DIVERSIFICAREA SERVICIILOR DE AGREMENT DIN STAȚIUNILE MONTANE . STUDIU DE CAZ: REAMENAJAREA PÂRTIEI DE SCHI PE IARBĂ ,,BRADUL” DIN POIANA BRAȘOV… [305858]

DIVERSIFICAREA SERVICIILOR DE AGREMENT

DIN STAȚIUNILE MONTANE . STUDIU DE CAZ: REAMENAJAREA PÂRTIEI DE SCHI PE IARBĂ ,,BRADUL” DIN POIANA BRAȘOV

1.[anonimizat], să aibă puterea de a [anonimizat], regiuni sau țări. [anonimizat], trebuie amintite resursele naturale: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], folclorul și nu în ultimul rând clima. Într-[anonimizat]. Importanța deosebită a serviciilor turistice este determinată de faptul că resursele se concretizează în diverse produse turistice numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice. Preocupările organizatorilor de turism și ale prestatorilor de servicii turistice de a [anonimizat], în procesul continuu de diversificare a [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], agențiile de voiaj ,,fabricante ” de produse turistice vor fi constrânse în viitor să renunțe tot mai mult la convenționalele vacanțe din deceniile trecute. Un rol hotărâtor în garantarea unei game cât mai diversificate de servicii turistice într-o [anonimizat] o contribuție categorică la creșterea capacității de atracție a stațiunii sau zonei respective. Avantajul diversificării serviciilor este pe deoparte că această diversificare poate fi privită ca și cale de îmbunătățire a activității iar pe de altă parte ca și modalitate de atenuare a caracterului sezonier al acestei componente. Diversificarea serviciilor are ca scop atât serviciile activității operaționale ( de bază ) [anonimizat], [anonimizat] a serviciilor suplimentare sau complementare.

[anonimizat]. În acest context dezvoltarea continuă a calității tuturor serviciilor rămâne o [anonimizat] a cuprinde în aceste programe un număr mai mare de activități și mai numeroase modalități de divertisment pentru a distra turiști.

1.1.[anonimizat]. [anonimizat]c trebuie să asigure condiții pentru refacerea capacității de muncă, simultan cu petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, încât, în urma efectuării consumului turistic, individual să dobândească un plus de informații, cunoștiințe, chiar deprinderi noi. O parte a activităților ce dau conținut prestației turistice vizează deci, acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene, (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice turismului și respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Doar în asemenea condiții putem discuta de un conținut al prestației turistice în raport cu exigențele epocii moderne și a turismului contemporan. Iar în condițiile actuale ale țării noastre încadrată pe traseul unei dezvoltări, o astfel de direcție a serviciului oferit turiștilor imprimă turismului trăsăturile unui important instrument în înfăptuirea unei calități a vieții. Evoluția și calitatea serviciilor turistice sunt dependente, înainte de toate, de existența unei baze tehnico-materiale corespunzătoare, care să poată oferi condiții propice și care să întrunească, după caz și alte funcții. De asemenea serviciile turistice sunt influențate de înzestrarea cu personal al unităților de cazare și alimentație publică, a bazelor de tratament și agrement, de gradul de calificare a lucrărilor, de organizarea activităților în unitățile turistice.

1.2.TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE

În industria ospitalității, constatăm existența unui sistem complex de servicii turistice care implică participarea unui număr mare de prestatori.Serviciile turistice sunt foarte variate și alcătuiesc laolaltă un întreg. Specialiștii domeniului au elaborat o clasificare a componentelor acestui întreg, raportându-se la conținutul produselor turistice oferite. În urma acestei clasificări se disting:

a) Serviciile turistice specifice:

● servicii pentru pregătirea consumului turistic, referitoare la organizarea călătoriilor, publicitatea și înștiințarea potențialilor clienți, crearea programelor de călătorie pe diverse itinerare, a ghidurilor și hărților turistice, rezervarea serviciilor pe rutele dorite ( în mijloace de transport, în unitățile hoteliere și restaurante, la participarea manifestărilor cultural-artistice și sportive), obținerea documentelor de călătorie, etc.;

● servicii de bază:

– servicii de transport în cazurile unor aranjamente paușale legate de tipul charter și I.T. (,,Inclusive Tours” – ,,totul inclus” ) sau în cazurile în care turiștii sunt interesați ca agențiile de voiaj să le asigure servicii pentru călătoria efectuată incluzând închirierea de autoturisme cu șofer sau fără;

– servicii de cazare prin care este asigurată condițiile pentru înnoptarea turiștilor în diverse structuri de primire, la categoria de confort dorit, incluzând serviciile auxiliare prestate în aceste unități;

– servicii de alimentație prestate în structuri cu sau fără specific;

● servicii suplimentare (complementare) prestate pentru înștiințarea turiștilor și garantarea ocupării agreabile a timpului liber la locul de vacanță: agrement, distracții, sport, excursii, activități cultural-artistice, înhirieri de articole sportive, etc.;

● servicii cu caracter special : terapii balneo-medicale, servicii pentru turismul de congrese, pentru activități de vânătoare, pescuit, parapantă, deltaplanorism ș.a.

b) Serviciile nespecifice sunt serviciile cu trăsături generale oferite populației de către instituțiie prestatoare de servicii, la care se pot adresa, în diferite situații și turiștii ( spre exemplu, poștă și telecomunicații, întreținere și reparații, schimb valutar, etc. ). În această conjunctură, este necesar să luăm în seamă că, dintre toate serviciile care dau consistență produsului turistic, absolute necesar este serviciul de agrement, în lipsa căruia serviciile celelalte părăsesc sfera de încadrare aturismului. Serviciile turistice se mai pot structura după aria de localizare a prestării lor, după forma de prezentare ( globală sau în activități independente ), după caracterul lor, după formele de turism și modalitățile angajării prestației, în raport cu natura prestatorilor etc.

Toate acestea completează imaginea bogăției și varietății structurale a prestației turistice și sugerează totodată și direcții și posibilități de dezvoltare.

Este necesar de menționat că tour-operatorii crează, în general, produsul turistic cuprinzând un set minim de servicii comercializate la un preț global atractiv, astfel încât să încurajeze decizia de consimțire a întregului pachet turistic.

Pentru stimularea cererii turistice și înfăptuirea unui grad calitativ ridicat de satisfacere a cerințelor consumatorilor, este indispensabil ca în strategiile operatorilor să fie cuprinsă ca prioritară, diversificarea ofertei de servicii turistice, garantând varietatea și calitatea acestora și, prin urmare, competitivitatea produselor turistice. Nici o grupare din cele prezentate nu poate fi considerată atotcuprinzătoare, ele posedând un ansamblu de trăsături pur convențional, reluând într-un fel sau altul aceleași componente. Așa cum am menționat anterior, cerințele și motivațiile turistice sunt eterogene și individualizate, ceea ce determină o diversificare a produselor turistice în vederea satisfacerii preferințelor consumatorilor și combaterii monotoniei în oferta turistică.

1.3.DEFINIREA SERVICIILOR TURISTICE DE AGREMENT

Întețirea preocupărilor pentru îndeplinirea cerinței de odihnă activă-caracteristică fundamentală a vacanțelor în societatea actuală-stimulează eforturile pentru evoluare a acelor activități sau servicii care să ajute la satisfacerea nevoilor fizice și psihice ale turiștilor, realizând cadrul optim pentru a petrece plăcut și instructiv timpul liber. Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece este chemat să asigure odihna activă a turiștilor, contribuind direct la realizarea unei noi calități a vieții. Agrementul este definit ca, ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă”. Modul acesta de tratare reflectă:

diversificarea activităților de agrement;

diversitatea planurilor pe care acționează;

agrementul-componenta indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor de odihnă activă ale turiștilor;

statutul agrementului de element important al serviciilor turistice;

Agrementul are ca scop:

relaxarea și liniștea fizică;

distracția și evoluarea capacităților turiștilor;

mulțumirea psihică, prin evenimente cultural distractive și instructiv-educatie;

veselie, comunicare și mărirea capacității de cunoștințe a turistului.

Agrementul este indiscutabil un component primordial care trebuie luat în calcul în momentul amenajării zonelor turistice. Recunoscute ca o componentă de bază a serviciilor turistice, activitățile de agrement se structurează în funcție de locul unde se desfășoară, de nivelul de organizare ( unitate de cazare și de alimentație publică, stațiune, sau către terți pentru întreaga activitatea turistică ), de forma cu care participă a turiștilor, etc. De cele mai multe ori structurarea agrementului se cocretizează pe forme de turism: de litoral, montan de vară și/sau iarnă, balnear, etc, iar mijloacele și formele de agrementare se deosebesc în interiorul acestora prin multitudinea de trăsături specifice dependente de caracteristicile zonei sau a grupului de turiști. Desfășurarea activității de agrement implică existența unor echipamente corespunzătoare, personal specializat, programe. Un alt punct ce trebuie luat în calcul în dezvoltarea ideii de organizare a agrementului este cel de încredințare că turistul este implicat în mod real în desfășurarea activităților de divertisment. În acest mod are loc schimbarea turistului de pe poziția de ,,spectator” la aceea de ,,participant activ” constituindu-se trăsătura tipică ideii moderne de agrementare a destinațiilor de vacanțe.

