
Nota din 14.02.2006 privind întâlnirea Comisiei pentru coordoarea privatizării (fil.59 vol.18 dup), din care rezultă:
i. Modalitatea în care au fost deschise ofertele financiare în data de 31.01.2006 (contrasemnate pe verso de reprezentanții ofertanților, resigilate, fără a fi citite);
ii. În ce privește evaluarea ofertelor financiare, comisia restrânsă va proceda la deschiderea ofertelor de preț în data de 17.02.2006 și va stabili acordarea celor 80 de puncte pentru oferta cu prețul cel mai mare, menținând confidențialitatea punctelor acordate fiecărui ofertant;
iii. Comisiei de negociere și consultantului li se vor prezenta punctajele acordate în ordine descrescătoare fără a indica nominal cât s-a acordat fiecărui ofertant.
Declarația martorului A.A., membru al Comisiei de negociere, din care rezultă că:
i. Ofertele financiare au fost cunoscute de cei 4 membri ai comisiei restrânse, iar cifrele aveau caracter confidențial (nu erau destinate publicității și nici celorlalți ofertanți), ii. Inculpații S.S., B.V. șiS.M.nu au fost consultanți financiari pentru vreunul dintre ofertanți, fiind necesară o împuternicire în acest scop.
Declarația martorului C.M., șeful O.P.S.P.I. și membru al Comisiei de coor.are, din care rezultă că: i. Cifrele reprezentând ofertele angajante erau confidențiale până la momentul comunicării lor oficiale; ii. Nu cunoaște dacă inculpații S.S., B.V. șiS.M.au avut calitatea de consultant oficial pentru vreunul dintre cei 8 ofertanți și nu a fost contactat de aceștia în ce privește privatizarea societăților comerciale din cadrul O.P.S.P.I, exceptând situațiile în care au fost consultanți oficiali.
Declarația martorului C.C., membru al Comisiei de negociere, din care rezultă că inculpatul M.D.M. și martorul Stancu au fost sigurele persoane care au avut acces la documentele tranzacției, în calitatea lor de membri ai comisiei restrânse;
Declarația martorului S.C., membru al Comisiei restrânse, din care rezultă că nu i-a cunoscut pe inculpații S.S., B.V. și S.M.;
Lista informațiilor secrete de serviciu în cadrul FDFEE Electrica Muntenia Sud, întocmită de managerul de securitate și aprobată de directorul general sub numărul S 23/02 din 21.10.2004 și CDC S4/21.10.2004, potrivit căreia constituie secret de serviciu orice tip de ofertă (angajantă sau neangajantă, tehnică sau financiară) primită de S.C. Electrica S.A. în procesul de privatizare al filialei Electrica Muntenia Sud, de la firmele de consultanță, potențiali investitori și/sau instituții financiare (inclusiv documentele de intenții, depuse în fazele de preselectare, pe baza criteriilor de eligibilitate); raport de evaluare și/sau rapoarte de prezentare a strategiilor de privatizare, înaintate de firmele de consultanță, partenere contractuale ale S.C. Electrica S.A. în procesele de privatizare / postprivatizare ale filialei Electrica Muntenia Sud.
Reevaluând materialul probator administrat în cauză cu referire la procedura de privatizarea a Electrica Muntenia Sud (E.M.S.), instanța de apel constată că informațiile vehiculate de inculpați nu au avut un caracter public, ci confidențial, iar în cazul ofertelor primite de la potențialii investitori, acestea au constituit secret de serviciu.
Caracterul nepublic al acestor informații a fost cunoscut atât de către inculpații cetățeni români direct implicați în procesul de privatizare (inculpatul S.I.C.., ca președinte al Comisiei de coordonare a privatizării și inculpatul M.D.M., ca membru al Comisiei de negociere și mai ales al Comisiei restrânse), cât și de inculpații cetățeni străini, care au acționat pentru susținerea intereselor unora dintre competitori.
Împrejurarea că toți inculpații au cunoscut caracterul confidențial, nepublic al informațiilor traficate rezultă atât din conținutul documentelor oficiale întocmite și semnate de către inculpații implicați direct în procesul de privatizare ( a se vedea Notele menționate anterior), cât și din conținutul convorbirilor telefonice purtate între membrii grupului infracțional, în special cetățenii străini, în care există referiri explicite la confidențialitatea informațiilor privitoare la valoarea ofertelor financiare care au determinat clasamentul ofertanților după prima etapă a procesului de privatizare, precum și la identitatea câștigătorului final al acestuia, mai înainte de nominalizarea sa oficială.
Confidențialitatea unor asemenea informații este o condiție sine qua non pentru asigurarea unei competitivități reale între toți potențialii investitori și presupune ca niciunul dintre aceștia să nu aibă acces preferențial la informații esențiale, nepublice, care influențează decisiv adjudecarea finală a societății scoase la privatizare.
În acest sens, cunoașterea valorii ofertelor financiare angajante depuse de ceilalți competitori, în condițiile în care acestea trebuiau să aibă un caracter confidențial, a reprezentat un avantaj creat în favoarea câștigătorului final, prin conjugarea acțiunilor cu caracter infracțional comise de inculpații membri ai aceluiași grup infracțional organizat.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că ENEL, câștigătorul final al procesului de privatizare, s-a aflat pe primul loc și după prima etapă, cea a ofertelor angajante, în condițiile în care competiția pentru adjudecarea E.M.S. nu era încă finalizată, astfel încât oricare dintre cei 5 investitori calificați în runda a doua putea deveni câștigătorul final, prin formularea unei oferte îmbunătățite.
Faptul că inculpații erau pe deplin conștienți de această împrejurare și, implicit, de importanța cunoașterii valorii ofertelor angajante, rezultă din dialogul purtat în 17.01.2006 între inculpații M.D.M. și B.V. („În acest fel, oferta cuiva poate fi acceptată în prima rundă și respinsă în cea de a doua.”).
Astfel, pentru a oferi un preț maximal, de natură a garanta adjudecarea societății supusă privatizării, un avantaj important îl putea constitui poziționarea celorlalți competitori după prima rundă și, mai precis, valoarea ofertei financiare a fiecăruia dintre ei (în condițiile în care aceasta avea o pondere de 80%, respectiv 90% din punctajul obținut după prima, respectiv a doua rundă a procesului de privatizare). În acest sens, oferta îmbunătățită a ENEL a ținut seama nu doar de posibilitățile financiare ale acesteia, ci și de potențialul de creștere al celorlalți competitori, prin raportare la ofertele inițiale ale acestora, la care au avut acces prin contribuția inculpaților direct implicați.
Relevanța informației traficate de inculpați este demonstrată de evoluția ofertelor financiare ale primilor doi competitori. Așa cum se poate observa, decalajul dintre aceștia s-a redus considerabil după formularea ofertelor financiare îmbunătățite: – oferte angajante: 721 milioane euro/pachet acțiuni (ENEL) față de 506 milioane euro/pachet (Iberdrola); – oferte angajante îmbunătățite: 41,28 euro/acțiune (ENEL) față de 39,55 euro/acțiune (Iberdrola) sau 820 milioane euro/pachet acțiuni (ENEL) față de 770 milioane euro/pachet (Iberdrola); Având la dispoziție informațiile obținute de la inculpați, ENEL și-a putut ajusta noua ofertă, plusând cu (doar) 100 milioane euro, față de principalul competitor, sumă ce s-a dovedit a fi necesară și suficientă pentru adjudecarea E.M.S.
Cu alte cuvinte, cifrele vizând ofertele angajante au avut rolul de a orienta ENEL pentru cea de-a doua etapă a procesului de privatizare, astfel încât să poată oferi o sumă suficient de mare pentru a-i asigura succesul, dar îndeajuns de mică prin raportare la cea pe care ar fi fost dispusă să o aloce pentru E.M.S. în lipsa datelor primite de la inculpați.
În privința nominalizării câștigătorului imediat după depunerea și analizarea ofertelor angajante îmbunătățite, aceasta a încălcat de asemenea confidențialitatea datelor aferente procesului de privatizare, în condițiile în care în toate documentele oficiale întocmite de Comisiile implicate în acest proces, publicitatea câștigătorului trebuia făcută numai după scurgerea unui interval de timp necesar pentru desfășurarea unor discuții clarificatoare cu competitorii de pe primele două locuri.
În acest sens, deși în data de 9.05.2006 au fost depuse oferte angajante îmbunătățite, pentru a nu fi afectată capacitatea și libertatea de negociere a vânzătorului, s-a decis ca punctajul pentru oferta financiară împreună cu punctajul pentru oferta tehnică să fie făcute cunoscute după clarificarea unor detalii necesare definitivării.
Astfel, în perioada 17 – 18.05.2006 ofertanții clasați pe pozițiile 1 și 2 au fost invitați să formuleze clarificări privind poziția finală legată de unele aspecte cuprinse în ofertele tehnice depuse, fără ca aceștia să fie informați despre poziția pe care o ocupă.
Cu toate acestea, ENEL a cunoscut că este câștigătorul privatizării încă din 10.05.2006, fapt probat de discuțiile purtate între inculpații cetățeni străini și alți intermediari sau chiar reprezentanți ai ENEL (numiții Leone și Guido), ceea ce a afectat „capacitatea și libertatea de negociere a vânzătorului” prevăzută în mod explicit în documentele menționate anterior întocmite de autoritățile române direct implicate în privatizarea E.M.S.
În aceste condiții, știindu-se deja câștigători, reprezentanții ENEL „s-au speriat” atunci când autoritățile române i-au chemat pentru discuții clarificatoare, potrivit procedurii expuse anterior.
În aceeași linie a divulgării/obținerii unor informații nedestinate publicității s-au înscris și demersurile inculpaților în sensul :
– intrării în posesia unui document destinat a fi aprobat de primministrului României în legătură cu finalizarea privatizării E.M.S.( a se vedea Nota din 17.05.2006 emisă de MEC și semnată de inculpatul S.I.C.. privind stadiul acestui proces);
– cunoașterii conținutului discuțiilor din ședința de Guvern din 31.05.2006 în care „Guvernul a confirmat că ENEL este câștigătoarea licitației”;
– cunoașterii discuțiilor provocate de persoane din cadrul Electrica după declararea societății câștigătoare, dar mai înainte de aprobarea contractului, cu referire la nerespectarea de către ENEL a obligațiilor asumate cu ocazia unor privatizări anterioare (Electrica Banat și Dobrogea), precum și a conduitei inculpatului M.D.M. vis-a-vis de acestea;
– asigurării accesului la estimările privitoare la valoarea pachetului de acțiuni al E.M.S., care nu puteau avea la bază decât cifrele rezultate din evaluarea efectuată de consultantul statului român în procesul de privatizare (PWC), deși acestea aveau caracter confidențial.
În privința apărărilor formulate de inculpați, aceștia au negat în esență implicarea lor în transmiterea, respectiv obținerea și valorificarea informațiilor secrete de serviciu și confidențiale din procesul de privatizare al E.M.S., încercând să acrediteze ideea că acestea au fost preluate din spațiul public (publicații și site-uri cu profil economic/financiar) unde au ajuns fără vreo contribuție a inculpaților.
În plus, inculpații S.I.C..și M.D.M. au susținut că au urmărit interesele statului român în procesul de privatizare al E.M.S., dovadă fiind faptul că, în ciuda sfaturilor primite de la consultantul PWC, au decis trecerea la cea de-a doua etapă a procesului de privatizare (depunerea unor oferte angajante îmbunătățite), deși aceasta nu era obligatorie.
Inculpații au susținut de asemenea că privatizarea E.M.S. a fost un succes, câtă vreme prețul obținut pe pachetul de acțiuni a depășit cu mult estimarea oferită de consultantul PWC anterior depunerii ofertelor de către investitorii interesați.
Apărările inculpaților sunt infirmate însă de probatoriul administrat în cauză.
În ce privește vehicularea în spațiul public a informațiilor vizând valoarea ofertelor angajante și rezultatul celei de-a doua etape a procesului de privatizare, în cauză nu s-a făcut dovada ca în perioada de referință în media de specialitate au existat informațiile despre care se face vorbire în rechizitoriu. Existența unor articole în presa scrisă, audio-vizuală sau în mediul online pe tema privatizării E.M.S. nu infirmă acuzațiile aduse inculpaților, câtă vreme informațiile apărute în aceste articole nu au avut în vedere date exacte ale ofertelor formulate de investitori vehiculate de inculpați. În plus, în măsura în care această apărare ar fi reală, apar ca inutile demersurile făcute de inculpații cetățeni străini de a mai obține încă o dată aceleași date de la inculpații cetățeni români cu atribuții directe în legătură cu procesul de privatizare.
Probatoriul administrat în cauză a demonstrat fără putință de tăgadă că sursa de informare folosită de inculpații cetățeni străini nu a fost media de specialitate, ci persoane cu funcții de răspundere în statul român; independent de existența unor discuții în spațiul public vis-a-vis de valoarea ofertelor făcute pentru pachetul de acțiuni al E.M.S., ceea ce interesează este strict conduita adoptată de inculpații cercetați în prezenta cauză, respectiv dacă inculpații ce au reprezentat statul român în procesul de privatizare au transmis date și informații confidențiale ori chiar secret de serviciu în legătură cu acesta celorlalți inculpați care au acționat în interesul unui/unor competitori, fiind fără relevanță dacă această comunicare a fost primară (în lipsa oricărei alte surse de informare) sau subsecventă (cu rol de a confirma informații obținute pe alte surse).
În speță însă, din niciun mijloc de probă nu rezultă că anterior datei de 27.03.2006 inculpații cetățeni străini ar fi fost în posesia informațiilor în litigiu dintr-o altă sursă.
Convorbirile telefonice purtate între inculpații S.S. și B.V. în această zi, ca și conduita adoptată de cel din urmă cu această ocazie (notându-și datele comunicate de inculpatul S.S.), demonstrează nu doar interesul real al inculpaților cetățeni străini de a intra în posesia acestora, ci și faptul că singura sursă pe care au folosit-o (și care se bucura de cea mai mare credibilitate, câtă vreme era reprezentată de funcționari ai statului român direct implicați în procesul de privatizare) au fost inculpatul M.D.M. și mai apoi ministrul căruia acesta i se subordona, respectiv inculpatul S.I.C.
În privința implicării celor din urmă inculpați în dezvăluirea unor informații confidențiale și secret de serviciu, precauția de care aceștia au dat dovadă (evitând să discute la telefon între ei sau cu inculpații cetățeni străini aspecte care să le probeze în mod nemijlocit activitatea infracțională) nu a fost suficientă, vinovăția lor fiind demonstrată de alte mijloace de probă, respectiv convorbirile telefonice purtate între ceilalți inculpați coroborate cu înscrisurile aflate la dosar.
În acest sens, este cert că sursa de informare primară a fost inculpatul M.D.M., nominalizat ca atare (Dorin) în convorbirile purtate între inculpații S.S., B.V. și S.M.în data de 27.03.2006.
Credibilitatea susținerii inculpatului S.S. vis-a-vis de identitatea inculpatului M.D.M. ca fiind persoana de la care a obținut informația privitoare la valoarea ofertelor angajante, este dovedită de amănuntele pe care inculpatul S.S. le oferă în legătură cu această persoană („este ocupat mâine cu RUTTI”), care se coroborează cu programul inculpatului M.D.M. precizat chiar de către acesta într-o convorbire telefonică purtată în aceeași zi cu un terț (și din care rezultă că a doua zi urma să se întâlnească cu numitul W.R., adică Rutti, ceea ce s-a și întâmplat).
De asemenea, așa cum rezultă din Nota din 17.02.2006 cei 4 membri ai Comisiei restrânse au fost singurele persoane care au avut acces la informațiile cuprinse în ofertele financiare, fapt confirmat și de declarațiile martorilor Alexe, Chivulescu și Stancu.
Or, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul M.D.M. a fost singurul membru din Comisia restrânsă cu care inculpatul S.S. s-a aflat în contact, în condițiile în care alți doi membri au fost reprezentanți ai consultantului PWC, iar cel de-al treilea a fost martorul S., care nu l-a cunoscut pe inculpatul S.S..
Așa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată în 27.03.2006, inculpatul S.S. a cerut informații în legătură cu valoarea ofertelor angajante atât de la inculpatul M.D.M., cât și de la superiorul acestuia, inculpatul S.I.C.. zis „Hackinen”, acesta din urmă fiind persoana care avea să-i confirme a doua zi inculpatului S.S. datele obținute potrivit celor expuse anterior de la inculpatul M.D.M..
Credibilitatea acestei susțineri trebuie analizată nu doar în contextul mai larg al relațiilor stabilite între inculpați în cadrul grupului infracțional organizat (și probate în alte cazuri concrete – a se vedea Romaero și vânzarea a 8% din acțiunile Petrom), ci și în concret, cu referire la conduita ulterioară a inculpatului S.I.C.. până la finalizarea procesului de privatizare, acesta fiind cel care în ziua de 31.05.2006 a comunicat inculpaților B.V. și S.S. date confidențiale din ședința de Guvern la care a participat, în sensul validării ENEL ca și câștigător al privatizării E.M.S.
Acest fapt concret, coroborat cu indicarea sa ca fiind persoana care a cerut inculpatului M.D.M. să-i comunice valoarea ofertelor angajante, probează implicarea infracțională a inculpatului S.I.C.., și aceasta în ciuda strădaniei acestuia de a evita să se expună în mod direct, prin convorbiri telefonice compromițătoare purtate cu ceilalți inculpați din prezenta cauză.
În realitate, conduita neutră sau voit corectă afișată atât de inculpatul S.I.C.., cât și de inculpatul M.D.M. în convorbirile telefonice înregistrate și interceptate în prezenta cauză, a fost doar aparentă, încercându-se să se îndepărteze astfel orice suspiciune cu privire la implicarea lor în practici ilegale.
Dovada duplicității celor doi inculpați este convorbirea purtată între ei pe data de 11.05.2006, în contextul vehiculării în spațiul public (Bloomberg) a unor cifre în legătură cu valoarea ofertelor angajante îmbunătățite.
Deși inculpații erau conștienți de propria conduită infracțională manifestată anterior în legătură cu dezvăluirea valorii ofertelor angajante, ei încearcă „să pozeze” în apărători ai corectitudinii, scandalizați de transmiterea în spațiul public a unor date după cea de-a doua etapă a procesului de privatizare (în fapt, senzația creată de această convorbire, dar și de altele din prezenta cauză, este aceea că inculpații S.I.C.. și M.D.M. au știu/bănuit că le sunt înregistrate convorbirile telefonice purtate pe numere din România, iar prin modul în care le-au purtat au încercat să-și preconstituie probe de nevinovăție, în eventualitatea în care ar fi fost pe viitor acuzați de practici ilegale).
În acest context trebuie amintit faptul că ambii inculpați au fost posesorii unor cartele telefonice emise de operatori din Austria, primite de la inculpatul S.S., în scopul securizării convorbirilor telefonice atunci când acestea vizau aspecte infracționale.
Că așa stau lucrurile, o dovedesc cele două convorbiri telefonice din zilele de 12 și 15.05.2006 dintre inculpații S.S. și M.D.M., care, chiar dacă sunt purtate pe numărul de telefon al celui din urmă din România, fac referire la folosirea cartelei emise în Austria.
Rațiunea pentru care în cele două ipoteze ar fi trebuit folosită cartela telefonică din Austria rezidă în aspectele ce urmau a fi discutate, ambele în legătură cu privatizarea E.M.S. (îngrijorarea italienilor de la ENEL pentru chemarea lor la București, deși știau că sunt câștigători, precum și obținerea notei emise de M.E.C. către prim-ministrul României în legătură cu finalizarea procedurii de privatizare, demers care aparent l-a implicat pe inculpatul M.D.M.).
Prin urmare, instanța de apel consideră dovedită împrejurarea că informațiile vizând valoarea ofertelor angajante și câștigătorul final al privatizării E.M.S. au fost aflate de inculpații cetățeni străini de la inculpații M.D.M. și S.I.C.., direct implicați în procesul de privatizare, iar nu din media sau de la ceilalți competitori (lucru de altfel imposibil, în condițiile în care, așa cum rezultă din reglementarea procedurii de deschidere a ofertelor, deși aceasta s-a petrecut în prezența reprezentanților tuturor competitorilor, aceștia le-au contrasemnat pe verso, fără a vedea conținutul propriu-zis al ofertelor; în plus, așa cum se va arăta, inculpații au vehiculat nu doar valori ale ofertelor financiare, ci și punctaje și procente, care nu se regăseau în conținutul ofertelor, ci aveau să fie stabilite ulterior de comisia restrânsă, în porcedura de evaluare).
În ce privește susținerea inculpaților S.I.C.. și mai ales M.D.M., în sensul că au apărat interesele statului român, iar privatizarea E.M.S. a fost un succes, instanța de apel reține că în analiza caracterului infracțional sau nu a conduitei celor doi inculpați contează mai puțin prețul obținut din acest proces. În acest punct al analizei, ceea ce interesează este corectitudinea competiției dintre toți investitorii interesați de E.M.S. și dacă aceasta a fost afectată prin conduita inculpaților cetățeni români de a pune la dispoziția unuia dintre aceștia (probabil și cel mai interesat de achizionarea E.M.S.- a se vedea analiza consultantului PWC) informații secrete de serviciu și confidențiale, în special cele referitoare la ofertele competitorilor.
În ce privește decizia de a se trece la etapa (facultativă) a ofertelor angajante îmbunătățite, aceasta este lipsită de relevanță în analiza acuzațiilor aduse inculpaților, căci o asemenea decizie era una previzibilă, fapt anticipat de inculpatul M.D.M. încă în 17.01.2006 în discuția purtată cu inculpatul B.V..
Este evident astfel că interesul statului român de a primi un preț cât mai mare în urma privatizării E.M.S. reclama cu necesitate parcurgerea ambelor etape ale procesului de privatizare, neexistând nici un risc, așa cum au încercat să susțină inculpații cetățeni români (potrivit art.10 din H.G. nr. 546/2005 modificată prin H.G nr.1866/2005, prețul/acțiune din oferta îmbunătățită nu putea fi mai mic decât cel prețul oferit inițial prin oferta angajantă, iar în situația în care nu se depunea nicio ofertă îmbunătățită, vânzătorul decidea dacă definitiva contractul cu ofertantul care a întrunit cel mai mare număr de puncte sau revoca revoca oferta de vânzare).
În ce privește succesul privatizării E.M.S., dincolo de împrejurarea că acesta nu are legătură cu acuzațiile aduse inculpaților, el urmează a fi analizat ulterior, însă și din altă perspectivă decât prețul obținut în urma tranzacției.
Ceea ce interesează în prezenta cauză este faptul că, urmare a conduitei infracționale a inculpaților, competiția pentru privatizarea E.M.S. a fost afectată, câtă vreme investitorul care a câștigat-o a avut în mod ilegal acces la informații confidențiale din partea unor înalți funcționari ai statului român direct implicați și responsabili pentru asigurarea unui proces de privatizare corect și transparent.
Din această perspectivă, se poate spune că nu doar prețul obținut în urma tranzacției contează, ci și (sau mai ales) modalitatea în care aceasta s-a realizat.
În acest context, analizând susținerea inculpaților vis-a-vis de corectitudinea datelor furnizate de inculpatul S.S. în cadrul convorbirii telefonice din 27.03.2006, instanța de apel constată că valorile transmise de acesta inculpatului B.V. în cursul convorbirii din 27.03.2006 corespund în cea mai mare parte cu cele oficiale, cunoscute la acel moment doar de membri comisiei restrânse, din care făcea parte și inculpatul M.D.M..
În acest sens, se constată că inculpatul S.S. a transmis ordinea exactă a primilor cinci competitori în funcție de valoarea ofertei financiare („ Italienii, apoi spaniolii, apoi cehii, apoi RWE și apoi GDF”), singura care conta cu adevărat, căci avea o pondere de 80% (în prima etapă), respectiv 90% (în etapa a doua a procesului de privatizare) din punctajul total acordat fiecărui competitor. Este adevărat că valorile transmise de către inculpatul S.S. conțin unele inexactități ( a se vedea oferta Iberdrola – 542 în loc de 506 milioane euro sau GDF – 406 în loc de 407 milioane euro), rotunjiri (a se vedea oferta CEZ – 417 milioane euro în loc de 416.407.101 euro), omisiuni ( a se vedea punctajul total obținut de CEZ) sau unele decalaje ale procentelor reprezentând ponderea punctajului total obținut de fiecare competitor față de oferta cu cel mai mare punctaj (situația CEZ și GDF), însă această împrejurare nu poate conduce la concluzia inexistenței faptei, câtă vreme toate celelalte informații vehiculate de inculpat sunt exacte, fapt care demonstrează că acesta a avut o sursă de informare chiar în interiorul comisiei restrânse.
De altfel, ceea ce interesa ENEL nu era atât punctajul total obținut de fiecare competitor și nici ponderea acestuia față de oferta cu cel mai mare punctaj, ci clasificarea primilor cinci competitori după etapa ofertelor angajante și valoarea ofertei financiare sau măcar nivelul (ordinea) de mărime al acesteia în cazul fiecărui competitor calificat pentru runda a doua.
În privința punctajelor și procentelor vehiculate de către inculpatul S.S., împrejurarea că acestea corespund realității probează o dată în plus faptul că inculpatul le-a aflat „de la sursă”, adică de la autorități, iar nu din presă, neputând fi vorba despre speculații sau aproximări.
Cu alte cuvinte, valorile ofertelor financiare transmise de inculpatul S.S. se coroborează cu valorile celorlalte punctaje și procente vehiculate de inculpat, validând astfel propria sa susținere, în sensul că acestea au fost obținute de la inculpatul M.D.M. (Dorin).
În privința inculpaților S.S., B.V.,S.M.și F.M.C., aceștia fie au determinat activitatea infracțională a inculpaților M.D.M. și S.I.C.., fie au fost beneficiarii acesteia, slujind interesele unuia/unora dintre competitorii înscriși în privatizarea E.M.S.
În acest context, instanța de apel constată că modul în care inculpații au acționat în cazul privatizării E.M.S. este elocvent pentru a demostra existența grupului infracțional organizat transfrontalier, relaționarea inculpaților în cadrul acestuia și mai ales delimitarea lor de activitatea de consultanță desfășurată în cadrul unor instituții internaționale, precum C.S.F.B.
Așa cum se poate constata, inculpații nu au avut un mandat de reprezentare din partea ENEL pentru privatizarea E.M.S. (așa cum rezultă din declarațiile unora dintre martorii audiați în cauză), însă în fapt au acționat în interesul acestei societăți, culegând informații de natură a orienta decizia investitorului în cea de-a doua etapă, decisivă pentru adjudecarea E.M.S., iar mai apoi aducându-i la cunoștință alte date confidențiale din procesul de privatizare (identitatea câștigătorului și decizia Guvernului în această privință, contrar reglementărilor interne în vigoare și în pofida faptului că negocierile nu fuseseră încheiate).
În acest context, natura relațiilor dintre inculpații cetățeni străini și ENEL a fost determinată de inculpatul B.V. în convorbirea telefonică purtată în 11.01.2006 cu inculpatul S.S., cu ocazia cooptării acestuia în activitatea infracțională legată de privatizarea E.M.S., susținând că cei de la ENEL „au nevoie de ajutor”, iar angajamentul cu aceștia va fi unul „profitabil”.
Or, așa cum a dovedit-o probatoriul admninistrat în cauză, ajutorul la care s-a referit inculpatul B.V. s-a concretizat în fapt într-o activitate infracțională în care au fost implicați și înalți funcționari ai statului român, care, cunoscând că inculpații B.V. și S.S. reprezintă interesele unuia dintre competitori, au pus la dispoziția acestora informații nedestinate publicității, confidențiale sau secret de serviciu, de natură a orienta și ajuta ENEL în adjudecarea E.M.S.
„Ajutorul” de care cei de la ENEL au beneficiat din partea inculpaților a fost subliniat și după încheierea celei de-a doua etape a procesului de privatizare, în discuția purtată de inculpatul F.M.C. cu numitul Guido, reprezentant al ENEL în data de 11.05.2006, ocazie cu care cel dintâi îl felicită pentru că au câștigat Muntenia Sud „cu puțin ajutor din partea consilierilor voștri, Credit Suisse”.
Este evident că activitatea de consultanță oferită de reprezentanții unei instituții de profil nu poate presupune, cel puțin oficial, practici incorecte sau acțiuni care să încalce legislația statului în care există oportunitatea de afaceri.
Împrejurarea că în fapt, în dorința de a-și maximiza câștigurile, acești reprezentanți sunt lipsiți de scrupule și nu se dau în lături să comită inclusiv fapte de natură penală, folosindu-și conexiunile pe care și le-au stabilit la nivelul factorilor de decizie din statul în care se regăsește afacerea pentru a le influența conduita într-un sens favorabil clientului pe care îl reprezintă, nu reprezintă decât un risc asumat, ale cărui consecințe vor trebui să le suporte, dacă faptele comise vor fi descoperite și probate de autoritățile statului în cauză.
Într-o asemenea ipoteză, ei nu se vor mai putea prevala de calitatea lor de consultanți angajați ai unei instituții internaționale, indiferent de prestigiul sau renumele acesteia, decât dacă aceasta din urmă își va asuma ca fiindu-i proprii acțiunile ilegale comise de reprezentanții săi pe teritoriul unui alt stat.
Revenind la situația din speță, însuși modul în care inculpații au înțeles să comunice după ce au aflat informațiile confidențiale demonstrează că au acționat fiind pe deplin conștienți de natura faptelor comise și a „ajutorului” dat ENEL.
Așa cum se poate observa, inculpații nu folosesc o cale de comunicare directă și deschisă cu reprezentanții ENEL, singura care ar fi fost normală în condițiile în care ar fi acționat cu bună credință și respectarea legii, în calitatea lor de presupuși consultanți și reprezentanți oficiali ai ENEL în procesul de privatizare al E.M.S.
În realitate, comunicarea se face prin intermediul unui terț neidentificat (Leone, care folosește un număr de telefon cu prefix din Italia, țară de origine a ENEL) și cu multă precauție („nu vreau să vorbesc prea mult, nu vreau să spun prea multe la telefon, dar prietenii noștri sunt în topul listei”), urmând ca aceste informații confidențiale (caracter recunoscut explicit de ambii conlocutori) să ajungă la cunoștința unei alte persoane, posibil reprezentant oficial al ENEL în privatizarea E.M.S. (Andrea Brentan).
Prin urmare, fiind pe deplin conștienți de caracterul ilegal al faptelor comise, inculpații B.V., S.S., S.M.și F.M.C. au fost implicați în obținerea și valorificarea informațiilor confidențiale și secret de serviciu transmise de inculpații M.D.M. și S.I.C.., care au acționat la solicitarea cetățenilor străini și în favoarea acestora, acceptând faptul că respectivele informații vor fi folosite în favoarea unuia sau mai multor competitori înscriși în privatizarea E.M.S.
În acest context, împrejurarea că inculpații au acționat cu depășirea cadrului formal impus de aparența unor angajamente oficiale, este cu atât mai vizibilă în cazul inculpaților S.S. și S.M..
Astfel, deși cel dintâi avea încheiat încă din luna septembrie 2005 un contract de consultanță cu CEZ în legătură cu achiziționarea pachetului majoritar la E.M.S., el a acceptat să acționeze și în favoarea ENEL, conform propunerii de angajament „profitabil” formulate de inculpatul B.V. în 11.01.2006, fără a renunța în fapt la contractul cu cehii, împrejurare dovedită de planul de acțiune expus inculpatului B.V. după ce a intrat în posesia valorii ofertelor angajante („și o să mă văd cu prietenul meu din țara lui Michal pentru a vedea care este strategia lor. Vineri o să mă duc acolo special pentru asta, să văd ce vor să facă, pentru că ei sunt cei care sunt în pericol”).
Este de observat în acest context lipsa de reacție a inculpatului B.V., căruia inculpatul S.S. îi precizase în mod explicit în 11.01.2006 că nu are „niciun angajament față de nimeni”, reacție necesară și normală în situația în care, așa cum au susținut, inculpații au acționat strict în limitele unui cadru oficial reprezentat de un presupus contract încheiat între ENEL și CSFB.
În privința inculpatului S.M., acesta a fost la rândul său implicat în obținerea și valorificarea informațiilor confidențiale și secret de serviciu legate de privatizarea E.M.S., cunoscând calea de obținere a acestora („ai ceva vești de la Dorin?”), fiind preocupat de ajungerea lor la destinatar („ai vorbit cu Guido?(…) l-am sunat pe Nicola(e)), dar și de „facturarea italienilor” pentru „ajutorul” acordat de inculpați în adjudecarea E.M.S. („sper că în curând va trimite factura și italienilor”), deși nu mai lucra pentru CSFB (potrivit informațiilor accesibile public aflate pe site-ul cz.linkedin.com, inculpatulS.M.a lucrat la CSFB până în luna ianuarie 2006, când a devenit managing director la PPF Investments).
Concluzionând cu privire la faptele imputate inculpaților S.I.C.., M.D.M., S.S., B.V., S.M. și F.M.C. în legătură cu procesul de privatizare al E.M.S., instanța de apel reține că probatoriul administrat în cauză a demonstrat implicarea acestora în transmiterea, respectiv obținerea și valorificarea unor informații secrete de serviciu (reprezentând valoarea ofertelor angajante ale investitorilor înscriși în acest proces și ordinea acestora după prima etapă a procedurii) și confidențiale (reprezentând identitatea câștigătorului și validarea acestuia de către Guvernul României, mai înainte de finalizarea negocierilor).
În privința consecințelor faptelor comise de inculpați, instanța de apel face trimitere la considerentele expuse anterior (a se vedea faptele vizând Romaero și Avioane Craiova), care sunt pe deplin valabile și în cazul divulgării de informații secrete de serviciu și confidențiale în legătură cu privatizarea E.M.S.
Prin conduita lor infracțională, inculpații au permis accesul preferențial și ilegal al unuia dintre investitorii interesați de E.M.S. la informații destinate exclusiv uzului autorităților, afectând concurența pe care acestea trebuiau să o asigure în procesul de privatizare pe care l-au inițiat și desfășurat și, prin aceasta, interesele statului român.
Așa cum rezultă din Raportul comun al Comisiei de coordonare și al celei de negociere, necesitatea asigurării confidențialității informației „asigura avantaje economice pentru finalizarea procesului, în condițiile unui nivel extrem de ridicat de competiție (8 societăți reputate), care trebuie valorificat prin menținerea unei presiuni competitive asupra concurenților”.
În privința ofertelor angajante, în același raport se subliniază rațiunea păstrării confidențialității datelor, respectiv „interesul maximizării ofertelor angajante îmbunătățite”, în același sens fiind și decizia de a nu indica exact prețul cel mai mare oferit în prima etapă a procesului de privatizare, ci doar nivelul aproximativ al acestui preț („prin comunicarea acestui nivel de preț, investitorii vor fi orientați să își maximizeze ofertele de preț”).
În ce privește valoarea ofertelor angajante îmbunătățite și clasamentul final al investitorilor, în aceeași Notă s-a menționat faptul că „pentru a nu fi afectată capacitatea și libertatea de negociere a Vânzătorului, s-a decis ca punctajul pentru oferta financiară împreună cu punctajul pentru oferta tehnică să fie făcute cunoscute după clarificarea unor detalii necesare definitivării”.
De asemenea, în Nota Comisiei de coor.are din 5.06.2006 s-a menționat că ”după realizarea parafării contractului de privatizare se va face cunoscut public ofertantul care a ocupat primul loc (ofertantul preferat) și ofertantul clasat pe locul al doilea (ofertantul de rezervă);se are în vedere această abordare pentru a nu fi afectată capacitatea și libertatea de negociere a vânzătorului (S.C.Electrica S.A.)”
De altfel, importanța păstrării confidențialității datelor este subliniată chiar de către inculpatul M.D.M. în dialogul purtat cu un reprezentant al mass media interesat de informații legate de valoarea ofertelor angajante îmbunătățite, refuzul său fiind justificat prin aceea că „înainte de a zice ceva, trebuie să obțin maxim cât pot de la ei” ( a se vedea convorbirea telefonică purtată în 10.05.2006).
Așa cum a rezultat însă din probatoriul administrat în cauză, deși inculpații M.D.M. și S.I.C.. și-au însușit prin semnătură conținutul documentelor menționate anterior, iar inculpatul M.D.M. a recunoscut importanța păstrării confidențialității datelor în legătură cu privatizarea E.M.S., atitudinea celor doi înalți reprezentanți ai statului român a fost în realitate una pur declarativă, aparentă, câtă vreme ei au dat curs solicitărilor celorlalți inculpați și au divulgat în interesul investitorului câștigător date și informații la care acesta nu a avut acces.
Ținând cont chiar de conținutul actelor pe care și le-au însușit și de conduita contrară acestora pe care inculpații au adoptat-o, rezultă că prin divulgarea informațiilor secrete de serviciu și confidențiale s-a adus atingere intereselor statului român atât sub forma maximizării ofertei angajante îmbunătățite (care, așa cum s-a arătat anterior, putea fi mai mare decât cea făcută în concret de ENEL), cât și a capacității și libertății de negociere a vânzătorului, ambele prin raportare la situația câștigătorului favorizat, respectiv ENEL.
Aceste consecințe se adaugă la cele deja arătate, și care au în vedere afectarea competiției pe care statul, prin intermediul M.E.C. și a O.P.S.P.I. era obligat să o asigure în procesul de privatizare pe care l-a inițiat și desfășurat.
În fine, dar nu în cele din urmă, o a treia dimensiune a urmării imediate a faptelor comise de inculpați, care au clamat cu obstinație rezultatul extraordinar obținut prin adjudecarea E.M.S de către ENEL, este demonstrată de Rapoartele Curții de Conturi a României accesibile public pe pagina web a instituției www.curteadeconturi.ro, care au reținut nerespectarea mai multor obligații asumate de investitorul câștigător prin contractul de privatizare, unele cu consecințe patrimoniale importante cum ar fi:
– „nedeterminarea Societății, de către Cumpărător, să utilizeze Prețul Acțiunilor Nou Emise în scopul finanțării investițiilor necesare pentru dezvoltarea activităților de distribuție și furnizare a energiei electrice” (Raportul pe anul 2011, pag.337);
– „în condițiile în care, în perioada 2009-2011, societatea trebuia să utilizeze suma de 425.237 mii euro, reprezentând prețul de subscriere, în scopul finanțării activității de modernizare, retehnologizare, întreținere, dezvoltare și de protecție a mediului în domeniul distribuției și furnizării de energie electrică, conform Angajamentului Anticipat de Investiții, nu au fost prezentate, în timpul controlului documente din care să rezulte modul de utilizare a prețului de subscriere” (Raportul pe anul 2011, pag.338);
– „nerespectarea de către Cumpărător (Enel S.p.A.), în calitate de acționar majoritar, a obligației de a aproba în AGA dividende aferente anului 2008 și de a asigura plata de către societate a dividendelor datorate Vânzătorului proporțional cu numărul de zile în care Vânzătorul, respectiv Cumpărătorul erau înregistrați ca acționari ai societății”, cu precizarea că „profitul net pe anul 2008, din care SC Enel Distribuție Muntenia SA și SC Enel Energie Muntenia SA ar fi trebuit să repartizeze dividende SC Electrica SA proporțional cu numărul de zile în care vânzătorul a fost acționar unic, a fost în sumă de 220.640 mii lei, respectiv 87.173 mii lei.”( Raportul pe anul 2012, pag.323,324). Toate aceste constatări demonstrează că succesul unui proces de privatizare nu este strict determinat de prețul obținut, câtă vreme conduita post-privatizare adoptată de cumpărător este una contrară celei asumate la încheierea contractului, făcând necesare acțiuni ulterioare din partea statului, inclusiv prin acționarea în justiție a cocontractantului.
În consecință, obținerea unui preț mai mare decât cel preconizat în cazul E.M.S. este lipsită de relevanță din perspectiva încadrării în drept a acțiunilor comise de inculpați și care le sunt imputate în prezenta cauză, urmarea imediată a faptelor săvârșite, analizată anterior dintr-o triplă perspectivă, conducând la concluzia că acestea se circumscriu aceleiași infracțiuni de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art.304 c.pen., sub forma de participație a autoratului (în cazul inculpaților M.D.M. și S.I.C..), respectiv a instigării sau după caz a complicității (în cazul inculpaților B.V., S.S.,S.M.și F.M.C.).
c.2. activitatea infracțională legată de selectarea ofertantului în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații S.A.
Potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul nr.222/D/P/2006 în sarcina inculpaților D.M.R.și Stamen Teodorov S.S. s-a reținut săvârșirea următoarelor infracțiuni:
– trădare prin transmitere de secrete în formă continuată (în acest caz, un act material ce intră în conținutul acesteia) prev.de art. 157 alin.2 c.pen.1968 cu aplic.art.41 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul D.M.R. Radu Mihai, constând în aceea că a transmis date cu caracter confidențial al căror caracter și importanță fac să fie periclitată securitatea statului, privind procesul de selectare a ofertantului în vederea privatizării S.N.Radiocomunicații S.A. din portofoliul M.C.T.I., inculpaților S.S., F.M.C. șiS.M.în calitatea acestora de colaboratori sau reprezentanți (agenți) ai unei firme competitoare;
– spionaj în formă continuată (în acest caz, un act material ce intră în conținutul acesteia) prev.de art.159 c.pen.1968 cu aplic.art.41 alin.2 c.pen.1968, comisă de inculpatul S.S., constând în aceea că a procurat și transmis date și informații confidențiale care prin caracterul și importanța lor fac să fie periclitată securitatea statului în legătură cu privatizarea C.A.Radiocomunicații S.A. reprezentanților unor organizații private străine (C.S.F.B. și C.A.I.B.)
Ca și în predent, analiza criticilor cuprinse în apelurile inculpaților susarătați vizând faptele determinate imputate acestora presupune în esență următoarele:
– stabilirea dacă a avut loc o transmitere, respectiv obținere a unor date și informații în procesul de selectare a consultantului în vederea privatizării S.N.Radiocomunicații S.A.;
– caracterul informațiilor vehiculate (secret de stat, de serviciu, comercial);
– stabilirea dacă inculpații trimiși în judecată pentru infracțiunile menționate anterior au fost implicați în comiterea acestora, în modalitatea expusă în actele de sesizare; – urmarea imediată a faptelor comise.
Completul de 5 Judecători reține că probatoriul relevant cu privire la această parte a acuzațiilor aduse inculpaților constă în:
Convorbirea telefonică din 30.05.2005 dintre inculpatul S.S. și o persoană necunoscută (fil.9 vol.6 dup)
SS:Mă aflu cu Radu aici, eu am ajuns în România.(…) Sunt de asemenea cu directorul general de la Creditanstal Investment Bank, CAIB, ăia cu care ați cumpărat RADIOCOMUNICAȚIILE în Cehia (…) Și vă pregătesc pentru RADIOCOMUNICAȚII ROMÂNIA. Domn: Perfect, în sfârșit.
Convorbirea telefonică din 9.06.2005 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind o cartelă telefonică emisă în Austria pentru nr.436765252554 (fil.76 vol.6 dup)
SS:Trebuie să te apuci să pregătești, până săptămâna viitoare, de fapt până marți, dacă poți, ministrul să semneze, documentarea pentru selecția consilierului pentru privatizarea RADIOCOMUNICAȚII, pentru restructurarea și privatizarea POȘTEI, selectarea consilierului.. DRM: (râde) Marțea viitoare? SS:Da, marțea viitoare trebuie să fie gata pentru ca ministrul să semneze, iar tu ești autorizat să te duci, în persoană, să strângi semnăturile. DRM: (râde) SS:Tati, cineva trebuie să conducă ministerele, iar ministerul ăsta trebuie să muncească.
Convorbirea telefonică din 21.06.2005 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.114 vol.6 dup)
KR:(…)Poți să-l suni pe Horia și să discuți despre RADIOCOMUNICAȚII? SS:Da. KR:Pentru că ar trebui să avem o întâlnire cu ministrul, dar eu nu voi participa pentru că e săptămâna viitoare pe 29. SS:Bine. M-am întâlnit cu ministrul azi. Pot să-l trimit la Buia pe Radu. KR:Fă-o. SS:O să-i dau telefoanele și o să-i spun să se ducă să se întâlnească cu el.
Convorbirea telefonică din 27.06.2005 dintre inculpatul S.S. și o doamnă (fil.136, vol.6 dup)
SS:Domnul Zund este acolo? .D:Nu, îmi pare rău. (…)Aveți un mesaj pentru dânsul? SS: (…) RADIOCOMUNICAȚII ROMÂNIA urmează să fie privatizată. Aceasta este compania care operează frecvențele în România și de asemenea operează toate turnurile, sunt deținute de ei (…) Un proiect foarte interesant pentru TELEKOM AUSTRIA, deoarece putem avea configurarea cu turnurile astea de operare, plus TELEKOM AUSTRIA sau orice alt operator de telefonie mobilă pentru a obține aceste licențe. Să se facă fără licitație, ceea ce este foarte interesant (…)
Convorbirea telefonică din 27.06.2005 dintre inculpatul S.S. și numitul B.M., șeful biroului CAIB în România (fil.140 vol.6 dup)
MB:Bună ziua. Sunt Mihai Buia, șeful biroului CAIB din București. SS:Da, bună ziua. MB:Tocmai am discutat cu Klaus și am stabilit o întâlnire cu ministrul comunicațiilor pentru joi ora 10 și m-a rugat să vă anunț despre această vizită, ca să știți ca va avea loc. SS:Da, știu de întâlnire. Mă voi întâlni miercuri cu ministrul, cred că acum este în Luxemburg .
Convorbirea telefonică din 5.07.2005 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.19 vol.7 dup)
KR:Ne-am întâlnit cu ministrul săptămâna trecută pentru RADIOCOMUNICAȚII. Conform celor spuse de colegii mei, totul a mers foarte bine. SS:Eu sunt la minister acum. KR:Poți să verifici? SS:Da.
Ordinul nr.415 din 8.11.2005 al ministrului Comunicațiilor și al Tehnologiei Informației de numire a Comisiei de evaluare și selectare a Consultantului și de negociere a contractului cu Consultantul selectat în vederea privatizării S.N.Radiocomunicații S.A. (fil.8 vol.84 dup), din care rezultă că: .
i. Inculpații Zsolt N.Z. și D.M.R.au fost numiți ca președinte, respectiv membru al acestei comisii;
ii. Printre atribuțiile comisiei se regăsesc:
Evaluarea ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de consultanții preselectați;
Întocmirea Raportului privind evaluarea ofertelor (stabilirea consultantului câștigător) și înaintarea acestuia spre aprobare conducerii M.C.T.I.;
Negocierea clauzelor Contractului de consultanță cu consultantul selectat;
Inițierea proiectului H.G. pentru aprobarea prevederilor contractului și promovarea acestuia spre semnare după publicarea în Monitorul Oficial a H.G.
Convorbirea telefonică din 30.03.2006 dintre inculpatul D.M.R. și un domn (fil.151 vol.8 dup)
D: Dacă ar fi să facem un consorțiu, scrie în regulament că trebuie să avem aprobarea. În cât timp se dă această aprobare?Mai avem timp? DRM: Ca să intrați în consorțiu cu cineva? D:Cu CAIB, pentru că ne-am uitat pe caietul de sarcini și ne-ar ajuta la punctaj. DRM: Ca regulă, dacă deja a fost preselecționată și cealaltă cu care vrei să intri în consorțiu… D: (…)Eu n-am fost preselecționat, doar el a fost. Dar, uitândune acolo, dacă intrăm în consorțiu, câștigăm…(…)în loc să fiu subcontractor, să fiu membru al consorțiului împreună cu el (…) Eu, dacă urc ca și partener al lui, unde sunt 55 de puncte…este foarte important. DRM:Da.Se poate face repede.
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 31.03.2006 prin care s-a avizat favorabil cererea CAIB privind intenția acestora de a se asocia cu societatea de avocatură Mușat în calitate de membru al consoțiului (fil.106, 107 vol.84 dup);
Convorbirea telefonică din 2.04.2006 ora 18.26 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.157 vol.8 dup)
SS: (…)Poți să pui 1,85 și 200. KR:Așa sus? SS: Da.Nu e mare diferență. Propunerea ta a fost 1,73 și 200. Dacă păstrezi 200,atunci 1,85 nu schimbă prea mult situația. KR:Deci 1,85 succes și 200 avans. Bine. SS: Da. Singurul punct pe care-l putem pierde este în cazul în care cineva pune 5 dolari avans. KR:Dar o schimbăm ulterior, nu? SS: Da. O să vedem ce facem.Poate îl descalificăm. Da…Asta e. Altfel am putea pune chiar 2, dar ar fi prea urât. KR:Da.Bine. Perfect. SS: Sau 1,83, 1,84, ceva de genul acesta. KR: O să pun 1,85. SS: Da. E bine 1,85 și 200.
Convorbirea telefonică din 2.04.2006 ora 18.42 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.43676849903324 (fil.162 vol.8 dup)
SS: Sunt gata să meargă cu 150 avans și dacă merg cu 150… DRM: Să pună 2% la succes. SS: Să pună 1,93, ceva de genul acesta? DRM:1,95. SS:1,95. DRM:Da. SS:Bine. DRM: Dar nu e prea puțin 150? SS:Nu, au spus că e în regulă 150. Au totul de la ..Nu le va lua prea mult. DRM:În cazul acesta trebuie să muncească din greu și să obțină totul în cel mai scurt timp pentru a finaliza procesul. Sunt sigur. Asta îi motivează. SS:Exact. DRM:Da. Bine. Depinde de ei.Da? SS:Pa! Convorbirea telefonică din 2.04.2006 ora 18.44 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.164 vol.8 dup) SS: Data viitoare când mă mai contactezi, contactează-mă doar pe numărul ăsta ca să-mi dai cifre (…)Dacă mergi pe 1,50 …par., 150, poți să mergi pe 1,95. KR: Bine. SS: Ceea ce e mai bine. KR:Asta și vrem. SS:Cum? KR:Cui îi pasă de avans? SS:Nu trebuie să fie peste 2, pentru că atunci este prea urât. KR: Da. SS:Poți chiar să mergi cu 250 dacă ai 1,50. KR:250?
SS: Da, dar nu poți.1,95 e bine. KR:Bine. SS:Lui îi convine, pentru că trebuie să susțină și cu puncte. Știi doar. KR:Da.Bine.
Convorbirea telefonică din 2.04.2006 ora 18.51 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.43676849903324 (fil.168 vol.8 dup)
DRM: Nu știu ..175..Mă gândesc să nu vină cineva să spună: prețul este prea mic, cum îl vor putea susține un an de muncă? și așa mai departe. Vin numai cu Mușat în consorțiu sau și cu celălalt?Nu știi? Ca subcontractor. De obicei subcontractorul cere bani de la început. Deci trebui să plătească. SS:Nu știu.E problema lor. DRM: Știu că e problema lor, dar mi-e să nu se ajungă la discuții că prețul e prea mic. Ce zici? SS:Nu știu. Unde e 150 e 200. DRM:Da, e aproape acolo deja. SS:Dacă e 150 pot să susțină. Dacă e mai puțin de 100 e problemă. DRM: Aha!Atunci trebuie să plătească… SS:Poți să folosești argumentul că …pentru Romgaz cât a fost? 100 sau 200? DRM:Nu, 150. SS:Da, poți să spui: La Romgaz a fost 150.E altă firmă. Pot să susțină. Dar sub 150 e prea puțin. DRM:Da, sub 150 nu merge. De aceea mă gândesc la 175.. SS: Și tot 1,95. 175 sau nu? DRM: Da, e bine și cu 175. SS:Bine. DRM: Da? E bine. Bine, tati. La revedere.
Convorbirea telefonică din 2.04.2006 ora 18.54 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.170 vol.8 dup)
SS: (…)Propunerea lui este pentru 175, deoarece 150 este prea puțin. Poți să menții 1,90 sau 1,95. KR:Bine.Mulțumesc. (…)175. Mulțumesc.
Oferta financiară a CAIB-Mușat din 3.04.2006, compusă dintr-un comision fix de 150.000 euro și un comision de succes de 1,95% din valoarea tranzacției (fil.2 vol.86 dup).
Convorbirea telefonică din 3.04.2006 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.176 vol.8 dup)
SS: (…) Ce faci? Spune-mi! DRM: Am 4 oferte pentru Radiocom. SS:Îhî. DRM:Și nimic altceva pentru moment legat de asta. SS: Și deschiderea? DRM: Nu, nu, nu, miercuri e deschiderea. SS: A, săptămâna asta? DRM: Da. Miercuri, miercuri dimineață la ora 10 vom deschide. Vom deschide.Da. Deci va fi… SS: Va fi Ok!.
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 5.04.2006 întocmit în urma deschiderii plicurilor cuprinzând ofertele tehnice și cele financiare depuse de participanții selectați, fără analizarea acestora (fil.104 vol.84 dup);
Convorbirea telefonică din 5.04.2006 ora 15.34 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.217 vol.8 dup)
DRM: Trebuie să-ți spun. SS: Da, spune-mi. DRM:Ei sunt pe locul 2, vorbesc de problema financiatră, după BNP, dar foarte aproape. SS:Da. DRM: Asta înseamnă o diferență de 1-2 puncte din punct de vedere financiar. SS: Ce înseamnă asta? DRM:De fapt, tipul a venit cu un onorariu de 129 și ei au venit cu unul de 150. SS:Bine. DRM:Nu va fi nicio problemă pentru cel tehnic, voi avea nevoie de unul sau două puncte… SS:Dar poți da mai mult. DRM:Absolut. SS:Cât cer ei pentru…? DRM:Care este taxa de succes? Uimitor de mare. BNP cere 4,5. SS: Asta înseamnă că e bine? DRM:Da, e mai bine, datorită acestui onorariu. Ți-am spus că onorariul ucide pe toată lumea. SS: Și ceilalți? DRM:Ceilalți au cerut 1.200.000 onorariu. Rotschild și Raiffeisen cer 1,65 și 1,34. SS: Atunci, totul e în regulă. DRM:Da. Ei nu sunt pe locul întâi dar nu e o problemă să fie acolo. SS: E mai ușor. DRM: Da, nu suportă comparație, nu vreau să fac comparație, nicinu vreau să mă gândesc.Nicio problemă.
Convorbirea telefonică din 5.04.2006 ora 20.16 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.43676512948 (fil.225 vol.8 dup)
DRM: Ai vorbit cu el? SS:Cu cine? DRM: Cu Klaus. SS:Da, am vorbit. DRM: Și e în regulă, da? SS:M-a întrebat de ce nu putem pune 2,95? DRM: Da, știu. Mă gândeam și la altceva ce am discutat și cu avocatul. E altceva dacă spunem că trebuie să plătim consultantului, de exemplu, 10 milioane și zicem că-i plătim 3 milioane pentru toate serviciile. SS: Da, e ciudat. DRM:E mai bine așa. E o taxă absolut normală și perfectă. SS: Da, cred că e bine. DRM: Da, e bine. Ți-am spus,nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul 2. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin (Bejan, secretar de stat pentru Comunicații în cadrul MCTI) și nu mai vorbesc despre Schumi sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu. SS: Cine e Florin? DRM: Bejan, celălalt membru al comisiei. SS: Da. DRM:Cu cealaltă doamnă de la Ministerul de Finanțe nu e nicio problemă. Mă simt confortabil, nu e nicio problemă. SS: Cât de repede o să faci asta? DRM: Presupun că până la sfârșitul lunii va fi totul gata și vom vedea când vom putea face anunțul. Oricum, vom avea nevoie de două săptămâni pentru a face evaluarea.
Convorbirea telefonică din 11.04.2006 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.251 vol.8 dup)
SS: Cum e cu RADIOCOM? DRM:Bine…nu știu. N-am avut timp să mă uit pe oferte. SS: A, n-ai avut timp să te uiți pe oferte. DRM:Nu, dar e bine. Îți spun eu. SS: Merge. DRM: Merge, nicio problemă. SS: Bine.
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 27.04.2006 întocmit în urma analizei ofertelor financiare depuse de participanții selectați(fil.100 vol.84 dup), care precizează:
i. Valoarea celor 4 oferte financiare (comision fix și variabil)
ii. Efectuarea unei simulări asupra valorilor ce urmează a fi achitate consultanților în funcție de comisioanele propuse la diferite valori ale tranzacției;
iii. Determinarea consultantului care va întruni punctajul cel mai mare se va face la următoarea ședință, după evaluarea ofertelor tehnice
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 8.05.2006 întocmit în urma analizei finale a ofertelor tehnice și a celor financiare depuse de către participanți, în vederea desemnării celei mai bune oferte (fil.91 vol.84 dup), din care rezultă:
i. Punctajul ofertelor tehnice (CAIB – 94,5; BNP: 91,2);
ii. Clasamentul final (CAIB- 91,87; BNP:90,03);
iii. Oferta câștigătoare este cea a CAIB-MUȘAT
Convorbirea telefonică din 9.05.2006 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.42 vol.9 dup)
DRM: O singură problemă. Klaus va primi răspunsul azi. SS:Felicitări!Când îi invităm la negocieri? DRM: Marțea viitoare, pe 16. SS: (…) Cu câte puncte are mai mult? DRM:Media este în jur de 2 și ceva.
Comunicatul de presă al MCTI din 9.05.2006 privind desemnarea ca și câștigătoare a ofertei consorțiului CAIB-Mușat (fil.20 vol.70 dup)
Convorbirea telefonică din 6.06.2006 ora 12.02 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.26 vol.10 dup)
KR: (…)Putem adopta o poziție dură? SS:Spune-mi! KR:În negocierea valorii de tranzacționare. Este foarte important pentru RADIOCOMUNICAȚII. SS: Da. KR: Este vorba de mulți bani. Tocmai am început întâlnirea.Cred că va fi difcil. SS:Unde ești? Ești aici? KR:Sunt la minister, la negocieri. SS:Bine. KR:Trebuie să fim în stare să ne impunem, să spunem că percepem comision pe valoarea tranzacției, inclusiv garanții, creșteri de capital, angajamente de plată, bla, bla ,bla. Dacă nu cădem de acord azi, ceea ce este posibil, voi amâna. SS:Vei amâna, da, dacă nu cădeți de acord azi, dar o să-l sun pe RADU acum. KR: Bine, nu, lasă. E cu noi aici. Sau poți să-l chemi afară. SS: Nu știu cum pot, dar bine, o să încerc să-l chem afară acum. KR:Bine, mulțumesc.Pa!
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 6.06.2006 din care rezultă că în această zi în intervalul orar 11.30-14.00 comisia s-a întrunit în vederea analizării contractului de servicii financiare ce urma a fi încheiat între MCTI și consorțiul CAIB-Mușat (fil.87 vol.84 dup);
Convorbirea telefonică din 19.06.2006 ora 9.50 dintre inculpatul D.M.R. și numitul K.Requat, inculpatul utilizând cartela telefonică emisă în Austria cu nr.436765252554 (fil.138 vol.10 dup)
KR:Spune-mi ceva.Mușat îmi creează probleme stupide.Sunt înconjurat de proști, pentru că nici Mihai nu este atât de inteligent din păcate…Sperăm ca taxa să fie cel puțin 50% din datoriile existente.Mușat pretinde că așa ceva nu se poate întâmpla în nici un caz. DRM:Probabil a zis că e ceva neobișnuit. KR:Nu mă interesează deloc ce a zis, pentru că el ia o mică parte din taxă, eu iau partea cea mai mare. De ce ar trebui să mă intereseze? Singurul motiv pentru care probabil l-aș asculta – dar ar fi foarte rău, pentru că atunci taxa ar fi extrem de mică- este ca tu să-mi spui că așa ceva nu este posibil. DRM:Te referi la datorii, nu? KR:Exact. DRM:Aici sunt mereu probleme și discuții referitoare la acest aspect, pentru că depinde de natura datoriilor, a pasivelor. KR:Se pare că el nu a știut niciodată care au fost acestea. Se poate ca valoarea companiei să fie foarte-foarte mică, pentru că sunt atâtea datorii. Noi pur și simplu nu știm. DRM:Da, știu. KR:Nici eu nu vreau să fie nedrept, dar pe de altă parte, doar pentru că așa ceva nu s-a mai făcut până acum, pentru că și acesta este un caz special, cred, este o companie cu un important angajament financiar și nu este atât de mare. Dacă…mărimea companiei și mărimea relativă a angajamentului financiar, nu ar trebui să nu încercăm. DRM:Am înțeles. KR: Poate cineva zice: Bine, iei 50% din datorii, nu datorii pe termen scurt, ci evident numai datorii pe termen lung. Poți zice 50% din datoriile pe termen lung cu majoritatea..etc. Toate acestea pot fi negociate. DRM: Absolut, putem negocia, nu e nicio problemă. KR: Cred că la final el ne va da ceva. DRM:Absolut. Dar e-n regulă să punem acolo și să avem de unde începe negocierile. KR:Exact.Asta vom face. Când crezi că va avea loc următoarea rundă? DRM: Oricum, ce a discutat el cu Mihai nu înseamnă că nu ai.. să pui acolo. KR:De fapt, nu înseamnă nimic. DRM:Nu. Așteptăm să primim propunerea ta referitoare la cele 5 puncte. KR:Corect. DRM:Atunci vom discuta celelalte aspecte. KR:Și eu sunt de aceeași părere. DRM:Trebuie să primesc ceva de la tine pentru a prezenta… KR:Bineînțeles, ai nevoie de părerea unui contabil. DRM.Exact, luni. KR: Mă bucur să aud asta. DRM:Mulțumesc.
Mesajul tip SMS din 19.06.2006 ora 14.39 primit de inculpatul D.M.R. de la numitul K.Requat, primul utilizând cartela telefonică emisă în Austria cu nr.436765512948 (fil.142 vol.10) „Trebuie neapărat să discutăm despre abordarea lui Mușat referitoare la negocierile pentru taxele RADIOCOMUNICAȚII. Au început să mă enerveze, deci sună cât poți de repede.”
Convorbirea telefonică din 19.06.2006 ora 14.39 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.144 vol.10 dup)
SS: (…) Sunt în avion. Ți-am trimis un mesaj (…)Mesajul este de la Klaus către mine și este despre Mușat. Nu știu, nu prea este fericit. DRM:Știu, am vorbit astăzi cu el. SS: (…)Unde-i problema? DRM:De fapt, Mihai a propus ceva și Mușat i-a spus că, în mod normal, noi nu am fost de acord, pentru că el nu s-a mai confruntat niciodată cu așa ceva. Dar a fost doar o discuție între ei… SS: Despre ce e vorba? DRM: Până acum nu ne-au propus nimic. Nu știu de ce se agită atât. Le-am spus :Bine, trimiteți-ne și vom vedea. Nu este vorba de o decizie sau ceva de genul acesta. SS: E un mesaj. DRM: E-n regulă. Am vorbit cu el, i-am spus să ne trimită și voi discuta. Știu ce dorește.
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 22.06.2006 din care rezultă că părțile au discutat despre valoarea tranzacției (respectiv cele 3 elemente din care se compune aceasta: prețul acțiunilor, investiții și majorare de capital) și au amânat discutarea clauzelor privind valoarea tranzacției care cuprind referiri la datorii și vânzarea de active (fil.85 vol.84 dup);
Convorbirea telefonică din 22.06.2006 ora 20.53 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind cartela telefonică din Austria cu nr.436765512948 (fil.191 vol.10 dup)
SS: Cum a fost negocierea azi? DRM:Așa și așa, dar bună. SS:Klaus m-a sunat. DRM:Am clarificat multe lucruri…Cel mai important aspect, valoarea tranzacției, a rămas să fie discutat săptămâna viitoare. Ei au solicitat o discuție cu managementul companiei, pentru că au auzit că compania are datorii mari comparativ cu perioada în care ei au depus oferta (…) SS:Bine. DRM. Sincer,ei sunt extrem de rezonabili și lucrăm bine. SS: El mi-a spus că nu i-a plăcut opinia lui Mușat. DRM: A, ce mi-ai arătat… SS:Dar cum se prezintă situația? Totul va fi în regulă, nicio problemă, nu? DRM: Nu, ceea ce-ți spune el se referă la valoarea tranzacției. (…) După întâlnirea cu managementul companiei, trebuie să discutăm despre aceste datorii, dacă vrem sau nu să vindem ceva. Ei introduc acolo multe alte lucruri. E cam neobișnuit să apară aceste lucruri. Aici trebuie să negociem și să vedem exact.
Convorbirea telefonică din 6.07.2006 dintre inculpatul D.M.R. și numitul K.Requat, identificat prin numărul de telefon la care a fost apelat (fil.28 vol.11 dup) KR: Miercurea viitoare…ministrul… DRM:Da, am discutat astăzi cu el și intenționează să aibă această întâlnire pentru a se întâlni și cu directorul general al companiei RADIOCOM, pentru că el insistă să obțină aprobarea pentru un credit nou pentru a face o investiție. Am discutat deja cu ministrul, i-am spus că nivelul datoriilor companiei e deja prea ridicat. El a fost de acord și a zis: Bine. Să avem o întâlnire cu consultantul, să discutăm cu el, pentru că am înțeles și nu vreau să-l las să facă acum această investiție și să ia acest credit. KR: E un lucru bun. Va fi el de acord cu 65-70% din pasive pentru taxa de succes?… Dacă se uită cum sunt pasivele acum…Când crezi că vom obține cifrele oficiale? DRM: Îl voi întreba mâine ce s-a întâmplat. KR: Trebuie să am aceste date pentru întâlnire. DRM: Îi voi solicita mâine aceste informații și i le voi trimite tot mâine domnului Buia. KR: Bine. Dacă nu obținem cel puțin 65-70% din pasive, nu obținem nici un ban. Sper că el va înțelege acest lucru. DRM: Da. De aceea am propus această întâlnire. KR:Da, e mai bine să ne întâlnim cu el. Eu voi veni marți seara. Ne întâlnim dimineață oricum, nu? DRM:Da, absolut.Vom discuta. E perfect așa. KR:Mă poți suna după ce obții datele? DRM: Absolut. KR: Vreau să mă asigur că Buia le primește. DRM: Cu siguranță te voi suna.
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 12.07.2006 din care rezultă că părțile au discutat despre valoarea tranzacției (respectiv cele 3 elemente din care se compune aceasta) și au amânat discutarea clauzelor privind valoarea tranzacției care cuprind referiri la datorii și vânzarea de active, întrucât reprezentanții consorțiului au constatat că s-a schimbat nivelul datoriei societății față de datele pe care le-au avut inițial la dispoziție prin termenii de referință (fil.83 vol.84 dup);
Procesul verbal al Comisiei de evaluare din 27.07.2006 din care rezultă că părțile au discutat despre valoarea tranzacției (respectiv cele 3 elemente din care se compune aceasta), precum și clauza referitoare la datoriile SNR, ca și componentă a acestei valori, convenind că procentul și dimensiunea datoriilor sunt încă deschise negocierilor ulterioare (fil.80 vol.84 dup);
Convorbirea telefonică din 16.08.2006 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.118 vol.11 dup)
KR: (…) Numărul doi, pentru RADIOCOM. Am discutat și am convenit cu Radu, nu-i așa, deci o să vedem mâine. SS:Ok. Uite, ar fi bine dacă ai putea să finalizezi mâine, pentru că… KR:Este și ordinul meu. O să se întâmple. SS: Ok. Asta pentru că au apărut iar zvonuri despre punerea bunurilor la AVAS și așa mai departe. Nu-mi place. KR:O să stabilim mâine. SS:Bine. KR:Ăsta este și ordinul meu și ar trebui să fie implementat.
Convorbirea telefonică din 23.10.2006 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind o cartelă telefonică emisă în Austria cu nr.43676849903324 (fil.267 vol.11 dup)
SS: Ai primit informația despre RADIOCOM? DRM:Da. Am un CD. SS:Bravo! DRM:Am CD, dar nu am și cifre, cum ar fi o balanță sau altceva. SS: Sunt doar informații tehnice? DRM: Da. SS: În engleză? DRM:Da. SS: Poți să mi-l trimiți? DRM: Da. SS:Te rog, pentru că mâine va fi o întâlnire a consorțiului și este important. DRM: Da, da. La ce oră? SS: La 11 este întâlnirea și tipul vrea să fie pregătit, să citească înainte. DRM:Bine. Înseamnă că Suat trebuie să-l trimită . SS. Dacă îl trimiți aici el îl va retrimite azi. DRM: Bine.Îl trimit acum.
Convorbirea telefonică din 1.11.2006 dintre inculpații S.S. și D.M.R., ultimul folosind o cartelă telefonică emisă în Austria cu nr.43676849903324 (fil.285 vol.11 dup)
DRM: Am înțeles că contractul a fost aprobat. SS: Bine. Foarte bine. Felicitări!
Convorbirea telefonică din 1.11.2006 dintre inculpatul S.S. și numitul K.Requat (fil.287 vol.11 dup) SS: Contractul RADIOCOMUNICAȚII a fost aprobat de Guvern acum jumătate de oră. KR:În sfârșit! SS: Poți să-l semnezi săptămâna viitoare.Felicitări! .KR:Mulțumesc, dar crezi că vor să publice termenii noștri? (…) Este o mare problemă pentru că am auzit că vor să publice termenii noștri. Și noi nu vrem asta. SS:Nu.Nu cred că vor publica totul. KR:Pentru că vor să afle, vor să publice,câți bani facem noi. Asta nu e bine pentru că se vor plânge alții. SS: O să verific.
Comunicatul de presă emis de MCTI în 1.11.2006 în care se arată că în ședința din aceași zi Guvernul a aprobat semnarea contactului de consultanță cu consorțiul CAIB-Mușat (fil.26 vol.70 dup);
Contractul de consultanță și servicii financiare pentru privatizarea SN Radiocomunicații SA încheiat la 21.11.2006 între MCTI și consorțiul CAIB-Mușat (fil.93 și urm. vol.70 dup), din care rezultă că valoarea tranzacției se compune din: i. 100% din prețul acțiunilor; ii. 75% din suma ce depășește 135 milioane euro (dar nu mai mult de 157 milioane euro), respectiv 50% din suma ce depășește 157 milioane euro, reprezentând datorii financiare pe termen lung ale societății, preluate de investitori în urma cumpărării acțiunilor; iii. 100% din valoarea reprezentând majorarea capitalului social; iv. 75% din valoarea investițiilor.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța de apel constată că, în calitate de membru al Comisiei de evaluare și selectare a consultantului în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA, inculpatul D.M.R.a oferit unuia dintre competitori (consorțiul CAIB-Mușat, care și-a adjudecat în final contractul) informații confidențiale, nedestinate publicității atât în faza depunerii și analizării ofertelor, cât și în cea a negocierii contractului, afectând astfel transparența procesului de selectare a consultantului și egalitatea de tratament între toți competitorii interesați și înscriși în acest proces, principii menționate în art.1 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, la care s-a făcut trimitere prin art.1 alin.2 din H.G. nr.774/2005 privind unele măsuri pentru declanșarea procesului de privatizare a S.N. Radiocomunicații SA.
Transmiterea acestor informații s-a făcut atât prin intermediul inculpatului S.S., membru al aceluiași grup infracțional în cadrul căruia a acționat și inculpatul D.M.R., precum și în mod direct reprezentantului consorțiului câștigător, numitul Requat Klaus.
Acțiunile întreprinse de inculpatul D.M.R., cu complicitatea inculpatului S.S., au fost de natură a favoriza consorțiul CAIB-Mușat atât în ce privește selectarea sa ca și consultant în procesul de privatizare a SN Radiocomunicații SA, cât și în ce privește negocierea contractului de consultanță, în condițiile în care inculpatul D.M.R. a acționat mai degrabă ca un consultant al unuia dintre competitori și mai puțin ca funcționar al statului român, încălcând atât obligația de confidențialitate inerentă unui asemenea proces, precum și atribuțiile înscrise în fișa postului în ce privește regimul circulației informației/documentelor în afara ministerului ( care au în vedere exclusiv transmiterea acestora prin intermediul canalelor oficiale, fil.5 vol.71 dup).
Astfel, pe 2.04.2006, cu doar o zi înainte de formularea ofertei de către consorțiul câștigător, între reprezentantul acestuia (Requat Klaus) și inculpatul D.M.R., în calitatea sa de membru al comisiei de evaluare și consilier personal al ministrului de resort (care era și președintele comisiei), prin mijlocirea inculpatului S.S. (care nu avea nicio calitate oficială în acest proces), a avut loc o comunicare a nivelului optim al valorii comisionului fix și a celui variabil pe care trebuia să îl cuprindă oferta financiară a consorțiului pentru a câștiga în final competiția.
Părtinirea inculpatului D.M.R. și interesul acestuia pentru consorțiul CAIB-Mușat rezultă în primul rând din preocuparea inculpatului ca oferta acestuia să nu fie cumva prea mică, pentru a evita eventualele discuții în cadrul comisiei ( „nu e prea puțin 150? mă gândesc să nu vină cineva să spună: prețul este prea mic, cum îl vor putea susține un an de muncă?”).
Așa cum se poate constata, dincolo de împrejurarea că a contribuit în mod ilegal la formularea ofertei unuia dintre competitori, inculpatul D.M.R. nu a fost preocupat de interesul statului român, cel care în final urma practic să plătească consultantul, ci de interesul acestuia din urmă de formula o ofertă optimă, câștigătoare.
Este astfel de observat că, în condițiile în care consorțiul se gândea la o oferta de 150.000 de euro onorariu fix și 1,85% onorariu de succes variabil, inculpatul D.M.R. i-a sfătuit, prin intermediul inculpatului S.S., să formuleze o ofertă de 175.000 de euro onorariu fix și 1,95% onorariu de succes, adică mai mult decât nivelul ofertei financiare la care se gândise reprezentantul competitorului, ajungându-se în final la oferta de 150.000 de euro onorariu fix și 1,95% onorariu de succes variabil (acesta din urmă fiind cel care conta și îi interesa pe competitori, aspect afirmat explicit de reprezentantul CAIB, căci se calcula la valoarea tranzacției reprezentată de viitoarea privatizare).
În al doilea rând, încălcarea principiilor unui proces concurențial rezultă din asigurările repetate pe care inculpatul D.M.R. le-a dat inculpatului S.S. cu referire la selectarea consorțiului CAIB-Mușat ca și consultant, chiar dacă nivelul ofertei financiare îl clasase pe locul 2 și mai înainte de orice analiză a comisiei cu privire la ofertele tehnice.
În acest sens, câștigarea competiției avea să se facă în urma evaluării ofertelor tehnice, fapt afirmat explicit pe 5.04.2006 („nu va fi nicio problemă pentru cel tehnic, voi avea nevoie de unul sau două puncte… Ei nu sunt pe locul întâi, dar nu e o problemă să fie acolo…Ți-am spus, nu e greu, chiar dacă ei sunt pe locul 2. Pentru partea tehnică nu e mare scofală să avem asta. Până acum, toți ceilalți, inclusiv Florin și nu mai vorbesc despre Schumi sunt convinși că ei sunt cei mai buni în acest proces și au cea mai multă experiență în acest domeniu… Cu cealaltă doamnă de la Ministerul de Finanțe nu e nicio problemă. Mă simt confortabil, nu e nicio problemă”) și reiterat pe 11.04.2006 („N-am avut timp să mă uit pe oferte…Nu, dar e bine. Îți spun eu…Merge, nicio problemă.”).
Aceste asigurări nu veneau din partea unui membru oarecare al comsiei de evaluare, inculpatul D.M.R. fiind consilier personal al ministrului având atribuții legate de demararea și urmărirea proceselor de privatizare a unităților din subordinea ministerului ( „se implică în urmărirea și coor.area proceselor de privatizare alături de persoanele cu responsabilități în domeniu” – a se vedea fișa postului, vol.71 dup).
Este de remarcat că informațiile legate de nivelul ofertelor formulate și de clasamentul competitorilor, ca și asigurările legate de câștigarea competiției de către consorțiul ale cărui interese le reprezenta inculpatul S.S. au fost oferite de inculpatul D.M.R. chiar în ziua în care s-a procedat la deschiderea plicurilor, fără analizarea ofertelor (5.04.2006) și ulterior, mai înainte însă de orice analiză a comisiei de evaluare (ofertele financiare sunt cuprinse abia în procesul verbal din 27.04.2006, iar ofertele tehnice au fost evaluate ulterior acestei date, analiza finală și determinarea câștigătorului fiind menționate în procesul verbal din 8.05.2006).
Prin urmare, se poate constata că procesul de selectare a consultantului pentru privatizarea SN Radiocomunicații SA a avut un câștigător preferat, dinainte stabilit, care a fost orientat în formularea ofertei financiare chiar de către unul dintre membri comisiei de evaluare, ce avea și calitatea de consiler personal al ministrului care la rândul său era președinte al comisiei (și cu care reprezentanții consorțiului câștigător au avut contacte încă dinainte de aprobarea HG nr. 774/2005, ce reprezenta cadrul normativ pentru selectarea consultantului).
Conduita ilegală a inculpatului D.M.R. nu s-a rezumat la relația privilegiată pe care a avut-o cu unul dintre competitori, ci a continuat și după ce acesta a fost declarat câștigător.
În acest sens, negocierea contractului de consultanță nu s-a rezumat la întâlnirile oficiale dintre comisia de evaluare și reprezentanții consorțiului câștigător.
Aceștia din urmă și-au valorificat în continuare relația pe care o stabiliseră anterior cu inculpatulD.M.R., discutând mai întâi cu acesta chestiuni care erau de competența întregii comisii.
Așa cum se poate observa, inculpatul D.M.R. a acționat în continuare ca un membru „de facto” al consorțiului câștigător, ajungându-se la situația anormală în care reprezentantul CAIB i s-a plâns inculptului D.M.R. (ca de altfel și inculpatului S.S.) de conduita și punctele de vedere contrare exprimate de propriul său partener din consorțiu (casa de avocatură Mușat) în legătură cu determinarea valorii de tranzacționare, mai precis cu includerea în aceasta a datoriilor SN Radiocomunicații SA.
Inculpatul D.M.R. l-a sfătuit pe numitul Requat să formuleze propuneri în legătură cu această problemă („dar e-n regulă să punem acolo și să avem de unde începe negocierile”, „trebuie să primesc ceva de la tine pentru a prezenta”), fapt reiterat și inculpatului S.S. care a continuat să-și exercite rolul de intermediar între persoanele sus-arătate („am vorbit cu el, i-am spus să ne trimită și voi discuta.Știu ce dorește.”).
În același timp, având în vedere conduita sa anterioară, inculpatul a fost perceput de către reprezentantul CAIB ca persoana potrivită să transmită ministrului dorințele consorțiului pe o altă cale decât cea a negocierilor deschise, în cadrul comisiei de evaluare, și să-l influențeze pe acesta, ministrul fiind cel care urma să decidă („cred că la final el ne va da ceva”, „va fi el de acord cu 65-70% din pasive pentru taxa de succes?” „ dacă se uită cum sunt pasivele acum…Dacă nu obținem cel puțin 65-70% din pasive, nu obținem nici un ban. Sper că el va înțelege acest lucru”).
Or, așa cum se poate observa din conținutul contractului de consultanță, în final în valoarea tranzacției s-au introdus și datoriile pe termen lung, în procentul vehiculat de reprezentantul CAIB (75%).
Prin urmare, instanța de apel constată ca fiind dovedite faptele imputate inculpatului D.M.R., care în calitate de membru al comisiei de evaluare și de selectare a consultantului pentru SN Radiocomunicații SA a transmis unuia dintre competitori date confidențiale în legătură cu nivelul ofertelor financiare și ordinea competitorilor după depunerea acestora, iar ulterior a comunicat cu reprezentantul consorțiului câștigător în afara cadrului impus de negocierile oficiale, susținând interesele acestuia pe întreaga durată a procedurii de selecție și dându-i asigurări (explicite și implicite) în legătură cu suportul său, dar și al celorlați membri ai comisiei în sensul câștigării competiției și mai apoi al încheierii contractului în termenii doriți de către consorțiu.
În cele mai multe dintre acțiunile sale, inculpatul D.M.R. a fost sprijinit de către inculpatul S.S., care a acționat ca o adevărată „curea de transmisie” între reprezentantul CAIB și funcționarul statului român, atât în perioada anterioară și ulterioară formulării ofertelor financiare (până a momentul declarării câștigătorului), cât și în perioada negocierii contractului de consultanță.
În acest sens, inculpatul S.S. a servit interesele CAIB în procedura de selectare a consultantului, folosindu-se de legătura stabilită cu inculpatulD.M.R., personaj-cheie în cadrul comisiei de evaluare, pe care l-a pus practic la dispoziția unuia dintre competitori pentru a-i facilita acestuia câștigarea competiției și negocierea contractului în termeni favorabili.
Ascendentul pe care inculpatul S.S. l-a avut asupra inculpatului D.M.R. rezultă atât din discuțiile directe („Trebuie să te apuci să pregătești, până săptămâna viitoare, de fapt până marți, dacă poți, ministrul să semneze, documentarea pentru selecția consilierului pentru privatizarea RADIOCOMUNICAȚII”), cât și din discuțiile purtate cu numitul Requat Klaus, reprezentantul CAIB („1,95 e bine. Lui îi convine, pentru că trebuie să susțină și cu puncte.Știi doar.”; „Pot să-l trimit la Buia pe Radu. O să-i dau telefoanele și o să-i spun să se ducă să se întâlnească cu el”.), totul culminând cu disponibilitatea afișată de inculpatul S.S. de a discuta cu inculpatul D.M.R., la cererea reprezentantului CAIB, care dorea să-și impună o „poziție dură” chiar în timpul unei ședințe de negociere (SS:„dar o să-l sun pe RADU acum.KR: Bine, nu, lasă. E cu noi aici. Sau poți să-l chemi afară.SS: Nu știu cum pot, dar bine, o să încerc să-l chem afară acum.”).
În ce privește urmarea imediată a faptelor comise de inculpatulD.M.R., cu ajutorul inculpatului S.S., instanța de apel constată că și în cazul procesului de selecție a consultantului pentru SN Radiocomunicații SA a fost afectată concurența, atât prin informațiile pe care cei doi inculpați le-au pus la dispoziția unuia dintre competitori, cât și prin întreaga conduită pe care inculpatul D.M.R. a înțeles să o adopte vis-vis de acesta, asigurându-l de sprijinul său, dar și al celorlalți membri ai comisiei de evaluare pentru a fi declarat câștigător al competiției.
Ulterior, în procesul de negociere a contractului de consultanță inculpatul D.M.R. a depășit limitele de comunicare impuse prin fișa postului, dar și cadrul legal în care trebuia să-și desfășoare activitatea, ca și membru al comisiei de evaluare, manifestându-se mai degrabă ca reprezentant al partenerului de negociere, iar nu de funcționar al statului român ale cărui interese era obligat să le susțină, mai ales că problema aflată în discuție (valoarea tranzacției, în raport de care se calcula onorariul de succes solicitat de consorțiul câștigător) era una care afecta direct partea română.
Ca și în cazurile analizat anterior (Romaero/Avioane Craiova și Electrica Muntenia Sud), devoalarea unor informații destinate exclusiv uzului autorităților implicate în gestionarea procesului de selecție a consultantului, coroborată cu atitudinea vădit părtinitoare adoptată de inculpatul D.M.R. pe parcursul întregului proces, a adus atingere intereselor statului român, privite din perspectiva asigurării unei competiții transparente, desfășurate în condiții de deplină legalitate și concurență.
În aceste condiții, faptele comise de inculpații D.M.R. și S.S. întrunesc de lege lata elementele constitutive ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art. 304 c.pen., sub forma de participație a autoratului (în cazul inculpatului D.M.R.), respectiv a a complicității (în cazul inculpatului S.S.), sens în care criticile formulate de aceștia sunt nefondate.
5. individualizarea pedepselor
În ce privește individualizarea pedepselor, aceasta va fi analizată dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte critica formulată de Parchet (prin care se tinde la agravarea tratamentului sancționator stabilit de către instanța de fond), iar pe de altă parte aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile în condiițiile art.5 alin.1 c.pen. ( care prin ipoteză presupune stabilirea unor sancțiuni mai reduse, ținând seama de dispozițiile noului Cod penal, prin care s-a operat o micșorare semnificativă a limitelor de pedeapsă).
Astfel, analiza criticii parchetului se va raporta la limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, respectiv 1-5 ani pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art. 367 alin.1 c.pen. și 3 luni-3 ani sau amendă pentru infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art.304 alin.1 c.pen.
Instanța de apel constată ca faptele deduse judecății sunt unele extrem de grave, iar acest lucru trebuie să se reflecte corespunzător în sancțiunile aplicate inculpaților, chiar dacă în mod paradoxal și numai datorită intervenției legiuitorului, în final aceștia vor avea de executat pedepse mult reduse față de cele stabilite în primă instanță (Parlamentul României a considerat astfel că realitățile sociale nu mai justifică pentru inițierea,constituirea, sprijinirea sau aderarea la un grup infracțional organizat o pedeapsă situată între 5 și 20 de ani închisoare, așa cum era prevăzută în art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, limitele de pedeapsă prevăzute în noul Cod penal fiind 1-5 ani închisoare).
În privința inculpaților S.I.C., N.Z., M.D.M. și D.M.R., aceștia au nesocotit interesele statului român pe care erau obligați să le apere ținând seama de funcțiile deținute, furnizând informații confidențiale ori care constituiau secret de serviciu în legătură cu procese de privatizare ori de selecție a consultanților care urmau să asiste România în privatizarea unora dintre cei mai importanți agenți economici din subordinea ministerelor pe care le conduceau sau în care își defășurau activitatea.
În acest sens, așa cum a demonstrat-o probatoriul administrat în cauză, informațiile furnizate au acoperit o paletă foarte largă, de la amănunte legate de inițierea, traseul ori adoptarea unor acte normative, până la cifre reprezentând valoarea ofertelor depuse de ofertanți în procesele de selecție sau de privatizare pe care inculpații S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R. le-au condus, coordonat ori desfășurat efectiv ori la poziția exprimată de autorități pe parcursul negocierii contractelor de consultanță sau privatizare.
Practic, în cazurile ce au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză, inculpații S.I.C.., N.Z., M.D.M. și D.M.R. nu au servit interesele statului român, ci ale unor indivizi lipsiți de scrupule, facilitându-le adjudecarea în condiții de concurență neloială a mai multor licitații organizate de statul român, prin accesul la informații confidențiale ori secret de serviciu.
Este real faptul că în cauză nu s-a putut dovedi săvârșirea unor acte de corupție, însă pentru existența infracțiunilor analizate nici nu interesează dacă acești inculpați au obținut personal un beneficiu de pe urma activității lor infracționale sau doar au contribuit la foloasele obținute de ceilalți membri ai grupului infracțional organizat (deși pare greu de crezut că inculpații S.I.C., N.Z., M.D.M. și D.M.R. și-au riscat cariera și libertatea doar pentru „a-i servi” pe ceilalți inculpați, fără a obține sau măcar urmări foloase proprii, în condițiile în care veniturile realizate ca funcționari ai statului român erau unele derizorii, în raport cu activele de privatizarea cărora se ocupau).
Prin activitatea lor infracțională, inculpații S.I.C., N.Z., M.D.M. și D.M.R. nu doar că au facilitat obținerea unor beneficii substanțiale de către ceilalți membri ai grupului infracțional, ci au afectat interesele și imaginea statului român, care a fost pus în situația de a recunoaște, odată cu instrumentarea prezentei cauze, că nu au fost asigurate condițiile unei competiții reale și oneste și nici egalitatea între ofertanți în procesele de selecție a unor consultanți internaționali ori chiar de privatizare care au făcut obiectul cercetărilor.
În mod corespunzător, prin denaturarea competițiilor (desfășurate cu încălcarea principiilor elementare prevăzute în legislația privatizării), au fost afectate și interesele ofertanților care s-au înscris și au participat la acestea fără a cunoaște relația subterană dintre inculpații din prezenta cauză și acțiunile întreprinse de inculpații S.I.C., N.Z., M.D.M. și D.M.R. în favoarea altor competitori.
De altfel, așa cum s-a putut observa, în cel puțin unul dintre cazuri mai mulți competitori au și contestat rezultatul procesului de selecție, fără a cunoaște că în realitate acesta a fost unul prestabilit în favoarea ofertantului în numele căruia au acționat inculpații ce reprezentau statul român.
Nu în ultimul rând, activitatea infracțională desfășurată de inculpați au afectat reputația băncilor de investiții ai căror angajați au colaboratori au fost inculpații cetățeni străini, în condițiile în care probatoriul administrat în cauză a devoalat un mecanism ilegal pus la cale de către aceștia pentru a se asigura că respectivele bănci vor câștiga diversele procese de selecție la care au participat (ele sau alte entități în numele cărora au acționat).
Așa cum s-a menționat în considerentele prezentei decizii, acuzațiile ce au format obiectul cercetărilor și mai apoi al judecății nu au vizat instituțiile financiare ai căror angajați sau colaboratori erau inculpații, ci faptele comise de aceștia.
Împrejurarea că, urmare a activității infracționale desfășurate de inculpați, a profitat (și) angajatorul (căruia i s-a atribuit contractul de consultanță) este lipsită de relevanță, câtă vreme aceasta nu a fost rezultatul exercitării în limitele legii a atribuțiilor care le reveneau inculpaților, ci a unor practici ilegale, constând pe de o parte în obținerea și folosirea unor informații confidențiale, iar pe de altă parte în influențarea în interes propriu a deciziei de la nivelul instituțiilor publice direct implicate în procesele de selecție a consultantului ori de privatizare.
În plus, inculpații cetățeni străini nu au acționat pentru „gloria” vreunei instituții financiare, ci au fost animați de propriul câștig pe care l-ar fi obținut, direct sau prin intermediul angajatorului (ca salariu sau bonus), în urma adjudecării contractelor încheiate cu statul român.
Este adevărat că instituția financiară în numele căreia inculpații au acționat în cele mai multe cazuri (C.S.F.B.) a depus pe parcursul procesului penal diverse memorii de susținere a inculpaților, încercând să-și apere proprii angajați, fără a realiza însă că procedând astfel potențează prejudiciul de imagine pe care oricum l-a suferit prin vehicularea numelui său într-un dosar penal vizând practici anticoncurențiale, întrucât există riscul ca solidarizarea cu proprii angajați sau colaboratori să fie înțeleasă ca o asumare a actelor ilegale pe care aceștia le-au comis.
Din această perspectivă, este puțin probabil ca o instituție financiară de renume să le pretindă propriilor angajați să apeleze la orice mijloace, inclusiv la practici care sunt ilegale oriunde în lume (cum ar fi încălcarea legislației țării în care acționează, coruperea sau influențarea decidenților, obținerea unor informații confidențiale din partea acestora), doar pentru a spori portofoliul său cu afaceri profitabile, căci aceasta i-ar afecta iremediabil reputația în mediul în care acționează, întorcându-se pe termen lung împotriva sa.
Trecând în acest context la analiza pedepselor aplicate inculpaților B.V., S.M., F.M.C. și S.S., instanța de apel reține lipsa de scrupule de care aceștia au dat dovadă în acțiunile pe care le-au întreprins, prin captarea factorilor decizionali din două ministere și influențarea conduitei acestora în propriul lor interes, manifestată în principal prin punerea la dispoziție a unor informații la care legal nu puteau avea acces și care le-au netezit calea spre adjudecarea în condiții de concurență neloială a licitațiilor organizate la nivelul respectivelor instituții.
În acest sens, inculpații au speculat în favoarea lor nu doar slăbiciunile personale ale unor înalți funcționari ai statului român, ci și oportunitățile pe care le-a oferit mediul în care au acționat, România fiind percepută ca o țară profund coruptă, în care factorii decizionali sunt deseori supuși influențelor și pot fi cu ușurință deturnați în favoarea unor interese personale sau de grup.
Din această perspectivă, vinovăția se împarte în mod egal între inculpații care ar fi trebuit să manifeste loialitate față de statul român, cinste și corectitudine în exercitarea atribuțiilor de serviciu și inculpații care ar fi trebuit să fie preocupați de obținerea unor câștiguri în urma unor competiții corecte, probatoriul administrat în cauză dovedind existența unui păienjeniș de relații subterane care a afectat concurența și chiar rezultatele proceselor de selecție a consultantului ori de privatizare analizate.
În privința inculpaților O.M. și K.G. instanța de apel are în vedere contribuția concretă a acestora la activitatea grupului infracțional organizat, rolul jucat de aceștia în atingerea scopului urmărit de membrii grupului, dar și conduita lor procesuală în special în faza apelului, ambii sustrăgându-se judecății, iar unul dintre ei (K.G.) sfidând realmente Înalta Curte prin modul în care și-a conceput și (din păcate) realizat planul de a nu se supune unei măsuri preventive prin care îi era îngrădită libertatea de mișcare (părăsind teritoriul României în stil mafiot, imediat după terminarea ședinței de judecată, prin cel mai apropiat punct de frontieră).
De altfel, aceeași conduită de a se sustrage judecății au adoptat-o și inculpații B.V., S.M., F.M.C. și S.S., a căror prezență în fața primei instanțe a fost meteorică și numai după ce au reușit să tergiverseze începerea cercetării judecătorești pentru o perioadă de 2 ani și 6 luni de la înregistrarea cauzei pe rolul instanței (30.03.2009-21.09.2011), inculpații persistând în aceeași conduită și în faza apelului, în care au refuzat explicit să se prezinte în fața Completului de 5 Judecători, deși acesta a apreciat că prezența lor la judecată este necesară (a se vedea încheierea din 15.10.2014).
În privința circumstanțelor personale ale inculpaților, instanța de apel nu consideră că acestea ar justifica vreo atenuare a tratamentului sancționator ce urmează a li se aplica în prezenta cauză. În acest sens, dincolo de conduita procesuală analizată anterior, instanța de apel reține că toți inculpații au o avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, încercând să se prezinte ca niște victime ale autorităților statului român, care nu au înțeles în ce constă, cum se desfășoară și ce presupune activitatea de consultanță.
În realitate, prin conduita adoptată inculpații nu au urmărit decât escamotarea adevărului, iar pentru atingerea acestui scop au folosit orice mijloace, inclusiv denigrarea unuia dintre ei (S.S.), prezentat ca fiind mitoman (în condițiile în care acesta a oferit prin numeroasele convorbiri telefonice pe care le-a purtat, așadar fără voie proprie, cele mai multe probe în acuzare), deși la momentul comiterii faptelor ceilalți coinculpați nu au avut aceeași părere despre el, ci dimpotrivă, au folosit din plin abilitățile sale de a obține și transmite informații prețioase pentru atingerea scopului urmărit de grupul infracțional organizat.
În plus, în ce privește pregătirea lor superioară ori experiența în funcțiile deținute, acestea nu i-au împiedicat pe inculpați să acționeze în sensul încălcării legii, ci dimpotrivă, le-au potențat activitatea infracțională, neconstituind astfel un argument pentru clemență.
Prin urmare, punând în balanță toate criteriile de individualizare analizate anterior, inclusiv perioada îndelungată de timp în care au acționat, ca și caracetrul continuat al unora dintre infracțiunile comise, instanța de apel apreciază că în cauză se impune aplicarea unui tratament sancționator orientat către maximul special, îndeosebi pentru infracțiunea cea mai gravă, aceea de constituire a unui grup infracțional organizat, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă.
Având în vedere însă că, chiar și prin aplicarea sporului obligatoriu prevăzut de legea nouă, pedepsele ce urmează a fi executate de către inculpați sunt mai reduse decât cele stabilite de instanța de fond, vor fi admise atât apelurile Parchetului, cât și cele ale inculpaților, acestea din urmă ca efect al aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile, iar nu pentru că inculpații ar fi formulat vreo critică vizând individualizarea pedepsei (cu excepția inculpatului O.M., ale cărui solicitări au fost avute în vedere de către instanța de apel doar cu privire la cuantumul, iar nu și la modalitatea de executare a pedepsei, apreciindu-se că în cauză se impune privarea de libertate a inculpatului).
În ce privește critica inculpatului S.M. cu referire la pedeapsa accesorie și complementară a interzicerii unor drepturi, instanța de apel reține că își păstrează valabilitatea Decizia nr.XXIV/2007 a Secțiilor Unite ale Î.C.C.J., potrivit cu care pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută în legea penală română în conținutul art.64 din Codul penal din 1968 (care de altfel se regăsesc în întregime în dispozițiile art.66 din noul Cod penal, stabilit ca lege penală mai favorabilă în prezenta cauză), se aplică în condițiile art.65 din același Cod penal din 1968 și inculpaților cetățeni străini.
Așa cum se poate observa, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie prin raportare la dispozițiile textului incriminator din art.367 c.pen. și atrage după sine interzicerea acelorași drepturi, ca pedeapsă accesorie ( a se vedea disp.art.65 alin.1 și art.67 alin.2 c.pen.). Prin urmare, împrejurarea că inculpatulS.M.este cetățean străin nu conduce după sine la inaplicabilitatea dispozițiilor legale privind interzicerea exercitării unor drepturi, ca pedeapsă complementară și accesorie, astfel încât critica inculpatului este neîntemeiată.
IV. Pentru considerentele și în limitele expuse anterior, apelurile declarate de către Parchet și inculpați vor fi admise, hotărârile pronunțate de către prima instanță desființate în parte, iar cauza rejudecată în fond conform disp.art.421 pct.2 lit.a c.pr.pen.
În baza art.275 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor vor rămâne în sarcina statului. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați S.I.C., N.Z., K.G.,S.M.Michal, F.M.C., M.D.M.,D.M.R. Radu Mihai, B.V. ., S.S. Teodorov și respectiv O.M., de câte 200 lei, respectiv 400 lei se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției. .
Onorariile interpreților de limbă engleză, cehă, turcă și bulgară se vor suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –DIICOT – Structura Centrală și de inculpații S.I.C., N.Z., K.G.,S.M., F.M.C., O.M., M.D.M., D.M.R.și B.V. împotriva sentinței penale nr. 1081 din 3 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală pronunțată în dosarul nr.2816/1/2009. Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –DIICOT – Structura Centrală și de inculpatul S.S. împotriva sentinței penale nr.1082 din 3 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală pronunțată în dosarul nr.5269/1/2013.
Desființează în parte ambele hotărâri și rejudecând:
1. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul S.I.C. (cetățean român) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art. 304 alin.1 din Codul penal cu aplicarea 35 alin.1 din Codul penal și cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art.45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul S.I.C. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
2. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul N.Z. (cetățean român) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
3. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul K.G. (cetățean român), la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) și b) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
4. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul S.M. (cetățean ceh) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.48 raportat la art. 304 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.35 alin.1 din Codul penal și cu referire la art.3 alin.2 din Legea .nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art.45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul S.M.să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
5. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul F.M.C. (cetățean român și britanic) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.48 raportat la art.304 alin.1 din Codul penal cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art.45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul F.M.C. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
6. În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul O.M., (cetățean turc) la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a) și b) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) și b) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
7. În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul M.D.M. (cetățean român) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.304 alin.1 din Codul penal cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art. 45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul M.D.M. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.D.M. durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007.
8. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul D.M.R.(cetățean român,) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art. 304 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 48 raportat la art.304 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art.45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul D.M.R. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului D.M.R. durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007.
9. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul B.V., (cetățean american) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.47 raportat la art. 304 alin.1 din Codul penal cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru instigare la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art.45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul B.V. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.V. . durata reținerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007.
10. În baza disp. art. 367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul S.S., (cetățean bulgar) la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art. 47 raportat la art.304 alin.1 din Codul penal cu aplic.art.35 alin.1 din Codul penal și cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată.
În baza disp. art. 48 raportat la art.304 alin.1 din Codul penal cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În baza disp. art. 38, 39 alin.1lit.b) și art. 45 Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul S.S. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal conform art.65 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza disp. art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.S. durata reținerii si arestării preventive de la 29.11.2006 la 23.01.2007.
Menține celelalte dispoziții ale ambelor hotărâri. În baza art.275 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor rămân în sarcina statului.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați S.I.C., N.Z., K.G.,S.M, F.M.C., M.D.M., D.M.R., B.V. , S.S. și respectiv O.M., de câte 200 lei, respectiv 400 lei se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției.
5.COMENTARIU
5.1. PROBATORIUL ADMINISTRAT ÎN CAUZĂ
DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ; REFERATE, ORDONANȚE, PROCESE VERBALE PERCHEZIȚII DOMICILIARE, DECLARAȚII ÎNVINUIȚI, INCULPAȚI, PROCESE VERBALE PERCHEZIȚIE INFORMATICĂ
VOL. 1 – 5 Referatul procurorului din data de 13.06.2006 de trecere a lucrării în registrul penal_filele: 1-9; Referatul și rezoluția prin care procurorul D.I.C. a fost desemnat să efectueze u. p._fila: 10;Comunicări și note ale SRI, care au stat la baza referatului din data de 13.06.2006_filele: 11-24;Rezoluția de începere a urmăririi penale_filele: 25-46;Delegarea ofițerilor de poliție din cadrul IGPR și IGPFR _filele: 51-52;Ordonanța și actele procedurale de introducere în cauză a traducătorilor autorizați de către Ministerul Justiției_filele: 57-67;Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale_filele: 68-95;Referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive_filele: 98-129;Încheierea din 29.11.2006 prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților_filele: 130-146;Referatul din 05.12.2006, prin care a fost sesizată comisia de la Președinție pentru avizarea cercetării miniștrilor_filele: 147-197; Ordonanțe de reținere_filele: 198-205;Ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale tradusă în limba engleză de traducător autorizat_filele: 206-210;Referate și încheieri ale instanțelor de judecată_filele: 206-335;Adrese M.C.T.I. privind caracterul informațiilor utilizate de inculpat D.M.R. _349-352;Procese_Verbale privind intrările și ieșirile din țară ale inculpaților_filele: 355-379;Adrese Ministere _filele:383-417;Adresă cazier judiciar_ filele: 418-419;Declarații martori_filele: 421-538. (Vol. 1 – 538 FILE); ORDONANȚE, DECLARAȚII, PROCESE VERBALE INC. M.D.M., Mandat de aducere _ M.D.M. _ fila: 2;Autorizație de percheziție domiciliară din 21.11.2006 _ fila: 3;Proces_ verbal de percheziție domiciliară _ filele: 4-9;Proces_ Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii _ filele: 10-12;Proces_ verbal de aducere la cunoștință a prevederilor art. 172, alin. 2 C.P.P _ fila: 13; Ordonanță de luare a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea _ filele: 14-17;Ordonanță de înlocuire a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea cu măsura de reținere _ filele: 18-21Adrese IGP, IGPFR, IGJ _ filele: 22-36;Ordonanță de reținere inc. M.D.M. _ filele: 37-38;Mandat de arestare preventivă _ filele: 39-40, Ordonanță din data de 28.11.2006 _ filele: 41-43,Declarații învinuit/inculpat _ filele: 46-85;, Procese_ Verbale Percheziție Informatică _ filele: 86-101; Documente rezultate în urma percheziției informatice _ filele: 102-366; Cerere formulată de M.D.M. _ filele: 367-368; Documente M.E.C., referitoare la funcțiile deținute de M.D.M. Dorinel, fișa postului, ordin de numire, Decizii _ filele: 369-417. (Vol. 2 – 412 FILE; ORDONANȚE, DECLARAȚII, PROCESE VERBALE: INC. B.V.Mandat de aducere _ B.V._ fila: 1;Proces_ Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii _ filele: 2-4;Ordonanță – obligația de a nu părăsi localitatea _ filele: 5-7;Ordonanță – înlocuirea măsurii de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive _ filele: 8-11; Ordonanță de reținere _ filele: 12-15; Declarații (olografe și de învinuit/inculpat)_ filele: 52-72, Procese_ Verbale, cereri formulate de inc. B.V._ filele: 73-152. (Vol. 3 – 153 FILE ); ORDONANȚE, DECLARAȚII, PROCESE VERBALE INC. D.M.R. Mandat de aducere _ fila: 1;Autorizație de percheziție _ fila: 2;Proces_ Verbal de percheziție domiciliară_ filele: 3-7;Procese_ Verbale de aducere la cunoștință a învinuirii_ filele: 8-13; Ordonanță de obligare de a nu părăsi localitatea _ filele: 14-16;Ordonanță de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea_ filele: 17-20;Ordonanță de reținere_ filele: 21-22;Documente privind situația medicală a inc.D.M.R. Radu Mihai_ filele: 23-45;Proces_ verbal din 28.11.2006_ fila: 46;Mandat de arestare preventivă_ filele: 47-48;Procese_ Verbale, Declarații_ filele: 49-127;Proces_ Verbal percheziție informatică_ filele: 128-135; Proces_ Verbal din 05.01.2007_ fila: 136;Proces_ Verbal individualizare bunuri_ filele: 137-146;Procese_ Verbale_ filele: 147-149;Plângere_ filele: 150-153Corespondență avocat – P.Î.C.C.J. _ filele: 154-166;Adresă M.C.T.I. înaintare dosar personal_ filele: 167-189; Curriculum vitae _ filele: 190-192; Hotărârea nr. 84 din 9 martie 2005_ filele: 193-203; Adrese avocat – P.Î.C.C.J. _ filele: 204-210; Documente privind situația medicală a inc.D.M.R. Radu Mihai_filele: 211-270; Documente listate de pe site-ul M.E.C. și MF_filele: 271-326. (Vol. 4 – 326 FILE); ORDONANȚE, DECLARAȚII, PROCESE VERBALE INC. S.S.Mandat de aducere S.S._fila: 1;Autorizație de percheziție S.S._filele:2-3;Proces_ Verbal percheziție domiciliară_filele: 4-12;
Proces_Verbal individualizare bunuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare_filele: 13-39;
Proces_ Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii_filele: 40-42;Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii _filele: 43-45;Ordonanță din 23.11.2006, obligația de a nu părăsi localitatea_filele: 46-49;Ordonanță din 28.11.2006, înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive_ filele: 50-53;Ordonanță de reținere _ filele: 54-57
Ordonanță extindere a cercetărilor și Î.U.P. din data de 11.01.2007_filele: 58-69;Declarații S.S.(olografe, tipizate), _ filele: 70-162;Proces_Verbal percheziție informatică_ filele:163-182;
Notă _ document în limba engleză_ filele: 183-187;Notă _ privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A._ filele: 188-203;Documente depuse de inc. S.S.(în limba română și engleză)_ filele: 204-284;Procese_Verbale_filele: 285-292;Cereri formulate de inc. S.S._ filele: 293-294. (Vol. 5 – 294 FILE)
VOL. 69 – 297 FILE; DECLARAȚII, AUTORIZAȚII PERCHEZIȚIE PROCESE_VERBALE Notă privind sprijinirea constantă și interesată a lui S.I.C. de către tandemul S.S.- B.V.pentru menținerea în funcția de ministru al economiei și comerțului_filele: 1-5; Cerere prealabilă, în vederea ascultării în calitate de învinuit, a lui S.I.C._filele: 6-16; Declarație de învinuit a lui S.I.C._filele: 17-40; Cerere a lui S.I.C., prin care solicită punerea la dispoziție a autorizațiilor de interceptare și înregistrare_filele: 41-42; Adresă Președinția României prin care se atestă că domnul S.I.C., nu mai are calitatea de ministru al economiei_filele:43-47; Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii față de S.I.C._filele: 49-51; Proces_Verbal de punere la dispoziția învinuitului S.I.C., a notelor de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate autorizat_fila: 52; Cerere formulată de către învinuitul S.I.C._filele: 53-63; Autorizație de Percheziție Domiciliară, Proces_Verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziției, declarații, Procese_Verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice, Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii față de Neagoe Marius Robert_filele: 68-126; Autorizație de Percheziție Domiciliară, Proces_Verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziției, declarații, Procese_Verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice, Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, înscrisuri puse la dispoziție de învinuit O.M..
VOL. 104 – 297 FILE; DECLARAȚII, AUTORIZAȚII PERCHEZIȚIE PROCESE_VERBALE
Notă privind sprijinirea constantă și interesată a lui S.I.C. de către tandemul S.S.- B.V.pentru menținerea în funcția de ministru al economiei și comerțului_filele: 1-5;Cerere prealabilă, în vederea ascultării în calitate de învinuit, a lui S.I.C._filele: 6-16;Declarație de învinuit a lui S.I.C._filele: 17-40;Cerere a lui S.I.C., prin care solicită punerea la dispoziție a autorizațiilor de interceptare și înregistrare_filele: 41-42;Adresă Președinția României prin care se atestă că domnul S.I.C., nu mai are calitatea de ministru al economiei_filele:43-47;Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii față de S.I.C._filele: 49-51;Proces_Verbal de punere la dispoziția învinuitului S.I.C., a notelor de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate autorizat_fila: 52;Cerere formulată de către învinuitul S.I.C._filele: 53-63;Autorizație de Percheziție Domiciliară, Proces_Verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziției, declarații, Procese_Verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice, Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii față de Neagoe Marius Robert_filele: 68-126;Autorizație de Percheziție Domiciliară, Proces_Verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziției, declarații, Procese_Verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice, Proces_Verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, înscrisuri puse la dispoziție de învinuit O.M..
VOL. 105 – 166 FILE; ORDONANȚĂ 0404/2007, DOCUMENTE PRIVIND S.I.C , N.Z.
VOL. 108 – 183 FILE; DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND PROIECTE DE ACTE NORMATIVE PENTRU VÂNZAREA PACHETULUI DE 8% ACȚIUNI PETROM CÂTRE SALARIAȚII S.C. PETROM S.A.VOL. 111 – 648 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITUL O.M.VOL. 112 – 286 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITUL Neagoe ROBET MARIUSVOL. 113 – 115 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITUL F.M.C.VOL. 114 – 308 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITULS.M. VOL. 115 – 256 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITUL N.Z.VOL. 116 – 375 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE ÎNVINUITUL S.I.C. VOL. 117 – 287 FILE; DECLARAȚII MARTORI DUPĂ 01.09.2008 VOL. 135 – 351 FILE; DOCUMENTE DE URMĂRIRE PENALĂ PRIVIND PE INVINUITUL K.G.
MIJLOACE DE PROBĂ OBȚINUTE PRIN PROCEDEE INVESTIGATIVE INFORMATIV OPERATIVE INTRUZIVE
A.UTILIZAREA PROCEDEULUI PĂTRUNDERII SECRETE
La data de 27.06.2006, potrivit abilității conferite de prevederile art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, în baza mandatului nr. 002122 din 06.06.2006 emis de Î.C.C.J. organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au relizat pătrunderea secretă și căutarea de informații la reședința numitului S.S., din București, Bd. Gh. Magheru nr. 9, …, , precum și înregistrarea ambientală în locația respectivă (în 22.09.2006 ora 12:50, și în 03.10.2006 ora 23:56).
B.INTERCEPTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA COMUNICAȚIILOR ÎN BAZA MANDATELOR DE SECURITATE NAȚIONALĂ
VOL. 6 – 11 PROCESE VERBALE, NOTE CONVORBIRI TELEFONICE: Procese _Verbale de certificare a autenticității convorbirilor telefonice; Note convorbiri telefonice pentru perioada 30.05.2005 – 30.06.2005 (Vol.6 – 213 FILE); pentru perioada 04.07.2005 – 28.02.2006 (Vol. 7 – 545 FILE); pentru perioada 01.03.2006 – 28.04.2006 (Vol. 8 – 352 FILE); pentru perioada 02.05.2006 – 31.05.2006 (Vol. 9 – 255 FILE); pentru perioada 01.06.2006-30.06.2006 (Vol. 10 – 293 FILE); pentru perioada 03.07.2006-23.11.2006 (Vol. 11 – 327 FILE) ; VOL. 106 – 107 [(pentru K.G. filele: 1-54), (pentru O.M. filele: 55-224) Vol. 106 (225 FILE); pentru O.M. Vol. 107 – 261 FILE]
a) CD-R seria 5-131-381, cu mențiunea K.G. b) CD-R seria 5-131-380, cu mențiunea O.M., c) CD-R seria 5-131-332, cu mențiunea R.I., M.N., I.A., d) CD-R, seria 5-131-293, e) CD-R, seria 5-131-325, f) CD-R, seria 5-131-8, g) CD-R, seria 5-131-318, h) CD-R, seria 5-131-399, i) CD-R, seria 5-131-351, 1j) CD-R, seria 5-131-364, k) CD-R, seria 5-131-331, 12) CD-R, seria 5-131-313, l) DVD-R, seria 5-131-9, m) DVD-R, seria 5-131-7, n) CD-R, seria 5-131-279, o) CD-R, seria 5-131-317, p) CD-R, seria 5-131-314, r) CD-R, seria 5-131-356, cu mențiunea D.M.R. M.D.M.
înregistrări ambientale: a) – 5 CD-RW, b)CD-RW, seria 3785/4, cu mențiunea „Scribu” (N.R.M.), c) CD-RW, seria 3785/5, cu mențiunea S.S. (Obiectiv „Jack”), d) CD-RW, seria 3785/6, cu mențiunea D.M.R. Mihai (Obiectiv „Poștașul”), e) CD-RW, seria 3785/3, cu mențiunea B.V. (Obiectiv „Mogulu”), f) CD-RW, seria 3785/2, cu mențiunea O.M. (Obiectiv „Vizirul”)
În conformitate cu prevederile art. 913, alin. 3 din C.p.p. acești suporți optici se păstrează la grefa D.I.I.C.O.T., în loc special, ambalate și asigurate prin sigilare.
C.INTERCEPTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA CONVORBIRILOR TELEFONICE ȘI COMUNICAȚIILOR ÎN CONDIȚIILE PREVEDERILOR C. P. P .
Suporți optici reprezentând convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat în perioada 21.11.2006-19.03.2007.
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-0.
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C – Cosmo (1)
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C – Cosmo (2)
CD-R, cu mențiunea DMR1-PCA
CD-R, cu mențiunea DMR4-PCA
CD-R, cu mențiunea NZ 3-PCA (1)
CD-R, cu mențiunea NZ 3-PCA (2)
CD-R, cu mențiunea NZ 3-PCA (3)
CD-R, cu mențiunea NZ 5-PCA
CD-R, cu mențiunea NZ 6-PCA
CD-R, cu mențiunea MMD 2-PCA-C
CD-R, cu mențiunea MMD 1-PCA
CD-R, cu mențiunea NRM 2-PCA
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C (24.03.2007–26.03.2007)-5
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C (21.11.2006-06.02.2007)-1
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C (07.02.2007-02.03.2007)- 2
CD-R, cu mențiunea SS1-PCA-C (03.03.2007-16.03.2007)-3
CD-R, cu mențiunea SCI 5-PCA (1)
CD-R, cu mențiunea SS 1–PCA – Cosmo
CD-R, cu mențiunea SS1–PCA–4 (17.03.2007-23.03.2007)
CD-R, cu mențiunea SCI 4–PCA –1
CD-R, cu mențiunea SCI 4–PCA–2
CD-R, cu mențiunea SCI 3–PCA
CD-R, cu mențiunea SCI 5–PCA
CD-R, cu mențiunea SCI 5–PCA – (2)
CD-R, cu mențiunea MMD 3–PCA
CD-R, cu mențiuneaVBD1–PCA–C (02.03.2007-26.03.2007)
CD-R, cu mențiuneaVBD1–PCA–C (06.02.2007-06.03.2007)
CD-R, cu mențiuneaVBD1–PCA–C (22.11.2006-05.02.2007)
CD-R, cu mențiunea M01–PCA
În conformitate cu prevederile art. 912, alin. 4 din C.p.p. se păstrează la grefa D.I.I.C.O.T., în loc special, ambalate și asigurate prin sigilare următorii suporți optici:
VOL. 16 ; Procese_Verbale de certificare a copiilor efectuate prin fotografiere digitală și documentele menționate în acestea
Proces_Verbal de certificare a autenticității copiilor privind corespondența Ambasadei SUA cu Bank of America_fila: 1;Copii ale corespondenței Ambasadei SUA cu Bank of America_filele: 2-3;Proces_Verbal de certificare a autenticității copiilor privind exemplarul proiectului segmentului autostrăzii București-Ploiești_fila: 4;Copii ale exemplarului proiectului privind segmentul autostrăzii București-Ploiești_filele: 5-250;Documente privind planul de reconstruire a satului Bărcănești _filele: 251-264;Proces_Verbal de certificare a autenticității copiilor privind strategia M.E.C. de privatizare a unor societăți din cadrul sistemului energetic național_fila: 265;Copii ale documentelor privind strategia M.E.C. de privatizare a unor societăți din cadrul sistemului energetic național_filele: 266-293;Proces_Verbal de certificare a autenticității copiilor privind planul topografic al Aeroportului Internațional Cluj Napoca, însoțit de anexe_fila: 294;Copii ale documentelor privind planul topografic al Aeroportului Internațional Cluj Napoca, însoțit de anexe_filele: 295-328; Proces_Verbal de certificare a autenticității copiilor privind documentele interne ale O.P.S.P.I. referitoare la privatizarea Petrom_filele: 329-330; Copii ale documentelor interne ale O.P.S.P.I. referitoare la privatizarea Petrom_filele: 331-476; (476 FILE)
D.NOTE SINTEZĂ TRANSMISE DE S.R.I. ORGANELOR JUDICIARE
Organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au sesizat potrivit art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, organele de urmărire penală – P.Î.C.C.J. – printr-o comunicare cu caracter strict secret, în legătură cu următoarele aspecte:
– existența unei grupări de criminalitate organizată, constituită în jurul cetățeanului bulgar S.S.la care au aderat și au sprijinit-o cetățenii români M.D.M. și D.M.R., care derulează manifestări ilicite de natură infracțională în legătură cu procesele de privatizare ale unor societăți comerciale din portofoliul M.E.C. (S.C. Electrica Muntenia Sud; Petrom – OMV și altele) și M.C.T.I. (S.N. Radiocomunicații S.A.; C.N. Poșta Română și altele), existând elemente indiciale că faptele acestora se circumscriu infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 C.p. (pentru S.S.) și trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 C.p. (pentru M.D.M. și D.M.R.), a se vedea nota nr. 1450414 a S.R.I., declasificată la 09.01.2007, fila 20-24 vol. 1;
– activități de natură ilicită derulate în legătură cu aspectele arătate supra și de către alte persoane raliate în anturajul persoanelor sus arătate și anume: cetățeanul american B.V., cetățeanul româno-britanic F.M.C., cetățeanul ceh S.M., cetățeanul turc O.M. și cetățenii români: N.R.M., S.I.C. și N.Z., ultimii doi miniștri în Guvernul României, a se vedea nota S.R.I. nr. 1450414 declasificată la 09.01.2007, fila 20-24, vol. 1; precum și notele S.R.I. nr. 1450411 declasificată la 09.01.2007, fila 12-14, vol. 1; nr. 1450412 declasificată la 09.01.2007, fila 16-18, vol. 1; nr. 1450413, declasificată la 09.01.2007 fila 19, vol. 1, nota S.R.I. nr. 1450415/2007, declasificată la 09.01.2007, vol.69, fila 1-9;
– elemente de natură ilicită în legătură cu activitățile economico-financiare derulate în legătură cu S.C. ALRO S.A. și S.C. Alprom S.A. Slatina; S.N. Nuclearelectrica S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., SN TGN Transgaz S.A., desfășurate de grupul multinațional MARCO, prin cetățenii ruși M. V., K.V., cetățeanul american B.V. și mai mulți cetățeni români printre care și N.M.D., S.I.C., M.D.M. – a se vedea nota S.R.I. nr. 001443354/19.12.2006 (P.Î.C.C.J.) CDC – nr. 003864/20.11.2006) nedeclasificată, depusă în dosarul nr. 30/D/P/2007 și nota S.R.I. nr. 1450415 declasificată la 09.01.2007, filele 288 – 292 din dos. nr. 30/D/P/2006.
PROBE OBȚINUTE PRIN UTILIZAREA PROCEDEULUI PROBATOR AL PERCHEZIȚIILOR DOMICILIARE
VOL. 12; Documente ridicate, cu ocazia efectuării Percheziției Domiciliare de la inculpatul S.S. – 369 FILE: Lista cu întreprinderile din sectorul de apărare aflate în portofoliul M.E.C., supuse procesului de privatizare_filele: 3-8; Documentația privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, în limba engleză și traducerea aferentă în limba română, care are marcajul Strict Privat și Secret_filele: 9-14; Însemnări olografe ale inc.D.M.R. de pe fila 18, verso ale documentației în limba engleză privind privatizarea Electrica Moldova și Electrica Oltenia_ filele: 15-20; Corespondența Ambasadei Statelor Unite la București cu Bank of America și M.E.C., marcată STRICT PRIVAT ȘI SECRET de Bank of America și traducerea aferentă în limba română_filele: 21-67; Draftul proiectului de parteneriat public privat privind construcția autostrăzii București-Ploiești, marcat confidențial_filele: 68-84; Strategia de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I pentru anul 2005_filele: 85-105; Proiectul de Ordonanță de Urgență privind vânzarea pachetului de acțiuni reprezentând 8% din capitalul social al S.C. Petrom S.A., către Asociația Salariaților_fila: 106; Ciorna punctajului final ofertă privind selectarea consultantului în vederea privatizării PETROM S.A.,marcată cu mențiunea Strict Confidențial _filele: 107-111; Scrisori de intenție privind S.C. Termoelectrica S.A._filele: 113-123; Scrisoarea C.S.F.B. prin care se atestă faptul că S.S.se află în relații de consultanță cu această bancă, scrisoare datată 28 iunie 2005-filele: 124-125; Memorandum încheiat între STRABAG AG și ENERGAN, REPREZENTATĂ DE S.S.privind,,Proiectul Autostrăzii București-Ploiești,,_filele: 131-134; Documentația privind,,Solicitarea de oferte angajante îmbunătățite, Instrucțiuni privind etapa ofertelor angajante, Oferte,, în limba engleză și traduse în limba română, care are marcajul STRICT PRIVAT și SECRET_filele: 135-149; Ciorna privind privatizările de la nivelul M.E.C. pentru anul 2006, cu însemnările făcute de S.S._filele: 150-152; Documentația privind privatizarea complexelor energetice TURCENI și ROVINARI_filele:153-163; Documentația având ca obiect privatizarea din domeniul energiei având marcajul CONFIDENȚIAL_filele: 164-218; Traducerea în limba română a documentației privind privatizarea Electrica MOLDOVA și Electrica OLTENIA_filele: 218-225; Corespondență email a lui S.S._filele: 226-235; Scrisoare de intenție a CEZ privind privatizarea Electrica BRĂILA_filele: 236-238; Corespondență email S.S._ filele: 239-255; Documentația M.E.C. privind privatizarea întreprinderilor din domeniul industriei de apărare_filele: 256-292; Documente redactate în limba engleză având marcajul STRICT PRIVAT și CONFIDENȚIAL_filele:293-295; Programul și acțiunile de accelerare a privatizării și atragerii de investiții pentru anul 2005 în sectorul de energie termică și electrică_filele:296-306; Foaia de prezentare, redactată în limba engleză și tradusă în limba română, ER !.301,302.06 privind Proiectul de Investiții al S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI_filele:307-320; Draftul propunerii de privatizare prin Ofertă Publică Inițială a S.C. Romtelecom S.A., în limba engleză și traduse în limba română_filele: 321-327; Documentație privind Piața de Energie din România, în limba engleză și tradusă în limba română, _ filele: 328-337; Corespondență mail S.M./Dorin M.D.M., în limba engleză și tradusă în limba română, _filele: 338-342; Corespondență mail a lui S.S., în limba engleză și tradusă în limba română, _filele: 343-365;
Notă de fundamentare privind S.C. Electrica Muntenia Sud S.A._filele: 365-369.
VOL. 13; Documente ridicate, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare de la INCULPATUL O.M. (349 FILE): Certificat înmatriculare S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ fila: 1; Certificat de înregistrare fiscală S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ fila: 2; Înștiințare a DGFP _ CFS către S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ fila: 3; Certificat constatator S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ fila: 4; Hotărâre Judecătoria Sectorului 5 S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ fila: 5; Înscrisuri _ filele: 6-8; Certificat Direcția Impozite și Taxe _ fila: 9; Înscrisuri _ filele: 10-13; Cerere de înscriere cu anexe, Facturi și chitanțe fiscale, Cerere de investiție străină _ S.C. PASHA TRADING Impex SRL _ filele: 14-57; Înscris _ fila:59; Certificat privind procedura reorganizării judiciare S.C. Planet Leasing S.A. _ fila: 60; Prezentare în limba engleză a Procesului de privatizare a S.C. Hidroelectrica S.A. București _ filele: 61-95; Plic Poștal _ fila 96; Adresă de înaintare și Contract cadru între Agenția Sapard și S.C. Suraki SRL _ filele: 97-102; Corespondență electronică _ fila 103; Balanță generală 01.01.2005- 30.11.2005 _ filele: 104-107; Corespondență electronică _ filele: 108-109; Adresă Radiotelecomunicații S.A. către S.C. Planet Leasing S.A. _ fila: 110; Corespondență electronică _ fila: 111; Tabel „Activ Lichidator” _ fila: 112; Comunicat fax Unicredit România _fila: 113; Draft Contract Furnizare în sistem Leasing financiar _ filele: 114-115; Contract de împrumut între S.C. Planet Leasing S.A. și Nasrullan Ayan _ filele: 116-117; Împuternicire _ fila 118; Documente în limba engleză semnat de S.C. Planet Leasing S.A. _ filele: 119-121; Contract de Leasing financiar, Contract de împrumut_ S.C. Planet Leasing S.A. _ filele: 122-131; Liste Societăți Comerciale _ filele: 132-148; Acte Constitutive ale S.C. Kagoglu România SRL _ filele: 149-160; Contracte de Comodat _ filele: 161-164; Documente de înregistrare a S.C. Kagoglu România SRL _ filele: 165-167; Acte Constitutive S.C. PEKER România SRL _ filele: 168-179; Contracte de Comodat _ filele: 180-183; Înscris în lb. engleză _ fila: 184; Documente de înregistrare S.C. PEKER România SRL _ filele: 185-187; Documente în limba engleză legalizate în Turcia _ filele: 188-193; Contract de Cesiune _ fila: 194; Înscrisuri, Extrase de presă, Scadențar _ filele 195-201; Notă privind stadiul procesul de privatizare al S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. _ filele 202-203;Date privind S.C. Mobile Energie SRL, Foto, Comunicat fax S.S.către O.M. _ filele 204-207; Documente purtând antetul O.P.S.P.I. privind diverse Societăți Comerciale _ filele 208-253; Programul de restructurare și privatizare în industria minieră, Memorandum, Draft Proiect de dezvoltare cu Anexe _ filele: 254-292; Diverse înscrisuri _ filele: 293-307; Înscris în lb. bulgară _ fila 308; Contract în lb. engleză între Petrom S.A. și INNOVA HUMAN CAPITAL SRL _ filele: 309-318; Buletin schimb valutar __ fila 308- 309; Certificat înmatriculare firma_ filele: 321-322; Documente în lb. engleză _ filele: 324-335; Contract de închiriere între Ericsson România srl și Societatea Națională de Radiotelecomunicații _ filele: 336-343; Raport de expertiză contabilă _ filele: 344-349.
VOL. 14 – 15 ; Documente ridicate, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, de la inculpatul D.M.R. Proces_Verbal de individualizare a bunurilor și documentelor găsite cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 22.11.2006, la domiciliul inculpatului D.M.R._filele: 1-10, Caiet de Sarcini privind Realizarea Strategiei Guvernamentale de Dezvoltare a Comunicațiilor Electronice de Bandă Largă în România_filele: 11-27; Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de Privatizare a Societății Comerciale Electrica Muntenia Sud și Anexele Hotărârii_filele: 28-37; Email în limba engleză între S.S.și Suat Sokolou privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, cu adnotări în limba engleză făcute deD.M.R. Radu Mihai_filele: 38-40; Notă privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A._filele: 41-58; Notă privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Romaero S.A._filele: 59-105; Notă privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A._filele: 106-137; Notă de Fundamentare pentru Strategia de Privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A., inscripționat CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL_filele:138-145; Strategia de Privatizare a S.C. ROVINARI S.A., inscripționată CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL_filele: 146-154; Hotărârea Guvernului României privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. ROVINARI S.A., inscripționată CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL_filele: 155-161; Notă de fundamentare pentru Strategia de Privatizare propusă pentru S.C. TURCENI S.A., inscripționată CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL _ filele:162-170; Strategia de Privatizare a S.C. TURCENI S.A., inscripționată CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL_filele: 171-181; Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Privatizare a S.C. TURCENI S.A., inscripționată CONFIDENȚIAL ȘI NEMULTIPLICABIL_filele: 182-188; Vol. 14(188 FILE): Documentația în limba maghiară și română inscripționată STRICT SECRET privind,,Concursul Pentru Valorificarea Antena Ungaria S.A. Ofertă Prealabilă – Proiect”, fișiere create la data de 05.09.2005_filele: 1-99 bis 1; Draftul privind contractul cadru pentru servicii financiare încheiat între M.C.T.I. și CREDIT SUISE SECURITIES BOSTON_filele: 100-127; Drafturi, adrese, Ministerul Finanțelor privind negocierea contractului de consultanță pentru finalizarea privatizării Romtelecom – prin care se inserează și se cere punctul de vedere al ministerului cu privire la intenția C.S.F.B. de a reține, în cazul în care oferta publică se derulează pe o piață externă, posibil Londra, să rețină direct plata serviciilor prestate-prețul contractului și să vireze M.C.T.I. doar diferența_filele: 128-131; Draftul acordului încheiat între C.S.F.B. și M.C.T.I. cu privire la acordarea de consultanță cu privire la oferta publică inițială a Romtelecom_filele: 132-137; Tabelele cu privire la descrierea detaliată a activităților derulate în realizarea obiectului contractului privind restructurarea Poștei Române și Romtelecom_filele: 138-147; Draft ,,Proiect Hermes” inscripționat CONFIDENȚIAL_fila: 148; Corespondență electronică_filele: 149-188;Descrierea detaliată a activităților derulate în realizarea obiectului de consultanță încheiat între GUTIUM și ASOCIAȚII și M.C.T.I., inscripționat PRIVAT_filele: 189-194; Răspunsuri la întrebări privind procesul de finalizare a privatizării Romtelecom S.A., redactate în limba engleză_filele_:195-205; Portofoliu pe sectoare aparținând M.E.C. – Sectorul Energie Electrică și Industria de Apărare,,Sectorul Regii Autonome și Instituții de Cercetare_filele: 206-209;Draft, în limba engleză, privind proiectul de lege referitor la piața de energie electrică, _filele:210-246; Draft în limba engleză privind modelul financiar pentru finanțarea autostrăzii București-Ploiești_fila: 247; Documentație în limba engleză privind piața de energie din România_filele: 248-269; Document cu antetul O.P.S.P.I. privind termenii de referință pentru proiectul SN Romgaz S.A._filele: 273-288; Document intitulat Proiect Phare privind privatizarea distribuției de gaz,,Autoritatea contractantă fiind Ministerul Finanțelor”_filele: 289-301; Draft intitulat,,Termeni de Referință” pentru Petrom unde inculpatul D.M.R. a operat modificări prin ștergerea siglei O.P.S.P.I., precum și traducerea în limba engleză a acestui document_filele: 302-335; Draft al Hotărârii de Guvern privind realizarea diminuării participării statului la Romtelecom, Notă de Fundamentare_filele: 336-339; Document intitulat,,Proces de Privatizare la Societăți Comerciale de Interes Național prin angajarea unor servicii de consultanță ale unor bănci de investiții, Firme de Consultanță”_filele: 340-341; Document intitulat,,Raport En Case”_filele:342-343; Documentația intitulată,,Cerere de Oferte Selectare Consultant pentru Finalizarea Privatizării S.C. Romtelecom S.A.”, asupra căreiaD.M.R. a intervenit la mai multe paragrafe și articole, unde este înscrisă și clauza de confidențialitate la Secțiunea 8-fila 397 _filele: 344-402; Programul de restructurare și privatizare în industria minieră_filele: 403-411; Draftul Memorandumului inițiat de M.E.C. ( S.I.C.) și Ministerul Finanțelor (SEBASTIAN VLĂDESCU) privind pregătirea unui program pentru reconstrucția și dezvoltarea unor localități miniere_filele: 412-415; Document inscripționat STRICT CONFIDENȚIAL intitulat,,Cerere de Oferte, Selectare Consultant pentru Restructurarea Companiei Naționale Poșta Română” _filele: 416-512; Draft inscripționat STRICT CONFIDENȚIAL cu antetul O.P.S.P.I. intitulat,, Cerere de Oferte Selectare Consultanți, Privatizarea Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz S.A.”, document creat de inculpatD.M.R. la data de 24.05.2005 și asupra căreia a intervenit prin înserarea sau ștergere de cuvinte _filele: 512-593 (593 FILE)
PERCHEZIȚII INFORMATICE
1)DVD-R cu mențiunea „Percheziție sistem informatic – N.R.M.222/D/P/2006 , 2) DVD-R cu mențiunea „Percheziție sistem informatic – N.R.M.222/D/P/2006 2 HDD IBM TRAVEL STAR, 3) DVD-R marca Intex, cu mențiunea „Percheziție sistem informatic – N.R.M.222/D/P/2006 3 HDD IBN TRAVEL STAR OUTLOOK EXPRESS, 4) CDR cu mențiunea percheziție sistem informatic – N. R.M. 222/D/P/2006 Seagate 6CTO1L1S, 5) DVD-R cu mențiunea 222/D/P/2006 percheziție sistem informatic D.M.R., 6) DVD-R cu mențiunea 222/D/P/2006 percheziție sistem informatic O.M., 7) DVD-R cu mențiunea 222/D/P/2006 percheziție sistem informatic S.S., 8) DVD-R cu mențiunea 222/D/P/2006 percheziție sistem informatic M.D.M.
