Infrastructura reprezintă o formă de manifestare spațio-temporală a activităților antropice, care se caracterizează prin edificarea unui sistem… [305930]

3.4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura reprezintă o [anonimizat] a [anonimizat] a societății omenești. Ea ”însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic” (Cocean, 2007, p.153)

Infrastructura turistică (specifică) din județul Bihor se caracterizează printr-o [anonimizat]-funcțională care se desprinde din modul de îmbinare și asociere a tuturor elementelor structurale (diversitate morfologică), numărul mare al componentelor (diversitate structurală) [anonimizat]-o parte, [anonimizat] (diversitate funcțională). Principalele componente care intră în structura și alcătuirea infrastructurii specifice sunt reprezentate de: structurile de primire cu funcții de cazare; structurile de primire cu funcții de alimentație publică; căile și mijloacele de transport turistic; dotările pentru cură și agreement.

3.4.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE CU FUNCȚIE DE CAZARE

”Baza de cazare reprezintă elementul esențial al bazei materiale de care depinde desfășurarea tuturor activităților turistice. [anonimizat]-a [anonimizat], cabanele, campingurile și hotelurile de azi” (Herman & Tatar, 2015, p. 119).

Datele statistice privind structurile de primire turistică cu funcție de cazare indică o evoluție pozitivă al acestora pe parcursul ultimilor 10 ani. Astfel, în intervalul 2007-2017, numărul unităților de cazare a crescut de la 85 la 416. Cea mai mare creștere au înregistrat-o [anonimizat], [anonimizat] (tabelul 1).

[anonimizat] 2017, baza de cazare a [anonimizat] 416 [anonimizat]: pensiuni turistice (44,3%), camere de închiriat (18,9%), hoteluri (12,2%), vile turistice (7,7%), pensiuni agroturistice (5,2%), apartamente de închiriat (3,6%), hosteluri (2,9%), cabane turistice (1,7%), campinguri (1,7%) moteluri (1,2%), hoteluri apartament (0,3%) [anonimizat] (0,3%) (figura 1).

[anonimizat], [anonimizat] 2017, a rezultat că acestea au fost localizate în 48 unități administrativ teritoriale în ponderi diferite (figura 2). Cele mai multe structuri de cazare au fost localizate în Sânmartin (208), Oradea (59), Nucet (23), Pietroasa (11) și Marghita (8).

Analiza repartiției spațiale a [anonimizat] 2017, evidențiază existența a [anonimizat] ([anonimizat] 1 Mai) cu 267 structuri de cazare (64% din total) [anonimizat] – Budureasa cu 40 structuri de cazare (10% din total). [anonimizat], [anonimizat] (figura 1).

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică, în intervalul 2007 – 2017, numărul de locuri în structurile de primire turistică cu funcție de cazare din județul Bihor a crescut de la 10 126, la 14 291 (tabelul 2). Bihorul deține cea mai mare capacitate de cazare în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (37 792 locuri), fiind urmat de județul Cluj (10 805 locuri), Maramureș (7157 locuri), Bistrița-Năsăud (3410 locuri), Sălaj (1918) și Satu Mare (1654 locuri).

Capacitatea de cazare turistică existentă, ne indică faptul că, cele mai multe locuri de cazare au fost în hoteluri (7468 unități, 52,2%), urmate de cele din cadrul pensiunilor turistice (3342 unități, 23,3%), camerelor de închiriat (962 unități, 6,7%), vilelor turistice (646 unități, 4,5%), pensiuni agroturistice (228 unități, 4,3%), în timp ce, cele mai puține locuri de cazare au fost deținute de structurile de cazare de tip hotel apartament (32 unități, 0,3%) și bungalow (32 unități, 0,3%) (figura 5).

Din analiza repartiției locurilor de cazare din județul Bihor, pe categorii tipologice, la nivel de unitate administrativ teritorială, în anul 2017, a rezultat că acestea au fost localizate în 48 unități administrativ teritoriale în ponderi diferite (figura 4). Cele mai multe locuri în structurile de cazare au fost localizate în Sânmartin (7868), Oradea (2680), Nucet (532), Marghita (447), Pietroasa (198), Budureasa (193) și Tinca (188).

Analiza repartiției spațiale a locurilor din cadrul structurilor de cazare din Județul Bihor, la nivelul anului 2017, ne evidențiază existența unei situații relativ similare cu aceea a structurilor de cazare. La fel ca în cazul precedent, și în acest caz, se remarcă existența a cinci poli de concentrare, doi majori și trei secundari. Concentrarea din jurul Municipiului Oradea deține 10548 locuri de cazare (74% din total), în timp ce arealul montan Nucet – Pietroasa – Budureasa încorporează doar 923 locuri de cazare (20 % din total). Pe lângă cele două concentrări majore ale locurilor de cazare mai pot fi evidentiate încă trei concentrări secundare, două în zona de câmpie, aferente zonelor urbane Marghita și Salonta și una în zona montană Pădurea Craiului – Vlădeasa (figura 5).

