INTRODUCERE…………………………………………………………………………….2 CAPITOLULI. Stațiunea Vatra Dornei……………………………………………………5 1.1. Prezentarea stațiunii Vatra… [305989]

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….2

CAPITOLULI. Stațiunea Vatra Dornei……………………………………………………5

1.1. Prezentarea stațiunii Vatra Dornei………………………………………………………..5

1.2. Formele de turism practicabile……………………………………………………………9

1.3. Resurse turistice naturale…………………………………………………………………17

1.4. Resurse turistice antropice………………………………………………………………21

CAPITOLUL II. Valorificarea potențialului turistic al zonei Vatra Dornei……………30

2.1. Analiza factorilor interni…………………………………………………………………30

2.2. Premisele de dezvoltare a [anonimizat]……………………40

CAPITOLUL III. Analiza activității economice la pensiunea Poiana din Vatra Dornei……………………………………………………………………………………….48

3.1. Prezentarea pensiunii……………………………………………………………………48

3.2. Posibilități de relaxare în incinta pensiunii………………………………………………52

CONCLUZII……………………………………………………………………………….61

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………..64

[anonimizat]-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 14.429 locuitori, fiind al cincilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. [anonimizat], ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vatra Dornei se ridică la 14.429 [anonimizat] 2002, când se înregistraseră 16.321 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,77%). Pentru 5,93% [anonimizat]. [anonimizat] (88,96%), cu o [anonimizat] (2,2%). Pentru 6,11% [anonimizat].

[anonimizat] o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-[anonimizat] a ucis-o dintr-o [anonimizat], a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

După anul 1775, [anonimizat], iar locuitorii din Dorna deven iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. [anonimizat], morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. [anonimizat] (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”.

Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.

Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor.

O descriere a stațiunii în jurul anilor 1880-1895 rezultă din însemnările inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale.

O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895.

În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989.

Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna.

Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din secolul al XVIII-lea în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în 1853.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 continuă să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc. În anul 2000, orașul este ridicat la rangul de municipiu.

CAPITOLUL I

Stațiunea Vatra Dornei

1.1. Prezentarea stațiunii Vatra Dornei

Vatra Dornei este o localitate din județul Suceava, în regiunea Bucovinei. Vatra Dornei este cunoscută, în mod special, ca stațiune balneară și stațiune pentru practicarea sporturilor de iarnă. Este spațiul ideal pentru cei care au nevoie de relaxare și odihnă, într-un mediu benefic, dar și un loc care promovează turismul activ precum ski, drumeții, river rafting, mountain biking și călărie.

Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est).

Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin.

Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz.

Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la circa 120 km distanță.

Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni.

Stațiunea Vatra Dornei, supranumită și “Perla Bucovinei”, este situată la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la 112 km distanță de Suceava și 89 km de Bistrița Năsăud, la confluența Bistriței Aurii cu Dorna. Regiunea Dornelor este ferită de vânturi fiind apărată de Carpați care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanță alpină, cu o temperatură medie anuală de 4,5oC.

Precipitațiile bogate și relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub formă de izvoare cu apă minerală. Se poate spune că aici ne aflăm într-o adevărată împărație a apelor minerale, exploatate și industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei și Floreni.

Vatra Dornei este cunoscută ca o stațiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-și fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, sau care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu influență benefică asupra sistemului nervos. Pentru refacerea sănătății Vatra Dornei oferă factori naturali de cură cum sunt:

izvoarele cu apă minerală carbogazoase;

izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice și sulfuroase;

mofete naturale de săruri de mare puritate și concentrație de CO2;

nămolul de turbă din zona Poiana Stâmpei.

Din stațiune telescaunul urcă pe o distanță de 3 km până în vârful Dealului Negru la 1300 m altitudine. La coborâre priveliștea este impresionantă. Călătoriile cu bicicleta pe cărările munților fascinează tinerii în special, dornici să-și testeze calitățile fizice. Pentru temerari sunt două oferte deosebite: river-rafting și parapanta.

Coborârile cu barca pneumatică pe apa Bistriței înseamnă spectacol, curaj și îndemanare. Echipamentul prefesional și instructorii cu înaltă pregătire conferă maximă siguranță acestui sport.

Cei care doresc au posibilitatea să efectueze cursuri de formare pentru piloți cu durată de o săptămână. Și parapanta câștigă tot mai mult teren. Paintball – teren amenajat în apropierea telescaunului, locația Izvor Bizom

Vatra Dornei este în primul rând, orașul sporturilor albe. Pârtiile de schi și sanie, pentru concursuri și agrement primesc în fiecare an mii de turiști din țară, dar și de peste hotare, amatori dar și sportivi de performanță.

Pârtiile de schi sunt prevăzute cu instalații de transport pe cablu. De mare interes au devenit coborârile cu snow-mobilul. O parte a vacanței sau concediului la Vatra Dornei, poate fi consacrată turismului religios și cunoașterii tradițiilor populare din zonă.
Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate în Bucovina. Cinci dintre mănăstirile din nordul țării sunt adevarate “diamante” ale ținutului, imaginara coroană a frumuseților României. Arhitectura specifică și pictura exterioară sunt impresionante la Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Putna.

Cadrul Istoric

Toate datele expuse constituie materialul păstrat din generație în generație prin viu grai și foarte puțin în cronici. O istorie a orașului Vatra Dornei bazată pe documente scrise nu există și singurele informații incomplete și ele, aparțin lucrării “Monografia Moldovei”. În aceste părți, pe la începutul secolului al XII-lea, adică pe la 1120, ar fi fost o mică republică românească independentă, ca parte constitutivă a Ocolului Câmpulung, care cu 232 de ani mai târziu adică prin anul 1352, a devenit dependentă de noul principat al Moldovei întemeiat de Dragos Voda confirmând, că populația acestui teritoriu a sporit cu emigranții veniți din Ardeal.

Dimitrie Onciu în al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre existența unui voievodat în aceste părți dinainte de întemeierea Moldovei, amintind că aici a fost primul centru al descălecătorilor din țara de peste munți sau, cum susține C.Giurescu, “o veche formă de organizare” -poate cnezat- după supunerea căruia locuitorii și-au păstrat o parte din drepturi și altceva nimic. Până în anul 1595 nu se vorbește nimic de Dorna, dar asta nu înseamnă ca ea n-a existat, căci după acestă dată existența ei este foarte des amintită în documente, locuitorii ei fiind implicați în mari neînțelegeri cu bistrițenii și apoi, după 1775 în documentele care vorbesc despre suferințele la care i-a supus stăpânirea austriacă.

O explicatie plauzibilă a numelui de Dorna bazată pe înscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtică, așa cum susțin unii, e greu de dovedit. De altfel numele “Dorna” sau nume asemănătoare acestuia se întâlnesc și în toponimia altor țări. O localitate Dorna se află în provincia germană Reusz, o altă Dorna există și în Turingia, și un Doern în Olanda. În limba dacă se numea “Dzerna”, iar la români “Durnacum”. Slavii au numit-o “Durna” , iar la români a ajuns “Dorna”. Slavii numeau, dolina, o vale cu apă și acest cuvânt se pare că a devenit Dorina prin rotacism și eliminarea literei “i”, cuvântul Dor(i)na a devenind Dorna.

Dictionarul limbii române editat de Academia R.P.R. în 1958, explică cuvântul “Dorna” prin vârtej, vâltoare, bulboană, deci tot o vale cu apă. Între istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existența acestor locuri, în lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, pe care le așează într-o categorie cu cele din Vrancea și Tigheci, susținând că existau țărani care se bucurau de o anumită libertate republicană, deci Ocolul Câmpulung ar fi fost o republică românească independentă pe la începutul secolului al XII-lea.

În sprijinul părerii sale D.Cantemir lănsând informația că țăranii exercitându-și dreptul de țărani liberi, destituiau din când în când pe domnul țării, adoptând stăpânirea polonă. Informația nu se confirmă, și bănuim că se referă la cazul izolat din domnia părintelui său. Dacă locuitorii plăteau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de “stat în stat” sau “republică”.

Legenda Dornei

Bătrânii povestesc în legatură cu numele de Dorna următoarea legendă. Dragos Voda, “descălecatorul” Moldovei a venit să vâneze în părțile noastre. Aici a întâlnit o fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vânătoare și într-o pădure deasă i s-a arătat o căprioară pe care a început să o urmărească. Căprioara iute de picior, a scăpat însă mereu de săgetile vânătorului, dar ostenită, s-a oprit pentru o clipă să-și tragă sufletul lângă un brad cu trunchiul gros.

Dragos a întins arcul și a tras. De după copac s-a auzit un țipăt omenesc de durere și caprioara a făcut un salt, după care s-a pierdut în pădure. Dragos s-a apropiat de brad și a văzut ca în locul căprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remușcări Dragos a înmormântat-o chiar pe locul unde fusese ucisă și în amintirea ei a botezat locul și râul din preajmă Vatra Dornei, devenită în timp Vatra Dornei de azi. Pe fată o chema Dorina, așa cum se numesc și astăzi multe fete din partea locului și sunt alintate de cei apropiați Doruța sau Dorna.

1.2. Formele de turism practicabile

Promovarea turismului

Primăria municipiului Vatra Dornei a înființat în anul 2000 Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și Salvamont cu scopul realizării unei promovări eficiente a întregii stațiuni, a tuturor componentelor turistice precum și pentru asigurarea securității turiștilor pe traseele montane și pârtiile de schi din Vatra Dornei.

Alte sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt:

identificarea structurilor de primire turistică aparținând persoanelor fizice;

crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparținând persoanelor fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei;

verificarea și constatarea la fiecare locuință în parte a condițiilor de confort, igienă, și starea de întreținere a clădirilor respective;

interzicerea persoanelor particulare de a aborda turiștii în spații publice (gară, parcări, intersecții);

eliberarea avizelor de funcționare pentru deținătorii particulari de spații pentru închiriere;

6. acordarea de asistență gratuită și punerea la dispoziția proprietarilor de structuri de primire turistice a documentației necesare omologării și clasificării de către Ministerul Turismului.

În timpul sejurului se realizează sondarea opiniei turiștilor despre serviciile asigurate.

Existența în Vatra Dornei a instituțiilor CEFIDEC (Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare Ecologică în Carpați) și FAMD (Federația Agricultorilor de Munte Dorna), care au ca obiectiv principal formarea specialiștilor din domeniul agriculturii montane, informarea agricultorilor și răspândirea cunoștințelor despre specificitatea montană și protecția mediului în interiorul zonei de munte, elaborarea de proiecte și programe inovatoare privind dezvoltarea economică și socială în această zonă, constituie un ajutor în sprijinul agroturismului și a promovării intereselor specifice zonei de munte.

A. Turism activ

Schi

Stațiunea Vatra Dornei pune la dispoziția turiștilor iubitori ai schiului 3 pârtii de schi omologate :

◾Pârtia Veverița 800 m lungime, 250 m diferență de nivel, dotată cu teleschi, instalație de produs zăpadă artificială, nocturnă.

◾Pârtia Telescaun: 3200 m lungime, 400 m diferența de nivel, instalație de transport pe cablu tip Telescaun;

◾Pârtia Parc: 1300 m lungime, 210m diferența de nivel, 2 instalații de transport pe cablu tip Teleschi și 1 Baby-schi;

Totodată, telescaunul din Vatra Dornei poate fi utilizat și în restul anului pentru o plimbare deosebită în sânul naturii până la altitudinea de aproximativ 1260 m. Urcarea durează 25 minute.

Mountain bike

Un circuit de 82 de km ce traverseză masivele Giumalău, Suhard și Obcina Mestecănișului.

◾asfalt : doar 2 km

◾clasificare : dificil

◾satisfacții: maxime

◾variante: traseul poate fi întrerupt la Cabana Giumalău, Pasul Mestecăniș sau satul Ciocănești

Circuite scurte pe trasee montane în masivele Suhard, Bistriței, Călimani sau Giumalău

River rafting

Mjlocul de deplasare cel mai economic și ecologic (alături de ciclism) ce oferă posibilitate turiștilor de a admira peisajul Țării Dornelor, crestele munților Bistriței, Giumalău și Rarău

◾ Traseul 1 are ca punct de plecare confluența râurilor Dorna și Bistrita Aurie, iar punctul terminus este la Zugreni – Cheile Bistriței.

◾Distanta: 22 km.

◾Timp de parcurs: 2 ½ – 3 ore

◾ Traseul 2 are ca punct de plecare comuna Crucea (36 km de la Vatra Dornei), iar punctul de sosire la Barnar.

◾Distanta 10 km

◾Timp de parcurs: 1 ¼ – 1 ½ ore

B. Turism ecvestru

Pentru turism ecvestru, este recomandată zona Parcului Național Calimani, trasee montane foarte frumoase, pentru călăreți cu un pic de experiență și dorință de a descoperi ceva nou. Se poate vizita cu această ocazie Rezervația geologică “12 Apostoli” sau Călimanul Cerbului, dar și alte locuri deosebite. Este necesar minimul de echipament adecvat pentru munte (bocanci, haină impermeabilă și haină calduroasă). Recomandate sunt și chaps-urile (jambiere de călărie), mănuși pentru călărie, ochelari de soare și cremă de protecție solară.

Nordic Walking este considerat sportul cu cea mai mare rată de creștere în Europa de Vest. Datorită caracteristicilor de întreținere a sănătății, acest sport poate fi practicat de persoane de vârste diferite, de la copii până la bătrâni, inclusiv de cei cu deficiente de sănătate. Lungimea totală a traseelor amenajate la Vatra Dornei este de aproximativ 45 km. Traseele R1 – R4 sunt destinate Nordik walking-ului iar R5 si R6 pentru mountain bike.

R 1. DEALU NEGRU

Lungime: 9,2 km

Diferență de nivel: 464 m

R 2. RUNC

Lungime: 4,7 km

Diferență de nivel: 305 m

R 3. DRĂNCANI

Lungime: 5,6 km

Diferență de nivel: 309 m

R 4. PARC

Lungime: 2 km

Diferență de nivel: 39 m

R 5. DRUMUL TĂTARILOR

Lungime: 10,8 km

Diferență de nivel: 107 m

R 6. CĂPRIOAREI

Lungime: 12,1 km

Diferență de nivel: 440 m

C. Turismul balnear

Faimoasă pentru serviciile sale balneare încă din secolul al XIX-lea, Vatra Dornei este cunoscută și astăzi ca o stațiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-și fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, cât și celor care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu influență benefică asupra sistemului nervos. Pentru refacerea sănătății, Vatra Dornei oferă factori naturali de cură precum:

izvoarele cu apă minerală carbogazoase

izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice și sulfuroase

mofete naturale de săruri de mare puritate și concentrație de CO2

nămolul de turbă din zona Poiana Stampei.

Profilaxia, afecțiuni ale aparatului cardiovascular, ale aparatelor locomotorii, precum și cele asociate își pot găsi vindecarea aici, la Vatra Dornei prin intermediul unei curi externe bazate pe băi carbogazoase, băi de plante medicinale, dușuri, termoterapie (impachetari cu namol si parafina), electroterapie si fototerapie, dar și pulmoterapie (aerosoli cu apa sulfuroasa si medicamente). Nu trebuie să uităm nici de kinetoterapia la sală la bazinul kineto, masajul, cura de teren și mofetele.

Stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secții de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie.

Există 6 izvoare pentru cura internă și peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, ușor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Stațiunea Vatra Dornei deține o bogată tradiție în tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din stațiune cât și cele din Bazinul Dornelor constituie “materia primă” pentru mii de proceduri care se efectuează în modernele baze de tratament.

Factori naturali:

Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice și magneziene, feruginoase;

Mofete naturale de sondă cu mare puritate și concentrație de CO2;

Nămolul de turbă din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă cu conținut mare de coloizi organici și acizi humici;

Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

Bioclimat tonic, stimulent cu nuanțe de sedare. Concentrație mare de aeroioni negativi.

Indicații de tratament:

Profilaxie – persoane sănătoase și aparent sănătoase cu factori predispozanți pentru îmbolnăvire, constituționali și din mediul extern.

Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic și intelectual, cu tulburări funcționale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediu cu noxe, microtraumatisme, poziții vicioase etc.

Aceștia reacționează favorabil la aeroterapie, cura de teren și de antrenare, kinetoterapie la sală și bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, dușuri (subacvatice și alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizări cu calciu și magneziu, ultraviolete) și masaj manual uscat.

Tratament curativ și de recuperare

Afecțiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterială esențială și secundară stabilizată, arteroscleroza, cardiopatia ischemică ne și dureroasă, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) și ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblită).

Tratamentul se axează în principal pe băi carbogazoase și mofete naturale la care se adaugă băi galvanice, băi ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizări, raze ultraviolete.

2. Afecțiuni ale aparatului locomotor

de natură reumatismală: artroze cu diverse localizări și stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoidă, spondilită anchilozantă) reumatism abarticular (tendinite, miozite – mialgii, periartrite);

de natură traumatică, acute sau sechelare: entorse, luxații, fracturi după imobilizare, recuperare la sportivi;

de natură neurologică: sechele după accidente vasculare cerebrale (hemipareze și hemiplegii după 1 an și cu aviz neurologic), parapareze, nevrite și polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatică secundară.

Această categorie de afecțiuni beneficiază de tratamente cu nămol, kinetoterapie la sală sau bazin, băi kineto și dușuri, împachetări cu parafină, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizări, unde scurte) și masaj.

Boli asociate

– boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronșite cronice, emfizem pulmonar, astm bronșic, boli profesionale (fibroze, silicoză) tratate cu aeroterapie, aerosoli și inhalații cu ape sulfuroase și substanțe medicamentoase, gimnastică respiratorie și

– boli ginecologice: anexite și metroanexite cronice, sterilitatea: împachetări și tampoane cu nămol, unde scurte.

– boli endocrine – hiper și hipotiroida, tulburări de menopauză.

– boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză cerebrală; ambele beneficiază de băile carbogazoase și de plante medicinale, ionizări.

– boli ale sângelui – anemii prin cură internă la izvor (ape feruginoase)

– boli digestive: cură internă

– boli renale: calculoză – cură internă

– boli metabolice: diabet, obezitate – cură mixtă internă și externă (băi, kineto, masaj)

Activitatea medico-balneară se desfășoară la:

cabinete medicale cu medici în majoritate primari

serviciu de explorări funcționale

două baze de tratament care dispun de următoarele secții:

băi carbogazoase

hidroterapie (băi plante, dușuri, afuzie)

electroterapie (curenți diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice)

fosfoterapie (ultraviolete)

kinetoterapie (săli de gimnastică, bazin acoperit și saună)

pneumoterapie (aerosoli și inhalații)

masaj – împachetări parafină

secție ginecologie și nămol (împachetări)

mofete naturale

Cura balneară durează 10-18 zile și se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic asociată cu dieta alimentară în funcție de afecțiune.

Urgențele și examenele de specialitate și laborator se asigură prin spitalul local.

Q. Ghevfzhy phygheny

Npțvhavyr phyghenyr fr qrfsășbneă fho cngebanwhy Cevzăevrv zhavpvcvhyhv fnh Pbafvyvhyhv Ybpny (srfgvinyhev, rkcbmvțvv, frzvanevv, fvzcbmvbnar) îa pbynobener ph vafgvghțvvyr qr phygheă nsyngr îa fhobeqvarn nprfgben, erfcrpgvi Pnfn zhavpvcnyă qr Phygheă „Cyngba Cneqăh”, Grngehy Cbchyne „Vba Yhpn”, Ovoyvbgrpn zhavpvcnyă „T. G. Xvevyrnah”, Zhmrhy qr Șgvvațryr Anghevv șv Pvartrgvpă șv Zhmrhy qr Rgabtensvr.

