LUCRAREA DE LICENTA METODE MODERNE DE MANAGEMENT A ACTIVITATILOR DE PRODUCTIE SI DISTRIBUTIE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTII [305988]
INTRODUCERE
LUCRAREA DE LICENTA “ METODE MODERNE DE MANAGEMENT A ACTIVITATILOR DE PRODUCTIE SI DISTRIBUTIE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTII”
[anonimizat].
Tema aleasa vizeaza domeniul activitatii de productie si distributie a [anonimizat],cu volum mari de vanzari. Productia si distributia materialelor de constructii este astazi o [anonimizat].
Motivatia studiului decurge din insemnatatea pe care aceasta industrie o [anonimizat]. In Romania aceasta industrie este foarte dezvoltata ajungand astazi aproape de potentialul maxim posibil si ma refer la diversitatea produselor oferite clientilor. [anonimizat], activitatea mea profesionala fiind legata de comercializarea produselor de gips carton si montarea acestor sisteme.
Scopul lucrarii consta in cresterea eficientei managementului in activitatea de productie si distributie a materialelor de constructii prin elaborarea masurilor de utilizare a [anonimizat] a logistici societatii RIGIPS SA.
Obiectivele secundare sustin demersul demersul urmarit de obiectivul principal si vizeaza urmatoarele aspecte:
Analiza sectorului materialelor de constructii si a [anonimizat].
Elaborarea unui pachet de masuri de eficientizare a procesului de productie si distributie.
Locul si rolul unitatii RIGIPS SA. Pe piata materialelor de constructii.
Indentificarea tuturor indicatiilor meniti sa eficientezeze economic activitatea societatii alese.
[anonimizat].
Prezentarea activitatii productiei si distributieimaterialelor de constructii in contextual dezvoltarii durabile.
Cuvinte cheie: productie, distributie, [anonimizat],eficienta,raportari,[anonimizat], [anonimizat], marketing si benchmarking ( mediu extern concurential) si feedback ( raspunsul clientilor)
CAPITOLUL 1
ManagementuI productiei materialelor de constructie.
[anonimizat], continut, obiective si evolutii
Orchestrarea intregului ansamblu de resurse in vederea obtinerii produsului final constituie obiectivul central al managementului productiei. Aceasta inseamna ca in sfera de responsabilitate a [anonimizat], coordoneaza, antreneaza si controleaza utilizarea resurselor necesare realizarii produselor si serviciilor.
Tipurile de decizii luate la nivelul managementului productiei pot fi tipologizate dupa mai multe criterii.
Daca se are in demersul logic al managementului oricarei activitati se intalnesc urmatoarele decizii (tabelul 1.1.):
Tabelul 1.1.
In functie de natura deciziilor avem:
Decizii strategice:
[anonimizat].
Decizii tactice:
Alegerea echipamentelor si utilajelor
Subcontractarea productiei.
Decizii operationale:
Programarea operative
Controlul calitatii
Optimizarea marimii stocurilor.
Obiectivele managementului productiei pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:fabricare unor produse de calitate, la cel mai redus cost posibil, livrate la termenul convenit cu clientii si flexibilitatea respectiv adaptarea rezultatelor productiei , din punct de vedere sortimental, cantitativ si functional, la nevoile specifice ale beneficiarilor in cel mai scurt timp posibil.
Calitatea constituie, la momentul actual, un parametru definitoriu pentru performanta sistemului productiv. In conditiile concurentiale mamfestate pe toate pietele ea nu mai reprezinta un deziderat ci un imperativ. Sfera de cuprindere a notiunii de calitate s-a largit pomind de la considerentul ca bunul fizic este doar o parte din ceea ce se ofera clientilor. Nevoile acestora inglobeaza elemente conexe cum ar fi serviciile legate de achizitionarea produsului sau serviciile oferite dupa vanzare. Tocmai la nivelul acestor servicii se face remarcat costul noncalitatii. In consecinta, controlul calitatii s-a focalizat nu asupra produsului ci asupra intregului proces de productie.
Costul de productie reprezinta cel mai important determinant al competitivitatii mai ales in sectoarele unde intensitatea luptei concurentiale este foarte mare, in acest context, capacitatea intreprinderii de a mari marja de profit depinde de abilitatea de a controla nivelul costurilor de productie. Un aspect esential este legatura dintre evolutia productivitatii si marimea costurilor de productie. Eforturile de crestere a productivitatii muncii se circumscriu mai ales sferei functiunii de productie.
Livrarea la timp a produselor constituie nu doar un castig in planul imaginii ci, adeseori, o cerinta contractuala stipulata in contractele cu beneficiarii, a carei nerespectare atrage de la sine plata de penalitati.
Flexibilitatea reprezinta raspunsul intreprinderii la variatiile tot mai impredictibile ale cererii ,variatii generate de dorinta beneficiarilor de a dispune de un nivel al stocurilor cat mai redus si de deplasarea accentului, in masura posibilitatilor, pe particularizarea produselor potrivit cerintelor specifice ale clientilor . Rapiditatea cu care intreprinderea reuseste sa atinga aceste deziderate constituie o alta dimensiune a flexibilitatii agentilor economici..
1.2. Ciclul de fabricatie-notiune, componenta
In procesul de productie, materiile prime suporta o serie de transformari la diferite locuri de munca, in diferite sectii, intr-o anumita ordine tehnologica.
Succesiunea acestor transformari, de la introducerea in fabricatie a materiei prime pana la receptionarea produsului reprezinta ciclul de fabricatie al acestui produs.
Pentru diferite necesitati ale organizarii si programarii productiei, durata ciclului de fabricatie se poate determina in ore, zile lucratoare (efective) sau zile calendaristice.
In afara de durata ciclului de fabricatie al produsului finit (si tocmai pentru a se ajunge la aceasta) este necesar sa se determine duratele ciclului de fabricatie ale diferitelor piese si subansamble ale produsului, in diferite faze ale procesului de fabricatie (de exemplu, durata ciclului de fabricatie al reperului de la prelucrari mecanice).
Durata ciclului de fabricatie este un indicator tehnico-economic important. Acesta este folosit la :
detenninarea activelor circulante pentru productia neterminata;
in lucrarile de programare a productiei; cunoscandu-se durata ciclului de fabricatie a produsului si termenul de livrare prevazut in contract se poate stabili exact termenul de lansare in fabricatie, astfel incat sa se respecte termenul de livrare solicitat de beneficiar;
reducerea duratei ciclului de fabricatie este semnificativa in aprecierea cresterii eficientei economice (avand in vedere ca aceasta este intotdeauna rezultatul imbunatatirii utilizarii fortei de munca si al capacitatilor de productie existente in ultima analiza rezultatul cresterii productivitatii muncii);
prin calcularea unei durate programate (standard) a ciclului de fabricatie (in conditiile specifice intreprinderii respective) si prin compararea cu aceasta a duratei efective a ciclului de fabricatie al produsului se pot stabili si localizarea cauzelor eventualelor depasiri, luandu-se masurile tehnico-organizatorice corespunzatoare.
Determinarea duratei standard a ciclului de fabricatie (stabilirea duratei sale normale), ca si analiza posibilitatilor de reducere fac necesara cunoasterea structurii (componentei) ciclului. Evident, stmctura ciclului de fabricatie prezinta particularitati de la o ramura industriala la alta.In general, aceasta se prezinta ca in figura 3.1.
Succesiunea operatiilor tehnologice prin care se obtine produsul reprezinta ciclul tehnologic.
Operatiile auxiliare sunt operatii netehnologice prin care nu se intervine direct in transformarea obiectelor muncii in produse, dar prin care se creeaza conditii pentru aceasta ( de reparare a utilajului de productie, de transport intern etc).
In conditiile organizarii productiei in flux continuu, pe linii tehnologice, in cadml schimburilor de lucm apar insa, ca o componenta distincta a ciclului de fabricatie, intreruperile pentru odihna muncitorilor (in celelalte fonne de organizare a productiei, timpul pentru odihna se afla cuprins, sub forma de cote-parti in duratele operatiilor).
Schimburile neprogramate sau schimburi nelucratoare sunt acelea cai*e apar datorita nefolosirii complete a celor trei schimburi de lucm pe zi din diverse motive. Pot aparea in cazul neconcordantelor dintre capacitatile de productie ale sectiilor. Pentru un program de productie dat al intreprinderii, unele sectii trebuie sa lucreze in trei schimburi, iar altele sa fie suficient sa functioneze (sa spunem) in doua schimburi. La acestea din urma sectii, schimbul al 3-lea este un scliimb neprogramat (nelucrator) care constituie o intrempere a ciclului tehnologic, ceea ce determina o prelungire a duratei ciclului de fabricatie.
Stabilirea duratelor componentelor stmcturale ale ciclului de fabricatie se face-in functie de natura acestora- prin calcul analitic sau prin detenninari experimentale la fata locului, in sectii si ateliere.
1.3. Capacitatea de productie
1.3.1.Capacitatea de productie-notiune, importanta si factorii determinanti
Prin capacitate de productie se intelege productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data, de regula un an, de o anumita stmctura si calitate, in conditiile folosirii depline intensive si extensive a capitalului fix productiv, potrivit celui mai eficient regim de lucm si de organizare a productiei si a muncii.
Din defmitie rezulta ca la detenninarea capacitatilor de productie nu trebuie luate in consideratie situatiile nefavorabile conjuncturale ce pot exista in intreprindere, cauzate de existenta unor deficiente in organizarea productiei si a muncii, lipsa temporara a resurselor materiale si de forta de munca, existenta unor .locuri inguste. in unele verigi stmcturale etc.
Spre deosebire de productia realizata, care se bazeaza pe conditiile reale existente in perioada respectiva si care inglobeaza situatii mai putin favorabile, capacitatea de productie reflecta, deci, posibilitatile maxime de productie, in conditiile folosirii depline a tuturor resurselor intreprinderii.
Datorita modificarilor pennanente ale procesului de productie, modificari cauzate de influenta progresului tehnic si stiintific, capacitatea de productie are un caracter dinamic, ceea ce implica recalcularea ei periodica in raport cu schimbarile intervenite in continutul material, tehnic si organizatoric al fabricatiei.
Capacitatea de productie se exprima, de regula, sub forma unui volum fizic de produse finite, folosindu-se in acest scop unitatile de masura din planul de productie al intreprinderii: bucati, tone, metri patrati etc.
In cazul intreprinderilor cu productie de serie mica si unicate, datorita diversitatii
nomenclaturii productiei si a instabilitatii acesteia in timp se intampina greutati in evaluarea unor factori care influenteaza marimea capacitatii de productie, aceasta se va exprima in unitati valorice.
Sunt insa si cazuri in care este mai concludenta determinarea capacitatii de productie nu in produse finite, ci sub forma cantitatii maxime de materie prima ce poate fi prelucrata in perioada considerata. Este cazul acelor intrepiinderi care prelucreaza materii prime similare dar care pot avea un continut in substanta utila variabil.
Importanta cunoasterii marimii capacitatii de productie este necesara pentru anumite considerente, printre care cele mai semnificative sunt: identificarea rezervelor de crestere a productiei; adoptarea celor mai bune solutii de specializare si cooperare in productie; stabilirea productiei ce poate fi vanduta si, in consecinta, concretizarea relatiilor cu fiimizorii si clientii etc.
Capacitatea de productie este determinata de un complex de factori, dintre care numai unii sunt cuantificabili si, deci, pot fi luati nemijlocit in calculul capacitatii de productie. Acesti factori, denumiti conventional, factori directi sau cantitativi sunt: numarul utilajelor si marimea suprafetelor de productie; indicatorul de utilizare extensiva a utilajului sau, respectiv, a suprafetelor de productie; indicatorul de utilizare intensiva a utilajului sau, respectiv, a suprafetelor de productie.
In cealalta categorie, a factorilor indirecti sau calitativi, se incadreaza: calitatea proceselor tehnologice folosite, fiabilitatea utilajului de productie, formele de organizare a productiei si a muncii, caracteristicile materiilor prime utilizate etc. Influenta unor asemenea factori asupra marimii capacitatii de productie nu poate fi cuantificata ca atare, ci ea se exprima prin intermediul factorilor directi.
In principiu, la detemiinarea capacitatii de productie a intreprinderii trebuie luat intregul pare de utilaje de productie existent, inclusiv masinile si instalatiile aflate in reparatii sau in curs de modemizare, chiar daca ele sunt scoase temporar de pe fimdatie.
Fac exceptie de la aceasta regular
utilajul sectiilor mecano-energetice, de scularie si a celorlalte sectii auxiliare, intrucat acesta nu serveste la fabricarea de produse sau la executarea de lucrari prevazute in planul de productie al in intreprinderii (in aceeasi categorie se inserie si acel utilaj care, desi instalat in sectiile de productie, este folosit in mod permanent la executarea de lucrari de specificul sectiilor auxiliare, destinate nevoilor interne ale intreprinderii);
utilajele a carui casare a fost aprobata, datorita starii avansata de uzura;
utilajele de rezerva (existent la unele intreprinderi pentru inlocuirea temporara a celui care intra in reparatii sau este supus modemizarii);
utilajele tinute in conservare datorita schimbarilor in nomenclatura sau structura productiei, ori faptului ca nu mai corespunde noilor procese tehnologice aplicate in intreprindere.
In sectiile unde specificul muncii nu il constituie lucml la utilaje, cum este cazul formarii-tumarii manuale a pieselor sau montajului manual, capacitatea de productie este determinata de maiimea .suprafetei tehnologice de productie., adica suprafata afectata executarii operatiilor tehnologice.
Indicatoml de utilizare extensiva reprezinta fondul de timp de functionare al utilajului sau de folosire a suprafetelor de productie. Marimea acestui fond depinde de durata perioadei de timp considerata (an, trimestru, luna), de pierderile anticipate datorate regimului de luera si reparatiilor utilajului.
In functie de gradul de cuprindere al indicatorului de utilizare extensiva se deosebesc mai multe categorii de fond de timp. Cel care se ia in calculul capacitatii de productie poarta denumirea de .fond de timp disponibil.. Acesta se obtine prin diminuarea fondului de timp nominal (egal cu fondul de timp calendaristic mai putin timpul aferent sambetelor, duminicilor si sarbatorilor legale) cu timpul aferent reparatiilor si reviziilor tehnice planificate si timpul de intremperi tehnologice normale.
Indicatoml de utilizare intensiva exprima productia maxim-posibila pe un utilaj sau pe o imitate a dimensiunii sale caracteristice, intr-o unitate de timp. Indicatoml se poate calcula, fie pe baza caracteristicilor tehnico-economice stabilite de constmctoml utilajului si inscrise in fisa tehnica a acestuia, fie in functie de realizarile de varf din anul precedent, consemnate in evidentele proprii ale intreprinderii.
Calculul capacitatii de productie se face pe .verigi de productie., prin .veriga de productie. intelegandu-se utilaj ele individual (unicate) sau grupele de utilaj e de aceleasi tipuri si dimensiuni, atelierele si sectiile de productie ale intreprinderii.
Capacitatea de productie a sectiei este determinata de capacitatea verigii (atelierului, utilajului) conducatoai*e pe sectie; capacitatea de productie a intreprinderii in ansamblu este determinata de capacitatea sectiei conducatoare pe intreprindere.
In general, ca veriga conducatoare trebuie ales acel utilaj sau atelier dm sectie si acea sectie care constituie un loc .cheie., hotarator in procesul de fabricatie, de care depinde in cea mai mare masura potentialul productiv al inti'eprinderii.
1.3.2. Balanta capacitatilor de productie
Rezultatele calculelor de determinare a capacitatilor de productie se inscriu in balantele de capacitate.