Analiza în ceea ce privește gradul de confort al structurilor de cazare din județul Bihor, în anul 2017, scoate în evidență predominarea structurilor de cazare clasificate la trei stele (253 unități, 60%), două stele (112 unități, 26,9%) și o stea (33 unități, 7,9%). La polul opus sunt structurile de cazare clasificate la patru stele (174 unități, 4,1%) și cinci stele (1 unitate, 0,2%) (figura 11). Din analiza gradului de confort a locurilor de cazare se desprinde o situație relativ similară cu cea a structurilor de cazare. Diferențe apar doar la ponderea procentuală a structurilor de o stea, patru și cinci stele. Acestea constau în diminuarea procentului locurilor clasificate la o stea în favoarea locurilor clasificate la patru și cinci stele (figura 12). Informațiile cu privire la gradul de confort al structurilor de cazare, alături de cele de alimentație publică, se constituie într-un indicator de calitate cu roluri și funcții în conturarea profilului turistului care ne vizitează. Din cele prezentate, rezultă că destinațiile turistice bihorene se adresează turismului de masă, de clasă medie spre mijlocie și doar într-o pondere redusă turismului elitist (11,8%), care necesită structuri de cazare bine dotate și poziționate, cu o gamă largă de servicii care să le satisfacă necesitățile în acord cu nivelul pretențiilor lor. Structurile hoteliere care pot face față unor astfel de pretenții sunt cele clasificate la patru și cinci stele. În Bihor, in anul 2017, existau 8 structuri hoteliere de patru stele și una de cinci stele. Hotelurile de patru stele sunt localizate in Oradea (Doubletree by Hilton Oradea, Continental, Elite, Maxim, Nevis, Ramada) și Sanmartin (International, President, Aqua President Spa), în timp ce singurul hotel de cinci stele (Lotus Therm) este localizat în stațiunea Băile Felix.

Datele statistice în turism trebuie însă privite cu rezervă, având în vedere că în acest domeniu se înregistrează în general o activitate informală neraportată considerabilă. Prin urmare, este de așteptat ca datele ce țin de studiul actual, cât și evoluția înregistrată la nivelul capacității de cazare a județului Bihor să fie mult subevaluate față de situația reală.

În arealul Parcului Natural Apuseni oferta de cazare este destul de limitată, ceea ce limitează sezonul turistic, precum și afluxul de turiști ce ar putea fi interesați să viziteze parcul și obiectivele turistice din vecinătatea acestuia. O soluție ar putea fi amenajarea unor campinguri. În prezent, în Parcul Natural Apuseni cea mai mare parte a turiștilor campează în Poiana Glăvoi, cu toate că în acest areal camparea este interzisă, neexistând amenajări în acest sens. Având în vedere lipsa unor campinguri cu amenajări specifice, camparea generează probleme de mediu (poluarea cu deșeuri menajere, poluare estetică și fonică etc.), dar și imposibilitatea generării de venituri pentru a susține o infrastructură adecvată, precum și igienizarea arealelor de campare.

Taberele școlare reprezintă o componentă aparte a turismului cu roluri și funcții în direcția integrării, socializării și relaționării elevilor din învățământul primar, gimnazial și preuniversitar, prin derularea unor activități activ-participative (excursii, drumeții, vizitarea obiectivelor turistice etc.), pe o perioadă determinată de timp (de regulă șapte zile), în scopul dobândirii unor abilități și competențe complementare celor oferite în cadrul sistemului educațional și social. În județul Bihor, în anul 2007, au existat șase structuri de cazare de acest tip, cu o capacitate de cazare de 870 de locuri în: Roșia (100 locuri), Nucet (350 locuri), Șoimi (120 locuri), Șuncuiuș (100 locuri), Remeți (80 locuri) și Bratca (120 locuri). În prezent, funcționează patru structuri de acest tip, respectiv taberele de la: Șuncuiuș (80 locuri), Remeți (55 locuri), Oradea (80 locuri) și Bratca (25 locuri). Motivele care au condus la decăderea lor în Județul Bihor și nu numai sunt multiple. Dintre acestea amintim: slaba calitate și lipsa infrastructurii de acces (rutiere, feroviare), lipsa dotărilor tehnico-edilitare (alimentarea cu apă curentă, canalizare), lipsa investițiilor necesare modernizării acestora, nepăsarea autorităților competente etc.

