Recuperarea entorsei de gleznă prin Tehnici de Facilitare Neuro-Motorie și Diagonale Kabat. [305830]

[anonimizat]: [anonimizat].

A elaborat: Rebeja Carolina
KMS IF an II gr. 205E

Definiție:[anonimizat]-o [anonimizat]. [anonimizat] , se produce ca urmare a mișcării de inversiune forțată a piciorului, când, [anonimizat]-se pe marginea sa externă. Această mișcare forțată solicită în special fasciculul peroneoastragalian anetrior al ligamentului lateral extern. În cazul în care traumatismul se limitează la elongația sau dilacerarea parțială a [anonimizat]. [anonimizat], gravă. În acest caz evoluția și tratamentul sînt diferite față de primul caz. (Pag. 372, Al. Radulescu, Gh. Niculescu, D. Baciu(1978)Dificultăți, riscuri, [anonimizat])

Fig1: Entorsa gleznei prin inversie(httpwww.infomedik.roimagesarticoleankle_mare.jpg)

Fig.2(pag.387, Sbenghe T. (1981)Recuperarea medicala a [anonimizat])

Anamneza:
[anonimizat]- 17 [anonimizat]-[anonimizat]: Dr. [anonimizat].
18.10.2013 [anonimizat].
-Atelă 4 zile.
-Aplicare gheață pe zona inflamată.
-[anonimizat] o pernă, mai sus de nivelul trunchiului.
21.10.2013
-Aparat gipsat 7-10 zile.
-Nu calcă în picior.

Fig.3(Radiografie, [anonimizat])

Diagnostic funcțional:
Flexie dorsală a gleznei piciorului: 10˚

Poziția inițială: [anonimizat] 90˚, piciorul în poziție neutră.
Poziția finală: [anonimizat] a gambei, pâna la limita de mișcare.

Flexia plantară gleznei piciorului: 20˚

Poziția inițială: [anonimizat] 90˚, piciorul în poziție neutră
Poziția finală: [anonimizat] a gambei, până la limita de mișcare.

Bilanț muscular:
Flexia dorsală.
Poziția fără gravitație: [anonimizat] 90˚, gamba și piciorul susținute.

Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a gambei, pe partea medială.

F1: [anonimizat] a gambei, lateral de creasta tibială.

F2: [anonimizat] a piciorului.

Poziția antigravitațională: [anonimizat] 90˚, piciorul în poziție neutră.

F3: [anonimizat].

F4: [anonimizat] o [anonimizat] (fața dorsală), la jumătatea cursei de mișcare.
Flexia plantară.

Poziția fără gravitație: decubit heterolateral, genunchiul flectat la 900, gamba și piciorul susținute.

Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a gambei.

F1: solearul (parte componentă a tricepsului sural) se palpează pe fața posterioară a gambei, tendoanele peronierilor se palpează pe partea laterală a gambei posterior de maleola

laterală.

F2: din poziția fără gravitație, subiectul execută flexia plantară a piciorului.

Poziția antigravitațională: subiectul în decubit ventral, cu genunchiul flectat la 900, piciorul în poziție neutră.

F3: din poziția antigravitațională subiectul execută flexia plantară, fără rezistență.

F4: Respectând aceeași poziție, se opune o rezistență ușoară, pe fața plantară a piciorului, la jumătatea cursei de mișcare.

Stabilizarea se face pe fața posterioară.

Constatăm ca pacientul nu poate realiza mișcarea conform F5, în cadrul F4 apare o ușoară durere. Flexia dorsală, plantară, inversia și eversia au un grad de amplitudine limitat.

Fig. (Limitarea mișcării de inversie) Fig. (Observăm aliniamentul picioarelor. Piciorul drept a suferit o entorsă)

Obiectivele programului de recuperare:
1. Refacerea mobilității. Prin mobilizari pasive, autopasive, active.
2. Refacerea forței musculare. Tonifierea musculaturii flexoare(dorsale) si a musculaturii adductoare si supinatoare(+flexia plantară=inversie)
– tonifierea musculaturii eversoare a piciorului (lungul si scurtul peronier lateral, extensorul comun al degetelor)

3.Refacerea stabilității , mișcării controlate și abilității.Pentru refacerea stabilității contralaterale, pentru refacera controlului muscular si abilității.
– reeducarea reflexelor proprioceptive, aceasta reprezintă exerciții de dezvoltare a echilibrului și coordonării mișcărilor gleznei și piciorului.

Programul de recuperare:
În cazurile de entorsă minoră de gleznă, exercițiile de reabilitare încep imediat după traumatism în paralel cu exercițiile de mers. Entorsele de gleznă au nevoie de o medie de 6 săptămâni pentru a se vindeca dar în unele cazuri pot să dureze chiar 4 luni în funcție de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elastic sau

alte forme de susținere a gleznei trebuiesc purtate în tot acest timp pentru a proteja ligamentele.

Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozit de suport al gleznei ajută la prevenirea unui nou traumatism.

