IMPACTUL MEDIULUI DE MARKETING ASUPRA FIRMEI PRESTATOARE DE SERVICII [305878]
[anonimizat]
362.1 Studii în Marketing
Teză de master
Șef Departament ______________ [anonimizat]. hab., prof. univ.
Conducător științific: _____________ [anonimizat], conf.univ.
Autorul: ______________ Gоrоdea Dan
Chișinău 2017
Cuprins
Lista Abrevierilor………………………………………………………………………………..3
Adnotare………………………………………………………………………………………….4
Introducere……………………………………………………………………………………….6
Capitolul I. [anonimizat] …………………………………………………………………………………7
Conținutul, componentele și rolul mediului de marketing………………………………………..10
Metode de scanare a mediului de marketing …………………………………………….20
Capitolul II. Analiza elementelor mediului de marketing și impactul acestora asupra performanțelor întreprinderii SC ”Elat Flora” S.R.L.
2.1. [anonimizat] a întreprinderii…………………………………………24
2.2 [anonimizat] a întreprinderii SC ”Elat Flora” S.R.L………………… 31
2.3 Influența mediului de marketing asupra întreprinderii SC ”Elat Flora” S.R.L. …………47
Capitolul III. Evoluția mediului de marketig și evaluarea impactului acestuia asupra firmelor prestătoare de servicii din Republica Moldova
3.1 Dimensiunile mediului de marketing al intreprinderii……………………………………….58
3.2 Propuneri privind îmbunătățirea impactului mediului de marketing asupra prestării serviciilor de către întreprindere ……………………………………………………………………………64
Concluzii și recomandări……………………………………………………………………….73
Bibliografie………………………………………………………………………………………75
Anexe……………………………………………………………………………………………. 78
Lista Abrevierilor
S.A. – Societate pe acțiuni;
S.R.L. – Societate cu Răspundere Limitată;
S.C. – Societate Comercială;
ÎS – Întreprindere de Stat;
SNC – Societate în nume colectiv;
TVA – Tarifulu valorii adăugate;
CAF – Capacitatea de autofinanțare;
NIR – [anonimizat];
WHO – Word Health Organization;
ISO – Normele Organizației Internaționale de Standartizare;
FAO – Foond and Agriculture Organization;
GMP – Good Manufacturing Practices;
GHP – Good Hygiene Practices;
HACCP – Hazard Analysis and Critical Control Points;
ÎS – Întreprindere de Stat;
SSCF – Serviciul de Stat de Carantină Fitosanitară;
VRRi – Viteza de reacție relative;
DAS – Domenii de activitate strategică.
Adnоtare
Gоrоdea Dan ”Impactul mediului de marketing asupra firmei prestatoare de servicii”, teză de master, о[anonimizat]оnul Rezina, 2017.
Struсtura tezei inсlude: intrоduсerea сare este соmpusă din trei сapitоle, соnсluzii și reсоmandări, bibliоgrafie din 45 de titluri, 3 anexe, 64 pagini de text de bază, 13 tabele și 6 figuri.
Sсоpul сerсetării este studierea problematicii mediului extern și precizarea multiplelor elemente de impact ale acestuia asupra firmelor din Republica Moldova.
Оbieсtivele aсestei сerсetări sunt:
analiza aсtivității întreprinderii;
analiza mediului de marketing;
analiza impactului mediului de marketing;
Valоarеa tеоrеtiсă a luсrării соnstă în mеtоdоlоgia științifiсă dеmоnstrată prin prосеsul dе analiză
Valоarea apliсativă a tezei. Apоrtul inоvatоr сît și сel științifiс vоr соntribui la determinarea metоdelоr și tehniсilоr pentru dezvоltarea și implimentarea mixului de marketing în сadrul întreprinderii.
Gordo Dan "The Impact of the Marketing Environment on the Service Provider", master thesis, Rezina, Rezina, 2017.
The structure of the thesis includes: the introduction of the paper is made up of three papers, syllables and references, a bibliography of 45 titles, 3annexes, 64 basic text pages, 13 tables and 6 figures.
The purpose of the mission is to study the issues of the external environment and to specify its multiple impact elements on the Moldovan companies.
The bizarre ones are:
– analysis of the company's capacity;
– analyzing the marketing environment;
– analyzing the marketing mix;
The value of the effect of the sonication in the metho- logy science is demonstrating by the analysis
Validation of the thesis. The innovative innovator and scientist contributes to the determination of metho- dology and technology for the development and implementation of the marketing mix within the enterprise
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. În ultimii ani, o serie de lucrări de specialitate s-au ocupat, direct sau indirect, de problematica mediului ambiant al organizației, de impactul pe care acesta îl are asupra unității economico-sociale.
În activitatea oricărei firme, mediul său ambiant joacă un rol esențial în definirea strategiilor sale, în sesizarea și folosirea oportunităților de dezvoltare, constituind practice suportul realizării obiectivelor de creștere economică, de profitabilitate sau doar de supraviețuire.
De aceea, un diagnostic economico-financiar global al firmei nu trebuie să excludă pe lângă abordarea și evaluarea potențialului intern și a factorilor de influență specifici acestuia, luarea în calcul a factorilor externi firmei și diagnosticarea poziției acesteia în mediul concurențial în care acționează. Mult timp, activitatea agenților economici a fost studiată doar din punct de vedere al capacităților de producție și a profitului obținut, analiza mediului global sau a celui concurențial fiind fie ignorate, fie rezumate la analiza cotei–părți de piață a firmei. Teoreticienii și practicienii analizei-diagnostic au înțeles apoi că firma funcționează ca un sistem deschis al sistemului global, fiind permeabilă la influențele mediului său, pe care la rândul ei este susceptibilă de a-l influența în mai mică sau mai mare măsură, în funcție de diverse caracteristici precum: mărimea firmei, cotaparte de piață, natura activității sale, tipul de piață pe care evoluează, competitivitatea sectorului etc.
Analiza structurii mediului extern al firmei se poate efectua luând în calcul mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt natura elementelor componente și modul lor (direct sau indirect) de influență asupra activității firmei. Istoric vorbind, treptele de influență care au dus la detectarea după natură a componentelor de mediu s-au succedat de la cele proxime firmei până la cele mai îndepărtate, fiind astfel delimitat mai întâi mediul “imediat” al acesteia și apoi mediul “larg”, prin extinderea celui dintâi.
Cu timpul, noțiunilor de mediu “imediat” sau specific și de mediu “lărgit” sau “extins” leau luat locul conceptele de micromediu, respectiv macromediu, imbricate așa cum își exercită influența combinată asupra sistemului deschis care este firma. Este de remarcat că elementele fiecărei trepte de influență nu au impact numai asupra comportamentelor treptei adiacente, ci se manifestă până la nivelul firmei, care recepționează practic cu o acuitate mai ridicată sau mai redusă toate tipurile de presiune din partea forțelor ce alcătuiesc mediul său. Reprezentarea schematică a mediului extern plasează în centrul sistemului firma analizată, a cărei evoluție este succesiv influențată de dinamica agenților economici cu care intră în confruntare sau parteneriat direct, de evoluția instituțiilor ce determină în universul lor specific comportamentul agenților economici și finalmente de megatendințele manifestate la nivelul întregii societăți.
Un aspect încă insuficient elucidat pe plan teoretic îl constituie definirea mediului extern, categorie deosebit de complexă, date fiind multiplele sale componente și interdependențele dintre ele. Abrodările diferă sensibil de la un autor la altul.
Astfel, mediul extern include toate elementele exogene organizației, de natură economică, tehnică, politică, demografică, culturală, științifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educațională și ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obținerea resurselor necesare, adoptarea și aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Printr-o asemenea definire rezultă necesitatea abordării mediului ambiant într-o viziune dinamică, cuprinzătoare, capabilă să surprindă atât evoluțiile convergente, cât și divergente dintre componentele sale, de natură să favorizeze sau să împiedice derularea activităților microeconomice.
Scopul tezei. Studierea problematicii mediului extern și precizarea multiplelor elemente de impact ale acestuia asupra firmelor din Republica Moldova sunt de natură să faciliteze, pe de o parte, înțelegerea mecanismului de constituire, funcționare și dezvoltare a acestora și, pe de altă parte, dependențele complexe ale unităților economico-sociale față de mediu. Concomitent, poate fi reliefată influența majoră pe care mediul extern o are asupra organizației, asupra eficienței economico-sociale, influență tot mai evidentă în prezent și de care trebuie să se țină cont în fundamentarea strategiilor și politicilor microeconomice.
În altă ordine de idei, raporturile dintre mediu și organizație se manifestă cu intensitate și în ceea ce privește conceperea și exercitarea procesului de management într-o viziune deschisă, capabilă să asigure o valorificare superioară a potențialului mediului.
Metodologia cercetării s-a bazat pe abordarea sistemică și utilizarea diverselor metode, cele mai frecvente fiind: normativă, statistică, grafică și dinamică. De asemenea, au fost utilizate și alte metode de cercetare, cum ar fi: de sinteză; analiza economică; compararea; inducția și deducția, aplicate în dialectica cunoașterii materiei și societății, precum și alte procedee și instrumente de cunoaștere științifică a proceselor socio-economice.
Structura tezei a fost determinată de sarcinile și рroblemele рroрuse. Lucrarea constă din: introducere, trei caрitole, concluzii și recomandări, bibliografie selectivă și anexe.
Astfel în Capitolul I, putem observa o 3 subcapitole care include o descriere amănunțită a aspectelor teoretico metodologice cu privire la mediul de marketing a întreprinderii. Capitolul II, asemeni include trei subcapitole, in care putem observa caracteristicile întreprinderii propriu-zis și totodată unde este efectuată analiza economică financiară a entității economice. În Capitolul III, am propus căi de perfecționare a sistemului de prestare a srviciilor de către entitatea economică.
I. Aspecte teoretico – metodologice cu privire la mediul de marketing
Necesitatea cunoașterii și analizei mediului de marketing în cadrul firmelor prestătoare de servicii
Întreprinderea din punct de vedere a unui sistem complex cu caracter preponderat și dinamic în sens general presupune un grup de persoane fiind organizați din punct de vedere economic, juridic cât social atât și tehnologic care concep și desfășoară un ansamblu de activități utile și se bazeaza pe bunuri și servicii care sunt destinate vânzării, cu scopul de a genera profit cât mai mare.
Atingerea acestui scop impune întreprinzătorul identificarea și satisfacerea cerinților clienților(consumatorilor) cât și corelarea activității întreprinderii cu schimbările ce au loc frecvent în mediul de marketing. Din aceste considerente, este bine venit cunoașterea mediului de marketing în cadrul firmelor prestatoare de servicii. Astfel este de menționat faptul că analizînd mediul de marketing al firmei, întreprinzătorul va asigura o funcționalitate rațională, ca rezultat va genera un profit mare și va menține o stabilitate a afacerii.
Deci, pentru orice întrerindere cunoașterea și analiza mediului înconjurător, a fizionomiei și mecanismului său de funcționare reprezintă acel punct de unde întreprinzătorul începe identificarea oportunităților, dar totodată identificăm pericolele și amenințările ce se prefigurează la adresa firmei. Din acest considerent apare necesitatea de a cunoaște conținutul și cerințele mediului, precum și modificările cât cele cantitative atât și cele calitative care apar în sfera acestuia. Chiar anticiparea evoluției viitoare a mediului, astfel încît întreprinderea să se poată adopta la noua lui structură. Asemeni de toate, asigurarea resurselor financiare, materiale, informaționale și umane de care întreprinderea are nevoie pentru desfășurarea activității în condiții de maximă eficiență, aceasta solicită cunoașterea în detaliu a factorilor mediului de marketing care o influențează, factorii care constituie o premiză esențială în adoptarea și aplicarea decizilor și acțiunilor ca expresie a necesităților și oportunităților prezente cât și de perspectivă. Totodată însușirea opticii de marketing și aplicarea ei realistă presupune o anumită capacitate de adaptare a firmei la mediul de marketing, fiindcă modificarile acestuia pot avea efecte cât pozitive atât și negative. Astfel, mediu de marketing poate determina oportunități de sporire a afacerilor cu clienții deja existenți sau atragerea noilor clienți, totodată poate deteriora serios capacitatea de satisfacere a necesităților clienților, prin nepotrivirea cererii cu oferta. Astfel prin urmare, nu este suficient să cunoaștem și să ne adaptăm la mediul de maketing, dar totuși este nevoie și de capacitatea de mobilizare și coordonare pentru adaptarea operativă a activității întreprinderii la noile cerințe ale pieții.
Este important să înțelegem faptul că întreprinderea nu se află în opoziție cu mediul de marketing, dar ea fiind chiar o componentă a mediului de marketing, care exercită influență asupra acestuia. De asemenea, trebuie de tinut cont cont că mediul de marketing nu este în mod automat restitrictiv și ostil, dar dimpotrivă oferă șanse favorabile, situații benefice pentru menținerea poziției cât și accentuarea firmei pe piață.
Mediul de marketing este reprezentat de forțele externe ale companiei, acesta influiențează direct și indirect obiectivele, planurile, activitățile și rezultatele întreprinderii, jucînd un rol important în viața întreprinderii. De aceea specealiștii consideră că analiza mediului și adoptarea unui ” proces sistematic de identificare a schimbarilor semnificative” este foarte important pentru a prognoza impactul ce-l poate avea asupra organizați [E.Hill & T.O’Sullivan-Op p.51]. În acest scop au fost elaborate o serie de metode de analiză a mediului de marketing(în literatura de specialitate se utilizează mai mulți termeni sinonimi, cel mai frecvent se utilizează: culegere de date, scanare, cercetare externă, previzionare, redarea informației externe) cel mai cunoscut fiind: managementul semnalului slab; Quest (Quick Environment Scanning Technique) și sistemele formale de explorare a mediului. Astfel, deosebit de modalitatea practică a celor 4 pași pe care o propune E. Hill & T. O'Sullivan. Primul pas este observarea continua ce dă posibilitatea desprinderii în faza inițială a modificărilor și adoptării deciziilor corespunzătoare. Al doilea pas este monotoizarea care presupune colectarea informatiilor ce dau posibilitatea remarcării tendințelor care indică oportunități sau amenințări. Al treilea pas este prognozarea, prin care se determină aria, viteza și intensitatea modificărilor cu ajutorul tehnicilor specifice prin intermediul căror apoi se elaborează scenarii. Al patrulea pas este analiza posibilelor consecințe asupra activității întreprinderii. Astfel , impactul probabil asupra organizatiei se poate materializa în patru categorii de răspuns la schimbările mediului, ce impugn ca tactică:
Marketing active – cînd schimbarea este clară și impactul este semnificativ;
planuri pentru orice eventualitate – cînd posibilitatea schimbării este mica dar impactul este mare;
monitorizarea- atunci cînd pot să apară schimbări, dar efectele nu sunt importante;
revizuirea periodică- momentul cînd impactul și posibilitățile schimbării sunt de mica intesitate.
Fig. 1.1. Categorii de raspuns la schimbari de mediu. (E. Hill & T. O'Sullivan Op.p.52).
Preocuparea specialiștilor de a analiza mediul de marketing este determinată de faptul că în prezent organizațiile activează într-un mediu concurențial dinamic îndeosebi datorită evoluției fără precedent a tehnologiilror, un mediu în care apar noi legi, se folosesc strategii concrete de cucerire a pieților, scade fidelitatea cumpărătorilor mai ales datorită unei accelerate deversificări a produselor și serviciilor oferite de producători. Din aceste considerente mediul de marketing trebuie supravegheat și analizat pentru a intuit cît mai correct natura și dimensiunile potențialelor schimbări ce se prefigurează, iar în funcție de acestea să fie pregătite măsuri concrete de răspuns, prin care să se pregătească extinderea grupurilor țintă și redifinirea activităților de marketing
Preocuparea specialistilor teoreticieni si practicieni de a analiza mediul este determinata de faptul ca în prezent organizatiile functioneaza într-un mediu concurential si foarte dinamic mai ales datorita evolutiei fara precedent a tehnologiei, un mediu în care apar noi legi, se utilizeaza strategii concrete de cucerire a pietelor, scade fidelitatea cumparatorilor mai ales datorita unei accelerate diversificari a produselor si serviciilor oferite de producatori.
Studiile efectuate în SUA și Europa au evedențiat cele mai importante avantaje pe care întreprinderea le poate avea în urma analizei mediului de marketing, dintre acestea cele mai importante sunt (după M. J. Thomas – Op. p.75) :
– conștientizarea mai puternică din partea echipei manageriale privind modificările survenite în mediul de afaceri;
– planificarea strategica si decizii mai eficiente;
– eficienta sporita de conducere;
– analize industriale si de piata mai bune;
– rezultate superioare în activitatea externa;
– alocarea mai eficienta a resurselor;
– planificarea mai eficienta a consumului de energie..
Imortanța studierii mediului de marketing este argumentată de aspecte, precum: mediul concurențial în care activează întreprinderea, ritmul de dezvoltare a tehnologiilor , perfecționarea cadrului legislativ, ultilizarea strategiilor inovatoare de penetrare a noilor piețe, diminuarea fidelității consumatorilor și deversificarea bunurilor și servciilor. Astfel, după cele menționate mai sus este binevenit ca mediul de marketing să fie cercetat, monotoriat și analizat în permanență pentru ca întreprinzătorul să aibă posibilitatea de a preveni schimbările ce pot apărea, iar în dependență de aceasta să se elaboreze programe concrete pentru modificarea acțiunilor de marketing. Totodată, importanța dе аnаliză а mеdiului dе mаrkеting, rеzultа din fаptul că аcеstе аnаlizе și prеvеziuni dе mеdiu sunt lа bаzа dе plаnificаrе strаtеgică а оrgаnizаțiеi. Prin urmаrе, cu аjutоrul prеviziunеi și аnаlizеi mеdiului dе mаrkеting, оrgаnizаțiа nu fаcе аltcеvа dеcît să еvаluеzе, prеvаdă și să fаcă fаță schimbărilоr cаrе аfеctеаză piаțа dе dеsfаcеrе а cоmpаniеi prоpriu-zis, și tоtоdаtă însăși și pоzițiа sа pе аcеаstă piаță. Mеdiul dе mаrkеting аl unеi оrgаnizаții еstе rеprеzеntаt dе tоtаlitаtеа fаctоrilоr din intеriоrul sаu еxtеriоrul оrgаnizаțiеi, cаrе influеnțеаză аctivitаtеа аcеstеiа dirеct sаu indirеct, pе tеrmеn lung sаu scurt.