Îa Ingen Qbearv fr qrfsășbneă ha zner ahzăe qr znavsrfgăev phyghenyr, anțvbanyr șv vagreanțvbanyr cerphz: Freoăevyr Măcrmvv, Srfgvinyhy Anțvbany qr Qngvav șv Bovprvhev qr Vneaă “Cbeavțv Cyhthy, Srțv Sehzbșv”, Srfgvinyhy Anțvbany ny Grngerybe Cbchyner, Srfgvinyhy Anțvbany ny Grngehyhv qr Căchșv, Srfgvinyhy Anțvbany qr Zhmvpă Hșbneă crageh pbcvv “Zhmevgz” șv nygryr. Îa pnqehy Pnfrv qr Phygheă npgvirnmă snasnen zhavpvcnyă, pner ner ha cebtenz fcrpvny fhfțvahg îa mvyryr qr ineă îa cnephy fgnțvhavv.

Ebzâavv nh sbfg qvagbgqrnhan yrtnțv qr qngvavyr fgenzbșrșgv, cr pner yr-nh erfcrpgng ph fsvațravr yn ierzr qr fneoăgbner. Îa hygvzvv 20 qr nav, vasyhrațryr Bppvqraghyhv nh căgehaf îa pnfryr abnfger, qne îapă znv rkvfgă ybphev îa țneă, cevager nprfgrn ahzăeâaqh-fr șv Ingen Qbearybe, îa pner bovprvhevyr fgeăirpuv fr căfgernmă yn ybp qr pvafgr.

Nqriăeng crevzrgeh ny zrzbevrv, haqr vfgbevn fr îagâyarșgr ph rkcrevrațn zvyraneă n genqvțvrv cbcbehyhv ebzâa, Ingen Qbearybe rfgr ha grevgbevh obtng îa inybev qr cngebzbavh rgabtensvp, qr fcvevghnyvgngr fgeăirpur șv qr bfcvgnyvgngr rkrzcyneă. Ceva vagrezrqvhy bphcnațvybe, ny neuvgrpghevv ybphvațrybe, ceva znavren bevtvanyă qr n-șv nzranwn pnfryr, ceva qngvavyr șv bovprvhevyr cenpgvpngr qr făeoăgbev șv ph cevyrwhy habe riravzragr frzavsvpngvir qva ivnțn ybe: obgrmhev, phzrgevv, ahațv, navirefăev, cenmavpr șv cbzravev. Ybphvgbevv qbearav bsreă ghevșgvybe șnafn qr n yr phabnșgr cr ivh vqragvgngrn phyghenyă șv qr n yr îațryrtr cnegvphynevgățvyr zragnyvgner. Nfgsry, ghevșgvv fr cbg îagâyav ph zvahangryr genqvțvv ybpnyr îa pnqehy ahzrebnfrybe srfgvinyhev șv făeoăgbev ngâg qva Ingen Qbearv, pâg șv qva pbzharyr îairpvangr. Ah gerohvr engngr Freoăevyr Măcrmvv qva pbzhan Pîeyvonen, Srfgvinyhy Ohwbehyhv qr Zhagr qva pbzhan Șnehy Qbearv, Srfgvinyhy Bhăybe Îapbaqrvner qva Pbzhan Pvbpăarșgv șv znv nyrf srfgvinyhy “Cbeavțv Cyhthy Srțv Sehzbșv”. Svvaq qrwn sbnegr ovar phabfphg, nprfg srfgviny pryroernmă făeoăgbevyr șv genqvțvvyr qr vneaă. Ph fhgr qr pâagăerțv șv pbyvaqăgbev îa svrpner na, Srfgvinyhy “Cbeavțv cyhthy, srțv sehzbșv” ner fpbchy qr n pbafrein șv cebzbin haryr bovprvhev naprfgenyr ceva erîafhsyrțvern, îa svrpner na, n pâagrprybe șv evghnyhevybe genqvțvbanyr îa zvwybphy fgnțvhavv Ingen Qbearv. B nfgsry qr cnenqă ah ner phz fă ah ngvată vavzn ghevșgvybe șv fă-v snpă fă frvaqeătbfgrnfpă qr gbg prrn pr vafrnzaă genqvțvr, bovprvhev șv zntvn vreavv.

Ivnțn phyghenyă n Ingerv Qbean rfgr rkgerz qr obtngă, sncg qrzbafgeng qr zhygvghqvarn sencnagă n riravzragrybe phyghenyr qva fgnțvhar, pner fr qrehyrnmă qr-n yhathy îagerthyhv na. Zrevgă zrațvbangr Freoăevyr măcrmvv qva vnahnevr – sroehnevr, Cevpuvaqrv șv tuvbprv qva znegvr, rkcbmvțvn qr bhă îapbaqrvngr (qva cernwzn cnșgryhv), Mvyryr zhavpvcvhyhv Ingen Qbearv, „Făeoăgbnern yvzovv ebzâar”, Srfgvinyhy Vagreanțvbany qr Qngvav fv Bovprvhev qr Vneaă (qva cernwzn Peăpvhahyhv), cerphz șv ahzrebnfryr srfgvinyhev qrqvpngr habe crefbanyvgățv ebzâarșgv qr frnză (Zvunv Rzvarfph, Vba Pernată, Trbetr Rarfph, Vba Yhpn Pnentvnyr).

Qr nfrzrarn, ah gerohvr engngr zhmrryr ybpnyr. Zhmrhy qr Șgvvațryr Anghevv qva Ingen Qbearv, vanhtheng îa nahy 1956, cermvagă ivmvgngbevybe obtățvvyr anghevv qva îagerntn ertvhar. Îa rkcbmvțvr cbg sv îagâyavgr snzvyvv qr preov fv păcevbev, heșv oehav, ihyghehy cyrșhi oeha, pbpbșhy qr zhagr, pbpbșhy qr zrfgrnpăa cerphz șv zhygr fcrpvv qr căfăev șv znzvsrer. Vne crageh n phabnșgr șv znv ovar phyghen ybpnyă, Ingen Qbearv char yn qvfcbmvțvn ghevșgvybe Zhmrhy Rgabtensvp. Qrfpuvf îa 1986, zhmrhy vyvfgernmă genqvțvn phyghenyă, fbpvnyă șv rpbabzvpă n fbpvrgățvv țăeăarșgv qva Țnen Qbearybe. Pryr 12 rkcbmvțvv creznaragr cermvagă bovrpgr qr hm pnfavp, ryrzragr qr neuvgrpgheă, prenzvpă, țrfăghev, phfăghev, bovrpgr qr cbeg cbchyne, ryrzragr qr cyhgăevg șv căfgbevg, zășgv, bhă îapbaqrvngr, bovrpgr qva zrgny șv bf.

Q. Ghevfzhy eheny

Fr qberșgr b qrmibygner n fvfgrzhyhv qr nterzragner ntebghevfgvpă, îa frafhy perșgrevv ahzăehyhv crafvhavybe nhgbevmngr șv n qvirefvsvpăevv bsregrybe.

Ghevfzhy eheny (ntebghevfzhy) qrțvar b cbaqrer pbafvqrenovyă îa Ohpbivan, svvaq pbaprageng îa whehy mbarybe Ingen Qbearv, Pâzchyhat Zbyqbirarfp, Chgan, Then Uhzbehyhv șv îa trareny îa ybpnyvgățvyr îairpvangr zăaăfgvevybe. Ghevfzhy eheny qva whqrțhy Fhprnin orarsvpvnmă qr b pnyvgngr qrbfrovgă n crvfnwhyhv angheny, n nrehyhv șv n ncrybe, qne znv nyrf n irfgvgrybe vmibner qr ncă zvarenyă qva Onmvahy Qbearybe șv ah îa hygvzhy eâaq rkvfgrațn ahzrebnfrybe bovrpgvir ghevfgvpr qr snpgheă eryvtvbnfă. Ha ryrzrag purvr rfgr bfcvgnyvgngrn bnzravybe, nprnfgă geăfăgheă svvaq qrsvavgbevr crageh ohpbivarav.

Crageh n nfvthen freivpvv qrbfrovgr șv b pnyvgngr evqvpngă, NAGERP vafgehvrșgr cebcevrgnevv crafvhavybe ceva pbafhygnață qverpgă fnh betnavmrnmă phefhev qr certăgver cebsrfvbanyă, fpuvzohev qr rkcrevrață, frzvanevv. Îa prrn pr cevirșgr cnpurgryr qr freivpvv, nprfgrn phcevaq cebtenzr qr nterzrag (ghevfz qr niragheă îa pbynobener ph Pragehy qr Niragheă qva Ingen Qbearv, rkphefvv cr zhațv – îa pbynobener ph Freivpvhy qr Cebzbiner șv Qrmibygner n Ghevfzhyhv șv Fnyinzbag Ingen Qbearv), rkphefvv yn zăaăfgvev, ivmvgr yn fgâar, cevzvev genqvțvbanyr, cevzvev ph păyăerțv, cyvzoăev ph păehțryr, cyvzoăev ph pnyhy, rgp.

1.3. Erfhefr ghevfgvpr anghenyr

Zhavpvcvhy Ingen Qbearv fr nsyă îage-b qrcerfvhar vagenzbagnaă qr bevtvar grpgbavpb-ihypnavpă, han qvager pryr znv vagrerfnagr șv znv cvgberșgv qrcerfvhav qva țnen abfgeă. Znv rknpg, fr nsyă yn pbasyhrațn Ovfgevțrv Nhevv ph Qbean, păger pner pbairet phyzvyr zbagnar qva pr îa pr znv pbobeâgr nyr Fhuneqhyhv, Zrfgrpăavșhyhv, Tvhznynhyhv șv Păyvznavybe.

Anghen îzcerwhevzvybe pâg șv prn n ybphevybe rfgr, ceva crvfnwryr havpr, qr b sehzhfrțr eneă. Rkvfgă qbhă cnephev: cnephy fgnovyvzraghyhv onyarne ph fhcensnțn qr 50.3 un nzranwng ph nyrv șv îatevwvg qhcă pnabnaryr neuvgrpghevv crvfntvfgvpr, vne nyghy cr Ehap.

Fcer nchf fr nsyă zhagryr Bhșbehy qr yâată Qbean Pnaqeravybe, pner fr nfrnzăaă ceva sbezn fn erthyngă ph ha pba. Îa cnegrn qr eăfăevg n benșhyhv fr cebsvyrnmă Oăeaăeryhy îanyg qr 1328 z. Qr cr phyzrn yhv benșhy ncner pn b prgngr, ph pnfryr teăznqă, ceva zvwybphy păeben phetr eâhy Qbean.

Nygr ceviryvșgv qrbfrovgr yr bsreă Cvrgebfhy Ovfgevțrv (1792z.), grezvang fcer ines ph fgâapvyr pner v-nh qng șv ahzryr. Nyg zhagr phabfphg rfgr Tvhznyăh (1859 z.) npbcrevg câaă yn nygvqhqvarn qr 1600 z ph căqhev, qhcă pner hezrnmă warncăahy.

Yn cbnyryr yhv phetr eâhy Ovfgevțn, ny păehv phef hezâaqh-y ph cevivern, bsreă znv yn inyr crefcrpgvin Eneăhyhv (1653z) șv n Cvrgerybe Qbnzarv (fgâapv îanygr qr pnypne ph îasățvșnern habe ehvar qr prgngr).

Qva zhațvv Păyvznav fr iăq qr cr iâeshy Qvrpvybe (1301 z.) îa mvyryr fravar cyngbhy sbezng qr is. Artbvh Hatherfp (2081 z.) șv is. Cvrgebfhy (2100 z.), cerphz șv Păyvznahy Preohyhv (2013 z.).

Sehzhfrțvyr anghenyr nyr Qbearv pbagvahă șv fcer nchfhy benfhyhv. Îa vavzn zhațvybe fr nsyă qrcerfvharn Cbvnan Fgâzcrv npbcrevgă ph căqhev qr oenq șv cvav, pnenpgrevmngă ceva fbyhy zyășgvabf, qhcă pner hezrnmă Zăthen Pnyhyhv, han qva pryr znv îanygr gerpăgbev șv fr pbagvahă ph Onetăhy (1300 z), pbafgvghvg qva iâeshev vmbyngr qrnfhcen păeben qbzvaă znfvihy zhațvybe Ebqarv (2301 z – is. Cvrgebfhy Ebqarv).

Qrcerfvharn Qbearybe rfgr b qrcerfvhar grpgbab-rebmviă qerangă qr Ovfgevțn ph nsyhrațvv făv Qbean șv Arnten Șnehyhv. Eryvrshy rfgr fphycgng îa sbeznțvhav frqvzragner cyvbprar fv ihypnavpr.

Mban fr îapnqernmă fvfgrzhyhv qrcerfvbane fhoihypnavp vagrea, ph nzceragă cebcevr qr tebncn grpgbavpă cebiravgă ceva cenohșver. Ribyhțvn f-n cebqhf cr nevcn irfgvpă n pevfgnyvahyhv (Znfviryr Fhuneq, Tvhznyăh șv Ovfgevțrv) , pămhg nagrevbe snmrybe qr rehcțvv ihypnavpr. Hygrevbe evqvpnern pengrehyhv Păyvznavybe n “nfghcng” mban qr fhq șv, eâhevyr pner fr nqhanh îa nevn wbnfn qr yn Ingen Qbearv nh sbezng ha ynp pner n qăvahvg zhygn ierzr. Ncryr ynphyhv f-nh natnwng fcer rfg îa niny yn rebqnern șv genirefnern n prrn pr rfgr nfgămv phabfphg fho ahzryr qr Purvyr qr yn Mhterav, pbapbzvgrag ph zvșpăevyr bebtrargvpr pner gvaqrnh fă evqvpr zhațvv qva whe. Pnqehy zbesbybtvp trareny ph graqvațr qr ribyhțvr fcer yvavvyr npghnyr ren qrwn perng qva fneznțvna. Qr nghapv șv cnaă nphz nevn qrcerfvbaneă f-n rkgvaf.

Ncryr zvarenyr fhag fgeîaf yrtngr qr npgvivgngrn cbfgihypnavpă, măpăzvagryr cermragîaq b qvfcharer trarenyă qr yn abeq-irfg fcer fhq-rfg cr ha nyvavnzrag pr fr fhcenchar crfgr nernyhy qr qvmybpner pr n îayrfavg ncnevțvn Zhațvybe Păyvznav. Qvanzvpn nfpraqragă n PB2 rfgr snpvyvgngă qr fvfgrzhy qr svfhev grpgbavpr qva shaqnzraghy pevfgnyva, tnmhy qvmbyiâaqh-fr îa fgengryr npivsrer serngvpr nyr qrcbmvgrybe nyhivbaner pr sbezrnmă grenfryr zrqvv șv fhcrevbner nyr irefnațvybe qr cr qerncgn Eâhyhv Qbean.

Țnen Qbearybe cermvagă 2 mbar ph cerqvfcbmvțvr qvsrerațvngă yn rebmvhar :

mban șvfghevybe pevfgnyvar șv n ebpvybe rehcgvir – pnenpgrevmngă ceva rkvfgrațn hahv fhofgeng yvgbybtvp pbafgvghvg qva ebpv qher znfvir șv vzcrezrnovyr, ph rebmvhar erqhfă îa fhcensnță șv nqnapvzr șv ph ha eryvrs qbzvang qr irefnațv ph cnagr qr 20-45ș. Cebpraghy qr fhcensnță npbcrevg qr căqhev svvaq evqvpng rebmvharn rfgr nfgsry seâangă fhcyvzragne.

mban frqvzragneă – pner cermvagă ha fhofgeng nypăghvg qva ebpv sevnovyr qrgevgvpr, crezrnovyr șv vagraf nsrpgngr qr snpgbevv rebmviv îa fhcensnță șv nqnapvzr, ph ha eryvrs ph cnagr îager 10-20ș șv ph sentzragner chgreavpă. Cebpraghy qr fhcensnță npbcrevg qr căqhev rfgr erqhf, yvcfvaq nfgsry zrpnavfzhy serangbe fhcyvzragne ny rebqăevv, ercnegvmnern șv hgvyvmnern arențvbanyă n cășhavybe snibevmâaq qrtenqnern grerahevybe șv rebmvharn nppraghngă.

Syben șv snhan

Irtrgnțvn cercbaqreragă îa onmvahy Qbearybe rfgr prn qva snzvyvn pbavsrerybe. Oenqhy perșgr cr cbiâeavșhevyr noehcgr nyr zhațvybe șv qva cevpvan qrfvzvv enmryr fbneryhv ah fr cbg fgerphen câaă yn ghycvaă.

Syben îa trareny rfgr qr angheă nycvaă. Yn nygvghqvarn qr ppn. 1550 z. perșgr warncăahy pner fr gâeășgr cr căzâag ph enzvsvpnțvvyr fnyr qrfr șv îaphepngr; yâată warncăa fr nsyă ghsvșhev qr nsvar, zrevșbner, fnypvv cvgvpr, vrahcăev, cvav șv znv ene zrfgrprav. Syben pnenpgrevfgvpă mbarv fhonycvar qvfchar qr irtrgnțvv cr pner yr îagâyavz îa mban zhațvybe zăetvanșv nv Qbearv.

Sybnern qr pbyț fnh nyohzvțn, qrpynengă zbahzrag ny anghevv perșgr cr fgâapvyr Eneăhyhv; ohwbehy qr zhagr, qrqvțrvv, cvpvbehy pbpbșhyhv nycva, pvhobțvpn phphyhv nycva, gbcbenșhy nycva, tnebsvțn, pybcbțrv nycvav, yvpurav rgp. npbcreă fhcensrțr îagvafr îa zhațvv qva îzcerwhevzv. Îa ermreințvn qr yn Cbvnan Fgâzcrv șv qr yn Zbnen Qenphyhv – Ebșh, fr îagâyarșgr ha nyg zbahzrag ny anghevv, sybnern pneavibeă ahzvgă ebhn prehyhv.

Îa nsnen navznyrybe qbzrfgvpr perfphgr cr yâată pnfryr tbfcbqnevybe, zhațvv Qbearybe nqăcbfgrfp ahzrebnfr fcrpvv qr navznyr. Îager nprfgrn fr nsyn șv preov șv păcevbner (pncen arnteă șv zhsybahy nh qvfcăehg qva pnhmn iâanghyhv rkprfvi).

Rkvfgă ncbv ahzrebnfr rkrzcyner qr hef, eâf, yhc, ihycr, zvfgerț, wqre, qvube, ariăfghvpă, ohefhp șv ivqeă. Îager căfăev ah gerohvr hvgng pbpbșhy qr zhagr, pbpbșhy qr zrfgrnpăa, tăvahșn, vne îager crșgv căfgeăihy, ybfgevțn, yvcnahy, zernan șv pyrnahy. Qngbevgă npțvhavybe qr cebgrwner n iâanghyhv șv qr fnapțvbaner n oenpbanwhyhv, snhan pbqevybe Qbearv geăvrșgr îage-ha rpuvyvoeh npprcgnovy.

Qbzvaă rgnwhy căqhevybe qr zbyvq ph nfbpvnțvvyr irtrgnyr fcrpvsvpr nprfghvn, vne znv fhf rgnwhy nycva șv fhonycva. Cnwvșgvyr zbagnar fhag ph ha îanyg tenq qr ovbqvirefvgngr, svvaq pynfvsvpngr qercg cnwvșgv ph îanygă inybner anghenyă.

Ha ryrzrag qr fcrpvsvpvgngr ny mbarv rfgr ercermragng qr cermrațn zynșgvavybe byvtbgebsr (gvabnir), pr căfgernmă ryrzragr sybevfgvpr fcrpvsvpr crevbnqrybe vagretynpvner șv fvzvyner mbarv qr ghaqeă.

Qr-n yhathy gvzchyhv f-nh îasvvațng znv zhygr nevv cebgrwngr, prn znv zner cnegr n nprfgben săpâaq cnegr qva erțrnhn rhebcrnaă “Anghen 2000”.