Exercițiile de întindere pot fi reluate în mod normal și mai ales înaintea unui exercițiu fizic care previne o nouă leziune. Chiar și dupa ce glezna și-a revenit destul de bine, se vor continua exercițiile de întindere și balans și alte exerciții fizice controlate, de mai multe ori pe săptămână pentru a se menține glezna cât mai stabilă.

În cazul unei instabilități ușoare, se recomandă:

– termoterapie + masaj

– hidrokinetoterapie

– electroterapie antiinflamatorie și antalgică

– tonifierea musculară (în special peronierii, adică mișcarea de eversie a piciorului)

– evitarea tocurilor înalte, mersului pe teren accidentat

– purtarea unei glezniere.

Exercitii:

1.Rotația gleznei.
Rotația gleznei circular, în dreapta apoi stânga. Se efectuează10 repetari de 3-4 ori pe zi, se crește lent amplitudinea pâna mișcarea este egală în ambele glezne.

2. Exerciții active (nu pasive) cu maximum de amplitudine posibilă, în toate direcțiile. Sunt deosebit de utile pentru resorbția edemului, prevenirea formării aderențelor și menținerea tonusului muscular. Se efectuează10 repetari de 3-4 ori pe zi, se crește lent amplitudinea pâna mișcarea este egală în ambele glezne.

3.La aproximativ 48- 72 de ore dupa traumatism, se vor începe exercițiile de întindere ale tendonului Achilian, care face legătura dintre cufa musculară din partea posterioară a gambei și oasele de la nivelul călcâiului.

Exercițiile de întindere necesită un prosop – dacă nu se pot face in picioare se vor efectua in șezut ținând genunchii drepți și în jurul tălpii se prinde un prosop. Lent și cu grijă se trage de prosop și se ține ridicat timp de 15 secunde până când se simte întinderea musculaturii. Într-o entorsă a gleznei moderată sau severă, la început poate sa fie prea dureros să se tragă de degete atât de mult încât să se simtă întinderea musculaturii. Se va face acest lucru cu prudență și sub controlul durerii.

O mică durere este un lucru normal, dar nu este nevoie ca aceasta sa devină moderată sau severă. Mentinerea stretchingului se face de la 10-15 secunde progresând până la 30 secunde într-o porțiune fără durere, 2-3 seturi de 2-3 pe zi. Apoi se vor face întinderi ale tendonului lui Achile ca parte a exercițiilor zilnice de rutină pentru a se menține flexibilitatea.

4. Se realizează apoi întinderea musculaturii posterioare a gambei. Dacă este posibil, aceste exerciții se efectuează în ortostatism cu fața la un perete și cu mâinile la nivelul umerilor fixate pe perete.

Se va poziționa piciorul lezat în spatele celui sănătos, stând pe varf. Se poziționează călcâiul pe podea și partea posterioară a membrelor inferioare în poziție dreaptă. Încet se va îndoi genunchiul aflat în față până când se simte întinderea musculaturii gambei. Se menține poziția pentru 30 de secunde , 2 seturi de câte 10-15 repetări, 2-3 ori pe zi.

5.Se efectuează literele alfabetului cu degetele de la picioare, antrenând în mișcare și glezna. Se efectuează 2 seturi de la (A la Z).

Mersul se poate începe imediat ce durerile și retragerea edemului îl permit. Glezna trebuie bine contenționată în bandaj sau benzi adezive prinse "în spică". Mersul e ajutat daca pe marginea externă a tocului (eventual și a tălpii) se aplică o incărcare de aproximativ 1-2cm, care determină o ușoară eversie, ce ușurează suferința pacientului. Odată ce se poate suporta menținerea greutății pe picior fără apariția durerii sau edemului, se vor începe exercițiile de intărire a musculaturii. Aceste exerciții trebuiesc făcute timp de 3-5 secunde. Se vor face 15-20 de repetări o dată sau de 2 ori pe zi timp de 2-4 saptămâni, în funcție de severitatea leziunii.

seturi câte 10-15 repetări, 2-3 pe zi.

Subiectul prezintă forță F4, deci vom folosi tehnici de facilitare neuro-proprioceptivă conform gradului de forță pe care-l deține.

Tehnici FNP pentru educarea mobilității la nivelul gleznei.
Inițiere ritmică
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Mișcarea de flexie dorsală se face pasiv, pasiv-activ, apoi treptat până subiectul realizează activ. Comanda verbală- “Relaxează-te și lasă-mă pe mine să-ți mișc laba piciorului!”, apoi ”mișcă-l odată cu mine!” etc.

Mișcările executate trebuie să fie lente și ritmice, în timp ce comenzile verbale vor fi ferme și insistente. Se va evita orice acțiune care ar putea declanșa la orice mușchi „stretch-reflex-ul”. Același FNP se execută și pe mișcarea de eversie.

Mișcare activă de relaxare opunere
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distală a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Pe direcția musculaturii slabe, în zona medie spre scurtată, se execută o contracție izometrică (mâna kinetoterapeutului face contrarezistență). Când se simte că această contracție a ajuns maximă, se solicită pacientului o relaxare bruscă, iar kinetoterapeutul execută rapid o mișcare spre zona alungită a musculaturii slabe aplicând câteva întinderi rapide pe această musculatură. La comanda verbală, pacientul revine activ la zona cea mai scurtată, asistentul ajutând, urmărind sau chiar aplicând o ușoară rezistență acestei mișcări în funcție de capacitatea funcțională musculaturii respective.
.