De obicei se intocmeste o balanta pe intreprindere in care se inscriu capacitatile de productie ale sectiilor de fabricatie. Este util sa se intocmeasca balanta pe sectii in care se compara capacitatile verigilor componente: ateliere, grupe de masini.
Cu ajutoml balantelor se verifica concordanta dintre capacitati si se evidentiaza
eventualele . locuri inguste . si .locuri largi. in vederea adoptarii masurilor telinice si
organizatorice care se impun.
Pentru a fi posibila compararea capacitatilor diferitelor verigi de productie ale
inti'eprinderii, toate aceste capacitati, indiferent de fazele procesului tehnologic care se realizeaza in cadrul lor, trebuie sa fie exprimate in unitati de produse finite, potrivit
nomenclaturii planului de productie.
In general, balanta capacitatilor de productie cuprinde urmatorii indicatori:
Capacitatea de productie la 1.01. (initiala), (iQ);
Cresterea capacitatii in cursul anului (Q.+), totala, din care prin:
cresterea parcului de utilaje si a suprafetelor de productie;
modernizarea utilajelor existente;
aplicarea de noi tehnologii;
perfectionarea organizarii productiei si a muncii etc.
Reducerea capacitatii in cursul anului (-Q.), totala, din care prin:
casari si transferuri de utilaje;
demolari de suprafete de productie;
Capacitatea de productie la 31.12. (finala), (FQ);
Capacitatea de productie medie anuala ();
Excedent (E) sau deficit (D)de capacitate de productie:
fata de planul de productie
fata de capacitatea sectiei conducatoare:
Productia posibila (posq):
1.3.3.Strategii utilizate in mai buna folosire a capacitatilor de productie
Exista doua directii fundamental de crestere a gradului de utilizare al capacitatilor de productie:
cresterea utilizarii extensive a utilajului;
cresterea utilizarii intensive a acestuia.
Cresterea utilizarii extensive se poate realiza pe diverse cai, actionand asupra cauzelor care detemiina folosirea incompleta a fondului de timp disponibil.
Fondul de timp disponibil este grevat de doua categorii de intremperi: intreruperi neprogramate (accidentale) si intremperi planificate.
Intremperile accidentale constau in defectiuni ale masinilor- si acestea, la randul lor, datorita reparatiilor anterioare de slaba calitate; exploatarea necorespunzatoare de catre muncitori care nu au calificarea necesara; supraincarcarii masinilor si neintroducerii la timp in reparatiile prevazute in planul de revizii tehnice si reparatii.
Folosirea incompleta a timpului disponibil al utilajelor se mai poate datora: lipsei pieselor de schimb; lipsei de muncitori (la anumite meserii); absentelor de la lucru; lipsei de materiale etc. Toate acestea denota deficiente tehnice si organizatorice, precum si carente in disciplina muncii. Caile de urmat rezulta de la sine.
In cadrul intreruperilor planificate, schimburile neprogramate detin uneori (adeseori) o pondere insemnata. Sunt schimburi in care nu se lucreaza din diferite cauze, in special datorita existentei .locurilor inguste. si lipsei de comenzi/desfacere. Locurilor inguste. sunt sectiile, atelierele sau grupele de masini cu o capacitate de productie mai redusa care determina folosirea incompleta a capacitatilor celorlalte verigi. La acestea din urma apar schimburi neprogramate (nesolicitate).
Deficitul de capacitate de productie al .locurilor inguste. poate fi compensat sau macar atenuat prin cooperare cu alte unitati, prin modemizarea utilajelor sau prin redistribuirea sarcinilor pe utilajele mai putin solicitate (in masura in care aceasta redistribuire este posibila din punct de vedere tehnologic si nu afecteaza costul sau calitatea prelucrarii). Rezultatele bune pot fi obtinute si pi*in trecerea la .locurile inguste. a unor muncitori mai indemanatici (care lucreaza cu o productivitate mai mare), iar ca o ultima solutie- completarea prin investitii a parcului de masini.
In ceea ce priveste lipsa de comenzi/desfacere, ca o alta cauza a schimburilor neprogramate, aceasta poate fi contracarata prin modemlzarea continua a productiei, printr-o cat mai mare mobilitate in adaptarea intreprinderii la cerintele in schimbare ale pietei.
Rezerve de mai buna folosire extensiva a capacitatilor de productie exista si in legatura cu intreruperile pentru reparatii planificate. Aceste intreruperi sunt, desigur, necesare, insa durata imobilizarii in reparatii a masinilor poate fi redusa prin aplicarea unor forme avansate de organizare si executie a lucrarilor de reparatii.
Spre deosebire de rezervele de utilizare extensiva care sunt limitate, teoretic la fondul de timp calendaristic, iai* practic la fondul de timp disponibil, rezervele intensive sunt inepuizabile, deoarece progresul tehnologic si in domeniul organizarii productiei genereaza noi posibilitati in acest sens.
In esenta, cresterea gradului de utilizare intensiva a capacitatii de productie inseamna cresterea productivitatii orare a muncii- deci cresterea productiei in unitatea de timp lucrat.
Aceasta se obtine pe doua cai:
reducerea consumului util de munca pe unitatea de produs;
eliminarea consumului inutil (neproductiv) de timp de munca.
Reducerea consumului util de munca se poate realiza, in primul rand, prin perfectionari tehnologice, in umiatoarele directii:
apropierea maxima a fonnei si dimensiunilor semifabricatului de configuratia si dimensiunile piesei sau produsului fmit, deci, reducerea adaosurilor de prelucrare;
concentrarea operatiilor prin prelucrarea simultana cu scule combinate, adica executarea cu aceeasi scula a unor operatii care altminteri ar necesita folosirea – deci fixarea succesiva pe masina – a unor scule diferite;
intensificarea regimurilor tehnologice, ceea ce hnplica modemizarea masinilor.
Reducerea consumului util de munca pe produs se poate obtine si prin asigurarea concordantei dintre categoria lucrarilor si calificarea muncitorilor, prin organizarea ergonomica a locurilor de munca, introducerea unor metode de munca avansate s.a.
In ceea ce priveste consumul neproductiv de timp de munca, trebuie actionat pentru inlaturarea rebutului si a abaterilor de la procesul tehnologic stabilit.
inlaturarea rebutului inseamna inlaturarea cauzelor care-1 provoaca: tehnologii insuficient elaborate sau insuficient insusite de muncitori; utilaje reparate, reglate sau exploatate necorespunzator; calitatea slaba a materiilor prime, a S.D.V.-urilor etc.
Slaba calitate a materiilor prime sau achizitionarea lor la alte dimensiuni decat cele necesare, pot provoca si abateri de la procesul tehnologic, adica operatii in plus, ceea ce determina scaderea productivitatii muncii.
Acestea au fost cateva cai generale de actiune pentm cresterea gradului de
utilizare a capacitatilor de productie existente. In fapt, posibilitatile in acest sens sunt foarte diverse si ele trebuie identificate la modul concret, in conditiile specifice ale fiecarei intreprinderi.
1.4. Analiza valorii
Cresterea eficientei productiei de bunuri materiale se poate realiza actionandu- se in doua directii fundamentale: reducerea costului pe unitatea de produs si imbunatatirea calitatii produselor adica o crestere a gradului de utilizare a acestora.
Daca se examineaza intregul lant de activitati legate de obtinerea unui produs, incepand cu proiectarea acestuia si continuand cu receptia produsului finit, se constata ca fiecare veriga a acestui lant creeaza limite pentru veriga urmatoare in ceea ce priveste posibilitatile de a actiona in cele doua directii de crestere a eficientei.
Cea mai libera restrictie in acest sens o prezinta faza de concepere a produsului. Potrivit unor studii circa 75-80% din costul unitar al produselor sunt hotarate de proiectant prin solutiile pe care acesta le adopta cu privire la componenta constmctiva a produselor, la configuratia si dimensiunile pieselor, la materiile prime din care acestea vor fi executate, la gradul de finisare etc.Ceea ce se mai poate face ulterior in faza de pregatire tehnologica a fabricatiei, precum si a fabricatiei propriu-zise, este de a actiona asupra restului de 20-25% din costuri prin masuri de prevenire a rebutului, reducerea adaosului de prelucrare, organizarea rationala a muncii, recuperarea si refolosirea unor materiale.
Data fiind aceasta importanta a proiectai'ii pentm eficientizarea productiei, s-a simtit nevoia unei metode de investigare, o metoda cu specific tehnologic si economic care sa determine o disciplinare a proiectai'ii si o orientare a acesteia catre solutiile
tehnice de mare eficienta economica. In acest context, a fost conceputa in anul 1940 de catre Lawrence D. Milles in Anglia metoda denumita analiza valorii sau ingineria valorii si care a fost aplicata prima data in 1947. In lucrarile de specialitate aceasta metoda a fost defmita astfel:
metoda de eficientizare a gandirii ingineresti si de disciplinare a proiectarii;
o metoda de combatere a solutiilor tehnice neeconomicoase si a supradimensionarii;
o metoda de a mari utilitatea produsului cu cheltuieli minime.
Potrivit STAS 11272/1-79 analiza valorii este conceputa ca o metoda de cercetare-proiectare sistemica si creativa care prin abordarea flinctionala urmareste ca functiile obiectului studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime in conditiile de calitate solicitate de utilizatori. Scopul analizei valorii il constituie maximizarea rapoitului dintre utilitate si cost unnarindu-se a se obtine cu cele mai reduse cheltuieli un produs cu o utilitate superioara. Nu trebuie exacerbat aspectul acesta al minimizarii cheltuielilor cu care se obtine un anumit produs ci trebuie sa se realizeze un raport optim respectiv perfonnante si cost. Metoda nu se poate utiliza in cazul produselor de lux.
In aplicarea metodei de analiza a valorii se parcurg mai multe etape specifice in functie de scopul urmarit fie proiectarea unui nou produs, fie modemizai'ea prin reproiectare a unui produs aflat deja in fabricatie.
Daca se pune problema conceperii unui nou produs, etapele studiului vor fi:
Informarea
Conceperea solutiilor tehnice de realizare a functiilor produsului
Evaluarea si alegerea dintre mai multe solutii, pentra aceeasi functie, a solutiei optime.
Daca se urmareste modemizarea unui produs aflat deja in fabricatie prin reproiectarea acestuia, etapele studiului se completeaza cu cea de analiza flinctionala critica a produsului existent, ea urmand dupa prima etapa aceea de infonnare.
Etapa de infonnare este cea mai laborioasa intrucat trebuie procurate toate infonnatiile posibile, infonnatiile tehnice si economice legate de conceperea produsului. Aceasta infonnare constituie baza de plecare a proiectarii.
Daca obiectul studiat il constituie un produs existent in fabricatie si se pune problema modemizarii acestuia prin reproiectare dintre informatii nu trebuie sa lipseasca caietul de sarcini si desenele de executie ale produsului actual, standardele si nonnele interne ale intreprinderii producatoare care se refera la produsul ca atare si la diferitele sale componente, consumurile specifice de materiale, energie, combustibil, costul de productie, infonnatiile de la beneficiari cu privire la comportarea produsului in exploatare precum si punctul de vedere al acestora cu privire la functiile pe care ar trebui sa le indeplineasca produsul reproiectat si dimensiunile tehnice ale acestora.
Daca se intentioneaza conceperea unui produs nou, infonnarea cu elementele precizate mai inainte trebuie sa se refere la toate produsele asemanatoare sau care pot sa indeplineasca functii similare cu ale noului produs. Aceasta etapa se incheie cu elaborarea nomenclatorului functiilor produsului.
Daca studiul de analiza valorii se refera la un produs care trebuie modemizat prin reproiectare, cea de a doua etapa va fi de analiza functional critica a actualului produs. Scopul analizei este de a constata eficienta solutiilor tehnice aplicate la acest produs pentm realizarea functiilor sale, iar de aici de a aprecia opoitunitatea inlocuirii unora dintre aceste solutii la produsul reproiectat.
Pe baza nomenclatomlui functiilor elaborat in prima etapa a studiului, in analiza critica a produsului existent se incepe cu identificarea acelor elemente constructive care contribuie la realizarea functiilor si se detennina costurile actuale ale functiilor precum si costul maxiin admisibil sau limita in conformitate cu principiile analizei valorii. Pentm determinarea corecta a acestor elemente este necesar ca produsul sa fie studiat pe fiecare componenta constmctiva in parte.
Pentru determinarea corecta a acestor elemente se impune ca produsul sa fie studiat pe fiecare componenta constmctiva in parte. In cadml analizei functionale a produsului existent, analiza relatiei functii-costuri este foarte concludenta. Ea urmareste sa evidentieze masura in care costurile actuale ale functiilor se justifica prin contributia functiilor la realizarea utilitatii produsului.
1.5. Calitatea produselor-notiune, indicatori de apreciere
Calitatea produselor este o prioritate majora , o conditie a ridicarii eficientei muncii sociale, a satisfacerii la un nivel superior a nevoilor societatii. Totodata, calitatea produselor este implicata direct in asigurarea si cresterea calitatii vietii.
In definirea calitatii, punctul de pomire il reprezinta valoarea de intrebuintare care diferentiaza produsele intre ele dupa utilitatea pe care o satisface. Se poate intampla insa ca unele produse sa satisfaca diferit aceeasi necesitate. Masura in care produsul satisface o anumita/aceeasi necesitate sociala detennina calitatea acestuia.
Calitatea produselor este data de totalitatea proprietatilor acestora, masura in care
acestea satisfac necesitatile sociale ca unnare a perfonnantelor tehnice, economice, ergonomice si estetice, gradul de utilitate si de eficienta pe care acestea le asigura.
Calitatea productiei este o notiune mai complexa incluzand pe langa calitatea produselor si calitatea utilajului de produsului, a proceselor telinologice, a fortei de munca, calitatea organizarii productiei si a muncii, calitatea activitatii de conceptie.
in aprecierea telinica a calitatii produselor se utilizeaza o mare varietate de caracteristici de calitate prevazute in standarde, nonne interne ale intreprinderilor, in caietele de sarcini sau in contractele incheiate cu beneficiarii.
Aceste caracteristici de calitate sunt indicatori partiali ai calitatii. Exemple: la motoarele cu combustie interna- puterea motomlui, in CP; consumul de combustibil pe 1 CP/h; greutatea ce revine pe 1 CP etc.
Pentru intregirea caracterizarii calitatii produselor se utilizeaza si alti indicatori: productia rebutata; pierderi piin rebuturi; pierderi din declasari calitative; refuzuri la receptie; produse reclamate de beneficiari; cheltnieli cu remanierea produselor reclamate etc.
Controlul de calitate, din punct de vedere al stadiului procesului de productie in care se executa, se iinparte in:
control preliminar;
control pe fluxul tehnologic;
control final.
Controlul preliminar este un control premergator fabricatiei propriu-zise si are menirea de a preveni slaba calitate si rebutul. Obiectul acestui control il constituie calitatea materiilor prime si materialelor, a S.D.V.-urilor, starea utilajului, insusirea de catre muncitori a procesului tehnologic. verificarea reglarii si preciziei de lucru a masinii, ca si a insusirii de catre muncitor a operatiei de executat, se face prin .controlul primei piese..
Controlul pe flux, desfasurat in cursul fabricatiei, urmareste stabilitatea
procesului tehnologic si depistarea eventualelor cauze ce provoaca o variabilitate excesiva a parametrilor procesului tehnologic. In functie de specificul tehnologic si de posibilitatile de mecanizare si automatizare a controlului, controlul pe flux se face dupa fiecare operatie sau numai dupa anumite operatii- cheie, hotaratoare pentru calitatea produsului. Se mai practica si .controlul interfazic., la finele unui sir de operatii care reprezinta o faza distincta a procesului tehnologic.