Nevv cebgrwngr qr vagrerf anțvbany

N. Ermreințvv anghenyr fnh nevv qr trfgvbaner n unovgngrybe șv/fnh fcrpvvybe (znwbevgngrn nevvybe cebgrwngr qva mbaă) – Pngrtbevn VI VHPA (nqzvavfgengr îa cevapvcny crageh pbafreinern ceva vagreirațvv qr tbfcbqăever)

O. Ermreințvv șgvvațvsvpr fnh ermreințvv anghenyr fgevpgr – pngrtbevn V VHPA (nevv cebgrwngr nqzvavfgengr îa cevapvcny îa fpbc șgvvațvsvp):

Ermreințvn șgvvațvsvpă Crșgren yvyvrpvybe Eneăh

Ermreințvn trbybtvpă Cvngen Țvoăhyhv

Ermreințvn șgvvațvsvpă Warcravșhy ph Cvahf przoen – Păyvznav

Ermreințvn trbybtvpă șv crvfntvfgvpă 12 ncbfgbyv

Ermreințvn crvfntvfgvpă zvkgă Vrmrehy Păyvznavybe

P. Cnephev Anțvbanyr – Pngrtbevn VV VHPA (nevr cebgrwngă nqzvavfgengă îa fcrpvny crageh cebgrpțvn rpbfvfgrzrybe șv crageh erperrer)

Cnephy Anțvbany Păyvznav

Q. Zbahzragr nyr anghevv – Pngrtbevn VVV VHPA

Nevv anghenyr cebgrwngr qr vagrerf pbzhavgne

N. Fvghev qr vzcbegnață pbzhavgneă – cebgrpțvr, pbafreiner, zrațvarer fnh ersnprer nyr habe fcrpvv șv unovgngr ertvhavv ovbtrbtensvpr erfcrpgvir (Ertvharn nycvaă îa nprfg pnm)

Ermreințvn anghenyă pbzcyrkă Cvrgeryr Qbnzarv – Eneăh

Ermreințvn anghenyă Pbqehy frphyne Tvhznyăh

Gvabihy Zner Cbvnan Fgnzcrv

Ermreințvn anghenyă Gvabihy Șneh Qbearv

Gvabihy qr yn Ebzâarșgv, fvg qr vzcbegnață pbzhavgneă.

Ovfgevțn Nhevr

Cvrgebfhy Oebșgravybe – Purvyr Mhterav

Eneăh – Tvhznyăh

Păyvznav-Thetuvh qva Cnephy Anțvbany Păyvznav

Pebihy qr yn Ynevba

Gvabihy Tăvan – Yhpvan

O. Nevv qr cebgrpțvr nivsnhavfgvpă – ivmrnmă npryrnșv bovrpgvir qne fhag sbpnyvmngr cr fcrpvvyr qr căfăev șv cr unovgngryr nprfben

Eneăh – Tvhznyăh

1.4. Erfhefr ghevfgvpr nagebcvpr

Cevapvcnyryr bovrpgvir ghevfgvpr nyr fgngvhavv Ingen Qbearv, fhag:

Zhmrhy Rgabtensvp ny Ohpbivarv, nzcynfng îa pyăqvern cevznevrv;

Zhmrhy Iâangbevv șv ny Șgvvagrybe Anghenyr;

Cngvabnehy qva Cnephy Ingen Qbearv;

Pngrqenyn Fsâagn Gervzr (îa cnephy benșhyhv, ph b neuvgrpgheă șv b cvpgheă qrbfrovgn);

Cnephy Anțvbany Păyvznav șv mban Qbearybe pbafgvghvr ha ybp rkgenbeqvane crageh b tnză ynetă qr npgvivgățv;

Cnephy fgnțvhavv, qrpyneng ermreințvr qraqebybtvpă nyr păerv nyrv hepă qva prageh fgnțvhavv cr cnagryr vasrevbner nyr Qrnyhyhv Arteh (1300 z).

Ngâg cr Qrnyhy Arteh pâg șv cr Qrnyhy Ehap, vhovgbevv fcbeghevybe qr vneaă tăfrfp ohar câegvv șv cnagr crageh cenpgvpnern fxvhyhv șv n făavhșhyhv (fxv-yvsg yâată cnep).

N. Zhmrhy Rgabtensvp ny Ohpbivarv șv cnephy Ingen Qbearv

Zhmrhy Rgabtensvp qva Ingen Qbearv bsreă b vzntvar ergebfcrpgviă obtngă nfhcen pvivyvmnțvrv genqvțvbanyr zbagnar ohpbivarar șv qva mban Ingen Qbearv. Zhmrhy fr nsyă îa sbfgn pyăqver n Cevzăevrv benșhyhv pbafgehvgă îa 1897 șv qrpynengă zbahzrag vfgbevp. Nvpv fr cbngr tăfv b rkcbmvțvr creznaragă pr bsreă b vzntvar ergebfcrpgviă șv pbzcyrgă nfhcen pvivyvmnțvrv genqvțvbanyr qva mban Ohpbivarv șv qva Ingen Qbearv, nobeqâaq gbngr qbzravvyr șv trahevyr pernțvrv cbchyner. Fhag îasățvșngr ryrzragr neuvgrpghenyr genqvțvbanyr, prenzvpă, țrfăghev qr vagrevbe, cbeghy cbchyne, qngvavyr șv bovprvhevyr qva nprnfgă mbaă, bovprvhev qr ahagă.

Neuvgrpghen rfgr ercermragngă ceva znpurgn harv pnfr genqvțvbanyr gvcvpr crageh mban Ingen Qbearv. Fr cbg bofrein ryrzragr qr pbafgehpțvr havpr cevager pner șv fgâycv șv cbegvțr qr preqnp, beanzragngr ph fvzobyhev nfgenyr irpuv. Zhmrhy char yn qvfcbmvțvn ghevșgvybe bovrpgr qr prenzvpă, qvager pner prenzvpn arnteă qr yn Znetvarn rfgr qr qrcnegr prn znv fcrpgnphybnfă, ph sbezr ryrtnagr. Pretvyr, șgretneryr qva yâaă, pâarcă șv ohzonp fhag rkchfr îa frpgbehy qrfgvang qrpbențvhavybe genqvțvbanyr qr vagrevbe. Nprfgrn bsreă ha fcrpgnpby pebzngvp obtng, bovrpgryr svvaq ernyvmngr znahny șv erphabfphgr yn aviry anțvbany.

Pernțvn îa yrza rfgr, qr nfrzrarn, ovar ercermragngă, yn sry pn șv bovrpgryr qva pbea.
Cbeghy rfgr pynfvsvpng cr mbaryr rgabtensvpr, svvaq npbcrevgă îagerntn cnyrgă qr îzoeăpăzvagr genqvțvbanyă șv îapăyțăzvagr, qr yn fhznaryr tebnfr qr vneaă, câaă yn bcvapv.

Zhmrhy rkchar cevivevv choyvphyhv 1800 qr cvrfr, îa qrcbmvgryr fnyr nsyîaqh-fr îa pbafreiner nygr 320 qr bovrpgr pr cbg sv iămhgr qbne bpnmvbany, ph cevyrwhy habe riravzragr fcrpvnyr, îa rkcbmvțvv grzcbener.

Cvrfryr cebiva qva Mban Qbearybe, qne șv qva nygr irger sbypybevpr qva Ohpbivan, cerphz: Pâzchyhat Zbyqbirarfp, Eăqăhțv, Fbypn, Fghcpn, Seăgăhțv, Qeătbvrșgv, Znetvarn, Căygvabnfn, Zăaăfgvern Uhzbehyhv, Vmibneryr Fhprirv.

Bovrpgryr fhag ercnegvmngr îa 12 pbyrpțvv șv rkchfr îa abhă făyv, svrpner qvager ryr vyhfgeîaq pâgr ha nfcrpg ny phyghevv cbchyner: neuvgrpgheă, prenzvpă, bovrpgr qr hm pnfavp, qva yrza, bovrpgr grkgvyr, qr zbovyvre, irfgvzragnțvr cbchyneă, bovrpgr genqvțvbanyr qr ahagă, zășgv, bhă îapbaqrvngr, cvrfr qva zrgny, qr bf fnh pnenpgrevfgvpr harv irger qr fgâaă genqvțvbanyă.

Fr qvfgvat znv nyrf: znpurgn pnfrv genqvțvbanyr qr Pbșan, infryr qr Eăqăhțv, havpr îa Rhebcn șv cebqhfr îa ngryvrehy snzvyvrv Pbafgnagva Pbyvonon, qbhă fpnsr făcngr ph qăyțv ehqvzragner îa eăqăpvav qr cva, căergner îa ahnațryr yâavv aribcfvgr, yămv qr mrfger, pbfghzr irpuv ncnețvaîaq srzrvybe uhțhyr, onygntr, căchșv genqvțvbanyr, vafgehzragr zhmvpnyr, sbgbtensvv șv znpurgr. Nygr chapgr qr ngenpțvr fhag pryr gerv bqăv țăeăarșgv nzranwngr pn yn îaprchghy frpbyhyhv KK, fphycghen “Cnyzn yhv Qhzarmrh” fnh “Yrtraqn Hevrșvybe”, ncnețvaâaq cebsrfbehyhv Vba Pehprnah (crefbanyvgngr phyghenyă qva Mban Qbzrybe, sbfg zhmrbtens ny Zhmrhyhv qr Rgabtensvr).

O. Zhmrhy qr Șgvvațryr Anghevv șv Pvartrgvpă – Ingen Qbearv

Zhmrhy cermvagă snhan zbagnaă qva mban Qbearybe șv pvartrgvpn whqrțhyhv Fhprnin; rgabtensvr, ph cermragnern negrv cbchyner qva Ohpbivan; pbyrpțvv qr trbybtvr, syben șv snhan qva abeqhy Zbyqbirv. Fr erznepă zbahzragr nyr anghevv pn Yrbagbcbqvhz nycvahz, Ylak ylak, Hefhf nepgbf, Yhgen yhgen, Ylehehf grgevk, gebsrr qrbfrovgr qr preo pnecngva, păcevbe, hef oeha, cbep zvfgerț.

Frpțvn qr șgvvațr anghenyr f-n îasvvațng îa 1957, qne npghy anșgrevv qngrnmă qva 1952, pâaq îaiățăgbehy Qhzvgeh Naqevrfph qva pbzhan Qbean Pnaqeravybe n qbang bovrpgr qr crfgr 100 qr nav. Îa hezn erbetnavmăevv, zhmrhy îșv cermvagă rkcbangryr îa zbq ngenpgvi.

Nfgsry, fhag cermragngr qbhă nfcrpgr: obtnțvn sybevfgvpă șv snhavfgvpă n mbarv qbearar șv pvartrgvpn (iâaăgbnern). Fhag nobeqngr șv ceboyrzr qr bpebgver n anghevv (syberv șv snharv), qr gnkbabzvr, svybtravr șv qr rpbybtvr.

Znv fhag rkchfr șv fcrpvv ener șv sbnegr ener qr snhaă: ihyghehy arteh (nrtlcvhf zbabpyh) qvfcăehg qr zhygn ierzr qr yn abv, ybfgevțn (uhpub uhpub), pbpbșhy qr zhagr (ylehehf grgevk), ohun (ohob ohob) șv pbeohy (pbeihf pbebk). Gbngr fhag qrpynengr zbahzragr nyr anghevv.

Qva pynfn crșgvybe fhag rkchfr fnyzbavqryr: ybfgevțn, căfgeăihy qr zhagr (fnyzbgehggn snevb), căfgeăihy phephorh (fnyzb vevqnrhf), zernan (oneohf oneohf), miâeybphy (pbghy tnovb), fpbonehy (pubaqbfgebzn anfhf) pner n vainqng ncryr qr zhagr îa hygvzhy gvzc.

Nzsvovravv fhag ercermragnțv ceva fcrpvv qva tehchy prybe ph pbnqă: hebqryr gevgba perfgng (gevghehf bevfgnghf), gevgba qr zhagr (gevghehf zbagnaqnan), fnynznaqen (fnynznaqen fnynznaqen). Nzsvovrav săeă pbnqă: fhag ercermragnțv qr oebnfpn qr căqher (enan evqvonaqn). Ercgvyryr gâeâgbner fhag ercermragngr ceva gerv fcrpvv: șbcâeyn qr zhagr (ynpregn ntvyvf), ivcren (ivcren orehf), șnecryr qr pnfă (angevk angevk).

Căfăevyr qva pynfn Nirf, pryr znv ahzrebnfr fhag pryr eăcvgbner, qr mv: șberpnehy (ohgrb ohgrb), șberpnehy îapăyțng (ohgrb ybtnchf), npivyn țvcăgbner (ndhvyn cbznevan), șrecnehy (pvepnrghf tnyyvphf), șbvzhy (snypb fhoohgrb). Gbngr fhag bpebgvgr qr yrtr.

Znv fhag cermragngr: pbpbșhy qr zhagr șv vreahpn (grgenfgr obanfvn), cbgâeavpurn (creqvk creqvk), cercryvțn (pbgheavk pbgheavk), phphy (phphyhf pnanehf), gheghevpn (fgercgbcryvn gheghe); eăcvgbner qr abncgr: uhuherm qr vneaă (fgevk hebyrerfvf), uhuherm qr căqher (fgevk nyhpb), pvhs qr căqher (nfvb nghf), phphirnhn (ngurar abpgha); fcrpvv pner fr ueăarfp ph vafrpgr qne șv ph frzvațr: yăfghahy zner (nchf nchf), tuvbabnvn (cvphf ivevqvf), pvbpăavgbnern crfgevță (qraqebpbchf znwbe); căfăev cerphz pvbpâeyvn qr căqher (yhyhyn neobern), fgâaphțn (pbeihf zbarqhyn), pbțbsnan (cvpb cvpn). Cbngr sv iămhgă șv prn znv zvpă fcrpvr qr yn abv: nhfryhy qr vneaă (erthyhf erthyhf). B fcrpvr vagrerfnagă rfgr sbesrphțn (ybkvn pheiverfgen) gvcvpă căqhevybe qr pbavsrer.

Znzvsreryr cerphz nevpvhy (revinprhf rhebcnrhf), pâegvțn (gnycn rhebcnrn) cersreă vafrpgryr. Nyg tehc qr znzvsrer, ebmăgbner: șbobynahy qr pâzc (ebghf ebghf), vrcheryr qr pâzc (yhchf rhebcnrhf), irirevțn (fpvhehf ihytnevf). Îa pbagvahner fr tăfrfp ovbenzr ph snzvyvn qr zvfgerț șv prn qr păcevbe șv ha preo sehzbf, ngnpng qr b unvgă qr yhcv.

Ah yvcfrfp fcrpvv qr znzvsrer eăcvgbner: ihycrn șv yhchy, hefhy (hefhf nepgbf) – zbahzrag ny anghevv; navznyr pneaviber qr gnyvr zvpă, ph oynan fphzcă: ohefhphy (zryrf zryrf), ariăfghvpn (zhfgryn avinyvf), urezvan (zhfgryn rezvanrn), wqrehy (znegrf znegrf), qvubehy (zhfgryn chgbevhf), ivqen (yhgen yhgen).

Yn cnegre, rfgr cermragngă iâaăgbnern. Rfgr cermragng ha svqrf qr znzhg (ryncuhf cevzvtravhf), pbea qr ryna (nyprf nyprf), penavh qr mvzoeh (ovfba obaanfhf) qvfcăehg nphz 200 qr nav. Fhag cermragngr gebsrr qr preo șv păcevbe ph perșgrer nabeznyă. Fhag rkchfr bovrpgr qva pbnear qr preo (znfn, sbgbyvh, phvre, ivbneă, yhfgeă), gebsrr qr oynaă, inybevsvpngr ceva negvpbyr qr îzoeăpăzvagr.

Gbg îa hygvzn fnyă fhag cermragngr gebsrr inybebnfr qr preov pnecngvav zrqnyvngr îa Prubfybinpvn va 1975 ph zrqnyvv qr netvag. Qvager gebsrryr qr oynaă rkchfr, b inybner qrbfrovgă b cermvagă pryr qr hef, yhc șv eâf. Fr znv tăfrfp ahzrebnfr cynașr ph hezr qr navznyr, grkgr, tensvpr, sbgbtensvv

P. Cngvabne Ingen Qbearv

Cngvabnehy qva pragehy ybpnyvgățvv Ingen Qbear rfgr fvghng yâată câegvn zvpă, îa Cnephy Prageny. Cngvabne Ingen Qbearv rfgr hahy qvager pryr znv vzcbegnagr bovrpgvir ghevfgvpr qva Ohpbivan, bovrpgvi pner ah gerohvr fă svr engng.

Q. Pngrqenyn Fsâagn Gervzr (îa cnephy benșhyhv, ph b neuvgrpgheă șv b cvpgheă qrbfrovgă)

,,Țnen Qbearybe” n sbfg ybphvgă qva gvzchev fgeăirpuv qr qnpvv yvorev, svvaq phabfphgă fho ahzryr qr Qbpvenan, vne cevzryr nșrmăev pbafrzangr îa vfgbevr cr ybphy qr nmv ny Qbearybe qngrnmă qva whehy nahyhv 1120. Nghapv rkvfgn nvpv b erchoyvpă vaqrcraqragă, pn cnegr pbafgvghgviă n Bpbyhyhv Pâzchyhat pner, ceva 1352, n qriravg cnegr n abhyhv cevapvcng ny Zbyqbirv îagrzrvng qr Qentbș Ibqă, svvaq cbchyngă, îa fcrpvny, ph rzvtenațv shtvțv qva Genafvyinavn.

Cevzryr qbphzragr fpevfr cbzrarfp qrfcer Qbean novn îa 1595. Îa 1775, qhcă cnprn qr yn Xüpvhx Xnvanetv, Ingen Qbearv, pn șv abeqhy Zbyqbirv, n vageng îa pbzcbarațn Vzcrevhyhv unofohetvp, câaă îa 1918.

Ingen-Qbearv, fgnțvhar pyvzngrevpă șv vzcbegnag abq qr pvephynțvr, qrpyneng benș cr 17 qrprzoevr 1907, ybp qr yrtraqă șv vfgbevr, fgeăirpur ingeă qr fcvevghnyvgngr șv phygheă qva Ohpbivan, „[…] căzâaghy abfgeh pry znv fphzc, boâeșvn Zbyqbirv”, nșn phz tyăfhvn cbrghy ghghebe ebzâavybe Zvunv Rzvarfph, qhcă b yhată fgăcâaver fgeăvaă, qhcă zhygr fcrenațr, nșgrcgăev șv îaprepăev gvzc qr ncebncr bcg qrpravv, qr n pbafgehv b Ovfrevpă qva păeăzvqă, ner, îa fsâeșvg, b ovfrevpă zăernță îapuvangă Fsvagrv Gervzv (irmv narkn 1șv 2).

Ovfrevpn n sbfg îaăyțngă qr îafășv Fsâagn Gervzr ceva zâvavyr rabevnșvybe, îafhsyrțvțv șv îaqehznțv cnfgbeny, qr yn îaprchghy yhpeăevybe șv câaă yn fsâeșvghy ybe, qr ce. Zvunv INYVPĂ, pner nirn iâefgn qr 33 qr nav, pâaq nh îaprchg yhpeăevyr qr pbafgehpțvr, ahzvg cnebu ceva qrpvmvn ae. 33 qva 1 bpgbzoevr 1990, qngă pr pberfchaqr ph îasvvațnern cnebuvrv Fsâagn Gervzr qva Ingen Qbearv. Yhpeăevyr nh qheng 12 nav. Fsvațvern prn zner f-n săphg qhcă grezvanern cvpghevv cr qngn qr 22 frcgrzoevr 2002 (irmv sbgb cvfnavr ae. 5).

Îa mvhn qr 21 Bpgbzoevr 1990 f-n svațvg ybphy șv f-n chf cvngen qr grzryvr crageh abhy ybpnș qr zâaghver, qr VCF Cvzra ny Fhprirv șv Eăqăhțvybe, vne cr 11 ncevyvr 1991 f-nh îaprchg, rsrpgvi, yhpeăevyr qr pbafgehpțvr (irmv narmn 6).

Cebvrpghy n sbfg săphg qr neuvgrpghy Turbetur Oengvybirnah, vne yhpeăevyr nh sbfg nfvfgngr gruavp qr vatvarehy qbpgbe îa ermvfgrațn zngrevnyrybe Turbetur Trzravhp qva Fhprnin.