Relaxare contracție
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. La punctul de limitare a mișcării se cere pacientului nu să se opună manevrei kinetoterapeutului ci să împingă și să rotească sau să tragă și să rotească cât poate de mult. Izometria se realizează pe direcția de împingere sau tracțiune, iar izotonia pe mișcarea de rotare. Același FNP se execută și pe mișcarea de eversie.

Tehnici FNP pentru educarea forței musculare.

Inițiere lentă
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distală a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Inversarea lentă reprezintă contracții concentrice ritmice ale tuturor agoniștilor și antagoniștilor dintr-o schemă de mișcare fără pauză între inversări. Treptat se introduce și se crește rezistența aplicată mișcărilor, dar având grijă ca mișcarea să se poată executa pe toată amplitudinea. Același FNP se execută și pe mișcarea de eversie.

Inițiere lentă cu opunere
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Se realizează mișcarea după principiul IL doar ca se aplică o rezistență la sfârșitul mișcării.

Contracție izometrică în zona scurtată
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Subiectul face mișcarea activ până ajunge la limita mișării, în acel punct kinetoterapeutul aplică o rezistență urmată de relaxare.

Sencvețialitate pentru întărire
Poziția pacientului-decubit lateral, cu membrul inferior in extensie șold, flexie genunchi și flexie plantară.
Poziția kinetoterapeutului-în spatele pacientului.
Prizele și contraprizele se vor schimba în funcție de mișcarea care se va efectua. 1. Priza-pe șold, contrapriza treimea distală a coapsei. 2. Priza-în treimea distală a coapsei, contrapriza în treimea distală a gambei. 3. Priza- în treimea distală a gambei, contrapriza pe laba piciorului.
La comanda kinetoterapeutului se realizează flexie șold, se menține o rezistență, extensie genunchi,se menține o rezistență și flexie dorsală, se menține rezistență.

Exerciții pentru creșterea stabilității.

Când este posibil statul în picioare fără durere, se vor începe exercițiile de balans și pentru

control. Una dintre metodele de a face acest lucru este pozțtionarea doar in piciorul afectat, ținând brațele ridicate în lateral cu ochii deschiși. Când este posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor începe și alte exerciții pentru mișcare.

2 seturi câte 10-15 repetări, de 2-3 ori pe zi.

Indicații. Observații

Săptămânile 0-2: imobilizare într-o cizmă de mers.
Săptămânile 2-8: recuperarea progresivă a mișcărilor gleznei.
Săptămânile 8-10: recuperarea progresivă a activității sportive. În timpul sportului va fi purtat un bandaj elastic solid.

Concluzii: Reabilitarea entorsei de gleznă ar trebui să fie structurată și individualizată. În faza acută, accentul ar trebui pus pe controlul inflamației, restabilirea gamei complete de mișcare, și câștigarea forței. Odată ce dispare durerea, gama de mișcare și greutate au fost restabilite, se pune accentul pe exerciții de echilibrumpentru a normaliza controlul neuromuscular. Trebuie să ne amintim că indivizii raspund diferit la diferitele tipuri de exerciții. Prin urmare, fiecare program trebuie să fie modificat pentru a se potrivi nevoilor individuale.
Bibliografie: 1. N.Robănescu. Reeducare neuromotorie.
2.Eugenia Roșulescu, Ligia Rusu, Ana-Maria Stanomirescu (2004), Noțiuni practice de kinetoterapie în recuperarea traumatismelor aparatului locomotor., Tipografia Universității din Craiova.
3.Manole Vasile, Manole Lăcrimioara, (2000) Evaluarea motrică și funcțională în kinetoterapie, editura PIM
4.Lynn S. Lippert, MS, PT, (2003) Clinical Kinesiology for Physical Therapist Assistants, Jaypee Brothers Medical Publishers
5. Manole Lăcrimioara, (2009), Metode și tehnici de reeducare neuromotorie, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău
6. Al. Radulescu, Gh. Niculescu, D. Baciu(1978)Dificultăți, riscuri, atitudini în diagnosticul și tratamentul traumatismelor aparatului locomotor, Editura militară București
7. Sbenghe T. (1981)Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura medicală București
Bibliografie, adrese web.
8. Camino Medical Group. Richard Sandor, M.D., Camino Medical Group, Orthopedics Scott Brone, P.T., C.S.C.S., Physical Therapy http://www.pamf.org/Orthopedics/mountainview/handouts/AnkleExercises.pdf
9. 2008. American Orthopaedic Society for Sports Medicine.
10. www.hta.ac.uk
11.http://ro.wikipedia.org/wiki/Entors%C4%83_acut%C4%83_a_gleznei
12. http://www.mckinley.illinois.edu/handouts/anklesprain/anklesprain.html
13.http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-glezna_1618