Tabelul 1. Evoluția structurilor turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, pe categorii tipologice, între anii 2007- 2017

(Sursa datelor: tempo-online, Institutul Național de Statistică)

Tabelul 2. Evoluția locurilor de cazare în structurile turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, pe categorii tipologice, între anii 2007- 2017

(Sursa datelor: tempo on-line, Institutul Național de Statistică)

Figura 1. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 2. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii tipologice, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 3. Repartiția locurilor în structurile turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 4. Repartiția locurilor în structurile turistice cu funcțiuni de cazare din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii tipologice, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 11. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de cazare din Județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii de confort, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 12. Repartiția locurilor în cadrul structurilor turistice cu funcțiuni de cazare din Județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii de confort, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

3.4.2. STRUCTURILE DE PRIMIRE CU FUNCȚIE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Reprezintă un element esențial, cu roluri și funcții în valorificarea patrimoniului turistic al județului Bihor, care transpar din capacitatea acestora de a reține turiștii în zonele de destinație turistică prin satisfacerea nevoii primare de alimentație.

Faptul că, în anul 2017 au fost înregistrate 196 structuri de alimentație publică clasificate, ne indică un anumit nivel atins în ceea ce privește activitatea turistică. Astfel, acest indicator, coroborat cu alți indicatori (structurile de cazare, dotările de cură și agreement și cele auxiliare, etc.), ne poate oferi informații prețioase vis-a-vis de activitatea turistică și gradul de dotare și amenajare în scopuri turistice.

Din analiza repartiției spațiale, a structurilor de alimentație publică clasificate, în anul 2017, a reieșit că aceste au fost distribuite în 30 de unități administrativ teritoriale, respectiv în 34 localități, din care 5 urbane (Oradea, Marghita, Salonta, Nucet, Valea lui Mihai). Cele mai multe unități de alimentație publică au fost localizate în Sânmartin (79), Oradea (53) și Nucet (8). Din cele prezentate se desprinde cu claritate zonele de destinație turistică din județul Bihor, și anume: Oradea – Sânmartin; Nucet – Pietroasa – Budureasa; Șuncuiuș – Bratca – Vadu Crișului; Salonta – Mădăras; Marghita (figure 5).

Din analiza pe categorii tipologice a unităților de alimentație publică, la nivelul anului 2017, s-a constatat existența a 16 categorii tipologice și anume: restaurant clasic (101), bar de zi (40), bufet bar (15), restaurant pensiune (8), restaurant – autoservire (6), snack – bar (4), fast -food (4), cafe bar (4), braserie (4), disco bar (2), bufet tip expres (2), bar de noapte (1), berărie (1), cramă (1), grădină de vară (1), pizzerie (1) (figure 6).

În ceea ce privește locurile din cadrul unităților turistice cu funcții de alimentație publică s-a constatat, la nivelul anului 2017, o situație similară cu ceea a repartiției structurilor de alimentație publică, atât din punct de vedere spațial cât și tipologic. Astfel, cele 22971 locuri de alimentație publică au fost distribuite inegal la nivel spațial, în teritoriu. Cele mai multe locuri au fost în Sânmartin (10643), Oradea (5801), Marghita (1151), Nucet (684). Din punct de vedere tipologic, predominante sunt: restaurantele clasice (16631, 72,4%), urmate de baruri de zi (1675, 7,3%) și baruri bufet (997, 4,4%). La polul opus, cele mai puține locuri sunt deținute de către bufet tip expres (35, 0,1%) și snack-bar (219, 0,9%) (figura 7, 8).

Ponderea locurilor in unitățile de alimentație publică, pe categorii de confort, ne indică predominarea locurilor de două și trei stele, cu 41,8%, respectiv 44,7%. Locurile clasificate la patru și cinci stele reprezintă un procent de 11,8%, ele fiind localizate în municipiul Oradea și stațiunea turistică de interes național Băile Felix (figura 9, 10). Aceste informații sunt esențiale în conturarea profilului turistului care vizitează Județul Bihor.

Figura 5. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de alimentație publică din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 6. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de alimentație publică din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii tipologice, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 7. Repartiția locurilor în structurile turistice cu funcțiuni de alimentație publică din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 8. Repartiția locurilor în structurile turistice cu funcțiuni de alimentație publică din județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii tipologice, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 9. Repartiția structurilor turistice cu funcțiuni de alimentație publică din Județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii de confort, în anul 2017

Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Figura 10. Repartiția locurilor în cadrul structurilor turistice cu funcțiuni de alimentație publică din Județul Bihor, la nivel de unitate administrativ teritorială, pe categorii de confort, în anul 2017Sursa datelor: Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

3.4.3. CĂILE ȘI MIJLOACELE DE TRANSPORT TURISTIC

Infrastructura de acces reprezintă un element important în dezvoltarea activității turistice a județului Bihor, transportul asigurând deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței, precum și mobilitatea acestora în cadrul teritoriului în care își petrec sejurul. La nivelul județului Bihor, circulația turistică se bazează pe o rețea densă de căi de acces, cuprinzând: drumuri, căi ferate și transport aerian (figura x). Acestea au un rol foarte important în dezvoltarea turismului bihorean, polarizând, orientând și canalizând fluxurile turistice spre atracțiile turistice naturale și antropice ale județului.