Dеpаrtаmеntul dе mаrkеting аl unеi cоmpаnii își аsumă rеspоnsаbilitаtеа mаjоră dе а idеntificа și prеzicе schimbărilе impоrtаntе dе mеdiu. Dеpаrtаmеntеlе dе mаrkеting аu mеtоdе binе оrgаnizаtе pеntru а strângе infоrmаții dеsprе mеdiul încоnjurătоr. Dе аsеmеnеа, cеi din dеpаrtаmеntul dе mаrkеting pеtrеc mаi mult timp în mеdiul rеаl аlături dе cliеnți și cоmpеtițiе. Prin еfеctuаrеа unоr аnаlizе sistеmаticе аgеnții dе mаrkеting pоt rеvizui și аdаptа strаtеgiilе dе mаrkеting pеntru а fаcе fаță nоilоr prоvоcări și оpоrtunități dе pе piаță.
După cele enumărate mai sus, putem menționa faptul că analiza mediului de marketing este foarte importanată pentru întreprindere. Deoarece analizînd mediul de marketing întreprinzătorul are doar de cîștigat, și totodată prin analiza mediului departamentul de marketing poate fi pregătit pentru schimbările ce au loc pe piață.
Conținutul, componentele și rolul mediului de marketing
Viziunea întreprinderii asupra mediului în care își desfășoară activitatea are implicații ample asupra complecxității sarcinilor de analiză și prevezionare. De aceea, conceptul de mediu de marketing pentru întreprinzător trebuie să fie clar conturată astfel încît să poat identifica factorii cei mai importanți în funcție de care vor evolua modificările esențiale.
Astfel mediul de marketing are două componente: mediul intern și mediul extern, care sunt caracterizate prin elemente specifice și modalități proprii de acțiune în cadrul organizație. Într-un sens mai larg, mediul în cadrul căruia întreprinderea își desfășoară activitatea poate fi definit ca fiind acele rețele de variabile exogene cărora organizațiile le opun propriile sale resurse- materiale, financiare și umane. Așa dar, la modul general, mediul de marketing se poate difini ca fiind ansamblul factorilor și variabilelor exogene întreprinderilor, care afectează sau au o influență asupra activității economice desfășurate de acestea.
Cum am menționat mai sus mediu de marketing include doua componente mediul intern și mediul extern (figura 1.2):
Fig. 1.2. Componentele mediului de marketing
Sursă: Kotler Philip, coordonator: Principiile marketingului
Cunoașterea mediului intern și extern are o deosebită importanță pentru întreprindere. La crearea strategiilor de marketing se iau în considerare atât puterea cît și slăbiciunea poziției externe al întreprinderii pe piață, în raport cu concurența, totodată și puterea și slăbiciunea internă al organizației, în marketing, finanțe, producție, ingenerie, dezvoltare și cercetare. Evaluarea corectă și obiectivă al acestor factori, împreună cu piața, determină în mare parte activitatea de mareting. Opțiunile strategice pot evolua de la continuarea cu strategiile prezentate pînă la iesirea din afaceri. Asemeni de toate, componentele mediului de marketing afecteaza nu doar strategiile de marketing dar totodată și costurile implicate. Între forțele de mediu, mixul de marketing și costuri se stabiliesc anumite relatii (fig. 1.3)
Fig.1.3. Interacțiunea mediului de marketing
Sursă: Elaborată de către autor
Astfel, pentru a evita efectele negative ale acțiunii unor componente ale mediului de marketing sau pentrua fructifica influentele pozitiveale altora, întreprinderile supravegheaza evolutia acestora, utilizînd fie personal propriu organizat în secții de planficare strategică,fie servicii din afara ei. Așadar rezultatele pe ca o întreprinderea le obține depind atît de activitatea pe care aceasta o desfășoară, cît și de factorii externi care țin de piață și de celelalte componente ale mediului în care funcționează aceasta. Abordînd problematica mediului întreprinderii, trebuie să ținem cont și de cele două componente de baza ale acestuia: mediul intern și mediul extern.
Astfel, mediul intern este format din ansamblul activităților, relațiilor și resurselor interne a căror utilizare creează condițiile integrării întreprinderii în mediul extern. În cea mai mare parte, componentele mediului intern sunt controlabile și pot fi adaptate de către manageri în vederea realizării obiectivilor întreprinderii.
Prin mediul extern înțelegem ansamblul agenților și forțelor din afara întreprinderii, care pot afecta modul în care aceasta își menține sau își dezvoltă schimbările pe piață. Astfel aceasta, în întregime sau în mare parte, formează mediul de marketing, adică acea parte a mediului unei întreprinderi sau în mare parte, formează mediul de maketing, adica acea parte a mediului unei întreprinderi care afecteazaă aspectele care țin optica de marketing. Așadar, o întreprindere poate să reacționeze la tot ceea ce ține de mediul de marketing, în două moduri:
– printr-un marketing reactiv, care se bazează pe ideea ca fortele acestuia sunt necontrolabile, întreprinderea trebuind să se adapteze la ea;
– printr-un marketing proactiv, care-și propune să modifice pas cu pas mediul său, în așafel încât, pînă la urmă, să devină cea mai favorabilă întreprindere.
În cazul cînd totalitatea factorilor evoluează în mod normal, adica lent, și sunt ușor previzibil, avem un mediu stabil. Atunci cînd există schimbări în evolutia factorilor astfel încât întreprinderea este nevoită să facă unele eforturi pentru adaptare avem un mediu instabil. Atunci cînd există schimbări bruste de aptitudini mai mari care pot pune în pericol funcționarea și existența firmei avem un mediu turbulent.
Astfel după cele enumărate mai sus putem menționa importantele componete ale mediului de marketing, și anume:
Micromediul de marketing (factorii ce au o legătură și influență directă asupra întreprinderii);
Macromediul de marketing(factorii ce influențează indirect întreprinderea).
Micromediul de marketing
Micromediul firme reprezintă totalitatea componentelor externe care afectează în mod direct întreprinderea și totodată asupra cărora se poate exercita un anumit control. Influențînd strategiile, decizile și tacticile de marketing, schimbările din acest domeniu au o deosebită semnificație pentu departamentul de marketing. Principalele componente ale micromediului de marketing sunt: clienții, furnizorii, intermediarii, concurenții și alți deținători de interese.
Clienții – alcătuiesc cercul agenților economici și a persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele, servciile întreprinderii – aceasta este cea mai importantă componentă a micromediului întreprinderii. Componențile clientelei unei întreprindere grupați după natura lor în grupuri pot forma: piețe de consum (formate din consumatori privați), piețile industriale (formate de utilizatori), piețile de distribuție (formată din intermediari, care cumpără pentru a revinde), piețele guvernamentale (formate din cumpărători – organisme publice) și piețele internaționale (formate din cumpărători externi).
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o întreprindere este de a maximiza cererea pentru produsele pe care le oferă clienților, totodată de a menține clienții deja existenți și de a atrage noi clienți din rîndul nonconsumatorilor relativi și din rîndul concurenței. Pentru a realiza aceste obiective, departamentul de marketing este nevoit să cunoască:
Caracteristicile clienților: stilul de viață, unde trăiesc, vârsta, nivelul educației, ocupația, veniturile etc. Toate elementele enumărate mai sus formează profilul clientului, acesta este nevoie de comparat cu profilul pieței, pentru a putea identifica produsele întreprinderii care sunt pe plac mai mult anumior tipuri de clienți. Din aceste considerente se decid caracteristicile noilor produse, prețurile și mesajele promoționale cele mai potrivite pentru piața țintă.
Ce nevoie își satisfac clienții cu produsul respectiv și care sunt avantajele obținute de pe urma acestuia, comparativ cu alte produse care satisfac aceleași necesități. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpără bilete la un spectacol, ci o seară distractivă, sau gospodinile nu cumpără detergenți ci speranța unor haine mai curate și mai puțin uzate prin spălare. Dacă apare un mijloc mai bun pentru satisfacerea nevoilor, consumatorii îl vor adopta imediat.
Criterile folosite de cumpărători la alegerea produsului potrivit (calitate, amplasare, magazin, ambalaj etc.).
Importanța produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau chiar consumatori.
De unde provin informatiile care influențează deciziile de cumpărare ale clienților etc.
Furniziorii reprezintă întreprinderile și persoanele care oferă întreprinderii inputurile (utilaje, echipament tehnologic, ambalaje, resurse financiare, forță de muncă, informații etc.) necesarea fabricării produselor proprii. În relațiile cu furnizorii, întreprinderea trebuie să aibă învedere și un anumit risc cu fiecare în parte, care poate să apară dacă:
dacă furnizorul deține patentul asupra produsului care constituie inputul esențial pentru întreprindere;
produsul ce constituie inputul esențial nu este substituibil;
în cadrul întreprinderilor de comercializare, clienții solicită în mod expres produse realizate numai de un anumit producător;
schimbarea furnizorului este prea costisitoare;
furnizorul este mai puternic decît cumpărătorul; o întreprindere mică ce se aprovizionează de la un mare furnizor este în dezavantaj (întreprinderele mari, oferă de regulă, produse de o calitate slabă la prețuri dezavantajoase întreprinderilor ce au comenzi mici).
Departamentul de marketing al întreprinderii trebuie să monotorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producția proprie și implicit la creșterea costurilor produselor, cu consecințe dramatice în planul profitabilității. În aceste condiții, proprii clienți pot trece la întreprinderile concurente.
Intermediarii reprezintă agenții economici implicați în promovarea, distribuirea și vînzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianții en-gros și retail, dar și alte categorii, mai puțin importante, ca: brokeri, societăți de transport, de asigurări, agenții de publicitate, de sondare sau consultanță de marketing.
Concurenții aceștea sunt întreprinderele similare care țin să satisfacă aceleași nevoi ale consumatorilor, fiind percepute de clienți ca alternative de satisfacerea nevoilor lor. Astfel, după cele sus menționate putem distinge:
Concurenți direcți sunt întreprinderele care oferă acelaș tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleași nevoi. Drept exemplu pot fi luate firme de băuturi răcoritoare: Coca-Cola și Pepsi sau întreprinderi producătoare de detergenți: Ariel și Persil. Concurenții direcți fac eforturi financiare deosebite cu reclama, în încercarea de a arăta superioritatea produselor lor în raport cu a rivalilor. Fiind foarte costisitoare concurența directă nu ajută la supravețuire decît firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.
Concurenții indirecți sunt întreprinderile care oferă consumatorilor un produs similar, dar cu caracteristice diferite, satisfăcînd alte nevoi sau preferințe. De exemplu, două întreprinderi producătoare de hîrtie igienică, dar una se adresează instituțiilor iar cealaltă menajelor.
Înlocuitorii reprezintă concurenții care vin cu produse foarte diferite ca formă și conținut, dar care satisfac aceeaș nevoie a consumatorilor. Zahărul și zaharina, d exemplu, produse de firme diferite, dar satisfac nevoia de dulce a consumatorilor
Nou veniții – întreprinderele care vînd deja unui anumit grup de consumatori și se decide să-și extindă gama de produse pe care le oferă sau întreprinderele producătoare care achiziționează și o rețea de distribuție. Producătorul de hîrtie, de exemplu, achiziționează o companie de distribuție pentru a fi cît mai aproape de consumatorul final și al influența.
Deținătorii de interese. Profesorul Kotler îi delimitează astfel:
Lumea financiară (acționari, societăți de investiții, bănci etc.)
Mediile de comunicare în masă(grupuri de presă, posturi de radio, canale de televiziune etc.).
Grupuri de interese (mișcările pentru protecția consumatorilor, ecologiștii, asociații ale producătorilor etc.)
Administrația publică.
Marele public (purtătorul opinii bublice).
Personalul propriu a întreprinderi.
Departamentul de marketing trebuie să monotorizeze cu atenție media și mișcările pentru protecția consumatorilor: canalele media fiindcă cititorii sunt mai înclinați să creadă în acuratețea informațiilor din comentariul editorial al unui ziar decât în reclamele comerciale sau materialele promoționale ale întreprinderii. Mișcările pentru protecția consumatorilor, fiindcă au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale întreprinderilor și aducerea lor la cunoștința consumatorilor. De asemenea, ele testează o mare varietate de produse și publică clasamente ale calității și utilității lor.
Macromediul de marketing
Macromediul întreprinderii constituie ansamblul variabilelor incorporabile ce constituie climatul general în care aceasta își desfășoară activitatea.
Există patru categorii de astfel de factori care influențează modul în care întreprinderea își abordează activitățile de marketing. În literatura de specealitate acești factori sunt cunoscuți sub denumerea factorii STEP:
Factorii socio-culturali, care se referă la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumită piață.
Factorii tehnologici, care vizează amplificarea potențialului economic al societății.
Factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene economice și modalități de alocare a resurselor în societate.
Factorii politico-juridici, care se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor și societății în ansamblu.
Factorii socio – culturali
Analizînd statisticile și tipurile oamenilor dintr-o societate, trendurile și modificarea structurii populației se pot face anticipări asupra comportamentului consumatorilor de pe o anumită piață, desigur în măsura în care nevoile, dorințele și preferințele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice: vîrsta, sexul, starea civilă, ocupația și rasa. La rîndul său modificările demografice pot privi:
Distribuția pe grupe de vîrstă a populației. De exemplu, în România: scăderea ratei natalității în ultimii 10 ani este responsabilă pentru declinul pieții pentru copiii; creșterea grupului de vârste ăîntre 15-25 ani au adus la o substanțială expansiune a pieței casetelor audio și a CD-urilor.
Minoritățile naționale. De exemplu, în România, populația minoritară a romilor este în continuare creștere. Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce în ce mai importantă acolo unde diferențile etnice afectează nevoile cumpărătorului. Sau de exemplu în Anglia, producătorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca țintă grupurile subculturale, devenind mărci foarte cunoscute și profitabile.
Familia medie (menajul mediu). Creșterea ratei divorțurilor, mariajul la vîrste tot mai înaintate și o rată tot mai scăzută a natalității au dus la reducerea dimensiunii medie a familiei, și implicit, la creșterea numărului de menaj.
Prin analiza gradului de cultură al unei societăți se pot identifica principalele credințe, valori și norme comportamentale după care se conduce societatea, acest lucru oferind o serie de indicii asupra preferințelor populației pentru produse sau servicii. Unele credințe sunt relativ stabile, nemodificîndu-se semnificativ de la o generație la alta, datorită efortului depus de instituțiile educaționale. De exemplu, importanța onistității și valoarea vieții umane – ce ține de credința morală se menține de milenii în totalitatea societăților. Multe din celelate norme culturale, însă, s-au schimbat dramatic. Astfel, influența religiei a scăzut, mariajul nu mai este o condiție prealabilă pentru alcătuirea familiei, divorțul și recăsătoria au creat noi tipuri de familie.
Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului, vizibil mai ales în țările occidentale dezvoltate. Să luăm drept exemplu, rolul femeiei în societate, rol care sa modificat dramatic în ultima jumătate de secol. Faptul că femeile s-au dedicat tot mai mult și unei cariere profisionale au făcut ca cea mai mare parte a activităților menajere specifice lor să fie preluate de mașini de spălat, aspiratoare, roboți de bucătărie și alte casnice, ușurîndu-se astfel munca și scurtînd enorm timpul destinat acestora activități. Această modificare a statutului femeiei în societate a dus la dinamizarea industriei de aparatură casnică, și implicit, la o continuă creștere a pieței bunurilor de uz casnic. Sau, un alt exemplu: lipsa locurilor de parcare din orașe au facut ca hypermarketurile să se mute înafara orașelor, construind parkinguri uriașe și oferind o mare varietate de produse astfel încît să fie posibil aprovizionarea manajelor, cel puțin pentru o săptămînă, dintr-un singur loc. De asemenea, au fost create fast-food-uri, care pot scuti tot mai mulți oameni de problema gătitului. Astfel aceste exemple sus menționate sunt suficiente pentru a evedenția faptul că schimbările culturale și oportunitățile de marketing merg „mână-n mână”
Factorii tehnologici
Pentru departamentul de marketing, tehnologiile noi sunt foarte importante din următoarele motive:
Creează noi metode de satisfacere a nevoilor consumatorilor. De exemplu, de a asculta muzică de o calitate superioară, de a face calcule mai rapid și de a elimina toate petele de murdărie de pe hainele spălate au fost satisfăcute – mulțumită noilor tehnologii – prin înlocuirea casetofonului cu CD-uri, riglei de calcul cu calculatorul și, asemeni, detergenții obișnuiți au fost înlocuiți cu cei biologici.
Pot identifica și satisface nevoile latente. Un exemplu în acest sens pot fi tigăile din teflon, acesta este rodul unui program spațial al S.U.A.; inițial teflonul era utilizat în industria navelor spațiale.
Modifică modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reîntorcerea la o economie de tip casnic, mulți oameni tind să devină producători independenți de ”bunuri informatice” și mai puțini de mărfuri clasice. În aceste condiții, piața transporturilor de călători, piața mobilei pentru birouri, piața produselor pentru catering se vor reduce dramatic.
Poate modifica natura concurenței. Cărțile de credite și bancomatele, de exemplu, sunt mult mai comode pentru utilizatori decît cozile la bănci, sau internetul reduce cererea pentru servicii poștale. Nu va trece mult timp pînă elevii vor învăța singuri , acasa, cu ajutorul unor programe speciale și nu cu ajutorul profesorilor. Se înțelege, că în aceste condiții, concurența provine în mod indirect de la progresul tehnico-științific, de la nevoile tehnologiei.
Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. Prin noile tehnologii de congelare, de exemplu, s-au reușit adăugarea ciocolatei la înghețată (nu doar a gustului de ciocolată), reușindu-se datorită noului produs – să fie atrași noi consumatori.
Factorii economici
În ansamblul lor, factorii economici formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de susținere a puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fie iei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea în vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei naționale, nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare a forței de muncă, situația financiară și valutară a țării, inflația și fiscalitatea, evoluția prețurilor, evoluția economiilor populației și solicitării de credite, evoluția și distribuția veniturilor pe diferite categorii sociale și nu în ultimul rînd ratele dobînzilor etc. Influența factorilor din mediul economic se oglindește direct sau indirect în evoluția pieții, mai concret în evoluția nivelului și structurii ofertei de mărfuri, în evoluția mărimii și structurii cererii, în mișcarea prețurilor și nivelul concurenției. Aceste variabile economice – pe care specialiștii în domeniul marketingului trebuie să le urmărească cu atenție, analizate în corelație cu factorii demografici și culturali pot oferi elementele necesare pentru o corectă evaluare și chiar o anticipare a potențialului de piață de care poate conta întrepinderea.