1.4.DIVERSIFICAREA SERVICIILOR DE AGREMENT

Noile aspecte de exprimare a cererii turistice dezvoltă o clientelă dispusă să privească acest concept dintr-un punct de vedere nou de petrecere a timpului liber. Această categorie de clientelă cunoaște tot mai mulți adepți, mai cu seamă în rândul turiștilor din prima categorie de vârstă ( tineretul ), a cărei cerințe se axează pe formule dinamice de turism: descoperire, aventură dirijată, performanțe fizice și autodepășire sportivă ( drumeție, alpinism, jocuri sportive, sporturi nautice, competiții pe cele mai variate teme, gestionate de ghizi sau personal specializat, etc. ). Desigur că această dispoziție firească de imitare își va pune amprenta și în acest domeniu, dirijând orientarea spre vacanțe active, neobișnuite, cu momente surpriză. Prin prisma acestor considerente, serviciilor turistice tradiționale ( cazare, masă și într-o anumită parte, transport sau planuri de vizitare ), care prin structura lor, vor rămâne să alcătuiască pe mai departe, elementele principale ale aranjamentelor turistice în ansamblu, li se anexează un nou constituent: serviciile de agrement. Prin urmare, serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestații marginale, solicitate ocazional, devenind de fapt una din motivațiile decizionale pentru acceptarea ofertelor de ,,vacanțe active“. Creșterea rolului agrementului în caracterizarea localităților turistice, în satisfacerea nevoilor turiștilor a determinat transformarea sa în motivație turistică propriu-zisă, conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe : vacanța de schi, alpinism, surfing și yachting, tenis, hipism, vânătoare, turism cultural, etc. Noile nevoi de consum și totodată noile exigențe privind calitatea componentelor turistice vor atribui, în consecință, noi funcțiuni agrementării timpului liber, în general, și timpului de vacanță, în special. Aceste funcțiuni vizează, în principal, următoarele aspecte:

odihna în ambianța unui sejur agreabil, de bună dispoziție, realizată cu precădere în combinație cu destinderea activă, dinamică, ceea ce constituie remedii contra oboselii psihice și a tensiunii nervoase;

distracția și divertismentul ( sportul, muzica, folclorul, discotecile, videotecile, activitățile în aer liber, etc. ), care prin formele oferite permit o contrapondere față de activitățile cotidiene;

dezvoltarea personalității umane, ca o consecință a funcției cultural-educative, în măsura în care programele de agrement vor stimula capacitățile psihice și spirituale ale participanților ( în cazul unor jocuri de societate, concursuri distractive ).

Dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice și au un rol însemnat în creșterea eficienței economice a activității turistice dint-o zonă, stațiune, complex touristic etc. Rivalitatea, competiția impulsionează tehnologia de dezvoltare-diversificare-individualizare a ofertei turistice, care poate fi garantată și/sau prin mijlocirea activității de agrement. Agrementul poate determina creșterea competitivității stațiunilor turistice prin satisfacerea, la un nivel superior , a nevoilor turiștilor ( ex. Poiana Brașov/ Predeal/ Sinaia, comparativ cu celelalte stațiuni montane ).

Gradul de mulțumire al turiștilor, perceput în urma acestor modele de servicii turistice este dependent de conceptul de animație turistică, cuprinzând în principiu, elementele ce urmează:

mișcarea ( sportul, drumeția plimbările organizate, competiții în aer liber, jocuri de societae, etc. );

creația-în funcție de aptitudinile și talentul turiștilor ( pictura, fotografierea );

cultura, experiența și descoperirea trăită;

aventura dirijată ( explorări în peșteri, în rezervații );

calmul și destinderea ( detașarea de problemele de zi cu zi, plăcerea de a petrece concediu într-o zonă natural, nepoluată, etc. ).

În general, strategia de dezvoltare a agrementului va ține seama, pe de-o parte, de motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor iar, pe de altă parte, de profilul, structura și specificul stațiunilor.

Mulțimea de componente pot fi cuprinse organic într-o formă de viață socială caracteristică, stațiunilor turistice, satelor turistice, satelor de vacanță. Astfel, prin cele prezentate putem argumenta că noua înclinație puternică a petrecerii concediilor se poziționează spre patru sfere deosebite de experiențe trăite, însă care prin structura lor, cer să fie oferite în paralel:

experiența de explorare-în acest domeniu atracția animativă are ca și caracteristică posibilitatea de a trăi ceva neobișnuit ( atracția noutății )

experiența biotică-în acest domeniu atracția turiștilor are ca și caracteristică impresia redescoperirii propriului trup sau a propriilor înclinații în mediul unei stațiuni turistice, în contact cu soarele, apa, vântul, zăpada;

experiența socială-denumirea generică a acestui domeniu cuprinde totalitatea manifestărilor de includere a turistului prin participarea de a trăi în grupul de oameni adunat spontan în stațiunea respectivă;

experiența optimizantă-acest domeniu cunstituie mulțumirile la care se așteaptă turistul în timpul petrecerii concediului, trăind senzația de autodepășire în mediul stațiunilor de sejur.

Fie că vorbim de o ,, emancipare ” ori o dezvoltare a activităților stațiunilor turistice, animația dezvoltă o mărire și diversificare a gamei de oferte turistice și la o mai performantă satisfacere a nevoilor de consum a turiștilor.

În concluzie, în comparație cu perioadele anterioare, când noțiunea de vacanță în afara domiciliului permanent era bazată pe dezvoltarea satisfacției de a se hrăni bine și de a dormi pe săturate, privim în prezent dintr-un punct de vedere nou această optică din partea turiștilor potențiali: cazarea și alimentația-cu toate că rămân în continuare servicii, importante de bază-nu mai sunt de ajuns pentru a satisface pretențiile exigente la care tinde un turist pentru petrecerea timpului într-o vacanță autentică.

2.PREZENTAREA GENERALĂ A SERVICIILOR DE AGREMENT DIN STAȚIUNEA POIANA BRAȘOV

Stațiunea Poiana Brașov este o stațiune montană a sporturilor de iarnă din România, constituind o atragere permanentă a turiștilor, cunoscută pe plan național și internațional și totodată un cartier propriu al orașului Brașov. Poiana Brașov se situează printre locațiile cu cele mai minunate valori estetice legate de peisajele naturale și cea mai înzestrată stațiune climaterică din țară. Așezarea și minunățiile ei naturale, la care omul a contribuit prin nenumărate, variate și interesante lucrări de amenajare sunt câțiva factori care determină atragerea permanentă a sutelor de mii de turiști din țară și din străinătate.

Evoluția și sistematizarea bazei materiale a stațiunii Poiana Brașov a generat obligatoriu, ca din totalitatea activităților fundamentale să se distingă una nouă, la fel de însemnată ca cea de cazare și masă, cu scopul de a influența nemijlocit preocuparea turistică, aceasta fiind compusă dintr-un tot unitar care alcătuiește activitatea de agrement. Agrementul conține într-o paletă variată toate activitățile cu scopul de a detașa turistul din situația de oboseală, tensiune, să-l decupleze de ocupația zilnică, punându-i la dispoziție cele mai diversificate modalități de activități sportive, agreabile, voie bună și veselie, cu scopul evoluției sale fizice și mentale, reconstituind puterea indispensabilă pentru dezvoltarea ocupației cotidiene. Serviciile de agrement cuprind atât neceitățile pentru relaxare cât și cele pentru distracție, divertisment. Baza tehnico-materială de agrement include o gamă diversificată de înzestrări menită să garanteze modalități cât mai variate și diverse pentru trăirea unor momente plăcute a perioadelor libere de către turiști.

Poiana Brașov, minunata stațiune de munte, cunoscută și sub numele de Poiana Soarelui, se află la o altitudine de 1030 de metri și la 13 kilometri de orașul Brașov. Stațiunea pune la dispoziție condiții excelente de agrement pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp și este căutată de un număr foarte mare de turiști, potrivit biroului de presă al Primăriei Brașov. "În sezonul de iarnă 2016-2017, până în data de 29 ianuarie inclusiv, au fost 1.148.746 de treceri pe la turnicheții mijloacelor de transport pe cablu, comparativ cu iarna trecută, când la aceeași dată, au fost înregistrate un număr de 635.685 de urcări. Unul dintre motive a fost faptul că sezonul de schi în 2015 a început în 22 decembrie, iar în acest sezon, în opt decembrie, astfel că în luna decembrie 2015 au fost înregistrate 102.239 de treceri, iar în luna decembrie 2016 au fost înregistrate 400.244 de urcări. Un alt motiv a fost faptul că în sezonul 2016-2017 funcționarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale și vremea favorabilă a făcut ca întreg domeniul schiabil să ofere condiții foarte bune pentru schiat, iar numărul turiștilor a fost în continuă creștere", potrivit sursei citate. Prezenta ofertă turistică a stațiunii Poiana Brașov poate îndeplini cele mai pretențioase nevoi ale turiștilor români și străini, fiecare perioadă a anului conținând o varietate consistentă și bine structurată de activități caracteristice, după cum urmează: activități de agrement tipice sezonului de iarnă, sezonului de vară și activități ce se derulează pe toată perioada anului. Iarna sunt îndeplinite condițiile pentru desfășurarea schiului și a altor activități specifice sezonului, iar în celelalte sezoane climatul avantajează drumețiile și excursiile.