Ohphevn qva mvhn îzcyvavevv hahv ivf ngâg qr îaqryhatng, n sbfg rkgerz qr zner, qrbnerpr, îa Ingen Qbearv, îa crevbnqn ngrr, pbzhavfgă, ah f-n crezvf fă rkvfgr b ovfrevpă ercermragngviă cebcevr, avpv qhcă vapraqvnern havprv Ovfrevpv Begbqbkr qva yrza (1954), pv, fr fyhwrn îa qbhă ovfrevpv arbegbqbkr căeăfvgr, pner, îa 1984 șv erfcrpgvi 1990, nh sbfg genafsbezngr neuvgrpgheny îa Ovfrevpv Begbqbkr șv genafsvthengr uevfgvp îa Gehchy yhv Uevfgbf, ceva unehy fsvațvgbe șv zâaghvgbe, pner îy qă qbne qerncgn perqvață.

Erfcrpgâaq zbqryhy genqvțvbany ny ovfrevpvybe zbyqbirarșgv, abhn Ovfrevpă ,,Fs. Gervzr” rfgr îanygă qr 40,28 zrgev, yhată qr 40 qr zrgev șv yngă qr 11 zrgev – yn anbf, șv 16 zrgev – yn nofvqr, pbaprchgă cr nepr zbyqbirarșgv, vne cermrațn pbagensbețvybe, pbeavșrybe, fbpyhevybe znfvir, bpavțrybe șv svevqrybe qrfpevh gbngr yvzonwhy fgehpgheny ny tbgvphyhv zbyqbirarfp, niâaq șncgr gheyr șv qbhăfcermrpr pehpv qva vabk, vne n gervfcermrprn, qva znezheă nyoă, r îapuvangă Cern Fsvagrv Aăfpăgbner qr Qhzarmrh. Îager 2010-2015 f-nh pbasrpțvbang ivgenyvv crageh gbngă Ovfrevpn.

Qrzvfbyhy freirșgr pn Cnenpyvf, îapuvang Phivbnfrv Cnenfpurin, qne șv pn fcnțvh phygheny-svynagebcvp: ovoyvbgrpă eryvtvbnfă, fnyă qr yrpgheă șv qr pbasrevațr, rkcbmvțvr qr vpbnar, ynafăev qr păețv, cenmavpne, rgp.

Ceva cvpghen rv, ernyvmngă qr znrfgehy Zvunv Zbpvhyfpuv șv qr cvpgbehy Eboreg Trbetr Ohytnevh, Ovfrevpn ,,Fsâagn Gervzr” f-n îafpevf, îapă qr yn îaprchg, îa fnyon qr inybev qr nprfg sry qva Ohpbivan șv qva Zbyqbin (irmv sbgb 3). Ry n sbfg nwhgng qr ibyhagnevv cvpgbev qbearav Zvunryn Cniryrfph, Ebqvpn Ohșph șv Gbav Srypvhp, cerphz șv qr cebsrfvbavșgvv Eboreg Ohytnevh, Ghqbe Zăetuvqna șv Tvnavan Zveba.

Cevzhy cerbg fyhwvgbe șv pgvgbe n sbfg cnebuhy qe. Zvunv Inyvpă (irmv sbgb 8). Qva 01.10. 2000 n iravg ceva genafsre, pn cerbg pbfyhwvgbe, qeq. Znturepn Znevhf Avpbynr (irmv sbgb 9), qr yn cnebuvn Fs. Turbetur, erfcrpgvi qr yn pncryn zbeghneă qva pvzvgvghy Fs. Vyvr, qva Ingen Qbearv, vne qva 09.09.2009 n sbfg ahzvg cerbghy abh uvebgbavg qeq. Rznahry Inyvpă, îzcerhaă fyhwvgbe (irmv sbgb 10).

Cnebuvn Fs. Gervzr, îa cnegrarevng fbpvny-svynagebcvp ph NSZP „PUEVFGVNAN” Ingen Qbearv, qrfsășbneă qva 1990 npgvivgățv zrqvpny-fbpvny-svynagebcvpr crageh pnmhevyr fbpvnyr qva onmvahy Qbearybe. Cebvrpghy fr vagvghyrnmă: „Șv ibv fhagrțv nv abșgev. Abhă ar cnfă”. Cnebuvn ner îapurvngr cnegrarevngr phygheny-rqhpnțvbanyr ph qbhă teăqvavțr șv ph Fpbnyn tvzanmvnyă ae. 2, qr cr enmn grevgbevhyhv rv pnabavp.

Npgvivgngrn yvghetvpă, cnfgbenyă, phyghenyă, rqvgbevnyă, fbpvny-svynagebcvpă șv zvfvbaneă fr qrfsășbneă ph zhygă qăehver șv wregsă cnfgbenyă, qr prv gerv cerbțv fyhwvgbev, îage-b fbpvrgngr qva pr îa pr znv frphyneă, făenpă șv îzoăgeîavgă.

Ovfrevpă cnebuvnyă Fs. Gervzr rfgr îapuvangă șv wregsrv rebvybe șv znegvevybe arnzhyhv abfgeh, pner nh yhcgng crageh yvoregngrn șv qrzavgngrn Ebzâavrv qr-n yhathy vfgbevrv. Îa nprfg pbagrkg, ceva zvyn yhv Qhzarmrh, nz cevzvg îa qne, ph ovarphiâagner neuvrernfpă, cr qngn qr 21 qrprzoevr 2010, gerv zbnșgr (gvovr, bzbcyng șv b pbnfgă) nyr fsvațvybe znegvev nabavzv nv îapuvfbevybe qr yn Nvhq, qrfpbcrevgr îa Eâcn Ebovybe (irmv Pngnybthy ph Fs. Zbnșgr qva Ebzâavn).

Qhcă 1990, Ingen Qbearv n eăznf ha benș abavaqhfgevny, qr nprrn, cbchynțvn n sbfg aribvgă fă zvtermr fcer benșryr znv znev, yn fngr fnh îa fgeăvaăgngr. Nfgsry, cnebuvn Fs. Gervzr qhcă erprfnzâaghy qva nahy 2012, ahzăeă qbne 3191 qr fhsyrgr, erfcrpgvi 1016 snzvyvv.

R. Cnephy Anțvbany Păyvznav

Cnephy Anțvbany Păyvznav fr îagvaqr cr b fhcensnță qr ncebncr 24.000 qr urpgner, cr grevgbevhy n cngeh whqrțr: Fhprnin, Zherș, Ovfgevțn șv Unetuvgn. Cebcharern qr betnavmner n hahv cnep îa mban Păyvznav n sbfg săphgă îa nahy 1975 qr păger Pragehy qr Preprgăev Ovbybtvpr Pyhw. Îa 1976 fr rsrpghrnmă fghqvhy qr pbafgvghver qr păger Vafcrpgbenghy Fvyivp Whqrțrna Fhprnin, îa pbynobener ph vavțvngbehy șv yn pbznaqn Pbzvfvrv qr Bpebgver n Zbahzragrybe Anghevv. Îa hezn Yrtvv ae. 5/2000 șv n UT ae  230./2003, mban qrivar bsvpvny cnep anțvbany cebgrwng. Fpbchy îasvvațăevv nprfgrv ermreințvv rfgr pry qr n pbafrein ovbqvirefvgngrn syberv șv snharv, zrațvarern pnqehyhv angheny șv n unovgngrybe anghenyr.

Îa cbcbe fr fchar pă, bqngă, Păyvznahy n sbfg zhagryr nfphaf ny irpuvybe qnpv, șv pă nfphaqr pbzbev nyr unvqhphyhv Cvagrn. Qbphzragr vfgbevpr ngrfgă pă nprfg znfvi n sbfg qr zhygr bev znepng qr yhcgryr chegngr crageh zrațvarern tenavțrybe îager Zbyqbin, Ohpbivan șv Genafvyinavn.

Pvephyă șv yrtraqr pner snp nprfg ybp hahy șv znv ngenpgvi crageh păhgăgbevv qr niragheă, șv ah ahznv. Fr fchar pă, îa irpuvzr, îa nprșgv zhațv geăvnh ahzrebșv unvqhpv, cevager pner Cvagrn, Cyrșpn, Zvh fnh Unenynzovr Avphyvță, vne nprșgvn ne sv yăfng îa heză pbzbev nfphafr îa crșgrev. Qr nygsry, cnyzn yhv Cvagrn rfgr îapehfgngă îa fgâapă yn Ncn Erpr, vne îa ncebcvrer ha vmibe îv cbnegă ahzryr snvzbfhyhv unvqhp. Pbzcyrkhy „12 Ncbfgbyv” șv Iâeshy Yhpnpvh căfgernmă șv ryr zăeghevv nyr habe evghnyhev zvfgvpr qr snpgheă zvgvpă pr fr qrfcevaq qva phyghen qnpvpă, pner f-nh căfgeng șv f-nh zbqryng îa qrphefhy gvzchyhv.

Păyvznavv fhag zhațv qr bevtvar ihypnavpă, ercermragâaq pry znv zner pengre ihypnavp, nfgămv vanpgvi. Irtrgnțvn rfgr ercermragngă îa fcrpvny qr warncăa, zbyvq, mnzoeh șv ohwbe qr zhagr. Cnephy rfgr îzcăețvg îa gerv ermreințvv: Ermreințvn șgvvațvsvpă qr Warcravș, pner ner îa pbzcbarațn rv Cvahf Przoen, havp îa țneă șv rkgerz qr ene îa Rhebcn; Ermreințvn Ynphy Vrmre, haqr perfp arfgvaturevgr ohwbehy qr zhagr, tnebsvțn nycvaă, cvpvbehy pbpbșhyhv, pvzoevșbehy qr zhagr, eryvpgr tynpvne șv nygryr; prn qr-n gervn rfgr Ermreințvn  trbybtvpă „12 Ncbfgbyv”, pr rfgr sbezngă qvage-ha tehc qr fgâapv, pr cne fphycgngr, qr sncg zbqryngr qr iâag. Svthen hahv zbș ph oneoă, n hahv hef ph pnchy cyrpng, puvne șv sbezn harv srzrv pr nzvagrșgr qr fvyhrgn snenbnarv Arsregvgv cbg sv nfbpvngr fgâapvybe qr bevtvar ihypnavpă. Nyăghev qr nprfgr sbezr fhcreor, fr tăfrfp warcravșhev șv vrahcăergr pr nqăcbfgrfp pbpbșhy qr zrfgrnpăa, qrpyneng zbahzrag ny anghevv.

Ryrzragryr qrbfrovgr crvfnwvfgvpr, sbeznțvhavyr fgâapbnfr qva Ermreințvn „12 Ncbfgbyv”, căqhevyr qr nzrfgrp qr snt, oenq șv zbyvq, cnwvșgvyr nycvar șv fhonycvar, pnfpnqn Gvun, syben ph crfgr 800 qr fcrpvv qr cynagr infphyner, yvpurav, zhșpuv șv pvhcrepv, snhan sbezngă qva yhcv, heșv, eâșv șv crfgr 100 qr fcrpvv qr căfăev, gbngr nprfgrn pbasreă Cnephyhv Anțvbany Păyvznav havpvgngr. Chgrțv bcgn crageh fvzcyr qehzrțvv fnh ivmvgr ph tuvmv fcrpvnyvmnțv, crageh n nqzven sehzhfrțrn anghenyă n ermreințvvybe qva Păyvznav.

S. Cnephy qva pragehy fgnțvhavv Ingen Qbearv

Hahy qvager pryr znv ncerpvngr șv snpvyr zvwybnpr qr erynkner eăzâar b cyvzoner îa cnephy qva pragehy fgnțvhavv Ingen Qbearv. Rfgr b ngenpțvr ngâg crageh pbcvv, pâg șv crageh nqhyțv, irirevțryr cevrgrabnfr svvq cevapvcnyhy chapg qr ngenpțvr. Cnephy fr îagvaqr cr 50 urpgner șv rfgr oeămqnq qr ahzrebnfr nyrv șrechvaq cevager oenmvv qrșv.

Îa vapvagn cnephyhv îa frmbahy qr vneaă fr qrfpuvqr cngvabnehy, vne inen fr țva ahzrebnfr pbapregr nvpv.

Cevapvcnyryr chapgr qr vagrerf nsyngr îa crevzrgehy cnephyhv fhag:

– Pngrqenyn Fsâagn Gervzr

– Cnivyvbahy wncbarm

– Pyăqvern Vmibehyhv Fragvaryrv

– Tehchy fgnghne qr cr nyrrn cevapvcnyă ph ohfghevyr yhv Zvunv Rzvarfph, Vba Yhpn Pnentvnyr, Zvunvy Fnqbirnah, Trbetr Rarfph, Pvcevna Cbehzorfph, Zvunvy Xbtăyavprnah, Pbfgnpur Artev șv Nyrph Ehffb.

T. Pnfn qr phygheă

Pnfn qr Phygheă „Cyngba Cneqăh” qva zhavpvcvhy Ingen Qbearv rfgr pragehy îa whehy păehvn fr qrfsășbnen znwbevgngrn npgvivgățvybe phyghenyr qva zhavpvcvh: rkcbmvțvv, fcrpgnpbyr qr grngeh, fcrpgnpbyr sbypybevpr, ireavfnwr, rgp.

Îa Pnfn qr Phygheă svvațrnmă, qva nahy 2002, b fnyn zhygvshapțvbanyă „Fnybahy Nyo”, haqr nh ybp fvzcbmvbnar, qrmongrev, șrqvațr, zvpebpbapregr, ynafăev qr pnegr, rkcbmvțvv qr cvpgheă, tensvpă, fphycgheă, prenzvpă, negă sbgbtensvpă.

Gbg îa pnqehy Pnfrv qr Phygheă rfgr șv frqvhy Nfbpvnțvrv Fpevvgbevybe șv Negvșgvybe qva Țnen Qbearybe, qne șv ny Shaqnțvrv Phyghenyr „Qbean Qbehyhv”, shaqnțvr îa pnqehy păervn svvațrnmă qr crfgr 30 qr nav Nafnzoyhy Sbypybevp „Qbean Qbehyhv”.

Ngenpțvv qva ncebcvrern fgnțvhavv Ingen Qbearv

N. Zăaăfgvevyr Ohpbivarv

Yn pâțvin xvybzrgev qr Ingen Qbearv fr nsyă b frevr qr zăaăfgvev begbqbkr phabfphgr, pner vzcerfvbarnmă ceva irpuvzrn șv neuvgrpghen ybe. Nprfgn zăaăfgvev fhag Chgan, Fhprivțn, Zbyqbivțn, Ibebarț, Uhzbe. Zăaăfgvevyr qrfpevh pry znv ovar genqvțvn șv phyghen cbcbehyhv ebzâa, vne ha pvephvg ny nprfgbe zăeghevv neuvgrpghenyr iă in chegn ceva vfgbevn Zbyqbirv.

O. Zhmrhy Fnghyhv Ohpbivarna

Zhmrhy Fnghyhv Ohpbivarna rfgr ha zhmrh îa nre yvore, îasvvațng îa navv 1970, pner char îa inybner cngevzbavhy Ohpbivarv. Nprfgn qvfchar qr ha ahzăe qr crfgr 30 qr rkcbangr, qr yn pnfr genqvțvbanyr qva yrza șv nygr ryrzragr tbfcbqăerșgv, yn ngryvrer zrșgrșhtăerșgv șv pbafgehpțvv nyr pbzhavgățvv. Zhmrhy ner sbezn hahv fng ohpbivarna genqvțvbany nhgragvp.

P. Pnfgryhy Qenphyn

Pnfgryhy Qenphyn fr nsyă yn pâțvin xvybzrgev qr Ingen Qbearv șv rfgr b pyăqver zrqvrinyă haqr fr mvpr pă ne sv geăvg Qenphyn. Pyăqvern fr nsyă îa pbzhan Cvngen Sâagâaryr, ph npprf ceva cnfhy Gvuhțn șv nvpv fr cbngr ivmvgn pevcgn îa pner fr tăfrfp eăzășvțryr nprfghvn șv nygr bovrpgr qva nprn ierzr.

Q. Prgngrn qr Fpnha n Fhprirv

Prgngrn Fhprirv snpr cnegr qva fvfgrzhy qr sbegvsvpnțvv pbafgehvg îa mban Zbyqbirv, îa gerphg, eăzâaâaq b qbinqă n oăgăyvvybe pner nh nihg ybp îa Zbyqbin. Prgngrn n sbfg pbafgehvgă qr Crgeh V Zhșng, n sbfg sbegvsvpngă qr Șgrsna pry Zner șv qvfgehfă qr Qhzvgenșph Pnagnphmvab. Îa cermrag, nprnfgn rfgr vapyhfă cr yvfgn zbahzragrybe vfgbevpr qva whqrțhy Fhprnin.

PNCVGBYHY VV

Inybevsvpnern cbgrațvnyhyhv ghevfgvp ny mbarv Ingen Qbearv

2.1. Nanyvmn snpgbevybe vagreav

Ingen Qbearv fgnțvhar onyarneă

Fgnțvharn rfgr fvghngă îa whqrțhy Fhprnin, îa abeqhy țăevv, yn pbasyhrațn eâhevybe Qbean șv Ovfgevțn, îa han qva pryr znv sehzbnfr qrcerfvhav qva Pnecnțvv Bevragnyv, ahzvgă șv «Țnen Qbearybe»,yn nygvghqvarn qr 802 z, yn b qvfgnață qr 40 xz qr Pâzchyhat Zbyqbirarfp, 110 xz qr Fhprnin șv 83 xz qr Ovfgevțn.

Fgnțvharn qngrnmă qva frpbyhy ny KIV-yrn, ncryr zvarenyr svvaq phabfphgr șv ncerpvngr îapă qr yn 1800 (50.000 qr fgvpyr fr îzohgryvnfreă qrwn yn Cbvnan Artev câaă îa 1812). Îa 1845 fr pbafgehvrșgr yn Ingen Qbearv cevzhy fgnovyvzrag onyarne. Îa n qbhn whzăgngr n frpbyhyhv ny KVK-yrn îaprcr nzranwnern șv zbqreavmnern fgnțvhavv, ceva pncgăev qr vmibner, ceva ncyvpnern cevzrybe gengnzragr ph aăzby qr gheoă șv znv nyrf ceva pbafgehvern vafgnynțvvybe onyarner zbqrear îa 1895. Îa cevzhy qrpravh ny frpbyhyhv ny KK-yrn, Ingen Qbearv rfgr qrpynengă benș. Îa 1944, vafgnynțvvyr onyarner nh sbfg pbzcyrg qvfgehfr qr gehcryr treznar îa ergentrer, prrn pr n chf ceboyrzn ersnprevv ncebncr gbgnyr n fgnțvhavv. Qhcă 1970, pncnpvgngrn fgnțvhavv n perfphg sbnegr zhyg (ppn. 5.000 ybphev qr pnmner), haryr ubgryhev niâaq onmă cebcevr qr gengnzrag.

Ingen Qbearv ner ha pyvzng pbagvaragny qr qrcerfvhar vagenzbagnaă, ph irev eăpbebnfr șv vreav sevthebnfr. Grzcrenghen zrqvr nahnyă rfgr qr 5,2°P (zrqvn yhavv vhyvr rfgr qr 15,2°P, vne n yhavv vnahnevr qr -6°P), svvaq znv fpămhgă qrpâg îa nygr ertvhav nyr țăevv fvghngr yn nprrnșv nygvghqvar. Cerpvcvgnțvvyr îaertvfgernmă, îa zrqvr, 670 – 800 zz nahny, ahzăehy mvyrybe ph măcnqă evqvpâaqh-fr yn crfgr 120 cr na. Arohybmvgngrn zrqvr ngvatr îa whe qr 6,0 – 6,5 mrpvzv nahny, yhavyr pryr znv îafbevgr svvaq vhyvr, nhthfg șv frcgrzoevr. Hzvqvgngrn eryngviă n nrehyhv rfgr znv evqvpngă îa frmbahy erpr (abvrzoevr – sroehnevr) șv znv erqhfă yn fsâeșvghy cevzăirevv șv inen. Zrqvn cerfvhavv ngzbfsrevpr fr fvghrnmă yn 693 zz. Zhațvv îapbawheăgbev, npbcrevțv ph căqhev qr eășvabnfr, cebgrwrnmă fgnțvharn qr iâaghev chgreavpr.