Fatorii politico-juridici
Factorii economici ce au fost evedențiați mai sus rezultă, de obicei, din inițiativele politice menite să îmbunătățească performanțele economiei și bunăstarea oamenilor, însă influența guvernului este resimțită și prin legislația introdusă.
Legislația care supraveghează afacerile, urmărește, în general, trei obiective:
protejarea consumatorilor;
protejarea concurenții;
protejarea societății.
Legislația privind protecția consumatorilor are ca scop împedicarea întreprinderilor să profite de pe urma lor. În esență această legislație are în vedere:
asigurarea unui standart minimal al produselor și serviciilor;
controlarea modalităților de vînzare și a informațiilor oferite cumpărătorului despre produsele achiziționate.
evitarea inducerii în eroare a cumpărătorului în ceea ce privește prețul;
condamnarea practicilor necinstite.
Prin legislația privind protecția concurenției sunt protejați producătorii inovatori de concurență. De exemplu, cînd pe piață se lansează un nou produs(serviciu sau chiar tehnologie), întreprinderele trebuie protejate astfel încît concurenții să nu plagieze produsul după lansarea lui pe piață, sau chiar înainte ca acesta să fie lansat. Această protecție se realizează sub forma patentelor, care sunt documentate legale ce garantează inventatorilor exclusivitatea vinderii invențiilor. În domeniul marketingului, acest lucru permite firmelor să-și lanseze produsele noi și să cucerească piețele fără să se teamă de concurență, ceea ce in condiții normale înseamnă un profit ridicat pe durata acordare a patentului. O altă formă de protecție împotriva concurenței este înregistrarea mărcilor. O marcă de piață care poate include un logo, un cuvânt, un simbol, un desen sau o culoare distinctă ori formă specială a literilor, nu poate fi copiată pe teritoriul geografic pentru care a fost înscrisă. Aceasta împedică imitătorii să profite de un proces îndelungat și costisitor care în fapt înseamnă constituirea imaginii firmei în cauză.
În multe țări întreprinderile sunt de obicei interesante să mențină legislația care protejează afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictivă și costisitoare dacă o aplică, dar și mai costisitoare atunci cînd sunt acțioante în justiție. De aceea, acestea apelează la autoreglementare – prin coduri de conduită voluntară. De exemplu, în Anglia, producătorii de țigări au stabilit un cod de comportament privind publicitatea, reușind să evite înterzicerea reclamei la țigări care se practică în alte țări.
Legislația privind protecția societății (specifică marketingului social) îi apără pe consumatori de consecințele propriiilor lor decizii nefericite. Astfel e protejează pe copiii de produse ce le face rău: droguri, alcool și tutun și nu le permite să conducă automobile pînă la o anumita vârstă(România 18 ani, Canada 16 ani, Japonia 21 ani). Deasemenea îi obligă, pe conducătorii auto să fie asigurați pentru eventuale accidente, în scopul compensării daunelor produse altora terțe. O astfel de legislație creează, pe de o parte, oportunități, iar pe de altă parte, pentru specealiștii în domeniul marketingului, reprezintă amenințări. Cei care respectă cu strictețe această legislație au avantaje asupra concurenței, deși le poate spori costurile.
Metode de scanare a mediului de marketing
Revăzând tipurile de factori care guvernează macromediul firmei pare surprinzător că anumite domenii pe care aceștia le reprezintă nu se găsesc printre funcțiile întreprinderii, între care nu întâlnim serviciu demografic, departament politic sau cultural.
În fapt, lucrul nu este deloc surprinzător dacă ne gândim că mediul firmei nu este organizat pentru a răspunde viziunii și intereselor acesteia ci dimpotrivă, multe componente ale mediului îi pot fi potrivnice și de aceea firma este aceea care trebuie să se adapteze permanent la schimbările de mediu, iar adaptarea presupune în primul rand cunoaștere și informație.
De asemenea, este de remarcat granița extrem de laxă între forțele macromediului și cele ale micromediului, care adesea se întrepătrund și se potențează reciproc în influența lor asupra firmei.
Într-un mediu ambiant în continuă schimbare pe plan economic, tehnologic, demografic, analistul economic este tentat să regândească criteriile de clasificare a firmelor în performanțe, asociind din ce în ce mai frecvent conceptele de performanță cu cel de reactivitate.
O firmă reactivă este aceea care reușește să acționeze de manieră benefică pentru interesele sale la stimulii de dinamică a mediului săi extern, acești stimuli putând fi de natură economică, juridică, sociologică, tehnologică, juridică etc.
Trebuie însă să precizăm că a reacționa pur și simplu nu este suficient, agentul economic respondent trebuie să reacționeze mai rapid sau cel puțin tot atât de rapid precum concurenții săi, în momentul producerii unei mutații de mediu.
Noțiunea de reacție este deci indisolubil legată cu cea de viteză a acesteia. Prin similitudine cu conceptul de cotă de piață (absolută sau relativă) definim și în cazul capacității de reacție a firmei la schimbările mediului său o viteză de reacție absolută (fără legătură cu reacția concurenților) și relativă în raport cu concurența. Putem calcula viteza de reacție relativă a firmei (VRRi) după următoarea relație:
VRRi=VRi/VRc
Unde VRRi este viteza absolută de reacție a firmei „i”, iar VRc este media vitezelor de reacție a concurenților din sector. În fapt, aceste valori sunt destul de dificil de determinat în mod exact, iar calculul vitezei medii pe sector depinde de cantitatea de informații deținută; toate vitezele sunt exprimate în zile, fiind considerate mai degrabă niște durate de reacție.
Dacă valoarea VRRi este subunitară, aceasta semnifică faptul că firma a avut o viteză relativă de reacție superioară mediei pe sector. O valoare supraunitară arată că firmele concurente reacționează în medie mai rapid decât firma analizată.
Rapiditatea reacției unei firme este dependentă de următorii factori:
existența unor rezerve de lichidități imediat mobilizabile;
existența unor capacități de producție excedentare ale firmei;
firma are capacități de îndatorare neutilizate în relațiile cu creditorii uzuali;
firma dispune de prototipurile unor produse gata de a fi produse și lansate pe piață care pot fi comercializate într-un orizont restrâns de timp.
Revenind la viteza de reacție relativă a firmei la stimulii din mediul său, aceasta nu poate fi apreciată corect fără a ține cont și de ritmul de schimbare propriu mediului respective (RSM). În fapt, poziția firmei nu este aceeași atunci când evoluează într-un mediu turbulent, care impune exigențe multiple, față de situația unui mediu stabil. În primul caz, acele firme care nu posedă o viteză de reacție relativă subunitară riscă să fie rapid depășite și aruncate în afara jocului concurențial. În cazul al doilea, necesitatea de adaptare a firmei este mult mai mică, chiar nulă, ceea ce permite chiar și firmelor având viteze slabe de reacție să se mențină în sector pur și simplu pentru că mediul nu le impune să evolueze, fiind el însuși stabil (cu referire la subcapitolul anterior).
Situația VRR ridicată / RSM lent înseamnă că firma este creditată cu o reactivitate superioară concurenților săi într-un mediu quasi-stabil. Este cazul ideal, iar firma deține în mod evident o poziție de forță care-i permite nu numai să reacționeze rapid la schimbările rare ale variabilelor mediului, ci să și anticipeze aceste evoluții sau chiar să aibă un rol în producerea acestora.
Situația VRR slabă / RSM alert este cea mai defavorabilă firmei, care se luptă cu arme mult prea slabe contra unui mediu reactiv sau turbulent, care îi cere eforturi de adaptare peste propriile posibilități.
Situația VRR slabă / RSM lent corespunde unui mediu „călduț”, neexigent care neamendând lipsa de reactivitate a firmelor nu prezintă un risc strategic real pentru ele din acest punct de vedere. Singura problemă ar putea apărea dacă reactivitatea (mai) puternică a unora dintre concurenți ar putea cataliza schimbările de mediu, situația evoluând către un ritm superior de dinamică a mediului.
În perspectiva unui diagnostic strategic al firmei este interesant de remarcat că aceste cazuri descrise mai sus permit poziționarea în matricea respectivă a unei firme cu activitate monoproductivă. În același mod, pentru o întreprindere care comportă mai multe domenii de activitate strategică (DAS) este posibilă poziționarea diferențiată a acestor domenii în matrice în funcție de specificul fiecăruia.
Este absolut pertinent să considerăm că reactivitatea relativă nu este o caracteristică uniformă a întregii activități a firmei, deci că există diferențieri pe domenii. Acest tip de poziționare permite relevarea riscurilor strategice pe fiecare DAS, ceea ce evidențiază mărimea riscului de neadaptare a diverselor activități ale firmei. Așa cum am precizat anterior, reactivitatea presupune ansamblul de reacții ale firmei la schimbările de mediu, în aceasta fiind incluse și acțiunile celorlalți concurenți.
Depășind acest concept, ne punem întrebarea dacă performanța este sinonimă cu reactivitatea sau dacă o firmă trebuie pentru a fi performantă mai mult decât reactivă, să fie anticipativă. Este preferabil ca firma să nu se sprijine numai pe capacitatea sa de reacție și adaptare, ci să procedeze și la anticiparea schimbărilor sau chiar să le provoace în măsura în care îi sunt benefice.
Firma trebuie să evolueze de la stadiul de spectator care eventual reacționează, la cel de actor al schimbărilor. Iată câteva obstacole de natură internă în ceea ce privește organizarea comportamentului extern al firmei de manieră anticipativă:
primă categorie de probleme constă în inabilitatea firmei și a conducătorilor ei de a percepe semnalele schimbării, datorită unei structuri centralizate, rigide care nu le lasă acestora nici timpul, nici disponibilitatea de a “scruta” mediul în absența unor departamente specializate de monitorizare strategică.
a doua problemă este interpretarea semnalelor. Chiar dacă au fost percepute acestea trebuiesc interpretate în mod corect, fiind apoi analizate implicațiile lor în activitatea firmei (aceste consecințe sunt adesea fie subestimate, fie slab estimate).
a treia etapă trece de procesul decizional care survine în urma realizării celor doi pași anteriori: receptarea semnalelor mediului și analizarea corectă a impactului schimbărilor anticipate, luarea deciziilor strategice trebuie să se facă în timp util, nu sub presiunea momentului precum deciziile operative. un ultim tip de obstacol se referă la punerea în practică a deciziilor strategice, care întâmpină adesea dificultăți legate de rezistența la schimbare a unor structuri organizaționale.
În final, considerăm utilă recapitularea caracteristicilor unei firme organizată într-o optică anticipativă în ceea ce privește mediul său extern:
prezintă un nivel de dezvoltare a structurilor sale compatibil cu mărimea sa luând în calcul o strategie de creștere într-un anume orizont de timp;
firma nu trebuie să realizeze adaptarea structurilor sale la talia sa actuală ci la mărimea anticipată pentru a evita suprasau suborganizarea.
se preocupă de organizarea unei structuri specializate în monitorizarea strategică a mediului său ambiant în vederea sporirii capacității sale în domeniile de vocație.
posedă o suplețe organizațională care-i permite devansarea concurenței în privința produselor noi.
este flexibilă, deschisă spre nou și capabilă să favorizeze realizarea în interiorul său a unui climat de creativitate și profesionalism.
Presiunea mediului și impactul uneori nefavorabil, alteori avantajos al modificării parametrilor săi sunt realități cărora firma trebuie să le facă față nu din postura de victimă ci din aceea de unitate sau promotor al schimbării. Capacitatea de adaptare, reacțiile rapide și mai ales atitudinea anticipativă au încetat de a mai fi atuuri devenind necesități în trendul mediului actual
II. Analiza elementelor mediului de marketing și impactul acestora asupra performanțelor întreprinderii
2.1. Scurt istoric, sfera de activitate a întreprinderii
Societatea Comercială ,,Elat Flora» " S.R.L. este persoană juridică din Republica Moldova, având forma juridică de societate cu răspundere limitată, ale cărei obligații sociale sunt garantate numai cu patrimoniul social, asociații fiind obligați numai la plata părților sociale. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu legile statului Republica Moldova și Româniași prevederile actului constitutiv. (Anexa 1)
SC Elat-Flora S.R.L., este o societate comercială. Societate comercială este organizația comercială cu capital social constituit din participațiuni ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) și cel dobândit de societatea comercială în proces de activitate aparține acesteia cu drept de proprietate. În cazurile prevăzute de prezentul cod, societatea comercială poate fi fondată de o singură persoană.
Reieșind din prevederile legale, precum și din studiile unor autori de prestigiu,societatea comercială poate fi definită ca o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate și beneficiind de personalitate juridică, în care asociații se înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerț, în scopul realizării și împărțirii beneficiilor rezultate.
În conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al C. civ. societatea comercială poate fi constituită doar sub formă de societate în nume colectiv (SNC), de societate în comandita (SC), de societate cu răspundere limitată (SRL) și de societate pe acțiuni (SA).
SC Elat-Flora S.R.L. este o societate cu răspundere limitată. Societatea cu răspundere limitată este societatea comercială al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății (art.145 C. civ.).
SC Elat-Flora S.R.L.,a fost înființată în anul 2011(anexa1,certificatul de înregistrare) și are un singur fondator,care este și directorul general al întreprinderii.Capitalul statutar constituie 5400 lei,și aparține în întregime directorului general, Anghelici Oleg.(Anexa 2,Decizia nr. 1 a fondatorului unic al Societății Comerciale “Elat-Flora S.R.L.și anexă 3,extras din registru de stat).
La data de 01.05.2011,S.C. Elat-Flora S.R.L. devine plătitor de TVA,fiindu-i atribuit codul TVA 0607702.(Anexa 4, certificate de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA).
Obiectul principal de activitate:
Alte tipuri de comerț cu amănuntul în magazine specializate;
Importul și (sau) comercializarea preparatelor chimice și biologice pentru protecția plantelor și a stimulatoarelor de creștere a plantelor;
Proiectarea plantațiilor pomicole, bacifere și viticole; producerea și (sau) comercializarea semințelor, materialului de înmulțire și săditor;
Importul și (sau) comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților;
Comerțul cu ridicată al mașinilor agricole, echipamentului și furniturilor, inclusiv tractoare;
Repararea tractoarelor agricole;
Intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri.
Activitatea întreprinderii este reglementată de un șir de acte și norme juridice,care au un impact atât pozitiv cât și negativ asupra întreprinderii.Impactul pozitiv consta în faptul că atâta timp cât exista legi,exista regulă,fiecare își desfășoară activitatea în limitele normelor juridice,fără să încurce unul celuilalt,iar tentativele de a produce fraude unul altuia sunt pedepsite conform legii.
SC Elat-Flora SRL este unul din principalii importatori și distribuitori de semințe profesionale de legume și pentru cultura mare , fertilizanți, biostimulatori, pesticide , produse de uz fitosanitar , instalații irigare prin picurare și alte produse ce au ca scop obținerea unei protecții complete a culturilor și a unei recolte cât mai bogate, la o calitate superioară.
Prin produsele de înaltă calitate, SC Elat-Flora SRL are ca principal obiectiv sprijinirea tuturor agriculorilor și fermierilor, oferindu-le acestora soluții complete pentru toată gama de culturi
Impactul negativ poate fi considerat posibilitățile limitate de a desfășura activitatea de întreprinzător,și anume,diferite impozite și taxe pe care întreprinderea trebuie să le achite,șirul lung de documete pe care trebuie să le întocmească întreprinderea la fondare,dar și de-a lungul activității.
În continuare sunt prezentate un șir de legi și articole care reglementează activitatea întreprinderii S.C. Elat-Flora S.R.L..
1.Legea Republicii Moldova Nr. 135- XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată;
2.Legea nr. 451-XV din 30.07.2001”Privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător”
3.Legea nr. 198-XV din 15.05.2003 „Cu privire la Arenda în agricultură”
4. Legea nr. 186-XV din 24.04.2003 ,,Cu privire la evaluarea conformității produselor”
5. H.G. nr. 474 din 28.04.1998„Cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”
6. H.G. nr. 920 din 30.08.2005 „Cu privire la Nomenclatorul autorizațiilor, permisiunilor și certificatelor, eliberate de către autoritățile administrative centrale și organele subordonate acestora persoanelor fizice și juridice pentru practicarea activității antreprenoriale”
7. Codul Fiscal al Republicii Moldova.
Activitatea de distribuție pe piața internă de produse fitosanitare și utilaje agricole mici. SC Elat-Flora S.R.L.,în numele directorului general Anghelici Oleg, desfășoară o activitate de întreprinzător în sfera comerțului cu amănuntul.Specializată în consultanță în domeniul protecției plantelor și comercializarea preparatelor chimice și biologice pentru protecția plantelor și a stimulatoarelor de creștere a plantelor precum și a tehnicii agricole.
SC Elat-Flora S.R.L.,în numele directorului general Anghelici Oleg, desfășoară o activitate de întreprinzător în sfera comerțului cu amănuntul.Specializată în consultanță în domeniul protecției plantelor și comercializarea preparatelor chimice și biologice pentru protecția plantelor și a stimulatoarelor de creștere a plantelor precum și a tehnicii agricole.
Localizare punctelor de distribuție. Întreprinderea își desfășoară activitatea în Chișinău având ca puncte de comerț mai multe pavilioane expoziționale, depozite precum și câteva terenuri aferente menite să servească pentru expoziția tractoarelor, minitractoarelor, motosapatoarelor și a multor alte utilaje agricole.
Societatea comercială, deține un grup de specialiști cu înaltă calificare, cu experiență atât în comerțul internațional, cât și în producție, cunoscători de limbi străine, operativi și plini de imaginație comercială.
Având în calitate de angajați profesioniști în domeniul creșterii și protecției plantelor SC Elat-Flora SRL și-a căpătat dea lungul anilor o reputație foarte bună, ce a atras după sine un număr mare de clienți care se dovedesc a fi fideli și încrezători.