Dupa locul unde se efectueaza, controlul de calitate poate fi organizat ca un control stationar sau ca un control mobil.
Controlul stationail se efectueaza la standurile de incercari, in laboratoaile sau la punctele de control din sectie (mese de control pentru verificarea vizuala ori prin masurari a calitatii produsului). Aceasta modalitate de organizare a controlului se preteaza la verificarea unor loturi man de piese de acelasi fel, la controlul produselor finite usor transportabile, precum si in cazurile in care operatiile de control necesita conditii deosebite (de exemplu, izolare acustica), ori mijloace tehnice care nu pot fi deplasate.
Controlul mobil este acela care se efectueaza chiar la locurile de munca ale muncitorilor cu mijloace de control mobile, cand cantitatile de piese sunt mai mici sau cand semifabricatele si produsele sunt gi'ele si se transporta cu dificultate.
in aplicarea controlului calitatii produselor se disting doua grupe de metode de control: metode deterministe si metode statistice (probabilistice).
Controlul determinist este un control 100% sau total si in consta in verificarea fiecarei unitati de produs, piesa etc.
Acest control este necesar in cazul produselor tehnice (masini, aparate) ca si al pieselor mult solicitate ale produselor, care, prin defectarea lor, pot antrena caderea ansamblului.
Controlul total este necesar, de asemenea, in cazurile in care procesul de fabricatie nu este stabilizat urmand a se depista cauzele ce detennina o variabilitate excesiva a parametrilor de calitate. La productia de serie mare si in masa, controlul total se poate aplica numai in masura limitata, pentm verificarea unor caracteristici esentiale ale produsului, deoarece el este costisitor si poate duce la incetinirea ritmului de fabricatie.
In conditiile filosofii manageriale japoneze, prin declarative .zero defecte., .zero
intarzieri. si .zero stocuri.,controlul 100% este practicat de toti cei care executa operatiile. Acest control se aplica de catre operatori indiferent daca este vorba de productie de unicate si serie mica sau de serie mare si masa. Pe linia automatizarii controlului de calitate, tot in Japonia s-a introdus metoda .Poka – Yoke., potrivit careia la toate locurile de munca se instaleaza aparate de control, denumite .Poka – Yoke., de unde si denumirea metodei, care au rolul de a detecta in mod automat orice eveniment anormal sub raportul calitatii in cadrul procesului de productie, precum si sursele care il provoaca. In mod practic, aceste instalatii .Poka – Yoke, sunt astfel proiectate incat sa opreasca masina sau agregatul a caror functionare nu asigura calitatea dorita
sau (intr-o alta conceptie de proiectare) sa atraga atentia asupra functionarii anomiale prin lansarea de semnale sonore sau luminoase.
Metodele statistice de control, bazate pe statistica matematica, se aplica cu foarte bune rezultate in toate stadiile procesului tehnologic si in toate cazurile in cai'e incercarile produselor sunt distinctive. Controlul consta in verificarea calitatii unui esantion de produse si extinderea concluziilor asupra intregului lot. Acest control selectiv este operativ si mai putin costisitor comparativ cu cel total. Exista doua tehnici principale in aplicarea controlului statistic, si anume:
diagrama de control si tabelele de esantionare.
1.6. Managementul activitatilor de reparatii
1.6.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului
Dezvoltarea rapida a tehnologiei a determinat proflmde schimbari calitative in structura productiei industi'iale prin innoirea si diversificai'ea gamei de materii prime si materiale utilizate si indeosebi prin cresterea considerabila a complexitatii si performantelor tehnologice ale echipamentelor si instalatiilor cu care sunt inzestrate intreprinderile.
Sfera preocuparilor si mijloacelor pe cai'e le utilizeaza activitatea de intretinere si
reparatii este abordata intr-un mod nou astfel incat in perioada desfasurarii proceselor de productie sa existe garantia ca utilajele din dotare vor lucra la parametrii optimi.
Pentru o intreprindere industriala intretinerea si repararea utilajului de productie prezinta o importanta deosebita.
Prin activitatea de reparatii se intelege ansamblul lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii efectuate periodic in scopul asigurarii mentinerii in stare de fiinctionare a mijloacelor fixe, in general, si a utilajului de productie in special, urmarind preintampinarea cresterii progresive a uzurii fizice, prevenirea avariilor si mentinerea caracteristicilor fiinctionale ale utilajelor si instalatiilor in conditii de economicitate.
Pe plan mondial, factorii decizionali din unitatile economice acorda o atentie si o
importanta deosebita activitatii de intretinere si reparatii ca urmare a actiunii unui complex de factori, intre care un rol hotarator au:
cresterea considerabila a valorii noilor utilaje achizitionate, datorita perfectionarii lor constructive si fiinctionale;
sporirea complexitatii utilajelor piin cresterea gradului de mecanizare si automatizare a operatiilor pe cai'e le executa, precum si prin utilizarea unor echipamente specifice mai multor ramuri ale tehnicii (echipamente mecanice, electrice, mijloace optice, dispozitive electronice, cu comanda program, radioactive, etc.);
productivitatea foarte ridicata a noilor echipamente tehnologice ce duce la o crestere considerabila a pierderilor in cazul unor avarii sau pe perioada opririlor pentm reparatiile programate;
datorita cresterii intensitatii regimurilor de lucru, precum si a progresului tehnic general, cresc riscurile de perimare rapida, fizica si morala a masinilor;
marirea considerabila a parcului de masini si utilaje si a complexitatii lor determina cresterea continua a cheltuielilor de intretinere si reparatii, sporirea ponderii acestora in costul produselor.
Desfasurarea in mod ritmic a activitatii de productie a unei intreprinderi industrial necesita o buna organizare a repararii si intretinerii utilajului impusa de faptul ca utilajul de productie folosit este supus uzurii fizice si morale.
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de productie are loc un proces de pierdere treptata a valorii de intrebuintare si, in cele din urma o pierdere a capacitatii lui de a satisface o necesitate sociala, ducand in final, la pierderea valorii lui.
Uzura fizica a utilajului de productie este insotita de transferarea valorii asupra produselor create si recuperarea ei continua prill desfacerea acestora la diferiti beneficiaii.
In vederea mentinerii caracteristicilor functional ale utilajului pe durata folosirii lui si a functionarii in conditii optime si cu posibilitati cat mai apropiate de cele initiate, in cadrul mtreprinderilor se organizeaza un sistem de intretinere si reparare a utilajului de productie.
Organizarea pe baze stiintifice a lucrarilor de intretinere si reparare a utilajelor trebuie sa tina seama de particularitatile utilajului si de modul de uzura fizica a diferitelor parti componente ale acestuia.
Folosirea in conditii optime a utilajului de productie necesita efectuarea in scopuri preventive a unor masuii de intretinere, care sa impiedice uzura prematura si operatii de control si revizie care sa pennita depistarea din timp a eventualelor defectiuni.
Ca urmare a particularitatilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul ca in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioada oarecare de timp, iar celelalte au o durata de folosire indelungata, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intretinere si reparare a acestora.
Astfel, executarea acestor activitati asigura fimctionarea in mod normal a utilajelor de productie, conform graficelor de productie, evitandu-se scoaterile din functiune si contribuind prin aceasta la realizarea unei activitati ritmice.
Organizarea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul unei unitati industriale trebuie sa pennita realizarea urmatoarelor sarcini:
asigurarea mentinerii utilajului in perfecta stare de fimctionare;
evitarca uzurii excesive a utilajului si a scoaterii inainte de tennen sau accidental a acestuia din functiune;
cresterea timpului de fimctionare a utilajului, atat prin marirea timpului de fimctionare intre doua reparatii, cat si prin reducerea timpilor necesari executarii reparatiilor;
ridicarea productivitatii muncii muncitorilor care executa reparatii, asigurarea executarii reparatiilor cu cheltuieli minime si de o calitate ridicata;
modernizarea masinilor si utilajelor invechite.
De asemenea, organizarea intretinerii si repararii utilajelor contribuie la reducerea costurilor de productie.
O buna intretinere si reparare a utilajului de productie asigura mentinerea functionarii acestuia potrivit perfonnantelor tehnico-economice prevazute in cartea tehnica, influentand direct randamentul si precizia de fimctionare si realizarea productiei in cantitatile prevazute si confonn calitatii stipulate in contracte.
1.6.2.Sisteme preventive de reparatii
Conceptia modema in domeniul organizarii activitatii de reparatii este aceea a sistemului preventiv de reparatii menit sa preintampine cresterea progresiva a uzurii si iesirea neprevazuta din productie a masinilor si sa asigure mentinerea parametrilor de fimctionarea a acestora.
Prin sistemul de prevenire a reparatiilor se intelege un ansamblu de lucrari de intretinere curenta si reparatii care se executa in mod sistematic intr-o succesiune si confonn unei periodicitati prestabilite.
Se cunosc trei astfel de sisteme:
sistemele reparatiilor post revizie
sistemele reparatiilor standard
sistemele reparatiilor periodice cu planificarea controlata
Sistemele reparatiilor post revizie – se bazeaza pe constatari, comporta executarea de revizii periodice pentm verificarea starii tehnice a utilajelor si respectarea faptului daca poate functiona nonnal in continuarea pana la revizia urmatoare sau trebuie reparat inainte de acea data.
In acest din urma caz pe baza constatarilor efectuate se stabileste tennenul si continutul reparatiei, desi sistemul este simplu si evita iesirea din fimctionare neprevazuta el nu cunoaste o larga aplicare deoarece prezinta ca neajuns faptul ca nu permite planificarea pe o perioada mai indelungata ci se limiteaza la o perioada scurta de timp de circa 3-4 luni.
Sistemul reparatiilor standard – face posibila planificarea pe tennen lung in organizarea activitatii de reparatii mult mai eficienta deoarece elementele necesare sunt standardizate.
Pentru toate utilajele de un anumit tip constructiv, prin sistemul standard sunt stabilite:
timpul de fimctionare a utilajului intre doua reparatii consecutive;
continutul reparatiei (piesele si subansamblele care trebuie inlocuite sau reconditionate in mod obligatoriu);
succesiunea operatiilor de dezasamblare-asamblare.
Pe langa simplitatea planificarii, acest sistem asigura reducerea substantiala a
duratelor de stationare pe timpul reparatiei si permite de asemenea organizarea activitatii de reparatie m mod standardizat pe tipuri de masini.
Sistemul se poate aplica numai in intreprinderile care detin grape mari de utilaje de acelasi tip construedv si care au intrat in fimetiune la date apropiate.
De asemenea, ele trebuie sa fie exploatate in mod identic din punct de vedere
extensiv si intensiv. In alte conditii, rigiditatea sistemului standard se transforma intr-un mare dezavantaj deoarece la termenele prestabilite pentra introducerea in reparatii, utilajele ar putea prezenta un alt grad de uzura decat cel anticipat.
Se creeaza ,de asemenea, posibilitatea avarierii unor masini care au suportat o uzura mult mai avansata decat celelalte utilaje si care ar trebui reparate de urgenta.
Sisteme de reparatii periodice cu planificare controlata – reprezinta o combinatie intre sistemele de reparatii anterioare.
De la sistemul standard s-au preluat unele prevederi nonnale cuprinse in normativul tehnic pentra reperarea fondurilor fixe, iar de la sistemul post revizie tehnice periodice ce caracterizeaza pe parcurs termenele fixate la inceputul anului pe baza nonnativului in functie de gradul de uzura efectiv.
Reparatiile din acest sistem sunt de diferite categorii:
reparatii curente
reparatii capitale
In cazul reparatiilor curente se delimiteaza piesele si subansamblele cu o uzura freeventa care sunt repai'ate si reconditionate, se inlatui'a jocurile ce depasesc limitele admisibile, se curata si se greseaza masina, se verifica functiile tuturor subansamblelor din lantul cinematic.
Ele se impart in reparatii de tipul 1 si 2.
Reparatia capitala este interventia ce se executa dupa examinarea perioadei de
functionare prevazuta in nonnativul telinic, in scopul restabilirii caracteristicilor tehnico-economice initiale si in vederea preintampinarii iesirii din functionare inainte de termen.
Utilajul poate fi dezasamblat partial sau complet sa se inlocuiasca sau sa se reconditioneze total subansamblele uzate.
Datorita costului ridicat (50-60% din valoarea de inlocuire a utilajului), este indicat sa se efectueze simultan si modemizarea acestuia. Inti*e reparatiile efectuate, intretinerea cui'enta a utilajelor care consta in curatirea si ungerea pieselor cu frecventa uzura, inlaturarea gunoaielor de la piesele direct accesibile si remedierea micilor defectiuni.
CAPITOLUL 2
MANAGEAMENTUL DISTRIBUTIEI
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
Sectorul distributiei reprezinta unul din domeniile cele mai dinamice la nivel mondial, intrucat acesta este elementul principal care face conexiunea dintre producator si clientul sau – destinatarul produsului finit. Distributia este in acest fel un element important in mixul de marketing datorita rolului de intermediar activ intre productie si consum.
Acest element al mixului de marketing fumizeaza locatia, momentul si posesia clientului. Daca un client doreste sa achizitioneze un produs, managemenentul distributiei din acea firma asigura faptul ca acel produs este disponibil acestui client in magazinul din apropierea sa, astfel fumizand locatia. Daca acest client doreste achizitionarea unui produs la prima ora a diminetii, managementul distributiei asigura faptul ca produsul va fi disponibil clientului la momentul la care acesta are nevoie, fumizand astfel momentul. Atunci cand clientul merge intr-un magazin sa cumpere produsul de care are nevoie el poate plati pentm a-1 lua acasa devenind astfel proprietarul bunului achizitionat, flindu-i astfel furnizata si necesitatea de posesie.
Alegerea acestei teme pentm proiectul de licenta a fost influentata in mare masura de ascensiunea uimitoare a domeniului constmctiilor din ultimii ani, dar si de faptul ca am ales sa realizez tranzitia din domeniul academic, teoretic in cel practic lucrand in cadrul unei firme ce comercializeaza materiale de constructii.
Metodologia utilizata a fost observarea stiintifica prin cercetarea directa – studiul propriu-zis al activitatii de distribute din cadrul societatii si cercetarea indirecta – consultarea bibliografiei si a altor surse de date. Pentru documentare am utilizat publicatii care au tratat zona managementului, in speta a managementului distributiei, atat din punct de vedere al teoriei, dar mai ales al problemelor intalnite de-a lungul timpului in practica; materialele din sursele firmei, analiza indicatorilor economico-financiari. In ceea ce priveste cercetarea bibliografica am realizat o selectie a textelor, lectura metodica a acestora pentm identificarea unei vederi de ansamblu, sesizarii ideilor de baza, rezumarea si compararea textelor obtinute.
2.1. Aspecte generale ale managementului
"Managementul nu este nimic altceva decat motivarea altor oameni" spunea Lee Iacocca, unul din managerii emblematic ai industriei americane.
2.2. Conceptul de management
Aparitia managementului ca stiinta este de data relativ recenta. Acesta a aparut in S.U.A. odata cu miscarea pentru conducerea stiintifica, in primii ani ai secolului trecut.
Etimologia cuvantului provine din limba engleza : to manage = a administra, a conduce, a reusi (in afaceri).
In activitatile economice, termenul s-a impus in ultimii 60 de ani, odata cu aparitia lucrarii lui James Burnham, "The managerial revolution" (1941, New York).
Activitatea de management este arta de a face lucruri prin intennediul unor grupuri organizate de oameni. Astfel, managementul poate fl definit ca arta sau abilitatea de a administra/conduce activitatile umane si resursele fizice spre atingerea obiectivelor predeterminate. Abilitatea de a conduce este o insusire aparte fata de orice alta indemanare. Un manager poate imbina sfaturile primite de la experti cu informatiile proprii pentru a intocmi o decizie managerial. Managementul este pus in practica prin intermediul a cinci functii de baza: planificare, organizare, recrutare, coordonare-antrenare si control.