CEREREA DE PREDARE ȘI PREDAREA DE ÎNSCRISURI; RIDICAREA DE ÎNSCRISURI
VOL. 17 – 20, 21 – 62 ; DOCUMENTE M.E.C. privind privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A.: HOTĂRÂRE privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 1-3; Versiune pentru transmiterea Ofertelor angajante _Contract de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 4-262; Versiune pentru inițializare a Contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A.- filele: 263-341; Act Adițional la Statutul S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 242-370. (Vol. 17 – 369 FILE), Raport al Comisiei de negociere pentru coorDONarea privatizării S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 1-34; Notă privind aprobarea rezultatului reevaluării ofertelor angajante îmbunătățite pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 35-37; Notă înaintată Guvernului privind stagiul de privatizarea a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.- filele: 38-39; Notă privind modalitatea de desfășurare a sesiuni de depunere și deschidere a ofertelor angajante îmbunătățite pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 40-45; Notă privind evoluția procesului pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. precum și pentru continuarea procesului – filele: 46-52; Notă privind nominalizarea unor reprezentanți în Comisia restrânsă care va proceda la deschiderea ofertelor pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 53-54; Notă înaintată Guvernului privind unele măsuri necesare continuării procesului de privatizarea a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 55-58; Note ale Comisiei pt. coordonarea privatizării a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 59 -171; Notă privind aprobarea Dosarului de prezentare pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 172-174; Notă privind finalizarea etapei de precalificare a investitorilor potențiali care au depus scrisori de interes pt. participarea la privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud – filele: 175-179; Notă privind aprobarea criteriilor de precalificare și a anunțului de privatizare a SC FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 180 – 87;Notă privind derularea procesului de privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A.- fila: 188; (Vol. 18 – 188 FILE), Documente întocmite la nivelul M.E.C. cu privire la stadiul procesului de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 1-71; Documente privind promovarea H.G. privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 72-125; Documente privind promovarea H.G. nr. 1866/2005 privind modificarea și completarea H.G. nr. 546/2005 privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 126- 153; Contract de Privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A., anexă la Proiectul H.G. privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 154- 299; (Vol. 19 – 299 FILE); Date privind activitatea Comisiei de negociere pentru Privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (VOL 2) – filele 1-124; Note ale Comisiei de negociere pt. Privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (VOL 3) – filele 125- 243; Note ale Comisiei de negociere pt. Privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (VOL 4) – filele 244- 326; (Vol. 20 – 326 FILE) ; Documente M.E.C. privind privatizarea SC Electrica Muntenia Sud S.A.:Diagnostic Fiscal S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – filele 1-118;Raport privind strategia de privatizare a S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – filele 119-178;Diagnostic Tehnic (necesar de investiții) la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (martie 2005) – filele 179-233; Analiza „Diagnostic de resurse umane” la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (martie 2005) – filele 234-281;Diagnostic Comercial S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – filele 282-330; Anexe – filele 331-377. (Vol. 22 – 377 FILE); Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.:Strategia de privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A.; Atestate privind depunerea de oferte angajante și Formulare de depunere și primirea Ofertelor Îmbunătățite pt. achiziția pachetului majoritar al S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 1-82;Documente M.E.C. solicitate de P.Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T. privind actele de control și verificare, rapoartele întocmite de specialiștii M.E.C.- O.P.S.P.I. supuse aprobării M.E.C., în legătură cu verificările efectuate la Asociația Salariaților Petrom – filele: 83-272. (VOL. 23 – 272 FILE)Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.:Dosar de prezentare Secțiunile B și C cu privire la privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 1-18;Note de aprobare M.E.C. și Procesul Verbal privind activitatea Comisiei de negociere privind evaluarea ofertelor angajante îmbunătățite pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 19-89;Procese Verbale privind activitatea Comisiei de negociere pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 90-182;
Note privind activitatea Comisiei de negociere pentru privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 183-223;Hotărâre pt. modificarea și completarea H.G. nr. 546/2005, privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 224-226; (VOL. 24 – 226 FILE);Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A,.Hotărârea nr. 16 a Adunării Generale a Acționarilor din 29.09.2002 – fila 1;Notă privind aprobarea acțiuni de selecție a unui consultant pt. evaluare a S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 2-3;Comunicate de presa a S.C. Electrica în vederea selecției unui consultant – filele: 4-9;Tabel cu firmele care au cumpărat caietul de sarcini pt. licitația de selectare a unui consultant pt. evaluarea și acordarea de asistență tehnică în procesul de negociere și atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 10-12;
Ordinul M.E.C. nr. 285/2002 pt. punerea în aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 – filele: 13-14;Comunicat de presa a S.C. Electrica și articole din presă privind selecția unui consultant – filele: 15-17, Tabel cu firmele care au depus ofertele pt. licitația de selectare a unui consultant pt. evaluarea și acordarea de asistență tehnică în procesul de negociere și atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 18-24;Procese Verbale ale Ședinței Comisiei de evaluare și acordarea de asistență tehnică în procesul de negociere și atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 25-92;Raport final al Comisiei de evaluare și acordarea de asistență tehnică în procesul de negociere și atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 93-95;NOTA privind derularea acțiunilor pt. trecerea la faza de semnare cu Pricewaterhouse Coopers UK a Contractului de Consultanță pt. evaluarea și acordarea de asistență tehnică în procesul de negociere și atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – fila: 96; Hotărârea nr. 22 a Adunării Generale a Acționarilor a S.C. Electrica S.A. din 05.11.2002 – filele: 97-98;
Notă privind stadiul procesului de negociere a atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – fila: 99; Raport privind derularea Contractului de Consultanță cu Pricewaterhouse Coopers UK din 12.12.2002 – filele: 100-103; Comunicare Pricewaterhouse Coopers UK privind pachetul informativ preliminar – filele: 104-106; Draft Pricewaterhouse Coopers UK privind „Evaluare de piață și asistență în procesul de negociere a atragerii de capital privat la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. ” – filele: 107-226; Contract pentru Servicii de Consultanță între S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. și Consorțiul Pricewaterhouse Coopers UK și Institutul de Studii și Proiectări Energetice din 25 oct. 2002 cu actele adiționale – filele: 227- 386. (VOL. 25 – 386 FILE); ; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. DOSAR DE PREZENTARE _ cu privire la privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. (octombrie 2005) – filele: 1-276. (VOL. 26 – 276 FILE); Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
Plan de afaceri S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. pentru perioada 2005- 2012 – filele: 1-165, Diagnostic fiscal – Versiunea Preliminară _ S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 166-192;Diagnostic Financiar – Versiunea Preliminară _ S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A. – filele: 193-284; (VOL. 27 – 284 FILE); Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., CONTRACT DE PRIVATIZARE _ privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A., încheiat între S.C. Electrica S.A. și Enel SpA. – filele: 1-308. (VOL. 28 – 308 FILE), VOL. 29 – 332 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A., EVALUAREA FDFEE Electrica Muntenia Sud LA 30 septembrie 2005” – întocmit de Pricewaterhouse Coopers UK – filele: 1-99;Decizii ale S.C. Electrica S.A., Procese Verbale ale Comisiei S.C. Electrica S.A., Facturi Fiscale și ordine de Plată; Corespondență între Pricewaterhouse Coopers și S.C. Electrica S.A. – filele: 100-157;Diagnostic tehnic / Necesar de investiții la S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A., întocmit de Institutul de Studii și Proiectări Energetice din august 2005 – filele: 158- 212; „Electrica Muntenia Sud S.A.- ANALIZA JURIDICĂ” – Raport august 2005, întocmit de Pricewaterhouse Coopers – filele: 213-332. , VOL. 30 – 280 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.:„Electrica Muntenia Sud S.A. – PROIECT DE DUE DILIGENCE JURIDIC” – Raport aprilie 2005, întocmit de Pricewaterhouse Coopers – filele: 1-119;
„Electrica Muntenia Sud S.A. – ANALIZA DIAGNOSTIC DE MEDIU” –IUNIE 2005, întocmit de Pricewaterhouse Coopers – filele: 120-280. VOL. 36 – 224 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA AES CORPORATION-SCRISOARE DE INTERES în privatizarea Electrica Muntenia Sud S.A. a AES CORPORATION – filele: 1-224., VOL. 37 – 316 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA AES CORPORATION-, OFERTA ANGAJANTĂ PENTRU PRIVATIZAREA Electrica Muntenia Sud S.A. a AES CORPORATION _ conform OPIS fila 9. VOL 37. , VOL. 38 – 386 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA AES CORPORATION-OFERTA ANGAJANTĂ PENTRU PRIVATIZAREA Electrica Muntenia Sud S.A. a AES CORPORATION _ conform OPIS fila 9. VOL 37., VOL. 39 – 260 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA AES CORPORATION-
PLANUL DE AFACERI PENTRU S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. a AES CORPORATION datat ianuarie 2006 _ conform OPIS fila 11. VOL 39., VOL. 40 – 258 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ENEL-SCRISOARE DE INTERES a Companiei Enel pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. datat 15.09.2005 _ filele: 1-258., VOL. 41 – 232 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ANGAJANTĂ Enel -OFERTA ANGAJANTĂ depusă de Compania Enel SpA în cadrul procesului privind privatizarea a 67,5% din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud _ filele: 1-232. VOL. 42 – 202 FILE; (continuare VOL 42); Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ANGAJANTĂ ENEL-OFERTA ANGAJANTĂ depusă de Compania Enel SpA în cadrul procesului privind privatizarea a 67,5% din capitalul social al S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. _ filele: 1-202., VOL. 43 – 256 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ENEL- SCRISOARE DE ACCEPTARE, Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.-OFERTA ENEL-SCRISOARE DE ACCEPTARE pentru privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. datat 9.05.2006 _ fila: 1; ACT ADIȚIONAL NR.1 la DOSARUL DE PREZENTARE_ SECȚIUNILE B și C, cu privire la privatizarea S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud S.A., (conform OPIS fila 3, VOL 43) – filele: 2-256. , VOL. 44 – 173 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA RWE ENERGY-1, Scrisoare de interes în limba engleză și română cu Anexe _ filele: 1- 173; VOL. 45 _ 156 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA RWE ENERGY- 2 OFERTA ANGAJANTĂ, Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.-OFERTA RWE ENERGY-2 OFERTA ANGAJANTĂ _ filele: 1- 9; Documente de însoțire a Ofertei Angajante (conform Opis fila 1)_ filele: 10- 156; VOL. 46_ 224 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ANGAJANTĂ RWE ENERGY-3, OFERTA FINANCIARĂ _ filele: 1- 3;, Conținutul Ofertei Angajante_ Oferta Tehnică _ filele: 4- 52; Contractul de privatizare _ filele: 53- 164;Actul Adițional la Statut _ filele: 165- 188; Contractul de ESCROW _ filele: 189- 224; VOL. 47 _ 230 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA ANGAJANTĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ RWE ENERGY-4,OFERTA FINANCIARĂ _ filele: 1- 13; Scrisoare de Acceptare a RWE ENERGY _ filele: 15-31; Conținutul Ofertei Angajante _ Oferta Tehnică Îmbunătățită _ filele: 32- 52; Contractul de privatizare _ filele: 54- 165; Contractul de ESCROW _ filele: 166- 210; ANEXE _ filele: 211- 230; VOL. 48 _ 231 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA IBERDOLA-1, SCRISOARE DE ÎNAINTARE _ fila: 1; SCRISOARE DE INTERES _ fila: 2; Documente însoțitoare (conform Opis fila 2, VOL. 49) _ filele: 3-231; VOL. 49 _ 164 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA IBERDOLA-2;Documente însoțitoare (conform Opis punctul 3, fila 2, VOL. 49) Extras din Registrul Comerțului cu apostilă care certifică înființarea societății și care cuprinde statutul societății actualizat. Împuternicirea reprezentanților autorizați ai IBERDROLA _ filele: 3-164; VOL. 50 _ 253 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA IBERDOLA-3Scrisoare de înaintare a OFERTEI ANGAJANTE _ filele:1-4; Conținutul Ofertei Angajante _ Oferta Tehnică _ filele: 6- 253; VOL. 51 _ 270 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA IBERDROLA-4, Oferta Financiară Îmbunătățită _ filele:1-3; Oferta Financiară 31.01.2006 _ filele:4-6; Conținutul OFERTEI ANGAJANTE ÎMBUNĂTĂȚITE _ filele: 7- 149; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA GAZ DE FRANCE-1SCRISOARE DE INTERES din 13.09.2005 cu anexe cuprinzând: „Dovezi Documentare” și „Documentația Suplimentară” (atât în lb. engleză cât și în lb. română) _ filele: 150-270; VOL. 52 – 259 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA GAZ DE FRANCE-2, Secțiunea 15.2.5 din Oferta Angajantă_ Scrisoare privind Oferta Tehnică _ filele: 1-4; Oferta Angajantă _ Plan de afaceri _ filele: 5-50; Scrisoare explicativă cu privire la comentariile și modificările aduse Contractului de privatizare _ filele: 51- 59; Contract de privatizare _ filele: 60 – 177; Act adițional la Statutul Societății S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. _ filele: 178 – 209; Contractul de ESCROW _ filele: 210- 259. VOL. 53 – 302 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA GAZ DE FRANCE-3, Secțiunea 15.3 din Oferta Angajantă_Scrisoare privind Oferta Financiară _ filele: 1-3; Scrisoare de însoțire generală _ filele: 4-5; Oferta Angajantă Îmbunătățită _ Act Adițional nr. Dosarul de Prezentare Secțiunile B și C _ filele: 6-302; VOL. 54 – 239 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. -OFERTA UNION FENOSA INTERNACIONAL S.A-1, Rapoarte Anuale 2002, 2003, 2004 _ filele: 1-163; Exprimarea interesului pt. privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A._ Documentație Suplimentară_ filele: 164 – 239. VOL. 55 – 156 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA UNION FENOSA INTERNACIONAL S.A. – 2, Exprimarea interesului pt. privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A._ Documentație Suplimentară_ filele: 1- 156. VOL. 56 – 252 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA UNION FENOSA INTERNACIONAL S.A. -.3, OFERTA FINANCIARĂ _ filele: 1- 3; OFERTA TEHNICĂ _ filele: 4-252; VOL. 57 – 411 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA EnBW Energie Baden – Wurttemberg AG-1, Scrisoare de exprimare a interesului _ filele: 1- 10; Documentația Suplimentară – Anexe _ filele: 11- 411;
VOL. 58 – 248 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA EnBW Energie Baden – Wurttemberg AG-2, OFERTA FINANCIARĂ _ filele: 1- 4; OFERTA TEHNICĂ _ filele: 5-248; VOL. 59 – 126 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA C.E.Z.-1, Scrisoare de exprimare a interesului _ filele: 1- 12;Documentația Suplimentară – Anexa 1, 2, 3 _ filele: 13-126; VOL. 60 – 246 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA C.E.Z.-2, Documentația Suplimentară – Anexa 4, 5 _ filele: 1-246; VOL. 61 – 315 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA C.E.Z.-3, OFERTA ANGAJANTĂ _ Documente de Însoțire _ filele: 1-315; VOL. 62 – 248 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. – OFERTA C.E.Z.-4, OFERTA ANGAJANTĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ_ Documente de Însoțire _ filele: 1-248;
VOL. 21 – 407 FILE; Documente M.E.C. privind privatizarea Complexului Energetic Turceni; S.C. Romaero S.A.; S.C. Avioane Craiova S.A.;
Ordonanță privind ridicarea de la O.P.S.P.I._M.E.C. a documentației privind privatizarea Complexului Energetic Turceni – fila 1;Proces verbal de ridicare documente de la O.P.S.P.I._M.E.C. și documente ridicate la data de 15.12.2006 – filele 2- 299;Proces verbal întocmit la sediul S.C. Romaero S.A. filele 300-301;Proces verbal întocmit la sediul S.C. Avioane Craiova S.A. filele 302-303; Proces verbal de ridicare documente de la S.C. Romaero S.A. și documentele ridicate la data de 14.09.2007 – filele 304-307;
VOL. 31 – 125 FILE; AGENDĂ DE LUCRU RIDICATĂ DE LA MARTORUL I.R.
VOL. 32 – 215 FILE; Documente M.E.C.
Ordine M.E.C., prin care doi angajați au fost numiți 2 angajați ai O.P.S.P.I. (M.D.M.), au fost numiți în diferite Comisii, respectiv lista societăților Comerciale din portofoliul M.E.C., la care aceștia au fost administratori membrii ai CA – filele: 1- 215.
VOL. 33 – 223 FILE; EVOLUȚIE PROCES DE PRIVATIZARE _ S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A._- 1 – OPIS CONFORM FILA 2 ȘI 3 VOL. 33.VOL. 34 – 323 FILE; EVOLUȚIE PROCES DE PRIVATIZARE _ S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A._- 2 – OPIS CONFORM FILA 1, PUNCTUL 1 VOL. 34.VOL. 35 – 404 FILE; EVOLUȚIE PROCES DE PRIVATIZARE _ S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A._- 3 – OPIS CONFORM FILA 1, PUNCTELE 2 – 9, VOL. 34., VOL. 63 – 468 FILE; DOCUMENTE ÎNTOCMITE LA NIVELUL M.E.C. CU PRIVIRE LA STADIUL PRIVATIZĂRII S.C. OPCOM S.A., S.C. TERMOSERV S.A., S.C. TERMOELECTRICA S.A, S.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIAȘ .SA. Documente conform Opis fila 2, 3 și 4. VOL. 64 _ 509 FILE; DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND PERSPECTIVELE PROCESULUI DE PRIVATIZARE/ RESTRUCTURAREA SOCIETĂȚILOR din INDUSTRIA DE APĂRARE: Note privind strategia de privatizare a S.C. Arsenal Reșițe S.A. _ filele: 1-226; Stadiul Restructurării S.C. Termoelectrica S.A. _ filele: 227-278;Stadiul Restructurării S.C. Petrotrans S.A. _ filele: 279-289;Documentație privind privatizarea S.C. Uzina Mecanică Filiași S.A. _ filele: 290-337;Documente S.C. FDFEE Electrica Muntenia Nord S.A., S.C. FDFEE Electrica Transilvania Nord S.A. și S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A. _ filele: 338-371;Notă privind aprobarea strategiei de privatizare și Dosarul de prezentare referitor la oferta de vânzare a S.C. IOR S.A. _ filele: 374-411;Notă privind strategia de privatizare a S.C. Romaero S.A. și S.C. Avioane Craiova S.A. _ filele: 412-429;Notă privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Avioane Craiova S.A. _ filele: 430-462; Notă privind prelungirea datei pt. depunerea ofertei de vânzare a pachetului de acțiuni deținute de M.E.C. la S.C. Avioane Craiova S.A. _ filele: 463-464;Strategia de privatizare a societăților comerciale din industria de minerit și ordine de numire a comisiilor de negociere _ filele: 465-509;
VOL. 65 – 319 FILE; SNP PETROM S.A.
Notă privind înființarea societății cu răspundere limitată „PETROM SERCICES – KAZAHSTAN”, în vederea asigurării lucrărilor și serviciilor petroliere pe zăcămintele concesionate în Kazahstan _ filele: 1_2; Raportul de gestiune al administratorilor_ privind activitatea SNP Petrom S.A._ filele: 3-62;
TASBULAT OIL CORPORATION
Raportul administratorilor SNP Petrom pentru anul 2001 _ filele: 63-79; Nota nr. 185/17.07.2002 _ filele: 80-81; Hotărârea nr. 11/2003 a Consiliului de administrație al SNP Petrom S.A._filele: 82- 88; Notă privind semnarea de Acte Adiționale la Contractele de împrumut încheiate de SNP Petrom S.A. cu societățile din străinătate _ filele: 89-91; Raport de Activitate al Departamentului Petrom Internațional pe anul 2003_filele: 92-132;
Raportul privind activitatea SNP Petrom pentru anul 2003 _ filele: 133-208; Notă privind semnarea Actului Adițional nr. 4 la Contractul de împrumut nr. IP 4127/05.07.2001 _ filele: 209-210; Hotărârea nr. 9/2004 a Consiliului de administrație al SNP Petrom S.A._filele: 211-215;
Notă privind semnarea Actului Adițional nr. 5 la Contractul de împrumut nr. IP 4127/05.07.2001 _ filele: 216-217; Raportul Administratorilor pe anul 2004_ filele: 218-284;
DOCUMENTE PRIVIND VÂNZAREA PARTICIPAȚIILOR DEȚINUTE DE SNTGN TRANSGAZ S.A. LA ROMEXTERA BANK S.A.
Ședința adunării generale ordinare a acționarilor din data de 4 octombrie 2006_ filele: 284-299; Referat privind propunerea de vânzare a acțiunilor deținute de SNTGN TRANSGAZ S.A. la ROMEXTERABANK S.A. _filele: 290- 292; Oferte de cumpărare a acțiunilor emise de Romexterra Bank S.A. _ filele: 293-301; Adresa O.P.S.P.I. către AGA SNTGN TRANSGAZ S.A. _ fila: 301; Ordinul M.E.C. nr. 679/2006 _ filele: 302-303; Hotărârea Consiliului de administrație nr. 9/29.09.2006 _ filele: 304-311; Proces Verbal nr. 7/4octombrie 2006 _ filele: 312-319.
VOL. 66 – 248 FILE; DOCUMENTE APARȚINÂND SOCIETĂȚII NAȚIONALE A PETROLULUI PETROM S.A. _ DIRECȚIA STRATEGIE PLANIFICARE DEZVOLTARE_
VOL. 67 – 422 FILE; DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND ANALIZA STADIULUI PROCESELOR DE PRIVATIZARE /RESTRUCTURARE AL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE din PORTOFOLIUL M.E.C.
Programul de privatizare al societăților comerciale din portofoliul M.E.C.-O.P.S.P.I, pentru perioada 2006-2008 _ filele: 1-19;Date reactualizare „Foaie parcurs în domeniul energiei pentru perioada 2003-2015”_ filele: 20-35;Planul de acțiuni M.E.C._ O.P.S.P.I. pentru anul 2006 _ filele: 35-52;Material pentru realizarea capitolului „Structura de proprietate în sectorul energetic” din cadrul documentului „Politica Energetică Națională 2005-2008” _ filele: 53-66;
Programul și acțiunile de continuare a privatizării și atragerii de investiții pentru anul 2006 _ filele: 68-114;Proiectul de H.G. privind Strategia pentru continuarea restructurării, privatizării și atragerii de investiții pentru operatorii economici din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I. pentru anul 2006_ filele: 115-137;Material privind calendarul integrat de privatizare pentru societățile din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I.; măsuri premergătoare și etapele de parcurs privind elaborarea ofertei de vânzare a M.E.C.- O.P.S.P.I.; unități la care statul va păstra controlul _ filele: 138-173;Corespondență e-mail privind programul de privatizare M.E.C. – O.P.S.P.I. pentru anul 2006-2007_ filele: 174-182;Material privind – Acțiuni derulate de O.P.S.P.I. în procesul de restructurare și privatizare a societăților din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I. sem. I 2006; Acțiuni ce urmează a fi derulate de O.P.S.P.I. în procesul de restructurare și privatizare a societăților din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I. sem. I 2006 _ filele: 183 – 195;Calendar integrat de privatizare pentru anii 2006-2007 _ filele: 196-212;Material de prezentare a activității de privatizare a M.E.C.- O.P.S.P.I., pentru vizita președintelui Franței _ filele: 213-219;Acțiuni de privatizare la nivelul lunii octombrie 2006 pentru societățile din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I. în perioada următoare _ filele: 220-225;Material privind realizarea programului de privatizare al O.P.S.P.I. pentru ian. 2006- sept. 2006 și programul de privatizare pt. trim. IV 2006, în vederea pregătirii ședinței Colegiului M.E.C. din 16.10.2006 _ filele: 226-273;Material privind structura agenților economici din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I., Proiecte de privatizare și atragerii de investiții pentru societățile din portofoliul M.E.C.- O.P.S.P.I._ filele: 274-281;
DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND PRIVATIZAREA /RESTRUCTURAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE din SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL Notă privind Contractul de servicii de consultanță în domeniul gestiunii financiare în vederea întocmirii Certificatului privind îndatorarea Netă la Finalizare a S.C. Petrom S.A. _ filele: 282- 287; Notă privind încheierea Contractul de servicii de consultanță în domeniul gestiunii financiare în vederea întocmirii Certificatului privind îndatorarea Netă la Finalizare a S.C. Petrom S.A. _ filele: 288- 308; Notă privind transmiterea către OMV a variantei proiectului Certificatului privind îndatorarea Netă la Finalizare a S.C. Petrom S.A. la data de 14.12.2004 și declanșarea consultării cu OMV în vederea eliminării unor elemente contradictorii_filele: 308- 372; Notă privind emiterea mandatului reprezentanților M.E.C. și Comitetul CA al S.C. Petrom S.A. _ filele: 373- 404; Notă privind transmiterea către OMV a proiectului Certificatului privind îndatorarea Netă la Finalizare a S.C. Petrom S.A. la data de 14.12.2004 la finalizare_filele: 405- 422;
VOL. 68 – 479 FILE; DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND ANALIZA STADIULUI PROCESULUI DE PRIVATIZARE AL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE din PORTOFOLIUL M.E.C. SC FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A.-
Nota nr. 1442/2006 privind întâlnirea Comisiei pentru coor.area privatizării FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. pentru analiza Raportului privind finalizarea activității Comisiei de negociere numită pt. privatizare _ filele: 1-8;
Raport nr. 1436/2006 privind finalizarea activității desfășurate de Comisia pentru coor.area privatizării FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A._ filele: 9-40;
Nota nr. 8312/2005 privind întâlnirea Comisiei pentru coor.area privatizării FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. pentru analiza Raportului nr. 8303/2005, privind activitatea Comisiei de negociere constituită pt. privatizarea FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A._ filele: 41-48;
Raport nr. 8303/2005 privind activitatea Comisiei de negociere constituită pt. privatizarea FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. _ filele: 49-86;
Notă nr. 7264/2005 privind finalizarea contractelor de privatizare a FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. _ filele: 87-92;
Nota nr. 7261/2005 privind întâlnirea Comisiei pentru coor.area privatizării FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. _ filele: 93-98;
Raport nr. 7190/2005 privind activitatea Comisiei de negociere constituită pt. privatizarea FDFEE Electrica Moldova S.A. și S.C. FDFEE Electrica Muntenia S.A. _ filele: 99-138;
DOCUMENTE M.E.C. CU PRIVIRE LA STADIUL PROCESULUI DE PRIVATIZARE AL S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A.
Adresa M.E.C. nr. 142223/2006 către MMGA pt. transmitere la avizare a H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Rovinari” S.A. _ filele: 140 – 168;
Adresa M.E.C. nr. 141782/2006 către MMSSF pentru analiza proiectele de H.G. privind Strategiile de Privatizare a Complexelor energetice Turceni și Rovinari și a Termoser – urilor Turceni și Rovinari _ fila: 169;
Adresa M.E.C. nr. 141997/2006 către MMGA pt. transmitere la avizare a H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Rovinari ” S.A. (Nota de fundamentare)_ filele: 169 – 183;
Adresa O.P.S.P.I. nr. 6344/2006 către Direcția Relații cu Parlamentul Sindicatele Patronatele, Informații și Relații cu Publicul – M.E.C. pt. transmiterea proiectului de H.G. strategiei de privatizare a S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Rovinari ” S.A._fila 184;
Adrese M.E.C. nr. 6317/2006 către MMGA și MMSSF pt. transmitere spre avizare a proiectului de H.G. strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Rovinari ” S.A. _ filele: 185 – 212; DOCUMENTE M.E.C. CU PRIVIRE LA STADIULUI PROCESULUI DE PRIVATIZARE AL S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.
Adresa M.E.C. nr. 142224/2006 către MMGA pt. transmitere la avizare a ultimei versiuni a H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Turceni ” S.A. _ filele: 213- 249; Adresa O.P.S.P.I. nr. 6344/2006 către Direcția Relații cu Parlamentul Sindicatele Patronatele, Informații și Relații cu Publicul – M.E.C. pt. transmiterea Notei referitoare la problemele rezultate în urma întrunirii Comisiei de dialog Social privind proiectele strategiei de privatizare pt. complexele energetice Turceni și Rovinari_filele: 250-253; Adresa M.E.C. nr. 141998/2006 către MMGA pt. transmitere la avizare a proiectului de H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Turceni ” S.A. (Nota de Fundamentare)_ filele: 254- 268; Adresa M.E.C. nr. 6478/2006 către MMGA _ fila: 269; Adresa M.E.C. nr. 6478/2006 către MFP pt. transmiterea H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. și constituirea Comisiei pt. coor.area privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Turceni ” S.A. _ filele: 270-299; Adresa O.P.S.P.I. nr. 6344/2006 către Direcția Relații cu Parlamentul, Sindicatele, Patronatele, Informații și Relații cu Publicul – M.E.C. pt. transmiterea proiectului de H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. și constituirea Comisiei pt. coordonarea privatizării precum și privind aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Reparații și Servicii ”Termoserv Turceni ” S.A. pentru consultarea partenerilor sociali _ filele: 300-327; Adresă M.E.C. nr. 101913/2006 către Guvernul României _ filele: 328-366; Notă O.P.S.P.I. nr. 1863/2006, privind modul de derulare a procesului de privatizare a S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. _ filele: 367-371;
DOCUMENTE M.E.C. CU PRIVIRE LA PRIVATIZAREA S.C. FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Notă privind propunerea de privatizare a S.C. FORADEX S.A. BUCUREȘTI _ filele: 372-418; Notă privind Dosarul de prezentare referitor la oferta de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. FORADEX S.A. BUCUREȘTI _ filele: 419-423; Notă privind modificarea unuia dintre criteriile de precalificare prevăzute în oferta de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de M.E.C. la S.C. FORADEX S.A. BUCUREȘTI _ filele: 424-428;
DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND ANALIZA STADIULUI PROCESULUI DE PRIVATIZARE AL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE din INDUSTRIA DE APĂRARE/SECTORUL MINIER
Notă privind declanșarea întocmirii documentației de privatizare și necesitatea instituirii administrării speciale și supravegherii financiare la unele societăți comerciale din portofoliul M.E.C. _ filele: 429-435;Notă privind procesul de privatizare al unor societăți comerciale filiale ale C.N. Romarm S.A.: S.C. Arsenal Reșița S.A., S.C. Automecanica Moreni S.A., S.C. I.C.P.S.P. S.A., S.C. Electromecanica Ploiești S.A. S.C. Metrom S.A._filele: 436-442;Scrisoare nr. 3547/2006 _ filele: 443-456;Notă privind restructurarea și privatizarea societăților comerciale cu capital de stat din sectorul minier – exploatări minereuri metalifere _ filele: 457- 465;Scrisoare nr. 3405/2006- Stadiul privatizării societăților comerciale din industria de apărare _ filele: 466-473;Notă privind situația procesului de privatizare al S.C. Arsenal Reșița S.A., S.C. Automecanica Moreni S.A., filiale ale CN Romarm S.A. _ filele: 474-476; Notă privind procesul de restructurare și privatizare al societăților comerciale filiale ale CN ROMARM S.A. _ filele: 477-479.
VOL. 118 – 149 FILE; DOCUMENTE M.E.C.; ORC SIBIU; ORC MUREȘ PRIVIND SNTGN TRANSGAZ S.A. MEDIAȘ ȘI S.C. ROMEXTERRA BANK S.A. TG. MUREȘ ȘI DOCUMENTE OBȚINUTE DE LA DIFERITE INSTITUȚII DUPĂ 19.09.2008, VOL. 126 – 284 FILE; DOCUMENTE M.E.C. REFERITOARE LA PRIVATIZAREA S.C. TRANSELECTRICA S.A. ȘI S.C. HIDROELECTRICA S.A. VOL. 127 – 399 FILE; DOCUMENTE M.E.C. PRIVIND PROCESELE DE PRIVATIZARE PENTRU S.C. MELANA SĂVINEȘTI; DISTRIBUȚIEI DE GAZE; LA SOCIETĂȚI COMERCIALE din INDUSTRIA DE APĂRARE (S.C. I.A.R. S.A.; S.N. PLAFAR S.A.; S.C. ȘANTIERUL NAVAL MANGALIA), VOL. 128 – 323 FILE; DOCUMENTE M.E.C. ÎN CE PRIVEȘTE POLITICA DE PRIVATIZARE ȘI LEGISLAȚIA AFERENTĂ
DOCUMENTE M.C.T.I. _ COMPANIA NATIONALA “POSTA ROMANA”
VOL. 70 – 177 FILE; Documente M.C.T.I;
HOTĂRÂRI DE GUVERN (nr. 947/2006 și 1562/2006) – filele: 1-3;
COMUNICATE DE PRESĂ- filele: 4-29;Contract de consultanță și servicii financiare și Anexe (M.C.T.I. și Credit Suisse Securities, Ieba Trust) – filele: 30-92;
Contract de consultanță și servicii financiare și Anexe (M.C.T.I. și CAIB Corporate Beratungs, Mușat și Asociații SCA); – filele: 93-177;
VOL. 71 – 21 FILE; Documente M.C.T.I. _ privind Compania Națională “Poșta Română”
Documente M.C.T.I. _ privind Compania Națională “Poșta Română” FIȘA POSTULUI (consilier personal al ministrului)D.M.R. Radu – filele: 1-6; HOTĂRÂREA ACȚIONARULUI UNIC _ Compania Națională “Poșta Română” – filele: 7-10; ORDINE M.C.T.I. (486/2005; 380/2005; 416/2005; 8/2006) filele: 8-21; VOL. 72 – 392 FILE; Documente M.C.T.I. _ privind Compania Națională “Poșta Română” CORESPONDENȚĂ INFORMATICĂ M.C.T.I. VOL. 73 – 177 FILE; SCRISOARE DE INTERES A M.C.T.I. privind furnizarea serviciilor de consultanță financiară pentru restructurarea COMPANIEI NAȚIONALE „POȘTA ROMÂNĂ” S. – filele: 1-28;PROCESE VERBALE M.C.T.I._ale comisiei de evaluare a ofertelor – filele: 29-102;HOTĂRÂRI DE GUVERN (nr. 728/2005 și 533/2006) – filele: 103-107;Corespondență M.C.T.I. – filele: 108-220.
OFERTE TEHNICE SERVICII DE CONSULTANTA FINANCIARA PRIVIND RESTRUCTURAREA COMPANIEI NATIONALE „POȘTA ROMÂNĂ” S.A.
VOL. 74 – VOL. 83 DOCUMENTE M.C.T.I. privind ofertele de furnizare a serviciilor de consultanță financiară privind restructurarea COMPANIEI NAȚIONALE „POȘTA ROMÂNĂ” S.A.
PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE RADIOCOMUNICAȚII S.A
VOL. 84- 264 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE RADIOCOMUNICAȚII S.A., HOTĂRÂRI DE GUVERN (nr. 774/2005 și 535/2006) – filele: 1-5; ARTICOLE din PRESĂ – filele: 6-7;ORDINE ALE M.C.T.I. (nr. 415/2005; 8/2006) – filele: 6-13; NOTE M.C.T.I.- filele: 14-15; CORESPONDENȚĂ M.C.T.I.- filele: 16-78;PROCESE VERBALE M.C.T.I._ale comisiei de evaluare a ofertelor – filele: 79-144;SCRISOARE DE INTERES C.S.F.B – filele: 145-158;SCRISOARE DE INTERES SG Corporate Finance Advisory S.A. – filele: 159-197;
SCRISOARE DE INTERES GOETZ Corporate Finance – filele: 198-224; SCRISOARE DE INTERES Pricewaterhouse Coopers – filele: 225-264; VOL. 85 – 90 DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE RADIOCOMUNICAȚII S.A, VOL. 85 – 218 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE RADIOCOMUNICAȚII S.A, Documentație depusă de EFG EUROBANK ERGASIAS S.A. pt. privatizarea SNR S.A.- filele: 1-24;, SCRISOARE DE INTERES Euro Corporate Finance – filele: 25-59;, SCRISOARE DE INTERES Central Europe Trust Co. Ltd. – filele: 60-102;SCRISOARE DE INTERES E.P.I.C. – filele: 103-117;SCRISOARE DE INTERES ROTHSCHILD – filele: 118-163;SCRISOARE DE INTERES CA IB – filele: 164-218; VOL. 86 – 146 FILE; – CA IB Corporate Finance Beratungs Ges. M.B.H – OFERTA FINANCIARĂ – filele: 1-7;OFERTA TEHNICĂ (Caietul 2) – filele: 8-64; OFERTA TEHNICĂ (Caietul 1) – filele: 65-146; VOL. 87 – 36 FILE; – Central Europe Trust Co. Ltd. – FORMULARUL DE DEPUNERE A OFERTEI FINANCIARE – filele: 1-36; VOL. 88 – 380 FILE; – Central Europe Trust Co. Ltd. -FORMULARUL DE DEPUNERE A OFERTEI TEHNICE – filele: 1-174; PREZENTAREA ȘI REFERINȚELE CONSORȚIULUI – filele: 175- 237;Descrierea metodologiei și a planului de lucru; comentarii asupra tor și date; servicii ce vor fi furnizate de M.C.T.I. – filele: 274-380; VOL. 89 – 182 FILE; – ROTHSCHILD – OFERTA TEHNICĂ – filele: 1-182;
VOL. 90 – 132 FILE; – RAIFFEISEN INVESTMENT – OFERTA FINANCIARĂ- filele: 1-5;OFERTA TEHNICĂ- filele: 6-7;REFERINȚELE CONSULTANTULUI- filele: 8-132;
DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A.
VOL. 91 – 199 FILE; HOTĂRÂRI DE GUVERN (nr. 727/2005 și 534/2006) – filele: 1-4; DECLARAȚII DE CONFIDENȚIALITATE – filele: 5-14; PROCESE VERBALE M.C.T.I. _ ale comisiei de evaluare a ofertelor – filele: 15-90; DOCUMENTE DE PARTICIPARE ale ofertanților – filele: 91-199. VOL. 92 – 280 FILE; DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A. VOL. 93 – 214 FILE; DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A. VOL. 94 – 290 FILE; DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A. VOL. 95 – 238 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A – EFG EUROBANK ERGASIAS S.A. – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A. VOL. 96 – 355 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A- ING BANK NV BUCUREȘTI – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 97 – 105 FILE; DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 98 – 124 FILE, DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A. – BRD SECURITIES – GROUPE SOCIETE GENERALE – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 99 – 152 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A. – ABN AMRO și CA/IB Corporate FL – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 100 – 248 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A – JP MORGAN – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 101 – 111 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A – CREDIT SUISSE FIRST BOSTON – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 102 – 252 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A – MORGAN STANLEY și RAIFFEISEN CENTROBANK – DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A., VOL. 103 – 130 FILE; DOCUMENTE M.C.T.I. PRIVIND PRIVATIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMTELECOM S.A-MERILL LYNCH INTERNATIONAL -DOCUMENTE DE PARTICIPARE ALE OFERTANȚILOR PENTRU SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND FINALIZAREA PRIVATIZĂRII SOCIETĂȚII COMERCIALE – ROMTELECOM – S.A.,
X
X X
ÎNREGISTRAREA VIDEO A DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR ÎN CAMERELE DE ANCHETĂ
b) – 107 DVD
tabel cu conținutul DVd – urilor
Note: 1. Liniile duble din tabel marchează conținutul fiecărei cutii.
2. Parch. (parch) = În sediul P.I.C.C.J. sediul central
INTERCEPTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA COMUNICAȚIILOR DUPĂ DISPUNEREA ÎNCEPERII URMĂRIRII PENALE
c) Un număr de – volume conținând 2178 note de redare a convorbirilor telefonice imprimate pe cei 30 suporți de stocare.
COMENTARIU PRIVIND ADMINISTRAREA PROBATORIULUI
& 1. În sinteză, instrumentarea cauzelor penale exemplificate activitatea investigativă informativ operativă și penală desfășurată, în perioada 30.05.2005 (data obținerii mandatului/ elor de securitate națională) – 30.03.2009 (data sesizării instanței de judecată) se particularizează prin următoarele aspecte:
1. Activități derulate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale anterior dispunerii începerii urmăririi penale
În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale – S.R.I. – au desfășurat activități de culegere de informații în scopul cunoașterii împrejurării dacă, cu prilejul derulării fenomenelor de natură economică din domeniul economiei naționale, există sau nu riscuri, vulnerabilități sau amenințări la adresa siguranței naționale, potrivit atribuțiilor ce le incumbă în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului și ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I.
Între căile, metodele și mijloacele utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au fost atât cele prevăzute de art. din Legea nr. 14/1992 cât și cele prevăzute de art. 20 din Legea nr. 535/2004, față de persoane în legătură cu care subzistau date și indicii că pregătesc sau chiar desfășoară activități care, prin natura lor, reprezintă elemente de risc, vulnerabilitate sau amenințare privind procesele de natură economică și/sau comercială derulate în ramuri definite prin prevederi legale ca fiind de natură strategică pentru economia națională și anume: industria energetică, gaze naturale, industria de apărare, domeniul comunicațiilor.
1.1. Interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă realizate față de persoanele vizate, prin activitatea de culegere de informații desfășurată de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, în perioada 30.05.2006 – 21.11.2006 s-a realizat în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca temei existența uneia dintre situațiile prevăzute în art. 3 din Legea nr. 51/1991, fiind puse în executare de unitățile specializate ale S.R.I.
Mandatele emise de Î.C.C.J. aveau și au un regim clasificat și pot fi declasificate, potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002, în exclusivitate de către emitent, respectiv Î.C.C.J., împrejurare realizată la 18.03.2009.
1.2. Alte metode utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au fost reprezentate de: căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acesta le conține, precum și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; care s – au obiectivat prin pătrunderea secretă și căutarea de informații la reședința numitului S. S., din B., Bd. Gh. M. nr. xx, sector xx, la data de 27.06.2006, potrivit abilității conferite de prevederile legale, în baza mandatului nr. xxx emis de Î.C.C.J., precum și înregistrarea ambientală în locația respectivă (în datele de xxxxx).
1.3. În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au efectuat activități de supraveghere operativă (filaj) în legătură cu unele dintre persoanele vizate, respectiv S. S., S. M. și O. M., imaginile fiind stocate pe suportul optic seria xxx, înregistrat ca document clasificat de către S.R.I. și, pe cale de consecință, a urmat dosarul în regim de document clasificat.
2. Sesizarea Procurorului General al P.Î.C.C.J.
Întrucât din aspectele rezultate din activitățile sus arătate au rezultat date și indicii rezonabile privind împrejurarea că unele dintre persoanele vizate pregăteau/desfășurau activități ilicite care vizau elemente de natură infracțională prin care se aducea atingere securității naționale, dar și altor valori ocrotite de legea penală, la data de 08.06.2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale – S.R.I. – au sesizat, potrivit art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, organele de urmărire penală – P.Î.C.C.J. – printr-o comunicare cu caracter strict secret,
3. Constituirea dosarului penal al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală (în data de 13.06.2006)
Pentru aspectele relevate în notele S.R.I. arătate mai sus procurorul desemnat a întocmit un referat motivat din 13.06.2006 și a propus înregistrarea lucrării în registrul penal, constituindu-se astfel dosarul penal din 13.06.2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală – .
4. Actele premergătoare derulate în cauză (în perioada 13.06.2006 – 21.11.2006).
În manieră descrisă supra s-au declanșat activități de acte premergătoare în dosarul D.I.I.C.O.T. – structura centrală, față de toate persoanele, destinate verificării comunicării cu caracter secret, remisă de S.R.I. la 08.06.2006.
În cadrul actelor premergătoare organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au continuat activitatea de monitorizare, constând în interceptarea și înregistrarea comunicațiilor persoanelor sesizate inițial, prin autorizațiile (mandatele emise în baza art. 14 din Legea nr. 51/1991) eliberate de Î.C.C.J., au efectuat pătrunderea și căutarea de informații secrete (în temeiul art. 14 din Legea nr. 51/1991) la reședința cetățeanului bulgar S. S., din B., Bd. Gral. G. M. nr. xx, în data de 27.06.2006, potrivit mandatului nr. xxx, emis de Î.C.C.J., ocazie cu care au identificat documente și au efectuat supravegherea operativă (filaj) a numitului D.M.R. (suport optic seria xxx).
Rezultă deci că în intervalul 30.05.2005 – 13.06.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale – S.R.I. – au desfășurat activitățile ce le incumbă potrivit prevederilor Legii nr. 51/1991 și Legii nr. 14/1992, iar după data de 13.06.2006 au continuat aceste activități în comun, în cadrul actelor premergătoare declanșate în dosarul penal, sub supravegherea procurorului competent, desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., până la data de 21.11.2006.
Activitatea desfășurată de S.R.I. în vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa securității naționale în domeniile de interes strategic, pe care îl reprezintă industria energetică, industria de apărare, gazele naturale, domeniul comunicațiilor, potrivit art. 9 din Legea nr. 14/1992, precum și activitățile autorizate, potrivit art. 20 din Legea nr. 535/2004, de Î.C.C.J., derulate de lucrătorii desemnați de SRI, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 14/1992 s-au materializat într-un număr de cinci note sinteză, precum și în notele de redare a convorbirilor telefonice, ambientale și comunicațiilor depuse la dosarul cauzei și, ulterior, certificate de procuror potrivit prevederilor art. 913 și urm. din C.p.p.
Fiecare dintre cele cinci note sinteză sus arătate, precum și fiecare din notele de redare a convorbirilor telefonice, a înregistrării ambientale și comunicațiilor constituie constatări ale organelor responsabile cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale și au aptitudinea, potrivit prev. art. 11 din Legea nr. 14/1992, de a constitui mijloace de probă.
Fiind certificate de procuror, conform art. 911 și urm. din vechiul C.p.p. prin procesul verbal încheiat potrivit prevederilor vechiului Cod de procedură penală, fiecare dintre notele de redare a convorbirilor telefonice, înregistrărilor ambientale și comunicațiilor, s – au transformat în mijloace de probă, din categoria înscrisurilor așa cum erau enumerate în art. 64 din vechiul C.p.p., însoțite fiind de suporții optici pe care comunicările și supravegherea operativă au fost înregistrate.
Actele premergătoare întreprinse au confirmat indicii temeinice (în înțelesul art. 681 din vechiul C.p.p.) că persoanele față de care s-a desfășurat această activitate, respectiv S.S., B.V., S.M., F.M.C., O.M., M.D.M. și D.M.R. au săvârșit fapte care se circumscriu sferei ilicitului penal.
Este de menționat că, în perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, potrivit atribuțiilor ce le revin din prevederile Legii nr. 51/1991 și Legii nr. 14/1992, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale (S.R.I.) au comunicat beneficiarilor legali date în legătură cu informațiile obținute din activitatea de culegere de informații derulată.
5. Activitatea de urmărire penală desfășurată în cauza penală în discuție, pînă la momentul sesizării instanței de judecată
Ansamblul probator administrat în dosarul penal a fost configurat după cum urmează:
– constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale în temeiul art. 9 – 10 din Legea nr. 14/1992 și art. 13 din Legea nr. 51/1991 care, potrivit art. 11 din Legea nr. 14/1002, au aptitudinea de a constitui mijloace de probă.
Aceste constatări s-au materializat în:
note de redare a comunicaților interceptate și înregistrate autorizat
suporții optici aferenți, pe care erau stocate înregistrările și care au însoțit notele de redare
comunicările cu caracter secret, inițial, în baza art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, care, ulterior, în data de 09.01.2007 au fost declasificate.
Marea majoritate a convorbirilor telefonice s-au purtat în limba engleză astfel că pe suporții optici corespunzători semnalele sonore sunt în această limbă, iar în conformitate cu prevederile art. 913 alin. 2 din C.p.p., convorbirile telefonice purtate în altă limbă decât cea română au fost transcrise în limba română prin intermediul unui interpret.
Organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, care au sesizat organele de urmărire penală, au remis acestora notele de redare a convorbirilor telefonice și comunicările interceptate și înregistrate autorizat transcrise în limba română.
Constatările sus arătate, reprezintă elemente de fapt constând în afirmații, atitudini, manifestări exterioare de conduită ale conlocutorilor din care se devoalează activități consumate ori în pregătire sau planificate în legătură cu subiectul comunicării, constituind probe care datorită relevanței lor informative, servesc la aflarea adevărului și la justa rezolvare a cauzei penale ce au fost obținute prin mijloace de probă prevăzute de lege (art. 20 din Legea nr. 535/2004 și art. 11 din legea nr. 14/1992) utilizându-se procedeele probatorii prevăzute de art. 20 din Legea nr. 535/2004;
Fiecare dintre notele de redare a convorbirilor telefonice ori comunicărilor telefonice ori interceptate și înregistrate autorizat reprezintă, în înțelesul prevederilor art. 9 din legea nr. 14/1992, constatări prin operațiuni tehnice realizate, în mod licit, de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, cu prilejul derulării activităților specifice (informativ-operative) în intervalul cuprins între data de 30.05.2005 – 01.06.2006 și, apoi, în cadrul actelor premergătoare efectuate împreună și sub supravegherea procurorului desemnat în intervalul de timp cuprins între data de 08.06.2006 și 21.11.2006 (data dispunerii începerii urmăririi penale în cauză).
Din examinarea notelor de redare sus menționate, cadrele desemnate din S.R.I. au constatat diferite categorii de elemente de fapt (realități, întâmplări, împrejurări), după cum urmează:
– stabilirea de întâlniri între conlocutori ori referiri la întâlniri care au avut loc sau urmează a se realiza între unul dintre conlocutori și persoane nominalizate de către acesta;
– sistemul relațional existent sau în curs de realizare între persoanele care, ulterior, au fost inculpate sau puse sub învinuire;
– culegerea, obținerea, achiziționarea de date și informații de diferite categorii consecutive transmiterii, divulgării, diseminării acestor date și informații ce constituie informații confidențiale, secret economic, secret comercial, secret de serviciu, secret de stat din domeniile circumscrise M.E.C. și M.C.T.I., dar și al altor instituții: Secretariatul General al Guvernului, din conținutul discuțiilor purtate în timpul ședințelor de Guvern și altele;
– culegerea și transmiterea de date privind persoane ce îndeplineau înalte demnități în Guvernul României ori responsabilități majore în viața politică, economică și socială a României;
– locul (instituția) de unde și persoanele care au transmis documente și date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
În esență, elementele de fapt rezultate reflectau acțiuni consumate ori în curs de derulare, acte exterioare de conduită, aspecte de natură volitivă și intelectivă executate fie de către interlocutori, fie de către persoane nominalizate de către aceștia.
În momentul în care s-au acumulat informații suficiente cantitativ și calitativ, confirmate, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, satisfăcând exigențele prevederilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, în contextul aprecierii că informațiile obținute privesc săvârșirea unor infracțiuni, au comunicat organelor de urmărire penală respectivele constatări, sintetizând activitățile ilicite penale percepute, în comunicări, inițial, cu caracter secret, iar ulterior declasificate și depuse la dosarul cauzei.
Organul de urmărire penală desemnat s-a sesizat din oficiu, declanșând activități de acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale (art. 224 C.p.p.), prin referatul din 13.06.2006, iar, ulterior, la data de 21.11.2006 a dispus începerea urmăririi penale față de unii învinuiți
După momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză procurorul a certificat pentru autenticitate, conform prev. art. 913 din vechiul C.p.p., notele de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat prin procese verbale aferente fiecărei note de redare și, în același timp, a validat constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale, satisfăcând cerințele de formă și fond prevăzute de art. 91 și art. 913 alin. 1 din vechiul C.p.p., acestea constituindu-se în mijloace de probă potrivit prev. art. 90 alin. 1 din vechiul C.p.p., administrate posterior momentului începerii urmăririi penale.
Mutatis mutandis, procese verbale încheiate de procuror și aferente fiecărei note de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat, care constituie în același timp și constatări prin operațiuni tehnice realizate de cadrele desemnate din S.R.I., satisfac exigențele art. 91 și 913 din vechiul C.p.p., devenind mijloace de probă și complinind astfel posibilitatea (în ce privește constatările organelor S.R.I., a se vedea fostul art. 11 din Legea nr. 14/1992, în care se menționează: constatările … pot constitui mijloace de probă) în realitate (în ce privește procesele verbale încheiate de procuror, cum este stipulat în art. 90 din vechiul C.p.p.) ca mijloc de probă.
În maniera sus arătată, datele, indiciile, informațiile acumulate cu prilejul activităților de informații pentru realizarea securității naționale executate de S.R.I., potrivit art. 8 din Legea nr. 51/1991 și art. 1 din Legea nr. 14/1992, iar ulterior prin efectuarea de acte premergătoare, fixate în note de redare ce fiecare în parte constituie constatări, au fost valorificate în procesul penal declanșat, prin transformarea acestora în probe și mijloace de probă, și, implicit, îndeplinindu-se scopul procesului penal (art. 1 din C.p.p.) și obiectul urmăririi penale (art. 200 din C.p.p.), asigurându-se în același timp și continuitatea între cele două categorii de activități și anume, activitatea informativ-operativă succedată cu activitatea de efectuarea actelor premergătoare și cea de urmărire penală, ca regulă metodologică a investigării infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar.
– mijloacele de probă scrise, respectiv înscrisurile necaracterizate, constând în documente cerute și depuse de la/de Ministerul Economiei și Comerțului; Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor; Secretariatul General al Guvernului, conform art. 96 și 97 din C.p.p.
Înscrisurile necaracterizate sus arătate relevă situațiile premisă existente, respectiv activitățile derulate la nivelul instituțiilor care le-au emis și care sunt în strânsă conexiune cu acțiunile derulate de inculpații în cauză, reprezentând activitățile licite, în contextul cărora s-au consumat acțiunile ilicite reținute în sarcina inculpaților devoalate prin constatările organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale;
– mijloace de probă scrise, respectiv înscrisurile caracterizate și anume procesele verbale întocmite anume pentru a servi ca mijloc de probă în procesul penal, cum sunt procesele verbale de certificare, conform art. 913 din C.p.p., ale înregistrărilor comunicărilor învinuiților, depuse la dosar, și altele.
Înscrisurile caracterizate sus arătate constituie un mijloc de probă scrisă cu privire la faptele și împrejurările constatate cu ocazia interceptării.
– perchezițiile domiciliare (art.100 și urm. din vechiul C.p.p. și informatice (fostul art. 56 și urm. din Legea nr. 161/2003) efectuate în ce privește pe înv. O.M. și N.R.M., al căror rezultat s-a materializat în procese verbale și înregistrarea pe suporți optici;
– declarațiile martorilor audiați în cauză;
– declarațiile inculpaților audiați în cauză.
Mijloacele de probă administrate în dosarul nr. 147/D/P/2007 se coroborau între ele și reflectau activitățile ilicite derulate de către inculpați, conturând actele exterioare de conduită, aspectele volitive și intelective manifestate de învinuiți și configurând elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina acestora.
Conchidem prin a învedera că tehnica administrării probatoriului, în cauzele penale exemplificate, a constat în coroborarea elementelor de fapt rezultate din constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii penale în domeniul securității naționale asociate cu comunicările efectuate în conformitate cu prevederile art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, toate întreprinse anteprocesual penal – fie în faza investigativă informativ operativă, fie în faza actelor premergătoare – , pe de o parte, în raport cu elementele de fapt ce se desprind din utilizarea celorlalte mijloace de probă sus arătate administrate după începerea urmăririi penale în cauză, la 21.11.2006, pe de altă parte.
Corelarea tuturor elementelor de fapt, decelate prin mijloace de probă și procedee probatorii legale, a condus la stabilirea existenței infracțiunilor și la identificarea făptuitorilor și stabilirea răspunderii acestora.
După cum se observă poderea cea mai mare a probatoriului, din punct de vedere a elementelor de fapt care decelează actele materiale infracționale rezidă în înregistrările convorbirilor telefonice, transcrise în notele de redare, certificate ulterior pentru autenticitate de către procuror, consecutiv operațiunii de ascultare a respectivelor comunicații stocate pe suporți optici.
& 2. La modus operandi utilizat de către inculpații din dosarele exemplificate, posibilitățile de dovedire a activității lor ilicite de natură penală s-au redus, în mod predilect, la utilizarea produselor probatorii intruzive constând în interceptarea și înregistrarea autorizată a comunicărilor, iar mijloacele de probă ce conturează acțiunile infracționale au fost, în principal, constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, care s – au interferat, întrepătruns și complinit, cu celelalte mijloace de probă administrate după dispunerea începerii urmăririi penale, configurând starea de fapt și elementele probatorii pentru demonstrarea, în conformitate cu prevederile legale, ale acesteia.
Întreaga activitate infracțională a tuturor inculpaților din dosarele exemplificate, cu toate formele în care se pot înfățișa infracțiunile intenționate, așa cum a fost cazul în spețele în discuție, de la actele pregătitoare, tentativă și până la forma consumată – s – a derulat în timp ce făptuitorii erau monitorizați autorizat, deci în timpi reali (live), fiecare dintre actele lor exterioare de conduită, manifestate prin afirmații, interogații, expresii, sintagme, propuneri, sugestii, recomandări, solicitări și transmiteri de informații de toate categoriile devenindu – le cunoscute organelor de informații, astfel că elemente esențiale ale activității materiale ale inculpaților, care erau susceptibile de a se circumscrie unor infracțiuni contra securității naționale erau devoalate prin folosirea procedeelor intruzive investigative informativ operative.
În general, infracțiunile contra securității naționale și acte de terorism se comit în modalități faptice concrete oculte, obsconse greu decelabile, iar, în special, în spețele deduse urmăririi penale în dosarele exemplificate, au fost săvârșite, aproape în exclusivitate, prin intermediul comunicațiilor telefonice sau informatice, după cum și infracțiunile de complot ori inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat, asemănător infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni sau crearea de structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, ce fac parte din categoria largă a organizațiilor ori asociaților criminale, ca formă de săvârșire a infracțiunii cu pluralitate constituită (legală) de infractori, au ca trăsături specifice caracterul conspirat (secret) al formării, existenței și funcționării lor.
În spețele exemplificate, actele exterioare de conduită ale inculpaților au fost realizate, în principal, prin convorbiri telefonice, ocazie cu care și-au manifestat aderarea și sprijinirea la grupul infracțional organizat cu caracter transnațional existent în prealabil ori obiectivarea gestului verbal (comunicării orale) constând în transmiterea de date, informații, documente cu caracter confidențial, secret de stat ori de serviciu a căror caracter și importanță fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
Acest aspect rezultă, fie din convorbirile telefonice purtate între inculpați în mod direct, fie din referirile care se fac în ce-i privește pe unii dintre inculpați, de către ceilalți inculpați din dosar.
1. Exprimările verbale ale inculpaților, din convorbirile telefonice purtate, ce aveau drept conținut afirmații, interogații, expresii, sintagme, propuneri, sugestii, recomandări, solicitări și transmiteri de informații de toate categoriile, au conturat cadrul faptic și întinderea activităților ilicite și au fost comunicate organelor de urmărire penală, de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, printr – o comunicare secretă, conform dispozițiilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991.
În concret, în cauzele penale exemplificate, manifestările orale descrise decelau mai mult decât exteriorizarea unei fapte ilicite de amenințare la adresa securității naționale, ele conturau forme de desfășurare a unor infracțiuni intenționate – de la acte pregătitoare la consumare – , cum ar fi, trădarea prin transmiterea de secrete, respectiv spionajul și cele comise în modalitatea de pluralitate constituită, sub forma inițierii, constituirii, aderării și sprijinirii unui/la un grup infracțional organizat, indicând trecerea de la stadiul de conduită ilicită preinfracțională, la stadiul de conduită ilicită de natură penală, deci infracțional.
Ceea ce a fost revelat de atitudinea psihică manifestată în comun – între interlocutor-, prin conceperea, deliberarea și hotărârea asupra actelor materiale pe care s – au înțeles să le săvârșească [ceea ce este componenta laturii externe a fazei interne (subiective)], exprimată în vorbe spuse cu prilejul convorbirilor telefonice, a fost transpus în activitatea fizică, cu parcurgerea drumului infracțional (iter criminis) aferent, având ca punct de plecare prima manifestare externă ce tinde la executarea rezoluțiunii infracționale și ca punct terminus, momentul efectuării în întregime al acțiunii voite (ceea ce este faza externă), trecând de la faza actelor de pregătire la faza actelor de executare, aflată în amonte de faza urmărilor.
Mutatis mutandis, ceea ce era gândit și spus prin comunicarea telefonică era pus în executare, realizat, făcut în practică.
2. Pentru ca manifestările verbale susarătate să îmbrace conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunilor susceptibile de a se fi produs era absolut necesar ca să se demonstreze că au un corespondent în realitatea concretă, respectiv există o concordanță între acestea și în acțiunile materiale întreprinse anterior, concomitent sau ulterior, celor exprimate în convorbirile telefonice de către interlocutori, deci nu au rămas doar la nivelul unor afirmații gratuite, astfel că pot fi asociate unor activități umane intenționate, în care factorul intelectiv(de conștiință) a fuzionat cu factorul volitiv.
Fiecăreia dintre convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat relevante pentru existența elementelor constitutive ale laturii obiective a infracțiunii contra securității naționale susceptibile de a se comite i – au corespuns fie actele de executare fizică propriu zisă realizate de unul sau altul dintre conlocutori, fie înscrisuri care atestau punerea în executare a celor exprimate verbal cu prilejul convorbirilor, fie dintre unii, fie de către alții, dintre cei care au purtat convorbirile respective ori dintre cei cărora li s – au transmis sarcini sau au fost cerute informații.
Se relevă că există concordanță perfectă între convorbirile telefonice ce au fost purtate de diferiți interlocutori și existența unor documente, ridicate în faza de urmărire penală, de la instituțiile implicate, precum și de mențiunile consemnate în acestea, prin care erau atestate elementele de fapt asupra cărora conlocutorii au conversat telefonic.
Corespondența, succesiunea momentelor la care au avut loc convorbirile telefonice și consecutivitatea emiterii unor documente relevante pentru obiectul convorbirilor dintre interlocutori, referitor la cele discutate telefonic și cele ce s – au desfășurat faptic, în realitatea înconjurătoare, fie că au fost anticipate de către conlocutori, ca rezultat al acțiunii de influențare a deciziilor ce se urmează a se lua, fie că au fost diseminate între aceștia, după punerea lor în operă, relevă și specificitatea coroborării elementelor de fapt, devoalate prin utilizarea procedeelor investigative informativ operative (de regulă, convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat), menționate în sesizarea (încunoștințarea) realizată de organele de informații, cu privire la ceea ce s – a consumat, corelat cu datele și informațiile reieșite din înscrisurile ridicate ulterior sesizării, prin procedeele probatorii, în faza de urmărire penală.
3. După cum se cunoaște desfășurarea activității infracționale debutează cu faza internă (subiectivă sau spirituală), nesancționabilă penal, și continuă cu faza externă, în care se dezvoltă activitatea fizică infracțională (actus reus), care este încriminată și se sancționează penal.
Există posibilitatea ca nu tot ceea ce este comunicat – verbal, telefonic – să fie adus la îndeplinire prin acte materiale efective.
Pentru eliminarea unei astfel de ipoteze devine esențial să se stabilească împrejurarea dacă exprimările verbale și comunicările orale, realizate cu prilejul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, în faza de investigare informativ operativă, în cauzele penale exemplificate, fac parte din faza internă a desfășurării infracțiunii intenționate sau din, ceea ce literatura de specialitate denumește, faza oratorică ori constituie o manifestare exterioară de conduită specifică fazei externe a desfășurării infracțiunii, ceea ce se poate demonstra din analizarea conținutului și semnificațiilor pe care le au afirmațiile, interogațiile, expresiile, sintagmele, propunerile, sugestiile, recomandările, solicitările și transmiterile de informații de toate categoriile, prin care acestea s – au obiectivat și cine sunt interlocutorii între care s – au folosit.
Referitor la manifestările verbale, asociate, de regulă, fazei oratorice (adică acea situație în care, „o dată adoptată rezoluția infracțională, subiectul o împărtășește și altor persoane, chiar victimei“), în doctrină au fost exprimate opinii diferite, aceasta fiind plasată fie în prima fază a etapei externe , fie în perioada internă, dar cu un conținut extern, fie ocupând o poziție intermediară, între faza internă și faza externă.
Simpla comunicare a proceselor proprii de conștiință, altor persoane înainte de a se fi manifestat în actul de voință, nu înseamnă că s – a produs fuziunea dintre factorul intelectiv și volitiv, caracteristic infracțiunilor intenționate, după cum și dacă procesele psihice ale conștiinței (luarea hotărârii) sunt trăite în comun de mai multe persoane, care iau împreună hotărârea de a acționa nu înseamnă că procesul de conștiință a fuzionat cu cel volitiv, dar legiuitorul a încriminat distinct asemenea fapte (infracțiunile de complot și asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, în vechea reglementare a codului penal, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, în actuala reglementare), în spețele comentate configurându – se infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, care s – a desfășurat, pe parcursul întregii perioade supuse monitorizării organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, de la data de 30.05.2005 până la data de 21.11.2006, când s – a dispus începerea urmăririi penale, diversificându – se și amplificându – se permanent în formele de obiectivare.
Exprimările verbale și comunicările orale folosite de către unii dintre conlocutori, în convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat, către / cu alți conlocutori, relevă activitatea psihică, constând în conceperea faptei ce urmează să se comită, luarea hotărârii de a se realiza acea faptă, executarea acțiunii de a transmite interlocutorului/ ilor ca această rezoluție infracțională să fie împărtășită și adoptată și de către un alt / alte personaj /e, ce dețin /e rolul de executant / ți, prin afirmațiile, interogațiile, expresiile, sintagmele, propunerile, sugestiile, recomandările, solicitările și transmiterile de informații de toate categoriile formulate, ceea ce se înscrie în conținutul fazei interne (activitatea psihică de meditare asupra săvârșirii infracțiunii și decizia ca acea faptă să fie săvârșită de altul ori împreună cu altul), dar elementele faptice concrete, aflate în consecutivitatea celor psihice, conturează faza externă (activitatea fizică), materializată prin căutarea și găsirea persoanei care urmează să săvârșească nemijlocit fapta, identificarea și alegerea mijloacelor idonee pentru convingerea autorului nemijlocit să comită fapta, obținerea – directă, tacită, implicită, prin șantaj – a asentimentului acestuia, determinarea și îndemnul la comiterea faptei, transmiterea orală a informațiilor culese ori obținute, ceea ce excedează fazei oratorice, înțeleasă ca situația în care „cel care a adoptat rezoluția infracțională, își destăinuiește hotărârea sa altor persoane, fără alt scop decât acela de a – și exterioriza gândul (doar aceasta fiind faza oratorică) ”, înscriindu – se în actele exterioare de conduită specifice infracțiunii de inițiere, constituire, aderare ori sprijinire a unui grup infracțional, precum și formelor de participație – principale (autorat) și / sau secundare (instigare ori complicitate – anterioară ori concomitentă) – la infracțiunile contra securității naționale, de trădare prin transmitere de secrete și spionaj.
Scopul în care unii dintre interlocutori (S. S., S. M., B. V., F.M.C.) au comunicat telefonic cu ceilalți dintre conlocutori (S.I.C., M.D.M., N.Z., D.M.R., K.G., O.M.) nu a constat în destăinuirea hotărârii lor de a se organiza în vederea culegerii unor categorii de informații, din sectoarele energetice și comunicații ale economiei României, cu privire la strategiile de privatizare corespunzătoare perioadei 2005 – 2008, ci de a culege efectiv diferite categorii de informații, pentru obținerea unor date pe căi informale de la inculpații cetățeni români, oficiali ai M.E.C. și M.C.T.I., racolați (recrutați), care au acceptat aderarea la gruparea constituită din membrii suarătați și sprijinirea lor, informații care, apoi, prin metode persuasive și/sau oculte să conducă la influențarea factorilor decizionali pentru realizarea țintei finale, constând în cunoașterea datelor și informațiilor confidențiale existente cu privire la toți ofertanții înscriși în cursa procesului de negociere pentru privatizare, în scopul fie al direcționării în sensul dorit de grupul extern a rezultatelor evaluării comisiilor de negociere ori de selectare a ofertanților, fie al facilitării selectării unei anume oferte, în detrimentul alteia.
Dovedirea actelor exterioare de conduită ale inculpaților a devenit și a fost posibilă, cu predilecție, prin utilizarea procedeului probator intruziv, respectiv interceptarea și înregistrarea autorizată a comunicărilor, coroborată cu dovada cu înscrisuri necaracterizate (documente oficiale emise de instituțiile de stat care au legătură cu subiectul conținutului convorbirilor telefonice), cu înscrisuri găsite și ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, urmate, acolo unde a fost cazul, de percheziții informatice și, uneori, cu probe testimoniale (declarații de martori, coinculpați).
& 3. Prin hotărâre penală exemplificată, completul de 5 judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a consacrat legalitatea și loialitatea administrării într – un proces penal având ca obiect infracțiuni contra securității naționale a probelor rezultate din utilizarea mijloacelor, metodelor și procedeelor investigative și probatorii speciale, autorizate, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 51/1991, printr – un mandat de securitate națională, emis de judecătorul desemnat de președintele I.C.C.J., situație ce fusese confirmată anterior și prin sentința penală nr. 1081 din 3 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2816/1/2009 și sentința penală nr.1082 din 3 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, pronunțată în dosarul nr. 5269/1/2013, ceea ce oferă posibilitatea oferirii acestei spețe din practica judiciară, pentru exemplificarea problematicii prezentului demers.
Prin hotărârea susarătată au fost admise ca relevante (utile, concludente și pertinente) probele administrate în cauză, confirmată și validată modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale nr. 222/D/P/2006, 156/D/P/2007 și 147/D/P/ 2007 ale D.I.I.C.O.T., cu care au fost sesizate instanțele de judecată competente, care, în faza de judecată, au fost conexate (devenind, în final, cauza penală nr. 672/1/2014), statuându – se atât legalitatea, cât și loialitatea probelor, din care a rezultat existența infracțiunilor și vinovăția inculpaților, împrejurări care au făcut posibilă tragerea la răspundere penală și condamnarea acestora.
În același timp, decizia penală nr. 11 din 27.01.2015, completul de 5 judecători al I.C.C.J. a confirmat, modalitatea în care elementele de fapt constatate de organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale, prin punerea în executare a unor mandate de securitate națională, au fost transformate în probe, consacrate de prevederile codului de procedură penală, în procesul penal.
& 4. Considerații teoretice privind sesizarea organelor judiciare și administrarea probatoriului potrivit noilor prevederi legale, potrivit scenariului conform căruia faptele descrise în rechizitoriile și decizia penală exemplificate s – ar fi petrecut după data de 01.02.2014, când au intrat în vigoare noile prevederi ale codului de procedură penală
Problema care se pune, din perspectiva noilor reglementări procedural și procesual penale, constă în aceea de a se aprecia, de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, care au obținut informațiile relevante, prin care s – a creat demarcația evidentă între fapte ilicite de amenințare la adresa securității naționale și infracțiuni, care este momentul când sunt obligate să încheie procesul verbal de constatare, potrivit prevederilor art. 61 alin. 2, 4 și 5 din c. p. p. sau să formuleze sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit dispozițiilor art. 291 din c. p. p., în raport de desfășurarea în timp a activității infracționale, deci oportunitatea sesizării organelor de urmărire penală, precum și dacă, procedând la această sesizare, acțiunea are semnificația că ele s – au desesizat în ce privește activitatea de culegere de informații derulată, față de activitățile investigate informativ operativ și față de persoanele implicate, adică monitorizarea întreprinsă se întrerupe, iar, în caz negativ, care sunt modalitățile legale și efective de a o continua.
[1] Constatările organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1991 și Legea nr. 14/1992, așa cum au fost administrate în cauzele penale exemplificate, înainte de 01.02.2014, constituie mijloace de probă și se integrează în ansamblul probator al unei cauze penale având ca obiect infracțiuni contra securității naționale și de terorism.
Modificările prevederilor legale în materie, survenite odată cu intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, configurează o altă modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală, precum și un nou mecanism al probatoriului în cauzele având ca obiect infracțiunile contra securității naționale și de terorism, raportat la prevederile legale anterioare – de la activitățile informative derulate pentru realizarea securității naționale, la descoperirea acestor categorii de infracțiuni și, apoi, sesizarea organelor judiciare și instrumentarea procedural și procesual penală a cauzei, menținându – se posibilitatea transformării în probe a informațiilor, datelor și indiciilor obținute și acumulate în investigația extraprocesual și procedural penală, efectuată potrivit abilitărilor legale conferite organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale.
[2] Probatoriul a fost administrat cu respectarea legalității, iar elementele de fapt constatate de organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale, prin punerea în executare a unor mandate de securitate națională au fost transformate în probe, consacrate de prevederile codului de procedură penală, în procesul penal, potrivit considerentelor expimate în Decizia penală nr. 11 din 27.01.2015, pronunțată de Completul de 5 judecători al I.C.C.J..
2.1. În vechea reglementare, potrivit art. 11 din Legea nr. 14/1991, constatările organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1991 și Legea nr. 14/1992, atunci când se referă la fapte care se circumscriu infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism, puteau constitui mijloace de probă și, ca atare, aveau vocația de a se integra în ansamblul probator al unei cauze penale având ca obiect infracțiuni contra securității naționale și de terorism, așa cum a fost cazul în dosarele exemplificate.
2.2. În noua reglementare, constatările organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, în legătură cu orice fel de infracțiuni, efectuate în timpul derulării activităților specifice culegerii de informații, se transmit organelor de urmărire penală, iar acelea referitoare la infracțiuni contra securității naționale și acte de terorism, constituie acte de sesizare a organelor de urmărire penală, care se înaintează de îndată organului de urmărire penală.
[3] Modificările prevederilor legale în materie, survenite odată cu intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, configurează un nou mecanism de declanșare al procesului penal cu efecte asupra întregului proces de administrare al probatoriului, în cauzele având ca obiect infracțiunile contra securității naționale și de terorism, comparativ cu prevederile legale anterioare, pe filiera – de la activitățile informative derulate pentru realizarea securității naționale, la descoperirea acestor categorii de infracțiuni și, apoi, sesizarea organelor judiciare și, ulterior, instrumentarea procedural și procesual penală a cauzei – , prin obligația legală, instituită în sarcina organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale ca, atunci când, urmare a derulării activității de informații pentru securitatea națională, percep o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale sau acte de teorism, să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate, pe care să – l remită organului de urmărire penală, potrivit dispozițiilor art. 61 alin. 1 lit. c și alin. 5 din c. p. p., procedând conform dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol și nu o comunicare secretă, așa cum era stipulat conform dispozițiilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991 și art. 11 din Legea nr. 14/1992, în formularea anterioară, cu prevederile menționate nemodificate.
3.1. Procesul verbal de constatare constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ și, adăugăm noi, nu poate avea un caracter secret, atât timp cât se încorporează într – un dosar penal, potrivit destinației sale, instituită ca obligativitate pentru organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale, de către legiuitor.
Nici Legea nr. 51/1991, nici Legea nr. 14/1992 și nici codul penal nu fac referire la situația cum un act emanat de la un serviciu de informații, ce conține elemente certe obținute din activitatea de informații pentru realizarea securității naționale, care are un caracter secret de stat, prin mijloace, metode și procedee investigative informative operative, care și ele sunt supuse și urmează un regim clasificat de informații secrete de stat, intitulat proces verbal de constatare, se transmite organului de urmărire penală, într – o formula neclasificată.
3.2. Actul de constatare, deși este întocmit de un organ extrajudiciar, dar conține, de regulă, un volum apreciabil de date, informații, indicii, din care se conturează elementele de fapt, în legătură cu pregătirea, săvârșirea ori consumarea unei infracțiuni contra securității naționale, ce pot deveni probe, atunci când se administrează procedeele probatorii destinate obținerii mijloacelor de probă, în cursul unui proces penal, prin valorificarea conținutului informativ, are o puternică înrâurire pentru activitatea judiciară – procedural și procesual penală – , declanșată consecutiv sesizării adresate organului de urmărire penală, cel puțin din perspectiva împrejurării că oferă elemente indiciale în ce privește obiectul infracțiuni, persoanele implicate, locul și timpul comiterii acțiunilor ilicite, mijloacele și metodele folosite și alte elemente de fapt, care crează cadrul desfășurării viitoarelor activități procedural și procesual penale, ce se vor efectua de organul de urmărire penală.
Apreciem că, prin prevederile legale susmenționate, coroborate cu dispozițiile art. 288 alin. 1 din c. p. p., la care se adaugă prevederile art. 293 din c. p. p., referitoare la constatarea infracțiunii flagrante, este oferită, în continuare, posibilitatea transformării în probe a informațiilor, datelor și indiciilor, obținute și acumulate în investigația extraprocesual și procedural penală, efectuată potrivit abilitărilor legale conferite organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale.
Aptitudinea unui act încheiat de un organ extrajudiciar, în speță, organ de informații, aflat în zona organelor administrației, de a profita consistent într – un proces penal și, cu predilecție, unui proces penal având ca obiect infracțiuni contra securității naționale sau acte de terorism, prin transmiterea către organele judiciare, a datelor, indiciilor și informațiilor rezultate din activitatea de informații, materializate fie în documente scrise (cum ar fi, de exemplu, rapoarte de filaj, rapoarte privind rezultatul activităților de pândă operative, documentele în care se materializează activitățile enumerate în art. 13 lit. a – d din Legea nr. 51/1991, documentația obținută ca urmare a desfășurării activităților specifice prevăzute de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 51/1991), fie în suporturi optice, de memorie externă, în planșe foto, în video – filmări, se desprinde fără echivoc din ansamblul normelor procedural și procesual penale invocate.
3.3. În concret, raportat la dosarele al căror acte de finalizare a urmăririi penale și de judecată au fost prezentate supra, creând ipotetic situația existenței actualelor prevederi legislative incidente pentru momentul în care s – au derulat activitățile materiale ce au constituit obiectul dosarelor, mai exact, aplicând prevederile art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991 și art. 11 din Legea nr. 14/1992 raportate la art. 224 din vechiul c.p.p. în actuala formulare, la situația faptică existentă înaintea datei intrării lor în vigoare (01.02.2014), respectiv la modalitatea de administrarea probatoriului, în perioada 2005 – 2006, construim în continuare un scenariu, care configurează mecanismul utilizării datelor, indiciilor și informațiilor obținute în activitatea de culegere de informații pentru securitatea națională – de natură extrajudiciară – , în procesul penal – de natură judiciară prin excelență -, cu explicațiile și aprecierile corespunzătoare.
[4] Comunicarea cu caracter strict secret, urmată de alte 3 comunicări sinteză cu același caracter, distincte, succesive, în completarea celei inițiale, însoțite de notele de redare a comunicațiilor interceptate și înregistrate, în baza mandatului de siguranță națională emis de judecătorul competent, și de suporții optici aferenți, pe care au fost stocate, precum și al celorlalte materiale obținute în urma executării activităților menționate în conținutul respectivelor mandate de siguranță națională, cu care organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au sesizat potrivit art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, organele de urmărire penală – P.Î.C.C.J. – poate deveni, în contextul reglementărilor intrate în vigoare, după 01.02.2014:
fie proces verbal de constatare a împrejurărilor constatate, fără a avea un caracter secret – indiferent de clasa sau nivelul de secretizare – (operațiunea de declasificare are loc în cadrul organului de aplicare a legii în domeniul securității naționale, unde informațiile obținute au fost clasificate, înainte de încheierea respectivului proces verbal),
fie sesizare făcută de una din persoanele cu funcții de conducere în cadrul serviciului de informații, ținând seama, de prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 51/1991, la care se atașează și încorporează documentația constatatoare, fără a avea un caracter secret – indiferent de clasa sau nivelul de secretizare – potrivit prevederilor art. 291 alin. 1 din c. p. p. (sesizare distinctă în raport de cea realizată conform art. 61 din c. p. p.)
În ambele situații (anterior și ulterior modificărilor legislative intrate în vigoare la 01.02.2014), actele emise de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale prezintă un bogat conținut informativ, care supus analizei și evaluării de către organul de urmărire penală sesizat prin acest act, conduce sau nu la concluzia existenței unor elemente de fapt, ce configurează o infracțiune contra securității naționale sau act de terorism, se consideră legal sesizat:
fie conform prevederilor art. 288 alin. 1 combinat cu art. 61 alin. 1 lit. c și alin. 5 din c. p. p., (raportându – ne la art. 11 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/1991 combinat cu art. 11 din Legea nr. 14/1992), prin procesul verbal de constatare,
fie, actele, sintezele, documentațiile se încorporează unei sesizări făcute de persoane cu funcții de conducere în cadrul serviciului de informații, potrivit prevederilor art. 291 alin. 1 din c. p. p. (sesizare distinctă în raport de cea realizată conform art. 61 din c. p. p.).
considerent pentru care, după caz, dispune sau nu începerea urmăririi penale, cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește – in rem -, indiferent de faptul că făptuitorii sunt indicați sau nu, conform prevederilor art. 305 alin. 1 din c. p. p.
Atunci când organul de urmărire penală apreciază că actele de sesizare nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege (de pildă, în procesul verbal încheiat conform prevederilor art. 61 alin. 1 lit. c din c. p. p. organele constatatoare nu au făcut mențiunile prevăzute de art. 61 alin. 3 din c. p. p., situație faptică despre care considerăm că este greu de acceptat, în condițiile desfășurării activităților prevăzute de art. 13 lit. a – f și art. 14 alin. 2 din Legea nr. 51/1991), este susceptibilă de a deveni incidentă prevederea că a aflat pe altă cale decât cele prevăzute la art. 289 – 291 din c. p. p. și încheie el însuși un proces verbal de sesizare din oficiu, valorificând datele, indiciile și informațiile despre care a aflat dintr – un act inform din perspectiva prevederilor legale.
Mutatis mutandis, imediat, după ce organul de urmărire penală a aflat de la organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale despre faptul că este pe cale sau s – a săvârșit o infracțiune contra securității naționale ori act de terorism – indiferent de modalitate – nu poate desfășura acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale (cum era în vechea reglementare și cum s – au derulat activitățile în dosarele în discuție, în intervalul 08.06.2006 – 21.11.2006), ci, este obligat să dispună începerea urmăririi penale în cauză, cel puțin pentru faptă, în spețele respective și în ipoteza creată, ceea ce ar fi trebuit să facă la data de 08.06.2006.
După momentul dispunerii începerii urmăririi penale pentru faptă, în ipoteza în discuție (ceea ce este valabil pentru orice dosar instrumentat după data de 01.02.2014), organele implicate ar fi trebuit și trebuie să procedeze după cum urmează:
în situația în care au fost utilizate procedeele investigative informativ operative, menționate de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 51/1991, organele de informații vor întrerupe aceste activități, în legătură cu faptele și/sau persoanele pentru care a realizat constatarea trimisă în mod obligatoriu organului de urmărire penală, conform dispozițiilor art. 11 lit. d, art. 11 din Legea nr. 14/1992, procedând potrivit prevederilor art. 20 alin. 2 și 3 din c. p. p. , cu amendamentele ce le vom expuse infra.
organele de urmărire penală vor proceda la utilizarea procedeelor probatorii, constând în metodele speciale de supraveghere sau cercetare, asigurându – se, prin aceasta, continuitatea cu privire la culegerea de informații derulată anterior momentului dispunerii începerii urmăririi penale, prin administrarea probatoriului, în procesul penal, în condițiile stipulate de prevederile legale, dar și a altor procedee probatorii menționate în codul de procedură penală, deci continuitatea dintre activitatea extrajudiciară cu finalitatea de culegere de informații pentru securitatea națională, cu activitatea judiciară, destinată obținerii de probe.
În contextul celor expuse mai sus, toate elementele de fapt obținute ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională, i.e. constatările materializate în notele de redare depuse în volumele 6 – 11, 106 și 107, atât cele din perioada 30.05.2005 – 08.06. 2006, cât și cele din perioada 08.06.2006 – 21.11.206, până la data de 21.11.2006 (momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză), folosite în ansamblul probator administrat în dosarele analizate, și – ar fi pierdut caracterul de probe, rămânând la calificarea de constatări ale organelor cu atribuții în domeniul securității naționale , ce nu pot, doar prin ele însele, să constituie temei pentru tragerea la răspunderea penală a făptuitorilor, fiind insuficiente din perspectiva existenței probelor menționate expres și limitativ de codul de procedură penală, în actuala reglementare nefiind posibil ca elementele de fapt obținute printr – o procedură extrajudiciară (cea prevăzută de Legea nr. 51/1991) să se înscrie în categoria de probe care contribuie, potrivit dispozițiilor legale, la aflarea adevărului într – o cauză penală, deoarece au fost obținute printr – o procedură administrativă, într – un cadru extrajudiciar penal, deci exced procesului penal, nefiind nominalizate exhaustiv în prevederile art. 97 din c. p. p. Remediul procesual ar consta în excluderea respectivelor „probe” ca fiind obținute în mod nelegal.
Nimic nu ar fi oprit însă organul de urmărire penală de a solicita judecătorului de drepturi și libertăți competent autorizarea utilizării metodelor speciale de supraveghere și cercetare, încă de la data de 08.06.2006, context în care, toate elementele de fapt obținute de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale în baza mandatelor de siguranță națională, dar extrajudiciar, să fie obținute de organele de urmărire penală, în cadrul formal procedural și procesual penal.
Nu ar fi fost alterată cu nimic confidențialitatea, chiar caracterul secret al activității, singura situație care s – ar fi evidențiat ar fi constat în aceea că, organele de informații ar fi pierdut monopolul obținerii informațiilor ce relevau elemente de fapt ce configurează existența unei infracțiuni, în curs de pregătire sau de săvârșire ori deja comisă, în legătură cu faptele și/sau persoanele despre care au sesizat organele de urmărire penală, prin procesul verbal de constatare ori prin sesizarea făcută de conducătorul serviciului de informații, întrucât nu mai puteau folosi legal mijloacele, metodele și procedeele investigative informativ operative utilizate până la momentul sesizării, cel puțin față de persoanele nominalizate în respectiva constatare sau sesizare, sarcina probațiunii incumbând din acel moment organului de urmărire penală sesizat, prin folosirea mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, admise după începerea urmăririi penale.
Practic, organele de informații ar fi fost derobate în felul acesta de a mai produce acte de constatare, conținând elemente de fapt obținute prin mijloace, metode ori procedee investigative informativ operative, deci extrajudiciar, cu vocația de a putea constitui probe într – un proces penal (situația dinainte de 01.02.2014), activitatea lor extrajudiciară, putând fi finalizată printr – un act constatator, care rămâne la calitatea de act de sesizare a organului de urmărire penală și doar atât, nemaiavând vocația de a se înscrie în ansamblul probator al cauzei penale, care se administrează în exclusivitate după declanșarea procesului penal, prin dispunerea începerii urmăririi penale (conform modificărilor legislative intervenite la 01.02.2014).
În ce privește faptele ilicite de amenințare la adresa securității naționale, susceptibile de a se circumscrie infracțiunilor contra securității naționale sau acte de terorism, constatate și/sau sesizate organelor de urmărire penală, acestea se desfășoară în continuare și după constatarea și/sau sesizarea organelor de urmărire penală, dar, posibil, prin alte acte materiale concrete, decât cele menționate de organele de informații și de către, posibil, alți făptuitori, care nu au fost nominalizați odată cu încunoștințarea organelor de urmărire penală.
În această ipoteză, apreciem noi, întrucât solicitarea pentru obținerea mandatului prin care sunt autorizate activitățile enumerate de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 51/1991 sau numai unele dintre ele se referă la existența faptelor ilicite de amenințare la adresa securității naționale și nu, în mod absolut necesar și obligatoriu, la persoanele care comit astfel de fapte, executarea mandatului de securitate națională, obținut în procedura instituită de dispozițiile Legii nr. 51/1991, după sesizarea organului de urmărire penală, cu fapte și / sau cu persoane, nu poate fi întreruptă, întrucât, în mod obiectiv, s – ar fragmenta activitatea de culegere de informații, prin mijloace extrajudiciare, ci se poate continua, fie până la expirarea duratei autorizării, fie până când se va aprecia, potrivit unor criterii obiective și prin concluzii elaborate în urma evaluării întregului material informativ adunat, în exclusivitate de către organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale, că nu mai este cazul de a se derula activități de culegere de informații în legătură cu faptele constatate și persoanele identificate ca posibili făptuitori, deoarece au fost sesizate organele de urmărire penală, concomitent cu utilizarea procedeelor probatorii, constând în metode speciale de supraveghere și cercetare, dispuse și puse în executare de organele judiciare.
Coexistența celor două activități – una de natură extrajudiciară penală și cealaltă de natură judiciară procedural și procesual penal – nu este interzisă de niciun text de lege și, sub aspect practic, poate fi benefică activității ambelor categorii de organe – atât cele de informații, cât și cele judiciare -.
Odată cu încheierea procesului verbal de constatare și trimiterea acestuia organului de urmărire penală, nu înseamnă că derularea activităților ilicite concrete sesizate nu se poate continua, în alte forme și modalități și de către alte persoane decât cele nominalizate eventual în procesul verbal de constatare, ori organele de urmărire penală nu au aptitudinea legală de a folosi metodele speciale de supraveghere și de cercetare, față de alte persoane implicate, necunoscute și neidentificate încă, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele legale – de formă și de fond – pentru obținerea unui mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți competent pentru autorizarea utilizării acestor procedee probatorii și nici capacitatea funcțională de a avea sau obține informații în legătură cu noi acte materiale susceptibile de a se înscrie în faptele de natură infracțională cu care au fost deja sesizate, cu fapte noi care să se circumscrie altor amenințări la adresa securității naționale decât cele cu care au fost sesizate ori extinderea cercului de participanți la săvârșirea atât a faptelor cu care au fost sesizate și cu atât mai mult a unor noi fapte.
Această aptitudine legală – prin utilizarea mijloacelor, metodelor și procedeelor specifice ce le au la îndemână, potrivit prevederilor legale – , precum și capacitate funcțională – prin întreaga activitate de informații pentru realizarea securității naționale – aparține organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale.
Pe de altă parte, trebuie ținut seama de împrejurarea că, activitatea ilicită, fie că îmbracă trăsăturile unei fapte de amenințare la adresa securității naționale, fie elementele constitutive ale unei infracțiuni contra securității naționale ori acte de terorism se află într – un permanent și continuu proces dinamic, ceea ce presupune ca și reacția organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale și ale organelor judiciare, de întrerupere, zădărnicire, combatere și reprimare, să se caracterizeze prin dinamicitate și adaptabilitate, astfel că utilizarea ambelor forme de lucru – cele efectuate în procedura instituită de prevederile Legii nr. 51/1991 și cele consacrate de prevederile codului de procedură penală – să se realizeze în așa manieră, încât să poată fi decelată, demontată, demantelată și, în același timp dovedită prin mijloace legale și la momentul oportun, prin interferarea, întrepătrunderea modalităților aflate la dispoziția unuia sau celuilat dintre organe.
Mai precis, în activitatea de culegere de informații destinată unei anumite amenințări la adresa securității naționale, asemănător activității de administrarea probatoriului într – o cauză penală, este posibilă extinderea acesteia, fie în timpul desfășurării ei inițiale, fie după ce au fost sesizate organele de urmărire penală, atât cu privire la fapte noi (acte materiale noi circumscrise, amenințărilor la adresa securității naționale deja constatate sau altora / infracțiunilor contra securității naționale ori acte de terorism), date cu privire la participarea unor alte persoane, decât cele nominalizate în actul de constatare / sesizare trimis organului de urmărire penală /față de care se efectuează deja urmărirea penală ori împrejurări care pot clarifica starea de fapt conturată până la momentul sesizării organelor de urmărire penală /care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei.
Pentru ipoteza extinderii activității de informații destinată unei anumite amenințări la adresa securității naționale în timpul desfășurării ei, înainte de a fi trimis organului de urmărire penală orice fel de informare, constatare, sesizare, utilizarea procedeelor investigative informativ operative se va continua potrivit procedurii consacrate de Legea nr. 51/1991.
Pentru ipoteza extinderii activității de informații destinată unei anumite amenințări la adresa securității naționale după ce au fost sesizate organele de urmărire penală, apreciem că sunt de făcut următoarele distincții:
dacă rezultă date cu privire la participarea unor alte persoane, decât cele nominalizate în actul de constatare, se va proceda conform prevederilor Legii nr. 51/1991, prin solicitarea autorizării folosirii procedeelor investigative informativ operative prevăzute de art. 14 alin. 2 din lege, de la judecătorul anume desemnat de la I.C.C.J., prin procurorul general al P.I.C.C.J.
dacă rezultă fapte noi (alte acte materiale decât cele ce constituie fapta ilicită de amenințare la adresa securității naționale deja sesizată ori chiar alte acte exterioare de conduită care se circumscriu unor alte amenințării decât cele sesizate) sau împrejurări care pot clarifica starea de fapt conturată până la momentul sesizării organelor de urmărire penală, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale vor proceda fie la încheierea unui nou proces verbal de constatare, conform art. 61 alin. 1 lit. c din c. p. p. , fie la o nouă sesizare, în baza art. 291 din c. p. p. , continuând însă, în aprecierea noastră, executarea mandatului de securitate națională, fie până la expirarea duratei autorizării, fie până când se va aprecia, potrivit unor criterii obiective și prin concluzii elaborate în urma evaluării întregului material informativ, în exclusivitate de către organele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale, că nu mai este cazul de a se derula activități de culegere de informații în legătură cu faptele constatate și persoanele identificate ca posibili făptuitori, deoarece au fost sesizate organele de urmărire penală.
Devine convingătoare, fără niciun fel de rezerve, necesitatea obiectivă și stringentă de colaborare permanentă între organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale și organele de urmărire penală, pe fiecare caz în parte, prin schimbarea reciprocă de informații cu privire la evoluția cazului, fără ca prin aceasta să se aprecieze că organele de informații imixtionează în activitatea de urmărire penală sau influențează, într – un fel sau altul, decizia organelor judiciare.
Un alt element important care trebuie avut în vedere îl reprezintă oportunitatea momentului în care se încheie procesul verbal de constatare prin care se sesizează organele de urmărire penală, nefiind benefic sub niciun aspect nici întârzierea consemnării acestuia, nici trimiterea lui prematură organelor de urmărire penală.
La aprecierea oportunității trebuie să se țină seama de faptul că iter criminis – ul are o parcurgere în timp, precum și o trecere relativ dinamică, de la formele de acte pregătitoare (preparatorii), la tentativă, pentru ca, de abia în final, să atingă forma consumată și, eventual, epuizată a infracțiunii, ceea ce este caracteristic infracțiunilor comise cu intenție, fiind îndeobște cunoscut că derularea în timp a infracțiunilor contra securității naționale, dat fiind caracterul lor abscons, ocult, complex, poate parcurge o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, funcție de extrem de multe elemente, astfel că renunțarea la utilizarea procedeelor investigative informativ operative poate să obstaculeze conturarea tabloului complet al manifestărilor ilicite, cu toți actorii implicați, iar continuarea folosirii acestora, peste limite rezonabile, poate conduce la imposibilitatea administrării probatoriului în condițiile legale stipulate de codul de procedură penală și, pe cale de consecință, neputința de a se realiza obiectul urmăririi penale, în sensul de a se dovedi, pe deplin, întreaga paletă a manifestărilor infracționale, cu mijloacele specifice unui proces penal, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.
Monitorizarea activităților și a persoanelor, în temeiul autorizării/lor conferite de magistratul desemnat de la I.C.C.J., la solicitarea organului de informații, prin filtrul instituției Procurorului General al P.I.C.C.J., potrivit procedurii instituite de Legea nr. 51/1991, se poate derula pe o perioadă apreciabilă de timp, de maximum 2 ani, ceea ce, în aprecierea noastră, este un termen suficient și rezonabil pentru a fi clarificat caracterul unei/or acțiuni și al unei/or manifestări aparținând unei/or persoane de a reprezenta amenințări la adresa securității naționale.
Posibilitatea de utilizare a procedeelor probatorii în timp, conform prevederilor incidente ale codului penal, indiferent de natura infracțiunii, de modul de operare, de numărul participanților și de formele de participare are limite considerabil mai restrânse, adică durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la aceeași persoană și aceeași faptă, nu poate depăși, în aceeași cauză 6 luni de zile, cu excepția măsurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere în spații private, care nu poate depăși 120 de zile, ceea ce insuficient pentru a acoperi perioada de timp în care, în cazul infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism, are loc desfășurarea tuturor formelor infracțiunii, de la producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunilor și până la consumarea acestora.
În timp ce folosirea procedeelor investigativ informativ operative este determinată de împrejurarea că nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor ori amenințărilor la adresa securității naționale, utilizarea procedeelor probatorii, are loc după ce organele de urmărire penală au fost sesizate, deci, practic, după ce s – au derulat primele acte exterioare de conduită relevante infracțional, și este reprezentată de situația că există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, iar probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar putea prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
Deci, activitatea de informații pentru realizarea securității naționale este destinată, între altele, descoperirii infracțiunilor contra securității naționale sau acte de terorism, prin discernerea și identificarea dintre riscurile, vulnerabilitățile și amenințările la adresa securității naționale (toate situații preinfracționale, mai apropiate sau mai îndepărtate de momentul de debut al activității infracționale), i.e. ante factum, a faptelor care se circumscriu infracțiunilor contra securității naționale sau acte de terorism, și se efectuează în manieră pro activă, iar activitatea de urmărire penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, i.e. post factum și nicidecum de descoperire a acestor infracțiuni.
În opinia autorilor, este total neproductiv, ca durata de folosire a procedeelor probatorii în discuție, admisă pentru infracțiunile contra securității naționale și acte de terorism, să fie aceeași ca cea admisă pentru infracțiunile contra patrimoniului sau a infracțiunilor de corupție ș.a., din cele enumerate de art. 139 alin. 2 din c. p. p., care au o desfășurare în timp, de la actele preparatorii și până la forma consumată sau epuizată, în mod cert mult mai scurtă, dar aceasta reprezintă o problemă ce aparține legiuitorului, de care nu a ținut seama la adoptarea actualelor prevederi legale incidente, având în vedere specificitatea categoriilor de infracțiuni în discuție.
pe de altă parte, este absolut necesar să se aibă în vedere, problema delimitării dintre fapta ilicită de amenințare la adresa securității naționale, în oricare din modalitățile normative alternative prevăzute de art. 3 lit. a – m din Legea nr. 51/1991, care reprezintă temeiul pentru care organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, solicită obținerea autorizării utilizării procedeelor investigative informativ operative, menționate de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 51/1991 și oricare dintre infracțiunile contra securității naționale, prevăzute în codul penal și în legile speciale, aflată în desfășurarea oricăreia dintre formele infracțiunii intenționate.
Cu alte cuvinte, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale se află în situația de a cunoaște care este limita superioară a faptei ilicite de amenințare la adresa securității naționale și limita inferioară a infracțiunii, în forma ei de acte pregătitoare (preparatorii), acolo unde acestea sunt încriminate, respectiv în forma ei de tentativă, a manifestărilor exterioare de conduită ale făptuitorilor, prin calificarea acestora potrivit elementelor de fapt decelate de procedeele intruzive folosite.
Problemele care se pun, față de cele expuse mai sus și care pot primi răspunsuri multiple și complexe, constau în următoarele:
căruia dintre angajații / compartimentele ori departamentele funcționale din cadrul organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale și potrivit căror criterii obiective, îi/le revine sarcina alegerii momentului oportun pentru încheierea procesului verbal de constatare sau sesizarea din partea persoanelor cu funcții de conducere din cadrul serviciului de informații, adresate organului de urmărire penală,
poate rămâne doar la latitudinea organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale să stabilească delimitarea dintre fapta ilicită de amenințare la adresa securității naționale și infracțiunile contra securității naționale, indiferent de forma în care se află desfășurarea acesteia?
În aprecierea autorilor, ținând seama de atribuțiile, competențele materiale și funcționale, capacitatea instituțională, împrejurarea că sunt organele de stat, care intră primele în contact cu informațiile ce vizează securitatea națională, aceasta fiind și menirea desfășurării activității de informații pentru realizarea securității naționale, pe care o derulează, cele care au dimensiunea întregului ansamblu de riscuri, vulnerabilități și amenințări la adresa securității naționale, care sunt deținătoarele legale ale unei baze de date, în care sunt cuprinse trecutele și posibilele (virtualele) amenințări la adresa securității naționale, persoanele asupra cărora planează suspiciunile rezonabile în legătură cu astfel de fapte, considerăm că alegerea momentului oportun pentru încheierea procesului verbal de constatare sau sesizarea din partea persoanelor cu funcții de conducere din cadrul serviciului de informații, adresate organului de urmărire penală, aparține în proporție covârșitoare, singurele situații care nu se încadrează unei astfel de opțiuni fiind cele de consumare spontană, imediată a infracțiunii, organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale.
Este la latitudinea intra instituțională de a stabili cui anume îi incumbă această responsabilitate, dar existența unui compartiment juridic, deservit de specialiști în dreptul penal și procedural – procesual penal, cu o bună cunoaștere a activității de urmărire penală, nu poate fi decât benefică.
Oricum responsabilitatea activității de informații pentru realizarea securității naționale, care presupune, între altele, și descoperirea la timp a infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism, aparține în exclusivitate organelor de informații menționate în prevederile Legii nr. 51/1991, iar activitatea probatorie revine în exclusivitate organelor de urmărire penală, care nu pot obține informații, printr – o activitate de culegere de informații pro activă, întrucât aceasta excede cadrului procesual și procedural penal, iar activitatea informativ operativă nu poate fi suplinită de activitatea de urmărire penală.
Încă o dată se decelează importanța conlucrării dintre cele două categorii de organe – cele răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale și cele de urmărire penală – , în zonele unde acestea se interferează și chiar întrepătrund, pentru că numai în acest fel se poate da eficiență și își pot găsi aplicabilitatea concretă în practică prevederile art. 12 alin. 3 și 4 din O.U.G. nr. 78/16.11.2016, cu caracter obligatoriu biunivoc.
Revenind la scenariul pe care ni l –am propus considerăm că, dacă ar fi fost în vigoare prevederile legale actuale, organele de informații ar fi fost în măsură să încheie procesul verbal de constatare, conform prevederilor art. 61 alin. 1, lit. c din actualul c. p. p., încă de la data de 08.06.2006, când, de altfel, a trimis „comunicările cu caracter secret”, ce reprezentau documente sinteză, cuprinzând aspectele constatate, până la momentul respectiv, însoțite de note de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul mandatelor de siguranță națională emise se judecătorul desemnat de la I.C.C.J.
Până la data 08.06.2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, au efectuat constatările realizate în temeiul art. 9 – 10 din Legea nr. 14/1992 și art. 13 din Legea nr. 51/1991 și 20 din Legea nr. 535/2004, care, potrivit art. 11 din Legea nr. 14/1002, aveau aptitudinea de a constitui mijloace de probă.
În momentul în care s-au acumulat informații suficiente cantitativ și calitativ, confirmate organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, satisfăcând exigențele prevederilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, în contextul aprecierii că informațiile obținute privesc săvârșirea unor infracțiuni, au comunicat organelor de urmărire penală respectivele constatări, sintetizând activitățile ilicite penale percepute, în comunicări, inițial, cu caracter secret, iar ulterior declasificate și depuse la dosarul cauzei.
Potrivit reglementărilor existente la momentele respective, organul de urmărire penală desemnat s-a sesizat din oficiu, declanșând activități de acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, prin referatul din 13.06.2006 , iar ulterior, la data de 21.11.2006 a dispus începerea urmăririi penale față de unii învinuiți.
După momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză, procurorul a certificat pentru autenticitate notele de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat prin procese verbale aferente fiecărei note de redare , după ascultarea personală a fiecărei convorbiri în parte, de pe suporturile de stocare depuse de organele de informații constatatoare, validând astfel constatările realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale,, acestea constituindu-se în mijloace de probă, administrate posterior momentului începerii urmăririi penale.
Mutatis mutandis, procesele verbale încheiate de procuror , aferente fiecărei note de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate autorizat, care constituie, în același timp, și constatări prin operațiuni tehnice realizate de cadrele desemnate din S.R.I., au satisfăcut exigențele art. 91 și 913 din C.p.p. în vigoare la momentele respective, devenind mijloace de probă, prin intervertirea posibilității (în ce privește constatările organelor S.R.I., a se vedea art. 11 din Legea nr. 14/1992, în care se menționează: constatările … pot constitui mijloace de probă) în realitate (în ce privește procesele verbale încheiate de procuror, conform cu dispozițiile art. 90 din C.p.p. în vigoare la acele momente).
În maniera sus arătată, datele, indiciile, informațiile acumulate cu prilejul activităților de informații pentru realizarea securității naționale executate de S.R.I., potrivit art. 8 din Legea nr. 51/1991 și art. 1 din Legea nr. 14/1992, iar ulterior prin efectuarea de acte premergătoare, fixate în note de redare ce fiecare în parte constituie constatări, au fost valorificate în procesul penal declanșat, prin transformarea acestora în probe și mijloace de probă, și, implicit, îndeplinindu-se scopul procesului penal (art. 1 din C.p.p.) și obiectul urmăririi penale (art. 200 din C.p.p.), asigurându-se în același timp și continuitatea între cele două categorii de activități și anume, activitatea informativ-operativă succedată cu activitatea de efectuarea actelor premergătoare și cea de urmărire penală, ca regulă metodologică a investigării infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar.
Acceptând ipoteza existenței actualelor prevederi legale, la momentele instrumentării informativ operative (30.05.2005 – 08.06.2006), investigării prin acte premergătoare (13.06.2006 – 21.11.2006) și a efectuării urmăririi penale (21.11.2006 – 30.03.2009) a cauzelor penale a căror rechizitorii și hotărâre judecătorească definitivă sunt cuprinse în prezenta lucrare, putem conchide că toate elementele de fapt rezultate din activitățile desfășurate până la momentul dispunerii începerii urmăririi penale în cauză, adică 21.11.2006, nu ar reprezenta probe, întrucât au fost obținute în afara procesului penal, astfel că nu puteau fi valorificate, ca probe, în cauzele penale în discuție, ci își păstrau doar o valoare indicială, informativă, cu posibilitatea de a fi exploatate cu prilejul administrării mijloacelor de probă prin utilizarea procedeelor probatorii consacrate în titlul VI al părții generale a Codului de procedură penală (Legea nr.135/2010).
O astfel de situație ar fi condus la inexistența probelor, în înțelesul noilor prevederi legale incidente, obținute prin următoarele mijloacele de probă și procedeele probatorii intruzive prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991 și 20 din Legea nr. 535/2004, în înțelesul prevederilor legale în vigoare la momentele administrării lor:
În perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale au utilizat procedeele probatorii intruzive prev. de art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, față de persoanele cercetate în dosarele nr. 222/D/P/1006; nr. 156/D/P/2007 și nr. 147/D/P/2007: S.S., B.V.,S.M., M.D.M, D.M.R., F.M.C., O.M., K.G, .în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-au fixat în suporți optici și notele de redare a convorbirilor telefonice și ambientale.
Cu ocazia interceptării convorbirilor telefonice ale persoanelor enumerate supra au rezultat și convorbirile telefonice purtate de persoanele vizate prin mandatele de siguranță națională cu alte persoane: S.I.C., N.G., N.R.M., care au apelat sau au fost apelați de către primii ori la care se făcea referire expresă în convorbirile acestora.
Convorbiri telefonice interceptate și înregistrate
Referitor la inculpatul S.I.C. au fost înregistrate un număr de 95 de convorbiri telefonice, dintre care unele purtate cu inc. S. S. și M. D.M. (persoane ale căror convorbiri telefonice erau interceptate), iar în alte convorbiri telefonice , dintre coinculpații ale căror convorbiri telefonice erau înregistrate și se fac referiri la persoana sa .
Referitor la inculpatul S.M. au fost înregistrate un număr de 77 convorbiri telefonice purtate de către acesta cu diferiți conlocutori , iar într – un număr de 57 convorbiri între alți conlocutori (inculpați în același dosar) se fac referiri la persoana sa.
Referitor la inculpatul F.M.C.au fost înregistrate un număr de 106 convorbiri telefonice purtate de către acesta cu diferiți conlocutori, iar într – un număr de 9 convorbiri între alți conlocutori (inculpați în același dosar) se fac referiri la persoana sa.
În ce privește pe inculpatul O.M. au fost înregistrate un număr de 15 convorbiri telefonice purtate de către acesta cu diferiți conlocutori, iar într – un număr de 11 convorbiri între alți conlocutori (inculpați în același dosar) se fac referiri la persoana sa.
Privind pe inculpatul K.G.au fost înregistrate un număr de 35 convorbiri telefonice purtate de către acesta cu diferiți conlocutori ,
Privitor pe inculpatul N.G. au fost înregistrate un număr de 90 convorbiri telefonice purtate de către acesta cu diferiți conlocutori și între alți conlocutori (inculpați în același dosar) care fac referiri la persoana sa.
Inculpații B.V.și S.S. au avut mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat, precum și mai multe întâlniri în București, constatate cu ocazia monitorizării (supravegherii operative, filaj) realizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale (S.R.I.).
Pătrunderea secretă și căutarea de informații la reședința numitului S.S.la data de 27.06.2006, potrivit abilității conferite de prevederile art. 13 din Legea nr. 51/1991 și art. 20 din Legea nr. 535/2004, în baza mandatului nr. 002122 din 06.06.2006 emis de Î.C.C.J., precum și înregistrarea ambientală în locația respectivă (în 22.09.2006 ora 12:50, vol. 11, fila 210 și în 03.10.2006 ora 23:56 vol. 11, fila 237).
În perioada 30.05.2005 – 21.11.2006 organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au efectuat activități de supraveghere operativă (filaj) în legătură cu unele dintre persoanele vizate, respectiv S.S., S.M. și O.M., a se vedea suportul optic seria 005-131-0018, activitate derulată înainte de dispunerea începerii urmăririi penale în cauză (21.11.2006).
Numeroasele întâlniri pe care le-au avut inculpații din cauză, S.S. B. V. au fost monitorizate (filaj) de S.R.I, și au rezultat din Raportul de supraveghere operativă (filaj) realizat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale (SRI), care se corelează cu convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat și cu procesul verbal realizat de organele poliției de frontieră, referitor la intrările – ieșirile din țară ale subiectului.
Organizarea acestor întâlniri, în București, în afara cadrului oficial (minister, sediul societăților comerciale), pentru obținerea de informații, transmiterea / procurarea acestora, a fost evidențiată din mai multe convorbiri telefonice interceptate și înregistrate autorizat transcrise în notele de redare, situație ce a făcut posibilă organizarea în bune condiții a activității de supraveghere operativă (filaj).
Semnificativă este împrejurarea că, procedeele probatorii intruzive prevăzute de art. 911 și următoarele din C.p.p. (potrivit reglementării existente la momentele respective), după dispunerea începerii urmăririi penale în cauză, solicitate de către organele de urmărire penală și autorizate de judecătorul competent – utilizarea autorizațiile emise fiind puse în executare de către S.R.I. – unitatea specializată, materializate în convorbirile telefonice și comunicările, cât și imaginile și discuțiile rezultate în urma înregistrărilor ambientale nu au relevat elemente de fapt în legătură cu activitatea infracțională privind natura și obiectul acuzațiilor aduse inculpaților, astfel că nu s – au constituit în mijloace de probă depuse în cauzele penale și, potrivit prevederilor art. 912 alin. 4 din C.p.p., notele de redare, comunicările și imaginile înregistrate/imprimate pe suporții optici sus-arătați, au fost arhivate la sediul D.I.I.C.O.T., având regimul stipulat de prevederile legale sus-arătate.
Ceea ce rămânea, sub aspectul ansamblului probator, având forță probatorie, erau probele rezultate din procedee probatorii utilizate în cursul urmăririi penale din dosarele în discuție, administrate toate după momentul dispunerii începerii urmăririi penale, despre care se poate afirma că, se refereau la elemente de fapt care confirmau activitățile ilicite rezultate din utilizarea procedeelor investigative informativ operative intruzive, descrise supra, la punctul 1, dar nu decelau cooperarea infracțională și momentele când s – a instaurat, în ce au constat în mod concret actele exterioare de conduită ale infractorilor, participanții la manifestările infracționale, mijloacele folosite pentru comiterea infracțiunilor și alte elemente circumstanțiale, care se desprindeau, aproape în exclusivitate, din interceptarea comunicațiilor făptuitorilor, între ei ori avute cu alte persoane, iar, în contextul în care, majoritatea activităților materiale sau contributive intelectual ale unora dintre persoanele cercetate rezultau în exclusivitate din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, fie cele în care unul dintre conlocutori este una din persoanele sus enumerate, fie cele în care conlocutorii fac referiri la aceste persoane, practic la dosarele cauzei nu ar fi existat probe pertinente, utile și concludente în sprijinul dovedirii activității infracționale.
Din perspectiva problemei care este momentul când organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, care au obținut informațiile relevante, prin care s – a creat demarcația evidentă între fapte ilicite de amenințare la adresa securității naționale și infracțiuni, sunt obligate să încheie procesul verbal de constatare, potrivit prevederilor art. 61 alin. 2, 4 și 5 din c. p. p. sau să formuleze sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit dispozițiilor art. 291 din c. p. p., în raport de desfășurarea în timp a activității infracționale, deci oportunitatea sesizării organelor de urmărire penală, am prezentat supra datele faptice rezultate din activitatea de monitorizare a făptuitorilor, tocmai pentru a se putea face o evaluare, în ipoteza scenariului propus, cu privire la oportunitatea momentului când se impune sesizarea organelor de urmărire penală.
Exprimăm opinia că, data de 08.06.2006, când organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale – S.R.I. – au sesizat potrivit art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, organele de urmărire penală – P.Î.C.C.J. – printr-o comunicare cu caracter strict secret,, constituie momentul în care, în condițiile prevederilor noului cod de procedură penală, în contextul scenarului propus, reprezintă momentul oportun când se impunea sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 61 alin. 1 lit. c din c. p. p., prin procesul verbal despre împrejurările constatate în timpul executării atribuțiilor prevăzute de lege.
Procedeele investigative informativ operative intruzive utilizate până la data de 08.06.2006 de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale puteau și trebuiau să fie continuate de organele de urmărire penală sesizate, prin folosirea metodelor speciale de supraveghere prevăzute de art. 138 din c. p. p., cu predilecție procedeele investigative penale, constând în supravegherea tehnică, prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a – d din c. p. p., eficiența și rezultatele obținute fiind aceleași cu cele realizate în condițiile date.
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE DREPT PRIN DECIZIA COMPLETULUI DE 5 JUDECĂTORI AI I.C.C.J.
Cu prilejul judecării apelului, completul de 5 judecători al I.C.C.J., prin Decizia penală nr. 11/27.01.2015, pronunțată în dosarul nr.672/1/2014 al I.C.C.J. au rezolvat mai multe probleme de drept, pe care le cităm din hotărârea judecătorească definitivă menționată:
1.Cu privire la incidența unei cauze de încetare a procesului penal (lipsa autorizării organului competent) invocată de inculpatul N.Z. atât în fața instanței de fond, cât și a celei de apel (sub forma excepției de nelegalitate a cererii de începere a urmăririi penale emisă de Președintele României sub nr.1005 din 19 martie 2007), Completul de 5 Judecători constată că aceasta pune în discuție forma pe care trebuie să o îmbrace actul Președintelui României prin care acesta solicită începerea urmăririi penale împotriva unui ministru pentru fapte comise în exercitarea funcției.
În acest context, instanța de apel face trimitere la propria sa jurisprudență (a se vedea decizia penală nr.124/20.05.2013) care a consacrat în esență faptul că actele juridice ale Președintelui României trebuie să îmbrace forma decretului atunci când acestea sunt emise în exercitarea atribuțiilor sale astfel cum acestea sunt reglementate în capitolul din Constituție care se referă la Președintele României, iar nu și când este vorba despre competențe ale acestuia prevăzute punctual în capitole referitoare la alte autorități publice.
Așa cum se poate constata, cererea privind urmărirea penală a unui ministru pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției este prevăzută în capitolul din Constituție referitor la Guvern, mai precis la răspunderea membrilor acestuia.
Tot astfel, atunci când este vorba despre acte ale Președintelui României în legătură cu activitatea Parlamentului (cum este cazul cererii de reexaminare a unei legi) ori a Curții Constituționale (cum este cazul sesizării privind constituționalitatea legilor înainte de promulgare), acestea nu îmbracă forma unui decret, fiind vorba despre competențe prevăzute de legea fundamentală în favoarea Președintelui României în legătură cu atribuții ale altor autorități publice.
Prin urmare, critica formulată de inculpatul N.Z. privitoare la inexistența decretului Președintelui României prin care acesta să fi cerut urmărirea sa penală pentru faptele ce fac obiectul judecății, este neîntemeiată, nefiind incidentă așadar cauza de încetare a procesului penal invocată în apărare.
2. În ce privește incidența art. 5 alin.2 din Codul penal 1968, invocată de inculpații B.V. și F.M.C., instanța de apel constată că susținerea acestora nu este întemeiată, întrucât pe de o parte inculpatul F.M.C. este și cetățean român, iar pe de altă parte activitatea infracțională dedusă judecății în prezenta cauză nu a fost săvârșită exclusiv în străinătate, ci mai ales pe teritoriul României (unde s-a produs și urmarea imediată), situație în care este incident principiul teritorialității legii penale prev. de art. 3 din Codul penal 1968, respectiv art. 8 din Codul penal în vigoare.
3. Invocând nelegalitatea unor mijloace de probă, inculpații au reluat în motivele de apel susținerile făcute și în fața instanței de fond, ce au pus în discuție în special înregistrările audio și modalitatea în care aceste au fost redate și se regăsesc în dosarul de urmărire penală.
Completul de 5 Judecători constată că prima instanța a analizat în mod distinct în sentința atacată apărările inculpaților ce au pus în discuție înlăturarea mijloacelor de probă obținute nelegal, cu referire specială la înregistrările audio-video (fil.375-378 din sentința penală nr.1081/2013), ajungând în mod întemeiat la concluzia că susținerile inculpaților sunt nefondate.
Așa cum se poate constata, cercetările penale din prezenta cauză au avut la bază actele de investigare efectuate de organele cu atribuții în domeniul siguranței naționale în conformitate cu prevederile Legii nr.51/1991 privind siguranța națională a României, care au cules informații în legătură cu activitatea desfășurată de către inculpați în perioada în care în România s-au desfășurat proceduri de privatizare în domenii de importanță strategică pentru economia României.
Metodele și mijloacele utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranței naționale au fost cele prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1991 respectiv interceptarea și înregistrarea unor convorbiri telefonice, precum și căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, toate aceste activități desfășurându-se în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) și puse în executare de unitățile specializate ale S.R.I. în perioada mai 2005 – noiembrie 2006.
Deși mandatele emise de Î.C.C.J. au un regim clasificat, acestea au fost declasificate de către emitent potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002, fiind depuse la dosarul de urmărire penală la data de 18.03.2009 (vol.0 dup.147/D/P/2007, filele 127 – 157).
Activitatea desfășurată de S.R.I. în baza autorizațiilor emise de către judecător s-a materializat într-un număr de cinci note sinteză din care au rezultat date și indicii privind pregătirea sau desfășurarea unor acțiuni de natură infracțională prin care se aducea atingere siguranței naționale în domenii de interes strategic (industria energetică, industria de apărare, gazele naturale, domeniul comunicațiilor).
Transmiterea acestor note la Parchet a fost întemeiată pe disp.art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, potrivit căruia informații din domeniul siguranței naționale pot fi comunicate organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni.
Cele 5 note întocmite de S.R.I. au fost la rândul lor declasificate sub nr. 1450411 – 1450415 din 9.01.2007 și au relevat în esență următoarele aspecte:
– existența unei grupări de criminalitate organizată, constituită în jurul cetățeanului bulgar S.S.la care au aderat și au sprijinit-o cetățenii români M.D.M. și D.M.R., care derulează manifestări ilicite de natură infracțională în legătură cu procesele de privatizare ale unor societăți comerciale din portofoliul M.E.C. (S.C. Electrica Muntenia Sud; Petrom – OMV și altele) și M.C.T.I. (S.N. Radiocomunicații S.A.; C.N. Poșta Română și altele), existând indicii că faptele acestora se circumscriu infracțiunii de spionaj, prev. de art. 159 C.p. (pentru S.S.) și trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 alin. 2 C.p. (pentru M.D.M. și D.M.R.);
– activități de natură ilicită derulate în legătură cu cele aspectele arătate supra și de către alte persoane raliate în anturajul persoanelor sus arătate și anume: cetățeanul american B.V., cetățeanul româno-britanic F.M.C., cetățeanul ceh S.M., cetățeanul turc O.M. și cetățenii români: N.R.M., S.I.C. și N.Z., ultimii doi miniștri în Guvernul României.
În baza comunicării întemeiate pe disp.art.11 lit.d din Legea nr.51/1991, procurorul desemnat a întocmit referatul din 13.06.2006 și a propus înregistrarea lucrării în registrul penal, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 222/D/P/2006 din 13.06.2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală (vol.1, filele 1-9, dup.222/D/P/2006), în care prin rezoluția din 21.11.2006 s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților din prezenta cauză (cu excepția inculpaților K.G., S.I.C. și N.Z., ultimii doi fiind miniștri în Guvernul României).
Raportând mandatele de siguranță națională emise de judecător în baza art.13 din Legea nr.51/1991 la datele menționate anterior privitoare la constituirea dosarului și începerea urmăririi penale, rezultă ca o parte din convorbirile telefonice au fost interceptate și înregistrate mai înainte de constituirea acestuia (în perioada mai 2005-iunie 2006), activitatea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale continuând și după această dată în cadrul actelor premergătoare declanșate în dosarul penal nr. 222/D/P/2006, sub supravegherea procurorului competent, desemnat din cadrul P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., până la data de 21.11.2006.
Completul de 5 Judecători reține că potrivit art. 11 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, în reglementarea în vigoare în perioada de referință, activitățile prevăzute în art.9 (între care se regăsesc și fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice, precum și constatările personale, inclusiv prin operațiuni tehnice efectuate de cadre anume desemnate din S.R.I.) și 10 (adică activitățile autorizate de judecător în condițiile art.13 din Legea nr.51/1991) se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă.
4.În privința interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, potrivit Codului de procedură penală în vigoare la data efectuării acestora, convorbirile sau comunicările interceptate sau înregistrate care privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea participanților sunt redate integral într-un proces-verbal fie de procuror, fie de lucrătorul de poliție judiciară delegat de acesta, care este apoi certificat pentru autenticitate de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză, cu precizarea că în cazul corespondențelor purtate într-o limbă străină, acestea sunt transcrise în limba română prin intermediul unui interpret (art.91/3 alin.1 și 2 c.pr.pen.1968).
Or, așa cum se poate constata din conținutul dosarului de urmărire peanlă, convorbirile și comunicațiile interceptate și înregistrate conform art.13 din Legea nr.51/1991 au fost redate în formă scrisă, în limba română, iar notele de redare (semnate, după caz, de traducător autorizat) reprezintă anexe la procesele-verbale întocmite și semnate de către procurorul de caz după începerea urmăririi penale, acte prin care acesta a certificat autenticitatea fiecărei convorbiri transcrise.
Mai mult, fiecare proces-verbal a fost verificat sub semnătură și de către procurorul șef al D.I.I.C.O.T.
Împrejurarea că înregistrările convorbirilor și comunicațiilor au fost efectuate mai înainte de începerea urmăririi penale (iar parte din ele, chiar mai înainte de constituirea cauzei penale la Parchet) nu înlătură posibilitatea folosirii lor ca mijloace de probă în procesul penal, prin raportare la dispozițiile legale sus-arătate.
Instanța de apel reține că legislația procesual-penală în vigoare la momentul efectuării urmăririi penale nu condiționa autorizarea unui asemenea mijloc de probă de începerea urmăririi penale, aspect care rezultă cu claritate din dispozițiile de drept comun înscrise în art.91/1 alin.1 c.pr.pen. 1968, care făceau trimitere la existența unor date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, așadar inclusiv la ipoteza în care fapta incriminată de legea penală nu a fost încă comisă, ceea ce exclude existența unui proces penal început.
De altfel, utilitatea unui asemenea mijloc de probă ar fi pusă sub semnul întrebării în situația în care autorizarea acestuia ar fi condiționată de începerea urmăririi penale, căci acest moment procesual presupune încunoștințarea persoanei vizate că împotriva sa se efectuează cercetări pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Mai mult, ceea ce determină emiterea unui mandat de siguranță națională este existența unei amenințări la adresa siguranței naționale, iar nu săvârșirea unei infracțiuni (cum este cazul interceptărilor și înregistrărilor autorizate în condițiile Codului de procedură penală).
În măsura în care din conținutul înregistrărilor efectuate în baza unui mandat de siguranță națională rezultă date despre comiterea unei infracțiuni , valorificarea acestora este permisă de lege conform art.11 lit.d din Legea nr.51/1991.
În altă ordine de idei, împrejurarea că nu există un proces-verbal care să consemneze, ca acte premergătoare, înregistrările convorbirilor și comunicațiilor, nu poate conduce prin ea însăși la înlăturarea acestora, ci reprezintă mai degrabă neîndeplinirea unei condiții de formă, întrucât un asemenea proces-verbal nu ar face o simplă trimitere la existența respectivelor înregistrări, ci ar trebui să conțină și o redare a conținutului acestora, care prin ipoteză s-a realizat deja odată cu întocmirea proceselor verbale de transcriere a respectivelor forme de comunicare.
În ce privește susținerea inculpaților referitoare la nedepunerea la dosar a tuturor convorbirilor telefonice care ar fi fost înregistrate, Completul de 5 Judecători reține că potrivit legislației în vigoare în perioada în care s-a desfășurat urmărirea penală, procurorul avea obligația de a reda în formă scrisă și de a transmite instanței de judecată doar acele înregistrări care privesc faptele cercetate; celelalte convorbiri sau comunicări se arhivau la parchet și puteau fi transmise judecătorului ori completului învestit cu soluționarea cauzei, la solicitarea acestuia.
La cererea inculpaților și urmare a demersurilor efectuate de către instanța de fond, D.I.I.C.O.T a precizat că la sediul parchetului nu mai există și alte mijloace de probă care să prezinte interes pentru soluționarea cauzei prin raportare la faptele care formează obiectul judecății.
Mai mult, inculpații nu au fost în măsură să indice punctual o convorbire pe care au purtat-o, cu relevanță pentru fondul cauzei și care nu se află printre cele înaintate de Parchet instanței de fond.
Inculpații au mai invocat faptul că instanța de fond ar fi luat în considerare convorbiri telefonice care nu s-ar regăsi pe suporții optici înaintați la dosar, fapt care ar rezulta din procesele-verbale întocmite în cursul judecății în primă instanță.
Această susținere urmează a fi cenzurată de către instanța de apel, în condițiile în faza judecății în primă instanță au fost ascultate doar o parte dintre convorbirile telefonice înaintate la dosar (au fost accesați doar o parte dintre suporții magnetici pe care se află convorbirile telefonice).
Așa cum s-a arătat, în cursul judecății apelurilor Completul de 5 Judecători a dat posibilitatea tuturor inculpaților interesați să-și copieze suporții optici pe care se află înregistrările convorbirilor folosite ca mijloace de probă, ale căror transcrieri se regăsesc la dosarul cauzei.
În ce privește autenticitatea înregistrărilor, dincolo de împrejurarea că aceasta a fost pusă în discuție inclusiv de inculpați care nu au solicitat ascultarea convorbirilor incriminate ori copierea suporților optici pe care acestea se găsesc, instanța de apel reține că simpla contestare a unor înregistrări, fără a se oferi indicii sau date care să justifice un dubiu cu privire la realitatea convorbirilor sau comunicărilor invocate, nu constituie un temei suficient pentru a se dispune expertizarea înregistrărilor în condițiile legii.
Susținerile inculpaților referitoare la constatarea tehnico-științifică existentă în dosarul de urmărire penală repun în discuție o cerere similară pe care ei au formulat – o în fața instanței de fond și pe care aceasta a analizat-o cu ocazia deliberării asupra cererilor și excepțiilor referitoare la regularitatea actului de sesizare ( a se vedea încheierea din 1.02.2011)
În esență, așa cum rezultă din conținutul actului contestat, deși este intitulat raport de constatare tehnico-științifică acesta, nu are obiectul unei constatări științifice în sensul art.112 din c.pr.pen.1968, ci respectivul act consemnează doar multiplicarea informației existente pe suporții optici originali, fără a răspunde unor obiective referitoare la autenticitatea înregistrărilor, care de altfel nici nu au fost stabilite de către procuror prin rezoluția de dispunere a constatării.
În ce privește apărarea formulată de către unii dintre inculpați cetățeni străini, în sensul că organele cu atribuții în domeniul siguranței naționale ar fi interceptat și înregistrat convorbirile telefonice purtate de inculpați din străinătate, Completul de 5 Judecători reține că în toate convorbirile redate în formă scrisă în dosarele de urmărire penală cel puțin unul dintre conlocutori se afla pe teritoriul României.
Astfel, în ipoteza în care este vorba despre convorbiri purtate între cetățeni străini, unul dintre aceștia se găsea la momentul inițierii sau primirii apelului telefonic în România, fiind fără relevanță din această perspectivă unde se găsea celălalt interlocutor.