Aceștia sunt reprezentați atât de persoane fizice cât și juridice cum ar fi: Întreprinderi Individuale, Societăți cu Răspundere Limitată și de cele mai multe ori Gospodării Țărănești. Aceștia procura mărfurile propuse de către întreprindere fie la preț stabilit pentru majoritatea clienților , precum și la prețuri reduse în caz de conlucrare pe o perioadă mai îndelungată.
Pe de altă parte întreprinderea mai are o reputație bună și fata de partenerii săi sau de întreprinderile cu care conlucrează sau de la care se procura marfa. Astfel SC Elat-Flora S.R.L dispune de mai multe contracte de realizare a mărfurilor cu achitare în termen stabilit.
Angajații firmei,în frunte cu directorul general,Anghelici Oleg ,dispun de un nivel înalt de specializare,fiind licențiați și având un nivel înalt de pregătire pentru a activa în acest domeniu.
Procesul de prestare a serviciilor pe care le oferă agenția, presupune o muncă asiduă,și anume prelucrarea unui număr mare de informații, care nu întotdeauna se pot obține într-un timp scurt.
De o importanță deosebită este cantitatea și calitatea informațiilor, ținându-se seama și de consecințele negative ce pot apare după un timp relativ îndelungat.
Pentru realizarea obiectului său de activitate, societatea deține următoarele departamente:
departamentul de import – export;
departamentul de producție;
departamentul de distribuție a produselor pe tot teritoriul țării ;
departamentul financiar – contabil;
Departamente în cadrul S.C. ELAT FLORA S.R.L
Departamentul de export – import realizează exportul pentru următoarele produse :
Semințe legume
Semințe flori
Semințe de plante furajere
Semințe cereale
Butași viță de vie
Pomi fructiferi altoiți
Produse la vrac
Importul pentru următoarele produse :
Semințe legume
Semințe flori
Semințe plante aromatice
Semințe de plante furajere
Semințe cereale
Bulbi flori
Butași de trandafiri
Butași viță de vie
Pomi fructiferi altoiți
Plante floricole
Produse la vrac
Produse fitosanitare
Fungicide
Insecticide
Erbicide
Biostimulatori
Tratamente fitosanitare
Îngrășăminte
Raticide
Articole tehnice pentru grădinărit
Arbuști fructiferi
Departamentul de distribuție produse agroalimentare Livrează un număr de circa 20 de sortimente pe întreg teritoriul țării cu mijloace de transport proprii sau închiriate. Firma este prezentă cu produsele menționate în propriile magazine și buticuri .
Atât departamentul de export – import cât și cel de distribuție pe piața internă, pentru produsele care necesită spații frigorifice pentru conservare, folosesc depozitul frigorific propriu amenajat și dotat la standarde europene.
Aici este depozitată, în condiții de maximă exigență calitativă , toată gama de produse a firmei, atât cele din import cât și cele autohtone.
Societatea comercială Elat Flora S.R.L., dispune de bonitate, produsele ce fac obiectul de activitate al societății câștigând simpatia și încrederea benefi-ciarilor interni și externi și nu în ultimul rând al publicului consumator.
Între societate și beneficiari s-a creat un climat de înțelegere și încredere.
Prin promovarea vânzărilor și în special pentru produsele nou lansate pe piață, societatea comercială Elat Flora S.R.L., desfășoară activități promoționale ce constau în acordarea – prin acțiuni limitate în timp și spațiu – a unor avantaje suplimentare diferitelor categorii de beneficiari și nu în ultimul rând consumatorilor, prin practicarea unor prețuri și tarife promoționale, dar și acordarea unui termen de garanție privind plata produselor.
Revenind la Departamentul de distribuție, societatea este prezentă ca unul din cei mai importanți distribuitori de produse fitosanitare și utilaje agricole mici din import și autohtone în propriile puncte de desfacere.
Momentan, punctele de desfacere sunt în extindere. Rezultatele apariției acestor magazine deja încep să se resimtă în rândul consumatorilor, ele neputând fi decât benefice. Pe parcursul intrării pe piață a diverselor lanțuri de magazine, se va simți concurența dintre ele, lucru reflectat direct consumatorului, care va avea o paletă mult mai largă de alegere, va beneficia de servicii diferite și de prețuri mult mai atractive.
Parteneri ai S.C. Elat Flora S.R.L
SC Universal Florasem Company SRL, importator – reprezentant al SEMINIS
SC Holland Farming Agro SRL, reprezentant – importator al Holland Farming – Olanda
SC Agriș Seeds Plants, reprezentant CLAUSE din Franța
SC Adri Prodcom SRL, reprezentant HAZERA din ISRAEL
SC Marcoser SRL, importator, Syngenta Seeds din Olanda
SC Hibrid SRL, importator NUNHEMS
SC Amia Internațional Importexport SRL, importator VIRMOLIN, Franta
SC Ghesaf Trade SRL, importator – reprezentant SAKATA-JAPONIA
SC Agrosel SRL, importator – reprezentant SYNGENTA SEEDS – OLANDA
SC Bâz Solutions, distribuitor îngrășăminte chimice AZOMURES etc.
SC Biosem Bulgaria, semințe, legume
SC Geosemselect Bulgaria, semințe, legume
SC Palaplast Expert SRL, reprezentant PALAPLAST GRECIA – irigații în toată lumea
SC Glissando SRL, pesticide, îngrășăminte, folie
SC Yurta Prod SRL, Pomi fructiferi, viță-de-vie, trandafiri
Analiza diagnostic A S.C. Elat Flora S.R.L
În condițiile economiei de piață, pentru creșterea gradului de complexitate a activității economice a firmelor este necesară o atentă studiere a realității, bazată pe o analiză științifică care să faciliteze adoptarea deciziilor corespunzătoare.
Diagnosticarea, ca metodă de management, constă în investigarea firmei și a componentelor sale, în vederea evidențierii cauzei a principalelor puncte slabe și forțe, a evaluării potențialului și a formulării de recomandări, axate pe cauzele generatoare de disfuncționalități și aspecte pozitive.
Firma analizată se află în etapa de modernizare și eficientizare. În vederea realizării acestor deziderate, este necesară elaborarea unei strategii în acest sens, iar o condiție vitală a fundamentării unei strategii viabile, este tocmai bună cunoaștere a situației de la care se pornește, situație care poate fi pusă în lumina de analiză diagnostic.
Evidențierea punctelor forte și slabe în domeniul managerial
Planificarea. În domeniul planificării, fiecare societate trebuie să-și stabilească principalele obiective, resursele și mijloacele realizării lor. în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L această componentă a domeniului managerial este bine fundamentată, existând în acest sens stabilite atât obiective generale, cât și specifice.
Obiective generale :
evaluarea stării generale a societății, cu depistarea cauzelor care au generat situații de declin a activităților;
evaluarea gradului de viabilitate al societății și orientarea măsurilor viitoare către strategii și tactici realiste și raționale.
Obiective specifice :
satisfacerea cerințelor efective ale pieței interne-externe în condiții de profitabilitate;
utilizarea rațională a resurselor materiale și umane, a capacității potențiale a societății;
examinarea comparativă a rezultatelor obținute și pe baza lor evaluarea potențialului societății de a face schimbări practice, de a rezolva în mod efectiv problemele din cadrul activității pe care o desfășoară.
Societatea a elaborat studii de prognoză în domeniul economic, tehnologic și social și dispune de date și informații cu privire la competitori pentru a se adapta în condiții cât mai favorabile conjuncturii.
Societatea nu are însă un sistem performant de prelucrare a informațiilor, motiv pentru care acestea circulă greoi și întârzie adoptarea deciziilor.
De asemenea, fundamentarea studiilor de prognoză efectuate nu prezintă un nivel satisfăcător, societatea neapelând la firme de consultanță, persoanele care au participat la elaborarea acestor studii nefiind calificate în acest domeniu.
În continuare este reprezentată analiza SWOT a problemelor întreprinderii:
Punctele tari:
oferta destinată atât pieței interne cât și externe;
diversitatea gamei de servicii;
loialitatea clienților;
Punctele slabe:
efectuarea serviciilor presupune cheltuieli considerabile,în urma cărora crește costul de producție;
lipsa reclamei;
Oportunități:
atragerea noilor clienți;
plasarea publicității întreprinderii în diverse reviste populare,la televizor,pe internet;
optimizarea cheltuielilor și stabilirea prețurilor mai accesibile;
Amenințări:
apariția altor întreprinderi care prestează servicii similare;
O problemă mai urgentă a întreprinderii este profitul scăzut.Analizând rapoartele financiare pentru ultimii doi ani,putem ușor observa că profitul net al întreprinderii a scăzut considerabil,de la 103 846 lei în anul 2015 la -2520 lei ,și -516 821 în anul 2016. Rata profitului net și brut pentru anii 2014 și 2015,de asemenea indica valori negative.
Coeficientul lichidității de gradul I,ÎI și III,nu se cuprinde între normele recomandate,și coeficientul de iondatorare ne arată ca suma datoriilor totale este de 400 de ori mai mare decât capitalul propriu al întreprinderii,ceea ce ne spune că gradul de îndatorare este unul foarte înalt.Totodată vedem în rapoartele financiare că întreprinderea SC Elat-Flora S.R.L dispune de un stoc de mărfuri și materiale și număr de active ce ating o sumă considerabilă,de aici putem concluziona că întreprinderea are resurse necesare pentru a desfășura activitatea de întreprinzător,însă la mijloc sta problema desfacerii limitate.
Un număr mai mare de clienți ar favoriza atât extinderea întreprinderii ca entitate,și anume angajarea mai multor persoane,precum și creșterea veniturilor și respective a profitului întreprinderii. Însă cea mai gravă și urgență problemă rămâne a fi desfacerea limitată.
În concluzie, acțiunile managerilor sunt orientate în principal de intuiție și de propria experiență.
Una dintre problemele cu care se confrunta întreprinderea la moment este numărul mic de unități comerciale în Chișinău precum și lipsa acestora în restul raioanelor Republicii Moldova. O altă problemă este lipsa reclamei, ceea ce împiedică considerabil atragerea noilor clienți care ar procura mărfuri și servicii la prețuri avantajoase pentru întreprindere.
2.2. Analiza activității economico-financiare a intreprinderii
Finanțele întreprinderii reprezintă un ansamblu de măsuri și activități al căror obiect este fenomenul financiar. Activitatea financiară se prezintă ca o practică organizațională, ca un ansamblu de activități ce se desfășoară prin intermediul serviciilor financiare din întreprinderi și care se exprimă valoric.
Analiza indicatorilor (coeficienților) financiari este cea mai bine cunoscută și des utilizată metodă de evaluare financiară. Acești indicatori caracterizează structura întreprinderii.
Analiza ratelor de structură a capitalurilor
Capacitatea de autofinanțare (CAF). Aceasta reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență.
Tabelul 2.1. „Calculul Capacității de autofinanțare la SRL „Elat Flora” în anii
2014-2016”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL„Elat Flora”(Anexa nr. 2)
Capacitatea de autofinanțare înregistrează o creștere favorabilă, modificându-și valoarea de la negativă la pozitivă, tendință gerată de majorarea semnificativă, în valoare de 2 101 794 lei, atestată de profitul net în anul 2016 față de 2014, precum și creșterea cu 141 387 lei în aceeași perioadă a amortizărilor încasate. Modificarea capacității de autofinanțare în sensul creșterii ei cu 2 243 181 lei, a dus la mărirea potențialului societății SA „Elat Flora” de a-și finanța nevoile prin capitaluri proprii, acțiune care în mare măsură sporește independența financiară și stabilitatea ei din punct de vedere al riscului de a nimeri sub influența creditorilor, în special a statului și instituțiilor financiar-bancare.
Ratele de lichiditate și solvabilitate
Analiza lichidității. Lichiditatea, reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea activelor sale în lichidități.
Lichiditatea curentă, reflectă activele ce urmează a fi convertite în numerar pentru a se putea achita datoriile pe termen scurt.
Lc = *100
în care: Lc – lichiditate curentă;
Ac – active circulante;
Sn – stocuri nevalorificabile;
Ci – clienți incerți;
Dts – datorii pe termen scurt; sub un an.
Lichiditatea imediată (rapidă), cunoscută și sub denumirea de test acid, este mai degrabă o metodă conservatoare. Stocurile sunt scăzute – în totalitate – din activele curente, deoarece, în general, nu sunt lichide, considerându-se, că, în caz de urgență, întreprinderea sau creditorii săi ar putea să nu realizeze suficient numerar din vânzarea acestora. Valoarea recomandată pentru acest indicator este de peste 100%.
Li = * 100
în care: Li – lichiditatea imediată;
Ac – active circulante;
S – stocuri;
Ci – clienți incerți;
Dts – datorii pe termen scurt, până la un an.
Tabelul 2.2. “Indicatorii lichidității la SRL “Elat Flora” în anii 2014-2016 (lei)”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora”(Anexa nr.2)
Atât rata lichidității curente cît și cea a lichidității imediate sunt sub valoarea minim admisibilă, adică sub 100%. Astfel, lichiditatea curentă ne atenționează asupra faptului că nu sunt destule active curente pentru ca în total să acopere datoriile pe termen scurt. Doar 30,09% din aceste datorii for putea fi acoperite din contul activelor circulante, și numai 15,71% din ele vor putea fi stinse din contul creanțelor și mijloacelor bănești (lichiditatea imediată). Ambele rate de lichiditate înregistrează creșteri pe parcursul perioadei de gestiune precăutate.Latura pozitivă constă în faptul că în cazul analizat, SA „Elat Flora” nu dispune de clienți incerți, situație bună datorită faptului că patrimoniul întreprinderii nu conține active curente neutilizabile a căror valorificare nu este posibilă. La capitolul clienți incerți însă, din păcate se conturează o tendință negativă, materializată prin majorarea acestora de aproximativ 4 ori mai mult decît în anul 2014, lucru ce a dus la diminuarea numitorului lichidității curente cu 748479 lei în 2016. Din această cauză ar trebui să se revadă politica de credit față de unii clienți nedisciplinați. Este de remarcat și faptul că evoluția pozitivă atestată de ratele de lichiditate, pe parcursul anului 2016, a fost atenuată de majorarea datoriilor pe termen scurt cu 2 481 210 lei, integral pe seama datoriilor aferente factorilor comerciale. În acest domeniu este necesar de menționat că rata de creștere a datoriilor respective este inferioară indicelui de creștere a volumului vânzărilor, încă o mărturie a unui management eficient.
Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a întreprinderii de a transforma activele sale în cash pentru plata tuturor datoriilor.
Sv =
în care: ΣA – total activ;
Sn – stocuri nevalorificabile;
Ci – clienți incerți;
ΣD – datorii totale;
Δcp – diferențe de conversie pasiv.
Tabelul 2.3. “Nivelul solvabilității la SRL “Elat Flora” în anii 2014-2016 (lei)”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 1,2)
Din datele de mai sus observăm că nivelul ratei solvabilității curente este nesatisfăcător, societatea fiind aptă de a-și achita doar 29,87% din datoriile sale totale, fapt determinat în mare măsură de insuficiența capitalului propriu, și anume pierderilor însemnate înregistrate pe parcursul a mai mulți ani consecutivi, lucru care a dus la atestarea unei valori negative a capitalului propriu și în anul 2016; precum și din motivul devansării capitalului propriu de către activele curente.
Cât privește capitalul propriu, ponderea redusă a acestuia în total surse de finanțare, și implicit ponderea exagerat de ridicată a capitalurilor de împrumut trezesc preocupări cu privire la solvabilitatea societății. Din această cauză, managementul trebuie să-și continue mai activ promovarea strategiei de diminuare a pierderilor, strategie care deja a dus la o atenuare a evoluției descendente a acestora.
În privința celui de-al doilea factor, evoluția activelor „nete” în sensul majorării lor cu 1 282 991 lei în anul 2016; ea s-a datorat creșterii de la 2177738 lei în 2014, până la 4209208 lei în 2016 a total active. Pe de altă parte, majorarea valorii clienților incerți, a dus la diminuarea evoluției respective cu 748479 lei.
Analiza îndatorării. Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii și capitaluri proprii, apreciindu-se ca fiind bun când rata este de până la 60% pentru îndatorarea generală și de până la 30% pentru îndatorarea financiară. Pentru a fi considerate satisfăcătoare ratele amintite trebuie să aibă valori între 60-100% (cea generală) respectiv 30-70% (cea financiară). Necoresunzător este considerat gradul de îndatorare generală atunci când atinge valori de peste 100%, iar cel de îndatorare financiară – peste 70%. Cele două rate se determină prin relațiile:
Gradul de îndatorare generală (Leverage):
Gît= * 100
în care: Gît – gradul de îndatorare generală;
ΣD – suma datoriilor totale;
ΣCpn – suma capitalurilor proprii nete în sens strict.
Gradul de îndatorare financiară (Gearing):
Gîf= * 100
în care: Gîf – gradul de îndatorare financiară;
ΣDf – suma datoriilor financiare totale;
Cpn – capitaluri proprii nete în sens strict.
Tabelul 2.4. “Situația îndatorării financiare la „Elat Flora” S.A .în anii 2014-2016 (lei)”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Ratele de îndatorare, în cazul societății analizate reflectă o situație complicată a cărei evoluție este negativă. Rata de îndatorare globală înregistrează o majorare de la 186,27% în 2014, până la 225,95% în 2016, și reflectă faptul că capitalurile împrumutate vin să acopere mărimea negativă a capitalului propriu și să finanțeze întreg activul întreprinderii. Mai mult ca atât, respectiva rată se majorează, evoluție condiționată de creșterea în anul 2016 a datoriilor totale cu 2 562 186 lei, care asigură acoperirea integrală a majorării activelor și a valorii negative a capitalului propriu. Majorarea atestată și de rata de îndatorare financiară este cauzată de contractarea în anul 2016 a unui împrumut pe termen lung în valoare de 80 976 lei. În general, SRL „Elat Flora” întâmpină, și probabil va întâmpina și în continuare greutăți în contractarea de credite bancare, dat fiind faptul că structura surselor de finanțare este defectuoasă și istoria creditării ei bancare include doar câteva credite, ultimul fiind cel din anul 2016, și acela de mărime redusă.
Tabelul 2.5. „Indicatorii vitezei de rotație”
Sursa: Gheorghe Ana „Finanțele și politicile financiare ale întreprinderii”, Editura Economică, București, 1997, pag. 309.