2.3. Distributia si logistica marfurilor.
Punctul de plecare in descrierea functiilor distributiei, definite in acceptiunea macroeconomica a economiei de ansamblu, este premisa aparitiei unor disfunctionalitati (tensiuni) atunci cand productia si consumul nu au loc in aceleasi entitati economice. De aceea, prin anumite functii ale distributiei se pot corija sau elimina aceste tensiuni:
Functii obligatorii:
Asigurarea ofertei din punct de vedere cantitativ, calitativ si structural;
Investigarea pietei in scopul gasirii de parteneri de afaceri atat intre producatori si comercianti, cat si intre comercianti si consumatori;
Identificarea si selectarea unor parteneri de afaceri.
Functii complementare:
Intretinerea depozitelor, ca parte a unei functii de baza, de exploatare;
Transferul, ca functie de transport pe care o preia un transportator specializat;
Asigurarea creditelor, functie care poate fi preluata de catre unele intreprinderi necomerciale (banci).
Plecand de la aceste functii macroeconomice ale distributiei, se poate stabili o grila a functiilor care vizeaza distributia la nivel microeconomic, respectiv la nivelul unei intreprinderi:
pregatirea vanzarii prin: stabilirea pietei; valorificarea experientei de vanzare; planificarea vanzarilor;
impulsionarea vanzarii prin: promovare, publicitate, prezentarea ofertei;
mentinerea de stocuri pentru vanzare prin organizarea de: depozite in intreprindere; depozite de expeditie, depozite comerciale;
realizarea vanzarii, concretizata in: incheierea tranzactiilor comerciale si efectuarea vanzarii prin preluarea comenzii, ambalare, expeditie, livrare;
derularea fmanciara a vanzarii;
relatiile cu clientela, mentinute prin prestarea unor servicii, precum si prin cultivarea interesului acestora pentru cumparari.
Diferentierea functiilor distributiei la nivel microeconomic este pusa in evidenta si de o alta clasificare, complet diferita:
Functii ale canalelor de distributie:
tranzactie;
cumparare;
vanzare;
asumarea riscului.
Functii logistice:
colectare;
sortare;
depozitare;
transport.
Functii de promovare:
service post-cumparare;
finantara;.
furnizare de infonnatii;
conducerea canalului de desfacere.
Aceasta clasificare prezinta similitudini cu analiza functiilor realizata de Rosenbloom, care, printr-o mai aprofundata diferentiere a fimctiilor dintre comertul de gros si comertul cu amanuntul, subliniaza mai pregnant sarcinile speciaie ale canalelor de distributie.
Din perspectiva analizei tehnologice a distributiei, pentru un producator se pune problema daca poate sau nu prelua functia comerciala a acesteia. Aceasta problema de decizie a fost analizata de catre Rosenbloom in doua etape: in prima etapa, a evidentiat avantajele specializarii, iar in a doua etapa, eficienta contactelor dintre partenerii care participa in procesul de distributie.
Astfel, pe baza analizei diviziunii muncii, Rosenbloom identifica sapte activitati care se regasesc in domeniul distributiei, in functie de care intreprinderile pot fi specializate in tot atatea tipuri:
Cumparari
Vanzari
Transfer de proprietate
Transport
Depozitare
Prestare de servicii
Asigurare de informatii ele piata.
O astfel de divizare a activitatilor poate arata grafic, dupa cum urmeaza:
Fig.2.1. – Specializarea activitatilor in domeniu distributiei
CAPITOLUL 3
Studiu de caz : S.C. RIGIPS S.A
Prezentarea generala a S.C RIGIPS S.A.
Brandul Rigips apartine firmei S.C Saint- Gobain Construction Products . condusa de Pierre-Andre de Chalendar in calitate de director administrativ. Saint- Gobain este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial din domeniul constructiilor, care are sediul la Paris. Produsele cele mai importante ale companiei sunt materialele de constructie de mare performanta si sticla. Saint- Gobain este prezenta in 59 de tari.
Saint-Gobain a fost fondata in 1665 de Jean-Baptiste Colbert – Ludovic al XlV-lea. A fost compania care a livrat oglinzile pentru Sala Oglinzilor din Palatul Versailles. Astazi Saint-Gobain se numara printre primele 100 de companii care actioneaza in domeniul productiei si al comertului cu materiale de constructie si este listata la bursele din Paris, Londra, Frankfurt, Zurich, Bruxelles, Amsterdam.(wikipedia p. 1).
In Romania, grupul Saint-Gobain define noua companii, respectiv Saint- Gobain Glass, producator de sticla plata la Calarasi, Saint-Gobain Isover, producator de vata minerala la Ploiesti, Rigips Romania, producator de ghips- carton cu trei unitati de productie la Turda, Saint-Gobain Weber Romania, producator de mortare si adezivi industriali, cu doua unitati de productie la Turda si Branesti, Saint-Gobain Conducte, producator de tevi si racorduri din fonta ductila, Saint-Gobain Abrazivi, producator de materiale abrazive la Satu Mare, Saint-Gobain Brodrene Dahl (Tulcea), Ventistal (Tulcea) si MTI Impex, cu activitati in industria lemnului la Brasov.Firma este inregistrata la Registrul Comerfului nr J40/16947/1994, cod de inregistrare fiscala (C.I.F.): RO 6194577
Sediul social: str. Tipografilor, nr.11-15, corp B3-B4 Bucuresti sector 1
Obiectul de activitate : Cod CAEN : 20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice. 236 Fabricarea articolelor din beton, ciment si ipsos
2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos
S.C RIGIPS S.A ofera: sisteme de gips carton si gips armat cu fibra de sticla, cu toate accesoriile necesare realizarii peretilor despartitori si plafoanelor false, fixe sau demontabile.
De asemenea S.C RIGIPS S.A ofera o gama larga de tavane casetate din ipsos armat cu fibre de sticla (Decogips), gips carton (Casoprano, Gyprex, Gyptone, Rigiton) si fibre minerale cu proprietati acustice deosebite. Oferta existenta este completata cu placi din ipsos armat cu fibre de sticla Ridurit si Riflex, pentru protectia la foc a structurilor metalice, a paturilor de cable, a puturilor de lift, a ghenelor de instalatii si a tubulaturii de ventilatie
Fabrica din Turda se intinde pe o suprafata de 18 ha si este structurata astfel : Sector birouri administrative, laborator sectia de productie , sectia de concasare-calcinare, sectia de mentenanta, depozitul interior de roca si depozitul de produse finite.
Sectia de productie panouri de gips carton este structurata astfel : depozitul de materii prime, la parterul sectiei fiind dispuse in ordine depozitul de hartie sic el de aditivi lichizi , bazinele de preparare a aditivilor lichizi si generatoarele de spuma, linia de productie alcatuita din standuri automatizate de transport hartie mixerul ce produce pasta din care se formeaza placa
de gips carton , bazinele de formare cu masa de formare , sala de comanda ( de unde sunt generate retelele de functionare
Covorul de placa se debiteaza pe diferitele lungimi avute de client, utilajele fiind tot la parterul sectiei de productie .
Panourile sunt introduce intr-un uscator ce are in componenta 10 etaje, cu o lungime de 110nl pe fiecare nuvel, unde panourile sunt uscate .
Tot in cadrul sectiei de productie, la parter exista si ansamblul de utilaje care furnizeaza placile iesite din uscator.
si le paletizeaza automat in pachete ce contin 64 panouri ce vor fi depozitate in depozitul interior..
Productia se desfasoara pe parcursul a 24 ore 7 zile pe saptaman , 365 zile pe an in trei schimburi a 12 persoane calificate grupate pe functii de operatori specializati in tara si in fabricile grupului din Europa si America de Nord.Lansarea in executie a produselor se face in baza comenzilor primate de la departamentul de ofertare/logistica
si cuprind tipul de produs, numarul de pachete si timpul de executie.
Zilnic au loc sedinte de productie unde sunt analizate datele coresunzatoare zilei anterioare, evenimentele survenite, livrarile si intrarile de material, bugetul stocurilor si indicia de performanta .
Lunar au loc opriri programate pentru intretinere si reparatii, lucrari realizate de catre compartimentul de mentenanta format din mecanici, electricieni, programatori si automatisti.
Bugetarea acestor operatiuni sunt afisate zilnic in programul STC-QP in baza indicelui ME ( eficienta masinilor).
Pachetele rezultate in numar de 240-280 pachete turnate zilnice, sunt receptionate de catre compartimentul logistica , introduce in baza de date a companiei si distribuite clientilor din tara si din strainatate in baza comenzilor. Incarcarea in autocamioane se face in ordinea prioritatilor si este deservita de catre operatorii compartimentului logistica (8 motostivuitoristi, 2 gestionari, 2 operatori procesare comenzi, sef birou logistica, operatori vamali). Depozitul de produse finite este bine structurat pe categorii de placa , dimensiuni si zilele de productie.In cadrul fabricii functioneaza compartimentul de calitate CTC care are obligatia verificarilor parametrilor de proces (dozare, calitatea materiilor prime, verificarea si inspectia produsului finit, brenchmarketing si analizarea reclamatiilor de la client). Nici un panou nu paraseste depozitul de placa fara a fi insotit de declarartie de conformitate, eticheta cu specificatiile produsului, norme de punere in lucru si norme de politica safety si de mediu. La fiecare post operational exista afisat panouri legate de normele safety de lucru si fise de risc. Incalcarea acestor norme atrage sanctiuni drastice .
La intrarea in incinta fabricii sunt afisate regulile de siguranta ce vor fi respectate de salariati, contractori, vizitatori.
Un accent deosebit se pune pe respectarea politicilor de mediu.
Prin echipamente performante sunt monitorizatie valorile concentratiei nivelului de praf si noxe evacuate in atmosfera.Filtrele performante retin apropae in totalitate aceste noxe iar personalul din compartimentul de mentenanta are in sarcina aceasta atributie . Annual au loc activitati de protejare a mediului prin programe de haldare a sterilului, impaduriti cu puieti de salcam si gazoane.
Programele acestea sunt implementate in toate siturile companiei iar participant(personalul companiei, contractori, elevi, student) sunt recompensati cu premii substantiale oferite de catre compartimentul safety/mediu.
Societatea ofera contractorilor si clientilor asistenta tehnica de specialitate.
3.1.1. Scurt istoric
S.C RIGIPS S.A a fost infiintata in anul 1994 ca societate comerciala romaneasca cu capital integral strain.
De la infiintare S.C RIGIPS S.A, s-a dezvoltat, atat ca numar de personal cat si ca diversificare a produselor si serviciilor oferite in domeniul amenajarilor interioare, fiind in prezent pe primul loc in topul firmelor de profil.
Seriozitatea ofertei este sustinuta de promptitudinea livrarii, Rigips Romania dispunand de doua mari depozite in tara, posibilitatile de livrare acoperind practic orice solicitare (cantitate/sortimente). Facilitatile acestui sistem de fumizare a materialelor Rigips acopera intreg cuprinsul tarii, fara modificarea pretului, o alta dovada a interesului manifestat pentm satisfacerea clientilor nostrii.
Vanzarea se realizeaza la nivelul intregii tari prin intermediul unei retele de peste 300 de distribuitori. Nivelul de acoperire este de 100%, fiecare judet al tarii fiind deservit de cel putin o firma distribuitoare a materialelor Rigips.
In perioada pai'cursa de la infiintare pana in prezent, Rigips Romania a fumizat materiale in sistem de montaj uscat pentm lucrari importante, realizate la standarde occidentale, aducandu-si contributia la aspectul general modem al obiectivelor: Hotel Sofitel, World Trade Center Bucuresti, Hotel Athene Palace – Hilton Bucuresti, Centrul Financiar Bouygues Bucuresti, Fabrica Coca-Cola Ploiesti, Romairport Aerogara Marfuri Otopeni, Hotel Mara Sinaia, Sediul Central Asirom Bucuresti, Union International Centre, Sediul Citi Bank Bucuresti, complexele comerciale METRO I si METRO II, Biserica Catolica Sfanta Cruce Bucuresti, Mario Plaza Shoping Center Bucuresti, Plaza Romania, Europe House, Ateneul Roman, Palatul de Justitie etc.
Primul proiect investitional de anvergura a fost realizat in 1999, o data cu achizitionarea celui mai important producator roman de ipsosuri pentm constmctii si industriale, Gypsum Turda, o decizie fireasca in contextul strategiei de dezvoltare pe termen lung pe care o avea BPB in Romania. In anii care au urmat, producatorul turdean a beneficiat de investitii de aproximativ 10 milioane de Euro, care 1-au adus la standarde occidentale din toate punctele de vedere, inzecindu-i in acelasi timp gama de produse.
Rezultatele de exceptie obtinute de Rigips Romania de-a lungul ultimului deceniu, precum §i potenpalul de crestere considerabil al pietelor din regiune au fundamentat decizia luata de grupul BPB plc, liderul mondial al producatorilor si fumizorilor de materiale de constructie pe baza de gips, de a construi si o fabrica de panouri de gips-carton la Turda. Investitia, de peste 32 de milioane de Euro, a fost fmalizata in septembrie 2005.
Noua fabrica, cea mai modema din intreaga Europa Centrala si de Est si rezultatul unei investitii de peste 30 de milioane de dolari, va avea o capacitate anuala de productie depasind cu mult 10 milioane de metri patrati pe an.
In anul 2005, grupul britanic BPB plc a fost achizitionat de compania multinationala Saint- Gobain si cariera de gips de la Cheia.
In 2009 Rigips Romania isi schimba denumirea in Saint-Gobain Construction Products Romania – Rigips Business Unit.
Structura organizatorica a S.C RIGIPS S.A
Pentm formalizarea structurii organizatorice a firmei s-au folosit urmatoarele documente:
Regulamentul de organizare si functionare – se adreseaza tuturor angajatilor si este structurat in cinci parti (Organizarea firmei; Atributiile firmei; Managementul firmei; Atributiile fiecatui compartiment; Dispozitii generale);
Organigrama – reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei, care reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. Tipul de structura organizatorica al firmei este ierarhic – functionala, care cuprinde posturile de conducere, compartimentele, nivelurile ierarhice si relatiile organizatorice ale acesteia (Figura nr.2).
Fisele de post reprezinta in detaliu atributiile , competentele , responsabilitatile si cerintele pe care il ocupa un angajat in grupul rigips
NUMAR TOTAL AL PERSONALULUI = 104
NUMAR PERSONAL TESA = 30
NUMAR PERSONAL OPERATIV = 74
FIGURA NR.2. ORGANIGRAMA S.C. RIGIPS S.A IN ANUL 2015
Cifra de afaceri
S.C RIGIPS S.A a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 174 mil. lei (52 mil. euro) si mizeaza in acest an pe o dezvoltare a afacerilor de minim 15-20%, a declarat Constantin Hariton, directorul general al producatorului de gips-carton si ipsos. In primele trei luni, afacerile firmei, controlata de grupul francez Saint-Gobain, au crescut cu 30% fata de intervalul similar din 2007, a afirmat Hariton. Vanzarile de sisteme de gips-carton sunt sustinute in special de cererea ridicata din partea segmentului rezidential, la care se adauga sectorul constructiilor comerciale, de birouri si, cu o pondere mai redusa, a celor industriale. Potrivit sursei citate, in Romania consumul de gips-carton este superior altor state europene dezvoltate precum Italia, depasind 3 metri patrati pe cap de locuitor. Piata de gips-carton din Romania este dominata, alaturi de Rigips Romania, de Lafarge Arcom Gips, parte a grupului francez Lafarge, la care se adauga Knauf Gips si Norgips, ambele controlate de grupul german Knauf. Rigips Romania detine o fabrica de ipsos si una de placi din gips-carton, ambele la Turda, precum si o imitate de concasare si procesare a rocii de gips la Cheia. Firma, care numara 280 de angajati, produce placi si sisteme de gips-carton, ipsosuri de constructs si industriale, gleturi si tencuieli pe baza de ipsos. Grupul francez Saint-Gobain a realizat anul trecut in Romania o cifra de afaceri de peste 183 mil. euro, in crestere cu 130% fata de 2006.
pondere profit (%)
FIGURA NR.4.