De altfel, prezența persoanei de referință în România rezultă de cele mai multe ori explicit din conținutul convorbirii redate ori din coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă.
În fine, plecând de la faptul că o parte dintre convorbirile înregistrate s-au purtat în limbi străine, inculpații au contestat inexistența transcrierii acestora (și) în limba în care s-au purtat, precum și fidelitatea traducerii efectuate de către interpreții introduși în cauză în faza de urmărire penală.
Potrivit celor expuse anterior, nu există nici un temei legal pentru redarea în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor ori comunicărilor într-o altă limbă decât cea română ( a se vedea disp.art.91/3 alin.2 c.pr.pen. 1968), chiar dacă acestea s-au purtat într-o limbă străină.
În ce privește modalitatea în care se efectuat traducerea, în dosarul de urmărire penală există ordonanța din 27.11.2006 prin care s-a dispus introducerea în cauză a trei interpreți autorizați de limbă bulgară, engleză și turcă, precum și dovada depunerii jurământului prevăzut de lege de către fiecare interpret desemnat, însoțită de aducerea la cunoștință a disp.art. 260 c.pen.1968 privind săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care interpretul nu va traduce exact cele declarate, mențiune care acoperă întreaga activitate desfășurată de către expert, așadar inclusiv redarea și transcrierea în limba română a înregistrărilor convorbirilor ori comunicărilor purtate într-o străină.
Chiar dacă unii dintre inculpați au contestat fidelitatea traducerilor efectuate de către interpreți, depunând la dosar în cursul judecării apelurilor traduceri în variantă proprie a convorbirilor înregistrate, ei nu au arătat punctual care sunt diferențele între aceste traduceri și cele efectuate în faza de urmărire penală de către interpreții autorizați și, mai ales, care este relevanța sub aspect probator a eventualelor diferențe dintre cele două tipuri de traducere.
În realitate, ceea ce se contestă este mai degrabă modul în care au fost interpretate de către organele judiciare diferitele convorbiri purtate între inculpați ori între aceștia și terți, inculpații încercând să dea o altă conotație unora dintre dialogurile invocate ca și probe în acuzare.
În contextul în care au pus în discuție nelegalitatea unor mijloace de probă, inculpații au făcut referire și la alte aspecte, cum ar fi folosirea în procesul penal a unor documente clasificate ori netraduse.
În ce privește caracterul clasificat al unor mijloace de probă, instanța de apel reamintește că la baza constituirii prezentului dosar penal s – au aflat informațiile obținute de organele statului cu atribuții în domeniul siguranței naționale, rezultate din exploatarea mandatelor obținute de la judecător în condițiile Legii nr.51/1991.
Împrejurarea că, potrivit art.10 din această lege, activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat, nu împiedică folosirea în cadrul unui proces penal a datelor rezultate din desfășurarea acesteia.
Dimpotrivă, potrivit art.11 lit.d din aceeași lege, informațiile din domeniul securității naționale pot fi comunicate organelor de urmărire penală, când privesc săvârșirea unei infracțiuni.
Chiar dacă asemenea informații au, cel puțin inițial, un caracter clasificat, ulterior emitentul lor poate reaprecia asupra păstrării acestui caracter, cu consecința fie a menținerii sale, fie a declasificării totale sau parțiale a acestor informații.
Așa cum se poate constata din examinarea dosarelor de fond și apel, atât prima instanță, cât și Completul de 5 Judecători au făcut demersuri pentru declasificarea unor documente ori suporți optici, iar emitentul informațiilor clasificate, apreciind în condițiile legislației speciale asupra solicitării instanței de judecată, a dispus declasificarea parțială a acestora.
Mai mult, în ce privește mandatele emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile art.13 din Legea nr.51/1991, acestea au fost declasificate încă din faza de urmărire penală, după cum tot astfel s-a procedat și cu cele 5 note întocmite de S.R.I., care reprezintă comunicările adresate de această instituție organelor de urmărire penală în condițiile art.11 lit.d din Legea nr.51/1991.
Este adevărat că, chiar și în aceste condiții, o parte dintre informații și -au păstrat un caracter clasificat, însa aceasta nu a echivalat cu o imposibilitate de plano a instanței de judecată sau a apărătorilor inculpaților de a avea acces la acestea, cu respectarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a reglementărilor secundare din domeniu.
Mai mult, noul Cod de procedură penală intrat în vigoare pe parcursul soluționării apelurilor cuprinde dispoziții exprese referitoare la modalitatea în care pot fi valorificate în procesul penal informații cu caracter clasificat, respectiv fie prin declasificare totală, declasificare parțială sau trecere într-un alt grad de clasificare, fie prin permiterea de către autoritatea emitentă a accesului apărătorului inculpatului la informațiile nedeclasificate (cu precizarea că după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, accesul judecătorilor la aceste informații este permis fără parcurgerea unei proceduri administrative de autorizare concretizată în emiterea unui certificat special după o verificare efectuată de autorități exterioare sistemului judiciar).
Or, așa cum se poate constata, niciunul dintre apărătorii inculpaților nu au făcut o solicitare expresă de acces la informațiile rămase clasificate, care să fi fost avizată negativ de autoritatea emitentă a acestora.
În fine, mai este de precizat faptul că niciuna dintre informațiile rămase clasificate nu a avut un caracter determinant în soluționarea cauzei (vinovăția inculpaților nu a fost stabilită exclusiv pe baza unei asemenea informații).
În ce privește existența la dosar a unor înscrisuri netraduse în limba română, instanța de apel constată mai întâi că inculpații nu au indicat în concret care sunt cele „peste 10.000 de înscrisuri” care se află într-o asemenea situație și nici dacă soluția atacată s-a fundamentat pe asemenea înscrisuri ori dacă ele au o relevanță pentru stabilirea adevărului în cauză.
Este de domeniul evidenței că, în măsura în care doresc să folosească în probațiune înscrisuri în alte limbi decât cea română, atât acuzarea, cât și apărarea au obligația de a produce și traducerea lor autorizată în limba română, câtă vreme aceasta este limba oficială în care se desfășoară procesul penal.
În măsura în care o asemenea cerință nu este respectată, înscrisurile netraduse nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
aplicarea legii penale în timp
La data de 1.02.2014, după pronunțarea hotărârilor instanței de fond, a intrat în vigoare un nou Cod penal aprobat prin Legea nr.286/2009 și pus în aplicare prin Legea nr.187/2012.
Intrarea în vigoare a noului Cod penal ridică probleme legate de aplicarea legii penale în timp, cu referire la eventuala incidență a dezincriminării ori la stabilirea legii penale mai favorabile.
Potrivit art. 4 din noul Cod penal și a art.3 din Legea nr.187/2012, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă ori când o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.
Aceste dispoziții nu sunt însă aplicabile în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.
În ce privește legea penală mai favorabilă, stabilirea acesteia în condițiile art. 5 din noul Cod penal presupune analiza condițiilor de incriminare și de tragere la răspundere penală, precum și a celor referitoare la pedeapsă din legile penale succesive, fără însă a fi permisă o combinare a prevederilor din aceste legi, căci pe această cale s-ar ajunge la o lex tertia ( a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.265/2014 cu referire la constituționalitatea art.5 din noul Cod penal).
Procedând la analiza faptelor și a infracțiunilor deduse judecății din perspectiva aplicării art. 4 și art. 5 din noul Cod penal, instanța de apel reține următoarele:
a. în ce privește infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003
Infracțiunea prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 se regăsește și în noua legislație penală, mai precis în art. 367 c.pen. în vigoare, care sub denumirea de „constituirea unui grup infracțional organizat” a unificat toate formele pluralității constituite prevăzute în legislația penală anterioară datei de 1.02.2014 (cu excepția infracțiunii prev.de art. 35 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care a păstrat o reglementare distinctă).
Potrivit art.367 c.pen., inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi (alin.1), respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, când infracțiunea care intră în scopul grupului este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani (alin.2).
Diferențierea dintre cele două incriminări este dată de două elemente, care nu mai sunt prevăzute de legea în vigoare:
pe de o parte s-a renunțat la enumerarea infracțiunilor scop (așa cum acestea erau prevăzute în art.2 lit.b din Legea nr.39/2003),
iar pe de altă parte nu se mai regăsește condiția care viza urmărirea obținerii unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material.
Din această perspectivă, condițiile de incriminare prevăzute de legea nouă sunt mai largi, însă în măsura în care cele două elemente de diferențiere se regăsesc întrunite în situația concretă din speță, din punct de vedere sancționator legea mai favorabilă este legea nouă.
b. în ce privește infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.1 c.pen.1968 și spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.1 c.pen.1968
Infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.1 din Codul penal 1968 continuă să fie incriminată prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, în măsura în care se referă la informații secret de stat astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Astfel, potrivit art. 395 c.pen. în vigoare, infracțiunea de trădare prin transmitere de informații secrete de stat constă în transmiterea de informații secrete de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, precum și procurarea ori deținerea de documente sau date ce constituie informații secrete de stat de cei care nu au calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, săvârșite de un cetățean român și se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Așa cum se poate constata, noua incriminare preia ca atare infracțiunea prev.de art.157 alin.1 c.pen.1968, neexistând nicio deosebire din perspectiva elementelor constitutive; restrângerea subiectului activ la făptuitorul cetățean român este fără relevanță în speță, în condițiile în care această infracțiune a fost imputată doar inculpatului S.I.C.., care îndeplinește această cerință.
Având în vedere limitele reduse de pedeapsă prevăzute de legea nouă (10 la 20 de ani închisoare față de 15 la 25 de ani închisoare), ca și înlăturarea pedepsei principale alternative a detențiunii pe viață, rezultă că legea penală mai favorabilă este legea nouă.
Aceeași este situația și în cazul infracțiunii de spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.1 c.pen.1968, care continuă să fie incriminată în infracțiunea prev.de art.400 rap.la art. 395 c.pen. în vigoare, cu mențiunea că și în acest caz este lipsită de relevanță modificarea intervenită în ce privește subiectul activ, în condițiile în care faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt imputate unor cetățeni străini, iar nu unor apatrizi.
Și în cazul infracțiunii de spionaj noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă, având în vedere tratamentul sancționator mai blând prevăzut de legea în vigoare, identic cu cel existent în cazul infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat (10 la 20 de ani închisoare față de 15 la 25 de ani închisoare).
c. în ce privește infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968 și spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.2 c.pen.1968
Așa cum se poate constata, noul Cod penal a restrâns faptele care se circumscriu infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete la cele care se referă la informații secret de stat, lăsând aparent în afara protecției penale faptele privitoare la „alte documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului”.
În aceste condiții, se pune problema dacă prin intrarea în vigoare a noului Cod penal a operat sau nu o dezincriminare a faptelor imputate inculpaților, prin raportare la disp.art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.
Potrivit art. 3 din legea sus-amintită, dispozițiile art.4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de lega nouă pentru existența infracțiunii.
Dimpotrivă, dispozițiile art.4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.
Rezultă așadar că incidența într-o cauză dată a dezincriminării în situația tranzitorie analizată presupune o dublă raportare a faptei determinate imputate inculpatului: în principal, față de noul conținut al infracțiunii (în situația în care cel puțin aparent legea nouă a preluat vechea incriminare), iar în subsidiar, față de conținutul constitutiv al unei alte incriminări prevăzute de legea penală în vigoare, indiferent de denumirea sa marginală (atunci când incriminarea din legea veche nu mai este prevăzută ca atare de legea nouă).
Din această perspectivă, este indubitabil că faptele imputate inculpaților cetățeni români, circumscrise variantei atenuate a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c. pen.1968 (constând în esență în divulgarea unor date și informații secrete de serviciu ori confidențiale), nu se mai încadrează în tiparul infracțiunii trădare prin transmitere de informații secrete de stat prev.de art.395 c.pen. în vigoare care, așa cum arată și denumirea sa marginală, se referă exclusiv la procurarea, deținerea ori divulgarea (transmiterea) unor informații clasificate ca fiind secrete de stat de legea specială nr.182/2002.
În aceste condiții, rămâne de stabilit dacă faptele determinate, concrete de care inculpații au fost acuzați sub infracțiunea prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968 continuă să fie incriminate și după intrarea în vigoare a noului Cod penal, sub o altă infracțiune (cu o altă denumire) sau, dimpotrivă, ele au fost dezincriminate.
Cu alte cuvinte, incidența sau nu a legii penale de dezincriminare presupune a stabili dacă fapta in concreto imputată inculpaților se circumscrie in abstracto unei incriminări prevăzute de legislația penală în vigoare, indiferent de denumirea acesteia.
În acest context, instanța de apel reține că potrivit Codului penal anterior, divulgarea unor date sau informații nepublice, confidențiale altele decât cele care aveau caracter de secret de stat, reprezenta elementul material a cel puțin două incriminări: pe de o parte varianta atenuată a infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968, iar pe de altă parte infracțiunea de divulgare a secretului economic prev.de art. 298 c.pen.1968. Diferența esențială dintre cele două incriminări era dată de urmarea imediată, respectiv periclitarea securității statului (în cazul infracțiunii prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968) ori aptitudinea de a produce pagube (în cazul infracțiunii prev.de art.298 c.pen.1968), prin raportare la valoarea socială lezată.
Din perspectiva ierarhizării valorilor la momentul adoptării vechiului Cod penal, conduita antisocială a unui făptuitor era mai gravă dacă ea periclita securitatea statului decât dacă era de natură să producă pagube, fără ca această să însemne că, cel puțin din punct de vedere teoretic, fapta concretă nu putea aduce atingere deopotrivă celor două valori sociale diferite apărate de legea penală.
Adoptarea noii legislații penale a adus după sine o schimbare de viziune în ce privește protecția informațiilor nedestinate publicității, prin separarea secretelor de stat de informațiile nepublice, confidențiale, fără ca aceasta să însemne că cele din a doua categorie au rămas în afara protecției penale.
Astfel, divulgarea unor informații secrete de stat poate cădea sub incidența legii penale fie ca infracțiune de serviciu (art.303 c.pen.), fie ca infracțiune contra securității naționale (art. 395 c.pen. ori 407 c.pen.), prin raportare la condițiile de incriminare sau urmarea imediată.
În privința celorlalte informații nedestinate publicității, acestea sunt protejate din perspectiva art. 304 c.pen., care sancționează sub forma infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în varianta-tip, fapta de divulgare, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, săvârșită de cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane.
Având în vedere cele expuse anterior, nu se poate susține că prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, au fost dezincriminate faptele determinate imputate inculpaților cetățeni români (și care anterior au fost încadrate în drept în infracțiunea prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968), urmând a se stabili in concreto dacă acestea întrunesc sau nu elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.304 c.pen..
În privința faptelor imputate inculpaților cetățeni străini constând în procurarea unor documente sau informații cu caracter confidențial, nedestinate publicității, acestea nu mai sunt prevăzute de legea penală ca o infracțiune distinctă (cum era cazul în Codul penal anterior, care le incrimina sub forma infracțiunii de spionaj), însă nici în acest caz nu suntem în prezența unei dezincriminări, ci vor putea reprezenta in abstracto o formă de participație la aceeași infracțiune prev.de art. 304 c.pen., urmând a se stabili in concreto dacă sunt întrunite toate cerințele prevăzute în aceste dispoziții legale pentru a se ajunge la tragerea la răspundere penală a inculpaților.
Concluzionând, faptele de care sunt acuzați inculpații și care au fost încadrate în drept prin actul de sesizare în infracțiunile de trădare prin transmitere de secrete prev.de art.157 alin.2 c.pen.1968, respectiv spionaj prev.de art.159 rap.la art.157 alin.2 c.pen.1968, nu au fost dezincriminate prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, urmând a fi analizate prin prisma participației la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art.304 c.pen. în vigoare.
Concluzionând în ce privește legea penală mai favorabilă și ținând seama că aceasta se stabilește în mod global, prin raportare la întreaga situație concretă din speță, iar nu prin luarea în considerare a unor instituții autonome, Completul de 5 Judecători reține că legea aplicabilă în speță este legea nouă.
În acest sens, chiar dacă tratamentul sancționator prevăzut de legea nouă pentru pluralitatea de infracțiuni (care impune în mod obligatoriu aplicarea unui spor de pedeapsă) este în mod vădit mai aspru decât cel reglementat de vechiul Cod penal (potrivit căruia aplicarea sporului era facultativă), severitatea acestuia este contrabalansată de regimul sancționator prevăzut de legea nouă pentru faptele imputate inculpaților (în măsura în care sunt întrunite în concret toate condițiile de incriminare).
În ce privește prescripția răspunderii penale, aceasta rămâne doar un criteriu alături de condițiile de incriminare și tratamentul sancționator, în raport de care se stabilește în mod global care este legea penală mai favorabilă.
Prin urmare, în măsura în care se apreciază că legea nouă este cea mai favorabilă, regimul prescripției răspunderii penale va fi cel prevăzut tot de legea nouă, căci în caz contrar s-ar ajunge la aplicarea legii penale pe instituții autonome, situație care ar contraveni cu cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.265/2014.
În acest context, instanța de apel reține că prin Decizia nr.21/2014 a Înaltei Curți de Casație și justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că dispozițiile art. 5 alin 1 din Codul penal privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1.02. 2014 care nu au fost încă judecate definitiv (adică situația din speță), în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale.
Prin urmare, instanța de apel apreciază că faptele comise de inculpații S.I.C., respectiv S.S., S.M. și D.M.R. întrunesc de lege lata elementele constitutive ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prev.de art. 304 alin.1 din noul Cod penal, prin recalificarea faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată și care sub Codul penal anterior au fost încadrate în drept în infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete prev.de art.157 alin.1 și 2 c.pen.1968, respectiv spionaj prev.de art.159 c.pen.1968.
În acest context, cu referire la infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, instanța de apel împărtășește opinia instanței de fond cu privire la relația stabilită între nerespectarea caracterului confidențial al anumitor date/informații și periclitarea securității statului, ținând seama de caracterul strategic al domeniilor din care proveneau acestea (apărare, energie și comunicații), dar și de importanța datelor/informațiilor vehiculate, fiind astfel îndeplinite și cerințele prevăzute de textele incriminatorii din vechiul Cod penal necesare pentru tragerea la răspundere penală a inculpaților.
C. CAUZE PENALE AVÂND CA OBIECT INFRACȚIUNILE DE ACTE DE TERORISM,
6. R E C H I Z I T O R I U
07 decembrie 2006
procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara.
Examinând dosarul cu numărul de mai sus privind pe inculpatul:
L.F.I., cercetat în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de terorism și tentativă la infracțiunea de terorism, fapte prev. de art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a, c din Legea nr. 535/2004 și art. 33 alin. 1 lit. a și e din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. precum și pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
Expun următoarele:
În fapt:
În cursul lunii septembrie 2005, organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale au întocmit o informare pe cere au înaintat-o acestui serviciu, informare care a fost înregistrată sub numărul 77/D/P/2005 la data de 29.09.2005.
Conform informațiilor primite, cetățeanul român L.F.I. era prezentat ca adept al ideologiei extremiste radical islamice, fiind apt să pregătească, să comită, să faciliteze ori să instige la comiterea unor acte de terorism asupra unor ținte israeliene și occidentale de pe teritoriul României.
Se menționa de asemenea, că cel în cauză s – a convertit la religia islamică în Bosnia-Herțegovina în perioada anilor 1993-1995 unde ar fi luptat ca voluntar în ,,A7-a Brigadă Musulmană Bosniacă”, constituită din luptători originari din state arabe, cu această ocazie primind numele musulman AYMAN HASSAN ABGER.
Sub acest nume, inculpatul L.F.I. a creat site-ul www.torro.4t.com, dedicat tuturor ,,musulmanilor hotărâți să moară pentru Islam și în numele lui Allah” prin intermediul căruia promova idei, concepții sau atitudini în scopul susținerii cauzei și/sau a activităților unor entități teroriste de orientare radical islamică.
Persoanele interesate să facă sugestii sau comentarii la adresa conținutului site-ului, pe care inculpatul cita versete din Coran sau recurgea la argumente ale unor lideri ai organizațiilor teroriste precum Ussama Bin Laden sau Fawaz Bin Muhammad Al-Nashami (Brigada ,,Al Quds”), erau rugate să-l contacteze la adresa de e-mail aynan_abger @ yahoo.com.
Informarea menționa în continuare preocupări violente ale inculpatului care participa la discuții pe forumuri de pe internet, discuții având ca obiect situația musulmanilor din zonele statelor arabe și ale Asiei de Sud-Est și maniera în care se acționează la măsurile antiteroriste întreprinse de SUA criticând politica adoptată de statul american față de țările din Orientul Mijlociu.
Informarea mai arăta că inculpatul L.F.I.era o persoană bine pregătită din punct de vedere fizic, fiind cunoscător al tehnicii militare, întreaga prezentare efectuată de serviciile de informații arătându-l pe inculpat ca fiind un potențial pericol la adresa siguranței naționale, orice persoană cu înclinații spre preocupările extremiste ale inculpatului, care ar fi intrat în legătură cu acesta putând da naștere la pericole concrete pentru siguranța cetățenilor și a bunurilor statului (a se vedea Vol. II – filele 1-2).
Având în vedere cele expuse mai sus, în baza prevederilor art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004 și art. 224/1 – 224/4 C.p.p., în cauză a fost autorizată folosirea investigatorului acoperit sub nume de cod Dragomir Marius, care să culeagă date cu privire la preocupările inculpatului L.F.I. ( a se vedea Vol. I – filele 69-76).
De asemenea, în baza autorizațiilor nr. 37/28.11.2005, 40/23.12.2005, 3/30.01.2006 și 6/28.04.2006, emise de Curtea de Apel Timișoara conform art. 91/1 și următoarele din C.p.p., au fost interceptate datele informatice transmise și primite de către inculpat pe identitatea informatică aynan_abger 2000, aflat în comunicare cu investigatorul acoperit Dragomir Marius, utilizator al identității informatice ameer_hakim.
Cu aceste ocazii au fost identificate preocupări concrete ale inculpatului L.F.I. în legătură cu religia musulmană, acesta fiind potențial apt să recurgă la acțiuni violente de natură să pună în pericol vieți omenești și bunuri (a se vedea Vol. I – filele 51-68).
Redăm în cele ce urmează câteva expresii în sensul celor de mai sus ,,mulți dintre frații noștri sunt în suferință”, ,,nu treba să mă contactați știu ce trebuie să fac”, ,,sukran pacea și mila lui Allah cu voi toți”, ,,chiar acum văd poze cum sunt chinuiți frații în iraq în una închisoarea”, ,,sunt gata să mă înrolez”, ,,curând am să iau acei bani după aceea sunt gata”, ,,nu sunt singur”, ,,în romania ploaie mult, mult și furtună mare va fi”, ,,eu trebuie să plec și vin la voi”, ,,nu am nici un viață aici”, ,, eu sunt cu sufletul lângă voi”, ,,chiar dacă locuiesc în cocina asta de porci”, ,,de acum am să mă apuc singur la treabă”, ,,doresc o schimbare”.
Tuturor acestor expresii li se vor găsi explicații și legături logice cu ocazia lecturării actului de inculpare, care va descrie întreaga activitate infracțională desfășurată de către inculpatul L.F.I., în conformitate cu materialul probator existent la dosar.
În continuare, pentru a identifica și stabili dacă inculpatul L.F.I. are, într-adevăr înclinații și preocupări radical extremiste legate de terorism în virtutea ideologiei musulmane pe care o îmbrățișa, și pentru a detensiona potențialul pericol pe care îl prezenta persoana acestuia, în baza autorizației nr. 62/23.04.2006, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004, în cauză a fost autorizată folosirea colaboratorului acoperit sub nume de cod Al Fahad (a se vedea Vol. I – filele 77-79).
Acesta a intrat în legătură cu inculpatul L.F.I., ca fiind ,,trimis” al lui ameer hakim.
Colaboratorul acoperit Al Fahad a avut o serie de întâlniri cu inculpatul L.F.I. care a început să i se destăinuie acestuia. Inculpatul a susținut că este adept al religiei islamice, că soția și sora sa fuseseră ucise (decapitate) în Bosnia, unde ar fi luptat și el, aspect care însă nu a putut fi ancorat în realitate. În schimb, inculpatul a afirmat că urăște poporul american și tot ce are legătură cu acesta, precum și popoarele evreu și sârb. Despre români susținea că sunt un popor pe care nu îl acceptă pentru că este aliatul americanilor, el fiind român doar în acte. În continuarea convorbirilor purtate cu Al Fahad, inculpatul L.F.I. a făcut referire la susținerea ideilor fundamentaliste, dând dovadă de faptul că știe multe expresii în limba arabă și cunoaște multe lucruri despre cultura acestor popoare, ca și despre ideologia teroriștilor, făcând referire la bazele americane militare existente în România.
Inculpatul L.F.I. a susținut că are de primit, în urma revendicării unui imobil o sumă mare de bani, cu ajutorul unei părți din aceasta fiind dispus să cumpere arme de tip Kalashnikov, arme cu lunetă, explozibil.
Pe măsura trecerii timpului, inculpatul L.F.I. începea să devină din ce în ce mai agitat, făcând din ce în ce mai des referire la faptul că intenționează să dea o lecție poporului român, aliat al poporului american și, automat, dușman al islamismului.
În timpul discuțiilor inculpatul afirma că trebuie să omoare pe cine merită să moară precizându-i colaboratorului acoperit Al Fahad de câteva ori data de 30.08., dată la care ,,frații” musulmani de peste hotare vor lua la cunoștință despre o surpriză pe care el o va pregăti românilor.
Cu ocazia întâlnirilor avute cu Al Fahad inculpatul L.F.I.a început să vorbească despre efectuarea unor fotografii în locuri strategice din Timișoara, menționând aeroportul sau Complexul Studențesc.
De menționat că inculpatul dădea dovadă, la fiecare întâlnire pe care a avut-o cu colaboratorul acoperit, de prudență, cerând întreruperea telefoanelor mobile.
Susținea că s-a pregătit spiritual singur ajungând la un stadiu în care poate să facă orice ca să pedepsească dușmanii.
Inculpatul a făcut referire de asemenea, la doi prieteni, unul electronist și altul chimist care l-ar putea ajuta să fabrice explozibil.
Ideea inculpatului L.F.I.de a amplasa explozibil într-un loc aglomerat din municipiul Timișoara, acțiune care să aibă ca efect curmarea multor vieți omenești precum și distrugerea de bunuri, începea astfel să prindă din ce în ce mai mult contur, acesta dând dovadă de o hotărâre ieșită din comun în sensul de a acționa în acest fel.
Pentru a pregăti o astfel de acțiune, inculpatul a luat hotărârea de a crea un mesaj video identic celor folosite și făcute publice de către organizațiile teroriste, mesaj de amenințare la adresa poporului român, pe care să îl distribuie, cu ajutorul calculatorului, mai multor posturi de televiziune din țară și străinătate.
Astfel, la data de 14.06.2006, inculpatul i-a prezentat colaboratorului acoperit Al Fahad un mesaj video creat de către inculpat la locuința sa din Lugoj, str……, într-o seară în care colaboratorul se afla în vizită la inculpat.
De menționat că inculpatul a creat singur respectivul mesaj. Acesta îl reprezenta pe inculpat îmbrăcat într-un pulover de culoare închisă, având o cagulă de culoare neagră pe față, așezat în fața unui cearșaf de culoare albă și are următorul conținut: ,,În numele lui Allah…, avertisment din partea la frații musulmani, activi din România pentru poporul român și guvern român …, știm că aveți prizonieri muslem ce torturați aici … știm că aveți frați ai voștri ce luptă împotriva islam în Afganistan, Irak … America, Israel ce dușman de moarte este la noi. Mesaj din partea lui El Sheik Osama Muhamad Bin Laden, conducător al nostru. Pacea și mila lui Allah … dacă nu retrageți soldat români și continuați acest lucru împotriva la islam, pe cuvânt vă pedepsim în numele lui Allah. Allah Akbar, Allah Akbar, Allah Akbar!”.
Cu privire la acest mesaj inculpatul L.F.I. a susținut că nu îi aparține și că nu este el persoana care apare îmbrăcată în puloverul de culoare închisă și purtând cagulă neagră pe față.
Susținerea inculpatului este contrazisă atât de declarația colaboratorului acoperit Al Fahad, cât și de faptul că, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința din Lugoj, str. ……, unde inculpatul locuia împreună cu mama sa L.E. și concubinul acesteia Ș.F.M., a fost găsit puloverul din lână de culoare gri-închis având fermoar în partea de sus și dungi de-alungul mânecilor, același pulover cu cel purtat de persoana care apare în mesaj, acest pulover aparținând numitului Ș.F.M.
Mai mult decât atât, vizionând filmul având durata de 1,03 min., este evident că persoana care apare în acesta este inculpatul L.F.I..
Inculpatul L.F.I. a încercat în mai multe rânduri să transmită mesajul respectiv către următoarele televiziuni: Al Jazeera, CNN, BBC, Antena 3, PRO TV și OTV.
Datorită unor probleme tehnice, mesajul a fost fracționat în mai multe părți, aspectele tehnice depășindu-l pe acesta, astfel încât conținutul mesajului nu a fost recepționat, decât de investigatorul acoperit Dragomir Marius având identitatea informatică ameer hakim.
Discuțiile purtate între inculpatul L.F.I. și colaboratorul acoperit Al Fahad au ajuns la stadiul la care inculpatul a afirmat că este hotărât să achiziționeze un autoturism ieftin, uzat, cu suma de 100-150 Euro, în interiorul căruia să pună explozibil.
Autoturismul ar fi urmat să fie plasat de către inculpat într-un loc aglomerat din Timișoara, iar explozibilul să fie detonat de la distanță cu ajutorul unui telefon mobil.
Întreaga stare de fapt descrisă mai sus se regăsește în procesele-verbale de redare integrală în formă scrisă a înregistrărilor audio-video, în mediu ambiental, realizate la data de 03.05.2006, 04.05.2006, 19.05.2006 și 20.05.2006, cu ocazia întâlnirilor dintre inculpatul L.F.I. și colaboratorul acoperit Al Fahad ce au avut loc într-o cameră de hotel din localitatea Buziaș, jud. Timiș.
Convorbirile au fost interceptate în baza autorizației nr. 5/28.04.2006, emisă de Curtea de Apel Timișoara, în temeiul art. 91/1 și următoarele din C.p.p. Procesele-verbale aferente întocmite conform art. 91/3 și art. 91/4 C.p.p. au fost prezentate la data de 15.08.2006 Curții de Apel Timișoara care prin procesul-verbal întocmit în baza art. 91/3 C.p.p. a constatat că informațiile culese și prezentate prin materialele puse la dispoziție prezintă interes în cercetarea și soluționarea cauzei privind pe inculpatul L.F.I., aceste informații urmând a fi folosite ca probe în cercetarea ce se efectuează.
Procesele-verbale și un număr de 4 CD-uri înregistrate sub numerele 00120/26, 00120/27, 00120/27bis și 00120/25 sunt păstrate la grefa instanței în locul special amenajat, în plic sigilat. În sensul celor de mai sus (a se vedea Vol. I – filele 138-164).
Menționăm faptul că, referitor la imaginile și sunetele de pe CD-urile amintite mai sus, inculpatul a susținut în fața instanței de judecată la data de 15.08.2006, cu ocazia transformării acestora în mijloace de probă că sunt mistificate și urmează a le contesta ulterior în faza de cercetare judecătorească. Susținerea inculpatului este lipsită de orice logică și argumentație, în condițiile în care aceste înregistrări au fost efectuate cu respectarea strictă a legii, în baza unei autorizații legal emisă de Curtea de Apel Timișoara, astfel cum am arătat mai sus.
Redăm în cele ce urmează câteva pasaje care dovedesc fără putință de tăgadă preocupările, ideile și planurile inculpatului L.F.I.care au condus în final, astfel cum vom detalia în prezentul rechizitoriu, la o încercare de atentat terorist:
– discuții purtate la data de 03.05.2006,
,, (L.F.I.): – Ahky (în lb. română = frate), păcat că nu ești musafir în casa mea. Acum mama mea a primit o moștenire (…) și am de primit o sumă mare de bani. Eu nu las banii ăștia românilor, mă lupt cu ei. În trei luni anii sunt aici. Banii ăștia servesc pentru oamenii necăjiți și săraci.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce servești? (…)
L.F.I.: – Așteptăm un telefon de la București pentru avocatul meu, după aceea (telefonul) se stinge și putem vorbi liniștiți. Mă bucur că te văd. Eu sunt la o firmă italiană un om care se ocupă de tot: import, export, documente. Experimentez pentru că doresc să deschid o fermă pentru export de oi și miei doar pentru frații de dincolo”;
,,L.F.I.: – Frați musulmani, copii, surori mor zilnic în IRAK, AFGANISTAN, SUDAN și alte țări.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici cum e?
L.F.I.: – Aici situația este stabilă, dar sunt persecuții la adresa muslim.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Unde?
L.F.I.: – Fundația „TAIBA” moderată, prea moderată, într-o țară unde, din 22 milioane de locuitori, jumătate de milion sunt muslem. Totul se rezumă la minoritatea tătară.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici ai spus că există baze unde torturează (…)
L.F.I.: – Se știe oficial: există o bază aeroport. Se cheamă KOGĂLNICEANU. Acolo au fost aduși prizonieri din AFGANISTAN și torturați.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ai spus că mai este și în altă parte…
L.F.I.: – ARAD, tranzit TIMIȘOARA…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Și CONSTANȚA.
L.F.I.: – (…) Asta este o problemă gravă. Pe mine mă poate omorâ, eu sunt un nimic.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cine?
L.F.I.: – Românii (…) Mie nu mi-e frică. Eu am văzut moartea de prea multe ori”;
,,L.F.I.: – Pe data – cu mila lui Allah și gratitudine – 30.09, trimit și eu un ziar la frați. Numai eu singur (…) Pe mine m-au urmărit câinii ăștia de români.
CETĂȚEAN STRĂIN: – De ce? Au știut activitatea ta?
L.F.I.: – Eu nu am plecat niciodată capul. Dacă mi-a zis moslem împuțit, eu l-am executat în fața poliției. În orașul ăla, față de mine trebuie să fie respect. De aceea (la) frații palestinieni, frații de alte naționalități, frații cu familii nu am putu să cer ajutor. Eu tot ceea ce fac, fac singur. Ce pot să pierd? Banii și viața mea (…) Eu acum mă lupt pentru 200.000 de euro. Din banii ăștia pleacă pentru oamenii săraci (…), la frați, se cumpără „cumpărături” și cu banii ăștia se face treabă”;
,,L.F.I.: – E fac. Eu sunt operator. Ținem legătura cu frații prin internet. Ținem legătura cu tineretul din PAKISTAN, ținem legătura cu toată lumea arabă și ținem legătura și cu dușmanii. Eu site-ul meu – vi-l dau să-l vedeți – l-am lăsat la fratele (AMEER HAAKIM). Este un site care mă reprezintă, unde scrie de CECENIA, IRAK, ce se face cu prizonierii din IRAK și unde scrie câți americani mor în fiecare zi. Eu zilnic pun acolo. Și cum a zis șeicul (neinteligibil): „Americanii au să primească acasă în loc de soldați numai coșciuge”. Eu nu pot singur cu fondurile care le am acum.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă tu ai avea fonduri, ce ai face?
L.F.I.: – Frații vor vedea pe 30.08. Eu le pregătesc o surpriză mare la „copiii” ăștia: români, americani, care or fi… Din 30.08 începe pedepsirea dușmanilor, kufr, care jignesc pe profetul MOHAMMAD (…) Akhy, eu demonstrez cu fapte. Dacă în TURCIA te vede cu asta (arată tatuajul de pe brațul său stâng) te împușcă.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce este asta?
L.F.I.: – PKK. Deasupra de PKK este semiluna și semiluna sunt muslim toți. Dacă taie mâna asta nu ia semiluna de pe mine și din inima mea. Dacă îmi taie o mână, mai rămâne o mână. Atâta vreme cât am viață și sânge în mine, eu merg în față (…) În ROMÂNIA sunt tineri care vor să facă treabă (…)”;
,,L.F.I.: – (îndreaptă mâna spre dosarul cu acte) Ich habe mein geld. Mit zwei hundert euro ich habe meine jihad (…) În 30.08 eu am să arăt la frați ce înseamnă să lupți controlat (…) Bunicul după tata s-a născut în America, eu nu mă ascund de frați. El a fost expulzat, chinuit și eu le plătesc la toți cu aceeași monedă. Americanii sunt dușmanii mei. Sârbii…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Și ROMÂNIA este prieten bun cu AMERICA.
L.F.I.: – În ROMÂNIA la ora actuală, când noi stăm la un pahar de suc, alții sunt electrocutați, bătuți, mușcați cu câini pitt-bull (…) Din miile de prizonieri arestați în șase baze, câți sunt insurgenți, soldați ai Islamului? Poate doi la sută. Restul sunt civili nevinovați, care mor (…) În mila Lui, Allah zice în Sharia: „Întoarce obrazul!”. După a doua palmă eu îi fac bucăți pe ăștia”;
,,L.F.I.: – Pentru că din ROMÂNIA o să fie loviți mulți frați necăjiți (…) Dacă eu îmi luam măsuri de precauție față de tine, îți ceream documentul să văd cine ești, de unde ești… Eu singur pornesc pe drumul meu. Ich habe
meinegeld, meine blod, mein hart, meine mentalitet (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Mama e de acord că ești muslim?
L.F.I.: – Mama e o rușine pentru mine pentru că nu e muslim. Mama este mamă și atât (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – De ce nu ești căsătorit?
L.F.I.: – Pe calea lui Allah trebuie să mergi pe calea lui Allah. Pe calea familiei și a muncii, mergi pe cale familiei și a muncii”;
,,L.F.I.: – Sharia (legea Islamică) (…) Mulțumesc din suflet fraților pentru cadou. Eu am să fac o demonstrație. Frații trebuie numai să deschidă presa și vor vedea.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Orice putem, facem pentru tine. Eu promit.
L.F.I.: – Să știu că existați. Inteligenți ca șarpele. În atac ca și leii și drepți ca iataganul. AMERICA pică. În doi ani, economical, das ist kaput (…) După aia, noi frații, ne vom pune scaune și ne vom uita la televizor cum ei singuri se distrug (…) Ce rămâne din ei terminăm noi.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ai văzut ce se întămplă în IRAN?
L.F.I.: – IRANUL este o țată sfântă, care ține Sharia și credința. Tot respectul meu pentru IRAN păcat că alte țări musulmane nu ajută: ARABIA SAUDITĂ, KUWEIT sunt cu americanii.
CETĂȚEAN STRĂIN: – USAMA BIN LADEN de asta i-a despărțiti pe saudiți.
L.F.I.: – USAMA BIN LADEN (gesticulează afimativ cu capul).
CETĂȚEAN STRĂIN: – Îți place de el…
L.F.I.: – Long life to USAMA BIN LADEN (…) Das ist meine martir (…) Broter, ich bin aleine. Aici.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu ești aleine. E Allah cu tine (…) Zakat plătești?
L.F.I.: – 50.000 de euro din banii ăștia (arată spre dosarul cu acte) pleacă la cauză. 10.000 de euro pleacă la Timișoara la ligă („Liga Islamică și Culturală din România”)”;
,,L.F.I.: – Trebuie demonstrație, frații să audă. După ce vor citi presa, eu am să le trimit mesaj două cuvinte: „Ich bin”. Eu pe românii ăștia (…) am să-i bat cu banii lor (arată cu degetul spre dosarul cu acte).
CETĂȚEAN STRĂIN: – Foarte bine.
L.F.I.: – Eu am să ajut frații cu banii lor (…) În două luni am să primesc banii ăștia (…) și atunci arătăm la frați ce să face. După aceea frații pot să spună: „Tu ești bun. Mergi acolo!”. Nu poți promite unui frate ceva ce nu știi că poți face. Poți să faci și după aia să zici: „Am făcut”.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Adică vrei să spui că după ce faci atunci se vede. Nu promiți.
L.F.I.: – Faptele mele se vor vedea.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta e foarte important.
L.F.I.: – Faptele mele deja s-au văzut. Faptele mele există. Eu duc calea mea (…) Eu duc acum luptă a mea. În primul rând oamenii trebuie întorși la Allah (…) Există oameni care trebuie să zică din suflet: „Sunt musulman”. Și numai când crede hundert procent că este musulman, atunci va fi și un bun luptător și un martir. Frații noștri vor vedea faptele (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Numele tău e deja scris la noi.
L.F.I.: – Eu pot pleca din țara asta și atunci sunt pregătit de orice. Și aici mă pregătesc pentru ceea ce am să fac: psihic, logistic (…) Calea mea e stabilită deja, nu se mai întoarce înapoi. Dacă îmi pică o mână – îți repet – îmi mai rămâne una, dacă îmi pică ambele mâini merg cu dinții (…) Ce doresc eu la frații musulmani: „Toată lumea, luptă, fără oprire până când dușmanii nu sunt în genunchi, iar noi suntem respectați și lăsați în pace!” (…) Noi murim mai devreme sau mai tărziu. Poate pentru unii este o pierdere (…) sau o bucurie. Contează când ești în fața morții ce faci. Câinele este un animal puternic. Eu am făcut test cu un pitt-bull. Câinele a venit hotărât la mine; în cinci secunde am băgat cuțitul în el până în inimă. A început să plângă. Un musulman când moare, moare cu bucurie pentru că viața asta este nimic. Viața asta este o clipă.
CETĂȚEAN STRĂIN: – O clipă.
L.F.I.: – Moartea nu se poate păcăli, nici cu bani, nici cu nimic. Atunci când mori, trebuie să mori râzând (…) Mâine ești invitat la cină. La mine în casă e sigur. Îmi pare rău că nu locuiești în casa mea.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Altă dată vin la tine. Acum a fost o întâlnire să ne cunoaștem.
L.F.I.: – Eu sunt ăsta. Nu contează corpul omului (…) contează faptele. Am să
demonstrez la frați și după aceea frații care sunt mai credincioși ca mine (…)
au să dea notă. Drumul meu nu se mai schimbă. Transmite fraților că AYNAN SINAN ABGER a vorbit așa: nu există limite. E 1% șanse, dar alea crește (…) Există șanse 99% să nu fie un cutremur și există șanse 1% să fie cutremur. Dar vai de țara aia și poporul ăla când 1% e cutremur. Eu plătesc și pentru acel 1% că nu sunt pregătiți”;
,,L.F.I.: – Atât vreau: ca frații mei să urmărească și când ei au să considere că sunt pregătit mergem mai departe. Un ucenic îl pui mai întâi să facă o treabă mică să vezi dacă poate să facă. Apoi face o treabă mai mare”;
,,L.F.I.: – Ca să mă specializez, am fost și în armata română. Ca să mă speciaizez,am lucrat cinci ani la pază și protecție. În mâinile mele a fost viața la 25.000 de oameni din LUGOJ. Eu am ajuns atât de înaintea lor că nici nu au realizat că eu le păzesc uzinele lor de apă, de unde bea apă toți. Eu dacă vreau să fac rău… Dar tot ce fac, fac pe calea 35
lui Allah. Asta să le transmiți fraților.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă trebuie. Tu decizi ce e bun și ce e rău.
L.F.I.: – Se știe când, cum, ce și cât.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Foarte important.
L.F.I.: – Am avut viața LUGOJULUI aici (arată palma deschisă) și o am oricând vreau tot aici (arată din nou palma deschisă).
CETĂȚEAN STRĂIN: – Allah cu tine.
L.F.I.: – Sunt mai multe vieți pe care le am aici (arată palma deschisă).
CETĂȚEAN STRĂIN: – Am înțeles.
L.F.I.: – Asta să transmiți fraților. Ceea ce se poate face… nu există limite. Nu vor fi negocieri cu IRANUL pentru că IRANUL nu oprește programul nuclear pentru kufr.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Președintele IRANULUI este foarte fundamentalist.
L.F.I.: – Mulțumesc lui Allah că IRANUL există acum (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – În IRAN nu există nici o ambasadă a RUSIEI, AMERICII… De mulți ani.
L.F.I.: – (aplaudă)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ambasada ISRAELULUI nu este.
L.F.I.: – Mai spune fraților, tot legat de punctul doi, că eu pentru mine am hotărât ce am hotărât. Dacă ei hotărăsc ceva mai bun…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta este inima ta…
L.F.I.: – Și calea lui Allah.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu știi pentru că ești deja soldat.
L.F.I.: – Eu propun să lovesc armata americană la venirea pe uscat.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Trebuie să știi tu strategie…
L.F.I.: – E pus la punct.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Planuri.
L.F.I.: – Tot.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Orice lucru se face cu plan. Dacă ai plan, e bun.
L.F.I.: – Sunt trei baze care le știu. Eu un an de zile cât am fost în armata română zi și noapte i-am studiat (…) Acum pot vorbi și scrie în engleză, română, italiană ca să ajung lângă ei, ca să îi pot lovi. Omor 10.000 de români…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu-i nimic. Ușor.
L.F.I.: – Era prea ușor și prea fără rost pentru că eu în ultimii ani multe discuții am avut cu românii de diferite categorii sociale. Ei nu-i iubește pe americani. Ei nu iubește politica asta ce face ROMÂNIA. Exact ca PAKISTANUL.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Guvernul
L.F.I.: – (gesticulează afirmativ cu degetul arătător) Și atunci, ca să lovesc tot în ăia care nu merită este o mare greșeală. Lovim pe cine merită și unde trebuie, ca să se schimbe.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Presupun că ai planul tău pe cine trebuie să lovești și cum…
L.F.I.: – Dacă frații au un plan bun…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu au plan. Asta e zona ta. În tine au încredere, ca lider aici. Când avem nevoie noi de ajutorul tău venim aici și spunem.
L.F.I.: – Bine. La orice oră din zi și din noapte
CETĂȚEAN STRĂIN: – Acum tu decizi ce faci pentru tu ești soldatul lui Allah.
L.F.I.: – Eu sunt (…) Allah mă luminează, îmi arată și fac. Atâta frații trebuie să știe: aici în ROMÂNIA au un stâlp mic, mic, mic (…) Soldații lui Allah sunt unul aici, unu acolo, unul acolo…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Și în ROMÂNIA.
L.F.I.: – Frații lui Allah, soldații lui Allah, frații întru credință luptă în IRAK. Frați în numele lui Allah luptă în AFGANISTAN, PALESTINA, SUDAN…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cu tătarii cum te înțelegi?
L.F.I.: –Trebuie (…) Islamul adus în inima lor, credința (…) Tineretul tătar nu mai respectă tradiția (…) Așteptăm „AL SAMUD” să lovească armata americană dacă se apropie și după aia jihadul e gata.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aia dacă atinge acolo terminat Pământul. Cea mai mare greșeală dacă atacă IRANUL.
L.F.I.: – Încă o mare greșeală vor să facă (…), un nou front în SUDAN. Cruciații or să piardă în SUDAN. Frații din SUDAN sunt hotărâți și nu au ce pierde.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici nu avem frați sudanezi?
L.F.I.: – Posibil la BUCUREȘTI, la universități (…) Trebuie gândit, vorbit (…) Eu nu pot să mint. Nu pot să-ți încurc drumul. Dacă îți sunt prieten, fratele (AMEER HAAKIM) are adresa mea de Yahoo Mesenger, Mail-ul meu, site-ul meu există, internetul există. Inteligent vorbim. Telefon… (gesticulează în sens negativ cu mâna).
CETĂȚEAN STRĂIN: – Toate secretele ce trebuie să vorbim, vorbim după un cod.
L.F.I.: – Ce trebuie cumpărat aici (…) Eu am să te chem peste un an și am să te duc să vezi ce am eu aici în ROMÂNIA.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Bine.
L.F.I.: – Cu 40.000 de euro în țara asta fac război.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cum?
L.F.I.: – Pe toate planurile.
CETĂȚEAN STRĂIN: – 40.000 de euro ce este?
L.F.I.: – Nimic.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Atunci?
L.F.I.: – Cât costă un KALASHNIKOV?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu știi în zona asta…
L.F.I.: – Cât costă o pușcă cu lunetă?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu știu.
L.F.I.: – De la 300 de euro KALASHNIKOVUL, bun, nou, pușcă cu lunetă, alte, alte, alte…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Altceva ce se poate face? Explozii?
L.F.I.: – Nu este limită. Transmite la frați cuvântul meu.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Adică poți să oferi asta tot?
L.F.I.: – Tot.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Bine.
L.F.I.: – Pe calea lui Allah nu poți veni cu bucăți (…) Înainte să pleci, tu trebuie să mănânci la mine, să stai musafir, nu la hotel. Nu așa se primește un frate.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Insh` allah (…) Și aici e casa ta.
L.F.I.: – Tot Pământul e casa lui Allah (…) Așa tu trebuie să transmiți la frați: nu este limite.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu este. Orice poți să faci?
L.F.I.: – (apleacă în sens afirmativ capul) Akhy, bismilahir rahmanir rahim (în lb. română = în numele lui Allah, cel milostiv, îndurător). Eu de la lucru am plecat, m-am spălat și în fugă am venit să te văd (…) Noi ne vedem și mâine. Te ajut cu un mecanic sau piese pentru mașină?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu, am găsit aici un mecanic (…)
L.F.I.: – Mâine ești invitat la mine (…) și continuăm discuția. Frații să fie liniștiți.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Sunt liniștiți.
L.F.I.: – Aici este cineva care joacă pentru ei, pentru calea lui Allah (…) Bani nu-mi trebuie, am bani, cât de curând. „Cumpărături” nu-mi trebuie (…) Vezi că la 10.45 este rugăciunea. Mie îmi vine de la ligă pe e-mail programul de rugăciune (…) Mama mea se uită la mine și nu știe ce să creadă. Ea simte (…)”.
– discuții purtate la data de 04.05.2006,
,,L.F.I.: – Akhy, am intrat în aeroport. Am testat aeroportul. Am intrat în aeroportul român cu un pistol cu gaz. A treia oară nu-i mai testez.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Siguranța cum e controlată? (…)
L.F.I.: – Acolo sunt persoane (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi avem foarte mult bază în tine. Eu trebuie să spun ție ceva.
L.F.I.: – Cu curaj.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Acuma trebuie să spun…
L.F.I.: – Trei cuvinte (…) Facem orice.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Îți spun rugaminte și este datoria ta ca musulman să faci în zona TIMIȘOAREI. Strategic place, când e aglomerat (…)
L.F.I.: – Eu personal mă duc și fac toate. Keine problem (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Gândește-te ce putem face.
L.F.I.: – Orice.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Orice trebuie să fie ceva.
L.F.I.: – Aici în Lugoj este o biserică israeliană. În fiecare dimineață merg și îi văd (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici este mulți evrei?
L.F.I.: – Nu.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Atunci nu biserica lor (…) Altceva.
L.F.I.: – Anul ăsta către october americanii sunt la (…) și Timișoara. Curaj. Vom lovi Vestul (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Allahu Akbar! (…) Eu am fost în război sfânt (…) Scrie și adresa de aici. Eu transmit ție carte poștală. Carte poștală nu este salutare.
L.F.I.: – Înseamnă că ați primit (…) Știi ce se poate face aici cu 200.000 de euro? Cu 200.000 de euro vă fac război. Odată sunt la LUGOJ, BRAȘOV, BUCUREȘTI, CONSTANȚA, merg Est-Vest. Eu sunt atât de rapid…”;
,,L.F.I.: – 30.08.2006, după Calendarul Soarelui (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Am totul transmis (…) Unde sunt astea?
L.F.I.: – PIAȚA VICTORIEI, PIAȚA REVOLUȚIEI… Multă lume. Keine problem. (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Foarte atent.
L.F.I.: – Eu am mult de plătit la țara asta. Eu nu mă răzbun, merg pe calea (neinteligibil) (…) Americanii în trei țări vor pierde contra noastră. Ei vor fi pedepsiți (…)”;
,,L.F.I.: – La români eu am făcut armata la trupele speciale (…) în domeniul de transmisiuni. Eram… Se cheamă hacker. Am făcut la punctele de telecomunicații. Eu le tai toate comunicațiile în TIMIȘOARA. Eu tai curentul (…) Cum au făcut cruciații în IERUSALIM, sângele până aici. Eu dacă încep, fac sângele cel puțin aici.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Insh` allah.
L.F.I.: – Ascultă ceva: un punct strategic este complexul de studenți. Și acolo vreau să lovesc.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Acolo ce este strategic?
L.F.I.: – E oameni mulți. Mulți. Mulți (…) Dăm și comunică mai mult decât comunică presa. Comunicăm noi (…)”;
,,L.F.I.: – După ce facem surpriza eu aici, pornesc în lume.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Insh` allah. Ești foarte bine venit a noi.
L.F.I.: – Frații trebuie să vadă mai întâi dacă se poate avea încredere în mine și eu trebuie să văd dacă pot avea încredere în frați. Frații musulmani sunt în toată lumea. Din păcate, nu toți sunt muslimani cu inima curată (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – (neinteligibil) este curat (…)
L.F.I.: – Trădătorii trebuie pedepsiți. Ăla o scăpat (…) Eu am omorât foarte mulți. Poate undeva în lumea asta mă întâlnesc cu el și dacă pot îl execut.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Inteligent.
L.F.I.: – Să saluți frații (…) Va fi o surpriză bună pentru că (…) n-o să poată face nimic.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Categoric (…)
L.F.I.: – Eu pot să lucrez 20 de ore și nu simt oboseala”;
,,L.F.I.: – Acum mă cunoști. Mai un pic trecem de la sabie la lucruri serioase (…) Bine ai venit! (…) Pentru fiecare frate care moare noi o să ținem o listă și pentru fiecare frate care moare 100 de kafir or să plătească. Și pentru fiecare soldat al lui Allah, martirizat, or să moară mulți kafir (…) Frații din AFGANISTAN de 45 de ani luptă pentru jihad. Frații din CECENIA luptă pentru jihad și pentru Islam. Frații din SUDAN, IRAK, IRAN… Dacă am fost singur, rămân la fel”.
– discuții purtate la data de 19.05.2006,
,,CETĂȚEAN STRĂIN: – Am făcut rugăciuni… Te-am așteptat. Ai făcut rugăciuni?
LESCH FLORIN IOAN (L.F.I.): – Da (…) Gata, oprim ăsta! (închide telefonul mobil) Ăsta nu ne trebuie. Bine ai revenit în ROMÂNIA! Ce fac frații noștri? Sunt noutăți bune…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici?
L.F.I.: – (gesticulează afirmativ din cap) …referitor la ce m-ați întrebat: am doi băieți, români, care mă ajută.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Da? De încredere?
L.F.I.: – Eu nu am încredere nici în mine (…) Unul e în altă parte, unul e în altă parte. Împreună face treaba (…)”;
,,L.F.I.: – …pentru încrederea ce mi-o acordă și pe calea lui ALLAH nu există limite ce se poate face. Așteptăm, nu se știe nimic sigur, dar când va fi, eu voi ști. Americanii când intră în țara asta, bine ar fi – ALLAH face dreptate – să nu mai fie deloc în EUROPA și în partea asta de lume, eu îi aștept. Și am să îi pedepsesc. Tot ce poartă uniformă de american o să plătească pentru copiii și femeile ce or lăsat în BOSNIA să moară. O să-i pedepsesc pentru copiii și frații care sunt martiri în AFGANISTAN, în IRAK și în SUDAN și în toată lumea (…) Am învățat că răzbunarea nu e bună. ALLAH să mă ierte! Dar pedeapsa… (gesticulează amenințător cu degetul arătător al mâinii stângi)”;
,,CETĂȚEAN STRĂIN: – Aeroport?
L.F.I.: – Fără probleme. Am testat…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Locuri strategice, am nevoie de poze. Noi vrem facem o mică demonstrație.
L.F.I.: – Facem! Trebuie un avertisment…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Da. Mic. Mic.
L.F.I.: – …care eu vreau să fac, ca ROMÂNIA să știe că frații muslem sunt peste tot. Și – cum șeicii care conduce jihad-ul avertizează a treia oară în numele lui ALLAH – o să le zicem: “Retrageți armata! Întoarceți-vă la Islam! Păstrați-vă credința, altfel sângele vostru va egala sângele martirilor. Și atunci,
când sânge și războiul va fi egal, cum este în teritorii sfinte, veți cunoaște ce înseamnă urgia și atunci veți respecta durerea familiilor!”. Eu fac pedeapsă. Ei trebuie să fie conștienți că în ROMÂNIA existăm și trebuie să știe. Au făcut o șmecherie cu ziariști răpiți în IRAK: aia este o poveste ca și bombele chimice care nu există în IRAK. A fost o afacere. Noi, eu am să le arăt că existăm”;
,,L.F.I.: – Eu am să fac. Am să iau cameră… digital… am să încerc să fac instalație de sonorizare cu distorsionare de voce. Trebuie, și asta nu pot să fac dacă frații nu sunt de acord, un avertisment. În această țară sunt mulți muslem. Mulți muslem sunt amestecați cu românii și pot fi martirizați frați nevinovați. Eu sunt cu sufletul curat după ce trimit acest mesaj. Este o dată ce acest mesaj expiră și ei nu înțelege că ROMÂNIA nu are ce căuta cu pumnul ridicat către steagul semilunei, plătește, atunci fapte! Ideea mea și gândul meu e poate greșit. Foarte bun, hotărăște frații. Trebuie făcut un mesaj, bine gândit, bine regizat. Numai în 40 de secunde ei știe ce îi așteaptă pentru că mare este mânia. Eu pregătesc nu poze de TIMIȘOARA. Eu am cinci orașe și tot strategic, din punct de vedere psihologic. Viața românului nu are valoare pentru ei: efectul psihologic trebuie să fie mare.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce gândești tu? Spune! Cum ai spus, acolo, la student…
L.F.I.: – Tineret mult vorbește… mult… mult… O pedeapsă asupra student toată țara aude. Toată țara aude (…) Mai ales tineri (…)Eu am gândit…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi suntem cu tine. Spune ce ai gândit!
L.F.I.: – Eu am gândit că trebuie un mesaj de avertisment. Dacă ei ignoră acest avertisment… Eu știu că ei au să ignore mesajele, dar atunci vor și plăti prin mâna mea (…) Românii trebuie să știe că sunt părtași la o mare nedreptate și această nedreptate este furt (…) Fură viețile fraților noștri, care sunt martirizați, fură petrolul nostru și fură dreptul nostru de a fi egali cu ei și mult superiori față de creștini. Dacă religia creștină era religia adevărată, eu eram creștin 100%. Sângele meu m-a întors către religia adevărată și către judecata adevărată. Mulți tineri de vârsta mea – să transmiți fraților – nu îi interesează de credință (…) și nu îi interesează de credința fraților (…) Mie îmi pare rău de ce se întâmplă în lumea asta. Aroganța lor a ajuns la sfârșit. Datoria noastră, de buni credincioși, este să trimitem acest mesaj ROMÂNIEI.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Da. Tu trebuie să decizi pentru că aici tu ești…
L.F.I.: – Asta este ideea mea (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce îmi spui tu mie tot trimit (…)
L.F.I.: – Să le spui fraților că mai un pic vine banii și dacă nu sunt sigur pe frați de aici am să cer ajutor de afară. Dacă consider că frații de aici preferă compania kufr și să stea în păcat, ăia nu sunt frații mei. Și atunci am să cer ajutor de la frați (…) În trei oraș pedepsesc pe dușmani: în TIMIȘOARA, BUCUREȘTI și CRAIOVA”;
,,L.F.I.: – Transmite fraților că doresc să anunț un ultimatum pentru ROMÂNIA. Dacă ignoră (…) plătește”;
,,L.F.I.: – Frații trebuie să primească mesaj: un ultim avertisment și după aia vom lovi. Asta este o idee, să vedem ce zice și frații”.
– discuții purtate în data de 20.05.2006,
,,L.F.I.: – A picat conecția de internet. Eu nu țin aici nici în computer, nici în e-mail. Este curat. În server de ITALIA eu am acces, deschid, las informații, nu importă ce. Am să las o adresă 100% sigură: e forumul bosniac internațional. Acolo este chat, e-mail și acolo se vorbește strict de necesar între noi doi, între frați (…) Nici acela nu e sigur, dar față de e-mail, hotmail, yahoo…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce ai făcut?
L.F.I.: – Document, reparții, tot e pe capul meu (…) Eu numai singur sunt sâmbăta și duminica, cheile sunt la mine. Am chemat cu mașina om de încredere; el mă aduce, el mă așteaptă (…) Luni, la orele cinci sunt în Aeroportul TIMIȘOARA. Telefoanele sunt închise?
CETĂȚEAN STRĂIN: – (gesticulează din cap în sens afirmativ)
L.F.I.: – Ce trebuie de poze să fac?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Azi nu merge?
L.F.I.: – Sunt probleme în week-end, akhy.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu ai dus tu pe băiatul ăla… trimit tu face poză?
L.F.I.: – Nu intră. De ce? Vrei să-ți fac poză la sala de așteptare?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Acolo, intrare, ieșire (…)
L.F.I.: – Tot vreau să fac, să intru până la pistă și unde sunt bazinele de alimentare… și unde armată (…), strategic.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cum faci să intri?
L.F.I.: – Totul e să am intrare până în aeroport. Patronul rămâne la salonul de cafe și de acolo, cu mila lui ALLAH, se face tot. Eu am totul făcut deja în cap. Eu am încercat deja. Dacă poți intra în Aeroportul TIMIȘOARA cu cuțit și cu alte metale, kaine problem. Eu am încercat deja. Este sigur. Nu este limită la ce pot eu să fac. Cu încredere și curaj (…) Acum i-am lăsat pe toți baltă și am venit la tine. Tu ești mai important și cauza noastră mai importantă”;
,,CETĂȚEAN STRĂIN: – Ce gândești tu? Ce mesaj bun? Tu cunoști mentality aici (…)
L.F.I.: – „Dacă ROMÂNIA continuă agresiunea ei împotriva Islamului cu soldați în toate țările muslem (…) Dacă ROMÂNIA continuă să suporte politica americană și să ajute, dacă ROMÂNIA permite în continuare prizonieri muslim pe teritoriul ei, atunci ROMÂNIA o să plătească”
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cât durează facem asta?
L.F.I.: – O săptămână.
CETĂȚEAN STRĂIN: – De ce?
L.F.I.: – Pentru că în primul rând trebuie citit Coran. Trebuie trimis la sfârșit mesaj din Coran (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă ai mesaj, ce trebuie?
L.F.I.: – Caseta se pune pachet cu alt document, poștă, pentru Televiziunea Română.
CETĂȚEAN STRĂIN: – La net nu?
L.F.I.: – Și internet. În toate forumurile.
CETĂȚEAN STRĂIN: – La net cum poți să faci să ajunge la tot?
L.F.I.: – Trimit la un frate de afară, fratele de afară prin server proxy trimite pe cale de internet la trei emisiuni care sunt cu mare audiență națională. În aceeași zi la toți trei.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă tu trimiți direct nu se poate?
L.F.I.: – Nu. Nu am proxy sigur. 80% din serverele proxy sunt de la F.B.I. Eu sunt atât de inteligent… mult mai inteligent decât ei.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Și unde faci?
L.F.I.: – Cameră de subteran, de beci.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Unde?
L.F.I.: – Este. Ich habe. Frumos, o masă, un trepied, un aparat (…) trebuie văzut bine, clar (…) Inteligență, mai inteligent ca ei. Distorsionare de voce…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Distorsionare de voce ai?
L.F.I.: – Se face (…) Frați or să vadă pe BBC de la ROMÂNIA. Frații or să vadă pe știri, inclusiv pe CNN. Ăsta nu rămâne un mesaj fără efect. Ăsta nu e amenințarea unui prost, nu e amenințarea mafiei. Este un avertisment (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Faci plan!
L.F.I.: – O săptămână îmi trebuie. Frații trebuie să știe că într-o săptămână acest mesaj ajunge la televiziune, radio (…) și pe internet. Frații or văzut site-ul meu?
CETĂȚEAN STRĂIN: – (gesticulează afirmativ din cap)
L.F.I.: – Nu am putut să fac upgrade (…), serverele proxy pe care le folosesc au picat (…) anihilate. Până nu găsesc un server proxy făcut de hackeri… (…) Eu cu frații comunic prin internet”;
,,L.F.I.: – Spune fraților că este în TIMIȘOARA uzine mari.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Student…lângă centru.
L.F.I.: – Zona studenților. Centrul (…) Trebuie o mașină, imediat cumpăr (…) 150 de euro (…) O duc și o las acolo, plin. O să fie cadoul meu pentru ROMÂNIA (…) Ce punem înăuntru? O surpriză mare. Dacă ROMÂNIA a data de 30.08 nu este țara care trebuie să fie (…), pedeapsa se va bate asupra lor. Fără milă (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Mesaj e foarte important. Am nevoie de casetă.
L.F.I.: – Nu trimitem până nu vezi.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Eu trebuie să văd (…)
L.F.I.: – „În numele lui ALLAH cel milostiv și iertător. Sângele nevinovaților a ajuns până la cer. ROMÂNIA este părtașă la o coaliție a lui Satana. Soldații noștrii omoară femei, copii și oameni nevinovați. Dacă armata română nu se retrage din teritoriile muslmane, dacă Guvernul…” (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Trebuie să fii… (mimează o mască)
L.F.I.: – Cagula (…) În 45 de secunde nu trebuie să spun vorbe multe, dar să se
vadă hotărâre, curaj și fermitatea că după acest mesaj urmează și pedeapsa (…) Eu aștept acum din GERMANIA pistoale pentru mine și pentru frați care or să se pregătească alături de mine.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Vine de acolo?
L.F.I.: – Eu aștept bani să încep să cumpăr din Est arme.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu nu înțelegi un lucru: primul pas…
L.F.I.: – …e ăsta cu mesajul: „Dacă Guvernul continuă politica de omorât musulmani nevinovați, veți suporta mânia și pedeapsa” (…) Pe internet, numele este activ?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Da. Nu-mi trebuie pe internet!
L.F.I.: – Doar atât: OK. Tu trebuie să știi atunci că audio tape este gata (…) Acest mesaj se trimite la televiziune.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Eu plec HUNGARY.
L.F.I.: – Tu, exact același mesaj trimitem cumva la AL JAZEERA.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu, trimitem aici; AL JAZEERA, după.
L.F.I.: – OK (…) Politica lor e foarte tulbure. Este un bloc de comuniști, neocomuniști de mafioți. Cunosc, am ajuns până în Parlament… Este o parte de politică democrat, pro-occidental, pro-american. Este o parte pro-occidental, anti-american. Aceste mesaj este ca o explozie. Atunci ei o să fie în mare scandal (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi strategic lucrăm.
L.F.I.: – Eu am zis, trebuie formulat în 30 – 40 de secunde (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Uite hârtia, gândește… Cum faci?
L.F.I.: – „Bismilahir rahmanir rahim”.
CETĂȚEAN STRĂIN: – “Allahu Akbar!”
L.F.I.: – „Allahu Akbar! Către poporul român (…) Către Guvernul ROMÂNIEI și către mamele soldaților plecați în alte părți ale lumii. Sângele nevinovaților uciși de americani și de copiii voștri ajuns la ALLAH. Mânia noastră este mare. Un ultim mesaj către voi și către Guvernul vostru: retrageți armata română dintre țările musulmane, opriți-vă să ajutați nația diavolului care se folosește de voi! Dacă nu, zicem Sura cu 76: pedeapsa lui ALLAH va fi mare pentru voi. Acesta este mesajul nostru, soldații lui ALLAH, pentru voi, ROMÂNIA. ALLAH Ekber!” (…) Mare efect în țara asta. Acest mesaj ajunge până la Președinție. Poate vor ignora mesajul sau poate nu (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Efectul se vede la televizor.
L.F.I.: – Efectul va fi mare. Dacă românii ignoră, deja am pregătit (…) Categoric, probleme de logistică există, dar le rezolvăm. Iar pedeapsa, alegem: TIMIȘOARA, LUGOJ…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta este un test, o încercare. După asta, orice ai nevoie punem la dispoziție (…)
L.F.I.: – Trebuie cumpărat lunetă (…) La TIMIȘOARA urmează să studiez la partea din SOLVENT unde are tanc cu gaz (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Lunetă unde găsim?
L.F.I.: – Se găsește (…) Dacă nu cauți nu poți găsi.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Ideea e foarte bună. Se vede că tu ești specialist.
L.F.I.: – Ce fac eu singur nu face 1000 de români de ăștia. Efectul va fi atât de mare încât țara asta va fi în haos pentru că ei nu o să știe cine, ce, unde, când, câți, de unde sunt… (…) Dacă după acest avertisment ROMÂNIA continuă în
ignoranță (…) pedeapsa va fi mult mai mare.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Cu mila lui ALLAH.
L.F.I.: – (…) Am gândit până la capăt de viața mea. Eu și așa nu am de ce să trăiesc. Pot să ajut atâta vreme cât am viață.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu ești un soldat, trebuie război.
L.F.I.: – Jihad.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Jihad.
L.F.I.: – Am vorbit cu frații din BOSNIA, sunt supărați. Un general sârb este aici și nu este predat la tribunalul de război.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Aici?
L.F.I.: – În SERBIA, sârbii îl ascund. Se pare că începe, cu mila lui ALLAH, din nou pedeapsă peste sârbii care locuiește încă în SEBRENICA și care trbuie pedepsiți pentru șapte gropi comune din SEBRENICA , 6420 de muslem uciși (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi nu avem nevoie distrugem pe nimeni, noi facem avertisment.
L.F.I.: – Avertismentul e dat (…) ALLAH lasă loc până în ultima clipă de întoarcerea păcătosului (…) Tu ai să vez mesajul meu (…) Trebuie să fiu acoperit (mimează înfășurarea capului cu o eșarfă) (…) ca în BOSNIA. Ai văzut poze ce am arătat la frați pe internet?
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu.
L.F.I.: – Păcat, eu sunt acoperit acolo. Eu sunt deja… (mimează ținerea unei arme în mâini). Am luptat cu toate armele posibie. Știu să folosesc orice armă (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Eu în 27 vin aici.
L.F.I.: – Am nevoie de șapte zile pentru loc pregătit, filmat și – cel mai important – mesaj (…) Mesajul ăsta vine din suflet (…) Noi nu vrem bani, nu putem învia morții, dorim ca ei să se întoarcă la Islam.
CETĂȚEAN STRĂIN: – (…) Din partea cui?
L.F.I.: – Soldaților lui ALLAH. Alege din partea cui vrei tu. Întreabă frații, orice nume eu transmit (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – ALLAH este mare.
L.F.I.: – Și milostiv (…) Eu cer mila lui pentru această țară dacă ei, ca și SODOMA și GOMORA, întoarce spatele și la acest avertisment(…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Luni faci poze, numai foarte atent. Tu mergi la aeroport cu patronul. Un motiv…
L.F.I.: – Foarte bun, foarte inteligent (…) Am timp să aștept înainte jumate de oră, să mă plimb cu el, să arăt (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Foarte mult avem nevoie de tine (…)
L.F.I.: – Încă un mesaj vreau să transmit fraților: banii aceia or să vină. Vreau să vorbesc până la capăt. Arme, în Occident nu contează prețul, trebuie perfecțiune. Se găsește și aici în Est, dar nu sunt performante (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Nu este nevoie de arme performante. Pentru misiuni speciale este nevoie, cum ai spus tu.
L.F.I.: – Sniper.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Da.
L.F.I.: – Dinamit.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Trebuie să găsești și aici.
L.F.I.: – Găsești. Se fabrică (…) Ce se pune la calea ferată se pune cu clapă. Când trenul trece… (…) Depinde ce vor frații.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Prima dată trebuie atât: avertisment.
L.F.I.: – Eu așa am gândit.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi nu facem înainte de avertisment nimic (…)
L.F.I.: – Posibil este ca voia lui ALLAH să fie ca românii să se întoarcă la credință. Posibil ca tine mulți din acest avertisment, din sud de țară, care este nație turc, tatar, albanez, bosniacă, este nație de KIRKIZIA, din CRIMEEA moslem, din partea aia… UBEKISTAN, care sunt în zona port și a sudului, lipoveni, să se întoarcă mult la credință prin acest mesaj (…) La aeroport (…) intrarea e foarte grea. Aeroportul român de la TIMIȘOARA este păzit militar. Trebuie gândit bine (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă nu reușim facem poze, atunci cum reușim acolo facem ceva? Gândește-te! (…)
L.F.I.: – Facem poză.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă nu reușești, nu forța.
L.F.I.: – Facem. Deja am și gândit strategic (…) uite, acum ALLAH mă luminează. Cum ALLAH mi-a dat ideea de mesaj, în secunda asta am primit locul. Mare pedeapsă va fi și aici la TIMIȘOARA. Trimite fraților că se poate face TIMIȘOARA Aeroport. Trimite frațior noștrii că este în cercetare un loc foarte strategic pentru TIMIȘOARA (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Eu în 27 sau 26 sunt aici (…)
L.F.I.: – Eu deja pregătesc (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta este eroi ce faci tu.
L.F.I.: – Frații din toată lumea va judeca… și istoria va judeca (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Un avertisment ca ăsta trezește multă lume. Atunci slăbește puterea aici.
L.F.I.: – Sunt foarte slabi.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta e mai mult ca o explozie.
L.F.I.: – Efect psihologic.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Asta trebuie neaparat până în 27 făcut.
L.F.I.: – Eu mă bucur dacă frații or zis că e bine.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Noi suntem alături de tine (…)
L.F.I.: – Eu, carnet de mașină nu am acum.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Pentru ce?
L.F.I.: – Când las „surpriza”, în cazul la o oprire de rutină…
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu nu conduci.
L.F.I.: – Eu conduc.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Dacă te oprește nu e bine.
L.F.I.: – Păi vezi… Atunci automat pot să controleze (…) Pentru mine nu este altă cale decât jihad.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Atât (…)
L.F.I.: – Ce nu-mi place și ce sunt necăjit: aștept să-mi vină niște arme (…) Trebuie românii să vadă că în ROMÂNIA nu-i vorbă (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Pe lângă mesaj avem nevoie de poze.
L.F.I.: – O să rog frații, cu mila lui ALLAH, amânare să deschid contul de internet de la ITALIA (…) Eu nu pot să am acces. Am telefonat, este modemul ars. Modemul se repară (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu faci tot. Aparat bun ai?
L.F.I.: – De filmat? Nu am bun.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Lasă că aduc eu.
L.F.I.: – Te rog (…) Frații trebuie să știe: eu am în ROMÂNIA patru băieți, am ajutat la ei și le-am dat idee. Acum strică multe conturi de bani la americani (…)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Tu ai spus mașini cumpărăm (…)
L.F.I.: – Trebuie cumpărat mașină ieftină, numărul nu e important.
CETĂȚEAN STRĂIN: – Atunci noi avem nevoie de alt material. Ai spus că ăsta face, chimic…
L.F.I.: – (gesticulează în sens afirmativ)
CETĂȚEAN STRĂIN: – Face, după asta noi facem (…) Eu în 26 – 27 sunt la tine.
L.F.I.: – În 26 pregătim tot (…) Akhy, e foarte important să începem (…)”.
Ideile exprimate de către inculpatul L.F.I.și expuse în notele de redare la care am făcut referire mai sus au conexiune logică cu activitățile desfășurate de către acesta până la momentul reținerii sale.
Astfel, camerele de luat vederi situate în incinta Aeroportului Internațional ,,Traian Vuia” din Timișoara l-au surprins în noaptea de 22/23.05.2006 pe inculpatul L.F.I., care era însoțit de o altă persoană, identificată ca fiind martorul L.O.O., inculpatul având asupra sa un aparat de fotografiat digital cu care încerca să fotografieze.
Imaginile surprinse de camerele de luat vederi se află materializate pe CD-ul cu nr. 00120/23.05.2006 și au fost certificate pentru autenticitate în temeiul art. 91/3 alin. 2 și 3 C.p.p., prin procesul-verbal din data de 30.11.2006, urmând a fi folosite ca mijloc de probă în prezentul dosar.
Martorul L.O.O. a și confirmat faptul că cei doi se aflau la aeroport pentru a -l aștepta pe unul din patronii italieni ai firmei unde erau angajați amândoi, SC Presgom SRL Lugoj, iar inculpatul avea asupra sa un aparat de fotografiat cu care încerca să efectueze fotografii în zona aeroportului însă nu a reușit acest lucru întrucât aparatul nu funcționa corespunzător.
De altfel aparatul nu aparținea inculpatului ci al unui prieten comun al celor doi, martorul B.C., care în declarația sa confirmă faptul că i-a împrumutat inculpatului un astfel de aparat cu care acesta susținea că dorea să facă niște poze.
Deși inculpatul susține că prezența sa la aeroport era una strict pașnică, aspectele descrise mai sus, coroborate cu discuțiile purtate de acesta cu colaboratorul acoperit despre efectuarea de fotografii ,,în locuri strategice”, denotă preocuparea inculpatului de a pune la punct un plan riguros cu privire la declanșarea unui atac de natură teroristă pe raza municipiului Timișoara.
Matorul L.O.O. mai menționează că în seara de 22.05.2006, înainte de a se deplasa la aeroport, a mers, împreună cu inculpatul L.F.I., în Complexul Studențesc din Timișoara unde acesta din urmă a fotografiat Banca Română pentru Dezvoltare (și nu Bancpost cum din eroare menționează martorul), un alt loc aglomerat, posibilă țintă a unui atentat terorist.
Martorului i s-a părut puțin ciudată atitudinea inculpatului, însă la momentul respectiv nu a dat prea mare importanță acestui aspect.
Același martor, L.O.O. și-a amintit că l-a însoțit de două ori în localitatea Buziaș pe acesta, unde se întâlnea cu un cetățean ,,străin” – colaboratorul acoperit Al Fahad – și întrebându-l pe inculpat ce relație are cu acest cetățean i se răspundea de fiecare dată ,,strict secret” .
Martorul L.O.O. a mai arătat că, cu o săptămână înainte de a fi reținut inculpatul L.F.I.era altfel decât de obicei, respectiv abătut, necomunicativ și trist, stări care denotă preocuparea sa pentru ca planul diabolic pe care îl punea la cale să reușească.
Martorul B.C. a arătat la rândul său că i-a împrumutat în mai multe rânduri inculpatului calculatorul său personal (inculpatul îl folosea pe acesta pentru a încerca să transmită mesajul de amenințare), menționând că ultima oară când s-a întâmplat acest lucru inculpatul i-a solicitat să șteargă ceea ce a rămas în coșul de reciclare al computerului însă datorită modului în care este setat aparatul, coșul de reciclare nu a reținut nimic în memorie.
Astfel se explică faptul că, cu ocazia percheziției informatice efectuată asupra tuturor componentelor de calculator găsite și ridicate în urma percheziției domiciliare de la locuința martorului B.C., nu au fost identificate date care să intereseze prezenta cauză.
Menționăm faptul că în cursul lunii iunie 2006 inculpatul i-a adus la cunoștință colaboratorului acoperit faptul că intenționează să fabrice, cu ajutorul unui prieten chimist explozibil constând din azot combinat cu motorină și apă cu ajutorul căreia să declanșeze o explozie într-un loc aglomerat din Timișoara.
Inculpatul a afirmat că acel chimist este un individ prudent și totul urma să se facă prin intermediul său.
Pentru ca individul respectiv să ,,se apuce de treabă” inculpatul a solicitat colaboratorului, sub formă de împrumut ( până la obținerea de către acesta a banilor în urma revendicării imobilului) suma de 1000 Euro.
Colaboratorul i-a predat inculpatului într-o primă fază suma de 7.000.000 lei ROL și după câteva zile și suma de 20.000.000 lei ROL.
Ulterior inculpatul a afirmat că individul respectiv nu dorește să participe împreună cu el la realizarea exploziei și că în aceste condiții renunță la acest plan întrucât nu dorește să moară el sau colaboratorul ci trebuie să moară alți oameni.
Persoana despre care a făcut referire inculpatul nu a fost identificată pe parcursul cercetărilor, fiind posibil ca el însuși să fi intenționat să folosească acest gen de explozibil, pentru ca apoi să se răzgândească și să hotărască punerea în aplicare a altui plan, astfel cum se va arăta mai jos.
Revenind la preocupările inculpatului L.F.I. de a-și pune în practică planul pe care îl concepuse, acesta a afirmat către colaboratorul acoperit că intenționează să achiziționeze la un preț derizoriu un autoturism în care să plaseze două butelii de aragaz.
Autoturismul ar fi urmat să fie transportat și lăsat de către inculpat într-un loc aglomerat din Timișoara, cel mai probabil Complexul Studențesc.
Urma ca inculpatul să elibereze gazul din cele două butelii și, cu ajutorul unui telefon mobil alăturat buteliilor să efectueze un apel pe acesta de la distanță, ceea ce ar fi declanșat o explozie care să ucidă multe persoane și să provoace importante pagube materiale.
Deosebit de importantă în acest sens este afirmația făcută de L.F.I. către colaboratorul acoperit Al Fahad la data de 20.05.2006 și pe care o redăm din nou mai jos:
L.F.I.: – Zona studenților. Centrul (…) Trebuie o mașină, imediat cumpăr (…) 150 de euro (…) O duc și o las acolo, plin. O să fie cadoul meu pentru ROMÂNIA (…) Ce punem înăuntru? O surpriză mare. Dacă ROMÂNIA a data de 30.08 nu este țara care trebuie să fie (…), pedeapsa se va bate asupra lor. Fără milă (…)
O altă afirmație a inculpatului L.F.I.făcută la data de 03.05.2006 este, de asemenea, semnificativă și nu mai necesită nici un fel comentariu întrucât denotă clar ceea ce avea acesta de gând:
L.F.I.: – Sunt trei baze care le știu. Eu un an de zile cât am fost în armata română zi și noapte i-am studiat (…) Acum pot vorbi și scrie în engleză, română, italiană ca să ajung lângă ei, ca să îi pot lovi. Omor 10.000 de români…
Pentru a pregăti în vederea punerii în aplicare a planului său, în ziua de 24.06.2006 inculpatul L.F.I.a achiziționat dintr-un loc aflat în zona gării din Lugoj două recipiente vechi tip butelie de aragaz, pline cu gaz.
La data de 27.11.2006 inculpatul L.F.I.a condus ofițerii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara exact la locul de unde cumpărase aceste butelii, persoana indicată de către acesta ca fiind cea de la care a achiziționat buteliile, C.L., ne mai amintindu-și însă acest aspect, ceea ce de altfel este normal și nu prezintă relevanță.
Inculpatul a transportat cele două butelii la locuința situată pe str. …..din Lugoj și le-a lăsat acolo până a doua zi 25.06.2006.
În ziua de duminică 25.06.2006 inculpatul L.F.I. s-a preocupat și a reușit achiziționarea unui autoturism Renault 18, de culoare albastru, cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU, an de fabricație 1979.
Astfel, autoturismul aparținea martorului M.I.V. din Buziaș care îl achiziționase în urmă cu 2 ani de la o persoană P.I.D. însă nu definitivase formalitățile de radiere și înscriere pe numele său a autoturismului.
Prin intermediul martorului B.I., mecanic auto la service-ul ACR din Buziaș, pe care îl rugase să-i găsească un potențial cumpărător, acesta a intrat în legătură cu inculpatul L.F.I..
Conform declarației martorului B.I., în jurul orei 11,00 în service a apărut inculpatul L.F.I., care era foarte insistent și se grăbea să-i repare autoturismul care stătuse mai mult timp într-o parcare în stare de nefuncționare.
Inculpatul afirma că este din Craiova și că are nevoie de mașină în agricultură.
Inculpatul L.F.I.s-a înțeles cu martorul M.I.V. cu privire la vânzarea-cumpărarea autoturismului pentru suma de 4.500.000 lei ROL și 100 Euro.
De față cu martorul B.I. cei doi au încheiat și un contract de vânzare-cumpărare olograf, contract în care inculpatul s-a prezentat ca purtând numele P.P., iar suma trecută în contract era de 250 Euro ( a se vedea Vol. I – fila 170).
Întrucât autoturismul necesita mai multe reparații, mecanicul auto a efectuat un necesar de materiale pe care inculpatul le-a și cumpărat – ulei, garnitură de chiulasă, filtru, inele cilindri, garnituri. Plata reparațiilor, în sumă de 140 RON a fost însă achitată de martorul M.I.V., eliberându-se în acest sens factura fiscală nr. 5371510/25.06.2006 și chitanța aferentă nr. 1384208/25.06.2006, aflate în copie xerox la fila 169 din Vol. I.
Inculpatul a lăsat autoturismul în curtea service-ului și s-a întors după acesta în jurul orei 17,00 însă reparațiile nu erau încheiate. Inculpatul a revenit în jurul orei 19,00, a încercat mașina, care funcționa, și a plecat.
În ziua de luni 26.06.2006, în jurul prânzului inculpatul L.F.I.s-a deplasat la adresa din Lugoj, str. Huniade nr. 7, ….., unde își are reședința martorul C.F.S., un prieten de-al inculpatului.
În această locuință s-a aflat și martorul B.C., un alt prieten de-al inculpatului.
Martorul B.C., absolvent al facultății de Cibernetică și Informatică-Economică în anul 2006 a fost rugat de către inculpatul L.F.I., având în vedere că se pricepe la electronică, să-i realizeze sau să-i adapteze un dispozitiv de aprindere, fără a-i explica însă la ce îi va folosi.
Conform declarației martorului B.C., anterior, cu puțin timp înainte inculpatul l-a contactat telefonic de pe un telefon mobil cu numărul 0728.411.963 (cartelă telefonică Connex pe care inculpatul o achiziționase cu o zi înainte) pe telefonul său cu numărul 0744.663…., spunându-i că trece pe la el pentru a-i realiza dispozitivul de aprindere despre care îi pomenise deja.
Afirmația martorului este susținută de desfășurătorul apelurilor telefonice efectuate de la postul mobil 0728.411…. pus la dispoziție de Vodafone România SA și transmis acestui serviciu cu nr. 9504/08.07.2006.
Conform acestuia la data de 26.06.2006 la ora 13:33:08 între numerele 0728.411…. și 0744.663…. s-a purtat o convorbire având o durată de 28 de secunde.
Într-adevăr, astfel cum am menționat, inculpatul i-a adus martorului B.C. un telefon mobil marca ,,Motorola” și un telefon mobil marca ,,Alcatel” , precum și un aprinzător electric de culoare roșie marca ,,Igniter”, solicitându-i ca pe unul din aceste telefoane să îi realizeze, cu ajutorul aprinzătorului de aragaz, un dispozitiv de aprindere.
Martorul B.C. a reușit să realizeze legătura dintre telefonul mobil marca ,,Motorola” și aprinzător, i l-a predat inculpatului, care a părăsit apartamentul.
Fiind audiat la data de 27.06.2006 cu privire la activitatea sa martorului B.C. i-a fost prezentat dispozitivul realizat la insistențele inculpatului L.F.I. și a recunoscut acest dispozitiv ca fiind cel pe care l-a făcut.
Dispozitivul exploziv improvizat, găsit asupra inculpatului L.F.I.cu ocazia reținerii sale, astfel cum vom detalia mai jos este înregistrat în registrul de corpuri delicte al acestui serviciu la poziția nr. 4/5 și alături de alte corpuri delicte va însoți dosarul la instanța de judecată.
Cu privire la activitatea lui B.C. apreciem că din analiza materialului probator existent la dosar nu rezultă că în sarcina acestuia s-ar putea reține comiterea infracțiunii de complicitate la tentativă de terorism, comisă de către inculpatul L.F.I..
În acest sens apreciem că martorul B.C. nu a fost nici o clipă conștient de faptul că inculpatul L. F. I. ESCH ar putea fi capabil să folosească dispozitivul pe care i l-a realizat la săvârșirea unui atentat terorist.
Deși din lecturarea declarațiilor martorilor B.C., C.F.S., U.A.I. și B.C., (toți prieteni cu inculpatul), S.C. (unul din patronii firmei la care lucra inculpatul) ca și din declarația mamei inculpatului L.E. rezultă că inculpatul nu ascundea afinitatea sa pentru ideile promovate de religia islamică și că acesta vorbea de multe ori, conform spuselor lor ,,aberații” (ex: despre explozibil, despre aruncarea unor clădiri în aer pentru a pedepsi țiganii care violează femei), nici unul dintre aceștia nu s-a putut duce cu gândul atât de departe încât să conceapă că vreo dată inculpatul ar putea să pună în aplicare un atentat terorist.
Acesta este și motivul pentru care apreciem că, raportat la latura subiectivă a martorului B.C., acesta nu a realizat deloc ce ar putea face inculpatul cu dispozitivul pe care i l-a solicitat și, evident, nici consecințele acțiunii sale.
Considerându-l pe inculpatul L.F.I., ca pe o persoană care fabulează, vorbește mult și face puțin, la fel ca toți cunoscuții săi, martorul B.C. a greșit în aprecieri, ca de altfel toți ceilalți însă acest aspect nu poate conduce la tragerea sa la răspundere penală.
Având în vedere cele expuse, urmează ca prin prezentul rechizitoriu, față de B.C. să se dispună neînceperea urmăririi penale.
Martorul B.C. a fost sincer pe tot parcursul urmăririi penale, a susținut adevărul în sensul celor descrise mai sus.
Cu privire la dispozitivul de aprindere realizat de B.C. inculpatul L.F.I.a negat în permanență orice fel de legătură a sa cu acest dispozitiv motiv pentru care la data de 01.11.2006 între inculpat și martor a fost efectuată o confruntare, ocazie cu care fiecare dintre aceștia și-a menținut punctul de vedere propriu.
Revenind la activitățile derulate de către inculpatul L.F.I.în orele premergătoare reținerii sale, astfel cum am arătat, în ziua de 24.06.2006 acesta a transportat buteliile pe care le cumpărase pe str. Oltului nr. ….
În ziua de luni 26.06.2006, având în vedere că achiziționase cu o zi în urmă autoturismul Renault 18 cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU (pe care îl dusese din nou la reparat în service în dimineața aceleiași zile de luni 26.06.2006) inculpatul L.F.I.l-a contactat în zona gării din Lugoj pe martorul E.I.M., taximetrist, căruia i-a solicitat să îl transporte până în Buziaș, unde se afla autoturismul.
Martorul a fost de acord, însă înainte de a se deplasa spre Buziaș, inculpatul L.F.I.i-a cerut martorului E.I.M. să se deplaseze cu taximetrul până la locuința sa de pe str. Oltului nr. ….
De acolo inculpatul a revenit cu cele două butelii de aragaz pe care le-a așezat în mașină, pe o pătură, pentru a evita murdărirea acesteia. De pe str. Oltului nr. .. martorul l-a transportat pe inculpat până la atelierul auto ACR din localitatea Buziaș, inculpatul coborând și ducând buteliile în incinta atelierului.
Martorului E.I.M. nu i s-a părut nimic suspect în comportamentul inculpatului singura diferență fiind că spre deosebire de alte ocazii în care îl transportase în diverse locuri, inculpatul i-a achita contravaloarea cursei înainte de a ajunge la destinație, spunându-i că el este de omenie.
Întrebat fiind de martor ce face cu cele două butelii, inculpatul a răspuns că și-a cumpărat o mașină și că le folosește la efectuarea unor operații de sudură la autoturismul respectiv.
Într-adevăr autoturismul era în service și conform declarației martorului B.I., mecanicul auto, L.F.I.era agitat și nerăbdător să plece cu autoturismul.
Întrebându-l pe inculpat unde vrea să ajungă cu mașina acesta i-a răspuns că vrea să ajungă la Craiova, unde locuiește, apoi a spus că se întâlnește cu un prieten din Craiova, care vine să-l ajute să ducă mașina acolo. Ceea ce i s-a părut suspect martorului B.I. a fost că inculpatul a afirmat că acest prieten vine din Timișoara, că acesta a rămas să cumpere ceva și că trebuie să se întâlnească cu el în parcare în comuna Chevereșu Mare. Întrucât comuna Chevereșu Mare se află în drum spre Timișoara iar pentru a ajunge la Craiova ar fi trebuit să se deplaseze spre Lugoj adică în sens exact invers, inculpat a fost chestionat de către martor cu privire la acest aspect, însă nu i s-a răspuns.
Întrucât este și instructor auto, martorul B.I. a realizat că este posibil ca inculpatul să nu posede permis de conducere și l-a întrebat pe acesta cine va conduce autoturismul, răspunzându-i-se că nu este treaba sa.
La puțin timp inculpatul L.F.I.a părăsit service-ul la volanul autoturismului.
Conform declarației aceluiași martor B.I., deși autoturismul era vechi în urma reparațiilor pe care le-a efectuat acesta era apt din punct de vedere tehnic să circule pe drumurile publice.
Discuțiile dintre inculpatul L.F.I. și martorul B.I., care arată contradicții în gândirea și explicațiile inculpatului, denotă de fapt o stare de agitație a acestuia din urmă, explicabilă prin aceea că ajunsese aproape de punctul final al planului pe care îl concepuse, respectiv acela de a transporta autoturismul într-un loc cât mai aglomerat din Complexul Studențesc din Timișoara, de a deschide gazul din cele două butelii aflate în autoturism și, cu ajutorul unui telefon, de la distanță să apeleze telefonul mobil aflat în dispozitivul artizanal realizat de martorul B.C., în urma apelului efectuat urmând ca telefonul mobil din dispozitiv să transmită un impuls aprinzătorului electric de care era atașat, aprinzător care să emită o scânteie, suficient ca în contact cu gazul și oxigenul aflate în habitaclul autoturismului, să declanșeze o explozie de proporții cu efecte nebănuite asupra factorilor umani și materiali din mediul înconjurător.
Menționăm că întreaga activitate desfășurată de inculpatul L.F.I.și care a fost descrisă în paginile de mai sus a fost monitorizată și ținută sub strictă observație de către procurorii din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara și lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara.
În jurul orelor 17,00, inculpatul l-a anunțat pe colaboratorul acoperit Al Fahad că totul este pregătit, stabilind să se întâlnească în prima parcare după Buziaș, în direcția Timișoara.
Inculpatul a ajuns, conducând autoturismul Renault 18 de culoare albastru cu numărul de înmatriculare TM-08-POU la o parcare improvizată situată la circa 300 m de indicatorul de intrare în orașul Buziaș, pe drumul județean 592 Km 31, loc la care a ajuns și colaboratorul acoperit.
Faptul că inculpatul a condus autoturismul mai sus menționat fără a poseda permis de conducere pe drumurile publice, respectiv pe raza orașului Buziaș ( a se vedea adresa nr. 43942/29.11.2006 a Instituției Prefectului Județul Timiș conform căreia L.F.I. nu figurează ca posesor al permisului de conducere), atrage reținerea în sarcina sa, pe lângă infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004, și a săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În baza unei proceduri prestabilite pusă la punct de către procurori și polițiști, la ora 18,45 s-a intervenit, procedându-se la reținerea celor doi, respectiv inculpatul L.F.I.și colaboratorul acoperit Al Fahad.
În prezența martorilor asistenți G.F. și D.M.C., forțele DPIR au asigurat perimetrul, în sensul că au fost blocate ambele sensuri de circulație pe o rază de 400 m., iar specialiștii din cadrul Serviciul Român de Informații – Secția Timiș au procedat la cercetarea amănunțită a autoturismului Renault 18 de culoare albastru cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU.
Astfel, sub bancheta din spate a autoturismului s-au găsit așezate două butelii de aragaz pline cu gaz, așezate cap la cap, iar între acestea se afla un dispozitiv format dintr-un telefon mobil marca ,,Motorola” de culoare verde, atașat de un aprinzător de aragaz de culoare roșie marca ,,Igniter”, acesta fiind prevăzut cu două baterii, una de culoare albastră și una de culoare verde.
Telefonul mobil și aprinzătorul de aragaz erau conectate prin intermediul a două fire unul de culoare albastră și unul de culoare roșie, prinse împreună cu mai multe rânduri de scotch de culoare roșie și incoloră, telefonul fiind activ și având afișat pe ecran ,,Connex”.
Totodată pe telefon s-a putut observa un led de culoare verde care ilumina intermitent.
Buteliile, cele care fuseseră achiziționate de către inculpatul L.F.I., precum și dispozitivul explozibil artizanal, cel pe care martorul B.C. îl fabricase la insistențele aceluiași inculpat L.F.I. fuseseră așezate în modalitatea descrisă mai sus de către inculpat cu puțin timp înainte de momentul reținerii sale.
Momentele reținerii și ale cercetării la fața locului sunt materializate atât pe suport de hârtie – procesul-verbal de constatarea infracțiunii din 26.06.2006 – cât și în planșe fotografice și pe suport electronic – CD – toate aflate la dosarul cauzei.
La controlul corporal efectuat asupra inculpatului L.F.I. au fost descoperite următoarele:
– un cuțit de culoare neagră cu lama de aproximativ 20 cm și mâner de culoare verde tip vânătoresc;
– un telefon marca ,,Alcatel” 511 de culoare gri (telefonul personal al inculpatului de pe care acesta ar fi intenționat să efectueze, de la distanță, apelul care să inițieze declanșarea exploziei);
– un talon auto cu seria 002711305 aparținând autoturismul TM – 08-POU;
– o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 1840859 pe numele P.I.D.;
– un contract de vânzare-cumpărare scris de mână, încheiat între M.I.V. în calitate de vânzător al autoturismului TM – 08 – POU și P.P. în calitate de cumpărător;
– o rovignetă seria B03136495 și un bon fiscal Lukoil;
– un bilet de culoare verde având inscripții ,,B.I. ACR Buziaș 0748866173 Nelu”;
– o cartelă Romtelecom.
Toate bunurile descrise mai sus, cu excepția contractului de vânzare-cumpărare, care este filă la dosarul de urmărire penală, sunt înregistrate în registrul de corpuri delicte la poziția nr. 4/2006 al acestui serviciu și vor însoți prezentul dosar la instanța de judecată.
Prin procesul-verbal încheiat la data de 26.06.2006, în prezența martorilor asistenți G.F.N. și D.M.C., autoturismul Renault 18 de culoare albastru metalizat cu numărul de înmatriculare TM-08-POU an de fabricație 1979, seria ACRE151317I0011 cu număr de identificare 13400090148913 a fost ridicat în baza prevederilor art. 96 C.p.p. și sigilat cu sigilul MI 26684, depus în curtea auto a IPJ Timiș și urmează a fi depus la dispoziția instanței de judecată care urmează să dispună confiscarea acestuia.
De menționat că prin adresa nr. 195/13.09.2006 SC Auto Europa SRL Timișoara a transmis că în urma verificării autovehiculului Renault în cauză s-a constatat că sistemul de alimentare original al acestuia a fost by-pasat și s-a realizat alimentarea artizanală a autovehiculului iar acesta era apt din punct de vedere al alimentării cu combustibil să circule pe drumurile publice.
Prin același proces-verbal încheiat la data de 26.06.2006, în baza acelorași prevederi legale au fost ridicate cele două recipiente tip butelie de aragaz, precum și dispozitivul explozibil improvizat constând din telefonul mobil și aprinzătorul electric.
Cele două recipiente tip butelie de aragaz au făcut obiectul unor analize în vederea întocmirii unui raport de expertiză fizico-chimică despre care vom aminti mai jos, după care au fost sigilate cu sigiliul MI nr. 26684 și se află la sediul BCCO Timișoara la dispoziția instanței de judecată care urmează să dispună confiscarea acestora.
Cu privire la dispozitivul explozibil improvizat acesta a făcut, de asemenea obiectul unei constatări tehnico-științifice și apoi a fost înregistrat în registru de corpuri delicte al acestui serviciu la nr. 4/5/2006 și urmează a însoți dosarul.
După surprinderea și reținerea inculpatului L.F.I., în cauză au fost dispuse și efectuate, în baza unor autorizații legal emise de Curtea de Apel Timișoara, mai multe percheziții domiciliare simultane.
Dintre acestea amintim percheziția domiciliară efectuată la reședința inculpatului L.F.I., situată în municipiul Lugoj pe str. Oltului nr….
Percheziția a fost efectuată în baza autorizației nr. 8/22.06.2006, emisă de Curtea de Apel Timișoara și a Ordonanței nr. 77/D/P/2005 din 26.06.2006 a DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara.
Cu ocazia acestei percheziții, în prezența a doi martori asistenți, au fost găsite următoarele bunuri aparținând inculpatului L.F.I.:
– o felicitare adresată lui L.F.I.
– o casetă audio de culoare albastru având inscripții în limba arabă;
– broșură – O ierarhie a celor mai influente persoane din istorie;
– un buletin de identitate pe numele Magu Daniel-Cosmin;
– un calendar religios 2004;
– certificat de garanție a unui calculator Davio Gamer V3 produs de SC Complet Electro Serv SA nr. 22404
– o bucată de hârtie având inscripționate mai multe nume și numere de telefon;
– o carte intitulată Cartea Rugăciunii;
– două fotografii tip buletin, o fotografie mijlocie înfățișându-l de L.F.I.și o fotografie 9/13 înfățișându-l pe L.F.I. alături de o altă persoană;
– o broșură intitulată ,,Cele care s-au căit”;
– o broșură intitulată ,,Apa și rolul ei în coloritul rocilor”;
– două broșuri ,,Ashour postul” nr. 10, editată de fundația TAIBA;
– broșură intitulată Sharian – Calea spre Allah;
– o broșură intitulată Islamul azi nr. 6 editată de fundația Taiba România;
– carte intitulată Islam – Credință și învățături;
– broșură ,,Coranul uimitor” nr. 17 de Gary Miller;
– un obiect înțepător – tăietor la ambele capete având în mijloc un mâner de culoare galbenă, lungime 21,5 cm; cuțit din metal alb, lungime 32,5 cm; teacă din piele neagră, cu ținte galbene, lungime 35 cm;
– una cutie plastic cu inscripții colorate, în limba arabă, conținând un număr de 18 (optsprezece) casete audio și o bucată de hârtie cu inscripții arabe, explicând conținutul casetelor (versete din Coran);
– carte intitulată Coranul cel sfânt
– pernă și covoraș de culoare verde cu cusături cu fir auriu;
– macetă (sabie) cu teacă, lungime aproximativ 80 cm.
Toate bunurile descrise mai sus au fost ridicate și înregistrate în registrul de corpuri delicte al acestui serviciu despre care am făcut vorbire și vor însoți prezentul dosar la instanța de judecată, urmând ca aceasta să dispună cu privire la respectivele bunuri. Apreciem că bunurile găsite cu ocazia efectuării percheziției domiciliare amintită întăresc și arată, pe de o parte, afinitatea inculpatului față de religia islamică, pe care însă a înțeles-o greșit, iar pe de altă parte o latură aparte a personalității acestuia și anume înclinația spre violență.
O altă percheziție domiciliară efectuată în 27.06.2006 este cea de la reședința martorului C.F.S., situată în Lugoj, str. Huniade nr. 7,….
Aceasta s-a efectuat în baza încheierii nr. 6/27.06.2006 a Curții de Apel Timișoara și a Ordonanței nr. 77/D/P/2005 din data de 27.06.2006 a DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara.
Cu ocazia percheziției la această locație au fost identificate și ridicate o serie de componente de calculator.
De menționat că, sesizând apariția organelor de poliție pentru efectuarea percheziției, martorii C.F.S. ioloca Florin-Silviu și U.A.I., aflați în locuință, au aruncat pe fereastra apartamentului mai multe componente de calculator, găsite și ridicate de organele de poliție.
În baza autorizației nr. 4 din 09.08.2006 emisă de Curtea de Apel Timișoara și a Încheierii nr. 3 din aceeași dată, organele de poliție din cadrul BCCO Timișoara, delegate în cauză, au efectuat percheziție informatică cu privire la aceste componente.
O parte din bunuri au fost restituite martorului C.F.S., iar o altă parte, despre care există suspiciunea că ar putea face obiectul unor infracțiuni de natură informatică (care nu au legătură cu prezenta cauză, dar explică precipitarea și aruncarea acestora pe fereastră la sosirea organelor de poliție) vor face obiectul unui dosar separat în urma autosesizării BCCO Timișoara.
Ceea ce are legătură cu prezenta cauză este faptul că percheziția informatică asupra unui hard-disk găsit la locuința lui C.F.S. a descoperit că expresia aynan_abger2000-căsuța de e-mail utilizată de inculpatul L.F.I.- a fost descoperită de 518 ori, dintre care de 28 de ori în fișiere situate pe partiția cu numele ,,hda2” iar de 490 de ori în spațiul nealocat vreunui sistem de operare.
Expresia www.torro.4t.com- site-ul creat și utilizat de către inculpatul L.F.I., aspect amintit în prima parte a prezentului rechizitoriu a fost descoperită o dată, expresia Allah a fost descoperită de 101 ori iar expresia selam alikum a fost descoperită de 10 ori.
Aceste descoperiri demonstrează faptul că inculpatul este cel care a purtat pe internet convorbirile cu investigatorul sub acoperire cu identitatea informatică ameer_hakim și că a fost utilizatorul site-ului www.torro.4t.com.
De altfel aceste aspecte sunt confirmate de către martorul C.F.S., care menționează că inculpatul avea acces la calculatorul său însă nu cunoaște felul în care îl utiliza, și chiar recunoscute de către inculpat însuși, cu precizarea acestuia că site-ul nu a fost creat de el ci de o altă persoană, el doar descoperindu-l întâmplător.
Afirmația din urmă făcută de către inculpat nu poate fi luată în considerare având în vedere, pe de o parte informațiile furnizate de organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale pe care le-am descris la început, iar pe de altă parte coincidența mult prea puternică între denumirea site-ului și porecla sub care este cunoscut inculpatul L.F.I.de către absolut toți apropiații săi și chiar de persoane mai puțin cunoscute, aceea de ,,Toro”.
Pentru documentarea întregii activități infracționale desfășurată de către inculpatul L.F.I.și pentru stabilirea cu exactitate a întregii stării de fapt, în cauză au fost efectuate rapoarte de constatare tehnico-științifică și de expertiză fizico-chimică asupra dispozitivului format din telefonul mobil ,,Motorola” și aprinzătorul electric pentru aragaz tip ,,Igniter” asupra telefonului mobil marca ,,Alcatel”, precum și asupra celor două recipiente tip butelie de aragaz și a gazului petrolier lichefiat conținut în acestea.
Întreaga activitate a fost coordonată de către specialiștii delegați ce activează în cadrul DIICOT – Structura Centrală, domnii col. prof. univ. dr. ing. Octavian Orban și col. ing. Grădinaru Dorel.
Prin Ordonanța nr. 77/D/P/2005 din 05.07.2006 și completarea acesteia din 13.09.2006 a DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice având următoarele obiective:
dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional;
dacă dispozitivul pus la dispoziție poate iniția amestecul format din
aer și gazul rezultat ca urmare a scurgerii din butelie;
estimarea efectelor exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective
aflate în zona acestuia;
realizarea unui dispozitiv similar în vederea efectuării unui experiment judiciar care să determine efectele exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective (clădiri, personal) aflate în zona autoturismului Renault 18.
Cu ajutorul raportului de expertiză fizico-chimică nr. 6500/15.09.2006 privind caracteristicile de explozivitate ale gazului petrolier lichefiat (gazului pentru aragaz) întocmit de Insemex Petroșani, a determinării cifrei octanice a benzinei conținute în rezervorul mașinii Renault la momentul arestării, de către SC Petrom SA a raportului de examinare nr. 01/77-15.09.2006 întocmit de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale Timișoara, a raportului tehnic nr. 358/2006 a ICPE București care a examinat dispozitivul de inițiere, specialiștii din cadrul DIICOT – Structura Centrală au întocmit raportul de constatare tehnico-științifică aflat în Vol. III din prezentul dosar.
Suplimentar, s-au mai desfășurat și alte activități care au constat în achiziționarea unei mașini de aceeași marcă și tip cu cea folosită de inculpat în momentul arestării, achiziționarea a două butelii de aragaz de la același centru de distribuție de la care inculpatul a cumpărat buteliile, redactare, avizarea – de către conducerea DIICOT – Structura Centrală – a Procedurii Operaționale PO – D/P/77-05 intitulată ,,Modul de lucru pentru desfășurarea experimentului tehnico științific din cauza penală 77/D/P/2005”, cu numărul 3618/06, care ulterior a fost prelucrată cu factorii implicați, precum și achiziționarea a 41 de litri de benzină cu cifra octanică 95.
În baza tuturor determinărilor efectuate de organele de specialitate amintite mai sus, la data de 05.10.2006, în incinta poligonului de experimentări al M.Ap.N. din localitatea Jegălia, jud. Ialomița și în prezența inculpatului L.F.I., asistat de avocatul din oficiu Laurențiu Gorun din cadrul Baroului de avocați București precum și a doi martori asistenți, a fost efectuat un experiment judiciar, cu scopul de a efectua o reproducere artificială privind modul de dispunere și utilizare a dispozitivului explozibil improvizat găsit cu ocazia constatării infracțiunii săvârșită de inculpatul L.F.I., verificarea rezultatelor concluziilor teoretice decelate în rapoartele întocmite de Insemex Petroșani și ICPE București.
Activitatea în sine a reprezentat o reconstituire parțială, potrivit art. 130 alin. 1 din C.p.p.
Raportul de constatare tehnico-științifică a determinat în urma unor calcule și analize complexe și riguroase următoarele concluzii:
dispozitivul pus la dispoziția specialiștilor este funcțional; la
apelarea telefonului mobil aprinzătorul electric de aragaz produce un arc electric;
dacă amestecul format din gaz de aragaz și aer are concentrația
între 1,9 și 10,8%, atunci dispozitivul pus la dispoziție îl poate iniția;
– efectele exploziei depind de timpul după care se face inițierea și de intensitatea impulsului inițial.
Efectele produse de explozia autoturismului sunt de natură indirectă și directă.
În categoria efectelor indirecte, incomensurabile, intră groaza și panica care apar la astfel de evenimente iar în categoria efectelor directe se pot enumera: vătămările fizice corporale datorate căldurii degajate de reacție, proiecțiilor de fragmente și undelor de șoc, iar asupra celorlalte tipuri de obiective incendiile și distrugerile produse de proiecția de fragmente și de unda de șoc.
De menționat că ipoteza principală care a stat la baza calculului supra presiunii din frontul undei de șoc a fost efectul maxim pe care ar putea să-l producă detonația amestecului gazos din habitaclul mașinii când acesta ar fi ajuns între limitele de detonabilitate concomitent cu explozia unei sau ambelor butelii;
– dispozitivul de inițiere format din telefonul Motorola interconectat cu aprinzătorul de aragaz prin intermediul a doi conductori, poate amorsa o atmosferă explozivă ce conține un amestec format din maxim 10,8% gaz de aragaz și restul aer; telefonul Alcatel 511 este funcțional și cu el se poate apela orice telefon mobil, deci și cel din compunerea dispozitivului de inițiere;
– SC ICPE SA – DICPE București a realizat un dispozitiv care avea aceeași parametri tehnico-funcționali ca cel pus la dispoziție drept referință și cu care a fost inițiată atmosfera explozivă creată în habitaclul autoturismului Renault 18.
Experimentul efectuat în cauză a condus la distrugerea autovehiculului, a buteliilor și a dispozitivului de inițiere precum și la răspândirea de urme materiale pe o suprafață cu diametrul de circa 30 de m, respectiv plafonul autovehiculului la o distanță de 27,70 m de autoturism precum și alte urme materiale.
Urmele materiale rezultate în urma detonării, modul de dispersare a acestora, distanțele la care s-au găsit precum și starea lor fizică și chimică sunt descrise în raportul de constatare întocmit de specialiști.
Întreaga desfășurarea a evenimentului este fixată pe suport magnetic audio-video, respectiv 2 CD-uri ce sunt atașate la dosar.
De asemenea, pentru înțelegerea mai exactă a modalității în care s-a procedat, cu respectarea strictă a experimentului judiciar, s-a procedat la transcrierea discuțiilor de pe suportul magnetic, purtate între procuror și inculpat.
Toate activitățile descrise mai sus se regăsesc în Vol. III din prezentul dosar și demonstrează efectele incomensurabile pe care le-ar fi putut avea acțiunea pusă la cale de către inculpatul L.F.I. dacă acesta ar fi avut ocazia.
Persoana inculpatului:
Inculpatul L.F.I.are antecedente penale care coroborate cu infracțiunile săvârșite în prezenta cauză atrag starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a C.p., astfel acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 100 din 08.02.2005 a Judecătoriei Lugoj la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 293 alin. 1 C.p.
În cursul lunii iulie 2006 inculpatul L.F.I.a fost expertizat din punct de vedere medico-legal psihiatric la Institutul de Medicină Legală prof. Mina Minovici București. Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatric nr. A1/8032/21.07.2006 comisia formată dintr-un medic primar legist și doi medici primari psihiatru au stabilit că inculpatul L.F.I.nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, astfel încât acesta a avut discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat în prezentul dosar.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul L.F.I.a adoptat o atitudine de negare a faptelor sale, încercând să acrediteze ideea că tot ceea ce i s-a întâmplat s-a datorat unei înscenări puse la cale de către serviciile secrete, poliție și parchet, înscenare la care au participat investigatorul sub acoperire Dragomir Marius și colaboratorul sub acoperire Al Fahad.
Astfel cum am descris în prezentul rechizitoriu, cei doi au fost introduși în cauză în mod legal și perfect justificat și nu au făcut altceva decât să ajute organul de urmărire penală să descopere ce se afla de fapt în spatele personalității inculpatului și ce ascundea în realitate acesta. Faptul că activitățile derulate în prezentul dosar nu sunt nici pe departe rodul unei înscenări rezultă din analiza atentă și riguroasă a întregului material probator existent la dosar.
Inculpatul a ales ca mod de a se apăra varianta conform căreia a cumpărat autoturismul și cele două butelii pentru a încerca să monteze pe autoturism o instalație de alimentare cu gaz cu ajutorul căreia să poată circula mai ieftin.
Această variantă de apărare nu poate fi luată în considerare întrucât la atelierul auto ACR din Buziaș nu s-a pus niciodată problema montării vreunei instalații de gaz pe respectivul autoturism.
Mai mult inculpatul prezintă variante diferite cu privire la modul în care urma să folosească acest autoturism, respectiv că l-ar folosi în interes personal sau că ar fi urmat să-l facă cadou unui unchi din Oltenia.
Inculpatul nu găsește însă nici o explicație cu privire la modul în care au fost găsite cele două butelii în autoturism, încercând din nou să acrediteze ideea că acestea ar fi fost puse acolo de către colaboratorul sub acoperire.
Acesta însă nu a avut fizic acces la cele două butelii de aragaz în momentele premergătoare reținerii, butelii pe care de altfel inculpatul însuși le-a dus în service-ul în care se afla mașina cu ajutorul taximetrului condus de martorul E.I.M.
O altă variantă de apărare aleasă de către inculpat este aceea că și dispozitivul artizanal găsit între cele două butelii ar fi fost așezat la locul său tot de către colaboratorul acoperit Al Fahad.
Nu trebuie uitat însă că inculpatul este cel care a insistat ca B.C. să-i fabrice dispozitivul, acesta fiind în permanență asupra inculpatului, colaboratorul acoperit Al Fahad, astfel cum am mai arătat, neavând la dispoziție nici o clipă, singur, acest aparat.
O singură dată în cursul zilei de luni 26.06.2006, inculpatul i-a arătat colaboratorului dispozitivul și l-a și încercat pe acesta constatând că apelând telefonul conectat la aprinzător, acesta emite scânteie.
Toate datele converg deci spre concluzia că inculpatul a realizat întregul cadru pentru a pregăti declanșarea unei explozii într-un loc aglomerat din Timișoara, în scop terorist.
Astfel cum am mai arătat, bunurile găsite la locuința inculpatului și declarațiile celor audiați în cauză îl caracterizează pe inculpat ca adept al religiei extremist islamice, aparent persoană pașnică, însă având capacitatea psihică de a recurge la acte violente.
Trebuie amintită în acest context și declarația martorului S.C., unul dintre patronii societății la care era angajat în calitate de electromecanic inculpatul, care a arătat că participând într-o zi cu un grup de persoane din care făcea parte și inculpatul la activitatea tradițională de tăiere a porcului, inculpatul a început să consume carne și organe de porc crude invitându-i și pe ceilalți să facă același lucru.
Aceste aspecte conturează o personalitate labilă, capabilă datorită coeficientului de inteligență 103 – inteligență medie – să-i inducă în eroare pe ceilalți cu privire la adevăratele trăiri din subconștient, trăiri care oricând sunt în măsură să răbufnească la suprafață, astfel cum s-a și întâmplat în prezenta cauză.
Ca o paranteză din documentele primite de la Centrul Militar Județean Timiș rezultă că psihologul care l-a examinat în anul 1998 (la vârsta de 20 ani) pe inculpat cu ocazia incorporării a ,,intuit” ceea ce am expus mai sus menționând pe fișa de incorporare ,,Nu psihologic pentru pază obiective speciale ! ”.
În prezenta cauză inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 26.06.2006, ora 18,45 pentru săvârșirea infracțiunilor de terorism iar prin încheierea nr. 39/PI/CC din 27 iunie 2006, pronunțată în dosarul 4187/59/2006 al Curții de Apel Timișoara – Secția Penală acesta a fost arestat preventiv pentru infracțiunile de acte de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 1 din data de 27.06.2006. Arestarea preventivă a inculpatului a fost prelungită legal prin Încheieri penale ale Curții de Apel Timișoara, ultima dintre acestea, nr. 90/CC/PI/15.11.2006, pronunțată în dosarul nr. 7035/59/P/10.11.2006, prelungind măsura arestării preventive a inculpatului L.F.I.cu 30 de zile, începând cu data de 18.11.2006 și până la data de 17.12.2006, inclusiv.
La data de 07.12.2006 inculpatului L.F.I.i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, în prezența apărătorului din oficiu, avocat Paula Ardelean, care l-a asistat pe acesta pe parcursul urmăririi penale.
În drept:
Faptele comise de către inculpatul L.F.I., descrise în prezentul rechizitoriu, întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni:
– tentativă la infracțiunea de act de terorism, prevăzută și pedepsită de art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a, c din Legea nr. 535/25.11.2004, privind prevenirea și combaterea terorismului, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.
– infracțiunea asimilată actului de terorism, prevăzută și pedepsită de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/25.11.2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu aplicarea prev. art. 37 lit. a C.p.
– conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea prev. art. 37 lit. a C.p.
Cele trei infracțiuni urmează a fi reținute ca fiind comise în concurs real, astfel încât se va face aplicarea prevederilor art. 33 lit. a C.p.
Pentru a reține această încadrare juridică, s-a avut în vedere faptul că din ansamblul materialului probator administrat la dosar rezultă că inculpatul L.F.I. a săvârșit acte concrete de pregătire a săvârșirii infracțiunii de act de terorism.
Astfel, acesta a pus în executare, așa cum am detaliat mai sus, un plan minuțios gândit, acela care ar fi avut ca punct final curmarea de vieți omenești, vătămarea corporală a cât mai multe persoane precum și distrugerea de bunuri și crearea de panică și teamă, cu scopul de a atrage atenția autorităților statului român, aliat al NATO și partener al statelor occidentale democratice.
Punctul final urmărit de către inculpat nu a putut realizat datorită unei împrejurări independente de voința sa, și anume intervenția promptă și hotărâtă a organelor abilitate de lege să lupte în prevenirea, combaterea și pedepsirea săvârșirii unor asemenea infracțiuni.
De altfel art. 32 alin. 5 din Legea nr. 535/2004 prevede că se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea săvârșirii infracțiunilor prevăzute la alin. 1 al aceluiași articol, astfel încât faptele comise de către inculpat se încadrează în textul de lege amintit.
Cu privire la persoana inculpatului, faptele comise de către acesta se încadrează în prevederile Legii nr. 535/2004 și datorită faptului că potrivit art. 4 alin. 1 pct. 2 din actul normativ amintit, terorist este denumită persoana care a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege ori intenționează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte de terorism.
Activitățile întreprinse de inculpatul L.F.I.reprezintă acțiuni care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, fiind săvârșite premeditat și motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile față de autoritățile și instituțiile publice și populația civilă și au vizat factori umani și materiali asupra cărora intenționa să atenteze grav și să producă stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopului urmărit, și anume acela de a pedepsi, în înțelesul propriu al persoanei inculpatului, autoritățile și populația civilă din România pentru că înțeleg să facă parte din grupul statelor democratice ale lumii, care luptă împotriva terorismului și a tot ceea ce este legat de acest concept.
Instanța de judecată urmează să facă aplicarea prevederilor art. 32 alin. 2 lit. a din Legea nr. 535/2004 cu ocazia individualizării pedepsei.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004, procurarea și deținerea de către inculpat a dispozitivului explozibil improvizat și a celor două butelii, în scopul de a comite un act de terorism de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor ori mediul înconjurător, face ca fapta sa să se încadreze în prevederile legale amintite.
Conducerea de către inculpat, în data de 26.06.2006, pe drumurile publice, respectiv pe raza localității Buziaș, jud. Timiș, a autoturismului Renaul 18 cu numărul de înmatriculare TM-08-POU, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată.
Prin procesul verbal din data de 20.05.2006, față de inculpatul L.F.I. a fost începută urmărirea penală și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 33 alin. 1 lit. d, e și g din Legea nr. 535/2004. Apreciem că, raportat la întregul material probator administrat în cauză, faptele comise de către inculpat nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, motiv pentru care în temeiul art. 10 lit. d C.p.p., se va dispune scoaterea de sub urmărire penal a inculpatului sub aceste aspecte.
Mijloace de probă:
proces—verbal de constatare a infracțiunii flagrante;
procese-verbale de constatare;
planșe fotografice;
mesaje de comunicare între inculpat și investigatorul acoperit;
procese-verbale de percheziție;
proces-verbal încheiat în condițiile art. 91/3 C.p.p. și procesele –
verbale aferente;
adresă a Instituției Prefectului Județ Timiș;
adresa SC Auto Europa SRL;
desfășurătoare ale operatorilor de telefonie mobilă;
proces-verbal de înregistrare corpuri delicte;
referat DIICOT – STT;
declarații martori;
declarații inculpat;
documente ale Consiliului Local al municipiului Lugoj și Centrului
Militar Județean Timiș;
– raport de constatare tehnico-științifică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT;
– CD – uri conținând mesajul de amenințare al inculpatului, imagini surprinse în aeroportul Traian Vuia din Timișoara, momentul reținerii inculpatului, precum și desfășurarea reconstituirii parțiale;
– proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Văzând prevederile art. 262 pct. 1 lit. b C.p.p., art. 262 pct. 2 lit. a C.p.p., rap. la art. 11 pct. 1 lit. b C.p.p. și art. 249 C.p.p., rap. la art. 10 lit. d C.p.p., precum și art. 228 C.p.p., rap. la art. 10 lit. d C.p.p.
D I S P U N :
Trimiterea în judecată a inculpatului :
– L.F.I., ….., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de
– art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 535/2004, cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
– art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
– art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
– totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.
Scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului L.I.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 33 alin. 1 lit. d, e și g din Legea nr. 535/2004.
III. Neînceperea urmăririi penale față de B.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 535/2004 și art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004, cu aplic. art. 33 lit. a C.p.
Conform art. 264 C.p.p. dosarul se înaintează Curții de Apel Timișoara, urmând a fi citați:
Inculpatul:
– L.F.I. – Arestul IPJ Timiș, sau Penitenciarul Timișoara
Martorii:
Alte date:
Durata arestării preventive a inculpatului L.F.I.expiră la data de 17.12.2006.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 RON, vor fi suportate de inculpat.
PROCUROR
SENTINȚA PENALĂ PRONUNȚATĂ CU OCAZIA JUDECĂRII ÎN FOND A CAUZEI PENALE AVÂND CA OBIECT INFRACȚIUNILE DIN RECHIZITORIUL ANTERIOR
Dosar nr. 7459/59/2006
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Sentința penală Nr. 166 PI
Ședința de la 15 Noiembrie 2007
Completul compus din:
PREȘEDINTE :
GREFIER :
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul L.I.F., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de terorism și tentativă la infracțiunea de terorism, fapte prev. de art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a, c din Legea nr. 535/2004 și art. 33 alin. 1 lit. a și e din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. precum și pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat din oficiu Ardelean Paula, lipsă fiind martorii M.I.V.și U.A..
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror Hodor Floarea, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată depuse la dosar procesele – verbale de neexecutare a mandatelor de aducere cu executare efectivă emise pe seama martorilor M.I.V.și U.A. , după care, instanța, date fiind procesele – verbale cu consemnarea motivelor pentru care nu pot fi prezentați cei doi martori, pune în discuție omiterea audierii acestora.
Procurorul este de acord cu omiterea audierii martorilor M.I.V.și U.A..
Apărătorul din oficiu pentru inculpat arată că nu se opune omiterii audierii martorilor, dată fiind imposibilitatea prezentării acestora în instanță.
Instanța dă citire declarațiilor date în cursul urmăririi penale de către martorii M.I.V.și U.A..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Procurorul a pus concluzii de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în detenție, menținerea stării de arest preventiv, deducerea duratei de arest efectiv executată, confiscarea corpurilor delicte și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. În motivare a arătat că starea de fapt este pe deplin dovedită prin mărturiile martorilor audiați declarații care vin în sprijinul învinuirii. Aceste declarații se coroborează cu declarațiile investigatorilor sub acoperire care l-au recunoscut pe inculpat. Mai mult, la percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului a fost găsit pulovărul gri pe care l-a purtat în momentul transmiterii mesajului. Întreaga stare de fapt așa cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței se încadrează în textele Legii nr. 535/2004, astfel că solicită să fie înlăturate susținerile inculpatului cum că totul a fost o înscenare organizată de colaboratorii sub acoperire. Referitor la persoana inculpatului arată că acesta se află în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit.a C.p, aflându-se în termenul de încercare aplicat printr-o sentință anterioară, astfel că solicită aplicarea legii concursului de infracțiuni.
Apărătorul din oficiu pentru inculpat solicită , în principal ,achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.p.p raportat la art. 10 lit.d C.p.p, arătând că lipsește un element constitutiv al infracțiunilor de terorism și tentativă la terorism, și anume, acela al scopului inclus în latura subiectivă, înțelegând prin aceasta că faptele inculpatului au fost în mod greșit încadrate în prevederile Legii nr. 535/2004.
Faptele inculpatului nu au produs nici panică în rândul populației ( decât prin mediatizarea excesivă și ulterioară arestării inculpatului) , inculpatul nu a atentat grav la factori umani.
Chiar dacă inculpatul ar fi deținut mijloace distructive, poate chiar în scopuri vătămătoare, acestea nu erau deținute pentru realizarea unui scop terorist. Inculpatul nu a finalizat acțiunea începută, iar pe de altă parte nu se poate vorbi de practicare în grup a infracțiunii, atâta vreme cât față de prietenii inculpatului s – a dispus neînceperea urmăririi penale.
În ce privește mesajul video , acesta nu aparține inculpatului.
Vizualizarea mesajului doar de către martorul Al Fahad nu are nici o relevanță, mesajul nefiind receptat de populație, astfel că nu a creat o stare de neliniște, panică sau teroare.
Cu privire la personalitatea calificată a inculpatului ca fiind labilă, aceasta s-a reflectat în toată activitatea lui, chiar și în ce privește dispozițiile instanței din cursul judecății, și anume, renunțarea la expertizele solicitate și încuviințate.
Față de dispozițiile art. 68 C.p.p solicită ca instanța să cerceteze și motiveze hotărârea în ce privește influența pe care a avut-o asupra inculpatului discuțiile purtate cu colaboratorul sub acoperire, discuții care au constituit pentru inculpat un îndemn, o încurajare, întrucât se pune întrebarea dacă tot în lumina prevederilor art. 68 C.p.p colaboratorul a avut un rol activ , cu atât mai mult cu cât acesta a predat inculpatului sumele de 7 milioane ROL și respectiv 20 milioane ROL, în vedere confecționării unor mijloace care să permită declanșarea unei explozii, chiar dacă în rechizitoriu se menționează că sumele de bani au fost plătite inculpatului cu titlu de împrumut până la obținerea unor beneficii de pe urma unei revendicări imobiliare.
Această variantă nu este credibilă întrucât nu s-a făcut proba existenței unui contract de împrumut.
În subsidiar, în cazul în care instanța va reține vinovăția inculpatului solicită aplicarea unei pedepse orientată spre minim.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, mai puțin a celei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
Despre susținerile actului de sesizare arată că acestea sunt confecționate, fiind o înscenare a unor grupuri de interese. Ca persoană nu se identifică cu un extremist islamist și nu a avut intenția de a pune în aplicare un act terorist.
Dispozitivul a fost montat în autoturism de către colaboratorul Al Fahad, iar la momentul flagrantului el nu se afla în interiorul mașinii și nici nu i s-au prelevat urme papilare pentru a se stabili dacă pe dispozitiv erau urmele sale papilare.
Martorii oculari au declarat că se afla la o distanță de 100 metri de autoturismul în care se afla dispozitivul. Având în vedere că este arestat preventiv de 1 an și 4 luni, că dorește să își continue viața, potrivit art. 16 din Constituția României solicită să aibă parte de un proces echitabil și o judecată dreaptă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele :
Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara nr. 77/D/P/2005, înregistrat la această instanță sub nr. dosar 7459/59/12.12.2006, inculpatul L.I.F., a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de terorism și tentativă la infracțiunea de terorism, fapte prev. de art. 20 alin. 1 C.p., comb. cu art. 32 alin. 1 lit. a, c din Legea nr. 535/2004 și art. 33 alin. 1 lit. a și e din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. precum și pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. a C.p.
Se reține în actul de acuzare că în cursul lunii septembrie 2005, organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale au întocmit o informare pe cere au înaintat-o acestui serviciu, informare care a fost înregistrată sub numărul 77/D/P/2005 la data de 29.09.2005.
Conform informațiilor primite, cetățeanul român L.F.I. era prezentat ca adept al ideologiei extremiste radical islamice, fiind apt să pregătească, să comită, să faciliteze ori să instige la comiterea unor acte de terorism asupra unor ținte israeliene și occidentale de pe teritoriul României.
Se menționa de asemenea, că cel în cauză s-a convertit la religia islamică în Bosnia-Herțegovina în perioada anilor 1993-1995 unde ar fi luptat ca voluntar în ,,A7-a Brigadă Musulmană Bosniacă”, constituită din luptători originari din state arabe, cu această ocazie primind numele musulman AYMAN HASSAN ABGER.
Sub acest nume, inculpatul L.F.I. a creat site-ul www.torro.4t.com, dedicat tuturor ,,musulmanilor hotărâți să moară pentru Islam și în numele lui Allah” prin intermediul căruia promova idei, concepții sau atitudini în scopul susținerii cauzei și/sau a activităților unor entități teroriste de orientare radical islamică. Persoanele interesate să facă sugestii sau comentarii la adresa conținutului site-ului, pe care inculpatul cita versete din Coran sau recurgea la argumente ale unor lideri ai organizațiilor teroriste precum Ussama Bin Laden sau Fawaz Bin Muhammad Al-Nashami (Brigada ,,Al Quds”), erau rugate să-l contacteze la adresa de e-mail aynan_abger @ yahoo.com.
Informarea menționa în continuare preocupări violente ale inculpatului care participa la discuții pe forumuri de pe internet, discuții având ca obiect situația musulmanilor din zonele statelor arabe și ale Asiei de Sud-Est și maniera în care se acționează la măsurile antiteroriste întreprinse de SUA criticând politica adoptată de statul american față de țările din Orientul Mijlociu.