2.1ACTIVITĂȚI DE AGREMENT SPECIFICE SEZONULUI RECE

Cea mai importantă atracție a stațiunii Poiana Brașov o constituie pârtiile de schi. În timpul sezonului de iarnă stațiunea se transformă într-o veritabilă capitală a schiului din Carpații românești. Durabilitatea stratului de zăpadă, consistența corespunzătoare și factorii de relief prielnici au favorizat amenajarea a multor pârtii de schi cu diferite nivele de dificultate, pentru practicarea schiului alpin și de fond. Pentru turiștii veniți în Poiana Brașov, doritori să învețe sau să se perfecționeze în practicarea schiului de fond sau alpin, sunt pregătite cursuri, pentru adulți și pentru copii, cu intervale de timp de 5, 6, 7 zile, pe cinci clase de pregătire. Turiștii sunt conduși de instructori de schi specializați, stațiunea Poiana Brașov deținând 250 de asemenea instructori, cunoscători a mai multor limbi străine. Suprafața schiabilă deține 12 pârtii de schi cu diverse nivele de dificultate, pentru toate clasele de schiori ( pârtiile Lupul, Ruia și Kanzel-cu nivel ridicat de dificultate, pârtiile Sulinar și Slalom-cu nivel mediu de dificultate și pârtiile Drumul Roșu și Bradul-prima pârtie din România dotată cu echipamente de producere de zăpadă artificială și instalație de iluminare pe timp de noapte ). Distanța totală a pârtiilor este de aproximativ 13,8 km, iar diferența de altitudine variază între 28-775 de metri, accesul pe cablu, alături de suprafața schiabilă, îndeplinesc cele mai pretențioase preferințe. În perioada sezonului de iarnă Poiana Brașov rămâne locația favorită pentru practicarea schiului alpin, schiului fond, a snowboardului, a săniușului și nu în ultimul rând, al călătoriilor cu sănii trase de cai sau cu motoscuterele pentru zăpadă ( snow mobile ).

Practicarea săniușului se poate efectua pe nenumăratele pante din stațiune, locația cea mai indicată este la sud de restaurantul Capra Neagră. Drumul Vechi al Poienii Brașov este, de asemenea, o locație foarte solicitată pentru practicarea săniușului.

Plimbarea cu săniile trase de cai reprezintă o altă atracție a stațiunii în timpul sezonului de iarnă. Cele cinci atelaje ale Centrului de Echitație plus cele două atelaje ale restaurantului Coliba Haiducilor, pot asigura turiștilor călătorii la Râșnov și Bran, înconjurul stațiunii Poiana Brașov, vizitarea Stanei turistice din Poiana Mare, etc.

Practicarea patinajului ( cu patine proprii sau închiriate ) este posibilă la Baza Sportivă Olimpia și la patinoarul situat în vecinătatea Satului de Vacanță.

Tot pe perioada sezonului de iarnă, utilați cu echipamente specifice pentru cățărare ( colțari, piolet, bețe de schi ) se pot efectua următoarele trasee de munte:

Piatra Craiului – pe creasta principală sau în padini ( Padina Hotarelor, Padina Șindrilesei, Padina Calineț, Valea Pădurilor, Valea Cioroguța ); coborârea este mai facilă de efectuat pe versantul răsăritean spre Refugiul Grind sau Poiana Vlădușca-Prăpăstii-Zărnești;

Bucegi – pe Creasta Morarului, Creasta Bucșoiului Mic și Creasta Bucșoiului Mare.

Season Hill reprezintă o idee unică datorită faptului că este primul parc de agrement dintr-o stațiune turistică montană care pune la dispoziție modalități de petrecut timpul liber indiferent de sezon. Season Hill își susține principala activitate în Poiana Brașov, cea mai importantă stațiune de sporturi de iarnă din România, cu o vastă capacitate turistică. Pe baza acestei capacități Season Hill vrea să prezinte argumente în plus pentru oricine dorește să-și petreacă și vacanțele din sezonul cald într-un mod plăcut, în stațiune. Au fost concentrate la un loc în acest parc, activitățile pentru familii, prieteni și doritori de senzații tari desfășurate într-o locație de agrement care certifică siguranța tuturor și care își desfășoară activitatea după norme și standarde bine puse la punct. Acesta este Season Hill și sigur divertisment ca aici nu se găsește nicăieri în Poiana Brașov, ba chiar mergând mai departe se poate spune că nu se găsește în nici una din stațiunile montane din țară.

Season Hill semnifică cea mai modernă pârtie de săniuș, tubing și zorbing din România. Pe toată perioada sezonului de iarnă turiștii pot retrăi clipe memorabile ale copilăriei dându-se cu sania. Prin oportunitatea de a înlocui sania cu două inele gonflabile, iubitorii de senzații tari au plăcerea de a descinde pe pârtie cu o viteză mult mai mare. Acesta este tubingul, un sport foarte popular în alte părți ale lumii. Pentru turiștii care doresc ceva mult mai extrem, se poate practica zorbing-ul. Acest sport se adresează celor care doresc să încerce adrenalină pură în momentul în care se rostogolesc într-un glob transparent gonflabil.

2.2ACTIVITĂȚI DE AGREMENT SPECIFICE SEZONULUI CALD

O mare atracție o constituie drumețiile de munte din Masivul Postăvarul și ținuturile din vecinătate, cele 22 de itinerarii evidențiate etalând peisaje memeorabile în timpul sezonului cald. Stațiunea Poiana Brașov pune la dispoziție posibilitatea practicării unei palete diversificate de sporturi, pe durata întregului sezon de vară, mulțumită bazei sportive din dotare. Așadar, cele trei terenuri din apropierea hotelului Poiana și terenul din vecinătatea hotelului Piatra Mare sunt menite tenisului de câmp. Pentru minigolf se află un teren în apropierea hotelului Poiana, iar minifotbal, handball, volei și baschet se pot practica pe cele două terenuri de lângă lacul Poiana.

Lacul Poiana oferă posibilitatea plimbărilor cu bărcile ( 20 de astfel de bărci ), hidrobiciclete ( în număr de 5 ). Totodată lacul Poiana oferă șansa pescarilor de a petrece ceva timp agreabil pe malul acestuia. Se pot întreprinde și călătorii la lacuri din apropierea stațiunii, pentru pescuitul de agrement. Pe perioada sezonului de vară se organizează excursii cu autocarul la lacul Moacșa, situat la doar 40 de km, unde este posibilă practicarea wind-surfing-ului și unde se pot închiria zolle și alte ambarcațiuni.

Pentru amatorii de sporturi hipice la Centrul de Echitație din cadrul stațiunii se organizează ore de curs pentru călărie în manej, călătorii și deplasări călare și plimbări cu trăsuri și căruțe, tractate de cai. Centrul de Echitație are în dotare 20 de cai, două trăsuri și cinci căruțe.

Așezată la baza muntelui Postăvarul, stațiunea Poiana Brașov prezintă posibilitatea practicării călătoriilor pe drumuri de munte cu scopul de recreere, vizionării peisajelor impresionante ale acelor împrejurimi și șansa de vizitare a unor obiective turistice încântătoare.

În apropierea stațiunii Poiana Brașov pot fi văzute peșterile:

Peștera de lapte;

Avenul Groapa de Aur;

Peștera Râșnoavei;

Peștera de Gheață;

Avenul Vlădușca;

Peștera Colții Chiliilor;

Peștera Liliecilor.

În stațiunea Poiana Brașov se pot face plimbări:

pe malul lacului artificial;

cu telegondola și telecabina;

în căutarea Florii Reginei ( Edelweiss ), monument al naturii, ocrotit prin lege.

În cadrul aceluiași parc de agrement Season Hill, în sezonul de vară se pun la dispoziție și mai multe și diversificate modalități de agrement:

TUBING DE VARĂ – vara pârtia de tubing este și mai amplă și nu este o glumă; turiștii se pot distra pe inele gonflabile și după ce s-a sfârșit iarna; dincolo de faptul că se modifică sezonul toate celelalte rămân neschimbate: inele gonflabile pentru două persoane și un trotuar rulant de 100 de metri pentru facilitarea accesului;

SEGWEI – dispozitive de transport electrice pe două roți care par că înfruntă legile fizicii; un transportor uman, o metodă mult mai confortabilă de a sosi dintr-un loc în altul, accesul fiind foarte facil chiar și pe drumuri anevoioase datorită modelelor X2 din dotare;

ZORBING – același glob, aceleași senzații și ceeași proporție de adrenalină, doar alt sezon și anume vara; este un joc de fantezie: ești asigurat cu hamuri într-o bilă voluminoasă, gonflabilă și transparentă și apoi ești dat de-a rostogolul pe un teren în pantă. Este o senzație plină de adrenalină;

BUBBLE FOOTBAL – un alt gen de fotbal, mult mai distractive; echipamentul consacrat a fost înlocuit iar jucătorii îmbracă un balon transparent, asemănător cu cel de la zorbing și se pornește jocul de fotbal; multă distracție , voie bună, o luptă înverșunată pentru minge, tăvăliri și multă distracție;

WATERBALL – sezon de vară, căldură, de aceea este binevenită o piscină unde turiștii pot experimenta mersul pe apă în timp ce se află într-o sferă gonflabilă, transparentă și care rezistă la apă;

CARTURI CU PEDALE – mini-mașinuțe cu pedale destinte atât copiilor cât și adulților și nu orice mărci ci unele foarte consecrate: Jeep și Ferrari; acestea rulează pe o pistă specific amenajată;

MOUNTAIN BIKES – stațiunea fiind încadrată de munți ar fi păcat să nu se profite de posibilitatea de a explora natura pedalând aceste biciclete. Turiștii pot închiria bicicletele care sunt foarte bine întreținute și pot satisface exigențele celui mai extrem biker montan;

BICICLETE CU PATRU LOCURI – toată lumea pedalează fără excepție; iată o invitație să ,,bicicliți’’ în tandem împreună cu familia sau prietenii și să petreceți momente unice în fermecătoarea stațiune montană Poiana Brașov.