Analiza dinamica a indicatorilor in marime relativa
Diferentele dintre venituri si cheltuieli nu reflecta sufficient gradul de rentabilitate al firmei , deoarece pot exista firme foarte rentabile cu marje mici si invers. De aceea , evaluarea rentabilitatii prin cuantificarea efectelor concretizate in venituri cu eforturile reflectate in cheltuieli, este mai relevanta prin calcularea ratelor de rentabilitate.
Tabelul nr. 5. Calculul principalilor indicatori in marime relativa
(actualizat la valoarea anului 2013)
Productivitatea muncii in expresie valorica
In perioada 2003 – 2009 se constata o scadere progresiva a productivitati muncii, in conditiile cresterii numarului de angajati necesari asigurarii unui nivel superior al calitatii serviciilor.
Daca se mentine trendul crescator al cifrei de afaceri din ultimii ani si personalul existent va ramane numeric acelasi, se va recupera din valoarea pierduta a productivitati la nivel de angajat.
Rata rentabilitati comerciale
Capacitatea intreprinderii de a genera profit in functie de cifra de afaceri a avut, in primii ani, valori situate in jurul a 9 procente, anul 2007 a avut valoare negativa, dupa care, din 2008, trendul a fost pozitiv, dar plecand de la valori mici (4-5 %), si ajungand, abia in ultimul an, la valoarea de 9 %.
Rata rentabilitati costurilor
Valorile inregistrate in perioadele varf ale activitati firmei (intre 9 – 10 %) s-au situat, totusi, la limita inferioara a valorii rentabilitati resurselor consumate considerate eficiente (intre 9 si 15 %).
Rata rentabilitati economice
Cresterea ratei rentabilitatii comerciale din ultimii ani a avut un efect benefic asupra ratei rentabilitatii economice, dar ramane inca la valori modeste.
Rata rentabilitatii financiare
Valorile mari inregistrate la acest indicator indica o activitate eficienta din punct
de vedere al fructificarii capitalurilor proprii.
S.C RIGIPS S.A, parte a Saint-Gobain Construction Products, a investit anual in cele trei fabrici din Cluj, reusind astfel sa se mentina pe linia de plutire intr-o piata care s-a injumatatit fata de nivelul din 2008.
CONTEXTUL: Piata constructiilor este unul dintre cele mai afectate domenii in ultimii ani, cu o scadere de aproximativ 40% in perioada 2009 – 2012. Declinul continua si in 2013 ca urmare a scaderii investitiilor publice si private. Piata materialelor de constructi, care reprezinta circa 30% din sectorul total al constructiilor, a scazut in 2013 cu circa 10% fata de anul anterior, cand era evaluata la 2,9 miliarde de euro.
DECIZIA: S.C RIGIPS S.A, parte a companiei Saint-Gobain Construction Products, investeste anual 1,3 – 2,3 inilioane de euro in eficientizarea proceselor si in retehnologizarea celor trei unitati de productie din judetul Cluj. Spre exemplu, in 2013, compania a investit circa 1,3 inilioane de euro intr-un nou depozit si un sediu administrativ la fabrica de ipsos din Turda.
CONSECINTE: S.C RIGIPS S.A a reusit sa mentina cifra de afaceri la nivelul din 2012 in contextul in care majoritatea jucatorilor au inregistrat scaderi. Divizia de rigips reprezinta mai mult de jumatate din cifra de afaceri a companiei, care a ajuns in 2012 la circa 284 milioane de lei (64 milioane de euro).
3.1.4. Diagnosticarea activitatii S.C RIGIPS S.A
Analiza activitatii interne a S.C RIGIPS S.A (prezentata in capitolul anterior) nu poate fi completa fara studierea mediului extern al organizapei si a relatiilor de influenta a factorilor extemi asupra firmei. Astfel, sarcina managementului firmei va consta in elaborarea unei strategii coerente, care, pe de o parte, sa fructifice rezultatele obpnute si sa corecteze neajunsurile constatate si, pe de alta parte, sa evalueze riscurile si oportunitatile identificate in mediul extern.
Pe parcursul acestui capitol, voi analiza activitatea firmei S.C RIGIPS S.A conform schemei prezentate mai jos (Figura nr 3.1.).
Figura nr.3.1. – Elaborarea obiectiveior strategice ale firmei
3.1.5. Analiza SWOT a activitati societati
Diagnosticarea activitatii S.C RIGIPS S.A se face prin analiza factorilor intemi si extemi, care pot fi controlabili sau care se situeaza in afara sferei de control. Tehnica SWOT ofera o imagine a functionarii sistemului de management al organizatiei si surprinde acele elemente de influenta, de natura pozitiva sau negativa, care pot fi controlate, imbunatatite sau corectate ulterior.
coeficient de important, care semnifica ponderea factomlui de influenta, notat de la 0,1 la 1;
coeficient de intensitate, notat de la -10 la -1, in cazul factorilor intemi considerati puncte slabe si a factorilor extemi vazuti ca amenintari, si de la 1 la 10, a factorilor intemi – puncte forte si acelor extemi – oportunitati;
valoarea ponderata a factomlui de influenza, calculate ca produs al celor doua valori, arata, prin acest sistem de notare, ce forta de impact (pozitiv sau negativ) are factorul respectiv asupra activitatii generale a firmei.
Insumarea valorilor ponderate obtinute la intern reprezinta coordonata pe axa S W (Ox), iar cealalta valoare obtinuta la analiza externa va fi coordonata pe axa OT (Oy) . Astfel, in functie de pozitionarea punctului rezultat intr-unul din cele patru cadrane si de marimea si inclinatia segmentului de dreapta, se poate trece la una din cele paru strategii posibile (SO, ST, WO, WT).
PUNCTE TARI:
Societatea este privatizata prin metoda MEBO, iar incepand din anul 2005 a intrat in componenta unui concern strain, acesta asigurand fondurile necesare pentru investitii mai ales in tehnologie moderna;
Privatizarea facandu-se cu participarea personalului societatii, a crescut preocuparea si grija salariatilor pentm bunul mers al productiei, pentru ridicarea calitatii produselor obtinute si marirea capacitatii de productie, chiar si prin eforturi proprii;
Societatea beneficiaza de un management modem;
Structura organizational a societatii este moderna, cuprinzand sectoarele, sectiile si compartimentele necesare unei intreprinderi modeme;
Societatea are o structura de cercetare;
Prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea urmaririi eficiente a calitatii produselor, acesta fiind o preocupare constanta;
g). Colectivul de specialisti de toate nivelele: ingineri, maistrii, muncitori etc. era la pomirea fabricii alcatuit in mare majoritate din oameni tineri, multi dintre acestia avand doar cunostinte teoretice si nici un fel de practica in domeniu. Spre deosebire de alte unitati similare, mai vechi din tara, societatea nu se confrunta cu conservatorismul, cu stereotipia sau plafonarea profesionala. Din aceasta cauza, inca de la pornirea fabricii, nu s-au folosit metode empirice de urmarire a fazelor de fabricatie, ci a trebuit sa se bazeze mereu pe metode de control de laborator, laborator dotat si el cu aparatura moderna la acea dat.
Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine favorabila pe piata, situandu-se printre liderii de piata.
PUNCTE SLABE :
51% din actiunile societatii sunt detinute de un concern din Franta;
Infrastructura de distributie divizata
Vanzari mai scazute in anotimpul rece.
OPORTUNITATI
Angajati calificati motivate salarial
Contracte de vanzare cu discount pentru volume mari de marfa intre piata din cauza dimensiunilor mari ale investitiilor. Cerere in cresterea pietei.
AMENINTARI
Imposibilitatea platii furnizorilor datorita nerecuerarii la timp a creantelor
Aparitia unor concurenti cu o strategie clara de piata
Cheltuieli mari cu exploatarea depozitelor si zacamintelor de roca gips
MASURI DE LUAT
Colaborarea strans cu societatile particulare care nu cunosc furnizorii de materii prime
Cucerirea unei cote de piata de peste 40% la vanzarea volumelor mari de placa si ipsosuri
Solutii :
Politica mai hotarata de gestiune a creantelor _SRL nctiuni pentru rau –platnici, bonificatii pentru cei ce platesc inainte de termen
Vanzarea stocurilor cu miscare lenta cu un adaos foarte mic pentru cresterea lichiditatilor
Adoptarea unei strategii de piata
Promotii cu bonus de 10%
Pentru pachete de placi gips-carton
Traininguri cu montatorii de gips carton ale societatilor de constructii
Contracte de colaborare cu arhitectii si distribuitorii produselor.
Graficul nr. 3.1.
Poziționarea S,C, RIGIPS S.S în cadrul analizei SWOT
Valorile înregistrate (intern = 0,6, extern = 0,23) plasează hotelul Royal în cadranul nr. I, atât mediul intern, cât și cel extern înregistrând o balanță pozitivă. Astfel, strategia recomandată va fi de tip SO, care va pune accent pe direcționarea punctelor forte ale firmei înspre valorificarea oportunităților mediului extern. Este o alternativă strategică activă, care poate viza expansiunea pe piață sau specializarea pe un serviciu.
Totuși, ținând cont de mărimea redusă a segmentului de dreaptă și de apropierea acesteia de axa punctelor forte, managementul strategic al firmei va miza pe avantajele mediului intern și se va încerca îmbunătățirea acestora. De asemenea, punctele vulnerabile ale organizației trebuie corectate, pentru a putea face față mai bine amenințărilor venite din exterior.
Diagnostic specializat privind sectorul materialelor de constructs
Dupa cinci ani de declin continuu, anul in curs indica revenirea pietei pe un curs ascendent. Potrivit statisticilor oficiale, 2014 se contureaza – pana acum, cel putin – ca primul an de crestere pentru rezidentialul autohton de la declansarea crizei incoace. In mod firesc, zona Capitalei atrage o mare parte din atentia investitorilor de pe segmentui rezidential (aceasta se afla pe locul al doilea in clasamentul regional al livrarilor de locuinte dm primul semestru, cu 3.452 de unitati finalizate. Primul semestru dm 2014 releva o tendinta de crestere a pietei rezidentiale autohtone. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistics (INS), pentru prima data in ultimii cinci am de zile ponderea locuintelor finalizate in mediul urban a depasit-o pe cea unitatilor construite in mediul rural. Astfel, in primul semestru din 2014 au fost livrate, la nivel national, 17.582 de locuinte (o crestere cu 4,28% fata de aceeasi perioada a anului trecut), dmtre care 9.006 unitati (51,2%). Piata constructiilor si, implicit, cea imobiliara dau semne de revigorare. In perioada 1990-2013, in Romania au fost fmalizate 893.660 de unitati locative (in conditiile in care, la finele lui 2012, stocul locativ national se ridica la 8,5 milioane de unitati), potrivit unui calcul realizat de Imobiliare.ro pe baza datelor centralizate de INS. Dupa Revolutie, anul 2008 a reprezentat momentul de varf pentru aceasta piata; atunci au fost livrate, la nivel national, un numar de 67.255 de case – un avans de aproape 20.000 de unitati fata de anul precedent. De la izbucnirea crizei insa, numarul unitatilor locative receptionate anual a scazut in mod constant, astfel incat nivelul atins in 2013 este foarte apropiat de cel consemnat in anul 2006 (39.638 de unitati). Cea mai mare parte a caselor construite la ora actuala in Romania sunt sustinute din fondurile populatiei, ponderea fmantarilor publice si a investitiilor private fiind extrem de redusa. In 2012, spre exemplu, circa 91% dintre locuintele finalizate la nivel national au fost construite din fondurile populatiei.
Dupa „varful” atins in 2008, 2013 a fost al cincilea an de declin pentru piata rezidentiala autohtona. Conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), anul trecut au fost fmalizate la nivel national circa 40.071 de unitati locative, in scadere cu aproape 9% fata de volumul consemnat in 2012 (respectiv 44.016 locuinte). Inceputul lui 2014 aduce insa semne de imbunatatire (si) la acest capitol. Potrivit INS, in primul trimestru din 2014 au fost date in folosinta 8.270 de locuinte la nivel national, ceea ce reprezinta o crestere de circa 7% (588 de locuinte) fata de perioada similara a anului trecut. In ceea ce priveste activitatea din constructi, interesant este ca, desi per ansamblu se resimte o tendinta de scadere in primele patra luni ale anului (ca unnare a declinului consemnat de constructiile ingineresti), segmentul rezidential s-a situat totusi pe plus: 12,1% ca serie bruta si 9,5%, ca serie ajustata. Potrivit statisticilor oficiale, la finele anului 2012, in Romania exista un fond locativ de aproximativ 8,5 milioane de unitati. Este evident ca cea mai mare parte din acest stoc este reprezentata insa de locuinte construite inainte de 1990 (atat apartamente la bloc, cat si case unifamiliale). Mai exact, circa 90% din locuintele din Romania au o vechime de peste 24 de ani. Consultanti imobiliari recunosc la unison ca in Romania s-a construit foarte putin in ultimii ani, iar lipsa unei oferte competitive pe piata noua explica si orientarea majoritatii cumparatorilor spre locuinte vechi. Cu toate acestea, jucatorii din domeniu se asteapta ca, odata cu depasirea perioadei de recesiune, populatia va avea venituri mai mari si se va orienta tot mai mult spre achizitia de locuinte noi – fapt ce va stimula cresterea acestei piete. Evolutia numarului de locuinte finalizate la nivel national in perioada 1990-2012:
Sursa : Institutul National de Statistica (INS)/www.imobiliare.ro/info.category/ghiduri/constructii
Avansul va fi influentat, in parte, §i de cre§terea exporturilor pe pieje precum Cehia, Slovacia, Ungaria §i Bulgaria. Aceste previziuni pozitive vin in contextul in care, pe parcursul lui 2013, piata locala de dry-walls a consemnat un usor declin, in valoare de circa 4%, fata de anul precedent, de la 120 de milioane de euro, la 115 milioane de euro. Ca volum, scaderea a fost de 8%, de la un nivel de 25 de milioane de metri patrati, la 23 de milioane de metri patrati.
3.2.1. Factorii care influenfeaza activitatea productiei materialelor de constructii
Potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), piata constructiilor ar urma sa inregistreze o crestere de 5,3% in 2015, dinamica ce s-ar putea mentine pana in 2018. Totodata, daca in 2014 sectorul ar unna sa aiba o contributie negativa (-1%) la formarea PIB, CNP estimeaza ca in 2015 segmentul va aduce o cresterea reala de 0,4% la formarea PIB, nivel estimat a se mentine si in unnatorii trei ani. Ponderea sectorului de constmctii in PIB s-a redus de la 7,9% in 2013, la 7,3% in acest an. In schimb, tendinta s-ar putea in versa anul viitor, cu o usoara majorare a ponderii pana la 7,5%. Totusi, este deja bine-cunoscut gradul ridicat de incertitudine a prognozelor CNP, avand in vedere faptul ca institutia previziona, in "Prognoza pe termen mediu 2013 – 2017 – Varianta de toamna 2013" si publicata la finele anului trecut, o crestere cu 6% a productiei in constructii din 2014, in contextul in care domeniul se afla la -11,7% in primele noua luni ale anului in curs fata de aceeasi perioada din 2013.