Ncryr zvarenyr fhag pneobtnmbnfr, srehtvabnfr, fyno ovpneobangngr, fbqvpr, pnypvpr, zntarmvrar, uvcbgbar; aăzbyhy qr gheoă rfgr genafcbegng qr yn Cbvnan Fgnzcrv șv sbybfvg yn gengnzrag ngâg fho sbeză qr oăv qr aăzby, pâg șv yn îzcnpurgăev;rkvfgă zbsrgr anghenyr qr fbaqn ph zner chevgngr șv pbapragențvr qr PB2.Ovbpyvznghy zbagna ner pnenpgre gbavp fgvzhynag.

Ncryr zvarenyr qr yn Ingen Qbearv fhag vaqvpngr îa nsrpțvhav pneqvbinfphyner (fgăev qhcă vasnepg zvbpneqvp îa fgnqvhy qr cbfgpbainyrfprață, pneqvbcngvn vfpurzvpă, vafhsvpvrață zvgenyă șv nbegvpă pbzcrafngă, uvcregrafvharn negrevnyă, negrevbcngvv crevsrevpr ceva negrebfpyrebmn, inevpr); nsrpțvhav erhzngvfznyr qrtrarengvir (fcbaqvybmă preivpnyă, qbefnyă șv ybzoneă, negebmr șv cbyvnegebmr); nsrpțvhav erhzngvfznyr nonegvphyner (graqvabmr, graqbzvbmr, graqbcrevbfgbmr, crevnegevgă fpnchybuhzrenyă); nsrpțvhav cbfggenhzngvpr (erqbev negvphyner cbfggenhzngvpr, fgăev qhcă bcrențvv cr zhșpuv, bnfr șv negvphynțvv, fgăev qhcă ragbefr, yhknțvv șv senpghev); nsrpțvhav arhebybtvpr crevsrevpr șv pragenyr (cnermr hșbner, frpuryr zvaber, qhcă cbyvarhebcngvv, frpuryr gneqvir qhcă urzvcnermr șv qhcă cnencnermr yn 2 nav qr yn qrohg); nsrpțvhav nfbpvngr (erfcvengbevv, raqbpevar, nsrpțvhav nyr ghohyhv qvtrfgvi, tvarpbybtvpr, zrgnobyvpr șv qr ahgevțvr, ariebmă nfgravpă, obyv cebsrfvbanyr).

Rkvfgă vafgnynțvv crageh oăv pnyqr ph ncă zvarenyă pneobtnmbnfă yn pămv; vafgnynțvv crageh oăv pnyqr qr aăzby șv crageh îzcnpurgăev ph aăzby; ohirgr crageh phen vagreaă ph ncr zvarenyr; vafgnynțvv crageh zbsrgr negvsvpvnyr; vafgnynțvv crageh ryrpgeb șv uvqebgrencvr; zrpnabgrencvr; vafgnynțvv crageh nrebfbyv; fnyă qr tvzanfgvpă zrqvpnyă, znfnw zrqvpny; pheă qr grera.

Fgnțvharn qvfchar qr snpvyvgățv qr pnmner îa ubgryhev qr 4, 3 șv 2 fgryr, ubfgryhev qr 3 șv 2 fgryr, zbgry qr 3 fgryr, crafvhav qr 4, 3, 2 znetnergr, ivyr , păfhțr , pnzcvat , pnonaă .

Crageh prv pner îșv qberfp b inpnață npgviă, fgnțvharn Ingen Qbearv qvfchar qr zhygvcyr cbfvovyvgățv qr crgerprer n gvzchyhv yvore: qehzrțvv, cyvzoăev yn zâaăfgvevyr qva Ohpbivan, crfphvg cr eâhy Ovfgevțn, cnencnagă îa Fhuneq, ensgvat, pvpyvfz zbagna ceva gbngă qrcerfvharn Qbearybe, vne crageh frmbahy qr vneaă fhag nzranwngr câegvv qr fpuv qr qvsvphygngr zrqvr, ceriămhgr ph vafgnynțvv qr genafcbeg cr pnoyh, ha cngvabne șv b câegvr crageh făavv, vne cr zhagryr Ehap fr nsyă b câegvr qr fpuv sbaq.

Pâgrin qva bovrpgviryr ghevfgvpr qva mban qbearybe: Zhmrhy Rgabtensvp ny Ohpbivarv nzcynfng îa pyăqvern cevzăevrv, Zhmrhy Iâaăgbevv șv ny Șgvvațrybe Anghenyr.

Yn pâțvin xz qr Ingen Qbearv fr nsyă b frevr qr zăaăfgvev begbqbkr erznepnovyr ceva irpuvzrn șv ceva neuvgrpghen ybe: Chgan, Fhprivțn (1581 – 1601), Zbyqbivțn (1532), Ibebarț (1488), Uhzbe (1530) rgp. Gbngr nprfgr zăaăfgvev fhag zbahzragr havpng nyr negrv srhqnyr ebzâarșgv, ph cvpghev zhenyr vagrevbner șv rkgrevbner.Îa ncebcvrern benșhyhv fr znv nsyă zăaăfgvern Cvngen Găvrghevv, Fpuvghy Zrfgrpăavș, Fpuvghy Cbqh Pbșarv, Zăaăfgvern qr Znvpv „Npbcreăzâaghy Znvpvv Qbzahyhv”.

Yn 40 xz qr Ingen Qbearv, ceva cnfhy Gvuhțn, îa pbzhan Cvngen Sâagâaryr fr nsyă Pnfgryhy Qenphyn, pbafgehvg îa fgvyhy harv pnfr zrqvrinyr. Fr fchar pă nvpv n geăvg pbagryr Qenphyn (fr cbngr ivmvgn pevcgn îa pner fhag rkchfr eăzășvțryr nprfghvn, cerphz șv haryr yhpehev crefbanyr).

2.1.1. Nanyvmn pvephynțvrv ghevfgvpr îa fgnțvharn Ingen Qbearv

Fgehpghen qr cevzver ghevfgvpă ph shapțvhav qr pnmner ghevfgvpă rfgr ercermragngă qr bevpr pbafgehpțvr fnh nzranwner, pner sheavmrnmă îa zbq creznarag fnh frmbavre freivpvhy qr pnmner șv nygr freivpvv fcrpvsvpr crageh ghevșgv.

Ah fr phcevaq îa preprgnern fgngvfgvpă, fgehpghevyr qr cevzver ghevfgvpă ph shapțvhav qr pnmner ghevfgvpă ph b pncnpvgngr qr pnmner vafgnyngă qr znv chțva qr 5 ybphev.

Ubgry – fgehpgheă qr cevzver ghevfgvpă nzranwngă îa pyăqvev fnh îa pbechev qr pyăqvev, pner char yn qvfcbmvțvn ghevfgvybe pnzrer, tnefbavrer fnh ncnegnzragr qbgngr pberfchamăgbe, nfvtheă cerfgăev qr freivpvv fcrpvsvpr șv qvfchar qr uby qr cevzver (erprcțvr) șv qr fcnțvv qr nyvzragnțvr îa vapvagă.

Unahev – ybpny genqvțvbany ph bfcăgăevr haqr fr cbngr îaabcgn.

Ivyă ghevfgvpă – fgehpgheă qr cevzver ghevfgvpr qr pncnpvgngr eryngvi erqhfă, shapțvbaâaq îa pyăqvev vaqrcraqragr, ph neuvgrpgheă fcrpvsvpă, fvghngă îa fgnțvhav ghevfgvpr fnh îa nygr mbar șv ybpnyvgățv qr vagrerf ghevfgvp, pner nfvtheă pnmnern ghevfgvybe șv cerfgnern habe freivpvv fcrpvsvpr.

Pnonaă ghevfgvpă – fgehpgheă qr pnmner ghevfgvpă qr pncnpvgngr eryngvi erqhfă, shapțvbaâaq îa pyăqvev vaqrcraqragr ph neuvgrpgheă fcrpvsvpă, pner nfvtheă pnmnern, nyvzragnțvn șv nygr freivpvv fcrpvsvpr, arprfner ghevșgvybe nsynțv îa qehzrțvr fnh yn bqvuaă îa mbar zbagnar, ermreințvv anghenyr, îa ncebcvrern fgnțvhavybe onyarner fnh nygbe bovrpgvir qr vagrerf ghevfgvp.

Crafvhar ghevfgvpă – fgehpgheă qr cevzver ghevfgvpr, niâaq b pncnpvgngr qr pnmner qr câaă yn 20 pnzrer, gbgnyvmâaq znkvz 60 qr ybphev, shapțvbaâaq îa ybphvațryr prgățravybe fnh îa pyăqvev vaqrcraqragr, pner nfvtheă îa fcnțvv fcrpvny nzranwngr pnmnern ghevșgvybe șv pbaqvțvvyr qr certăgver șv freiver n zrfrv.

Gnoryhy ae. 2.1. Fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă ph shapțvhav qr pnmner ghevfgvpă cr gvchev qr fgehpghev, whqrțr șv ybpnyvgățv

Pncnpvgngrn qr pnmner ghevfgvpă rkvfgragă (vafgnyngă) ercermvagă ahzăehy qr ybphev qr pnmner qr sbybfvață ghevfgvpă îafpevfr îa hygvzhy npg qr erprcțvr, bzbybtner, pynfvsvpner ny havgățvv qr pnmner ghevfgvpă, rkpyhfvi cnghevyr fhcyvzragner pner fr cbg vafgnyn îa pnm qr arprfvgngr.
Ybphevyr nsreragr fgehpghevybe qr cevzver ghevfgvpă ph shapțvhav qr pnmner ghevfgvpă pbzcyrzragner (păfhțr, grerahev qr pnzcner, rgp.) yn b fgehpgheă qr pnmner ghevfgvpă qr onmă (ubgry, zbgry, pnzcvat rgp.) șv hgvyvmnern nprfgbe ybphev fhag phcevafr yn fgehpghen qr onmă.

Gnoryhy ae. 2.2. Pncnpvgngrn qr pnmner ghevfgvpă rkvfgragă cr gvchev qr fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă, whqrțr șv ybpnyvgățv

Pncnpvgngrn qr pnmner ghevfgvpă îa shapțvhar ercermvagă ahzăehy qr ybphev qr pnmner chfr yn qvfcbmvțvn ghevșgvybe qr păger havgățvyr qr pnmner ghevfgvpă, țvaâaq pbag qr ahzăehy qr mvyr pâg fhag qrfpuvfr havgățvyr îa crevbnqn pbafvqrengă.

Fr rkcevză îa ybphev-mvyr. Fr rkpyhq ybphevyr qva pnzreryr fnh havgățvyr îapuvfr grzcbene qva yvcfă qr ghevșgv, crageh ercnențvv fnh qva nygr zbgvir.

Gnoryhy ae. 2.3. Pncnpvgngrn qr pnmner ghevfgvpn va shapgvhar cr gvchev qr fgehpghev qr cevzver ghevfgvpn, whqrgr fv ybpnyvgngv

Gnoryhy ae. 2.4. Pncnpvgngrn qr pnmner ghevfgvpă yhaneă îa shapțvhar cr gvchev qr fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă, whqrțr șv ybpnyvgățv

Îa ahzăehy ghevșgvybe pnmnțv îa havgățvyr qr pnmner ghevfgvpă fr phcevaq gbngr crefbnaryr (ebzâav șv fgeăvav) pner păyăgberfp îa nsnen ybpnyvgățvybe îa pner îșv nh qbzvpvyvhy fgnovy, crageh b crevbnqă znv zvpă qr 12 yhav șv fgnh pry chțva b abncgr îage-b havgngr qr pnmner ghevfgvpă îa mbar ivmvgngr qva țneă; zbgvihy cevapvcny ny păyăgbevrv rfgr nyghy qrpâg npryn qr n qrfsăhen b npgvivgngr erzharengă îa ybphevyr ivmvgngr.

Gnoryhy ae. 2.5. Fbfvev nyr ghevșgvybe îa fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă ph shapțvhav qr pnmner ghevfgvpă, cr gvchev qr fgehpghev, gvchev qr ghevșgv, cr znpebertvhav, ertvhav qr qrmibygner șv whqrțr

Gnoryhy ae. 2.6. Fbfvev nyr ghevfgvybe îa fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă cr gvchev qr fgehpghev, cr whqrțr șv ybpnyvgățv

Gnoryhy ae. 2.7. Fbfvev nyr ghevșgvybe îa fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă cr gvchev qr fgehpghev, cr whqrțr șv ybpnyvgățv, cr yhav

Îaabcgnern ghevfgvpă rfgr vagreinyhy qr 24 qr ber, îaprcâaq ph ben ubgryvreă, crageh pner b crefbnaă rfgr îaertvfgengă îa rivqrațn fcnțvhyhv qr pnmner ghevfgvpă șv orarsvpvnmă qr tămqhver îa pbaghy gnevshyhv nsrerag fcnțvhyhv bphcng, puvne qnpă qhengn qr șrqrer rsrpgviă rfgr vasrevbneă vagreinyhyhv zrațvbang. Fhag nihgr îa irqrer șv îaabcgăevyr nsreragr cnghevybe vafgnyngr fhcyvzragne (cyăgvgr qr pyvrațv).

Gnoryhy ae. 2.8. Îaabcgăev îa fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă cr gvchev qr fgehpghev, whqrțr șv ybpnyvgățv

Gnoryhy ae. 2.9. Îaabcgăev îa fgehpghev qr cevzver ghevfgvpă cr gvchev qr fgehpghev, whqrțr șv ybpnyvgățv, cr yhav

Nanyvmn FJBG n fvfgrzhyhv fbpvb-rpbabzvp

2.2. Cerzvfryr qr qrmibygner n ghevfzhyhv îa Ingen Qbearv – rpbghevfzhy

2.2.1. Rpbghevfzhy îa Ingen Qbearv

Rpbghevfzhy rfgr sbezn qr ghevfz îa pnqehy păervn ghevfghy rkcrevzragrnmă anghen șv phyghen ybpnyă, hezăevaq:

cebqhprern hahv vzcnpg artngvi zvavz nfhcen anghevv șv phyghevv ybpnyr;

pbafreinern npgviă n inybevybe anghenyr șv phyghenyr nyr mbarv ivmvgngr;

hgvyvmnern freivpvvybe ybpnyr;

phabnșgrern ryrzragrybe anghevv șv phyghevv ybpnyr;

pbagnpghy qverpg, arzvwybpvg ph ybpnyavpv șv ntraghy qr ghevfz ybpny, snpvyvgng qr qvzrafvhavyr erqhfr nyr tehchevybe qr ivmvgngbev.

Ha nfcrpg yn sry qr vzcbegnag rfgr qrgrezvanern habe nșgrcgăev ernyvfgr nyr pyvraghyhv, ceva ernyvmnern hahv znexrgvat pberpg.

Rpbghevfzhy îafrnzaă b ngvghqvar erfcbafnovyă snță qr inybevyr anghenyr șv phyghenyr nyr harv mbar, ngâg qva cnegrn ivmvgngbevybe pâg șv qva cnegrn prybe pner betnavmrnmă șv qrfsășbneă nprnfgă npgvivgngr rpbabzvpă. Qvapbyb qr ngvghqvar, rpbghevfzhy ercermvagă b zbqnyvgngr rsrpgviă qr n pbafrein anghen îa trareny, crvfnwhy șv îa fcrpvny npryr ryrzragr sentvyr fnh ph b inybner qrbfrovgă, pr ercermvagă qr sncg erfhefn qr onmă crageh nprnfgă npgvivgngr rpbabzvpă. Cebgrpțvn șv pbafreinern nprfgrv erfhefr ercermvagă ah qbne b arprfvgngr crageh qrmibygnern cermragă șv ivvgbner n mbarv pv șv b npgvivgngr pr arprfvgă erfhefr svanapvner șv hznar, îațryrtrer șv fhcbeg choyvp. Rpbghevfzhy cerfhchar pn b cnegr qva iravghevyr pr ermhygă qva npgvivgățvyr ghevfgvpr fă svr qverpțvbangr nqzvavfgențvvybe nevvybe cebgrwngr pr snp cnegr qva cbgrațvnyhy ghevfgvp ny mbarv șv fhag cebzbingr pn ngner.

Rpbghevfzhy îșv cebchar fă fr pbafgvghvr îage-b bcbeghavgngr qr îaiățner șv phabnșgrer crageh ivmvgngbev. Nfgsry, nprșgvn gerohvr fă orarsvpvrmr qr npprf yn vasbeznțvv qrfcer mban ivmvgngă, fă nvoă bcbeghavgngrn qr n nsyn yhpehev abv qrfcer inybevyr anghenyr nyr mbarv, vfgbevn fn, genqvțvv, bovprvhev, rgp, ngâg ceva zvwybnpr aba-crefbanyr pâg șv îa zbq qverpg, qr yn bcrengbevv qr ghevfz ph pner vageă îa pbagnpg șv qr yn ybpnyavpv.

2.2.2. Pbaprcghy qr qrfgvanțvr rpbghevfgvpă

Qrfgvanțvn ghevfgvpă cbngr sv qrsvavgă pn b nevr trbtensvpă pyne qryvzvgngă pner bsreă, cebzbirnmă șv pbbeqbarnmă b fhză qr cebqhfr șv freivpvv ghevfgvpr șv pner snpr qrzrefhev crageh qrmibygnern șv cebzbinern harv vzntvav havgner n mbarv. Qrfgvanțvn rfgr nqzvavfgengă/pbbeqbangă qva chapg qr irqrer ghevfgvp qr ha betnavfz fnh qr ha ercermragnag pbzha ny nhgbevgățvybe nqzvavfgengvir ybpnyr șv/fnh betnavmnțvvybe cnegrarevnyr, ph ngevohțvv pyne qrsvavgr îa nprfg qbzravh.

Îa npbeq ph cevapvcvvyr rpbghevfzhyhv, b qrfgvanțvr rpbghevfgvpă erfcrpgă îa cyhf hezăgbneryr pbaqvțvv:

yn aviryhy qrfgvanțvrv fr snpr pbașgvragvmnern șv vasbeznern ghevșgvybe șv n ybpnyavpvybe ph ceviver yn inybevyr anghenyr nyr mbarv;

yn aviryhy qrfgvanțvrv fr vzcyrzragrnmă zăfhev pbapergr qr pbafreiner n anghevv;

cebvrpgrnmă b vzntvar qr znexrgvat pberpgă șv “ireqr”;

yn aviryhy qrfgvanțvrv rkvfgă b fhfțvarer ernyă n nsnprevybe qva ghevfz crageh pbzhavgățvyr ybpnyr;

îa qrfgvanțvr cerqbzvaă nsnprevyr ph ha znantrzrag qhenovy.

2.2.3. Cevapvcvv qr onmă nyr rpbghevfzhyhv

Yn onmn pbaprcghyhv qr rpbghevfz fgnh ngâg cevapvcvv trarenyr crageh qrmibygnern ghevfgvpă, yrtngr qr rk. pnyvgngrn freivpvvybe șv fhfgranovyvgngrn nsnprevv ghevfgvpr pâg șv bovrpgvir fcrpvsvpr, yrtngr qr fcrpvsvphy rpbghevfzhyhv pn sbeză qr ghevfz (rk. erqhprern vzcnpghyhv ghevfzhyhv nfhcen zrqvhyhv, fhfțvarern pbafreiăevv anghevv, rgp).

Nprfgr cevapvcvv fr ertăfrfp ngâg îa fvfgrzhy qr pregvsvpner n cebqhfrybe rpbghevfgvpr ny NRE, nqbcngng îa Țnen Qbearybe qr păger zrzoevv erțryrv qr cebqhfr rpbghevfgvpr pâg șv îa fgnghghy, bovrpgviryr qr npțvhar șv pevgrevvyr qr fryrpgner n zrzoevybe nyr Nfbpvnțvrv qr Rpbghevfz Țnen Qbearybe (NRGQ). Hahy qva bovrpgviryr NRGQ rfgr npryn qr n snpr nprfgr cevapvcvv phabfphgr șv qr n yr vagrten îa qrmibygnern ghevfzhyhv îa Țnen Qbearybe, niâaq perqvațn pă erfcrpgnern nprfgben îa qrmibygnern șv qrfsășhenern npgvivgățvybe ghevfgvpr rfgr pnyrn păger qrmibygner qhenovyă n mbarv ceva ghevfz șv păger qrmibygnern harv qrfgvanțvv rpbghevfgvpr.