Informarea mai arăta că inculpatul L.F.I. era o persoană bine pregătită din punct de vedere fizic, fiind cunoscător al tehnicii militare, întreaga prezentare efectuată de serviciile de informații arătându-l pe inculpat ca fiind un potențial pericol la adresa siguranței naționale, orice persoană cu înclinații spre preocupările extremiste ale inculpatului, care ar fi intrat în legătură cu acesta putând da naștere la pericole concrete pentru siguranța cetățenilor și a bunurilor statului ( Vol. II – filele 1-2).
Având în vedere cele expuse mai sus, în baza prevederilor art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004 și art. 224/1 – 224/4 C.p.p., în cauză a fost autorizată folosirea investigatorului acoperit sub nume de cod Dragomir Marius, care să culeagă date cu privire la preocupările inculpatului L.F.I.( Vol. I – filele 69-76). De asemenea, în baza autorizațiilor nr. 37/28.11.2005, 40/23.12.2005, 3/30.01.2006 și 6/28.04.2006, emise de Curtea de Apel Timișoara conform art. 91/1 și următoarele din C.p.p., au fost interceptate datele informatice transmise și primite de către inculpat pe identitatea informatică aynan_abger 2000, aflat în comunicare cu investigatorul acoperit Dragomir Marius, utilizator al identității informatice ameer_hakim.
Cu aceste ocazii au fost identificate preocupări concrete ale inculpatului L.F.I. în legătură cu religia musulmană, acesta fiind potențial apt să recurgă la acțiuni violente de natură să pună în pericol vieți omenești și bunuri (a se vedea Vol. I – filele 51-68).
Redăm în cele ce urmează câteva expresii în sensul celor de mai sus ,,mulți dintre frații noștri sunt în suferință”, ,,nu treba să mă contactați știu ce trebuie să fac”, ,,sukran pacea și mila lui Allah cu voi toți”, ,,chiar acum văd poze cum sunt chinuiți frații în iraq în una închisoarea”, ,,sunt gata să mă înrolez”, ,,curând am să iau acei bani după aceea sunt gata”, ,,nu sunt singur”, ,,în romania ploaie mult, mult și furtună mare va fi”, ,,eu trebuie să plec și vin la voi”, ,,nu am nici un viață aici”, ,, eu sunt cu sufletul lângă voi”, ,,chiar dacă locuiesc în cocina asta de porci”, ,,de acum am să mă apuc singur la treabă”, ,,doresc o schimbare”.
În continuare, pentru a identifica și stabili dacă inculpatul L.F.I. are, într-adevăr înclinații și preocupări radical extremiste legate de terorism în virtutea ideologiei musulmane pe care o îmbrățișa, și pentru a detensiona potențialul pericol pe care îl prezenta persoana acestuia, în baza autorizației nr. 62/23.04.2006, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004, în cauză a fost autorizată folosirea colaboratorului acoperit sub nume de cod Al Fahad ( a se vedea Vol. I – filele 77-79). Acesta a intrat în legătură cu inculpatul L.F.I., ca fiind ,,trimis” al lui ameer hakim.
Colaboratorul acoperit Al Fahad a avut o serie de întâlniri cu inculpatul L.F.I. care a început să i se destăinuie acestuia. Inculpatul a susținut că este adept al religiei islamice, că soția și sora sa fuseseră ucise (decapitate) în Bosnia, unde ar fi luptat și el, aspect care însă nu a putut fi ancorat în realitate. În schimb, inculpatul a afirmat că urăște poporul american și tot ce are legătură cu acesta, precum și popoarele evreu și sârb.
Despre români susținea că sunt un popor pe care nu îl acceptă pentru că este aliatul americanilor, el fiind român doar în acte. În continuarea convorbirilor purtate cu Al Fahad, inculpatul L.F.I. a făcut referire la susținerea ideilor fundamentaliste, dând dovadă de faptul că știe multe expresii în limba arabă și cunoaște multe lucruri despre cultura acestor popoare, ca și despre ideologia teroriștilor, făcând referire la bazele americane militare existente în România.
În cursul urmăririi penale , pentru a justifica acuzațiile care i se aduc, inculpatul L.F.I. a susținut că are de primit, în urma revendicării unui imobil o sumă mare de bani, cu ajutorul unei părți din aceasta fiind dispus să cumpere arme de tip Kalashnikov, arme cu lunetă, explozibil.
Pe măsura trecerii timpului, inculpatul L.F.I.începea să devină din ce în ce mai agitat, făcând din ce în ce mai des referire la faptul că intenționează să dea o lecție poporului român, aliat al poporului american și, automat, dușman al islamismului. În timpul discuțiilor inculpatul afirma că trebuie să omoare pe cine merită să moară precizându-i colaboratorului acoperit Al Fahad de câteva ori data de 30.08., dată la care ,,frații” musulmani de peste hotare vor lua la cunoștință despre o surpriză pe care el o va pregăti românilor.
Cu ocazia întâlnirilor avute cu Al Fahad inculpatul L.F.I.a început să vorbească despre efectuarea unor fotografii în locuri strategice din Timișoara, menționând aeroportul sau Complexul Studențesc. De menționat că inculpatul dădea dovadă, la fiecare întâlnire pe care a avut-o cu colaboratorul acoperit, de prudență, cerând întreruperea telefoanelor mobile. Susținea că s-a pregătit spiritual singur ajungând la un stadiu în care poate să facă orice ca să pedepsească dușmanii. Inculpatul a făcut referire de asemenea, la doi prieteni, unul electronist și altul chimist care l-ar putea ajuta să fabrice explozibil. Ideea inculpatului L.F.I.de a amplasa explozibil într-un loc aglomerat din municipiul Timișoara, acțiune care să aibă ca efect curmarea multor vieți omenești precum și distrugerea de bunuri, începea astfel să prindă din ce în ce mai mult contur, acesta dând dovadă de o hotărâre ieșită din comun în sensul de a acționa în acest fel.
Se reține că pentru a pregăti o astfel de acțiune, inculpatul a luat hotărârea de a crea un mesaj video identic celor folosite și făcute publice de către organizațiile teroriste, mesaj de amenințare la adresa poporului român, pe care să îl distribuie, cu ajutorul calculatorului, mai multor posturi de televiziune din țară și străinătate. Astfel, la data de 14.06.2006, inculpatul i-a prezentat colaboratorului acoperit Al Fahad un mesaj video creat de către inculpat la locuința sa din Lugoj, str. Oltului nr. 13, într-o seară în care colaboratorul se afla în vizită la inculpat. De menționat că inculpatul a creat singur respectivul mesaj. Acesta îl reprezenta pe inculpat îmbrăcat într-un pulover de culoare închisă, având o cagulă de culoare neagră pe față, așezat în fața unui cearșaf de culoare albă și are următorul conținut: ,,În numele lui Allah…, avertisment din partea la frații musulmani, activi din România pentru poporul român și guvern român …, știm că aveți prizonieri muslem ce torturați aici … știm că aveți frați ai voștri ce luptă împotriva islam în Afganistan, Irak … America, Israel ce dușman de moarte este la noi. Mesaj din partea lui El Sheik Osama Muhamad Bin Laden, conducător al nostru. Pacea și mila lui Allah … dacă nu retrageți soldat români și continuați acest lucru împotriva la islam, pe cuvânt vă pedepsim în numele lui Allah. Allah Akbar, Allah Akbar, Allah Akbar!”.
Cu privire la acest mesaj inculpatul L.F.I. a susținut că nu îi aparține și că nu este el persoana care apare îmbrăcată în puloverul de culoare închisă și purtând cagulă neagră pe față. Susținerea inculpatului este contrazisă atât de declarația colaboratorului acoperit Al Fahad, cât și de faptul că, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința din Lugoj, str. Oltului nr…., unde inculpatul locuia împreună cu mama sa L.E. și concubinul acesteia Ș.F.M., a fost găsit puloverul din lână de culoare gri-închis având fermoar în partea de sus și dungi de-alungul mânecilor, același pulover cu cel purtat de persoana care apare în mesaj, acest pulover aparținând numitului Ș.F.M.. Mai mult decât atât, vizionând filmul având durata de 1,03 min., este evident că persoana care apare în acesta este inculpatul L.F.I..
Probele administrate în cursul urmăririi penale au demonstrat că inculpatul L.F.I. a încercat în mai multe rânduri să transmită mesajul respectiv către următoarele televiziuni: Al Jazeera, CNN, BBC, Antena 3, PRO TV și OTV. Datorită unor probleme tehnice, mesajul a fost fracționat în mai multe părți, aspectele tehnice depășindu-l pe acesta, astfel încât conținutul mesajului nu a fost recepționat, decât de investigatorul acoperit Dragomir Marius având identitatea informatică ameer hakim.
Discuțiile purtate între inculpatul L.F.I. și colaboratorul acoperit Al Fahad au ajuns la stadiul la care inculpatul a afirmat că este hotărât să achiziționeze un autoturism ieftin, uzat, cu suma de 100-150 Euro, în interiorul căruia să pună explozibil. Autoturismul ar fi urmat să fie plasat de către inculpat într-un loc aglomerat din Timișoara, iar explozibilul să fie detonat de la distanță cu ajutorul unui telefon mobil.
Din actele și lucrările dosarului, și anume dosar urmărire penală ce conține :
proces—verbal de constatare a infracțiunii flagrante;
procese verbale de constatare; planșe fotografice;
mesaje de comunicare între inculpat și investigatorul acoperit;
procese-verbale de percheziție;
proces-verbal încheiat în condițiile art. 91/3 C.p.p. și procesele -verbale aferente;
adresă a Instituției Prefectului Județ Timiș;adresa SC Auto Europa SRL;desfășurătoare ale operatorilor de telefonie mobilă;
proces-verbal de înregistrare corpuri delicte;
referat DIICOT – STT;
declarații martori;declarații inculpat;
documente ale Consiliului Local al municipiului Lugoj și Centrului Militar Județean Timiș;
raport de constatare tehnico-științifică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT;
CD-uri conținând mesajul de amenințare al inculpatului,
imagini surprinse în aeroportul Traian Vuia din Timișoara, momentul reținerii inculpatului, precum și desfășurarea reconstituirii parțiale;
proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală,
instanța reține aceiași stare de fapt și încadrare juridică a faptelor.
Cu ocazia audierii de către instanță ( fila 35 dosar prima instanță ) inculpatul L.I.F. nu a recunoscut comiterea faptelor de tentativă de terorism și activitate asimilată actelor de terorism reținute în sarcina sa, menținându-și în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale, recunoscând săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis a unui autovehicul.
Inculpatul si-a clădit apărarea pe înscenarea care i-a fost efectuată de către organele D.I.I.C.O.T și persoana din poliția Timiș, cu referire la actualul inspector adjunct Claudiu Chebici , înscenare la care au participat investigatorul sub acoperire Dragomir Marius și colaboratorul sub acoperire Al Fahad.
Inculpatul mai arată că în momentul în care a fost reținut de organele de politie se afla împreună cu agentul sub acoperire pe un drum de tară, la ieșirea din Buziaș, lângă un autoturism Mercedes de culoare neagră, iar autoturismul marca Renault se afla la 50 metri de carosabil, dar era defect, că cei doi se deplasau spre autoturismul marca Renault pentru a verifica starea tehnică a acestuia, agentul sub acoperire verificând interiorul acestuia în partea dreaptă, în timp ce inculpatul examina partea de la șofer, nescăpând din ochi nici un moment autoturismul Renault.
În aceiași declarație, inculpatul a arătat că în momentul deplasării spre autoturismul Renault pe care îl cumpărase, agentul sub acoperire nu avea nimic în mână, explicând poziția în care au fost găsite buteliile, prin aceea că inculpatul a fost cel care le-a luat din portbagajul mașinii și le-a pus pe bancheta din spate pentru a sta in poziție fixă, fiind destinate alimentării autoturismului cu gaz, butelii cumpărate din banii agentului, iar în data de 25.06.2006 a alimentat autoturismul cu 13 litri de benzină, circulând până la surprinderea de către organele de poliție, dar nu mai mult de 10 km.
Inculpatul arată că buteliile le-a transbordat din portbagaj pe bancheta din spate la oprirea autoturismului pe câmp, ocazie cu care nu a remarcat prezența vreunui dispozitiv în autoturismul Renault, fiind convins că în intervalul de timp în care se plimba în jurul mașinii nervos de defecțiunea constatată, investigatorul Al Fahad a pus dispozitivul .
Inculpatul arată că este adept al religiei islamice și intenționa să se convertească la această religie, intenție pe care a manifestat-o și altor persoane cu care a luat legătura prin diverse mijloace de comunicare, dar discuții în acest sens nu a purtat cu investigatorul Dragomir Marius, după cum nu i-a comunicat nici agentului sub acoperire Al Fahad despre intenția sa de a fotografia locuri strategice din Timișoara, cum ar fi Aeroportul internațional sau Complexul studențesc.
Inculpatul mai arată că convorbirile telefonice transcrise și redate în actul de inculpare nu îi aparțin, întrucât nu vorbește limba germană, doar engleză și italiană.
Inculpatul în continuarea declarației sale neagă solicitarea adresată martorului B.C.I., privind confecționarea dispozitivului, recunoscând frecventarea apartamentului martorului C.F. , loc în care se uita împreună cu mai mulți prieteni la televizor și utiliza calculatorul martorului.
Instanța de fond reține că investigatorul sub acoperire Dragomir Marius și colaboratorul sub acoperire Al Fahad, persoane care au perceput într-o măsură determinantă activitatea infracțională a inculpatului și care au fost audiate de către instanța de judecată, au fost introduși în mod legal în cauză, cu scopul de a ajuta la descoperirea personalității inculpatului și a modului în care acesta și-ar transpune în practică ideile manifestate.
Astfel, cu ocazia întâlnirilor repetate dintre inculpat si colaboratorul sub acoperire Al Fahad, primul și-a manifestat disponibilitatea de a face dreptate fraților musulmani, prin intervenția lui și care să reprezinte un avertisment pentru autoritățile române . În acest sens, se remarcă conținutul convorbirilor dintre cei doi și care subliniază și întăresc activitatea infracțională a inculpatului și din care exemplificăm :
„L.F.I.: – Sunt trei baze care le știu. Eu un an de zile cât am fost în armata română zi și noapte i-am studiat (…) Acum pot vorbi și scrie în engleză, română, italiană ca să ajung lângă ei, ca să îi pot lovi. Omor 10.000 de români…” ; L.F.I.: – Posibil la BUCUREȘTI, la universități (…) Trebuie gândit, vorbit (…) Eu nu pot să mint. Nu pot să-ți încurc drumul. Dacă îți sunt prieten, fratele (AMEER HAAKIM) are adresa mea de Yahoo Mesenger, Mail-ul meu, site-ul meu există, internetul există. Inteligent vorbim. Telefon… (gesticulează în sens negativ cu mâna). ; ,,L.F.I.: – La români eu am făcut armata la trupele speciale (…) în domeniul de transmisiuni. Eram… Se cheamă hacker. Am făcut la punctele de telecomunicații. Eu le tai toate comunicațiile în TIMIȘOARA. Eu tai curentul (…) Cum au făcut cruciații în IERUSALIM, sângele până aici. Eu dacă încep, fac sângele cel puțin aici. ; L.F.I.: – Frații trebuie să vadă mai întâi dacă se poate avea încredere în mine și eu trebuie să văd dacă pot avea încredere în frați. Frații musulmani sunt în toată lumea. Din păcate, nu toți sunt muslimani cu inima curată (…);,,L.F.I.: – Acum mă cunoști. Mai un pic trecem de la sabie la lucruri serioase (…) Bine ai venit! (…) Pentru fiecare frate care moare noi o să ținem o listă și pentru fiecare frate care moare 100 de kafir or să plătească. Și pentru fiecare soldat al lui Allah, martirizat, or să moară mulți kafir (…) Frații din AFGANISTAN de 45 de ani luptă pentru jihad. Frații din CECENIA luptă pentru jihad și pentru Islam. Frații din SUDAN, IRAK, IRAN… Dacă am fost singur, rămân la fel”.; ,,L.F.I.: – Eu am să fac. Am să iau cameră… digital… am să încerc să fac instalație de sonorizare cu distorsionare de voce. Trebuie, și asta nu pot să fac dacă frații nu sunt de acord, un avertisment. În această țară sunt mulți muslem. Mulți muslem sunt amestecați cu românii și pot fi martirizați frați nevinovați. Eu sunt cu sufletul curat după ce trimit acest mesaj. Este o dată ce acest mesaj expiră și ei nu înțelege că ROMÂNIA nu are ce căuta cu pumnul ridicat către steagul semilunei, plătește, atunci fapte! Ideea mea și gândul meu e poate greșit. Foarte bun, hotărăște frații. Trebuie făcut un mesaj, bine gândit, bine regizat. Numai în 40 de secunde ei știe ce îi așteaptă pentru că mare este mânia. Eu pregătesc nu poze de TIMIȘOARA. Eu am cinci orașe și tot strategic, din punct de vedere psihologic. Viața românului nu are valoare pentru ei: efectul psihologic trebuie să fie mare. ; L.F.I.: – Eu am gândit că trebuie un mesaj de avertisment. Dacă ei ignoră acest avertisment… Eu știu că ei au să ignore mesajele, dar atunci vor și plăti prin mâna mea (…) Românii trebuie să știe că sunt părtași la o mare nedreptate și această nedreptate este furt (…) Fură viețile fraților noștri, care sunt martirizați, fură petrolul nostru și fură dreptul nostru de a fi egali cu ei și mult superiori față de creștini. Dacă religia creștină era religia adevărată, eu eram creștin 100%. Sângele meu m-a întors către religia adevărată și către judecata adevărată. Mulți tineri de vârsta mea – să transmiți fraților – nu îi interesează de credință (…) și nu îi interesează de credința fraților (…) Mie îmi pare rău de ce se întâmplă în lumea asta. Aroganța lor a ajuns la sfârșit. Datoria noastră, de buni credincioși, este să trimitem acest mesaj ROMÂNIEI. ; L.F.I.: – Totul e să am intrare până în aeroport. Patronul rămâne la salonul de cafe și de acolo, cu mila lui ALLAH, se face tot. Eu am totul făcut deja în cap. Eu am încercat deja. Dacă poți intra în Aeroportul TIMIȘOARA cu cuțit și cu alte metale, kaine problem. Eu am încercat deja. Este sigur. Nu este limită la ce pot eu să fac. Cu încredere și curaj (…) Acum i-am lăsat pe toți baltă și am venit la tine. Tu ești mai important și cauza noastră mai importantă”; L.F.I.: – Zona studenților. Centrul (…) Trebuie o mașină, imediat cumpăr (…) 150 de euro (…) O duc și o las acolo, plin. O să fie cadoul meu pentru ROMÂNIA (…) Ce punem înăuntru? O surpriză mare. Dacă ROMÂNIA a data de 30.08 nu este țara care trebuie să fie (…), pedeapsa se va bate asupra lor. Fără milă (…);L.F.I.: – Cagula (…) În 45 de secunde nu trebuie să spun vorbe multe, dar să se vadă hotărâre, curaj și fermitatea că după acest mesaj urmează și pedeapsa (…) Eu aștept acum din GERMANIA pistoale pentru mine și pentru frați care or să se pregătească alături de mine. ; L.F.I.: – „Allahu Akbar! Către poporul român (…) Către Guvernul ROMÂNIEI și către mamele soldaților plecați în alte părți ale lumii. Sângele nevinovaților uciși de americani și de copiii voștri ajuns la ALLAH. Mânia noastră este mare. Un ultim mesaj către voi și către Guvernul vostru: retrageți armata română dintre țările musulmane, opriți-vă să ajutați nația diavolului care se folosește de voi! Dacă nu, zicem Sura cu 76: pedeapsa lui ALLAH va fi mare pentru voi. Acesta este mesajul nostru, soldații lui ALLAH, pentru voi, ROMÂNIA. ALLAH Ekber!” (…) Mare efect în țara asta. Acest mesaj ajunge până la Președinție. Poate vor ignora mesajul sau poate nu (…)
Ideile exprimate de către inculpatul L.I.F. si mai sus redate, fac parte din forma sa de manifestare a activității infracționale și sunt într-o conexiune logică cu activitățile ulterioare desfășurate de inculpat și care urmează a fi prezentate .
Apărarea formulată de către inculpat este lipsită de suport probator și nu duce la înlăturarea vinovăției acestuia, fiind combătută de întreg ansamblul probator administrat în cauză.
Mai mult, chiar inculpatul este confuz în declarațiile date, cu referire în special la explicația oferită de inculpat cu privire la dispozitivul artizanal găsit în interiorul autoturismului și prin care buteliile conectate puteau produce explozie, arătând că, cu siguranță acest dispozitiv a fost montat în mașină de către investigatorul sub acoperire Al Fahad, în intervalul de timp în care, inculpatul nervos fiind de starea tehnică precară a autoturismului Renault 18 recent cumpărat, se plimba în jurul acestuia.
Dacă această situație a fost susținută de către inculpat la finalul depoziției sale în fața instanței, în începutul declarației inculpatul arată că aflându-se pe câmp la ieșirea din Buziaș, împreună cu investigatorul sub acoperire nu a pierdut din vedere nici un moment autoturismul achiziționat recent, fără a explica modalitatea exactă în care investigatorul a montat dispozitivele.
Apărarea inculpatului este contrazisă și de depoziția martorului B.C.I. ( fila 61,62 dosar fond) care a relatat întâlnirea avută cu inculpatul care i-a solicitat să-i racordeze niște fire de cupru la telefon, alimentând aprinzătorul de aragaz, firele de cupru montându – le pe un telefon mobil din cele două pe care i le-a arătat inculpatul.
Martorul explică mecanismul în sensul că telefonul mobil și aprinzătorul de aragaz erau legate prin firele de cupru și în momentul în care cineva apela telefonul mobil, aprinzătorul trebuia să producă scântei , acest mecanism fiind creat în aceiași zi în care a fost reținut inculpatul de către organele de urmărire penală.
Același martor arată că instalația menționată putea funcționa dar inculpatul nu a dorit să verifice mecanismul , deoarece se grăbea și arată martorul că, prin conectarea la butelia de aragaz ar fi produs o explozie, dispozitivul de aprindere trebuia să furnizeze 3 volți pentru a putea fi folosit , ceea ce era în legătură directă cu imperativul ca telefonul mobil să nu fie descărcat.
Această operațiune de confecționare a dispozitivului de către martorul B.C.I. au fost confirmate si de martorul C.F.S.( fila 57, 58 dosar instanță), în locuința căruia s-a produs confecționarea , dar întrucât inculpatul și martorul B.C. se aflau într-o cameră și purtau discuții confidențiale, fiind evident că se fereau de alte persoane, martorul C.F.S. nu a insistat cu alte amănunte, observând doar operațiunea de „ lipire „ și prezența telefonului mobil și a unor fire.
În acest sens, în mod corect au reținut organele de urmărire penală că, în ziua de luni 26.06.2006, în jurul prânzului inculpatul L.F.I. s-a deplasat la adresa din Lugoj, str. Huniade nr. 7, …., unde își are reședința martorul C.F.S., un prieten de-al inculpatului.
În această locuință s-a aflat și martorul B.C., un alt prieten de-al inculpatului.
Martorul B.C., absolvent al facultății de Cibernetică și Informatică-Economică în anul 2006 a fost rugat de către inculpatul L.F.I., având în vedere că se pricepe la electronică, să-i realizeze sau să-i adapteze un dispozitiv de aprindere, fără a-i explica însă la ce îi va folosi.
Conform declarației martorului B.C., anterior, cu puțin timp înainte inculpatul l-a contactat telefonic de pe un telefon mobil cu numărul 0728.411.963 (cartelă telefonică Connex pe care inculpatul o achiziționase cu o zi înainte) pe telefonul său cu numărul 0744.663.552, spunându-i că trece pe la el pentru a-i realiza dispozitivul de aprindere despre care îi pomenise deja.
Afirmația martorului este susținută de desfășurătorul apelurilor telefonice efectuate de la postul mobil 0728.411.963 pus la dispoziție de Vodafone România SA și transmis acestui serviciu cu nr. 9504/08.07.2006.
Conform acestuia la data de 26.06.2006 la ora 13:33:08 între numerele 0728.411.963 și 0744.663.552 s-a purtat o convorbire având o durată de 28 de secunde. Într-adevăr, astfel cum am menționat, inculpatul i-a adus martorului B.C. un telefon mobil marca ,,Motorola” și un telefon mobil marca ,,Alcatel” precum și un aprinzător electric de culoare roșie marca ,,Igniter”, solicitându-i ca pe unul din aceste telefoane să îi realizeze, cu ajutorul aprinzătorului de aragaz, un dispozitiv de aprindere.
Martorul B.C. a reușit să realizeze legătura dintre telefonul mobil marca ,,Motorola” și aprinzător, i l-a predat inculpatului, care a părăsit apartamentul.
Fiind audiat la data de 27.06.2006 cu privire la activitatea sa martorului B.C. i-a fost prezentat dispozitivul realizat la insistențele inculpatului L.F.I. și a recunoscut acest dispozitiv ca fiind cel pe care l-a făcut.
Cu privire la achiziționarea autoturismului de care inculpatul avea nevoie in derularea activității infracționale se impune precizarea că , în ziua de duminică 25.06.2006 inculpatul L.F.I. s-a preocupat și a reușit achiziționarea unui autoturism Renault 18, de culoare albastru, cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU, an de fabricație 1979.
Astfel, autoturismul aparținea martorului M.I.V. din Buziaș care îl achiziționase în urmă cu 2 ani de la o persoană Petruți Ioan-Dorin însă nu definitivase formalitățile de radiere și înscriere pe numele său a autoturismului. Prin intermediul martorului B.I., mecanic auto la service-ul ACR din Buziaș, pe care îl rugase să-i găsească un potențial cumpărător, acesta a intrat în legătură cu inculpatul L.F.I.. Conform declarației martorului B.I., în jurul orei 11,00 în service a apărut inculpatul L.F.I., care era foarte insistent și se grăbea să-i repare autoturismul care stătuse mai mult timp într-o parcare în stare de nefuncționare. Inculpatul afirma că este din Craiova și că are nevoie de mașină în agricultură.
Inculpatul L.F.I.s-a înțeles cu martorul M.I.V. cu privire la vânzarea-cumpărarea autoturismului pentru suma de 4.500.000 lei ROL și 100 Euro. De față cu martorul B.I. cei doi au încheiat și un contract de vânzare-cumpărare olograf, contract în care inculpatul s-a prezentat ca purtând numele Pîrvulescu Petrișor, iar suma trecută în contract era de 250 Euro ( a se vedea Vol. I – fila 170). Întrucât autoturismul necesita mai multe reparații, mecanicul auto a efectuat un necesar de materiale pe care inculpatul le-a și cumpărat – ulei, garnitură de chiulasă, filtru, inele cilindri, garnituri.
Plata reparațiilor, în sumă de 140 RON a fost însă achitată de martorul M.I.V., eliberându-se în acest sens factura fiscală nr. 5371510/25.06.2006 și chitanța aferentă nr. 1384208/25.06.2006, aflate în copie xerox la fila 169 din Vol. I.
Inculpatul a lăsat autoturismul în curtea service-ului și s-a întors după acesta în jurul orei 17,00 însă reparațiile nu erau încheiate. Inculpatul a revenit în jurul orei 19,00, a încercat mașina, care funcționa, și a plecat.
Probele administrate in cursul urmăririi penale au demonstrat că, în ziua de 24.06.2006 acesta a transportat buteliile pe care le cumpărase pe str. Oltului nr. …
În ziua de luni 26.06.2006, având în vedere că achiziționase cu o zi în urmă autoturismul Renault 18 cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU (pe care îl dusese din nou la reparat în service în dimineața aceleiași zile de luni 26.06.2006) inculpatul L.F.I. l-a contactat în zona gării din Lugoj pe martorul E.I.M., taximetrist, căruia i-a solicitat să îl transporte până în Buziaș, unde se afla autoturismul.
Martorul a fost de acord, însă înainte de a se deplasa spre Buziaș, inculpatul L.F.I. i-a cerut martorului E.I.M. să se deplaseze cu taximetrul până la locuința sa de pe str. Oltului nr….
De acolo inculpatul a revenit cu cele două butelii de aragaz pe care le-a așezat în mașină, pe o pătură, pentru a evita murdărirea acesteia. De pe str. Oltului nr…. martorul l-a transportat pe inculpat până la atelierul auto ACR din localitatea Buziaș, inculpatul coborând și ducând buteliile în incinta atelierului.
Martorului E.I.M. nu i s-a părut nimic suspect în comportamentul inculpatului singura diferență fiind că spre deosebire de alte ocazii în care îl transportase în diverse locuri, inculpatul i-a achita contravaloarea cursei înainte de a ajunge la destinație, spunându-i că el este de omenie. Întrebat fiind de martor ce face cu cele două butelii, inculpatul a răspuns că și-a cumpărat o mașină și că le folosește la efectuarea unor operații de sudură la autoturismul respectiv.
Într-adevăr autoturismul era în service și conform declarației martorului B.I., mecanicul auto, L.F.I. era agitat și nerăbdător să plece cu autoturismul. Întrebându-l pe inculpat unde vrea să ajungă cu mașina acesta i-a răspuns că vrea să ajungă la Craiova, unde locuiește, apoi a spus că se întâlnește cu un prieten din Craiova, care vine să-l ajute să ducă mașina acolo.
Ceea ce i s-a părut suspect martorului B.I. a fost că inculpatul a afirmat că acest prieten vine din Timișoara, că acesta a rămas să cumpere ceva și că trebuie să se întâlnească cu el în parcare în comuna Chevereșu Mare.
Întrucât comuna Chevereșu Mare se află în drum spre Timișoara iar pentru a ajunge la Craiova ar fi trebuit să se deplaseze spre Lugoj adică în sens exact invers, inculpat a fost chestionat de către martor cu privire la acest aspect, însă nu i s-a răspuns. Întrucât este și instructor auto, martorul B.I. a realizat că este posibil ca inculpatul să nu posede permis de conducere și l-a întrebat pe acesta cine va conduce autoturismul, răspunzându-i-se că nu este treaba sa.
Potrivit depoziției martorului reaudiat de către instanță ( fila 75, 76 dosar instanță) la puțin timp inculpatul L.F.I. a părăsit service-ul la volanul autoturismului.
Conform declarației aceluiași martor B.I., deși autoturismul era vechi în urma reparațiilor pe care le-a efectuat acesta era apt din punct de vedere tehnic să circule pe drumurile publice.
Discuțiile dintre inculpatul L.F.I. și martorul B.I., care arată contradicții în gândirea și explicațiile inculpatului, denotă de fapt o stare de agitație a acestuia din urmă, explicabilă prin aceea că ajunsese aproape de punctul final al planului pe care îl concepuse, respectiv acela de a transporta autoturismul într-un loc cât mai aglomerat din Complexul Studențesc din Timișoara, de a deschide gazul din cele două butelii aflate în autoturism și, cu ajutorul unui telefon, de la distanță să apeleze telefonul mobil aflat în dispozitivul artizanal realizat de martorul B.C., în urma apelului efectuat urmând ca telefonul mobil din dispozitiv să transmită un impuls aprinzătorului electric de care era atașat, aprinzător care să emită o scânteie, suficient ca în contact cu gazul și oxigenul aflate în habitaclul autoturismului, să declanșeze o explozie de proporții cu efecte nebănuite asupra factorilor umani și materiali din mediul înconjurător.
Inculpatul a ales ca mod de a se apăra varianta conform căreia a cumpărat autoturismul și cele două butelii pentru a încerca să monteze pe autoturism o instalație de alimentare cu gaz cu ajutorul căreia să poată circula mai ieftin.
Această variantă de apărare nu poate fi luată în considerare întrucât la atelierul auto ACR din Buziaș nu s-a pus niciodată problema montării vreunei instalații de gaz pe respectivul autoturism.
Mai mult inculpatul prezintă variante diferite cu privire la modul în care urma să folosească acest autoturism, respectiv că l-ar folosi în interes personal sau că ar fi urmat să-l facă cadou unui unchi din Oltenia.
Inculpatul nu găsește însă nici o explicație cu privire la modul în care au fost găsite cele două butelii în autoturism, încercând din nou să acrediteze ideea că acestea ar fi fost puse acolo de către colaboratorul sub acoperire.
Acesta însă nu a avut fizic acces la cele două butelii de aragaz în momentele premergătoare reținerii, butelii pe care de altfel inculpatul însuși le-a dus în service-ul în care se afla mașina cu ajutorul taximetrului condus de martorul E.I.M..
O altă variantă de apărare aleasă de către inculpat este aceea că și dispozitivul artizanal găsit între cele două butelii ar fi fost așezat la locul său tot de către colaboratorul acoperit Al Fahad.
Nu trebuie uitat însă că inculpatul este cel care a insistat ca B.C. să-i fabrice dispozitivul, acesta fiind în permanență asupra inculpatului, colaboratorul acoperit Al Fahad, astfel cum am mai arătat, neavând la dispoziție nici o clipă, singur, acest aparat.
O singură dată în cursul zilei de luni 26.06.2006, inculpatul i-a arătat colaboratorului dispozitivul și l-a și încercat pe acesta constatând că apelând telefonul conectat la aprinzător, acesta emite scânteie.
Toate datele converg deci spre concluzia că inculpatul a realizat întregul cadru pentru a pregăti declanșarea unei explozii într-un loc aglomerat din Timișoara, în scop terorist.
În jurul orelor 17,00 inculpatul l-a anunțat pe colaboratorul acoperit Al Fahad că totul este pregătit, stabilind să se întâlnească în prima parcare după Buziaș, în direcția Timișoara.
Inculpatul a ajuns, conducând autoturismul Renault 18 de culoare albastru cu numărul de înmatriculare TM-08-POU la o parcare improvizată situată la circa 300 m de indicatorul de intrare în orașul Buziaș, pe drumul județean 592 Km 31, loc la care a ajuns și colaboratorul acoperit.
În baza unei proceduri prestabilite pusă la punct de către procurori și polițiști, la ora 18,45 s-a intervenit, procedându-se la reținerea celor doi, respectiv inculpatul L.F.I.și colaboratorul acoperit Al Fahad.
În prezența martorilor asistenți G.F. și D.M.C., forțele DPIR au asigurat perimetru, în sensul că au fost blocate ambele sensuri de circulație pe o rază de 400 m iar specialiștii din cadrul Serviciul Român de Informații – Secția Timiș au procedat la cercetarea amănunțită a autoturismului Renault 18 de culoare albastru cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU.
Astfel, sub bancheta din spate a autoturismului s-au găsit așezate două butelii de aragaz pline cu gaz, așezate cap la cap, iar între acestea se afla un dispozitiv format dintr-un telefon mobil marca ,,Motorola” de culoare verde, atașat de un aprinzător de aragaz de culoare roșie marca ,,Igniter”, acesta fiind prevăzut cu două baterii, una de culoare albastră și una de culoare verde. Telefonul mobil și aprinzătorul de aragaz erau conectate prin intermediul a două fire unul de culoare albastră și unul de culoare roșie, prinse împreună cu mai multe rânduri de scotch de culoare roșie și incoloră, telefonul fiind activ și având afișat pe ecran ,,Connex”.
Totodată pe telefon s-a putut observa un led de culoare verde care ilumina intermitent. Buteliile, cele care fuseseră achiziționate de către inculpatul L.F.I., precum și dispozitivul explozibil artizanal, cel pe care martorul B.C. îl fabricase la insistențele aceluiași inculpat L.F.I. fuseseră așezate în modalitatea descrisă mai sus de către inculpat cu puțin timp înainte de momentul reținerii sale.
Momentele reținerii și ale cercetării la fața locului sunt materializate atât pe suport de hârtie – procesul-verbal de constatarea infracțiunii din 26.06.2006 – cât și în planșe fotografice și pe suport electronic – CD – toate aflate la dosarul cauzei.
De menționat că prin adresa nr. 195/13.09.2006 SC Auto Europa SRL Timișoara a transmis că în urma verificării autovehiculului Renault în cauză s-a constatat că sistemul de alimentare original al acestuia a fost by-pasat și s-a realizat alimentarea artizanală a autovehiculului iar acesta era apt din punct de vedere al alimentării cu combustibil să circule pe drumurile publice.
Pentru documentarea întregii activități infracționale desfășurată de către inculpatul L.F.I. și pentru stabilirea cu exactitate a întregii stării de fapt, în cauză au fost efectuate rapoarte de constatare tehnico-științifică și de expertiză fizico-chimică asupra dispozitivului format din telefonul mobil ,,Motorola” și aprinzătorul electric pentru aragaz tip ,,Igniter” asupra telefonului mobil marca ,,Alcatel”, precum și asupra celor două recipiente tip butelie de aragaz și a gazului petrolier lichefiat conținut în acestea.
Întreaga activitate a fost coordonată de către specialiștii delegați ce activează în cadrul DIICOT – Structura Centrală, domnii col. prof. univ. dr. ing. Octavian Orban și col. ing. Grădinaru Dorel. Prin Ordonanța nr. 77/D/P/2005 din 05.07.2006 și completarea acesteia din 13.09.2006 a DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara s-a dispus efectuarea unei constatării tehnico-științifice având următoarele obiective: dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional; dacă dispozitivul pus la dispoziție poate iniția amestecul format din aer și gazul rezultat ca urmare a scurgerii din butelie; estimarea efectelor exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective aflate în zona acestuia; realizarea unui dispozitiv similar în vederea efectuării unui experiment judiciar care să determine efectele exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective (clădiri, personal) aflate în zona autoturismului Renault 18.
Cu ajutorul raportului de expertiză fizico-chimică nr. 6500/15.09.2006 privind caracteristicile de explozivitate ale gazului petrolier lichefiat (gazului pentru aragaz) întocmit de Insemex Petroșani, a determinării cifrei octanice a benzinei conținute în rezervorul mașinii Renault la momentul arestării, de către SC Petrom SA a raportului de examinare nr. 01/77-15.09.2006 întocmit de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale Timișoara, a raportului tehnic nr. 358/2006 a ICPE București care a examinat dispozitivul de inițiere, specialiștii din cadrul DIICOT – Structura Centrală au întocmit raportul de constatare tehnico-științifică aflat în Vol. III din prezentul dosar. Suplimentar, s-au mai desfășurat și alte activități care au constat în achiziționarea unei mașini de aceeași marcă și tip cu cea folosită de inculpat în momentul arestării, achiziționarea a două butelii de aragaz de la același centru de distribuție de la care inculpatul a cumpărat buteliile, redactare, avizarea – de către conducerea DIICOT – Structura Centrală – a Procedurii Operaționale PO – D/P/77-05 intitulată ,,Modul de lucru pentru desfășurarea experimentului tehnico științific din cauza penală 77/D/P/2005”, cu numărul 3618/06, care ulterior a fost prelucrată cu factorii implicați, precum și achiziționarea a 41 de litri de benzină cu cifra octanică 95.
În baza tuturor determinărilor efectuate de organele de specialitate amintite mai sus, la data de 05.10.2006, în incinta poligonului de experimentări al M.Ap.N. din localitatea Jegălia, jud. Ialomița și în prezența inculpatului L.F.I., asistat de avocatul din oficiu Laurențiu Gorun din cadrul Baroului de avocați București precum și a doi martori asistenți, a fost efectuat un experiment judiciar cu scopul de a efectua o reproducere artificială privind modul de dispunere și utilizare a dispozitivului explozibil improvizat găsit cu ocazia constatării infracțiunii săvârșită de inculpatul L.F.I., verificarea rezultatelor concluziilor teoretice decelate în rapoartele întocmite de Insemex Petroșani și ICPE București. Activitatea în sine a reprezentat o reconstituire parțială, potrivit art. 130 alin. 1 din C.p.p.
Raportul de constatare tehnico-științifică a determinat în urma unor calcule și analize complexe și riguroase următoarele concluzii: dispozitivul pus la dispoziția specialiștilor este funcțional; la apelarea telefonului mobil aprinzătorul electric de aragaz produce un arc electric; dacă amestecul format din gaz de aragaz și aer are concentrația între 1,9 și 10,8%, atunci dispozitivul pus la dispoziție îl poate iniția; efectele exploziei depind de timpul după care se face inițierea și de intensitatea impulsului inițial. Efectele produse de explozia autoturismului sunt de natură indirectă și directă.
În categoria efectelor indirecte, incomensurabile, intră groaza și panica care apar la astfel de evenimente iar în categoria efectelor directe se pot enumera: vătămările fizice corporale datorate căldurii degajate de reacție, proiecțiilor de fragmente și undelor de șoc, iar asupra celorlalte tipuri de obiective incendiile și distrugerile produse de proiecția de fragmente și de unda de șoc.
De menționat că ipoteza principală care a stat la baza calculului supra presiunii din frontul undei de șoc a fost efectul maxim pe care ar putea să-l producă detonația amestecului gazos din habitaclul mașinii când acesta ar fi ajuns între limitele de detonabilitate concomitent cu explozia unei sau ambelor buteli dispozitivul de inițiere format din telefonul Motorola interconectat cu aprinzătorul de aragaz prin intermediul a doi conductori, poate amorsa o atmosferă explozivă ce conține un amestec format din maxim 10,8% gaz de aragaz și restul aer; telefonul Alcatel 511 este funcțional și cu el se poate apela orice telefon mobil, deci și cel din compunerea dispozitivului de inițiere; SC ICPE SA – DICPE București a realizat un dispozitiv care avea aceeași parametri tehnico-funcționali ca cel pus la dispoziție drept referință și cu care a fost inițiată atmosfera explozivă creată în habitaclul autoturismului Renault 18.
Experimentul efectuat în cauză a condus la distrugerea autovehiculului, a buteliilor și a dispozitivului de inițiere precum și la răspândirea de urme materiale pe o suprafață cu diametrul de circa 30 de m, respectiv plafonul autovehiculului la o distanță de 27,70m de autoturism precum și alte urme materiale. Urmele materiale rezultate în urma detonării, modul de dispersare a acestora, distanțele la care s-au găsit precum și starea lor fizică și chimică sunt descrise în raportul de constatare întocmit de specialiști. Întreaga desfășurarea a evenimentului este fixată pe suport magnetic audio-video, respectiv 2 CD-uri ce sunt atașate la dosar. De asemenea, pentru înțelegerea mai exactă a modalității în care s-a procedat, cu respectarea strictă a experimentului judiciar, s-a procedat la transcrierea discuțiilor de pe suportul magnetic, purtate între procuror și inculpat.
Despre activitatea infracțională mai sus menționată, în cursul lunii iunie 2006 inculpatul i-a adus la cunoștință colaboratorului acoperit , potrivit declarației date de acesta în fața instanței faptul că intenționează să fabrice, cu ajutorul unui prieten chimist explozibil constând din azot combinat cu motorină și apă cu ajutorul căreia să declanșeze o explozie într-un loc aglomerat din Timișoara. Inculpatul a afirmat că acel chimist este un individ prudent și totul urma să se facă prin intermediul său. Pentru ca individul respectiv să ,,se apuce de treabă” inculpatul a solicitat colaboratorului, sub formă de împrumut ( până la obținerea de către acesta a banilor în urma revendicării imobilului) suma de 1000 Euro. Colaboratorul i-a predat inculpatului într-o primă fază suma de 7.000.000 lei ROL și după câteva zile și suma de 20.000.000 lei ROL. Ulterior inculpatul a afirmat că individul respectiv nu dorește să participe împreună cu el la realizarea exploziei și că în aceste condiții renunță la acest plan întrucât nu dorește să moară el sau colaboratorul ci trebuie să moară alți oameni.
Investigatorul sub acoperire mai arată că inculpatul i-a spus că își va pune în practică planul pe care îl concepuse, și că intenționează să achiziționeze la un preț derizoriu un autoturism în care să plaseze două butelii de aragaz. Autoturismul ar fi urmat să fie transportat și lăsat de către inculpat într-un loc aglomerat din Timișoara, cel mai probabil Complexul Studențesc. Urma ca inculpatul să elibereze gazul din cele două butelii și, cu ajutorul unui telefon mobil alăturat buteliilor să efectueze un apel pe acesta de la distanță, ceea ce ar fi declanșat o explozie care să ucidă multe persoane și să provoace importante pagube materiale.
Prin urmare, activitatea infracțională descrisă de investigatorul sub acoperire, se suprapune stării de fapt descrisă în rechizitoriu și confirmată de ansamblul probator administrat și analizat mai sus.
Fiind recunoscută simpatia inculpatului pentru religia islamică , simpatie recunoscută și afirmată și de inculpat și în vedere stabilirii gradului de discernământ al acestuia , în cursul lunii iulie 2006 inculpatul L.F.I. a fost expertizat din punct de vedere medico-legal psihiatric la Institutul de Medicină Legală prof. Mina Minovici București. Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatric nr. A1/8032/21.07.2006 comisia formată dintr-un medic primar legist și doi medici primari psihiatru au stabilit că inculpatul L.F.I.nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, astfel încât acesta a avut discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat în prezentul dosar.
Inculpatul a contestat imaginile surprinse pe CD-uri și vizionate de către instanță la data de 12 iulie 2007 , prin care s-au surprins conversațiile dintre investigatorul sub acoperire și inculpat și ambientul în care acestea au avut loc, cu referire specială la imaginile filmate în hotelul din Buziaș și redate în CD nr. 00120/25, solicitând expertizarea acestui suport magnetic .
Instanța de judecată a făcut demersuri în vederea efectuării expertizelor vocii și a vorbirii și înregistrărilor video , dar, la un termen ulterior de judecată, în data de 18.10.2007 inculpatul a arătat că înțelege să renunțe la efectuarea acestor probe, declarația fiind consemnată în scris și aflată la fila nr. 275 dosar instanță și motivată prin aceea că procesul se va tergiversa inutil și potrivit opiniei sale nu se va putea întocmit expertiza datorită condițiilor precare a înregistrărilor, vocea sa fiind similară sub aspectul timbrului vocal cu a agentului sub acoperire, ceea ce ar putea crea confuzii.
Din ansamblul materialului probator administrat la dosar rezultă că inculpatul L.F.I. a săvârșit acte concrete de pregătire a săvârșirii infracțiunii de act de terorism. Astfel, acesta a pus în executare, așa cum am detaliat mai sus, un plan minuțios gândit, acela care ar fi avut ca punct final curmarea de vieți omenești, vătămarea corporală a cât mai multe persoane precum și distrugerea de bunuri și crearea de panică și teamă, cu scopul de a atrage atenția autorităților statului român, aliat al NATO și partener al statelor occidentale democratice. Punctul final urmărit de către inculpat nu a putut realizat datorită unei împrejurări independente de voința sa, și anume intervenția promptă și hotărâtă a organelor abilitate de lege să lupte în prevenirea, combaterea și pedepsirea săvârșirii unor asemenea infracțiuni.
De altfel art. 32 alin. 5 din Legea nr. 535/2004 prevede că se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea săvârșirii infracțiunilor prevăzute la alin. 1 al aceluiași articol, astfel încât faptele comise de către inculpat se încadrează în textul de lege amintit.
Cu privire la persoana inculpatului, faptele comise de către acesta se încadrează în prevederile Legii nr. 535/2004 și datorită faptului că potrivit art. 4 alin. 1 pct. 2 din actul normativ amintit, terorist este denumită persoana care a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege ori intenționează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte de terorism.
Activitățile întreprinse de inculpatul L.F.I. reprezintă acțiuni care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, fiind săvârșite premeditat și motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile față de autoritățile și instituțiile publice și populația civilă și au vizat factori umani și materiali asupra cărora intenționa să atenteze grav și să producă stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopului urmărit, și anume acela de a pedepsi, în înțelesul propriu al persoanei inculpatului, autoritățile și populația civilă din România pentru că înțeleg să facă parte din grupul statelor democratice ale lumii, care luptă împotriva terorismului și a tot ceea ce este legat de acest concept.
Autonomia infracțională a componentelor laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 32 din Legea nr.5352004 a fost pierdută , fiind săvârșită tentativa la actul de terorism, deoarece infracțiunea a fost săvârșită în condițiile prevăzute de art. 2 din Legea nr.535/2004, faptele inculpatului prin ele însele fiind de natură să producă panică în rândul populației, chiar prin mediatizarea excesivă a cauzei, inculpatul atentând în mod grav la factori umani. Încadrarea în prevederile legii speciale 535/2004 explicată prin rechizitoriu este corectă deoarece inculpatul nu s-a rezumat la manifestarea opiniei privind politica externă a României , ci a urmărit realizarea unor scopuri posibile, inculpatul deținând mijloace distructive în scopuri vătămătoare și pentru realizarea unui deziderat terorist.
În încercările de definire a noțiunii de terorism apare ideea comună a existentei unor mijloace violente pe care inculpatul și le-a asigurat singur și a amenințărilor lansate , din acest punct de vedere, mesajul conceput a fi destinat televiziunilor creând o amenințare reală.
Terorismul este un fenomen ce produce destabilizare si se caracterizează prin violență, clandestinitate și practicare în grup , iar inculpatul urmărea comiterea faptei printr-un mod extrem de violent, pregătirea activității infracționale fiind efectuată într-un secret total, cu excepția divulgării intențiilor sale colaboratorului sub acoperire și a unor frânturi din activitatea ulterioară unor martori.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.p, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Fapta săvârșită de inculpat prezintă pericol social , întrucât aduce atingere relațiilor sociale referitoare la siguranța cetățenilor, protejarea sănătății și respectarea dreptului de viață a acestora, protejarea statului ca entitate juridică.
În privința persoanei inculpatului, in stanța va avea în vedere concluziile formulate de expertiza psihiatrică întocmită și care structurează personalitatea inculpatului, explicând motivația acestuia și chemarea sa spre atitudini violente , raportat la gradul de pregătire profesională și instruire.
În ceea ce privesc circumstanțele care agravează răspunderea penală, instanța va reține starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul în momentul comiterii faptei, fiind condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 78 al 1 din OUG 195/2002 și art. 293 C.p, prin Sp nr. 100/08.02.2005 a Judec. Lugoj.
Astfel, în temeiul art.20 C.penal combinat cu art.32 al.1 lit.a și c, al.4 și al.2 lit.a din legea 535/2004 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal va condamna inculpatul L.F.I. la 8 (opt) ani închisoare, cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal
În temeiul art.32 al.2 lit.a din legea 535/2004 și art.65 C.penal aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
Întrucât fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, instanța va face aplicarea art. 83 C.p și va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 9 ani închisoare.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004, procurarea și deținerea de către inculpat a dispozitivului explozibil improvizat și a celor două butelii, în scopul de a comite un act de terorism de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor ori mediul înconjurător, face ca fapta sa să se încadreze în prevederile legale amintite.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.p, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Fapta săvârșită de inculpat prezintă pericol social , întrucât aduce atingere relațiilor sociale referitoare la siguranța cetățenilor, protejarea sănătății și respectarea dreptului de viață a acestora, protejarea statului ca entitate juridică .
În privința persoanei inculpatului, instanța va avea în vedere concluziile formulate de expertiza psihiatrică întocmită și care structurează personalitatea inculpatului, explicând motivația acestuia și chemarea sa spre atitudini violente , raportat la gradul de pregătire profesională și instruire.
În ceea ce privesc circumstanțele care agravează răspunderea penală, instanța va reține starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul în momentul comiterii faptei, fiind condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 78 al 1 din OUG 195/2002 și art. 293 C.p, prin sentința penală nr. 100/08.02.2005 a Judec. Lugoj.
În temeiul art.33 al.1 lit.a și al.2 lit.a din legea 535/2004 cu aplicarea art.37 lit.a din C.penal va condamna același inculpat la: 10(zece) ani închisoare, cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal
În temeiul art.33 al.2 lit.a din legea 535/2004 și art.65 C.penal aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
Întrucât fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, instanța va face aplicarea art. 83 C.p și va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 11 ani închisoare.
Conducerea de către inculpat, în data de 26.06.2006, pe drumurile publice, respectiv pe raza localității Buziaș, jud. Timiș, a autoturismului Renault 18 cu numărul de înmatriculare TM-08-POU, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana in culpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Fapta săvârșită de inculpat prezintă pericol social întrucât aduce atingere relațiilor sociale referitoare la circulația pe drumurile publice, într-un mod care să nu pericliteze siguranța celorlalți participanți la trafic, precum și circulația pe drumurile publice doar a posesorilor de permise de conducere în mod legal..
În privința persoanei inculpatului, instanța va avea în vedere concluziile formulate de expertiza psihiatrică întocmită și care structurează personalitatea inculpatului, explicând motivația acestuia și chemarea sa spre atitudini violente , raportat la gradul de pregătire profesională și instruire.
În ceea ce privesc circumstanțele care agravează răspunderea penală, instanța va reține starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul în momentul comiterii faptei, fiind condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ptr.săv.infr.prev.de art. 78 al 1 din OUG 195/2002 și art. 293 C.p, prin Sp nr. 100/08.02.2005 a Judec. Lugoj.
În temeiul art.86 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal va condamna inculpatul la: 1(un) an închisoare, cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal
În temeiul art.83 C.penal dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 2 ani închisoare.
Întrucât faptele pentru care instanța a pronunțat condamnarea sunt săvârșite în concurs, în temeiul art.33 lit.a,34 lit.b C.penal va contopi pedepsele mai sus aplicate, respectiv cea de 9 ani închisoare, 11 ani închisoare și cea de 2 ani închisoare , în pedeapsa cea mai grea, aceea de 11 ani închisoare pe care o va spori cu un an închisoare, inculpatul LESCH FLORIN IOAN urmând a executa pedeapsa finală, aceea de: 12(ani) închisoare.
Va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe durata și în condițiile art.71 C.penal.
În temeiul art.65 al.2 C.pen va aplica inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art.350 C.pr.pen va menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art.88 C.penal va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv din data de 26.06.2006 la zi.
În ceea ce privește bunurile descoperite asupra inculpatului, la locuința acestuia se impun următoarele precizări.
Pentru a se putea dispune confiscarea bunurilor în temeiul art.118 lit.b C.pen. se impun a fi respectate mai multe condiții: să se săvârșească o infracțiune, lucrurile respective să fi servit la săvârșirea infracțiunii și, în fine, lucrurile respective să aparțină infractorului. La aceste condiții se adaugă, firesc, condiția privitoare la existența stării de pericol.
Între infracțiunea săvârșită și lucrurile susceptibile de a fi confiscate trebuie să existe o legătură, în sensul că acestea au fost folosite în orice mod la săvârșirea infracțiunii, existând astfel o conexitate etiologică între mijlocul folosit- lucrul supus confiscării-și scopul urmărit-infracțiunea săvârșită.
Sunt îndeplinite și condițiile impuse de art.118 lit.c C.pen deoarece bunurile urmau a fi folosite la comiterea actelor de executare, fiind modificate și adaptate în scopul săvârșirii infracțiunii întrucât au o existență materială anterioară însă au fost supuse unor operațiuni de modificare pentru a le face mai eficiente în vederea atingerii scopului infracțional.
Astfel, în temeiul art.118 lit.b și c C.pen va dispune confiscarea de la inculpat a următoarelor bunuri: autoturismul Renault 18 de culoare albastru metalizat cu numărul de înmatriculare TM-08-POU an de fabricație 1979, seria ACRE151317I0011 cu număr de identificare 13400090148913 ce i-a fost ridicat în baza prevederilor art. 96 C.p.p. și sigilat cu sigilul MI 26684, depus în curtea auto a IPJ Timiș, cele două recipiente tip butelie de aragaz, precum și dispozitivul explozibil improvizat constând din telefonul mobil și aprinzătorul electric sigilate cu sigiliul MI nr. 26684 și menționate în procesul verbal întocmit la data de 26.06.2006 precum și un telefon marca ,,Alcatel” 511 de culoare gri (telefonul personal al inculpatului de pe care acesta ar fi intenționat să efectueze, de la distanță, apelul care să inițieze declanșarea exploziei).
În temeiul art.118 C.pen va dispune restituirea către inculpat a bunurilor găsite cu ocazia controlului corporal efectuat la data de 26.06.2006, respectiv: un cuțit de culoare neagră cu lama de aproximativ 20 cm și mâner de culoare verde tip vânătoresc; un talon auto cu seria 002711305 aparținând autoturismului TM – 08-POU; o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 1840859 pe numele Petruți Ioan-Dorin; un contract de vânzare-cumpărare scris de mână, încheiat între M.I.V. în calitate de vânzător al autoturismului TM – 08 – POU și Pîrvulescu Petrișor în calitate de cumpărător; o rovignetă seria B03136495 și un bon fiscal Lukoil; un bilet de culoare verde având inscripții ,,B.I. ACR Buziaș 0748866173 Nelu”; o cartelă Romtelecom și a bunurilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului din Lugoj, strada Oltului nr.13, jud.Timiș în baza autorizației de percheziție nr.8/22.06.2006 emisă de Curtea de Apel Timișoara, respectiv: o felicitare adresată lui Lesch Florin-Ioan; o casetă audio de culoare albastru având inscripții în limba arabă; broșură – O ierarhie a celor mai influente persoane din istorie; un buletin de identitate pe numele Magu Daniel-Cosmin; un calendar religios 2004; certificat de garanție a unui calculator Davio Gamer V3 produs de SC Complet Electro Serv SA nr. 2240; o bucată de hârtie având inscripționate mai multe nume și numere de telefon; o carte intitulată Cartea Rugăciunii; două fotografii tip buletin, o fotografie mijlocie înfățișându-l de L.F.I.și o fotografie 9/13 înfățișându-l pe L.F.I. alături de o altă persoană; o broșură intitulată ,,Cele care s-au căit”; o broșură intitulată ,,Apa și rolul ei în coloritul rocilor”; două broșuri ,,Ashour postul” nr. 10, editată de fundația TAIBA; broșură intitulată Sharian – Calea spre Allah; o broșură intitulată Islamul azi nr. 6 editată de fundația Taiba Români; carte intitulată Islam – Credință și învățături; broșură ,,Coranul uimitor” nr. 17 de Gary Miller; un obiect înțepător – tăietor la ambele capete având în mijloc un mâner de culoare galbenă, lungime 21,5 cm; cuțit din metal alb, lungime 32,5 cm; teacă din piele neagră, cu ținte galbene, lungime 35 cm; una cutie plastic cu inscripții colorate, în limba arabă, conținând un număr de 18 (optsprezece) casete audio și o bucată de hârtie cu inscripții arabe, explicând conținutul casetelor (versete din Coran); carte intitulată „Coranul cel Sfânt”; pernă și covoraș de culoare verde cu cusături cu fir auriu; macetă (sabie) cu teacă, lungime aproximativ 80 cm.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen inculpatul L.I.F. va fi obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat și se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu Paula Ardelean
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
În temeiul art. 20 C.penal combinat cu art.32 al.1 lit.a și c, al.4 și al.2 lit.a din legea 535/2004 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal condamnă inculpatul L.F.I. , în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, la:
8 (opt) ani închisoare, cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal
În temeiul art. 32 al.2 lit.a din legea 535/2004 și art.65 C.penal aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art.83 C.penal dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 9 ani închisoare.
În temeiul art.33 al.1 lit.a și al.2 lit.a din legea 535/2004 cu aplicarea art.37 lit.a din C.penal condamnă același inculpat la:
10 (zece) ani închisoare,cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal.
În temeiul art.33 al.2 lit.a din legea 535/2004 și art.65 C.penal aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art.83 C.penal dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 11 ani închisoare.
În temeiul art.86 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal condamnă același inculpat la:
1 (un) an închisoare, cu executare în detenție și aplicarea art.64 lit.a și b C.penal în condițiile art.71 C.penal
În temeiul art.83 C.penal dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr.100 din 8.02.2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa anterior aplicată, inculpatul urmând a executa 2 ani închisoare.
În temeiul art.33 lit.a,34 lit.b C.penal contopește pedepsele mai sus aplicate, respectiv cea de 9 ani închisoare, 11 ani închisoare și cea de 2 ani închisoare în pedepasa cea mai grea, aceea de 11 ani închisoare pe care o sporește cu un an închisoare, inculpatul L.F.I. urmând a executa pedeapsa finală, aceea de:
-12 (ani) închisoare
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe durata și în condițiile art.71 C.penal.
În temeiul art.65 al.2 C.pen aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b C.penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art.350 C.pr.pen menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art.88 C.penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv din data de 26.06.2006 la zi.
În temeiul art.118 lit.b și c C.pen dispune confiscarea de la inculpat a următoarelor bunuri: autoturismul Renault 18 de culoare albastru metalizat cu numărul de înmatriculare TM-08-POU an de fabricație 1979, seria ACRE151317I0011 cu număr de identificare 13400090148913 ce i-a fost ridicat în baza prevederilor art. 96 C.p.p. și sigilat cu sigilul MI 26684, depus în curtea auto a IPJ Timiș, cele două recipiente tip butelie de aragaz, precum și dispozitivul explozibil improvizat constând din telefonul mobil și aprinzătorul electric sigilate cu sigiliul MI nr. 26684 și menționate în procesul verbal întocmit la data de 26.06.2006 precum și un telefon marca ,,Alcatel” 511 de culoare gri (telefonul personal al inculpatului de pe care acesta ar fi intenționat să efectueze, de la distanță, apelul care să inițieze declanșarea exploziei).
În temeiul art.118 C.pen dispune restituirea către inculpat a bunurilor găsite cu ocazia controlului corporal efectuat la data de 26.06.2006, respectiv: un cuțit de culoare neagră cu lama de aproximativ 20 cm și mâner de culoare verde tip vânătoresc; un talon auto cu seria 002711305 aparținând autoturismului TM – 08-POU; o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 1840859 pe numele Petruți Ioan-Dorin; un contract de vânzare-cumpărare scris de mână, încheiat între M.I.V. în calitate de vânzător al autoturismului TM – 08 – POU și Pîrvulescu Petrișor în calitate de cumpărător; o rovignetă seria B03136495 și un bon fiscal Lukoil; un bilet de culoare verde având inscripții ,,B.I. ACR Buziaș 0748866173 Nelu”; o cartelă Romtelecom și a bunurilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului din Lugoj, strada Oltului nr.13, jud.Timiș în baza autorizației de percheziție nr.8/22.06.2006 emisă de Curtea de Apel Timișoara, respectiv: o felicitare adresată lui Lesch Florin-Ioan; o casetă audio de culoare albastru având inscripții în limba arabă; broșură – O ierarhie a celor mai influente persoane din istorie; un buletin de identitate pe numele Magu Daniel-Cosmin; un calendar religios 2004; certificat de garanție a unui calculator Davio Gamer V3 produs de SC Complet Electro Serv SA nr. 2240; o bucată de hârtie având inscripționate mai multe nume și numere de telefon; o carte intitulată Cartea Rugăciunii; două fotografii tip buletin, o fotografie mijlocie înfățișându-l de L.F.I.și o fotografie 9/13 înfățișându-l pe L.F.I. alături de o altă persoană; o broșură intitulată ,,Cele care s-au căit”; o broșură intitulată ,,Apa și rolul ei în coloritul rocilor”; două broșuri ,,Ashour postul” nr. 10, editată de fundația TAIBA; broșură intitulată Sharian – Calea spre Allah; o broșură intitulată Islamul azi nr. 6 editată de fundația Taiba Români; carte intitulată Islam – Credință și învățături; broșură ,,Coranul uimitor” nr. 17 de Gary Miller; un obiect înțepător – tăietor la ambele capete având în mijloc un mâner de culoare galbenă, lungime 21,5 cm; cuțit din metal alb, lungime 32,5 cm; teacă din piele neagră, cu ținte galbene, lungime 35 cm; una cutie plastic cu inscripții colorate, în limba arabă, conținând un număr de 18 (optsprezece) casete audio și o bucată de hârtie cu inscripții arabe, explicând conținutul casetelor (versete din Coran); carte intitulată „Coranul cel Sfânt”; pernă și covoraș de culoare verde cu cusături cu fir auriu; macetă (sabie) cu teacă, lungime aproximativ 80 cm.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen obligă inculpatul L.I.F. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu Paula Ardelean.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.11.2007.
Președinte,
Grefier
COMENTARIU
& 1. Activități desfășurate în exclusivitate de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale
Anterior datei de 29.09.2005, cu prilejul activităților derulate pentru realizarea securității naționale de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale a rezultat că numitul L.F.I., prin manifestările sale, reprezintă un risc și o vulnerabilitate la adresa securității naționale, actele sale exterioare de conduită vizând amenințarea la adresa securității naționale prevăzută de art.3 lit. 1 din Legea nr. 51/1991.
& 2. Sesizarea organelor de urmărire penală conform prevederilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991 și art. 11 din Legea nr. 14/1992
Potrivit prevederilor art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, la data de 29.09.2005, organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale au informat DIICOT –Serviciul Teritorial Timișoara că:
cetățeanul român L. F.- I., adept al ideologiei extremiste radical islamice, este apt să pregătească, să comită, să faciliteze ori să instige la comiterea unor acte de terorism asupra unor ținte israeliene și occidentale de pe teritoriul României.
cel în cauză s-a convertit la religia islamică în Bosnia-Herțegovina, unde a luptat ca voluntar în ,,A 7-a Brigadă Musulmană Bosniacă”, constituită din luptători originari din state arabe, în perioada anilor 1993-1995, cu această ocazie primind numele musulman AYMAN HASSAN ABGER.
sub acest nume, L. F.-I. a creat site-ul www.torro.4t.com, dedicat tuturor ,,musulmanilor hotărâți să moară pentru Islam și în numele lui Allah”, prin intermediul căruia a promovat idei, concepții sau atitudini în scopul susținerii cauzei și/sau a activităților unor entități teroriste de orientare radical islamică.
persoana în cauză a manifestat preocupări violente prin participarea la discuții pe forumuri de pe internet, discuții având ca obiect situația musulmanilor din zonele statelor arabe și ale Asiei de Sud – Est și maniera în care se acționează la măsurile antiteroriste întreprinse de SUA criticând politica adoptată de statul american față de țările din Orientul Mijlociu.
L. F.-I. era o persoană bine pregătită din punct de vedere fizic, fiind cunoscător al tehnicii militare,
toate aceste elemente configurând în persoana lui L.F.I. un potențial pericol la adresa siguranței naționale, orice persoană cu înclinații spre preocupările extremiste ale inculpatului, care ar fi intrat în legătură cu acesta putând da naștere la pericole concrete pentru siguranța cetățenilor și a bunurilor statului.
& 3. Activități comune organe de stat cu atribuții în domeniul securității naționale – procuror, în cadrul actelor premergătoare
În perioada 20.09.2005 – 26.06.2006, organele S.R.I. în colaborare cu procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara au derulat activități de monitorizare a numitului L.I.F., utilizând întreaga paletă de mijloace, metode și tehnici specifice și procedee investigative din panoplia organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale asociate cu procedeele probatorii prevăzute de codul de procedură penală, destinate cunoașterii activităților țintei L.I.F., a personalității sale, a preocupărilor, precum și a persoanelor cu care întră în contact.
3.1. Procedeele probatorii utilizate de organele de urmărire penală, înainte de momentul dispunerii începerii urmăririi penale și de surprinderea în flagrant și reținerea făptuitorului au condus la stabilirea stării de fapt, ce releva manifestările ilicite ale făptuitorului, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, împrejurări care se circumscriau elementelor constitutive ale infracțiunii de acte de terorism, în diferite modalități normative și în diferite faze: acte pregătitoare, tentativă și infracțiune consumată:
în baza prevederilor art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004 și art. 2241 – 2244 C. p. p., în cauză a fost autorizată folosirea investigatorului acoperit sub nume de cod Dragomir Marius, care să culeagă date cu privire la preocupările inculpatului L. F. – I.
în baza autorizațiilor nr. X/28.11.2005, Y/23.12.2005, Z/30.01.2006 și Q/28.04.2006, emise de Curtea de Apel Timișoara conform art. 911 și următoarele din C.p.p., au fost interceptate datele informatice transmise și primite de către L.I.F. pe identitatea informatică „aynan_abger 2000”, aflat în comunicare cu investigatorul acoperit Dragomir Marius, utilizator al identității informatice „ameer_hakim”.
Cu aceste ocazii au fost identificate preocupări concrete ale inculpatului LESCH FLORIN-IOAN în legătură cu religia musulmană, acesta fiind potențial apt să recurgă la acțiuni violente de natură să pună în pericol vieți omenești și bunuri.
(3) în cauză a fost autorizată folosirea colaboratorului acoperit sub nume de cod Al Fahad, pentru a identifica și stabili dacă inculpatul L. F. – I. are, într-adevăr înclinații și preocupări radical extremiste legate de terorism, în virtutea ideologiei musulmane pe care o îmbrățișa, și pentru a detensiona potențialul pericol pe care îl prezenta persoana acestuia.
În baza autorizației nr. W/23.04.2006, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004, în cauză a fost autorizată folosirea colaboratorului acoperit sub nume de cod Al Fahad.
Acesta a intrat în legătură cu inculpatul L. F. – I., ca fiind ,,trimis” al lui „ameer hakim”. Colaboratorul acoperit Al Fahad a avut mai multe de întâlniri cu L. F.– I. , care a început să i se destăinuie acestuia, susținând că:
este adept al religiei islamice,
soția și sora sa fuseseră ucise (decapitate) în Bosnia, unde ar fi luptat și el, aspect care însă nu a putut fi ancorat în realitate.
urăște poporul american și tot ce are legătură cu acesta, precum și popoarele evreu și sârb.
a menționat că are de primit, în urma revendicării unui imobil o sumă mare de bani, cu ajutorul unei părți din aceasta fiind dispus să cumpere arme de tip Kalashnikov, arme cu lunetă, explozibil.
Odată cu trecerea timpului, L. F. – I. se manifesta tot mai agitat, făcând tot mai frecvent referire la faptul că intenționează să dea o lecție poporului român, aliat al poporului american și, automat, dușman al islamismului. În timpul discuțiilor inculpatul afirma că trebuie să omoare pe cine merită să moară precizându-i colaboratorului acoperit Al Fahad, de câteva ori data de 30.08., dată la care ,,frații” musulmani de peste hotare vor lua la cunoștință despre o surpriză pe care el o va pregăti românilor. Cu ocazia întâlnirilor avute cu Al Fahad, L. F. – I. a început să vorbească despre efectuarea unor fotografii în locuri strategice din T., menționând Aeroportul sau Complexul Studențesc; a făcut de asemenea referire la doi prieteni, unul electronist și altul chimist care l-ar putea ajuta să fabrice explozibil.Ideea numitului L. F. – I. de a amplasa explozibil într-un loc aglomerat din municipiul T., acțiune care să aibă ca efect curmarea multor vieți omenești, precum și distrugerea de bunuri, începea astfel să prindă din ce în ce mai mult contur, acesta dând dovadă de o hotărâre ieșită din comun în sensul de a acționa în acest fel.
La data de 14.06.2006, inculpatul i-a prezentat colaboratorului acoperit Al Fahad un mesaj video, pe care l-a creat personal la locuința sa din L., str. O. nr. 13, într-o seară în care colaboratorul se afla în vizită la el. Mesajul îl reprezenta pe L.F.I., îmbrăcat într-un pulover de culoare închisă, având o cagulă de culoare neagră pe față, așezat în fața unui cearșaf de culoare albă și are următorul conținut: ,,În numele lui Allah…, avertisment din partea la frații musulmani, activi din România pentru poporul român și guvern român …, știm că aveți prizonieri muslem ce torturați aici … știm că aveți frați ai voștri ce luptă împotriva islam în Afganistan, Irak … America, Israel ce dușman de moarte este la noi. Mesaj din partea lui El Sheik Osama Muhamad Bin Laden, conducător al nostru. Pacea și mila lui Allah … dacă nu retrageți soldat români și continuați acest lucru împotriva la Islam, pe cuvânt vă pedepsim în numele lui Allah. Allah Akbar, Allah Akbar, Allah Akbar!”.
Ulterior acțiunii de surprindere în flagrant, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința din L., str. O. nr. 13, unde inculpatul locuia împreună cu mama sa L. E. și concubinul acesteia Ș. F.-M., a fost găsit puloverul din lână de culoare gri-închis având fermoar în partea de sus și dungi de-a lungul mânecilor, același pulover cu cel purtat de persoana care apare în mesaj, acest pulover aparținând numitului Ș. F.-M.
Din simpla vizionare a filmului, ce are durata de 1, 03 min., rezultă în mod evident că personajul filmat este chiar L. F. – I. (recunoaștere după semnalmentele exterioare și după obiectele de îmbrăcăminte).
Discuțiile purtate între inculpatul L. F. – I. și colaboratorul acoperit Al Fahad au ajuns la stadiul la care primul a afirmat că este hotărât să achiziționeze un autoturism ieftin, uzat, cu suma de 100-150 Euro, în interiorul căruia să pună explozibil. Autoturismul ar fi urmat să fie plasat de către inculpat într-un loc aglomerat din municipiul T., iar explozibilul să fie detonat de la distanță cu ajutorul unui telefon mobil.
Elementele de fapt descrise mai sus au fost consemnate în procesele-verbale de redare integrală în formă scrisă a înregistrărilor audio-video, în mediu ambiental, realizate la data de 03.05.2006, 04.05.2006, 19.05.2006 și 20.05.2006, cu ocazia întâlnirilor dintre numitul L. F. – I. și colaboratorul acoperit Al Fahad, ce au avut loc într-o cameră de hotel din localitatea B., jud. Timiș.
Convorbirile au fost interceptate în baza autorizației nr. X/28.04.2006, emisă de Curtea de Apel Timișoara, în temeiul art. 911 și următoarele din C.p.p. și au fost stocate pe un număr de 4 CD-uri.
(4) Au fost extrase imagini înregistrate de camerele de luat vederi situate în incinta Aeroportului Internațional ,,Traian Vuia” din T., care l-au surprins în noaptea de 22/23.05.2006 pe numitul L. F. – I., având asupra sa un aparat de fotografiat digital cu care încerca să fotografieze, în timp ce era însoțit de o altă persoană, identificată ca fiind martorul L. O. –O.
Imaginile surprinse de camerele de luat vederi au fost stocate pe CD-ul cu nr. xxx/23.05.2006 și au fost certificate pentru autenticitate în temeiul art. 913 alin. 2 și 3 C.p.p., prin procesul-verbal din data de 30.11.2006, urmând a fi folosite ca mijloc de probă dosarul cauzei.
Martorul L. O. – O. , fiind audiat a confirmat faptul că cei doi se aflau la aeroport pentru a-l aștepta pe unul din patronii italieni ai firmei unde erau angajați amândoi, S. C. „ P.” S. R. L. din L., iar L.F.I. avea asupra sa un aparat de fotografiat cu care încerca să efectueze fotografii în zona aeroportului, dar nu a reușit acest lucru întrucât aparatul nu funcționa corespunzător.
în cursul lunii iunie 2006 L.I.F. i-a adus la cunoștință colaboratorului acoperit faptul că intenționează să fabrice, cu ajutorul unui prieten chimist explozibil constând din azot combinat cu motorină și apă cu ajutorul căreia să declanșeze o explozie într-un loc aglomerat din Timișoara, afirmându-i totodată că acel chimist este un individ prudent și totul urma să se facă prin intermediul său. Pentru ca individul respectiv să ,,se apuce de treabă” inculpatul a solicitat sprijinul colaboratorului, în sensul acordării sub formă de împrumut (până la obținerea de către acesta a banilor în urma revendicării imobilului proprietatea sa) a sumei de 1000 Euro.
L. F. – I. i – a destăinuit colaboratorului acoperit planul său de acțiune, arătându-i că:
intenționează să achiziționeze la un preț derizoriu un autoturism în care să plaseze două butelii de aragaz,
că autoturismul ar fi urmat să fie condus și lăsat de el într-un loc aglomerat din T., cel mai probabil Complexul Studențesc, unde urma ca să elibereze gazul din cele două butelii și, cu ajutorul unui telefon mobil alăturat buteliilor să efectueze un apel pe acesta de la distanță, ceea ce ar fi declanșat o explozie care să ucidă multe persoane și să provoace importante pagube materiale.
În ziua de 24.06.2006 L.I.F. a transportat buteliile pe care le cumpărase pe str. O. nr. 13.
În ziua de duminică 25.06.2006 inculpatul L. F. – I. s-a preocupat și a reușit achiziționarea unui autoturism Renault 18, de culoare albastru, cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU, an de fabricație 1979.
În ziua de luni 26.06.2006, în jurul prânzului L. F. – I. s-a deplasat la adresa din L., str. H., unde își are reședința martorul C. F. – S., un prieten de-al său. În această locuință s-a aflat și martorul B. C., un alt prieten de-al său, absolvent al facultății de Cibernetică și Informatică – Economică pe care l-a rugat, având în vedere că se pricepe la electronică, să-i realizeze sau să-i adapteze un dispozitiv de aprindere, fără a-i explica însă la ce îi va folosi.
Conform declarației martorului B. C., anterior, cu puțin timp înainte, L.I.F. l-a contactat telefonic de pe un telefon mobil cu numărul 0728.411.xxx (cartelă telefonică Connex pe care inculpatul o achiziționase cu o zi înainte) pe telefonul său cu numărul 0744.663.xxx, spunându-i că trece pe la el pentru a-i realiza dispozitivul de aprindere despre care îi pomenise deja.
Afirmația martorului este susținută de desfășurătorul apelurilor telefonice efectuate de la postul mobil 0728.411.xxx pus la dispoziție de Vodafone România SA și transmis acestui serviciu cu nr. 9504/08.07.2006. Conform acestuia la data de 26.06.2006 la ora 13:33:08 între numerele 0728.411.xxx și 0744.663.xxx s-a purtat o convorbire având o durată de 28 de secunde.
L.I.F. i-a adus martorului B. C. un telefon mobil marca ,,Motorola” și un telefon mobil marca ,,Alcatel” precum și un aprinzător electric de aragaz de culoare roșie marca ,,Igniter”, solicitându-i ca pe unul din aceste telefoane să îi realizeze, cu ajutorul aprinzătorului de aragaz, un dispozitiv de aprindere. Martorul B. C. a reușit să realizeze legătura dintre telefonul mobil marca ,,Motorola” și aprinzător și i l-a înmânat lui L.I.F., care a părăsit apartamentul.
În ziua de luni 26.06.2006, L. F. – I. l-a contactat în zona gării din L. pe martorul E. I.-M., taximetrist, căruia i-a solicitat să îl transporte din localitatea L. până în orașul B., unde se afla autoturismul Renault 18 cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU, achiziționat cu o zi în urmă. Martorul a fost de acord, însă înainte de a se deplasa spre orașul B., L. F. – I. i-a cerut martorului E. I.-M. să se deplaseze cu taximetrul până la locuința sa din L., str. O. nr. 13. De acolo inculpatul a revenit cu cele două butelii de aragaz pe care le-a așezat în mașină, pe o pătură, pentru a evita murdărirea acesteia. De pe str. O. nr. 13 martorul l-a transportat pe L.I.F. până la atelierul auto ACR din localitatea B., inculpatul coborând și ducând buteliile în incinta atelierului. Întrebat fiind de martor ce face cu cele două butelii, L.I.F a răspuns că și-a cumpărat o mașină și că le folosește la efectuarea unor operații de sudură la autoturismul respectiv.
Menționăm că întreaga activitate desfășurată de inculpatul L. FLORIN – IOAN și care a fost descrisă în paginile de mai sus a fost monitorizată și ținută sub strictă observație de către procurori, lucrătorii anume desemnați din cadrul S.R.I. și lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate T..
3.2. Acțiunea de organizare și surprindere în flagrant a inculpatului L.F. – I.
Analizarea datelor, informațiilor și indiciilor temeinice în ce privește elementele de fapt, care conturau, fără putință de tăgadă, pregătirea comiterii unui act terorist, pentru data de 26.06.2006, au condus la luarea deciziei de organizarea surprinderii în flagrant a numitului L.I.F., după ce acțiunile sale ilicite s-au decelat în mod suficient – cantitativ și calitativ -, dar înainte de a se produce rezultatul socialmente periculos, asigurându-se în acest fel și scopul preventiv al acțiunii organelor judiciare în colaborare cu organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale.
În baza unei proceduri prestabilite, pusă la punct de către procurori și polițiști, la ora 18,45, în timp ce L.I.F., însoțit de colaboratorul acoperit Al Fahad se îndreptau cu autovehiculul, în care se afla instalat D.E.I., pe un drum național, dinspre orașul B. spre localitatea T., fiind în apropiere la cca 10 km., de platforma industrială din zona periurbană, s-a intervenit, procedându-se la reținerea celor doi.
În prezența martorilor asistenți G. F. și D. M.-C., forțele DPIR au asigurat perimetrul, în sensul că au fost blocate ambele sensuri de circulație pe o rază de 400 m, iar specialiștii din cadrul Serviciul Român de Informații – Secția Timiș au procedat la cercetarea amănunțită a autoturismului Renault 18 de culoare albastru cu numărul de înmatriculare TM – 08 – POU.
Astfel, sub bancheta din spate a autoturismului s-au găsit așezate două butelii de aragaz pline cu gaz, așezate cap la cap, iar între acestea se afla un dispozitiv format dintr-un telefon mobil marca ,,Motorola” de culoare verde, atașat de un aprinzător de aragaz de culoare roșie marca ,,Igniter”, acesta fiind prevăzut cu două baterii, una de culoare albastră și una de culoare verde.
Telefonul mobil și aprinzătorul de aragaz erau conectate prin intermediul a două fire unul de culoare albastră și unul de culoare roșie, prinse împreună cu mai multe rânduri de scotch de culoare roșie și incoloră, telefonul fiind activ și având afișat pe ecran ,,Connex”. Totodată pe telefon s-a putut observa un led de culoare verde care ilumina intermitent.
Buteliile, cele care fuseseră achiziționate de către L. F. – I., precum și dispozitivul explozibil artizanal, cel pe care martorul B. C. îl fabricase la insistențele inculpatului fuseseră așezate, în modalitatea descrisă mai sus de către L. F. – I., cu puțin timp înainte de momentul reținerii sale.
Momentele reținerii și ale cercetării la fața locului sunt materializate atât pe suport de hârtie – procesul-verbal de constatarea infracțiunii din 26.06.2006 – cât și în planșe fotografice și pe suport electronic – CD – toate aflate la dosarul cauzei.
La controlul corporal efectuat asupra numitului L. F. – I. au fost descoperite următoarele:
un cuțit de culoare neagră cu lama de aproximativ 20 cm și mâner de culoare verde tip vânătoresc;
un telefon marca ,,Alcatel” 511 de culoare gri (telefonul personal al inculpatului de pe care acesta ar fi intenționat să efectueze, de la distanță, apelul care să inițieze declanșarea exploziei);
un talon auto cu seria 002711305 aparținând autoturismul TM – 08-POU;
poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 1840859 pe numele Petruți Ioan-Dorin;
un contract de vânzare-cumpărare scris de mână, încheiat între Mîrza Ioan-Viorel în calitate de vânzător al autoturismului TM – 08 – POU și Pîrvulescu Petrișor în calitate de cumpărător;
o rovignetă seria B03136495 și un bon fiscal Lukoil;
un bilet de culoare verde având inscripții ,,Bărănguță Ion ACR Buziaș 0748866173 Nelu”;
cartelă Romtelecom.
RAPORT DE CONSTATARE TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ
Dosar
77/D/P/2005 al DIICOT, Serviciul Teritorial Timișoara
Specialiștii delegați pentru efectuarea constatării
col. prof. univ. dr. ing. O. O.;
col. ing. G. D.;
Ambii specialiști activează în cadrul DIICOT, structura centrală.
Obiectivele constatării dispuse
Prin ordonanța nr. 77/D/P/2005 din 05 iulie 2006, DIICOT, Serviciul teritorial Timișoara a dispus efectuarea unei constatări tehnice având următoarele obiective:
dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional ?
dacă dispozitivul pus la dispoziție poate iniția amestecul format din aer și gazul rezultat ca urmare a scurgerii din butelie ?
estimarea efectelor exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective aflate în zona acestuia.
Ulterior, prin ordonanța cu același număr din 13 septembrie 2006, s-a dispus suplimentar:
dacă dispozitivul și telefonul „Alcatel” 511 sunt funcționale ?;
realizarea unui dispozitiv similar în vederea efectuării unui experiment judiciar care să determine efectele exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective (clădiri, personal) aflate în zona autoturismului Renault 18.
Materiale puse la dispoziție
Pentru efectuarea experimentului tehnico-științific ni s-au pus la dispoziție:
un dispozitiv format dintr-un telefon mobil și un aprinzător electric de aragaz, legate între ele prin intermediul unui benzi izolatoare din plastic și interconectate prin intermediul a două fire, unul roșu, celălalt albastru, despre care în conținutul ordonanței se arată că au fost găsite asupra inculpatului în momentul arestării.
a) telefonul mobil MOTOROLA are marcat FCC IHDT6ZD1; CANADA 109 331 200A TYPE ZDPA; CE 0168X; A14, EQ0D922M73; SUG1479CE, Made in UK, 5050, SMT cu o baterie MOTOROLA și un SIM Vodafone;
b) aprinzătorul electric de aragaz are marcat NTD, ELECTRONIC, Igniter, MADE IN CHINA);
o copie a Procesului Verbal de constatare a infracțiunii flagrante;
un CD, marca Memorex CD-R seria NI05JK211D86203IAI cu imagini din momentul efectuării arestării;
telefon ALCATEL 511 de culoare gri marcat BF4 ALCATEL 52P 82BE AGM 72 BF 42L-1AMRR 01 cu o baterie ALCATEL și un SIM Orange, despre care în constatare se precizează că a fost găsit asupra inculpatului.
Observații preliminare
Deoarece reacțiile de oxido-reducere care apar la combustia gazului de aragaz în aer sunt puternic exoterme și influențate de confinare (rezistența mediului ce se opune destinderii produșilor de ardere) se recomandă, pentru înregistrarea fenomenelor, camere video cu viteză mare de înregistrare, traductoare piezoelectrice de presiune cuplate la sisteme de achiziții de date.
Considerații (activități) prealabile
A. În perioada 04-05 iulie 2006, din dispoziția conducerii DIICOT, structura centrală, col. prof. univ. dr. ing. Orban Octavian și col. ing. Grădinaru Dorel s-au deplasat la Timișoara unde li s-a pus la dispoziție dispozitivul menționat la punctul 1).
Dispozitivul era format dintr-un telefon mobil Motorola și un aprinzător electric pentru aragaz, asamblate între ele prin intermediul a două bucăți de bandă izolatoare din plastic de culoare roșie, fig. 1. După scoaterea benzii izolatoare cele două părți componente, aprinzătorul și telefonul au rămas în legătură prin intermediul a două fire, unul roșu și celălalt albastru, cu lungimi de circa 10 cm.
Aprinzătorul electric are forma unui paralelipiped, cu două capace, roșu și alb, fig. 2. Una dintre cele două extremități ale aprinzătorului se prelungește sub forma unui trunchi de piramidă cu muchii rotunjite, baza mică continuându-se cu un tub confecționat din material (metal) și care este înfășurat în bandă izolatoare transparentă în zona în care iese din corp.
Fig. 1 – Dispozitivul pus la dispoziție
Tubul se termină cu o zonă cu diametru mai mare care prezintă patru fante. În interiorul tubului, în zona centrală, a se găsește un cablu cu izolație de culoare roșie. La cealaltă extremitate a aprinzătorului, capacul roșu se termină cu o formă triunghiulară ce are un orificiu. Pe exteriorul capacului roșu al aprinzătorului era menționat: cu culoare roșie sigla firmei producătoare și cu negru „NTD, ELECTRONIC, Igniter, MADE IN CHINA” (fig. 2).
Fig. 2 – Aprinzător electric
Telefonul este produs de firma Motorola, iar pe fața lui, în afară de tastele cu caractere alfanumerice, să mai există și înscrisurile Timeport și Tri-band. Pe cealaltă față, se găsește un orificiu prin care ies firele (roșu și albastru) care fac legătura cu aprinzătorul și un capac care permite accesul la baterie (fig. 3). Sub capac este dispusă sursa de alimentare și sub ea, pe corpul interior al telefonului, sunt lipite două etichete, una mai lată, paralelă cu lungimea și cealaltă mai îngustă, paralelă cu lățimea. Pe eticheta mai lată se disting printre altele: înscrisurile FCC IHDT6ZD1 cod de bare – pe rândul doi, CANADA 109 331 200A TYPE ZDPA – pe rândul trei, CE 0168X – pe ultimul rând, fig. I.3a. Pe eticheta îngustă se observă: A14, EQ0D922M73, pe primul rând, SUG1479CE, Made in UK, 5050, Smt, pe al doilea rând, iar pe ultimul un cod de bare fig. I.3a.
Telefonul mobil marca Motorola care conținea cartela SIM marcată „SIM VODAFONE 5121 5695 1700” ce răspundea la numărul 0728 411 963.
În prezența domnilor procuror șef Mircea Andreș și procuror Tamaș Schiffbech, s-a procedat la efectuarea verificării posibilităților de funcționare a dispozitivului descris, sens în care:
– s-a încercat punerea în funcțiune a telefonului mobil MOTOROLA prin apăsare pe tasta destinată acestui scop, ocazie cu care s-a constatat că ecranul aparatului rămâne stins;
– deoarece s-a apreciat că bateria telefonului era descărcată, s-a solicitat celor doi procurori prezenți să dispună găsirea unui încărcător corespunzător aparatului MOTOROLA și întrucât nu se afla la dispoziție un astfel de încărcător, bateria a fost încărcată la un magazin specializat de doi lucrători de la BCCO desemnați de cei doi procurori, subinspector Popescu Raul și agent de poliție Predica Alexandru.
După ce bateria a fost încărcată și reintrodusă în aparat iar acesta pornit, col. ing. Grădinaru Dorel a apelat de la propriul telefon mobil (0722 365 857) telefonul mobil MOTOROLA pe numărul de apel 0728 411 963.
Fig. 3 – Telefonul Motorola
În momentul în care în casca telefonului apelant (0722 365 857), s-a auzit soneria telefonului apelat, pe ecranul telefonului MOTOROLA a fost afișat numărul apelantului (fig. 4) și în extremitatea superioară a zonei cu fante a aprinzătorului electric de aragaz a apărut un arc electric între firul central de culoare roșie și tubul metalic însoțit de zgomotul caracteristic descărcărilor în gaze. Arcul electric s-a produs atâta timp cât în receptorul telefonului apelant se auzea sunetul soneriei. În momentele de pauză dintre sunetul soneriei arcul electric înceta. La reapariția zgomotului de sonerie în difuzorul telefonului apelat, s-a produs din nou arcul electric, fig. 5.
B. Pentru realizarea obiectivelor sus menționate, s-a solicitat organului de urmărire penală să dispună efectuarea unor expertize pentru:
stabilirea compoziției gazului conținut în cele două butelii, a limitelor de explozivitate a amestecului gaz de aragaz aer și a vitezei de propagare a reacției chimice prin mediul reactant la INSEMEX Petroșani.
Institutul a efectuat determinările, folosind gaz de aragaz din buteliile găsite în mașină în ziua arestării, iar rezultatele obținute și concluziile trase sunt specificate în Raportul de expertiză fizico-chimică nr. 2 remis PICCJ – DIICOT, structura centrală însoțit de adresa nr. 6500 din 15 septembrie 2006 (anexat prezentului raport) și nr. 3 transmis DIICOT, Serviciul teritorial Timișoara;
determinarea cifrei octanice a benzinei conținute în rezervorul mașinii Renault la momentul arestării de către PETROM SA.
Laboratorul de determinări fizico –chimice CTC din zona PECO Timiș a remis DIICOT, Serviciul teritorial Timișoara, Buletinul de analiză nr. 55 din 13.09 2006 (copia anexată prezentului raport);
determinarea stării buteliei prin examinare nedistructivă și identificarea specificațiilor de fabricație.
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în sudură și Încercări de Materiale Timișoara a remis DIICOT, Serviciul teritorial Timișoara Raportul de examinare nr. 01/77-15.09 2006 (copia anexată prezentului raport);
După primirea și examinarea documentelor menționate la punctul B, am constatat că în raportul de expertiză întocmit de INSEMEX nu se specifica nimic referitor la inițierea cu arc electric, generat de un aprinzător electric de aragaz, a amestecului gaz de aragaz – aer, motiv pentru care am apreciat că se impune efectuarea a două genuri de experimente în teren. Primul gen de experimente s-a desfășurat în ziua de 04 și prima parte a zilei de 05 octombrie 2006 iar al doilea gen în a doua jumătate a zilei de 05 octombrie 2006.
Pentru efectuarea genului doi de experimente am apelat la ICPE București pentru examinarea dispozitivului de inițiere (în continuare se va utiliza și prescurtarea DI) pus la dispoziție de organul de urmărire penală (punctul 1 din capitolul Materiale puse la dispoziție) precum și realizarea unui DI similar. De asemenea, s-a solicitat verificarea funcționabilității telefonului ALCATEL (punctul 4 din capitolul Materiale puse la dispoziție) și modificarea sistemului de alimentare și comandă pentru două aprinzătoare electrice de aragaz, achiziționate de PICCJ – DIICOT, structura centrală și similare cu cel din DI pus la dispoziție, în vederea efectuării primului gen de experimente.
ICPE București ne-a remis Raportul Tehnic nr. 358/2006 care conține concluziile și răspunsurile la solicitările PICCJ – DIICOT, structura centrală (exemplarul nr. 1 este anexat la raport).
Suplimentar s-au mai desfășurat și alte activități care au constat în:
achiziționarea unei mașini de aceeași marcă și tip cu cea folosită de inculpatului, în momentul arestării;
achiziționarea a două butelii de aragaz de la același centru de distribuție de unde inculpatul și-a cumpărat buteliile;
redactarea, avizarea – de către conducerea DIICOT, structura centrală – a Procedurii operaționale PO-D/P/77-05 intitulată „Modul de lucru pentru desfășurarea experimentului tehnico-științific din cauza penală 77/DP/2005”, cu nr. 3618/06, care ulterior a fost prelucrată cu factorii implicați (exemplarul nr. 3 este anexat la raport).
achiziționarea a 41 litri de benzină cu cifră octanică 95.
CONSTATĂRI
I) „Dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional ?”
Răspunsul teoretic la întrebare este în conformitate cu datele trecute în Raportul Tehnic nr. 358/2006 întocmit de ICPE București.
Telefonul mobil marca Motorola a fost apelat de pe telefonul mobil marca ALCATEL la numărul 0728 411 963.
În momentul în care în receptorul telefonului apelant s-a auzit soneria, telefonul apelat furnizează o tensiune de 1,4 Vcc și curent de 80 mA cu care este alimentat aprinzătorul electric de aragaz (direct pe placa cu circuite imprimate) și în zona cu fante a apărut un arc electric, însoțit de zgomotul caracteristic. Această tensiune este luată de pe contactele soneriei telefonului apelat, iar cele două baterii tip R6 de 1,5 V și întreruptorul aprinzătorului electric nu au nici un rol funcțional. La oprirea apelului telefonic descărcarea electrică de la aprinzător încetează.
În concluzie, dispozitivul remis pentru expertiză, compus din telefonul mobil Motorola conectat cu aprinzătorul electric de aragaz este funcțional, aprinzătorul produce scânteie (arc electric) când tensiunea măsurată la bornele bateriei era cuprinsă între limitele 3,53 V – 3,9 V.
II: „Dacă dispozitivul pus la dispoziție poate iniția amestecul format din aer și gazul rezultat ca urmare a scurgerii din butelie”
Buteliile de aragaz sunt recipiente metalice sub presiune care prezintă la partea superioară un ștuț și un sistem de închidere – deschidere acționat prin intermediul unei rozete. Ele se încarcă cu „Gaz GPL” care trebuie să corespundă cu prevederile standardelor SR EN 27941-2000 și PS-LSM-002. GPL (gaz petrolier lichefiat) constituie un amestec de mai multe hidrocarburi lichefiate cu cinci atomi de carbon în moleculă și anume: propan, propenă, izobutan, butan, trans 2 butenă, 1 butenă, cis 2 butenă și încă alți cinci substanțe a căror participare este sub 1%. Dintre componenții prezentați cei mai importanți sunt hidrocarburile saturate și nesaturate cu patru atomi de carbon, izobutan, butan, trans 2 butenă, 1 butenă, cis 2 butenă și 1-3 butadienă, a căror proporție depășește 90%, anexele 3 și 4 din Raportul de expertiză fizico-chimică întocmit de INSEMEX Petroșani. De asemenea, pentru a se determina prezența lui de orice persoană, fără a dispune de aparatură sau dispozitive specializate, se introduce în masa lui o mică cantitate de mercaptan (max. 300 mg/m3N) care are miros caracteristic și pătrunzător. Lichidul are volatilitatea influențată direct de temperatura mediului, fapt demonstrat și de valorile presiunii de vapori absolută. Astfel, la 10 0C presiunea impusă prin standard este de 1,7 bari iar cea măsurată de 2,4 bari ajungând ca la 70 0C presiunea impusă să fie de 11 bari și cea măsurată 11,7 bari.
Puterea calorifică inferioară impusă a gazului trebuie să fie de minim 27000 kcal//m3N, și valoarea determinată experimental a fost 28308,8 kcal//m3N, anexa 4 din raportul de expertiză. Studiul explozivității acestui amestec de gaze lichefiate pentru aragaz, cu masă moleculară medie de 55,85 g/mol, s-a efectuat în tubul de șoc, fig. II.1.
Fig. II.1 – Tub de șoc
Gazele se introduc în interiorul tubului, se lasă la omogenizat 5÷7 minute după care se inițiază și presiunile în frontul de ardere / detonație au captate prin intermediul a patru traductori piezoelectrici dispuși în partea inferioară a cilindrului. Ulterior, cunoscându-se distanța între aceste elemente sensibile, fig. II.2, au putut fi calculate și vitezele transformării explozive.
Fig. II.2 – Poziționarea traductoarelor piezoelectrice pe tubul de șoc
Au fost efectuate un număr de 38 experimentări cu concentrații aer – gaz pentru aragaz cuprinse între 0,56 % 13,02 %. Pentru inițiere s-au utilizat patru tipuri de amorse cu energii specifice diferite, tabelul II.1.
Tabelul II.1
Amorse utilizate la experimentări
Utilizând amorsa A1 (16,44 kJ), s-au obținut deflagrații în domeniul de concentrații 1,9 % – 10,8 %. Vitezele transformării explozive cresc odată cu creșterea concentrației gazului până la 9,02 %. În intervalul 9,02% și 9,49% s-au obținut viteze maxime ale undelor de deflagrație egale cu 814 m/s și 816 m/s (valori măsurate pe canalul 1) și 728 m/s și 696 m/s (valori medii), după care variația vitezei funcție de concentrație este invers proporțională.
Creșterea energiei specifice de inițiere la 16,44 kJ, a facilitat inițierea directă la regim de detonație a amestecurilor gaz pentru aragaz – aer, mai ales în intervalul 6,05% ÷ 8,93%, unde pentru concentrația de 7,44 %, s-au înregistrat o viteză medie de 1300 m/s și o presiune de 52 bar.
Creșterea energiei sursei de aprindere la valori de 19,02 kJ (amorsa A3) și 21,7 kJ (amorsa A4) a facilitat inițierea directă a detonației în vecinătatea sursei de inițiere și propagarea fenomenului pe toată lungimea tubului de șoc, fapt materializat prin valorile ridicate ale vitezelor de detonație și a presiunilor înregistrate.
Pe baza rezultatelor măsurate și calculate ca urmare a efectuării testelor în tubul de șoc, s-a stabilit că limita inferioară de explozivitate este de 1,9 %, iar cea superioară de 10,8 %. În acest interval se înscriu și limitele de detonabilitate (limita inferioară este 5,60 % volumic, iar cea superioară 8,36 % vol.).
Deoarece în raportul de expertiză întocmit de INSEMEX nu se specifica nimic referitor la inițierea cu arc electric, generat de un aprinzător electric de aragaz, a amestecului gaz de aragaz – aer, în ziua de 04 și în prima parte a zilei de 05 octombrie s-au executat primul gen de testări referitoare la posibilitatea inițierii acestui amestec gazos cu un aprinzător electric pentru aragaz.
La experiment s-au utilizat o cameră de filmare ultrarapidă Omnidata conectată la un Laptop (operator mr. ing. Mihai Manolescu), două aprinzătoare electrice de aragaz cu aprindere de la distanță, realizate de ICPE București și două cutii din carton ondulat (denumite cutii pentru încercări), cu dimensiunile: (410 x 455 x 530) mm. Au fost verificate să nu prezinte spărturi, iar zona exterioară de îmbinare a capacelor inferioare a fost întărită cu bandă adezivă din plastic, pe toată lungimea. În interior a fost dispus un sac din plastic pentru gunoi menajer, cu volum de 120 l, a cărui gură a fost scoasă afară din cutie, printr-o tăietură practicată pe muchie, la circa 6÷8 cm de bază, pe o lungime de circa 5 cm. Peste sac, în cutie, a fost pusă o bucată de carton, cu dimensiunile 400 x 440 mm, iar peste ea o altă cutie, denumită în viitor cutie indicator, cu dimensiunile bazei sub 400 mm și cu înălțimea mai mare de 530 mm. Pe cutia indicator s-a trasat o linie orizontală, linie de referință, la 520 mm față de bază (corespundea cu limita superioară a cutiei în care se găsea). Pe cutia indicator s-a trasat a altă linie, la 483 mm de bază. Volumul format din suprafața transversală a cutiei pentru încercare și înălțimea de 37 mm (diferența dintre liniile trasate pe cutia indicator) constituie 7% din volumul acesteia, ceea ce conform raportului de expertiză întocmit de INSEMEX, se situează atât în interiorul limitelor de explozivitate cât a celor de detonabilitate.
Dintr-o butelie de aragaz, tip Butan gaz, pusă de la dispoziție de reprezentanții poligonului, cu ajutorul unui furtun, s-a introdus gaz în sacul din plastic până când linia trasată la 483 mm a fost la nivelul marginii de sus a cutiei pentru încercare. S-a oprit gazul de la butelie, s-a legat sacul la gură, s-au scos cutia indicatoare și bucata de carton, s-a tăiat un colț al sacului de plastic, s-a închis și etanșat cu bandă adezivă cutia pentru încercări. Apoi aceasta o fost răsturnată cu 1800 (capacul superior a devenit inferior), a fost extras încet sacul din cutie, a fost introdus prin orificiul rămas liber tija cu fante a unui aprinzător cu alimentare de la distanță și s-a etanșat cu bandă zona. Cutia pentru încercări a fost rotită din nou cu 1800, dispusă în teren la peste 40 m, s-a pornit aparatul de filmare ultra rapidă și s-a aplicat tensiune pe aprinzător.
Din înregistrarea făcută, se observă etapele de deformare și spargere ale cutiei, de dispersie în atmosferă a produșilor de reacție încălziți, fig. II.3. În imaginile 1÷4 se observă în colțul din stânga jos aprinzătorul de aragaz introdus în cutie. În imaginile 5÷9, aprinzătorul este aruncat în exterior, nu mai are legătură cu cutia de carton și iese din cadru începând cu imaginea 10.
Software-ul M DAS 2.0 printre alte facilități, permite afișarea în fereastra din stânga imaginii a timpului corespunzător fiecărui frame. Cunoscând dimensiunile în realitate și pe imagine ale cutiei și baza de timp (deformația capacului 257,7 mm, diferența de timp între imag. 1 și 3 este de 89 ms), s-a calculat viteza maximă de deformare a cutiei (v = 2,895 m/s) care de fapt constituie și viteza inițială maximă cu care ar fi proiectate corpurile dispuse în contact cu cutia. Viteza inițială depinde direct printre altele și de rezistența pereților incintei în care are loc reacția chimică [16] deoarece aceștia pot să cedeze la o presiune interioară mult mai mare. Cu cât presiunea interioară este mai ridicată cu atât destinderea produșilor de reacție este mai bruscă deci fragmentelor li se va imprima o viteză mai mare. Se cunoaște că energia cinetică depinde de pătratul vitezei, iar un fragment cu energie rămasă de 79 J care lovește organele vitale ale unui om îi cauzează moartea. Este evident că și fragmentele cu energii mai mici produc leziuni funcție de forma și poziția lor în momentul impactului, de rezistența organului lovit, de faptul că individul poate fi protejat sau nu cu haine sau alte obiecte. Chiar dacă există o asemenea diversitate de factori aleatori, cert este că orice fragment provenit de la explozie, prezintă riscul de a cauza vătămări corporale.
Fig. II.3 – Fazele exploziei cutiei nr. 1
La cea de a doua cutie de încercări procedura de lucru a fost identică dar de această dată diferența dintre liniile orizontale trase pe cutia indicator era de 56 mm, ceea ce corespunde la o concentrație de gaz de aragaz de 10,56 %. Etapele deformării și spargerii cutiei au fost identice cu cele prezentate, fig. II.4, dar chiar dacă aceasta s-a spart și produșii de reacție încep destinderea în atmosferă ei nu se observă (imag. 3, 4 și 5) deoarece au culoare neagră, amestecul gazos din cutie era supra carbonat. Flacăra începe să își schimbă culoarea, devine mai intensă (imag. 6, 7 și 8), atinge strălucirea maximă (imag. 9 și 10) după care se stinge. Fenomenul apare ca urmare a postcombustiei, a arderii, în prezența oxigenului din atmosferă, a combustibilului gazos din cutie nereacționat dar puternic încălzit. Postcombustia este deosebit periculoasă pentru oameni și alte ființe vii, mai ales când volumul de gaz nereacționat este mare, deoarece poate produce insuficiențe respiratorii prin consumarea oxigenului din aerul local, unde calorice generatoare de arsuri sau incendii și unde de presiune de mică intensitate care se transformă ulterior în unde de șoc.
Folosind același software s-a determinat deformația laterală a capacului 175,8 mm și diferența de timp 63 ms între imag. 1 și 2, ceea ce a permis calcularea vitezei maxime de deformare a cutiei v = 2,79 m/s. Valoarea obținută, așa cum era de așteptat, este mai mică decât în primul caz datorită fenomenului descris anterior.
Fig. II.4 – Fazele exploziei cutiei nr. 2
În dimineața zilei de 05 octombrie 2006, s-a confecționat un recipient din carton cu volum de circa 1,2 m3, prin lipirea cu bandă adezivă a patru cutii din carton, în care a fost introdus gaz de aragaz, în concentrație de circa 11 %, din aceeași butelie de aragaz folosită cu o zi înainte. S-a aplicat apoi tensiune pe unul din aprinzătoarele electrice de aragaz recuperat din ziua anterioară și care a fost fixat în peretele cutiei la circa 1/3 din înălțimea cutiei. Amestecul gazos din interiorul cutiei nu s-a inițiat chiar dacă timpul de menținere a scânteii a fost de peste 20 secunde. Ulterior, la circa 80 mm sub tija aprinzătorului, a fost practicat un orificiu cu diametrul egal cu cel al tijei metalice a aprinzătorului. Scânteia dată de aprinzător a inițiat amestecul gazos din cutii. Acest experiment, efectuat suplimentar de mr. ing. Geageac A., nu a fost înregistrat pe suport magnetic. El a demonstrat că existența unui aport de oxigen, chiar dacă pare infim la prima vedere, introdus lângă arcul electric în amestecul gaz de aragaz – aer, aflat la limita superioară de explozivitate, poate produce inițierea reacției de oxido – reducere.
În concluzie, DI – dispozitivul de inițiere – pus la dispoziție (format dintr-un telefon Motorola conectat la un aprinzător electric de aragaz prin intermediul a două fire roșu și albastru), poate iniția amestecul gaz de aragaz – aer dacă concentrația gazului combustibil, provenit dintr-o butelie de aragaz tip Butan gaz, este cuprinsă între 1,9 și 10,8 %.
III Estimarea efectelor exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective aflate în zona acestuia
Experimentul a fost pregătit și desfășurat conform procedurii operaționale PO-D/P/77-05 din 26.09 2006.
În afara celor doi specialiști de la DIICOT, structura centrală, au mai participat ca specialiști asimilați, potrivit articolului 119, aliniatul 3 din Codul de Procedură Penală și articolului 12 din Legea 14/1992, personal încadrat în M.Ap.N. și S.R.I. astfel:
din partea M.Ap.N.: lt. col. ing. N.i. lt. col. dr. ing. V.Ș., lt. col. ing. N. M., cpt. ing. L.C.;
din partea S.R.I.: mr. ing. A.G., mr. ing. M.M.;
Pentru măsurarea unor parametrii specifici exploziilor și proiecției de fragmente, de prevenire a apelării accidentale a telefonului din compunerea DI aflat în mașină au fost utilizate următoarele sisteme:
– aparat de fotografiere digital Nikon D-200 cu 10,2 MPxl manipulat de col. ing. G. D.;
– cameră video digitală marca Sony Handycam, zoom digital, 120x, cu înregistrare direct pe mini CD, manipulată de mr. ing. M.M.;
– cameră video digitală marca Canon MV 840, zoom digital, 700x cu înregistrare pe mini casetă, tip mini DV, manipulată de mr. ing. M.M.;
– sistem de achiziție de date multi canal, format din placă de achiziție Keithley, DAS-58, cu traductori piezoelectrici produși de firma PCB;
– aparat de bruiere a telefoanelor mobile din rețelele Connex, Orange și Zapp.
Materiale folosite au fost:
mașină marca Renault 18, asemănătoare cu cea utilizată de inculpat;
41 l benzină Premium, cu aceeași cifră octanică cu cea găsită în autoturismul inculpatului, care a fost turnată în rezervorul vertical mașinii;
2 butelii de aragaz, tip Butan gaz, achiziționate de la același centru distribuție ca și cele utilizate de inculpat;
DI format dintr-un telefon NOKIA și un aprinzător electric de aragaz, realizat de ICPE – DICPE București, cu aceiași parametrii tehnico–funcționali ca cel pus la dispoziție ca referință;
pătură;
4 panouri din lemn de brad de 2,5 cm, cu suprafață de minim 1 m2;
4 ținte alergând nr. 8;
suport pentru două foi de geam fiecare cu dimensiunile 2×1 m;
Dispunerea acestora în teren a fost făcută cu fața lor perpendicular pe mașină, conform schemei, fig. III.1. Pregătirea a început cu aducerea și dispunerea autoturismului cu partea din față spre sud, alimentarea lui cu 41 l benzină și a continuat cu poziționare diverselor materiale și senzori în jurul ei. Distanțele de la mașină la obiective, indicate în sensul mișcării acelor de ceasornic începând cu ora 12, măsurate de la mașină, sunt:
până la panou nr. 1 (1m x 1,2 m; la 0,4 m de sol)- 12 m;
până la ținta nr. 8 nr. 1 – 4 m;
până la panou nr. 2 (1m x 1,2 m; la 0,45 m de sol) – 3 m;
până la ținta nr. 8 nr. 2 – 6 m;
până la primul traductor – 0,5 m;
până la al doilea traductor – 2,5 m;
până la panou nr. 3 (1m x 1,2 m; la 0,45 m de sol) – 6 m;
până la suportul de geamuri – 12 m;
până la ținta nr. 8 nr. 3 – 5 m;
până la ținta nr. 8 nr. 4 – 3 m;
până la primul traductor – 0,5 m;
până la al doilea traductor – 2,5 m;
până la panou nr.4 (1m x 1,2 m; la 0,47 m de sol) – 9 m.
Fig. III.1 – Schema de dispunere a obiectivelor în teren
Sistemele de înregistrare video au fost dispuse la circa 450, față de colțul din stânga față a mașinii, la distanța de 50 m, lângă colțul unei construcții din beton armat, după un geam de protecție, fig. III.2. Sistemul de achiziții de date pentru captarea semnalelor traductoarelor piezoelectrice a fost dispus în interiorul construcției din beton armat.
Fig. III.2 – Dispunere camere video
La ora 13.00, în prezența membrilor asistenți (procuror T.S. DIICOT, serviciul teritorial Timișoara; procuror șef de serviciu G.M., procuror D.I.C., procuror O.N. și procuror șef D.S. toți din DIICOT, structura centrală; comisar F.C., Inspectoratului de poliție al județului Timiș; dr. chim. O.B., INSEMEX Petroșani; avocat L.G., Baroul București; inculpatul I.F.L.) au fost aduse și desigilate buteliile de aragaz, au fost introduse buteliile în interiorul mașinii, pe podea, în spatele banchetelor din față, cu rozeta robinetelor orientată una spre alta și cu ștuțurile spre bancheta din spate. Cu ajutorul unei benzi adezive, din material plastic, au fost fixate cele două componente ale dispozitivului de inițiere (DI), întâi una de alta (zona în care apare scânteia de pe aprinzătorul electric de aragaz era în partea opusă ecranului telefonului) și apoi ansamblul obținut de tija robinetului buteliei din dreapta și cu zona de aprindere a aprinzătorului de aragaz îndreptată către cealaltă butelie. Apoi, s-a dispus bancheta peste butelii și pătura deasupra banchetei, au fost închise geamurile laterale și ușile din dreapta față și spate și din stânga față.
A fost pornită camera video Canon, dispusă lângă colțul construcției blindate, operatorii s-au retras în adăposturi și au pornit sistemele de înregistrare iar asistenții (procurori, inculpat, martori) au plecat la punctul de observare dispus la peste 500 m de mașină. La locul experimentului au rămas doar operatorul de la camera de bruiaj, mr. ing. Geageac A. aflat la circa 2-3m în dreapta mașinii și conducătorul activității col. prof. univ. dr. ing. Octavian Orban în dreptul ușii deschise din stânga spate.
A fost pus în funcțiune aparatul de bruiere a telefoanelor mobile de operator, după care conducătorul activității, a deplasat spre stânga, către șofer bancheta cu pătura, a deschis cu mâna dreaptă, robinetul buteliei din dreapta, circa o jumătate de tură (aproximativ 1800). A observat că prin ștuț ieșea un amestec de gaze și lichid sub formă stropi și picături care se vaporizau. A deschis și robinetul buteliei din stânga circa un sfert de tură (aproximativ 900), nu a observat stropi ci doar gaz, a pus bancheta în poziția inițială și a închis ușa din stânga spate.
Cei doi (col. prof. univ. dr. ing. O.O., mr. ing. G. A.) au aspectat vizual mașina încă odată după care s-au retras, în pas normal, în adăpostul aflat în fața autoturismului, sub nivelul platoului pe care se găsea mașina, la 44 m, spațiu parcurs în circa 35 de secunde. În adăpost a fost oprit aparatul de bruiaj și după ce telefoanele mobile au intrat în rețea (aproximativ 25 de secunde), telefonul cu numărul 0728.220.605 aflat în mașină, a fost apelat de la mobilul cu numărul 0722.365.857, ce aparține col. ing. G. D. aflat lângă camerele video. DI a inițiat amestecul gaz-aer format în mașină, fig. III.3, momentul amorsării fiind perceput și de cele două persoane aflate în adăpost sub forma unui zgomot caracteristic inflamărilor puternice.
Fig. III.3 – Momentul inițierii
Incendiul din mașină nu s-a extins cu repeziciune deoarece, se presupune, că în interior cantitatea de oxigen din aer era mică (volumul liber al habitaclului era de 2,378 m3), iar mediul devenea supracarbonat prin aportul permanent de gaz de aragaz care provenea din butelii, fenomen materializat prin fumul de culoare neagră. Datorită căldurii s-au aprins și celelalte materiale combustibile din mașină. Temperatura a crescut permanent și a determinat ca în interiorul buteliilor de aragaz, chiar dacă cantitatea de gaz lichefiat scădea continuu, să crească presiunea tot mai mult și drept consecință să le deformeze până când cea dintre stânga a făcut explozie, fig. III.4.
Fig. III.4 – Momentul exploziei buteliei din stânga
Explozia buteliei a determinat ruperea și aruncarea plafonului mașinii la distanță, a arcurilor de la scaunul din stânga față, a parbrizului, la deschiderea ușilor din stânga, la formarea unei bule de foc cu lățimea de 9,35 m și înălțime mai mare (a ieșit din cadrul aparatului) care a aprins țintele alergând nr. 1 și 4, panoul de lemn nr. 2.
Ulterior și cea din dreapta s-a fisurat și a produs un jet incandescent, fig. III.5.
Fig. III.5 – Jet incandescent
Prin fisura formată (15 x 2,5 mm) ieșeau gaze care formau un jet cu înălțime de circa 3,12 m și diametru de 0,71 m.
Dimensiunile bulei de foc și ale jetului de gaze au fost determinate pe bază de similitudine, cunoscând dimensiunile reale și măsurate pe fig. III.4 și III.5 ale panourilor din scândură precum și cele măsurate ale bulei și jetului.
Fig. III.6 – Explozia rezervorului
Benzina din rezervor a produs o explozie de mică intensitate, fig. III.6, care nu a spart recipientul ci doar l-a umflat. Temperatura degajată de ardere a condus la topirea geamurilor laterale, la arderea cauciucurilor, a tuturor materialelor combustibile din compartimentul motorului, la carbonizarea caroseriei, fig. III.7. După calmarea focului, mai erau flăcări vizibile doar în partea din față a mașinii, s-a intervenit cu o autospecială de pompieri și s-au stropit cu apă atât exteriorul cât și tot interiorul habitaclului.
Experimentul s-a încheiat după 103 minute, adică la ora 15 și 33 minute, odată cu începerea operației de stingere cu apă.
Fig. III.7 – Geamuri laterale topite
Înregistrarea întregului experiment a fost făcută pe două mini casete și un mini CD. Acestea au fost analizate ulterior cu ajutorul unui software specializat, Pinacle Studio 10, și cu ajutorul lui au fost captate și reproduse informațiile din tabelul III. 1. Imaginile sunt listate în Anexa nr. 1 și marcate cu numărul corespunzător primei coloane din tabelul III.1.
Tabelul III.1
După ce focul a fost în totalitate stins, a fost organizată o periere a terenului în jurul autoturismului, pe o rază de 75 m pentru descoperirea diferitelor corpuri aruncate. Starea obiectivelor dispuse în jurul mașinii, a traductorilor piezoelectrici, fragmentele găsite și poziționarea lor sunt prezentate în tabelul III.2. Distanțele sunt date față de centrul mașinii, măsurătoarea începând de la marginea acesteia, indicarea obiectivelor fiind făcută de la direcția sud în sensul acelor de ceasornic.
Tabel III.2
În figura III.8 sunt poziționate obiectele din tabelul III.2, numerotarea fiind conformă cu prima coloană.
Fig. III.8 – Poziționarea obiectelor după experiment
O primă evaluare a efectelor reacției se face începând cu temperatura din frontul flăcării (Tf). Aceasta reprezintă temperatura maximă la care sunt încălziți, pe seama căldurii ce se degajă, produșii rezultați în urma reacției chimice de oxido-reducere. Produșii de reacție rezultați vor fi numai de combustie completă, chiar dacă în interiorul mașinii sau a cutiei de carton atmosfera era supracarbonată (exces de gaz de aragaz) pentru că la ieșirea în aer oxigenul participă direct la oxidarea surplusului de carburant gazos.
Calculul temperaturii de explozie se face cu relația [4]:
[ 0C]
în care:
A =
B =
ai, – coeficienți dimensionali ale căror valori, funcție de natura produșilor de reacție, sunt indicate în tabelul III.3.
ni – numărul de moli din fiecare tip de substanță rezultată;
Qv – căldura de reacție la volum constant, valoare ce se introduce în relație în (J/mol) sau (cal/mol).
Tabelul III.3
Relația nu poate fi aplicată deoarece nu se cunosc produșii de reacție, iar în acest scop se va stabili o formulă echivalentă a tuturor substanțelor care intră în compoziția gazului petrolier lichefiat (GPL) pentru aragaz. În tabelul III.4 sunt specificați componenții GPL și alte date necesare efectuării calculelor.
Tabelul III.4
În scopul calculării formulei echivalente, ținând cont de toți componenții exprimați în procente, s-au parcurs următoarele etape:
– s-a stabilit numărul de moli din fiecare component, raportând procentul de participare la masa sa moleculară:
mol
unde:
n1,2…i = numărul de moli a fiecărui component din amestec;
p1,2…i = procentul de participare a fiecărui component;
FM1,2…i = formula de masă a fiecărui component;
– s-a determinat numărul total de moli sumând numărului de moli din fiecare component:
moli
– s-a calculat coeficientul de participare a fiecărui component prin împărțirea numărului său de moli la cel total:
În literatura de specialitate coeficientul de participare se mai întâlnește și sub denumirea de fracțiune molară.
– s-a calculat formula echivalentă a fiecărui component din amestec, înmulțind pe rând elementele fiecărui component cu coeficientul său de participare:
– s-a sumat numărul de atomi de același fel din componenți și a rezultat formula echivalentă a amestecului:
unde reprezintă numărul de atomi de carbon și hidrogen din amestec.
În tabelul III.5 sunt trecute în valorile intermediare și finale pentru GPL.
Masa moleculară, căldura de reacție a amestecului de GPL, densitatea produsului lichid, și a celui gazos sunt date în materialele întocmite de specialiștii de la INSEMEX și ARPECHIM:
FMam = 55,85 g/mol
Qinf = 28308,8 kcal/m3N
ρlichid la 15 0C = 0,576 kg/dm3
ρgaz = 2,55 kg/m3N
Tabelul III.5
Gazul pentru aragaz în prezența oxigenului atmosferic se reduce la:
C3,9671554 H8,9391152 → 3,9671554 CO2 + 4,4695576 H2O
În aceste condiții s-a calculat temperatura în frontul undei de reacție: Tf = 1523,85 0C
Tf este localizată numai în suprafața unde se desfășoară reacția de oxido-reducere, fenomenul este adiabatic și se desfășoară la volum constant, motive pentru care valoarea obținută este mai mare decât temperatura care se degajă în urma arderii GPL în aer. Temperatura a depășit cu mult 700 0C fapt demonstrat de geamurile laterale care s-au înmuiat și au luat forma ușii, chiar dacă erau pierderi mari de căldură datorate curenților de aer și dispariției plafonului.
În scopul stabilirii efectelor asupra mediului conex trebuie determinat echivalentul în TNT. Acesta se calculează cu expresia [12]:
în care: α – coeficient (α = 0,003÷0,04);
Qinf – căldura de reacție exprimată în cal/g;
M – masa de vapori gaz care intră în reacție.
Pentru calcule s-a adoptat α adoptat = 0,025 (inflamabilitatea amestecului este mare, dar mult mai mică decât a hidrogenului care constituie limita dreaptă a intervalului dat), ceea ce a permis stabilirea echivalentului în TNT.
W = 2,248 kg
Ipoteza principală care a stat la bază calculului suprapresiunii din frontul undei de șoc a fost efectul maxim pe care ar putea să îl producă detonația amestecului gazos din habitaclul mașinii când acesta ar fi ajuns între limitele de detonabilitate concomitent cu explozia uneia sau ambelor butelii.
Evaluarea efectelor suprapresiunii asupra mediului conex se face funcție de cantitatea de material energetic exprimat în echivalentul TNT și de distanța până la diverse obiective [3].
Suprapresiunea din frontul undei de șoc, se calculează cu relația:
Δpf = 0,84 λ + 2,7 λ2 + 7 λ3,
în care: Δpf – suprapresiunea din frontul undei de șoc [kg/cm2];
λ =
unde: q – cantitatea de materii explosive, exprimată în echivalent trotil, al cărei efect distrugător se extinde pe cea mai mare distanță [kg];
R – distanța măsurată de la locul exploziei până la obiectivul considerat [m].
Folosind un program de calcul rulat în mediul de programare Mathcad 12, s-au obținut datele din tabelul III.6 în care pe verticală este distanța în metri de la 0 la 50 m iar pe orizontală echivalentul, în kilograme TNT a combustibilului lichefiat (GPL).
Tabelul III.6
Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de șoc [3] asupra diferitelor obiective exterioare, conform legislației în vigoare, este dat în tabelul III.7.
Tabelul III.7
Notă: *) După adâncimea la care sunt instalate
Comparând datele din tabelele III.6 cu cele din III.7 se observă că la distanțe de peste 9 respectiv 11 metri oamenii nu vor suferi decât traumatisme mijlocii (contuzii și surditate), construcțiile din beton, cărămidă și lemn nu vor suferi decât distrugeri ușoare și avarii neînsemnate dacă se află dispuse la 22 respectiv 28 m de mașină, dar pentru ca geamurile acestora să rămână nesparte distanțele trebuie să depășească cu mult 50 m.
În concluzie, inițierea amestecului gazos din mașină, când proporția de gaz de aragaz ar fi fost între limitele 5,6 ÷ 8,36 și spargerea concomitentă a uneia sau ambelor butelii de aragaz ar produce unde de șoc cu efecte distructive asupra clădirilor până la peste 50 m și traume personalului dispus sub 9 respectiv 11 metri. De asemenea, accidente ar fi cauzate și de fragmentele desprinse din mașină și chiar de panica creată de explozie.
IV: „Dacă dispozitivul și telefonul Alcatel 511 sunt funcționale ?”
Răspunsul la prima parte a întrebării, referitor la dispozitiv, a fost dat la punctul I.
În documentul Raport Tehnic, cu numărul de înregistrare 358/2006 întocmit și redactat de ICPE – DICPE sunt prezentate o serie de date și marcaje caracteristice și anume:
Eticheta mare: CE 3DS 08814
Eticheta cu cod de bare: BF 4 ALCATEL
52 P 82 BE AGM72
BF 42L – 1AMRR01
35 119 1530 559584
Cod de bare
Cartela SIM a telefonului mobil „ALCATEL” are următoarele marcaje (înscrisuri): ORANGE 0507 0205 5581 1 P4 G8
Numărul telefonului mobil marca „ALCATEL” este: 0740 599 127
Bateria cu care este echipat telefonul mobil „ALCATEL” are următoarele marcaje (înscrisuri):
ALCATEL
Battery / Batterie
LI – POLYMER
3,7 V / 600 mAh
CE SC 0303E04
După ce a fost încărcată bateria, introdusă cartela SIM în aparatul ALCATEL, s-a apelat telefonul mobil marca Motorola care conținea cartela SIM marcată „SIM VODAFONE 5121 5695 1700” ce răspundea la numărul 0728 411 963 și s-a constatat că pe ecranul telefonului apelat a apărut numărul apelantului, iar în zona cu fante a aprinzătorului s-a produs arcul electric.
În concluzie, telefonul mobil marca „ALCATEL” este funcțional și cu el s-a putut apela telefonul mobil Motorola conectat cu aprinzătorul electric de aragaz care la rândul său a produs arc electric în zona cu fante.
IV: Realizarea unui dispozitiv similar în vederea efectuării unui experiment judiciar care să determine efectele exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective (clădiri, personal) aflate în zona autoturismului Renault 18.
La punctul 3, pagina 5 din Raport Tehnic, nr. 358/2006 întocmit și redactat de ICPE – DICPE se arată că s-a realizat un dispozitiv similar cu cel prezentat mai sus la I, compus dintr-un telefon mobil NOKIA și un aprinzător electric de aragaz conectate unul cu celălalt prin două conductoare (fire).
Telefonul mobil utilizat avea următoarele caractere alfa – numerice:
Pe eticheta din interior se distingeau înscrisurile:
NOKIA
MOBILE PHONES LTD
Type : NHM – 5NX Model: 3310
Made BY NOKIA
CE 168
Cod de bare
Code:0505745
350699/20/536980/9
Pe baterie: RECHARGEABLE Li – ion BATTERY
NOKIA
BLC – 2
3,6 V Made in China
067040392066339251
Cartela SIM era: CONEX 512226620558, iar numărul de telefon: 0728.220.605.
Cealaltă componentă a dispozitivului, aprinzătorul electric de aragaz, avea marcajele: NTD;
ELECTRONIC
Igniter
Made in China
Specialiștii de la institut au specificat că „dispozitivul realizat are aceeași schemă electrică, folosește aceleași componente și are aceiași parametrii tehnico-funcționali ca aprinzătorul electric de aragaz … pus la dispoziție ca referință”.
La apelerea telefonului mobil Nokia, acesta furnizează o tensiune de 1,4 Vcc, curent 80 mA cu care se alimentează aprinzătorul electric de aragaz și generează în zona cu fante de la extremitatea tubului metalic o descărcare electrică (arc electric). La oprirea apelului telefonic, scânteia electrică (arcul electric) de la aprinzător încetează.
În concluzie, dispozitivul realizat, chiar dacă utilizează alt telefon mobil, furnizează aprinzătorului electric de aragaz aceiași parametri necesari funcționării pentru a produce scânteie electrică (tensiune de 1,4 Vcc, curent 80mA), la fel ca și dispozitivul pus la dispoziție ca referință.
Concluzii finale
Obiectiv (întrebare): „Dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional ?”
Răspuns: dispozitivul este funcțional; la apelarea telefonului mobil aprinzătorul electric de aragaz produce un arc electric.
Obiectiv (întrebare): „Dacă dispozitivul pus la dispoziție poate iniția amestecul format din aer și gazul rezultat ca urmare a scurgerii din butelie ?
Răspuns: dacă amestecul format din gaz de aragaz și aer are concentrația între 1,9 și 10,8 %, atunci dispozitivul pus la dispoziție îl poate iniția.
Obiectiv (întrebare): „Estimarea efectelor exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective aflate în zona acestuia”
Răspuns: efectele exploziei depind de timpul după care se face inițierea și de intensitatea impulsului inițial. Efectele produse de explozia autoturismului sunt de natură indirectă și directă. În categoria efectelor indirecte, incomensurabile, intră groaza și panica care apar la astfel de evenimente, iar în categoria efectelor directe se pot enumera: vătămările fizice corporale datorate căldurii degajate de reacție, proiecțiilor de fragmente și undelor de șoc, iar asupra celorlalte tipuri de obiective: incendiile și distrugerile produse de proiecția de fragmente și de unda de șoc.
Ipoteza principală care a stat la bază calculului suprapresiunii din frontul undei de șoc a fost efectul maxim pe care ar putea să îl producă detonația amestecului gazos din habitaclul mașinii când acesta ar fi ajuns între limitele de detonabilitate concomitent cu explozia uneia sau ambelor butelii.
Obiectiv (întrebare): „Dacă dispozitivul și telefonul „Alcatel” 511 sunt funcționale ?”
Răspuns:
dispozitivul de inițiere, format din telefonul MOTOROLA intreconectat cu aprinzătorul de aragaz prin intermediul a doi conductori, poate amorsa o atmosferă explozivă ce conține un amestec format din maxim 10,8 % gaz de aragaz și restul aer;
telefonul Alcatel 511 este funcțional și cu el se poate apela orice telefon mobil, deci și cel din compunerea dispozitivului de inițiere.
Obiectiv (întrebare): „Realizarea unui dispozitiv similar în vederea efectuării unui experiment judiciar care să determine efectele exploziei asupra diferitelor tipuri de obiective (clădiri, personal) aflate în zona autoturismului Renault 18”
Răspuns: SC ICPE SA – DICPE București a realizat un dispozitiv care avea aceiași parametrii tehnico–funcționali ca cel pus la dispoziție drept referință și cu care a fost inițiată atmosfera explozivă creată în habitaclul autoturismului Renault 18.