Obiectiv insa, anul 2015 ar putea fi mai bun pentru companiile de constructii din cateva considerente: nevoia de crestere economica asumata la nivel comunitar, noua perioada de alocare a fondurilor europene 2014-2020, pregatirea pentru alegerile din 2016, obligativitatea alinierii la noile norme europene de mediu prin intrarea in vigoare a Directivelor comunitare in acest sens si deschiderea pietei muncii catre Europa de Vest.
3.2.2. Logistica S.C. RIGIPS S.A.
Elaborarea politicii de distributie a firmei, care sa contribuie la infaptuirea obiectivelor sale de marketing, presupune nu numai stabilirea canalelor de distributie, dar si formularea strategiei si tacticii referitoare la distributia fizica, respectiv logistica marfurilor.
Componenetele sistemului logistic:
Sistemele logistice se dedica concilierii distantelor spatiale si temporale intre alcatuirea si luarea in considerare a performantelor intreprinderii.
Obiectivele legate de impartirea fizica a marfii pot fi desemnate, simplist, prin urmatoarea paradigma. Un sistem logistic are:
" produsul potrivit( sisteme de gips carton,profile vata minerala tavane false accesorii)
" in cantitatea potrivita(cf comenzilor)
" la locul potrivit (depozitul intern al societatii,magazine specializate,depozitele clientilor)
" la timpul potrivit;
" cu calitatea potrivita( E.N 520) pentru a pune la dispozitie astfel costuri logistice minimale.
Derularea contractului
Baza pentru un flux fara obstacole al proceselor logistice este indeplinirea sarcinilor. Aici este necesara o cuprindere sistematica a datelor referitoare la indeplinire:
" datele sarcinii, cum ar fi: cantitati, preturi, rabaturi, termene de livrare, numarul clientilor si sarcinilor, etc.
" proceduri de indeplinire, cum ar fi: confirmarea sarcinii de indeplinit, efectuarea calculelor si facturilor, statistici, etc.
In corelatie cu indeplinirea sarcinii ne vom stradui sa alcatuim o banca de date cu cele mai importante informatii despre clienti,prin programele(SAP/SFC)
Principalele functii ale logisticii SC RIGIPS SA:
Prelucrarea comenzilor. Activitatea logistica incepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Comenzile pot fi trimise in mai multe moduri -prin posta sau telefon, prin agenti de vanzari ori prin intermediul calculatorului si al schimburilor electronice de date (SED).
O data primite, comenzile trebuie prelucrate rapid si corect. Sistemul de procesare a comenzii pregateste facturile si trimite informatii referitoare la comanda catre cei care au nevoie de ele. Depozitele vor primi instructiuni legate de ambalarea si expedierea marfurilor solicitate. Produsele care lipsesc din stocuri vor fi resolicitate compartimentului productie. Marfurile expediate sunt insotite de documente de transport de facturi si certificate de garantie, in timp ce copii ale acestor documente vor fi trimise mai multor departamente ale firmei.
Depozitarea. Depozitarea este apreciata drept o problema de costuri. Daca doreste sa se asigure o livrabilitate ridicata, este indicata o baza buna de depozitare. Dar aceasta inseamna , pe de alta parte, atat costuri ridicate de depozitare, cat si de angajare a capitalului.
SC RIGIPS SA are trei tipuri de depozite:
" depozite de provizii -sunt amenajate in fabrica;
" depozite de mutare -exista la transportatori;
" depozite de livrare -sunt in apropierea beneficiarilor finali, la intermediarii de desfacere sau centrele comerciale.
O problema decizionala centrala consta in precizarea marimii cantitatii depozitate. Din valorile experimentale ale logisticii se vor putea, intr-adevar, prognostica ciclurile de comanda ale clientilor si, pe aceasta baza, se va putea stabili cantitatea de siguranta pentru fiecare depozit, pentru a putea satisface eventualele suprapuneri de scurta durata ale cererii. Marimea cantitatii de siguranta depinde insa de urmatorii factori:
" nivelul planificat al scopurilor de livrare;
" numarul depozitelor intermediare necentrale;
" ritmurile de comenzi ale clientilor;
" atitudinea de aprovizionare din timp a intermediarilor de desfacere;
" actiuni de stimulare a vanzarii si actiuni speciale ale distributiei;
" dezavantajele de asteptat de pe urma nelivrarii, respectiv intarzierii in livrare;
" perisabilitatea produsului (intemperii).
De cativa ani, in cadrul gandirii productiei , se discuta si despre efectele acesteia asupra depozitarii, ca si despre logistica. Scopul este de a se livra materia prima, materialele ajutatoare si utilajele necesare pentru productie exact in acel moment, si acestea sa fie chiar atunci utilizate, astfel incat costurile de depozitare sa fie minimizate. Modul de gandire din domeniul programarii productiei poate fi transpus, in acelasi mod, asupra problemelor transportului si logisticii.
Depozitarea poate fi vazuta si ca o problema decizionala a afacerii proprii . Daca vom apela la un depozit strain, vom evalua capacitatea calitativa si cantitativa a depozitelor, dupa criteriile de incarcare a costurilor.
Din punctul de vedere al marketingului si al distributiei -ca un element esential de achizitie in profilarea concurentei- de mult mai multe ori este necesar sa se
Respecte conditiile de livrare pentru intermediarii de desfacere si pentru beneficiarii finali. In multe piete, conditiile de livrare dau tonul pentru incheieri de contracte.
Stocarea. Nivelul stocurilor influenteaza, de asemenea, satisfactia clientului. Problema de baza consta in gasirea unei cai de mijloc; cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea mici. Stocurile exagerat de mari determina costuri de depozitare ridicate si contribuie la uzura morala a produselor aflate in stoc. Stocurile mai mici decat cele necesare conduc la o penurie de produse, la cheltuieli de urgenta pentru expedierea sau producerea marfurilor, ca si la nemultumirea clientilor. In luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei SC RIGIPS SA pune in balanta costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vanzarile si cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri.
Deciziile legate de stocuri presupun cunoasterea momentului in care se va face comanda si a cantitatii pachetelor de placa care va fi comandata. Cantitati mai mari comandate implica comenzi mai putine, costuri reduse legate de comandarea marfii dar si costuri sporite impuse de stocuri mai mari.
In ultima perioada, firma si-a redus semnificativ stocurile si, implicit, cheltuielile legate de aceste stocuri apeland la sistemul logistic just-in.time. Prin acest sistem, se asigura stocuri mici de produse care le ajung pentru cateva zile de operare. Aceste sisteme contribuie la semnificative economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor.
Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime, si produse finite,SC RIGIPS S.A poate sporii eficienta activitatii de logistica, in paralel cu satisfacerea nevoilor clientilor.
Transportul. Deciziile asupra transportului trebuie luate pentru a se asigura aprovizionarea depozitelor, intermediarilor de desfacere si beneficiarilor finali cu produse ale fabricii. In miezul problemelor se afla deciziile asupra mijloacelor de transport si asupra celor ce efectueaza transportul.
Cei care efectueaza transportul pot fi proprii angajati ai intreprinderii sau straini. Decizia asupra apartenentei celor care efectueaza transportul se ia in corelatie cu investitiile necesare, cu costurile curente, cu acoperirea pietei si punerea la dispozitie a serviciilor, a imaginii celor care efectueaza transportul, cu posibilitatile de control, cu disponibilitatile pe termen scurt, etc.
Intra in discutie diferite mijloace de transport, cum ar fi autocamioanele, furgonetele, tren, vapoarele, etc. Alegerea formelor de transport subintelese (via autostrada, sine, apa, cale ferata) este privita ca o decizie strategica a politicii de distributie. De regula sunt introduse tipuri de transport combinate. Decizia asupra mijloacelor de transport se ia prin metoda de comparatie costuri-performante. Costurile relevante (totale sau partiale) trebuie comparate cu criteriile de performanta ( de exemplu, timp de transport, siguranta livrarii, flexibilitatea mijlocului de transport, adecvare calitativa si cantitativa a mijlocului de transport pentru performanta programata , distanta geografica). Si aici impunem aplicarea metodei de evaluare a punctelor, pentru a ne putea descurca intre diferitele criterii decizionale calitative si cantitative.
Performanta SC RIGIPS SA se afla, in ansamblu, in fata problematicii centrale a stabilirii nivelului logistic optimal. O imbunatatire a nivelului logistic ( de exemplu, timp de livrare mai scurt si pregatire de livrare mai buna) inseamna o curba a costurilor progresiv crescatoare. Cautat este acel nivel logistic care rezolva costuri mai mari prin cifre de afaceri mai mari.
Logistica internationala. Logistica internationala reprezinta un domeniu din ce in ce mai important pentruSC RIGIPS SA care opereaza pe plan international si care in activitatea de aprovizionare se bazeaza mai mult pe sursele globale, iar in activitatea de furnizare pe fluxurile comerciale internationale. Tehnologiile sofisticate bazate pe sistemele computerizate, cum ar fi logistica integrata pe calculator (LIC), sunt utilizate pentru a permite societatii SC RIGIPS SA sa conduca eficient lanturile de furnizare si functiile specifice activitatii de logistica.
Pentru a fi eficienta, logistica internationala trebuie sa fie planificata si coordonata in vederea obtinerii unor costuri mai reduse in conditiile satisfacerii nevoilor clientilor.
Definitie logistica :
Logistica reprezinta un cumul de servicii si activitati desfasurate de o structura profesionista , in vederea asugurarii cantitatii potrivite, a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivta, la costurile potrivite, la locul potrivit.
Intotdeuna colectivu de munca se incadreaza structura profesionala a logisticii trebuie sa se conduca dupa slogan “Clientul nostru, stapanul nostru”. Daca clientului nu i-au fost indeplinite cerintele asa cum el a dorit., firma are un rol foarte important, Acela de a remedia conflictul care ar putea izbucni intre ea si consumator . In cazul in care clientului ii este promis un anumit nivel de servire, iar acesta nu este respectat din anumite motive , personalul care se ocupa cu problem legate de servirea clientilor trebuie sa-i asculte indeaproape plangerile, sa ii arate acestuia ca ii intelege nemultumirea , sa ii mentioneze faptul ca incearca sa rezove problema, explicandu-I felul in care va proceda si implicit, sa ia masuri imediate.
Despre logistica s-au scris foarte multe . In realitate insa , cei care reusesc sa se diferentieze , sa comunice sis a realizeze ceva cu adevarat nou sunt dpar exceptii.
Nu cred ca exista o reteta a succesului in munca noastra. Activitatea de livrare nu se poate invata in bancile scolii , din simplu motiv ca lucru cu oamenii implica, de cele mai multe ori , o continua adaptare si mulare pe nevoile lor immediate.
Oricat de buna ar fi strategia noastra, oamenii vor fi cei care vor trebui sa o puna in aplicare , iar perceptia clientilor leagata de serviciile oferite va conduce la esecul sau succesul strategiei.
Servicii de distributie
Procesarea comenzilor. Serviciul de preluare centralizata a comenzilor va sta la dispozitie de Luni-Vineri , intre orele 9.00-18.00.
Comenzile se transmit catre adresa de email : comanda.gips@rigips.com, folosind Formularul de Comanda pus la dispozitie de echipa rigips.
Un mail de confirmare a primirii comenzii va fi transmis automat la sosirea cererii.
Confirmarea de comanda – cu detalii privind data incarcarii marfii va fi transmisa in 24 de ore de la primirea comenzii.
Pentru derularea comenzii fara intarziere a fluxului comenzilor va rugam :
Folositi formularul de comanda
Transmiteti comanda la adresa de mail: comanda.gips@rigips.com
Completati toate campurile din formularul de comanda
Verificati confirmarea de comanda
Confirmarea incarcarii comenzii prin sms.
Incarcarea comenzii va fi confirmata prin transmiterea unui SMS la numarul dumneavoastra de telefon mobil.
Transmiterea SMS-ului se face la momentul emiterii avizului de incarcare marfa.
Serviciile noastre :
Servicii de distributie
Procesarea comenzi
Confirmarea incarcarii comenzilor
Servicii logistice
Stocarea produselor
Solutionarea reclamatiilor
Asistenta tehnica de specialitate
Promovare si support comercial
Servicii de logistica
Parternerilor Rigips le este asigurat un serviciu logistic de inalt standard de calitate , respectand cu strictete normele de siguranta in transport si reglementarile in vigoare .
Oferim servicii complete de logistica partenerilor nostril – incarcarea, urmarirea expeditiei, informatii personalizate privind statusul marfii.
In cazul comenzilor cu transportul clientilor – va rugam sa respectati regulile de securitate Rigips privind accesul in fabric , precum si obligatiile cotractuale referitoare la dotarea de siguranta a camioanelor.
Detalii logistice privind incarcarea pe camion
Stocarea si depozitarea produselor.
Produsele SINIAT se vor depzita in spatii uscate, ferite de umezeala.
Placile din gips- carton. Se depoziteaza in stive, pe paleti sau pe distantieri, asezati la distanta de maxim 60 cm unul fata de celalalt, pe toata lungimea placii si aliniati pe vertical. De asemenea , de la peretii exterior se va asigura o distanta de aprox .50 cm, pastrandimprejurul lor un spatiu sufiecient pentru circulatie.
Se va depozita un singur tip de paleti in aceeasi stiva. Nu se recomanda depozitarea pe perioade indelungate la lumina directa a soarelui. Numar maxim de paleti depozitati pe vertical 8, pe o suprafata orizontala, uscata si neteda . Depozitarea pe inaltime se va face in conformitate cu normele de protectia muncii.
Ipsosurile. Paletii de ipsos nu se suprapun si se depoziteaza in spatii inchise , ferrite de umezeala, pe paleti de lemn, in ambalajul original. Este interzisa pastrarea in spatii cu umiditate ridicata sau ambalaje deteriorate . Dupa deschidere, se va utiliza produsul sau se va inchide sacul pentru a evita contactul cu umiditatea atmosferica.
Profilele si accesoriile metalice, vata si tavanele casetate. Se vor depozita in spatii uscate ferrite de umezeala.
3.2.3. Dinamica pietei materialelor de constructii.
In ceea ce priveste evolutia pietei materialelor de constructii, Claudiu Georgescu estimeaza pentru acest an o crestere de cel putin 2-3%, care ar putea fi imbunatatita de demararea unor lucrari de infrastructure. „Cheltuielile cu infrastructura au fost oprite anul trecut din motive independente de vointa factorilor economici. Anul acesta, bugetul votat in parlament este infloritor si ar permite o crestere sustenabila de 5-7% a intregului sector, dar una este in buget si alta este la sfarsitul anului. Fare modificari la bugetul de stat estimez o credere de 5-7%, iar cu modificari negative la bugetul de stat va fi cel mult o credere de 2-3%“, preconizeaza presedintele APMCR.
Minima crestere va fi sustinuta de capitalul privat, in principal pe sectorul constructiilor
de locuinle. In primele noua luni ale anului trecut au fost construite 28.555 de locuinte, in crestere cu 1.962 de unitati fata de perioada similara a anului precedent, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
EVOLUTIA PIETEI MATERIALELOR DE CONSTRUCTII (MLD EURO)
Compania Saint-Gobain Rigips, lider pe piata materialelor de constructii, a dat startul in luna noiembrie unui proiect dedicat arhitectilor intitulat „Tendinte si Inovatie”.
Programul a aparut din dorinta de a discuta despre tendintele care vor marca perioada unnatoare de dezvoltare in cee ce priveste proiectarea cladirilor si despre solutiile inovatoare ce raspund la cerintele curente si viitoare.