Analiza rotației capitalurilor. Operațiunile legate de mobilizarea și de alocarea resurselor financiare, de încasare a creanțelor de la clienți și de achitare a obligațiilor față de furnizori sau
alți creditori exprimă de fapt starea dinamică și de echilibru financiar al întreprinderii.
Starea de bonitate financiară demonstrează că, ideal, capacitatea de autofinanțare, în general, respectiv încasările din vânzările proprii, asigură echilibrul financiar dorit, știind că în volumul încasărilor se regăsesc toate resursele aferente acoperirii nevoilor de finanțat a ciclului de fabricație (reînnoirea stocurilor, cheltuielilor avansate în producție, reînnoirea mijloacelor fixe, plata obligațiilor fiscale și a altor datorii etc.).
Rezultă că, într-o anume durată de timp, ca urmare a operațiunilor economico-financiare, pe seama cifrei de afaceri – în cea mai mare proporție – se reînnoiesc elementele de activ și, totodată, se achită datoriile scadente.
Durata de timp necesară reînnoirii activelor circulante respectiv plății datoriilor scadente reprezintă durata de rotație a capitalurilor pe seama cifrei de afaceri.
Durata de timp, în terminologia financiară curentă, mai este denumită viteză de rotație, indicator sintetic care este exprimat sub forma:
numărului de rotații;
durata unei rotații în zile (viteza de rotație în zile).
Cei doi indicatori la care ne-am referit mai sus pot exprima starea patrimonială pe total active circulante, pe grupe de active circulante, precum și pe grupe de pasive de exploatare.
Numărul de rotații a capitalurilor plasate în active circulante este dat de raportul dintre cifra de afaceri și soldurile medii ale capitalului circulant alocat în active circulante. Această rată exprimă – global – câte cicluri complete parcurg activele circulante, într-o perioadă de timp (într-o lună, trimestru, an), pentru a se obține cifra de afaceri (scontată sau realizată). Relația de raport va fi următoarea:
NR =
în care: CA – cifra de afaceri;
– soldul mediu al activelor circulante din perioada de referință. Soldul mediu anual al AC poate fi calculat cu ajutorul mediei aritmetice simple sau ponderate (mai ales întreprinderile cu activitate de comerț).
Durata în zile a unei rotații evidențiază numărul de zile în care se înfăptuiește o rotație completă a capitalurilor plasate în active circulante.
Pot fi utilizate următoarele relații pentru determinarea acestui indicator:
Dzr =
în care:
T – timpul exprimat în 90 de zile (pentru trimestru) sau în 360 de zile (pentru an);
NR – număr de rotații în perioada considerată.
-sau: Dzr = * T
în care: CA – cifra de afaceri pe trimestru sau pe an;
T – numărul de zile din trimestru (90) sau pe an (360).
Ratele mai sus evidențiate, precum și modalitățile de determinare a lor pot fi avute în vedere și pentru calculele analitice aferente elementelor structurale ale activelor circulante (la materii prime și materiale, la producția în curs de execuție, la produse finite, precum și la credite-clienți și credite-furnizori), luîndu-se, însă, în considerare numai partea corespunzătoare (de cheltuială) din cifra de afaceri.
Viteza de rotație a activelor circulante evidențiază numărul de cicluri (rotații) efectuate de activele circulante în decursul unei perioade pentru a se putea realiza cifra de afaceri.Cu cît numărul de rotații efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atît mai mult se apreciază că activele circulante au fost utilizate eficient.Pentru a avea o imagine clară asupra acestui indicator, el trebuie analizat în evoluție și în comparație cu situația din alte întreprinderi și ramuri similare.
La fel ca și numărul de rotații în zile, viteza de rotație poate fi calculată distinct pentru diverse tipuri de stocuri, creanțe clienți și credite furnizori:
Tabelul 2.6. “Evoluția indicatorilor de rotație a activelor la SRL “Elat Flora”
în anii 2014-2016 (zile)”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
În baza datelor tabelului de mai sus, putem menționa că majoritatea indicatorilor analizați, reflectă o evoluție pozitivă a rotației elementelor de activ, dovadă a unei conduceri eficiente, însă se înregistrează și evoluții care dezavantajează societatea.
Cea mai negativă tendință este manifestată de durata medie de plată a furnizorilor, care în anul 2016, s-a diminuat cu 77 de zile, ca urmare a majorării cifrei de afaceri cu 6 654 775 lei, în timp ce soldul mediu al creditelor-furnizor s-a majorat de aproximativ două ori mai puțin, ca urmare, societatea nu a putut atrage un mai mare volum respectiv de capital-furnizor în circuitul său financiar.
În același timp, s-a obținut o reducere a duratei medii a creditului-furnizor cu 5 zile, evoluție datorată faptului că soldul mediu al creanțelor s-a majorat cu 59,3%, în timp ce cifra de afaceri cu tocmai 100,9%, ca urmare, s-a obținut o atragere în timp de capitaluri proprii în circuitul financiar al societății.
Ca element forte, putem menționa că SRL “Elat Flora” beneficiază de o marjă pozitivă în valoare de 213 zile (diferența dintre durata medie de plată a furnizorilor și durata medie de încasare a clienților). În același timp, rotația stocurilor are loc destul de rapid: în o zi la materiale și 32 de zile la mărfuri. Drept element favorabil servește și accelerarea rotației stocurilor de materiale.
Analiza veniturilor si cheltuielilor pentru agentia SC Elat Flora SRL
Veniturile unui agent economic reprezintă sumele care urmează a fi încasate din operații de exploatare, operații financiare sau operații excepționale. Din punct de vedere al obținerii și folosirii veniturilor, acestea trebuie, în mod ideal, să acopere toate tipurile de cheltuieli ale agentului economic și să asigure obținerea unui profit de pe urma căruia să se asigure finanțarea investițiilor.
Tabel 2.7 Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru total venituri în prețuri curente în perioada 2014-2016 – lei –
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Se observă că veniturile totale ale agenției «Elat Flora» au înregistrat în perioada 2014-2016 o continuă creștere. O diferență mare se observă în anul 2015 față de anul 2014. În 2016, suma veniturilor a fost mai mult decât dublă în comparație cu anul precedent. Aceasta se datorează creșterii veniturilor din activitatea de exploatare și din activitatea financiară.
Pe perioada analizată s-a înregistrat o valoare medie a veniturilor de 1.294.362,33 lei, un spor mediu pozitiv de 1.338.770 lei, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 14,018 și un ritm de creștere pozitiv de +13,018, adică 1.301,18%.
Tabel 2.8 Distribuția pe tipuri de venituri în prețuri curente în perioada 2014-2016
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Din tabelul de mai sus putem observa faptul că agenția «Elat Flora», în perioada 2014-2016, a înregistrat venituri din activitățile excepționale doar în anul 2015.
În anul 2015, față de anul 2014, veniturile din exploatare au înregistrat o creștere cu 8.394,582%, iar în anul 2016 față de anul 2015 creșterea lor a fost de 128,428%. Creșterea lor se datorează, în principal, creșterii semnificative a cifrei de afaceri în fiecare an, ca urmare a creșterii numărului de turiști deserviți de agenție, a încheierii de noi contracte cu parteneri străini, creșterii numărului de agenții revânzătoare, dezvoltării produsului turistic.
În anul 2015 veniturile din activitățile financiare au crescut cu 1.330.700% față de anul 2014, în timp ce, în anul 2016, față de anul 2015, acestea au scăzut cu 78,594%.
Veniturile totale au crescut în anul 2015 cu 8.502,183,5% față de anul 2014, iar in anul 2016 cu 128,428% față de anul 2015.
Analiza cheltuielilor. Cheltuielile reprezintă consumurile de elemente participative necesare activității pentru care s-au efectuat sau urmează să se efectueze plăți.
Vom analiza în continuare cheltuielile agenției «Elat Flora», cheltuieli din activitatea de exploatare, din activități excepționale și din activități financiare.
Tabel 2.9 Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru total cheltuieli în prețuri curente în perioada 2014-2016
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Se observă din tabel faptul că totalul cheltuielilor agenției «Elat Flora» au înregistrat în perioada 2014-2016 o continuă creștere. În anul 2015 față de anul 2014, suma cheltuielilor a crescut de 17,321%, fapt ce se datorează în principal slabei activități a agenției în anul înființării, în timp ce, raportând anul 2016 la 2015, cheltuielile au crescut de 2,293%, mulțumită creșterii semnificative a numărului de turiști.
Pe perioada analizată s-a înregistrat o valoare medie a cheltuielilor de 1.288.710 lei, un spor mediu pozitiv de 1.289.546,5 lei, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 6,302 și un ritm de creștere pozitiv de +5,302, sau 530,2%.
Tabel 2.10 Distribuția pe tipuri de cheltuieli în prețuri curente în perioada 2014-2016
Din tabelul de mai sus se observă faptul că societatea S.C. «Elat Flora» S.R.L., în perioada 2015-2016, a înregistrat cheltuieli din activitățile de exploatare, financiare și din activități excepționale.
În anul 2015 fața de anul 2014, cheltuielile din activitățile din exploatare au înregistrat o creștere de 1.624,764 %, iar în anul 2016 față de anul 2015 creșterea lor a fost de 126,172%, fapt ce se datorează creșterii cheltuielilor cu materiale consumabile, cu energia și apa, cu lucrări și servicii executate terți, cu personalul și cu amortizările și provizioanele.
Cheltuielile din activitățile financiare au înregistrat o creștere semnificativă. În anul 2015 au crescut cu 319.700% față de anul 2014, iar creșterea din anul 2016 față de anul 2015 a fost de 1.373,734%. Cheltuielile din activitățile excepționale in anul 2016 față de 2015 au inregistrat un ritm de crestere negativ de -99,642%. In anul 2014 nu au fost cheltuieli exceptionale.
Cheltuielile totale au crescut în anul 2015 cu 1.632,053% față de anul 2014, iar în anul 2016 cu 129,302% față de anul 2015.
Analiza profit si pierdere pentru agentia SC Elat Flora SRL. Profitul, la nivelul unei societăți comerciale, se determină ca diferență între suma veniturilor și suma cheltuielilor făcute în activitatea economică. Cele două elemente – veniturile și cheltuielile – definesc starea de profitabilitate ca fiind expresia comportamentului rațional al agenților economici. Este important de reținut faptul că diverse măsuri de politică economică ale statului pot influența mărimea profitului.
Vom analiza în continuare profitul agenției S.C. «Elat Flora» S.R.L. în perioada 2014-2016.
Tabel 2.11 Structura profitului în prețuri curente în perioada 2014-2016
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Se observă din tabel faptul că, în 2014, agenția «Elat Flora» a înregistrat o pierdere brută de 52.919 lei, în timp ce, în următorii doi ani, profitul brut a cunoscut o evoluție crescătoare (24.348 lei în 2015 și 45.528 lei în 2016).
Profitul brut al societății a avut în perioada 2014-2016 o evoluție sinuoasă. În anul 2014 a fost înregistrată o pierdere de 53.124 lei, apoi profitul net a crescut în 2015 până la nivelul de 6.676 lei, scăzând în anul următor (5.160 lei).
Indicatorii (coeficienții) financiari permit de a studia relațiile dintre diferite componente ale rapoartelor financiare prin organizarea informației într-o formă ușor de interpretat.
Indicatorii (coeficienții) financiari acoperă întreaga gamă de aspecte privind o afacere:
lichiditatea, care reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a-și onora obligațiile pe termen scurt, atunci cînd acestea devin scadente;
solvabilitatea capacitatea de plată a unei întreprinderi și dependența ei de capitalul împrumutat;
profitabilitatea, care raportează profitul unei întreprinderi la diferite elemente, precum nivelul vânzărilor, active etc.;
activitatea de afaceri, care compară vânzările unei întreprinderi cu totalul activelor sale și cu principalele posturi de activitate: creanțe, stocuri etc.
Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogenă și riguroasă fiind greu de realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare, și grupate pe următoarele coordonate: Ratele de rentabilitate; Rate de structură a capitalurilor; Rate privind rotația capitalurilor.
Mai jos va fi prezentată caracteristica succesivă a acestor categorii.
Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determină prin raportarea rezultatelor obținute (diferite marje și solduri intermediare de gestiune, ca expresie a efectelor) la capitalurile investite (totale sau clasificate în surse proprii și împrumutat, ele reprezentând expresii ale eforturilor investitorilor de capital). Puterea informativă a acestor rate rezidă doar în comparabilitatea lor în timp și în mediu concurențial, nu și în comparația cu rate de dobândă, de rentabilitate a pieței de capital și cu rata inflației.
Tabelul 2.12. „Principalele rate de rentabilitate și profitabilitate”
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr. 2)
Caracteristica generală pentru toți acești indicatori este aceea că dacă rata va exprima o valoare cît mai mare, cu atât rentabilitatea (sau randamentul) este mai bună. Societatea SRL „Elat Flora”, pe parcursul perioadelor de gestiune studiate, a înregistrat următoarele valori ale rentabilității.
Tabelul 2.13. Ratele de rentabilitate ale SRL „Elat Flora” pe parcursul anilor 2014-2016
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „Elat Flora” (Anexa nr.2,3).
La SRL „Elat Flora” toate ratele de rentabilitate, cu excepția rentabilității financiare nete atestă valori negative. Rentabilitatea netă din exploatare, ne arată că societatea analizată, nu realizează eficient activitatea sa de bază, astfel, la 1 leu venit din vânzări, ea obține 1,41 lei pierdere din activitatea operațională, însă această cifră este totuși mai mică decât cea a anului precedent, unde pierderea constituia 2,92 lei, constatându-se astfel o evoluție pozitivă.
Rentabilitatea economică, care în mod ideal ar trebui să fie mai mare de rata medie a dobânzii pe piață (aproximativ – 25%), este mult inferioară acestei valori, fapt care ne demonstrează că nu are loc remunerarea capitalului investit, iar la fiecare leu mijloace introduse în circuitul întreprinderii, societatea obține o pierdere în mărime de 5,71 lei. Dar și în acest caz, atestăm o tendință favorabilă materializată în evoluția pozitivă a respectivei pierderi, care în 2014 constituia 63,56 lei, actualmente micșorându-se considerabil, cu 81,8%. Această modificare s-a datorat în mare parte influenței factorului de influență – rentabilitatea vânzărilor, care a crescut cu 37,7 lei, situație în care, în anul 2016, pierderea netă de la fiecare leu venit din vânzări constituie 2,7 lei, față de 40,4 lei în anul precedent. De asemenea, la trendul pozitiv manifestat de rentabilitatea economică a contribuit și evoluția atestată de celălalt factor de influență, și anume numărul de rotații a activelor, a cărui valoare de asemenea a crescut, de la 1,5 ori în 2014, la 2,4 în 2016, atestându-se astfel o accelerare a rotației activelor în valoare de 0,9 ori.
Valoarea rentabilității financiare brute ne demonstrează că SRL „Elat Flora” nu utilizează în mod rațional mijloacele proprii în procesul activității sale economice. Astfel, la fiecare leu capital investit, se obține o pierdere a perioadei până la impozitare de 51,03 lei, ceea ce este cu 22,96 lei mai mult decât în anul precedent. Analiza indicatorului respectiv, ne arată o situație problematică, manifestată prin lipsa unei remunerări proprii a capitalurilor aduse de acționari, situație cu o evoluție negativă accentuată (pe parcursul perioadei analizate, pierderea majorându-se de aproximativ 1,8 ori). Mai mult ca atât, acționarii pot accepta neplata dividendelor pe parcursul a câțiva ani, însă pierderile constate pe parcursul a mai multe perioade de gestiune consecutive (lipsa unor dividende distribuite) pot determina acționarii să vândă acțiunile companiei respective în căutarea de investiții mai rentabile, făcându-și astfel apariția efectul concurenței. Situația societății analizate nu este atât de grav, dar totuși, atenția managerilor trebuie orientată în vederea evitării unor asemenea situații extreme.
Rentabilitatea financiară netă este unicul indicator de rentabilitate al societății analizate ce atestă valori pozitive, dar care, în pofida încercărilor managementului de a îmbunătăți performanța financiară a întreprinderii date, încercări care s-au soldat cu înregistrarea unor evoluțiilor pozitive ale celorlalte rentabilități, atestă o tendință de diminuare, astfel încât, la fiecare leu capital propriu net în sens strict în anul 2016 se obținea un profit net de 7,24 lei, cu 47,89 lei mai puțin decât în 2014. Drastica diminuare respectivă a fost determinată de faptul că descreșterea profitului net în anul 2016 față de 2014 (-85,81%) a fost mai accentuată decât cea a capitalului propriu net în sens – 84,29%.
Nivelul ratei rentabilității economice se apreciază ca fiind nefavorabil, iar în graficul de mai jos se prezintă evoluția ratei în perioada 2014-2016.
2.3. Analiza mediului de marketing
În spațiul și timpul care separă încheierea procesului de producție de intrarea produselor în consum, se desfășoară un ansamblu de operațiuni și procese economice. Orientarea lor cât mai eficientă formează obiectul politicii de distribuție.
După cum s-a putut observa din prezentarea societății, în cadrul ei nu există un compartiment distinct de marketing, toate activitățile aferente acestui compartiment fiind desfășurate în cadrul departamentului de distribuție, departament care este sinonim cu cel de aprovizionare – desfacere – facturare. Organizarea și desfășurarea activităților în departamentul de aprovizionare-desfacere-facturare este sintetizată astfel:
1. Merceologie – activitatea este desfășurată de trei merceologi care răspund de următoarele activități :
întocmirea planului de aprovizionare în funcție de necesarul comandat de compartimentele firmei;
asigurarea evidenței clienților pe tipuri de mărfuri și lărgirea continuă a numărului de potențiali furnizori;
asigurarea derulării contractelor conform termenelor;
achiziționarea mărfurilor și participarea la recepția acestora;
coordonarea gestiunilor din subordine și punerea în valoare a stocurilor fără mișcare sau cu mișcare lentă;
urmărirea decontării finale a recepțiilor, asigurând evidența facturilor;
manipularea mărfurilor la recepție și livrare ( împreună cu angajați calificați din cadrul frigoriferului).
2. Gestiunea magaziei de produse administrativ-gospodărești, piese de schimb, combustibili – activitatea este desfășurată de un gestionar care asigură următoarele activități :
face recepția produselor intrate în gestiune, întocmește notele de intrare-recepție (NIR) și le înaintează departamentelor responsabile;
livrează materialele pe parcursul lunii în baza documentelor legale;
aprovizionează gestiunea și răspunde de integritatea ei : fișe de magazie, etichete de raft.