BIBLIOGRAFIE
*** Legea nr. 126 / 1995 privind regimul materiilor explozive;
*** Legea nr. 464 / 2001 Modificări și completări la Legea 126/1995;
*** HG nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a pirotehniștilor;
*** A.A.S.T.P.-1 – Manual of NATO Safety Principles for the Storage of Military Orban, O. și Goga Doru, – Fizica exploziei, Culegere de probleme, Editura Academiei Tehnice Militare, București, 1993;
Orban O. și Goga Doru, – Proprietățile și fabricația substanțelor explozive, Editura Academiei Tehnice Militare, București, 1996;
Orban O. și Dumitrașcu L., – Fizica exploziei, Explozivi și Detonație, Editura Tehnica – Info, Chișinău, 2002;
Orban O., – Unde de detonație, Editura Academiei Tehnice Militare, București, 2002;
Orban O. și colectiv – Regulamentul L19, Editura Ministerului Apărării Naționale, București, 2002;
Thouvenin, J. – Détonique, Imprimerie Durand, Paris, 1997;
Ammunition and Explosives, Bruxelles, 1997;
Kinney, G.F. – Explosive shocks in aer, Springer Verlag, 1997;
Cleuet A.; Gros P.; Petir J. M. – Les melanges explosifs Gaz et vapeurs poussieres liquides, solides, INRS, Paris, 1994;
Beveridge A.; – Forensic Investigation of explosions, Taylor & Francis 1998;
cooper, p. – Explosive Engineering, Editura Wiley-Vch, 1989;
Fickett W.; Davis C. W; – Detonation Theory and Experiment, Dover Publications, Inc. Mineola, New York, 2000;
Yukas, J. A.; Walters, W. P. – Explosive Effects and Applications, Springer-Verlag, New York, 1997.
18. 10 2006 Întocmit:
Col. prof. univ. dr. ing. O. O.
Col. ing. G. D.
Specialiști D.I.I.C.O.T., structura centrală
SENTINȚA PENALĂ NR. 225/PI/16 DECEMBRIE 2014, DOSARUL NR. 654/59/2014 AL CURȚII DE APEL TIMIȘOARA, SECȚIA PENALĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR. 654/59/2014
SENTINTA PENALĂ NR.225/Pl
ȘEDINTA PUBLICĂ DIN DATA DE 16 decembrie 2014
PREȘEDINTE :
GREFIER:
DIICOT — Serv. Teritorial Timișoara a fost reprezentat de procuror
Pe rol se află pronunțarea în cauza penală privind pe inculpații V.R.C. trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de „fapte asimilate actelor de terorism” și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de: – art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004; – art. 346 alin. 1 C.P; cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., M.M.L., trimis în judecată pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 48 C.p., iap. la art. 346 alin. 1 C.p., M.C.S. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 346 alin. 1 C.p. și F.A.trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de complicitate la nerespectarea regimului materiilor explozive și infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 48 C.p., rap. la art. 346 alin. 1 C.p, și art. 342 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 02.12.2014, potrivit căreia pronunțarea a fost amânată pentru data de 09.12.2014, iar apoi pentru termenul de astăzi, 16.12.2014, când,
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de fată, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 163/D/P/2013 al DIICOT — Serv. Teritorial Timișoara au fost trimiși în judecată inculpații V.R.C.în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de „fapte asimilate actelor de terorism” și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de: – art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004; – art. 346 alin. 1 cp; cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., M.M.L., pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 48 C.p., rap. la art. 346 alin. 1 C.p., M.C.S.pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de an. 346 alin. 1 C.p. și F.A.pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de complicitate la nerespectarea regimului materiilor explozive și infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 48 C.p., rap. la art. 346 alin. 1 C.p, și art.
342 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
Prin rechizitoriu s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data 08.08.2013 organele de cercetare penală din cadrul B.C.C.O. Timișoara — Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Arad, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către O.C.M., a infracțiunii de „fapte asimilate actelor de terorism", prev. și ped. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004. În fapt, s-a reținut că susnumitul este interesat de achiziționarea de substanțe explozive.
Cauza a fost înregistrată la D.I.I.C.O.T. — Biroul Teritorial Arad, cu numărul 86/D/P/2013, fiind declinată la D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial Timișoara, la data de 20.08.2013, unde a fost înregistrată cu nr. 163/D/P/2013.
La data 03.10.2003 dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de V.C.C., pentru aceeași faptă.
Prin ordonanța din data 07.10.2003 s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale fată de V.R.C., fratele lui V.C.C., pentru infracțiunea de „fapte asimilate actelor de terorism", prev. și ped. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004.
Ulterior, prin ordonanța din 19.12.2013, dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față- de V.R.C., pentru infracțiunile de prev. de art. 32 alin. 1 lit. d din Legea 535/2004, rap. la art. 280 CP, art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, art. 37 din Legea 126/1995 și art. 280 alin. 1 CP și față de M.M.L. și M.C.S., pentru infracțiunile de complicitate la infracțiunea de producere, prelucrare și deținere de materiale explozive, prev. de art. 26 C.p., rap. la art. 37 alin. 1 din Legea 126/1995.
Din cercetări a rezultat că în cursul lunii decembrie 2013, V.R.C. a procurat îngredientele necesare confecționării unor dispozitive explozive periculoase pentru sănătatea persoanelor și integritatea bunurilor sau altor valori ocrotite de legea penală.
Pentru aceasta a apelat la la numitul M.M.L., de profesie inginer mecanic, care l-a consiliat despre modul de confecționare a unor dispozitive explozive. De asemenea, i-a solicitat lui M.C.S. din mun. București să -i livreze mai multe mai ingrediente care pot fi folosite la confecționarea unor dispozitive explozive. Acesta din urmă, sub numele de utilizator dheeeah avea postat pe site -ul www.okazii.ro un anunț prin care oferea spre vânzare diferite substanțe, printre care și ingredeiente care pot fi folosite în scopul menționat.
La data de 20.12.2013 s – a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale fată de V.R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea 3912003, art. 32 alin. 1 'lit. d din Legea 535/2004, rap. la art. 280 CP, art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, art. 280 alin. 1 CP. și fată de M.M.L., M.C.S., F.A. și B.R.A., pentru infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de producere, prelucrare și deținere de materiale explozive, prev. de art. 7 din Legea 39/2003 și art. 26 C.p., rap. la art. 280 alin. I C.p.
În data de 21.12.2013 s – a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de V.R.C., pentru infracțiunile de prev. de art. 32 alin. 1 lit d din Legea 535/2004, rap. la art. 280 cp, art. 33 alin. lit. a din Legea 535/2004; art. 280 alin. 1 c.p.
În aceeași dată, s-a luat față de inculpat măsura preventivă a reținerii și s-a propus luarea măsurii arestării preventive față de V.R.C, pentru infracțiunile de „fapte asimilate actelor de terorism” și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, art. 280 alin. 1 CP, cu aplic. art. 33 lit. a C.p.
Prin încheierea nr. 14/CC/21 .12.2013, emisă de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul 1337/59/2013, și mandatul nr. 4, s-a dispus arestarea preventivă, pentru o perioadă de 29 de zile, până la 19.01.2014, a inculpatului V.R.C.. Măsura arestării a fost prelungită cu 30 de zile, de către Curtea de Apel Timișoara, prin încheierile nr. 1/CC/PI din data de 19.01.2014, până la data de 17.02.2014 și 4/DL/13.02.2014, până la data de 19.03.2014. Prin încheierea 2/DL/15.04.2014, emisă de către Curtea de Apel Timișoara, s-a prelungit arestarea preventivă a inculpatului până la data de 18.05.2014.
După punerea în mișcare a acțiunii penale, la data de 0l .02.2014, a intrat în vigoare Legea 286/17.07.2010, privind Codul Penal care, pentru infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prevede o altă încadrare și limite de pedeapsă mai mici.
Fată de această situație, la data de 10.02.2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice potrivit legii penale mai favorabile, începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului V.R.C., pentru infracțiunile de acte de terorism, fapte asimilate actelor de terorism și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 32 alin. 1 lit. d din Legea 535/2004, art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, și art. 346 alin. 1 C.P.
Față de M.M.L., M.C.S., F.A. și B.R.A., s-a dispus schimbarea încadrării juridice potrivit legii penale mai favorabile și începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, prin ordonanța din data de 02.04.2014, reținându-se infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 346 alin. 1 C.p ( pentru inc. M.C.S.), respectiv complicitate la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. art. 48 C.p., rap. la art. 346 alin. 1 C. p ( față de M.M.L., F.A. și B.R.A.).
În urma cercetărilor efectuate de către organele politiei judiciare din cadrul S.C.C.O. Arad, în colaborare cu organele statului cu atribuții de strângere a datelor și informațiilor în domeniul siguranței naționale, a rezultat că V.C.C. este preocupat de confecționarea dispozitivelor explozive artizanale periculoase pentru sănătatea persoanelor și integritatea bunurilor sau a altor valori ocrotite de legea penală.
Pentru acesta, susnumitul a apelat la numitul M.M.L. de profesie inginer mecanic, pasionat de aeromodelism și racheto-modelism, care l-a consiliat în legătură cu modul de confecționare a unor dispozitive explozive.
Pe canalul de comunicare www.okazii.ro V.C.C. i – a solicitat lui M.C.S. din București să – i livreze mai multe ingrediente necesare confecționării substanțelor explozive. Acesta a fost de acord și i – a expediat prin serviciile de curierat materialele necesare.
În aceeași activitate a fost implicat F.A. care, cunoscând preocupările lui V.C.C. privitoare la confecționarea materiilor explozive, i – a pus la dispoziție mijloace tehnice și materiale pentru confecționarea materialelor arătate.
Având sprijinul menționat, la datele de 07.12.2013 și 17.12.2013, inculpatul a confecționat și detonat în proximitatea localității Ghioroc dispozitive explozive, iar la data de 20.12.2013, a confecționat două dispozitive similare, pe care le – a predat investigatorului și informatorului, în vederea detonării într – un local, pentru a produce stare de neliniște și teamă în rândul populației.
Preocuparea inculpatului pentru materialele explozive, a rezultat din corespondenta purtată pe canalele de socializare de pe Internet.
Astfel, din verificări, a rezultat că susnumitul este pasionat de jocuri pe calculator cu conținut militar, fiind înscris sub pseudonimul „CataSwat” pe forumurile „World of Tanks”, „Warfare”, „Lunetiștii", Mafia creator", „Gameforge", „Mochigames”, Gladiatus”.
De asemenea V.R.C.este utilizatorul contului „burn_day”, activ pe forumul Softpedia.
În profilul de pe această pagină, susnumitul a menționat la rubrica interes următoarele domenii „ PC, ciclism, bombe".
Primele date privind activitatea infracțională a inculpatului, au rezultat la data de 31 07.2013, ora 00.27, când utilizatorul neidentificat la momentul respectiv, al contului „burn_day”, activ pe forumul Softpedia, a deschis un subiect referitor la modalitatea prin care se poate achiziționa substanța „Petroletheł” (Substanța „Petrolether”, cunoscută sub denumirea de eter de petrol, este foarte inflamabilă și ar putea fin utilizată la confecționarea unor mijloace vătămătoare), fiind interesat de prețul și denumirea substanței în limba română. (…de unde pot face rost de niște Petrol ether?, cam cât ar costa?, cum se numește în limba română?…).
În timpul discuțiilor, a precizat că în Germania substanța respectivă se găsește în fiecare farmacie, fiind utilizată pentru microscoape ( vol.2, fila 27).
La această întrebare, în aceeași dată la ora 00, 53, inculpatul a primit un răspuns de la utilizatorul „loock”, care i-a oferit informații generale despre produs, iar la un moment dat l-a întrebat „ pentru ce îți trebuie?”( vol. 2, fila 87).
Inculpatul i-a răspuns, la ora 01 .06, „ numele meu nu spune multe? Adică vreau să fac o bombă!”(vol. 2, fila 88).
La apelurile sale a primit 3 răspunsuri. Astfel, la 05.17, utilizatorul „pelikanu”, i-a spus „vai, nu . Ai grijă să nu strici vreo ceva – nu că ai mai avea ce!”, la care inculpatul i-a răspuns „ ai dreptate, nu mai am ce!” ( vol.2, fila 88). Interlocutorul „lacusta75” , la ora 09, 43, lansat un mesaj încurajator, respectiv „Fă o bombă, vreau s-o punem” ( fila 89, vol.2). La ora 13,42, inculpatul a postat un mesaj în care a susținut „prefer Petrolether pentru că arde frumos. Dacă vreți să faceți ceva similar unui molotv ( și dacă este zăpadă afară) puteți folosi Petrolether pe un bulgăre.
Este efect similar ca și al unui molotov cocktail doar că mai silențios, fără amprente, mai ieftin!” (vol. _2, fila 89).
Din verificarea corespondenței purtată de către V.R.C., utilizator al contului „burn_day”, a rezultat că acesta a mai purtat pe forumul Softpedia, următoarele discuții:
la data de 11.09.2012 s-a interesat de un program de calculator pentru schimbarea vocii (vol. 2 fila 22);
Ia data de 25.11.2012 a întrebat pe forum despre un film în care doi frați erau plătiți să ucidă (vol. 2 fila 26);
la data de 31.10.2012 se interesează de un film în care părinții sunt uciși înfața copilului (vol. 2, fila 28;
la data 01.08.2013 susnumitul susține „Nu uitați, dumnezeu vă iubește foarte mult, de aceea a creat ”iadul” ca să ardeți în el dacă nu îl iubiți reciproc ! (vol. 2 fila 44);
la data 03.08.2013 s – a interesat despre modalitățile de creare a unui cont PaySafe, pentru efectuarea de plăți în lei și euro (vol. 1 fila 19);
la data de 08.07.2013 s – a interesat despre denumirea unui film în care este vorba „despre 2 tipi care au luat un liceu sub asediu…. ….” . La finalul discuției, susnumițul menționează-că cei doi asediatori din film s-au sinucis(vol. I fila 20).
În corespondența purtată de V.R.C. de pe contul „CataSwat”, a rezultat că anterior propunerii din data de 31.07.2013, acesta a purtat următoarele discuții:
la data de 14.03.2012, se interesează de un film în care părinții unii copil, simpatizant al nazismului, sunt uciși de către „negri” (vol. 2 fila 31);
la aceeași dată, s-a interesat dacă purtarea „rozetei”( probabil a boxului), este sancționątă de lege
Față de cele de mai sus a fost introdus investigatorul Georgescu Nadia Isabela (ordonanța 76/A/18.09.2013, vol. 1, fila 89), utilizatoare a userului „alinutzgo” care la data de 19.09.2013, ora 21.12, a propus o discuție despre substanța Petrolether.
Inculpatul, de pe contul „burn_day”, a întrebat la data de 20.09.2013, ora 14.26, care este denumirea în limba română, menționând „ nu vreau să explodeze, vreau doar să ardă. Bum them!” (vol.3, fila 10). Investigatorul i-a răspuns că produsul se numește Eter de petrol, atrăgându-i atenția că este foarte periculos ( vol. 2, fila 91)
La data de 15.09.2013, utilizatorul id-ului „mutu_1979_adi”, a pus la dispoziția organelor de politie o convorbire purtată în cursul anului. 2010 cu V.R.C., utilizator al id-ului de yahoo messenger „trei _ de_șase”, precum și mai multe fotografii primite de la inculpat.
Din documentele puse la dispoziție de către utilizatorul menționat, a rezultat că la data de 01.10.2013, ora 17.22, inculpatul a postat pe site-ul Mercador.ro un anunț în care oferea spre vânzare căței din rasa Amstaff, pentru suma de 200 euro negociabil.
Anunțul era însoțit de numele inculpatului, respectiv V.R.C., de numărul de telefon al acestuia, 0745255490, precum și de id-ul de messenger menționat ( vol.2, fila 95).
În imaginile transmise apare inculpatul V.R.C. având fața acoperită parțial cu steagul tricolor, putându-se vedea în jurul abdomenului o centură asemănătoare cu cele folosite în atentatele teroriste sinucigașe (vol. 2, fila 96).
Tot în imagini, s-au putut observa dispozitive artizanale folosite în atentatele teroriste precum și imagini cu muniție și arme.
În discuția purtată cu utilizatorul „mutu_1979_adi", inculpatul, utilizator al id-ului ”trei_de_șase” a susținut că are experiență ”paramilitară", pe care a învățat-o de pe internet și de la ”prieteni piromani”.
În continuarea discuției, inculpatul a spus că explozivii cu pulbere neagră sunt relativ ușor de făcut , utilizatorul „mutu_1979 adi” întrebând dacă este destul de puternic pentru a zgudui localul Patchouli situat în centrul municipiului Arad.
Inculpatul i-a răspuns că, utilizând o cantitate de 20 kg, ”poți distruge un pod”, precizând că pentru localul menționat ” nu e greu.. .parchezi și un vw golf îi destul să îl umpli cu amfo și suflul îi omoară nu explozia în sine".
La un moment dat, în timpul discuției, după ce utilizatorul „mutu 1979 adi” i-a solicitat să nu pună dispozitivul când se află la cumpărături în magazinul Ziridava de lângă local, inculpatul i-a răspuns ”o fi destul de greu până planifici fabrici dar rezultatul merită” (proces verbal, vol. 2 filele 94, 104-120).
Pentru a se afla mai multe date despre presupusa activitate infracțională, prin autorizațiile nr. 73/03.10.2013 și 78/14.10.2013, emise de către Curtea de Apel Timișoara (vol. 2, filele 215, 224), s – a aprobat interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice efectuate de către inculpat de la postul telefonic 0742242337.
În urma punerii în aplicare a autorizațiilor, a rezultat că inculpatul a purtat mai multe discuții cu numitul P.R.G, în care s-a referit la dispozitive explozive, astfel:
la data de 05.10.2013, ora 01,38, inculpatul i – a spus interlocutorului că urmează cursurile școlii de șoferi, pentru obținerea permisului pentru motocicletă, menționând că a condus cu viteză ridicată, reușind să evite în ultimul moment producerea unui eveniment rutier.
În timpul discuțiilor, V.R.C. a menționat că pentru a scăpa de urmărirea organelor de poliție, care l-ar putea surprinde în trafic conducând cu viteză ridicată, s-a gândit să monteze pe motocicletă un dispozitiv mecanic care să schimbe în timpul mersului plăcuțele cu numerele de înmatriculare ale autovehiculului.
Pentru că interlocutorul a dat de înțeles că o astfel de problemă presupune mai multe dificultăți, inculpatul i-a spus „ no greu îi Doamne, am făcut bombe!”, după care, la întrebarea susnumitului „ cum, cum ai făcut asta?”, V.R.C. i-a detaliat ingredientele care trebuie utilizate la confecționarea explozibilului și procedeul tehnic de preparare, amintind și câteva eșecuri pe care le – a întâmpinat cu prilejul manevrelor de testare.
Tot în discuția telefonică, inculpatul i-a spus interlocutorului că de Revelionul anului 2013, în timp ce fosta sa prietenă aștepta într-o altă cameră, a confecționat un dispozitiv exploziv, pe care l-a amplasat în cupa unui excavator din centrul localității Ghioroc, în zona cunoscută sub denumirea „La ciupercă” și a testat-o în prezența mai multor persoane.
În timpul convorbirii, inculpatul a susținut „ ne-am dus în centru mă, acolo am tunat. O fost o fadromă, în cupa de fadromă le-am băgat…. …toți s-or uitat acolo că ce p.. la mea tună așa. îți dai seama ce s-o auzit?.
Legat de experimentul din localitate, inculpatul a mai spus „ bă, da s-o simtit șoc, mă așa în picioare….bă plin o fost centru atunci. Așa o fluierat, pfu, cum o zburat ( este vorba de două șuruburi care au fost montate în dispozitivul exploziv). S-o auzit mă, cum o fluierat mă când o zburat..?".
În aceeași convorbire, V.R.C. a menționat „ am una. De anul trecut. …îi pusă în aia, lada aia de la pat!”, rezultând astfel că acesta mai deținea la domiciliu un dispozitiv exploziv (vol. 2, filele 146 – 164).
la data de 17.10.2013, ora 20,30 inculpatul a fost contactat de către numitul P.R.G., care i s – a adresat cu formula -„teroristul dracului!” apoi, V.R.C. a afirmat „ . vezi că pun bombă, pun bombă în autobuz mă.. …când meri înapoi…” (vol.2, fila 166-167).
în data de 24.10.2013, ora 22,44, într-o altă convorbire care s-a purtat între aceiași interlocutori, inculpatul a vorbit despre bombe pentru mașini ( „ bombe cu mașini cu…. !”) și despre modalitatea de folosire a câinilor care au montate dispozitive explozive ( „îți dresezi câinele, bagi câteva zeci de mii de euro în câine și ți-l dresezi să miroasă bomba!” ), menționând la un moment dat „bă, pușcă câinele, nu puști tu!”.
În aceeași convorbire, inculpatul a făcut referire la un dispozitiv exploziv, care să poată să fie montat pe un autoturism acționat prin telecomandă, de la distanță susținând ”pilot automat, pilot automat…adică de la telecomandă, știi de la distanță…și-l umpli de bombă mă”!, adăugând „ când vine miliția să umble acolo…și miliția se urcă ca maimuța în pom pe el, știi….când îi plin de militie, pac ai apăsat butonu și-o murit tăti!” rezultând astfel că V.R.C. accepta posibilitatea producerii de victime prin utilizarea de dispozitive explozive. La întrebarea susnumitului ”și după aia ce faci? , inculpatul i-a răspuns ”ce să fac?, stau !”, susținând apoi ”ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic!” ( vol.2, filele 169.-174).
Față de cele arătate mai sus, pentru că existau date că inculpatul este interesat de confecționarea mijloacelor distructive de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor ori integritatea bunurilor sau că ar putea deține la domiciliu astfel de dispozitive, prin ordonanțele A/90/2013, din data de 16.10.2013 (prelungită la data de 12.12.2013) a fost introdus în cauză investigatorul Paulescu Marius și informatorul acestuia Rajput Rana ( vol. 1 , filele 82 – 83, 85 – 86, 87-88), care au fost autorizați să strângă probe, indicii, date și informații privind presupusa activitate infracțională desfășurată de către inculpatul V.R.C.
Ocazia pentru a realiza contactul cu inculpatul a apărut ca urmare a anunțului postat pe site-ul Mercador.ro, în care acesta oferea spre vânzare căței din rasa Amstaff, pentru suma de 200 euro negociabil.
Astfel, ca urmare a unor discuții telefonice, la data de 20.11.2013, V.R.C.s-a întâlnit cu informatorul Rajput Rana în mun. Arad și de aici, s-au deplasat la domiciliul celui din urmă, unde au discutat despre câini și motoare.
La un moment dat, în timpul discuțiilor, V.R.C. l-a întrebat pe informator dacă poate să îi procure un pistol calibru 9 mm.
Când l-a întrebat ce dorește să facă cu arma, inculpatul i-a răspuns ” n-am cu nimeni nimic, da trăbă, știi, niciodată nu se știe!”( vol.4, filele 5-7).
Constatându-se pasiunea pentru arme a inculpatului, în cauză, au fost introduși investigatorii Zenko Claudiu și Moroșanu Vasile, care, la data de 25.11.2013, s – au deplasat la domiciliul acestuia pentru a discuta detaliile achiziționării de arme.
Cu prilejul întâlnirii, investigatorul i-a comunicat lui V.R.C. că se ocupă cu diferite afaceri și investiții, menționând că are nevoie de un om de încredere în zona Aradului care să îl ajute (vol. 4, filele 9-14).
La data de 30.11.2013, informatorul s-a întâlnit cu V.R.C. la Hotelul Astoria in municipiul Arad. Aici, Rajput Rana, a reluat discuțiile despre afacerile derulate de investigator, precizând că de Sărbători se pot obține câștiguri din comercializarea artificiilor și petardelor. Auzind aceasta, inculpatul a spus ” de alea am făcut io anu trecut. Am făcut io praf de pușcă și mi-am făcut petarde!", adăugând apoi ” da… găsești rețete peste tăt. Știi? Și am un prieten și m-o învățat cum se fac!'
Informatorul i-a mărturisit inculpatului că nu poate să creadă susținerile sale, iar atunci acesta a arătat că o asamblează din tuburi și cartoane și este ” mult mai tare decât de găsești pe piată!”, iar pentru că în continuare Rajput Rana s-a arătat neâncrezător, a susținut ” bă, fac una..”!.În continuarea discuției, inculpatul a susținut ”no, io asta am făcut, asta îmi place să fac. Știi? și m-am gândit să bag în bară de otel!”, ceea ce înseamnă că poate confecționa un dispozitiv mai periculos. V.R.C. a insistat pe lângă colaborator că poate să confecționeze substanțele explozive (” da, da, da. Asta pot să-l fac"!), adăugând ” ma' am un pic de praf…asamblată am una da nu știu pe unde-i. O caut pă aia și dacă te interesează, să pot să ți-o iau”!.
Pentru că Rajput Rana s-a arătat mirat de pasiunea inculpatului, acesta din urmă, a susținut ” și pot s-o fac și mai periculoasă”!, iar când informatorul a cerut explicații a spus periculos ce au ăia -acolo prin .. Orient!”.
În timp ce explica substanțele care trebuie utilizate ( inculpatul a menționat ” că am făcut și d-astea …legaie cuie după ele și….”!, adăugând apoi ” păi nu-i de jucat. Tocmai d-aia zic. Știi?. urmează pă viitor să-mi iau un strung. Știi? Să încerc să fac grenade, să văd …ce se întâmplă!” (vol.4, filele 16-26).
În data de 07.12.2013 Rajput Rana s-a întâlnit cu V.R.C, care i-a relatat despre substanțele și proporțiile în care trebuie combinate pentru confecționarea unui dispozitiv exploziv și despre faptul că a comandat un cântar, pentru măsurarea cantității substanțelor care urmează să intre în compoziția explozivă. În timpul discuțiilor, inculpatul i-a spus informatorului despre modalitătile de confecționare a unor „ bombe!”, spunând la un moment dat „ din 50 de kile?, faci bombă de 60 de kile dacă e!” ( vol. 4, fila 30). De asemenea, a adus în discuție rețete de confecționare a materialelor explozive și a revenit la incidentul cu bombele puse în cupa de excavator, menționând „ eu le-am pus anul trecut în centru, în cupă de excavator, . …au tunat tare!”. (vol..4, fila 36).
Inculpatul i-a prezentat informatorului pe site-ul Okazii.ro un anunț postat de către utilizatoruș dheeeah (identificat ulterior în persoana inculpatului M.C.S., care oferea spre vânzare azotat sau nitrat de potasiu kno3.
În aceeași zi, cei doi s-au deplasat la marginea localității, lângă gara CFR, unde inculpatul a detonat un dispozitiv exploziv improvizat, pentru a-i demonstra informatorului faptul că are cunoștințele necesare pentru confecționarea „bombelor” ( vol. 4, fila 3).
Înainte de efectuarea experimentului inculpatul a spus „ îi actiune teroristă sau 10 ani de pușcărie!”(vol. 4, fila 41).
Propunerea pentru efectuarea experimentului a aparținut inculpatului care a spus „ încercăm tăt felu…și merem acolo pe baltă. Știi?. Acolo, acuma-i iarnă, nu-i nimeni!” ( vol. 4, fila 48).
Discuțiile ambientale dintre cei doi, au fost înregistrate în temeiul autorizației nr. 105/13.112013, emisă de către Curtea de Apel Timișoara ( fila 144) și redate într-un proces verbal, filele 161-183).
Din verificările organelor de cercetare, a rezultat că anunțul cu vânzarea azotat sau nitrat de potasiu kn03, postat de utilizatorului „dheeeah”, pe site-ul Okazii.ro, a fost efectuat de către inculpatul M.C.S., utilizator al postului telefonic, 0743759709.
Prin autorizația 137/12,12,2013 vol. 2, fila 237), emisă de către Curtea de Apel Timișoara, convorbirile și comunicațiile telefonice purtate de către inculpatul menționat au fost interceptate și înregistrate.
Astfel, s-a constatat că la 19.12.2013 V.R.C. -a contactat pe M.C.S. și l-a întrebat despre materialele pe care le-a comandat, cel din urmă menționând că le-a expediat prin corespondență.
Din verificarea site-ului www.okazii.ro precum și din convorbirile telefonice a rezultat că V.R.C. a comandat de la M.C.S. acid azotic, acid sulfuric și fitil pirotehnic, ingrediente necesare confecționării unui. dispozitiv exploziv cu nitroceluloză, pentru suma de 150 lei, bani care urmau să fie plătiți prin ramburs, la livrarea coletului.
De asemenea din interceptarea convorbirilor telefonice, efectuate în temeiul autorizației 104/13.1 1 .2Q113„ emisă de către Curtea de Apel Timișoara, a rezultat că la data de 12.26, V.R.C. a purtat o convorbire la postul telefonic 0727717536, cu inculpatul M.L.M., de profesie inginer mecanic, căruia i-a spus că are nevoie de azotat de potasiu pentru “ceva, așa de revelion, ceva mai micut!”,
Dându-și seama că este vorba de dispozitive explozive artizanale și cunoscând pasiunea inculpatului pentru confecționarea acestora, M.L.M. nu i-a pus în vedere să se abțină de la o astfel de întreprindere și s-a mirat de cantitatea mare de substanță pe care vroia să o procure „ Mai micuț?!, cu un sac de azot?!…( vol. 2, fila 192, 192 verso).
Discuțiile pe aceeași temă, au continuat și la data de 10.12.2013, când inc. M.L.M. i-a recomandat să folosească un stingător de incendiu, pe care l-ar putea utiliza la confecționarea dispozitivului ( „din stingător de incendiu, cam așa îți trăbă !….cu motorină'.!”
La data de 11.12.2013 , informatorul s-a întâlnit cu inculpatul V.R.C., care i-a relatat despre ingredientele necesare confecționării unui dispozitiv artizanal, făcând referire la acizi, bile, fitil și smoală.
Din discuții, a rezultat că inculpatul intenționa să achiziționeze ingredientele necesare confecționării nitrocelulozei.
De asemenea, a menționat că intenționează să introducă materialul exploziv într – o țeavă, pe care o va cresta cu flexul, pentru a-i spori puterea distructivă.
La un moment dat, inculpatul a arătat că în copilărie l-a văzut pe tatăl său confecționând „bombe", spunând că prima bombă a confecționat-o dintr-o doză de suc, în care a introdus capete de chibrituri pe care le-a detonat la școală ( vol.4, filele 83-84). În timpul discuțiilor, informatorul l-a întrebat pe inculpat dacă în urma experimentului din data de 07.12. 2013 au fost probleme ( „bă, sper cu nu o fost probleme după aia de data trecută…când am pocnit ăla…!”) la care inculpatul i-a răspuns negativ ( vol. 4 fila87 – 88).
În data de 17.12.2013 inculpatul s – a deplasat la locuința inc. F.A. din loc. Ghioroc, sat Cuvin, de profesie mecanic și electrician, activități pe care le desfășoară la domiciliu ca și persoană fizică.
Aici, cu mijloacele tehnice puse la dispoziție de către F.A., inculpatul V.R.C., a confectionat o țeavă pentru un dispozitiv exploziv improvizat.
Acest fapt a rezultat din convorbirea telefonică din data de 17.12.2013, ora 17.40, când inculpatul i-a spus informatorului Rajput Rana „ îs la un prieten, sudez …..țeava!” ( vol.2, fila 196).
În aceeași zi, informatorul Rajput Rana s-a întâlnit cu inc. V.R.C. și a făcut referire la „un bar", unde se află ”fum”, în suprafață de 70 de metri, despre care cel din urmă a întrebat „tătă încăperea trăbă spulberată?", precizând că se pot folosi „piulițe!" pentru mărirea efectului ( vol. 4, filele 95,96).
Tot atunci, inculpatul i-a spus lui Rajput Rana că a comandat de la București produse care urmează să îi fie livrate prin poștă.
Inculpatul a arătat că a intenționat să confecționeze „o bombă” , precizând că a tăiat o țeavă, un disc de carton, pe care le-a lipit cu lipici și smoală. În timpul întâlnirii, inculpatul i-a prezentat informatorului și i-a spus „ facem un fitil și merem cu asta să vedem ce e”.
După aceasta cei doi s-au deplasat la marginea localității, lângă lacul Ghioroc, la un ponton de beton dezafectat, unde inculpatul a detonat dispozitivul menționat ( vol. 4, fila 1 14-117).
La final, înainte de a se despărți, inculpatul i-a spus informatorului că în ziua următoare va termina dispozitivul exploziv ” pe_mîine îi gata!”vol. 4 fila 106)
La data 19.12.2013 ora 14.30, inculpatul l-a contactat pe informatorul Rajput Rana, și l-a informat că nu au sosit ingredientele comandate ( vol. 2, fila 182).
Imediat după aceasta, la ora 14,33, inculpatul l-a contactat pe M.C.S., căruia i-a cerut explicații despre coletul comandat, arătându-se îngrijorat de un posibil control antitero asupra pachetului (vol.. 2, fila 183).
La ora 14.40, inculpatul l-a sunat pe informator și i-a spus că a vorbit cu „ băiatul care trebuia să îi trimită coletul!”, menționând „ numai o sudez și după aia o bag aia, că nu îi problemă” (vol. 2, fila 184-185).
În aceeași zi, V.R.C., s-a deplasat la inculpatul F.A., unde a confecționat două țevi care urmau să fie utilizate la dispozitivele explozive, promise informatorului Rajput Rana.
La data de 20.12.2013, la ora 11,21, informatorul a fost contactat telefonic de inculpat, care l-a întrebat „ …ai rezolvat?!”, făcând referire la dispozitivele explozive și i s-a răspuns „încă nu m-am apucat să le fac, imediat!….o fi gata ambele!…maxim două ore jumătate, cam așa!”.
La ora 14.19, a avut loc a altă convorbire telefonică între cei doi, în timpul cărei inculpatul a spus „ ..acuma îs pă gata, poți să vii încoa!”.
După această discuție, investigatorul și informatorul s-au deplasat în loc. Ghioroc, la locuința inculpatului.
Aici inculpatul le – a arătat celor doi două dispozitive explozive artizanale, de tip țeavă, cu striații în corpul de metal, explicându – le totodată modul de detonare și efectele asupra „țintei”, stabilită dinainte (vol. 4, filele 108 – 113).
În timpul discuțiilor, inculpatul a spus despre dispozitivele explozive că pentru „efect maxim", trebuie montate „cuie sau holșuruburi….. .puse pe bandă izolatoare și tot de-a roata pe lângă petardă", menționând că nu le-a cumpărat din zonă, posibil pentru a nu crea bănuieli.
De asemenea, inculpatul a mai susținut că a făcut tăieturi în corpul dispozitivelor explozive, menționând „ pentru asta a fost făcut. Ca grenada.. …să se fragmenteze. și dacă zboară o bucată și lovește pe cineva, picioru ăla-i rupt!”.
După discuțiile de mai sus, investigatorul și informatorul Rajput Rana, însoțiti de către inculpatul V.R.C. au ieșit în stradă unde cel din urmă a pus dispozitivele explozive în portbagajul unui autoturism, moment în care s – a intervenit și s – a procedat la prinderea în flagrant și reținerea acestuia (vol. 3 fila 10).
În continuare, s-a procedat la efectuarea perchezițiilor domiciliare.
În locuința inc. V.R.C. (autorizația nr. 3/19.12.2013, emisă de Curtea de Apel Timișoara), au fost puse în evidentă, mai multe substanțe, cum sunt acizi, cărbune, sulf, bucăți de țevi, platbande, disc pentru flex etc., care pot fi utilizate la confecționarea materiilor explozive.
Pe lângă substanțe, s-au găsit un fitil, cântare, râșnite, dispozitive mecanice de mărunțire, pentru pregătirea substanțelor și a ingredientelor care intrau în compoziția materialelor explozive (vol. 3, filele 29-32).
La locuința inc. F.A., (autorizația nr. 8/20.12.2013, emisă de către Curtea de Apel Timișoara), s-a găsit o armă cu aer comprimat ( vol. 3, filele 105 – 115.
În locuința inc. M.C.S. , ( autorizația nr. 7/19.12.2013, emisă de către Curtea de Apel Timișoara), s-au găsit mai multe substanțe chimice, 5 m fitil, un suport sau dispozitiv artizanal, format din schelet metalic și bucăți de placaj, pentru confecționarea de fitile cu pulbere de culoare neagră și buletinul de expediție a coletului către inculpatul V.R.C.( vol.3, filele 71-77).
De asemenea, în aceeași zi, s-a efectuat o cercetare la locul de detonare a celor două dispozitive artizanale, din datele de 07.12.2013 și 17.12.2013, situat la lacul Ghioroc, situat în proximitatea localității cu același nume, unde se afla un ponton din beton dezafectat,
În faza de urmărire penală au fost audiați inculpații precum și martorii H.N.L. și I.O., precum și martorii cu identitate protejată Paulescu Marius și Rajput Rana și a fost întocmit un raport de expertiză pentru unul dintre cele două dispozitive confecționate de către inculpatul V.R.C..
Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de' 09.07.2014 Judecătorul de Cameră Preliminară a respins cererea de excludere a probelor și cererea de constatare a nelegalității experimentului judiciar efectuat în cauză formulat de inculpatul V.R.C., iar în baza art. 346 alin. 1 C.p.p. a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 163/D/P/2013 emis de DIICOT Serviciul teritorial Timișoara și a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Încheierea rnai sus arătată a rămas definitivă ca urmare a neatacării ei cu contestație în termenul prevăzut de lege.
În fata instanței au fost audiați inculpații V.R.C.— filele 136-137, M.C.S.— fila 135, M.M.L. fila 118, 138, F.A. fila 119, 139 și martorii cu identitate protejată Rajput Rana fila 156 și Paulescu Marius, iar în circumstanțiere a fost audiat martorul P.G.I., fila 1 dosar, iar pentru martorii H.N.L. și I.O. ce au fost audiați în faza de urmărire penală, inculpații prin apărătorii aleși au arătat că nu contestă declarațiile date de aceștia în faza de urmărire penală și nu solicită readministrarea probei în cursul cercetării judecătorești făcându-se fată de aceste probe aplicabilitatea dispozițiilor art. 374 alin. 7 C.p.p.
De asemenea în cauză s-a efectuat la cererea inculpatului V.R.C. un raport de expertiză medico-legală psihiatrică aflat la filele 168-171 dosar din concluziile căruia rezultă faptul că raportat la fapta pentru care este cercetat inculpatul, acesta a avut discernământul păstrat.
În ședința publică din data de 04.09.2014 inculpații M.M.L. și F.A.au arătat instanței că doresc să uzeze de procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii prev. de art. 374 alin. 4 C.p.p., iar inculpatul M.C.S. a uzat de aceeași procedură în ședința publică din 07.10.2014.
La datele mai sus arătate după luarea concluziilor procurorului și a celorlalte părți, instanța a încuviințat cererea procedând la ascultarea inculpaților conform art. 375 c.p.p.
În declarațiile date în fata instanței, inculpatul V.R.C. nu a recunoscut în mod direct săvârșirea faptelor însă prin cele declarate a recunoscut faptul că a achiziționat de la inculpatul M.C.S. o serie de materiale explozive, sau care ar fi putut ajuta la producerea unei explozii și folosind sculele și uneltele puse la dispoziție de inculpatul F.A. a confecționat două dispozitive artizanale, pe care le-a dat martorilor protejați în vederea folosirii de către aceștia în scopul intimidării și folosirii unor persoane în Ucraina.
Având în vedere faptul că trei dintre inculpați au uzat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, instanța se va pronunța cu privire la faptele comise de către aceștia în modalitatea prevăzută de art. 375 C.p.p. procedând la analizarea cu prioritate a acestora înainte de a proceda la cercetarea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpatul M.C.S. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea materiilor explozive prev. de art. 346 alin. 1 C.p. reținându-se în sarcina acestuia că l-a sprijinit pe inculpatul V.R.C. să confecționeze substanțele explozive expediindu-i prin serviciile de curierat substanțele necesare și de asemenea a deținut la domiciliu materiale explozive și dispozitive de confecționare a unor astfel de materiale.
În cursul urmăririi penale în declarațiile date inculpatul M. a recunoscut că a confecționat fitile și că i-a expediat inculpatului V.R.C. mai multe substanțe necesare pentru fabricarea unor materii explozive însă a arătat că yânzarea respectivelor materiale le-a făcut în urma postării unui anunț pe un site de vânzări bunuri și obiecte fără ca cineva să-i interzică vânzarea respectivelor materiale sau să-i ceară anumite autorizații, astfel că el a apreciat că activitatea desfășurată nu prezintă pericol public și nu este ilegală.
În urma percheziției domiciliare efectuate în baza autorizației nr. 7/19.12.2013 emisă de către Curtea de Apel Timișoara s-au găsit la locuința inculpatului M. mai multe substanțe chimice, 5 m de fitil, un dispozitiv artizanal format din schelet metalic și bucăți de placaj pentru confecționarea de fitile cu pulbere de culoare neagră, precum și o serie de substanțe ce au fost supuse examinărilor științifice rezultând faptul că acestea constituie amestec exploziv compus din azotat de potasiu, cărbune și sulf, reprezentând aceleași caracteristici cu substanțele găsite la locuința inculpatului V.R.C. și ce au fost utilizate pentru confecționarea celor două dispozitive explozive.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 126/1995 republicată, prin materii explozive se înțelege „explozivii de tipuri amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de inițiere, fitile detonante, fitile de siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de șoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil și articolele pirotehnice”.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 126/1995 republicată „Producerea și procesarea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care posedă autorizație din partea inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia își desfășoară activitatea”.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 126/1995 republicată „Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate în acest scop, pe baza instrucțiunilor tehnice și de securitate și sănătate a muncii elaborate în acest sens.
Materiile explozive noi cu destinație militară, indiferent de proveniență, pot fi folosite numai cu aprobarea Ministerului Apărării Naționale, pe baza avizului structurii de specialitate din subordinea acestui minister, desemnată în acest scop prin hotărâre a Guvernului.”
Este adevărat faptul că inculpatul M. a postat un anunț pe site-ul „okazii.ro'” prin care își arătat disponibilitatea vânzării unor substanțe, care prin combinarea cu alte substanțe sau folosite într-un anumit mod au caracteristicile unor materiale explozive.
Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate în acest scop, pe baza instrucțiunilor tehnice și de securitate și sănătatea muncii elaborate în acest sens.
Astfel cum mai sus am arătat producerea, procesarea și deținerea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care posedă autorizație din partea Inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia își desfășoară activitatea.
Simpla postare a unui anunț pe diferite site-uri prin care o persoană își manifestă disponibilitatea vânzării unor substanțe care se încadrează între materiile explozive, nu implică automat și obținerea unei autorizații din partea instituțiilor statului, care să dea dreptul efectuării de operațiuni privind circulația acestog materiale.
Nici autoritățile statului și nici administratorul sau deținătorul sit-ului nu puteau interzice inculpatului M. posibilitatea postării anunțului pe site-ul respectiv, acesta din urmă având obligația (în situația în care efectua operațiuni cu materiale explozive) fie să dețină, fie să obțină autorizațiile necesare desfășurării activității cu materialele explozive.
Subiect activ al infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive poate fi orice persoană ce nu posedă autorizațiile necesare, astfel că inculpatul M., care la momentul respectiv nu deținea nici un fel de autorizații și a efectuat operațiunile de vânzare a unor substanțe explozive în calitate de persoană fizică către inculpatul V.R.C., și de asemenea a deținut acasă un dispozitiv artizanal pentru confecționarea de fitile cu pulbere de culoare neagră este subiect activ al infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este realizat atât prin producerea (de fitile cu pulbere de culoare neagră) cât și prin deținerea și valorificarea de materiale explozive, aceasta realizându-se fără drept, adică cu încălcarea dispozițiilor legale prin nedeținerea autorizației.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru viața și integritatea corporală atât a propriei persoane (datorită prelucrării și manipulării în moduri empirice a materialelor explozive din care erau confecționate fitilele), cât și pentru bunurile din patrimoniul public sau privat sau pentru întreaga ordine și siguranță publică (ca urmare a vânzării unor astfel de materiale explozive către inculpatul V.R.C., ce a procedat la confecționarea unor dispozitive explozive puternice, fie ele și intitulate „petarde").
Sub aspectul laturii subiective, instanța constată faptul că inculpatul M. a comis infracțiunea cu forma de vinovăție a intenției, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.
Încă de la început, inculpatul M. cunoștea faptul că este necesară deținerea unei autorizații în vederea producerii și comercializării de materiale explozive și cu toate acestea nu a înțeles să uzeze de calea legală înainte de a improviza un dispozitiv artizanal pentru confecționarea de fitile.
Având în vedere cele mai sus reținute, instanța constată faptul că în speță sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 346 C.p. urmând a aplica inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va ține seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită (limite care vor fi reduse cu o treime, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 6 luni), de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales vor putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest sens, instanta va retine, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, determinat de faptul că inculpatul nu doar a deținut și a vândut materiale explozive ci și a produs anumite materiale (fitile), în mod artizanal, fapta acestuia prezentând un pericol ridicat atât pentru propria persoană cât și pentru alte persoane, fiind expuse pericolului nu doar persoanele din imediata apropriere a locației unde au fost produse materialele explozive, ci și persoanele ce efectuau transportul acestora până la destinatar, știut fiind faptul că manipularea materialelor explozive trebuie realizată în anume condiții prevăzute de lege, astfel încât să poată fi eliminat riscul unui accident, și producerea de consecințe grave.
Mai mult decât atât, instanța apreciază că în speță prin fapta comisă, inculpatul M.C.S. a expus un număr ridicat de persoane la consecințe grave, în cauză producându-se pe durata transportului, distrugerea unui recipient în care a fost expediată una dintre substanțe, existând astfel riscul producerii unor consecințe foarte grave.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate peste mediul pedepsei prevăzute de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 3 ani închisoare.
Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, instanța apreciază faptul că în speță s-ar putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere având în vedere faptul că inculpatul a depus eforturi pentru diminuarea consecințelor infracțiunii și a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptei, iar în speță există posibilitatea de îndreptare a sa, chiar și fără executarea pedepsei.
Cu toate acestea, instanța constată faptul că inculpatul nu și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel că nu este îndeplinită condiția prev. de art. 91 alin. 1 lit. c) C.p., condiție care ar fi trebuit regăsită și în cazul amânării aplicării pedepsei, motiv pentru care pedeapsa aplicată acestui inculpat va fi cu executarea în detenție.
Totodată, în privința pedepselor accesorii, instanța va avea în vedere disp. 66 C.pen, prin rap.la art.5 C.pen, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza Calmanovici c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii – 2004), și a deciziei nr.74/05.1 1.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanta apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a,b,g,h și k C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Cu privire la inculpatul M.M.L., instanța retine faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de nerespectare a regimului materialelor explozive prev. de art. 48 C.p. rap la art. 346 alin. 1 C.p. constând în aceea că cunoscând pasiunea inculpatului V.R.C. pentru confecționarea dispozitivelor pirotehnice artizanale, în scop de distracție, la sprijinit să confecționeze substanțele explozive, oferindu-i consiliere tehnică.
În declarația dată în fața instanței inculpatul M.M.L. a arătat că uzează de disp. art. 374 alin.4 C.p.p. referitoare la procedura recunoașterii vinovăției însă a arătat faptul că în discuțiile purtate cu inculpatul V.R.C. s-au făcut referiri la confecționarea unor dispozitive artizanale de tip petardă precum și la modalitatea de confecționare a acestora arătând că cele mai bune sunt cele cu înveliș exterior din carton deoarece fac zgomot mare și nu rănesc pe nimeni.
Referitor la pericolul pe care l-ar fi putut prezenta respectivele petarde, inculpatul M.M.L. a arătat faptul că s-a referit la pericolul pe care îl putea reprezenta confecționarea dispozitivelor pentru inculpatul Văsuț.
Același inculpat a arătat că a dobândit cunoștințele referitoare la materiile explozive deoarece de mic copil era pasionat de aeromodelism și rachetomodelism, făcând parte dintr-un club sportiv cu acest specific.
Având în vedere cele mai sus arătate de către acest inculpat, precum și transcrierea discuțiilor purtate dintre inculpatul V.R.C. și inculpatul M.M.L., unde se făceau referiri la diferite cantități de substanță precum și la anumite aspecte caracteristice ale substanțelor ce ar putea fi combinate pentru a putea produce explozii, instanța apreciază faptul că inculpatul M.M.L. care dobândise cunoștințele necesare în cadrul cursurilor de rachetomodelism și aeromodelism, a știut că pentru confecționarea de petarde, este necesară obținerea în prealabil a unei autorizații, și a avut reprezentarea faptelor și putea să își dea seama despre faptul că inculpatul V.R.C. prin folosirea unor substanțe sau a unor cantități mai mari de anumite substanțe dorea obținerea unui efect de explozie, care să provoace o reacție euforică de bucurie, în preajma sărbătorilor de An Nou, însă care putea produce fie datorită modului de construcție, al manipulării, al neglijentei sau al oricăror altor împrejurări neprevăzute, reacții dintre cele mai periculoase, putând pune în pericol nu doar viața inculpatului V.R.C., ci și a altor persoane care s-ar afla în apropierea inculpatului sau a dispozitivului.
Atât literatura juridică cât și practica de specialitate au fost unanime în a aprecia că complicitatea imaterială sau morală se caracterizează prin aceea că efectele sale poartă asupra psihicului făptuitorului prin întărirea sau întreținerea intenției autorului de a săvârși fapta de natură penală.
Chiar dacă nu a făcut referiri exprese la confecționarea unei petarde (bombe) pe care să o dea altor persoane, ce urmau să o folosească în scopul intimidării sau reglării de conturi Între persoane, fie și din afara tării, inculpatul V.R.C. i-a cerut detalii și explicații inculpatului M.M.L. cu privire la confecționarea unui dispozitiv artizanal de putere mai mare în care să fie combinate cantități mai ridicate de substanțe, iar inculpatul M.M.L. care cunoștea regimul juridic al materiilor explozive, nu doar că nu a încercat să-l determine pe inculpat să renunțe, ci l-a atenționat numai cu privire la pericolul pentru propria persoană în cazul confecționării unei asemenea petarde.
Instanta constată faptul că în speță față de inculpatul M.M.L. este regăsit obiectul juridic special al infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, acesta fiind cel care cunoscând pasiunea inculpatului V.R.C. pentru confecționarea dispozitivelor pirotehnice artizanale, l-a sprijinit prin consilierea acordată deși știa faptul că era necesară obținerea în prealabil a unor autorizații, fiind vătămate prin modul de acționare al inculpatului valorile sociale privitoare la viața și integritatea corporală a persoanelor (nu doar a inculpatului Văsuț), a bunurilor din patrimoniul public și privat precum și ordinea și siguranța publică.
În urma consilierii oferite și a susținerii de către inculpatul M.M.L., inculpatul V.R.C.a procedat la achiziționarea și combinarea materiilor explozive, a mijloacelor de inițiere și a celor auxiliare de aprindere capabile să dea naștere la reacții chimice instantanee, și care ar fi putut pune în pericol atât viața și integritatea persoanelor cât și bunurile sau ar fi putut pune în pericol siguranța publică.
Sub aspectul laturii subiective, instanta apreciază faptul că în speță inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (având cunoștințele de specialitate necesare) și deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui (atenționând pe inculpat numai cu privire la posibilele accidente față de propria persoană).
Date fiind cele mai sus reținute, instanța constată faptul că în speță sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 346 C.p. urmând a aplica inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va ține seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită (limite care vor fi reduse cu o treime, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 6 luni), de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales care ar putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest sens, instanța va reține, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, determinat de faptul că inculpatul care cunoștea potențialul vătămător al substanțelor pe care inculpatul le combina și le asambla, nu a încercat să descurajeze pe inculpatul V.R.C. s-au să- l determine să obțină autorizațiile necesare astfel încât producerea de materii explozive sau folosirea unor astfel de materii în cadrul unor dispozitive să nu prezinte pericol pentru persoane, bunuri sau pentru ordinea publică.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate peste minimul prevăzut de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 2 ani închisoare.
Totodată, în privința pedepselor accesorii, instanța va avea în vedere disp. 66 C.pen, prin rap.la art.5 C.pen, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza Calmanovici c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii – 2004), și a deciziei nr.74/05.11 .2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată fată de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a,b,g,h și k C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Instanta a interzis inculpatului și dreptul prev. de art. 66 alin. 1 lit. g) C.p. referitor la dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitate de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, chiar dacă inculpatul este și în prezent membru în cadrul unui club sportiv de aeromodelism și rachetomodelism, deoarece cunoștințele dobândite în cadrul respectivei discipline sportive au fost folosite de către inculpat în alte scopuri decât cele pentru care au fost însușite, fapt care îl fac nedemn de a mai face parte o perioadă de timp din cadrul unui asemenea club sportiv.
Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, instanța apreciază faptul că în speță s-ar putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere având în vedere faptul că inculpatul a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptei, iar în speță există posibilitatea de îndreptare a sa, chiar și fără executarea pedepsei.
Pentru a se putea dispune un astfel de mod de individualizare a executării pedepsei, instanța va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 91 C.p., și constând faptul că în cauză pedeapsa aplicată este închisoarea de 2 ani, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii, și este bine integrat în societate, apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul M.M.L. nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În acest sens instanta urmează ca în baza art. 91 C.p. să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 C.p. va stabili un termen de încercare de 4 (patru) ani.
în baza art. 93 C.p. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În vederea atingerii scopului pedepsei, instanța va impune condamnatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă 60 de zile în cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad sau Consiliul Local al Comunei Vladimirescu, jud. Arad, iar în baza art. 583 C.p.p. se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96C.p. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Cu privire la inculpatul F.A. , instanța reține faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de nerespectare a
regimului materialelor explozive prev. de art. 48 C.p. rap la art. 346 alin. 1 C.p. constând în aceea că cunoscând pasiunea inculpatului V.R.C. pentru confecționarea dispozitivelor pirotehnice artizanale, în scop de distracție, la sprijinit pe acesta să confecționeze dispozitivele explozive, punându-i la dispoziție uneltele necesare de la domiciliul său.
În declarația dată în fața instanței inculpatul F.A. a arătat că uzează de disp. art. 374 alin.4 C.p.p. referitoare la procedura recunoașterii vinovăției însă a arătat faptul că deși a cunoscut că „niște băieți” i-au cerut să facă ceva mai mare, iar el (F.A.) i-a spus să nu facă, i-a dat totuși voie să ia aparatul de sudură să vadă ce poate face. De asemenea inculpatul F.A. a arătat că inițial inculpatul V.R.C.a încercat să sudeze dispozitivul acasă la el, și deoarece a căzut siguranța electrică, inculpatul V.R.C.a luat aparatul de sudură la el acasă.
Având în vedere cele mai sus arătate de către at*St inculpat, precum și transcrierea discuțiilor purtate dintre inculpatul V.R.C.și inculpatul F.A., unde se făceau referiri la zgomotul exploziilor produse de dispozitivele confecționate și detonate de către inculpat la datele de 16.12.2013 și 17.12.2013 precum și de faptul că inculpatul cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască că deținerea, confecționarea sau prepararea unor materii explozive este supusă autorizării legale, instanta apreciază faptul că inculpatul F.A. prin activitatea sa de ajutare a înlesnit și chiar l-a sprijinit pe inculpatul V.R.C.la pregătirea dispozitivelor și implicit la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Chiar dacă nu a făcut referiri exprese la confecționarea unei petarde (bombe) pe care să o dea altor persoane, ce urmau să o folosească în scopul intimidării sau reglării de conturi între persoane, fie și din afara tării, inculpatul V.R.C. i-a cerut inculpatului F.A. ajutorul material (prin punerea la dispoziție a aparatului de sudură) cu privire la confecționarea unui dispozitiv artizanal de putere mai mare în care să fie combinate cantități mai ridicate de substanțe, iar inculpatul F.A., nu doar că nu a împiedicat pe inculpat să confecționeze dispozitivul, ci și i-a acordat sprijinul necesar punându-i la dispoziție sculele și uneltele, chiar și la domiciliul inculpatului V.R.C. pentru confecționarea unei asemenea petarde.
Instanța constată faptul că în speță față de inculpatul F.A. este regăsit obiectul juridic special al infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, acesta fiind cel care cunoscând pasiunea inculpatului V.R.C.pentru confecționarea dispozitivelor pirotehnice artizanale, l-a sprijinit prin asigurarea sculelor și dispozitivelor necesare în vederea confecționării „petardei” deși știa faptul că era necesară obținerea în prealabil a unor autorizații, fiind vătămate prin modul de acționare al inculpatului valorile sociale privitoare la viața și integritatea corporală a persoanelor (nu doar a inculpatului Văsuț), a bunurilor din patrimoniul public și privat precum și ordinea și siguranța publică.
În urma ajutorului acordat de către inculpatul F.A., inculpatul V.R.C. a procedat la confecționarea unor dispozitive artizanale capabile să dea naștere la reacții chimice instantanee, și care ar fi putut pune în pericol atât viața și integritatea persoanelor cât și bunurile sau ar fi putut pune în pericol siguranța publică.
Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază faptul că în speță inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui.
Date fiind cele mai sus reținute, instanța constată faptul că în speță sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 346 C.p. urmând a aplica inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va tine seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită (limite care vor fi reduse cu o treime, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 6 luni), de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales care ar putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest sens, instanța va retine, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, determinat de faptul că inculpatul nu a încercat să descurajeze pe inculpatul V.R.C., sau să-l determine să renunțe la confecționarea dispozitivelor explozive artizanale, care ar fi putut prezenta pericol pentru persoane, bunuri sau pentru ordinea publică.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate peste minimul prevăzut de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 2 ani închisoare.
Astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat în urma percheziției domiciliare efectuate în baza autorizației nr. 8/20.12.2013 emisă de către Curtea de Apel Timișoara, rezultă faptul că la domiciliul inculpatului F.A. s-a găsit și s-a ridicat o pușcă.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică balistică nr. 161004/22.01.2014 pușca descoperită este o armă cu aer comprimat, marca DAISY model Powerline 880 calibru 4,5, în stare de funcționare.
În dispozițiile art. 10 din Legea nr. 295/2004 sunt prevăzute Condițiile generale privind exercitarea dreptului de procurare, respectiv deținere, port și folosire a armelor „Dreptul de procurare, de deținere sau, după caz, de port și folosire a armelor letale se dobândește de la data emiterii de către autoritățile competente a autorizației de procurare a armei sau, după caz, a permisului de armă.
Dreptul de procurare, de deținere sau, după caz, de port și folosire a armelor neletale supuse autorizării se dobândește de la data emiterii de către autoritățile competente a autorizației de procurare a armei și, după caz, a permisului de armă.
Armele neletale supuse notificării prealabile pot fi deținute, purtate și folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autoritățile competente, în condițiile prezentei legi.”
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că inculpatul F.A. nu poseda nici un fel de document în baza căruia să dețină în mod legal pușca cu aer comprimat descoperită la domiciliul său.
Obiectul juridic al infracțiunii îl constituie relațiile sociale ale căror formare și dezvoltare normală sunt condiționate de respectarea regimului armelor și munițiilor în România, fixat prin Legea nr. 295/2010 care stabilește „categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care deținerea, portul, folosirea și operațiunile cu aceste arme și muniții sunt permise pe teritoriul României".
Obiectul material al infracțiunii mai sus reținute îl reprezintă arma mai sus descrisă asupra căreia poartă activitate infracțională.
Sub aspectul laturii obiective se constată faptul că elementul material al acesteia în speța dedusă judecății este realizat prin deținerea respectivei arme, iar ca și cerințe esențiale se constată faptul că această deținere a avut loc fără drept, astfel cum mai sus am arătat, inculpatul neposedând nici un fel de document de la organele competente în acest sens.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevăzute în art. 342 C.p., aceasta fiind implicită acțiunii incriminate, iar legătura de cauzalitate decurge din însăși săvârșirea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța constată faptul că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.
Date fiind cele mai sus reținute, instanța constată faptul că în speță sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 346 C.p. urmând a aplica inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va tine seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită (limite care vor fi reduse cu o treime, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 1 an la pedeapsa cu închisoarea de la 2 luni la 9 luni), de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales care ar putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest sens, instanța va retine, pe de o parte, gradul de pericol al faptei și de persoana și conduita inculpatului atât înainte cât și după săvârșirea infracțiunii precum și nivelul de educație, vârsta și situația familială și socială a acestui inculpat.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 3 luni închisoare.
Deoarece faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat inculpatul F.A. au fost săvârșite de către acesta înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța va face aplicarea dispozițiilor. art. 38 alin. 1 C.p. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.p. și va contopi pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 (doi) ani închisoare pe care o va spori cu o treime, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă totală de 2 (doi) ani și 1 (una) lună închisoare.
Totodată, în privința pedepselor accesorii, instanta va avea în vedere disp. 66 C.pen, prin rap.la art.5 C.pen, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza Calmanovici c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii – 2004), și a deciziei nr.74/05.1 1 .2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată fată de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a,b,g,h și k C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept
Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, instanța apreciază faptul că în speță s-ar putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere având în vedere faptul că inculpatul a avut o conduită bună anterior
săvârșirii faptei, iar în speță există posibilitatea de îndreptare a sa, chiar și fără executarea pedepsei.
Pentru a se putea dispune un astfel de mod de individualizare a executării pedepsei, instanța va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 91 C.p., și constând faptul că în cauză pedeapsa aplicată este închisoarea de 2 ani și o lună, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii, și este bine integrat în societate, apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul F.A. nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În acest sens instanța urmează ca în baza art. 91 C.p. să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baa art. 92 C.p. va stabili un termen de încercare de 4 (patru) ani și o lună.
În baza art. 93 C.p. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, În prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă.
În vederea atingerii scopului pedepsei, instanța va impdne condamnatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă 60 de zile în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghiroc sau Consiliul Local al Comunei Șiria jud. Arad, iar în baza art. 583 C.p.p. se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.p. referitoare la revocarea susppsei sub supraveghere.
Cu privire la inculpatul V.R.C. instanța reține următoarele:
Atât în fata de urmărire a dorit să dea declarații) cât și în fata instanței, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor în mod direct însă în mod indirect a arătat modalitatea în care a confecționat și uneori a și detonat anumite dispozitive explozive.
În declarațiile date, inculpatul a arătat faptul că pentru confecționarea „a petardelor” a achiziționat de pe internet diferite materiale componente, iar pentru ultimele petarde materialele au fost achiziționate de la inculpatul M., și deși cunoștea faptul că producerea, experimentarea, prelucrarea, deținerea sau folosirea materiilor explozive sau orice alte operațiuni privind circulația acestor materiale fără drept, este incriminată, a continuat atât producerea cât și deținerea și experimentarea unor dispozitive artizanale cunoscând faptul că prin aceasta ar fi putut cauza prejudicii bunurilor, vieții și integrității corporale a persoanelor, sau crea stări de neliniște și nesiguranță în rândul populației.
Astfel cum mai sus am arătat și în cazul inculpatului M., producerea, deținerea materiilor explozive trebuie efectuată numai de anume persoane ce au fost supuse în prealabil unei autorizări.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 126/1995 republicată ”prin materii explozive se înțelege explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de inițiere, fitile detonante, fitile de siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de șoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil și articolele pirotehnice. ”
Potrivit art. 2 din Legea nr. 12611995 republicată „Producerea și procesarea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care posedă autorizație din partea inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia își desfășoară activitatea”.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 126/1995 republicată „Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate în acest scop, pe baza instrucțiunilor tehnice și de securitate și sănătate a muncii elaborate în acest sens. ”
În nici un moment inculpatul V.R.C. nu a arătat faptul că materiile componente ale petardelor nu au format în urma combinării materii explozive.
Mai mult decât atât, acesta a relatat faptul că încă de mic copil a dobândit cunoștințele necesare confecționării unei astfel de petarde, fără a arăta însă dacă a încercat vreodată să obțină autorizarea sau intrarea în legalitate.
În fața instanței inculpatul nu a negat faptul că de-a lungul timpului a confecționat și detonat mai multe petarde, arătând însă că a făcut acest lucru deoarece „îi plăcea să le confecționeze” și în scop personal.
Subiect activ al infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive poate fi orice persoană ce nu posedă autorizațiile necesare, astfel că inculpatul Văsuț, care la momentul confecționării dispozitivelor artizanale nu deținea nici un fel de autorizații și a efectuat operațiunile de combinare și asamblare a unor substanțe explozive în calitate de persoană fizică, și de asemenea a deținut acasă substanțe explozive este subiect activ al infracțiunii pentru care a fost trms în judecată.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este realizat atât prin producerea (de dispozitive artizanale în componența cărora au intrat materii explozive) cât și prin deținerea de materiale explozive, aceasta realizându-se fără drept, adică cu încălcarea dispozițiilor legale prin nedeținerea autorizației.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru viața și integritatea corporală atât a propriei persoane (datorită prelucrării și manipulării în moduri empirice a materialelor explozive), cât și pentru bunurile din patrimoniul public sau privat sau pentru întreaga ordine și siguranță publică (ca urmare a asamblării și confecționării dispozitivelor explozive ce au fost date martorilor sub acoperire și ce erau destinate, intimidării sau reglării de conturi între eventuale grupări fie și din cadrul altor state).
Sub aspectul laturii subiective, instanța constată faptul că inculpatul V.R.C. a comis infracțiunea cu forma de vinovăție a intenției, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.
Încă de la început, inculpatul V.R.C. cunoștea faptul că este necesară deținerea unei autorizații în vederea producerii, experimentării, prelucrării sau folosirii materiilor explozive și cu toate acestea nu a înțeles să uzeze de calea legală înainte de a asambla dispozitivele artizanale.
Având în vedere cele mai sus reținute, instanța constată faptul că în speță sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 346 C.p. urmând a aplica inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va ține seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales cele ce ar fi putut fi vătămate, de persoana inculpatului (care este un tânăr bine integrat în societate) și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens, instanța va reține, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, determinat de faptul că inculpatul nu doar a deținut ci și a combinat materiale explozive și a produs anumite dispozitive artizanale, fapta acestuia prezentând un pericol ridicat atât pentru propria persoană cât și pentru alte persoane, fiind expuse pericolului nu doar persoanele din imediata apropriere a locației unde au fost confecționate dispozitivele explozive, ci și persoanele ce efectuau transportul acestora până la destinație, știut fiind faptul că manipularea materialelor explozive trebuie realizată în anume condiții prevăzute de lege, astfel încât să poată fi eliminat riscul unui accident, și producerea de consecințe grave.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate către minimul prevăzut de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 2 ani închisoare.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 referitoare la fapte asimilate actelor de terorism, instanta reține următoarele:
Între momentul comiterii faptei și momentul judecății au intervenit modificări legislative în structura nr. 535/2004.
Astfel, dispozițiile art. 32, in Legea nr. 535/2004 de la momentul soluționării cauzei prevăd faptul că: ” Constituie acte de terorism și se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime, și cu interzicerea unor drepturi săvârșirea uneia dintre următoarele fapte care, prin natura sau prin contextul săvârșirii lor, pot aduce atingere gravă unei țări sau unei organizații internaționale, atunci când sunt săvârșite în scopul de a intimida populația sau de a constrânge o autoritate publică sau o organizație internațională să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui anumit act ori pentru a destabiliza grav sau a distruge structurile politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații internaționale”.
Potrivit art. 33 alin. 1 lit. a) din legea nr. 535/2004, ”Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi săvârșirea, în unul dintre scopurile prevăzute la art. 32 alin. (1), a uneia dintre următoarele fapte:
a) procurarea, deținerea, confecționarea, fabricarea, transportul sau furnizarea de produse ori tehnologii cu dublă utilizare sau de produse militare ori de substanțe explozive sau inflamabile, în scopul producerii de mijloace distructive, dispozitive explozive de orice fel, precum și a substanțelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediul”.
La momentul comiterii faptei de către inculpat dispozițiile art. 33 din Legea nr. 535/2004 era următoarele:
„ (1) Constituie acte de terorism următoarele infracțiuni săvârșite în condițiile prevederilor art. 2:
infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute în art. 174 – 176 din Codul penal, vătămarea corporală și vătămarea corporală gravă, prevăzute în art. 181 și 182 din Codul penal, precum și lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută în art. 189 din Codul penal;
infracțiunile prevăzute în art. 106 – 109 din Ordonanța Guvernului nr.
29/1997 privind Codul aerian, republicată;
infracțiunile de distrugere, prevăzute în art. 217 și 218 din Codul penal;
infracțiunile de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, de nerespectare a regimului materialelor nucleare și al altor materii radioactive, precum și de nerespectare a regimului materiilor explozive, prevăzute în art. 279, 279Â 1 și 280 din Codul penal;
producerea, dobândirea, deținerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum și cercetarea în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme;
introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanțe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător;
amenințarea cu săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a) – f). (2) Actele de terorism prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
în cazul infracțiunilor prevăzute Ia lit. a) – d), * maximul pedepsei cu închisoarea prevăzute de lege se majorează cu 5 ani, fără a se putea depăși maximul general al pedepsei închisorii, și se aplică pedeapsa interzicerii unor drepturi;
în cazul infracțiunilor prevăzute la lit. e) și f), pedeapsa este Închisoarea de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul infracțiunii prevăzute la lit. g), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul infracțiunilor de distrugere prevăzute la art. 217 din Codul penal, săvârșite în condițiile alin. (1), nu se poate aplica pedeapsa amenzii.
Tentativa se pedepsește.
Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea săvârșirii infracțiunilor prevă
Art. 33 (1 Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte:
procurarea, deținerea, confecționarea, fabricarea sau furnizarea ori, după caz, producerea de mijloace distructive, substanțe toxice, materiale, microorganisme sau alte substanțe ori mijloace vătămătoare, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător, în scop terorist;
recrutarea, instruirea sau pregătirea entităților teroriste în vederea folosirii armelor de foc, munițiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice sau nucleare, precum și în scopul facilitării ori comiterii de acte de terorism;
înlesnirea intrării/ieșirii în/din țară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaște că a sprijinit/săvârșit sau urmează să sprijine/săvârșească un act terorist;
culegerea și deținerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziție de date și informații despre obiective vizate de teroriști, fără drept;
e) promovarea unor idei, concepții sau atitudini în scopul susținerii cauzei și/sau a activității entității teroriste;
spălarea de bani, bancruta frauduloasă, actele de corupție, șantajul, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri și precursori, contrabanda, traficul cu autoturisme furate, falsificarea de monedă sau de alte valori, precum și orice alte infracțiuni având ca finalitate realizarea unui profit în folosul entității teroriste;
orice alte fapte comise cu intenția de a sprijini, înlesni, ascunde sau de a determina săvârșirea actelor de terorism.
(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
cu închisoare de la 10 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. a) și b);
cu închisoare de la 5 la IO ani și interzicerea unor drepturi, cele prevăzute la lit. c), d) și e);
cu închisoare de la 1 an la 5 ani și interzicerea unor drepturi, cele prevăzute
(3) În cazul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. f), maximul pedepsei prevăzute de legislația în vigoare se majorează cu 3 ani, fără a se putea depăși maximul general al pedepsei închisorii.”
Procedând la analizarea celor două texte ale legii mai sus arătate instanța constată faptul că dispozițiile legii în forma actuală sunt mai restrictive decât dispozițiile legii din momentul comiterii faptei, astfel că instanța urmează a analiza dacă sunt regăsite elementele constitutive ale infracțiunii de fapte asimilate actelor de terorism prin dispozițiile legii mai favorabile inculpatului.
Atât inculpatul cât și apărătorul său ales au arătat în fața instanței faptul că prin confecționarea celor două dispozitive inculpatul nu a dorit să aducă atingere gravă vreunei țări, organizații internaționale sau să constrângă pe cineva să ndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui act sau pentru a distruge tructuri politice, constituționale, economice ori sociale, ci doar a cedat presiunilor celor doi agenți acoperiți.
Aceste afirmații nu au putut fi reținute de către instanță atâta timp cât în speță nu s – a făcut dovada de către inculpat că acesta ar fi fost constrâns de către agenții statului să săvârșească infracțiunile.
Mai mult decât atât, astfel cum am arătat mai sus și cum rezultă chiar și din declarațiile inculpatului, acesta avea o înclinație către confecționarea de dispozitive explozive (numite de către petarde sau bombe) încă înainte ca agenții sub acoperire să ia legătura cu acesta.
Din discuțiile purtate pe diferite site-uri de internet, organele de urmărire penală și-au format convingerea existenței unui potențial risc din partea inculpatului prin deținerea, manipularea și confecționarea dispozitivelor explozive (fie ele chiar și de mici dimensiuni asemănătoare unor petarde).
În speță nu se poate vorbi despre confecționarea de către inculpat a unor simple petarde, deținere și folosire ce este permisă de către lege în anumite condiții și de către anumite persoane, și confecționarea și manipularea de către inculpat a unor dispozitive similare petardelor însă care să producă o reacție mai puternică.
În acest sens se poate observa din transcrierea convorbirilor telefonice faptul că inculpatul nu confecționa doar simple petarde, ci dorea ca dispozitivele făcute de către el să aibă efectul unor „bombe, petarde mai puternice”, lăudându – se în acest sens diferitelor persoane cu aceste realizări ale sale. În urma acestor situații organele de urmărire penală prin agenții sub acoperire au oferit posibilitatea inculpatului de a confecționa dispozitive explozive mai puternice solicitându – i gradual să prezinte realizările unui astfel de dispozitiv, precum și consecințele detonării unui asemenea obiect, iar în momentul în care i – a fost solicitat inculpatului să confecționeze dispozitive explozive mai mari (mai puternice) pentru a putea fi folosit (chipurile pe teritoriul Ucrainei) de către unul din agenții sub acoperire în vederea reglării divergențelor pe care le – ar avea cu alte persoane, inculpatul nu doar că nu a refuzat, ci a trecut la adunarea informațiilor, precum și la achiziționarea materialelor pentru realizarea de dispozitive puternice, care să poată fi folosite în sensul solicitat.
În cauză s-a încercat de către apărătorul ales precum și de către inculpat să se acrediteze ideea constrângerii acestuia din urmă de către agenții sub acoperire sau chiar a provocării în vederea efectuării dispozitivelor explozive.
Simplele afirmații ale inculpatului în acest sens precum și declarațiile martorului propus de către inculpat, care ar fi auzit discutându-se prin sat despre constrângerea inculpatului, nu au putut fi reținute de către instanță, având în vedere faptul că de la momentul efectuării propunerii de către agentul sub acoperire și până la momentul realizării celor două dispozitive a trecut o perioadă îndelungată de timp în care inculpatul a purtat mai multe discuții cu agenții sub acoperire, a adunat informațiile necesare și materialele componente ale dispozitivelor după care a trecut la confecționarea acestora.
În situația în care i-ar fi fost adresate amenințări inculpatului, sau familiei acestuia în cazul nerealizării celor solicitate, atât inculpatul cât și orice altă persoană ce ar fi aflat despre solicitările agenților sub acoperire, sau despre amenințările adresate inculpatului în cazul nerealizării dispozitivelor explozive, ar fi avut posibilitatea să anunțe organele statului în vederea luării măsurilor legale.
Cu toate acestea, inculpatul nu a adoptat o astfel de atitudine și posibil din dorința sa de evidențiere, astfel cum rezultă și din conținutul raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză (filele 168-171), a procedat la confecționarea și predarea dispozitivelor explozive cunoscând că acestea urmau a fi folosite în scopul intimidării sau chiar suprimării vieții unor persoane.
Apărătorul inculpatului V.R.C. a invocat că în speță nu este îndeplinită condiția scopului cerut de lege arătând faptul că faptele comise de către inculpat trebuiau a fi săvârșite în scopul de a intimida populația sau de a constrânge o autoritate sau o o organizație internațională să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui anumit act ori pentru a destabiliza grav sau a distruge structurile politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații internaționale.
Această afirmație nu poate fi reținută de către instanță atâta timp cât inculpatului V.R.C. i s-a spus încă de la început faptul că dispozitivele explozive ce trebuiau a fi confecționate urmau a fi folosite în Ucraina pentru reglarea de conturi între diferite persoane, pentru a intimida respectivele persoane sau chiar pentru a suprima viața acelora.
Mai mult decât atât, inculpatul știa încă de la început faptul că datorită modalității de confecționare a celor două dispozitive precum și datorită ingredientelor componente ale acestora, puterea distructivă era foarte mare.
Acest fapt este confirmat atât de transcrierea discuțiilor telefonice purtate de către inculpat cu agenții sub acoperire, cât și cu alte persoane însă mai ales din concluziile experimentului judiciar întocmit în cauză.
Procedând la analizarea textului art. 32 din Legea nr. 535/2004, instanța constată faptul că scopul prevăzut în textul legii este alternativ, legiuitorul inserând mai multe posibilități (de a intimida populația — de a constrânge o autoritate publică sau o organizație internațională să îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui act — de a destabiliza grav sau de a distruge structurile politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale al unui stat sau organizații internaționale).
Oricare dintre aceste situații fiind regăsite se poate aprecia că este regăsit scopul pentru care sunt săvârșite respectivele fapte.
Cum în cauză producerea dispozitivelor explozive a fost realizată în scopul de a intimida populația, instanța apreciază faptul că este regăsit elementul obiectiv din cadrul conținutului constitutiv al infracțiunii.
Referitor la experimentul judiciar judiciar instanța reține faptul că prin acesta s-a urmărit a se stabili atât eventuala funcționalitate a dispozitivelor explozive confecționate, cât și structura elementelor componente, și eventualele pagube pe care le-ar fi putut produce, arătându-se în mod concret faptul că pentru anumite distanțe la care s-ar fi aflat persoane sau bunuri în funcție de amplasarea dispozitivului exploziv acesta ar fi putut produce consecințe grave.
Urmare a acestui fapt instanța apreciază faptul că și în situația în care dispozitivul artizanal ar fi fost detonat la o anumită depărtare de bunuri sau persoane nu ar fi adus atingeri materiale acestora, respectivul dispozitiv era apt de a produce panică în rândul populației, lucru pe care inculpatul nu doar că l-a cunoscut și la prevăzut, ci l – a și acceptat.
În acest sens, instanța apreciază că în speță este regăsită acea cerință a scopului (de a intimida populația), inculpatul cunoscând astfel cum am arătat, și cum a declarat el că dispozitivul urma să fie folosit pentru a speria pe cineva.
Nu are importanță faptul că agenții sub acoperire au afirmat că dispozitivul urma să fie folosit în Ucraina, în vederea reglării de conturi între diferite persoane, atâta timp cât inculpatul a procedat la predarea dispozitivelor după confecționare, fără a avea vreun control asupra persoanei și locului în care aceasta urma să folosească dispozitivul artizanal, astfel că este suficient că inculpatul și – a asumat responsabilitatea fie și numai a simplei intimidări a unor persoane.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a comis infracțiunea cu intenție directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia prin comiterea faptei.
În speță, instanța apreciază faptul că în cauză sunt regăsite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 33 din Legea nr. 535/2004, inculpatul V.R.C. procurând, și deținând (de la inculpatul M.) substanțele explozive, și a procedat la confecționarea unui dispozitiv exploziv de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediului.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, va tine seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de starea de pericol a faptei concretizată în valorile sociale care au fost, dar mai ales cele ce ar fi putut fi vătămate, de persoana inculpatului (care este un tânăr bine integrat în societate) și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. în acest sens, instanța va retine, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, determinat de faptul că inculpatul nu doar a deținut ci și a combinat materiale explozive și a produs anumite dispozitive artizanale, fapta acestuia prezentând un pericol ridicat atât pentru propria persoană cât și pentru alte persoane, fiind expuse pericolului nu doar persoanele din imediata apropriere a locației unde au fost confecționate dispozitivele explozive, ci și persoanele ce efectuau transportul acestora până la destinație, știut fiind faptul că manipularea materialelor explozive trebuie realizată în anume condiții prevăzute de lege, astfel încât să poată fi eliminat riscul unui accident, și producerea de consecințe grave.
Având în vedere criteriile mai sus arătate, instanța apreciază faptul că în speță pentru acest inculpat aplicarea unei pedepse orientate către minimul prevăzut de lege este în măsură să asigure atât scopul preventiv cât și reeducarea inculpatului, astfel că instanța va aplica pedeapsa de 5 ani închisoare.
Astfel cum mai sus am arătat, dispozițiile art. 33 din legea nr. 535/2004 prevăd ca pe lângă pedeapsa închisorii în cazul reținerii comiterii uneia dintre faptele din textul legii, să se aplice și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
În acest sens instanța urmează ca în baza art. 67 C.p. să dispună interzicerea pentru inculpat, cu titlu de pedeapsă complementară a drepturilor prevăzute de an. art. 66 alin. 1 lit.a,b,g,h și k C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.
Deoarece faptele comise de către inculpat se află în concurs real, urmează ca în baza art. 38 alin. 1 C.p. și art. 39 alin. 1 lit. b C.p. să contopească pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 5 (cinci) ani închisoare pe care o va spori cu o treime, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă totală de: 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni închisoare.
Având în vedere faptul că pentru una dintre fapte s-a aplicat și pedeapsa complementară, instanța urmează ca în baza art.45 C.p. să interzică inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.
Totodată, în privința pedepselor accesorii, instanța va avea în vedere disp. 66 C.pen, prin rap.la art.5 C.pen, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza Calmanovici c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii – 2004), și a deciziei nr.74/05.1 1.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată fată de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a,b,g,h și k C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea .de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Deoarece inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, măsură ce a fost menținută până la momentul pronunțării, urmează ca urmare a modalității de soluționare a cauzei mai sus arătate să se dispună în baza art. 399 C.p.p. menținerea stării de arest a inculpatului și deducerea din pedeapsa aplicată a reținerii și a arestului preventiv din 21.12.2013 la zi.
În urma finalizării flagrantului au fost ridicate de la inculpatul V.R.C. cele două dispozitive explozive artizanale iar ca urmare a realizării experimentului judiciar unul dintre dispozitive a fost distrus în timpul experimentului astfel că celălalt dispozitiv rămas precum și celelalte obiecte trecute în dovada seria H nr. 0077125 aflate în volumul 6 fila 17 dosar U.P urmează a fi suspus confiscării.
De asemenea, în temeiul art. 112 C.p. urmează a fi suspuse confiscării și dispozitivul artizanal, format din schelet metalic și bucăți de placaj, folosit pentru confecționarea de fitil, ridicat de la inc. M.C.S .și depus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Timiș, conform dovezii seria nr. H nr. 0077126 aflate în ( vol.6, fila 18 dosar U.P.), precum și bunurile înscrise în dovada seria H. nr. 0000422 (vol. 6, fila 16 dosar U.P.).
Văzând și dispozițiile art. 274 alin.2 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 33 al 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 cu aplic. art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul V.R.C., la pedeapsa de :
-5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fapte asimilate actelor de terorism;
În baza art. 67 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal pe o perioadă de 5 ani după epedepsei.
În baza art. 346 alin. 1 C.p. condamnă pe același inculpat la pedeapsa de :
-2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive;
În baza art. 38 alin. 1 C.p. și art. 39 alin. 1 lit. b C.p. contopește pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 5 (cinci) ani închisoare pe care o sporește cu o treime, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă totală de:
-5 (cinci) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal.
În baza an. 45 C.p. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de alt. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 399 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată și arestul preventiv din 21.12.2013 la zi.
În baza a 48 C.p. p. la art. 346 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inc M.M.L. la pedeapsa de:
-2 (doi) ani închisoare pentru săvârșire infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal.
În baza art. 91 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 C.p. stabilește un termen de încercare de 4 (patru) ani.
În baza art. 93 C.p. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă.
Instanța impune condamnatului să execute următoarea obligație:
a) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă 60 de zile în cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad sau Consiliul Local al Comunei Vladimirescu, jud. Arad.
În baza art. 583 C.p.p. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.p. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art 346 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul M.C.S., la pedeapsa de:
-3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod
În baza art. 48 c. p. rap. la art. 346 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe F.A.
la pedeapsa de:
(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive;
În baza art. 342 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe același inculpat la pedeapsa de:
(trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
În baza art. 38 alin. 1 C.p. și art. 39 alin. 1 lit. b C.p. contopește pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 (doi) ani închisoare pe care o sporește cu o treime, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă totală de:
-2 (doi) ani și 1 (una) lună închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, h și k, Cod penal.
în baza art. 91 C.p. dispune suspendarea exexutării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 C.p. stabilește un termen de încercare de 4 (patru) ani și 1 (una) lună.
În baza art. 93 C.p. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă.
Instanța impune condamnatului să execute următoarea obligație:
a) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă 60 de zile în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghioroc sau Consiliul Local al Comunei Șiria, jud. Arad.
În baza art. 583 C.p.p. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96C.p. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 1 12 C.p. dispune confiscarea de la inculpați a unui dispozitiv exploziv de tip țeavă și rămas în urma experimentului judiciar, precum și a tuturor bunurilor înscrise în dovada seria H nr. 0077125 ( vol. 6, fila 17 dosar U.P.); dispozitiv artizanal, format din schelet metalic și bucăți de placaj, folosit pentru confecționarea de fitil, ridicat de la inc. M.C.S. și depus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Timiș, conform dovezii seria nr. H nr. 0077126 ( vol. 6, fila 18 dosar U.P.), precum și bunurile înscrise în dovada seria H. nr. 0000422 (vol. 6, fila 16 dosar U.P.)
În baza art. 274 alin.2 C.p.p. obligă inculpatul V.R.C.la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, obligă pe inculpatul M.M.L. la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către obligă pe inculpatul F.A.la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul M.C.S.la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata sumei de 300 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul avocați Timiș onorariu av. oficiu.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de Ia comunicare.. Pronunțată în ședință publică azi 16.12.2014.
Președinte, Grefier,
Prin decizia nr.180/2015 din 20.05.2015, pronunțată în dosarul nr. 654/59/2014 al I.C.C.J., secția penală, completul nr. 6 AP s – a dispus :
Admite apelul declarat de inculpatul Martin Constantin Sebastian împotriva sentinței penale nr.225/PI din 16 decembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara – Secția Penală.
Desființează în parte sentința penală apelată, numai cu privire la inculpatul M.C.S. și numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.
Rejudecând cauza în aceste limite: În baza art.91 Cod penal, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art.346 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În baza art.92 alin.1 Cod penal, stabilește un termen de supraveghere de 4 ani. În baza art.93 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a)să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de acesta; b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d)să comunice schimbarea locului de muncă; e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.2 lit.b Cod penal, impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art.404 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.93 alin3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității la Administrația Domeniului Public Sector 5 București sau Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 5 București, pe o perioadă de 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. În baza art.94 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art.93 alin.1 lit.c-e Cod penal se comunică serviciului de probațiune.
În baza art.583 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art.96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat MM.S până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.R.C. împotriva aceleiași sentințe. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului V.R.C. durata reținerii și a arestării preventive de la 21 decembrie 2013 la 20 mai 2015.
Obligă apelantul inculpat V.R.C. la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales și suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru verificarea măsurii arestării preventive, avocat R.R., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă.
COMENTARIU
Prin sentința penală exemplificată, rămasă definitivă, cu excepția dispozițiilor referitoare la inculpatul M.C.S. și numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s -au rezolvat probleme de drept și s – a validat modalitatea de utilizare a procedeelor investigative penale (metode speciale de cercetare), considerent pentru care sintetizăm mai jos, prin citarea și preluarea aspectelor de drept substanțial și drept formal, din sentința penală nr. 225/PI/16.12.2014, pronunțată în dosarul nr. 654/59/2014 al Curții de Apel Timișoara, rămasă definitivă prin decizia nr.180/2015 din 20.05.2015, pronunțată în dosarul nr. 654/59/2014 al I.C.C.J., secția penală, completul nr. 6 AP.
1.Aplicarea legii penale mai favorabile
Faptele reținute în baza factuală s – au consumat la data de 20.12.2013.
După punerea în mișcare a acțiunii penale, la data de 0l .02.2014, a intrat în vigoare Legea 286/17.07.2010, privind Codul Penal care, pentru infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prevede o altă încadrare și limite de pedeapsă mai mici.
Față de această situație, la data de 10.02.2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice potrivit legii penale mai favorabile, începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului V.R.C., pentru infracțiunile de acte de terorism, fapte asimilate actelor de terorism și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 32 alin. 1 lit. d din Legea 535/2004, art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, și art. 346 alin. 1 C.P.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 referitoare la fapte asimilate actelor de terorism, instanța reține următoarele:
Între momentul comiterii faptei și momentul judecății au intervenit modificări legislative în structura nr. 535/2004.
Astfel, dispozițiile art. 32, in Legea nr. 535/2004 de la momentul soluționării cauzei conțin o anumită tipicitate a încriminării , la fel ca și prevederile art. art. 33 alin. 1 lit. a) din legea nr. 535/2004, iar la momentul comiterii faptei de către inculpat dispozițiile art. 32, 33 din Legea nr. 535/2004 stipulau o altă tipicitate.
Procedând la analizarea celor două texte ale legii mai sus arătate instanța a constatat faptul că dispozițiile legii în forma actuală sunt mai restrictive decât dispozițiile legii din momentul comiterii faptei, astfel că instanța a analizat dacă sunt regăsite elementele constitutive ale infracțiunii de fapte asimilate actelor de terorism prin dispozițiile legii mai favorabile inculpatului, operațiunea după care, în speță, instanța a apreciat faptul că în cauză sunt regăsite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 33 din Legea nr. 535/2004, inculpatul V.R.C. procurând, și deținând (de la inculpatul M.) substanțele explozive, și a procedat la confecționarea unui dispozitiv exploziv de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediului.
Față de M.M.L., M.C.S., F.A. și B.R.A., s-a dispus schimbarea încadrării juridice potrivit legii penale mai favorabile și începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, prin ordonanța din data de 02.04.2014, reținându-se infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 346 alin. 1 C.p ( pentru inc. M.C.S.), respectiv complicitate la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. art. 48 C.p., rap. la art. 346 alin. 1 C. p ( față de M.M.L., F.A. și B.R.A.).
2.Înlăturarea apărării inculpatului V.R.C. privind acțiunea provocatoare a investigatorului acoperit și colaboratorului acestuia.
Atât inculpatul cât și apărătorul său ales au arătat în fața instanței faptul că prin confecționarea celor două dispozitive inculpatul nu a dorit să aducă atingere gravă vreunei țări, organizații internaționale sau să constrângă pe cineva să ndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui act sau pentru a distruge tructuri politice, constituționale, economice ori sociale, ci doar a cedat presiunilor celor doi agenți acoperiți. Aceste afirmații nu au putut fi reținute de către instanță atâta timp cât în speță nu s – a făcut dovada de către inculpat că acesta ar fi fost constrâns de către agenții statului să săvârșească infracțiunile.
Argumentele instanței de judecată au constat în următoarele:
inculpatul avea o înclinație către confecționarea de dispozitive explozive (numite de către petarde sau bombe) încă înainte ca agenții sub acoperire să ia legătura cu acesta.
Din discuțiile purtate pe diferite site-uri de internet, organele de urmărire penală și-au format convingerea existenței unui potențial risc din partea inculpatului prin deținerea, manipularea și confecționarea dispozitivelor explozive (fie ele chiar și de mici dimensiuni asemănătoare unor petarde).
În speță nu se poate vorbi despre confecționarea de către inculpat a unor simple petarde, deținere și folosire ce este permisă de către lege în anumite condiții și de către anumite persoane, și confecționarea și manipularea de către inculpat a unor dispozitive similare petardelor însă care să producă o reacție mai puternică.
În acest sens se poate observa din transcrierea convorbirilor telefonice faptul că inculpatul nu confecționa doar simple petarde, ci dorea ca dispozitivele făcute de către el să aibă efectul unor „bombe, petarde mai puternice”, lăudându – se în acest sens diferitelor persoane cu aceste realizări ale sale.
În urma acestor situații organele de urmărire penală prin agenții sub acoperire au oferit posibilitatea inculpatului de a confecționa dispozitive explozive mai puternice solicitându – i gradual să prezinte realizările unui astfel de dispozitiv, precum și consecințele detonării unui asemenea obiect, iar în momentul în care i – a fost solicitat inculpatului să confecționeze dispozitive explozive mai mari (mai puternice) pentru a putea fi folosit (chipurile pe teritoriul Ucrainei) de către unul din agenții sub acoperire în vederea reglării divergențelor pe care le – ar avea cu alte persoane, inculpatul nu doar că nu a refuzat, ci a trecut la adunarea informațiilor, precum și la achiziționarea materialelor pentru realizarea de dispozitive puternice, care să poată fi folosite în sensul solicitat.
În cauză s – a încercat de către apărătorul ales, precum și de către inculpat să se acrediteze ideea constrângerii acestuia din urmă de către agenții sub acoperire sau chiar a provocării în vederea efectuării dispozitivelor explozive.
Simplele afirmații ale inculpatului în acest sens precum și declarațiile martorului propus de către inculpat, care ar fi auzit discutându-se prin sat despre constrângerea inculpatului, nu au putut fi reținute de către instanță, având în vedere faptul că de la momentul efectuării propunerii de către agentul sub acoperire și până la momentul realizării celor două dispozitive a trecut o perioadă îndelungată de timp în care inculpatul a purtat mai multe discuții cu agenții sub acoperire, a adunat informațiile necesare și materialele componente ale dispozitivelor după care a trecut la confecționarea acestora.
În situația în care i-ar fi fost adresate amenințări inculpatului, sau familiei acestuia în cazul nerealizării celor solicitate, atât inculpatul cât și orice altă persoană ce ar fi aflat despre solicitările agenților sub acoperire, sau despre amenințările adresate inculpatului în cazul nerealizării dispozitivelor explozive, ar fi avut posibilitatea să anunțe organele statului în vederea luării măsurilor legale.
Cu toate acestea, inculpatul nu a adoptat o astfel de atitudine și posibil din dorința sa de evidențiere, astfel cum rezultă și din conținutul raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, a procedat la confecționarea și predarea dispozitivelor explozive cunoscând că acestea urmau a fi folosite în scopul intimidării sau chiar suprimării vieții unor persoane.
În completarea argumentației instanței de judecată și alături de aceasta reamintim distincția, care se face în practica sistemelor naționale din U. E., între acțiunea polițistului care tinde doar la dovedirea infracțiunii, pe care agentul a comis – o deja, ceea ce este licit și acțiunea polițistului tinzând, prin provocare, la crearea unei infracțiuni, ceea ce nu este licit, exprimată prin dihotomia provocare – comitere ( când comiterea infracțiunii a fost rezultatul unei solicitări emanând de la o persoană care avea sarcina să descopere infracțiunea ori atunci când există o invitație directă la comiterea infracțiunii sau când atitudinea organelor de anchetă i-a întărit denunțătorului rezoluția infracțională), care este de natură să antreneze nulitatea probei, provocare – revelare , când proba rămâne validă, (când intervenția organelor de anchetă a avut loc pentru a permite descoperirea infracțiunii care era pe cale să se comită sau care a fost deja comisă, deoarece provocarea nu este ilicită decât dacă ea precede comiterea unei infracțiuni și dacă se află la originea acesteia).
În același sens s – a pronunțat și instanța supremă națională, care a hotărât că:
organizarea prinderii în flagrant a inculpatului, fost judecător, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal, cu sprijinul organelor de poliție, prin îndemnarea denunțătorului să ofere bunul respectiv inculpatului, pentru ca acesta să intervină într – un proces civil, nu poate sta la baza unei condamnări, deoarece aceasta constituie o provocare vădită la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, cu încălcarea art. 68 din vechiul c. p. p.
în cazul în care contactul investigatorului și al colaboratorului cu inculpații a avut loc în contextul în care inculpații căutau în mod activ cumpărători sau vânzători de droguri, aceștia propunând investigatorului și colaboratorului să le procure și să le vândă droguri, activitatea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia respectă garanțiile dreptului la un proces echitabil și dispozițiile art. 68 alin. 2 din c. p. p.
Situația investigatorului sub acoperire Georgescu Nadia Isabela, a investigatorului sub acoperire Paulescu Marius și informatorului acestuia Rajput Rana, precum și a investigatorilor Zenko Claudiu și Moroșanu Vasile din prezenta cauză este deosebit de clară, necesitatea și regularitatea întroducerii lor în cauză, pe lângă inculpatul V.R.C., cu sarcini clare, precise și univoce, îndeplinesc condițiile de legalitate și oportunitate, iar prin activitățile lor nu ei au fost cei care l – au determinat, instigat, provocat, constrâns să săvârșească sau să continue săvârșirea actelor materiale de către inculpat, rezoluția în acest sens fiind luată anterior de făptuitor, executarea actelor exterioare de conduită care se circumscriu infracțiunilor ce i – au fost reținute în sarcină, în prezența și față de investigatori și colaborator au fost inițiate de către el, tocmai pentru a – și dovedi afirmațiile, expresiile, intențiile exprimate prin comunicațiile electronice și orale în relaționarea cu respectivii investigatori.
Consecutivitatea introducerii în cauză a investigatorilor, funcție de informațiile obținute urmare a derulării în timp și obiectivării treptate a intențiilor infracționale ale inculpatului și gradualitatea comportamentului investigatorilor în raport de actele exterioare de conduită ale inculpatului și de amplificarea elementelor de fapt, ce convergeau clar și eclatant spre materializarea intențiilor infracționale ale inculpatului, reprezintă elementele față de care orice observator imparțial, neutru și obiectiv își poate formula opțiunea inexistenței provocării, în sensul dispozițiilor art. 68 alin. 2 din vechiul c. p. p. ori art. 101 alin. 3 din c. p. p.
Comportamentul investigatorilor acoperiți și a colaboratorului față de inculpatul V.R.C., în contextul anchetei pro active derulate pentru investigarea unei/unor infracțiuni cu grad ridicat de pericol, îndreptate împotriva siguranței și ordinei publice și/sau securității naționale, respectiv acte de terorism, au respectat și s – a limitat la standardul de investigare pasivă a activității infracționale a inculpatului a cărui penetrare informativă o executau, oferind acestuia “doar o „tentație obișnuită”, o oportunitate ce nu are caracter excepțional de a încălca legea”, atunci când „au oferit posibilitatea inculpatului de a confecționa dispozitive explozive mai puternice, solicitându – i gradual să prezinte realizările unui astfel de dispozitiv, precum și consecințele detonării unui asemenea obiect, iar în momentul în care i – a fost solicitat inculpatului să confecționeze dispozitive explozive mai mari (mai puternice) pentru a putea fi folosit (chipurile pe teritoriul Ucrainei) de către unul din agenții sub acoperire în vederea reglării divergențelor pe care le – ar avea cu alte persoane, inculpatul nu doar că nu a refuzat, ci a trecut la adunarea informațiilor, precum și la achiziționarea materialelor pentru realizarea de dispozitive puternice, care să poată fi folosite în sensul solicitat , ceea ce exclude caracterul provocator ori de constrângere, așa cum, de altfel, a reținut și instanța de judecată.
Expresiile și cererile formulate de către investigatori și colaborator au fost efectuate nu în scopul obținerii de probe, ci în vederea culegerii de date și informații privind activitatea întreprinsă anterior de către inculpat, în legătură cu care acesta s – a manifestat verbal, posibilitățile actuale și viitoare, aptitudinile, modul de procurare a unor materiale necesare, capacitatea distructivă, despre care V.R.C. dădea de înțeles că le are, că este apt și că are modalități de rezolvare în conversațiile purtate direct cu investigatorii și colaboratorul, iar contactul dintre investigatorii sub acoperire și colaborator, pe de o parte și inculpat, pe de altă parte a fost realizat doar consecutiv exteriorizării intențiilor infracționale exprimate în mediul virtual, ceea ce exclude, de asemenea, atât nerespectarea garanțiilor dreptului la un proces echitabil, cât și dispozițiile art. 68 alin. 2 din vechiul c. p. p. ori 101 alin. 3 din c. p. p. , clamate de inculpat și apărătorul său.
3. Elementele constitutive ale infracțiunii de acte de teorism art. 32 din Legea nr. 535/2004. Cerința esențială a scopului acțiunii materiale din conținutul laturii obiective. Probarea îndeplinirii scopului acțiunii materiale prin dispunerea și efectuarea unui experiment judiciar.
Apărătorul inculpatului V.R.C. a invocat că în speță nu este îndeplinită condiția scopului cerut de lege arătând faptul că faptele comise de către inculpat trebuiau a fi săvârșite în scopul de a intimida populația sau de a constrânge o autoritate sau o o organizație internațională să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui anumit act ori pentru a destabiliza grav sau a distruge structurile politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații internaționale.
Această afirmație nu poate fi reținută de către instanță atâta timp cât inculpatului V.R.C. i s-a spus încă de la început faptul că dispozitivele explozive ce trebuiau a fi confecționate urmau a fi folosite în Ucraina pentru reglarea de conturi între diferite persoane, pentru a intimida respectivele persoane sau chiar pentru a suprima viața acelora. Mai mult decât atât, inculpatul știa încă de la început faptul că datorită modalității de confecționare a celor două dispozitive precum și datorită ingredientelor componente ale acestora, puterea distructivă era foarte mare. Acest fapt este confirmat atât de transcrierea discuțiilor telefonice purtate de către inculpat cu agenții sub acoperire, cât și cu alte persoane însă mai ales din concluziile experimentului judiciar întocmit în cauză.
Procedând la analizarea textului art. 32 din Legea nr. 535/2004, instanța constată faptul că scopul prevăzut în textul legii este alternativ, legiuitorul inserând mai multe posibilități (fie de a intimida populația; fie de a constrânge o autoritate publică sau o organizație internațională să îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui act; fie de a destabiliza grav sau de a distruge structurile politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale al unui stat sau organizații internaționale). Oricare dintre aceste situații fiind regăsite se poate aprecia că este regăsit scopul pentru care sunt săvârșite respectivele fapte.
Cum în cauză producerea dispozitivelor explozive a fost realizată în scopul de a intimida populația, instanța apreciază faptul că este regăsit elementul obiectiv din cadrul conținutului constitutiv al infracțiunii.
Referitor la experimentul judiciar judiciar instanța reține faptul că prin acesta s-a urmărit a se stabili atât eventuala funcționalitate a dispozitivelor explozive confecționate, cât și structura elementelor componente, și eventualele pagube pe care le-ar fi putut produce, arătându-se în mod concret faptul că pentru anumite distanțe la care s-ar fi aflat persoane sau bunuri în funcție de amplasarea dispozitivului exploziv acesta ar fi putut produce consecințe grave.
Urmare a acestui fapt instanța apreciază faptul că și în situația în care dispozitivul artizanal ar fi fost detonat la o anumită depărtare de bunuri sau persoane nu ar fi adus atingeri materiale acestora, respectivul dispozitiv era apt de a produce panică în rândul populației, lucru pe care inculpatul nu doar că l-a cunoscut și la prevăzut, ci l – a și acceptat.
În acest sens, instanța apreciază că în speță este regăsită acea cerință a scopului (de a intimida populația), inculpatul cunoscând astfel cum am arătat, și cum a declarat el că dispozitivul urma să fie folosit pentru a speria pe cineva.
Nu are importanță faptul că agenții sub acoperire au afirmat că dispozitivul urma să fie folosit în Ucraina, în vederea reglării de conturi între diferite persoane, atâta timp cât inculpatul a procedat la predarea dispozitivelor după confecționare, fără a avea vreun control asupra persoanei și locului în care aceasta urma să folosească dispozitivul artizanal, astfel că este suficient că inculpatul și – a asumat responsabilitatea fie și numai a simplei intimidări a unor persoane.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a comis infracțiunea cu intenție directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia prin comiterea faptei.
În speță, instanța apreciază faptul că în cauză sunt regăsite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 33 din Legea nr. 535/2004, inculpatul V.R.C. procurând, și deținând (de la inculpatul M.) substanțele explozive, și a procedat la confecționarea unui dispozitiv exploziv de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediului.
Apreciem că, în sensul argumentelor oferite de instanța de judecată, era consult de a se preciza și definiția terorismului enunțată de art. 1 din Legea nr. 535/2004, care stipulează că reprezintă terorism ansamblul de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, având următoarele caracteristici:
a) sunt săvârșite premeditat de entități teroriste, motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile față de alte entități, împotriva cărora acționează prin modalități violente și/sau distructive;
b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
c) vizează factori umani și/sau factori materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt segment aparținând acestora;
d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite., fiind de natura evidenței că acțiunile inculpatului V.R.C. au prezentat, atât potential, cât și real, pericol public (ceea ce s – a demonstrat prin experimentul judiciar dispus și efectuat în faza de urmărire penală), putea afecta securitatea națională, constituind un potențial risc, funcție de modalitatățile de posibile utilizări a dispozitivelor explozive improvizate și artizanale, iar utilizarea efectivă era de natură să producă stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite, ceea ce, de altfel, subliminal inculpatul a exprimat în afirmațiile făcute cu prilejul comunicațiilor sale electronice.
În acest fel era conturat mai pregnant ansamblul acțiunilor ilicite derulate de către inculpate și circumscrierea în tipicitatea infracțiunii de teorism ce I s – a reținut în sarcină.
3) activitățile investigative informativ operative și penale prezintă caracteristicile clasice ale unei investigații pro active, parcurgând mai multe etape:
cu prilejul derulării activității de culegere de informații generale desfășurate de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale (S.R.I.), din surse deschise, respectiv rețelele de socializare, au rezultat preocupările inc. V.R.C. pentru confecționarea dispozitivelor explozive artizanale, pentru obținerea ingredientelor necesare confecționării substanțelor explozive, devoalarea interesului pentru „bombe” ș.a. (descrise pe larg în considerentele sentinței penale), obținute din mediul internet, urmare a valorificării istoricului informațiilor utilizatorului „burn day”, activ pe forumul Sofpedia, identificat, mai târziu, în persoana inculpatului V.R.C., din perioada 14.03.2012 – 31.07.2013
întrucât la data de 31.07.2013, intervalul orar 00, 27 – 13,42, a fost exteriorizată, în mediul internet, intenția inculpatului de a achiziționa substanța „Petroletheł” [(substanța „Petrolether”, cunoscută sub denumirea de eter de petrol, este foarte inflamabilă și ar putea fi utilizată la confecționarea unor mijloace vătămătoare), fiind interesat de prețul și denumirea substanței în limba română. (…de unde pot face rost de niște Petrol ether?, cam cât ar costa?, cum se numește în limba română?…)], organele de informații au apreciat că, intenția obiectivată a inculpatului este susceptibilă de a se circumscrie actelor pregătitoare, asimilate tentativei, infracțiunii de acte de teorism, context în care, au trecut de la faza investigativă informativ – operativă, la faza investigativă penală, sens în care au inițiat, consecutiv instaurării colaborării cu organele de cercetare penală din cadrul B.C.C.O. Timișoara — Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Arad, sesizarea organelor judiciare
la data de 08.08.2013, organele de cercetare penală din cadrul B.C.C.O. Timișoara — Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Arad s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către O.C.M., a infracțiunii de „fapte asimilate actelor de terorism", prev. și ped. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004, reținându – se în fapt că susnumitul este interesat de achiziționarea de substanțe explozive, ulterior procedându – se la extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale față de V..C.C., pentru aceeași faptă, iar prin ordonanța din data 07.10.2003 s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale fată de V.R.C., fratele lui V.C.C., pentru infracțiunea de „fapte asimilate actelor de terorism", prev. și ped. de art. 33 alin. 1 lit. a din Legea 535/2004.
Concomitent cu derularea investigației penale, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul prevenirii și combaterii terorismului alături și împreună cu organele de poliție au continuat activitatea de culegere de informații, context în care, la data de 15.09.2013, utilizatorul id-ului „mutu_1979_adi”, a pus la dispoziția organelor de politie o convorbire purtată în cursul anului. 2010 cu V.R.C., utilizator al id-ului de yahoo messenger „trei _ de_șase”, precum și mai multe fotografii primite de la inculpat.
Din documentele puse la dispoziție de către utilizatorul menționat, a rezultat că la data de 01.10.2013, ora 17.22, inculpatul a postat pe site-ul Mercador.ro un anunț în care oferea spre vânzare căței din rasa Amstaff, pentru suma de 200 euro negociabil. Anunțul era însoțit de numele inculpatului, respectiv V.R. C., de numărul de telefon al acestuia, 0745255490, precum și de id-ul de messenger menționat.
În discuția purtată cu utilizatorul „mutu_1979_adi", inculpatul, utilizator al id-ului ”trei_de_șase” a susținut că are experiență ”paramilitară", pe care a învățat-o de pe internet și de la ”prieteni piromani”. În continuarea discuției, inculpatul a spus că explozivii cu pulbere neagră sunt relativ ușor de făcut , utilizatorul „mutu_1979 adi” întrebând dacă este destul de puternic pentru a zgudui localul Patchouli situat în centrul municipiului Arad. Inculpatul i-a răspuns că, utilizând o cantitate de 20 kg, ”poți distruge un pod”, precizând că pentru localul menționat ” nu e greu.. .parchezi și un vw golf îi destul să îl umpli cu amfo și suflul îi omoară nu explozia în sine". La un moment dat, în timpul discuției, după ce utilizatorul „mutu 1979 adi” i-a solicitat să nu pună dispozitivul când se află la cumpărături în magazinul Ziridava de lângă local, inculpatul i-a răspuns ”o fi destul de greu până planifici fabrici dar rezultatul merită” (elemente de fapt consemnate în proces verbal).
începând din data de 19.09.2013 organele judiciare au inițiat utilizarea procedeelor investigative constând în:
utilizarea investigatorului sub acoperire Georgescu Nadia Isabela(ordonanța 76/A/18.09.2013), utilizatoare a userului „alinutzgo” care la data de 19.09.2013, ora 21.12, a propus o discuție despre substanța Petrolether. Inculpatul, de pe contul „burn_day”, a întrebat la data de 20.09.2013, ora 14.26, care este denumirea în limba română, menționând „ nu vreau să explodeze, vreau doar să ardă. Bum them!” (vol.3, fila 10). Investigatorul i-a răspuns că produsul se numește Eter de petrol, atrăgându-i atenția că este foarte periculos ( vol. 2, fila 91)
interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice efectuate de către inculpat de la postul telefonic 0742242337 (autorizațiile nr. 73/03.10.2013 și 78/14.10.2013, emise de către Curtea de Apel Timișoara), în urma punerii în aplicare a autorizațiilor, rezultând că inculpatul a purtat mai multe discuții cu numitul P.R.G, în care s-a referit la dispozitive explozive, decelându – se elemente de fapt care convergeau către actele materiale circumscrise infracțiunilor de acte de terorism și nerespectarea regimului materialelor explozibile.
introducerea în cauză a investigatorului Paulescu Marius și informatorului acestuia Rajput Rana, care au fost autorizați să strângă probe, indicii, date și informații privind presupusa activitate infracțională desfășurată de către inculpatul V.R.C. (ordonanțele A/90/2013, din data de 16.10.2013 (prelungită la data de 12.12.2013)
Contactul inițial cu inculpatul a fost legendat, prin ocazia apărută ca urmare a anunțului postat pe site-ul Mercador.ro, în care acesta oferea spre vânzare căței din rasa Amstaff, pentru suma de 200 euro negociabil, despre care organele judiciare au luat la cunoștință de la utilizatorul id-ului „mutu_1979_adi”,
întrucât din valorificarea informațiilor obținute de informatorul Rajput Rana a rezultat intenția inculpatului de a achiziționa un un pistol calibru 9 mm, în cauză, au fost introduși investigatorii Zenko Claudiu și Moroșanu Vasile, care, la data de 25.11.2013, s – au deplasat la domiciliul acestuia pentru a discuta detaliile achiziționării de arme. Cu prilejul întâlnirii, investigatorul i-a comunicat lui V.R.C. că se ocupă cu diferite afaceri și investiții, menționând că are nevoie de un om de încredere în zona Aradului care să îl ajute.
Înregistrarea discuțiilor ambientale dintre inculpatul V.R.C. și informatorul Rajput Rana
Momentul oportun pentru realizarea organizării surprinderii în flagrant, a fost ales la data de 20.12.2013, când investigatorul și informatorul s-au deplasat în loc. Ghioroc, la locuința inculpatului, care le – a arătat celor doi, două dispozitive explozive artizanale, de tip țeavă, cu striații în corpul de metal, explicându – le totodată modul de detonare și efectele asupra „țintei”, stabilită dinainte (vol. 4, filele 108 – 113), afirmându – le că, la dispozitivele explozive, pentru „efect maxim", trebuie montate „cuie sau holșuruburi….. puse pe bandă izolatoare și tot de-a roata pe lângă petardă", menționând că nu le-a cumpărat din zonă, posibil pentru a nu crea bănuieli.
Inculpatul a mai susținut că a făcut tăieturi în corpul dispozitivelor explozive, menționând „ pentru asta a fost făcut. Ca grenada.. …să se fragmenteze. și dacă zboară o bucată și lovește pe cineva, picioru ăla-i rupt!”.
În final, investigatorul și informatorul Rajput Rana, însoțiti de către inculpatul V.R.C. au ieșit în stradă unde cel din urmă a pus dispozitivele explozive în portbagajul unui autoturism, moment în care s – a intervenit și s – a procedat la prinderea în flagrant și reținerea acestuia .
CAUZĂ PENALĂ AVÂND CA OBIECT INFRACȚIUNILE DE TRĂDARE PRIN TRANSMITERE DE SECRETE ȘI SPIONAJ MILITAR
12. RECHIZITORIU
22.06.2009
<< OMIS CELE DE OMIS >>
Procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism Examinând materialul de urmărire penală administrat în dosarul penal privind pe inculpații
Z.P.M. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de spionaj , prevăzută de articolul 159 raportat la articolul 157 aliniatele 1 și 2 din Codul Penal cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal cu aplicarea articolului 172 alineatul 2 din Codul Penal
A.F. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, prevăzută de articolul 157 alineatele 1 și 2 din Codul Penal cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal
și învinuiții
F.M., P.D., L.C., M.A., M.M.O., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea secretului de stat , prevăzută de articolul 252 din Codul penal
EXPUN URMĂTOARELE
PREAMBUL
Statul, entitate modernă și contemporană de organizare politică a societății, deține o serie de funcții și sarcini deosebit de importante având nevoie imperioasă de o existență în afara oricărui pericol tocmai pentru a-și îndeplini aceste funcții și sarcini.
Faptele care sunt de natură să aducă atingere ființei statului, atributelor fundamentale care îi sunt inerente, condițiilor necesare îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale prezintă, de aceea o mare periculozitate socială.
Dreptul penal ca materie de studiu a consacrat prin metodele sale specifice necesitatea apărării valorilor fundamentale ale societății, iar legiuitorul român prin adoptarea Codului Penal a incriminat aceste fapte și prevăzându-le cu sancțiuni severe a realizat astfel ocrotirea eficientă a statului împotriva oricărei atingeri ce i s-ar putea aduce.
Infracțiunile contra siguranței statului au ca obiect juridic generic relațiile sociale referitoare la securitatea națională.
Doctrina Națională a Informațiilor de Securitate, document programatic adoptat la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării în 23.06.2004 definește în textul Capitolului I – Concepte de bază, pct. 5 astfel conceptul de „securitate națională”:
„starea națiunii, a comunităților sociale, a cetățenilor și a statului, fundamentată pe prosperitate economică, legalitate, echilibru și stabilitate socialpolitică, exprimată prin ordinea de drept și asigurată prin acțiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informațională și de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților cetățenești, manifestării depline a libertății de decizie și și de acțiune a statului, a atributelor sale fundamentale și a calității de subiect de drept internațional.
Securitatea națională este un drept imprescriptibil, general opozabil, care are ca domeniu de referință valorile, interesele și necesitățile naționale, reprezintă condiția fundamentală a existenței națiunii și statutului român care derivă din ordinea constituțională și se înfăptuiește în contextul securității subregionale, regionale și globale.
Securitate națională este conceptul integrator al tuturor domeniilor de activitate care concură la realizarea și apărarea sa.
Componentele strategice fundamentale ale securității naționale sunt:
– apărarea națională ce reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni desfășurate de statul român în scopul apărării și garantării suveranității naționale, a independenței și unității naționale, integrității teritoriale și democrației constituționale;
– siguranța națională este reprezentată de garanția oferită de către stat privind apărarea eficientă a democrației, statului de drept, ordinii constituționale și valorilor supreme garantate de Constituție prin activitățile de informații, contrainformații și securitate, desfășurate de sistemul securității naționale, precum și prin deciziile și acțiunile de realizare a siguranței cetățeanului și a națiunii; siguranța națională este în același timp expresia nivelului de garanții pe care statul îl poate oferi națiunii în legătură cu înfăptuirea și protejarea obiectivelor și intereselor de securitate în condițiile dinamice ale mediului intern și internațional, prin prevenirea surprinderilor strategice, economice, politice, tehnico – științifice, ecologice sau de altă natură.
– ordinea publică, ansamblul de norme și măsuri politice, economice, sociale care permit funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii publice, garantarea siguranței cetățenilor, respectarea și protejarea drepturilor acestora”.
Concluzionând, este vorba de atributele fundamentale ale puterii de stat în modalitate stabilită de Constituție – suveranitatea, independența și unitatea statului, precum și alte valori sociale care, în ansamblul lor, creează climatul general de siguranță și liniște, necesar statului pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor și sarcinilor ce îi revin.
Totodată, acest obiect juridic generic este completat și explicitat prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României în sensul că „prin siguranța națională a României se înțelege „starea de de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție”.
Din perspectiva infracțiunilor binom ce fac obiectul prezentului rechizitoriu („trădarea prin transmiterea de secrete și spionajul”) întâlnim ca obiect juridic special referitor la relațiile sociale privind protecția informațiilor clasificate „secret de stat” compromiterea acestora față de puteri străine fiind de natură a periclita securitatea națională.
Cu alte cuvinte, una din valorile sociale de mare însemnătate este „Secretul de stat” iar ocrotirea acestuia constituie unul din obiectivele securității naționale.
De aceea atât cetățeanul român cât și cetățeanul străin domiciliat pe teritoriul statului român au obligația legală de a contribui prin toate mijloacele la păstrarea cu strictețe a acestui secret.
Transmiterea secretului de stat unei puteri sau organizații străine, procurarea sau deținerea unor documente sau date ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora reprezintă, în cazul cetățeanului român, o gravă încălcare a obligației de fidelitate față de țară, iar în cazul cetățeanului străin domiciliat pe teritoriul statului român, o gravă nesocotire a recunoștinței pe care o datorează statului român care l-a primit și îl ocrotește ca și pe proprii săi cetățeni.
Totodată, în speța de față având în vedere calitatea de militar deținută cetățeanul român și ținând cont de dispozițiile alineatului 2 ale art. 54 din Constituția României, divulgarea secretului de stat încalcă și jurământul militar depus cu prilejul încadrării în Forțele Armate ale României din legea nr. 46/1996 "… jur credință patriei mele România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect legile țării și regulamentele militare. Așa să – mi ajute Dumnezeu!"
Apărarea secretului de stat se realizează prin multiple măsuri în cadrul cărora un loc important îl ocupă cele de drept penal.
Coercițiunea penală este necesară deoarece se impune cu necesitate apărarea relațiilor sociale referitoare la unitatea, suveranitatea și independența statului. Starea de pericol pentru aceste valori se creează prin transmiterea secretelor și a altor documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze securitatea statului.
Noțiunea ,,secrete de stat,, este definită la art 150 alin 1 din codul penal, a fiind documentele și datele care prezintă în mod vădit acest caracter, precum și cele declarate sau calificate astfel prin hotărâre a guvernului.
Această normă interpretativă nu mai este în concordanță cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, care stabilește clasele de secretizare, respectiv secrete de stat și secrete de serviciu.
Prin urmare în temeiul art. 15 lit. „d” din actul normativ anterior enunțat, informațiile „secrete de stat” sunt informațiile care privesc securitatea națională , prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.
Obiectul juridic special al infracțiunilor de trădare prin transmitere de secrete, respectiv de spionaj îl constituie relațiile sociale privind securitatea națională, valoare socială care presupune păstrarea cu strictețe a caracterului secret al documentelor și datelor ce constituie potrivit legii ,,secrete de stat” tocmai în scopul apărării siguranței statului. De aceea, o parte din documentele aferente domeniul militar au fost declarate prin lege de urmare unui regim de păstrare de maximă strictețe.
Așadar, în momentul în care ajung în posesia unor puteri sau organizații străine ori a unor persoane neautorizate, pericolul pentru siguranța statului în timp de pace se creează instantaneu, rezultând ex re.
În concret, în referire la documentele și datele sustrase și transmise de cei doi inculpați s-au regăsit și cele care, având un grad de secretizare (secret de serviciu) sunt cuprinse în categoria celor de ,,siguranță militară,, obișnuită, supuse însă unui nivel de protecție și acces specific informațiilor militare.
În raport cu aceste documente și date în sarcina inculpaților urmează a se reține și forma atenuată a infracțiunii, identică de altfel cu forma de bază (forma tip), diferența fiind că acțiunile au vizat documente sau date, altele decât cele care constituie secrete de stat, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de articolul 157 alin 2 Cod Penal (forma atenuată).
Prin urmare, documentele descrise anterior (atât cele care constituie secrete de stat, cele care constituie secrete de serviciu, cât și cele care reprezintă informații, date, documente militare curente) nu puteau fi accesate în alt cadru decât cel reglementat prin dispozițiile Legii nr. 182/ 2002, ale Hotărârii nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, Hotărârea de Guvern S – 87/2008 privind informațiile clasificate în Armata României, respectiv Ghidul de Clasificare a Informațiilor în Armata României (P.I.C. 2) și Regulamentului de circulație a documentelor clasificate, acte normative ce cuprind normele de protejare a informațiilor militare.
Trebuie reținut sub acest din urmă aspect că, după integrarea în NATO, legislația națională în materie a fost racordată la cadrul normativ euro-atlantic, extinzând protecția informațiilor militare și asupra rețelelor informatice, în baza acestuia, potrivit unui plan de protecție juridică, procedurală, fizică, a personalului care acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora și a surselor generatoare de informații (art. 9 din Legea nr. 182/2002).
………. informațiile clasificate ori alte informații militare chiar neclasificate nu sunt accesibile pentru persoane obișnuite, adică nu există un acces liber la acestea.
În acest context indicativele unităților militare, listele cu ierarhia funcțiilor, numele persoanelor care ocupă acele funcții, datele lor de contact nu sunt supuse unui acces necontrolat.
Gradul lor de accesibilitate, de exemplu, este strâns legat de sfera protecției trupelor, care aflate în teatre de operațiuni, deci în mediu ostil, supus presiunilor și amenințărilor pot pune în pericol această valoare .
Este de reținut deci, atât sub acest aspect cât și prin prisma normelor ce reglementează protecția informațiilor militare, că fiecare militar are acces la informații în cadrul unității unde lucrează, conform funcției, accederea la nivelurile de securitate fiind efectuată după o procedură strict reglementată.
Documentele menționate clasificate ca secrete de stat, secrete de serviciu trebuie să–și păstreze circuitul conform gradului, nivelului, clasei de secretizare, în numele intereselor militare ale statului român.
Un alt aspect la fel de important este faptul că potrivit standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, nivelul de clasificare este același cu al documentului definitiv din momentul în care documentul se află în lucru sau în stadiu de proiect, iar gestionarea documentelor clasificate aflate în lucru sau în stadiu de proiect se va face în aceleași condiții ca și a celor în formă definitivă.).
Din perspectiva subiectului pasiv, observăm faptul că binomul infracțional „trădare prin transmitere de secrete/spionaj” afectează în mod primordial statul, acesta fiind primul subiect pasiv, precum și instituția deținătoare a informațiilor clasificate compromise în speța de față Ministerul Apărării Naționale, acest subiect pasiv adiacent suferind prejudicii inclusiv în plan patrimonial prin alocarea de resurse suplimentare pentru gestionarea incidentului de securitate și readucerea procedurilor de securitate în stare operațională.
*
* *
Urmare a unei sesizări clasificate transmisă la 24.02.2009 de către Serviciul Român de Informații, materializată în Procesul – verbal din 26.02.2009, au fost declanșate cercetări față de inculpatul A.F., relativ la comiterea infracțiunii de trădare prin transmiterea de secrete și inculpatul Z.P.M., relativ la comiterea infracțiunii de spionaj, iar din ansamblul materialului probator administrat în faza de urmărire penală a rezultat următoarea:
STARE DE FAPT
„Un caz clasic de spionaj”, titra mass-media exprimând poziția oficială a reprezentanților Serviciului Român de Informații, în timp ce prezenta „prinderea spionilor” Z.P.M. și A.F., activitatea procedurală a D.I.I.C.O.T. fiind televizată în paralel cu aducerea în țară a corpului neînsuflețit al unui militar român erou, decedat în teatrul de operațiuni din Afganistan.
Un caz clasic de spionaj – trădare prin transmitere de secrete este caracterizarea corectă a modului în care inculpatul Z.P.M. specializat în operațiuni de tip „bussines intelligence” (activitate ce desemnează în argoul de specialitate obținerea clandestină de informații confidențiale – inclusiv aflate în sfera celor clasificate „secret de stat” – și vinderea lor către terțe puteri străine interesate) a reușit recrutarea, instruirea și obținerea de informații militare clasificate prin acordarea de stimulente financiare inculpatului A.F.
După cum rezultă și din discuțiile purtate de ofițerii Serviciului Român de Informații, martorii cu identitate protejată „George” și „Viorel”, cu inculpatul Z.P.M. acesta din urmă relatează modalitățile concrete prin care l-a capacitat prin cointeresare materială pe inculpatul A.F. în scopul sustragerii de informații cu caracter militar.
De asemenea, sunt reliefate modalitățile de menținere de către inculpatul Z.P.M. a legăturii clandestine cu reprezentanții puterii străine Ucraina prin aplicarea unor proceduri contrainformative severe destinate conspirării/ disimulării interesului acesteia de a obține astfel de date.
În sinteză, acest regim contrainformativ este caracterizat de existența unor :
– întâlniri prestabilite (scop: inexistența comunicărilor telefonice explicite care ar putea devoala legătura față de autoritățile române competente în materia amenințărilor la adresa securității naționale);
– locuri de întâlnire aflate sub jurisdicția altui stat (scop: sustragerea de sub autoritatea jurisdicțională a statului român, implicit de sub posibilitățile de descoperire a autorităților judiciare române)
– puncte special amenajate pentru plasarea informațiilor militare sustrase (de tip căsuță poștală impersonală, în argou dead letter box);
– canale de comunicație criptate (scop: punerea în imposibilitate a autorităților române de a descifra înțelesul mesajelor schimbate cu puterea străină Ucraina);
– variante de retragere în situații de urgență (în caz de deconspirare Z.P.M., conform procedurii stabilite cu reprezentanții puterii trebuia să transmită un e-mail criptat, urmat de retragerea sa într-un loc de întâlnire situat în orașul Ruse, Bulgaria).
Toate aceste elemente de caracterizare faptică, ilustrează specializarea inculpatului Z.P.M. în acțiuni informative de natură a prejudicia securitatea națională a României și aliaților săi, pregătire pe care nu o putea dobândi în lipsa unei instruiri corespunzătoare în domeniul culegerii de informații.
Privind în ansamblu tabloul operativ descris mai sus, rezultă implicit și dificultățile întâmpinate în administrarea materialului de urmărire penală, chestiuni ce nu ar fi fost surmontate fără contribuția activă, fie ea și tardivă (activitatea infracțională a fost dezvăluită începând cu perioada 19.06.2008 – 05.07.2008) a inculpatului Z.P.M..
Începând cu perioada anilor 2001 – 2002, inculpatul Z.P.M. cetățean bulgar a relaționat cu cetățeanul român A.F. care lucrează în prezent, ca subofițer în cadrul Ministerului Apărării, Divizia 1 Infanterie „Dacica” – Batalionul 45 de Informatică și Comunicații.
Pe fondul relației create între cei doi, în perioada 2002 – 2008 au folosit (dezvoltat) un sistem clandestin, în baza căruia, inculpatul A.F. procura din rețelele informatice ale unității militare unde își desfășura activitatea, informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului.
Inculpatul A.F. le transmitea inculpatului Z.P.M., iar acesta din urmă le înmâna reprezentaților puterii străine Ucraina.
În continuare apreciem ca necesare precizări legate de istoricul relației dintre inculpați pentru a contura imaginea în care cei doi s-au cunoscut și pentru a avea o reprezentare a scopului și evoluției raporturilor acestora.
Potrivit fișei matricole transmisă de Ministerul Apărării Naționale, inculpatul A.F. a fost militar angajat pe bază de contract în perioada noiembrie 1990 – octombrie 1993 la U.M. 01462 Alexandria, iar începând cu luna octombrie 1995 și până în luna decembrie 2003 a fost militar angajat pe bază de contract al U.M. 01656 București.
La data de 01.12.2003 a fost avansat la gradul de plutonier, cu funcția de comandant Centru Transmisiuni Speciale în cadrul Regimentului 45 Transmisiuni. Cu ocazia reorganizării Regimentului, inculpatul a fost încadrat la 01.07.2006 în cadrul Batalionului 45 Comunicații și Informatică, iar la data de 15.11.2006 a fost numit în funcția de Șef Registratură al Centrului de Comunicații și Informatică pe Garnizoană din cadrul aceluiași batalion. Potrivit adresei M.Ap.N cu nr. M- 556 din 27.02.2009, inculpatul A.F.a beneficiat începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 182/2002 de acces la informații clasificate „secret de stat”, nivel „strict secret de importanță deosebită”, ulterior, cu prilejul reevaluării fiindu-i acordat prin autorizația nr. Dc 8951 din 06.10.2006 acces la informații clasificate „secret de stat”, nivel „secret”.
Astfel, momentul inițial al întâlnirii și legării unei prietenii se situează în anii 1994-1995, când potrivit declarației inculpatului Z.P.M. s–au împrietenit prin intermediul unui alt amic comun cu care A.F. se deplasa în Bulgaria, unde în acea perioadă locuia inculpatul Z.P.M..
Relațiile au fost apoi întrerupte datorită angajării inculpatului Z.P.M. într-o funcție oficială în Ambasada Bulgariei la București.
Din declarația inculpatului Z.P.M. a rezultat că în perioada 2001 – 2002 era în relații de prietenie cu un reprezentant al Ucrainei la București care i-a spus că este interesat de informații militare pentru care plăteau 800 – 1000 de dolari.
În vederea realizării de venituri suplimentare Z.P.M. a recurs la suportul lui A.F., cadru militar activ, iar în 2002 legăturile preexistente s-au reluat, au fost dezvoltate și întreținute în scop infracțional.
De menționat că, datorită interesului puterii străine Ucraina pentru atingerea țintei, respectiv obținerea informațiilor relevante din domeniul militar, preocuparea pentru evoluția profesională a inculpatului Achim era evidentă și constantă, astfel cum rezultă în mod elocvent din discuția purtată de inculpatul Z.P.M. cu ofițerii Serviciului Român de Informații, martorii cu identitate protejată „George” și „Viorel”, la 19.06.2008.
Faptul că evoluția profesională a inculpatului A.F. reprezenta un punct de referință, constant urmărită de inculpatul Z.P.M. rezultă și din discuția purtată în data de 16.12.2008, avansarea militarului român constituindu-se într-o condiție sine qua non pentru creșterea nivelului de acces la informații clasificate relevante pentru puterea străină Ucraina.
Astfel, inculpatul A.F. a absolvit la finele lunii februarie 2008 cursul de specializare profesională a operatorilor din centrele RTP/RMNC, consecința directă a acestei specializări fiind creșterea nivelului de acces la informații clasificate secret de de la nivelul „secret” la nivelul „strict secret”, astfel cum rezultă din interpretarea dispozițiilor H.G. S – 87/2008 „informațiile, datele și documentele strict secrete sunt cele care se referă la:
„… 35. Date schițe proiecte, programe referitoare la rețeaua RTP/RMNC în integralitatea ei;
36. Date, schițe, proiecte, programe care conțin informații referitoare la asigurarea criptării rețelei RTP/RMNC în integralitatea ei…”
Interesul ca inculpatul A.F. să aibă acces la un nivel cât mai înalt de securitate era justificat, deoarece cu cât nivelul său de acces la informații de importanță militară deosebită devenea mai ridicat, cu atât valoarea celor doi ca surse ale puterii străine Ucraina creștea, evident direct proporțional crescând și gradul de periclitare a securității naționale.