Figura xx. Căile de transport

Căile și mijloacele de transport

Rețeaua de drumuri publice din județul Bihor este bine dezvoltată, favorizând accesul turiștilor în toate destinațiile turistice, implicit în cele montane, acolo unde celelalte forme de transport sunt mai puțin dezvoltate sau nu au pătruns încă. Județul Bihor este caracterizat prin accesibilitate, având legături rutiere cu Ungaria, prin punctele de trecere a frontierei de la Borș, Valea lui Mihai, Săcueni și Salonta. Vama Borș este unul dintre cele mai traficate puncte de trecere a frontierei din vestul României.

Municipiul Oradea reprezintă principalul nod de legătură rutieră din județul Bihor. Prin Oradea trec drumurile europene: E60, E79 și E671, precum și drumurile naționale: DN1, DN76 și DN79, care asigură legătura cu județele vecine și, mai departe, cu restul țării, dar și cu țările din vestul Europei, prin autostrăzile M3 și M4 din Ungaria. Autostrada A3 (numită și Autostrada Transilvania pe sectorul Brașov-Borș), urmează să facă legătura între București și ieșirea spre Ungaria, prin vama Borș.

Drumul european E 671 traversează principalele orașe situate în arealul de câmpie al județului Bihor (Salonta, Oradea, Săcueni, Valea lui Mihai), asigurând legătura cu județele Arad și Timiș, în partea de sud și cu județul Satu Mare, în partea de nord. Drumul european E671 se suprapune cu drumul național DN 79 care leagă municipiul Arad de municipiul Oradea, trecând prin localitățile Chișineu-Criș și Salonta și cu drumul național DN 19, care leagă municipiul Oradea de orașul Carei, municipiul Satu Mare și municipiul Sighetu Marmației. Din drumul național DN 19, respectiv din orașul Săcueni, se desprinde drumul național DN 19B, care asigură legătura cu județul Sălaj, în est.

Drumul european E 60 (Borș – Oradea – Cluj – Brasov – București) se suprapune cu drumul național DN1, asigurând legătura cu Ungaria, în vest, prin vama Borș și cu județul Cluj, în partea de est (Oșorhei – Aleșd – Borod – Huedin – Cluj-Napoca). Din drumul național DN1, respectiv din localitatea Aleșd, se desprinde drumul național DN 1H care asigură legătura, în est, cu județul Sălaj.

Drumul european E 79: Oradea – Deva, se suprapune cu drumul național DN 76 (Oradea – Beiuș), asigurând legătura cu județele Arad și Hunedoara. Din drumul national DN 76, respectiv din orașul Ștei, se desprinde drumul național DN 75 care face legătura cu județul Alba, prin pasul Vârtop.

Accesul turiștilor la componentele patrimoniului turistic bihorean este asigurat și de drumurile județene. Principalele drumuri județene sunt: DJ 191F (Marghita – Otomani – E 671) , DJ 191 (Marghita – comuna Boianu Mare); DJ 190 C (Otomani – Sălacea); DJ 191A (Marghita – Popești), DJ 108I (Țețchea – Aștileu – Măgești – Vadu Crișului – Șuncuiuș – Bratca – Bulz), DJ 108K (Bulz – Munteni – Remeți), DJ 764D intră în contact cu DJ 764 (Bratca – Bratca – Roșia – Căbești – Remetea – Beiuș); DJ 764 A (Beiuș – Budureasa), DJ 764 I (Beiuș – Buntești), DJ 763 (Beiuș – Pietroasa), DJ 764 F (Beiuș – Tărcaia – Finiș), DJ 709A (Pocola – Șoimi – Căpâlna – Cociuba Mare – Tinca), DJ 792 A (Tinca – Mirsig – Leș – DN 79/E671 – Oradea), DJ 764 K (Răbăgani – Pomezeu – Dobrești) și DJ 767 B (Copăceni – DN 76).

Drumurile comunale se împart în două categorii: asfaltate și pietruite. Acestea asigură accesul turiștilor spre atracțiile turistice din județ. O parte din drumurile comunale asfaltate, precum și cele pietruite se află într-o stare avansată de degradare, ceea ce constituie un impediment în dezvoltarea turismului. Ca atare, se impune reabilitarea acestora.