2.3ACTIVITĂȚI DE AGREMENT PE TOT PARCURSUL ANULUI

Atât în sezonul de iarnă cât și în sezonul de vară, turiștii din stațiunea Poiana Brașov se bucură de mulțimea vacanțelor captivante care atribuie o impresie specială călătoriilor și oferă șansa cunoașterii unor regiuni neobișnuit de frumoase. Aici se pot menționa vizitarea orașului Brașov, Castelului Bran, Complexului Sâmbăta, Cetății Făgăraș, orașelor Sinaia, Sighișoara si Sibiu, excursiile pe Transfăgărășan, la Tușnad și lacul Sfânta Ana, la Cheile Bicazului, la mânăstirile din Nordul Moldovei și în delta Dunării.

Drumeții turistice se organizează pe următoarele rute însemnate:

Poiana Brașov – Prăpastia Lupului – Poiana Popii – Avenul Groapa de Aur – Valea Poienii – Cabana Cheile Râșnoavei

timp de mers – 3h 30min. și 4h la întors

grad de dificultate – mediu în sezonul de vară și dificil în sezonul de iernă

Poiana Brașov – Pârtia Lupului – Groapa Lungă – Cabana Cheia – Poiana Cerbului

timp de mers – 3h și 3h 30 min. la întors

grad de dificultate – mediu în sezonul de vară și dificil în sezonul de iarnă

Poiana Brașov – Prăpastia Lupului – Poiana Cristianu Mare – Cabana Postăvaru

timp de mers – 2h

grad de dificultate – medie

Poiana Brașov – Cabana Capra Neagră – Izvorul din Pietriș – Poiana Cristianu Mare – Cabana Postăvaru ( 1602 metri ) – Cabana Cristianu Mare ( 1704 metri ) – Vârful Postăvaru ( 1799 metri )

Timp de mers – 3h

Grad de dificultate – mediu

La complexul Roxy’s Garden (fostul Favorit) petrecerea plăcută a timpului de interior include: popicărie mecanică cu patru piste, billiard cu opt mese, tenis de masă, jocuri distractive ( șah, table, rummy,minifotbal ), jocuri electronice, cinematograf. Amatorii de popice mai au posibilitatea de a se distra și pe cele două piste la vila Pajura, iar pentru jocuri de billiard doritorii sunt așteptați și la hotelurile Sport, Caraiman și Șoimul.

Discoteca Violeta dar și cele din incintele hotelurilor Sport, Teleferic, Ciucaș, Șoimul, precum și videodiscotecile de la hotelurile Piatra Mare și Bradul propun diverse modalități de petrecere a serilor pentru tinerii turiști îndeosebi. Seară de seară la restaurantele Favorit și Capra Neagră se derulează o reprezentație de varietăți recreative și variate care au în cuprins muzică, dans, acrobații. Acestora se completează cabaretul de la clubul de noapte Teleferic. Un program folcloric captivant are loc la restaurantul Miorița, de asemenea restaurantele Șura Dacilor, Coliba Haiducilor, Vânătorul și Stâna Turistică farmecă turiștii cu arta culinară tradițională românească susținută de muzică lăutărească. La diverse date calendaristice se pregătesc activități incluzând datini specifice românești.

Îndeosebi pentru turiștii străini, dar și pentru cei români, sunt programate seri românești cu reprezentații de muzică folclorică și degustări de vinuri, la crama Cerbul Carpatin din Brașov seri medievale la restaurantul Cetate din Brașov și seara chinezească la restaurantul Chinezesc. Accesul spre și de la aceste locații este asigurat cu autocarul.

Turiștii care optează acum pentru stațiunea Poiana Brașov au unde să-și petreacă timpul liber pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp sau sezon. Recentul centru de agrement din stațiune și-a deschis porțile pentru turiști, cu toate că evenimentul suferit o întârziere de doi ani. Costurile acestui centru de agreement au fost de 31 milioane de lei și pune la dispoziția clienților modalități diversificate de a se distra și face sport. Amplasarea noului centru de agrement se află la poalele pârtiei de schi Braduul, în spatele complexului Capra Neagră. Reprezintă cea mai amplă investiție a ultimilor ani din stațiune. Locația se întinde pe o suprafață de 5000 de mp la interior și include un club de bowling, cu capacitate de 180 persoane care conține 8 piste profesioniste de bowling însă și 3 mese pentru billiard. Cei mici beneficiază de o sală de jocuri profesională unde vor descoperi tot ce au visat: jocuri electronice, simulatoare, mese pentru minihochey, minifotbal, minibaschet, minicurling și două piste pentru minibowling. Iubitorii de mișcare la înălțime au șansa de a profita de o sală special amenajată pentru cățărare cu o suprafață de 250 mp, dotată cu pereți pentru escaladă pe trei nivele de dificultate și o capacitate de 10 persoane concomitant. Centrul mai dispune de o sală de minigolf cu o capacitate de 50 de locuri, un spațiu expozițional dar și locații pentru recreere unde turiști pot socializa. Centrul deține și un spațiu exterior generos de 12.700 mp dispus anume pentru copii. Zona pentru joacă dispune de leagăne, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, complex cu două turnuri și tobogane, tiroliene inclusive trei compexe de escaladă special utilate pentru copii. Există amenajată și zonă verde în jurul centrului și nu a fost uitată nici parcarea.

3.PROGRAM PRIVIND REAMENAJAREA PÂRTIEI DE SCHI PE IARBĂ ,,BRADUL” DIN POIANA BRAȘOV

Poiana Brașov este cea mai importantă stațiune montană din țară, caracterizată atât prin locațiile de atracție maximă, de oportunitatea practicării sporturilor atât în sezonul rece cât și în sezonul cald și nu în ultimul rând modalități diversificate de a petrece un sfârșit de săptămână recreativ și tonifiant. Datorită înzestrării și a potențialului pus la dispoziție de baza materială stațiunea Poiana Brașov este cea mai însemnată locație pentru vacanțele la munte, atât pentru turiștii din țată cât si pentru turiștii străini. Specificul stațiunii este practicarea sporturilor de iarnă, prin urmare agrementul pune accentul, în mare măsură, pe existența pârtiilor de schi amenajate și utilate cu instalații de transport pe cablu. Împrejurimile cu care a fost binecuvântată stațiunea, sălbăticia și naturalețea superbă pe care o posedă zonele învecinate au constituit un veritabil punct de atracție pentru turiștii româniși cei străini indiferent de sezon.

3.1 ACTIVITATEA TURISTICĂ DIN POIANA BRAȘOV

Cu toate că Poiana Brașov și-a confirmat forța competitivă pe piața internă cât si pe cea externă, capacitățile sale de dezvoltare nu sunt epuizate iar exigența diversificării și evoluției ofertei este incontestabilă. În acest mod stațiunea va constitui tot timpul, un punct de atracție pentru toți turiștii care au vizitat-o sau cei care vor urma să o facă.

Conform statisticilor emise de Ministerul dezvoltării regionale a turismului pe week-end-urile din lunile ianuarie și februarie ale anului 2016, Poiana Brașov ocupă detașat locul 1 în rândul stațiunilor montane privind accesul la instalațiile de transport pe cablu și al numărului de mașini care au vizitat stațiunea , fapt care reiese din reprezentările de mai jos:

Figura 3.1 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 13-15 ianuarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Un simplu calcul ( 63.500 – 1.700 = 61.800) al diferenței dintre lider și ultimul situat la accese la instalațiile de transport pe cablu în weeck-end-ul 13-15 ianuarie 2016, scoate în evidență detașarea netă a stațiunii Poiana Brașov cu 61.800 accese mai multe decâtstațiunea Șugaș Băi.

O diferență zdrobitoare (100.000 – 450 = 99.550) se înregistrează la capitolul mașini prezente în stațiuni evidențiind stațiunea Poiana Brașov pe locul 1 față de ultimul loc ocupat de stațiunea Șugaș Băi.

Figura 3.2 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 20-22 ianuarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Și în weeck-end-ul 20-22 ianuarie, Poiana Brașov a fost lider (66.000 -1.500 = 64.500 accese) față de stațiunea situată pe ultimul loc Șugaș Băi în ceea ce privește accesele la transportul pe cablu și cu (70.000 – 400 = 69.600 mașini) mai mult decât aceeași stațiune de pe ultimul loc.

Figura 3.3 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 27-29 ianuarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Week-end-ul 27- 29 ianuarie situează pe același loc 1, aceeași stațiune Poiana Brașov cu (77.500 – 1.400 = 76.100 accese) și cu (65.000 – 370 = 64.630 mașini) față de ultima clasată Șugaș Băi.

Figura 3.4 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 10-12 februarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Luna februarie găsește în continuare Poiana Brașov în topul statisticilor. Astfel în week-end-ul din 10-12 februarie la accesele la instalațiile de transport pe cablu ocupă poziția de lider cu (86.600 – 1.400 = 85.200 accese) față de ultima stațiune clasată Rânca și cu (50.000 – 350 = 49.650 mașini) față de aceeași stațiune Rânca clasată pe ultimul loc.