Prima intalnire a avut loc la Cluj-Napoca, in data de 27 noiembrie 2014. La aceasta intalnire au participat aproximativ 20 de arhitecti de la cele mai importante birouri de arhitectura din Cluj, precum si vice-presedintele OAR Transilvania.
Invitatul special al evenimentului a fost dna. architect Silvia Maldarescu, expert cu 40 de ani de experienta in proiectarea cladirilor din domeniul sanatatii, care a fost si consultant in realizarea primei brosuri dedicate segmentului sanatate realizata de o companie producatoare de materiale de constructii. In cadrul acestui prim eveniment, Saint-Gobain Rigips a prezentat aceasta brosura intitulata “Cream un mediu sanatos pentru serviciile medicale”.
“Am primit cu interes propunerea Saint-Gobain Rigips de a participa ca expert la realizarea unei brosuri destinate constructiilor din domeniul sanatatii prin care sa se propuna acele produse si solutii de punere in opera a produselor Rigips care sa raspunda
cerintelor specifice medicale si igienico-sanitare. In cei aproape 40 de ani am proiectat importante cladiri din domeniul sanatatii si ca atare realizarea acestei brosuri si participarea la programul Tendinte si Inovatie mi s-au parut o buna ocazie pentru a impartasi ceva din experienta acumulata de mine generatiilor de arhitecti mai tineri, dar si pentru a studia mai atent perfonnantele noilor produse si tehnici oferite de Saint- Gobain Rigips pentru a le propune pe cele mai potrivite pentru cerintele diferitelor cladiri medicale.” a declarat dna. Arhitect Silvia Maldarescu.
Participantii au fost interesati de subiectele abordate in cadrul intalnirii: proiectare si solutii Saint-Gobain Rigips dedicate pentru cladirile din domeniul sanatatii, solutii pentru o acustica adecvata in cladirile din domeniul educatiei, dar si de studiul de caz de la Colegiul National Ion Creanga din Bucuresti – unde a fost montat un plafon fono-absorbant de ultima generatie.
“Dorim ca acest proiect sa devina o platforma deschisa tuturor ai'hitectilor ce vor sa inteleaga mai bine starea actuala a pietei de constructii, sa descopere noile produse oferite de Saint-Gobain Rigips, dar si sa inteleaga care sunt tendintele din domeniul proiectarii. De asemenea, speram ca prin aceste intalnim sa cladim o relatie pe termn lung baza pe respect si profesionalism” a declarat dl. Constantin Hariton, dh'ectorul general al Saint-Gobain Rigips.”
Programul va continua in 2015 cu alte intalniri cu arhitectii, pe agenda fiind incluse orase precum: Timisoara, Iasi, Brasov, Constanta, Cluj-Napoca. Afacerile din
Romania ale grapului francez Saint-Gobain au crescut cu 5% in 2013, fata de nivelul anului anterior, depasind pragul de 700 milioane de lei, echivalentul a circa 156,7 milioane de euro, in timp ce rezultatele fmanciare operationale ale filialelor locale s-au imbunatatit considerabil. Previziunile conducerii companiei pentru anul in curs se mentin pozitive, trendul de crestere urmand a fi consemnat si in 2015, cand grupul va aniversa 350 de ani de experienta. In Romania, Saint-Gobain coordoneaza patru societati (Saint-Gobain Construction Products, cu diviziile Isover, PAM, Rigips si Weber; Saint-Gobain Glass Romania, cu diviziile Glass si Abrazivi; MTI Impex Brasov si Brodrene Dahl), avand circa 1.100 de angajati si 12 unitati de productie in opt centre industriale localizate in Brasov, Branesti, Calarasi, Ploiesti, Satu Mare, Tulcea, Turda si Suceava. Peste 50% din cifra de afaceri a Saint-Gobain Construction Products Romania este realizata de divizia Rigips. „Pe termen mediu si lung, piata locala de gips- carton are premise foarte bune de dezvoltare. Fondul de cladiri existente este relativ vechi, cu mari probleme de rezistenta si performanta energetica, iar numaml de camere pentm fiecare locuinta, cel al locuintelor primare si secundare, numaml de imobile de birouri sau comerciale, al celor de educatie, sanatate, din domeniul turismului sau sportului sunt inca departe de cele din tarile dezvoltate. Aceeasi situatie poate fi observata si in cazul initiativelor de dezvoltare, atat urbana, cat mai ales rurala, care constituie motorul evolutiei oricarei tari civilizate”.
Rigips Business Unit, din cadml Saint-Gobain, este liderul pietei locale de sisteme uscate pe baza de gips-carton (tencuieli, pereti, pardoseli), ipsos pentru constmctii si sectoml industrial, precum si produse dedicate plafoanelor demontabile si fixe. "Pentm 2014, am prevazut investitii de circa 2,2 milioane de euro destinate achizitiei de echipamente pentm retehnologizai*ea unor procese ale unitatilor din Turda, respectiv lucrarilor necesare asigurarii unei protectii optime a mediului si consolidarii nivelului de sanatate si siguranta a muncii, contribuind la cresterea eficientei energetice si la majorarea capacitatilor de productie", a declarat Constantin Hariton, director general al Saint-Gobain Rigips. In pofida faptului ca nu exista date provenite dintr-o monitorizare oficiala a Institutului National de Statistica (INS), piata locala de gips- carton a atins, potrivit datelor Saint-Gobain, o valoare de maximum 80-85 milioane de euro la finele lui 2013, iar din punct de vedere cantitativ volumul comercializat s-a situat sub cota de 40 de milioane mp inregistrata cu doi ani in unna.
Pregatiri pentm o reluare sustenabila a cererii.
In ianuarie 2014, Saint-Gobain si-a mutat sediul administrativ in cladirea Floreasca Park, noul complex de birouri situat in zona de nord a Capitalei. Biromile gazduiesc o parte din personalul principalelor doua companii membre ale grupului Saint-Gobain din Romania: Saint-Gobain Glass si Saint-Gobain Construction Products Romania (cu activitatile Isover, Rigips si PAM), precum si al Delegatiei Saint-Gobain pentm Romania. In primele luni din 2014, mai multi oficiali din cadml conducerii executive a grupului francez au vizitat unitatile de productie ale Saint-Gobain din tara noastra. Astfel, in februarie, principalele unitati locale apartinand Saint-Gobain Glass si Saint-Gobain Construction Products – diviziile Rigips, Isover si Weber au fost gazdele unei delegatii conduse de Jean-Claude BrefFort, vicepresedinte responsabil cu dezvoltarea intemationala in cadml corporatiei. Vizita de lucru din luna martie a fost condusa de Claude Imauven (vicepresedinte al corporatiei si presedinte al Sectorului de Produse pentru Constructii) si Didier Roux (vicepresedinte al grupului si director de cercetare si dezvoltare al acesteia). "Oficialii Saint-Gobain au apreciat soliditatea, buna pregatire si stabilitatea echipelor noastre, capacitatea de a configura si iinplementa cele mai bune strategii care sa ne pennita o pozitionare optima pe pietele specifice, abilitatea de a implementa la timp si in bugetele planificate proiectele complexe de investitii, care au permis grupului sa devina liderul pietei locale a materialelor de constructii, precum si orientarea prioritara cate dezvoltarea de produse noi, cu inalta valoare adaugata", se arata intr-un comunicat al Saint-Gobain.
Saint-Gobain Gypsum International Trophy are loc pe 6 iunie.
Saint-Gobain Gypsum International Trophy este un eveniment unic in industria materialelor de constructii si una din cele mai importante manifestari intemationale de acest tip. Competitia a fost creata in anul 1998, cu scopul recunoasterii si rasplatirii calitatii si unicitatii executiei sistemelor uscate (utilizand gips-cartonul) si umede (folosind ipsosul) de cate firmele de constructii, trofeul promovand excelenta si inovatia in folosirea produselor pe baza de gips si a sistemelor aferente. Totodata, trofeul stimuleaza crearea de solutii noi, care raspund provocarilor momentului: eficienta energetica, protectia mediului si dezvoltarea durabila. In acest an, competitia intemationala este organizata la Berlin, pe 6 iunie. Proiectele sunt inscrise si jurizate in cadml a sase categorii: ipsos, gips-carton, inovatie si sustenabilitate, rezidential, solutii mixte/comercial si solutii pentru segmente speciale (sanatate, educatie, hoteluri), de cate un grup de experti intemationali. In competitia din acest an sunt inscrise 90 de proiecte din peste 30 de tari. La fmalul lui 2013, Rigips Romania a organizat prima editie publica a Rigips Trophy – etapa nationala a concursului international Saint- Gobain Gypsum International Trophy. In finala au ajuns 23 de proiecte, din care 6 au fost desemnate castigatoare de cate un juriu fonnat din arhitecti, constmctori si reprezentanti ai companiei Rigips. Patm proiecte reprezentative pentru utilizarea solutiilor si sistemelor Rigips si care demonstreaza profesionalismul in executie aratat de echipele de constmctori vor participa din partea Romaniei la evenimentul international de la Berlin: Liceul Francez "Anna de Noailles" (la categoria solutii pentru segmente speciale), Matemitatea Regina Maria (pentru inovatie), Auditorium Pallady (la categoria gips-carton) si Promenada Mall (la cea de solutii mixte).
3.2.4. Factori economici.
In Romania, valoarea tranzacpilor imobiliare a crescut anul trecut la 1,2 miliarde de euro, de la 300 milioane de euro in 2013. Conform DTZ Echinox, 45% din total reprezinta achiziti de proiecte de retail, 30% de birouri, segmentul industrial a atras 15% din tranzactii, iar achizitiile de terenuri 10%. Compania estimeaza ca avansul pietei de investiti va continua pe o perioada de cativa ani. Potrivit unui raport elaborat de PwC si Urban Land Institute, concurenta acerba pentru activele de clasa A pe principalele piete imobiliare ale Europei il determina pe investitori sa isi mute atentia spre pietele in redresare si activele de clasa secundara. Totusi, pe o piata imobiliara atat de recent marcata de criza exista o singura regula: precaupa. Curajul investitorilor ar trebui sa se limiteze la cele mai solide plasamente, pentru a nu da gres in urmatorul val al crizei imobiliare. Cu alte cuvinte, cine cumpara cele mai bune proprietati, chiar daca sunt si cele mai scumpe, va avea riscuri mai mici in momentul unei noi decaderi. Pentru cealalta categorie, formata din cei care aleg proprietati cu risc mare de devalorizare, este crucial momentul in care intra si ies de pe piata, caci o noua panta de scadere este inevitabila.
„Din 2003 pana in 2013 am asistat la un intreg ciclu al pietei imobiliare. A fost o perioada mai lunga decat in mod normal, din cauza depresiunii profunde in care am intrat in 2008. Dupa aceasta etapa, a fost o perioada de revenire, care a durat cinci-sase ani. Acum putem spune ca suntem la inceputul unui ciclu nou si trebuie sa tinem cont de tendinta ca aceste cicluri sa devina tot mai scurte, de pana in sapte ani, ca efect al erei tehnologiei si a informatiei, arata Attila Peli, Head of Development & Land in cadrul JLL.
Asadar, asistam la inceputul unei noi etape pe piata imobiliara, dar evolutia ramane una sinusoidala si nimeni nu isi mai permite riscul de a se lasa purtat de valul succesului. Anii 2021-2024 ar putea insemna un nou punct de inflexiune pentru segmentul imobiliar local.
Sursa: Institutul Naponal de Statistica
Principalii producatori de panouri si sisteme de gips carton sunt:
KNAUF Westd . Knauf reprezinta un nume de familie. Curajul pentru viziuni, inovatii si investiti, deciziile rapide si eficiente, inventivitatea tuturor angajatilor este exact ceea ce caracterizeaza Knauf.
Compania a luat nastere dintr-o afacere traditionala cu gips, iar astazi produce materiale de construct pentru constructii uscate, placi Knauf, placi din ipsos armat cu fibre celulozice, mortar uscat pe baza de ipsos pentru tencuieli de interior, precum si placi pe baza de ciment AQUAPANEL.
Apropierea fata de clienti, crearea unor relati deosebite si de lunga durata cu clientii prin consilierea de prima clasa oferita acestora, prin asigurarea unui service de specialitate adecvat pentru produse si sisteme de cea mai buna calitate, toate acestea reprezinta modul Knauf de abordare a pietei. Reusim sa obtinem aceste lucruri datorita instalatiilor tehnice moderne pe care le perfectionam continuu. Viitorul se afla insa si in mainile angajatilor talentati si foarte motivati. si nu in ultimul rand, compania noastra reprezinta spiritul unitatii ca o familie: sa invatam unii de la altii, sa fim o echipa, sa ne impartasim cunostintele, sa preluam rolul de mentor, sa folosim metode de rezolvare rapide si directe, sa realizezi ceva deosebit. Toate acestea reprezinta fatetele culturii unei companii.
Oriunde s-ar afla compania Knauf promoveaza un singur lucru: Eficienta in construcfii.
. SINIAT ROMANIA
Lansarea Siniat Romania a venit ca urmare a achizitiei diviziei Lafarge Gips de catre Grupul Etex din Belgia, unul dintre cei mai mari producatori si fumizori mondiali de materiale si solutii pentru constructs. Aceasta schimbare a marcat inceputul unui nou capitol pentru unul dintre principali producatori de placi din gips-carton si ipsos pentru industria constructiilor din Romania. Compania Siniat este un furnizor global de top pentru solutii de constructi bazate pe gips-carton. Opereaza 43 de fabrici, in 13 tari din Europa si America Latina, cu o cifra de afaceri de circa 1 miliard de euro reprezentand circa 35 % din cifra de afaceri a Grupului Etex.
Ca parte a Etex, Siniat beneficiaza de accesul la toata experienta, logistica si tehnologiile celorlalte divizii, precum si de accesul la o intreaga gama noua de tehnologii, industrii, parteneri si clienti specifici pentru aceste divizii.
.LAFARGE Gypsum, subsidiara a NORTH AMERICAN GYPSUM cu o cifra de afaceri de circa 700 milioane de dolari afiliata fundatiei LONE STAR.
Analiza mediului concurential
Sursa: Institutul National de Statistica
Mediul extern concurential sau competitiv, cum mai este cunoscut de catre specialisti,defineste vecinatatea imediata a intreprinderii, fiind constituit din acele elemente, indivizi,grupuri sau alte intreprinderii ce o influenteaza direct si asupra carora poate exercita o influenza semnificativa.Componenta principala a acestui mediu o reprezinta concurentul sau competitorul care poate fi definit ca fiind acea intreprindere ce lupta pentru acelasi tip de resurse ca si intreprinderea data. Resursa pentru care se lupta, in general, intreprinderile este reprezentata de banii clientilor, iar pentru a-i castiga intreprinderea trebuie sa acapareze cat mai mult din piata existenta.In conditiile in care intreprinderile care fac parte din acelasi sector urmaresc obtinerea unei cat mai mari parti din pietele existente in dauna celorlalte intreprinderi, intre toate acestea are loc o puternica lupta de concurenta, ele devenind intreprinderi rivale, iar relatiile dintre ele sunt relatii de rivalitate sau de concurenta.Asadar, competitia se desf asoara in interioml unui sector pe care M. Porter il defineste ca fiind un grup de intreprinderi ce realizeaza produse similare ce se pot substitui reciproc. Dar aceste evaluari au la baza mai intai efectuarea segmentarii strategice.
Grupul francez vizeaza imbunatatirea venitului operational.