3. Gestiunea magaziei de ambalaje (pungi polietilenă, saci, Euro paleți, alte ambalaje) – activitate desfășurată de doi gestionari care au ca atribuții :
efectuarea recepției ambalajelor noi conform facturii fiscale sau avizului de însoțire a mărfii;
recepția și colectarea Euro paleților de la centrele unde s-a livrat marfa (activitate ce se realizează lunar);
centralizarea rulajelor pe fiecare distribuitor în parte;
întocmirea documentației gestiunii : fișe de magazie, note de recepție, centralizatoare, raport de gestiune.
Operațiunile legate de întocmirea contractelor cu importatorii și exportatorii de produse fitosanitare, centralizarea comenzilor, întocmirea traseelor de distribuție, întocmirea facturilor, urmărirea scadențelor și a încasării plăților se realizează în cadrul oficiului din Chișinău.
4. Coordonarea expediției-desfacerii- activitate asigurată de un coordonator care are ca principale atribuții :
centralizează comenzile primite;
programează zilnic necesarul de mijloace de transport în funcție de mărimea comenzilor;
urmărește și îndrumă modul de livrare a mărfurilor și a documentelor aferente;
urmărește și răspunde de eventualele retururi de marfă;
verifică modul de decontare a curselor de către transportatori;
întocmește contracte de livrare cu clienții și asigură derularea lor;
asigură și semnează facturarea mărfurilor vândute;
urmărește încasarea plăților;
controlează și îndrumă gestiunile din subordine.
5. Operatorii – activitate asigurată de doi operatori calculator care asigură :
facturarea pe fiecare client în parte a mărfurilor livrate zilnic sau periodic;
centralizarea retururilor;
întocmirea situațiilor lunare și anuale;
întocmirea situațiilor pe produse, evidența stocurilor;
întocmirea listelor zilnice de încasări;
întocmirea notelor vamale și a ordinelor de plată către vamă.
Este cunoscut faptul că realizarea eficientă a distribuției fizice are un puternic impact asupra satisfacției clientului cât și asupra costurilor înregistrate de firmă deoarece distribuția fizică deține cea mai mare pondere în costul total al distribuției și o pondere de aproximativ o treime din prețul de vânzare al produselor. Sistemul logistic este compus dintr-o serie de activitați care contribuie la realizarea politicii de marketing a societății. Cele mai importante activități ale sistemului logistic din cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., sunt :
transportul;
stocarea;
depozitarea;
manipularea;
ambalarea;
expedierea;
distribuția inversă.
Conform documentelor din anul 2016, principalele elemente ale costului total al distribuției fizice în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., sunt:
transportul, cu o pondere de 40% din totalul costului distribuției fizice;
depozitarea, cu o pondere de 10%;
stocarea, cu o pondere de 19%;
manipularea, cu o pondere de 8%;
distribuția inversă , cu o pondere de 6%;
ambalarea, cu o pondere de 4%;
expedierea produselor cu o pondere de 2%.
Lipsa compartimentului de marketing în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., desfășurarea și coordonarea activităților de distribuție fizică de către departamentul de aprovizionare-desfacere-facturare, nu permite o separare clară și precisă a compartimentelor implicate în soluționarea problemelor de distribuție, neputându-se realiza o identificare corectă a compartimentelor de vânzare și a compartimentelor logistice ale societații.
Imposibilitatea de a delimita compartimentele de vânzare și cele de logistică din cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., nu permite realizarea acestor deziderate.
Transportul produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici
Cea mai importantă activitate logistică desfășurată în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., și care deține ponderea cea mai mare din costul total al distribuției fizice, este transportul (40%).
Pentru expedierea produselor către clienți, societatea a optat pentru mijloace de transport auto. Transportul produselor se face atât cu mijloace proprii cât și cu mașini închiriate.
Transportul produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici către centrele de desfacere, se efectuează în cadrul unor rute de transport care reprezintă canalele de distribuție. În funcție de lungimea canalului și mai ales de cantitățile ce trebuiesc livrate, au fost stabilite una sau două curse săptămânale în cadrul fiecărui traseu.
S.C. Elat Flora S.R.L., dispune de două autoturisme marca MERCEDES SPRINTER 205 D, cu o capacitate de 2 tone fiecare, Aceste mijloace de transport sunt folosite preponderent pe traseele scurte ca distanță, cum ar fi cele din Chișinău, Ialoveni, Anenii Noi.
Pentru restul traseelor, firma neavând momentan posibilitatea achiziționării de mașini.
Din următoarea reprezentație grafică se poate remarca o evoluție oscilantă a cheltuielilor de transport în decursul unui an, cu creșteri semnificative în ultimele luni ale anului, motiv pentru care activitatea de transport trebuie optimizată astfel încât să se reducă nivelul oscilațiilor și al creșterilor spre sfârșitul anului. Pentru a putea eficientiza cheltuielile de transport, trebuiesc cunoscute elementele de cheltuială și gradul în care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor.
Evoluția cheltuielilor de transport in anul 2016 (lei)
Sursa : S.C. Elat Flora S.R.L.,
Graficul Nr.3. 2: Evoluția cheltuielilor de transport in anul 2016 (lei) Sursa : S.C. Elat Flora S.R.L.,
Din reprezentație grafică se poate remarca o evoluție oscilantă a cheltuielilor de transport în decursul unui an, cu creșteri semnificative în ultimele luni ale anului, motiv pentru care activitatea de transport trebuie optimizată astfel încât să se reducă nivelul oscilațiilor și al creșterilor spre sfârșitul anului. Pentru a putea eficientiza cheltuielile de transport, trebuiesc cunoscute elementele de cheltuială și gradul în care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor.
Depozitarea, stocarea și ambalarea produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici
Depozitarea produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici este o activitate cu o pondere însemnată (21%) în cadrul distribuției fizice în S.C. Elat Flora S.R.L., deși cea mai mare parte a produselor tranzitează depozitul societății.
Sarcinile esențiale ale depozitului de distribuție sunt :
vămuirea produselor importate;
realizarea de produse finite
recepția mărfurilor;
controlul și stocarea acestora;
pregătirea comenzilor, ambalarea mărfurilor și livrarea acestora către beneficiari.
Importanța activități de depozitare a produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici este relevantă și de faptul că în timpul depozitării se realizează recepția finală și calitativă a produselor.
Importanța acestei operațiuni (care se realizează înaintea livrării produselor) derivă din faptul că orice scăpare privind calitatea produselor va determina respingerea produselor de către clienți, imobilizări neraționale de mărfuri, cheltuieli suplimentare și neeconomice pentru depozitarea pe o perioadă mai îndelungată de timp a acestora, blocarea unor fonduri financiare și a spațiilor de depozitare. Activitatea de stocare a produselor este o activitate importantă în cadrul distribuției fizice, ea deținând o pondere de 19 % din totalul costului de distribuție în anul 2016.
Principalele categorii de stocuri de produse constituite în societate sunt stocul curent și stocul de siguranță. Manipularea și sortarea produselor este o altă activitate din cadrul distribuției fizice care deține o pondere de 8% din costul total. Activitatea de ambalare deține o pondere de doar 4% din costul total al distribuiției fizice în cadrul societății, dar importanța sa este ridicată deoarece ambalajul este elementul material care asigură protecția produselor, permite stocarea și transportul acestora, facilitând vânzarea produselor. Deși deține o pondere redusă în totalul cheltuielilor de distribuție, societatea ar trebui să acorde mai multă atenție acestei activități deoarece ambalarea produselor trebuie să raspundă unor cerințe imporatante cum sunt:
produsul – ambalajul trebuie să corespundă caracteristicilor produsului, să asigure o descriere adecvată a acestuia;
utilizarea produsului – ambalajul trebuie să permită o manipulare ușoară a produsului, sistemul de deschidere și închidere să fie adecvat, să asigure condițiile climatice și igienice de stocare;
transportul – ambalajul trebuie să permită transportarea produselor cu mijloace de transport disponibile;
rețeaua de ditribuție – ambalarea produselor trebuie corelată cu organizarea interioară a magazinelor de desfacere, trebuie să raspundă necesității de a marca produsul;
reglementări juridice – ambalajul produselor trebuie să corespundă normelor, uzanțelor și standardelor în vigoare.
În cadrul societății procesul operativ de livrare-vânzare parcurge următoarele etape:
Transportul produselor imporatate din zonele libere de tranzit;
Vămuirea produselor
Primirea și recepționarea produselor în depozit;
Trecerea lor în evidențe și în gestiune;
Depozitarea, ambalarea și etichetarea produselor;
Formarea stocurilor de produse (scriptic și faptic);
Eliberarea dispozițiilor de livrare pe clienți;
Formarea loturilor de livrare;
Organizarea expediției produselor;
Expedierea la clienți cu întocmirea avizului de însoțire.
Derularea efectivă a comenzilor implică un flux de date aflate în relație directă cu obiectul de activitate al societății. Acest flux de informații poate fi reprezentat astfel:
Sursa: Elaborat de către autor
S.C. Elat Flora S.R.L.,
În cadrul societății, cunoașterea datelor comenzii se realizează în scris prin fax sau prin sistemele informatice (e-mail). Identificarea comenzii se referă la numărul comenzii, data de livrare a acesteia, adresa clientului, denumirea și codul articolului care face obiectul comenzii, cantitatea dorită de beneficiar și prețul produsului.
În urma identificării comenzilor are loc preluarea acestora, centralizarea lor, activitate care se desfășoară prin parcurgerea următoarelor etape :
– verificarea cantității, valabilității și posibilității de satisfacere a comenzii;
– elaborarea documentației de livrare;
– supravegherea stocului de mărfuri.
Activitatea de preluare a comenzilor este urmată de expedierea produselor către clienți, activitate care deține o pondere de 2% din totalul cheltuielilor de distribuție fizică din totalul cheltuielilor. Ultima activitate a distribuției fizice din cadrul societații este distribuția inversă, care deține o pondere de 6% din costul total al distribuției. Aceasta activitate are în vedere returnarea paleților din centrele unde au fost livrate produsele societății.
Pentru a reflecta principalele activitați ale distribuției fizice din cadrul societații și ponderilor pe care acestea le dețin în totalul costului distribuției vom reprezenta grafic situația existentă la sfârșitul anului 2016 în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L.,
Graficul Nr.3.3. Principalele activitati logistice pe anul 2016
Sursa: Elaborat de către autor
Sursa : S.C. Elat Flora S.R.L.,
Conform tabelului de mai sus, se poate vedea că totalul costului distribuției pe anul 2016, în cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., a fost de 326.874 lei.
Informațiile furnizate de către vânzători consumatorilor variază considerabil atât în ceea ce privește cantitatea cât și calitatea. Informația cea mai utilă pe care o pot obține consumatorii este legată de posibilitatea de a examina mai multe produse concurente.
În ultima perioadă se manifestă tendința ca informația verbală oferită de vânzători, să fie privită de consumatori ca provenind dintr-o sursă cu credibilitate redusă, ei bazându-se foarte puțin pe acuratețea și obiectivitatea ei. Adoptarea acestei atitudini se datoreazî în principal statutului și salariului scăzut aferent în general vânzătorilor în țara noastră, ceea ce este puțin favorabil recrutării unui personal puternic motivat.
Pe lângă aceste produse aduse din import firma mai deține în oferta sa și o listă de produse de pe piața autohtonă, cum ar fi utilaje agricole de mici dimensiuni, achiziționat direct de la producători.
Canalele de distribuție practicate de S.C. Elat Flora S.R.L
Una dintre cele mai complexe și dificile decizii legate de distribuție, în cadrul unei firme, este legată de sistemele de distribuție (canale și circuite de distribuție) pe care le va practica firma, sisteme care generează venituri și care necesită costuri diferite.
Rețeaua de magazine în care firma livrează este formată dintr-un număr de 3 unități prezentate, prin care se desface un volum de aproximativ 65% din totalul livrărilor către beneficiari.
Uitându-ne la dispersia centrelor în care firma livrează, putem observa că se acoperă trei sectoare din Chișinău, dintre care unul în regiunea pieței Centrale din Chișinău, firma făcându-se cunoscută prin promptitudinea livrărilor indiferent de zona în care se află magazinul care a emis o comandă.
Acest lucru poate fi realizat nu numai prin canale scurte – având în vedere faptul că avem de-a face cu o piață bine cunoscută, în care toate articolele aflate la vânzare sunt bine introduse într-un sistem de gestiune, dar și prin canale lungi – firma având colaborări și cu alte societăți din zone mai puțin accesibile.
Situația transporturilor către magazine conform ultimei evidențe pe anul 2016 se împarte în opt trasee principale și se face cu ajutorul fie al mașinilor proprii din dotare
Aceste trasee pot suferi mici modificări în funcție de tonajul aferent fiecărui centru, în funcție de retururile existente în centrele aprovizionate sau în funcție de alți beneficiari cu care firma derulează contracte, aflate adiacente traseelor practicate de transportatori.
Pentru a obține o imagine cât mai clară asupra distribuției produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici, vom reprezenta grafic cele trei tipuri de distribuție practicate de S.C. Elat Flora S.R.L.:
Canalul direct
Canalul scurt
Canalul lung
Sursa: Elaborat de către autor
III. EVOLUȚIA MEDIULUI DE MARKETING ȘI EVALUAREA ACESTUIA ÎN CADRUL INTREPRINDERII ELAT FLORA SRL
3.1. Dimensiunile mediului de marketing al intreprinderii
Valorificarea oportunităților pieței și finalizarea activității economice ale unităților agroalimentare sunt condiționate de ajungerea produselor agroalimentare la consumatorii finali, capabile să contribuie la satisfacerea nevoilor populației. În cadrul transferului de produse, între producătorul de produse alimentare și consumator se desfășoară un ansamblu de operațiuni tehnico-economice care, în marea lor parte, formează obiectul distribuției produselor agroalimentare.
În Republica Moldova peste 50% din populație locuiește la țară, unde, daorită reformelor din sfera agriculturii produse în anii 90 marea majoritate a țăranilor au fost împroprietăriți cu teren agricol. Necesitatea prelucrării acestuia este prioritară, iar experiența de lucru demonstrează că agricultura modernă nu mai poate fi făcută cu mijloace clasice(medievale)
Deaceea paralel cu agricultura de producție se dezvoltă și ramura comerțului cu produse și servicii necesare realizării unei agriculturi moderne. Având în vedere minimul de subvenții acordate de către stat ramurii agriculturii, băncile comerciale din republica moldova sunt una din puținele șanse acordate pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.
Lanțul alimentar beneficiază de o legislație internațională privind standardele de calitate, printre care amintim:
Legislația UE transpusă in legislația națională privind igiena și siguranța alimentelor, referitoare la modul de transport și depozitare;
Normele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) care conțin un capitol referitor la depozitarea și livrarea produselor alimentare;
Codex Alimentarius, infi ințat incă din anul 1962 de Organizația Mondială a Sănătății
World Health Organization (WHO) și Organizația Mondială pentru Alimentație și Agricultură — Food and Agriculture Organization (FAO).
Principalele sisteme utilizate in siguranța alimentelor sunt:
Sistem de „Bune Practici de Producție“ — Good Manufacturing Practices (GMP), ce impune condițiile și procedeele de prelucrare a alimentelor. GMP s-a dovedit a asigura o calitate constantă și o siguranță ridicată a alimentelor;
Sistem de „Bune Practici de Igienă“ — Good Hygiene Practices (GHP);
Analiza riscurilor de alterare a alimentelor și stabilirea „Punctelor Critice de Control“ — Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP), ce se concentrează asupra identifi cării riscurilor potențiale și a controlului acestora in timpul procesului de producție;
Aplicarea unui sistem de „Standarde de Asigurare a Calității“ — Quality Assurance Standards stabilite de către Organizația Internațională de Standardizare – International Standards Organization (ISO).
Aceste sisteme de management al calității includ și etapele de proces privind relația fabricanților cu furnizorii de materii prime, materiale auxiliare (fermieri și vanzători en-gros de materie primă), agențiile de transport, vanzătorii en-gros și en-detail de produse fi nite.
Implementarea sistemelor managementului calității printr-o abordare integrată a siguranței alimentelor implică dezvoltarea legislativă adecvată a domeniului din Republica Moldova care s-a efectuat succesiv pe parcursul a 20 de ani. În continuare vom indica legile și hotărârile de guvern în domeniu:
Legea Nr. 451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător 22.02.2012, care determină cadrul juridic, organizatoric și economic de reglementare prin licențiere a activității de întreprinzător, stabilește genurile de activitate supuse reglementării prin licențiere și este orientată spre asigurarea respectării condițiilor, stabilite prin lege pentru desfășurarea genurilor de activitate supuse reglementării prin licențiere.
Legea Nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți 22.02.2012, care stabilește bazele juridice și politica de stat în sfera activității cu produse de uz fitosanitar și cu fertilizanți, reglementează condițiile lor de cercetare, testare, experimentare și omologare de stat, de fabricare, import, transportare, depozitare, comercializare și utilizare inofensivă pentru om, animale și mediu, raporturile aferente supravegherii și controlului de stat asupra respectării legislației în vigoare, determină drepturile și obligațiile întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor, împuternicirile autorităților competente în domeniu, faptele ce constituie încălcări, precum și răspunderea pentru comiterea lor.
Legea Nr. 612 din 01.10.1999 cu privire la protecția plantelor 22.02.2012, prin care în textul Legii, sintagma „Agenția Fitosanitară” se înlocuiește cu sintagma „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer”
Hotărîrea Nr. 1045 din 05.10.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților 22.02.2012 , prin care se aprobă Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.
Hotărîrea Nr. 1307 din 12.12.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului privind atestarea și omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pentru utilizare în agricultură și silvicultură 22.02.2012, I.S. "Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților" in continuare Centrul de Stat pe linga Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a fost creat in baza Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr. 897 din 8 decembrie 1994: “Cu privire la aprobarea si utilizarea in agricultura a produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor.
În acest sens în cadrul Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților in 2002, a fost creat Laboratorul de Încercări „Atestarea și Controlul Calității Pesticidelor”. Laboratorul este acreditat privind competența tehnică și independentă În sistemul național de certificare al RM conform cerințelor europene SM EN ISO/CEI 17025:2002 (certificat de acreditare Nr. SNC MD CN 00410179 din 25 iulie 2003).