De remarcat că inculpatul A.F. a participat la cursuri speciale de pregătire pentru domeniul informaților criptate, care i-au îmbogățit experiența profesională (n.n.: nivelul de secretizare al informațiilor criptate este potrivit standardelor naționale de protecție „strict secret”).
Din această perspectivă obligația ce-i revenea inculpatului A.F.de a proteja informațiile clasificate la care avea acces, rezultată din prevederile Legii nr. 182/2002 și ale H.G. nr. 585/2002, era dublată de obligația ce – i revenea ca și militar al Armatei României de a păstra cu strictețe „secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al unor activități și documente”,conform prevederilor art. 8 lit. „f” din Legea nr. 80/1995.
Metoda de sustragere a documentelor folosită de inculpatul A.F.era una clasică, relativ simplă, facilitată și de neregulile existente în sistemul de protecție a informațiilor clasificate existente în acea perioadă la nivelul Batalionului 45, respectiv Diviziei I Infanterie „Dacica” [n.n.: facilitarea accesului nerestricționat la informații clasificate de către superiori pe baza încrederii câștigate, prin încălcarea de către aceștia a reglementărilor privind protecția informațiilor clasificate, și în special a celor privind accesul la Sistemul Informatic și de Comunicații; acordarea accesului la documente cu destinație specială (operative, de mobilizare și cifru) altui personal decât cel nominalizat prin ordine de zi pentru lucrul cu acestea (nerespectarea principiului „need to know”); nerespectarea prevederilor referitoare la interzicerea accesului în zone de securitate cu medii de stocare personale și conectarea acestora la SIC-uri clasificate, inexistența la nivelul Diviziei a unor proceduri operaționale de auditare a copierii datelor informatice din SIC -uri pe suporți de memorie externă ș.a.].
Sustragerea propriu-zisă se realiza, conform probelor administrate în cauză, în două variante.
În timpul executării serviciului, pe parcursul unor schimburi, cu durata de 24 ore / cu 72 ore, avea acces la unul dintre calculatoarele unității ce nu pot fi individualizate în concret.
În această împrejurare, desfășurându-și activitatea la un astfel de calculator, sustrăgea informațiile în mod direct cu ajutorul unor suporți de memorie externă.
În a doua variantă, își crea singur oportunități de obținere a informațiilor militare din calculatorul învinuitului P.D., șeful său direct.
Inculpatul nu avea acces autorizat la acest sistem informatic, logându-se pe parola și contul de utilizator a învinuitului P.D. cu prilejul sprijinirii în întocmirea diferitelor documente.
În acest context, și profitând de nesupravegherea ce ar fi trebuit să fie exercitată de învinuitul P.D., A.F. urmărea să nu fie nimeni în zonă sustrăgând astfel informațiile regăsite.
Totodată, inculpatul utiliza orice alt prilej ivit întâmplător, pentru a accesa și sustrage informații și din calculatoarele altor utilizatori.
În vederea realizării acțiunilor infracționale, inculpatul, avea în permanență asupra sa un memory-stick neautorizat (personal), extrăgând pe acesta, „la întâmplare, la vrac”, tot ce exista sau tot ce reușea să copieze.
Relevant pentru modul de operare al inculpatului sunt și susținerile sale făcute în cadrul discuțiilor cu inculpatul Z.P.M. la data de 16.12.2008.
La începutul anului 2009, pe fondul creșterii iminente a nivelului de acces la informații clasificate și a majorării sumelor de bani obținute de la puterea străină prin intermediul lui Z.P.M., inculpatul A.F., pregătea diversificarea variantelor de sustragere a documentelor cu caracter militar prin achiziționarea unui lap-top pe care să-l dețină în mașina personală (n.n.: cu acest autovehicul realiza în mod efectiv transportul corespondenței militare așa cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la 27.02.2009) cu ajutorul căruia să copieze eventualele date în format electronic.
De asemenea și – a manifestat disponibilitatea inclusiv de a foto-copia cu un aparat integrat într-un telefon mobil eventuale documente existente în formă scrisă.
În acest sens, relevante sunt discuțiile purtate cu inculpatul Z.P.M. în data de 28.01.2009.
Ulterior, semnala în mod voalat inculpatului Z.P.M. faptul că deține informații cu caracter clasificat sustrase, printr-o formulă generică de genul „ne vedem la o bere” (astfel cum rezultă din declarațiile ambilor inculpați), stabilind în vederea transmiterii lor o întâlnire într-unul din localurile publice frecventate.
Conform declarației inculpatului Z.P.M. aveau „două locuri de întâlnire în București , Zona 1 Mai și în zona Stadionului Național”.
Cu prilejul realizării întâlnirii, ulterior unor discuții introductive cu caracter personal, cei doi inculpați treceau la abordarea unor chestiuni concrete privind reorganizarea unității militare din care făcea parte A.F., cariera acestuia, alte aspecte cotidiene legate de viața militară.
Pe parcurs, A.F. transmitea informațiile militare clasificate sustrase și stocate pe memory – stick, inculpatuluiZ.P.M..
Memory-stick-ul, în cauză era de regulă disimulat într-un parchet de țigări, iar ca element de securizare împotriva unei deschideri accidentale a pachetului și pierderii stick-ului în cauză, peste capacul pachetului era "trasă" o folie transparentă ce împiedica deschiderea liberă. În plus, A.F., achiziționa, anterior întâlnirii realizate cu Z.P.M., un pachet de țigări identic cu cel transmis.
Aceste elemente particulare semnifică o conștientizare din partea inculpatului român a "valorii" documentelor sustrase, implicit a riscurilor majore la care se expunea în eventualitatea compromiterii operațiunii.
Cu privire la caracterul clasificat al documentelor, atât inculpatul A.F. cât și inculpatul Z.P.M. cunoșteau că datele militare sustrase sunt secrete, urmărind în fapt pe de-o parte ca unele dintre acestea să poarte și marcajele corespunzătoare, iar pe de alta ca volumul de informații sustrase să fie substanțial pentru valorizarea acestora față de puterea străină Ucraina. Această particularitate a elementului intențional rezultă atât din discuția purtată în data de 16.02.2009.
Numitul Z.P.M. nu a precizat niciodată expres ce informații are nevoie, dar era nemulțumit dacă acestea nu aveau mențiunea cel puțin de „Secret de Serviciu”…”
Că procedeul infracțional folosit era cel menționat anterior rezultă cu suficientă certitudine din faptul că, în declarația dată de inculpatul Z.P.M. acesta precizează că inculpatul A.F.i – a povestit că poate să ofere informații militare de la serviciul lui, că poate face acest lucru foarte ușor deoarece copiază din calculator cu un memory-stick.
Exemplificativ, în data de 30.06.2008 între inculpații A.F.și Z.P.M.a avut loc o întâlnire în incinta magazinului „Angst” aflat în zona intersecției bulevardului Nicolae Titulescu cu strada Griviței, împrejurare în care primul a predat celui de-al doilea un obiect de mici dimensiuni de tip memory-stick, prin predare-primire „fulger”.
Ulterior, inculpatul Z.P.M. a realizat o întâlnire cu reprezentantul puterii străine Ucraina în cadrul căreia i-a transmis informațiile clasificate primite în modalitatea descrisă mai sus.
Chiar dacă are titlu exemplifcativ, întâlnirea din 30.06.2008 este relevantă pentru activitatea reținută în sarcina inculpatului Z.P.M. deoarece aceasta se situează în timp anterior datei de 05.07.2008, moment la care intervine desistarea inculpatului și denunțul complet al acestuia cu privire la identitatea reală a inculpatului A.F.(n.n.: până la acel moment în discuțiile purtate Z.P.M. utiliza pentru desemnarea conspirată a sursei sale denumirea ”K1”).
În sensul arătat, elocvență în susținerea celor enunțate prezintă discuția din 03.07.2008 purtată de Z.P.M. cu ofițerii S.R.I., martorii cu identitate protejată „George” și „Viorel”.
Inculpatul Z.P.M. a fost contactat de către martorul cu identitate protejată „Viorel”, potrivit declarațiilor acestuia, în data de 29 martie 2005, acesta din urmă prezentându-se drept angajat al unei organizații nonguvernamentale, interesată de evaluări pe teme geo-politice, economice și sociale din spațiul ex-sovietic.
Inițierea contactului a fost motivată de faptul că Serviciul Român de Informații, fără a cunoaște activitatea infracțională a inculpatului, deținea unele indicii privind posibilitatea existenței unor conexiuni stabilite de Z.P.M. cu exponenți ai unor servicii de informații străine.
În cadrul întâlnirii menționate, „Viorel” a precizat inculpatului Z.P.M. că nu face parte din serviciile de informații române însă că are legături cu astfel de ofițeri solicitându-i acestuia să-și declare intențiile eventuale de a intra în legătură cu un astfel de reprezentant.
Propunerea a fost declinată explicit de inculpatul Z.P.M., raporturile dintre cei doi evoluând pe mai departe cu „Viorel” drept angajat al unui ONG străin.
În aceiași ordine de idei, martorul cu identitate protejată „George” l-a contactat pe inculpatul Z.P.M. în data de 03.04.2007, prezentându-se drept un partener al lui „Viorel”, angajat la aceiași organizație non-guvernamentală.
În perioada de referință 2005 – 2007, inculpatul Z.P.M. a furnizat succesiv celor doi martori cu identitate protejată „Viorel” și „George”, materiale olografe conținând sinteze geopolitice pentru țări din spațiul ex-sovietic bazate în general pe date publice și în unele cazuri pe opinii personale.
În legătură cu aceste sinteze trebuie să remarcăm faptul că ele nu fac cu nici o ocazie referire la activitatea infracțională de sustragere și transmitere de documente militare cu caracter clasificat derulată de inculpaatul A.F..
Conform raportului de constatare tehnico-științifică (grafică) nr. 32 din 27.04.2009 toate materialele olografe descrise la paragraful anterior și anexate la dosarul cauzei au fost scrise de inculpatul Z.P.M.
Așa cum rezultă din declarația martorului cu identitate protejată „George”, în luna mai 2008 inculpatul Z.P.M. cunoscând faptul că acesta este reprezentant al ONG-ului anterior menționat, i-a relatat acestuia că:
„…are o sursă de informații care îi oferă date și că împreună cu acesta, se străduiește intens să intre în rândul agenților de informații plătiți de o putere străină. Mi-a mai declarat că la locul de muncă al sursei sale se preconizează restructurări în toamna lui 2008, context în care speră ca persoana respectivă să capete un acces sporit la informații. Nu i-a precizat numele și nici locul de muncă, dar a menționat că primește lunar bani de la reprezentantul puterii străine, în cuantum de 1000 de dolari, pe care îi împarte cu sursa…”.
Acest aspect, coroborat cu faptul că anterior îi solicitase „ să îi obțină date clasificate cu privire la summit-ul NATO de la București”, au generat imperativul realizării unei întâlniri comune a celor doi martori cu inculpatul Z.P.M. în scopul prezentării cu adevărata calitate în cadrul Serviciului Român de Informații.
Acest fapt a fost realizat în data de 19.06.2008, prilej în care martorul cu identitate protejată „Viorel” a prezentat legitimația și insigna de serviciu, introducându-l și pe martorul „George” drept colegul său din S.R.I.
În cadrul întâlnirilor realizate de reprezentanții S.R.I. cu Z.P.M. în 19.06., 03.07., respectiv 05.07.2008, acesta din urmă, intervievat fiind de ofițerii de informații, a relatat treptat o multitudine de aspecte referitoare la activitatea sa de natură infracțională.
În sinteză, în data de 19.06. a afirmat că are în legătură 4 (patru) surse umane care îi oferă informații pe care le transmite agenților puterii străine Ucraina, descriind sistemul său de legătură informatică criptată cu reprezentanții acestui stat.
Ulterior, susține că în fapt o singură sursă este activă, aceasta oferindu-i informații cu caracter militar.
La întrebarea explicită adresată de ofițerii SRI dacă aceste informații sunt clasificate?, inculpatul răspunde prompt că ele sunt „secrete” și „secrete de stat”.
Acest aspect particular privind conștientizarea faptului că informațiile militare transmise clandestin puterii străine Ucraina au caracter clasificat „secret de stat”, trebuie coroborat cu faptul că printre documentele regăsite în mediile informatice ridicate de la inculpatul Z.P.M. se află și legislația actuală în materia protecției informațiilor clasificate.
De altfel, cu privire la acest caracter, inculpatul nu a negat faptul că sunt clasificate, că nu erau destinate publicității, având prin excelență importanță în domeniul apărării naționale a României și aliaților săi.
De asemenea cu aceste ocazii a relatat o serie de aspecte privind modus operandi folosit pentru sustragerea informațiilor militare de către sursa „K1”, precum și despre identitatea cetățenilor ucrainieni ce preluau documentele în cauză.
Reprezentanții SRI au expus în mod explicit inculpatului Z.P.M. ca în eventualitatea în care obține de la „K1” alte astfel de date, să semnaleze acest lucru în vedere predării lor către SRI fără a le transmite agentului puterii străine Ucraina.
De asemenea, din discuțiile purtate, rezultă insistența ofițerilor SRI de a afla identitatea sursei „K1”, precum și locul său de muncă întrebările ce vizau aceste două aspecte fiind enunțate și reiterate obsesiv pe parcursul întâlnirilor sub diferite forme. Reticența constantă manifestată la oferirea identității sursei „K1” și a locului său de muncă a luat sfârșit în data de 05.07.2008 când a oferit ofițerului S.R.I., martorul cu identitate protejată „George” o carte de vizită pe spatele căreia menționase olograf numele și locul de muncă anterior al inculpatului A.F..
Conform raportului de constatare tehnico-științifică (grafică) nr. 32 din 27.04.2009 mențiunea olografă „A.F.Br. A. nt. 29 – Alexandria” aflată pe cartea de vizită anexată la dosarul cauzei a fost scrisă de inculpatul Z.P.M..
În această perioadă reiterăm considerațiile expuse mai sus privind întâlnirea conspirată a inculpatului Z.P.M. cu inculpatul A.F. în cadrul căreia acesta din urmă i – a remis informații cu caracter militar pe care cetățeanul bulgar le-a transmis în aceiași formă unui agent al puterii străine Ucraina fără a notifica intențiile sale reprezentanților SRI ce-i atrăseseră atenția asupra acestui subiect.
În perioada 30.06.2008 – 16.02.2009, inculpatul A.F. nu a mai predat inculpatului Z.P.M. nici un memory-stick cu informații militare deoarece din diferite circumstanțe profesionale ce au implicat absența sa de la locul de muncă nu a mai avut prilejul să sustragă astfel de informații.
Cu toate acestea rezoluția infracțională a inculpatului A.F.a rămas prezentă, așa cum rezultă din discuțiile purtate cu Z.P.M., iar la data de 16.02.2009 cu ocazia întâlnirii celor doi i – a remis lui Z.P.M. un memory-stick marca „Apacer” conținând documente militare între care și „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie” aflată în vigoare, precum și anexe ale acesteia, înscrisuri clasificate secret de stat nivel „Secret” și „Secret de Serviciu”.
Imediat după preluarea memory-stickului marca „Apacer”, Z.P.M. a predat acest mediu de stocare ofițerilor Serviciului Român de Informații.
Cu prilejul sesizării, memory-stick-ul în cauză a fost transmis D.I.I.C.O.T.
Aspectele activității infracționale reținute în sarcina inculpaților Z.P.M. și A.F., trebuie coroborate cu rezultatele tuturor constatărilor tehnico-științifice informatice realizate asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpați cu ocazia activităților procedurale din data de 27.02.2009 precum și asupra stick-ului „Apacer”.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică numărul 1067070 17.03.2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate (n.n.: în continuare I.T.A.) au fost identificate informații miliare stocate, active sau șterse și recuperate prin programe informatice specializate (aplicații informatice de tipul En Case Forensic, FTK Imager, Forensic Toolkit, FREDL, ș.a.), după cum urmează:
– Memory Stick „APACER” (verificat și prin raportul de constatare tehnico științifică informatică nr. 11050665 din 28.02.2009 al I.T.A.) predat anterior de Z.P.M. conține fișiere cu informații din domeniul militar, unele dintre ele fiind marcate cu clase de secretizare „nesecret”, „secret de serviciu” și „secret de stat”, nivel „secret”. Documentele aflate pe acest mediu de stocare însumează aproximativ 600 de materiale, respectiv aproximativ 1200 de pagini de informații cu caracter militar purtând nivelul de secretizare anterior menționat (vol. V al cauzei).
Printre fișierele regăsite în acest mediu de stocare se află câteva documente create și modificate în anii 2004-2007, cvasi-totalitatea acestora datând din anul 2008 – 2009.
Cu titlu de exemplu menționăm documente cu clasa de secretizare secret de stat, nivel secret, identificate ca fiind înregistrate în evidențele Diviziei Infanterie „Dacica”, cu ocazia întocmirii procesului verbal din data de 27.02.2009, și reprezentând anexe ale „Dispoziției pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie”.
– În cadrul percheziției corporale efectuate cu ocazia identificării inculpatului A.F. în data de 27.02.2009, asupra acestuia a fost găsit un memory stick de culoare neagră, marca KINGSTON de capacitate 2 GB, cu seria DTYLB/2GB, CH3516600 CHINA, 04226398DOOLF5V.
Mediul de stocare în cauză conține informații cu caracter militar, atât în fișierele existente cât și în cele recuperate (vol. VI al cauzei).
În cursul zilei de 27.02.2009, a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința inculpatului A.F.- București, Bd. Chișinău, nr. 22, ……, în cadrul căreia au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform aceluiași raport de constatare tehnico-științifică din 16.03.2009 regăsindu-se următoarele:
– Pe un CD marca XENION inscripționat „STRONG+VISIO” s-au găsit trei directoare conținând documente ce cuprind informații militare cu un conținut referitor la o serie de dispozitive electronice, componente ale unor echipamente complexe, precum și referiri detaliate la echipamente de comunicație ale Sistemului de Transmisiuni al Armatei României STAR
– Componenta principală a echipamentului STAR este Rețeaua de Transmisiuni Permanente, aceasta asigurând în mod global infrastructura de bază (staționară) a Armatei României pentru comunicații multicanal. Raportarea la textul H.G. nr. S-87/2008 indică faptul că datele, schițele, proiectele programele sau informațiile referitoare la rețeaua RTP/RMNC (Rețeaua de Transmisiuni Permanente/Rețeaua Militară Națională de Comunicații) sunt clasificate „secret de stat”, fiind incluse după caz fie la nivelul „strict secret”, fie la cel „secret” astfel cum rezultă din punctele 35, 36, respectiv 74 ale actului normativ citat (vol. VII al cauzei).
– pe hard-disk-ul marca Maxtor cu seria E106TKSE, componentă a unității de calcul PC cu inscripția pe panoul frontal „MSI – multimedia”, având sistemul de operare instalat la data de 17.02.2006 (n.n.: importanța probatorie a momentului instalării sistemului de operare este semnificativă întrucât doar după această dată poate fi auditat mediul informatic în cauză), s-au identificat o serie de documente ce conțin informații militare ce poartă marcajul „secret de serviciu” și „nesecret”.
De asemenea, s-au găsit memorate în directorul „Recent” al sistemului de operare Windows instalat pe calculator, legături de tip Shortcut către fișiere ce au fost accesate de pe suporți de memorie externi. În aceste din urmă cazuri fișierele originale nu au putut fi vizualizate dar denumirile acestora conțin termeni specifici cu caracter militar similare cu ale documentelor integrale regăsite.
Documentele în cauză se regăsesc în aproximativ 500 de materiale însumând peste 1200 de pagini de informații cu caracter militar.
Remarcăm faptul că marea majoritate a documentelor cu caracter militar identificate erau disimulate informatic în cuprinsul unui fișier intitulat „circulație rutieră”.
Fișierele regăsite în acest mediu de stocare au fost create și modificate în anii 2006-2007, iar legăturile de tip Shortcut se referă la fișiere datând din anul 2007. (vol. VIII al cauzei).
– în această locuință, alături de mediile de stocare informatice de interes, au fost găsite mai multe înscrisuri, în copie, conținând informații cu caracter militar ce poartă marcajele „nesecret” sau „secret de serviciu”, însumând aproximativ 40 de pagini, sustrase și deținute fără drept de inculpatul A.F.în vederea transmiterii lor.
În cuprinsul documentelor militare se regăsesc referiri la modul de rezolvare a unor situații tactice, tabele cu chei și parole, precum și tabele cu codificarea marilor unități sau a funcțiilor.
În data de 27.02.2009 a fost efectuată o percheziție domiciliară și la locuința inculpatului Z.P.M. în cadrul căreia au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform aceluiași raport de constatare tehnico-științifică din 16.03.2009 regăsindu-se următoarele:
– pe hard-disck-ul marca „Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a lap-topului marca ASUS model A2500L, seria SN 46NP013683, având sistemul de operare instalat la data de 25.05.2005 (n.n.: importanța probatorie a momentului instalării sistemului de operare este semnificativă întrucât doar după această dată poate fi auditat mediul informatic în cauză), în memoria nevolatilă a acestui mediu informatic au fost identificate sau recuperate un număr total de 193 titluri de documente conținând referiri la Ministerul Apărării Naționale. Cu titlu exemplificativ, între acestea a putut fi vizualizat, respectiv tipărit fișierul cu denumirea „Dom diag si atr cdm D1I-Doc final.doc” corespunzător documentului militar „Domeniile de activitate, diagrama de relații și atribuțiile Comandamentului Diviziei 1 Infanterie” având 184 pagini (vol. IX al cauzei)
Acest document a fost regăsit în evidențele Diviziei 1 Infanterie Dacica, conform procesului verbal din 27.02.2009 transcris în registrul unic nr. B/64/2008 al unității militare în cauză.
Titlurile documentelor cu caracter militar atestă faptul că ele au fost create și modificate în marea lor majoritate în perioada ianuarie-martie 2008, dar și în cursul anilor 2006 – 2007.
– un memory stick, de culoare argintie, marca TRANSCEND, cu seria JFV85, capacitate 8GB.
Acest mediu de stocare informatic nu conține documente cu caracter militar. A fost identificat un fișier executabil „Otp. Exe” care împreună cu alte fișiere Otp formează un program de criptare. Au fost totodată regăsite și fișiere de tipul „snd” sau „rcv” ce reprezintă cheie de criptare – decriptare folosite de programul executabil „Otp.exe”.
Prin termenul de criptare, potrivit Dicționarului Explicativ al limbii Române se înțelege „ procesul de codificare a informației astfel încât să poată fi înțeleasă doar de persoanele autorizate”.
Concluzionând, se poate afirma că programul informatic existent pe acest mediu de stocare putea fi utilizat de inculpatul Z.P.M. în vederea criptării informațiilor militare sustrase de inculpatul A.F. în vederea transmiterii lor către reprezentanții puterii străine Ucraina în realizarea necesităților
– un memory stick, de culoare neagră, marca SAMSUNG, inscripționat STROY CONSULT, capacitate 1GB, seria S80515. Deși nu au fost regăsite fișiere active, de pe acest mediu de stocare s-au putut recupera fișiere șterse ce conțin informații militare ce poartă marcajele „nesecret”, după caz „secret de serviciu”. Au fost recuperate un număr de 42 de documente cu caracter militar, create și modificate în intervalul lunilor februarie-martie-aprilie-iunie 2008 (vol. X al cauzei).
– un memory stick marca SAN DISK, seria 200529396, capacitate 256 MB. Prin recuperarea fișiereleor șterse sau prin extragerea fragmentelor de text, acolo unde refacerea în întregime nu a fost posibilă, s-a evidențiat existența unor informații militare în documente editate în limba română, în documente editate în limba ucraineană cu referiri la activități militare (traduceri ale unor documente editate anterior în limba română), precum și documente Excell în limba română a căror denumire a fost modificată în limba ucraineană. Cu titlu exemplificativ arătăm că a putut fi vizualizat un astfel de document recuperat având 256 de pagini. Documentele menționate au fost create și modificate în perioada anilor 2005, 2006 și 2007 (partea a doua, vol. XI al cauzei)
Existența unor astfel de documente pe mediul de stocare este explicabilă prin faptul că reprezentanții puterii străine Ucraina au prelucrat informațiile clasificate cu caracter militar sustrase de inculpatul A.F.și transmise prin modalitățile arătate de inculpatul Z.P.M. direct pe mediul în cauză, fără a – l transfera pe un alt suport.
– un dispozitiv de culoare neagră, având conector USB, purtând inscripția MEDIUM, alimentat cu două baterii GPA 70 alkaline, constituind în fapt un memory stick disimulat artizanal în interiorul unei lanterne de buzunar.
Din analiza spațiului liber al dispozitivului s-au putut recupera documente conținând informații militare, editate în limba ro chirilice (probabil în limba ucraineană) conținând referiri directe la obiective ale Armatei României.
Cel mai probabil documentele sunt traduceri ale unor înscrisuri editate anterior folosindu-se de către exponenții puterii străine Ucraina modalități cu cele descrise mai sus ce au generat urmele informatice regăsite cu ării dispuse.
Fișierele ce conțin documentele în cauză, au fost create și modificate, în marea lor majoritate, în anii 2003 și 2007 întâia, volumul XI al cauzei).
pe hard-disk-ul marca Maxtor, cu seria Y47S43YE, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă, cu seria 0073244, având sistemul de operare instalat la data de 30.12.2007 (n.n.: importanța probatorie a momentului instalării sistemului de operare este semnificativă întrucât doar după această dată poate fi auditat mediul informatic în cauză) s-au evidențiat memorate în directorul Recent al sistemului de operare Windows legături de mai și iunie 2008.
În cauză a mai fost efectuat de către Institutul pentru Tehnologii Avansate, un ultim raport de constatare-tehnicoștiințifică informatică nr. 1067094 la data de 14.04.2009, urmărindu-se corelarea din punct de vedere informatic a circulației/conectării mediilor de stocare de tip memory stick sau a informațiilor cu caracter militar între unitățile de calculator ale inculpaților A.F.șiZ.P.M. Petăr Marinov.
Coroborarea acestor date cu cele rezultate din cuprinsul documentului pus la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale intitulat „Lista cu amprentele mediilor de stocare transmise de DIICOT și care au fost identificate în SIC aparținând D.1I”, materializat prin procesul verbal din 23.04.2009, unitățile de calculator ale Ministerului Apărării Naționale, permite relevarea în cele ce urmează a urmelor informatice lăsate de memory stick-urile inculpaților pe traseul MApN – A.F.–Z.P.M. .
Astfel, din mediile de stocare de tip memory stick ridicate dar și identificate prin aplicații software ca fiind folosite în sistemele informatice ale inculpaților, atât cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la cei doi inculpați, cât și cu prilejul percheziției corporale realizate asupra inculpatului A.F. în cadrul procedurii flagrantului rezultă:
– memory stick-ul de culoare argintie marca San Disck cu seria 200529396, ridicat de la inculpatul Z.P.M. a fost introdus pentru prima dată într-un sistem informatic militar aparținând Ministerului Apărării Naționale în data de 23.06.2006, ora 04,37.
Acest stick a fost introdus ultima oară în hard-disk-ul marca Maxtor cu seria E106TKSE, componentă a unității de calcul PC cu inscripția pe panoul frontal „MSI – multimedia”, aparținând inculpatului A.F.în data de 30.04.2007, ora 08:29 .
Stick-ul în cauză a fost introdus în hard-disck-ul marca„Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a lap-topului marca ASUS, respectiv în hard-disk-ul marca „Maxtor”, cu seria Y47S43YE, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă aparținând inculpatului Z.P.M..
Pentru „Hitachi”, prima introducere s-a realizat în 07.11.2005, ora 10:37, iar ultima în 12.01.2008, ora 16:22.
Pentru „Maxtor”, prima introducere s-a realizat în 30.01.2008, ora 21:25, iar ultima în 18.10.2008.
În raport cu urmele informatice regăsite concluzionăm că aceste medii de stocare au circulat în toate sistemele informatice în cauză MApN- A.F. – Z.P.M..
În plus, având în vedere documentul cu caracter militar recuperat de pe acest mediu de stocare, expus pe larg mai sus, ce conține traduceri parțiale în limba ucraineană ale textului orginal din limba română, putem concluziona că acest memory stick a fost introdus și în unitățile informatice aparținând puterii străine Ucraina.
– Un memory stick cu seria c3e60326ab2518 a fost introdus pentru prima dată într-un sistem informatic militar aparținând Ministerului Apărării Naționale în data de 13.06.2006, ora 05:12.
Deși nu a fost regăsit fizic, acest memory stick a fost introdus în hard-disck-ul marca „Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a laptopului marca ASUS apaținând inculpatului Z.P.M.
Prima introducere s-a realizat în 22.11.2006, ora 23:42, iar ultima în 02.03.2007, ora 23:00. Nu a putut fi stabilit conținutul acestui memory stick.
– un memory stick marca OUTDOOR, ridicat de la adresa de domiciliu a inculpatului A.F., București, Str. Lucrețiu Pătrășcanu, nr. 7, ……., cu ocazia percheziției domiciliare din 27.02.2009, a fost introdus pentru prima dată într-o stație informatică militară aparținând M.Ap.N la data de 02.09.2006, ora 07:19, fiind folosit ulterior într-o altă stație informatică militară aparținând aceleiași instituții și la 27.10.2006, ora 13,43.
Acest stick a fost introdus prima oară în hard-disk-ul marca Maxtor cu seria E106TKSE, componentă a unității de calcul PC cu inscripția pe panoul frontal „MSI – multimedia”, aparținând inculpatului A.F.în data de 26.02.2000, ora 10:16 și ultima oară în data de 30.04.2007, ora 08: 14 .
Stick-ul în cauză a fost introdus în hard-disck-ul marca „Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a lap-topului marca ASUS, aparținând inculpatului Z.P.M. prima introducere realizându-se în 30.01.2007, ora 23:50, iar ultima în 13.10.2007, ora 16:41.
– două memory stick-uri cu seriile 611044408ED000BF și A108000000000178 au fost introduse pentru prima dată într-un sistem informatic militar aparținâ 01.08.2008, ambele la ora 08:55.
Deși nu au fost regăsite fizic, aceste memory stick-uri au fost introduse în sistemele de calcul ale inculpaților după cum urmează:
În hard-disck-ul marca Maxtor cu seria E106TKSE, componentă a unității de calcul PC cu inscripția pe panoul frontal „MSI – multimedia”, aparținând inculpatului A.F., memory stick-ul cu seria 611044408ED000BF fost conectat prima oară în data de 20.06.2000, ora 05:34 și ultima oară în data de 11.04.2007, ora 03:58.
În hard-disck-ul marca „Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a laptopului marca ASUS apaținând inculpatului Z.P.M. memory stick-ul cu seria 611044408ED000BF a fost conectat prima oară în data de 31.10.2007, ora 16:19 și ultima oară în data de 12.12.2007, ora 20:30. Memory stick-ul cu seria A108000000000178 a fost conectat prima oară în data de 19.01.2008, ora 12:20 și ultima oară în data de 19.01.2008, ora 13:51.
De asemenea, memory stick-ul cu seria A108000000000178 a fost conectat și la hard-disk-ul marca „Maxtor”, cu seria Y47S43YE, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă aparținând inculpatului Z.P.M. prima oară în data de 19.01.2008, ora 11:08 și ultima oară în data de 18.10.2008, ora 09:55.
– un memory stick marca KINGSTON având seria 2008012500000000491 ridicat cu ocazia percheziției corporale de la inculpatul A.F. a fost conectat la o stație informatică militară aparținând Ministerului Apărării Naționale data de 10.02.2009, ora 12:50.
Memory stick-ul în cauză a fost conectat și la hard-disk-ul marca „Maxtor”, cu seria Y47S43YE, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă aparținând inculpatului Z.P.M. prima oară în data de 30.06.2008, ora 05:44 și ultima oară în data de 18.10.2008, ora 09:55.
Având în vedere datele informatice evidențiate, memory stick-ul marca KINGSTON a fost remis de inculpatul Z.P.M. inculpatului Achim pentru a fi folosit în activitatea infracțională de sustragere de informații clasificate militare după data de 18.10.2008 acesta nemaiaflându-se în posesia ultimului inculpat menționat.
Din perspectiva rapoartelor de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză se impune să precizăm și faptul că terminalul de telefonie mobilă marca Siemens model S55, cod IMEI 353184001658272, având în componență cartela SIM cu seria 8938003990224187460F a fost utilizat prin conectare la lap-top-ul marca ASUS, ambele aflate în posesia inculpatului Z.P.M., pentru a fi utilizat ca un ansamblu transmitere a datelor informatice în formă criptată către puterea străină Ucraina.
Conform celor constatate de către specialiști în domeniul informatic, în lap-top-ul examinat se află instalată aplicația Siemens data swit, driver compatibil conectării cu terminalul de telefonie mobilă menționat, astfel încât se poate realiza o conexiune la internet, asigurată prin programele speciale de criptare-decriptare.
Concluziile rapoartelor de constatare se coroborează cu datele transmise de operatorul de telefonie mobilă Orange România S.A. în baza autorizației nr. 1/2009 a Curții de Apel București, emisă în conformitate cu prevederile art. 16 ale Legii nr. 298/2008.
Conform acestor date, terminalul mobil în cauză a fost utilizat cu numărul de telefon ucrainean +380675063407, fiind purtate o serie comunicări.
În sfera actelor pregătitoare săvârșirii infracțiunii de spionaj de către inculpatul Z.P.M., ce intră sub beneficiul impunității ca urmare a desistării sale produsă în data de 05.07.2008, se situează și alte demersuri întreprinse de inculpat în conivență și sub coordonarea unor reprezentanți ai puterii străine Ucraina.
Motivația ilustrării acestor acte pregătitoare în prezentul act de inculpare este dată de faptul că parte din acestea, în special cele privind noile proceduri de sustragere a documentelor clasificate militare ca urmare a înăspririi condițiilor de securitate la nivelul Diviziei 1 Infanterie, erau cunoscute și asumate de inculpatul A.F..
În intervalul 8 – 12.12.2008, Z.P.M. a realizat o serie de întâlniri cu agenți ai puterii străine Ucraina în vederea administrării instructajului specific bianual.
Precizăm faptul că pentru o mai bună coordonare a activităților infracționale, inculpatul Z.P.M. se deplasa relativ frecvent în Ucraina, astfel cum rezultă din evidențele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind situația intrărilor/ieșirilor din/în România.
Astfel, exemplificativ, inculpatul a ieșit din România către Ucraina la datele de 25.05.2004, 13.10.2004, 07.06.2005.
În cadrul întâlnirilor, agenții puterii străine Ucraina au dorit să cunoască de la inculpatul Z.P.M. ultimele evoluții profesionale ale inculpatului A.F., cum ar fi: examenul de grad, cursul de formare profesională a acestuia, perspectivele de avansare în funcție, implicit perspectivele creșterii nivelului de acces la alte informații clasificate.
Totodată, inculpatul Z.P.M. a fost instruit că, stabilindu-se schimbarea procedurii clasice de predare-primire a informațiilor militare sustrase cu un sistem de legătură impersonal în cadrul căruia transmiterea datelor în cauză să se realizeze în două modalități:
A.
Faza primară: plasarea de către inculpatul Z.P.M. a memory stick-urilor conținând informațiile militare clasificate sustrase de inculpatul A.F. în locuri prestabilite cu semnalizarea anterioară a intenției, locului în cauză și orei de plasare a obiectelor, toate într-o modalitate criptată.
Faza secundară: ridicarea obiectelor plasate de inculpatul Z.P.M. de către un reprezentant al puterii străine Ucraina.
Ceea ce în terminologia de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de "căsuțe poștale impersonale" / "dead letter box", reprezintă în fapt locuri ascunse, plasate în diferite medii, unde pot fi lăsate în mod secret documente, mesaje, materiale, de către sursă cu scopul de a fi preluate de către reprezentantul puterii străine.
Au fost stabilite două astfel de locuri în două restaurante din zona centrală a Bucureștiului.
Sistemul era recomandat de puterea străină Ucraina în situația în care documentele sunt de importanță medie. Atunci când intenționa să apeleze la această modalitate, cetățeanul bulgar trebuia să anunțe reprezentanții puterii străine Ucraina, folosind vechiul sistem de comunicații – e-mail criptat – notificând precis locul și momentul alimentării căsuței poștale impersonale cu cel puțin două zile mai devreme.
Această stare de lucruri rezultă atât din documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inculpatul Z.P.M. cât și din recuperarea și traducerea unor mesaje în limba rusă de tip e – mail, ce reprezintă corespondența inculpatului cu agenții puterii străine Ucraina, redactate, respectiv primite de acesta pe memory stick-ul Samsung Stroy Consult, ridicat cu ocazia percheziției anterior menționate.
În acest sens, cu titlu exemplificativ menționăm drept principale locuri pentru căsuțele poștale impersonale:
„…Nr. 1 Fast Food Springtime, diferența de timp + 60 minute din momentul depunerii ;
Nr. 2 Cafe „La Belle Epoque”, diferența de timp + 60 de minute din momentul depunerii. Prin comunicare la T (n.n.: „T” reprezintă prescurtarea cuvântului „Centru”) cu 3-4 zile înainte de depunere în forma Nr. 1 –T – 22 – 01 – 09 – 13 – 30 (n.n. această comunicare cifrată are următoarea semnificație Fast Food Springtime, data de 22.01.2009, ora 13,30)
B.
Faza primară: criptarea informațiilor sustrase, utilizând soft-uri specializate (n.n.: despre care am făcut vorbire mai sus acestea regăsindu-se în principal pe memory stick-ul marca Transcend ridicat cu ocazia percheziției de la inculpatul Z.P.M.) încărcarea lor în memoria PDA-ului ridicat de asemenea de la inculpat, semnalizarea intenției realizării unei interconexiuni informatice cu perechea PDAului în cauză, a locului și timpului de desfășurare.
Faza secundară: plasarea celor două dispozitive PDA la o distanță optimă pentru realizarea unui transfer de date în formă Wi Fi, respectiv transmiterea în formă criptată a informațiilor militare sustrase către reprezentantul puterii străine Ucraina ce se află în posesia PDA-ului pereche.
Comunicații WiFi (n.n.: standard de comunicații prin care se realizează conexiuni de mare viteză între echipamente IT)
Cetățenii ucraineni i-au predat lui Z.P.M. un dispozitiv de tip PDA, marca ASUS, precum și două memory-stick-uri, instruindu-l să utilizeze un software de tip BLOCKNOTE, prin care să proceseze și să transmită eventualele informații militare clasificate prin WiFi.
În cazul în care informațiile sunt "sensibile" și pentru a nu risca descoperirea accidentală a acestora (n.n.: aceasta este principala vulnerabilitate a căsuței poștale impersonale), inculpatul Z.P.M. a fost instruit să utilizeze noul sistem de transmitere a datelor.
Ca și în cazul anterior, Z.P.M. trebuia să notifice agenților puterii străine Ucraina cu 2 zile mai devreme, semnalând locația și ora de transfer. Sunt propuse patru locuri, toate parcările aglomerate ale unor centre comerciale din București.
Inculpatul Z.P.M. trebuia să se deplaseze cu autoturismul până în momentul rază de 15 metri de acesta. Va porni sistemul WiFi și va aștepta "împerecherea" cu dispozitivul similar al ucraineanului.
Anterior livrării, inculpatul Z.P.M. va prelucra prin procesare și criptare cu ajutorul aplicației Blocknote existentă pe stick-ul marca Transcend, datele "vrac" primite de la inculpatul A.F., după care, prin cablu le va transfera pe suportul PDA.
Instructajul pentru folosirea sistemului WiFi s-a realizat inclusiv prin simulări.
În eventualitatea în care inculpatul Z.P.M. sesiza contramăsuri, trebuia să abandoneze operațiunea, să trimită un mesaj scurt către una dintre cele două adrese de mail din Ucraina și să se deplaseze de urgență la Ruse, unde urma să se întâlnească cu un reprezentant al puterii străine Ucraina într-un loc prestabilit.
În data de 20.01.2009, conform celor anterior stabilite, cetățeanul bulgar a efectuat o probă-test de semnalare a intenției de transmitere a unor informații "sensibile", realizând efectiv transmisia către P.D.A.-ul pereche aflat în posesia unui reprezentant al puterii străine Ucraina, operațiunea derulându – se în parcarea hypermarketului Carrefour Orhidea.
Momentul a fost documentat prin filmare,inculpatul Z.P.M. punând la dispoziția reprezentanților S.R.I. conținutul mesajelor schimbate cu exponenții ucrainieni.
Ultimele mesaje atestă actele pregătitoare derulate pentru dotarea cetățeanului român A.F. cu o cameră foto-video miniaturizată, disimulată într-un pix sau cu un telefon mobil cu cameră foto de mare rezoluție, destinate captării de imagini din cadrul unității militare în care își desfășoară activitatea, respectiv imagini ale ecranului computerului.
În acest sens cităm:
Un mesaj din 07.11.2008: „…mulțumesc pentru știrile despre „prieten” (n.n.: se referă la inculpatul A.F.). După cum am înțeles, astăzi el continuă să lucreze pe vechea funcție și în vechile condiții. În legătură cu asta, vom spera, că până la momentul terminării renovării la „noul birou” și mutării în noi condiții de lucru, el va putea să organizeze o proximă livrare de „fructe” (n.n.: fructele reprezintă informațiile cu caracter militar), cu mențiunea că în ultima jumătate de an nu au fost furnizări proaspete…
Cum noi ne-am înțeles anterior, vă rog să organizați până la sfârșitul lunii încă o livrare de „fructe” de probă.
Vreau să precizez că prietenii noștri de câteva ori au vizitat „Depozitul nr. 1” (n.n. Depozitul nr. 1 este prima locație de utilizare a PDA-urilor respectiv centrul comercial Mall Vitan) pentru recunoaștere și s-au plâns că totdeauna practic lângă el e foarte greu de găsit un loc liber de parcare.
În legătură cu asta poate fi mai bine de folosit în viitor „Depozitele nr. 2-4” (n.n.: într-o variantă Depozitul nr. 1 este reprezentat de complexul comercial Carrefour Băneasa, Depozitul nr. 2 este reprezentat de complexul Metrou – Șos. București – Ploiești, Depozitul nr. 3 este reprezentat de complexul Metro – Iuliu Maniu, iar Depozitul nr. 4 este reprezentat de complexul Selgros – Șos.București – Ploiești; în altă variantă Depozitul nr. 1 este reprezentat de complexul comercial Mall Vitan, Depozitul nr. 2 este reprezentat de complexul Carrefour Orhidea, Depozitul nr. 3 este reprezentat de complexul Kaufland Barbu Văcărescu, iar Depozitul nr. 4 este reprezentat de complexul Cora – Pantelimon)…”.
În susținerea respectării procedurilor de criptare sus-menționate și efectuării unor probe-test, prezintă relevanță mesajul „5022009”, regăsit pe stickul marca Samsung STROY CONSULT:
„…Aceasta este toată problema. Firește că textele prealabile și criptarea în sine le fac cu strictețe acasă respectând măsurile necesare de prevedere, păstrând în acest sens suportul de argint (n.n.: se referă la memory stick-ul marca Transcend ce conținea chei de criptare/decriptare)… Și el și eu suntem perfect conștienți de faptul că mă tem cu nerăbdare să înceapă ceva complet nou și care să merite această așteptare. Doar știți ce volum era înainte … Eu sunt convins totuși că el va ști să folosească primul prilej real/asumându-și riscul necesar/ în aceste condiții deloc simple de lucru pentru a obține „noi fructe” și a ni le transmite. Noi am discutat cu el asta la întâlnire… Totuși, cred că dacă la K1 vor apărea „fructe”, eu v-aș propune să le transmitem prin vechea metodă / simultan/, într-unul dintre locurile stabilite de noi în acest scop…În ce privește piața locală, eu deja am propuneri și desigur o voi studia și mai departe – orientându-mă înainte de toate spre telefoanele mobile…”
Aceste telefoane mobile despre care discută inculpatul Ziklolov cu agenții puterii străine Ucraina, reprezentau din perspectiva modalităților de comitere a faptelor infracționale, mijloacele necesare pentru adaptarea acțiunilor de sustragere a informațiilor militare clasificate de către inculpatul A.F., întrucât se preconiza faptul ca la nivelul Diviziei I Infanterie acesta să nu mai aibă acces la sistemele informatice cu memory stick-uri, urmând a fotografia în schimb ecranul/display-ul calculatorului ce conținea subiectele de interes.
În acest sens mesajul „4012009” regăsit pe același memory stick: „…În cazul intrării în viitorul apropiat în „magazia” dumnea conform vechilor condiții, hotărârea privind modul „lor” de livrare la noi va fi luată după ce dumneavoastră comunicați date despre cantitatea totală și calitatea lor.
Termenele propuse de dumneavoastră referitor la „livrarea de antrenament” sunt acceptabile pentru prima săptămână a lunii martie,
Vă rog ca în viitorul apropiat să studiați piața locală și să comunicați prețurile și posibilitățile privind achiziționarea în regiunea dumneavoastră de „tehnică de birou” specială propusă de noi (în scrisoarea din 20.01.2009) și de dumneavoastră(în scrisoarea P-1 din 20.01.2009)…”
De asemenea, mesajele purtate relevă interesul reprezentanților puterii străine Ucraina de a cunoaște evoluțiile profesionale ale inculpatului Achim Florcel vizându-se creșterea nivelului său de acces la documente militare.
În acest sens, mesajul „10122009”, regăsit pe același memory-stick:
„Bună ziua! Zilele trecute m-am întâlnit cu „prietenul” nostru. Ambianța în jurul lui, în plan personal și profesional, este normală. În legătură cu ambianța, la ei, la institut, s-au clarificat următoarele:
În etapa actuală, renovarea și reechiparea unor „laboratoare” și „cabinete” încă continuă. Condițiile unei desfășurări normale a muncii încă nu există. E adevărat că, după părerea lui, ritmul acestei renovări s-a îmbunătățit. Totul se face acum în ideea să reușească în timp util să atingă așa-numitul nivel de „operativitate maximă”. Termenul exact componenta personală nu-l știe, dar e de presupus undeva până la sfârșitul lunii martie. După această renovare va începe montarea noii tehnici „de laborator”. Prietenul nostru este încredințat că va ocupa funcția de care noi suntem interesați, pornind de la faptul că el se consideră experimentat, un specialist verificat, care tocmai a terminat un curs pentru următorul grad și următoarea funcție, dar, momentan nu s-au făcut scheme complete de personal și el nu poate acum să raporteze noii structuri.
În plan personal, schimbări nu sunt. „Prietenul” a subliniat încă o dată încrederea fermă de a colabora pe mai departe cu noi, luând în considerare totodată că noile condiții de muncă vor fi mult mai aspre. În jurul său, ambianța după întoarcerea din concediu este normală. El încă o dată și – a arătat disponibilitatea de a utiliza fiecare posibilitate pentru realizarea experimentelor care sunt de interes pentru noi, imediat – dacă situația în timpul turelor sale va permite acest lucru. Eu i – am atras atenția să clarifice cât mai repede posibil etapele concrete ale renovării și în special începutul formării noii structuri bugetare, pornind de la premisa că nouă ne trebuie timp ca să reacționăm și să ne pregătim…”
Pentru informațiile transmise în cursul anului 2008, reprezentanți ai puterii străine Ucraina i – au plătit inculpatului Z.P.M. suma de 5000 euro, pentru acesta și inculpatul A.F..
Din aceștia, Z.P.M. afirmă că lui Achim i-a dat suma de 1700 euro.
De altfel, între cei doi a avut loc o întâlnire în data de 16.12.2008, din care rezultă disponibilitatea lui A.F.de a continua sustragerea și furnizarea de informații din cadrul Ministerului Apărării, cost, vizând ocuparea unei noi funcții ce-i va conferi alte posibilități informative, probabil în cadrul Secției de cifrare, inclusiv prin noua modalitate arătată, de fotografiere cu ajutorul unei camere integrată într-un telefon mobil.
În acest sens, prezintă relevanță discuția purtată de cei doi la data menționată.
În ceea ce privește infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat, prevăzută de articolul 252 Cod penal, reținută în sarcina învinuiților F.M. și P.D., au rezultat următoarele împrejurări de fapt:
Învinuitul F.M. are gradul de locotenent-colonel ocupând funcția de șef birou Planificare și Conducere Sisteme de Comunicații iar din data de 01.11.2008, prin cumul, și funcția de Șef Secție Comunicații și Informatică, ambele în comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.
Învinuitul P.D. are gradul de căpitan ocupând funcția de șef al lui Comunicații și Informatică de Garnizoană, subordonat Batalionului 45 Comunicații și Informatică din cadrul Diviziei.
Centrul de Comunicații și Informatică de Garnizoană se subordona Secției de Comunicații și Informatică iar în cadrul Centrului își desfășura activitatea și inculpatul A.F., aflându-se în subordinea directă a învinuitului P.D..
În cursul lunii august 2008, învinuitul F.M. a redactat documentul militar „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei 1 Infanterie „Dacica””, clasificată „secret de stat”, nivel de secretizare „secret”.
În pofida faptului că marcajul existent pe documentul propriu-zis ce conținea referiri teoretice legate de aplicarea „Dispozițiunii”, era cel de „secret de serviciu”, o serie dintre înscrisurile anexă ale documentului ce conțineau modalitățile tehnice de implementare, erau clasificate „secret de stat”, nivel „secret”. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. S-87/2008 pentru aprobarea „Listei cuprinzând informațiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, specifice Ministerului Apărării și termenele de clasificare ale acestora”, capitol „B” punctele 35 și 36, respectiv „C”, punctele 70, 71, 72, 74 și 75, informațiile cuprinse în Dispozițiunea în cauză sunt clasificate „secret de stat”, nivel „strict secret” după caz „secret”. Totodată, sediul materiei în funcție de care sunt elaborate listele informațiilor clasificate „secret de stat” gestionate de instituții, în speță articolul 17 literele „c”, „d” și „e” din Legea nr. 182/2002 stipulează faptul că cifrul de stat, elementele criptologice , organizarea sistemelor de apărare a obiectivelor sau rețelelor de calculatoare speciale ori militare, precum și datele, schemele, programele referitoare la aceste rețele, intră în categoria informațiilor „secret de stat”.
În același sens, potrivit punctul de vedere exprimat de Ministerul Apărării Naționale prin adresa nr. C/826/10.04.2009 în referire la informațiile militare compromise, se arată faptul că documentele evidențiate la pozițiile 228-238 sunt clasificate secret de stat, nivel secret lor militare, concordante cu susținerile celor
Conform normelor și regulamente doi învinuiți în cursul urmăririi penale, după redactarea „Dispozițiunii” aceasta se transmitea de la Comandamentul Diviziei 1 Infanterie la Comandamentul Batalionului 45 Comunicații și Informatică, fiind în continuare transmisă la Centrul de Comunicații și Informatică. Toată această procedura necesita redactarea documentului pe suport de hârtie, cu respectarea normelor legale în materia protecției informațiilor clasificate, transfer urmat de o selecție a părților de interes efectuată la nivelul Comandamentului Batalionului 45 pentru Centrul de Comunicații.
Contrar celor enunțate anterior, învinuiții F.M. și P.D. au procedat după cum urmează:
„Dispozițiunea” împreună cu anexele aferente au fost întocmite de către învinuitul F.M. pe SIC-ul utilizat de acesta și au fost transmise pe un stick cu seria 2450-2260NS, neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate învinuitului P. D.
Acesta din urmă l-a transferat ulterior în luna august e pe stick-ul în cauză pe laptopul cu HDD 1656-676NS, de asemenea neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, fiind păstrată astfel până la data de 27.02.2009.
Transferul „Dispoziției de comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie „DACICA”, nu s-a realizat în baza ordinelor verbale sau scrise ale comandanților Diviziei I Infanterie sau Batalionului 45 Comunicații și Informatică.
La informațiile de pe laptopul și calculatorul căpitanului P.D. avea acces permanent neautorizat și inculpatul A.F., acesta procedând în timpul uneia din turele sale de serviciu la sustragerea documentului în cauză și a anexelor acestuia pe care ulterior le-a transmis inculpatului Z.P.M..
În textul dispoziției sunt prezentate principiile privind organizarea și realizarea sistemului de comunicații și informatică al Diviziei pe timp de pace, în situații de criză și la război, precum și elemente ale concepției de organizare a comunicațiilor radio de garnizoană a Statului Major General și Statului Major al Forțelor Terestre, , unele rețele radio ale Statului Major al Forțelor Aeriene, duce la compromiterea totală a concepției de organizare și realizare a sistemelor de comunicații în informatică în Armata României.
Datorită volumului de informații, caracterului și importanței documentelor sustrase, au fost aduse prejudicii întregului sistem de comunicații a Diviziei 1 Infanterie „Dacica” și a fost periclitată securitatea națională.
În concret, F.M. a încălcat, din culpă, prevederile articolelor 33 și 287 din HG 585/2002, articolelor 20 alineat 1 din PIC-1 și articolelor 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know” (necesității de a cunoaște) prin facilitarea accesului la informații a unei persoane neautorizate și nerespectând protecția informațiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.
În concret, P.D. a încălcat, din culpă, prevederile articolelor 33 și 287 din HG 585/2002, articolelor 20 alineat 1 din PIC-1 și articolelor 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know” (necesității de a cunoaște) prin facilitarea accesului la informații a unei persoane neautorizate și nerespectând protecția informațiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.
Cei doi învinuiți și – au nesocotit atribuțiile de serviciu în ceea ce privește păstrarea cu strictețe a secretului militar și de stat și în ceea ce privește metodologia de transmitere a unor astfel de documente pe cale ierarhică facilitând, prin atitudinea lor culpabilă, sustragerea unui documente secret de stat de către inculpatul A.F..
Așa cum rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, relativ la forma de vinovăție reținută în sarcina inculpaților și învinuiților arătăm următoarele:
În privința inculpatului Z.P.M. intenție directă prevăzând că prin transmiterea informațiilor militare clasificate către agenții puterii străine Ucraina va pune în pericol securitatea națională a României, rezultat pe care l-a urmărit având în vedere următoarele circumstanțe:
– cunoștea caracterul clasificat al documentelor sustrase de inculpatul A.F.;
– cunoștea calitățile de agenți ai puterii străine Ucraina a cetățenilor ucrainieni ce recepționau informațiile militare sustrase
– a acționat specializat prin utilizarea unor mijloace și metode specifice care au implicat:
recrutarea inculpatului Achim Florcel,
sprijinirea acestuia în cariera profesională;
coordonarea activităților ilicite de sustragere; punerea la dispoziție a mijloacelor tehnice necesare;
aplicarea unor măsuri de ascundere a activităților infracționale; remunerarea inculpatului A.F.;
– scopul săvârșirii infracțiunii l-au constituit avantajele financiare obținute din partea puterii străin Ucraina.
De asemenea, inculpatul A.F. a acționat cu intenție directă prevăzând că prin sustragerea și transmiterea informațiilor militare clasificate către inculpatul Z.P.M. în vederea retransmiterii lor către „o putere străină din spațiul ex-sovietic” (în speță un stat nealiat) precum și prin procurarea ori deținerea de astfel de date în același scop ilicit, va pune în pericol securitatea națională a României, rezultat pe care l – a urmărit având în vedere următoarele a circumstanțe:
– a acceptat ca recrutarea și coordonarea sa în activitatea infracțională să fie realizate de inculpatul Z.P.M.;
– și-a luat măsuri de precauție pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale de procurare, deținere, respectiv transmitere a informa
– activitățile infracționale enunțate au fost derulate în formă continuată pe o durată de timp îndelungată (2002-2009);
– autorizația de acces la informații clasificate de care beneficia inculpatul relevă cunoașterea de către acesta a prevederilor legale în materia protecției datelor clasificate, implicit a consecințelor generate în cazul diseminării lor neautorizate;
– mobilul săvârșirii infracțiunii l-au constituit avantajele financiare obținute din partea puterii străine prin intermediul lui Z.P.M..
În privința învinuitului F. M. acesta a acționat dintr-o culpă simplă neprevâzând că transmiterea unor documente militare clasificate către învinuitul P. D. prin nerespectarea procedurilor legale aplicabile pentru astfel de acțiuni, respectiv înregistrarea acestora pe suporți de memorie neacreditați pentru lucrul cu documente secrete, va conduce la sustragerea și compromiterea lor față de persoane neautorizate.
Având în vedere pregătirea militară, funcția deținută, experiența profesională și de viață, precum și abilitățile specifice această consecință trebuia și putea să fie prevăzută de învinuit.
Învinuitul P.D. a acționat de asemenea dintr-o culpă simplă neprevăzând că înregistrarea unor documente militare clasificate întocmite de către învinuitul F.M. pe un suport de memorie externă, transferarea acestora în memoria unui sistem informatic neacreditat pentru lucrul cu documente secrete și permiterea accesului neautorizat inculpatului A.F. la calculatorul în cauză va conduce la sustragerea și compromiterea informațiilor în cauză. Având în vedere pregătirea militară, funcția deținută, experiența profesională, abilități specifice această consecință trebuia și putea să fie prevăzută de învinuit.
Urmările imediate produse, respectiv atingerile aduse securității naționale a României ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de „trădare prin transmitere de secrete”, „spionaj”, „neglijență în păstrarea secretului de stat”, prevăzute de articolele 157, 159 și 252 Cod penal, stabilite prin coroborarea tuturor informărilor transmise de Ministerul Apărării Naționale în cauză sunt:
– „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie „DACICA” , clasificată „SECRET”, a fost compromisă în totalitate.
Având în vedere că, în textul dispoziției sunt prezentate principiile privind organizarea și realizarea sistemului de comunicații și informatică al D.1.I. pe timp de pace, în situații de război, elemente ale concepției de organizare a comunicațiilor radio de garnizoană ale Statului Major General, Statului Major al Forțelor Terestre și unele rețele ale Statului Major al Forțelor Aeriene, s-a produs implicit și compromiterea parțială a Dispoziției de Comunicații și Informatică a Statului Major al forțelor Terestre, a unei părți importante din Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Statului Major General, respectiv a concepției de organizare și realizare a sistemelor de comunicații și informatică în Armata României.
– compromiterea datelor referitoare la rețelelor, indicativele funcțiilor, tabelele de codificare – decodificare, tabelele cu parole, frecvențe și indicative de rezervă, programul verificării legăturii, programul trecerii de pe frecvența de zi pe cea de noapte, etc. duc la compromiterea întregului sistem de comunicații radio al Diviziei 1 Infanterie;
– prin compromiterea adreselor de IP ale unor routere din o rețea informatică aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost create vulnerabilități ce au generat posibilitatea efectuării unor atacuri informatice;
– compromiterea informațiilor marcate secret de stat, secret de serviciu, „nesecret” ori nemarcate cu conținut militar sunt de natură s ă aducă prejudicii securității naționale și prejudicii Ministerului Apărării Naționale, urmând a avea în vedere și împrejurarea constatată de minister potrivit căreia nivelul de cla atribuit unora dintre documentele sustrase a fost subevaluat.
Prin divulgarea neautorizată a acestor informații clasificate în afara cadrului instituțional al Ministerului Apărării Naționale, au fost aduse prejudicii securității naționale prin :
– afectarea capacității de conducere în secret a structurilor de comandă și control de la nivelul Diviziei 1 Infanterie „DACICA”, Statului Major al forțelor Terestre, ca eșalon superior, precum și de la nivelul Statului Major General;
– diminuarea spectrului electromagnetic la dispoziția Armatei României, prin divulgarea frecvențelor de lucru în gama undelor scurte, care sunt unice pe teritoriul țării;
– alocarea unor importante resurse umane și materiale necesare aplicării surilor pentru limitarea efectelor produse ca urmare a pierderii confidențialității rețelelor radio, reorganizării sistemelor de conducere în secret și refacerii concepției privind organizarea și realizarea sistemelor sistemelor de comunicații și informatică din poziția pentru Comunicații și Informatică a Statului Major General;
– crearea unor vulnerabilități în sistemul de apărare al țării.
ÎN DREPT
Fapta inculpatului A.F., care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, începând cu anul 2002 și până în luna februarie 2009, a transmis documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului prin intermediul inculpatului Z.P.M., în favoarea reprezentanților puterii străine Ucraina sau, după caz, a procurat ori deținut în același scop infracțional documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
– trădare prin transmitere de secrete prevăzută de articolul 157 alineatele 1 și 2 din Codul Penal – cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal.
Fapta inculpatului Z.P.M. cetățean bulgar, care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, începând cu anul 2002 și până la data de 05.07.2008, a primit de la inculpatul A.F.și a transmis documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să să pericliteze siguranța statului de la același inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
– spionaj prevăzută de articolul 159 raportat la articolul 157 alineatele 1 și 2 din Codul Penal
– cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal,
– cu aplicarea articolului 172 alineatul 2 din Codul Penal.
Fapta învinuiților F. M. și P.D., care, din neglijență, au încălcat normele legale privind lucrul cu documente secret de stat și prin aceasta au permis sustragerea de către inculpatul A.F. a documentului « Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei 1 Infanterie „Dacica” clasificat „secret de stat”, nivel „secret”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de :
– neglijență în păstrarea secretului de stat, prevăzută de art. 252 din Codul Penal.
Cauza urmează a fi disjunsă în vederea continuării cercetărilor față de învinuiții militari ………..pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea secretului de stat prevăzută de articolul 252 din Codul penal.
Această disjungere se impune deoarece se efectuează cercetări față de numeroși învinuiți și făptuitori militari pentru încălcări ale atribuțiilor de serviciu în materia protecției informațiilor clasificate, fiind vorba de infracțiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu.
Până la acest moment al cercetărilor, au rezultat probe și indicii temeinice care au permis începerea urmăririi penale față de un număr de patru învinuiți, cadre militare dar și indicii că la comiterea faptei penale au avut contribuție culpabilă și alți doi făptuitori.
Un argument suplimentar pentru a se dispune la acest moment disjungerea cauzei este dat și de faptul că s-au efectuat cercetări față de doi inculpați aflați în stare de arest preventiv timp de patru luni, iar pentru a se îndeplini cerința sesizării instanței în interiorul termenului legal de șase luni apreciem că probatoriul este complet doar pentru cei doi inculpați, respectiv pentru pentru alți doi învinuiți.
Analizând noul cadru procesual din perspectiva normelor de competență după calitatea persoanei se constată că cercetările vor fi continuate pentru infracțiuni săvârșite doar de către învinuiți și făptuitori militari în legătură cu îndatoririle de serviciu către Parchetul Militar competent.
Având în vedere că se impune continuarea cercetărilor față de un făptuitor cu gradul de general maior, în cauză sunt incidente prevederile art. 29 lit. „d” din C.pr. pen., împrejurare față de care cauza nou formată urmează a fi declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare.
DATE SUPLIMENTARE DESPRE INCULPAȚI ȘI ÎNVINUIȚI
Inculpatul A.F. este în vârstă de 40 ani, a absolvit studii superioare iar din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Față de inculpat a fost începută urmărirea penală la data de 26.02.2009 și a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de 28.02.2009.
Inculpatul a fost reținut 24 ore la data de 28.02.2009 și arestat preventiv conform mandatului de arestare nr. 2/28.02.2009 al Curții de Apel București, pe o durată de 29 zile.
Măsura arestării preventive a fost prelungită succesiv de către instanța de judecată până la data de 25.06.2009 inclusiv.
Inculpatul Z.P.M. este în vârstă de 47 ani, a absolvit studii superioare iar din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Față de inculpat a fost începută urmărirea penală la data de 26.02.2009 și a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de 28.02.2009.
Inculpatul a fost reținut 24 ore la data de 28.02.2009 și arestat preventiv conform mandatului de arestare numărul 3/28.02.2009 al Curții de Apel București pe o durată de 29 zile.
Măsura arestării preventive a fost prelungită succesiv de către instanța de judecată până la data de 26.06.2009 inclusiv.
Învinuitul F.M. este în vârstă de 49 ani, a absolvit studii superioare iar din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cuantecedente penale.
Învinuitul P. D. este în vârstă de 34 ani, a absolvit studii superioare iar din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Față de cei doi învinuiți a fost începută urmărirea penală prin rezoluțiile din data de 30.04.2009 și urmează a fi pusă mișcare acțiunea penală
Având în vedere cele expuse, în temeiul articolului 262 punctul 1 litera a și b din C.pr.pen. și art. 38 din C.pr.pen., art. 45 alineat 1 din C.pr.pen. raportatla art. 42 din c. p. p., cu aplicarea prevederilor art. 29 lit. d din c. p. p.
DISPUN
1. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților
– A.F. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de :
– articolul 157 alineatele 1 și 2 din Codul Penal cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal
– Z.P.M. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de:
articolul 159 raportat la articolul 157 alineatele 1 și 2 din Codul Penal
cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din Codul Penal
cu aplicarea articolului 172 alineatul 2 din Codul Penal
2. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților
– F.M., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de articolul 252 din Codul penal
– P.D., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de articolul 252 din Codul penal.
3. Disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație – Secția Parchetelor Militare, în vederea efectuării de cercetări față de învinuiții militari …….pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea secretului de stat prevăzută de articolul 252 din Codul penal.
În temeiul art. 264 din c.p.p. dosarul cauzei se înaintează Curții de Apel București urmând a fi citați :
PROCUROR
În baza art. 195 coroborat cu art. 196 Cod procedură penală îndreaptă eroarea materială strecurată în dispozitivul Sentinței penale nr. 189 din data de 18 iunie 2010, în sensul că, pe lângă confiscarea dispusă în baza art. 118 lit. e Cod procedură penală, dispune, în temeiul art. 118 lit. b Cod Penal, confiscarea specială și a următoarelor bunuri folosite la comiterea infracțiunilor:
– memory stick „APACER”; memory stick de culoare neagră, KINGSTON”; CD marca XENION, inscripționat „STRONG + VISIO”; HDD- marca MAXTOR, seria 106 TKSE; memory stick, marca „OUTDOOR„, laptop „ASUS” model A 2500 L, seria SN 46NP013683; memory stick, culoare argintie, marca TRANSCEND, seria JFV 85, capacitate 8 GB; memory stIck, culoare neagră, marca SAMSUNG, inscripționat „STROY CONSULT” capacitatea 1 GB; memory stick, culoare argintie, marca SAN DISK; un dispozitiv de culoare neagră, având conector USB, purtând inscripția MEDIUM; HDD, marca MAXTOR Y47S43YE, telefon mobil marca SIEMENS S 55; dispozitiv de tip PDA. marca ASUS.
Prezenta încheiere face parte integrantă din cuprinsul Sentinței penale nr. 189/18.VI. 2010-06-30, pronunțată de această instanță. Cu drept de recurs. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2010.
Definitivă, prin Decizie penală nr. 4489 din 13.12.2010, pronunțată în dosarul nr. 5797/2/2009 al ICCJ, Secția
COMENTARIU
& 1. Activități derulate în exclusivitate de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale
Ofițerii S.R.I., care au devenit în cursul procesului penal martorii cu identitate protejată “Viorel” și “George”, au relaționat, sub identitate personală și profesională acoperită, cu inculpatul Z.P.M., primul începând din data de 29.03. 2005, iar cel de – al doilea din data de 03.04.2007, dată fiind împrejurarea că S.R.I., fără a cunoaște activitatea infracțională a inculpatului, deținea unele indicii privind posibilitatea existenței unor conexiuni stabilite de Z.P.M. cu exponenți ai unor servicii de informații străine.
Lucrătorii de informații aflați în activitate sub acoperire au stabilit, cu prilejul discuțiilor purtate cu viitorul inculpat Z.P.M., următoarele elemente:
modalitățile de recrutare concrete prin care l-a capacitat, prin cointeresare materială, pe inculpatul – militar activ – A. F., în scopul sustragerii de informații cu caracter militar,
informații despre modalitățile de menținere de către inculpatul Z.P.M. a legăturilor clandestine cu reprezentanții puterii străine U., prin aplicarea unor proceduri contrainformative severe destinate conspirării/disimulării interesului acesteia de a obține astfel de date.
In cadrul contactelor dintre ofițerii S.R.I. și viitorul inculpat Z.P.M. cei dintâi au primit materiale olografe conținând sinteze geopolitice pentru țări din spațiul ex-sovietic bazate în general pe date publice și în unele cazuri pe opinii personale, care, ulterior dispunerii începerii urmăririi penale în cauză, au fost supuse unui examen criminalistic grafoscopic, din raportul de constatare tehnico științifică nr. 32/27.04.2009, rezultând că toate materialele olografe descrise supra și anexate la dosarul cauzei au fost scrise de inculpatul Z. P. M.
La un moment ulterior, respectiv la data de 19.06.2008, apreciat ca oportun din punct de vedere al desfășurării activităților informative operative, ofițerii S.R.I., care au devenit în cursul procesului penal martorii cu identitate protejată “Viorel” și “George”, și – au declinat calitatea de ofițeri activi, prezentând legitimația și insigna de serviciu, după care au urmat întâlniri succesive cu Z. P. M., în datele de 19.06., 03.07., respectiv 05.07.2008, acesta a relatat treptat o multitudine de aspecte referitoare la activitatea sa de natură infracțională, prilej cu care au rezultat următoarele aspecte:
că are în legătură 4 (patru) surse umane care îi oferă informații pe care le transmite agenților puterii străine U., descriind sistemul său de legătură informatică criptată cu reprezentanții acestui stat. Ulterior, susține că în fapt o singură sursă este activă, aceasta oferindu-i informații cu caracter militar, clasificate „secrete” și „secrete de stat”,
o serie de aspecte privind modus operandi folosit pentru sustragerea informațiilor militare de către sursa „K1”, precum și despre identitatea cetățenilor din U., ce preluau documentele în cauză,
identitatea și locul de muncă al sursei „K1”, ca fiind A.F., devoalată la data de 27.04.2009, când Z. P. M. a oferit ofițerului S.R.I., martorul cu identitate protejată „George” o carte de vizită pe spatele căreia menționase olograf numele și locul de muncă anterior al viitorul inculpat A.F.
Raportul de constatare tehnico științifică nr. 32/27.04.2009, realizat după momentul începerii urmăririi penale în cauză a concluzionat că mențiunea olografă „A. F. Br. A. nt. 29 – Alexandria” aflată pe cartea de vizită anexată la dosarul cauzei a fost scrisă de inculpatul Z. P. M.
monitorizarea întâlnirii dintre Z. P. M. și A.F., din data de 16.02.2009, când A.F. i – a remis cetățeanului bulgar un memory-stick marca „Apacer” conținând documente militare între care și „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie” aflată în vigoare, precum și anexele acesteia, înscrisuri clasificate secret de stat nivel “secret” și “secret de serviciu”, care, imediat după preluare a fost predate de Z. P. M. ofițerilor S. R. I.
Mediul de stocare arătat supra a însoțit sesizarea Serviciului Român de Informaţii transmisă organelor de urmărire penală, la 24.02.2009, în regim de document clasificat secret de stat.
& 2. Sesizarea organelor de urmărire penală și declanșarea cercetărilor
Serviciul Român de Informaţii a transmis organelor de urmărire penală, la 24.02.2009, sesizarea (comunicarea) realizată în regim de document clasificat secret de stat, obiectivată în Procesul – verbal de sesizare din oficiu din 26.02.2009, ceea ce a reprezentat sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală, conform prevederilor art. 224 din c. p. p. au declanşat cercetări faţă de inculpatul A. F., sub aspectul comiterii infracţiunii de trădare prin transmiterea de secrete şi față de inculpatul, cetățean bulgar, Z. P. M., sub aspectul săvârșirii infracţiunii de spionaj.
& 3. Activități de administrarea probatoriului și transformarea informațiilor obținute anterior începerii urmăririi penale în probe
3.1. Depistarea inculpatului A.F. în data de 27.02.2009, și efectuarea percheziţiei corporale asupra acestuia, ocazie cu care a fost găsit un memory stick de culoare neagră, marca KINGSTON de capacitate 2 GB, cu seria DTYLB/2GB, CH3516600 CHINA, 04226398DOOLF5V. Mediul de stocare în cauză conţine informaţii cu caracter militar, atât în fişierele existente cât şi în cele recuperate.
3.2. În cursul zilei de 27.02.2009, a fost efectuată o percheziţie domicilară la locuinţa inculpatului A. F. în cadrul căreia au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 16.03.2009
3.3. În data de 27.02.2009 a fost efectuată o percheziţie domiciliară şi la locuinţa inculpatului Z. P. M., în cadrul căreia au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform aceluiaşi Raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 16.03.200
– pe hard-disck-ul marca „Hitachi” cu seria BH48KNNK, componentă a lap-topului marca ASUS model A2500L, seria SN 46NP013683, având sistemul de operare instalat la data de 25.05.2005 (n.n.: importanţa probatorie a momentului instalării sistemului de operare este semnificativă întrucât doar după această dată poate fi auditat mediul informatic în cauză), în memoria nevolatilă a acestui mediu informatic au fost identificate sau recuperate un număr total de 193 titluri de documente conţinând referiri la Ministerul Apărării Naţionale. Cu titlu exemplificativ, între acestea a putut fi vizualizat, respectiv tipărit fişierul cu denumirea „Dom diag si atr cdm D1I-Doc final.doc” corespunzător documentului militar „Domeniile de activitate, diagrama de relaţii şi atribuţiile Comandamentului Diviziei 1 Infanterie” având 184 de pagini (vol. IX al cauzei).
Acest document a fost regăsit în evidenţele Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, conform procesului verbal din 27.02.2009 transcris în registrul unic nr. B/64/2008 al unităţii militare în cauză.
Titlurile documentelor cu caracter militar atestă faptul că ele au fost create şi modificate în marea lor majoritate în perioada ianuarie-martie 2008, dar şi în cursul anilor 2006-2007.
– un memory stick, de culoare argintie, marca TRANSCEND, cu seria JFV85, capacitate 8 GB. Acest mediu de stocare informatic nu conţine documente cu caracter militar. A fost identificat un fişier executabil „Otp. Exe” care împreună cu alte fişiere Otp formează un program de criptare. Au fost totodată regăsite şi fişiere de tipul „snd” sau „rcv” ce reprezintă chie de criptare – decriptare folosite de programul executabil „Otp.exe”. Prin termenul de criptare, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române se înţelege „procesul de codificare a informaţiei astfel încât să poată fi înţeleasă doar de persoanele autorizate”.
Concluzionând, se poate afirma că programul informatic existent pe acest mediu de stocare putea fi utilizat de inculpatul Zikolov Petăr Marinov în vederea criptării informaţiilor militare sustrase de inculpatul A.F. în vederea transmiterii lor către reprezentanţii puterii străine Ucraina în realizarea necesităţilor de conspirare a activităţilor infracţionale.
– un memory stick, de culoare neagră, marca SAMSUNG, inscripţionat STROY CONSULT, capacitate 1 GB, seria S80515. Deşi nu au fost regăsite fişiere active, de pe acest mediu de stocare s-au putut recupera fişiere şterse ce conţin informaţii militare ce poartă marcajele „nesecret”, după caz „secret de serviciu”. Au fost recuperate un număr de 42 de documente cu caracter militar, create şi modificate în intervalul lunilor februarie-martie-aprilie-iunie 2008 (vol. X al cauzei). - un memory stick marca SAN DISK, seria 200529396, capacitate 256 MB. Prin recuperarea fişiereleor şterse sau prin extragerea fragmentelor de text, acolo unde refacerea în întregime nu a fost posibilă, s-a evidenţiat existenţa unor informaţii militare în documente editate în limba română, în documente editate în limba ucraineană cu referiri la activităţi militare (traduceri ale unor documente editate anterior în limba română), precum şi documente Excell în limba română a căror denumire a fost modificată în limba ucraineană. Cu titlu exemplificativ arătăm că a putut fi vizualizat un astfel de document recuperat având 256 de pagini. Documentele menţionate au fost create şi modificate în perioada anilor 2005, 2006 şi 2007 (partea a doua, vol. XI al cauzei)
După dispunerea începerii urmăririi penale în cauză
3.4. Constatările tehnico-ştiinţifice informatice realizate asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpaţi cu ocazia activităţilor procedurale din data de 27.02.2009 precum şi asupra stick-ului „Apacer”, remis de A.F. inculpatului Z.P.M., la data de 16.02.2009
a) Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 11050665 din 28.02.2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate (n.n.: în continuare I.T.A.) privind memory stick – ul „APACER”
b) Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică numărul 1067070 din 17.03.2009 al I.T.A.: au fost identificate informaţii miliare stocate, active sau şterse şi recuperate prin programe informatice specializate (aplicaţii informatice de tipul En Case Forensic, FTK Imager, Forensic Toolkit, FREDL, ş.a.), după cum urmează:
c) Raport de constatare-tehnico- ştiinţifică informatică nr. 1067094 din data de 14.04.2009, realizat de I.T.A., care a avut drept obiectiv corelarea din punct de vedere informatic a circulaţiei/conectării mediilor de stocare de tip memory stick sau a informaţiilor cu caracter miliar între unităţile de calculator ale inculpaţilor A.F. şi Z. P. M.
3.5. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică (grafică) nr. 32 din 27.04. 2009 , conform concluziilor căruia menţiunea olografă „A.F. Br. A. nt. 29 – Alexandria” aflată pe cartea de vizită anexată la dosarul cauzei a fost scrisă de inculpatul Z. P. M.
3.6. Din perspectiva rapoartelor de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză se impune să precizăm și faptul că terminalul de telefonie mobilă marca Siemens model S55, cod IMEI 353184001658272, având în componență cartela SIM cu seria 8938003990224187460F a fost utilizat prin conectare la lap-top-ul marca ASUS, ambele aflate în posesia inculpatului Z. P. M. pentru a fi utilizat ca un ansamblu transmitere a datelor informatice în formă criptată către puterea străină Ucraina.
Conform celor constatate de către specialiștii în domeniul informatic, în lap-top-ul examinat se află instalată aplicația Siemens data swit, driver compatibil conectării cu terminalul de telefonie mobilă menționat, astfel încât se poate realiza o conexiune la internet, asigurată prin programele speciale de criptare-decriptare.
Concluziile rapoartelor de constatare se coroborează cu datele transmise de operatorul de telefonie mobile Orange România S.A. în baza autorizației nr. 1/2009 a Curții de Apel București, emisă în conformitate cu prevederile art. 16 ale Legii nr. 298/2008.
Conform acestor date, terminalul mobil în cauză a fost utilizat cu numărul de telefon ucrainean +380675063407, fiind purtate o serie comunicări.
CAUZĂ PENALĂ AVÂND CA OBIECT DIVULGAREA INFORMAȚIILOR MILITARE
14. ORDONANȚĂ
Anul 2007, luna august, ziua 15
procuror în cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală;
Examinând lucrările din dosarul nr. 51/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura centrală, privind pe:
1) inculpatul P.I., cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41/2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33/a Cod penal;
2) învinuitul I.M., cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41/2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.;
3) învinuitul E.GH., cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41/2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.;
4) învinuitul G.M., cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41/2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.;
5) învinuitul O.S., cercetat pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41/2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.;
C O N S T A T:
Partea I. Considerații introductive
Capitolul I. Precizări prealabile
Prezența unor structuri ale Ministerului Apărării Naționale în teatre de operațiuni militare din străinătate.
Începând din anul 2002 România a participat cu forțe și mijloace din Ministerul Apărării Naționale la operația „Enduring Freedom” din Afganistan în conformitate cu prevederile Hotărârilor Parlamentului României nr. 21/2001; nr. 15/2002 și nr. 1/2003, precum și a prevederilor Legii nr. 45/1994 – Legea apărării naționale – filele 73-85, vol. 1.
Din actul de sesizare, fila 3, vol. I a reieșit că din conținutul CD-ului ajuns în mediul jurnalistic (proba nr. 4) rezultă că documentele cu caracter militar existente au fost elaborate în cadrul batalionului 812 Infanterie (UM 02110 Bistrița Năsăud) și a batalionului 151 Infanterie (UM 01564 Iași) pe timpul dislocării în teatrul de operații Afganistan, în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003, precum și unele documente aflate în evidența UM 01270 Focșani.
Batalionul 812 Infanterie (UM 02110 Bistrița Năsăud) „Șoimii Carpaților” a fost dislocat în Afganistan în perioada 15 decembrie 2002 – iulie 2003, iar în perioada iulie 2003 – 15 ianuarie 2004 a preluat și continuat misiunea batalionul 151 Infanterie (UM 01564 Iași) „Lupii Negrii” – filele 104, vol. CDC și filele 241-243, vol. II, când misiunile contingentului românesc din teatrul de operațiuni din Afganistan au fost preluate de Batalionul 280 Infanterie – fila 241, vol. II (a se vedea și declarația martorului colonel S.D.– filele 307, vol. X).
In cadrul forțelor multinaționale de coaliție angajate în misiunea „Enduring Freedom”, în Afganistan se aflau dislocate în aceeași perioadă și structuri ale armatei SUA cu care eșaloanele armatei României se aflau în situația de parteneriat strategic, conlucrare și cooperare în misiuni militare punctuale și în raporturi militare, context în care, în mod firesc, exista și un schimb biunivoc de informații.
Targhetul misiunii „Enduring Freedom” îl reprezintă combaterea terorismului internațional pe teritoriul Afganistanului.
In perioada cât a executat misiunea în Afganistan (decembrie 2002 – iulie 2003), Batalionul 812 infanterie „Șoimii Carpaților” s-a subordonat din punct de vedere operativ Bg. 1 TF Devil din structura U.S. Army, care a asigurat controlul și conlucrarea operativă a eșalonului românesc – filele 176, vol. CDC.
Regimul juridic al informațiilor de natură militară create și manipulate de eșaloanele militare românești în Afganistan.
Lucrul cu documentele clasificate de natură militară derulat de structurile militare românești dislocate în Afganistan în perioada 2002 – 2004 a fost reglementat de următoarele acte normative: Legea nr. 182/2002; HG nr. 585/2002; HG nr. 781/2002; HG nr. 353/2002; precum și de ordine ale ministrului apărării naționale: MS – 159/2002 pentru aprobarea „P.I.C. – 1 Norme privind protecția informațiilor clasificate în Armata României”; MS – 37/2003 pentru aprobarea P.I.C. – 2 ghid de clasificare a informațiilor în Armata României; MS – 129/2003 pentru aprobarea P.I.C. Norme privind protecția informațiilor clasificate în sistemele informatice și de comunicații – INFOSEC în Armata României – filele 75, 86-155, 191-195, vol. I.
In perioada decembrie 2002 – iulie 2003 Bg 1 TF Devil din US Army a transmis B 812 I „Șoimii Carpaților” ordine de operații și alte documente de informare necesare luptei împotriva terorismului – filele 172-173, vol. CDC.
Regimul juridic al acestor informații clasificate de natură militară este reglementat de prevederile Legii nr. 128/1995 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecție a informațiilor militare secrete de stat, în care se menționează la art. 1 A „Informațiile militare secrete de stat, furnizate direct sau indirect de către una din părți celeilalte părți ori unui ofițer sau reprezentant al uneia dintre părți, vor fi protejate în conformitate cu legile și reglementările fiecărei părți, și cu prevederile prezentului acord” – filele 156-161, vol. I.
Prevederi legale privind informațiile clasificate în România.
Protecția informațiilor clasificate de orice natură – militară ori civilă – este reglementată prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecția informațiilor clasificate în România; HG nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.
Ansamblul normativ privind protecția informațiilor clasificate este în strânsă corelație cu prevederile altor acte normative, cum ar fi, de pildă, Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României (art. 2, alin. 2, art. 3 lit. e, art. 19 alin. 1), dar și ale Codului penal (art. 169 C.p.).
Din sediul materiei privind protecția informațiilor clasificate reținem următoarele:
definirea termenului de informații clasificate (art. 15 din Legea nr. 182/2002);
că în categoria informațiilor secrete de stat, printre altele, sunt cuprinse: planurile, precum și dispozitivele militare efectivele și misiunile forțelor angajate (art. 17 lit. b din Legea nr. 182/2002); hărțile, planurile topografice, termogramele și înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conținut sau obiective clasificate secrete de stat (art. 17 lit. h);
că M.Ap.N. ….. stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii (art. 25 alin. 2);
răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului unității sau instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz (art. 37 alin. 2 din Legea nr. 182/2002);
– semnificația noțiunii de document clasificat, în care se include orice suport material inclusiv mediile de stocare a suporturilor informatice (deci și CD-uri ori HDD-uri); a celei de incident de securitate, de informație clasificată …., de marcare a nivelului și clasei de secretizare (art. 3 din HG nr. 585/2002);
– că informațiile vor fi clasificate numai în cazul în care se impune protecția acestora, iar nivelurile de secretizare și termenele de clasificare subzistă atât timp cât dezvăluirea sau diseminarea lor neautorizată ar putea prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică sau interesele persoanelor juridice de drept public sau privat (art. 17 alin. 1 din HG nr. 585/2002);
– condițiile de declasificare și trecerea informațiilor clasificate la nivel inferior de secretizare (art. 19, 20 din HG nr. 585/2002), și împrejurarea că informațiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt compromise sau iremediabil pierdute vor fi declasificate (art. 23 din HG nr. 585/2002);
– că accesul la informațiile clasificate este permis numai persoanelor care dețin certificat de securitate (art. 33 din HG 585/2002);
– regulile generale privind evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, transmiterea informațiilor clasificate (art. 40, 41, 45, 46, 73, 77 din HG 585/2002);
– că protecția informațiilor secrete de stat reprezintă o obligație ce revine tuturor persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia lor (art. 83 din HG nr. 185/2002 și art. 16 din Legea nr. 182/2002);
Interpretarea gramaticală și juridică a textelor sus arătate conduce la concluzia că numai persoanele care sunt autorizate în condițiile art. 28 din Legea nr. 182/2002 au obligația de a asigura protecția informațiilor secrete de stat, oricărei alte persoane neincumbându-i o astfel de obligație. Mutatis mutandis, dacă o persoană neautorizată potrivit legii intră – indiferent de modalitate – în posesia unor informații secrete de stat, aceasta nu are vreo obligație de protejare a acestora, iar dacă le deține fără drept, sustrage, divulgă, alterează sau distruge neautorizat săvârșește contravenția prevăzută de art. 338 alin. 1 lit. a din HG nr. 585/2002.
Există totuși o restrângere în ce privește informațiile din domeniul apărării naționale, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii, în sensul că astfel de informații sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, respectiv că informațiile clasificate din domeniul apărării naționale nu pot constitui informații de interes public, așa cum sunt acestea definite de art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 (art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 544/2001). Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a unor astfel de informații revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.
Restrângerea existentă, în ce privește exceptarea de la interesul public a informațiilor clasificate din domeniul apărării naționale, nu vizează și nici nu poate viza activitățile neglijente, incompetente sau fapte intenționate ce rezultă din gestionarea și protecția lor de către instituțiile și persoanele responsabile (autorizate), cum ar fi de pildă scurgerea lor din zone în care sunt ocrotite (mediu militar) în zona în care nu mai există vreo obligație de protecție a lor (mediul civil), ceea ce reprezintă indubitabil informație de interes public. Tocmai prin această delimitare univocă, clară și precisă, ansamblul normativ existent – intern (Legea nr. 182/2002, HG nr. 585/2002, Legea nr. 51/1991 și Legea nr. 544/2001) și european (practica CEDO în materie) face distincție, în ce privește informațiile clasificate, între ceea ce este exclus interesului public și ceea ce este de interes public.
In esență, o persoană neautorizată în legătură cu informații clasificate din domeniul apărării naționale, în această categorie înscriindu-se desigur și un jurnalist, nu are nici un fel de obligație de a le proteja, dar nici nu are dreptul de a le face publice, ci numai îndrituirea de a releva în mod public deficiențele, disfuncționalitățile, neglijențele, incompetența sau intenția ilicită penal ori contravențional referitoare la modul de gestionare și protecție a acestora;
– obligația conducătorului unității care gestionează informații secrete de stat de a sesiza despre incidentele de securitate și riscurile la adresa informațiilor secrete de stat (art. 86 lit. s), de a dispune efectuarea de cercetări și de a sesiza organele de urmărire penală (art. 86 lit. t din HG nr. 585/2002);
– că în situația în care informațiile clasificate au fost accesate de persoane neautorizate, acestea vor fi instruite pentru a preveni producerea de eventuale prejudicii (art. 90 alin. 2) și că în cazul săvârșirii de infracțiuni la protecția secretului de stat, unitățile deținătoare au obligația de a sesiza organele de urmărire penală și de a pune la dispoziția acestora datele și materialele necesare probării faptelor (art. 90 alin. 3 din HG nr. 585/2002);
– modalitățile și măsurile de protecție a informațiilor clasificate care se prezintă în format electronic, manipularea și controlul mediilor de stocare a informațiilor clasificate în format electronic, securitatea calculatoarelor personale (art. 237, 294, 331, 333 din HG nr. 585/2002);
– că reprezintă contravenții la normele privind protecția informațiilor clasificate, între altele, și:
– deținerea fără drept
– sustragerea
– divulgarea
– alterarea sau distrugerea neautorizată a informațiilor secrete de stat (art. 338 lit. a din HG nr. 585/2002).
Codul penal al României, Partea specială, titlul I „ Infracțiuni contra siguranței statului”, în art. 169 încriminează drept infracțiune:
– divulgarea unor documente sau date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța statului (alin 1);
– deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța statului (alin. 2);
– deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a altor documente în vederea divulgării, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța statului (alin. 3);
– oricare din faptele de mai sus săvârșite de orice altă persoană (alin 4).
Obiectul material atât al contravenției prev. de art. 338 lit. a din HG nr. 582/2002, indiferent de varianta normativă cât și al infracțiunii prev. de art. 169 din C.p., (mai puțin în una din variantele normative prev. de art. 169 alin. 1 teza a II-a C.p.; de art. 169 alin. 3 și în una din ipotezele corespunzătoare art. 169 alin. 3, din alin. 4 C.p. îl constituie informațiile secrete de stat, cu precizarea că noțiunea de „secret de stat” a fost înlocuită cu sintagma „informații secrete de stat”, potrivit art. 44 alin. 2 din Legea nr. 182/2002, începând cu data de 12.06.2002.
Subiect activ atât al contravenției în discuție, cât și al infracțiunii sus arătate, poate să fie orice persoană (subiect necircumstanțiat), cu excepția art. 169 alin. 1 din C.p., în care subiectul este calificat, putând fi doar persoana care cunoaște informațiile secrete de stat datorită atribuțiilor de serviciu.
Actul exterior de conduită, ca și element component al laturii obiective, exprimat prin verbum regens, coincide la contravenție și la infracțiune în două din variantele normative, respectiv în variantele de „divulgare” și „deținere”.
In cazul variantei „deținere”, adică a avea în posesie și la dispoziția exclusivă, indiferent cu ce titlu, actul material trebuie să fie realizat în afara îndatoririlor de serviciu, pentru ca fapta să constituie infracțiunea prev. de art. 169 alin. 2 sau 169 alin. 4 din C.p.
Diferențierea dintre fapta de deținere încriminată ca și contravenție și cea încriminată ca și infracțiune constă în cerința esențială instituită pentru împlinirea laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 169 alin. 2 sau 169 alin. 4, și anume că respectiva faptă (deținerea) să fie de natură să pună în pericol siguranța statului.
Potrivit art. 15 lit. d din Legea nr. 182/2002 informații secrete de stat sunt acelea care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.
In afară de împrejurarea că se observă o necorelare și o nearmonizare a unor texte din actele normative în vigoare, în sensul că în Codul penal se operează cu sintagme (siguranța statului), în timp ce în alte legi (legea privind informațiile clasificate) cu altele (siguranța națională, securitatea națională) neexplicate noțional în cuprinsul lor sau a altor legi (de pildă, Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României în care se utilizează și definește în exclusivitate sintagma „siguranța națională”), este cert că pentru a constitui infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 din C.p., deținerea de informații secrete de stat trebuie să fie de natură să pună în pericol siguranța statului, constituind o infracțiune formală sau de pericol (creează doar o stare de pericol, fără a fi necesar însă că această virtualitate să se transforme în realitate).
A fi de natură să pună în pericol siguranța națională presupune să se constate posibilitatea reală, rezultând din ansamblul împrejurărilor de fapt că informațiile secrete deținute să poată fi folosite sau chiar folosite împotriva a ceea ce înseamnă, siguranța națională (art. 1 din Legea nr. 51/1991).
Dacă această cerință nu este îndeplinită, deținerea de informații secrete de stat poate constitui, eventual, contravenția prev. de art. 338 alin. 1 lit. a din HG nr. 585/2002.
Pe de altă parte, subiect activ al infracțiunii sus arătate(art. 169 alin. 4 din C.p.) poate să fie doar o persoană care este autorizată să emită, să gestioneze sau intră în posesia informațiilor clasificate. Această circumstanțiere (subiect calificat) rezultă din corelarea interpretativă judiciar a prev. art. 16 din Legea nr. 182/2002 și art. 83 din HG nr. 182/2002 cu prevederile art. 169 alin. 4 din C.p. Prevederile susmenționate din Legea informațiilor clasificate, adoptată ulterior prevederilor art. 169 alin. 4 din C.p. care fac trimitere implicită la legea ce reglementează regimul juridic al informațiilor clasificate (prin Legea nr. 182/2002 fiind abrogate prevederile Legii nr. 23/1071 privind apărarea secretului de stat) au restrâns sfera subiecților activi ai infracțiunii în discuție doar la persoanele care sunt autorizate de a emite, gestiona, manipula, deține informații din această categorie în condițiile legii.
Dacă această calitate nu este îndeplinită, deținerea de informații clasificate nu constituie infracțiune sau contravenție.
In Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României este cotată ca amenințare la adresa siguranței naționale a României, procurarea ori deținerea ilegală de informații secrete de stat în orice scop neautorizat de lege (art. 3 lit. e), ceea ce consacră inviolabilitatea informațiilor secrete de stat, fiind încriminată ca infracțiune culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret ori confidențial, prin orice mijloace, în afara cadrului legal (art. 19 alin. 1, teza a III-a).
Obiectul material al infracțiunii prev. de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 îl reprezintă informațiile cu caracter secret.
Potrivit prev. art. 15 lit. c din Legea nr. 182/2002, care constituie sediul materiei în ce privește regimul informațiilor clasificate în România, după clasele de secretizare există secrete de stat și secrete de serviciu, ambele având caracterul de informații secrete.
Pe de o parte, se constată o inexactitate a legiuitorului strecurată în prevederile Legii nr. 51/1991, întrucât, dacă în art. 3 lit. e precizează că reprezintă amenințare la adresa siguranței naționale a României, „procurarea ori deținerea ilegală de informații secrete de stat în orice scop neautorizat de lege”, în art. 19 alin. 1 teza a II-a este încriminată culegerea și transmiterea de informații secrete ori confidențiale, nemaifiind vorba deci numai de categoria de informații secrete de stat, ceea ce apare ca lipsă de precizie în ce privește valorile ocrotite de respectiva lege și, pe cale de consecință, obiectul material al infracțiunii. Este de precizat că la adoptarea Legii nr. 51/1991 erau în vigoare prevederile Legii 23/1971 ale cărei prevederi – neconcordante cu actuala reglementare a informațiilor clasificate – au fost abrogate în 2002 – prin adoptarea Legii nr. 182/2002.
Pe de altă parte, se constată necorelarea și nearmonizarea dintre prevederile Legii nr. 51/1991 cu referire la informațiile secrete (art. 3 lit. e și art. 19 alin. 1 teza a III-a) cu prevederile art. 15 din Legea nr. 182/2002.
Ambele situații exced însă obiectului urmăririi penale în prezenta cauză, textele Legii nr. 51/1991 fiind în vigoare și, ca atare, urmare a interpretării juridice raționale, sintagma de „informații secrete” din textul art. 19 alin. 1 teza a III-a se interpretează a face referire la informațiile „secrete de stat” (ținând seama și de prevederile art. 3 lit. e din aceeași lege), iar sintagma de „informații confidențiale” ca fiind informațiile „secrete de serviciu”, așa cum acestea sunt definite de Legea nr. 182/2002.
Pentru rațiunile expuse mai sus conchid că, obiectul material al infracțiunii în discuție îl constituie informațiile secrete de stat și cele secrete de serviciu așa cum sunt definite în art. 15 lit. d și e din Legea nr. 182/2002.
Subiectul activ al infracțiunii sus arătate este necircumstanțiat de textul încriminator, astfel că poate fi orice persoană.
Actul exterior de conduită din conținutul laturii obiective a infracțiunii se realizează prin acțiunile de culegere și transmitere, de informații cu caracter secret.
„Culegere” semnifică acțiunea de „a culege” și rezultatul ei, ceea ce înseamnă a aduna, a strânge ceva .
„Transmitere” semnifică acțiunea de „a (se) transmite” și rezultatul ei, adică de a aduce la cunoștință cuiva un lucru aflat, adunat sau știut de la altcineva. Pentru a se împlini conținutul laturii obiective a infracțiunii este necesar să se realizeze ambele acțiuni comisive de rezultat, împrejurare ce transpare în mod evident din folosirea de către legiuitor a conjuncției copulative simple „și” .
Ca modalitate faptică concretă, acțiunile conjugate și consecutive de culegere și transmitere se pot realiza „în orice mod”, cea ce presupune o plajă extrem de largă, de acte exterioare de conduită, de la găsirea întâmplătoare și apropierea obiectului material, până la sustragerea de la locul unde este deținut, exploatarea informativă a celor ce le dețin, obținerea prin șantaj etc.
Acțiunea de „culegere” poate fi însoțită și de recoltarea de informații în legătură cu valoarea și importanța socială, economică, materială a conținutului informativ al obiectului material, la fel „în orice mod”, chiar prin „exploatarea în orb” (adică a unor deținători de date ori informații confidențiale care, nedându-și seama despre destinația informației pe care o furnizează și contextul în care poate fi folosită, diseminează sau divulgă, pentru accederea la sistemul relațional propriu).
Cerința esențială pentru ca actele exterioare de conduită să constituie latura obiectivă a infracțiunii în discuție este ca acestea să se desfășoare „în afara cadrului legal”, adică contrar prevederilor Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, dar și a prev. art. 12 din Legea nr. 544/2001.
Urmarea socialmente periculoasă rezidă în consecințele produse prin actele materiale săvârșite, în sensul că s-au încălcat prevederile legale (privind inviolabilitatea secretului de stat și confidențial), a fost dezvăluit și ecranat, ceea ce era ocrotit și protejat prin clasificarea (secretizarea) respectivelor informații, împrejurare de natură să reprezinte o amenințare la adresa siguranței naționale și a valorilor sociale ocrotite, prin ceea ce legiuitorul a înțeles să cuprindă în această sintagmă, așa cum este definită de art. 1 din Legea nr. 51/1991.
Fiind o infracțiune materială, de rezultat se consumă în momentul în care fiind săvârșită fapta ilicită se produce și rezultatul material.
Intre acțiunea ilicită și rezultatul socialmente periculos produs există raport de cauzalitate direct atunci când informațiile secret de stat ori confidențiale culese și transmise reprezintă rodul acțiunii făptuitorului, iar nu doar consecința altor împrejurări.
In ce privește latura subiectivă, infracțiunea se consumă numai cu intenție, directă ori indirectă, iar mobilul și scopul nu interesează nefiind de esența faptelor ilicite.
Interferența între activitatea jurnalistică în general și cea de jurnalism de investigație în special, și obținerea, deținerea, manipularea ori diseminarea unor informații clasificate
De regulă, în activitatea jurnalistică, în general și în jurnalismul de investigație în special, se operează cu categoria de informații definite în actele normative ca fiind informații de interes public (art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001).
Nu este exclus, și realitatea a confirmat-o în repetate rânduri, ca jurnaliștii să intre, direct, indirect, mijlocit, nemijlocit, întâmplător sau nu, în posesia și a altor categorii de informații, ca de pildă cele confidențiale, secrete profesionale, secrete economice, precum și chiar a unor informații clasificate așa cum sunt acestea definite de textele legale în materie, în România, prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002.
Protecția informațiilor clasificate indiferent de natura lor civilă sau militară incumbă, potrivit prevederilor legale, în exclusivitate emitenților, deținătorilor legali și beneficiarilor legali și, pe cale de consecință, responsabilitatea ieșirii – voluntare, involuntare, urmare a unei activități neglijente (culpă) sau intenționate – din sfera de protecție a celor obligați legal prin sarcini și atribuții de serviciu, specifice domeniului, aparține în exclusivitate persoanelor sau instituțiilor, organizațiilor, oricăror persoane fizice ori juridice – de drept public sau privat – responsabile.
Una dintre problemele care se pune o reprezintă împrejurarea că, urmare a unui proces de căutare (ceea ce presupune o paletă largă de activități, unele dintre ele specifice și activității de investigație jurnalistică cu mijloacele, metodele și căile proprii) sau, pur și simplu, întâmplător (cum ar fi de pildă găsirea întâmplătoare sau voit provocată de terțe persoane), informații clasificate – indiferent de modalitatea de fixare: oral, pe suport de hârtie, pe suport optic sau magnetic – să ajungă în posesia unor persoane neautorizate să le cunoască, deține, manipula, disemina ori opera cu ele și, în concret, în posesia unui (unor) jurnaliști, a căror principală menire o reprezintă informarea publicului, a societății în legătură cu orice fel de problemă ce reprezintă interesul public, inclusiv cea de neglijență, incompetență ori acțiune intenționată în ce privește protecția informațiilor clasificate, indiferent de zona din care provin – mediu civil sau mediu militar.
Atunci când este rezultatul unei acțiuni investigative jurnalistice, denotă abilitatea actorului care a realizat un astfel de act, reușind să penetreze informativ o zonă teoretic inaccesibilă întrucât nu deține autorizațiile și abilitările necesare, iar pe de altă parte decelează slăbiciunile și defecțiunile sistemului de protecție a acelor informații clasificate.
In cazul în care obținerea unor informații clasificate de către persoane neautorizate, inclusiv jurnaliști, este rodul întâmplării sau a unei acțiuni intenționate realizate de terți [(dezinformare, intoxicare, orice fel de alte acțiuni indiferent de scop sau mobil: câștig material, ideologic, constrângere fizică sau morală, interese personale de orice natură (toate exprimate sintetic in criptonimul în limba engleză MICE – money, ideology, constraint, ego)] beneficiarul unei (unor) astfel de informații este pus în situația de a alege între deținerea lor neautorizată, divulgarea, alterarea sau distrugerea acestora, ceea ce prevederile HG nr. 585/2002 sancționează contravențional; de a le face publice, ceea ce prevederile Legii nr. 544/2001 interzice, în situația în care privesc apărarea națională; de a le preda autorităților care le-au emis, gestionat sau le-au asigurat ori trebuiau să le asigure protecția; și, în sfârșit, de a satisface interesul public în legătură cu neglijența, incompetența ori acțiunea ilicită penală a persoanelor autorizate să le gestioneze și protejeze conjugată cu gestul de predare a lor. În nici una din situațiile enumerate sau oricare alte situații faptice posibile persoanele neautorizate ce intră în posesia informațiilor clasificate nu au obligația de a le oferi protecție.
Adoptarea atitudinii de a face publică neglijența, incompetența ori acțiunea ilicită penală în legătură cu manipularea, gestionarea și protecția informațiilor clasificate de natură militară ce privesc apărarea țării conjugată cu predarea acestora persoanelor ori instituțiilor autorizate sau abilitate cu protecția lor satisface atât conceptul constituțional de fidelitate față de țară (art. 54 din Constituția României), cât și îndatorirea morală ce incumbă oricărui cetățean român de a contribui la realizarea siguranței naționale a României (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 51/1991).
O asemenea manieră ireproșabilă a adoptat conducerea publicației „Ziua” atunci când, în data de 06.02.2006, a predat mediul de stocare a datelor informatice conținând informații clasificate de natură militară organelor abilitate ale statului și în data de 07.02.2006 au făcut public, ceea ce era de interes public, referitor la scurgerea de informații din cadrul M.Ap.N., apreciind în mod corect pericolele potențiale (atât pericolul pentru militarii români dislocați în teatrul de operațiuni din Afganistan, cât și posibila intoxicare de presă). În același sens menționăm și cotidianul „România liberă”.
Procedând astfel s-a dat eficiență prevederilor art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), concomitent respectându-se spiritul și litera alin. 2 al aceluiași articol (a se vedea în acest sens și C. Bârsan, Convenția Europeană a Drepturilor Omului – comentarii pe articole – vol. 1 Drepturi și libertăți, Editura ALL BECK, București, 2005, paginile 725-801).
O contribuție benefică a avut și Clubul Român de Presă care a recomandat jurnaliștilor – în situația în care dețin – predarea copiilor mediilor de stocare de date informatice ce conțin informații clasificate de natură militară organelor în drept, înțelegând și sprijinind astfel scopul demersului investigativ în prezenta cauză. vol. XV.
CAPITOLUL II.
Sesizarea organelor de urmărire penală în dosarul nr. 51/D/P/2006
1. Prin procesul verbal din 07.02.2006 organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 221 din C.p.p. în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de divulgarea secretului care periclitează siguranța națională, prev. de art. 169 din C.p. și culegerea și transmiterea de informații secrete ori clasificate, prev. de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, dispunând potrivit art. 228 din C.p.p., începerea urmăririi penale – in rem – filele 1-2, vol. I.
Temeiul sesizării din oficiu l-a reprezentat sursa deschisă, cotidianele „Ziua” și „România liberă” din 07.02.2006 care au semnalat existența în mediul civil a unor CD-uri conținând date informatice referitoare la informații clasificate de natură militară privind structurile militare ale Armatei României dislocate în Teatrul de operațiuni din Afganistan, ceea ce presupunea scurgerea acestor informații din cadrul M.Ap.N. – filele 3-5, vol. I.
2. Concomitent cu această sesizare din oficiu, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost încunoștințat de M.Ap.N.-D.G.I.A., în conformitate cu prev. art. 11 lit. d din Legea nr. 51/1991, printr-o comunicare cu caracter secret (art. 11 alin. ultim din Legea nr. 51/1991) în legătură cu scurgerea către mass media a unor date și informații clasificate cu caracter militar, precum și a semnalărilor din cotidianele „Ziua” și „România liberă” din 07.02.2006, indicând ca posibil autor al culegerii și transmiterii acestor informații pe subofițerul în rezervă P.I., și arătând că sunt incidente prev. art. 19 alin. 1 din legea nr. 51/1991 – filele 1-3, vol. CDC.
Comunicarea secretă a fost însoțită de oferirea informației privind adresa de IP a calculatorului aflat la domiciliul subofițerului în rezervă P.I. în memoria căruia se aflau stocate informațiile clasificate de natură militară, precum și de remiterea unui CD, predat de reprezentantul ziarului „Ziua”, reprezentantului S.R.I. – O.S.S.S. și ajuns apoi la M.Ap.N. – D.G.I.A., cu mențiunea că datele informatice existente pe acest CD privind informații clasificate de natură militară se regăsesc în memoria PC-ului aparținând numitului P.I..
In aceeași comunicare se mai învedera că:
– CD-ul predat de reprezentanții cotidianului „Ziua” reprezintă un document în copie redactat în cadrul redacției respective de către redactorul Dragomir Doru după un CD original care a rămas la redacția cotidianului;
– mediul de stocare informatic conține un număr de 887 fișiere cu prezentări și fotografii cu caracter militar, dintre care un număr de 41 documente au caracter de secret de serviciu, iar 91 documente au caracter Secret/GCTF, reprezentând date militare ce au fost elaborate în cadrul Batalionului 812 Infanterie (UM 02110 Bistrița-Năsăud) și a Batalionului 151 Infanterie (UM 1564 Iași) pe timpul dislocării în Teatrul de operații din Afganistan, în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003 – filele 4-94, vol. CDC și filele 8-48, vol. I.
Drept mijloace de probă au fost depuse odată cu comunicarea cu caracter secret următoarele:
CD individualizat cu nr. 2605Y-1843 S reprezentând copia CD-ului inscripționat KAF cu marker de culoare neagră predat de reprezentantul cotidianului „Ziua” autorităților; proba nr. 4;
CD individualizat cu nr. 2605Y-1848 S reprezentând datele informatice stocate în memoria PC-ului aparținând numitului P.I., obținute de D.G.I.A. – D.S.M. prin mijloace specifice în urma măsurilor operative întreprinse; proba nr. 5;
181 file reprezentând printuri realizate din mediile de stocare informatice sus arătate; filele 238 – 407 vol. I.
In același timp, la nivelul P.I.C.C.J. – Secția Parchetelor Militare (S.P.M.)s-a constituit dosarul penal nr. 4/P/2006 având ca obiect infracțiunile prev. de art. 169 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, comise de cadre militare active în legătură cu informațiile clasificate de natură militară denumite generic „Ro Army, aceleași care constituie obiectul investigației din dosarul nr. 51/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. – Structura centrală – fila 72, vol. I
CAPITOLUL III
Aspecte privind competența materială și teritorială în ce privește dosarul nr. 51/D/P/2006.
Potrivit prev. art. 12 alin. 1 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 07.02.2006, competența materială pentru efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor contra siguranței statului (art. 169 din C.p.) și cele prevăzute în legi speciale (art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991) aparține D.I.I.C.O.T., iar structura centrală a D.I.I.C.O.T. era competentă material, conform alin. 3 lit. a și b al aceluiași articol în situația în care infracțiunile sus arătate sunt săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni, atunci când prin activitatea lor pot aduce atingere siguranței naționale a României (lit. a) și/sau activitatea infracțională s-a desfășurat sau și-a produs rezultatul în circumscripția mai multor curți de apel (lit. b).
Întrucât din modalitatea concretă de comitere a faptelor așa cum a rezultat din sesizarea M.Ap.N. – D.G.I.A. filele 6-7, vol. I și 1-3, vol. CDC, adresată procurorului general al P.I.C.C.J., rezulta că fapta s-a comis pe raza a două curți de apel (București și Galați – Focșani), de către cel puțin 2 persoane, fiind posibilă existența unei asocieri sau constituirea unui grup infracțional, iar faptele sesizate sunt susceptibile de a constitui infracțiuni contra securității statului și/sau siguranței naționale, s-a apreciat, împrejurare confirmată de îndată în timpul derulării investigațiilor, asociat și cu materialul informativ oferit de SRI, că competența materială de efectuarea urmăririi penale aparține D.I.I.C.O.T. – Structura centrală. Pentru acest considerent cauza constituită și înregistrată sub nr. 51/D/P/2006 a fost repartizată spre competentă soluționare la D.I.I.C.O.T. – Structura centrală.
Prin Ordonanța de urgență nr. 131/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 1046 la data de 29.12.2006, în art. 12 alin. 1 lit. b s-a stabilit că, în cazul infracțiunilor contra siguranței statului prevăzute în Codul Penal și în legile speciale, competența materială aparține D.I.I.C.O.T., fără a se mai face distincție dacă structurii centrale sau teritoriale a acestei instituții.
Verificându-mi competența potrivit art. 210 din Codul de Procedură Penală constat că sunt competent material pentru efectuarea urmăririi penale și soluționarea cauzei penale nr. 51/D/P/2007.
Partea a II-a Administrarea probatoriului și starea de fapt rezultată
Capitolul IV Activități întreprinse în vederea administrării probatoriului și măsuri procesuale și procedurale dispuse.
1. Aspecte generale
1.1. Măsurile procesuale și procedural penale, precum și utilizarea procedeelor probatorii speciale (cum ar fi interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale unora dintre inculpați și învinuiți, interceptarea și înregistrarea ambientală a activităților derulate și a contactului dintre unii învinuiți) și a altor procedee probatorii (ca de pildă perchezițiile domiciliare și cele informatice) dispuse, luate și efectuate cu prilejul investigației penale întreprinse în cauză au fost determinate, necesare, utile, concludente și pertinente cauzei pentru următoarele argumente:
– încă din momentul sesizării organelor de urmărire penală s-a impus realizarea scopului procesului penal declanșat (art. 1 din C.p.p.) și a obiectului urmăririi penale începute (art. 200 din C.p.p.), precum și a restabilirii situației anterioare săvârșirii faptelor (art. 170 din C.p.p.), în sensul căutării, găsirii și recuperării tuturor mediilor de stocare a datelor informatice ce conțineau sau ar fi putut conține informațiile clasificate de natură militară despre care existau indicii rezonabile că ar circula în medii civile, fiind ieșite din sfera de protecție instituită legal. Aceasta a presupus, pe de o parte, identificarea persoanelor care au deținut ori dețin sau au manipulat mediile de stocare respective și stabilirea condițiilor concrete în care au ajuns în posesia lor, iar, pe de altă parte, stabilirea sferei de diseminare a informațiilor clasificate de natură militară;
– recuperarea efectivă a informațiilor clasificate de natură militară, indiferent de modalitatea în care se aflau fixate (pe medii de stocare a datelor informatice ori pe suport de hârtie sau în orice fel de altă modalitate), de la persoanele neautorizate să le dețină și manipuleze, scop determinat de reducerea până la eliminare a posibilității ca respectivele informații să ajungă în posesia unor persoane interesate în exploatarea și valorificarea lor în contra misiunii coaliției multinaționale dislocate în teatrul de operațiuni militare din Afganistan, în cadrul misiunii „Enduring Freedom”. In esență era necesară înlăturarea stării de pericol ce ființa prin circulația liberă și neprotejată de instituțiile, organele și persoanele responsabile și abilitate în asigurarea protecției instituite legal a informațiilor clasificate de natură militară;
– stabilirea cercului de persoane care au deținut și manipulat informațiile clasificate de natură militară în discuție și a activității derulate cu respectivele informații, precum și a scopului acțiunilor întreprinse.
In acest sens s-a impus reconstituirea traseului pe care a circulat, inițial CD-ul ajuns la redacția cotidianului „Ziua” și predat autorităților abilitate și, ulterior, a traseului celorlalte CD-uri găsite și având același conținut, precum și al mediilor de stocare (discuri fixe = HDD-uri) pe care au fost create respectivele CD-uri ori în care au rămas stocate informațiile denumite generic “Ro Army”.
In nici un caz nu s-a urmărit și nici nu era cazul stabilirea sursei care a pus la dispoziția jurnaliștilor (G.M., O.S., Grig..M., O.O. și a redactorilor de la cotidianul „Ziua”) informațiile „Ro Army”, ceea ce nu ține de investigația întreprinsă, ci doar au fost urmărite scopurile expuse mai sus.
1.2. Pornind de la datele și informațiile oferite în actul de sesizare, investigația penală întreprinsă a parcurs, din punct de vedere metodologic, etapele identificării persoanelor care au deținut, manipulat și transmis informațiile clasificate de natură militară, potrivit principiului „ din treaptă în treaptă” sau „din aproape în aproape”.
Astfel, pornindu-se de la inc. P.I. s-a ajuns la înv. I.M. și E.GH., de la aceștia la înv. G.M. și O.S., apoi la martorii M.R., Grig. M., O.I., S.F.și alții. Declarațiile persoanelor sus arătate și valorificarea elementelor de fapt rezultate din examinarea informatică și criminalistică a mijloacelor materiale de probă căutate și găsite cu ocazia perchezițiilor întreprinse, precum și din utilizarea procedeelor probatorii întreprinse (interceptarea și înregistrarea autorizată a convorbirilor telefonice, obținerea listingului convorbirilor telefonice a unor persoane) au făcut posibilă parcurgerea etapelor sus arătate, ce reprezintă de fapt reconstituirea judiciară a traseului parcurs de informațiile respective compromise pornindu-se de la CD-ul, ce le conținea, predat de ziarului „Ziua” autorităților abilitate, în sens invers pentru a se ajunge la persoana (ele) care au făcut posibilă ajungerea informațiilor din mediul militar în mediul civil.
1.3. Pentru administrarea probatoriului în prezenta cauză penală s-au utilizat mijloacele și procedeele probatorii după cum urmează: probe testimoniale, procedeele probatorii intruzive (percheziții domiciliare și informatice, interceptarea și înregistrarea comunicațiilor), procedee tehnico-științifice (raport de examinare informatică, En Case, criminalistic) și expertiză criminalistică.
Efectuarea perchezițiilor domiciliare.
Efectuarea perchezițiilor domiciliare, urmate de perchezițiile informatice a fost determinată de faptul că, persoanele în legătură cu care existau date și indicii rezonabile că, fie au manipulat informațiile “Ro Army”, fie au deținut CD-uri conținând acele informații, fie le au stocate în memoria mediilor de stocare deținute, nu au predat, la cererea organelor de urmărire penală cele solicitate (înv. G.M. – fila 13, vol. VIII și înv. O.S. – fila 130 – 131, vol. VIII), neîndeplinindu-și astfel obligația prev. de art. 97 din C.p.p., în aceste împrejurări fiind îndeplinite cerințele prev. de art. 100 din C.p.p., în condițiile în care organul de urmărire penală este obligat să ridice obiectele și înscrisurile ce pot servi ca mijloace de probă în procesul penal.
In alte situații (martorii Ohanesian Ovidiu, Dragomir Doru, Comaroni Bogdan, Roncea Victor, Grig. M., redacția ziarului „România liberă”, M.R. și învinuiții I.M. și E.GH.) mediile de stocare a datelor informatice ce conțineau informațiile “Ro Army” au fost predate, în condițiile art. 97 din C.p.p. și, în conformitate cu prevederile art. 56 și urm. din Legea nr. 161/2003, s-a procedat, în condițiile legii, la percheziția informatică a acestora.
Perchezițiile efectuate în baza autorizațiilor emise de judecătorul competent nu au avut ca obiect descoperirea surselor de informare utilizate de jurnaliștii percheziționați, ci erau justificate de un imperativ preponderent de interes public, respectiv înlăturarea stării de pericol ce ființa prin circulația liberă și neprotejată de instituțiile, organele și persoanele responsabile și abilitate în asigurarea protecției legal instituite a informațiilor clasificate de natură militară.
In condițiile în care inviolabilitatea informațiilor clasificate de natură militară, referitoare la apărarea națională reprezintă un principiu consacrat legal (Legea nr. 182/2002), iar procurarea sau deținerea ilegală de informații secrete de stat, în orice scop neautorizat de lege, constituie amenințare la adresa siguranței naționale a României (art. 3 lit. e din Legea nr. 51/1991), fără dubiu, erau îndeplinite cerințele prevăzute de art. 10 alin. 2 din CEDO și, pe cale de consecință acceptabilă și permisă, ingerința autorităților judiciare (a se vedea în acest sens și C. Bârsan, op. cit., pag. 763 – 778).
Activitățile de administrarea probatoriului în prezenta cauză au avut în vedere și respectarea, în ansamblul său, al documentului „Principiile de la Johannesburg privind siguranța națională, libertatea de exprimare și accesul la informație”, adoptate la 01.10.1995, ținându-se seama de împrejurarea că la data declanșării și derulării lor, nu se cunoștea conținutul informațiilor de natură militară care erau stocate pe mediile de stocare informatice despre care existau date, indicii rezonabile și, la un anumit moment dat, probe că circulau neprotejate în medii civile, la persoane neautorizate de a le deține, manipula și/sau disemina filele 175 – 179 vol. I. Este evident că aspectul învederat mai sus a reprezentat un interes legitim privitor la siguranța națională, în înțelesul principiului nr. 2 lit. a din documentul sus-arătat.
Numai cunoașterea conținutului informațiilor de natură militară pe de-a întregul, precum și clarificarea naturii, caracterului și importanței pentru siguranța națională constituiau elemente certe ce erau în măsură să conducă la demonstrarea pericolozității sau lipsei de stare de pericol determinată de circulația liberă și neprotejată a respectivelor informații și adoptarea unei atitudini juridice penale. Or, tocmai pentru aceste considerente au fost necesare activitățile întreprinse subordonate scopurilor expuse.
1.4. Inculpatului P.I. și învinuiților cercetați în prezenta cauză le-au fost aduse la cunoștință prev. art. 172 din C.p. și ale art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia audierilor inițiale.
2. Fixarea unor elemente de fapt rezultate din surse deschise.
2.1. Din mijloacele de comunicare în masă a rezultat că în data de 31.01.2006, în cadrul emisiunii „Nașul” de la postul de televiziune „B1TV”, jurnalistul O.O.E. a făcut referire la scurgeri de informații din M.Ap.N.. In acest sens a fost depusă la dosar videocaseta conținând imagini și sunete din cadrul respectivei emisiuni – proba nr. 15.
2.2. S-au depus la dosarul cauzei articole semnificative din presa scrisă în care se făcea referire la subiectul scurgerilor de informații din cadrul M.Ap.N., publicate în cursul anului 2006 – vol. XIV.
2.3. A fost înregistrată emisiunea Dosarele N 24 din cadrul postului de televiziune „N 24” din data de 12.02.2006 pe suport magnetic (CD) – proba nr. 13
2.4. S-a obținut transcrierea unor emisiuni radiofonice din datele de 07.02.2006, 08.02.2006 – vol. XIV.
3. Procedee investigative și probatorii administrate, măsuri procedurale și procesual penale dispuse.
3.1. Față de inculpatul P.I.
La data de 08.02.2006, în baza autorizației nr. 1/08.02.2006 emisă în dosarul nr. 1/2006 al Curții de Apel București, Secția I Penală – filele 9-15, vol. III, între orele 18:50 – 22:40 și 23:45 – 00:20, s-a efectuat percheziția domiciliară și a autoturismului numitului P.I. ocazie cu care, printre altele, s-a ridicat și PC-ul aparținându-i acestuia – filele 16-19, vol. III.
In aceeași dată, la ora 21:00 s-a dispus începerea urmăririi penale față de înv. P.I. pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 2 din C.p. fila 124, vol. III, iar în data de 09.02.2006, ora 1:50 s-a dispus măsura reținerii preventive pe durata de 24 ore a acestuia – fila 125, vol. III.
Anterior efectuării propriu-zise a percheziției, numitul P.I. a declarat, aflând scopul activității, după ce inițial a negat că, ar deține informații de natură militară, că „în HDD-ul PC-ului pe care îl deține se află folderul “Ro Army” pe care l-a copiat după un CD, la solicitarea cumnatului, soțul surorii sale, I.M. …… Episodul s-a întâmplat în luna decembrie 2005, când la solicitarea cumnatului său a făcut o copie de pe CD-ul înmânat de acesta și a restituit ambele CD-uri cumnatului său, I.M.” – fila 16, vol. III.
Cu prilejul ascultării în calitate de învinuit, în declarația olografă prezentată și în cea consemnată de procuror, P.I. a reiterat declarația formulată în timpul percheziției oferind detalii suplimentare – filele 385-389, vol. III.
In baza autorizației nr. 1/P/10.02.2006 emisă în dosarul nr. 1/P/2006 al Curții de Apel București, Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie – filele 27, vol. III, în data de 10.02.2006, între orele 16:30 – 17:40, a fost efectuată percheziția în sisteme și medii de stocare informatice a HDD-ului din PC-ul aparținând învinuitului P.I. (proba nr. 23 cu obținerea copiei HDD-ului (proba nr. 23/1), activitatea filmată și fotografiată – filele 29 – 38, vol. III, proba nr. 31. Urmare a percheziției s-a realizat nota de constatare informatică conținând concluziile privind examinarea discului fix – filele 39-102, vol. III.
Prin mandatul nr. 1/F/AP din 09.02.2006 emis în dosarul nr. 1882/2/2006 al Curții de Apel București, Secția I Penală, în baza cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – filele 131-134, vol. III, s-a dispus arestarea preventivă pe durata de 10 zile, în perioada 09.02.2006 – 18.02.2006 inclusiv, a învinuitului P.I. – filele 135 – 139.
Prin ordonanțele nr. 51/D/P/2006 din 13.02.2006 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. s-a dispus:
1) – schimbarea încadrării juridice din art. 169 alin. 2 din C.p., în infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – filele 141-143, vol. III;
2) – extinderea urmăririi penale și pentru infracțiunea prev. de art. 19 alin. 1 teza a II-a din legea nr. 51/1991 – filele 144-147, vol. III;
3) – punerea în mișcare a acțiunii penale față de inc. P.I. pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal; art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal – filele 148 – 153, vol. III.
Prin mandatul nr. 3/UP din 17.02.2006 emis în dosarul nr. 2105/2/2006 al Secției a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – filele 160-167, vol. III, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Popa Inel pe durata de 20 zile, în perioada 19.02.2006 până la 10.03.2006 inclusiv – filele 168-171, vol. III.
La data de 20.02.2006, prin încheierea pronunțată în dosarul unic 2141/2/2006, dosarul nr. 601/2006 al Curții de Apel București, Secția I Penală, urmare a cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – filele 172 – 175, vol. III, s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inc. P.I. – filele 176, vol. III. Rezultă că inculpatul P.I. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 09.02.2006 – 20.02.2006.
Inculpatul P.I. a fost ascultat în datele de 09.02.2006 – filele 385-389, vol. III, 13.02.2006 – filele 391-398, vol. III, 24.02.2006 – filele 394 – 395, vol. III și 03.04.2006, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității – vol. V.
In baza ordonanței nr. 30/AI/07.02.2006 emisă de D.I.I.C.O.T. și autorizației nr. 7/08.02.2006 emisă în dosarul nr. 7/2006 al Curții de Apel București, precum și al autorizației nr. 19/06.02.2006 emisă în dosarul nr. 20/2006 al Curții de Apel București – filele 1-17, vol. VI, în perioada 07.02.2006 ora 14:00 -04.04.2006 au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice ale inc. P.I. – filele 18-28, vol. VI.
HDD – ridicat de la inculpat cu prilejul percheziției domiciliare proba nr. 23 a fost examinat informatic – filele 178 – 379, vol. III și supus expertizei criminalistice – fila 1- 445, vol. XIII.
In dosar a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de inculpat ca utilizator al postului telefonic 0723544124 în perioada 01.10.2005 – 08.02.2006 – filele 430-441, vol. III.
3.2 Față de învinuitul I.M.
Urmare a declarațiilor inculpatului P.I. din 09.02.2006, în baza autorizației nr. 2/13.02.2006 emisă în dosarul nr. 2/2006 al Curții de Apel București, Secția I Penal, în data de 14.02.2006, între orele 6:45 – 10:15, s-a efectuat percheziția domiciliului numitului I.M., ocazie cu care, printre altele, s-a ridicat și unitatea centrală a PC-ului aparținând acestuia – filele 47 – 48, vol. IV.
Anterior efectuării propriu-zise a percheziției domiciliare numitul I.M., aflând scopul acesteia, a formulat o declarație olografă în care a învederat următoarele:
– împreună cu numitul E.GH. a primit în luna decembrie 2005, la Focșani, de la jurnalistul G.M., un CD „conținând aspecte și activități ale soldaților români aflați în Irak în perioada 2000, precum și planurile detaliate ale activităților acestora;
– o copie a CD-ului primit, a predat-o la data de 02.02.2006 numitului M.R. „pentru a-l înmâna domnului președinte Traian Băsescu, iar o copie a rămas la George Enoiu”;
– nu deține la domiciliul său nici un fel de înscris sau document conținând informații clasificate – fila 88, vol. IV.
In timpul efectuării percheziției domiciliare numitul I.M. a consemnat încă o declarație olografă în care a detaliat informațiile făcute în declarația anterioară și a menționat că a realizat copia CD-ului primit de la jurnalistul G.M., la cumnatul său, inculpatul P.I.; că CD-ul primit de la jurnalist purta o mențiune în limba engleză: „…JUST…”; că, copia realizată a CD-ului a stat o perioadă de timp asupra sa, iar CD-ul original asupra numitului E.GH.; că, în final, ambele CD-uri au fost asupra lui E.GH. și, în sfârșit, a aflat de la E.GH. că a înmânat unul dintre CD-uri numitului M.R. – filele 89-90, vol. IV.
Ulterior efectuării percheziției domiciliare, în data de 14.02.2006 numitul I.M. a prezentat o nouă declarație olografă în care a completat și precizat declarațiile anterioare – filele 91-93, vol. IV și l-a apelat telefonic, din proprie inițiativă, pe numitul E.GH. cerându-i să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu ambele CD-uri în discuție – filele 91-93, vol. IV.
In baza autorizației nr. 9/P din 18.02.2006 emisă în dosarul nr. 3/P/2006 al Secției a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie – fila 52, vol. IV, în data de 22.02.2006, între orele 12:50 – 14:20, a fost efectuată percheziția în sisteme și medii de stocare informatice a HDD-ului, CD-urilor și dischetelor ridicate de la învinuitul I.M., cu obținerea copiei HDD-ului original, activitate filmată și fotografiată (filele 53-65, vol. IV). Urmare a percheziției s-a realizat nota de constatare informatică conținând concluziile privind examinarea discului fix – fila 67, vol. IV, din care rezultă că nu conține date și informații de natură militară.
In data de 15.02.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul I.M., pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. – filele 94-96, vol. IV;
Învinuitul I.M. a fost ascultat în datele de 15.02.2006 – filele 100-101 vol. II, 07.03.3006 – fila 100, vol. IV și 29.03.2006 – filele 101-106, vol. IV, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității – vol. V.
In dosar a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de înv. I.M. ca utilizator al postului telefonic mobil 0721535332 pe perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 – filele 109-145, vol. IV și ca utilizator al postului telefonic fix 021 – 4304985, în perioada 01.06.2005 – 02.03.2006 – filele 146-227, vol. IV.
In baza ordonanței nr. 33/AI/09.02.2006 emisă de D.I.I.C.O.T. și a autorizațiilor nr. 9/10.02.2006 emisă în dosarul nr. 9/2006 al C.A.B., autorizația nr. 20/06.03.2006 emisă în dosarul nr. 21/2006 al C.A.B. – filele 1-13, vol. VII au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice ale înv. I.M. în perioada 09.02.2006 – 08.04.2006 – filele 14-265 vol. VII.
Față de învinuitul E.GH.
Urmare a solicitării telefonice din data de 14.02.2006 formulate de coînvinuitul I.M., numitul E.GH. s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. și:
a predat un CD ambalat ce prezenta mențiunea cu marker de culoare neagră: „I JUST CALL” (proba nr. 2);
a predat un CD „Traksdata”, cu mențiunea că acesta reprezintă copia celuilalt CD predat (proba nr. 3);
care, fiind vizualizate de specialiști info desemnați din cadrul SRI și M.Ap.N. – D.G.I.A., ce cunoșteau conținutul CD-ului predat de reprezentanții cotidianului „Ziua” autorităților, s-a constatat că:
– proba nr. 2 conține 887 fișiere și 120 foldere și a fost creat la data de 24.06.2005;
– proba nr. 2 conține 887 fișiere și 120 foldere și a fost creat la data de 10.12.2005;
– ambele CD-uri conțin aceleași date informatice ca și CD-ul predat de reprezentanții cotidianului „Ziua” autorităților – filele 273-274, vol. IV.
In data de 14.02.2006, numitul E.GH. a prezentat două declarații olografe în care, în esență, a învederat următoarele:
în luna decembrie 2005, fiind împreună cu coînvinuitul I.M. la Focșani, a primit de la jurnalistul G.M. un CD care „conține informații militare privind unitățile române și americane din Afganistan, cu hărți militare, cu diferite posturi de luptă, că sunt datate din anii 2001, 2002” și că, la domiciliul jurnalistului din Focșani, au vizionat parte din CD-ul respectiv, precum și faptul că, tot la Focșani la o altă persoană, s-a realizat o copie a CD-ului original. Că, la un moment dat, a dat unul dintre cele două CD-uri, numitului M.R.. A mai decelat că numitul G.M. cunoștea conținutul CD-ului încă din luna iunie 2005 – filele 304-311, vol. IV.