Figura 3.5 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 17-19 februarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Poiana Brașov continuă să dețină locul 1 și în weeck-end-ul din 17-19 februarie, evidențiindu-se la accese la instalațiile de transport pe cablu cu (86.600 – 1.400 = 85.200 accese) respectiv cu (50.000 – 350 = 49.650 mașini) față de ultima clasată, stațiunea Rânca.

Figura 3.6 Statistică mașini și accese la instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri) pentru săptămâna 24-26 februarie 2016

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Week-endul de sfârșit de lună din 24-26 februarie menține în continuarea stațiunea Poiana Brașov în topul acceselor la instalațiile de transport pe cablu cu (70.000 – 2.850 = 67.150 accese) față de stațiunea Bușteni situată pe ultimul loc și cu (40.000 – 4.350 = 35.650 mașini) față de aceeași stațiune.

Sub o formă interesantă se prezintă repartiția numărului de unități de cazare pe principalele destinații turistice ( localități ) din județul Brașov, așa după cum reiese și din figurile 3.7 și 3.8.

Tabel 3.1 Distribuția numărului de unități de cazare pe principalele destinații turistice din județul Brașov

Sursă:INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Figura 3.7 Distribuția numărului de unități între mediul urban și rural

Sursă: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Examinând componența ofertei de cazare a județului Brașov, este evident că mediul urban stăpânește încă cea mai mare parte a unităților de cazare, cu toate că ponderea acestora s-a micșorat ușor de la 58,1% în 2005 la 56,4% în 2014. Printre localitățile mediului urban, se distinge municipiul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov ) care posedă 40,8% din întregul unităților din urban și 23% din întregul unităților din județ în anul 2014. De menționat, însă o dezvoltare importantă a numărului de unități în alte destinații turistice urbane ale județului, caz fericit din punct de vedere al dezvoltării durabile a turismului. Astfel se evidențiază orașul Râșnov, de curând declarat stațiune turistică, cu o creștere a numărului de unități de cazare de 4,6 ori pe durata analizată, Zărneștiul cu o creștere de 2,9 ori și Săcele cu o creștere de 5,4 ori.

Figura 3.8 Distribuția numărului de unități de cazare pe principalele destinații turistice urbane din județul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov )

Sursă: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Comasarea atracțiilor turistice în anumite arii ale județului Brașov este reprezentată și în modalitatea în care s-au distribuit sosirile de turiști pe cele mai semnificative destinații turistice, repartizare reflectată în tabelul 3.2.

Tabel 3.2 Evoluția sosirilor de turiști în principalele destinații turistice din județul Brașov, în perioada 2005-2013

Sursa: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Figura 3.9 Evoluția sosirilor de turiști în județul Brașov, pe mediul rural și urban

Sursa: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

După cum reflectă datele, mediul urban deține majoritatea turiștilor cazați în județul Brașov-79%. Se constată, însă o dezvotare a ponderii mediului rural pe durata analizată, de la 10,2% în anul 2005 la 21% în anul 2013. Totodată, în această perioadă, numărul de turiști cazați în destinațiile rurale ale județului a cunoscut o creștere de 3,8 ori.

Figura 3.10 Evoluția sosirilor de turiști în mediul urban din județul Brașov( inclusiv stațiunea Poiana Brașov )

Sursa: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Printre localitățile din mediul urban, municipiul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov ) se evidențiază cu o valoare de peste 60,1% din totalul de sosiri în anul 2013, secondat de Predeal cu un procent de 22,6%. Municipiul Săcele și orașele Râșnov și Zărnești se disting dintre localitățile celelalte din mediul urban.

Privind tabelul 3.3 se poate constata, pe durata 2005-2013 în județul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov ) s-au cazat în cel mai mare număr turiști români, direcția fiind aceea de creștere a ponderii acestora de la 80,2% în anul 2005 la peste 85,2% în anul 2013.

Tabel 3.3 Evoluția și structura turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică din județul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov )

Sursa: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Figura 3.11 Evoluția și structura turiștilor cazați în unitățile de cazare din județul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov )

Sursa: INS, bază de date Tempo on-line ( http://statistici.insse.ro/shop/ )

Trendul universal de descreștere a ponderii turiștilor străini în total persoane cazate în unitățile din județul Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov ) nu suprimă, însă, tendința crescătoare a numărului acestora, înregistrată pornind cu anul 2009. De fapt pe perioada 2009-2013 numărul turiștilor străini a crescut cu 64,8%.

Legat de ultimul an analizat-2013-se observă că ponderea cea mai ridicată a turiștilor străini o ocupă turiștii germani ( 14,6% din total ), urmând apoi turiștii israelieni ( 9,8% ), polonezi ( 6,4% ), italieni ( 5,9% ), francezi( 5,8% ), spanioli ( 5,5% ), americani ( 5,1% ), britanici ( 4,7% ), turiștii din Republica Moldova ( 4,1% ) și bulgari ( 3,8% ).

Tabel 3.4 Țările de proviniență a turiștilor străini

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov, Analiza principalilor indicatori economico-sociali din județul Brașov-anul 2013

Figura 3.12 Sosirile turiștilor străini în Brașov ( inclusiv stațiunea Poiana Brașov )

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov, Analiza principalilor indicatori economico-sociali din județul Brașov-anul 2013

3.2 DOMENIUL SCHIABIL DIN POIANA BRAȘOV

Oferta domeniului schiabil din Poiana Brașov este fundamentată în special pe:

rețeaua de pârtii;

instalațiile de transport pe cablu.

Ambele elemente speciale trebuie să-și aducă aportul la realizarea a două obiective:

obiectul calitativ: să mulțumească exigențele turiștilor, garantând confortul folosirii lor în bune condiții;

obiectul cantitativ: să fie într-o manieră rațională preconizată pentru a îngădui un anumit grad de frecventare fluent, fără supradimensionări.

Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din pârtii cu toate gradele de dificultate.

Figura 3.13 Harta pârtiilor de schi din Poiana Brașov

Sursa: http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/

Tabel 3.5 Principalele pârtii de schi și gradele de dificultate

Sursă: Poiana Brașov

Conform Ministerului Dezvoltării Regionale a Turismului ( MDRT ), domeniul schiabil din Poiana Brașov este cel mai mare din România și cu potențialul de dezvoltare cel mai bun, în ciuda altitudinii. Acest aspect este evidențiat în tabelul de mai jos.

Tabel 3.6 Domeniul schiabil al stațiunilor montane din Brașov utilate cu instalații de transport pe cablu

Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului (http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare)

Datorită investițiilor care s-au făcut în 2010-2011, suprafața schiabilă din Poiana Brașov s-a mărit considerabil cu aproape 35 de hectare , ajungând la momentul acesta să măsoare 80 de hectare iar configurația actuală a domeniului schiabil, legate de pârtiile de schi se prezintă conform tabelului:

Tabel 3.7 Configurația actuală a domeniului schiabil pe pârtiile de schi din Poiana Brașov

Sursă: Poiana Brașov

Înainte de amenajare, lungimea pârtiilor măsura 16,4 km, iar după amenajare a ajuns la 25 km. De asemenea, lățimea pârtiilor, înaintea amenajării măsura maximum 20 m, după amenajare a ajuns la 35 m. S-a păstrat gradul de dificultate al pârtiilor însă au fost modificări prin corecții de pantă, asfel s-au creat variante ocolitoare locațiilor mai dificile ( pentru înlesnirea trecerii schiorilor de pe o pârtia pe alta). Capacitatea de transport pe cablu in Poiana Brașov este structurată după cum urmează:

Tabel 3.8 Capacitatea de transport pe cablu în Poiana Brașov repartizată pe număr de persoane

Sursă: Poiana Brașov

Deși domeniul schiabil din Poiana Brașov este cel mai mare din România, nu este îndeajuns abordată oferta special dedicată copiilor și debutanților. Trebuie dezvoltate locațiile special amenajate pentru aceste două categorii de turiști. Debutanții sunt foarte însemnați pentru domeniul schiabil, întrucât ei vor constitui viitorii clienți ai stațiunii.

Tabel 3.9 Pârtii și spații pentru începători și copii:

Sursă: Poiana Brașov

Din numărul total de urcări cu instalațiile de transport pe cablu, copiii au o pondere importantă: 22%

Figura 3.14 Pondere copii în Poiana Brașov

Sursă: Poiana Brașov

3.3 SCHIUL PE IARBĂ

Ce înseamnă ski pe iarbă? „Grass Skiing” sau „ski pe iarbă” reprezintă un sport pregătitor pentru ski-ul alpin pe zăpadă, care este cunoscut de către toată lumea. Ski-ul pe iarbă este practicat în sezonul cald al anului, fiind o metodă de antrenament pentru schiori, devenită un sport în adevăratul sens al cuvântului. Sportul se poate practica cu ușurință și de schiorii începători sau neinițiați, deoarece viteza este mult mai mică decât a ski-ului pe zăpadă iar riscurile de accidentare sunt minime. Schiatul pe iarbă a fost inventat de Richard Martin, în Germania, în 1966. La început, era o metodă de antrenament pentru pregătirea schiorilor, practicată înaintea sezonului de iarnă. După numai, doi ani, această metodă a fost inaugurată și în Franța, ca ulterior să devină sport „cu drepturi depline”. În felul acesta, au fost inițiate campionate de ski pe iarbă iar importanța acestui sport dezvoltându-se din ce în ce mai mult, a ajuns să fie astfel accesibil pentru publicul din lumea întreagă. Cu timpul, echipamentele pentru ski pe iarbă s-au dezvoltat și ele sunt de două tipuri: cu role sau cu șine.