Domeniul de activitate a Laboratorului conform criteriilor de acreditare constituie: efectuarea controlului calității și conformității pesticidelor recomandate și utilizate În Republica Moldova; elaborarea și adaptarea metodelor de analiză Întru determinarea ingredientelor active ale pesticidelor; monitorizarea reziduurilor pesticidice În produsele agricole, apă și sol.
Organismul de Crertificare a Produselor de Uz Fitosanitar din cadrul Î.S.”Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților” a fost creat în anul 2010, în conformitate cu Directiva nr. 18 din 17 iunie 2010 a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Acesta este acreditat privind competența tehnică și imparțialitatea în domeniul evaluării conformității produselor de uz fitosanitar, și corespunde cerințelor standardului SM SR EN 45011:2003. Certificat de acreditare Nr. SNA MD CAECP OC 01 050 din 26 aprilie 2011 valabil pîna la 25 aprilie 2014.
Organismul de Crertificare a Produselor de Uz Fitosanitar oferă servicii de certificare a produselor de uz fitosanitar definite în domeniul de acreditare. Serviciile oferite se conformează următoarelor angajamente ale managementului: dobîndirea încrederii și gratitudinii, din partea solicitantului, prin îndeplinirea procedurii de certificare-competent, obiectiv, responsabil, cu asigurarea confidențialității informației primite; asigurarea unui caracter nediscriminatoriu a serviciilor prestate; comportament profesionost și respectuos pentru fiecare client; servicii de certificare accesibile tuturor solicitanților.
In vederea inregistrării oficiale a intreprinderilor din sectorul agro- alimentar al Republicii Moldova, pentru siguranța alimentelor, a activităților de vanzare cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală/nonanimală, operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanții legali ai acestora trebuie să depună la Direcția teritorială pentru Siguranța Alimentelor, un dosar cuprinzand următoarele documente:
a) o cerere scrisă in care sunt precizate: denumirea și adresa unității; activitatea desfășurată; tipurile și cantitățile de produse supuse vanzării cu amănuntul; locurile de vanzare cu amănuntul a produselor obținute in unitatea proprie; numărul personalului lucrător, cu excepția stanelor;
b) schița obiectivului unde se desfășoară activitățile de producție, cu precizarea utilităților a fl uxului și amplasarea pe flux a echipamentelor frigorifi ce sau alte echipamente; la schiță se va anexa un referat tehnic in care vor fi descrise activitățile care se desfășoară in unitate, dotarea unității, programul de funcționare, igiena personalului, modul de aprovizionare, etc.
c) copia certifi catului de inregistrare eliberat de autoritatea locală in a cărui rază teritorială iși desfășoara activitatea.
Operatorii din sectorul alimentar din unitățile de vanzare cu amănuntul de produse de origine animală și nonanimală trebuie să se asigure că produsele obținute și comercializate către consumatorul fi nal nu prezintă risc pentru sănătatea publică și că sunt indeplinite toate condițiile stabilite de legislația in vigoare referitoare la: a) etichetare; b) asigurarea trasabilității; c) parametrii de calitate și siguranță ai materiilor prime și ai produselor fi nite; d) controlul potabilității apei; e) instruirea personalului; f) controlul stării de sănătate; g) eliminarea dăunatorilor (insecte, rozătoare, păsări etc.); h) eliminarea deșeurilor; i) intreținerea și igiena spațiilor și a echipamentelor; j) aplicarea procedurilor de bune practici de igienă, bazate pe principiile siguranței alimentului stabilite prin ghidurile de bune practici in cazul producatorilor agricoli crescători de animale sau, după caz, a principiilor sistemului Analizei hazardului și punctelor critice de control (HACCP), avand in vedere tipul unității, capacitatea de producție și specifi cul unității.
Oricare intreprindere din Republica Moldova care activează în domeniul comerciualizării produselor fito-sanitare trebuie să aibă:
Act de control fitosanitar
Autorizație de funcționare a depozitului pentru păstrarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților
Certificat fitosanitar de reexport
Certificat privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor
Certificat de calitate export/import materialului saditor
Certificat de calitate a semintelor
Certificat fitosanitar de export
Certificat de înregistrare a tipurilor de activitate
Certificat de calitate a semințelor la export
Permis fitosanitar de import și tranzit
Principala problemă a sectorului agroalimentar din țara noastră, în cadrul procesului de integrare în Uniunea Europeană, o constituie asigurarea competitivității produselor agroalimentare moldovenești, capabile să facă față concurenței foarte piternice care există în cadrul pieței unice.
În cadrul măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea competitivității produselor agroalimentare pe piața Uninunii Europena, cele mai importante sunt :
a) organizarea producției agroalimentare care presupune constituirea unor exploatații agricole de dimensiuni optime (viabile), care să realizeze produse omogene din punct de vedere calitativ și competitive din punct de vedere calitativ și cantitativ;
b) modernizarea respectiv perfecționarea distribuției produselor agroalimentare prin fundamentarea și implementarea unei strategii de distribuție eficiente.
Supravegherea și controlul fitosanitar de stat din Republica Moldova în domeniul producerii, comercializării și utilizării plantelor și produselor vegetale, inclusiv în cadrul schimburilor interstatale și operațiunilor de import-export al acestora sînt exercitate de către conducătorii și colaboratorii organului de supraveghere și control fitosanitar și direcțiile de supraveghere fitosanitară și control semincer raionale/municipale
Producătorii și alți deținători de plante, produse vegetale și bunuri conexe supuse regimului fitosanitar vor păstra pașapoartele fitosanitare cel puțin un an de zile din data eliberării și vor înregistra în registrele lor de evidență principalele date din acestea.
Protectia agriculturii Republicii Moldova impotriva introducerii si raspândirii plantelor si organismelor daunatoare se bazeaza preponderent pe Legea Republicii Moldova cu privire la carantina fitosanitara (nr. 506-XIII din 22.06.1995) cu modificarile acesteia (Legea nr. 1165-XIV din 26.07.2000). Aceasta lege fixeaza un cadru juridic protectionist, iar respectarea articolelor, atât din partea institutiilor de stat cât si din partea agentilor economici, asigura protectia adecvata impotriva introducerii din exterior a daunatorilor.
Legislatia Republicii Moldova prevede aplicarea carantinei asupra materialelor si obiectelor care, pot contribui la raspândirea daunatorilor, agentilor patogeni sau buruienilor. Scopul carantinei este de a preintimpina introducerea pe teritoriul RM din alte state a organismelor daunatoare.
Carantina fitosanitara prevede anumite masuri juridice menite sa asigure protectia plantelor, produselor din plante, ambalajului si a mijloacelor de transport, impotriva introducerii si diseminarii organismelor daunatoare.
Prin introducerea regimului de carantina se solutioneaza problemele ce tin de depistarea, localizarea si lichidarea organismelor daunatoare. Legislatia prevede ca masuri profilactice exercitarea controlului de stat privind respectarea regulilor si normelor fitosanitare, stabilite la producerea, achizitionarea, transportarea, pastrarea, prelucrarea, comercializarea si folosirea plantelor si produselor din plante, controlul de carantina fitosanitara si expertiza de laborator a productiei si materialelor importate si exportate supuse carantinei, investigarea de control a terenurilor agricole si altor terenuri, spatiilor de pastrare si prelucrare a productiei, precum si efectuarea dezinfectarii productiei supuse carantinei fitosanitare.
Institutia responsabila pentru controlul fitosanitar este Serviciul de Stat de Carantina Fitosanitara (SSCF).
Supravegherea și controlul de carantină fitosanitară se extind asupra:
a) semințelor și materialului săditor de culturi agricole, plantelor și părților acestora (lăstarilor, bulbilor, tuberculilor, fructelor), precum și asupra oricăror altor produse vegetale, care pot fi purtătoare de obiecte de carantină;
b) bunurilor conexe supuse regimului fitosanitar;
c) culturilor de ciuperci vii, bacterii, viruși, nematozi, acarieni și insecte;
d) colecțiilor de insecte, agenților patogeni ai bolilor plantelor și mostrelor de deteriorări provocate de ei, precum și asupra ierbarelor și colecțiilor de semințe;
e) mașinilor agricole și uneltelor de lucrare a pămîntului, mijloacelor de transport, tuturor tipurilor de ambalaj, materialelor pentru ambalare, mărfurilor industriale și articolelor din materiale vegetale care pot fi purtătoare de obiecte de carantină, monoliților și mostrelor de sol;
f) teritoriilor și încăperilor unităților agricole și altor agenți economici, care achiziționează, depozitează, prelucrează și comercializează plante și/sau produse vegetale;
g) terenurilor agricole și silvice, loturilor de pe lîngă casă și din cadrul întovărășirilor pomicole, terenurilor utilizate în alt scop decît cel agricol, inclusiv asupra benzilor de separație a drumurilor și linilor de transmisie a energiei electrice.
Producătorii și oricare alt deținător de plante și/sau de produse vegetale sînt obligați să anunțe imediat organul de supraveghere și control fitosanitar și/sau direcțiile de supraveghere fitosanitară și control semincer raionale/municipale despre orice prezență neobișnuită de organisme dăunătoare, simptoame sau orice alte anomalii ale plantelor și produselor vegetale.
Folosirea optimă a factorilor de vegetație presupune adeseori necesitatea unor intervenții intense pentru ameliorarea și reglarea acestora în raport cu cerințele ecologice ale plantelor cultivate. În scopul măririi productivității pădurilor și a culturilor agricole și pentru a îmbunătăți
fertilitatea solului se aplică o serie de procedee tehnice ce presupun aplicarea diferențiată a îngrășămintelor.
Cultura plantelor, fie ele cultivate în câmp sau în spații protejate, în plantații de pomi, este afectată de pierderile cantitative și calitative, produse de prezența buruienilor, de atacul patogenilor și dăunătorilor.
Reproducerea fertilității solului și capacitatea de autopurificare a acestuia sunt asigurate în principal de activitatea microorganismelor și mezofaunei. De aceea acțiunea antropică asupra solului (introducerea îngrășămintelor și erbicidelor, etc) trebuie apreciată și din punctul de vedere al influenței asupra cenozei microbiene, mezofaunei, mediului înconjurător și a sănătății omului. Astfel este imperios necesară urmărirea evoluției stării de fertilitate a solului, aplicarea măsurilor de ameliorare a proprietăților sale fiziologice și biochimice, precum și, nu în ultimul rând, utilizarea rațională a complexului de substanțe chimice aplicate în scopul menținerii productivității solului la parametrii doriți.
3.2. Propuneri privind îmbunătățirea impactului mediului de marketing asupra prestării servciilor de către întreprindere
Legând producția de consum, în spațiu și timp, distribuția produselor agroalimentare are următoarele roluri principale:
de a regulariza fluxurile de mărfuri agroalimentare de la producător către consumatori în scopul de a atenua, atunci când este cazul, efectele negative ale conjuncturii nefavorabile ale pieței;
de a oferi producătorilor informații privind nevoile, dorințele și preferințele clienților în scopul adaptării ofertei la dinamica acestora;
de a pune la dispoziția clienților servicii logistice cât mai complexe, diversificate și ieftine.
În literatura de specialitate distribuției i se atribuie anumite funcții. Punctul de plecare în descrierea funcțiilor distribuției este premisa apariției unor tensiuni (disfuncționalități) atunci când producția și consumul nu se desfășoară în aceeași unitate economică. Funcțiile specifice ale distribuției sunt rezumate la următoarele trei:
funcția de disponibilizare respectiv crearea utilităților de timp, spațiu și posesie, adică aducerea produsului în fața consumatorului în momentul în care acesta are nevoie de el și în locurile accesibile într-o modalitate care să-i permită intrarea în posesia lui;
funcția de informare realizată prin fluxul de informații în dublu sens de la consumator la producător și invers, de la producător la consumator ;
funcția de creare de cerere concretizată printr-o servire cât mai bună a clienților, prin apropierea de clienți și prin diversificarea serviciilor prestate.
Pentru unitățile agroalimentare sunt considerate activități componente ale distribuției următoarele:
transportul produselor care permite ca acestea să ajungă în locurile din care consumatorii să le poată cumpăra;
alcătuirea de loturi omogene prin selectarea produselor în funcție de dimensiuni și de culoare și includerea în cadrul aceleiași partizi de produse (cantitățile transportate către magaziile vânzătorilor sau consumatori);
stocarea care permite prelungirea duratei de ofertare pe piață a produselor;
condiționarea și asamblarea produselor care ușurează transportul și manipularea lor și care permite informarea cumpărătorilor (mai ales prin ambalaje);
fracționarea (porționarea) prin care se pune la dispoziția clienților cantitățile pe care aceștia le doresc. De exemlu, un studiu efectuat pe piața produselor agroalimentare a scos în evidență faptul că politica din țară ar trebui să se orienteze spre a oferi pe piață cantități (produse) cât mai reduse.
informarea cumpărătorilor cu privire la caracteristicile produselor sau promovarea acestora pe anumite piețe;
informarea cumpărătorilor prin punerea la dispoziția acestora a unor informații concrete despre piață cum ar fi: cerere, ofertă, preț, concurență.
Pentru produsele agroalimentare distribuția este cu atât mai importantă cu cât majoritatea produselor sunt perisabile ceea ce face ca prin intermediul activității de distribuție să se asigure integritatea cantitativă și calitativă pe întreg circuitul produsului de la producător până la consumatorul final.
Politica de stat în domeniul activităților cu produse de uz fitosanitar și cu fertilizanți este promovată de Guvern prin Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Stabilirea necesarului de produse de uz fitosanitar și de fertilizanți, precum și coordonarea volumului lor de fabricare sau importare țin de competența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Supravegherea și controlul de stat asupra fabricării, importului, transportării, depozitării, comercializării și utilizării produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, precum și controlul asupra reziduurilor acestor produse În producția agroalimentară, furajeră și În mediu sÎnt puse În sarcina Serviciului de Stat pentru Protecția Plantelor al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Ministerul Sănătății, Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale, Camera de Licențiere și alte organe competente desfășoară astfel de activități În limitele competenței prevăzute de legislația În vigoare.
Importul produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților se efectuează în conformitate cu standardele și reglementările fitosanitare și tehnice naționale, în care sânt stabilite cerințele obligatorii.
Introducerea pe teritoriul țării a mostrelor de produse de uz fitosanitar și de fertilizanți, pentru necesitățile de cercetare-testare-experimentare, în vederea omologării lor, precum și a materialului semincer și săditor tratat cu produse de uz fitosanitar neînregistrate în țară, este permis doar în baza avizului Centrului de Stat, înregistrat în mod obligatoriu, cu nominalizarea cantității produselor ce urmează a fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova.
Fiecare unitate de marfă, fabricată în Republica Moldova sau importată, este etichetată în limba română și rusă, potrivit recomandărilor aprobate de Centrul de Stat.
Etichetele trebuie să conțină informația privind țara de origine, denumirea și adresa producătorului, numărul lotului de marfă și data fabricării, termenul de valabilitate, denumirea preparatului, conținutul substanței active, forma preparativă, grupul de toxicitate, modul de utilizare, căror culturi li se aplică și/sau împotriva căror organisme dăunătoare se utilizează produsul, procedeul aplicat, doza (norma de consum), numărul de tratamente, termenul de semidescompunere, perioada de pauză, interdicțiile sau limitările în cazul aplicării, particularitățile explozibile și/sau inflamabile ale produsului, măsurile de securitate la aplicarea produsului, metodele de acordare a primului ajutor medical În caz de intoxicare, condițiile de păstrare și ambalare, alte informații prevăzute în actele normative.
Obligațiile comerciantului. Potrivit prescripțiilor codului comercial și ale prevederilor legislației din majoritatea țărilor cu o puternică economie de piață, între principalele obligații stipulate cu privire la cei ce exercită actul de comerț cu produse fitosanitare, figurează cele cu privire la organizarea sistemelor de relații, responsabilitatea fiscală și calitatea de patron.
Obligațiile referitoare la respectarea sistemului de relații specific ramurii și a modului de desfășurare a activității comerciale;
Obligațiile fiscale, care au în vedere plata impozitelor speciale, impozitele pe beneficiile comerciale, taxele asupra cifrei de afaceri, în cadrul cărora, locul principal revine taxei pe valoarea adăugată.
Obligațiile ce revin comerciantului în calitate de patron privesc sistemul de relații pe care trebuie să-l statueze în cadrul firmei în raporturile cu salariații folosiți, pentru protecția muncii și a securității.
Prerogativele comerciantului. Prerogativele comerciantului – privilegii și avantaje – se referă, în principal, la o serie de drepturi prin care se statuează posibilitățile acestuia atât de a acționa în interesul obiectivelor sale de afaceri, cât și pentru a se putea apăra în cazul unor conflicte sau al apariției anumitor daune.
1. Organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii presupune cunoașterea unor forme mai complexe ce privesc atât relația dintre consumatori și societate, în general, cât și o serie de aspecte specifice evoluției actului de vânzare-cumpărare, cum ar fi trecerea, în timp, de la actul izolat al consumului, la sisteme de consum sau trecerea de la cumpărarea independentă a unui produs, la achiziționarea optimizată în cadrul unui ansamblu de produse.
2. O altă latură importantă a sistemului de relații comerț-consumator cu produse fitosanitare este reprezentată de crearea unei ambianțe favorabile realizãrii actului de vânzare cumpãrare. În acest domeniu se are în vedere că informarea largă, cuprinzătoare și operativă a cumpărătorilor, educarea în modul de folosire acestora și orientarea consumului, precum și satisfacerea complexă a nevoilor populației devin elemente de bază ale complexului de relații pe care comerțul cu produse fitosanitare și utilaje agricole mici le întreține cu consumatorii.
Persoanele antrenate în lucrările de fabricare, transportare, utilizare, depozitare, comercializare și neutralizare a produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților sînt supuse examenului medical, efectuat de instituțiile medico-sanitare publice teritoriale, cu eliberarea certificatului pentru aceste lucrări. Modul de obținere a certificatului este stabilit de Ministerul Sănătății. Angajații trebuie să fie dotați cu echipament special de protecție, potrivit normelor sanitare și de protecție a muncii.
Statul garantează persoanelor antrenate nemijlocit în activități cu produse de uz fitosanitar și cu fertilizanți protecție socială în conformitate cu legislația în vigoare.