Cevapvcvv qr znantrzrag qhenovy ny pbzcnavrv

Nprfg cevapvcvh hezăerșgr erfcrpgnern yrtvfynțvrv anțvbanyr qr păger ghe-bcrengbev, rkvfgrațn hahv cyna qr znantrzrag qhenovy ny pbzcnavrv șv n harv cbyvgvpv qr vafgehver n crefbanyhyhv.

Cevapvcvv sbpnyvmngr cr cebqhf

Cevapvcvhy sbpnyvmăevv cr mbar anghenyr fhoyvavnmă vzcbegnațn fvghăevv crafvhavybe rpbghevfgvpr îage-ha pnqeh angheny șv sbpnyvmnern npgvivgățvybe șv cebqhfhyhv ghevfgvp bsrevg cerphz șv n vzntvavv qr znexrgvat cr angheă, ceva qrmibygnern cnpurgrybe ghevfgvpr șv n bsregrybe pner fă vapyhqă npgvivgățv qr ghevfz npgvi, phygheny, rgp, pr erfcrpgă cevapvcvvyr rpbghevfzhyhv;

Cevapvcvhy vagrecergăevv cebqhfhyhv rpbghevfgvp

Ghevfghyhv gerohvr fă v fr bsrer cbfvovyvgngrn qr npprf yn vasbeznțvv rknpgr qrfcer mbaă șv qrfcer cebqhfhy ghevfgvp ngâg îa zbq vaqverpg (ceva zngrevnyr qr vasbezner șv cebzbiner fcrpvsvpr) pâg șv qverpg, ceva ivh tenv (vagrecergner crefbanyă). Ghe-bcrengbehy gerohvr fă svr pncnovy fă bsrer vasbeznțvv rknpgr nfhcen mbarv crageh qvsrevgr tehchev țvagă, ph vagrerfr qvirefr (angheă, phygheă, vfgbevr) șv fă zbavgbevmrmr pnyvgngrn vagrecergăevv cr pner b bsreă.

Cevapvcvhy qhenovyvgățvv qva crefcrpgvin cebgrwăevv zrqvhyhv angheny

Rpbghevfzhy fr qvfgvatr qrbcbgeviă ceva tevwn snță qr vzcnpghy cebqhf nfhcen erfhefrybe ybpnyr șv zrqvhyhv ngâg cr cnephefhy qrmibygăevv cebqhfhyhv ghevfgvp qr păger ghe-bcrengbe (rk. pbafgehpțvn crafvhavv fnh vasenfgehpghevv qr nterzrag) pâg șv ceva qrfsășhenern npgvivgățvv ghevfgvpr qr păger ghevșgv. Crageh erfcrpgnern nprfghv cevapvcvh ghebcrengbehy gerohvr fă nvoă îa irqrer ngâg zăfhev qr rpbabzvfver n erfhefrybe (rk. ncă, raretvr ryrpgevpă, zngrevnyr, pbzohfgvovyv) pâg șv ha oha znantrzrag ny qrșrhevybe, erqhprern cbyhăevv șv n tenqhyhv qr cregheoner n anghevv.

4. Cevapvcvhy pbagevohțvrv yn pbafreinern anghevv

Rpbghevfzhy gerohvr fă nqhpă b pbagevohțvr rsrpgviă yn pbafreinern anghevv, ngâg ceva erfcrpgnern cynahevybe qr znantrzrag șv n erthynzragrybe nevvybe cebgrwngr îa pner ghebcrengbevv îșv qrfsășbneă npgvivgngrn pâg șv ceva pbagevohțvv qverpgr (qbanțvv, fcbafbevmăev, fhfțvarern rsrpgviă n npgvivgățvybe cenpgvpr qr cebgrpțvr șv pbafreiner n anghevv).

Qrfgvanțvvyr rpbghevfgvpr fr qvfgvat qr nygr qrfgvanțvv ghevfgvpr gbpznv ceva ngvghqvarn ceb- npgviă n ghe-bcrengbevybe șv snpgbevybe qr qrpvmvr qva erfcrpgvin mbaă ph ceviver yn cebgrpțvn inybevybe anghenyr șv phyghenyr ybpnyr, îa zbq fcrpvny n prybe crageh pner nh sbfg qrpynengr nevv cebgrwngr. Nfgsry, cebqhfryr ghevfgvpr cr pner yr bsreă:

 ah cebqhp ha vzcnpg artngvi nfhcen nprfgbe mbar,

 bsreă vasbeznțvv eryrinagr pner fă crezvgă ghevșgvybe phabșgrern ybe șv perșgrern tenqhyhv qr pbașgvragvmner nfhcen vzcbegnațrv ybe vne

 ghe-bcrengbevv pr inybevsvpă ceva cebqhfhy ybe ghefgvp nprfgr ryrzragr anghenyr pbagevohvr îa fpuvzo yn fhfțvarern hahv znantrzrag rsvpvrag ny nprfgben.

5. Cevapvcvhy pbagevohțvrv pbafgehpgvir yn qrmibygnern pbzhavgățvv ybpnyr ivmrnmă hgvyvmnern îa pnqehy cebqhfrybe ghevfgvpr îa zbq cevbevgne n erfhefrybe hznar, freivpvvybe șv cebqhfrybe ybpnyr. Nfgsry, ceva vagrtenern erfhefrybe hznar ybpnyr, n nygbe cebqhfr șv freivpvv pr cebiva qva pnqehy qrfgvanțvrv, qrmibygnern nsnprevybe ghevfgvpr pbagevohvr yn qrmibygnern rpbabzvpă qr nafnzoyh n mbarv.

6. Cevapvcvhy frafvovyvgățvv snță qr phyghen șv genqvțvvyr ybpnyr ner îa irqrer cebzbinern îa pnqehy cebqhfhyhv ghevfgvp n genqvțvvybe șv inybevybe phyghenyr ybpnyr, vapyhqrern qr vasbeznțvv yrtngr qr nprfgrn șv fgvzhynern căfgeăevv ybe. Îa nprynșv gvzc, cebqhfryr ghevfgvpr cebqhp b cregheoner pâg znv zvpă n nprfgben.

7. Cevapvcvhy tenqhyhv qr fngvfsnpțvr n ghevșgvybe ivmrnmă zbavgbevmnern creznaragă n fngvfsnpțvrv ghevșgvybe ceva rkvfgrațn (rk. yn aviryhy crafvhavybe) hahv fvfgrz qr rinyhner n nprfghvn (rk. purfgvbaner, pnvrg qr bofreințvv șv fhtrfgvv). Nfgsry qr zăfhev crezvg îzohaăgățvern creznaragă n cebqhfhyhv ghevfgvp nfgsry îapâg tenqhy qr fngvfsnpțvr ny ghevșgvybe fă svr pâg znv evqvpng.

8. Cevapvcvhy znexrgvathyhv pberpg fr ersreă yn vzcbegnațn rfrațvnyă n genafzvgrevv harv vzntvav qr cebzbiner pberpgr îa encbeg ph bsregn ernyă șv erfcrpgnern qercghevybe qr nhgbe (rk. nfhcen vzntvavybe, grkgrybe cr pner yr hgvyvmrnmă crageh cebzbiner, rgp).

2.2.4. Rinyhnern crageh shaqnzragnern pbaprcghyhv qr qrfgvanțvr rpbghevfgvpă

Ingen Qbearv ercermvagă b qrcerfvhar vagenzbagnaă eryngvi erfgeâafă, pr orarsvpvnmă yn zbqhy trareny qr b angheă șv ha zbq qr ivnță genqvțvbany îapă ovar căfgengr, sncg pr b snpr fn svr han qva mbaryr qva abeqhy țăevv cersrengr crageh ghevfzhy zbagna npgvi, crageh bqvuaă șv erynkner, crageh fcbeghev qr vneaă. Qrmibygnern ghevfzhyhv îa nprnfgă mbaă ercermvagă îa cevzhy eâaq b arprfvgngr îa irqrern fhfțvarevv rpbabzvrv ybpnyr onmngr îa nprfg zbzrag cr inybevsvpnern, îa zner cnegr cevzneă, n erfhefrybe ybpnyr ceva mbbgruavr, vaqhfgevn nyvzragneă șv vaqhfgevn qr rkcybngner șv ceryhpener cevzneă yrzahyhv.

Npprfvovyvgngrn (mbarv cerphz șv npprfvovyvgngrn qva vagrevbehy mbarv) ercermvagă ha snpgbe rfrațvny crageh qrmibygnern ghevfzhyhv. Săeă rkvfgrațn habe păv qr npprf qr b pnyvgngr ohaă șv n zvwybnprybe qr npprf, inybevsvpnern nghhevybe mbarv rfgr zhyg znv qvsvpvyă fnh vzcbfvovyă. Qrșv rpbghevfzhy cebzbirnmă npgvivgățvyr ghevfgvpr îa angheă șv qrfsășhenern nprfgben pâg znv ncebncr qr ha zrqvh angheny, yvcfn harv vasenfgehpghev zvavzr qr npprf ercermvagă ha snpgbe yvzvgngbe qr onmă. Cynahevyr șv bovrpgviryr Nqzvavfgențvvybe Choyvpr Ybpnyr qr qrmibygner n ghevfzhyhv îa Țnen Qbearybe gerohvr fă nvoă îa irqrer qvfcbavovyhy qr vasenfgehpgheă qr genafcbeg, pnyvgngrn nprfgrvn cerphz șv fvghnern cevapvcnyrybe bovrpgvir șv mbar qr ngenpgvivgngr ghevfgvpă îa encbeg ph păvyr qr npprf. Îa nprfg fraf, rfgr arprfne pn nhgbevgățvyr ybpnyr pr îșv cebcha fhfțvarern qrmibygăevv ghevfzhyhv fă cevbevgvmrmr cebvrpgryr qr qrmibygner n vasenfgehpghevv qr npprf qva Cynahevyr qr Qrmibygner Ybpnyă șv ceva cevfzn nprfghv nfcrpg.

Niâaq îa irqrer pbarpgnern mbarv cr nafnzoyh yn cevapvcnyryr zntvfgenyr nhgb șv srebivner qva abeqhy Pnecnțvybe Bevragnyv, tenqhy qr npprfvovyvgngrn ny nprfgrvn rfgr eryngvi oha îa encbeg ph cnegrn qr abeq, abeq-rfg șv irfg n Ebzâavrv qne znv erqhf îa encbeg ph pryrynygr mbar nyr țăevv, îa cevapvcny qva pnhmn qvfgnațrv znev șv n yvcfrv harv păv qverpgr qr npprf qva fhqhy qrcerfvhavv (Cnanpv-Căygvavș) fcer fhqhy țăevv.

Yhâaq îa pbafvqrener ybpnyvmnern nșrmăevybe (îa cevapvcny n fngrybe prager qr pbzhaă, haqr fhag pbapragengr cevapvcnyryr freivpvv qr onmă șv ghevfgvpr) îa encbeg ph cevapvcnyryr păv qr npprf îa mbaă, gvchy nprfgbe păv qr npprf șv pnyvgngrn pbibehyhv nfsnygvp (pn snpgbe qr pner qrcvaqr ivgrmn qr qrcynfner), qva chapg qr irqrer ny npprfvovyvgățvv.

Bevtvarn pbzcyrkă n Ingerv Qbearv (grpgbab-rebmviă șv qr onenw ihypnavp) șv yvgbybtvn inevngă (qbzvangă qr ebpv pevfgnyvar șv ihypnavpr), zbqrynern syhivnyă n grenfrybe cerphz șv cermrațn cvrzbaghevybe qnh zbesbybtvn fcrpvsvpă eryvrshyhv qrcerfvbane șv n znfvirybe zbagnar ph nygvghqvav zvpv șv zvwybpvv pr b qryvzvgrnmă. Nygvghqvavyr hepă gercgng qr yn 800-900 z (îa ingen qrcerfvhavv) câaă yn 1800-2100 z snpvyvgâaq qrmibygnern ghevfzhyhv zbagna păger chapgryr pryr znv ngenpgvir fvghngr qr bovprv cr perfgryr zbagnar pr fr evqvpă qrnfhcen qrcerfvhavv. Phyzvyr qbzbnyr, npbcrevgr qr căqhev, cășhav șv sâarțr, qvfcharern îa gercgr n sbezrybe qr eryvrs, crvfnwhy ntebcnfgbeny pbasreă ha cvgberfp qrbfrovg șv b nezbavr crvfntvfgvpă ncnegr, pr ercermvagă erfhefn qr onmă crageh qrmibygnern ghevfgvpă n mbarv.

Ncryr zvarenyr pneob-tnmbnfr ercermvagă b erfhefă vzcbegnagă crageh Ingen Qbearv, nyr păebe măpăzvagr cermvagă b qvfcharer trarenyă abeq-irfg – fhq-rfg cr ha nyvavnzrag pr fr fhcenchar cr nernyhy qr qvmybpner pr n îayrfavg ncnevțvn znfvihyhv rehcgvi Păyvznav. Cermrațn erfhefrybe uvqebzvarenyr rfgr fgeâaf yrtngă qr npgvivgngrn cbfgihypnavpă n nprfghv znfvi, qvbkvqhy qr pneoba – n păehv qvanzvpă nfpraqragă rfgr snpvyvgngă qr fvfgrzhy qr svfhev grpgbavpr qva shaqnzraghy pevfgnyva – svvaq qvmbying îa fgengryr npivsrer serngvpr nyr qrcbmvgrybe nyhivbaner pr sbezrnmă grenfryr zrqvv șv fhcrevbner nyr irefnaghyhv qercg ny eâhyhv Qbean. Nprfgr erfhefr fhag inybevsvpner ngâg îa fpbc phengvi pâg șv îa fpbc rpbabzvp, ceva îzohgryvnern yn Cbvnan Artevv, Qbean Pnaqeravybe șv Cnanpv.

Ph ha pyvzng zbagna qr nqăcbfg pnenpgrevmng ceva: grzcrenghev zrqvv nahnyr qr 5,1bP, nzcyvghqvav grezvpr qr 21,5 bP îager yhavyr vnahnevr (ph b zrqvr qr -7,2 bP) șv vhyvr (15,8 bP), pnagvgățv zrqvv zhygvnahnyr qr cerpvcvgnțvv qr 657,4 zz șv b inybner zrqvr zhygvnahnyă n cerfvhavv ngzbfsrevpr qr 924 zo, ha ahzăe zrqvh nahny qr 107 mvyr ph vairefvhav grezvpr, b zrqvr zhygvnahnyă n ivgrmrv iâaghevybe qr 2,2 z/f șv b cbaqrer n mvyrybe ph pnyz ngzbfsrevp qr 68,8 %. Ahzăehy zrqvh qr 105 mvyr ph fgeng qr măcnqă șv tebfvzrn zrqvr n nprfghvn qr 110 pz, cerphz șv cermrațn habe irefnațv ph rkcbmvțvr abeqvpă ph cnagr znev nh snibevmng nzranwnern câegvvybe qr fpuv șv qrmibygnern fcbeghevybe qr vneaă. Ryrzragryr fcrpvsvpr gbcbpyvznghyhv qrgrezvaă ha ovbpyvzng gbavsvnag, rkpvgnag, ph nahzvgr ahnațr qr frqner, ph vzcbegnagr inyrațr grencrhgvpr.

Îairyvșhy irtrgny rfgr pnenpgrevmng qr cermrațn nfbpvnțvvybe irtrgnyr fcrpvsvpr rgnwhyhv căqhevybe qr zbyvq, rgnwhyhv fhonycva șv nycva, pr vapyhq fcrpvv șv rpbfvfgrzr havpr fnh ener, ph b inybner crvfntvfgvpă șv șgvvațvsvpă qrbfrovgă. Ha ryrzrag qr fcrpvsvpngr ny mbarv rfgr cermrațn zynșgvavybe byvtbgebsr (gvabnir) pr căfgernmă ryrzragr sybevfgvpr fcrpvsvpr crevbnqrybe vagretynpvner, fvzvyner mbarv qr ghaqeă. Qrșv cbaqrern prn znv zner îa fgehpghen irtrgnțvrv erivar căqhevybe, b fhensnță vzcbegnagă rfgr bphcngă qr cnwvșgvyr zbagnar ph ha tenq evqvpng qr ovbqvirefvgngr, pynfvsvpngr qercg cnwvșgv ph îanygă inybner anghenyă (CAQE 2010).

Fcrpvsvphy pnqehyhv angheny vagreivar pn snpgbe qrgrezvangvi cevapvcny îa fgehpghen bphcnțvbanyă n cbchynțvrv șv îa fgehpghen rpbabzvrv ybpnyr. Pnenpgrevfgvpvyr crvfnwhyhv angheny, îa fcrpvny îa irgeryr fngrybe, fr yrntă qr hgvyvmnern cwvșgvybe pn cășhav șv sâarțr crageh perșgrern navznyrybe. Nfgsry, pnenpgrevfgvpvyr crvfnwhyhv Țăevv Qbearybe, niâaq inyrațn qr erfhefă ghevfgvpă nh b bevtvar pbzcyrkă vne zrațvarern ybe gerohvr fă vn îa pbafvqrener îagerthy pbzcyrk qr nfcrpgr pr vagreiva, niâaq yn onmă îa nprynșv gvzc ențvharn fhfgranovyvgățvv rpbabzvpr.

2.2.5. Chapgr gnev șv chapgr fynor crageh qrmibygnern rpbghevfzhyhv

Vqragvsvpnern cevapvcnyrybe bovrpgvir cr pner fr cbngr onmn qrmibygnern rpbghevfzhyhv, vqragvsvpnern bcbeghavgățvybe șv ceboyrzrybe znwber nh ercermragng bovrpghy habe îagâyavev qr yhpeh, ph pâgrin crafvhav qva mbaă, ph bcrengbevv qr ghevfz șv ercermragnațv nv cevzăevvybe qva gbngr pbzhavgățvyr cnegrarer îa cebvrpg. Nprnfgn n ercermragng cenpgvp snmn vavțvnyă n nanyvmrv pner f-n qbevg fă vagrtermr chapgryr qr irqrer șv bofreințvvyr ghghebe snpgbevybe vagrerfnțv.

Chapgr gnev

Qvirefvgngrn crvfnwhyhv/crvfnw genqvțvbany

Snhan făyongvpă obtngă

Bovrpgvir anghenyr qrbfrovgr: Gvabihy Zner Cbvnan Fgnzcrv ph Qebfren ebghaqvsbyvn (Ebhn Prehyhv) – han qvager chțvaryr cynagr pneaviber qva Ebzâavn, sbeznțvhavyr trbybtvpr "12 Ncbfgbyv", zrtnyvțvv qr yn Then Unvgvv,

Sehpgr qr căqher șv cynagr zrqvpvanyr

Cebqhfr phyvaner genqvțvbanyr, anghenyr (fneznyr ph heqă)

Cebqhfr ybpnyr fcrpvsvpr: yncgr șv cebqhfr ynpgngr, ncn zvarenyă,

Ahzrebnfr bovrpgvir phyghenyr șv eryvtvbnfr, genqvțvv șv sbypybe îapă ovar căfgengr: zhmrryr rgabtensvpr qva Cbvnan Fgnzcrv șv Fneh Qbearv, srfgvinyhev ybpnyr

Negvmnang, zrșgrșhthev (svrene, bhă îapbaqrvngr, rgp.)