Cele cu role pot fi folosite și pentru terenuri accidentate sau piste „off-road”, iar cele cu șine sunt destinate exclusiv folosirii pe iarbă. Spre deosebire de ski-ul alpin, fiind la bază o metodă de pregătire, ski-ul pe iarbă este destinat oricui, chiar și copiilor de 5 ani care nu au mai schiat până la momentul respectiv. Sportul este foarte captivant, ajută la îmbunătățirea condiției fizice a copiilor și are numeroase beneficii pentru sănătate. În plus, este practicat în natură, la munte.

Așadar inventate de mulți ani în Europa, schiurile pentru iarbă au cucerit o tot mai mare faimă. Firește că iarba trebuie să fie deasă și pantele să nu aibă prea multe denivelări. Schiurile pentru iarbă sunt de fapt niște șenile de cauciuc într-un cadru metalic, ușor prevăzut cu rotile de plastic. Acestea nu vor obține niciodată viteza adevăratelor schiuri de zăpadă, dar pentru satisfacerea pasiunii sportive și mai ales pentru antrenament se pare că sunt foarte bune și ele. Și bețele sunt diferite față de cele pentru zăpadă. Ele sunt prevăzute la un capăt cu o bilă de plută pentru a nu se înfige în pământ. Și mai este ceva: când descinzi cu schiurile pe zăpadă nu se aude decât sunetul delicat al frecării dintre schiuri și zăpadă și totodată adierea vântului. La schiul pe iarbă pe măsură ce viteza crește ( până la 90 km/h ) se mărește și zgomotul șenilelor, asemenea celui al unei benzi rulante.

Figura.3.15 Ski pe iarbă fără limite de vărstă

Sursa: Poiana Brașov

La munte, în Poiana Brașov există pârtia Bradul, sunt echipamente… totul este pregătit și sunt așteptați doritorii care vor să învețe… ski pe iarbă! Totodată pentru împătimiții sporturilor de iarnă care nu se pot abține să stea departe de pârtii nici pe timpul verii, pentru copiii și adolescenții care își doresc să descopere un sport nou, distractiv și în condiții de siguranță, pot încerca ski pe iarbă.

Figura.3.16 Prezentarea schiurilor pentru iarbă

Sursa: http://www.stirilekanald.ro/un-instructor-din-brasov-ne-invita-sa-schiem-in-toiul-verii–cum-spera-brasoveanul-sa-dea-lovitura_67446.html

Specialistul de naționalitate engleză, Jess Stock, el însuși un foarte bun schior pe iarbă, estimează că schiul pe iarbă este de un real folos pentru schiorii care se pregătesc pentru competițiile din timpul iernii. . “Când cobori prin iarba verde, care îți ajunge uneori până la genunchi, ai sentimentul că te afunzi într-un strat de zăpadă proaspătă …” declară el. În Anglia există câteva piste special amenajate pentru schiul pe iarbă. Ele se găsesc la Londra, Cardiganshire, Llanllovell, Windermer și Northumberland. Acest sport a devenit un sport de masă în zilele actuale. Primul campionat de acest gen a avut loc în SUA. Primul campion mondial de schi acrobatic pe iarbă a fost Raney Weiman din Sydney, Australia. Cupa mondială își are continuare la Cenkovice în Cehia înainte ca turneul să se îndrepte spre Estul Mijlociu, mai exact în Iran la Dizin. Turnee de schi pe iarbă se organizează și la Hochstuckli și Marbachegg în Elveția și în stațiunea Forni di Sopra din Italia. Nu sunt uitate nici competițiile dedicate juniorilor, precum și tabăra internațională organizată pentru această categorie de participanți. Competițiile de schi pe iarbă la categoria juniori și în special taberele, sunt tot mai populare în ultimii ani, prin urmare acest sport are perspectiva unui viitor înflorit.

În România a ajuns acest sport în câteva stațiuni montane precum Azuga, Poiana Brașov, Bușteni, unde câțiva instructori de schi au adus schiuri speciale pe role care sunt destinate schiului pe iarbă așa cum se poate vedea în figura 3.17. ,,Putem să le oferim cursuri doritorilor, prețul unei ore alături de instructor fiind de 70 de lei, iar echipamentul costă 20 de lei”, a explicat Andrei Pintenaru, instructor de schi.

Figura 3.17 Școala de schi pe iarbă de la Azuga

Sursa: http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/fac-schi-pe-iarba-nu-pot-sta-departe-de-partii-nici-vara-1032882

În timp ce peisajul montan se transformă din alb în verde, aceasta semnalează deja noul sezon de schi pe iarbă în stațiunile mai sus amintite.

3.4 IDEE DE REAMENAJARE A PÂRTIEI DE SCHI PE IARBĂ ,,BRADUL”

Pârtia Bradul din Poiana Brașov deservește turiștii atât pe perioada sezonului rece ca pârtie de schi pe zăpadă cât și pe perioada sezonului cald ca pârtie de schi pe iarbă. Fiind una din pârtiile din Poiana Brașov accesibilă atât începătorilor cât și copiilor în ale schiatului fie pe zăpadă fie pe iarbă, am considerat că pârtia necesită o reamenajare care constă în instalarea unei benzi rulante ( tehnic vorbind de un trotuar rulant ) care să transporte turiștii de la baza pârtiei către vârful acesteia, la locul de lansare pe pârtie. Din datelele prezentate la subcapitolul 3.2 în tabelul 3.8 Capacitatea de transport pe cablu în Poiana Brașov repartizată pe număr de persoane, se poate observa faptul că pârtia Bradul, fiind și singura pârtie dotată cu instalație de nocturnă, deține o instalație de transport pe cablu de tip teleschi care are o capacitate de transport mică, respectiv 900 de persoane pe oră și este de cele mai multe ori foarte aglomerată. Marele avantaj al benzii rulante propusă ține de performanța ei notabilă și anume are o capacitate de transport persoane de până la 5.000 persoane pe oră. Această bandă rulantă/trotuar rulant poate fi soluția transportului turiștilor pe pârtia de schi atât în sezonul rece, pentru schi pe zăpadă cât și în sezonul cald, pentru schi pe iarbă. Genul acesta de benzi rulante/trotuar rulant sunt foarte populare în stațiuni montane din alte țări recunoscute pe plan internațional în ceea ce privește sporturile de iarnă, în special schiul.

Figura 3.16 Bandă rulantă/trotuar rulant

Sursa: SC Transcablu SRL Brașov, Persoana de contact: Dipl.-Ing. Petre Popa -jr. Director general

Sursa: http://www.cabanafilip.ro/tabere.html.

Banda rulantă funcționează pe același principiu pe care funcționează și benzile transportoare din fabrici sau din cariere: este o bandă continuă dintr-un material sintetic (gen cauciuc) care rulează pe tamburi. La unul din capete este tamburul de antrenare, acesta fiind antrenat de un motor electric la o viteză constantă. La celălalt capăt este un tambur de tensionare a benzii – când se montează banda prima oară se trage de acest tambur în lungul liniei în așa fel încât banda să fie suficient de întinsă. De-a lungul liniei, din loc in loc, banda este susținută de role de ghidare. Acestea la rândul lor sunt prinse într-o structură simplă metalică, structură ce are niște picioare reglabile pe înălțime. Picioarele reglabile ajută la montarea pe un teren cu denivelări. Banda rulantă se montează direct pe pământ și nu necesită lucrări de construcție speciale. Doar în cazul benzilor lungi și/sau cu diferențe mari de nivel este nevoie de câte o fundație de ancorare la capete.

Figura 3.17 Bandă rulantă/trotuar rulant

Sursa: SC Transcablu SRL Brașov, Persoana de contact: Dipl.-Ing. Petre Popa -jr. Director general

Benzile rulante sunt foarte ușor de montat, vitezele sunt constante, multe au senzori de greutate pentru a funcționa doar atunci când există oameni pe ele. Timpul petrecut pe banda rulantă este redus, turiștii pot ajunge rapid în vârful pârtiei, echipați fie cu schiurile de zăpadă fie cu schiurile pentru iarbă, confortul este sporit, se reduce semnificativ timpul de așteptare, în comparație cu urcatul pe jos sau cu teleschiul. Aceste benzi rulante au un grad mare de flexibilitate, se pot adapta ușor locațiilor în care sunt amplasate, au grade diverse de inclinare, caracteristici tehnice foarte bune, în caz de probleme de funcționare se repară simplu și rapid, sunt rezistente și solide. Există posibilitatea acoperirii acestor benzi rulante cu panouri din plexiglas montate pe structuri metalice sub forma unor arcade respectiv tuneluri ( vezi figura 3.18 ).

Figura 3.18 Bandă rulantă/trotuar rulant acoperit

Sursa: SC Transcablu SRL Brașov, Persoana de contact: Dipl.-Ing. Petre Popa -jr. Director general

,,Despre întreținere nu prea știu ce să vă spun în afară de lucrările normale de conservare la ieșirea din sezon (ca la orice utilaj), ungere/lubrifiere, verificare contacte electrice. Benzile rulante pe care le avem în țară sunt introduse relativ recent pe piață și nu ne-am confruntat încă cu probleme deosebite de întreținere la ele”, afirmă directorul general al SC Transcablu SRL Brașov, domnul dipl.ing. Petre Popa jr.