La data de 15.02.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul E.GH. pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. – filele 297-299, vol. IV.
In baza autorizației nr. 7/P/18.02.2006 emisă în dosarul nr. 6/P/2006 al Curții de Apel București – Secția II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie – filele 235, vol. IV, în data de 22.02.2006, între orele 11:00 – 12:20, s-a efectuat percheziția mediilor de stocare informatice (CD-uri), predate de învinuitul E.GH., cu obținerea de copii (proba nr. 2/1 și 3/1) – filele 236-238, vol. IV.
In data de 02.03.2006 învinuitul E.GH. a predat organelor de urmărire penală HDD-ul PC-ului care îi aparține – fila 230, vol. IV (proba nr. 24).
In baza autorizației nr. 9/03.03.2006 emisă în dosarul nr. 9/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală, în data de 08.03.2006, între orele 11:37 – 12:39, s-a efectuat percheziția informatică a HDD-ului original predat de învinuit organelor de urmărire penală, cu obținerea copiei acestuia (proba nr. 24/1) – filele 247-271, vol. IV.
Rezultatele perchezițiilor în mediile de stocare informatice predate de învinuitul E.GH. s-au materializat în nota de constatare informatică conținând concluziile privind examinarea discului fix și CD-urilor – filele 273-282, vol. IV.
Învinuitul E.GH. a fost ascultat în datele de 15.02.2006 – filele 300-306, 22.02.2006 – fila 300, 02.03.2006 – filele 300, 09.03.2006 – fila 306 și 29.03.2006 – filele 307-311, toate vol. IV, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității – vol. V.
HDD-ul predat de înv. E.GH. (proba nr. 24) a fost examinat informatic – filele 320-455, vol. IV.
In dosarul cauzei s-a depus listingul convorbirilor telefonice purtate de înv. E.GH. ca utilizator al postului telefonic mobil 0720957634, pe perioada 14.02.2006 – 26.02.2006 – filele 456-513, vol. IV și al postului telefonic mobil 0720763348, pe perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 – filele 456-513, vol. IV.
In baza ordonanței nr. 35/AI/14.02.2006 emisă de D.I.I.C.O.T. – filele 29-30, vol. VI și autorizațiilor nr. 12 din 15.02.2006 emisă în dosarul nr. 12/2006 al Curții de Apel București; autorizația nr. 21/09.02.2006 emisă în dosarul nr. 22/2006 al Curții de Apel București, în perioada 14.02.2006 – 12.04.2006 au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice ale înv. E.GH. ca utilizator al postului telefonic 0720763348 – filele 32-336, vol. VI.
In legătură cu HDD-ul predat de învinuit (proba nr. 24), precum și cu cele 2 CD-uri predate de același învinuit (proba nr. 2 și 3) s-au efectuat expertizele criminalistice dispuse în cauză – filele 1-445, vol. IX.
In condițiile în care învinuiții E.GH. și I.M. au formulat declarațiile din data de 14.02.2006 – filele 91-93; 288-296, vol. IV, în baza autorizației nr. 13 din 15.02.2006 emisă în dosarul nr. 13/2006 al Curții de Apel București, fila 35, vol. V s-a realizat interceptarea și înregistrarea ambientală din 15/16.02.2006 în care unul dintre conlocutori este înv. G.M. – filele 43-105, vol. V.
3.4. Față de învinuitul G.M.
Consecutiv decelării elementelor de fapt prin procedeele probatorii și investigative utilizate față de învinuiții I.M. și E.GH., în baza autorizației nr. 3/15.02.2006 emisă în dosarul nr. 3/2006 al Curții de Apel București, Secția I Penală, în data de 16.02.2006, între orele 8:30 – 11:35, s-a efectuat percheziția domiciliară la numitul G.M. ocazie cu care, printre altele, a fost ridicat și HDD-ul din PC-ul aparținând acestuia (proba nr. 20) – fila 12-14, vol. VIII.
Anterior efectuării propriu-zise a percheziției, numitul G.M., aflând scopul activității a formulat o declarație olografă din care, în esență, rezultă următoarele:
în luna septembrie 2005 a încunoștințat un lucrător S.R.I. Focșani că, în mediul jurnalistic din localitate, se discută că ar exista un CD „cu informații militare secrete (ce) este traficat pe sub mână de anumiți indivizi”;
că nu a deținut, nu deține nici CD-uri și nici în memoria PC-ului informații clasificate de natură militară, precum și faptul că nu a vizualizat astfel de informații – fila 40, vol. VIII.
La data de 16.02.2006, ora 15:30 s-a început urmărirea penală față de înv. G.M. pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 15/1991, ambele cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. (filele 41-42, vol. VIII și s-a dispus măsura reținerii preventive pe durata de 24 de ore, de la 16.02.2006, ora 16:30 până la 17.02.2006, ora 16:30 – fila 43, vol. VIII.
Prin mandatul nr. 4/UP/17.02.2006 emis în dosarul nr. 2106/2/2006 al Curții de Apel București – Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie, urmare a cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., s-a dispus măsura arestării preventive pe durata de 10 zile, în perioada 17.02.2006 – 26.02.2006 inclusiv, a învinuitului G.M. – fila 50, vol. VIII. In data de 18.02.2006, prin admiterea recursului împotriva măsurii arestării preventive Înalta Curte de Casație și Justiție a revocat mandatul de arestare și a dispus punerea în libertate a învinuitului – fila 2, vol. VIII.
Învinuitul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 16.02.2006 ora 16:30 – 18.02.2006.
In baza autorizației nr. 5/P/18.02.2006 emisă în dosarul nr. 5/P/2006 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, (fila 19, vol. VII) în data de 21.02.2006, între orele 14:30 – 17:00, s-a efectuat percheziția în medii de stocare informatice, respectiv HDD-ului ridicat de la învinuit, cu obținerea copiei acestuia (proba nr. 20 și 20/1) – filele 20-34, vol. VIII. Rezultatul percheziției s-a materializat în nota de cercetare informatică cuprinzând concluzii privind examinarea discului fix, – filele 35-39, vol. VIII.
Învinuitul a fost ascultat în datele de 16.02.2006 – filele 52-58, vol. VIII, 19.02.2006 – filele 62-63, vol. VIII, 21.02.2006 – filele 64-67, vol. VIII și 07.04.2006 – filele 71-77, vol. VIII, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității – vol. V.
HDD-ul ridicat cu ocazia percheziției efectuate la înv. G.M. (proba nr. 20 și 20/1) a fost examinat informatic prin programul En Case – filele 448-458, vol. VIII, 122-124 vol. VIII și supus expertizelor criminalistice – filele 1-445, vol. XIII.
La dosarul cauzei a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de învinuitul G.M. ca utilizator al postului telefonic mobil 0721266705 în perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 filele 84-110, vol. VIII.
S-au solicitat relații de la locul de muncă al învinuitului, respectiv redacția publicației „România liberă” în legătură cu PC-ul aflat în dotarea sa – fila 3, vol. VIII.
3.5. Față de învinuitul O.S.
Urmare a aspectelor privind derularea stării de fapt rezultate din declarațiile învinuitului G.M., în baza autorizației nr. 6/P/18.02.2006 emisă în dosarul nr. 4/P/2006 al Curții de Apel București – Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie – fila 128, vol. VIII, în data de 18.02.2006, între orele 18:20 – 20:50, s-a efectuat percheziția domiciliară la numitul O.S., ocazie cu care au fost ridicate HDD-urile din unitatea centrală a PC-ului ce aparține acestuia (proba nr. 21 și 22) filele 130-138, vol. VIII.
Anterior efectuării percheziției domiciliare propriu-zise, numitul O.S. a declarat că nu deține nici un document de suport – care să conțină informații de natură militară – filele 130-131, vol. VIII.
In baza aceleiași autorizații – fila 128, vol. VIII, în data de 21.02.2006, între orele 9:50 – 13:25, s-a efectuat percheziția informatică a mediilor de stocare ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, cu obținerea copiei HDD-urilor (proba nr. 21/2 și 22/1) – filele 139-153, vol. VIII. Rezultatul percheziției informatice s-a materializat în nota de constatare informatică ce conține concluziile privind examinarea discurilor fixe – filele 155-183, vol. VIII.
La data de 21.02.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul O.S. pentru infracțiunile prev. de art. 169 alin. 4 și art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. – filele 185-187 vol. VIII.
Învinuitul O.S. a fost ascultat la datele de 21.02.2006 – filele 194-200, vol. VIII, 01.03.2006 – fila 201, vol. VIII și 12.04.2006 – filele 204 – 208, vol. VIII, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității – vol. V.
Unul din HDD-urile ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la înv. O.S. (proba nr. 22 și 22/1) au fost examinate informatic cu programul En Case – filele 321-326, vol. VIII și supus expertizelor criminalistice – filele 1-445, vol. XIII.
La dosarul cauzei a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de învinuitul O.S. de la postul telefonic mobil 0724235989 în perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 filele 213-214, vol. VIII și de la postul telefonic mobil 0741111721 în perioada 01.06.2005 – 02.03.2006 – filele 215-320, vol. VIII.
3.6. Privind pe martorul O.O.E.
In data de 17.02.2006, din proprie inițiativă, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală numitul O.O.E. Eduard care:
a predat un CD individualizat printr-o mențiune scrisă cu marker de culoare neagră „Ro Army” (proba nr. 1), un set de înscrisuri ce reprezintă documente printate de pe CD-ul sus arătat – filele 1-4, 6-16, vol. XI;
a declarat că a primit CD-ul în luna ianuarie 2006, la Focșani, de la o persoană al cărui nume nu a dorit să-l divulge, precum și faptul că în a doua jumătate a lunii ianuarie 2006 a încunoștințat reprezentanți ai M.Ap.N. și S.R.I. în legătură cu existența în medii civile a unor documente conținând informații clasificate de natură militară – filele 1-4, vol. XI.
In baza autorizației nr. 8/P/18.02.2006 emisă în dosarul nr. 7/P/2006 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie – filele 1-29, vol. XI, în data de 24.02.2006 a fost efectuată percheziția informatică a CD-ului predat de martor – filele 30-40, vol. XI, obținându-se copia acestuia (proba nr. 1/1). Rezultatul percheziției informatice s-a materializat în nota de constatare informatică ce conține concluzii privind examinarea CD-ului – filele 40, vol. XI.
Martorul a fost ascultat în datele de 17.02.2006 – filele 1-5, vol. XI, 11.04.2006 – filele 18-23, vol. XI și 11.12.2006 – filele 23-24, vol. XI, în condițiile înregistrării ambientale autorizate a activității, vol. V.
La dosarul cauzei a fost depusă o videocasetă conținând emisiunea „Nașul” din cadrul postului de televiziune „B1TV”, difuzată în data de 31.01.2006 și moderată de jurnalistul Moraru Radu – filele 94-95, vol. XI, proba nr. 15, transferată pe un CD (proba nr. 14). In legătură cu cele două suporturi s-a realizat raportul de constatare tehnică din 18.08.2006, ocazie cu care au fost selectate 20 imagini (frame) reprezentând imagini din emisiunea respectivă – filele 99-124, vol. XI și raportul de constatare tehnico-științifică din 08.09.2006 prin care s-a realizat transcrierea semnalelor sonore emise în timpul emisiunii în discuție – filele 125-143, vol. XI.
La dosarul cauzei a mai fost depus și suportul de stocare a datelor informatice conținând imagini și sunete din emisiunea „Dosarele N 24” a postului de televiziune N 24 din data de 12.02.2006 moderată de jurnalista Munteanu Miruna, iar ca invitați au participat martorii Ohanesian Ovidiu, Comaroni Bogdan și Dragomir Doru – toți jurnaliști (proba nr. 13), în legătură cu care s-a dispus și efectuat constatarea tehnică materializată în raportul din 25.10.2006 prin care s-a realizat selectarea și printarea imaginilor semnificative din emisiunea în discuție – filele 96-124, vol. XI, precum și constatarea tehnico-științifică din 09.11.2006, prin care au fost transcrise semnalele sonore din timpul emisiunii respective – filele 125-143, vol. XI.
La dosarul cauzei a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de martorul O.O.E. Eduard de la postul telefonic mobil 0723230021 în perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 filele 191-198, vol. XI și de la postul telefonic mobil 0722026418 în perioada 09.10.2005 – 10.02.2006 – filele 198, vol. XI.
Întrucât din declarațiile martorului a rezultat că a vizualizat CD-ul primit la Focșani (proba nr. 1) pe PC-ul aparținând redacției ziarului „România liberă” – fila 1-5 vol. XI, aparatul a fost solicitat respectivei redacții, care l-a prezentat organelor judiciare – filele 52-68, vol. XI. HDD-ul din aparatul în discuție a fost examinat informatic, cu obținerea de copii, în baza autorizației de percheziție informatică nr. 7/27.02.2006 emisă în dosarul nr. 7/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală, rezultatul fiind consemnat în nota de constatare informatică – filele 40, 69-73, vol. XI (proba nr. 29).
In legătură cu CD-ul predat de martor organelor judiciare (proba nr. 1) s-au efectuat expertizele criminalistice – filele 1-445, vol. XIII.
In vederea verificării afirmațiilor martorului s-au cerut și obținut relații de la M.Ap.N. – D.G.I.A. – filele 50, vol. XI și redacția „România liberă” – filele 50, vol. XI și a fost ascultat martorul Moraru Radu – filele 200-202, vol. XI.
Din probele administrate au rezultat următoarele:
în perioada 12 – 15.01.2006 martorul a făcut o deplasare în interes de serviciu (documentare), în calitatea sa de jurnalist la cotidianul „România liberă”, în municipiul Focșani, unde s-a întâlnit cu jurnaliști locali, între care înv. G.M. și O.S., în data de 14.01.2006 fiind la domiciliul acestuia din urmă unde a servit masa de prânz.
în același interval de timp martorul a primit de la o persoană, pe care nu a nominalizat-o, un CD, pe care l-a vizualizat în zilele următoare pe computerul la care avea acces din cadrul redacției cotidianului „România liberă”, ocazie cu care a constatat că acesta conține informațiile denumite generic “Ro Army”
În legătură cu nominalizarea persoanei care i-a înmânat CD-ul în discuție, martorul O.O.E. EDUARD s-a prevalat în mod corect de dreptul oricărui jurnalist la păstrarea confidențialității sursei sale jurnalistice, regulă de bază a activității jurnalistului consacrată de practica CEDO în materie (a se vedea în acest sens și C. Bârsan, op. cit., pag. 740 – 747), de Codul Deontologic al jurnalistului (art. 6) apărut în Monitorul oficial nr. 9/24.05.2006, precum și de principiul 18 al „Principiilor de la Johannesburg privind siguranța națională, libertatea de exprimare și accesul la informație”, adoptate la 01.10.1995 f. 175 – 179 vol. I .
Din comunicarea redacției cotidianului „România Liberă” a rezultat că martorul O.O.E. s-a deplasat la Focșani, în interes de documentare, ceea ce reprezintă o activitate legitimă.
Din adresa M.Ap.N. – D.G.I.A. se relevă că martorul O.O.E. a avut mai multe contacte cu cadre active ale M.Ap.N.-D.G.I.A., la 20.01.2006 (după ce intrase în posesia CD-ului proba nr. 1) și la 04.02.2006 (după emisiunea „Nașul” de la postul B1TV), când a relevat că este în posesia CD-ului respectiv, chiar conducătorului D.G.I.A. fila 50, vol. XI.
Pe de altă parte, în 21.01.2006 și, ulterior, chiar în 30 și 31.01.2006 și 04.02.2006 martorul a contactat telefonic și personal cadre din conducerea SRI, pe care i-a încunoștințat despre existența în mediu civil, a unui CD conținând informații clasificate de natură militară, cu denumirea genetică “Ro Army”, fără însă a preda respectivul CD, în posesia căruia se afla din data de 14.01.2006 f. 223 – 224 vol. I.
în data de 31.01.2006 martorul a prezentat în cadrul emisiunii „Nașul” de la postul de televiziune „B 1 TV”, în contextul unor ample comentarii (legitime în conformitate cu libertatea de expresie și informare, stipulate constituțional, potrivit legislației și practicii CEDO și a „Principiilor de la Johannesburg”) în legătură cu scurgerea unor informații secrete militare din teatrul de operațiuni din Afganistan, unde erau angajate și forțe militare românești, filele 128 – 143 vol. XI.
În același context, martorul a prezentat imagini de pe CD 1 proba nr. 1 în posesia căruia se afla, în exclusivitate din acelea care au fost create, emise și aparțin Bg. 1 TF Devil (structură a armatei SUA), ce poartă vizibil marcajul „SECRET/GCTF” (26 slide – uri) și se referă doar la teatrul din Afganistan, împrejurare ce rezultă din raportul tehnico – științific din 30.07.2007, filele 287 – 366 vol. CDC . Întrucât aceste documente nu au fost declasificate, acțiune ce aparține în exclusivitate structurilor militare din armata SUA fila 172 vol. CDC și, în prezent, nu se cunoaște natura, caracterul și importanța acestora, precum și pericolul ce-l poate constitui diseminarea lor pentru misiunea de luptă împotriva terorismului „Enduring Freedom”, desfășurată de forțele coaliției multinaționale și în actualitate, urmează ca după obținerea relațiilor necesare, prin cerere de asistență judiciară internațională cu SUA – Departamentul de Justiție, să se aprecieze acțiunea martorului O.O.E. desfășurată în data de 31.01.2006, prin prisma prevederilor art. 33 lit. d din Legea nr. 535/2004.
comentariile realizate în emisiunea „Dosarele N 24” (CD proba nr. 13) se înscriu în dreptul la liberă exprimare și informare ce aparține, cu predilecție, jurnaliștilor, fiind consacrate legislativ și la nivel de principii, atât în plan intern, cât și internațional, așa cum am arătat mai sus ( Constituția României, Legea nr. 544/2001, CEDO, Principiile de la Johannesburg).
– listingul convorbirilor telefonice purtate de martor în perioada 01.10.2005 – 03.02.2006 filele 191 – 198 vol. XI relevă contacte telefonice ale martorului cu cadre din SRI, în momentele premergătoare și concomitente (14.01.2006, 31.01.2006 și ulterior) momentelor relevante ale derulării stării de fapt ce face obiectul prezentului dosar, cât și cu inc. G.M. și O.S., fără însă a se cunoaște conținutul convorbirilor.
3.7. Privind pe martora Popa Manuela
La data de 10.02.2006 a fost ascultată martora Popa Manuela, fosta soție a inculpatului P.I. care, printre altele, a confirmat prezența la domiciliul inculpatului, a învinuitului I.M. și că P.I. i-a efectuat acestuia o copie a unui CD – filele 151-156 vol.
3.8. Privind pe martorul Ivanciuc Cornel
Urmare a afirmațiilor publice făcute de jurnalistul Ivanciuc Cornel în cadrul emisiunii „O zi într-o oră” la postul de radio „România Actualități” (București), în data de 08.02.2006 ora 18:15, referitor la aspecte privind existența în medii civile a unor documente clasificate cu caracter militar – filele 162-163, vol. X, în data de 13.02.2006, acesta a fost ascultat în calitate de martor, prilej cu care, în esență, au decelat următoarele:
în luna septembrie 2005 a fost apelat pe telefonul mobil cu nr. 0724393377, de o persoană necunoscută din Focșani care s-a prezentat drept „Octavian” și că este jurnalist, ce i-a relatat că „a intrat în posesia unui set de documente cu caracter secret cu privire la operațiunile militare ale armatei române în Afganistan. Informațiile cuprindeau hărți ale aeroportului zonei unde rezidează batalionul românesc în Afganistan, coduri de criptare și de decriptare a comunicațiilor radio, date cu privire la muniție și armamentul din dotare”;
că în data de 07.02.2006 a aflat că și alți reprezentanți de presă de la postul de televiziune TVR au fost contactați, tot din Focșani, în legătură cu aceleași documente;
că, nu cunoaște identitatea persoanei care l-a contactat telefonic în legătură cu documentele militare în discuție – filele 157-161, vol. X.
In vederea verificării afirmațiilor martorului s-a solicitat și obținut listingul convorbirilor telefonice purtate de martor la postul telefonic mobil nr. 0724393377 în perioada 01.10.2005 – 02.03.2006 – filele 164-186, vol. X, nerezultând date relevante pentru cauză.
3.9. Privind pe martorul Roșca Stănescu Sorin Ștefan
Întrucât în data de 06.02.2006 a predat autorităților S.R.I. și M.Ap.N. CD-ul denumit generic “Ro Army” și urmare a declarațiilor publice formulate în cotidianul „Ziua” din 07.02.2006 filele 2-3 vol. CDC și ulterior, în data de 15.02.2006, numitul Roșca Stănescu Sorin Ștefan, directorul ziarului „Ziua” a fost ascultat în calitate de martor, ocazie cu care, în esență, a declarat următoarele:
că în 05.02.2006, a luat la cunoștință telefonic, de la jurnalistul Comaroni Bogdan că la redacția ziarului „Ziua” se află un CD care conține informații clasificate de natură militară, împrejurare confirmată ulterior și de jurnalistul Dragomir Doru;
că, în data de 06.02.2006 a încunoștințat despre aspectul sus arătat conducerea S.R.I., filele 187-189, vol. X.
3.10. Privind pe martorul Murgeanu Gheorghe Răzvan
Din declarațiile învinuiților I.M. și E.GH. a rezultat că o perioadă de timp, în cursul lunii ianuarie – februarie 2006, martorul a deținut CD-ul sau copia acestuia primit de cei doi învinuiți, de la coînvinuitul G.M., considerent pentru care, în data de 15.02.2006, a fost ascultat în calitate de martor – filele 190-191, vol. X. Din declarația olografă a martorului a rezultat, în esență, următoarele:
că, la începutul lunii februarie 2006, învinuitul I.M. i-a înmânat un CD individualizat prin inscripționarea „I JUST CALL”, „pe care ar fi urmat ca eu să-l dau Președintelui Țării”;
că, încă din luna decembrie 2005, a aflat de la coînvinuitul E.GH. că „în cutia poștală a unui ziarist din Focșani s-ar fi pus niște materiale care fac vorbire despre activități militare ale contingentelor românești din afara granițelor, spunându-mi că îmi va aduce să văd despre ce este vorba”;
nu a vizualizat CD-ul în perioada cât acesta s-a aflat asupra sa;
în data de 14.02.2006, la solicitarea organelor de urmărire penală, a remis acestora, prin învinuitul E.GH., CD-ul aflat asupra sa – filele 190-191 bis, vol. X.
In baza autorizației nr. 4/20.02.2006 emisă în dosarul nr. 4/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală – filele 192-197, vol. X, în data de 24.02.2006, între orele 8:00 – 9:00, s-a efectuat percheziția informatică a mediilor de stocare informatică aflate la locul de muncă al martorului Murgeanu Gheorghe Răzvan – filele 197 bis, vol. X cu obținerea copiilor acestora. Rezultatul percheziției s-a materializat în nota de constatare informatică ce conține concluziile privind examinarea discurilor fixe aparținând lui M.R. – filele 197 bis – 208, vol. X, din care rezultă că nu au conținut date clasificate sau alte date din cadrul M.Ap.N. fila 209, vol. X.
3.11. În legătură cu jurnaliștii de la ziarul „Ziua”, Dragomir Doru, Comaroni Bogdan și Roncea Victor
Consecutiv declarațiilor martorului Roșca Stănescu Sorin Ștefan, în data de 18.02.2006, a fost ascultat, în calitate de martor, jurnalistul Dragomir Doru de la cotidianul „Ziua” care a relatat, în esență, următoarele:
în data de 02.02.2006 a primit de la colegul său de redacție, Roncea Victor, un CD, pe care l-a copiat, iar CD-ul original l-a restituit acestuia. Vizualizând CD-ul a constat că acesta conținea, „rapoarte de activitate ale militarilor români din Afganistan – Kandahar, diverse scheme și alte documente care priveau activitatea militarilor din Coaliția care acționează în Afganistan”;
în data de 05.02.2006 a înmânat CD-ul copie colegului de redacție Comaroni Bogdan, pe care îl încunoștințase anterior (în 02.02. sau 03.02.2006) despre existența sa;
în data de 06.02.2006, împreună cu Comaroni Bogdan, a prezentat CD-ul copie, martorului Roșca Stănescu Sorin Ștefan și, de comun acord, au încunoștințat autoritățile, cărora au predat CD-ul în discuție;
că întrebându-l pe Roncea Victor despre soarta CD-ului original, acesta i-a comunicat că l-a aruncat la gunoi – filele 211-217, vol. X.
Ținând seama de declarațiile martorilor Roșca Stănescu Sorin Ștefan și Dragomir Doru s-a solicitat redacției cotidianului „Ziua” și jurnaliștilor Roncea Victor și Comaroni Bogdan ca, în temeiul art. 97 din C.p.p. să predea, în vederea cercetărilor, orice sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice ce conțin informații cu caracter militar de natura celor semnalate în articolele de presă publicate în data de 07.02.2006, obligație legală adusă la îndeplinire – filele 222-238, vol. X.
In baza autorizației nr. 8/28.02.2006 emisă în dosarul nr. 8/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală – filele 239-244, vol. X, în data de 28.02.2006, între orele 14:00 – 16:45, s-a efectuat percheziția informatică a HDD-urilor din laptop-urile aflate în dotarea numiților Comaroni Bogdan, Dragomir Doru și Roncea Victor, cu obținerea copiilor acestora (probele nr. 25, 26 și 27 – filele 245-263, vol. X. Rezultatul percheziției informatice s-a materializat în nota de constatare informatică ce cuprinde concluziile privind examinarea discurilor fixe sus arătate – filele 265-280, vol. X.
La data de 10.04.2006 a fost ascultat martorul Roncea Victor din declarațiile căruia, în esență, rezultă următoarele:
în data de 02.02.2006 a primit în corespondență, la redacția cotidianului „Ziua”, un plic ce conținea un CD pe care l-a vizualizat pe laptop-ul din dotare, ocazie cu care a observat că acesta conține date și situații militare;
în cursul aceleiași zile a predat CD-ul respectiv colegului Dragomir Doru care, ulterior i l-a restituit în aceeași zi;
a copiat datele informatice conținute de CD în memoria laptop-ului din dotare, după care a aruncat CD-ul la coșul de hârtii din biroul său – filele 48-51, vol. XII.
La data de 14.06.2006 M.Ap.N. – D.G.I.A. a predat organelor de urmărire penală CD 7 proba nr. 7 și CD 8 proba nr. 8 (copia CD 7 proba nr. 7), pe care l-a primit în data de 08.02.2006 de la reprezentantul Ambasadei SUA la București – filele 109-127, vol. CDC.
CD 7 proba nr. 7 și CD 8 proba nr. 8 au fost supuse unei examinări tehnico – științifice în medii de stocare a datelor informatice, filele l – 12 vol. XII, ocazie cu care a rezultat că au un conținut identic, cel de-al doilea fiind copia primului; că prezintă o sesiune de inscripționare la data de 07.07.2005 și conține un director “Ro Army” care are data de 24.06.2005 filele 13-46 vol. XII.
Rapoartele de expertiză criminalistică realizate în legătură cu CD 7 proba nr. 7 a rezultat că :
conține 887 fișiere dispuse în 121 directoare etichetate “Ro Army”;
a fost inscripționat la 07.07.2005 ora 12 h 32 min., probabil de pe HDD 17- proba nr. 28 (Grig. M.);
prezintă drept aplicație de inscripționare programul „Nero Burning Rom”;
are conținut identic cu CD 6 proba nr. 6, cel predat de ziarul „ZIUA” autorităților abilitate filele 156-445 vol. XIII;
S-au solicitat relații în legătură cu modalitatea și persoana care a predat CD-ul nr. 7 proba nr. 7 la Ambasada SUA la București, de la M.Ap.N.-D.G.I.A. și de la Ambasada SUA la București.
M.Ap.N.-D.G.I.A. nu a oferit nici un alt element în afara faptului că acest CD, așa cum este ambalat, și prezintă mențiunea olografă pe ambalaj „Victor Roncea, a fost primit în data de 08.02.2006, de un reprezentant al D.G.I.A. (gl. Savu Constantin – șef D.I.M.) de la un reprezentant al Ambasadei SUA la București, fila 127 vol. CDC.
Ambasada SUA la București nu a răspuns solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.), filele 72-89 vol. XII, invocând inviolabilitatea ordinelor și documentelor misiunii americane la București, stipulată de art. 24 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice filele 89-94, vol. XII, considerent pentru care s-a realizat cererea de asistență juridică internațională cu Departamentul de Justiție al SUA, potrivit Tratatului dintre România și SUA privind asistența judiciară în materie penală, semnat la 26 mai 1999 la Washington, filele 95-110 vol. XII, la care, la data redactării prezentului act, nu s-a primit răspuns.
HDD-ul conținut de laptop-ul de serviciu la martorului Roncea Victor, proba nr. 27, a fost supus examinării informatice Eu Case filele 69-71 vol. XII și 448-458 vol. XIII, și expertizării criminalistice filele 1-445 vol. XIII.
Indiferent de răspunsurile obținute urmare a cererilor de asistență judiciară internațională cu Departamentul de Justiție al S.U.A. ( cea la care am făcut referire mai sus și cea care urmează a fi realizată în dosarul disjuns din prezentul privind natura, caracterul și importanța informațiilor militare conținute în directorul “Ro Army” create de Bg. 1 Devil, din structura armatei SUA, ce a fost dislocată în Afganistan) în ipoteza în care se va stabili în plan probator cu certitudine, că martorul Roncea Victor a predat Ambasadei SUA la București, CD 7 proba nr. 7, acțiunea acestuia nu se circumscrie sferei ilicitului penal, întrucât a predat informațiile în discuție, reprezentanței diplomatice în România a statului căreia îi aparțin, atitudine corectă și licită din punct de vedere juridic.
În data de 10.04.2006 a fost ascultat martorul Comaroni Bogdan, din declarațiile căruia, în esență, rezultă următoarele:
în 02.02.2006 în jurul orelor 19:00 – 20:00, a luat la cunoștință de la jurnalistul Dragomir Doru că a intrat în posesia „unor documente militare care ar putea proveni din zona de conflict Afganistan”;
în 05.02.2006 a aflat de la Dragomir Doru că CD-ul conținând respectivele documente a fost primit de jurnalistul Roncea Victor și că el are o copie a CD-ului respectiv;
a primit CD-ul copie de la Dragomir Doru observând că acesta este inscripționat cu marker de culoare neagră „KAF”, în după-amiaza zilei de 05.02.2006, pe care l-a vizualizat la domiciliul său, sesizând că pe unele documente se afla mențiunea „secret”. A comunicat aspectele directorului ziarului „Ziua” Roșca Stănescu Sorin Ștefan care, aflând detalii în legătură cu conținutul CD-ului, în data de 06.02.2006, împreună cu Comaroni Bogdan și Dragomir Doru, au încunoștințat conducerea S.R.I. și, apoi, au predat CD-ul inscripționat „KAF” (proba nr. 27) autorităților – filele 331-336, vol. X.
Redacțiile ziarelor „Monitorul de Vrancea” și „Ziarul de Vrancea” au comunicat organelor de urmărire penală că nu dețin, nu au deținut și nu a fost manipulat în cadrul redacției sau de jurnaliști ai celor două jurnale CD sau alt mediu de stocare a datelor informatice ce conțin informații clasificate de natură militară – filele 345-348, vol. X.
3.12. Privind pe martorul O.I. ANDREI
Martorul O.I. Andrei a fost ascultat la data de 20.02.2006 și 13.04.2006 – filele 3 -14, vol. IX ocazie cu care a relatat despre momentul și persoana de la care a primit printre altele un CD care conținea, printre altele, date de natură militară pe care nu le înțelegea și un film intitulat „Lupii Negrii”, respectiv în vara anului 2004, de la fratele prietenei sale, Stolniceanu Florin.
Martorul a predat HDD ce-i aparține, proba nr. 19 – fila 1-2, vol. IX care, fiind percheziționat informatic – fila 15-12, vol. IX, apoi examinat cu programul En Case – filele 127 – 120, vol. IX și supus expertizei criminalistice – filele 1-445, vol. XIII, a rezultat că a conținut informațiile “Ro Army” care au fost vizualizate și copiate și, ulterior șterse fără a se putea stabili momentul.
Din nota de constatare informatică depusă în dosarul nr. 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – S.P.M. având ca obiect HDD-ul aparținând militarului activ SANDU COSTEL, a rezultat că o parte din fișierele găsite în directorul “Ro Army” se regăsesc și la O.I. – filele 234 – 237, vol. I.
Declarațiile martorului Stolniceanu Florin, confirmă afirmațiile martorului O.I. Andrei, în sensul că în vara anului 2004 a primit de la Sandu Costel mai multe CD-uri, între care și unul conținând, printre altele filmul „Lupii Negri” ce apare și în directorul “Ro Army” și neputându-le viziona pe calculatorul său, i le-a dat lui O.I., la care au stat circa o săptămână. O.I. i-a restituit CD-urile respective, iar S.F.le-a returnat, la rândul său, lui S.C. – fila 351-354, vol. X.
Informațiile „Ro Army” au rămas stocate în HDD proba nr. 19, iar în luna iunie 2005, martorul O.I. i-a dat martorului Grig. M., la solicitarea acestuia, HDD-ul proba nr. 19, pentru a instala programe pe PC-ul său, ocazie cu care în memoria HDD-ului proba nr. 28 (Grig. M.) declarație martor S. O. – fila 360 – 363, vol. X, au fost stocate printre altele și informațiile “Ro Army”.
Examinarea informatică „En Case a HDD proba nr. 28 a confirmat că în memoria acestuia au existat stocate informațiile “Ro Army” din data de 24.06.2005 – fila 100 – 118, vol. X.
Din declarațiile aceluiași martor O.I. a rezultat că, în data de 14.02.2006, 16.02.2006 și 19.02.2006 a fost contactat de două persoane care i-au solicitat relații în legătură cu CD-ul conținând informațiile “Ro Army”, de unde l-a primit și ce operațiuni a realizat cu informațiile respective, iar în data de 19.02.2006 a fost vizitat acasă de două persoane care i-au examinat, cu acceptul său, PC-ul ce-i aparține – filele 7 -14, vol. IX.
Aceste declarații sunt susținute de declarațiile mamei sale, martora O.D. care a oferit detalii suplimentare și chiar a predat organelor de urmărire penală două cești de cafea din care au consumat cele două persoane vizitatoare în data de 19.02.2006 – filele 135-150, vol. IX, proba nr. 38.
Cele două cești de cafea au fost supuse examenului criminalistic pentru a se identifica urmele papilare existente pe ele, din raportul de constatare științifică rezultând că nu au fost identificate elemente dactiloscopice suficiente necesare identificării persoanei (lor) care le-au manipulat – filele 155 – 160, vol. IX.
Aceleași două cești de cafea au fost supuse și examinării biocriminalistice, din raportul de constatare științifică rezultând profilul genetic al celor trei persoane care le-au manipulat – filele 174 – 179, vol. IX.
Din comunicarea M.Ap.N. – D.G.I.A. rezultă că persoanele care l-au contactat și, ulterior, vizitat la domiciliu pe martorul O.I. sunt cadre militare – fila 123, vol. CDC.
Martorul D.V.G. a arătat că în aceeași perioadă 14-16.02.2006 a fost abordat de aceleași persoane care l-au contactat pe O.I., confirmând afirmațiile acestuia – filele 356 – 358, vol. X.
PC-ul aparținând martorului O.I. în care se afla instalat HDD proba nr. 19 era racordat la Internet – fila 5, vol. IX.
Martorul O.I. este finul de botez al unui cadru S.R.I. – Secția Județeană Vrancea – , căruia i-au relatat unele aspecte cu privire la existența CD-ului cu informații militare din Afganistan – fila 224, vol. I, fără ca din comunicarea S.R.I. să rezulte alte date.
La dosarul cauzei a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de la posturile telefonice la care a avut acces sau i-au aparținut martorului: 0745892…, pe perioada 16.09.2005 – 02.03.2006 – filele 183 – 184, vol. IX; 0727083… pe perioada 24.10.2005 – 20.02.2006 – filele 185, vol. IX; 0237237… pe perioada 01.06.2005 – 02.03.2006 – filele 186 – 213, vol. IX.
In baza autorizației nr. 18/22.02.2006 emisă în dosarul nr. 18/2006 al CAB și autorizației nr. 24/20.03.2006 emisă în dosarul nr. 25/2006 al CAB, au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice ale martorilor O.I. (telefon mobil nr. 0727083473), D.V. (0742739…), S.O. (0237620…) și S.F.(0237626…) pe perioada 22.02.2006 – 21.04.2006 inclusiv, filele 266 – 541, vol. VII.
Din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat nu au rezultat date relevante pentru prezenta investigație.
La fel și din listingul convorbirilor telefonice purtate de S.O. pe perioada 01.06.2005-02.03.2006, depus la dosar, filele 364-382, vol. X.
3.13. Privind pe martorul GRIG. M.
Urmare a declarațiilor înv. G.M. și O.S., precum și a declarațiilor martorului O.I., a fost ascultat în calitate de martor jurnalistul Grig. M., care inițial a arătat că nu are în posesie informații cu caracter militar – fila 8, vol. X.
Martorul a declarat că, în vara anului 2005, cu ocazia transferului unor programe din HDD proba nr. 19 (O.I.) în HDD-ul PC-ului pe care îl deținea la momentul respectiv, au fost transferate, între altele, și informațiile “Ro Army”, pe care le-a copiat pe un CD 2 proba nr. 2 pe care le-a transmis colegului său de breaslă, înv. O.S. întrucât acesta avea acreditare pentru zona militară – filele 13-29, vol. X.
Martorul a predat HDD proba nr. 30, aflat la momentul predării (25.02.2006) instalat în PC-ul ce-i aparține care, fiind examinat informatic, potrivit autorizației nr. 6/2006 al C.A.B. – Secția I Penală – fila 57, vol. X, a rezultat că nu are stocate în memorie informațiile “Ro Army” – filele 47 – 66, vol. X.
Ulterior, același martor a declarat că în toamna anului 2005 a dat PC-ul și HDD-ul instalat unui coleg jurnalist, martorul Z.N.
Martorul Z.N. a confirmat declarațiile lui Grig. M. – filele 69 – 70, vol. X și a predat HDD-ul proba nr. 28 – fila 71, vol. X.
In baza autorizației nr. 10/13.07.2006 emisă în dosarul nr. 10/2006 al C.A.B. – Secția I Penală, HDD proba nr. 28 a fost percheziționat informatic cu programul En Case, rezultând că a conținut informațiile “Ro Army” – fila 100 – 118, vol. X.
Expertiza criminalistică în sisteme și medii informatice a concluzionat că directorul “Ro Army” a fost creat pe HDD proba nr. 28 la data de 24.06.2005 ora 13 h 15 min și accesat pentru ultima dată la 25.06.2005 ora 19 h 58 min – fila 168, vol. XIII, iar la o dată ulterioară ce nu a putut fi stabilită directorul “Ro Army” a fost șters –fila 169, vol. XIII.
Pe HDD proba nr. 28 au fost inscripționate la data de 02.07.2005 ora 24 h 45 min CD 2 proba nr. 2 și posibil la 07.07.2005 ora 12 h 32 min CD 7 proba nr. 7 – fila 445, vol. XIII.
Martorul Grig. M. a declarat că a inscripționat doar CD 2 proba nr. 2 pe care a transmis-o învinuitului O.S. de la care nu l-a mai reprimit, dar nu a făcut nici o declarație în legătură cu inscripționarea celui de al doilea CD 7 proba nr. 7.
Martorului Grig. M. i-au fost luate probe de scris, în vederea unei eventuale constatări tehnico-științifice criminalistice în grafoscopie, pentru a se stabili dacă mențiunea „I JUST CALL” și „Muzică” de pe CD 2 proba nr. 2 și ambalajul acesteia a fost executată de acesta – fila 30-38, vol. X, dar organele de urmărire penală a renunțat la dispunerea constatării tehnico-științifice întrucât nu mai prezenta utilitate și concludentă pentru urmărirea penală întreprinsă.
Același martor Grig. M. a mai declarat că a fost solicitat de martorul E.T.S. să-i comunice cine i-a livrat informațiile “Ro Army”, iar el i-a comunicat că este vorba de O.I.; pe de altă parte în luna octombrie 2005, fiind împreună cu înv. O.S., l-a încunoștiințat pe ofițerul E.T.S. despre existența în mediu jurnalistic din Focșani a unui CD conținând informațiile “Ro Army” – filele 24-29, vol. X.
La dosar a fost depus listingul convorbirilor telefonice purtate de martorul Grig. M. de la postul telefonic mobil 0726243…, în perioada 01.10.2005-02.02.2006 filele 120-137, vol. X și de la postul telefonic fix 0237611…, în perioada 01.06.2005-02.03.2006, filele 138-150, vol. X.
În baza autorizațiilor nr. 18/22.02.2006, emisă în dosarul nr. 18/2006 al Curții de Apel București, fila 271, vol. VII; nr. 24 din 20.03.2006 emisă în dosarul nr. 25/2006 al Curții de Apel București, fila 405, vol. VII; în perioada 22.02.2006-21.04.2006 inclusiv, au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice purtate de martorul Grig. M. de la postul telefonic 0237611… și 0726243…, ocazie cu care nu au rezultat elemente relevante pentru cauză.
Notele de redare a convorbirilor telefonice, certificate potrivit legii, sunt depuse la filele 273-541, vol. VII.
3.14. Privind pe martorul Z.N.
La solicitarea organelor de urmărire penală și cu asentimentul martorului Grig. M., martorul Z.N. a predat în data de 08.06.2006 HDD 17 aproba nr. 28 filele 71 vol. X, ocazie cu care a declarat că :
a primit acest HDD, odată cu PC-ul ce-l conținea în toamna anului 2005, de la martorul Grig. M.;
nu a efectuat nici o operațiune de ștergere a memoriei HDD-ului de la momentul în care a intrat în posesia sa – filele 69-70 vol. X ;
HDD proba nr. 28 a fost percheziționat informatic, în baza autorizației nr. 10/13.07.2006, emisă în dosarul nr. 10/2006 al CAB, secția I-a penală filele 88 vol. X, cercetat informatic cu programul En Case filele 98-118 vol. X și supus expertizării criminalistice filele 1-445 vol. XIII.
3.15. In legătură cu alți martori
In cauză au fost ascultați și alți martori în vederea stabiliri unor elemente de fapt pentru conturarea scopului investigației penale din prezenta cauză, precum și pentru verificarea afirmațiilor inculpatului, învinuiților și a martorilor audiați în prezenta cauză, după cum urmează:
– martorul I.GH.– filele 391-396 vol. X din depoziția căruia rezultă relaționarea cu înv. G.M. și împrejurarea că acesta l-a consultat cu prilejul vizionării unor imagini pe PC-ul de la domiciliul învinuitului, a naturii, caracterului și importanța informațiilor vizualizate;
– martorul C.C.– filele 313-316 vol. IV din declarațiile căruia se confirmă activitatea înv. E.GH., pentru care desfășura prestări de serviciu ca șofer, din perioada 10.12.2005 – 15.12.2005;
– martorul R.C.– filele 107-108 vol. I V care i-a lăsat în păstrare pentru o perioadă de timp înv. I.M. un pistol cu aer comprimat;
– martorii C.D. (filele 384-386, vol. X) și N.D. (filele 387-390 vol. X), ambii jurnaliști din Focșani, care nu confirmă afirmațiile făcute de înv. G.M. în referire la obiectul prezentului dosar;
– martorul col. S.D. fost comandant al Batalionului 151 Infanterie dislocat în perioada iunie 2003 – ianuarie 2004 în Afganistan – filele 397 vol. X, din care rezultă că nu a fost contactat de nici un jurnalist în legătură cu existența unui CD care ar circula în mediu civil și ar conține informațiile “Ro Army”;
– martorul V.J., senator de Vrancea în Parlamentul României – filele 399-402 vol. X, din care rezultă următoarele:
că îi cunoaște pe înv. E.GH., I.M. și G.M.;
că, în toamna anului 2005, a fost contactat telefonic de înv. O.S. care i-a comunicat că „ ar putea intra în posesia unor hărți NATO și m-a întrebat care pot fi consecințele acestui fapt”, martorul prezentându-i prevederile în materie a Legii 51/1991 și recomandându-i să înștiințeze M.Ap.N.;
că, în decembrie 2005, s-a întâlnit la restaurantul HERĂSTRĂU cu E.GH., I.M. și G.M., dar nu au purtat discuții referitoare la informațiile “Ro Army”;
că, înainte de întâlnirea mai sus arătată, tot în luna decembrie 2005 a fost apelat telefonic de G.M. care l-a întrebat „dacă Ilie Marcel este OK”, răspunsul său fiind afirmativ.
3.16. Dispunerea și efectuarea constatării En Case
În vederea verificării încrucișate a datelor rezultate din constatările perchezițiilor informatice efectuate asupra unora dintre mediile de stocare a datelor informatice în prezenta cauză și pentru acuratețea științifică a constatărilor, în cauză s-a dispus și examinarea cu programul En Case a acestor medii pentru HDD-urile proba nr. 19 (O.I.), proba nr. 24 (E.GH.), proba nr. 20 (G.M.), proba nr. 22 (O.S.), proba nr. 25 (D.D.), proba nr. 26 (C.B.), proba nr. 27 (R.V.), proba nr. 28 (Z.N.– Grig. M. ) și proba nr. 23 (P.I.) filele 448-454, vol. XIII, 91-96 vol. VIII, 178-184 vol. III, rezultatele fiind materializate în rapoartele de examinare filele 100-118, 281-329, vol. X, filele 69-71 vol. XII, filele 455-458 vol. XIII, 185 – 379 vol. III și CD 10 proba nr. 10.
3.17. Dispunerea și efectuarea de expertize criminalistice
În cauză au fost dispuse expertize criminalistice și suplimente de expertize criminalistice în sisteme și medii informatice, în legătură cu toate mediile de stocare a datelor informatice ce conțineau informațiile denumite generic “Ro Army” pentru verificarea exactității concluziilor și constatărilor informatice întreprinse, rezultatele fiind materializate în rapoartele de expertiză criminalistică și harta relațională IT filele 1-445, vol. XIII.
S-a dispus și efectuat constatarea tehnico – științifică dactiloscopică și biocriminalistică în legătură cu mijloacele materiale de probă depuse de martora Obrejan Doina, filele 151 – 178, vol. IX.
3.18. Documentar informativ depus de S.R.I.
Potrivit atribuțiilor ce-i revin în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1991 și Legii nr. 14/1992 – Serviciul Român de Informații a comunicat organelor de urmărire penală datele și informațiile care le dețineau în legătură cu starea de fapt referitoare la obiectul dosarului nr. 51/D/P/2006, potrivit art. 13 alin. 4 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, încă de la data de 20.02.2006, suplimentându-le permanent inițial în regim de informații clasificate și pe care, potrivit legii, le-au declasificat, fiind depuse la dosarul cauzei – filele 207-225 vol. I.
Informațiile oferite au contribuit la stabilirea unei corecte stări de fapt de către investigația penală întreprinsă.
D.G.I.A. ca structură de informații departamentală, în cadrul M.Ap.N, a sesizat pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu scurgerile de informații clasificate de natură militară și, ulterior, la cererea organelor de urmărire penală a suplimentat comunicarea cu caracter secret inițială, cu datele și informațiile solicitate, pe care le-a păstrat în regim clasificat de „secret de stat” fiind depuse în vol. CDC la filele 1-286.
3.19. Interceptarea ambientală din 15.02.2006
In baza autorizației nr. 13 din 15.02.2006 emisă în dosarul nr. 13/2006 al Curții de Apel București – filele 27-35 vol. X, s-a efectuat interceptarea și înregistrarea ambientală a convorbirilor și imaginilor realizate la întâlnirea din 15.02.2006, la restaurantul „INTIM” din Focșani, la care printre alte persoane au participat înv. E.GH., I.M., G.M. și O.S..
Operațiunea s-a realizat din inițiativa înv. E.GH. și I.M., care în declarațiile din 14.02.2006 filele 93, 294 vol. IV au acceptat inițierea și înregistrarea contactului cu înv. G.M., pentru facilitarea identificării altor participanți, la săvârșirea faptei, conform cu art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare filele 36-104, vol. V.
Redarea convorbirilor realizate în acest context este materializată și a fost certificată potrivit prevederilor legale, în procesul verbal filele 43-104 vol. V, semnalele sonore și imaginile fiind fixate pe proba nr. 39, din care rezultă, între altele, și remiterea CD-ului proba nr. 2 de către G.M. către ceilalți doi învinuiți, ceea ce a condus la pornirea cercetărilor față de înv. G.M. filele 55-60, vol. V.
3.20. Interceptarea ambientală a activităților de urmărire penală desfășurate în biroul 203 de la sediul P.I.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.
Întreaga activitate de urmărire penală desfășurată în prezenta cauză în camera de anchetă, a fost înregistrată ambiental în baza ordonanței nr. 34/AI/13.02.2006 emisă de D.I.I.C.O.T. filele 109-110 vol. V; autorizația nr. 11/14.02.2006 emisă în dosarul nr. 11/2006 al C.A.B. (filele 112-124, vol. V); autorizația nr. 16/17.02.2006 emisă în dosarul nr. 16/2006 al CAB (filele 129-145 vol. V); autorizația nr. 22/09.03.2006 emisă în dosarul nr. 23/2006 al CAB (filele 156-161 vol. V) autorizația nr. 27/10.04.2006 emisă în dosar nr. 28/2006 al CAB (filele 167-173, vol. V) și autorizația nr. 31/09.05.2006 emisă în dosar nr. 32/2006 al CAB (filele 175-181 vol. V), fiind redate (semnale sonore și imagini) în probele nr. 40 (53 videocasete), certificate prin procesul verbale din 02.11.2006, filele 183-195, vol. V, procesul verbal din 03.11.2006 filele 196-201 vol. V. S-a realizat transferul imaginilor și semnalelor sonore de pe probele nr. 40 pe alt tip de suport optic (DVD) obținându-se proba copie nr. 40/1 (20 DVD-uri), filele 202-206, vol. V.
Activitățile de percheziție domiciliară și percheziție informatică, de predare – primire de obiecte și înscrisuri au fost filmate și fotografiate, apoi fotoprintate, ocazie cu care au rezultat probele nr. 31-39.
3.21. În legătură cu ascultarea cadrelor din serviciile de informații
Din probele testimoniale administrate în cauză au rezultat numele și calitățile unor cadre ce își desfășoară activitatea în servicii de informații (SRI și M.Ap.N.-D.G.I.A.) pentru care s-a considerat oportun obținerea de relații de la instituțiile respective în scris care, de altfel s-au și obținut (pentru SRI filele 207-225, vol. I și pentru M.Ap.N., – D.G.I.A. filele 109-132 vol. CDC) neprocedându-se la ascultarea în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, pentru păstrarea caracterului secret al activității și identității persoanelor, așa cum sunt acestea stipulate în prevederile art. 10 din Legea nr. 51/1991 și din ansamblul prevederilor Legii nr. 14/1992, precum și pentru protecția respectivelor cadre.
3.22. Administrarea unor probe cu înscrisuri
La dosarul cauzei au fost administrate și probe cu înscrisuri, respectiv printarea documentelor ce constituie conținutul mediilor de stocare a datelor informatice ce au cuprins informațiile denumite generic “Ro Army”, după cum urmează :
– documentele cu caracter secret, nedeclasificate, respectiv cele emise de Bg. 1 TF Devil din Armata SUA filele 4-94, 183-286, 302-366, vol. CDC;
– documentele cu caracter clasificat, dar declasificate, filele 8-48, 238-407 vol. I și vol. XV – XX.
3.23. Conținutul dosarului nr. 51/D/P/2006
Dosarul nr. 51/D/P/2006 conține un număr total de 22 volume /de la vol. 0 la vol. CDC) din care volumul CDC (1 volum ) își păstrează caracterul clasificat „Secret de Stat” și conținutul său nu poate fi accesat decât în condițiile necesității de a cunoaște și de persoanele care dețin autorizarea prevăzută de lege, așa cum este stipulat în prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002 ( a se vedea și comunicarea M.Ap.N.-D.G.I.A. filele 172 vol. CDC).
3.24 Durata urmăririi penale în dosarul nr. 51/D/P/2006
Durata în timp a urmăririi penale în prezenta cauză s-a derulat în perioada 07.02.2006 – 15.08.2007 (1 an și cca. 7 luni), cu mențiunea că în intervalul 18.10.2006 – 04.07.2007, organele de urmărire penală au făcut demersuri repetate la M.Ap.N.-D.G.I.A. pentru declasificare documentelor emise de unitățile militare M.Ap.N., acțiune executată și comunicată doar la 04.07.2007 (9 luni de zile) filele 172-173 vol. CDC și atunci parțial, și anume mai puțin documentele cu caracter secret emise de structurile armatei SUA dislocate în Afganistan și emitente a acestora, care nu au fost informate cu incidentul de securitate produs și compromiterea respectivelor informații, de către structurile abilitate ale M.Ap.N., contrar prevederilor art. 14 din Legea nr. 128/1995, ceea ce transpare din adresa M.Ap.N. din 04.07.2007 filele 172 vol. CDC.
3.25 Declasificarea unor documente în dosarul nr. 51/D/P/2006
La data de 15.09.2006 au fost declasificate notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în prezenta cauză – filele 17, vol. V, care au fost certificate de procuror potrivit prevederilor legale și depuse la dosar vol. VI și VII, iar suporturile optice aferente și copiile acestora realizate în conformitate cu art. 913 alin. 3 C.p.p., ce constituie probele nr. 41 și 41/1 urmează dosarul cauzei.
CD-uri MIJLOACE DE PROBĂ DEPUSE LA DOSARUL nr. 51/D/P/2006 al D. I. I.C.O.T.
HDD-uri MIJLOACE DE PROBĂ DEPUSE LA DOSARUL nr. 51/D/P/2006 al D. I. I.C.O.T.
Suporturi de stocare (videocasete, casete audio) a unor activități de urmărire penală derulate în dosarul nr. 51/D/P/2006
– 2 videocasete TDK – 2 fiecare (120 minute), VHS PAL Secam, mijloc de probă nr. 31 și nr. 32
– caseta 1 (mijloc de probă nr. 31, conține imagini realizate de specialistul criminalist Mogoș Mihai din cadrul P.I.C.C.J. – Serviciul de criminalistică) de la:
1 – 10.01.2006 – percheziție informatică P.I.
Minutul 0,00 – 0,11,49
2 – 21.02.2006 – percheziție informatică O.S.
0,11,50 – 0,25,00
3 – 21.02.2006 – percheziție informatică Gârleanu Marian
0,25,00 – 0,43,42
4 – 22.02.2006 – percheziție informatică E.GH.
0,43,42 – 0,51,00
5- 22.02.2006 – percheziție informatică I.M.
0,51,00 – 1,03,00
6 – 23.02.2006 – percheziție informatică O.I.
1,03,00 – 1,13,00
7- 24.02.2006 – percheziție informatică M.R.
1,13,00 – 1,22,00
8- 24.02.2006 – percheziție informatică Ohanesian Eduard
1,22,00 – 1,27,20
9- 24.02.2006 – predare HDD – România liberă
1,27,20 – 1,45,33
10 – 24.02.2006 – predare înscrisuri I.M.
1,45,33 – sfârșitul casetei.
– caseta 2 (mijloc de probă nr. 32, conține imagini realizate de specialistul criminalist M.M. din cadrul P.I.C.C.J. – Serviciul de criminalistică de la:
1- 24.02.2006 – percheziție informatică P.I.
0,00,00 – 0,15,00
2- 28.02.2006 – percheziție informatică – C.B.
0,15,00 – 0,44,00 – R.V.
– D.D.
3- 01.03.2006 – percheziție informatică
HDD – România liberă
0,44,00 – 0,48,00
4- 02.03.2006 – predare HDD E.GH.
0,48,00 – 0,54,48
5- 06.03.2006 – percheziție informatică Grig. M.
0,54,48 – 1,03,58
6- 09.03.2006 – percheziție informatică E.GH. – la HDD
1,04,00 – 1,18,00
– 2 videocasete Panasonic HD Extra EC 45 ce conțin imagini realizate cu ocazia percheziției domiciliare la inculpatul P.I. în data de 08.02.2006 (anexă la procesul verbal întocmit cu ocazia respectivă) – mijloc de probă nr. 33
– 3 mini videocasete SONY dv. Premium 60 LP 90 ce conțin imagini realizate cu ocazia percheziției domiciliare la înv. G.M. în data de 16.02.2006 (anexă la procesul verbal întocmit cu ocazia respectivă) mijloc de probă nr. 34
– 4 mini videocasete SONY dv. Premium 60 LP 90 ce conțin imagini realizate cu ocazia percheziției domiciliare la înv. O.S. în data de 18.02.2006 (anexă la procesul verbal întocmit cu ocazia respectivă) mijloc de probă nr. 35
– 4 mini videocasete SONY dv. Premium 60 LP 90 ce conțin imagini realizate cu ocazia percheziției domiciliare la înv. I.M. în data de 14.02.2006 (anexă la procesul verbal întocmit cu ocazia respectivă) mijloc de probă nr. 36
– 1 DVD 5 F 1781 300 – reprezentând imagini cu ocazia predării-primirii în data de 03.05.2006 a două cești de cafea de către martora O.D. (anexă la procesul verbal întocmit cu acea ocazie) mijloc de probă nr. 37
2 cești de cafea predate procurorului de martora O.D. în data de 03.05.2006, mijloc de probă nr. 38
– videocaseta marca TDK model H 18 cu număr de ordine 5506106, DVD marca Verbatim cu nr. de ordine 490198 și CD marca Imation cu nr. de ordine 490197, reprezentând imagini și sunete de la înregistrarea ambientală din 15/16.02.2006, mijloc de probă nr. 39
53 video casete reprezentând imagini și semnale sonore înregistrate ambiental în biroul 203 de la sediul P.I.C.C.J. – D.I.I.C.O.T., probă nr. 40 și copiile acestora (20 DVD) probă nr. 40/1
un număr de 14 CD reprezentând suporturile optice originale pe care au fost înregistrate convorbirile telefonice interceptate și înregistrate autorizat, în original, probă nr. 41 și copiile acestora (17 CD) proba nr. 41/1.
Starea de fapt rezultă din administrarea probatoriului
Din ansamblul probator administrat în cauză se desprinde următoarea stare de fapt, prezentată într-o ordine cronologică:
Etapa vara anului 2003 – 10.12.2005
1)– septembrie 2003 – martorul O.I. a cunoscut-o pe martora S.O. și prin aceasta pe S.F., maistrul militar J.C. și pe D.F.– filele 7-14, vol. IV și filele 360 – 363, vol. X;
2) – în cursul anului 2003 O.I. a achiziționat un PC al cărui HDD (proba nr. 19) l-a utilizat până la momentul predării organelor de urmărire penală, adică în 20.02.2006 – filele 1-2, vol. IX, care a fost examinat informatic – filele 18-29, vol. IX.
Din nota de constatare informatică, după recuperarea fișierelor șterse, rezultă că au fost vizualizate și copiate date clasificate sau alte date de natură militară din cadrul M.Ap.N. – filele 31-126, vol. IX;
3) – martie 2004 – noiembrie 2004 – martora S.O. a lucrat ca jurnalist la publicația „Ziarul de Vrancea”, context în care i-a cunoscut pe înv. O.S. și pe martorul Grig. M., cărora le-a făcut cunoștință cu martorul O.I. – filele 360 – 363, vol. X;
4) – vara anului 2004 – martorul S.F. l-a cunoscut pe numitul S.C. (militar activ ce a fost cu unitatea militară în regiunea Kosovo și Afganistan în perioada 2003 – 2004), prin intermediul fostei sale soții G.R., ce i-a fost colegă de facultate.
Martorul S.F. a primit într-o împrejurare mai multe CD-uri de la S.C. pentru a copia muzică și jocuri, între care și unul despre care S.C. i-a afirmat că ar conține filmul „Lupii negrii”, pe care nu l-a putut viziona datorită incapacității funcționale a PC-ului marca Pentium ce-i aparține.
Cele cca. 6-7 CD-uri primite de la S.C. s-au aflat în posesia martorului S.F. cca. 3 săptămâni, interval de timp în care acesta le-a remis și martorului O.I. pentru a le înregistra în unitatea PC-ului său.
Asupra acestui martor O.I. , CD-urile respective, între care și cel conținând filmul „Lupii negrii” și identificat ulterior de martor că ar conține imagini cu diferite tipuri de echipamente militare și imagini de natură militară, au rămas circa o săptămână de zile interval de timp în care le-a copiat în HDD-ul PC-ului ce-i aparține.
O.I. a restituit toate CD-urile în discuție martorului S.F.,care, la rândul său, le-a returnat proprietarului, respectiv numitul S.C.– filele 3-14, vol. IX, 351 – 354, vol. X.
Vizualizând datele informatice reținute în memoria HDD-ului din PC-ul ce-i aparține (proba nr. 19) de pe CD-ul primit, între altele, de la S.F., martorul O.I., a sesizat că în conținutul acestora se află mai multe filme, între care și unul intitulat „Lupii Negrii” și mai multe imagini cu tehnică militară și alte date de natură militară – filele 3-14, vol. IX.
In legătură cu numitul S.C. și cu activitățile descrise mai sus se efectuează cercetări în dosarul nr. 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – Secția Parchetelor Militare – filele 403 – 404, vol. X, din cercetările întreprinse în respectiva cauză penală rezultând că o parte din fișierele de pe CD-urile ridicate de la S.C. și examinate informatic se regăsesc și în datele informatice recuperate de la martorul O.I. – filele 226 – 237, vol. I;
5) – în perioada vara anului 2004 – vara anului 2005 (probabil luna iunie), datele informatice privind informațiile de natură militară existente pe CD-ul în discuție (S.C.– S.F.– O.I.) au rămas stocate în memoria HDD-ului (proba nr. 19) din PC-ul aparținând lui O.I.;
6) – 15 martie 2005 – ianuarie 2006 martora S.O. a lucrat la magazinul S.C. Bolente S.R.L., punctul de lucru „Corina” Focșani;
7) – sfârșitul lunii mai 2005 – începutul lunii iunie 2005 – martorul Grig. M. i-a solicitat lui O.I. instalarea unui program pe PC-ul ce-i aparținea, precum și introducerea în memorie discului fix a unor jocuri, filme și muzică. In acest context au fost transferate din memoria HDD-ului aparținând lui O.I. (proba nr. 19), în memoria HDD-ului aparținând lui Grig. M. (proba nr. 28), pe lângă alte date și informații și informațiile de natură militară, identificate ulterior cu denumirea generică de “Ro Army” filele 13-29, vol. X (declarație Grig. M.) – filele 3-14, vol. IX (declarație O.I.) – filele 360 – 363, vol. X (declarație Stolniceanu Otilia).
Astfel, în data de 24.06.2005, ora 13:15 în HDD (proba nr. 28) a fost creat directorul “Ro Army” – fila 445, vol. XIII.
In toamna anului 2005 martorul Grig. M. i-a dat atât PC-ul cât și HDD-ul ce-i aparținea, colegului și prietenului său Z.N.– filele 69 – 70, vol. X. In timpul cercetărilor întreprinse în prezenta cauză, la solicitarea organelor de urmărire penală, martorul Z.N. a predat HDD-ul în discuție (proba nr. 28), filele 66-71, vol. X care, în baza autorizației nr. 10/13.07.2006 emisă în dosarul nr. 10/2006 al Curții de Apel București – Secția I Penală a fost examinat informatic, cu programul En Case, rezultatul fiind consemnat în procesul verbal și anexele atașate – filele 72 – 118, vol. X. A rezultat existența în memoria HDD-ului proba nr. 28 a datelor și informațiilor clasificate de natură militară – filele 113 – 118, vol. X;
8) – 24 iunie 2005 – martorul Grig. M. a vizualizat informațiile denumite generic “Ro Army” – filele 13 – 29, vol. X și a creat pe HDD sau (proba nr. 28) directorul “Ro Army” – fila 172, vol. XIII, pe care le-a copiat pe un CD creat la data de 02.07.2005, ora 20 h 45 min – fila 445, vol. XIII, CD-ul în discuție constituie proba nr. 2 și pe un CD creat la data de 07.07.2005 ora 12 h 32 min care constituie CD 7, proba nr. 7, ce le-a transmis înv. O.S.;
9) – la 25.06.2005, ora 19:58 – Grig. M. a accesat date din directorul „Ro Army” din HDD, proba nr. 28 – fila 172, vol. XIII;
10) – 02 iulie 2005 – martorul Grig. M. a inscripționat pe CD proba nr. 2 (la expertiza criminalistică CD 2 ce poartă mențiunea „I JUST CALL”) la ora 20 h 45 min. – filele 1-447, vol. XIII, fila 15, 18, vol. X.
Întrucât a observat că sunt informații de natură militară, martorul Grig. M. a predat CD proba nr. 2, învinuitului O.S., dat fiind faptul că în activitatea jurnalistică derulată de acesta, era acreditat pe problemele referitoare la armată – filele 15-29, vol. X și filele 204-206, vol. VIII;
11) – în seara de 02 iulie 2005 cu prilejul unei întâlniri la o locație publică din municipiul Focșani între înv. O.S. și G.M., ocazie cu care s-a discutat despre existența CD-ului proba nr. 2 ce conținea informații de natură militară, înv. O.S. i-a predat respectivul CD învinuitului G.M. – filele 62-77, vol. VIII;
12) – în data de 03 iulie 2005, ora 12 h 53 min învinuitul G.M. a accesat CD-ul proba nr. 2 pe HDD-ul proba nr. 20 (HDD 2 în expertiza criminalistică) instalat în PC-ul ce-i aparține – fila 35, vol. VIII și filele 1-447, vol. XIII;
13) – în data de 04 iulie 2005, ora 15 h 38 min, învinuitul G.M. a apelat postul telefonic cu nr. 0721266… al cărui utilizator este UM 02415 din București, Drumul Taberei nr. 5-7, având o convorbire cu durata de 13 secunde cu maior S.C.– șeful Compartimentului de relații Publice a Statului Major General – fila 211, vol. I și XIII, vol. CDC;
14) – în data de 05 iulie 2005, ora 11 h 03 min. învinuitul O.S. a purtat o discuție telefonică de 173 secunde cu martorul I.C., jurnalist la „Academia Cațavencu”, fila 211, vol. I, căruia i-a relatat că este în posesia unor documente cu caracter secret cu privire la operațiunile militare ale armatei României în Afganistan, ce cuprindeau hărți militare, coduri de criptare și decriptare a comunicațiilor radio etc., solicitând conlocutorului să se deplaseze la Focșani pentru a le prelua.
Martorul I.C. i-a recomandat învinuitului să se adreseze unităților de contrainformații din zonă ale M.Ap.N. – filele 158 – 161, vol. X;
15) – în data de 05 iulie 2005 orele 14 h 14 min, 14 h 16 min și 21 h 13 min, învinuitul G.M. a apelat postul telefonic mobil nr. 0722278… aparținând martorului I.Gh. cu care a purtat convorbiri telefonice de 46, 20 respectiv 32 secunde – fila 216, vol. I;
16) – în data de 05 iulie 2005 între orele 21 h 41 min și 23 h 05 min. învinuitul G.M. a accesat datele informatice înregistrate de pe CD-ul proba nr. 2 în memoria HDD-ului proba nr. 20 (expertiza criminalistică HDD 2) instalat în PC-ul ce-i aparține – filele 35 – 39 vol. VIII și fila 445, vol. XIII; ce conțineau informații clasificate de natură militară, ce conțineau vizibil mențiunea „secret” și Secret/Rel CGTF – filele 37-39, vol. VIII și 280-282, vol. IV.
Vizualizarea documentelor sus arătate s-a realizat în contextul în care se afla prezent la domiciliul învinuitului și martorul I.Gh., de la care G.M. a cerut relații în legătură cu caracterul și importanța acestora, dat fiind faptul că martorul era ofițer superior M.Ap.N. în rezervă – filele 392 – 396, vol. X și fila 72, vol. VIII;
17) – la data de 07.07.2005 ora 12:32 a fost inscripționat un CD cu informațiile „Ro Army” (proba nr. 7) existent pe un HDD, posibil fiind că cel aparținând martorului Grig. M. (proba nr. 28) – filele 172, 443, 445, vol. XIII;
Este posibil ca CD 7 – proba nr. 7 să fi fost transmis, la odată ce nu a putut fi stabilită cu prilejul investigației penale întreprinsă în prezenta cauză, datorită împrejurării că în declarațiile sale GRIG. M. nu a declarat acest aspecte, iar înv. O.S. s-a prevalat de dreptul la tăcere, către înv. O.S., pentru următoarele argumente (raționament deductiv judiciar):
– CD 2 proba nr. 2 ce a fost transmis de GRIG. M., înv. O.S., a fost transmis de acesta înv. G.M., la data de 02.07.2006 și rămas asupra acestui învinuit până la data de 10.12.2005 când l-a transmis coinculpatului E.GH. și I.M..
– în memoria HDD proba nr. 22, ce aparține înv. O.S. au existat, au fost copiate și vizualizate informațiile “Ro Army”, care puteau fi stocate în memoria HDD proba nr. 22 atât prin copierea de pe CD 2 proba nr. 2, dar nu este exclusă și ipoteza, fie c copierii de CD 7 proba nr. 7 ce i-a fost transmis cu aceeași ocazie ca și CD 2 proba nr. 2 de către GRIG. M., fie chiar a realizării CD 7 proba nr. 7 pe HDD proba nr. 22, în intervalul cuprins între 24.06.2005 și 07.07.2006, chiar de către înv. O.S..
Dar, cum expertizele criminalistice efectuate în cauză indică drept posibil crearea CD 7 proba nr. 7 pe HDD proba nr. 28 (GRIG. M.) în data de 07.07.-2005 12 h 32 min fila 445 vol. XIV, devine plauzibilă ipoteza că GRIG. M. i-a transmis CD 7 proba nr. 7 învinuitului O.S..
– la data de 20.10.2005, învinuitul O.S. a vizualizat împreună cu martorul ENE TONI – SILVIU, pe PC-ul de la locul de muncă al acestuia UM 01270 Focșani un CD conținând directivul “Ro Army”, moment la care înv. G.M. nu a participat, iar CD 2 proba nr. 2 se afla în posesia sa, dar au participat O.S. și GRIG. M., ceea ce conduce la concluzia că unul din cei doi sau chiar amândoi mai dețineau un CD, respectiv CD 7 proba nr. 7, exceptând CD 2 proba nr. 2 care fusese transmis înv. G.M. anterior.
Și aceste aspecte pledează pentru faptul că CD 7 proba nr. 7 se afla asupra învinuitului O.S..
– la aceeași dată de 20.10.2005, înv. O.S. a comunicat unui cadru S.R.I. că deține informațiile „Ro Army” pe un suport optic (capitolul IV, pct. 4 poziția 27).
Pentru aceste considerente se reține că în intervalul 07.07.2006 ora 12 h 32 min – 20.10.2005 ora 16 h 38 min., CD 7 proba nr. 7 a fost transmis de martorul GRIG. M. către înv. O.S., nefiind exclusă nici ipoteza – ce nu a putut fi demonstrată științific, iar testimonial nu s-a conturat datorită lipsei de cooperare a martorului GRIG. M. și înv. O.S. – că a fost creat pe HDD proba nr. 22, ce-i aparține.
18) – în data de 12 iulie 2005 învinuitul G.M. a informat un ofițer S.R.I. din Focșani căruia i-a relatat că „la întoarcerea unui contingent de militari din Focșani venit din Afganistan, un cadrul militar, fără să-i fi cunoscut numele, ce a avut acces la date și informații din timpul misiunii, le-ar fi stocat pe calculatorul personal la domiciliu. Întrucât acesta s-a defectat, cel în cauză a chemat un depanator pentru a-l repara, ocazie cu care s-ar fi sustras datele clasificate în memoria calculatorului „ – file 223, vol. I și filele 72-73, vol. VIII (declarația înv. G.M.).
Precizăm că învinuitul nu a menționat că este în posesia CD-ului proba nr. 2, informația oferită fiind doar parțială.
Cadrul S.R.I. i-a recomandat învinuitului să se adreseze unității M.Ap.N. din Focșani – fila 223, vol. I, dat fiind natura militară a informațiilor la care făcea referire G.M.;
19) – în data de 17 iulie 2005 învinuitul G.M. a comunicat unui alt cadru SRI din Focșani informațiile sus arătate – fila 223, vol. I și 73, vol. VIII, adăugând și informația (obținută din discuțiile purtate cu martorul Grig. M. – fila 73, vol. VIII) că una din sursele care cunoaște despre CD-ul conținând informațiile de natură militară ar fi un oarecare Iulian ce este anturat …… în mediu jurnalistic din Focșani – fila 73, vol. VIII.
Nici de această dată învinuitul G.M. nu a menționat că este în posesia CD-ului în discuție.
Cadrul S.R.I. ce a receptat informația parțială a învinuitului G.M. i-a recomandat acestuia să se adreseze unității M.Ap.N. din Focșani unde să relateze tot ce cunoaște – fila 223, vol. I;
20) – în data de 27 iulie 2005 la ora 13 h 06 și 13 h 16 min, învinuitul O.S. l-a contactat telefonic pe martorul I.C., jurnalist la publicația „Academia Cațavencu”, purtând convorbire telefonică de 114 respectiv 33 secunde – fila 211, vol. I;
21) – sfârșitul lunii iulie 2007 – potrivit declarațiilor date înv. G.M. a încercat prin apelări telefonice repetate rămase fără rezultat să comunice informații în legătură cu datele ce le deține fostului consilier prezidențial S.A.– fila 73, vol. VIII, împrejurare neconfirmată de persoana în cauză, prin declarații publice –vol. XIV (surse deschise);
22) – la data de 05 august 2005 ora 8 h 41 min și 12 h 05 min, învinuitul O.S. a apelat postul telefonic mobil 0722223… al cărui utilizator este UM 02415 București, Drumul Taberei nr. 5-7, având convorbire telefonică de 49 respectiv 58 secunde cu colonelul I. C. comandantul Bg. 282 Mecanizate Focșani – filele 211, vol. I și 131, vol. CDC;
23) – la sfârșitul lunii august 2005 martorul E.T.S., ofițer cu relații publice în cadrul UM 01270 Focșani (Bg. 282 Mecanizată) a fost abordat de învinuitul O.S., ce era însoțit de martorul Grig. M., căruia i-a relatat că este în posesia unui CD primit de la Grig. M. ce conține date militare cu caracter secret, oferindu-i detalii, context în care ofițerul i-a cerut să-l predea autorităților competente – filele 114-115, vol. VIII, (declarație martor E.T.S. consemnată în dosarul nr. 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – S.P.M. și depusă în copie la prezentul dosar);
24) – în data de 07.10.2005 ora 13 h 17 min, învinuitul O.S. a apelat postul telefonic 0722223… utilizator UM 02415 București, Drumul Taberei nr. 5-7, purtând o convorbire telefonică de 73 secunde cu colonelul I.C., comandantul Bg. 282 Mecanizate Focșani – filele 211, vol. I: 131, vol. CDC și 241, vol. VIII;
25) – la începutul lunii octombrie 2005, cu prilejul unei conferințe de presă susținută de UM 01270 Focșani, martorul E.T.S., reîntâlnindu-l pe înv. O.S. l-a întrebat ce a făcut cu CD-ul despre care îi relatase anterior, la care învinuitul i-a răspuns că a vorbit cu o persoană dintr-una din comisiile de apărare ale Parlamentului, care i-a spus să predea acel CD – fila 116, vol. VIII declarație E.T.S.;
26) – în data de 20.10.2005 ora 15 h 47 min înv. O.S. a contactat telefonic pe martorul V.J.– senator de Vrancea în Parlamentul României, cu care a purtat o convorbire telefonică de 91 secunde – filele 211, vol. I și 248 vol. VIII, ocazie cu care i-a comunicat că „ar putea intra în posesia unor hărți NATO și care pot fi consecințele unui asemenea fapt” – filele 400, vol. X, la care parlamentarul i-a explicat că există sancțiuni penale și că ar fi bine să încunoștințeze M.Ap.N. de unde proveneau respectivele documente – filele 400 -401, vol. X;
27) – în data de 20.10.2005 ora 16 h 38 min. înv. O.S. a contactat telefonic un cadru SRI din Focșani, căruia i-a relatat faptul că a intrat în posesia unor dischete ce conțin informații clasificate, referitoare la operațiuni militare ale armatei române desfășurate în Afganistan, fără să-i indice și sursa deținerii acestora.
De asemenea, i-a precizat că a plătit o sumă de bani pentru achiziționarea acestora și că este dispus să le vândă, inclusiv S.R.I., cu mențiunea că a vorbit deja la redacția ziarului „Atac la persoană”, cu care a negociat pentru suma de 2.000 EURO – filele 223, vol. I; 208, vol. I, 211, vol. I, 248, vol. VIII.
Cadrul S.R.I. a atras atenția învinuitului că deținerea neautorizată a unor documente clasificate constituie infracțiune – fila 223, vol. I.;
28) – în data de 20.10.2005 ora 16 h 44 min învinuitul O.S. a purtat o nouă convorbire telefonică de 226 secunde cu martorul V.J.– fila 211, vol. I și 248, vol. VIII
29) – în data de 20.10.2005 ora 16 h 59 min același învinuit O.S. a purtat convorbire telefonică de 37 secunde cu martorul I.C.– fila 211, vol. I și 248, vol. VIII.
Din comunicarea S.R.I. rezultă că din rezultatul activității informativ-operative desfășurate a reieșit că jurnalistul O.S., fiind indicat și jurnalistul G.M., ambii învinuiți în prezentul dosar au încercat să valorifice informațiile clasificate de natură militară ce le dețineau „în interes personal, context în care le-a oferit contra cost publicațiilor „Academia Cațavencu” (la jumătatea anului 2005) și „Atac la persoană” (în luna octombrie 2005)” – fila 208 verso, vol. I;
30) – în aceeași dată de 20.10.2005, cu prilejul unui moment festiv „Cupa presei la tir” susținut de UM 01270 Focșani (a avut loc probabil în cursul dimineții) la care a participat și învinuitul O.S. însoțit de înv. G.M., înv. O.S. i-a prezentat martorului E.T.S. CD-ul conținând informații clasificate de natură militară (proba nr. 2) sau proba nr. 7 (CD 7) pe care l-au vizualizat timp de 3-4 minute pe PC-ul aparținând unității militare respective.
Cu această ocazie ofițerul M.Ap.N. a văzut mai multe fișiere constatând că sunt documente ce aparțin Batalionului 812 Infanterie (Bistrița Năsăud) și 151 Infanterie (Iași) și a conștientizat că reprezintă documente militare ce aparțin forțelor românești din teatrul de operații Kandahar – Afganistan și sunt clasificate.
Deși ofițerul i-a cerut învinuitului O.S. să-i remită o copie de pe respectivul CD, învinuitul l-a refuzat. In cursul aceleiași zile, după-amiaza, învinuitul O.S. l-a apelat telefonic pe martorul E.T.S. pentru a-l întreba de numărul de telefon al colonelului S.D., comandantul escadronului „Lupii Negrii” ce fusese dislocat anterior în Afganistan (declarație martor E.T.S. prezentată în dosarul 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – Secția Parchetelor Militare și depusă în prezentul dosar – filele 118-119, vol. VIII;
31) – la data de 26.10.2005, S.R.I. – cabinetul directorului – a transmis ministrului M.Ap.N. o notă în care erau relevate date informative în legătură cu faptul că O.S. deține la domiciliul său mai multe dischete ce conțin informații clasificate de natură militară, pe care intenționează să le vândă unor publicații contra sumei de 2000 EURO, situație cunoscută și de G.M. – filele 213-215, vol. I, aspect confirmat și de M.Ap.N.-D.G.I.A. – fila 124, vol. CDC.
Concluzii preliminare ce se desprind pentru perioada
vara 2004 – 26.10.2005
a) – un CD conținând informații clasificate de natură militară realizate de către cadre militare, probabil care au fost dislocate în teatrul de operațiuni militare din Afganistan, a ajuns – din greșeală, întâmplător, neglijent sau voit – din mediul militar (posibil de la militarul activ S.C., dar investigația necesară face obiectul dosarului nr. 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – Secția Parchetelor Militare) în mediu civil, la martorul S.F.și apoi la martorul O.I. și de la acesta la martorul Grig. M., urmând apoi traseul învinuitului O.S. și înv. G.M..
Informațiile clasificate de natură militară conținute de acest CD (denumit convențional „inițial”) au rămas stocate în memoria HDD-ului aparținând martorului O.I. (proba nr. 19), al celui aparținând inițial martorului Grig. M., ajuns ulterior la martorul Zaharia Neculai (proba nr. 28), și la data de 02.07.2005 ora 20 h 45 min a fost inscripționat un CD (proba nr. 2) de pe HDD (proba nr. 28) și în data de 07.07.2005 ora 13 h 15 min, un alt CD (proba nr. 7) de pe HDD proba nr. 28 de către Grig. M., ce le-a transmis învinuitului O.S. care, la rândul său, un CD proba nr. 2 l-a transmis înv. G.M., iar CD 7, proba nr. 7 l-a păstrat asupra sa..
Respectivele informații au mai fost stocate și pe HDD-ul aparținând înv. G.M. (proba nr. 20) care le-a accesat în data de 03 și 05.07.2005, într-o împrejurare (05.07.2005) împreună cu martorul I.N..
La data de 20.10.2005 CD-ul conținând informațiile în discuție a fost vizualizat de înv. O.S. la sediul UM 01270 Focșani, în prezența și cu acordul ofițerului de presă al acelei unități militare, mr. E.T.S..
Rezultă că în perioada vara anului 2004 – 24.06.2005 informațiile clasificate de natură militară denumite generic “Ro Army” au stat stocate în HDD aparținând martorului O.I. (proba nr. 19) nefiind diseminate; că în perioada 24.06.2005-20.10.2005 aceleași informații au stat stocate în HDD aparținând martorului Grig. M. (proba nr. 28) care le-a diseminat prin inscripționarea CD-ului (proba nr. 2) și CD-ului (proba nr. 7) la învinuitul O.S. și acesta, la rândul său înv. G.M. care le-a stocat în memoria HDD-ului ce-i aparține (proba nr. 20), vizualizându-le împreună cu martorul Iorga Nicolae; că la data de 20.10.2006 înv. O.S. a prezentat CD, probabil CD 7, (proba nr. 7) unui cadru militar activ M.Ap.N. și l-a vizualizat împreună cu acesta pe un PC aparținând UM 01270 Focșani;
b) în legătură cu existența unor informații clasificate de natură militară ajunse în mediul civil, au luat la cunoștință (excluzând pe cei care le-au manipulat efectiv: S.F., O.I., Grig. M., O.S., G.M., I.Gh., E.T.S.) și următorii:
– martorul I.C., la data de 05.07.2005, fără însă a vizualiza respectivele informații, de la înv. O.S.;
– probabil, ofițerul mr. S.C., șeful compartimentului de relații publice a Statului Major General (S.M.G.) – M.Ap.N., la data de 04.07.2005, de la înv. G.M.;
– cadre ale S.R.I. – Secția Județeană Focșani, la datele de 12 și 17.07.2005 și 20.10.2005, de la înv. G.M. și O.S. (în 20.10.2005), fără însă a li se pune acestora la dispoziție CD-ul în discuție deși el se afla în posesia acelui învinuit;
– probabil, ofițerul M.Ap.N., col. C.I., comandantul UM 01270 (Bg. 282 Mecanizată) Focșani, în 05.08.2005 și 07.10.2005, de la înv. O.S.;
– martorul V.J., senator de Vâlcea în Parlamentul României, în 20.10.2005, de la înv. O.S., fără însă a vizualiza datele respective;
c) – fiind în posesia neautorizată, potrivit prevederilor legale (Legea nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002), a unor informații clasificate de natură militară (despre al căror caracter au luat cunoștință atât cu ocazia vizualizării documentelor pe care se află inscripționat evident mențiunile „secret” ori „secret/rel.GCTF”, cât și culegerea de informații de la persoane avizate (ofițer în rezervă I.Gh. și ofițer activ E.T.S.), învinuiții G.M. și O.S. nu le-au utilizat nici în scop jurnalistic și nici nu le-au predat autorităților competente, în speță unor unități M.Ap.N., deși au fost sfătuiți în acest sens, ci subzistă indicii de natură informativ-operativă, fără a exista, însă, probe doveditoare în acest sens, că au tentat valorificarea lor contra unor sume de bani, ceea ce excede activității de jurnaliști pe care aceștia o invocă în justificarea activităților întreprinse.
Ceea ce transpare indubitabil din materialul probator administrat este că atât înv. G.M., cât și înv. O.S. au cules informații în legătură cu natura, importanța și caracterul respectivelor informații conținute în CD-ul în discuție, precum și cu eventualele consecințe ale manipulării lor neautorizate;
d) – cauza esențial – determinantă a stării de fapt o constituie activitatea neglijentă ori intenționată a unor cadre militare M.Ap.N. ce au ajuns în posesia informațiilor clasificate în discuție, care a făcut posibilă ieșirea din zona de protecție, instituită în legătură cu ele și ajungerea lor în mediu civil, la persoane neautorizate, ceea ce a condus la compromiterea acestora și producerea unui incident de securitate. Responsabilitate aparține în exclusivitate cadrelor militare ale M.Ap.N. abilitate cu emiterea, gestionarea protejarea acestor categorii de informații, în conformitate cu prevederile legale, iar investigația penală în legătură cu acest aspect constituie obiectul dosarului penal nr. 4/P/2006 al P.I.C.C.J. – Secția Parchetelor Militare.
Precizăm că, datorită naturii și caracterului militar din domeniul apărării al informațiilor clasificate compromise și în legătură cu care s-a consumat incidentul de securitate, potrivit art. 25 din legea nr. 182/2002, activitatea informativ-operativă, investigațiile administrative, disciplinare ori prealabil penale incumbă în exclusivitate structurilor abilitate din cadrul M.Ap.N., respectiv D.G.I.A. (Direcția Generală de Informații a Apărării), potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 14 din 26.01.2001, aprobată prin Legea nr. 389/2001 și art. 13 din Legea nr. 346/2006 (a se vedea vol. XIV)
In acest context, cel puțin din data de 20.10.2005, cadre active ale M.Ap.N., respectiv martorul E.T.S. a cunoscut, urmare a vizualizării propriis sensibus a conținutului CD-ului deținut de înv. O.S. și G.M. despre ajungerea în mediul civil, la persoane neautorizate, a unor informații clasificate de natură militară;
e) – acționând potrivit reglementărilor în vigoare (Legea nr. 51/1991 și Legea nr. 14/1992) și a atribuțiilor ce le revin în privința amenințărilor la adresa siguranței naționale (procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat – în orice scop neautorizat de lege, constituind în conformitate cu art. 3 lit. a din Legea nr. 51/1991 o astfel de amenințare la adresa siguranței naționale a României), organele S.R.I. au transmis la data de 26.10.2005 datele și informațiile deținute în legătură cu existența în mediul civil, la persoane neautorizate, a unor informații clasificate de natură militară, indicând pe numiții G.M. și O.S., precum și probabilele intenții ale acestora – filele 213-215, vol. I, către M.Ap.N. – cabinet ministru – fila 214, vol. I..
Etapa 10.12.2005 – 14.01.2006
32)– în data de 10.12.2005 înv. E.GH. și înv. I.M. s-au deplasat din București în municipiul Focșani unde, la inițiativa primului învinuit și prin intermediul celui de al doilea învinuit, l-au contactat pe înv. G.M., cu scopul ca să-l implice în calitatea sa de jurnalist în consilierea pentru probleme de imagine pe senatorul Vraciu Jan – filele 103, vol. IV, 307, vol. IV, 73,74, vol. VIII, declarații confirmate și prin desfășurătorul convorbirilor telefonice din data de 10.12.2005 al înv. I.M. (ora 17 h 07 min) filele 122, vol. IV.
Potrivit declarațiilor sale, înv. G.M. i-a perceput pe cei doi învinuiți ca fiind ofițeri – primul din SPP cum ar fi lăsat să se înțeleagă din afirmațiile sale și din faptul că era dotat cu pistol – și cel de al doilea din I.P.A. (Asociația Internațională a Polițiștilor), așa cum rezultă din insigna pe care i-a arătat-o – ceea ce i-a conferit o încredere deosebită în cei doi. Pe de altă parte, urmare a unei convorbiri telefonice purtată la ora 17 h 11 min – fila 95, vol. VIII cu senatorul Vraciu Jan, acesta i-ar fi confirmat că I.M. este un om de încredere – fila 74, vol. VIII și fila 401, vol. X.
Împrejurarea că înv. E.GH. și înv. I.M. au fost membrii I.P.A. și au deținut legitimații și însemne distinctive (insignă cu sigla I.P.A.) este confirmată prin comunicarea acestei organizații – fila 4, vol. IV.
Nici înv. E.GH. și nici înv. I.M., respectiv martorul C.C., conducătorul auto ce a condus autovehiculul cu care s-au deplasat cei doi învinuiți de la București la Focșani, în data de 10.12.2005, nu confirmă împrejurarea că înv. E.GH. ar fi avut asupra sa vreun pistol – fila 104, vol. IV – declarație I.M.; fila 308, vol. IV – declarație E.GH.; fila 314, vol. IV – declarație C.C..
De asemenea, înv. E.GH. și I.M. neagă în declarațiile lor că prin afirmațiile făcute față de înv. G.M. i-ar fi dat acestuia de înțeles că fac parte din structuri militare ce au în atribuții activități legate de siguranța națională a României – filele 308 și 314, vol. IV.
De altfel, înv. G.M. îi cunoaște din perioada anterioară anului 2000 pe cei doi învinuiți – filele 102, vol. IV, 307, vol. IV, 73, vol. VIII ca fiind, primul – subofițer de miliție, iar cel de al doilea patronul unui bar din Focșani;
Declarațiile învinuitului G.M., sub aspectul celor relevate mai sus, reprezintă o formă de justificare a acțiunii sale, formulată în apărarea sa, dar nu poate fi luată în seamă, întrucât la data de 10.12.2005 acesta cunoștea cu exactitate că informațiile “Ro Army” aparțin M.Ap.N. instituție căreia era recomandabil și, de altfel, îi și fusese recomandat să le predea și nicidecum unor alte persoane (în cazul dat înv. E.GH. și I.M.) despre care avea doar impresia și nicidecum certitudinea că reprezintă o autoritate legitimă a statutului abilitată cu deținerea autorizată sau protecția respectivelor informații, din sistemul instituțiilor însărcinate cu realizarea siguranței naționale.
Atitudinea adoptată de înv. G.M., care în nici un caz nu a îmbrăcat pe aceea de jurnalist de investigație, relevă dorința acestuia de a se face remarcat în sfera puterii politice și, eventual, pentru propensiune socială ori în domeniul de activitate.
33) – în data de 10.12.2005, în jurul orelor 19:00 învinuitul G.M. i-a invitat pe învinuiții E.GH. și I.M. la domiciliul său, ocazie cu care le-a adus la cunoștință că este în posesia unui CD ce conține informații clasificate de natură militară care „trebuie să ajungă la șeful statului „sau la cineva din vârful puterii” – fila 308, vol. IV, precum și filele 74-75, vol. VIII și filele 103, vol. IV.
In acest context, înv. G.M. le-a arătat celorlalți doi învinuiți un CD ce purta mențiunea „I JUST CALL”, pe care l-a introdus în PC-ul ce-i aparține și în intervalul orar 19 h 33 min – 19 h 51 min, cei trei învinuiți au vizualizat conținutul respectivului CD fiind accesate 5 fișiere o Army – filele 36, vol. VIII, filele 75, vol. VIII, filele 104 și 309, vol. IV și filele 172, 445, vol. XIII.
In final, înv. G.M. a înmânat CD cu inscripția „I JUST CALL” (proba nr. 2) învinuiților E.GH. și I.M., primul precizându-i că-l va transmite martorului M.R. – filele 104 și 309, vol. IV, fila 75, vol. VIII;
34) – învinuitul I.M. i-a sugerat înv. E.GH. că ar trebui verificat conținutul CD-ului predat de G.M., sens în care i-a propus să se deplaseze la cumnatul său din Focșani înv. P.I. care a fost cadru militar activ M.Ap.N. și în această calitate a fost în Afganistan – filele 104 și 309, vol. IV.
La ora 20 h 46 min în data de 10.12.2005, I.M. l-a apelat telefonic pe P.I. – fila 122, vol. IV și au stabilit întâlnire la domiciliul acestuia, în care a intrat numai înv. I.M.;
35) – în data de 10.12.2005 în intervalul orar 21 h 01 min – 21 h 11 min, în apartamentul înv. P.I. s-au consumat următoarele:
– ora 21 h 01 a fost accesat un fișier o Army de pe CD-ul proba nr. 2 transmis de I.M. inc. P.I., în HDD-ul instalat în PC-ul ce-i aparține inc. Popa (proba nr. 23), ocazie cu care în memoria acestui HDD rămân stocate informațiile denumite generic o Army;
– ora 21 h 09 inc. P.I. a inscripționat un CD pe HDD proba nr. 23, copie a CD-ului proba nr. 2, devenit proba nr. 3, pe care l-a înmânat înv. I.M.;
– ora 21 h 10 min, înv. I.M. este apelat telefonic de înv. E.GH., ce se afla în autoturismul parcat în fața blocului unde este domiciliat inc. P.I. – fila 486, vol. IV, purtând o convorbire de 8 sec.;
– ora 21 h 24 înv. I.M. părăsește domiciliul inc. P.I., având asupra sa CD proba nr. 2 și copia acestuia, respectiv CD proba nr. 3 și apelează telefonic pe înv. G.M. – fila 123, vol. IV, purtând o convorbire de 92 secunde;
– ora 21 h 24 min inc. P.I., rămânând în apartamentul său, accesează fișierul „Ro Army” Ordin preliminar 1 la OPORD H – 06 – fila 172, vol. XIII;
– ora 21 h 41 min – inc. P.I. accesează un alt fișier „Ro Army” – fila 172, vol. XIII, după ce la ora 21 h 26 min a fost apelat telefonic de înv. I.M., aflat în exteriorul apartamentului, cu care a purtat o convorbire de 84 sec. – filele 123, vol. IV;
– la un moment dat, în apartament a venit și P.M. (fosta soție a inc. P.I.) care l-a întâlnit pe înv. I.M., ce i-a spus martorei că a venit pentru ca P.I. să-i facă o copie de pe un CD.
Martora a remarcat faptul că fostul ei soț operează pe PC-ul ce-i aparține și că a manipulat un CD – filele 154 – 155, vol. X.
Concluziile ce rezultă din derularea faptelor mai sus descrise sunt după cum urmează:
învinuitul I.M. a stat în apartamentul inc. P.I. în intervalul orar 21:00 – 21 h 24 min, în care i-a transmis acestuia CD proba nr. 2, i-a solicitat vizualizarea și copierea acestuia, operațiune realizată, creându-se CD proba nr. 3; a luat la cunoștință despre conținutul CD proba nr. 2; a părăsit apartamentul inc. P.I. având asupra sa 2 CD-uri, respectiv proba nr. 2 și proba nr. 3;
inculpatul P.I. a luat la cunoștință de conținutul CD-ului proba nr. 2; a realizat operațiunea de clonare a acestuia, obținând CD proba nr. 3; a stocat în memoria HDD-ului proba nr. 23, ce-i aparține informațiile clasificate de natură militară denumite generic “Ro Army”; a vizualizat singur fișiere o Army; cu ocazia conducerii la plecare a înv. I.M. l-a văzut și pe înv. E.GH. – fila 105, vol. IV;
36) – în data de 10.12.2005 ora 21 h 31 min și 23 h 42 min inc. P.I. l-a apelat telefonic pe înv. I.M., purtând convorbiri telefonice de 37, respectiv 90 sec. – fila 436, vol. III;
37) – în data de 10.12.2005 ora 20 h 52 min, 20 h 53 min și 20 h 59 min înv. E.GH. a apelat telefonic pe înv. G.M., purtând convorbiri telefonice de 50, respectiv 64 secunde și 77 secunde – fila 486, vol. IV, iar la ora 20 h 57 min l-a apelat telefonic pe martorul M.R. cu care a purtat o convorbire telefonică de 36 secunde – fila 486, vol. IV;
38) – după ora 21 h 30 min, înv. E.GH. și I.M. s-au deplasat la București cu autoturismul condus de martorul Costea Constantin.
CD-ul proba nr. 2 ce poartă mențiunea „I JUST CALL” a rămas asupra înv. I.M., iar copia acestuia, proba nr. 3 a rămas asupra înv. E.GH. – filele 105, 310, vol. IV, care i-a comunicat înv. I.M. că va preda CD-ul proba nr. 3 martorului M.R.;
39) – în data de 11.12.2005 a existat trafic de convorbiri telefonice, după cum urmează:
– între înv. I.M. și înv. G.M. la ora 16 h 10 min (17 sec.); la ora 16 h 15 min (45 secunde); la ora 18 h 44 min (81 secunde) – fila 123, vol. IV;
– între înv. I.M. și înv. E.GH. la ora 14 (183 sec.); la ora 18 h 47 min (178 secunde) – filele 123, vol. IV;
– între inc. P.I. și înv. I.M. la ora 10 h 40 min (88 secunde) – fila 436, vol. III;
40) – în data de 12.12.2005 a existat următorul trafic de convorbiri telefonice:
– între înv. I.M. și înv. G.M. la ora 08 h 03 min (36 secunde); la ora 10 h 42 min și 10 h 47 min (de 87, respectiv 53 secunde); la ora 13 h 15 min și 13 h 17 min (de 39, respectiv 21 secunde) și la ora 14 h 27 min (58 secunde);
– între înv. I.M. și înv. E.GH. la ora 11 h 05 min (35 secunde); 12 h 29 min (51 secunde) 14 h 59 min (71 secunde); 17 h 36 min (91 secunde); 18 h 27 min (89 secunde);
– între înv. I.M. și martorul V.J. la ora 12 h 34 min și 13 h 11 min (de 57, respectiv 35 secunde); la ora 17 h 23 min (92 secunde)
filele 123 – 124, vol. IV;
– între înv. E.GH. și martorul V.J. la ora 08 h 38 min și 09 h 50 min (de 10, respectiv 49 secunde); 10 h 59 min și 11 h 04 min (de 532, respectiv 8 sec); 13 h 08 (25 secunde);
– între înv. E.GH. și înv. I.M. la ora 11 h 04 și 11 h 24 min (de 53, respectiv 8 secunde); 12 h 06; 12 h 32 (23, respectiv 28 secunde); 14 h 46 min; 18 h 34 min; 19 h, 39 min; 21 h 17 min (de 5, 44, 4 respectiv 29 sec);
– între înv. E.GH. și martorul M.R. la ora 11 h 35 min; 11 h 53 min; 13 h 02 min; 14 h 33 min; 17 h 11 min; 17 h 25 min (de 23,12,25, 53,24, respectiv 21 sec), filele 486 – 487, vol. IV;
– între inc. P.I. și înv. I.M. la ora 22 h 02 min (198 sec) – fila 436, vol. III;
– între înv. G.M. și martorul V.J. la ora 13 h 16 min și 18 h 42 min (de 2, respectiv 73 sec);
– între înv. G.M. și înv. I.M. la ora 10 h 51 min; 10 h 58 min; 11 h 10 min; 14 h 56 min; 21 h 23 min (de 10,23,20,159 și 35 sec) – fila 96, vol. VIII;
41) – în data de 13.12.2005 a existat următorul trafic de convorbiri telefonice:
– între înv. I.M. și înv. E.GH. la ora 17 H 15 min și 18 h 08 min (de 38, respectiv 29 secunde);
– între înv. I.M. și înv. G.M. la ora 15 h 35 min (41 secunde);
filele 123 – 124, vol. IV;
– între înv. E.GH. și înv. I.M. la ora 08 h 46 min; 09 h 37 min; 10 h; 11 h 01 min; 11 h 58 min; 12 h 17 min; 12 h 47 min; 13 h 02 min; 13 h 15 min; 16 h 59 min (de 157, 77, 6, 152, 43, 38, 7, 54, 9, respectiv 4 secunde);
filele 186 – 487, vol. IV;
între înv. E.GH. și martorul M.R. la ora 11 h 51 min (8 secunde); 14 h 54 min (38 secunde); 16 h 53 min (14 secunde);
– între înv. G.M. și înv. I.M. la ora 16 h 36 min (29 secunde);
fila 97, vol. VIII;
42) – în prima jumătate a lunii decembrie 2005, într-una din zile martorul Ene Toni Silviu a aflat de la martorul Grig. M. că CD-ul proba nr. 2 îl are ca sursă pe numitul O.I., cu care E.T.S. a dorit că aibă o întâlnire intermediată de Grig. M., dar O.I. a refuzat. Despre această împrejurare a luat la cunoștință și înv. O.S. – filele 120 – 121, vol. VIII;
In data de 14.12.2005 ora 21 h 27 min, învinuitul O.S. l-a apelat telefonic pe martorul O.I. cu care a purtat o convorbire telefonică de 82 secunde – fila 285, vol. VIII, după ce la ora 20 h 14 min a avut o convorbire telefonică de 45 secunde cu Grig. M. – fila 285, vol. VIII.
In intervalul 10.12.2005 – 14.12.2005 între înv. O.S. și înv. G.M. a avut loc următorul trafic de convorbiri telefonice:
10.12.2005 ora 9 h 34 min (141 sec); 9 h 46 min (50 sec);
11.12.2005 ora 16 h 28 min (54 sec);
12.12.2005 ora 11 h 25 (28 sec); 19 h 56 sec (22 sec);
13.12.2005 ora 9 h 50 min (61 sec); 10 h 46 min (23 sec): 11 h 15 min (6 sec); 13 h 23 (128 sec); 14 h 04 min (22 sec); 19 h 53 min(6 sec);
14.12.2005 ora 10 h 37 min (33 sec); 10 h 39 min (29 sec); 10 h 51 min (18 sec); 19 h 25 min (37 sec); 19 h 54 (8 sec);
filele 284 – 285, vol. IV; 211, vol. I.
In data de 14.12.2005 martorul Grig. M. l-a apelat telefonic pe martorul O.I. la ora 16 h 23 min și 19 h 54 min purtând convorbiri telefonice de 37, respectiv 32 secunde – fila 128, vol. X; după ce la ora 12 h 59 min a purtat o convorbire telefonică de 30 secunde cu înv. G.M. – fila 128, vol. X și fila 211, vol. I;
– în data de 14.12.2005 a avut loc următorul trafic de convorbiri telefonice:
între înv. I.M. și înv. E.GH. la ora 08 33 min (76 sec); 08 h 59 min (32 sec); 09 h 32 min (67 sec); 10 h 01 min (8 sec); 10 h 25 min (2 sec); 11 h 02 min (21 sec); 11 h 14 min (11 sec); 11 h 15 min (40 sec); 114 h 35 min (12 sec); 13 h 22 min (57 sec); 18 h 53 min (27 sec); 21 h 23 (95 sec); 22 h 43 (139 sec);
între înv. I.M. și martorul M.R. la ora 11 h 37 min (12 sec); 22 h 37 min (54 sec);
filele 123 – 124, vol. IV;
între înv. E.GH. și înv. I.M. la ora 09 h 42 min (31 sec); 10 h 53 min (52 sec); 12 h 59 min (13 sec); 18 h (28 sec); 18 h 36 min (48 sec); 18 h 51 (23 sec); 20 h 10 (53 sec);
între înv. E.GH. și martorul V.J. la ora 12 h 12 min (3 sec); 13 h 58 (3 sec)
filele 487 – 488, vol. IV;
între înv. G.M. și înv. I.M. la ora 16 h 36 min (29 sec) – fila 96, vol. VIII;
între înv. E.GH. și martorul M.R. la ora 22 h 57 min (12 sec) – fila 488, vol. IV;
44)– în data de 14.12.2005 ora 19 h 20 min pe HDD proba nr. 24, aparținând înv. E.GH. au fost inscripționate pe un CD informații o Army – fila 172, vol. XIII. Expertiza criminalistică nu poate stabili dacă sesiunea de inscripționarea acestui CD s-a finalizat cu succes sau nu – fila 102, vol. XIII.
Ceea ce este cert reprezintă împrejurarea că la data de 14.12.2005 în memoria HDD proba nr. 24, aparținând înv. E.GH. erau deja stocate informațiile o Army – fila 445, vol. XIII și că la această dată, în intervalul orar 21 h 06 min – 21 h 42 min au fost vizualizate informații clasificate de natură militară din cele denumite generic o Army, inscripționate vizibil cu mențiunea „Secret” și „Secret/Rel CGTF” – filele 274 – 279, vol. IV.
Învinuitul E.GH. a declarat că în intervalul 11.12.2005 – 14.12.2005, a lăsat și după o zi a recuperat la/de la martorul M.R. CD-ul proba nr. 3 – fila 310, vol. IV, pe care ulterior recuperării (13 sau 14.12.2005) l-a accesat pe PC-ul ce-i aparține, ocazie cu care informațiile denumite generic “Ro Army” au rămas stocate în memoria HDD-ului proba nr. 24 – fila 310, vol. VIII și fila 314, vol. VIII;
45)– în data de 15.12.2005 între orele 13 h 18 min – 13 h 25 min învinuitul E.GH. a accesat HDD proba nr. 24 și a vizualizat fișiere din directorul o Army, între care și unele ce poartă vizibil mențiunea „secret” – fila 276, vol. IV.
La aceeași dată de 15.12.2005 a existat următorul trafic de convorbiri telefonice:
între înv. I.M. și mr. G.M. la ora 08 h 30 min (85 sec); 09 h 19 min (41 sec); 09 h 20 min (12 sec); 09 h 22 min (13 sec);
între înv. I.M. și înv. E.GH. la ora 09 h 13 min (77 sec); 19 h 23 min (142 sec); 19 h 31 min (61 sec);
între înv. I.M. și martorul V.J. la ora 11 h 53 min (103 sec); 13 h 18 (13 sec), 18 h 04 (49 sec); 19 h 09 (51 sec) – fila 124 și 488, vol. IV;
între înv. E.GH. și înv. I.M. la ora 09 h 16 (113 sec); 09 h 22 (22 sec);
între înv. E.GH. și martorul M.R. la ora 11 h 48 (36 sec); 14 h 39 (52 sec); 14 h 44 (50 sec); 15 h 17 (27 sec); 16 h 29 (23 sec);
între înv. E.GH. și martorul V.J. la ora 11 h (38 sec)
fila 488 – vol. IV
între înv. O.S. și înv. G.M. la ora 19 h 12 (120 secunde); 19 h 24 (281 sec)
fila 285, vol. VIII.
Din declarația înv. E.GH., I.M., G.M. și a martorului C.C., rezultă că, într-o zi din luna decembrie 2005 (stabilită din datele expuse mai sus ca fiind 15.12.2005), înv. G.M. a fost la domiciliul înv. E.GH. împreună cu înv. I.M. unde au vizualizat, din nou, pe PC-ul aparținând înv. E.GH. fișiere din directorul o Army, între orele 13 h 18 – 13 h 25 min după care cei trei învinuiți s-au deplasat la un local public unde s-au întâlnit cu martorul V.J., dar nu au fost abordate în discuție problema informațiilor clasificate de natură militară diseminate în mediul civil – filele 102, 310, 314, vol. IV, fila 75, vol. VIII, fila 401, vol. X;
46)– în intervalul 16.12.2005 – 22.12.2005 s-a continuat traficul de convorbiri telefonice între I.M. și G.M. – filele 125 – 126, vol. IV; între E.GH. și I.M.; între E.GH. și martorul M.R. – filele 488 – 491, vol. IV; între G.M. și I.M. – filele 96 – 97, vol. VIII; între înv. O.S. și înv. G.M. – filele 285 – 288, vol. VIII;
47) – în data de 22.12.2005 ora 13 h 16 înv. G.M. a apelat telefonic pe col. R.I. cdt. Bg. 8 Art. – Ms. Focșani cu care a purtat o discuție telefonică de 91 secunde – fila 211, vol. I, fila 98, vol. VIII, fila 131, vol. CDC, despre al cărei conținut nu au fost oferite elemente de către M.Ap.N.-D.G.I.A.
La aceeași dată ora 16 h 13 înv. G.M. a apelat telefonic un cadru SRI din Focșani, cu care a purtat convorbire telefonică de 217 secunde față de care s-a plâns că este urmărit de S.R.I. și alte structuri – filele 211, 223, vol. I și 76, 98, vol. VIII.
Tot la data de 22.12.2005, ora 17 h 48 min, înv. O.S. a apelat telefonic un cadrul S.R.I. din Focșani, cu care a purtat o convorbire telefonică de 159 secunde – fila 211, vol. I, fila 289, vol. VIII, despre al cărui conținut nu a oferit relații nici S.R.I. și nici învinuitul, în orice caz nu se degajă din nici un alt mijloc de probă administrat în cauză că ar fi făcut referire la informațiile clasificate de natură militară de care avea cunoștință;
48) – în data de 23.12.2005 la ora 19 h 21 min și 19 h 23 min învinuitul O.S. a apelat telefonic un alt cadru S.R.I. din Focșani cu care a purtat convorbiri telefonice de 139, respectiv 45 secunde, despre al căror conținut nu a oferit relații nici S.R.I. și nici învinuitul, dar, din nici unul de mijloacele de probă administrate în cauză nu rezultă că ar fi făcut referire la informațiile clasificate de natură militară de care avea cunoștință.
C. Etapa 14.01.2006 – 09.02.2006
49) – în perioada 12.01.2006 – 15.01.2006 martorul O.O.E., jurnalist la publicația „România liberă” s-a deplasat în interes de serviciu (documentare) în localitatea Focșani – filele 5, 18-24, 86 – 93, vol. XI, context în care s-a întâlnit cu mai mulți jurnaliști locali, între care și înv. G.M. și O.S. de la care a aflat despre informațiile o Army existente în mediul civil;
50) – în data de 14.01.2006 ora 14 h 56 a fost inscripționat CD – proba nr. 1 conținând directorul „Ro Army” – filele 66, 445, vol. XIII, fără a putea fi stabilit cu certitudine în care PC.
Potrivit declarațiilor martorului O.O.E., acesta a fost la domiciliul înv. O.S., unde a servit masa de prânz, tocmai la data în care mama învinuitului își serba ziua de naștere – fila 24, vol. XI.
Din probele administrate în cauză rezultă că mama învinuitului O.S., numita G.V. este născută în ziua de 14.01. – filele 329 – 330, vol. VIII și fila 42, vol. XI.
In data de 14.01.2006 a existat următorul trafic de convorbiri telefonice:
între martorul O.O.E. și înv. G.M. la ora 09 h 12 min (44 sec.); 09 h 32 (76 sec); 18 h 50 (37 sec.); 19 h 04 (10 sec) – fila 194, vol. XI;
între înv. G.M. și martorul O.O.E. la ora 10 h (4 sec); 14 h 23 (21 sec); 18 h 51 (42 sec);
între înv. G.M. și înv. O.S. la ora 14 h 04 (110 sec); 14 h 35 (8 sec); 15 h 02 (10 sec)
filele 101, vol. VIII;
între înv. O.S. și martorul O.O.E. la ora 10 h 43 (35 sec); 19 h (24 sec) – fila 297, vol. VIII.
Rezultă că în intervalul orar 14 h 04 min – 15 h 02 min, când s-au purtat convorbiri telefonice între înv. G.M. și O.S., foarte probabil nu erau împreună în aceeași locație; că între ora 10 și 18 h 56 min între G.M. și O.O.E. nu s-a purtat nici o convorbire telefonică; că între ora 10 h 43 min și 19 min nu s-a purtat nici o convorbire telefonică între înv. O.S. și martorul O.O.E.
Aspectele relevate induc presupunerea rezonabilă că la ora creării CD-ului proba nr. 1, respectiv 14 h 56 min, învinuitul O.S. se afla împreună cu martorul O.O.E., cel mai probabil la domiciliul primului.
Această presupunere rezonabilă asociată cu concluzia de posibilitate exprimată de raportul de expertiză criminalistică – fila 66, 106, 172, vol. XIII și fila 40, vol. XI, induce concluzia posibilă că CD proba nr. 1 a fost inscripționat în HDD-ul aparținând înv. O.S., proba nr. 22, în memoria căruia existau stocate informațiile clasificate de natură militară denumite generic „Ro Army; așa după cum rezultă probele administrate în cauză în legătură cu HDD, proba nr. 22.
51) – în data de 15.01.2006 martorul O.O.E. a revenit în București (a se vedea decontul depus la administrația „România liberă” – fila 90, vol. XI) și, în intervalul 15.01.2006 – 30.01.2006, a avut următoarele convorbiri telefonice rezultate din desfășurătorul depus la filele 191 – 198, vol. XI;
– 15.01.2006 ora 10 h 02 cu înv. G.M. (4 sec);
– 17.01.2006 ora 10 h 43 cu înv. G.M. (147 sec);
– 19.01.2006 ora 10 h 28 cu înv. G.M. (53 sec);
– 21.01.2006 ora 13 h 56 min. cu un cadru SRI (602 sec);
– 23.01.2006 ora 13 h 54 min și la ora 21 h 04 cu același cadru S.R.I.
de 12, respectiv 138 sec;
– 25.01.2006 ora 08 h 52 cu înv. G.M. (31 sec) și la ora 16 h 21 (215 sec);
– 26.01.2006 ora 18 h 01 cu același cadru S.R.I. arătat mai sus (285 sec);
– 27.01.2006 ora 14 h 36 cu același cadru S.R.I. (39 sec);
– 27.01.2006 ora 20 h 43 și 21 h 07 cu un cadru S.R.I. de 64, respectiv 54 sec;
– 27.01.2006 ora 21 h 08 cu înv. G.M. de 230 sec;
– 29.01.2006 ora 16 h 39 cu același prim cadru S.R.I. de 204 sec;
– 29.01.2006 ora 19 h 46 cu înv. G.M. de 117 sec;
– 30.01.2006 ora 18 h 25 cu același prim cadru S.R.I. de 336 sec, iar la ora 19 h 22 de 25 sec.
Din comunicarea S.R.I. – fila 223, vol. I rezultă că, probabil, în 21.01.2006, martorul O.O.E. a contactat telefonic un cadru de conducere al S.R.I. căruia i-a comunicat că ar fi în posesia unor documente marcate ca fiind clasificate, din care unele se refereau și la facilitățile militare existente la baza militară din Kandahar – Afganistan.
Cadrul S.R.I. i-a comunicat conlocutorului asupra importanței respectivelor documente, dacă sunt autentici, starea de pericol în care este pusă chiar viața militarilor români sau aparținând altor state și că „informațiile respective trebuie gestionate cu responsabilitate, iar documentele predate de îndată autorităților competente (M.Ap.N.).
Celelalte apeluri telefonice către cadre S.R.I. nu au fost legate de informațiile clasificate de natură militară în discuție.
In declarațiile sale – fila 2-3, 21-22, vol. XI, martorul O.O.E. relatează că a înștiințat cadre SRI în legătură cu informațiile pe care le deține, dar că nu a încunoștințat că este în posesia CD-ului proba nr. 1.
In data de 19.01.2006 martorul O.O.E. l-a contactat telefonic pe purtătorul de cuvânt al M.Ap.N., col. G., căruia i-a cerut numărul de telefon de la D.G.I.A., cu scopul de a le arăta unele din documentele în posesia cărora se afla, urmare a printării acestora de pe CD-ul proba nr. 1 – fila 2, vol. XI, în ziua următoare fiind contactat de ofițerul S. din cadrul D.G.I.A. – D.I.M., cu care s-a întâlnit și căruia i-a prezentat „câteva file imprimate ale acestor documente pentru domnia sa să înceapă cercetările” – fila 2, vol. XI.
Împrejurarea relatată de martor este confirmată prin adresa D.G.I.A. – fila 50, vol. XI, în care se arată că, în data de 20.01.2006, timp de 30 de minute a existat o întâlnire între O.O.E. și general de brigadă Gh.S. din cadrul D.G.I.A. – D.I.M., context în care „ziaristul a prezentat mai multe documente specifice Bazei Kandahar – Afganistan și a organizării unor misiuni ale Forțelor Coaliției din Kandahar”.
In același interval de timp 15.01.2006 – 30.01.2006, învinuitul G.M. l-a apelat telefonic pe martorul O.O.E. la datele de 20.01.2006, ora 11 h 22, (73 sec) și 17 h 34 (242 sec); în 22.01.2006 ora 12 h 14 (83 sec) și 12 h 25 (54 sec); în 26.01.2006 ora 16 h 47 (296 sec); în 27.01.2006 ora 14 h 31 (270 sec) și 20 h 39 (92 sec); în 28.01.2006 ora 14 h 08 (292 sec); 20.01.2006 ora 10 h 48 (34 sec); 12 h 19 (94 sec); 12 h 37 (258 sec); 14 h 02 (130 sec); iar înv. O.S. l-a apelat pe același interlocutor O.O.E. în datele de: 15.01.2006 ora 12 h 26 (115 sec) și 14 h 49 (6 sec); în 17.01.2006 ora 18 h 29 (139 sec); în 18.01.2006 ora 19 h 53 (212 sec)- filele 103-104, vol. VIII și 297 – 299, vol. VIII.
Deși nu se cunoaște conținutul convorbirilor telefonice este de relevat traficul acestora între martorul O.O.E. și învinuiții G.M. și O.S., după momentul 14.01.2006 și coincidența dintre momentele acestor convorbiri și activitățile derulate de martor și demonstrate probator, existând ipoteza verosimilă că între cele trei persoane a existat un schimb de informații în legătură cu demersurile realizate de O.O.E. privind CD-ul proba nr. 1.
52) – în data de 31.01.2006, martorul O.O.E. a participat la emisiunea televizată „Nașul”, de la postul de televiziune „B 1 TV”, moderată de martorul Moraru Radu, cu durata de 33 minute – fila 200 – 202, 143, vol. XI.
Cu prilejul emisiunii respective s-au emis semnalele sonore (între care și cele emise de martorul O.O.E.) transcrise în raportul de constatare tehnico-științifică – fila 129 – 143, vol. XI și au fost transmise în eter, prin mijloace specifice televiziunii, înregistrările prezentate de martorul O.O.E., însoțite de comentarii, ilustrate în raportul de constatare din 18.08.2006 – fila 102 – 124, vol. XI.
In data de 31.01.2006 traficul de convorbiri telefonice purtate de martorul O.O.E. – fila 196, vol. XI, a fost următorul:
ora 19 h 07 a purtat convorbire cu un cadru SRI de 246 secunde;
ora 20 h 46 a purtat convorbire cu înv. G.M. de 382 secunde;
ora 21 h 43 a purtat convorbire cu înv. G.M. de 199 secunde.
La aceeași dată martorul O.O.E. a fost apelat (382 secunde) ora 10 h 04 și la ora 21 h 07 de G.M. (57 secunde);
Fila 104, vol. VIII.
Înv. G.M. a apelat în aceeași dată de 31.01.2006 la ora 16 h 56 (167 sec) și la ora 17 h 09 (76 sec) pe martorul V.J., iar la ora 22 h 02 (419 secunde) pe înv. I.M. – fila 104, vol. VIII.
Înv. O.S. a apelat la data de 31.01.2006 pe înv. G.M. la orele 22 h 21 (264 sec); 22 h 34 (101 sec); 22 h 40 min (62 sec).
Deși nu se cunoaște conținutul convorbirilor telefonice este de relevat traficul acestora între înv. G.M. și martorul O.O.E., pe de altă parte cu înv. I.M., precum și între învinuiții G.M. și O.S., chiar în timpul emisiunii „Nașul”, ceea ce induce ipoteza verosimilă a legăturii dintre persoanele enumerate și cele prezentate și comentate de martorul O.O.E. în cadrul emisiunii ca o consecință firească a împrejurării a activității lor anterioare referitoare la informațiile clasificate de natură militară denumite generic “Ro Army”;
53) – în datele de 28.01.2006 ora 14 h 12 (29 secunde); 29.01.2006, ora 16 h 38 min (6 sec); 30.01.2006 ora 12 h 29 min (6 sec); 01.02.2006 la orele 09 h 11 min (84 sec), ora 14 h 02 min (6 sec), ora 15 h 10 min (182 sec); în 02.02.2006, ora 11 h 43 min (42 sec);
– în 06.02.2006 ora 19 h 50 (134 sec), ora 19 h 53 (16 sec), ora 20 h 17 /230 sec); 07.02.2006 ora 09 h 18 (82 sec) ora 12 h 17 (29 sec) și în 08.02.2006 ora 11 h 05 (86 sec) învinuitul O.S. l-a apelat telefonic pe martorul R.V. cu care a purtat convorbiri telefonice – filele 211 – 212, vol. I.
Deși nu se cunoaște conținutul convorbirilor telefonice sus arătate, ceea ce transpare din listingul convorbirilor telefonice purtate în perioada 01.06.2005 – 02.03.2006 – filele 215 – 320, vol. VIII de înv. O.S., o reprezintă împrejurarea că între învinuit și martorul Roncea Victor au avut loc convorbiri doar pe perioada 28.01.2005 – 08.02.2006;
54) – în data de 02.02.2006, joi dimineața, martorul Roncea Victor a primit la sediul redacției cotidianului „Ziua” un CD, pe care acesta l-a vizualizat pe laptop-ul din dotare la ora 11 h 29 min – fila 48, vol. XII, fila – 268, vol. X, constatând că are în conținut date, imagini și situații militare – fila 280, vol. X, informațiile rămânând stocate în memoria unui HDD (neidentificat de expertiza criminalistică).
In după-amiaza aceleiași zile R.V. l-a transmis colegului său de redacție, acreditat pentru M.Ap.N., martorul D.D.– fila 48-51, vol. XII, fila 211, vol. X, care a copiat CD-ul respectiv în laptop-ul din dotare, ocazie cu care datele informatice conținute de CD au fost stocate în memoria HDD-ului proba nr. 25.
Martorul D.D. a vizualizat conținutul informațiilor conținute de CD predat de R.V. și rămase în memoria HDD proba nr. 25, între orele 16 h 07 – 18 h 48 min – filele 212, 265 – 266, 323 poz. 464, vol. X.
In aceeași după-amiază D.D. a restituit CD-ul primit de la R.V. acestuia – fila 211, vol. X care, a declarat că ulterior a aruncat la coșul de gunoi – fila 48, vol. XII.
Despre împrejurările arătate mai sus, D.D. l-a încunoștințat pe jurnalistul C.B.– fila 212, vol. X;
55) – în data de 04.02.2006, martorul O.O.E. s-a întâlnit la sediul S.R.I. cu un cadru de conducere al acestui serviciu și cu directorul general al D.G.I.A., ocazie cu care i-a înmânat celui din urmă mai multe documente provenite din conținutul CD-ului – proba nr. 1, pe care în 31.01.2006 le-a prezentat în emisiunea TV „Nașul” – filele 223 – 224, vol. I și fila 50, vol. XI.
La aceeași dată ora 19 h, martorul O.O.E. l-a apelat pe înv. G.M. cu care a purtat o convorbire telefonică de 368 secunde – fila 196, vol. XI;
56) – în data de 05.02.2006 la ora 11 h 55 min pe un HDD x (neidentificat de expertiza criminalistică) a fost inscripționat un CD 6 – proba nr. 6 cu conținutul directorului “Ro Army” creat la 02.02.2006 ora 17 h 09 pe un HDD x (neidentificat în expertiza criminalistică).
Acest CD a fost creat potrivit declarațiilor martorului D.D.– fila 212, vol. X, pe laptop-ul său al cărui HDD îl reprezintă proba nr. 25, în care a copiat CD predat în 02.02.2006 de R.V. și ale cărui conținut a rămas stocat în memoria respectivului HDD proba nr. 25.
Din cele expuse mai sus se desprinde concluzia certă că HDD, neidentificat de expertiza criminalistică, este de fapt HDD-ul proba nr. 25 existent în laptop-ul aflat în dotarea martorului D.D.
CD-ul proba nr. 6 a fost transmis în jurul orelor 14:00 de martorul D.D., colegului său de redacție martorul C.B., la solicitarea acestuia – filele 212 – 213 și 331 – 332, vol. X.
Martorul C.B., potrivit declarațiilor sale – filele 332 – 333, vol. X, a vizualizat pe PC-ul de la domiciliul său, ce-i aparține constatând că este vorba de documente de natură militară, context în care l-a anunțat pe directorul cotidianului „Ziua”, martorul R.R.S., împrejurare confirmată de acesta – filele 187 – 189, vol. X. cei doi martori au stabilit să se întâlnească în cursul zilei de 06.02.2006 și cu martorul D.D.;
57) – în data de 06.02.2006, martorul C.B. s-a întâlnit cu martorii Roșca S.S.R. și D.D., informându-se reciproc în legătură cu CD-ul proba nr. 6, în ce privește modalitatea în care a ajuns la redacție, conținutul acestuia și altele – filele 187-189, 212-214, 331-334, vol. X.
In acest context, la ora 17 h 16 min, martorul Comaroni Bogdan vizualizând pe laptop-ul său de serviciu CD aparținând lui Roncea Victor, a remarcat că data creării acestuia este cândva în intervalul august – octombrie 2005 – filele 331 – 336, vol. X.
In cursul aceleiași zile în jurul orelor 14:00 conducerea publicației „Ziua”, martorul R.R.S. a anunțat conducerea S.R.I. despre aspectele relevate mai sus, iar martorii D.D. și C.B. au predat CD-ul proba nr. 6 (individualizat prin mențiunea cu marker de culoare neagră „KAF”) reprezentantului S.R.I. – filele 187-188, 215-217, 331-336, vol. X care, la rândul său l-a predat în aceeași zi, 06.02.2007, reprezentantului D.G.I.A. – fila 2, vol. CDC;
58) – în data de 07.02.2006 în jurul orelor 10, martorii D.D. și C.C. s-au întâlnit cu reprezentanții S.R.I. și D.G.I.A. care le-au cerut acestora să predea toate copiile pe suport electronic pe care se află stocate informațiile în discuție, făcând referire și la CD-ul existent asupra lui R.V., despre care aflaseră din discuțiile anterioare, și să șteargă din memoria HDD-urilor aceste informații dacă au fost stocate – filele 335, vol. X. Atât martorul C.B.– fila 336, vol. X, cât și martorul D.D.– fila 215, vol. X, discutând cu R.V. respectivele aspecte, au aflat de la acesta că a aruncat la gunoi sau că a distrus CD-ul aflat în posesia sa.
La aceeași dată s-a făcut public în mass-media despre aspectele relevate la punctul 57 – filele 3-5, vol. I și vol. XIV.
Învinuitul O.S., după ce a luat act de aspectele publicate în cotidianul „Ziua” referitoare la scurgerile de informații de la M.Ap.N. i-a relatat fratelui său vitreg, care este cadru SRI-secția Vrancea că „CD-ul a fost transmis directorului ziarului „Ziua” de către o persoană din Focșani”, fila 223, vol. I.
59) – în data de 08.02.2006, reprezentantul Ambasadei S.U.A. la București a predat reprezentantului M.Ap.N. – D.G.I.A. CD-ul proba nr. 7 ce se afla ambalat într-o mapă pe care se află menționat „V.R.” – filele 82, 83, 87, vol. XII – filele 115 – 116, vol. CDC.
Din nota de constatare tehnico-științifică – filele 13-46, vol. XII și rapoartele de expertiză criminalistică – filele 1-446, vol. XIII rezultă că CD-ul proba nr. 7 „conține o sesiune de inscripționare realizată la data de 07.07.2005 și conține un director “Ro Army” (cu mai multe subdirectoare și fișiere) care era la data de 24.06.2005; că a fost inscripționat la data de 07.07.2005 ora 12 h 32, posibil de pe HDD-ul proba nr. 28 (ce a aparținut martorului Grig. M.).
Coroborând următoarele elemente de fapt:
a) – declarația martorului R.V. că a primit un CD conținând informațiile “Ro Army” în data de 02.02.2006 la sediul redacției ziarului „Ziua”; că înainte de a transmite acest CD martorului D.D., l-a vizualizat pe laptop-ul pe care îl avea în dotare, respectiv pe HDD-ul proba nr. 27 – filele 48 – 51, vol. XII;
b) – concluziile desprinse din examinarea informatică a HDD proba nr. 27 din care rezultă că în data de 02.02.2006 ora 11 h 29 min – fila 268 și 280, vol. X conținutul CD-ului în discuție a fost vizualizat de martorul R.V.;
c) – faptul că CD-ul primit de D.D. de la R.V. a fost copiat și vizualizat de D.D. în data de 02.02.2006 ora 16 h 07 – 18 h 48 – fila 322, vol. X, după care acesta l-a restituit martorului R.V.;
d) – împrejurarea că martorul C.B. vizualizând pe HDD-ul proba nr. 26 din laptop-ul aflat în dotarea sa, la data de 06.02.2006 ora 17 h 16 min, CD-ul de la R.V. a remarcat că la data creării acestuia este în perioada august – octombrie 2005, relativ apropiată de data reală a inscripționării acestuia (07.07.2005) – fila 331 – 336, vol. X;
e) – că CD-ul martorului R.V. nu a fost predat de acesta nici colegilor de la publicația „Ziua”, nici organelor S.R.I. sau D.G.I.A., ci conform declarațiilor sale, l-a aruncat la coș sau l-a distrus, dar CD-ul proba nr. 7 poartă pe ambalaj mențiunea „V.R.”;
f) – că, este posibil ca CD-ul să fi fost inscripționat la 07.07.2005 pe HDD proba nr. 28, ce aparține martorului Grig. M., care este într-o legătură strânsă cu înv. O.S. – fila 445, vol. XIII;
g) – că, între înv. O.S. și martorul R.V. a existat un trafic intens de convorbiri telefonice în perioada 28.01.2006 – 08.02.2006, inexistent în perioadele anterioare – filele 211 – 212 vol. I.
Se induc următoarele concluzii în ce privește CD-ul primit în 02.02.2006 la sediul redacției cotidianului „Ziua”, de martorul R.V.:
a) – respectivul CD este unul și același cu proba nr. 7 din prezentul dosar;
b) – în data de 06.02.2006, CD-ul proba nr. 7 a fost predat de martorul R.V. la Ambasada S.U.A. la București.
A se vedea în acest sens și mențiunea „received 2/6/06” urmată de o semnătură indescifrabilă aflată pe ambalajul în care se află depus suportul în discuție – fila 121, vol. CDC.
Deși s-au cerut relații în legătură cu persoana care a predat CD-ul proba nr. 7 unui reprezentant al Ambasadei S.U.A. la București, prin Ministerul Afacerilor Externe – Direcția Protocol, Ambasada S.U.A. la București a transmis prin nota verbală nr. 022/2007 că nu dă curs solicitării, invocând art. 24 din Convenția de la Viena – filele 72 – 94, vol. XII, considerent pentru care s-a realizat cererea de asistență judiciară internațională cu departamentul Justiției al S.U.A. – fila 95 – 103, vol. XII, la care nu s-a primit răspuns până în prezent.
D.G.I.A. a comunicat că nu deține date în legătură cu persoana care a depus CD-ul proba nr. 7 la Ambasada S.U.A. la București – fila 172, vol. CDC ;
c) – CD-ul proba nr. 7 a fost inscripționat la data de 07.07.2005 de martorul Grig. M. și l-a transmis probabil învinuitului O.S., la odată ce nu a putut fi stabilită.