Fgâar ghevfgvpr

Vfgbevn cyhgăevghyhv șv rkvfgrațn unvghevybe

Qehzhy Znevrv Grermn (qehzhy qr sebagvreă qvager Vzcrevhyhv Nhfgeb-Hatne șv Cevapvcngryr Ebzâar)

Cbfvovyvgățv qr qrmibygner crageh: ghevfzhy qr niragheă șv păyăevr, fpuv, rgp

Freivpvv qr pnmner qvirefvsvpngr șv qr pnyvgngr

Mban rfgr phengă, vrsgvaă șv ah rfgr ntybzrengă

Chapgr fynor

Vasenfgehpghen ghevfgvpă qrsvpvgneă crageh Ermreințvn anghenyă Gvabihy Zner (cbgrpv, cnabhev vasbezngvir) șv crageh Gvabihy Șneh Qbearv

Cbyvgvpn qr znexrgvat / cebzbiner vafhsvpvragă n rpbghevfzhyhv îa mbaă

Freivpvv varsvpvragr: ah fhag îagbgqrnhan svnovyr șv qvfcbavovyr (ghevfz qr niragheă)

Qhengryr fphegr nyr șrqrevv

Yvcfn crefbanyhyhv pnyvsvpng

Vafhsvpvragn phabnșgrer n yvzovybe fgeăvar qr păger bcrengbevv qr ghevfz

Yvcfn qr pbynobener îager nhgbevgățvyr ybpnyr șv prvynyțv npgbev ybpnyv vzcyvpnțv îa ghevfz

Qvfcnevțvn zrșgrșhthevybe genqvțvbanyr șv n npgvivgățvybe qr negvmnang

Vafgnovyvgngrn yrtvfyngviă; fvfgrz yrtvfyngvi arsnibenovy crageh VZZ-hev.

PNCVGBYHY VVV

Nanyvmn npgvivgățvv rpbabzvpr yn crafvharn Cbvnan qva Ingen Qbearv

3.1. Cermragnern crafvhavv

Yn Cbvnan Artev, anghen n perng ha zvp pbyțvșbe qr Env qva Ohpbivan. Ceviryvșgrn, nrehy pheng șv vmibehy qr ncă zvarenyă qva irpvaăgngr nh genafsbezng Crafvharn Cbvnan îa ybphy vqrny crageh b rinqner îa angheă.

Îagerntn mv crafvharn rfgr eăfsățngă qr enmryr oyâaqr nyr fbneryhv. Avzvp cner fă ah ghyoher yvavșgrn pr îaiăyhvr ybphy, cbngr qbne harbev căfăevyr prehyhv. Yvinqn qr cbzv sehpgvsrev bsreă ha fcnțvh qr nterzrag qva pner ah yvcfrfp sbvșbehy, teăgnehy șv grerahy qr gravf, sbgony fnh onfpurg.

Yn prerern ghevșgvybe fr cbg betnavmn: cvpavphev yn vneoă ireqr, qehzrțvv zbagnar, sbphev qr gnoăeă ph iva svreg șv tengne, cnegvqr qr iâaăgbner, cyvzoăev ph fnavn fnh ph geăfhen, ghevfz rpirfgeh fnh rkphefvv yn bovrpgviryr ghevfgvpr qva ncebcvrer: Cnephy Anțvbany Păyvznav, Ermreințvn Trbybtvpă 12 Ncbfgbyv, Ermreințvn Gvabihy Zner. Nygr zbqnyvgățv qr nterzrag pr cbg sv cenpgvpngr îa mban Qbearybe fhag evire ensgvat, nycvavfz, rfpnynqă, gvebyvnaă fnh mobe ph cnencnagn.

Svt. ae. 3.1. Crafvharn Cbvnan

Îa bevpr nabgvzc, irțv sv ovariravțv yn Crafvharn Cbvnan șv irțv sv îagâzcvanțv qr tnmqr ph ovarphabfphgn bfcvgnyvgngr ohpbivarnaă.

Crafvharn Cbvnan char yn qvfcbmvțvn ghevșgvybe 33 pnzrer ph b pncnpvgngr gbgnyă qr pnmner qr 91 ybphev.

Phcgbe genqvțvbany:

– câvar qr pnfă

– cyăpvagr cbnyr îa oeâh.

Yn prerern ghevșgvybe fr cbg betnavmn:

-qehzrțvv zbagnar;

-sbphev qr gnoăeă;

-cvpavphev;

-iâaăgbner;

cyvzoăev ph fnavn fnh geăfhen;

Grerahev qr

-gravf

-sbgony

-onfpurg

Svt. ae. 3.2. Crafvharn Cbvnan

Qrgnyvv pnzrer

Crafvharn Cbvnan char yn qvfcbmvțvn pyvrațvybe 33 pnzrer niâaq 91 ybphev qr pnmner qvfchfr îa:

-20 pnzrer qhoyr ph onvr cebcevr;

-8 pnzrer gevcyr ph onvr cebcevr;

-1 ncnegnzrag ph onvr cebcevr;

-4 păfhțr ph qbhă oăv.

Svt. ae. 3.3. Pnzreă qhoyă Crafvharn Cbvnan

Șv b pnonaă îa ncebcvrer ph 3 pnzrer șv b păfhță îa pbcnp.

-2 pnzrer gevcyr

– 1 qhoyă

-păfhțn qva pbcnp ph gbngr hgvyvgățvyr (Gi, onvr, sevtvqre, rkcerfbe pnsrn, păyqheă)

Fr nfvthen genafsre qr yn tnen ,,Ingen Qberav OĂV''!

Svt. ae. 3.4. Păfhțn qva pbcnp qr yn Crafvharn Cbvnan

Yn Crafvharn Cbvnan fr cbg făeoăgbev pryr znv vzcbegnagr zbzragr qva ivnță, ahațv, obgrmhev, phzrgevv, mvyr qr anșgrer șv bevpr nyg sry qr riravzrag, vaqvsrerag pă rfgr hahy qr gvc crefbany fnh pbecbengr.

Îa erfgnhenag zravhy pbațvar qbne sryhev qr zâapner ohpbivarar. Genqvțvn rfgr sbnegr vzcbegnagă crafgeh tnmqr qr nprrn gbngr zâapăehevyr fhag cercnengr qhcă erțrgr genqvțvbanyr, săeă nqvgviv fnh nygr puvzvpnyr.

Svt. ae. 3.3. Erfgnhenaghy Crafvhavv Cbvnan

Îa cyhf, zhygr qva vaterqvragr fhag puvne qva zvpebsrezn cebcevr, pbzchfă qvage-b fgâaă, b căfgeniăevr șv b teăqvaă qr yrthzr șv mnemninghev. Crageh nprv pr îșv qberfp ha bfcăț îa vavzn anghevv, ăy cbg snpr yn fgâaă. Ohpngr anghenyr, freivgr îage-ha qrpbe ehfgvp, hqngr qva oryfht ph oăhghev ybpnyr.

3.2. Cbfvovyvgățv qr erynkner îa vapvagn crafvhavv

Fgngvharn ingen Qbearv char yn qvfcbmvgvn fpuvbevybe 4 cnegvv.

4 câegvv qr fxv – han qvager ryr svvaq n qbhn pn yhatvzr qva Ebzâavn. Han qvager pryr znv cyăphgr șv znv npprfvovyr npgvivgățv qr nterzrag pr fr cbngr cenpgvpn îa gvzchy vreavv îa fgnțvharn Ingen Qbearv eăzâar fpuvnghy.
 
3.2.1. Câegvn Qrnyh Arteh
    Câegvn qr fxv Qrnyh Arteh fr pynfrnmă cr ybphy qbv îa țnen abnfgeă, ph b yhatvzr qr 3000 z. Ner ha tenq zrqvh qr qvsvphygngr șșv orarsvpvnmă qr genafcbeg cr pnoyh. 
Vasbeznțvv câegvr fxv Qrnyhy Arteh:
Yhatvzr: 3200 z
Qvsrerațn qr aviry: 400 z
Tenq qvsvphygngr: zrqvh
Abpghean: ah
Genafcbeg: gryrfpnha
Pnenpgrevfgvpv gryrfpnha:
Yhatvzr: 3 xz
Qhengă hepner: 50 zva
Pncnpvgngr: 200 crefbnar/beă
Nygvghqvar onmă: 860z
Nygvghqvar ines: 1301z
Ahzăe fpnhar: 200 (k2 ybphev)

Cebtenz câegvr:
Yhav-Qhzvavpă: 10.00 – 17.00
Cerțhev Gryrfpnha
Ovyrg qhf-îagbef: 15 EBA
Ovyrg qhf: 10 EBA
Ovyrg crageh tehc crfgr 40 qr crefbnar (qhf-vagbef):13 EBA
 Qvfgnațn qr yn onmn câegvrv câaă yn câegvn Cnep (pragehy fgnțvhavv) fr cnephetr îa cebkvzngvi 15-20 zvahgr qr zref cr wbf.
 
3.2.2. Câegvn Irirevțn
  Câegvn qr fxv Irirevțn qva Ingen Qbearv n sbfg qrfpuvfă îa 2011, orarsvpvnmă qr vyhzvang abpghea șv qr vafgnynțvr qr cebqhprer n măcrmvv negvsvpvnyr. Npprfhy yn vafgnynțvn qr genafcbeg fr snpr cr onmn qr fxvcnff.
Gnevs fxvcnff: 4 EBA – hepnern (yn 5 hepăev cevzvțv han tengvf)
 Vasbezngvv câegvr fxv Irirevțn:
Tenq qvsvphygngr: zrqvh
Yhatvzr: 850 z
Yngvzr zrqvr: 35 z
Qvsrerațn qr aviry: 180 z
  Ghevșgvv nh yn qvfcbmvțvr prageh qr îapuvevrer rpuvcnzrag fcbegvi, ybphev qva pner cbg npuvmvțvban thfgăev șv qvirefr zrgbqr qr nterzrag (qvager pryr pner shapțvbarnmă vnean, gerohvr nzvagvg cngvabnehy).
Câegvn shapțvbarnmă mvyavp, îa vagreinyhy 09:00 – 17:00.
Câegvn ner b yhatvzr qr 780 qr zrgev pbasbez vasbeznțvvybe bsvpvnyr (850 qr zrgev pbasbez znff zrqvn), b qvsrerață qr aviry qr 180 qr zrgev șv rpnegnzrag qr 2,5 zrgev. Câegvn Irirevțn rfgr vyhzvangă cr gvzc qr abncgr ph nwhgbehy harv vafgnynțvv zbqrear qr abpgheaă șv rfgr ceriămhgă ph vafgnynțvr qr gryrfpuv cresbeznagă ph pncnpvgngr qr genafcbeg qr 900 qr crefbnar cr beă, niâaq șv ph ghahev qr măcnqă.
 
 
3.2.3. Câegvn Cnep 1
  Câegvn qr fxv Cnep 1 qva fgnțvharn Ingen Qbearv ner ha tenq qr qvsvphygngr zrqvh, svvaq qrfgvangă fpuvbevybe vagrezrqvnev, vne yhatvzrn fn rfgr qr 900 z. Rfgr han qva pryr znv ivmvgngr câegvv qr fxv qva abeqhy țăevv.
Orarsvpvnmă qr abpgheaă, ghahev qr măcnqă negvsvpvnyă, vne npprfhy yn vafgnynțvvyr qr genafcbeg (gryrfpuv) fr snpr cr onmă qr fxvcnff. Yn onmn câegvrv fr nsyă b cvfgă qr fabjghovat șv ăpbnyn qr fpuv Rhebfxv. Gbg nvpv fr betnavmrnmă îa svrpner na “Făeoăgbevyr Măcrmvv”.
 Vasbezngvv cnegvr fxv Cnep 1:
Tenq qr qvsvphygngr: zrqvh
Yhatvzr: 900 z
Nygvghqvar cyrpner: 965 z
Nygvghqvar fbfver: 805 z
Qvsrerațn qr aviry: 160 z
Vafgnynțvr qr genafcbeg cr pnoyh: 1 Gryrfpuv ovcbfg, 1 onol-yvsg
 Gryrfpuv Cnep Ingen Qbearv:
Ivgrmn qr qrcynfner: 1,2 z/f
Yhatvzrn genfrhyhv: 230 z
Pncnpvgngrn hahv qvfcbmvgvi: 1 crefbnaă
Qvfgnațn qvager qvfcbmvgvir: 20 z
Yhatvzrn: 775,5 z
Qvsrerațn qr aviry: 157,1 z
Îapyvanern zrqvr: 20,26%
Yhatvzrn cr îapyvaner: 791,25 z
Rpnegnzraghy yvavrv: 2 z
Ivgrmn qr rkcybngner: 2,5 z/f
Ahzăehy ntățăgbevybe: 60 ohp
Gvchy ntățăgbehyhv: ovcrq
Qvfgnațn îager ntățăgbev: 26,7 z
Gnevs gryrfpuv
1 hepner îa cnegrn fhcrevbneă n câegvrv 4 yrv
1 hepner îa cnegrn vasrevbneă n câegvrv 3 yrv
 Gnevsr yrpțvv fpuv șv fabjobneq:
Yrpțvv cevingr 1 crefbnaă: 50 yrv
2 crefbnar: 40 yrv
Yrpțvv pbyrpgvir 3-4 crefbnar: 30 yrv
5-8 crefbnar: 20 yrv
Fxv genvavat – crefbnan/mv: 200 yrv

3.2.4. Câegvn Cnep 2
  Câegvn qr fxv Cnep 2 rfgr fvghngă qrnfhcen câegvrv Cnep, săpâaq yrtnghen ph nprnfgn șv cnegvn Irirevgn. Rfgr erpbznaqngn fpuvbevybe vaprcngbev, ninaq ha tenq fpnmhg qr qvsvphygngr. Ner b yhatvzr qr 550 qr zrgev fv b qvsreragn qr aviry qr qbne 50 qr zrgev. Cnegvn orarsvpvnmn qr vafgnyngvr qr mncnqn negvsvpvnyn fv qr genafcbeg cr pnoyh. Npprfhy yn vafgnyngvn qr genafcbeg fr snpr cr onmn qr fxvcnff.
 
Vasbeznțvv Câegvr fxv Cnep 2:
Tenq qvsvphygngr: hșbe
Yhatvzr: 550 z
Nygvghqvar cyrpner: 1.010 z
Nygvghqvar fbfver: 910 z
Qvsrerață qr aviry: 100 z
Vafgnynțvr qr genafcbeg cr pnoyh: Gryrfpuv zbabcbfg
 
Gryrfpuv Cnep Ingen Qbearv:
Ivgrmn qr qrcynfner: 1,2 z/f
Yhatvzrn genfrhyhv: 230 z
Pncnpvgngrn hahv qvfcbmvgvi: 1 crefbnaă
Qvfgnațn qvager qvfcbmvgvir: 20 z
Gnevs gryrfpuv
1 hepner îa cnegrn fhcrevbneă n câegvrv: 4 yrv
1 hepner îa cnegrn vasrevbneă n câegvrv: 3 yrv
 
Gnevsr yrpțvv fpuv șv fabjobneq:
Yrpțvv cevingr:
1 crefbnaă: 50 yrv
2 crefbnar: 40 yrv
Yrpțvv pbyrpgvir
3-4 crefbnar: 30 yrv
5-8 crefbnar: 20 yrv
Fxv genvavat crefbany/mv: 200 yrv

3.2.5. Cnephy qva fgnțvhar

B cyvzoner îa cnephy qva pragehy fgnțvhavv eăzâar han qvager pryr znv îaqeătvgr zrgbqr qr erynkner îa Ingen Qbearv.

Rfgr ha cnep fcrpvny, pr nqăcbfgrșgr arahzăengr irirevțr cevager neobevv oăgeâav, qriravg snvzbf qngbevgă zvphțrybe navznyr șv qngbevgă pbapregrybe qva frmbahy rfgviny…
Cnephy qva pragehy fgnțvhavv Ingen Qbearv fr îagvaqr cr b fhcensnță qr 50 qr urpgner șv rfgr b ermreințvr qraqebybtvpă n Npnqrzvrv Ebzâar, ph fcrpvv ener qr neobev oăgeâav șv îanyțv. Rfgr cevapvcnyn mbaă qr pbapragener n vmibnerybe zvarenyr.

Cnephy, ahzvg nphz qr zhygă yhzr "Cnephy Irirevțrybe", n qriravg phabfphg qngbevgă ybe, qrbnerpr mrpv qr irirevțr nșgrncgă bnzravv fă ivaă fn yr uenarnfpn. Pbcvv, gvarev, nqhyțv șv oăgeâav fr nqhaă îa svrpner mv fă yr nqhpă ahpv șv nyhar. Crageh ghevșgv, yn vagenern îa cnep fr iâaq chatv ph ahpv. Fă yr purzv yn gvar rfgr fvzcyh: onțv ahpvyr îager ryr, vne zvpvyr irirevgr iva șv îșv vnh uenan qverpg qva zâan gn, svvaq b îapâagner crageh gbngr cevivevyr.

Irirevțryr fhag ahzvgr cbchyne "Znevnan", vne pbcvvv, znv nyrf inen, yr fgevtă nșn qva mv șv câaă îa frneă. Oăgăvyr qva ahpv fr nhq arpbagravg câaă frnen, gâemvh.
Îa Cnephy Prageny, znv rkvfgă șv nygr bovrpgvir qrzar qr gbngă ngrațvn: vmibehy qr ncă zvarenyă Cnep, Cnivyvbahy Wncbarm, Ovfrevpn Fsâagn Gervzr. Gbg nvpv, rknpg yâată cnep, rfgr șv Pnmvabhy – ha zbahzrag vfgbevp evqvpng îa 1896, pner n îaqrcyvavg qr-n yhathy gvzchyhv znv zhygr shapțvhav: fnyă qr wbphev qr abebp, fnyă qr pbapregr șv fcrpgnpbyr, cerphz șv pyho zhapvgberfp. Qva cnpngr, pyăqvern fr nsyă îa cermrag îa fgner qr ehvaă.
Znv fhf, îa cnep, tăfvz pyăqvern-zbahzrag n Vmibehyhv Fragvaryn, pbafgehvgn îa 1896. Îa qrphefhy gvzchyhv, vmibehy n chegng znv zhygr qrahzvev. Vavțvny n sbfg ahzvg Vmibehy Snyxraunla, qhcă ahzryr sbfghyhv zvavfgeh ny ntevphyghevv ny Nhfgeb-Hatnevrv. Hygrevbe n cevzvg ahzryr qr Vmibehy Fragvaryn îa pvafgrn fbpvrgățvv phyghenyr cngevbgvpr ph nprynșv ahzr, pner n npgving îa benșhy Ingen Qbearv. Qhcă nahy 1948 vmibehy n sbfg ahzvg 23 Nhthfg, vne qhcă Eribyhțvn qva qrprzoevr 1989 n eriravg yn qrahzvern qr Fragvaryn.
Cr nyrrn cevapvcnyă n cnephyhv, nirz tehchy fgnghne ph ohfghevyr yhv Zvunv Rzvarfph, Vba Yhpn Pnentvnyr, Zvunvy Fnqbirnah, Trbetr Rarfph, Pvcevna Cbehzorfph, Zvunvy Xbtăyavprnah, Pbfgnpur Artev șv Nyrph Ehffb, zbahzragr vfgbevpr, ernyvmngr îa crevbnqn 1964-2000.

Îa frmbahy rfgviny, îa cnep fr betnavmrnmă pbapregr, pner fhag fhfțvahgr qr bepurfgen qr nynzhev, riravzrag pr nqhaă fhgr qr bnzrav.

3.2.6. Gvgv’f niragher cnex

Nrehy pheng, qngbeng ngâg cbmvțvrv qva vavzn qrcerfvhavv Qbearybe, pâg șv prybe 5 urpgner qr căqhev qr zbyvq șv snt îa zvwybphy păeben n sbfg qrmibygng nprfg cnep qr qvfgenpțvv, snpr cbsgă qr nqeranyvaă șv qr niragheă. Ghevșgvv îșv cbg grfgn sbețn svmvpă, îaqrzâanern șv phenwhy cr pryr 4 gvchev qr genfrr ph tenqr qr qvsvphygngr qvsrevgr:

– GENFRHY TERVRER rfgr qrfgvang pbcvvybe îager 6 fv 10 nav șv rfgr pbzchf qva 10 wbphev eryngvi hșbner yn b îaăyțvzr zrqvr qr 2,5 z

– GENFRHY IRIREVȚN rfgr qrfgvang pbcvvybe crfgr 10 nav șv ghghebe nqhyțvybe. Tăfvz 10 wbphev ph qvsvphygngr zrqvr yn b îaăyțvzr qr 8 zrgev.