Drumurile forestiere din județul Bihor înregistrează cea mai mare densitate în arealul montan, fiind amenajate pentru exploatarea lemnului, însă, acestea asigură, în același timp, și accesul turiștilor spre obiectivele turistice situate în arealul respectiv. În acest sens se remarcă drumul forestier din Munții Plopiș care asigură legătura între Schitul Poiana Florilor și drumul național DN 1H (8 km lungime), drumul forestier care asigură accesul la Schitul Huta (17,5 km), precum și numeroasele drumuri forestiere din cadrul Munților Bihor (drumul forestier din Patoul carstic Lumea Pierdută, drumul forestier de pe Valea Ursului, drumul forestier care leagă platoul carstic Padiș de Poiana Vărășoaia și Cumea Cârligate din ramura sudică a Munților Vlădeasa etc.).

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2016, lungimea totală a drumurilor din județul Bihor era de 3001 km (tabelul 1), ceea ce reprezenta 3,5% din totalul drumurilor la nivel național. La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, județul Bihor deține cea mai lungă rețea de drumuri (23,7%). Urmărind evoluția în timp a acestui indicator, se constată o creștere de 1% între anii 2007-2016, sub media regiunii de dezvoltare Nord-Vest, care a fost de 6%, similară cu media națională, pentru același interval de timp.

Densitatea drumurilor publice în anul 2016 era de aproximativ 39,8 km/100 km2, superioară valorii înregistrată la nivel regional (34,4 km/100 km2) și național (36,1 km/100 km2).

Tabel. 1. Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Bihor

(sursa: Tempo on-line, Institutul Național de Statistică).

Din totalul drumurilor publice județene, 49% sunt drumuri comunale, 33% sunt drumuri județele, iar 18% sunt drumuri naționale (fig. 1). În ceea ce privește gradul de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Bihor, la nivelul anului 2016, din totalul drumurilor publice din județ, drumurile modernizate reprezentau 29% (881 km din totalul de 3001 km), situând Bihorul sub media regiunii de dezvoltare Nord-Vest, de 33% și sub cea națională, de 39%. Reprezentarea procentuală a rețelei de drumuri publice pe tipuri de acoperământ, poate fi observată în figura 2. Drumurile cu îmbrăcăminți ușoare măsurau 678 km (23% din totalul drumurilor publice), cele pietruite, 816 km (27%), iar cele de pământ, 626 km (21%).

În ceea ce privește situația drumurilor publice modernizate, pe categorii de drumuri, se constată că, la nivelul anului 2016, 55% erau drumuri naționale, 42% drumuri județene și doar 3% drumuri comunale (fig. 3). Din lungimea totală a drumurilor naționale care traversează teritoriul județului Bihor, de 526 km, un procent de 92% (484 km) sunt modernizate, restul de 8% (42 km), fiind acoperite cu îmbrăcăminți ușoare. La nivel național, dar și în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, procentul de modernizare a drumurilor naționale este superior celui înregistrat în județul Bihor, înregistrând valoarea de 94,3%, respectiv 93,7%.

Sistemul de drumuri județene este insuficient modernizat. Astfel, din cele 52 de drumuri județene cu o lungime totală de 990 km, doar 374 km (38%) sunt drumuri modernizate. La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest situația drumurilor județene, în ceea ce privește gradul de modernizare, este mult sub nivelul județului Bihor. Astfel, din totalul de 5238 km, doar 1372 km sunt drumuri județene modernizate (26,2%), în condițiile în care, la nivel național, procentul de modernizare a acestora este de 37,5%. În județul Bihor, la nivelul anului 2016, 44% (438 km) din rețeaua de drumuri județene era acoperită cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, 17% (164 km) erau drumuri pietruite, iar 1,4% (14 km) reprezentau drumuri de pământ, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Drumurile comunale din județul Bihor înregistrează un grad foarte redus de modernizare. Astfel, din lungimea totală a acestora, de 1484 km, doar 23 km reprezintă drumuri modernizate (1,5%), iar 198 km (13,3%) sunt echipate cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, drumurile comunale modernizate reprezintă 11,3% din lungimea totală a acestora, respectiv 576 km din totalul de 5104 km, situându-se sub media națională de 12,2%. Din lungimea totală a drumurilor comunale aferente Bihorului, 652 km (44%) sunt drumuri pietruite, iar 612 km (41,2%) sunt drumuri de pământ. La nivel regional, drumurile comunale pietriute dețin un procent de 40%, iar cele de pământ, de 29,3%.

Fig. 4. Reprezentarea procentuală a drumurilor comunale din județul Bihor, pe tipuri de acoperământ.

Gradul redus de modernizare a drumurilor publice județene și comunale conduce la scăderea gradului de accesibilitate spre/în destinațiile turistice bihorene.