,,Costul unei benzi rulante, evaluat la datele tehnice pentru pârtia Bradul din Poiana Brașov ar fi undeva la 400.000 euro cu TVA inclus. Prețul reprezintă transportul, montarea și punerea în funcțiune. Pentru asemenea instalații noi folosim întotdeauna termenul de "bandă rulantă", dar în prescripțiile tehnice se vorbește despre "trotuar rulant"; după părerea mea nu prea are sens să vorbim de "trotuar rulant" pe o pârtie de schi, nu prea are sens; merge în orașe, pe aeroporturi, etc, dar nu pe munte”, a precizat în continuare directorul general al SC Transcablu SRL Brașov. Fiind atractive și robuste, funcționând în condiții de siguranță, benzile acestea rulante sunt durabile și ușor de întreținut asigurând o funcționare plăcută și silențioasă. Prin urmare, instalarea unei asemenea benzi rulante ar contribui la diversificarea activităților de agrement pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, atrăgând în număr și mai mare turiștii iubitori de schi, în special de schi pe iarbă, continuându-se astfel practicarea schiatului și în sezonul cald.

3.5 AMORTIZAREA INVESTIȚIEI

Conform declarațiilor Primăriei Brașov publicate la data de 9 ianuarie 2015, ( sursa bizbrașov.ro ), în ziua de 6 ianuarie s-au înregistrat 18.683 de treceri pe la turnicheții instalațiilor de transport pe cablu, ceea ce înseamnă că la o medie de 5 urcări/turist peste 3.700 de schiori s-au aflat pe pârtiile din stațiunea Poiana Brașov.

Estimăm astfel că odată cu punerea în funcțiune a benzii rulante/trotuar rulant pe pârtia Bradul, pentru schiatul pe iarbă în sezonul cald, doar în pantaloni scurți și tricou, se va înregistra o creștere a numărului de turiști cu cel puțin 1500 de turiști schiori/zi.

Preț exclusiv acces pârtie ski pe iarbă + 1 zi urcare 1 adult, L-D, 10:00-20:00 prin cumpărarea voucherului: 50 Lei

1500 schiori/zi x 365 zile/an x 50 lei cost bilet/persoană = 27.375.000 ron/an

Costul benzii rulante/trotuar rulant este de 400.000 euro cu TVA.

1 euro = 4,5539 la cursul zilei de 17.05.2017 ( perioada analizată )

400.000 euro x 4,5539 = 1.821.560 ron

Durata de utilizare a benzii rulante este de 120.000 ore în cazul funcționării 24 ore/zi conform cărții tehnice a acesteia.

Tabel 3.10 Durata de viață a benzii rulante în cazul funcționării 24 ore/zi

Din valorile obținute reiese faptul că această bandă rulantă poate funcționa timp de 13,69 de ani în cazul utilizării ei 24 ore/zi.

Tabel 3.11 Durata de viață a benzii rulante în cazul funcționării maxim 12 ore/zi la momentul instalării pe pârtia Bradul

În condițiile funcționării maxim 12 ore/zi, banda rulantă va avea o durată de viață de 27,4 ani conform tabelului de mai sus.

Valoarea benzii rulante este de 1.821.560 ron și durata de viață pentru 120.000 de ore de funcționare 12 ore/zi, este de 27,4 ani. Astfel se poate calcula cota liniară de amortizare conform formulei:

CA= = 3,65%, unde

CA = cota liniară de amortizare

Efectuând produsul dintre valoarea de intrare și cota liniară de amortizare se obține amortizarea anuală liniară conform calculului:

1.821.560 x 3,65% = 66.486,94 ron

Compania Ana Teleferic, care administrează instalațiile de transport pe cablu în Poiana Brașov, se află în proprietatea omului de afaceri George Copos, cel care deține hoteluri în stațiunea montană. Instalațiile Ana Teleferic au adus anul trecut încasări de 4,2 milioane euro profit brut adică 19.126.380 ron, asta însemnând 1,4 milioane euro profit net adică 6.375.460 ron, potrivit lui Ion Rufa, directorul general al Ana Teleferic.

1 euro = 4,5539 la cursul zilei de 17.05.2017 ( perioada analizată )

4.200.000 x 4,5539 = 19.126.380 ron profit brut

1.400.00 x 4,5539 = 6.375.460 ron profit net

Perioada de recuperare a investiției reflectă numărul de ani de exploatare în care efortul investițional este recuperat. Pentru aflarea timpului de recuperare a investiției benzii rulante/trotuar rulant se aplică formula:

Tr = , unde

Tr = termen de recuperare

Pentru a putea aplica formula pentru termenul de recuperare se calculează mai întâi veniturile după primul an de utilizare a benzii rulante/trotuar rulant, costurile și profitul anual.

Venituri – 19.126.380 ron venituri 2016 + 27.375.000 ron/an venituri după instalarea benzii rulante = 46.501.380 venituri totale după instalarea benzii rulante

Costuri – 12.750.920/costuri anuale pârtii + 66.486,94/amortizare liniară anuală = 12.817.406,94/costuri anuale după instalarea benzii rulante/trotuar rulant

Profit anual – 46.501.380 ron venituri totale după instalarea benzii rulante – 12.817.406,94 ron costuri anuale după instalarea benzii rulante/trotuar rulant = 33.683.973,06 ron

Tr == 0,054 ani de recuperare a investiției

Dacă am lua în considerare faptul că după instalarea benzii rulante/trotuar rulant nu s-ar aduce profit companiei Ana Teleferic, investiția în banda rulantă/trotuar rulant s-ar amortiza foarte repede luând în calcul doar profitul dinaintea instalării benzii rulante/trotuar rulant conform calculelor:

Tr == 0,285 ani de recuperare a investiției

4.CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Turismul din țara noastră conține toate componentele de care are nevoie pentru a progresa, pentru a ajunge o reușită economică și pentru a-și aduce contribuția, nu doar conceptual ci și concret, real la evoluția publică a societății românești. Capacitatea turistică naturală și antropică variată a județului Brașov dă naștere posibilității practicării variatelor forme de turism: turism montan ( sporturi de iarnă, drumeție, odihnă, speoturism, alpinism, cunoaștere științifică, etc. ), turism de afaceri, turism cultural-istoric, turism rural și agro-turism, turism sportiv, turism de plăcere ( leisure ) turism religios, turism de de evenimente, turism de sănătate, turism de aventură, ecoturism, turism de transit, turism științific tematic, turism gastronomic, turism întemeiat pe comunități locale. Ierarhizarea enumerată oferă capacitatea de a reafla simultan atât preferințele turiștilor și justificarea călătoriei turistice, cât și resursele producătoare de turism. Varietatea categoriilor de turism este dată de polivalența capacității turistice iar aceste categorii se completează viceversa, aducând contribuția la o exploatare eficientă a potențialului.

Turismul montan nu face excepție de la această regulă. Se poate spune cu multă certitudine că turismul montan din România are o perspectivă fără îndoială, în cazul în care va izbuti să își aprecieze exact, obiectiv, capacitatea, să-și recunoască neajunsurile, să-și fructifice atu-urile, și în special, să ofere garanția satisfacerii consumului pentru fiecare turist în parte. Turismul montan din țara noastră nu are competitori redutabili, concurează însă cu propria pricepere de acomodare la pretențiile turiștilor români, în primul rând și, cu cele ale turiștilor străini care au tradiție în a veni în țara noastră.

Din cauza diversificării nevoilor de consum turistic și măririi competiției între ofertanții de turism, stațiunii montane Poiana Brașov îi este obligatoriu să pună la dispoziție o diversificare și o sistematizare continuă a bazei tehnico-materiale a agrementului pentru a avea succes garantat în atragerea unui număr cât mai mare de turiști, fiind cunoscut faptul că punctul central al posibilității de consum turistic s-a orientat dinspre componentele ,,statice” ( restaurante, cazare ) spre cele ,,dinamice” ( transport și agrement ).

Aerul curat , pur care există aici, cu un conținut intens de ozon, fără nici un pic de praf sau particule care ar putea produce alergii, presiunea relativ acăzută și ionizarea puternică constituie cei mai importanți factori naturali de cură care indică stațiunea pentru terapia nevrozei astenice, pentru situații de epuizări și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și afecțiuni endocrine, boli ale aparatului respirator, pentru anumite forme de astm bronșic și bronșită asmatiformă cronică. Stațiunea mai prezintă avantajul situării ei în apropierea municipiului Brașov, recunoscut punct turistic datorită monumentelor sale arhitectonice învechite, a construcțiilor și dotările turistice de un nivel ridicat de standarde. Practic Poiana Brașov este înconjurată de o ,,constelație” de stațiuni și cabane turistice amplasate de-a lungul văilor Prahovei și Timiș, în munții Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare și Piatra Craiului. În drumul spre acești munți se pot vizita o mulțime de obiective turistice.