Saint-Gobain a inregistrat o scadere de 2,7% a cifrei de afaceri din 2013 fata de cele 12 luni anterioare, pana la 42 miliarde euro. Pentru anul in curs, managerii companiei au in vedere o imbunatatire a venitului operational, in conditiile in care contextul economic va ramane, in continuare, dificil. Printre obiectivele stabilite pentru 2014 se afla, de asemenea, mentinerea sub control strict a cheltuielilor si imbunatatirea fluxului de lichiditati. Din punct de vedere al structurii vanzarilor, divizia de materiale inovatoare a raportat o scadere de numai 0,7%, in special ca urmare a cresterii de 1,5% din a doua jumatate a anului. Acest segment include atat afacerile cu sticla float (care au sporit cu 0,8%), cat si pe cele de produse de inalta performanta tehnologica (precum sistemele pe baza de ceramica, abrazive, materiale plastice speciale etc.), care s-au redus cu 2,6% in perioada analizata. In ceea ce priveste produsele pentru constructi, acestea s-au majorat usor (+1,9%), datorita, in special, avansului semnificativ consemnat in semestrul al doilea al anului trecut (+5,6%). Divizia cumuleaza vanzarile de sisteme pentm interior (+3,4%) si solutii pentru exterior (+0,5%). Totodata, afacerile din domeniul distributiei de materiale pentru constructii s-au contractat cu 1,4%, iar cele de ambalare (Verallia) au scazut cu 1,8%. Grade performantelor sale deosebite, in Romania marca Rigips a ajuns sa se confunde, practic, cu produsul sau principal – placile de gips-carton.Inventia a fost brevetata in SUA in 1894 de catre Augustine Sacket. Compania The British Plaster Board (BPB)a pus accent pe imbunatatirea produselor, accesand in 1994 piata Romania, iar in 2005 a fost preluat de grupul Saint- Gobain, care a continuat procesul de dezvoltare a unor produse performante. De la inceputul activitatii sale pe plan local, Rigips a investit peste 68 milioane de euro in unitatile sale din tara – fiind printre cele mai performante din lume. Astazi marca se bucura de recunoasterea utilizatorilor autohtoni, primind de doua ori consecutiv premiul „Superbrands”. Rigips are o notorietate de peste 50% si este perceputa ca marca-lider datorita calitatii produselor si reputatiei de a-si indeplini promisiunile. Statutul de lider s-a construit pe relevanta inovatiilor, precum si pe profesionalismul echipei si partenerilor – distribuitori, constructori, arhitecti, dezvoltatori etc. Produsele Saint- Gobain Rigips – placi, profile, accesorii etc. – se regasesc in cladiri de birouri, comerciale, din domeniul medical, hotelier etc. Cateva proiecte majore realizate in ultima perioada si care au participat la concursul international Saint-Gobain Gypsum International Trophy, ce premiaza excelenta in executie sunt reprezentate de Promenada Mall, maternitatea “Regina Maria”, liceul francez “Anna De Noailles”, Auditorium Pallady etc. Piata locala de gips-carton si ipsos, estimata la circa 110 milioane de euro in 2013 si 37-38 milioane mp, reprezentand un consum anual mediu de circa 1,9 mp/ locuitor, s-a stabilizat in 2014, urmand ca din acest an sa se reia trendul ascendent in sector. "Anul in curs va reprezenta prima perioada in care piata are sansa unor usoare cresteri, daca si contextul politic international nu va inregistra turbulente majore", este de parere Constantin Hariton, directorul general al companiei Saint-Gobain Construction Products – Rigips Business Unit.
Reorganizare a portofoliului si lansari de produse noi
Unul din principalele obiective ale grupului Saint-Gobain este dezvoltarea si lansarea de produse inovatoare, care sa raspunda problemelor tot mai pregnante de eficienta energetica, crestere durabila si protectie a mediului inconjurator. Astfel, in ultimii doi ani compania a lansat o serie de produse inovatoare, cum ar fi placa mini Rigips 600, dedicata renovarilor (ce permite transportul, manipularea si utilizarca in locuri cu dimensiuni reduse), placa Rigips Fonic (dedicata ameliorarii considerabile a confortului acustic al incaperilor), panoul Rigithenn (compus din gips-carton si polistiren, ideal pentru izolarea termica la interior a incaperilor), placile tip Rigidur (cu rezistenta deosebita la impact, folosita cu precadere in spatii cu functiuni sanitare si educationale dar si celor din domeniul turismului), precum si o gama noua de profile metalice si accesorii adaptata cerintelor si noilor tipuri de panouri lansate pe piata. De asemenea, a fost inclusa in oferta gama de plafoane Ecophon, plafoane acustice performante, cu o gama diversificata de produse. Pentru a-si consolida pozitia pe piata produselor pe baza de ipsos, in 2013 Saint-Gobain Rigips a lansat Rimano Duoglet – glet cu grad ridicat de alb, care se aplica usor si se poate folosi atat pentru nivelarea, cat si pentru finisarea suprafetelor interioare. Lansarea acestui produs marcheaza o schimbare de imagine a marcii Rimano prin logo si ambalaje noi, din luna martie a acestui in intreaga gama fiind disponibila pe piata in noii saci. nBazandu-ne, in special, pe calitatea excelenta a produselor promovate, pe gama diversificata, pe sistemele si serviciile inovatoare precum si pe suportul tehnic si de marketing asigurat tuturor categoriilor noastre de clienti, estimam ca vanzarile companiei vor creste usor in 2014, putin peste evolutia intregului sector”, a precizat Constantin Hariton.
CONCLUZI
Marca Rigips, desemnata Superbrand pentru a doua oara consecutiv.
In luna aprilie 2014, in cadrul unei ceremonii de premiere desfasurate la Grand Hotel Marriott din Bucuresti, Saint-Gobain Rigips a primit pentru a doua oara consecutiv statutul de Superbrand in Romania, la categoria "Household & Construction", in Programul Superbrands Romania 2013-2014. Aceasta distinctie a fost acordata dupa un riguros proces de selectie si evaluare prin care s-au luat in considerare criterii precum calitatea, increderea si diferentierea in piata. Rigips este singurul brand eligibil pentru statutul de Superbrand din segmentul finisajelor pe baza de ipsos si se bucura de o notorietate considerabila in randul consumatorilor (peste 50%). Premiul reflecta opiniile a 1.500 de consumatori din Romania, incluse intr-un studiu realizat pentru Superbrands Romania de compania intemationala de cercetare de piata IPSOS, fiind precedata de un proces complex de selectie. In prima parte a procesului, Consiliul Superbrands (compus din 23 de specialisti recunoscuti in domeniul marketingului) a evaluat aproximativ 1.400 de marci din 52 de sectoare industrial. In cea de a doua etapa, 578 de marci au fost incluse in cercetarea de piata, iar in final doar 300 dintre acestea au primit certificarea Superbrand in Romania. "Acest trofeu reprezinta o recunoastere a calitatii produselor noastre si a eforturilor constante facute timp de 20 de ani pentru a inova si pentru a oferi clientilor servicii la cele mai inalte standarde. Primirea acestui premiu este onoranta pentru companie, dar ne si obliga sa pastram acelasi nivel ridicat de profesionalism in activitatea viitoare", a declarat Constantin Hariton. In cele doua decenii de prezenta pe piata din Romania, Saint-Gobain Rigips a investit continuu in cresterea nivelului de cunostinte si aptitudini a celor ce lucreaza cu produsele sale si in educarea viitorilor specialisti. La inceputul acestui an, compania a initiat programul denumit "Perspective", dedicat recrutarii si fonnarii tinerilor specialisti confonn standardelor companiei. In cadml programului, au fost organizate o prezentare la Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca si o vizita la fabricile de gips-carton si ipsos de la Turda. "In urma acestor actiuni, am selectat deja un grup de intemi pentm unitatile de productie din Turda. Din luna martie am inceput si un program educational, printr-o serie de prezentari teoretice si practice la liceele profesionale, primul fiind cel din Brasov si la facultatile de constructii din Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi. Pe tot parcursul anului vom continua aceste activitati si in alte centre universitare", a mai spus manageml companiei.
Pachete neinfoliate
Rebuturi din cauza intemperiilor
Infiintarea unui stand de incarcare pentru testarea placilor in conditii de santier (umiditate, condens , inghet, canicula).
RECOMANDARI – PROPUNERI
CNP a revizuit datele incluse in docmnentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2018" in confonnitate cu node realitati economice, elaborand varianta de toamna (2014) a studiului, dat publicitatii la fmele lunii noiembrie a.c. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul anului in curs se preconizeaza o sporire reala de 2,6%, mai putin semnificativa comparativ cu saltul estimat la 3,5% din 2013. In contextul actual, nu este insa suiprinzator faptul ca o diminuare de mai mare amploare a valorii adaugate bmte (VAB) ar putea fi consemnata in acest an in ramura de constructii (-1,7%), intrucat sectorul respectiv se afla in recesiune si ramane singurul in care se vor inregistra pierderi. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia se vor remarca in 2014 mai cu seama in domeniul tertiar sau al serviciilor (+1,8%), respectiv in agricultura (+1,5%), in timp ce industria va fi singurul domeniu unde se va inregistra o sporire mai ampla (+4,8%), dupa majorarea putemica (de +23%) raportata anul trecut. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului si ale principalilor parteneri intemationali (FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana). "Scaderea VAB din constructii la nivelul lui 2014 se datoreaza primordial diminuarii indicatorului productiei, cu -2,5%, dupa ce in 2013, la acest capitol, a avut loc un salt de 5,4%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PEB (exprimate in puncte procentuale), industria va avea un aport de +1,4%, agricultura de +0,1%, constractiile de -0,1%, serviciile – in total de +0,8%, iar impozitele nete pe produs de +0,4% la cota de majorare general a, de +2,6%. Pe termen mediu, in confonnitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2015-2018 PIB sa evolueze in maije pozitive, astfel: +2,5% in 2015, +3% in 2016, +3,3% in 2017 si +3,5% in 2018", se arata in documentul CNP.
Sectorul de profil ar putea redeveni un motor principal al economiei nationale.
Incepand cu anul viitor, ramura constmctiilor ar putea redeveni principalul motor al economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2018, cu niveluri superioare tuturor celorlalte ramuri economice, mai precis de +5,4%, +5,2%, +5% si 5,5%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+5,3%, +5,1%, 5% si +5,5%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la un prag constant (+0,4%) pentru intreaga perioada de raportare, mai precis intre anii 2015 si 2018, fiind plasata, insa, sub cea a serviciilor (cu mi aport cuprins intre +1% pana la +1,7%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,3% pana la +0,4%). In acelasi timp, forta economica va fi cu siguranta industria, cu niveluri situate de la +0,7% pana la +1%), in timp ce agricultura va avea o contribute mai redusa la cresterea reala a PIB (+0,1% pentm intregul interval prognozat). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe rainuri economice (determinata pe baza valorilor nominale), expertii CNP sustin ca, daca in 2013 sectorul de constructii a reprezentat 7,9% din PIB, in acest an va detine o cota de 7,3%, iar in intervalul 2015-2018 de 7,5%, 7,7%, 7,8 si 7,9%, in detriments agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 44,6% in sectorul tertiar si de 31% in Industrie). In mod separat si traditional pentm CNP, s-a estimat si evolutia industriei constmctiilor metalice unde, dupa realizari pozitive anul trecut (+3,5%), se va instala un trend ffagil de recuperare a pierderilor (+4,2% in 2014, circa +2,2% anul viitor, +1,2% in 2016, +1,6% in 2017 si +2% in 2018). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, la niveluri medii anuale de +2,3%, +3%, +2,7% si +2,5% pentru perioada 2015-2018, dupa ce in 2013 a avut loc o scadere de circa -3,4%, iar in acest an s-ar putea consemna o diminuare ceva mai ponderata, de -0,7%. Pentm informatii suplimentare. Tranzacpa prin care francezii de la Saint-Gobain, al doilea cel mai mare producator de materiale de constructii din lume dupa form area conglomeratului LafargeHolcim, au preluat de la familia Burkard-Schenker 16% din producatoml elvejian de materiale chimice Sika §i 52% din drepturile de vot ale acestor ac^ionari are §i ea implicatii pe piaja romaneasca. Saint-Gobain activeaza la nivel local pe doua direcjii: producjia de sticla §i cea de adezivi §i mortare; in timp ce Sika are o fabrica de aditivi in Bra§ov §i una de mortare uscate in Cluj.Activitatea oricarei firme este dependents mai mult sau mai pu{in de mediul extern §i de factorii conjucturali ai acestuia. „Conjuctura economica defme§te starea curenta §i concreta a fenomenelor, proceselor §i evenimentelor specifice unei ramuri, unei economii na(ionale sau mondiale” (Gavrila et Letter, p. 69).
Propuneri :
Incarcarea autocamioanelor pe mai multe posture de incarcare
Achizitionarea unor scanere ce scaneaza codul de produs pentru evidenta doar a stocului si materialelor (placi) incarcate conectate la serverul principal;
Display color operational in parcare pe care se afiseaza nr auto si numar comanda a fi procesata .
Recomandari
Infolierea pachetelor – cause , efecte – exemplifica
Reguli safety ICV Latata – exemplifica
T2 la saptamana – exemplifica
Acces in depozitul de placa cu placute de avertizare
Achizitionarea de corturi industriale pentru marirea capacitatii de stocare
Program de evidentiere a aprvizionarii de material si materii prime in functie de procesarea comenzilor de executie pentru departamentul de productie.
Bibliografie
Balaure Virgil, Adascalitei Virgil, Balan Carmen, Boboc Stefan, Catoiu Iacob, Olteanu Valerica, Pop Al. Ncolae, Teodorescu Nicolae – "Marketing", Editura Uranus, Bucuresti, 2000;
Bruhn Manfred – "Marketing", Editura Economica, Bucuresti, 1999;
Kotler Philip – "Principiile marketingului", Editura Teora, 1998;
Purcarea Theodor, Ioan-Franc Valeriu -"Marketing – evolutii*experiente* dezvoltari conceptuale", Editura Expert, Bucuresti, 2000.
Brown, Jim.(2009). Leveraging the Digital Factory.Executive Summary. În: Industrial Management,Vol.51, july/august 2009
Black, J.T. Kohser, R.A. (2007) DeGarmo's Materials & Processes in Manufacturing. 10th Edition, Wiley 3. Open ERP Documentation:http://doc.openerp.com 4. http://www.sap.com/solutions/business-suite/erp/indrx.epx 5.Monk,Ellen and Wagner,Brett. "Concept in Enterprise Resource Planning" 6. http://www.supplychainmetric.com 7.http://logistic.about.com/od/supplychainsoftware/SAP.htlm 8.http://www.cio.com/article/40940/supplychain management definition and solution pag6 9. http://www.openpro.com/products modules overview.htlm 10. http://www.learndatamodeling.com/tm ERP case study.htlm 11. http://en.wikipedia.org/wiki/Push pull strategy 12.Doyle, P. (1994) Marketing Management and Strategy, New York: Prentice Hall, 1994 13.Kotler, Ph., Marketing Management, (11th Edition), New York: Prentice Hall, 2001; 14 .13. Buffa, E.S. – ,,Conducerea moderna a productiei”, vol. I., Traducere din limba engleza,Editura Tehnica, Bucuresti, 1985
Capet, M., Hoflack, J. – ,,Gestion de l¢entreprise sous-traitante”, Economica, Paris, 1998
Catoiu I., Teodorescu, N.-,,Comportamentul consumatorului”, Editia a II-a revazuta siadaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
Piata Constructiilor, Romania, 2004 – 2014. Tendinte 2020 | Aug. 2010, Bucuresti
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: LUCRAREA DE LICENTA METODE MODERNE DE MANAGEMENT A ACTIVITATILOR DE PRODUCTIE SI DISTRIBUTIE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTII [305988] (ID: 305988)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.