La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, rețeaua de drumuri rapide și autostrăzi este încă deficitară, fapt ce împiedică dezvoltarea corespunzătoare a economiei județului Bihor, implicit a turismului. Una dintre soluțiile principale privind rezolvarea acestei probleme o constituie finalizarea construcției autostrăzii București – Borș. Totodată, sunt necesare investiții pentru modernizarea drumurilor naționale, facilitând astfel legături rapide cu alți poli semnificativi din partea de vest a țării, respectiv cu județele: Satu Mare și Maramureș (DN19), Arad (DN79), Cluj (DN1) Hunedoara (DN76) și Alba (DN75). De asemenea, se impune asigurarea legăturii de la Autostrada Transilvaniei, prin intermediul drumurilor județene și comunale, către județele: Cluj (DJ 767: Sâmbăta – Dobrești – Vârciorog – Tileagd), Arad (DJ 792A: Tinca – Leș), Satu Mare (DJ 191).

Proiectul, ”Autostrada Transilvania” reprezintă o autostradă cu patru benzi (două benzi pe sens), cu o lungime de 415 km. Traseul autostrăzii parcurge ruta de la nord-vest de Brașov până la la granița cu Ungaria (vama Borș) și deservește orașele Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Oradea. Punerea în funcțiune a sectorului de autostradă Brașov – Borș va avea ca rezultat creșterea importanței geostrategice a județului Bihor, ceea ce implică și modernizarea infrastructurii județene de transport rutier, pentru a evita fenomenul de congestionare a traficului rutier, precum și poluarea centrelor urbane.

Orașele din cadrul județului Bihor, cu excepția municipiului Oradea, nu au centuri de ocolire (Beiuș, Salonta, Marghita, Ștei, Aleșd). Astfel, zonele centrale urbane, precum și rețeaua stradală sunt supraaglomerate de traficul rutier. De asemenea, ariile urbane suferă din cauza poluării poluării excesive. O altă problemă o reprezintă insuficiența locurilor de parcare. Concluzionând, infrastructura rutieră a județului Bihor necesită investiții importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investițiile trebuie să fie orientate spre drumurile județene și cele comunale, în special spre cele cu potential turistic ridicat, și anume: arealul montan bihorean, stațiunile balneare sau arealele cu potential balneoclimatic ridicat, arealele rurale cu potential pentru dezvoltarea agroturismului.

În arealele montane, densitatea rețelei rutiere este scăzută, iar drumurile sunt insuficient modernizate, traficul rutier desfășurându-se foarte greu (ex. DJ 764 Beiuș – Roșia – Aleșd). O parte din traseele turistice din arealele montane se suprapun, pe anumite segmente, drumurilor de acces, iar faptul că aceste drumuri nu sunt sufiecient modernizate, împietează desfășurarea activităților turistice.

Lipsa unei unei infrastructuri turistice dezvoltate duce la o valorificare slabă a potențialului turistic, iar în unele situații, la imposibilitatea valorificării acestuia. În mod special trebuie avută în vedere îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier în arealul montan bihorean. Una din problemele care împiedică dezvoltarea turismului este reprezentată de accesul autocarelor pe anumite sectoare de drum, infrastructura existentă nefiind gândită pentru manevrele necesare deplasării acestora.

Rețeaua feroviară

În județul Bihor, rețeaua de drumuri feroviare înregistra în anul 2016, 500 km lungime, din care 475 km erau linii normale cu o singură cale și 25 km erau linii normale cu două căi. Județul Bihor nu a dispus și nu dispune de căi ferate electrificate. La nivelul regiunii de dezvoltre Nord-Vest, Bihorul deține 30% din lungimea totală a căilor ferate, respectiv 4,7% la nivel national. Densitatea căilor ferate pe teritoriul județului este de 66 km / 1000 km2, superioară valorii înregistrată la nivel național, de 45 km / 1000 km2.

Urmărind evoluția în timp a rețelei de căi ferate din județul Bihor se remarcă faptul că, lungimea liniilor de cale ferată a rămas constantă în perioada 2007 – 2016.

Municipiul Oradea reprezintă cel mai bine poziționat nod feroviar din nord-vestul țării, asigurând legătura cu orașele și comunele din județ, orașele și comunele din alte județe, precum și cu țările europene. Astfel, mijloacele de transport feroviar asigură accesul turiștilor spre destinațiile turistice bihorene.