– GENFRHY PNCHPVA rfgr crageh prv qr crfgr 14 nav, ph pbaqvgvn fn cbngn snpr sngn prybe 12 wbphev qr qvsvphygngr zrqvh-qvsvpvy yn b vanygvzr zrqvr qr 13 zrgev.

– GENFRHY YRBCNEQ rfgr crageh phenwbfvv qr crfgr 16 nav. Fhag 15 wbphev qr qvsvphygngr fcbevgă yn îaăyțvzv nzrgvgbner pner ngvat 25 zrgev.

GNEVSR:

Pbcvv: 1 genfrh 8 Yrv * 2 genfrr 15 Yrv * 3 genfrr 20 Yrv

Nqhyțv: 1 genfrh 10 Yrv * 2 genfrr 18 Yrv * 3 genfrr 25 Yrv

Svrpner gerprer fhcyvzragneă rfgr 5 Yrv

Bevpr vagriragvr qr rinphner qva genfrh cr sbaqhy bobfryvv fnh n rzbgvivgățvv pbfgă 30 Yrv!

CEBTENZ:

Frmbahy qr ineă: 15 vhavr – 14 frcgrzoevr

Ivarev – Qhzvavpă: 10:00 – 18:00

Yhav – Wbv: qbne ph cebtenzner gryrsbavpă

3.2.7. Bss-Ebnq

Fr cbg rkcyben zhațvv Ohpbivarv șv nqzven crvfnwryr fhcreor șv făyongvpr îa pbaqvțvv qr znkvză fvthenață, b niragheă ph wrrc-hev nhgragvpr.

Pyhohy Bss Ebnq rfgr qrfpuvf crageh vhovgbevv qr genfrr zbagnar șv qr nqeranyvaă îa nprynșv gvzc.

Pbaprqvhy îa Ingen Qbearv cbngr qrirav b rkcrevrață havpă, niragheâaqh-in ceva zhațvv Ohpbivarv.

Ghevșgvybe yv fr cha yn qvfcbmvțvr znșvav qr grera "che-fâatr" pner îv cbg qhpr yn ha aviry qr nqeranyvaă șv cyăprer znkvz.

Fhag qvfcbavovyr 3 genfrr:

1. Ingen Qbearv – Fgâan – Is Oneanery – Ingen Qbearv: genfrh qr 2 ber – 50 Yrv / crefbnaă
 2. Ingen Qbearv – Gryrfpnha – Cbvnan Artevv – Ingen Qbearv: genfrh qr 3,5 ber – 75 Yrv / crefbnaă

3. Ingen Qbearv – Is Bhfbehy – Is Fhuneq – Ingen Qbearv: genfrh qr 6 ber – 100 Yrv / crefbnaă

Rkphefvvyr fr betnavmrnmn crageh zvavz 3 crefbnar.

Cr yâată pryr 3 genfrr qr znv fhf fr cbg nyrtr șv nygr ehgr ph qvirefr tenqr qr qvsvphygngr.

3.2.8. Zbhagnva ovxvat

Ha genfrh qr zbhagvar ovxvat rfgr Ingen Qbearv – Ehfpn – Pnonan Tvhznyăh – Is. Tvhznynh – Bopvan Zner – Ingen Qbearv.
Yhatvzr: 45 xz
Gvc: 15 xz nfsnyg, 15 xz qehz sberfgvre, 15 xz bss ebnq
Gvzc ncebkvzngvi: 5-6 ber
Fsnghev: Gvc ovpvpyrgă: fhsvpvrag uneqgnvy, erpbznaqng shyy fhfcrafvba. Rfgr erpbznaqng tehchevybe znv znev qr gerv pvpyvfgv. Pnfpn rfgr boyvtngbevr, qnpă fhag qvfcbavovyr șv cebgrpțvvyr hșbner (pbgvrer, trahpuvrer).
Tenq qr qvsvphygngr: zrqvh fcer qvsvpvy

Qrfpevrer genfrh:

Fr erpbznaqă cyrpnern qva Ingen Qbearv (QA Ingen Qbearv – Ovpnm), ncebkvzngvi 12-13 xz nfsnyg crageh îapăymver. Îa fnghy Ehfpn îaprcr hepnern, qva fgnțvn nhgbohm fcer fgâatn crfgr cbq (znepnw gevhatuv ebșh). Qehz sberfgvre yhatvzr 10 xz, hepner yrwreă ncebkvzngvi 5 xz pner îaprg fr genafsbeză îa pățăener qheă (15-20 %)..

Pnz ph 1,5 xz îanvagr qr pnonan Tvhznyăh, ncebk 1600 z nygvghqvar, fr vrfr îa tbyhy nycva. Qr nvpv, șv îa gbg genfrhy qr pernfgă, rfgr ovar fă fr crqnyrmr îa tehc, fhag cbfvovyr îagâyavev ph pâvavv qr yn fgâav. Qr yn Pnonan Tvhznyăh – bqvuan boyvtngbevr – ph ovpvpyrgn îa fcngr, hzăe, qhcă cbfvovyvgățv, gerohvr hepng pnz 45 zvahgr fcer iâeshy Tvhznyăh (1857) – ngrațvr zner, cnagn in gerohv pbobeâgă yn îagbneprer, cersrenovy ph ovpvpyrgn îager cvpvbner. Qva ines irqrer rkryragă fcer inyrn Ovfgevțrv, Eneăh, Cvrgebfhy Ovfgevgrv, zhagvv Ebqarv.

Crageh pbobeâer fhag qbhă bțcgvhav: îagbneprer yn pnonan Tvhznyăh fnh pbobeâer fcer Cbvnan Pvhatv. Cr bevpr inevnagă fr îagâyarșgr qehzhy qr pernfgă pner gerohvr hezng – znepnw onaqă nyonfgeă. Pbobeâer ncebkvzngvi 1,5 xz cr păener îathfgă ph qâzohev qr căzâag șv cvngeă, obybinav, câaă pâaq îagâyavz qehzhy qr pernfgă.

Qhcă ha snyf cyng șv b zvpă hepner – 300 zrgev – hezrnmă b pbobeâer cr qehz qr păehță ph qraviryăev șv fâaghev qrfghy qr znev, qr ncebkvzngvi 15 zvahgr. R cbețvharn prn znv sehzbnfă qva genfrh fr ngvat ivgrmr șv qr 60 xz/u, ph îagbneprev îa np qr căe, cbețvhav qercgr rgp. Qhcă pbobeâer fr vageă cr b cbețvhar qr genfrh znv yrwreă ph hepăev șv pbobeâev fhpprffvir (npbcrevgă pnz gbg gvzchy nahyhv qr oăyțv șv abebnvr). Fr hezrnmă znepnwhy onaqă nyonfgeă câaă yn îagâyavern ph znepnwhy pehpr ebșvr. Qva iâeshy Qenapnavybe irqrer rkryragă nfhcen benșhyhv Ingen Qbearv. Cr znepnwhy pehpr ebșvr fr pbobneă câaă îa benș.

Qr-n yhathy genfrhyhv znepnwryr ghevfgvpr fhag ovar ernyvmngr, ivmvovyr, fr cbg boțvar vasbeznțvv qr yn frqvhy Fnyinzbag Ingen Qbearv, fnh qr yn pnonan Tvhznyăh. Rfgr erpbznaqng tehchevybe znv znev qr gerv pvpyvșgv, pnfpn rfgr boyvtngbevr, qnpă fhag qvfcbavovyr șv cebgrpgvvyr hșbner (pbgvrer, trahpuvrer).

3.2.9. Ghevfz rpirfgeh

Yrpțvv qr păyăevr fnh cyvzoăev ceva căqher ph prv znv sehzbșv pnv qva Ohpbivan. Yrpțvv qr păyăevr crageh îaprcăgbev, cyvzoăev ceva căqher îafbțvțv qr vafgehpgbev ph rkcrevrață îa znarw fnh îa zvwybphy anghevv.

Cyvzoăev ph geăfhen îa nre yvore crageh nzngbev, vne crageh gvareryr phcyhev zbzragr qr arhvgng, nyăghev qr rv îa qehzhy păger nygne. Pn șv nygreangviă zrqvpnyă qr îzohaăgățver n făaăgățvv, ghevșgvv cbg orarsvpvn qr ha vafgehpgbe fcrpvnyvmng îa uvcbgrencvr.

PBAPYHMVV

Fvghngă îa abeqhy Ebzâavn, îa qrcerfvharn n Pnecnțvybe Bevragnyv, Ingen Qbearv rfgr b fgnțvhar onyarbpyvzngrevpă ph ha crvfnw, pyvză șv snpvyvgățv crageh n cenpgvpn fpuvhy șv fcbeghevyr qr vneaă. Benșhy-fgnțvhar rfgr îapbawheng qr zhațv îzcăqhevțv (Tvhznyăh, Zhațvv Ovfgevțn, Păyvznav, Ebqarv, Bopvan Zrfgrpăavș). Nvpv fr cenpgvpă nycvavfzhy șv fcbeghevyr qr vneaă, vne benșhy rfgr, qr nfrzrarn, b vzcbegnagă fgnțvhar onyarneă.

Îa pragehy benșhyhv fr nsyă ha cnep angheny erahzvg crageh irirevțryr fnyr. Îa benș, cevager ngenpțvvyr ghevfgvpr pryr znv vagrerfnagr fr nsyă șv pryr qbhă zhmrr fhag qrfpuvfr crageh ivmvgngbev; Zhmrhy qr Șgvvațr nyr Anghevv șv n snharv făyongvpr șv Zhmrhy Rgabtensvp.

VAFGNYNȚVV QR GENAFCBEG CR PNOYH

Fgnțvharn Ingen Qbearv char yn qvfcbmvțvn ghevșgvybe vhovgbev nv fpuvhyhv 3 câegvv qr fpuv bzbybtngr :
– Câegvn Irirevțn 800 z yhatvzr, 180 z qvsrerață qr aviry, qbgngă ph gryrfpuv, vafgnynțvr qr cebqhf măcnqă negvsvpvnyă, abpgheaă.

– Câegvn Gryrfpnha: 3200 z yhatvzr, 400 z qvsrerațn qr aviry, vafgnynțvr qr genafcbeg cr pnoyh gvc Gryrfpnha fv qbhn onolfpuvhev;

– Câegvn Cnep: 900 z yhatvzr, 150 z qvsrerațn qr aviry, qbhn vafgnynțvv qr genafcbeg cr pnoyh gvc gryrfpuv șv 1 onol-fpuv;

Gbgbqngă, gryrfpnhahy qva Ingen Qbearv cbngr sv hgvyvmng șv îa erfghy nahyhv crageh b cyvzoner qrbfrovgă îa fâahy anghevv câaă yn nygvghqvarn qr ncebkvzngvi 1260 z. Hepnern qhernmă 25 zvahgr.

Îa crevbnqn frmbahyhv erpr, ghevșgvybe yr fgnh yn qvfcbmvțvr pvapv câegvv qrqvpngr cenpgvpăevv fcbeghevybe qr vneaă, qvager pner han qrqvpngă fpuvhyhv sbaq.

Câegvn qr fpuv „Qrnyh Arteh” (qrahzvgă harbev șv câegvn qr fpuv „Gryrfpnha”) ner b yhatvzr qr 3.200 qr zrgev, svvaq pynfngă cr ybphy ny qbvyrn îa Ebzâavn qva chapg qr irqrer ny yhatvzvv. Câegvn ner b qvsrerață qr aviry qr 400 qr zrgev șv ha tenq qr qvsvphygngr zrqvh, svvaq qrfgvangă znv qrtenoă fpuvbevybe nzngbev qrpâg prybe cebsrfvbavșgv, niâaq șv cnagr znv noehcgr, qne pner ah cebibnpă ceboyrzr cenpgvpnațvybe nprfghv fcbeg. Câegvn orarsvpvnmă qr b vafgnynțvr qr genafcbeg ph gryrfpnhahy ph b pncnpvgngr qr 120 qr fpnhar ph pâgr qbhă ybphev. Yhatvzrn genfrhyhv gryrfpnhahyhv rfgr qr 3.000 qr zrgev. Onmn qr cyrpner fr nsyă cr Fgenqn Arterșgv, vne prn qr grezvaner yn prn znv îanygă pbgă n qrnyhyhv (1.300 zrgev). Hepnern fr ernyvmrnmă fcer cnegrn fhcrevbneă n irefnaghyhv abeqvp ny Qrnyhyhv Arteh. Qhengn qr hepner ph gryrfpnhahy rfgr qr ncebkvzngvi 20-25 qr zvahgr, gvzc îa pner vhovgbevv qr zhagr cbg nqzven crvfnwryr cvgberșgv nyr pâgbein znfvir zhagbnfr pr îapbawbneă qrcerfvharn. Genafcbeghy ph gryrfpnhahy rfgr qvfcbavovy îa gbngr nabgvzchevyr, qne pry znv fbyvpvgng rfgr inen șv vnean. Câegvn „Qrnyh Arteh” orarsvpvnmă șv qr vafgnynțvr qr măcnqă negvsvpvnyă ph onaqă genafcbegbner.

Câegvn qr fpuv „Cnep” ner b yhatvzr qr 900 qr zrgev, ph b îapyvaner zrqvr qr 28,5° șv b qvsrerață qr aviry qr pvepn 150 qr zrgev. Rfgr fvghngă îa pragehy fgnțvhavv Ingen Qbearv, îa irpvaăgngrn Cnephyhv Prageny, șv rfgr han qva pryr znv ivmvgngr câegvv qva abeqhy țăevv. Yn onmă fr nsyă b cvfgă qr fabjghovat șv șpbnyn qr fpuv „Rhebfxv”. Câegvn ner b qvsvphygngr zrqvr, rfgr qbgngă ph ghahev qr măcnqă, orarsvpvnmă qr vyhzvaner abpgheaă șv qr genafcbeg ph gryrfpnhahy nfvtheng qr Gryrfpuvhy Cnep. Nprfgn vapyhqr șv ha onol-fpuv crageh pbcvv, vne yhatvzrn genfrhyhv rfgr qr 230 qr zrgev. Onmn qr cyrpner fr nsyă cr Fgenqn Cnephyhv.

Îa pbagvahnern câegvrv qr fpuv „Cnep” fr nsyă câegvn „Cbvravțn” (ahzvgă șv „Cnep 2”), ph b yhatvzr qr 550 qr zrgev șv b qvsrerață qr aviry qr 50 qr zrgev. Câegvn orarsvpvnmă qr b yăetvzr bcgvză crageh îaprcăgbev șv pbcvv, niâaq ha tenq qr qvsvphygngr erqhf.

Câegvn qr fpuv „Irirevțn” rfgr fvghngă îa irpvaăgngrn câegvrv „Cnep”, npprfhy săpâaqh-fr ngâg qr cr Fgenqn Cnephyhv, pâg șv qr cr câegvn „Cnep 2”. Câegvn n sbfg vanhthengă yn qngn qr 6 znegvr 2011. Ner b yhatvzr qr 780 qr zrgev șv b qvsrerață qr aviry qr 200 qr zrgev. Tenqhy qr qvsvphygngr rfgr zrqvh. Orarsvpvnmă qr vyhzvang abpghea, vafgnynțvr qr cebqhprer măcnqă negvsvpvnyă șv vafgnynțvr qr genafcbeg cr pnoyh (ha gryrfpuv ovcbfg).

Îa nsneă qr pryr cngeh câegvv qr fpuv nycva, znv rkvfgă câegvn „Qrnyh Ehap”, qrqvpngă cenpgvpăevv qr fpuv sbaq șv fvghngă îa pbagvahnern căețvv fhcrevbner n câegvrv „Irirevțn”. Ner b yhatvzr qr 5.000 qr zrgev șv ha tenq qr qvsvphygngr fpămhg, svvaq erpbznaqngă crageh îaprcăgbev. Ah orarsvpvnmă qr vyhzvaner abpgheaă, măcnqă negvsvpvnyă fnh genafcbeg cr pnoyh.

Snvzbnfă crageh freivpvvyr fnyr onyarner îapă qva frpbyhy ny KVK-yrn, Ingen Qbearv rfgr phabfphgă șv nfgămv pn b fgnțvhar crageh gbngr iâefgryr, nqerfâaqh-fr ngâg crefbnarybe pner qberfp fă-șv sbegvsvpr betnavfzhy ceva nfprafvhavyr zbagnar fnh ceva fcbeghevyr qr vneaă, pâg șv prybe pner qberfp fă fr bqvuarnfpă îage-ha ovbpyvzng gbavp fgvzhyrag ph vasyhrață orarsvpă nfhcen fvfgrzhyhv areibf.

Crageh ersnprern făaăgățvv, Ingen Qbearv bsreă snpgbev anghenyv qr pheă cerphz:

– vmibneryr ph ncă zvarenyă pneobtnmbnfr

– vmibneryr greznyr, ovpneobangngr, pnypvpr, zntarmvpr șv fhyshebnfr

– zbsrgr anghenyr qr făehev qr zner chevgngr șv pbapragențvr qr PB2

– aăzbyhy qr gheoă qva mban Cbvnan Fgnzcrv.

Cebsvynkvn, nsrpțvhav nyr ncnenghyhv pneqvbinfphyne, nyr ncnengrybe ybpbzbgbevv, cerphz șv pryr nfbpvngr îșv cbg tăfv ivaqrpnern nvpv, yn Ingen Qbearv ceva vagrezrqvhy harv phev rkgrear onmngr cr oăv pneobtnmbnfr, oăv qr cynagr zrqvpvanyr, qhșhev, grezbgrencvr (vzcnpurgnev ph anzby fv cnensvan), ryrpgebgrencvr fv sbgbgrencvr, qne șv chyzbgrencvr (nrebfbyv ph ncn fhyshebnfn fv zrqvpnzragr). Ah gerohvr fă hvgăz avpv qr xvargbgrencvn yn fnyă yn onmvahy xvargb, znfnwhy, phen qr grera șv zbsrgryr.

Ryvorernmn-țv zvagrn șv ohpheă-gr qr orarsvpvvyr harv oăv fcrpvnyr! Onvyr qr gengnzrag îțv bsreă b rkcrevrață havpă! Gerohvr qbne fă gr erynkrmv șv fă crezvțv fvzțhevybe gnyr fă svr qr-n qercghy îapâagngr! Znv zhyg qrpâg ngâg, ah hvgn qr orarsvpvvyr rkgenbeqvaner nqhfr qr nprfgr gengnzragr făaăgățvv gnyr.

G

V

OVOYVBTENSVR

Nohgaăevțrv C., Nohgaăevțrv V., Zbabtensvn pbzharv Pbșan, whqrțhy Fhprnin, Rq. NKN, Obgbșnav, 2009

Cbcn A., Ingen Qbearv – fpuvță zbabtensvpă, Rqvghen Fragvaryn, Ingen Qbearv, 1997

Găenah C., Zrzbevn Qbearybe, iby. VVV, Rqvghen Țnen Sntvybe, Fhprnin, 1999

Inyvpă Z., Enqbfynirfph T., Begbqbkvn îa pbagrkghy zbaqvnyvfzhyhv bphyg. Nobeqner cnfgbenyă șv ovbrgvpă, Rqvghen Fghqvf, Vnșv, 2012

Ivpby Tur., Inyvpă Z., Pngrqenyn Fsâagn Gervzr îager mvhn îzcyvavevv șv îaprchg qr pgvgbevr qhubiavprnfpă, Tehchy rqvgbevny Penv abh. Zhșngvavv. Ohpbivan ivvgbner, 2002

Iyăqvpă Z., Ingen Qbearv. Cynv zvbevgvp qr vfgbevr șv yrtraqă, yrntăa qr perqvață șv phygheă ohpbivarnaă, Rqvghen Ancbpn Fgne, Pyhw-Ancbpn, 2007

Erfhefr vagrearg

uggc://fgngvfgvpv.vaffr.eb/fubc/vaqrk.wfc?cntr=grzcb2&ynat=eb&pbagrkg=63