Văzută de la înălțime, Poiana Brașov se aseamănă cu o mică oază în imperiul masivelor muntoase acoperite de veșmintele verzi ale pădurilor de molid și de fag, în care construcțiile de tipul vilelor și hotelurilor cu arhitecturi pe cât de variate pe atât de moderne completează tabloul peisagistic cu un plus de pitoresc. Stațiunea montană Poiana Brașov și locațiile învecinate ei sunt descrise printr-o diversitate mare a covorului vegetal, caracteristic condițiilor fizico-geografice. Stațiunea Poiana Brașov posedă cea mai consistentă și mai modernă înzestrare turistică montană din țara noastră fiind totodată și locul perfect pentru petrecerea sezonului de vară. Climatul de munte cu un aer bogat în ozon, cu lacul artificial care pune la dispoziție bogate capacități de agrement, potecie marcate care ghidează iubitorii de drumeții la diferite cabane, înfățișând priveliști uluitoare, unitățile de cazare confortabile, etc., îndreptățește pe deplin reputația internațională a acestei stațiuni. Poiana Brașov este indicată pentru odihna activă ( sport și agrement ) având acțiune terapeutică asupra sistemului nervos central cu repercursiuni pozitive asupra tuturor funcțiilor vitale. Capacitatea turistică, potențialul turistic al stațiunii montane Poiana Brașov nu s-ar putea exploata în lipsa protecției naturii. În idea celor prezentate, locații din împrejurimile stațiunii au fost declarate teritorii ocrotite de lege, de flori sau peisaje, bucurându-se de un regim aparte de protecție.

Un loc notabil în componența ofertei turistice a stațiunii îl ocupă baza tehnico-materială, încuviințând punerea în valoare a capacității pe care o deține această zonă turistică. Posibilitățile materiale ale stațiunii au modificat oferta potențială în ofertă efectivă, capabilă să îngăduie turiștilor să profite de posibilitățile de atracție aflate în zonă. Ținând cont de condițiile naturale, poziția geografică, gradul de atractivitate și varietatea ofertei de servicii a stațiunii, Poiana Brașov se încadrează în rândul zonelor turistice cu activitate bisezonieră.

Poiana Brașov are nevoie de un centru al stațiunii, un nucleu vital, „inima stațiunii”. De asemenea, duce lipsa unei platforme de recepție și distribuție a schiorilor, un front de acces la domeniul schiabil. Lipsa unui real front de acces la pârtii cu toate amenajările corespunzătoare lui, insuficiența caselor de bilete, a parcărilor, lipsa toaletelor publice, limitarea prestațiilor de închiriere de echipamente și a diferitelor comerțuri specifice, sunt numeroase surse de disconfort pentru clienți,

lipsa măsurilor necesare pentru asigurarea securității pârtiilor și eliminarea riscurilor de accidentare.

Deasemenea posibilitatea accesului la casele de bilete și la instalațiile de transport lasă de dorit. Acestea constitue primul contact cu personalul care deservește domeniul schiabil, iar calitatea acestui prim contact este un factor foarte important în percepția clientului. Nu este de ajuns tratată oferta special dedicată copiilor și debutanților. Trebuie dezvoltate aceste zone special dotate pentru copii și debutanți. Debutanții sunt foarte importanți pentru domeniul schiabil, deoarece ei reprezintă viitorii clienți ai stațiunii.

Cu toate că stadiul de progres al stațiunii montane Poiana Brașov se oglindește într-un nivel înalt de calitate a serviciilor și dotărilor bazei tehnico-materiale, ideeile cheie de diversificare a serviciilor turistice sunt consemnate firesc în acțiunile de dezvoltare și diversificarea paletei ofertei serviciilor, creșterea nivelului de atractivitate a stațiunii. Întreprinzătorii ar trebui să-și desprindă privirile îndreptate înspre sezonul alb și să investească mai mult și în echipamente specifice sporturilor sezonului cald, deoarece în acest sezon activitatea turistică este mai redusă. În acest sens amenajarea unor terenuri de golf în stațiune cu toate dotările corespunzătoare necesare, poate fi o soluție, chiar dacă nu există o cultură înaltă în practicarea acestui sport, se va dobândi pe parcurs, existând posbilitatea ca simpla existență a acestor terenuri de golf să provoace pofta de cunoaștere a turiștilor. Aceste terenuri de golf ar mări considerabil nivelul de atracție al turiștilor dacă spre exemplu în Poiana Mare s-ar constui corpuri auxiliare terenurilor de golf precum: un sediu al clubului jucătorilor de golf și un hotel select de aproximatic 200 locuri, care să dețină:

parcare proprie, piscină interioară, saună, masaj;

locuri de joacă și un mini parc de distracție pentru copii;

piste special amenajate pentru biciclete și role;

sală de gimnastică pentru întreținere și aerobic;

solarii pentru plajă.

Ideea unui proiect pentru construirea unui montagne russe în Poiana Brașov ar fi o altă oportunitate de diversificare și atracție pentru turiști. Un astfel de proiect, nu există la noi în țară și consider că va fi binevenit pentru turiști, având în vedere că investiția nu este de o amploare foarte mare, putându-se accesa fonduri europene, ca și sursă de finanțare, bineînțeles după întocmirea unui studiu de oportunitate și detaliile tehnice ale proiectului.

Un altă idee pe care o consider importantă și că ar contribui considerabil pentru dezvoltarea stațiunii este legată de reglementarea într-un fel sau altul al construcțiilor private și temporare, care în ultima perioadă au luat amploare și duc la reducerea originalității stațiunii, unul din elementele fundamentale ale activității turistice în stațiunea Poiana Brașov.

Cu toate că serviciile turistice vor fi variate și numeroase, foarte important pentru ca aceste informații să fie cunosute, să ajungă la potențialii turiști, este necesară activitatea de promovare stațiunii Poiana Brașov prin transmiterea pe diferite căi, a mesajelor și informațiilor cu scopul de a aduce la cunoștință operatorilor de turism și turiștilor despre particularitățile produsului turistic și despre componentele serviciilor turistice oferite spre vânzare în stațiune.

Așa cum am mai menționat de-alungul lucrării, stațiunea Poiana Brașov, este cea mai mare stațiune montană din țară, confirmând aceasta atât prin locațiile sale de atracție maximă, prin modalitățile de practicare a unor sporturi atât în sezonul rece cât și în sezonul cald și nu în ultimul rând, pune la dispoziție modalități de petrecere a unui sfârșit de săptămână aparte, reconfortant și deosebit de plăcut. Datorită dotărilor pe care le deține și a capacităților puse la dispoziție de baza materială, stațiunea Poiana Brașov este cea mai influentă destinație pentru turismul montan, în egală masură pentru turiști români cât și pentru cei străini. Zona montană cu care este dotată locația, sălbăticia și cadrul natural aparte pe care îl oferă, sunt doar câteva elemente care au contribuit substanțial la dezvoltarea stațiunii ca punct de atracție deopotrivă pentru turiștii români și cei străini. Deși Poiana Brașov și-a demonstrat valoarea competitivă atât pe piața internă cât și pe cea externă, potențialul său de evoluție, de progres nu este epuizat, iar exigența diversificării și dezvoltării ofertei este reală. Toate aceste lucruri nu face decât să ofere certitudinea și garanția tuturor că stațiunea montană Poiana Brașov va reprezenta în permanență un punct de atracție pentru toți cei care au vizitat-o sau pentru toți aceia care vor urma să o facă.

BILIOGRAFIE:

1. Ispas, A., Economia turismului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2010

2. Nistoreanu, P., Dinu, V., Nedelea, A., Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2004

3. Snak, O., Baron, P., Neacșu, N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2001

4. Snak, O., Managementul serviciilor în turism, Academia Română de Management, București, 1994

5. Snak, O., Economia industriei turistice, Editura Institutului Eden, București, 1993

6. Stănciulescu, G., Lupu, N., Țigu, G., Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura All, București, 1988

7. Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008

http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php ( consultat la data de 25.03.2017)

http://adevarul.ro/locale/brasov/centrul-agrement-poiana-magnet-pentruturisti ( consultat la data de 25.03.2017)

http://seasonhill.ro/iarna/ ( consultat la data de 26.03.2017)

https://mamsaturat.wordpress.com/2012/03/04/turism-montan-iarna-romania-date-statistice-mdrt/ (consultat la data de 09.05.2017)

http://statistici.insse.ro/shop/ (consultat la data 10.05.2017)

http://www.mdrap.ro/ministerul/prezentare (consultat la data 10.05.2017)

http://www.alpinconcept.ro/wp-content/uploads/2014/04/Documentatie-Poiana-Brasov-si-domeniul-schiabil-2013.pdf (consultat la data de 10.05.2017)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poiana_Bra%C8%99ov#Descriere (consultat la data de 14.05.2017)

http://www.stirilekanald.ro/un-instructor-din-brasov-ne-invita-sa-schiem-in-toiul-verii–cum-spera-brasoveanul-sa-dea-lovitura_67446.html (consultat la data de 14.05.2017)

http://i0.1616.ro/media/521/2863/35040/16567796/6/media147168760395545100.mp4 (consultat la data de 14.05.2017)

http://www.cursbnr.ro/ (consultat la data de 17.05.2017)

http://www.happycamps.ro/blog/ski-pe-iarba ( consultat la data de 28.05.2017 )

http://www.zf.ro/companii/administratorii-de-partii-in-poiana-au-schiat-cu-20-mai-multi-turisti-in-paltinis-incasarile-sunt-multumitoare-galerie-foto-9125674 ( consultat la data de 28.05.2017 )

http://skipassmagazine.ro/2015/01/toate-partiile-din-poiana-brasov-sunt-functionale/ ( consultat la data de 28.05.2017 )