Magistrala 300: București – Brașov – Sighișoara –Teiuș – Războieni – Cluj Napoca – Oradea este principala magistrală feroviară care traversează județul Bihor. Din Oradea pornesc liniile feroviare: 310, spre Arad și Timișoara, 314, spre Băile Felix; 402, spre Satu Mare. Compania Națională de Căi Ferate ,,CFR SA” gestionează următoarele linii feroviare: Piatra Craiului – Oradea (76 km), Oradea – Valea lui Mihai (66 km), Oradea – Ciumeghiu (49 km), Cimeghiu – Vașcău (101 km) și Săcueni – Suplacu de Barcău (47 km). În total, sunt 18 stații de cale ferată, 27 de halte.

Județul Bihor dispune de două puncta de trecere a frontierei pe calea ferată: Episcopia Bihor și Valea lui Mihai. Transportul de călători pe calea ferată se realizează prin legături zilnice cu principalele orașe ale țării (Arad, Timișoara, Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Iași, Ploiești, București, Brașov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Constanța), precum și cu orașe din Ungaria (Budapesta, Debrecen).

În prezent, infrastructura feroviară din județul Bihor, ca de altfel din întreaga țară, necesită investiții pentru întreținerea și modernizarea liniilor ferate și a mijloacelor de transport feroviare.

Infrastructura de transport aerian

În județul Bihor, transportul aerian este deservit de Aeroportul Internațional Oradea – unul din cele patru aeroporturi (Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu-Mare) care deservesc regiunea de dezvoltare Nord – Vest a României, fiind inclus în rețeaua transeuropeană de transport. Situat la doar 6 km de Oradea, lângă drumul național DN 79, aeroportul deservește județul Bihor, cu o populație la domiciliu, în anul 2017, de aproximativ 618 000 locuitori, dar și județele vecine (Satu Mare, Arad).

Activitatea aeroportului este gestionată de Regia Autonomă Aeroportul Oradea, aflată în subordinea Consiliului Județean Bihor. Aeroportul Internațional Oradea a beneficiat și beneficiază de investiții de modernizare în infrastructura aeroportuară. Astfel, la sfârșitul anului 2011 au fost finalizate lucrările de extindere și modernizare a terminalului pentru călători, prin care Aeroportul Oradea a fost adus la standarde internaționale de funcționare. În cursul anului 2012 au fost initiate lucrările de modernizare la terminalul de pasageri și au fost contractate lucrări de reparații curente la unele clădiri. Tot în anul 2012, Aeroportul Internațional Oradea a fost certificat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca aeroport deschis traficului international, urmare a lucrărilor de modernizare efectuate.

În prezent, se află în curs de derulare proiectul: ,,Construire, extindere și modernizare terminale de pasageri la Aeroportul Oradea”, având ca termen de finalizare anul 2018. Proiectul are ca scop crearea unor condiții sporite de confort pentru pasageri.

În prezent, sunt operate curse regulate spre București (Aeroportul Internațional Henri Coandă) și spre Iași (Aeroportul Internațional Iași), cu escală la București.

În anul 2017 au fost introduse curse regulate spre destinații de zbor internaționale: Barcelona – Girona, Milano – Bergamo, Londra – Stansted, Memmingen, Dusseldorf – Weeze), precum și curse charter (sezoniere) spre Constanța (Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu), Antalya și Creta.

Companiile aeriene care operează pe rutile interne sunt Tarom și Blue Air, iar pe rutele externe, Rynair. Cursele charter spre Creta vor fi operate de compania Blue Air, iar spre Antalya, de compania Atlas Global.

Aeroportul Internațional Oradea a înregistrat în anul 2017 un trafic aerian de 162902 pasageri, cu aproape 290% mai mult față de anul 2016, când s-au înregistrat 41867 pasageri. La începutul anului 2018, în data de 2 ianuarie, Aeroportul Oradea a fost tranzitat de 1 411 pasagei.

Creșterea continuă a numărului de pasageri dovedește încă o dată faptul că aeroportul din Oradea reprezintă una dintre principalele porți de intrare din vestul României, atât pentru turiști, cât și pentru oamenii de afaceri.

3.4.4. DOTĂRI PENTRU AGREMENT ȘI CURĂ

Dotările pentru cură și agrement reprezintă o parte structurală importantă a infrastructurii turistice cu roluri și funcții în direcția valorificării superioare, durabile a potențialului turistic bihorean, local (Herman et al., 2017; Ilie et al., 2017). Ele ”îmbracă forme și funcții dintre cele mai complexe”, de la infrastructura de cură și tratament, la cea de agrement (Cocean, 2007, p.174).