Pornind de la faptul că distribuția fizică deține cea mai mare pondere din costul total al distribuției și o pondere de aprximativ o treime din prețul de vânzare al produselor, societatea poate realiza o creștere a eficienței economice prin perfecționarea și eficientizarea activitaților logistice.
Găsirea unor modalități de diminuare a costurilor implicate de distribuția fizică, va permite societății să practice prețuri de vânzare mai mici sau sa obțină marje mai mari ale profiturilor.
Un pas important în perfecționarea și eficientizarea distribuției fizice îl reprezintă abordarea de către conducerea societații a distribuției fizice nu numai la cost ci și ca instrument puternic al marektingului concurențial.
Prin constituirea unui departament distinct de marketing în care să-și desfășoare activitatea un personal calificat și specializat, acest prim pas poate fi făcut cu costuri reduse.
Este cunoscut faptul că orice sistem de distribuție fizică este caracterizat de un cost format din :
costul total al transportului;
costul fix total cu depozitarea;
costurile totale variabile cu depozitarea ( inclusiv cele cu stocarea);
costul total al ambalării, etichetării și expedierii produselor.
Distribuția fizică începe cu primirea comenzilor de la clienți. Așadar, eficientizarea activității logistice trebuie să înceapă cu perfecționarea activiățtii de preluare a comenzilor.
Introducerea unui sistem computerizat de preluare a comenzilor presupune efectuarea unor investiții legate de achiziționarea și implementarea sa, dar efectele economice pe termen mediu și lung vor fi semnificative :
reducerea fluxului de date necesar prelucrării comenzilor;
actualizarea permanentă a datelor privitoare la stocuri;
reducerea timpului necesar pentru onorarea comenzilor;
economii însemnate cu forța de muncă;
limitarea posibilităților de apariție a erorilor.
Depozitarea – este una din activitățile logistice cu o pondere însemnata (21%) din costul total al distribuției fizice în cadrul societății.
Eficientizarea activității de depozitare vizează în primul rând utilizarea optimă a suprafeței depozitului, având în vedere că circulația mărfurilor în depozit se realizează în linie dreaptă.
Deasemenea, renunțarea la manipularea produselor în depozit prin muncă manuala și înlocuirea acesteia cu mijloace și utilaje moderne de manipulare prezintă următoarele avantaje :
executarea mai rapidă a mișcării produselor în și din depozit;
reducerea riscului apariției unor deteriorări a ambalajelor;
reducerea accidentelor de muncă;
realizarea unui control mai eficient al stocurilor.
Activitatea de stocare – este de asemenea o activitate importantă din cadrul distribuției fizice, ea deținând o pondere de 19% din totatlul costului activităților logistice care poate contribui la creșterea eficienței economice a societății.
Principala problemă care trebuie rezolvată în legătură cu stocurile vizează faptul că până în prezent conducerea societății, din dorința de a menține costurile de stocare cât mai reduse, a preferat să constituie un nivel mai mic decât cel optim al stocurilor de produse fitosanitare. Din această cauză s-au înmulțit situațiile în care societatea nu a putut onora comenzile din punct de vedere al cantităților sau al sortimentelor solicitate. Studiul efectuat asupra rețelelor în care firma livrează produsele a permis identificarea clară a acestei probleme.
În 4% din magazine apar situații când comenzile nu sunt satisfăcute din punct de vedere al cantităților, iar in 21% din magazine comenzile nu sunt respectate din punct de vedere al sortimentelor comandate. Cercetarea efectuată asupra rețelei de desfacere, a evidențiat faptul că în 30% din cazuri ruperile de stoc se datorează unei cereri mai mari, care nu a putut fi anticipată și satisfăcută de către societate, datorită existenței stocurilor subdimensionale. Acest aspect reprezintă în același timp unul dintre numeroasele efecte negative ale existenței unui departament de marketing în interiorul societății.
Prefecționarea și eficientizarea activității de stocare trebuie să pornească cu eliminarea stocurilor subdimensionale și creearea unui sistem de stocare care să permită atingerea unui nivel optim al stocurilor și deci onorarea în bune condiții a comenzilor.
Eficientizarea activității de stocare prezintă numeroase avantaje :
economii importante de fonduri prin realizarea unei gestiuni eficiente;
îmbunătățirea activităților logistice;
asigurarea unui control eficient al stocurilor;
economii de forță de muncă.
Transportul produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici reprezintă cea mai importantă activitate logistică din cadrul S.C. Elat Flora S.R.L., și care deține cea mai mare pondere în costul total al distribuției fizice (40%).
Societatea realizează transportul produselor fitosanitare și a utilajelor agricole mici cu ajutorul mijloacelor de transport auto proprii și închiriate. Principala caracteristică a parcului propriu de mașini, cu efecte negative majore, o reprezintă capacitatea scăzută de încărcare a mașinilor din dotare. Din acest motiv sunt afectate negativ cheltuielile de transport, firma fiind obligată să închirieze mașini frigorifice de capacitate mare.
O primă decizie care trebuie avută în vedere pentru eficientizarea transportului este legată de mijloacele de transport. Alegerea mijloacelor de transport reprezintă o decizie cu implicații majore deoarece ea va influența direct stabilirea prețului produselor, promptitudinea livrării și starea în care se află produsele atunci când ajung la destinație.
Astfel, optarea pentru modernizarea și reutilarea parcului propriu de mașini prezintă următoarele avantaje și dezavantaje :
Avantajele și dezavantajele modernizării parcului propriu de mașini
Sursa: Elaborat de către autor
De asemenea, decizia de a folosi în exclusivitate mijloace de transport închiriate reprezintă o serie de avantaje și dezavantaje, ca și în cazul de mai sus.
Avantajele și dezavantajele folosirii mijloacelor de transport închiriate
Sursa: Elaborat de către autor
Una din activitațile logistice cu un mare potențial de dezvoltare și eficientizare este ambalarea produselor.
Această activitate devine cu atât mai importantă cu cât societatea importă în exclusivitate produse alimentare, unele dintre ele cu grad ridicat de perisabilitate, produse pentru care ambalajul îndeplinește o serie de funcții importante :
conservare adecvată pe perioada de garanție;
ușurință în manipulare;
condiții igienice de păstrare și stocare;
ușurința în transport;
Utilizarea ambalării ca instrument de marketing prezintă multiple avantaje, care contribuie la creșterea eficienței economice a acestei activități :
permite comercializarea produselor prin sistemul de autoservire;
ambalajele bine proiectate au o contribuție ridicată la îmbunătățirea imaginii firmei pe piață;
folosirea unor tehnici de ambalaje noi, moderne aduce avantaje importante consumatorilor și mari profituri producătorilor, creând posibilități de înnoire.
În vederea creării unui ambalaj eficient pentru produsele vândute la bucată sau la kg, societatea ar trebui să ia mai multe decizii.
O primă decizie ar trebui să vizeze conceptul de ambalare și anume ce ar trebui să fie sau să facă ambalajul respectiv?
Având în vedere că produsele vândute la bucată sau la kg. Sunt de folosința curentă, ambalajul lor trebuie să răspundă următoarelor condiții :
să asigure condiții optime de transport, stocare și vânzare;
să asigure ușurință în manipulare;
să asigure condiții igienice la standarde europene;
să fie atractive;
să asigure o protecție superioară produselor.
De asemenea, trebuie armonizate diferitele elemente ale ambalajului, cu celelalte componente de marketing : prețul, promovarea și distribuția produselor.
Deși pe termen scurt dezvoltarea și eficientizarea activității de ambalare va implica efectuarea unor investiții, care vor reduce profitul, pe termen mediu și lung perfecționarea acestei activități va genera numeroase efecte pozitive :
atragerea unui număr tot mai mare de clienți;
respectarea standardelor de calitate;
crearea unor posibilități de distribuție a produselor;
creșterea vânzărilor;
creșterea profitului;
creșterea eficienței economice
Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că modelul etichetelor de ambalaje ale produselor de uz fitosanitar și ale fertilizanților omologați și puși în comercializare se aprobă de Centrul de Stat. Produsele reambalate și etichetate, potrivit cerințelor stipulate în Regulamentul de comercializare a produselor fitosanitare, trebuie să fie însoțite de:
a) certificatul de origine;
b) certificatul de calitate de la producător.
Produsele de uz fitosanitar și fertilizanții se păstrează și se comercializează în ambalajul producătorului. Reambalarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților în ambalaj mic se permite persoanelor fizice și juridice cu autorizarea producătorului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Sănătății și Protecției Sociale.
La fel este necesar să se respecte interdicțiile legale legate de utilizarea ambalajelor produselor de uz fitosanitar și ale fertilizanților în alte scopuri decât cele pentru care sînt destinate.
Ambalajele recuperabile se restituie în temeiul clauzelor contractuale între furnizorii și utilizatorii produselor de uz fitosanitar și fertilizanți. Ambalajele nerecuperabile se vor nimici de către utilizatorii produselor imediat după golire, în conformitate cu instrucțiunile în vigoare, elaborate de Ministerul Sănătății și Protecției Sociale și Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale.
CONCLUZII
Lucrarea de față și-a propus să analizeze situația actuală a societății comerciale S.C.Elat Flora S.R.L. și să contribuie la îmbunătățirea activității acesteia prin oferirea unor propuneri privind îmbunătățirea sistemului logistic al societății.
Structura lucrării este una simplă, am căutat urmărirea unui fir logic, tratând întâi considerentele de natură teoretică a subiectului abordat, urmate fiind de o prezentare generală a întreprinderii S.C.Elat Flora S.R.L.
În continuare a fost abordată o analiză de tip diagnostic, analiză ce reprezintă fundamentul măsurilor care vor avea în vedere în cadrul societății comerciale.
În cadrul analizei diagnostic au fost relevate mai multe elemente care au contribuit la interpretarea situației actuale a societății, au fost vizate trei domenii: managerial , resurse umane și comercial și a permis evidențierea principalelor cauze și efecte ale punctelor forte și slabe identificate.
În ceea ce privește domeniul managerial, au putut fi delimitate 6 puncte forte și 4 slabe, acest domeniu fiind unul dintre cele mai bine structurate și organizate. Cu toate acestea, în interiorul societății, funcția de dezvoltare-cercetare nu este clar delimitată, ceea ce a determinat ca principal efect negativ o insuficiență în ceea ce privește informațiile legate de factorii mediului ambiant și de modificările acestora. Principala cauza a acestui punct slab este lipsa de preocupare a managerilor în ceea ce privește introducerea progresului tehnic, coroborată cu insuficiența resurselor financiare.
În ceea ce privește domeniul managerial se confruntă cu inexistența unui sistem informațional computerizat în întregime, ceea ce determină ca efecte negative : lipsa unei operativități în cazul în care se dorește cunoașterea fenomenelor și proceselor din cadrul firmei și posibilitatea de apariție a unei erori informaționale, care pot genera o slabă fundamentare a deciziilor sau chiar adaptarea unor decizii greșite.
În ceea ce privește domeniul resurselor umane , acesta a fost identificat ca fiind cel mai bine eficientizat, organizat și structurat, putând fi scoase în evidență doar 3 puncte slabe și 5 puncte forte.
În următorul capitol este prezentată politica de distribuție a S.C.Elat Flora S.R.L. și anume: cadrul de desfășurare a activității de distribuție, canalele de distribuție practicate, distribuția fizică și logistică– perfecționarea și eficientizarea acesteia.
Pornind de la faptul că distribuția fizică deține cea mai mare pondere din costul total al distribuției și o pondere de aproximativ o treime din prețul de vânzare al produselor, societatea poate realiza o creștere a eficienței economice prin perfecționarea și eficientizarea activităților logistice, găsirea unor modalități de diminuare a costurilor implicate de distribuția fizică, va permite societății să practice prețuri de vânzare mai mici sau să obțină marje mai mari ale profiturilor.
Un pas important în perfecționarea și eficientizarea distribuției fizice îl reprezintă abordarea de către conducerea societății a distribuției fizice nu numai ca cost ci și ca instrument puternic al marketingului concurențial, prin constituirea unui departament distinct de marketing logistic în care să-și desfășoare activitatea un personal calificat și specializat, acest prim pas putând fi făcut cu costuri reduse.
Odată cu înființarea acestui departament, societatea va putea realiza o mai bună cunoaștere a necesităților de consum, a piețelor prezentate și potențiale, a ansamblului de nevoi ale consumatorului, a motivației acestor nevoi precum și a comportamentului consumatorilor.
Găsirea unor modalități de diminuare a costurilor implicate în distribuția fizică , va permite societății să practice prețuri mai mici sau să obțină marje mai mari ale profiturilor.
De asemenea, creșterea eficienței economice presupune și eficientizarea activității de stocare și de depozitare a mărfurilor, activități care dețin ponderi importante în totalul costului distribuției fizice.
Ținând cont de faptul că societatea își desfășoară activitatea în mediul concurențial al economiei de piață, perfecționarea operațiunilor logistice reprezintă o cale de creștere a eficienței economice, care alături de celelalte componente ale mixului de marketing, contribuie la orientarea activității societății pe principiile marketingului, specifice unei economii durabile și eficiente.
BIBLIOGRAFIE
Alexandru Gheorghiu: Analiză economico-financiară la nivelul microeconomic, Editura Economică, București, 2004.
Anghel Laurențiu – Dan, ”Marketing”, Editura ASE, București, 2000.
Aurel Ișfănescu și colaboratorii: Analiză economico-financiară, Editura ASE, București, 2003.
Aurel Ișfănescu: Ghid practic de analiză economico-financiară, Editura Tribuna Economică, București, 1999.
Aurel Ișfănescu, Claudia Șerban, Marian Covlea: Evaluarea întreprinderii, Editura Cartea Studențească, București, 2008.
Balaceanu V.A., – Marketing. Concepte fundamentale. Teste grilă și aplicații, Editura Bren, București 2008.
Bontas D. – Bazele managementului firmelor, Editura Moldova, Bacau, 2000.
Bruhn M. – Marketing, Editura Economică, București, 1999.
Corodeanu D. – Merchandising. Teorie, metode și instrumente pentru eficientizarea punctului de vînzare, Editura Tehnopress, București 2008.
Danciu Victor – Marketing Internațional, Editura Onor Print, București 1996.
Dumitru Mărgulescu: Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Tribuna Economică, București, 1994.
Dumitru Mărgulescu, Maria Niculescu, Vasile Robu: Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994.
Fallon P., Senn F. – Creativitate în publicitate, Editura ALL, București 2008.
Gherasim T., – Marketing mix, Editura Sedcom Libris, Iași 1996.
Kotler Philip, coordonator: Principiile marketingului, Editura Teora, București 1998.
Luca G.P., – Marketing strategic, Editura Tehnopress, București 2006.
Maria Niculescu: Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1998.
Maria Niculescu: Diagnostic economic (vol. 1 – 2003), Diagnostic financiar (vol. 2 – 2005), Editura Economică, București.
Marian Covlea: Analiză-diagnostic economico-financiară, Editura Nomina Lex, București, 2008.
Marian Covlea: Finanțele întreprinderii. Îndrumar practic, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Marian Covlea: Management financiar, Editura Nomina Lex, București, 2008.
Marian Covlea: Finanțele întreprinderii, Editura Pro Universitaria, București, 2009.
Sasu C. – Marketing Internațional, Editura POLIROM, Iași 1998
Sasu C. – Managementul micilor afaceri, Editura Sanvialy, București 1998.
Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu: Metodologii manageriale, Editura Tribuna Economică, București, 2006;
Jean P. Thibaut: Le diagnostic d’enterprises, Ed. Dunod, Paris, 1990.
Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham: Finanțe manageriale, Editura Economică, București, 1999.
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu: Analiză economico-financiară, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2005.
Articole și pagini web
www.abc-netmarketing.com
www.amadeus.com
www.ecotourisme2015.org
www.world-tourism.org
www.turism.md
Legi și acte normative
Cu privire la antreprenoriat si întreprinderi, Legea Republicii Moldova nr. 845 din 03.01.1992, M.O. Nr.2/33 din 28.02.1994
Cu privire la societatile economice, Regulament, aprobat prin Hotarârea Guvernului R.M. nr. 500, din 10.09.1991, Nepublicat official
Cu privire la Registrul Comercial de Stat al întreprinderilor din Republica Moldova, Regulament, aprobat prin Hotarârea Guvernului Republicii Moldova nr. 52 din 29.01.1992, Abrogat la 18.07.2013
Cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor în Republica Moldova, Regulamentul, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 50 din 29.01.1992, M.O. Nr.1/41 din 30.01.1992, Abrogat la 18.07.2013 Cu privire la Camera Înregistrarii de Stat, Regulamentul, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 51 din 29.01.1992, M.O. Nr.1/42 din 30.01.1992
Cu privire la Înregistrarea de Stat a Întreprinderilor si Organizatiilor, Legea Republicii Moldova nr.1265-XIV din 05.10.2000, M.O. Nr.31-34/109 din 22.01.2001
Cu privire la investitiile straine, Legea Republicii Moldova nr. 998-XII din 01.04.1992, M.O. Nr.4/88-1 din 30.04.1992
Cu privire la proprietate, Legea Republicii Moldova nr. 459-XII din 22.01.1991, M.O. Nr.3-4-5-6/22 din 30.06.1991
Cu privire la arenda, Lega Republicii Moldova nr. 861-XII din 14.01.1992, M.O. Nr.1/2 din 30.01.1992
Cu privire la publicitate, Legea Republicii Moldova nr. 1227-XIII din 27.06.1997, M.O. Nr.67-68/555 din 16.10.1997
Cu privire la protectia concurentei, Legea Republicii Moldova nr. 1103-XIV din 30.06.2000, M.O. Nr.166-168/1205 din 31.12.2000
Legea insolvabilitatii, Legea RM, nr. 632-XV din 14.11.2001, M.O. Nr.139-140/1082 din 15.11.2001
Privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei.Legea Republicii Moldova, nr. 906-XII din 29.01.1992, M.O. Nr.2/46 din 28.02.1992
Anexe
Anexă 1
Anexă 2
Anexă 3 „Ratele de rentabilitate ale SRL „Elat Flora” pe parcursul anilor 2014-2016 (lei)”
Anexă 4
Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnatul, Gorodea Dan declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.
Gorodea Dan
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: IMPACTUL MEDIULUI DE MARKETING ASUPRA FIRMEI PRESTATOARE DE SERVICII [305878] (ID: 305878)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.