La rândul său, înv. O.S. a transmis CD-ul proba nr. 7, la data de 02.02.2006 martorului Roncea Victor;
60) – la data de 07.02.2006 D.G.I.A. a sesizat Procurorul General al P.I.C.C.J. în legătură cu scurgerea către mass-media a unor date clasificate cu caracter militar – filele 1-94, vol. CDC și s-au declanșat cercetările în prezenta cauză;
61) – în perioada 07.02.2006 – 14.06.2006, pe timpul derulării urmăririi penale în dosarul nr. 51/D/P/2006 au fost recuperate următoarele medii de stocare a datelor informatice conținând informații clasificate de natură militară denumite generic “Ro Army”:
– 08.02.2006 HDD – proba nr. 23 original, de la inc. P.I.;
– 14.02.2006 CD – proba nr. 2 original, de la înv. E.GH.;
– 14.02.2006 CD – proba nr. 3 original, de la înv. E.GH.;
– 16.02.2006 HDD – proba nr. 20 original, de la înv. G.M.;
– 17.02.2006 CD – proba nr. 1 original, de la martorul O.O.E.;
– 18.02.2006 HDD – proba nr. 22 original, de la înv. O.S.;
20.02.2006 HDD proba nr. 19 original, de la O.I.
28.02.2006 HDD-urile proba nr. 25, 26 și 27, în copie, obținute de la martorii D.D., C.B. și R.V..
02.03.2006 HDD proba nr. 24 original, de la E.GH..
08.06.2006 HDD proba nr. 28 original, de la martorul Z.N. (care a aparținut până în toamna anului 2005 martorului Grig. M.).
14.06.2006 CD – proba nr. 6 original, primit de la ziarul „ZIUA”, prin S.R.I.
14.06.2006 CD – proba nr. 7 original, de la M.Ap.N.- D.G.I.A. unde a fost predat de reprezentantul ambasadei SUA la București, a aparținut martorului R.V.
Toate mediile de stocare (discuri fixe și CD-uri) mai sus enumerate au conținut sau conțin informațiile confiscate de natură militară denumite generic “Ro Army”.
În scopul cercetării informatice a acestor medii de stocare și nealterării probei originale au fost realizate copii de pe acestea.
Menționez că, M.Ap.N. – D.G.I.A. nu a depus, odată cu sesizarea adresată PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, originalele primite de la S.R.I. (CD proba nr. 6) și, deși era în posesia originalului CD proba nr. 7 încă din 08.02.2006, le-a remis organelor de urmărire penală la 14.06.2006, la solicitarea acestora.
În ce privește HDD proba 21 (O.S.), HDD proba nr. 29 (Redacția România Liberă), HDD proba nr. 30 (GRIG. M.) și HDD-urile aparținând învinuitului I.M. și martorului M.R., urmare a cercetărilor informatice realizate, a rezultat că nu conțin și nu au conținut stocate informațiile “Ro Army”.
62) 08.02.2006 – percheziție domiciliară la inc. P.I.; D.G.I.A. primește CD proba nr. 7, împrejurare necomunicată D.I.I.C.O.T.
63) 10.02.2006 – ascultare martor P.M.
64) 12.02.2006 – emisiunea „Dosarele N 24” la postul de televiziune „N 24”, unde a participat martorul O.O.E., C.B. și D.D., moderată de jurnalista Miruna Munteanu, având ca subiect scurgerile de informații de la M.Ap.N. filele 162 – 190 vol. XI, proba nr. 13. Nu face obiectul urmăririi penale.
65) 13.02.2006 – ascultarea martorului I.C. filele 157 – 161 vol. X.
66) 14.02.2006 – activități de urmărire penală în legătură cu învinuitul E.GH. și I.M..
67) 15.02.2006 – ascultarea martorului R.R.S. fila 187-189 vol. X și a martorului M.R. filele 190-191 vol. X.
– interceptarea și înregistrarea ambientală în restaurantul „Intim” Focșani la întâlnirea dintre înv. E.GH., I.M., G.M. și O.S. vol. V.
68) 16.02.2006 – activitatea de urmărire penală față de învinuitul G.M..
69) În intervalul 14 – 16.02.2006, martorii O.I., S.F.și D.V.G. au fost abordați de către M.Ap.N. – D.G.I.A. , în legătură cu scurgerea de informații de la M.Ap.N., în contextul activităților – operative derulate de acest serviciu de informații, activitate necomunicată organelor de urmărire penale ale D.I.I.C.O.T.
70) 17.02.2006 – martorul O.O.E. a predat CD proba nr. 1 organelor de urmărire penală și a fost audiat filele 1-16 vol. XI.
71) 18.02.2006 – ascultarea martorului D.D. filele 211 – 218 vol. X.
– activități de urmărire penală față de învinuitul O.S..
72) 19.02.2006 – cadre M.Ap.N. vizitează la domiciliu pe martorul O.I. și îi accesează PC-ul filele 7-14, 135-139 vol. IX, împrejurare necomunicată organelor de urmărire penală D.I.I.C.O.T.
73) 20.02.2006 – activitatea de urmărire penală cu martorul O.I..
74) 24 și 25.02.2006 – activitatea de urmărire penală cu martorul GRIG. M..
75) 28.02.2006 – percheziție informatică la laptop-urile de serviciu ale martorilor D.D., C.B. și R.V..
Starea de fapt rezultată din ansamblul probator, traseul parcurs de informațiile denumite generic “Ro Army” din vara anului 2004 și până la 08.02.2006 este relevată în schema relațională alăturată.
schemă relațională privind traseul parcurs de mediile de stocare informatică a
informațiilor “ro army” și persoanele implicate
CAPITOLUL V
Natura, caracterul și importanța informațiilor existente
pe mediile de stocare examinate informatic
1. Mediile de stocare a datelor informatice manipulate și rezultatul examinărilor și expertizărilor informatice realizate
Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că în perioada vara anului 2004 – 06.02.2006 au fost manipulate și vehiculate următoarele medii de stocare care au conținut informații clasificate de natură militară denumite generic “Ro Army”:
– HDD 1 – proba nr. 17, aparținând martorului O.I., care a conținut fișiere “Ro Army” ce au fost șterse, iar după recuperare cu prilejul examinării informatice, a rezultat că respectivele fișiere au fost vizualizate și copiate, neputându-se stabili la ce dată anume filele 31-129 vol. IX; filele 1-445 vol. XIII;
– HDD 17 – proba nr. 28 care a aparținut martorului GRIG. M. (ulterior ajuns la martorul Z.N.); a conținut 50 directoare “Ro Army” ce au fost șterse, dar cu ocazia examinării și expertizării au putut fi recuperate parțial, evidențiindu-se că directorul “Ro Army” a fost creat la data de 24.06.2005 ora 13 h 15 min. și accesat pentru ultima dată la 25.06.2005 ora 19 h 58 min. filele 100-118 vol. X; filele 138-153, 167-169, 434, 442-445 vol. XIII.
De pe acest HDD au fost inscripționate 2 CD-uri (CD 1- proba 1 și CD 7 – proba nr. 7) la datele de 02.07.2005 ora 20 h 45 min. și 07.07.2005 ora 12 h 32 min;
CD 2 – proba nr. 2, ce poartă mențiunea „Just Call”, inscripționat la data de 24.06.2005 ora 13 h 15 min. de pe HDD 17, proba nr. 28 (GRIG. M.) și care în data de 10.12.2005 a fost transmis de învinuitul G.M. către învinuitul E.GH., iar în data de 14.02.2006 a fost predat organelor de urmărire penală. Conține 887 fișiere grupate în 120 directoare intitulate “Ro Army” filele 273 vol. IV, filele 66, 106, 203-229, 445 vol. XIII;
CD 3- proba nr. 3, copia CD 2 proba nr. 2, realizată la 10.12.2005 ora 21 h 08 min. în PC-ul aparținând inculpatului P.I. (HDD 5 proba nr. 5) și predat de acesta învinuitului I.M.; la data de 14.02.2006 a fost predat de învinuitul E.GH. organelor de urmărire penală. Conține 887 fișiere grupate în 120 directoare intitulate “Ro Army”, filele 273 vol. IV, filele 66, 106 230-256, 445 vol. XIII;
HDD 2 proba nr. 20, aparținând învinuitului G.M. ce a avut conexiune la internet; a conținut directoare și fișiere “Ro Army”, care au fost vizualizate și copiate la 03.07.2005 ora 24 h 53 min.; 05.07.2005 ora 21 h 41 min. – 23 h 05 min. și în 10.12.2005 ora 19 h 33 min. – 19 h 51 min. și care au fost șterse, dar cu ocazia examinării și expertizării informatice au putut fi recuperate parțial filele 35-39 vol. VIII, fila 68 vol. XIII;
HDD 4 – proba nr. 22 aparținând învinuitului O.S., cu conexiune la internet, având IP 194.150.194.3 și instalat la data de 10.04.2005 ora 19 h 04 min. programul DC++. A conținut directoarele și fișierele “Ro Army” care au fost șterse, dar cu ocazia examinării și expertizării informatice, au putut fi recuperate parțial, constatându-se că acestea au fost făcute publice pe internet, au fost vizualizate și copiate.
Pe acest HDD a fost creat un director „Ro Army” la 14.01.2006 ora 14 h 56 min. și a fost inscripționat la data de 14.01.2006 ora 14 h 58 min., CD 1 proba nr. 1 (O.O.E.) filele 155-184 vol. VIII; filele 321-326 vol. VIII; filele 69-71, 403-404, 405 vol. XIII;
HDD 5 – proba nr. 23 aparținând inculpatului P.I., cu conexiune la internet, având IP194.150.194.15 și instalat la data de 10.04.2005 ora 19 h 04 min. programul DC++, iar la data de 10.12.2005 ora 21 h 16 min. fișier de tip proiect Nero cu numele „ISO 1. uri”, ce putea fi folosit la scrierea unuia sau mai multor CD-uri. A conținut un număr de 882 fișiere în directorul „Ro Army”, filele 39-102, 183-379 vol. III, filele 72-75, 98-101, 172, 405-425, 445 vol. XIII.
În legătură cu acest HDD facem următoarele precizări:
– în perioada 02.02.2006-08.02.2006 fișierele „Ro Army” au fost accesate prin mijloace specifice de D.G.I.A., care le-au stocat pe CD 5 – proba nr. 5 pusă la dispoziția organelor de urmărire penală odată cu sesizarea formulată la 07.02.2006 în cuprinsul căreia se relevă că un număr de 656 fișiere „Ro Army” existente stocate pe HDD 5 proba nr. 23 coincid cu fișierele „Ro Army” existente pe CD 6 – proba nr. 6 filele 1- vol. CDC; filele 6-48 vol. I; filele 1- vol. II; filele 39-102, 185-379 vol. III; filele 72-75, 98-105, 404-434, 445 vol. XIII. Precizăm că diferența între numărul de fișiere accesate până la data de 07.02.2006 de D.G.I.A., cu nr. total de fișiere „Ro Army” existente pe celelalte medii de stocare manipulate se datorează împrejurării că acțiunea era în plină desfășurare la data sesizării;
– în data de 10.12.2005 pe acest HDD a fost creat CD 3 proba nr. 3, prin copierea CD 2 proba nr. 2; au fost vizualizate fișierele „Ro Army” și stocate în memoria HDD-ului, în intervalul orar cuprins între orele 21 h 01 min. – 21 h 41 min. filele 40 vol. III; 172, 445 vol. XIII;
h) CD 1 – proba nr. 1 a fost predat la data de 17.02.2006 de martorul O.O.E. organelor de urmărire penală. A fost creat la data de 14.01.2006 ora 14 h 56 min., de pe HDD 4 – proba nr. 22 (înv. O.S.) și conține 887 fișiere grupate în 120 directoare intitulate „RO Army”, ce prezintă drept caracteristică împrejurarea că are label „Afganisatn” și nu „Afganistan” fila 170 vol. XIII. A se vedea în acest sens filele 40 vol. XI, filele 66, 176-202, 445 vol. XIII;
i) CD 7 proba nr. 7 a fost creat la data de 07.07.2005 ora 12 h 32 min. de pe HDD 17 proba nr. 28 (Grig. M.) și conține 887 fișiere grupate în 121 directoare intitulate „Ro Army” filele 161, 334-365, 445 vol. XIII.
Acest CD i-a fost transmis la data de 02.02.2006 de învinuitul O.S. martorului R.V. care, în data de 06.02.2006 l-a predat Ambasadei S.U.A. la București. Ulterior reprezentantul Ambasadei S.U.A. l-a predat la D.G.I.A., în 08.02.2006, iar această instituție l-a predat în 14.06.2006 organelor de urmărire penală.
j) CD 6 proba nr. 6 (identic cu CD 4 proba nr. 4) a fost creat la data de 05.02.2006 ora 11 h 55 min. de pe HDD 7 proba nr. 25 (D.D.) și conține 885 fișiere grupate în 120 directoare intitulate „ RO Army” fila 3 vol. CDC, filele 66-67, 106, 161, 307-333, 445 vol. XIII, fiind realizat prin copierea CD 7 proba nr. 7.
În ce privește CD 1-3 și 6-7, respectiv probele nr. 1-3, 6-7 sunt de reținut următoarele:
– cele 887 fișiere „RO Army” conținute pe CD 1-3, probele 1-3 și CD 7 proba nr. 7 sunt identice filele 77, 170 vol. XIII;
– din cele 887 fișiere „RO Army” câteva diferă de cele conținute pe CD 6 proba nr. 6, împrejurare care se poate datora operațiunilor de editare, respectiv de deschidere, citire și salvare a acestor fișiere filele 78, 164 vol. XIII.
– în cazul CD 2, proba nr. 2 și CD 7, proba nr. 7 directoarele „RO Army” au fost create de pe HDD 17 proba nr. 28 (GRIG. M.) la data de 24.06.2005 ora 13 h 15 min. și inscripționate de pe acest HDD la datele de 02.07.2005 ora 20 h 45 min. (pe CD 2 proba nr. 2) și în 07.07.2005 ora 12 h 32 min. (pe CD 7 proba nr. 7) filele 170, 445 vol. XIII.
– CD 2 proba nr. 2, CD 7 proba nr. 7, CD 3 proba nr. 3 și CD 1 proba nr. 1 au conținut identic fila 170 vol. XIII, iar conținutul CD 6 proba nr. 6 creat la 05.02.2006 ora 11 h 55 min. diferă fila 170 vol. XIII.
k) – HDD 6 proba nr. 24, aparține înv. E.GH. a conținut fișierele „Ro Army”, care au fost vizualizate și copiate la datele de 14.12.2005 între orele 21 h 06 min. – 21 h 42 min. și de 15.12.2005 între orele 13 h 18 min. – 13 h 25 min. filele 274 – 278, vol. IV, și au fost șterse, dar cu ocazia examinării și expertizării informatice au putut fi recuperate parțial filele 274-278, 320-455 vol. IV, filele 75-76, 103-104, 445 vol. XIII, 457 vol. XIII.
În legătură cu acest HDD este de precizat că la data de 14.12.2005 ora 19 h 20 min. au fost accesate informațiile „RO Army” pentru a fi inscripționate pe un CD, neputându-se stabili dacă sesiunea de inscripționare a CD-ului s-a finalizat sau nu, respectiv dacă s-a creat efectiv un CD conținând informațiile „RO Army” filele 76, 102-104, 445 vol. XIII.
l) – HDD 7 – proba nr. 25, aparține martorului D.D. (reprezintă clona HDD-ului existent în laptop-ul de serviciu); a conținut fișierele și directoarele „RO Army” care au fost vizualizate și au fost inscripționate pe CD 6 – proba nr. 6 în data de 05.02.2006 ora 11 h 55 min., după ce au fost stocate în memorie prin copierea CD 7 proba nr. 7, în data de 02.02.2006, filele 266, 269, 277, 284-329 vol. X, 211-217 vol. X, filele 76-78, 445 vol. XIII, 456-457 vol. XIII.
m) – HDD 8 – proba nr. 26, aparține martorului C.B. (reprezintă clona HDD-ului existent în laptop-ul de serviciu); a conținut fișierele și directoarele „RO Army” care au fost vizualizate în data de 06.02.2006 între orele 17 h 16 min. – 17 h 18 min., fiind ulterior șterse, dar recuperate prin examinarea informatică filele 266-267 vol. X, 76 vol. XIII și 331-336 vol. X.
n) – HDD 9 – proba nr. 27, aparține martorului R.V. (reprezintă clona HDD-ului existent în laptop-ul de serviciu); a conținut fișierele și directoarele „RO Army” care au fost vizualizate la 02.02.2006 ora 11 h 29 min., fiind ulterior șterse, dar recuperate prin examinarea informatică filele 267-268, 280 vol. X, 76 vol. XIII.
Conținutul fișierelor și directorilor „RO Army din punct de vedere al nivelului și clasei de clasificare al informațiilor stocate
Cele 887 fișiere dispuse în 120 directoare intitulate generic „RO Army” conțin următoarele informații, în exclusivitate, de natură militară evidențiate de unitățile militare emitente și responsabile de gestionarea lor, (UM 2110 Bistrița Năsăud și UM 01564 Iași), după printare, urmare a deschiderii CD-ului nr. 4 – proba nr. 4 (ce este copia CD nr. 6 – proba nr. 6) și descrise în vol. XV:
a) documente care poartă vizibil marcajul „SECRET/rel. GCTF” filele 4-94, 195-284, vol. CDC;
1) total 42 documente – filele 1.4, vol. XV, din care 33 (poziția 1-4, 9-12, 17-42) înregistrate potrivit Legii nr. 182/2002, HG nr. 585/2002 și P.I.C. 2, în lunile martie – aprilie 2003, ca SECRET DE STAT, la Batalionul 812 Infanterie (UM 2110 Bistrița Năsăud), iar documentul „Hazarkel – prezentare PPT (35 SLZ 9 DE –uri) este echivalent cu anexa 1 pct. B (22) din P.I.C. 2, deci STRICT SECRET (fila 102, vol. CDC);
2) aceste documente au fost create de Bg. 1 Devil din structura armatei S.U.A., din forțele de coaliție multinaționale dislocate în Afganistan în cadrul misiunii „Enduring Freedom” și puse la dispoziția B. 812 Infanterie pentru executarea unor misiuni în teatrul de operații din Afganistan;
3) documentele sunt printate și depuse în vol. CDC, filele 4-94; 185-284
4) toate cele 33 documente poartă în mod vizibil mențiunea „SECRET/rel. GCTF” care pot fi văzute pe orice PC ce are instalat oricare din programele Microsoft Word 97, Microsoft Word 2002 și Microsoft Word 2003 – fila 105, vol. XIII;
5) regimul juridic al acestor informații este conferit de prevederile Legii nr. 128/1995, filele 156 – 161, vol. 1 (art. 1, 3, 9, 14), în care se stipulează printre altele că „partea care primește informații (n.n. B 812 infanterie Bistrița) le va asigura o protecție echivalentă cu cea asigurată de partea furnizoare”, precum și că „ partea care trimite va fi informată imediat cu privire la cazurile de pierdere sau compromitere a informațiilor sale militare secrete de stat …”;
6) Batalionul 812 „Șoimii Carpaților” s-a subordonat operativ Bg. 1 TF Devil, structură care a asigurat controlul și conducerea operativă a detașamentului românesc;
7) în ce privește conținutul documentelor, acestea reprezintă:
– hărți militare fila 190-224, 279-282, vol. CDC și câmpuri de mine fila 283-284, vol. CDC, în legătură cu care precizăm că nu se referă la teritoriul României, ci teritoriul din Afganistan în zonele unde au avut loc operațiuni militare în anul 2003;
– planuri de acțiune și operațiuni militare derulate în anul 2003 în teatrul de operațiuni din Afganistan – filele 225-277,vol. CDC;
8) în legătură cu documentele în discuție, deținătorul autorizat, respectiv Bat. 812 Infanterie a comunicat următoarele :
– documentul a fost emis pentru unitatea B 812 I. și a fost valabil în teatrul de operațiuni – filele 1-4, vol. XV;
– nu se poate pronunța în legătură cu actualitatea acestor documente deoarece nu cunoaște realitatea din teatrul de operațiuni din Afganistan în prezent – fila 176-177, vol. CDC;
– nu se poate pronunța dacă aceste documente mai pot prezenta o amenințare la adresa forțelor dislocate în Afganistan – filele 176-177, vol. CDC;
– au fost înregistrate între documentele cu caracter secret ale unității, potrivit prevederilor legale, unde se află și în prezent;
– nu are competența de a le declasifica sau de a scădea nivelul de clasificare a acestora – fila 1-4, vol. XV și fila 172, vol. CDC; fila 53, vol. I;
b) – documente care poartă vizibil marcajul „SECRET” emise de Batalionul 812 Infanterie „Șoimii Carpaților”, filele 4-8 (poz. 1 – 83); 238 – 407, vol. I, vol. XV – XX
1)- total 83 documente – fila 4-8, vol. XV, înregistrate potrivit Legii nr. 182/2002, HG nr. 585/2002 și P.I.C. 2, în lunile februarie 2003 – aprilie 2003 ca „SECRET” la Batalionul 812 Infanterie „Șoimii Carpaților” (UM 2110 Bistrița Năsăud) fila 176-182, vol. CDC; vol. XV – XX;
2)- aceste documente au fost emise în cadrul Batalionului 812 I. și se găsesc în prezent în arhiva acestuia;
3)- toate activitățile cu caracter clasificat trecute în aceste documente au făcut referire doar la activitățile desfășurate de militarii B 812 I pentru teatrul de operații din Afganistan – filele 176, vol. CDC;
4)- documentele nu mai sunt de actualitate și nu pot pune în pericol forțele dislocate în prezent în Afganistan;
5) – documentele sunt printate și depuse în vol. XV – XX;
6) – documentele poartă în mod vizibil mențiunile „SECRET” care pot fi văzute pe orice PC ce are instalat oricare din programele Microsoft Word 97, Microsoft Word 2002 și Microsoft Word 2003 – fila 105, vol. XIII;
7) – regimul juridic al acestor informații este conferit de prevederile Legii nr. 182/2002, HG nr. 585/2002 și PIC – 2;
8) – documentele au fost declasificate la data de 25.05.2007 – filele 50 – 51, 65-71, vol. I.
c) – documente care poartă vizibil marcajul „Secret de serviciu” emise de B. 812 Infanterie „Șoimii Carpaților” și B. 151 Infanterie”Lupii negri”
1) – total 247 documente emise de Batalionul 812 Infanterie „Șoimii Carpaților” (UM 2110 Bistrița Năsăud) filele 53 – 64, vol. I; f. 8 – 18, vol. XV; vol. XV – XX; precum și 20 documente emise de Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negrii” (UM 1564 Iași) – filele 13 – 242, vol. II;
2) – toate documentele sus arătate au fost înregistrate și marcate potrivit prevederilor legale, purtând în mod vizibil mențiunea „Secret de serviciu” care poate fi văzută pe orice PC ce are instalat oricare din programele Microsoft Word 97, Microsoft Word 2002 și Microsoft Word 2003 – fila 105, vol. XIII;
3) – toate documentele se găsesc în arhiva celor două unități militare. Documentul intitulat „Procedurile standard de operare/B. 151 I. creat și emis de Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negri” (UM 1564 Iași) care a fost distrus la expirarea termenului de păstrare (2 ani) conform procesului verbal nr. A/459 din 14.03.2006 – fila 241, vol. II.
4) – toate documentele fac referire la operațiuni desfășurate în cadrul misiunilor derulate în teatrul de operațiuni din Afganistan de Unitățile militare românești dislocate în acea locație, nu mai sunt de actualitate și nu mai reprezintă în prezent și nici în perioada iulie 2005 – februarie 2006 o amenințare la adresa forțelor militare din teatrul de operațiuni militare Afganistan;
5) – documentele sunt printate și depuse în vol. II, filele 14 – 240; vol. XV – XX;
6) – regimul juridic al acestor informații este conferit de prevederile Legii nr. 182/2002; HG nr. 585/2002 și P.I.C. – 2;
7) – documentele sus arătate au fost declasificate la data de 25.05.2007.
d) – documente care au fost stocate în HDD-ul proba nr. 23 (aparținând inc. P.I.)
In folderul „lucru” (35 fișiere, 1 folder; 2, 95 MB) stocat în memoria HDD-ului proba nr. 23, ridicat și cercetat informatic de la inc. P.I. s-au mai găsit documente de natură militar, dar neclasificate, ce provin de la Batalionul 300 Infanterie și Bg. 81 Mec a UM 01270 Focșani – fila 101 – 106, vol. CDC; fila 8 – 48, vol. I, care n u fac obiectul prezentului dosar de urmărire penală.
Potrivit constatărilor expuse în raportul En Case și al concluziilor exprimate în rapoartele de expertiză criminalistică administrate în cauză – fila 455 – 458, vol. XIII; fila 1- 445, vol. XIII, rezultă următoarele:
cele 887 fișiere „RO Army” conținute pe CD 1 – proba nr. 2 (predat de înv. E.GH.), CD 3 – proba nr. 3 (predat de înv. E.GH. și creat pe HDD 5 – proba nr. 23 aparținând inc. P.I.), CD 7 – proba nr. 7 (predat de Ambasada S.U.A. la București către D.G.I.A.) sunt identice.
din cele 887 fișiere „RO Army” conținute pe CD 1, CD 2, CD 3 și CD 7, un număr de 29 fișiere, enumerate la filele 163 – 164, vol. XIII diferă pe CD 4 (care este copia CD 6, predat de ziarul „Ziua” autorităților abilitate);
CD 1 – proba nr. – 1 a fost creat pe HDD 4 proba nr. 22 (aparținând înv. O.S.); CD 2 – proba nr. 2 a fost creat pe HDD 17 – proba nr. 28 (aparținând martorului Grig. M.); CD 3 – proba nr. 3 a fost creat pe HDD 5 – proba nr. 23 (aparținând inc. P.I.); CD 7 – proba nr. 7 a fost creat pe HDD 17 – proba nr. 28 (aparținând martorului Grig. M.), ceea ce conduce la concluzia certă că probele 1,2,3,7,22,23 și 28 conțin identic cele 887 fișiere RO Army;
HDD 2 – proba nr. 20 (aparținând înv. G.M.),
HDD 4 – proba nr. 22 (aparținând înv. O.S.),
HDD 6 – proba nr. 24 (aparținând înv. E.GH.),
HDD 7 – proba nr. 25 (aparținând martorului D.D.),
HDD 8 – proba nr. 26 (aparținând martorului C.B.) și
HDD 9 – proba nr. 27 (aparținând martorului R.V.)
au conținut fișierele „RO Army”, care au fost vizualizate dar au fost șterse, reușindu-se prin percheziția și examinarea informatică recuperarea unora dintre aceste fișiere.
Natura, caracterul și importanța informațiilor existente pe mediile de stocare examinate informatic cu prilejul instrumentării dosarului nr. 51/D/P/2006
Ansamblul probator administrat în cauză conduce la următoarele concluzii:
a) – natura informațiilor conținute pe cele 887 fișiere dispuse în 120 directoare, intitulate generic „RO Army” este în exclusivitate militară și, cale de consecință, nu sunt destinate publicității;
b) – informațiile care poartă vizibil marcajul „SECRET/REL GCTF” se referă la teritorii aparținând statului Afganistan, au fost create de structuri ale armatei S.U.A. (Bg 1 Devil) în perioada martie – aprilie 2003, fiind puse la dispoziția eșaloanelor armatei României dislocate în Afganistan în cadrul misiunii „ Enduring Freedom” și aflate în subordinea respectivului eșalon militar american. Au fost înregistrate în cadrul UM 02110 Bistrița Năsăud ca documente „secrete de stat”, conform prevederilor legale în vigoare în perioada martie – aprilie 2003 și, în prezent, păstrează aceeași clasă și nivel de clasificare, iar acțiunea de declasificare ori trecerea la alt nivel aparține în exclusivitate emitentului, adică structurii Bg. 1 Devil din cadrul armatei S.U.A.
Întrucât aceste informații nu se referă la teritoriul României, ele nu pot constitui obiect material al infracțiunii prevăzute de art. 169 C.p. ori art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 care, chiar prin denumirea titlului din C.p. și din legea specială în care sunt incriminate apără valorile sociale aparținând în exclusivitate României.
Informațiile în discuție au fost însă date în deținerea autorizată a unor structuri ale armatei României și inviolabilitatea secretului pe care îl poartă a fost penetrată, astfel că, în ce privește importanța lor pentru misiunea Enduring Freedom, actualitatea lor la momentul când au fost compromise și gradul de pericol social al activității ilicite derulate în legătură cu acestea, este necesar să se obțină relații, printr-o cerere de asistență juridică internațională cu S.U.A. – Departamentul de Justiție. In vederea realizării celor sus menționate urmează a se dispune disjungerea din prezenta cauză penală, a unei noi cauze penale având ca obiect informațiile în discuție și efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 33 lit. d din Legea nr. 535/2004.
Este de menționat că M.Ap.N., prin structurile abilitate, deși au luat la cunoștință, cel puțin din data de 07.02.2006, că informațiile clasificate „secret de stat” aparținând armatei SUA au fost compromise prin diseminarea lor în mediul civil, nu a procedat conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 128/2002, împrejurare care rezultă din comunicarea de la fila 172, vol. CDC;
c) informațiile care poartă vizibil marcajul „secret” și „secret de serviciu”
– se referă la misiuni executate în perioada decembrie 2002 – iulie 2003 și în continuare până în decembrie 2003, pe teritoriul statului Afganistan, în teatrele de operațiuni militare, de eșaloanele armatei României în cadrul misiunii „Enduring Freedom”;
– au fost clasificate și marcate potrivit prevederilor actelor normative în vigoare în perioada februarie – decembrie 2003 rămânând la aceeași clasă și nivel de secretizare până în 25.05.2007, perioadă de timp în care au avut caracterul de secret de stat, respectiv secret de serviciu în înțelesul pe care Legea nr. 182/2002 îl dă acestor categorii de informații clasificate, adică împrejurarea că prin divulgarea lor se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării sau sunt de natură să determine prejudicii unei persoane juridice (în speță, M.Ap.N.);
– având caracterul sus arătat și făcând parte din domeniul apărării naționale, sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor (art. 12 pct. 1 lit. a din Legea nr. 544/2001);
– aceste informații nu mai sunt de actualitate și nu mai aveau acest caracter în perioada vara anului 2004 – martie 2006 când au ajuns din mediul militar în mediul civil, actualitatea lor fiind cantonată în timp doar pe perioada executării misiunilor eșaloanelor armatei române, care au emis informațiile în teatru de operațiuni din Afganistan, deci până în decembrie 2003. După această dată diseminarea informațiilor clasificate nu mai prezenta o stare de pericol pentru siguranța statului român, dar a fost de natură să prejudicieze interesele armatei României și ale statului român – fila 102, vol. CDC și nu reprezintă o amenințare la adresa forțelor din teatrul de operații – fila 241-242, vol. II, fila 1-18, vol. XV.
Aspectele expuse mai sus relevă că deținerea informațiilor în discuție de către persoane neautorizate conform legii nu a fost de natură să pună în pericol siguranța statului, astfel că nu este îndeplinită cerința esențială a laturii obiective a infracțiunii încriminate de art. 169 din C.p., considerent pentru care, în temeiul art. 249 combinat cu art. 10 alin. 1 lit. d din C.p.p. se va dispune scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului și învinuiților din prezenta cauză pentru infracțiunea prevăzute de art. 169 alin. 4 din C.p.
CAPITOLUL VI
Activitățile ilicite derulate de inculpat și învinuiți
Activitatea ilicită a inc. P.I.
Inculpatul P.I. a fost cadrul militar activ al M.Ap.N. în perioada 1992 – 2005, fiind trecut în rezervă la cerere în data de 31.05.2005 – fila 386, vol. III;
In intervalul 14.06.2004 – 08.01.2005 cât a fost militar activ, a făcut parte dintr-o subunitate care a fost dislocată în terenul de operațiuni din Afganistan, context în care a deținut autorizație de acces la informații clasificate nivel „secret”; iar pentru misiunea în Afganistan a avut acces la informații NATO CONFIDENȚIAL, în baza avizului Security Clearance – fila 105, vol. CDC, fila 386, vol. III. Ambele autorizații i-au fost retrase odată cu trecerea în rezervă.
P.I. este deținătorul la domiciliu, din luna februarie sau martie 2005 a unui PC ce a conținut HDD 5 proba nr. 23, pe care a fost instalat la data de 10.04.2005, ora 07 h 05 min programul DC ++ (care permite partajarea fișierelor pe Internet între mai mulți utilizatori, fiecare dintre aceștia având obligația să ofere celorlalți o anumită cantitate de date); programul Ahead Nero (Nero ISO, Nero Burning ROM) creat la data de 10.12.2005 ora 12 h 16 min și adresa IP 194.150.195.15, pe care lucra de obicei fiica sa, Lavinia, dar și inculpatul, ce deține cunoștințe de operare pe computer de nivel mediu – fila 385 – 388, 391 – 404, vol. III și fila 75, vol. XIII.
Inculpatul a fost căsătorit cu P.M. de care s-a despărțit în baza unei hotărâri judecătorești civile, dar au continuat să locuiască în același domiciliu împreună cu fiica rezultată din căsătorie, filele 151-156, vol. X, fiind cumnat cu învinuitul I.M. – filele 151-156, vol. X.
Latura obiectivă
– acte exterioare de conduită
In data de 10.12.2005, în intervalul orar 21 h 01 min – 21 h 41 min, a rezultat că pe PC-ul ce-i aparține a copiat CD-ul proba nr. 2 primit de la înv. I.M., realizând CD-ul proba nr. 3 și a stocat în memoria HDD-ului proba nr. 23, informațiile clasificate de natură militară denumite generic „Ro Army”, în condițiile în care PC-ul pe care a operat era racordat la rețeaua Internet (a se vedea capitolul IV, pct. 4, poziția 35-36);
– urmarea socialmente periculoasă produsă
A fost înfrântă inviolabilitatea informațiilor secrete de stat și secrete de serviciu și s-a creat posibilitatea ca informațiile denumite generic „RO Army” să fie accesate de orice altă persoană racordată la rețeaua Internet ce are instalat programul DC ++;
c) – între actele exterioare de conduită ale inculpatului și urmarea socialmente periculoasă produsă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect.
1.2. Latura subiectivă
Inculpatul a acționat cu intenție directă – art. 19 pct. 1 lit. a din C.p. – în condițiile în care fusese instruit în timpul activității de cadru militar activ al M.Ap.N. cu privire la regimul informațiilor secrete de stat și de serviciu, a luat la cunoștință că informațiile vizualizate prezintă marcajul corespunzător și cu intenție indirectă – art. 19 pct. 1 lit. b din C.p. – atunci când le-a stocat în memoria HDD-ului proba nr. 23, care era racordat la Internet și avea instalat programul DC ++.
Scopul activității sale a fost de a-l servi (sprijini) pe înv. I.M., care este cumnatul său (soțul sorei sale), dar fără a urmări vreun interes material, pecuniar sau de orice alt gen.
Fapta inculpatului P.I., constând în aceea că, în data de 10.12.2005, a cules și transmis informații secrete de stat și de serviciu, denumite generic „RO Army”, prin mijloace informatice, în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 19 alin. 1 teza a III-a din Legea nr. 51/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
1.3. In timpul urmăririi penale inculpatul P.I. a dezvăluit numele participantului înv. I.M. și a oferit date despre participantul înv. E.GH., facilitând identificarea acestuia și posibilitatea tragerii lor la răspundere penală, astfel că îi este aplicabilă clauza de reducere a pedepsei prev. de art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare.
1.4. Pe tot parcursul urmăririi penale inculpatul a adoptat o poziție și conduită sinceră, contribuind la stabilirea corectei și realei stări de fapt, prin indicarea persoanei de la care a primit CD-ul proba nr. 2 căreia i-a înmânat CD-ul proba nr. 3, ceea ce reprezintă circumstanțe atenuante în interesul prevederilor art. 74 lit. c din C.p.
1.5. Inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, în prezența apărătorului ales, în data de 02.08.2007 –fila 2, vol. 0.
Activitatea ilicită a înv. I.M.
Învinuitul I.M. a fost subofițer de miliție, este cumnat cu inculpatul P.I., cu care a fost în relații corespunzătoare acestui grad de afinitate și în relații de afaceri cu înv. E.GH., cu care se cunoaște din județul Vrancea – Focșani de o perioadă m ai mare de timp, fiind anturați în aceeași formațiune politică.
A fost membru al Asociației Internaționale a Polițiștilor (IPA) context în care a deținut legitimație tip a acestei organizații și însemne distinctive – insignă – fila 4, vol. IV.
Este deținătorul, la domiciliu, al unui PC care este racordat la rețeaua Internet – filele 67, vol. IV.
2.1. Latura obiectivă
a) Acte exterioare de conduită
In data de 10.12.2005 a intermediat relaționarea dintre înv. E.GH. și înv. G.M., primind (obținând) împreună cu coînv. E.GH. de la înv. G.M., CD 2 proba nr. 2, pe care le-au vizualizat toți trei în timp ce se aflau la domiciliul înv. G.M., între orele 19 h 33 min).
Din inițiativa sa, la aceeași dată, a cules informații în legătură cu conținutul CD 2 proba nr. 2 de la înv. P.I., despre care cunoștea că a fost cadru militar activ și că, în această calitate a fost cu o subunitate în teatrul de operațiuni din Afganistan, i-a transmis inculpatului CD 2 proba nr. 2 pentru a-l copia, a obținut copia respectivă CD 3 – proba nr. 3, în intervalul orar 20 h 46 min – 21 h 24 min (capitolul IV, pct. 4, poz. 34-35) și l-a transmis înv. E.GH. în aceeași seară.
O perioadă de timp a deținut CD – 2 proba nr. 2 pe care a transmis-o la un moment dat (02.02.2006) martorului M.R., de la care l-a recuperat și l-a transmis înv. E.GH..
In data de 15.12.2005 între orele 13 h 18 min – 13 h 25 min, la domiciliul înv. E.GH. a vizualizat informațiile „Ro Army” pe PC-ul acestuia, împreună cu înv. G.M. și E.GH..
– urmarea socialmente periculoasă
A fost înfrântă inviolabilitatea informațiilor secrete de stat și secrete de serviciu care au fost diseminate la persoane neautorizate.
c) – între actele exterioare de conduită ale învinuitului și urmarea socialmente periculoasă produsă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect.
2.2. Latura subiectivă
Învinuitul a acționat cu intenție directă – art. 19 pct. 1 lit. a din C.p. – în condițiile în care avea cel puțin minime cunoștințe în legătură cu regimul informațiilor secrete de stat de pe vremea când fusese cadru activ de miliție (subofițer) și a luat la cunoștință că informațiile vizualizate prezintă marcajul corespunzător clasificării documentelor.
Scopul activității sale a fost de a se face remarcat în zona formațiunii politice din care face parte E.GH. și, eventual, în vederea unei propensiuni sociale, dar fără a urmări vreun interes material, pecuniar sau de orice alt gen.
Fapta învinuitului I.M., constând în aceea că, în datele de 10.12.2005, 14.12.2005 și în perioadele intermediare a cules și transmis informații secrete de stat și de serviciu denumite generic „RO Army”, prin mijloace informatice, în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 19 alin. 1 teza a III –a din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
2.3. In timpul urmăririi penale învinuitul I.M. a dezvăluit numele învinuiților E.GH. și G.M., facilitând identificarea acestora și posibilitatea tragerii lor la răspundere penală, astfel că îi sunt aplicabile prev. art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv clauza de reducere a pedepsei.
2.4. Pe tot parcursul urmăriri penale învinuitul a adoptat o poziție și conduită sinceră, contribuind la stabilirea corectei și realei stări de fapt. A contribuit la determinarea învinuitului E.GH. de a preda CD 2 proba nr. 2 și CD – 3 proba nr. 3 către organele de urmărire penală și, împreună cu E.GH. a avut inițiativa de a realiza contactul autorizat și înregistrat din data de 15.12.2005 cu înv. G.M. de la Focșani.
Toate aspectele de mai sus reprezintă circumstanțe atenuante în înțelesul prevederilor art. 74 lit. c din C.p.
2.5. Învinuitului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, în data de 3.08.2007 – fila 45, vol. 0.
Activitatea ilicită a înv. E.GH.
Înv. E.GH. este directorul unei societăți comerciale, a deținut (deține) o funcție în cadrul unui partid politic din care face parte și martorul M.R. la nivelul unui sector din București, a fost membru al Asociației Internaționale a Polițiștilor (IPA), calitate în care deținea legitimație și însemne distinctive (insignă), a fost relaționat în afaceri cu înv. I.M.. Este deținătorul la domiciliu a unui PC care nu este racordat la rețeaua Internet.
Latura obiectivă
– acte exterioare de conduită
In data de 10.12.2005, prin intermediul înv. I.M., l-a contactat pe înv. G.M. în localitatea Focșani cu scopul de a-l angrena în activitatea de colaborare pentru consilier de imagine al senatorului de Vrancea, Jan Vraciu. In acest context, la ora 19 h 33 min – 19 h 51 min, aflându-se împreună cu I.M. la domiciliul înv. G.M., din inițiativa acestuia din urmă și pe PC –ul ce-i aparținea, au vizualizat informații clasificate de natură militară denumite generic „RO Army”.
După acest episod a primit (obținut) CD -2 proba nr. 2 de la înv. G.M. căruia i-a afirmat că-l va înmâna superiorului său pe linie de partid, martorul M.R., pentru ca acesta la rândul său să-l predea autorităților abilitate (capitolul IV, pct. 4, poz. 32-33).
A acceptat inițiativa și propunerea înv. I.M. de a stabili care este importanța conținutului CD-ului proba nr. 2 prin consultarea inculpatului P.I. și apoi, obținerea copiei acestuia cu ajutorul aceluiași inculpat, sens în care s-au deplasat la domiciliul acestuia din Focșani. In acest context a luat la cunoștință despre multiplicarea CD-ului proba nr. 2 și că există CD proba nr. 3 (capitolul IV, pct. 4, poz. 34) care i-a fost înmânată de I.M., rămânând asupra sa (capitolul IV, pct. 4, poz. 38).
In zilele următoare înv. E.GH. i-a transmis martorului M.R. CD -3 proba nr. 3, de la care l-a recuperat, împreună cu CD -2 proba nr. 2 și le-a predat organelor de urmărire penală.
In datele de 14 și 15.12.2005 învinuitul a copiat și vizualizat pe PC–ul ce-i aparține (HDD-ul proba nr. 24) informațiile „RO Army” (14.12.2005 la orele 19 h 20 min și între orele 21 h 06 min – 21 h 42 min și în 15.12.2005, între orele 13 h 18 min – 31 h 25 min), împreună cu înv. I.M. și G.M. (capitolul IV, pct. 4, poz. 44-45).
– Urmarea socialmente periculoasă produsă
A fost înfrântă inviolabilitatea informațiilor „secrete de stat” și „secrete de serviciu” conținute de CD 2, proba nr. 2 și CD 3, proba nr. 3 și au fost diseminate aceste categorii de informații.
c) – între actele exterioare de conduită și urmarea socialmente periculoasă produsă există raporturi de cauzalitate de la cauză la efect.
3.2. latura subiectivă
Învinuitul a acționat cu intenție directă – art. 19 pct. 1, lit. a din C.p.
Scopul activităților derulate a constat în dorința învinuitului de a se remarca în mediul politic din care face parte și îl frecventează, posibil în vederea obținerii unei propensiuni sociale.
Fapta învinuitului E.GH., constând în aceea că, în data de 10.12.2005 a obținut (primit) de la înv. G.M., un mediu de stocare a datelor informatice CD 2 proba nr. 2 care conținea informații secrete de stat și secrete de serviciu intitulate generic „RO Army”, pe care a acceptat să fie copiate, apoi le-a copiat și vizualizat iar, ulterior le-a transmis altor persoane, în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, se circumscrie infracțiunii de culegere și transmitere de informații secrete ori confidențiale, prev. de art. 19 alin. 1, teza a III-a din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.
3.3. In cursul desfășurării urmăririi penale învinuitul a dezvăluit numele înv. G.M., facilitând identificarea acestuia și stabilirea contribuției pe care respectivul învinuit a avut-o. In acest fel a contribuit la stabilirea unei corecte și reale stări de fapt în prezentul dosar, ceea ce îi face aplicabile prev. art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare.
3.4. Învinuitul a adoptat o poziție și conduită sinceră în faza de urmărire penală, având inițiativa – la determinarea de către învinuitul I.M. – a predării organelor de urmărire penală a celor 2 CD-uri, proba nr. 2 și proba nr. 3 și la realizarea contactului autorizat și înregistrat ambiental cu înv. G.M. din data de 15.02.2006. Aceste împrejurări constituie circumstanțe atenuante legale în înțelesul prevederilor art. 74 lit. c din C.p.
3.5. Învinuitului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală în prezența apărătorului ales, în data de 07.08.2007 – filele 7-8. Vol. 0.
Activitatea ilicită a înv. G.M.
Învinuitul G.M. este angajatul S.C. „R” SA, fiind corespondent local al publicației „România liberă”, în cadrul subredacției Brăila, din 01.109.2001 (fila 3, vol. VIII). In această calitate deține un calculator – proprietatea S.C. „R” SA – în care s-a aflat instalat HDD-ul 2 proba nr. 20 (filele 3-5, vol. VIII).
G.M. se află relaționat, prin natura activității de jurnalist, printre alți colegi de breaslă, cu înv. O.S. și martorul Grig. M. și îi cunoaște pe înv. I.M. și E.GH. din perioada anterioară anului 2000.
Din fișa de antecedente penale a învinuitului rezultă că prin sentința penală nr. 3 din 05.01.2000 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 62/R/06.09.2000 a Tribunalului Covasna a fost condamnat la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea prev. de art. 206 Cod penal (fila 2, vol. VIII).
Potrivit propriilor declarații învinuitul prestează activitate de jurnalist – acoperind toate domeniile, inclusiv zona militară și cea de jurnalism de investigație – din anul 1991, context în care a publicat mai multe articole, reportaje, anchete jurnalistice din domeniul militar și polițienesc – fila 71, vol. VIII.
4.1. Latura obiectivă
– acte exterioare de conduită
In data de 02.07.2005 a primit (obținut) de la înv. O.S. CD 2 proba nr. 2, pe care în datele de 03.07.2005 ora 12 h 53 min singur și în 05.07.2005 între orele 21 h 41 min – 23 h 05 min împreună cu martorul I.Gh. l-a vizualizat, remarcând marcajele de clasificare a documentelor văzute (capitolul IV, pct. 4, poziția 11-16). Cu acest prilej (05.07.2005) învinuitul a cules date despre caracterul, importanța și natura informațiilor de natură militară conținute pe CD 2 proba nr. 2 de la ofițerul M.Ap.N. în rezervă I. Gh..
In data de 10.12.2005 între orele 19 h 33 min – 19 h 51 min la domiciliul său și pe PC-ul ce-i aparține, învinuitul a vizualizat împreună cu învinuitul I.M. și înv. E.GH. informațiile secrete de stat și secrete de serviciu denumite generic „RoArmy”, după care a transmis CD 2 proba nr. 2, celor doi învinuiți (capitolul IV, pct. 4, poziția 32, 33).
In data de 15.12.2005, între orele 13 h 18 min – 13 h 25 min, aflându-se la domiciliul înv. E.GH. a vizionat din nou informațiile „Ro Army” împreună cu acesta, pe PC-ul aparținând înv. E.Gh. și cu înv. I.M. (cap., IV pct. 4, poz. 45).
b) – urmarea socialmente periculoasă produsă a constat în înfrângerea inviolabilității secretului de stat și secretului de serviciu conținut de informațiile „RO Army” și diseminarea acestor informații altor persoane;
c) – între actele exterioare de conduită și urmarea socialmente periculoasă produsă există raporturi de cauzalitate de la cauză la efect.
4.2. Latura subiectivă
Învinuitul G.M. a acționat cu intenție directă – art. 19 pct. 1 lit. a din C.p.
Scopul acțiunilor învinuitului a fost acela de a se face remarcat ca jurnalist de investigație în mediul jurnalistic local (Focșani), eventual din „teribilism” conform propriilor sale declarații – filele 52-66, vol. VIII, nerezultând alte motivații de orice altă natură.
În legătură cu informațiile „Ro Army” învinuitul nu a adoptat conduita firească a unui jurnalist, de a le folosi în interes public, ci a preferat să le utilizeze în interes personal, nesupunându-se exigențelor consacrate, în ce privește libertatea de exprimare și de informare specifică activității jurnalistice și nu numai. În această manieră învinuitul a profitat de o informație obținută în considerația calității sale de jurnalist pentru atingerea unor alte scopuri decât cele exclusiv jurnalistice. În mod repetat, învinuitul a cules date în legătură cu importanța informațiilor „Ro Army” de la persoane avizate, tocmai pentru a-și dimensiona scopurile extra jurnalistice.
Fapta înv. G.M. constând în aceea că, în data de 02.07.2005 a primit (obținut) de la înv. O.S. CD 2 proba nr. 2, pe care l-a vizualizat în 3 și 5.07.2005, stocând în memoria HDD proba nr. 20 informațiile secrete de stat și secrete de serviciu, iar în 10.12.2005 a transmis CD 2 proba nr. 2 numiților I.M. și E.GH., în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002 se circumscrie infracțiunii prev. de art. 19 alin. 1 teza a III-a din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
4.2. In timpul desfășurării urmăririi penale învinuitul s-a poziționat diferențiat după cum urmează:
– până la momentul reținerii și arestării a negat total că ar fi fost în posesia unui CD conținând informații clasificate de natură militară sau că ar fi stocat în memoria HDD proba nr. 20 astfel de informații, relatând doar că a auzit discutându-se în mediul jurnalistic despre faptul că circulă suporturi optice ce conțin asemenea date.
Este de relevat împrejurarea că în două rânduri, respectiv la 12 și 17.07.2005 învinuitul a informat 2 cadre ale S.R.I. – Secția Județeană Vrancea că în mediul jurnalistic se comentează că în Focșani circulă informații secrete despre misiunile escadroanelor românești dislocate în Afganistan, fără însă a preciza că este în posesia unui CD care conține asemenea informații, că le-a stocat în memoria HDD-ului său, deci o informație parțială.
– după revocarea măsurii arestării preventive (19.02.2006) învinuitul a prezentat declarații în care a oferit detalii ample în legătură cu ceea ce cunoștea despre CD 2 proba nr. 2, fiind însă confuz în legătură cu modalitatea în care a intrat în posesia sa: inițial a indicat că înv. O.S. și, ulterior, pe martorul Grig. M..
Este de reținut că această atitudine a fost adoptată după ce învinuitul a luat la cunoștință de rezultatele percheziției informatice.
Întrucât din declarația martorului Grig. M., a cărui poziție total sinceră și contributivă la deslușirea traseului parcurs de CD 2 proba nr. 2 s-a verificat și din alte probe administrate în cauză, a rezultat că CD 2 proba nr. 2 a fost transmis de el învinuitului O.S., s-a reținut în starea de fapt această derulare a evenimentelor.
4.4. Învinuitul a fost citat pentru data de 06.08.2007 în vederea prezentării materialului de urmărire penală, însă apărătorii acestuia au depus un memoriu prin FAX că atât ei, cât și învinuitul se pot prezenta la D.I.I.C.O.T. după data de 20.09.2007, invocând concediile de odihnă în care se află până la acea dată, filele 10, vol. 0. S-a renunțat la îndeplinirea acestei proceduri, dat fiind soluția care se adoptă în cauză, care nu impune obligatoriu prezentarea materialului de urmărire penală.
5. Activitatea ilicită a învinuitului O.S.
Învinuitul O.S. este jurnalist în presa locală din Focșani.
Este deținătorul unui PC la domiciliul său, în care a fost instalat HDD proba nr. 22, are conexiune la internet având IP 194. 150. 194. 3 și instalat la data de 10. 04. 2005 ora 19 h 04 programul DC++.
O.S. se află relaționat, prin natura activității de jurnaliști, printre alți colegi de breaslă, cu înv. G.M. și martorul Grig. M..
Are un frate vitreg care este cadru activ SRI – secția Focșani.
5.1. Latura obiectivă
a) acte exterioare de conduită:
În data de 02. 07. 2005 și 07. 07. 2005 a primit (obținut) de la martorul Grig. M. CD proba nr. 2 și CD proba nr. 7. Informațiile „Ro Army” conținute de aceste CD-uri au fost vizualizate și stocate în memoria HDD proba nr. 22, după care, la odată ce nu a putut fi stabilită, le-a șters din memoria PC-ului. (capit. IV pct. 4 poz. 10)
La data de 02. 07. 2005 a transmis CD proba nr. 2 al cărui conținut îl cunoștea, coînv. G.M. (capit. IV pct. 4 poz. 11), iar ulterior în 27. 07. 2005 (Ivanciuc Cornel, capit. IV pct. 4 poz. 20), în 05. 08. 2005 (col. Ion Cotropai, capit. IV pct. 4 poz. 22), sfârșitul lunii august 2005 (mr. E.T.S., capit. IV pct. 4 poz. 23), 07. 10. 2005 (col. I.C., capit. IV pct. 4 poz. 24), 20. 10. 2005 (senatorul Jan Vraciu, capit. IV, pct. 4 poz. 26 și cu un cadru SRI, capit. IV pct. 4 poz. 27) a cules date în legătură cu importanța informațiilor „Ro Army”, într-o împrejurare, arătând unui cadru SRI că este dispus să le vândă.
La data de 20. 10. 2005 a prezentat CD proba nr. 7 ofițerului M.Ap.N., mr. E.T.S., l-a vizualizat împreună cu acesta, refuzând predarea unei copii de pe CD-ul în discuție ofițerului.
b) Urmarea socialmente periculoasă produsă a constat în înfrângerea inviolabilității secretului de stat și secretului de serviciu conținut de informațiile „Ro Army” și diseminarea acestor informații prin rețeaua internet (programul DC++), creându-se posibilitatea ca acestea să fie accesate de orice altă persoană racordată la rețeaua internet, ce are instalat programul DC++.
c) Între actele exterioare de conduită ale învinuitului și urmarea socialmente periculoasă produsă există raportul de cauzalitate de la cauză la efect.
5.2. Latura subiectivă
Învinuitul O.S. a acționat cu intenție directă – art. 19 pct. 1 lit. a din C. p.
Scopul acțiunilor învinuitului a fost acela de a se face remarcat în mediul jurnalistic din Focșani și de a obține foloase materiale prin valorificarea informațiilor „Ro Army”, oferindu-le spre vânzare, chiar și unui cadru SRI – secția Vrancea.
Deși a obținut o informație care putea fi exploatată jurnalistic, prin informarea opiniei publice în legătură cu ceea ce era informație publică, învinuitul a transmis-o inițial unui alt jurnalist, dar păstrându-și o copie (CD proba nr. 7), acceptând că acesta o poate folosi și în alte scopuri decât jurnalistice. Procedând astfel învinuitul nu s-a racordat la exigențele consacrate ale libertății de exprimare și informare, preferând exploatarea informației deținute (despre a cărei valoare a cules date) în alte scopuri decât cele jurnalistice, chiar interese personale pecuniare.
Fapta învinuitului O.S., con stând în aceea că, în data de 02. 07. 2005 a primit de la martorul Grig. M. CD proba nr. 2, al cărui conținut l-a cunoscut, și l-a transmis coînvinuitului G.M., acceptând ca acesta să utilizeze informațiile secrete de stat și secrete de serviciu conținute pe respectivul CD în orice scop; că a stocat în memoria HDD proba nr. 22 aceste categorii de informații, creând posibilitatea de a fi accesate informatic, în afara cadrului legal instituit prin prevederile Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, se circumscrie infracțiunii prevăzute de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C. p.
5.3. Cu prilejul derulării urmăririi penale învinuitul a adoptat o poziție parțial sinceră, exercitându-și dreptul la tăcere acolo unde a apreciat, necontribuind la deslușirea stării de fapt ce constituie obiectul prezentului dosar de urmărire penală.
5.4. Învinuitul a fost citat pentru data de 06. 08. 2007 în vederea prezentării materialului de urmărire penală, însă a depus, prin apărătorul ales, o solicitare de amânare a termenului pentru data de 05. 09. 2007, filele 12, 13 vol. 0. S-a renunțat la îndeplinirea acestei proceduri, dat fiind soluția ce se adoptă în cauză, care nu impune obligatoriu prezentarea materialului de urmărire penală.
5.5. Celelalte acte exterioare de conduită ale învinuitului O.S., constând în:
– inscripționarea CD proba nr. 1 în 14. 01. 2006 și transmiterea acestuia martorului O.O.E. (descrise în capit. IV pct. 4 poz. 50);
– transmiterea CD proba nr. 7 martorului R.V., în 02. 02. 2006 (descrise în capit. IV pct. 4 poz. 54,59);
reflectă activități de natură jurnalistică derulate între O.S., O.O.E. și R.V., de a-și transmite informațiile obținute; au fost destinate în exclusivitate exercitării dreptului la liberă exprimare și informare specific jurnaliștilor; au fost utilizate în scop legitim și licit de beneficiarii celor 2 CD-uri și, ca atare, nu se circumscriu vreunei fapte prevăzute de legea penală, cu precizările ce urmează a fi relevate în continuare în prezentul act, în ce privește informațiile secrete de stat de natură militară create de Bg. 1 TF Devil din structura armatei SUA.
Faptele comise de inc. P.I. și învinuiții I.M., E.GH., G.M. și O.S. deși se circumscriu infracțiuni prev. de art. 19 alin. 1 teza a III-a din Legea nr. 51/1991, reprezintă o atingere minimă a valorilor apărate prin încriminarea lor (inviolabilitatea secretului de stat ori confidențial) și, prin conținutul lor concret, sunt în mod vădit lipsite de importanță, neprezentând în concret gradul de pericol social al infracțiunii în discuție, pentru următoarele argumente, îndeplinite cumulativ:
a)- informațiile clasificate drept secret de stat și secret de serviciu, de natură militară, privind apărarea națională, respectiv organizarea structurilor militare românești dislocate în Afganistan în cadrul misiunii „Enduring Freedom”, mijloace de luptă și organizarea unor misiuni în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003, au fost și au rămas de actualitate doar în teatrul de operații de pe teritoriul Afganistanului și doar în perioada sus arătată, în intervalul de timp ulterior, și anume vara anului 2004 (când s-a stabilit că au ieșit din mediul militar și au ajuns în mediul civil – jurnalistic) și februarie 2005 (când au fost recuperate urmare a investigației penale întreprinse) ne mai reprezentând pericol pentru forțele coaliției multinaționale din Afganistan și nici pentru structurile armatei României așa cum rezultă din comunicările M.Ap.N.
Informațiile în discuție nu au fost de natură să pună în pericol siguranța statului, ci doar să prejudicieze interesele armatei României și ale statului, atât în plan intern, cât mai ales în planul relațiilor instaurate între structuri ale armatei României și structuri ale armatelor altor state cuprinse în coaliția multinațională de luptă contra terorismului în cadrul misiunii „Enduring Freedom” în Afganistan (a se vedea în acest sens și fila 102, vol. CDC).
Compromiterea acestor informații prin diseminarea lor – voluntară sau involuntară – din mediul militar, unde au fost create și trebuiau gestionate și protejate potrivit legii, în mediul civil, în care nici o persoană neautorizată conform legii nu are obligația legală de a le asigura protecție se datorează în exclusivitate unor cadre militare și nicidecum a acelor persoane în detenția cărora au ajuns. De altfel, cauza esențial determinantă care a condus la starea de fapt relevată în conținutul prezentului act o constituie activitatea ilicită a unor cadre militare, iar condițiile favorizante și împrejurările consumării acestei stări de fapt sunt reprezentate, pe de o parte, de ineficiența activității de protecție a informațiilor clasificate derulată de instituțiile abilitate legal cu protecția lor, iar pe de altă parte, a acțiunilor concrete ilicite însoțite de latura atitudinală și comportamentală a persoanelor cercetate în prezenta cauză, așa cum au fost decelate supra.
Împrejurarea că, deși nu mai prezentau actualitate după terminarea misiunilor în teatru de operațiuni din Afganistan, deci la sfârșitul anului 2003, informațiile clasificate au fost menținute în clasa și nivelul de clasificare „secret de stat” ori „secret de serviciu”, fără a fi trecute la un alt nivel sau clasă de clasificare inferior ori chiar declasificate, reprezintă, în exclusivitate, acțiunea unităților militare aparținând M.Ap.N. emitente și, în nici un caz, nu este opozabilă persoanelor neautorizate în posesia ori detenția cărora au ajuns, acestora fiindu-le imputabil doar aspectul că le-au cules și transmis în condițiile în care nu erau autorizate în acest sens, deși sub aspect strict formal purtau marcajul corespunzător nivelului și clasei de clasificare, ceea ce era vizibil pentru orice persoană care simțul văzului nealterat.
Este de relevat și aspectul că informațiile în discuție au fost compromise încă din vara anului 2004, iar împrejurarea a ajuns la cunoștința instituției abilitate cu protecția lor, cel mai târziu în februarie 2006, când în mod evident s-a produs un incident de securitate, dar măsurile impuse de Legea nr. 182/2002 de declasificare a acestora, respectiv cele stipulate de art. 14 din Legea nr. 128/1995 (în ce privește informațiile emise de Bg. 1 TF Devil structură din armata S.U.A.) nu au fost dispuse și luate decât la insistențele repetate ale organelor de urmărire penală în 25.05.2007 și atunci doar parțial, mai puțin pentru informațiile emise de structurile armatei S.U.A.
Informațiile clasificate de natură militară compromise au prezentat o importanță deosebită pentru structurile armatei române, precum și ale forței coaliției multinaționale angajate în misiunea „Enduring Freedom”, doar în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003, ulterior ele având o anumită importanță doar sub aspectul strict formal, întrucât erau clasificate. Împrejurarea că au devenit cunoscute de persoane neautorizate din mediul civil, dar nu a rezultat că au fost utilizate în scopuri contrare legii ori împotriva armatei României, face ca activitățile ilicite de culegere și transmitere a lor, în mod neautorizat, să nu prezinte gradul de pericol social al infracțiunii prev. de art. 19 alin. 1, teza a III-a din Legea nr. 51/1991, faptele comise în legătură cu aceasta fiind în mod vădit lipsite de importanță.
In contextul relevat mai sus s-a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, și anume a inviolabilității secretului de stat, întrucât informațiile denumite generic „RO Army” nu mai erau din decembrie 2003 de actualitate, ci păstrau caracterul clasificat doar din punct de vedere formal.
Păstrarea caracterului clasificat al informațiilor „RO Army” a fost determinat de prevederile Legii nr. 182/2002 și a celorlalte acte normative și regulamente militare incidente și nu este atributul organelor de urmărire penală de a face aprecieri în legătură cu oportunitatea acestor aspecte, ci doar de a aprecia asupra gradului de pericol social al faptelor concrete comise în legătură cu aceste informații.
b)- în ce privește modul de comitere a faptelor săvârșite de inculpat și învinuiți, investigația penală a stabilit că prin actele exterioare de conduită executate, aceștia nu au desfășurat o activitate de penetrare a zonei în care erau deținute și protejate informațiile clasificate de natură militară, ci au intrat în posesia lor prin obținerea de la persoane neautorizate la care au ajuns întâmplător (O.I.), prin intermediul altor persoane (Grig. M.), cum a fost cazul înv. O.S. și care, ulterior, le-au transmis la alte persoane, cum este cazul înv. G.M., E.GH., I.M. și P.I.. Nu a fost o acțiune concertată sau realizată planificat, ci spontană și ocazională, fără a exista o anumită coordonare sau roluri prestabilite între persoanele implicate.
Se decelează astfel că modul de săvârșire al faptelor nu a prezentat un grad sporit de pericol social, neînscriindu-se într-o modalitate caracteristică unui grup organizat infracțional sau asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni;
c)- mijloacele utilizate de făptuitori au constat, în principal, în folosirea computerelor personale, racordate sau nu la rețeaua INTERNET, ceea ce în primul caz reprezintă periculozitate, prin posibilitatea obținerii informațiilor clasificate de natură militară și de persoane potrivnice scopurilor care au determinat crearea lor, din rețeaua Internet, dar nu constituie în mod neapărat și necesar un pericol social ridicat.
d)- împrejurarea că înv. O.S. și G.M. au cules informații în legătură cu conținutul, caracterul și importanța informațiilor denumite generic „Ro Army”, prin „exploatarea în orb” a unor cadre militare –active sau în rezervă – ori de la alți jurnaliști, constituie o modalitate de lucru a jurnaliștilor de investigație, nereprezentând în mod neapărat și necesar un grad ridicat de pericol social;
e)- scopul urmărit prin acțiunile derulate diferite de la făptuitor la făptuitor, după cum urmează:
– inc. P.I. l-a sprijinit pe cumnatul său, înv. I.M., în copierea CD-ului pus la dispoziție de către acesta;
– înv. E.Gh. și I.M. au urmărit scopul de a se face remarcați în ierarhiile partidului politic din care face parte (E.GH.) și, eventual, pentru propria propensiune socială;
– înv. G.M. și O.S. au urmărit să se remarce în mediul jurnalistic din Focșani și național, dar indirect, prin antrenarea unor jurnaliști de la cotidiane centrale („Ziua” și „România liberă”) cărora le-au transmis CD-urile și neangajându-se personal nici măcar în dezvăluirea informațiilor de interes public în legătură cu informațiile „RO Army”;
f)- urmarea acțiunilor ilicite ale inculpatului și învinuiților a constat în diseminarea informațiilor clasificate de natură militară denumite generic „RO Army” la o gamă largă de persoane neautorizate, ceea ce însă nu a condus la prejudicii materiale ori umane în teatrul de operațiuni militare din Afganistan sau, cel puțin, astfel de urmări nu au fost semnalate organelor de urmărire penală;
g)- urmarea posibilă ce s-ar fi putut produce ar consta în ajungerea acestor categorii de informații la cunoștința forțelor inamice ale coaliției multinaționale angajate în misiunea „Enduring Freedom” de pe teritoriul Afganistanului și nu al României, dar asemenea posibile urmări nu au fost decelate organelor de urmărire penală;
h)- persoana și conduita făptuitorilor a fost evidențiată în capitolele anterioare și nu a rezultat că ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru considerentele expuse mai sus, urmează ca în temeiul art. 249 alin. 3 din C.p.p., comb. cu art. 181 din C.p. să se dispună scoaterea de sub urmărire penală a inc. P.I. și a numiților E.GH., I.M., G.M., O.S. și, potrivit art. 181 alin. 3 din C.p. și 91 lit. c din C.p. să se aplice o sancțiune cu caracter administrativ, amendă individualizată față de fiecare dintre făptuitori, după cum urmează:
față de P.I., amendă cu caracter administrativ în cuantum de 500 RON;
față de I.M. și E.Gh., amendă cu caracter administrativ în cuantum de 500 RON;
față de G.M., amendă cu caracter administrativ în cuantum de 800 RON;
față de O.S., amendă cu caracter administrativ în cuantum de 900 RON;
6) Față de inc. P.I. și înv. I.M., E.Gh., G.M. și O.S. s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală (cazul inc. P.I.) și pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 din C. p.
Întrucât din ansamblul probator administrat în cauză a rezultat că informațiile „Ro Army” ce au fost deținute pe diferite medii de stocare a datelor informatice (HDD în cazul inc. P.I. și înv. E.Gh., G.M. și O.S.; CD în cazul înv. I.M., E.Gh., G.M. și O.S.) și divulgate, în condițiile descrise amplu în capitolul IV pct. 4 al prezentei ordonanțe, au fost comise de persoane care nu au calitatea de persoană autorizată cerută de textul încriminator pentru subiectul activ al acestei infracțiuni (a se vedea capitolul I pct. 3 din prezenta ordonanță), iar pe de altă parte nu este îndeplinită cerința esențială pentru împlinirea laturii obiective a infracțiunii în discuție, respectiv ca actele exterioare de conduită ale subiectului (subiecților) activ(i) să pună în pericol siguranța statului, astfel că nu sunt împlinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 169 alin. 4 din C. p. (adică subiectul și latura obiectivă).
În aceste condiții, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 din C. p. p. și art. 249 alin. 1 din C. p. p. , urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală a inc. P.I. și înv. E.Gh., I.M., G.M. și O.S., pentru in fracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 din C. p.
*
* *
7) Din probele administrate în cauză a rezultat că în conținutul informațiilor „Ro Army” se aflau și documente (imagini și text) cu caracter clasificat, emise de Bg. 1 TF Devil, structură a armatei SUA, în ce privește teritoriul Afganistanului și măsuri de luptă (organizare, forțe etc.), în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003, derulate în cadrul misiunii forțelor de coaliție multinaționale „Enduring Freedom”, de luptă împotriva terorismului cu forțele inamice din Afganistan.
Informațiile în discuție clasificate „Secret” au fost transmise structurilor armatei României dislocate în Afganistan, în perioada decembrie 2002 – decembrie 2003 și înregistrate în același regim de clasificare ”Secret de stat” ori „Secret de serviciu”(a se vedea capitolul V pct. 2 lit. a din prezenta ordonanță).
Categoria de informații în discuție nu a fost și nu a putut fi declasificată de unitățile militare ale M.Ap.N. ce le dețin, ci numai de structura armatei SUA care le-a emis, activitate nerealizată până în prezent.
Codul penal al României, prin art. 169 și Legea nr. 51/1991, prin art. 19, apără valorile sociale care aparțin României, așa cum rezultă și din denumirea titlului din codul penal („infracțiuni contra siguranței statului”) și din Legea nr. 51/1991 („Legea siguranței naționale a României”, în care sunt incriminate infracțiunile suscitate, ori informațiile în discuție se referă la teritoriul altui stat și anume Afganistan, ceea ce face ca să nu poată constitui obiectul material al infracțiunilor prev. de art. 169 din C. p. sau art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991.
Pentru considerentele expuse mai sus, categoria de informații ”Secret/rel GCTF” emise de Bg. a TF Devil din structura armatei SUA nu au fost avute în vedere la faptele reținute în sarcina inculpatului și învinuiților cercetați în dosarul nr. 51/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Faptele comise în legătură cu informațiile în discuție sunt susceptibile de a constitui infracțiunea prev. de art. 33 lit. a din Legea nr. 535/2004, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de respectivul text incriminator. Pentru a se stabili cu claritate această este, în primul rând, necesar să se cunoască natura, importanța, caracterul, actualitatea, pericolul potențial ori real ce se creează prin diseminarea lor, ce îl prezintă informațiilor marcate „Secret/rel GCTF”. Întrucât structurile abilitate, respectiv M.Ap.N. – D.G.I.A. nu a oferit astfel de elemente, se impune ca pe calea unei cereri de asistență juridică internațională cu Departamentul de Justiție al SUA să se obțină datele necesare.
Pentru realizarea scopului sus arătat, în conformitate cu prevederile art. 45 C. p. p. comb. cu art. 38 și 34 lit. d din C.p.p. se va disjunge din cauza penală nr. 51/D/P/2006 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală, o nouă cauză penală a cărei obiect îl va constitui actele premergătoare și/sau urmărirea penală în legătură cu informațiile clasificate emise de Bg 1 TF Devil aflate în conținutul informațiilor denumite generic „Ro Army”, sub aspectul infracțiunii prev. de art. 33 lit. d din Legea nr. 535/2004.
Față de considerentele expuse mai sus
DISPUN:
I. A) În temeiul art. 249 și 10 lit. b1 din C.p.p. comb. Cu art. 181 și 91 din C.p.:
1) Scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de inculpatul P.I., fiul lui Constantin și Aurica, născut la data de 20. 06. 1968 în comuna Balotești, județul Vrancea, domiciliat în Focșani str. Emil Racoviță nr. 2, bloc 2, ap. 22, județul Vrancea, posesor C.I. seria VN nr. 087257, eliberat de Poliția Focșani la 15. 11. 2001, CNP – 1680620393150,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991;
Aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ amendă în cuantum de 500 RON.
2) Scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul I.M.,:
pentru infracțiunea prevăzută de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991.
Aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 500 RON.
3) Scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul E.Gh.,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991;
Aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 500 RON.
4) Scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul G.M.,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991;
Aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 800 RON.
5) Scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul O.S., pentru infracțiunea prevăzută de art. 19 alin. 1 teza a III a din Legea nr. 51/1991.
Aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 900 RON.
B. 1) Inculpatul P.I. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 09. 02. 2006, ora 01 h 50 min, – 20. 02. 2006.
2) Învinuitul G.M. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 16. 02. 2006, ora 16 h 30 min – 18. 02. 2006.
C) în temeiul art. 118 din Codul penal dispun confiscarea specială de la inculpat și învinuiți a următoarelor bunuri:
1) în baza art. 118 lit. b din C. p. și art. 59 din Legea nr. 161/2003, HDD Western Digital WCAM 91798959, proba nr. 23, aparținând inculpatului P.I.;
2) în baza art. 118 lit. b din C. p. și art. 59 din Legea nr. 161/2003, HDD Maxtor Y2KFD3 NE, proba nr. 20, proprietatea S.C. „R” S:A. , aflat în dotarea învinuitului G.M.; persoană juridică ce este proprietara bunului, a cunoscut împrejurarea că învinuitul utilizează HDD în discuție, acceptând că poate fi folosit și în scop ilicit.
3) în baza art. 118 lit. b din C.p. și art. 59 din Legea nr. 161/2003, HDD Western Digital WMAAU 3877453, proba nr. 22 aparținând învinuitului O.S..
4) în baza art. 118 lit. b din C.p. și art. 59 din Legea nr. 161/2003, HDD Hatadiu S2CDEUFC proba nr. 24, aparținând învinuitului E.GH.
Probele nr. 23, 20, 22 și 24, constând în HDD-urile indesdualizate mai sus reprezintă corpuri delicte în înțelesul art. 95 din C. p. p. (a se vedea și art. 333 alin. 1 din HG nr. 585/2002), și au fost ridicate în urma perchezițiilor domiciliare efectuate la inc. P.I. și înv. G.M. și O.S. sau predate organelor de urmărire penală de înv. E.GH.. În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 3 din C.p.p., acestea au fost păstrate de organele de urmărire penală și rămân în păstrarea acesteia până la soluționarea definitivă a cauzei.
5) în temeiul art. 118 lit. a și f din C.p., art. 59 din Legea nr. 1616/2003, confiscarea specială a următoarelor medii de stare a datelor informatice (CD-uri) ce conțin informații secrete de stat, interzise la deținere de persoane neautorizate, potrivit legii, (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 182/2002 și art. 33 din HG nr. 585/2002):
– CD proba nr. 1 (predat de martorul O.O.E.);
– CD proba nr. 2 (predat de înv. E.Gh.);
– CD proba nr. 3 (predat de înv. I.M. );
– CD proba nr. 6 (predat de ziarul „Ziua”);
– CD proba nr. 7 (predat de Ambasada SUA la București – D.G.I.A.)
Probele nr. 1, 2, 3, 6 și 7 reprezintă corpuri delicte, au fost păstrate de organele de urmărire penală și rămân în păstrarea acestora până la soluționarea definitivă a cauzei.
6) în temeiul art. 118 lit. f din C.p., întrucât conține informații clasificate secret de stat, interzise la deținere de persoane neautorizate, potrivit legii (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 182/2002, art. 33 din HG nr. 585/2002 și contrar prevederilor art. 333 din HG nr. 585/2002), HDD Western Digital WUAJ 94134477–proba nr. 28, predată de martorul Z.N. organelor de urmărire penală, de la martorul Z.N. căreia îi aparținea în prezent.
7) măsura de siguranță a confiscării speciale a bunurilor enumerate la punctul C, poziția 1-5 de mai sus, se execută în conformitate cu prevederile art. 439 din C.p.p.
8) în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 4 din C. p. p. restituirea către învinuitul O.S. a HDD MAXTOR L 22JARFC DL 02A, proba nr. 21, întrucât nu are legătură cu obiectul dosarului nr. 51/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – structura centrală;
9) CD-urile constituind proba nr. 1/1; proba nr. 2/1; proba nr. 3/1; proba nr. 4; proba nr. 5; proba nr. 8; proba nr. 9; proba nr. 11; proba nr. 12 și HDD-urile constituind proba nr. 19/1; proba nr. 20/1; proba nr. 21/1; proba nr. 22/1; proba nr. 23/1; proba nr. 23/2; proba nr. 24/1; probele nr. 25, 26, 27; proba nr. 28/1; proba nr. 29 și 30, reprezentând copii obținute urmare a perchezițiilor informatice autorizate de judecătorul competent, constituie mijloace materiale de probă în înțelesul art. 94 din C. p. p. , și în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 1 din C.p.p. rămân atașate la dos. nr. 51/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. – structura centrală, și se vor păstra la arhiva D.I.I.C.O.T.
10) probele nr. 13 – 18 și 31 – 38 reprezentând suporturi de stocare a datelor informatice (videocasete, casete audio, 2 cești cafea) realizate cu ocazia activităților de urmărire penală desfășurate în dos. nr. 51/D/P/2006 constituie obiecte care pot servi la aflarea adevărului în înțelesul art. 94 teza a II a din C.p.p. și, în același timp, mijloace tehnice de ilustrare a unor activități de urmărire penală care se atașează dosarului nr. 51/D/P/2006 și se vor păstra la arhiva D.I.I.C.O.T.
11) probele nr. 40 (53 videocasete) și 40/1 (20 DVD-uri), reprezentând suporturi de stocare a imaginilor și semnalelor sonore care au fost înregistrate ambiental autorizat în biroul nr. 203 de la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu ocazia desfășurării activităților de urmărire penală în cauză, și copiile acestora, în conformitate cu prevederile art. 913 alin. 3, din C.p.p. se păstrează la grefa D.I.I.C.O.T. – structura centrală, în locuri speciale și sigilate.
12) proba nr. 39 (videocaseta TDK model H 8 cu nr. de ordine 5506106; DVD marca Verbatim cu nr. de ordine 490198 și CD marca Imation cu nr. de ordine 490197) reprezentând imagini și sunete de la înregistrarea ambientală autorizată din 15.02.2006, în conformitate cu prevederile art. 913 alin. 3 din C.p.p. comb. cu art. 915 din C.p.p., se păstrează la grefa D.I.I.C.O.T. – structura centrală, în locuri speciale și sigilate.
13) proba nr. 41 și 41/1 reprezentând suporturi de stocare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în prezenta cauză, în conformitate cu prevederile art. 913 alin. 3 din C.p.p., se păstrează la grefa D.I.I.C.O.T. – structura centrală, în locuri speciale și sigilate.
E) Cheltuieli judiciare
1) în cauză s-au efectuat cheltuieli judiciare în sumă totală de 9674 RON, după cum urmează:
– c/v expertizelor criminalistice dispuse de organele de urmărire penală și efectuate de INEC București, în cuantum de 8150 RON, sumă ce a fost achitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
– c/v mediilor de stocare a datelor informatice utilizate în investigația întreprinsă:
– 48 CD-uri = 70 RON
– 22 DVD-uri = 44 RON
– 13 HDD-uri = 1300 RON
– 54 casete video = 110 RON
în sumă totală de 1524 RON, avansată din bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, SRI și M.Ap.N.-D.G.I.A..
2) în conformitate cu prevederile art. 249 alin. 2 comb. cu art. 245 alin. 1 lit. d; 192 alin. 1 lit. c și alin. 5 din C.p.p., persoanele cercetate în cauză sunt obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează:
– inc. P.I. la plata sumei de 1912 RON
– înv. E.GH. la plata sumei de 1912RON
– înv. I.M. la plata sumei de 1912 RON
– înv. G.M. la plata sumei de 1912 RON
– înv. O.S. la plata sumei de 1912 RON
care se vor pune în executare conform art. 443 alin. 2 comb. cu art. 442 alin. 2 din C.p.p.
II. În temeiul art. 249, art. 10 alin. 1 lit. d din C.p.p.
Scoaterea de sub urmărire penală a inc. P.I., învinuiților E.GH., I.M., G.M. și O.S., cu datele de stare civilă arătate la pct. I din dispozitivul prezentei ordonanțe,
pentru infracțiunea prev. de art. 169 alin. 4 din Codul penal.
III. În temeiul art. 45 comb. cu art. 38 și 34 lit. d din C.p.p.
1) Disjungerea din cauza penală nr. 51/D/P/2006 a D.I.I.C.O.T. – structura centrală a cauzei penale având ca obiect informațiile clasificate „Secret/Rel GCTF” emise de Bg 1 TF Devil din structura armatei SUA și efectuarea de acte premergătoare și /sau urmărire penală sub aspectul infracțiunii prev. de art. 33 lit. d din Legea nr. 535/2004.
2) Cauza disjunsă va primi un număr nou de înregistrare de la compartimentul grefă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală.
3) Competența materială de efectuare a actelor premergătoare și/sau urmărire penală în noua cauză disjunsă aparține, potrivit art. 12 din Legea nr. 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
4) Conținutul dosarului disjuns este reprezentat de un total de 22 volume (vol. 0-20) și vol. CDC, care toate au constituit dosarul nr. 51/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – structura centrală.
IV. Volumul CDC al dos. nr. 51/D/P/2006 și mijloacele materiale de probă nr. 1 – 12; 19 – 29, conțin informații clasificate „Secret de stat”, nr. de clasificate, considerent pentru care vor fi dispuse la Compartimentul CDC al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
V. Comunicarea copiei prezentei ordonanțe, în conformitate cu prevederile art. 249 alin. 2 comb. cu art. 246 din C.p.p. cu:
– M.Ap.N. – D.G.I.A.
– inculpatul P.I. și învinuiții E.GH., I.M., G.M. și O.S..
VI. În conformitate cu prevederile art. 913 alin. 5 din C. p. p. comunicarea cu martorii S.F., S.O., O.I., D.V. și Grig. M. a împrejurării că le-au fost interceptate și înregistrate autorizat convorbirile telefonice, perioada în care a durat această măsură și a împrejurării că nu au rezultat elemente de fapt relevante pentru cauza nr. 51/D/P/2006.
PROCUROR
REFLECTAREA ÎN MASS MEDIA A FAPTELOR CARE AU CONSTITUIT OBIECTUL DOSARULUI EXEMPLIFICAT
“Spionii MApN, trimiși in judecata. Ce se întâmplă cu sifonarii de la DNA?
Tribunalul Militar Teritorial București a fixat, pe 14 noiembrie, primul termen din procesul “Spionii de la MApN”.
Este vorba despre patru militari trimiși în judecata, saptamâna trecuta, de Secția Parchetelor Militare, pentru neglijență în păstrarea secretului de stat. Aceștia au declansat celebrul scandal privind scurgerea unor informatii strict secrete despre bazele românesti din Afganistan, dar și despre coalitia multinațională. Informațiile stocate pe un CD s-au scurs, după cum va amintiți, către mai multe redacții, dar au ajuns și in mâna atașatului militar american. In câteva saptamâni, vinovații au fost gasiți.
Pe 31 ianuarie 2006, un ziarist a prezentat, la B1 TV, copii ale unor documente militare, stocate pe un CD, referitoare la teatrele de operatii in care detasamente ale Armatei Romane fusesera dislocate in perioada decembrie 2002-decembrie 2003.
A fost inceputul unui scandal urias de spionaj, care dovedea cat de usor se pot scurge catre public informatii militare strict secrete. CD-ul continea 120 de foldere, cu 887 de fisiere, toate avand 618 MB. Folderul principal se numeste RO ARMY si are 3 subfoldere – “Documente Afganistan”, “Documente Intocmite CP 1 I” si “Lupii Negri (G)”.
Mai exact, CD-ul continea documente de planificare a misiunilor de paza si patrulare in zona Aeroportului Kandahar, rapoarte zilnice, ordine de misiune si schite ale detasamentului roman, imagini din satelit ale fasiilor aparate de trupele romane si de fortele de coalitie. Au fost identificate de procurori 58 de fisiere cu caracter Secret, 260, cu caracter Secret de Serviciu, 33 de fisiere nesecrete, iar pentru restul documentelor nu s-a putut stabili nivelul de clasificare. Dintre acestea, 33 de documente ce apartin coalitiei multinationale au caracter Secret/GCTF (Global Counter Terorism Force sau Global Combat Task Force). Nivelul de clasificare Secret, in NATO, este similar caracterului Strict Secret din legislatia romana.
Informatii secrete, printre filme, muzica si jocuri
Potrivit anchetei facute de serviciul secret al armatei, mai multe cadre militare ce au participat la misiuni externe au adus in tara, pe diverse suporturi, (CD, laptop, DVD sau memory stick) documente militare, dintre care unele au fost predate unitatilor de care apartineau, altele fiind amestecate cu muzica, filmele, jocurile sau pozele stocate pe alte suporturi si descarcate pe calculatoarele personale.
Prieteni, rude sau membrii de familie au avut, astfel, posibilitatea de a vedea documentele “scurse”. Nici calculatoarele de la unitatile unde au fost predate documentele nu au scapat de “spioni”, care au reusit transferarea lor in PC-urile de acasa. Printre acesti “spioni” au fost identificati maiorul George Petric, locotenentul Bogdan Zabrautanu, locotenentul Marius-Augustin Barbu si caporalul (m.a.c. – militar angajat pe baza de contract) Costel Sandu. Acestia au fost trimisi in judecata.
Maiorul Petric, om de incredere al Coalitiei
Maiorul George Petric a intrat in posesia unor astfel de informatii gratie increderii pe care i-o acordau partenerii de coalitie, pe cand era dislocat in Afganistan sau Irak. Datele si fisierele erau predate ofiterului pe CD-uri sau memory stick-uri, deoarece calculatoarele trupelor romane nu erau conectate la Intranetul bazei militare. Caporalul Costel Sandu a fost in punctul de comanda al batalionului, al carui sef de Stat Major era maiorul George Petric, dislocat in Irak. Sandu redacta si procesa documentele necesare executarii diverselor misiuni.
Lantul slabiciunilor: de pe front, la Ohanesian
Dar cum au ajuns informatiile militare secrete la ziaristi? Costel Sandu a ajuns sa faca, in luna iunie a anului 2004, schimb de CD-uri cu filme cu un coleg de facultate al fostei sale sotii, Florin Stolniceanu. Printre CD-urile oferite s-a aflat si cel cu filmul “Lupii Negri”, referitor la Teatrul de Operatii din Afganistan, unde Sandu fusese dislocat in acel an. Stolniceanu a dat CD-urile, la randul sau, lui Iulian Andrei Obrejan, prietenul surorii sale, Otilia Cristina Stolniceanu, care lucra la “Ziarul de Vrancea”. Obrejan, angajat la o firma de calculatoare, i-a pus la dispozitie, in iunie 2005, ziaristului Marius Grigorescu, de la “Ziarul de Vrancea”, intregul sau hard-disk, pe care se afla si “Lupii Negri”. Filmul a fost vizionat la sediul redactiei, dupa care a fost multiplicat. Un fost ziarist de la cotidianul amintit, Sebastian Oancea, a incercat sa-l vanda, dar nu a avut succes, iar la sfarsitul lunii august a anului 2005 i l-a oferit ziaristului Marian Garleanu, corespondent local al cotidianului “Romania Libera”. Asa a ajuns CD-ul in posesia jurnalistului rapit in Irak, Eduard Ovidiu Ohanesian.
Pe Aeroportul Otopeni, in ziua de 14 martie, fiind rechemat in tara, Costel Sandu a fost perchezitionat, gasindu-se asupra sa 342 de CD-uri si DVD-uri, aduse din Irak, continand, in mare parte, fotografii si filme din teatrul de operatiuni din Afganistan.
Share cu filme, muzica, jocuri si informatii secrete
Ceilalti doi ofiteri, Bogdan Zabrautanu si Marius-Augustin Barbu, faceau parte din batalioane diferite de cele ale lui Costel Sandu si George Petric, dar si ei au facut aceeasi prostie – schimb de fisiere stocate pe calculator continånd informatii clasificate despre teatrul de operatiuni din Afganistan. Potrivit procurorilor, “analiza comparativa a informatiilor stocate pe hard-disk-ul lui Zabrautanu cu cele existente pe CD-ul mediatizat a relevat faptul ca ele nu sunt identice, ci asemanatoare”. Sursa datelor clasificate a fost colegul lui Augustin Barbu, de la UM 01454 Buzau, Bogdan Zabrautanu, acesta din urma participånd la o singura misiune, in perioada iulie 2003-ianuarie 2004, in Afganistan.
Locotenentul Bogdan Zabrautanu a condus un pluton din cadrul Batalionului 151 Infanterie Iasi, in perioada in care acesta a fost dislocat in Afganistan. El s-a folosit de calculatorul personal pentru a prelucra documentele plutonului sau, dar si documente militare clasificate. Pe 27 octombrie 2003, ofiterul a transferat, prin intermediul unui CD, documentele de pe PC-ul sau in cel al companiei din care facea parte. Cand a revenit in tara, si-a vandut calculatorul.
Transfer de fisiere secrete si secrete de serviciu
Specialistii militari ai Directiei Generale de Informatii a Armatei (DGIA) i-au inspectat noul PC, cumparat in luna iunie a anului 2004, pe care au identificat fisiere asemanatoare cu cele stocate pe CD-ul mediatizat la inceputul lui 2006.
In hard-disk-ul de 160 GB, al noului calculator al lui Zabrautanu, au fost descoperite 15 fisiere cu documente clasificate “secret”, 494 de fisiere cu documente “secret de serviciu” si numeroase fotografii din teatrul de operatiuni Afganistan. Pe acelasi HDD, specialistii IT ai DGIA au gasit 284 de foldere copiate din calculatorul lui Augustin Barbu sub denumirea “augustin/documente/serviciu”, care contin informatii militare clasificate. O prima categorie din documentele clasificate, gasite in noul calculator al lui Zabrautanu, fusesera copiate dintr-un PC al UM 01547 Ramnicu Sarat, unde acesta fusese incadrat, pentru a nu se pierde, unitatea fiind in procedura de desfiintare.
In primavarea lui 2005, Zabrautanu a fost transferat la UM 01454 Buzau, unde l-a cunoscut pe Augustin Barbu. Cei doi au inceput sa schimbe intre ei muzica, filme si jocuri. Data fiind cantitatea mare de fisiere, cei doi au convenit sa conecteze HDD-ul lui Barbu la cel al lui Zabrautanu, acasa, la acesta din urma. Asa se explica de ce a doua categorie de date clasificate gasite in PC-ul lui Zabrautanu se aflau informatii colectate intr-un folder numit “Augustin”.
Informatiile de la unitate, teme pentru acasa
Locotenentul Augustin-Marius Barbu era incadrat la UM 01454 Buzau, din 2001, si se ocupa de completarea la zi a Registrului istoric al unitatii, avand certificat de securitate pentru nivelul de clasificare “secret”. Pentru ca avea un volum mare de munca, Augustin Barbu a hotarat sa-si finalizeze lucrarile de serviciu acasa, pe calculatorul propriu, transferan-du-le prin intermediul CD-urilor.
Ziaristii au fost scosi de sub urmarire penala
Pe 15 februarie, Marian Garleanu, corespondentul de Vrancea al cotidianului “Romania Libera”, era retinut pentru 24 de ore, a doua zi fiind arestat preventiv, in dosarul scurgerii de informatii militare. Pe 17 februarie, ziaristul vrancean era eliberat de instanta suprema. Corespondentul cotidianului “Ziua” a fost si el pus sub invinuire, dar a fost cercetat in stare de libertate.
Pe 26 septembrie 2007, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au dispus scoaterea de sub urmarire penala a celor doi jurnalisti, dupa ce au preluat cauza prin declinare de competenta de la procurorii militari.”
„79 de militari, inclusiv trei generali, sanctionati in cazul scurgerii de informatii secrete de la MApN
(Publicat 4 martie 2006, 00:00)
(http://www1.gandul.info/stiri/79-de-militari-inclusiv-trei-generali-sanctionati-in-cazul-scurgerii-de-informatii-secrete-de-la-mapn-257112)
Ministerul Apararii Nationale a organizat ieri o conferinta de presa pentru a prezenta masurile luate impotriva militarilor vinovati in faimosul caz al scurgerii de informatii clasificate.
79 de cadre militare (trei generali, 67 de ofiteri, doi maistri militari si sapte subofiteri) au fost sanctionate – sase persoane au fost trimise in fata Consiliului de judecata cu propunerea de a fi amanate de la avansarea in grad, 11 cadre militare au fost consemnate, 20 de ofiteri au fost sanctionati cu mustrare scrisa, 19 au primit avertisment si 23 de ofiteri au primit amenzi in functie de responsabilitatea fiecaruia in lucrul cu documentele clasificate.
Pentru doi ofiteri a fost sesizat si Parchetul Militar, in vederea continuarii cercetarilor. Ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, a recunoscut ca de-a lungul ultimilor 16 ani, acesta este cel mai mare numar de sanctiuni adoptate simultan impotriva unor angajati ai Armatei.
Decizia MApN de a deveni mai transparent vine in ceasul al doisprezecelea, dupa ce SRI anuntase public, acum doua zile, ca a informat MApN inca din octombrie 2005 despre o scurgere de informatii referitoare la militarii romani din Afganistan.
La conferinta de presa de ieri, ministrul Apararii a sustinut ca primele indicii referitoare la acest incident grav au fost descoperite de Directia Siguranta Militara din MApN la data de 20 octombrie 2005 si ca informatia primita de la SRI "nu constituia element de noutate" pentru MApN. "Aspectele din nota primita de la SRI, care semnala detinerea unor date clasificate cu continut militar de catre persoane din media focsaneana au fost coroborate cu datele detinute de DSM.
La data semnalarii, DSM intreprindea deja masuri de verificare in mediul militar a informatiilor obtinute prin mijloace proprii", sustine MApN.
Din octombrie 2005 pana in prezent, in ancheta interna a MApN au fost audiati circa 1000 de militari care au participat la misiuni in Afganistan. Datele preliminare ale anchetei releva ca pe timpul prezentei Batalionului 151 Infanterie Iasi in teatrul de operatii din Afganistan, in perioada iulie 2003 – ianuarie 2004, nu s-au respectat prevederile interne privind protectia informatiilor clasificate. Contrar normelor privind lucrul cu documente clasificate, dintr-un calculator s-au copiat date pe un CD, date folosite ulterior la pregatirea misiunii Batalionului 280 Infanterie de la Focsani, care urma sa inlocuiasca in Afganistan Batalionul 151. CD-ul cu date a ramas in posesia unui cadru militar din batalionul de la Focsani, sub motivatia utilizarii lui pentru pregatirea participarii la o alta misiune externa.
Un alt militar din Batalionul 280 "a diseminat din greseala" informatiile clasificate, cu prilejul unui schimb de CD-uri "cu o persoana din mediul civil din Focsani".
Incepand cu data de 7 februarie a.c., MApN a trimis Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie zece sesizari cu privire la detinerea ilegala a datelor de catre plutonierul major (r) Ionel Popa, fost angajat al Batalionului 280, si a informat Parchetul despre persoanele implicate in detinerea si transmiterea faimosului CD cu date clasificate.
In ciuda pretentiei ca da dovada de transparenta, ministrul Atanasiu a refuzat sa spuna alte nume in afara celui deja cunoscut al fostului subofiter Popa, "acarul Paun" al acestui caz. Interesant este si faptul ca ministrul Atanasiu a precizat ca ancheta interna a MApN privind scurgerea de informatii a fost "gestionata" la inceput de generalul Sergiu Medar, care la momentul incidentului conducea Directia Generala de Informatii a Apararii si care in noiembrie 2005 a fost numit consilier prezidential. Cu alte cuvinte, "nu sunt eu de vina, ci consilierul lui Basescu". In ceea ce-l priveste, ministrul Atanasiu a lasat sa se inteleaga ca putin ii pasa de faptul ca in urma acestui eveniment grav i s-a cerut demisia: "Nu mi s-a cerut demisia de catre un organ al statului care avea tot filmul evenimentelor, mi s-a cerut demisia de catre oameni politici, care sunt in campanie electorala, care habar n-au de mersul anchetelor si care credeau ca vor castiga capital politic daca ministrul Apararii demisioneaza".”
RAPORT DE CONSTATARE TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ
Col. prof. univ. dr. ing. O. O., specialist în cadrul DIICOT, prin rezoluția motivată din 30 ianuarie 2006, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice în domeniul materiilor și sistemelor explozive, în dosarul 50/D/P/2006, prin care trebuia să răspundă la următoarele întrebări:
dacă dispozitivul pus la dispoziție are caracteristicile unui sistem exploziv;
dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional sau nu;
evaluarea efectelor dispozitivului asupra mediului conex.
Pentru efectuarea constatării tehnico-științifice mi-au fost puse la dispoziție următoarele materiale:
a) 1 (una) capsă detonantă electrică de exercițiu prevăzută cu doi reofori;
b) 1 (una) baterie de 9 V, marca Varta, fixată cu bandă adezivă tip „scotch” transparent;
c) 1 (unu) calup cilindric TNT exercițiu.
CONSTATĂRI
Analizând fiecare component în parte și dispozitivul în ansamblul lui, prezint constatările ce urmează.
La întrebarea I: „Dacă dispozitivul pus la dispoziție are caracteristicile unui sistem exploziv?”
În cazul cel mai general, un sistem exploziv detonant cu efect prin suflu, fig.1, poate fi alcătuit dintr-un mijloc de inițiere (capsă detonantă), o încărcătura principală (de bază) și o încărcătură de amplificare a impulsului dat de capsă, denumită booster sau detonator suplimentar. Dacă masa încărcăturii de bază este sub 0,5 kg nu se mai justifică introducerea în lanțul de foc a boosterului fiindcă impulsul dat de capsă este suficient de puternic și asigură detonația întregii cantități de exploziv.
În scopul rigidizării sistemului, a suportării diferitelor șocuri care apar pe timpul manipulării sau transportului, elementele componente pot fi introduse și fixate într-o anvelopă metalică sau nemetalică, care se transformă în schije atunci când detonează încărcătura brizantă, mărindu-i astfel efectul.
Fig. 1 – Structura generală a unui dispozitiv exploziv detonant fugas
a) mijlocul de inițiere; b) întăritor al impulsului dat de mijlocul de inițiere;
c) încărcătură de bază sau principală.
Capsele detonante destinate inițierii încărcăturilor de exploziv pot fi pirotehnice, sau electrice, cu sau fără întârziere, normale sau antigrizutoase, cu destinație militară sau civilă. Diferențe majore există între cele pirotehnice și electrice, ultimele având reofori pentru darea focului. O altă diferență este între produsele cu destinație militară sau civilă și constă în existența unei adâncituri, sub formă de con, practicate în extremitatea opusă suprafeței prin care ies reoforii, la capsele pentru armată.
Capsele detonante electrice semi secundă de joasă intensitate, cu destinație civilă, fabricate în țară în cadrul C.N. ROMARM S.A., fig. 2, au diametrul de 7 mm și diferă între ele doar prin lungimea corpului capsei și prin lungimea conductorilor electrici, tab. 1. Pentru a funcționa sigur, este necesar ca sursa să debiteze 0,8 A cc sau să dea un impuls electric de aprindere de 3 mWs/Ω.
Fig. 2 – Capsă detonantă electrică instantanee
Tabelul nr. 1
Capsa detonantă din dispozitivul pus la dispoziție este prezentată în fig. 3; se observă că are o lungime de 59 mm și diametrul de 7 mm, valori care permit să se tragă concluzia conținerii treptei trei, treaptă care asigură o întârziere de 1,5 secunde.
Fig. 3 – Capsa detonantă electrică din dispozitivul pus la dispoziție
Pentru inițierea capsei detonante electrice trebuie să se apeleze la o sursă de energie cum ar fi: rețeaua de alimentare cu energie electrică, baterie anodică, acumulator, explozor, sursă cu magnetou etc. La dispozitivul pus la dispoziție, impulsul electric dat de bateria Varta, reperul c, fig. 4, este cu mult mai mare decât cel impus prin documentația de fabricație.
Caracteristic pentru orice lanț de foc electric, fără întârziere, este faptul că din momentul în care se realizează continuitatea circuitului, sursă de alimentare – capsă detonantă, până la funcționarea dispozitivului exploziv timpul scurs este sub 10-4 secunde, ceea ce impune ca între operatorul care dă foc și încărcătura principală să fie dispus un ecran rezistent sau distanța să fie astfel stabilită încât omul să nu fie afectat de efectele exploziei (schije, fragmente din mediul conex aruncate de produșii de reacție, suflu).
Fig. 4 – Dispozitivul exploziv pus la dispoziție
a) mijloc de inițiere (capsă detonantă electrică); b) calup de exploziv; c) sursă de energie electrică
În concluzie, dispozitivul pus la dispoziție prezintă caracteristicile unui sistem exploziv deoarece este format dintr-un mijloc de inițiere (capsă detonantă electrică), un calup de exploziv și sursă de alimentare cu energie pentru capsa detonantă. Sistemul a fost rigidizat cu o bandă adezivă și transparentă, tip scotch, care fixa, relativ ferm, bateria (sursa de alimentare) de calupul de exploziv.
La întrebarea II: „Dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional sau nu”
Dispozitivul pus la dispoziție conține cele trei elemente, capsa detonantă electrică, calup și sursa de alimentare.
Capsa detonantă electrică, fig. 5, este un mijloc de învățământ deoarece, chiar dacă are reofori și dimensiunile de gabarit sunt identice cu cele din tabelul nr. 1, ea prezintă un orificiu străpuns, pe ambele fețe, cu diametrul de aproximativ 3 mm, practicat la circa 44 mm de capătul prin care ies reoforii.
Fig. 5 Capsa detonantă
Se observă că interiorul tubului capsei detonante puse la dispoziție este gol, fapt ușor verificabil. Presupunând că în zona cuprinsă între cele două linii roșii, fig. 5, s-ar fi găsit inflamatorul și eventual un bloculeț întârzietor, ambele funcționale, inițierea încărcăturii de bază, a calupului de TNT, tot nu ar fi avut loc deoarece acesta explodează doar sub acțiunea directă a unei unde de detonație de mare intensitate produse de reperele 6, 5, 4 și 2 din fig. 2 care lipsesc.
Ca o concluzie parțială la întrebarea a doua, capsa electrică detonantă este lestată (nu conține materii explozive), nu poate iniția detonația unui calup de exploziv și constituie un mijloc utilizat în activitatea de învățământ.
Calupii cilindrici standardizați, fabricați din TNT în România, cu destinație militară, conform adresei nr. 1090/21.02 2006 a C.N. ROMARM S.A. au masa de 75 ± 5 g respectiv 100 ± 5 g, masa volumică între 1,54 și 1,56 g/cm3 iar caracteristicile de gabarit sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul nr. 2
Caracteristicile produselor cu destinație civilă, conform adresei nr. 6427/20.02 2006 a S.C. NITROEXPLOSIVES S.A., sunt trecute în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Calupul pus la dispoziție, fig. 6, are lungimea de 75 mm și diametrul 29 mm, iar în partea din stânga, pe axa de simetrie, există o piesă fixată în calup, prevăzută cu un orificiu central înfundat având diametrul de 8 mm. În partea dreaptă calupul se prezintă sub forma unei țevi cu peretele gros de 3 mm.
a b c
Fig. 6 – Dispozitivul pus la dispoziție
a – vedere din stânga; b – vedere din lateral; c – vedere din dreapta.
Calupul nu este realizat din material exploziv deoarece:
– trotilul presat sau șnecuit are rezistența mecanică redusă, motiv pentru care zonele tubulare se rup sau sfărâmă ușor la grosimi de 3 mm;
– amestecul exploziv folosit în calupii cu destinație civilă este moale și nu are consistența necesară pentru a se confecționa un calup identic cu cel în speță;
– tăieturile practicate în materialul calupului în zona în care se fixează capsa, lucește fapt anormal pentru o materie (amestec) explozivă presată sau șnecuită, fig. 6 a;
– produsele explozive cu destinație civilă sub formă de cilindri, tab. 3 și adresa nr. 6427/20.02 2006 a Nitroexplosives S.A, Făgăraș, sunt încărcate cu amestecuri explozive granulare sau sub formă de pastă și de aceea nu au prevăzut locaș pentru capsă;
– este nerațional ca un calup, cu destinație generală, să aibă goluri în el când se dorește ca energia introdusă într-un volum mic să fie cât mai mare.
În concluzie, piesa sub formă de calup nu este funcțională și a fost confecționată cu scop de învățământ pentru pregătirea profesională a persoanelor abilitate sau a celor care se pregătesc să desfășoare activități cu materii explozive.
În concluzie, dispozitivul pus la dispoziție nu este funcțional deoarece nici capsa detonantă electrică nici calupul de exploziv nu sunt apte pentru a detona.
La punctul III: „Evaluarea efectelor dispozitivului asupra mediului conex”
Dispozitivul exploziv pus la dispoziție a fost descoperit, fig. 7, conform procesului verbal de cercetare la fața locului, în clădirea Prefecturii Vrancea, „la etajul I al clădirii, pe holul de acces către birourile conducerii prefecturii, pe peretele din partea de nord ……. la o distanță de 5 metri de scara de acces și la înălțimea de 0,87 metri, este plasată nișa unui hidrant.
Ușa de acces la hidrant are dimensiunile de 0,69 x 0,6 metri, iar adâncimea acesteia fiind de 0,25 metri.
Rola pe care este înfășurat furtunul este fixată pe peretele din stânga pe articulație mobilă ce-i permite rabatarea spre exterior. În poziție normală, între rolă și peretele din spate rămâne un spațiu cu lățimea de 0,05 metri. În acest loc, ……. a fost găsit acel dispozitiv”.
Dispozitivul exploziv pus la dispoziție, în cazul când ar fi fost real și ar fi detonat, ar fi produs o creștere bruscă de temperatură și presiune. Prin destindere, produșii de reacție s-ar fi răcit și transformat într-o undă de șoc aeriană care impactând diferite obiective le-ar fi cauzat anumite efecte.
Fig. 7 – Interiorul nișei hidrantului
În legislația națională, Legea 126/1995 cu modificările și completările ulterioare, HG 536/2002, nu este legiferat modul de evaluarea a efectelor prin suflu a unei explozii interioare ci doar a celor exterioare.
Totodată, ca urmare a detonației dispozitivului exploziv improvizat ar fi apărut efecte de propulsie directe și secundare a fragmentelor provenite din diferite tipuri de materiale aflate în contact direct sau în apropierea materialului exploziv, a calupului de TNT de100 g.
În scopul evaluării efectelor prin suflu și a proiecției directe este necesar a se calcula o serie din parametrii termodinamici ai reacției de descompunere explozivă considerând că materialul exploziv ar fi fost 2,4,6 trinitrotoluenul (trotilul). A fost ales trotilul pentru că are raportul energie pe unitatea de volum mare și totodată el constituie explozivul standard pentru țara noastră, iar coeficientul de echivalență este 1, [4].
Reacția de descompunere, conform principiului lui Brinkley-Kistiakovscky-Wilson, conform [1] și [2], este:
C7H5O6N3 → 2,5 H2O + 3,5 CO + 3,5 C + 1,5 N2
Volumul specific al gazelor, conform [2], rezultate din descompunerea a 100 g TNT este:
V0 100g = 22,4 x 7,5 x 100/227 = 74 l
Efectul termic al reacției, conform [2], se calculează cu relația:
unde: – = căldura de formare a produșilor de detonație;
– = căldura de formare a explozivului.
Expresia
în care: ni – numărul de moli gazoși rezultați din reacție;
qfi – căldura de formare a fiecărui tip de produs de reacție;
Efectuând calculele se obține:
= 938,41 kJ/mol
Temperatura de explozie degajată de reacție, conform [2], se calculează cu relația:
[K]
în care: A =
B =
unde: ai, – coeficienți funcție de natura produșilor de explozie;
ni – numărul de moli din fiecare tip de substanță ce a rezultat în urma transformării explozive;
– căldura de explozie.
Aplicând relațiile și efectuând calculele rezultă:
Te = 3139 K
Caracteristicile de detonație, conform metodei Kamlet – Jacobs, se pot determina utilizând relațiile următoare:
[kbar]
[km/s]
unde: N – numărul de moli de gaze de produși de detonație raportați la un gram de exploziv mol/g;
M – masa molară medie a produșilor gazoși de detonație g;
– căldura de explozie cal/g.
Particularizând expresiile pentru trotil se obțin parametrii în frontul undei de detonație:
N = 0,03304 moli/g;
M = 24,67 g/mol;
Φ = 5,156
p = 198,02 kbari = 19,802 GPa (s-a adoptat ρ = 1,55 g/cm3 valoarea de mijloc a densității specificate de fabricant, tab.2).
D = 6,9745 km/s ≈ 7000 m/s
Coeficientul destinderii politropice a produșilor de detonație în punctul Chapman-Jouguet are valoarea:
= 2,857
Efectul prin suflu a exploziei interne se poate evalua utilizând un program de calcul specializat „AT Blast” versiunea 1.0, produs de Applied Research Associates sau conform metodologiei prezentate în lucrarea „Structures to Resist the Effects of Accidental Explosions” editată de Ministerul Apărării al SUA. Dintre cele două posibilități a fost adoptată prima deoarece este mai precisă întrucât folosește numai metode analitice, față de a doua în care se utilizează numai grafice, precizia fiind redusă datorită dimensiunilor mici ale graficelor.
Calculele au fost efectuate pentru următoarele distanțe:
0,22 m distanța de la marginea calupului de exploziv la geamul ușii de acces la hidrant;
1,17 m distanța de la marginea calupului de exploziv la mijlocul culoarului;
1,92 m distanța de la marginea calupului de exploziv până la 0,2 m de peretele opus ușii de la hidrant.
Pentru ultima distanță a fost adoptată valoarea de 1,92 m în loc de 2,12 m, cât este real între marginea calupului de exploziv și peretele opus hidrantului, deoarece s-a ținut cont că un om are grosimea cel puțin 0,2 m în zona toracică. Dimensiunile hidrantului și al holului au fost luate din cele două desene transmise de Prefectura județului Vrancea prin adresa nr. 1389 / 22.02 2006.
Rulând programul cu valorile corespunzătoare situațiilor specificate anterior transformate în unități de măsură anglo-saxone s-a obținut datele din tabelul nr. 4:
Tabelul nr. 4
Așa cum era de așteptat, parametrii cei mai distructivi ai undei de șoc și care ar fi putut produce cele mai mari traume se obțin la nivelul geamului hidrantului. Suprapresiuni cuprinse între 300 și 500 mbar produc traumatisme mijlocii organismului uman, deci personalul aflat în momentul detonației încărcăturii lângă hidrant ar fi fost proiectat spre peretele opus și ar suferit contuzii, surditate. Pentru celelalte persoane localizate pe mijlocul culoarului, traumatismele erau ușoare și puteau consta în contuzii și țiuitul urechilor [5, anexa 3b]. La rănirile descrise s-ar mai fi putut adăuga și unele fracturi, luxații etc. datorate dezechilibrărilor și căderilor sau chiar cele produse de mișcarea de rotație a tamburului cu furtunul de cauciuc.
Propulsia directă sau principală constă în aruncarea corpurilor sau a unor fragmente din acestea, care au fost în contact direct cu explozivul, de către produșii de reacție. Viteza inițială a particulelor se estimează utilizând teoria lui Gurney [7, capitolul 9, paragraful 2], care ține cont de materialul energetic folosit și de configurația sistemului exploziv, respectiv de dispunerea relativă a încărcăturii față de căptușeala exterioară. Pentru cazul dat, sistemul a fost de tip sandwich asimetric deoarece calupul de exploziv era delimitat pe o parte de peretele interior al locașului iar pe cealaltă de furtunul de cauciuc înfășurat pe rola metalică.
Viteza se calculează cu relația:
[m/s]
în care: – căldura de explozie, = 938410 J/mol;
A – coeficient
M – masa propulsată; M este reprezentă de bucata de furtun cu suprafață identică cu secțiunea longitudinală a calupului de trotil,
M = 0,51 kg în care s-a adoptat ρ = 1,4 g/cm3;
N – masa imobilă; N este reprezentă de porțiunea din peretele de beton armat, cu suprafață identică cu secțiunea longitudinală a calupului de trotil, care desparte hidrantul de secretariatul subprefecților (secțiune longitudinală hol etaj I aferentă adresei nr. 1389/22.02 2006),
N = 0,94 kg în care s-a adoptat ρ = 2,5 g/cm3;
ω – masa de explozivului.
ω = 0,1 kg
Înlocuind valorile în relația de calcul, se obține:
v0 = 27,2 m/s
Valoarea obținută constituie viteza liniară cu care ar fi fost aruncată rola metalică cu furtunul înfășurat pe ea, dar aceasta este fixată de peretele din stânga prin intermediul unei balamale pentru a-i permite rotirea. Distanța de la balama la locul unde a fost descoperit DEI, fig. 7, este de circa 7 cm și ținând cont de ea se poate determina viteza unghiulară, de rotație în jurul balamalei, a rolei cu furtun, cu expresia:
Ω = v0/r [rad/s]
Valoarea calculată, Ω = 6,5 rad/sec, demonstrează că ansamblul rolă furtun se mișcă rapid, și dacă pe timpul rotirii ar fi întâlnit ceva în cale ar fi generat accidente șî răniri.
Dacă DEI ar fi detonat ar mai fi apărut schije și din pereții metalici ai capsei detonante și chiar bateria Varta ar fi putut constitui un proiectil, dar întrucât sistemul exploziv era dispus între perete și rola cu furtun, schijele ar fi fost făcute ineficace de ansamblul rolă furtun, motiv pentru care nu s-au mai făcut estimări în acest sens.
Propulsia secundară sau indirectă constă în antrenarea în mișcare a unor obiecte care nu erau în contact direct cu explozivul, în acest caz fragmente provenite din spargerea geamului de la locașul hidrantului. Determinarea vitezei cu care s-ar fi deplasat cioburile se face pornind de la faptul că acestea vor avea aceeași viteză cu cea a particulelor adică 225,86 m/s.
Pentru a evalua capacitatea de rănire a fragmentelor de sticlă se calculează energia acestora în momentul când impactează peretele opus hidrantului, este cazul cel mai defavorabil și se compară cu valoarea energiei care poate produce letalitate. În manualul AASTP-1, paragraful 2.5.2.1, document elaborat sub egida NATO, se menționează că un fragment care în momentul impactului are o energie de 79 J, produce letalitate personalului neprotejat.
Viteza rămasă a unui fragment funcție de masa și viteza sa inițială și de distanța până la obiectiv se calculează, conform AASTP-1, paragraful 2.5.2.8, cu relația:
[m/s]
unde: v0 – viteza inițială a fragmentului;
e – baza logaritmilor naturali;
R – distanța care separă locul unde s-a produs explozia și obiectivul considerat; R = 1,7 m (lățimea culoarului de la etajul întâi al Prefecturii din Focșani care a fost diminuat cu 0,2 m grosimea minimă a unui om) constituie cea mai mare distanță posibilă și deci cazul cel mai defavorabil.
L – parametru;
în care: k – factorul de formă, k = 2,33 pentru fragmente la care raportul suprafață – grosime este mai mare de 2.
m – masa medie a fragmentelor;
Datorită faptului că presiunea gazelor se aplică pe toată suprafața interioară a hidrantului și nu punctual ca la lovire cu un obiect contondent, se poate accepta că geamul se sparge în cioburi cu dimensiuni relativ egale cu suprafața de circa 1÷1,5 cm2, deci masa lor medie este de circa un gram.
cf – coeficient de frânare;
cf = 1,28
ρ – densitatea aerului în momentul detonației.
R – constanta gazelor, R = 287 J/kg K
Px – presiunea aerului în momentul detonației;
Conform răspunsului dat de Administrația Națională de Meteorologie prin adresa nr. 1052 din 22.02 2006, presiunea atmosferică în ziua de 24.01 2006, în jurul orei 12, în zona localității Focșani a fost de 1038,9 mbar.
Tx -temperatura aerului în momentul detonației.
În interiorul prefecturii nu se înregistrează temperatura pe holul de la etajul întâi unde s-a descoperit sistemul exploziv improvizat, dar se poate aprecia că temperatura aerului a fost în jur de 21 0C, întrucât personalul angajat putea să lucreze fără a avea îmbrăcate haine groase, iar ușile de la secretariate erau deschise.
Prin înlocuirea valorilor menționate și efectuarea calculelor se obține:
vr = 193,1 m/s
deci energia cinetică rămasă a fragmentelor este:
E1,7 = 18,64 J
Repetând calculele pentru cazul cel mai favorabil, distanța de 0,1 m de hidrant, se obține vr = 223,8 m/s și E0,1 = 25,04 J.
Se observă că la distanța de 1,7 m de geamul hidrantului, energia fragmentului reprezintă cam 25 % din 79 J, iar la circa 0,1 m ea crește la 31 %, valori ce ar putea conduce la ideea că efectul schijelor este mic. Deoarece rama superioară a ușii hidrantului se află la 1,45 m de sol, a faptului că cioburile rezultate din această zonă au o traiectorie crescătoare, că numărul lor ar fi fost important și că ele prezintă muchii tăioase este de așteptat să fi produs vătămări medii și grave, chiar letalitate, funcție de zona din organismul uman pe care o impactau (omoplat, gât și laterala capului), de talia celui care se afla în acel loc în momentul detonației, de modul cum era îmbrăcat, de grosimea și materialele din care au fost confecționate hainele.
În concluzie, DEI aflat între ansamblul rolă cu furtun și perete, fig. 7, dacă ar fi detonat în timp ce se găseau persoane în drepul locașului hidrantului sau în imediata lui apropiere pe hol, le-ar fi accidentat grav și foarte grav pe unele, pe altele ușor sau de loc funcție de poziția în care s-ar fi aflat în acel moment. Vătămările ar fi fost produse de mișcarea rolei în jurul balamalei, de cioburi și de suprapresiunea în frontul undei de șoc.
Concluzii finale
La prima întrebare „dacă dispozitivul pus la dispoziție are caracteristicile unui sistem exploziv”, concluzia este: dispozitivul prezintă caracteristicile unui sistem exploziv deoarece este format dintr-un mijloc de inițiere (capsă detonantă electrică), un calup de exploziv și o sursă de alimentare cu energie pentru capsa detonantă electrică.
La cea de a doua întrebare „dacă dispozitivul pus la dispoziție este funcțional sau nu”, concluzia este: dispozitivul pus la dispoziție nu este funcțional deoarece nici capsa detonantă electrică și nici calupul de exploziv nu sunt apte pentru a detona.
La a treia întrebare „evaluarea efectelor dispozitivului asupra mediului conex”, concluzia este: dacă DEI ar fi detonat ar fi accidentat foarte grav, grav, ușor sau de loc persoanele aflate în drepul sau în imediata apropiere a locașului hidrantului, dispus pe holul de la etajul întâi, funcție de poziția relativă în care s-ar fi aflat în acel moment față de locul exploziei și de ceilalți oameni, de modul cum erau echipați.
03. 03 2006 Întocmit col. prof. univ. dr. ing.
Orban Octavian
BIBLIOGRAFIE
Bodin, C. – Fizica Explozivilor, Editura Academia Militară, 1972;
Orban, O. și Goga Doru, – Fizica exploziei, Culegere de probleme, Editura Academiei Tehnice Militare, București, 1993;
Thouvenin, J. – Détonique, Imprimerie Durand, Paris, 1997;
*** Legea nr. 126 / 1995 privind regimul materiilor explozive;
*** Legea nr. 464 / 2001 Modificări și completări la Legea 126/1995;
*** HG nr. 536 / 2002 – Norme tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și pirotehniștilor;
Meyers, M.A. – Dynamic behavier of materials, New York, 2001;
*** AASTP-1 – Manual of NATO Safety Principles for the Storage of Military Ammunition and Explosives, Bruxelles, 1997;
Kinney, G.F. – Explosive shocks in aer, Springer Verlag, 1997;
Belgramo, C. – Gli esplosivi, Arti Grafiche Friulane, Udine, 1974;
Cook, M. A. – The science of high explosives, Publishing Co., 1971;
cooper, p. – Explosive Engineering, Editura Wiley-Vch, 1989;
Dick, J. J.; Engelke, R. – Reproductibility of plane wave transit times in three explosives during initiation; comparison to wedge experiments, Propellans and explosives, 1980-5;
Glushak, B. L.; Novikov, S. A.; Pogorelov, A. P. – Shock wave initiation of solid heterogeneous explosives, Fizika gorenia i vzryva, vol. 20, nr. 4;
Hirsch, E. – On the inconsistency of the asymmetric- sandwich Gurney formula when used to model thin plate propulsion, Propellants explosives and pyrotechnics, 1995-20;
Hirsch, E. – Simplified and extended Gurney formulas for imploding cylinders and spheres, Propellants explosives and pyrotechnics, 1986-11;
Yukas, J. A.; Walters, W. P. – Explosive Effects and Applications, Springer-Verlag, New York, 1997.
Întocmit col. prof. univ. dr. ing. O. O.
BIBLIOGRAFIE
Mâță Dan Constantin, Securitatea națională, Concept. Reglementare. Mijloace de ocrotire. Ed. Hamangiu, București, 2016
Slăvoiu Radu, Protecția penală a vieții private, Ed. Universul Juridic, București, 2016
Grădinaru Sandra, Supravegherea tehnică în Noul Cod de procedură penală, Ed. C.H. Beck, București, 2014
Jurj – Tudoran Remus, Metode speciale de supraveghere și protecția martorilor în cauzele penale complexe, Ed. C.H. Beck, București, 2014
Olaru Codruț, Mijloace specifice de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată, Ed. Hamangiu, București, 2014
Vochescu Ion, Bercheșan Vasile, Bancnota și falsificatorii de bancnote, Ed. Șansa SRL, București, 1996, p.200.
Bercheșan Vasile, Pletea Constantin, Drogurile și traficanții de droguri, op.cit., p.271.
Basarab Matei, Criminalistica, Litografia Universității Babeș-Bolyai, Cluj, 1969, p.301.
Aionițoaie Constantin, Bercheșan Vasile, Boțoc Ion, Percheziția, în Tratat de tactică criminalistică, Ed. Carpați, Craiova, 1992, p.209.
Bianu E. “Tactica și tehnica percheziționării”, București, 1941, p.80-81;
Bercheșan Vasile, Metodologia investigării infracțiunilor, vol.I, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000
Troncotă Cristian, Duplicitarii. O istorie a serviciilor de informații și securitate de regimului comunist din România, Ed. “Elion”, București, 2003,
Cristescu D. I., Operațiuni mascate. Compatibilitate cu legea română, în Revista Juridică nr. 8/1996, editată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara;
Cristescu D. I., Folosirea investigatorilor acoperiți, în revista Pro Lege nr.1/2001,
Voinea D., Botoș I., Marcările chimice în probarea corupției, în revista Criminalistica, nr. 2/2001, p.6.
Bercheșan Vasile, Pletea Constantin, Cercetarea infracțiunilor săvârșite la regimul produselor și substanțelor toxice sau stupefiante, în Tratat de metodică criminalistică, vol. I, Ed. Carpați, Craiova, 1994, ;
Bercheșan Vasile, Pletea Constantin, Drogurile și traficanții de droguri, Ed. Paralelea 45, Pitești,
Antoniu George și Păun Costică, în comunicarea de la simpozionul “Crima organizată. Conceptul. Conținutul. Formele de manifestare și de combatere a crimei organizate”, organizat de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la București, 10.11.1994.
Păcurariu I., Constantin G., Războiul patronilor, Ed. Militară, București, 1976,
Mircea Ion Nuțu, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, București, 1999, ;
Stancu Emilian, Tratat de criminalistică, Ed. Actami, București, 2001,
Ursu Ieronim, Cristescu Ioan Doru, Elemente de anchetă penală, Ed. Helicon, Timișoara, 1993,;
Mircea Ion Nuțu, Posibilitatea cunoașterii personalității făptuitorului prin unele activități tactice, în Anale, vol. III, seria Drept, Ed. „Augusta”, Timișoara, 1998, p.10.
Aionițoaie Constantin, Bercheșan Vasile, Sandu Ion Eugen, Constatarea infracțiunii flagrante, în “Tratat de tactică criminalistică”, Ed. Carpați, Craiova, 1992
Bercheșan Vasile, Cercetarea penală (criminalistică – teorie și practică),
Monografia S.R.I. 1990 – 2015, Ed. RAO/CLASS, București, 2015
Antoniu George, Vinovăția penală, Ed. Academiei Române, București, 1995
Petre Adrian, Grigoraș Cătălin, Înregistrările audio și audio – video, mijloace de probă în procesul penal. Expertiza judiciară, Ed. C.H. Beck, București, 2010,
Moise, Adrian Cristian Metodologia investigării criminalistice a infracțiunilor informatice, Ed. Universul Juridic, București, 2011
Lazăr Augustin , Metodologia cercetării infracțiunilor din domeniul afacerilor – teză de doctorat – rezumat, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, 2003
Volonciu Nicolae (coordonator), Vasiliu Alexandru și Gheorghe Radu, Noul cod de procedură penală adnotat, partea generală, Ed. Universul juridic, Bucucrești, 2014
Streteanu Florin, Deținerea și folosirea de către autorități a unor date cu caracter personal în raport cu dispozițiile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai nr. 2/2000,
Baud Jacques, Encyclopédie du renseignement et des services secrets, Ed. Lavanzelle, Paris, 1997
Poenaru Iulian, “Modul de operare al infractorilor, mijloc de identificare criminalistică” în Culegerea de referate „Prezent și perspectivă în știința criminalistică”, Ed. M.I., București, 1979
Stancu Emilian, Tratat de criminalistică, Ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Universul juridic, București, 2002, p.184;
Mircea Ion Nuțu, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, București, 1999
Kessler Robert, F.B.I., Ed. All, București, 1998
Țurai Constantin, Elemente de criminalistică și tehnică criminală, Tipografia Prefecturii Poliției Capitalei, București, 1947
Arădăvoaice Gheorghe, I. Crăiniceanu, D. Niță, Amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa demnitarilor, Ed. Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2003,
Bensimon Philippe, prof. univ. dr. la Universitatea Otawa-Canada, Caracteristicile armelor de mână și trăsăturile de personalitate ale ucigașului, revista Criminalistica, nr 3/2001, (traducere de C. Gâdea).
Szabo Denis, Criminologie, Les presses de l’Universite de Montreal, 1967,
G.Antoniu George, Tentativa, Ed.Societății Tempus, București, 1995
Gh. Arădăvoaice, I. Crăiniceanu,, D. Niță, Amenințări, vulnerabilități și riscuri la adresa demnitarilor, Ed. Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2003
Dongoroz Vintilă și colectiv, Explicații teoretice ale codului de procedură penală român, Ed. Academiei României, București, 1976, partea specială, vol. 2
Mateuț Gheorghiță, Procedură Penală, partea specială, vol. I, Ed. Lumina Lex, București, 1997
Cristescu Doru Ioan, Enescu Victor Cătălin, Prolegomene privind administrarea și expertizarea probelor multimedia, Ed. Solness, Timișoara, 2013
M.V. Tudoran, Teoria și practica interceptărilor și înregistrărilor audio sau video judiciare, Ed. Universul Juridic, Biblioteca profesioniștilor, București, 2012
Mircea Ion Nuțu, Posibilitatea cunoașterii personalității făptuitorului prin unele activități tactice, în Anale, vol.III, seria Drept, Ed. Augusta, Timișoara, 1998
Stancu Emilian, Tratat de criminalistică, Ed. Actami, București, 2001
Mircea Ion Nuțu, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, 1998,
Ciopraga Aurel , Criminalistica – tratat de tactică, Ed. Gama, Iași, 1996,
Mateuț Gheorghiță, Procedură penală, Partea generală, vol.II, Ed. Fundației “Chemarea”, Iași, 1997, ed. a II-a revăzută și adăugită,;
Bercheșan Vasile, Cercetarea penală (criminalistica – teorie și practică), Editura și Tipografia Icar, București, 2001
Bercheșan Vasile, Dumitrescu I.N., Mijloacele auxiliare de probă și procedeele de probațiune, în Probele și mijloacele de probă, Ed. Ministerului de Interne, București, 1994
Antoniu George, „Reflecții asupra normei de incriminare” în Revista de Drept Penal, nr. 3/1998, p.11-19
Dongoroz Vintilă (coord.), în lucrarea colectivă, Explicații teoretice ale codului penal român, vol.III, partea specială, Ed. Academiei, București, 1974
Gh. Nistoreanu, Al. Boroi, I.Molnar, V.Dobrinoiu, I.Pascu și V.Lazăr, Drept penal partea specială, Ed. Europa Nova, București, 1997
Gh Mateuț, Drept penal special, sinteză de teorie și practică judiciară, vol I, Ed Lumina Lex, București, 1999
O. A. Stoica, Drept penal, partea specială, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976
Gh. Diaconescu, Infracțiunile în codul penal român, Ed. Oscar Print, București, 1997
Vasiu I. Drept penal român, partea specială, vol. I, Ed. Albastră, Cluj Napoca, 1997
Gh. Diaconescu, Infracțiunile în legi speciale și legi extrapenale, Ed. Sirius, București, 1994
V. Papadopol, N. Popovici, Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975, Ed. Științifică și enciclopedică,București, 1977
Ungureanu A., Ciopraga Aurel , Dispoziții penale din legi speciale române, vol. VI, Ed. Lumina Lex, București, 1996,
V.Ursa, Criminologie, Ed Argonaut, Cluj-Napoca, 2000
M. Basarab, Drept penal, partea generală, vol.I, Ed. Lumina Lex, București, 1997
G. Antoniu, C. Bulai, G. Chivulescu, Dicționar juridic penal, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976,
G. Antoniu, Participația, în G.Antoniu, C.Bulai ș. a., Practica judiciară penală, vol I, Ed. Academiei Române, București, 1988,
T. Vasiliu, D. Pavel și colectiv, Codul penal comentat și adnotat, partea generală, Ed. Științifică, București, 1972,
V. Papadopol, Considerațiile generale ale participației penale, în R.R.D., nr.5/1970, p.44-45.
Ciuncan Dorin, “Răspunderea penală a parlamentarilor și a membrilor guvernului”, în Dreptul nr. 1/1995, p.48;
D. I. Cristescu Doru Ioan, “Sesizarea organelor de urmărire penală în legătură cu infracțiunile contra siguranței statului și privind siguranța națională” în Pro Lege nr. 2/2002, p.22-25.
C. Neagu, Fapte din umbră, vol. II, Ed. Politică, București, 1977
Ranelagh John, CIA – ascensiunea și declinul, Ed. All, București, 1997;
Koehler Ronald, Stasi – fața ascunsă a poliției est-germane, Ed. Omega, București 2001;
Maas Peter, Aldrich Ames – ucigașul de spioni, Ed. Antet, Oradea, 1998,
V. Ostrovsky, C. Hay, Mossad – top secret, Ed. Globus, București, 1993,
Payne Ronald, Mossad – istoria secretă, Ed. Coloseum, București, 1996 și altele.
Cristescu R.C., Serviciile Secrete din România și Scandalurile de corupție, 1989-2001, Ed. Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2001
Gh. Nistoreanu, Al. Boroi, I.Molnar, V.Dobrinoiu, I.Pascu și V.Lazăr, Drept penal partea specială, Ed. Europa Nova, București, 1997,
Chircev A., Imaginația, în Psihologie generală, Ed. didactică și pedagogică, București, 1976,
Mircea Ioan Nuțu, Vinovăția în dreptul penal român
C. Arseni, Psihoneurologie, Ed.Academiei, București, 1983
Al. Roșca, Psihologie generală, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975
Paul Popescu Neveanu, E. Fischbein, Psihologie generală, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1971, p.211.
Gh.Mateuț, Tratat de procedură penală, partea generală, vol. II, Ed. C.H. Beck, București, 2012
M. Udroiu (coord.), Codul de procedură penală, Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2015
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Practică Investigativă Vol. Ii 09.12. [306084] (ID: 306084)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.