Infrastructura de tratament este bine reprezentată la nivelul stațiunilor Băile Felix, Băile 1 Mai și orașului Oradea. Aici sunt localizate o serie de hoteluri care dispun de baze de tratament în cadrul cărora turiștii pot beneficia de următoarele servicii: electroterapie, hidroterapie, termoterapie, kinetoterapie, balneoterapie etc. Dintre acestea se remarcă: hotelurile Lotus Therm Spa&Luxury Resort, Internațional, Crișana, Mureș, Padiș, Poienița, Someș, Termal și Nufărul din Băile Felix, hotelurile Ceres și Perla din Băile 1 Mai, hotelurile DoubleTree by Hilton Oradea, Continental Forum Oradea, Hotel Ramada Oradea și Hotel Nevis Wellness & SPA etc.

Existența resurselor geotermale a creat condiții optime pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement în localitățile: Oradea (Aquapark Nymphaea și Ștrandul Ioșia), Băile Felix (Ștrandul Apollo, Ștrandul Felix, Ștrandul Padiș și Aqua Park „Aqua Prezident”), Băile 1 Mai (Ștrandul Venus și Ștrandul cu Valuri), Mădăras, Sarcău, Sânicolau de Munte, Săcuieni, Aleșd, Beiuș, Tămășeu.

In vederea diversificării ofertei turistice în anul 2005 a fost inființată în proximitatea localității Băile Felix o bază de echitație "Manej il Cavallino" (http://www.turismbaile1mai.com/bazahipica.html) „dotata cu o gama variata de cai dresati atat pentru incepatori cat si pentru maestri in arta echitatiei” .

Tot în acest scop se organizează o serie de activități între care amintim: drumeții montane (de-a lungul a 62 trasee turistice omologate în masivele montane: Bihor, zona Criștior-Băița – 5 trasee, Stâna de Vale – 12 trasee, padiș Vârtop – 26 trasee; Pădurea Craiului, zona Defileul Crișului Repede – 8 trasee, Lacul Leșu – 3 trasee și Roșia – 4 trasee; Codru Moma, 2 trasee turistice, unul în zonele Borz-Pacău, respectiv Izbuc-Cărpinet; Plopiș, 2 trasee turistice) , cicloturism (Platoul Padiș, Valea Sighiștelului, Vârtop, Stâna de Vale, Pădurea Craiului), speoturism (Cetățile Ponorului, sistemul Zăpodie-Peștera Neagră și cea de la Căput, Peștera Meziadului, Peștera cu cristale din mina Farcu, Peștera Unguru Mare, Peștera Vadu Crișului etc.) ,, escaladă (în Padiș la Cetățile Ponorului, Poiana Ponor; Stâna de Vale, pe traseul ”Circuitul cascada Bohodei”; Pădurea Craiului, în Defileul Crișului Repede, Valea Iadului, Roșia), canyoning (Platoul Padiș, în Cheile Galbenei și Molohului; Valea Sighiștelului; Vârtop, pe Valea Seacă), schi (Vărtop și Stâna de Vale), via-feratta (Vârtop, pe abruptul Pietrele Negre; Pădurea Craiului, în Defileul Crișului Repede și Valea Hodoaba) , , , , rafting (Pădurea Craiului, între Bulz și Vadu Crișului) , tiroliană (Pădurea Craiului, lângă peșterile Farcu și Meziad) , vânătoare (69 fonduri de vânătoare, 22 asociații de vânătoare), pescuit (Lacul Valea Vițeilor, Lacul Valea Plopilor din Cetariu, Săldăbagiu de Munte, Paleu, Livada și pe cursul Râului Crișul Repede), etc.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Herman, G. V., & Tătar, C. (2015). Trends and Prospects in the Evolution and Dynamics of the Felix-1 Mai Spas Tourist System. Annals of the University of Oradea, Geography Series/Analele Universitatii din Oradea, Seria Geografie, 25(1), 116 – 126.

Herman, G. V., Deac, A. L., Ciobotaru, A. M., Andronache, I. C., Loghin, V., Ilie, A. M. (2017), The role of tourism in local economy development. Bihor County case study, Urbanism. Arhitectura. Constructii, 8(3), 265.

Ilie, A. M., Herman, G. V., Ciobotaru, A. M., Grecu, A., Radu, R. A., Visan, M. C., Giurgia, M. (2017), The role of tourism in structural dynamics of the economic profile of Sighisoara City. Urbanism. Arhitectura. Constructii, 8(4), 377.

Cocean P. (2007), Geografia turismului, Cluj Napoca.

http://www.turismbaile1mai.com/bazahipica.html

https://www.salvamontbihor.ro/page/trasee-turistice

tempo-online, Institutul Național de Statistică, http://statistici.insse.ro.

Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificate de către Ministerul Turismului, 2017

http://www.srspeo.ro

http://www.parcapuseni.ro/

www.aventuratrekking.ro

https://www.facebook.com/AventuraTrekking.ro/

www.facebook.com/Aventuri.in.Apuseni

https://www.salvamontbihor.ro

www.rafting-kayaking.ro

Tiroliana