EVOLUȚIA CONCEPTELOR TEORETICE LOGISTICE [305731]

Captitolul I

EVOLUȚIA CONCEPTELOR TEORETICE LOGISTICE

Se vorbește tot mai des despre rolul deosebit al specialistului în logistică în asigurarea competitivității organizației. Auzim tot mai des cuvântul „logistică”. Acest termen a fost utilizat inițial în domeniul militar (referitor la mișcarea și aprovizionarea armatelor), fiind extins și în activitatea economică și în alte domenii ulterior.

[anonimizat]-se rolul și importanța logisticii în asigurarea unui grad ridicat de satisfacere a cerințelor clienților și a unui nivel corespunzător de îndeplinire a obiectivelor întreprinderii.

Logistica se poate defini ca fiind procesul cu care se gestionează într-o [anonimizat], traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori.

Semnificația

Logistica este gestionarea generală a [anonimizat]. Logistica de management implică identificarea potențialilor distribuitori și furnizori și determinarea eficacității și accesibilității acestora. [anonimizat] o relație cu companiile potrivite sau gestionează logistica proprie dacă este mai rentabilă să o faceți.

Proveniența

"Logistica" a fost inițial un termen militar folosit referitor la modul în care personalul militar a obținut, a stocat și a mutat echipamente și bunuri. [anonimizat], termenul "logistica" este utilizat pe scară largă în sectorul de afaceri pentru a se referi la modul în care resursele sunt manipulate și mutate de-a lungul lanțului de aprovizionare.

În termeni simpli, "logistica" înseamnă a [anonimizat] a ajunge la locația potrivită în stare bună și a-l livra clientului corect. Logistica este o rețea care leagă întreprinderile din toate sectoarele industriei. Scopul este de a [anonimizat]-o secțiune a lanțului de aprovizionare la alta.

Exemplu:

[anonimizat]. [anonimizat], depozitele și centrele de distribuție. Un lanț eficient de aprovizionare și proceduri logistice eficiente sunt esențiale pentru reducerea costurilor și pentru menținerea și creșterea eficienței. [anonimizat].

Transformarea logisticii

Conceptul de logistică de afaceri a fost transformat din anii 1960. Complexitatea crescândă a companiilor furnizoare cu materialele și resursele de care au nevoie și extinderea globală a lanțurilor de aprovizionare a dus la necesitatea unor specialiști cunoscuți drept logisticieni ai lanțului de aprovizionare. Boom-ul tehnologic și complexitatea proceselor logistice au generat un software de management logistic care accelerează mișcarea resurselor de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Funcțiile primare ale unui logistician

Sarcinile pentru care logisticienii sunt responsabili diferă în funcție de afacere. [anonimizat]rii adecvate pentru inventar. Un logistician calificat planifică toate aceste și alte aspecte, coordonând pașii pe măsură ce inventarul se mișcă de-a lungul lanțului de aprovizionare. Logisticianul este, de asemenea, responsabil pentru consultările cu clienții potențiali și existenți, precum și cu companiile care transportă și stochează resurse.

Evoluția istorică a logisticii. Definirea și rolul logisticii

Logistica există de multă vreme, principiile logisticii gasindu-și originea în domeniul militar. Conducătorii militari au fost primii care au dat o utilizare nouă cuvântului logistică, privită fiind ca o parte a artei războiului, considerată ca aplicația practică a artei de a mișca trupele și cuprinde mijloacele și aranjamentele ce permit aplicarea planurilor strategice și tactice. Strategia decide locul de acțiune, iar logistica aduce trupele in acel loc.

De pe vremea Romei Antice, termenul de “logiste” desemna intendentul însărcinat să furnizeze armatei tot ceea ce este nevoie pentru a duce un război, iar termenul de “logisteo” exprima administrarea – gestionarea fluxurilor necesare reușitei militare, „logista” fiind denumirea pentru ofițerul însărcinat cu organizarea amplasamentului pentru legiunile romane.

Logistica în Franța se dezvoltă mai mult in sec. al XVIII-lea ca “știință a raționamentului”. In timpul celui de-al doilea război mondial, americanii utilizau cuvântul “logistics” pentru a desemna aprovizionările (cu arme, muniții, piese de schimb, reparații) și mijloacele pentru a le face să ajungă la locul și timpul dorit. Deși noțiunea de logistică în sensul mai larg de optimizare economică este prezentă în anumite lucrări încă din secolul al XIX-lea, cuvântul nu a devenit de circulația actuală, decât cu ocazia celui de-al doilea război mondial și mai ales sub impulsul generalului Marshall, in acea vreme consilier militar al președintelui Roosevelt.

Aplicată la activitatea intreprinderii, logistica constă dintr-o cercetare permanentă, ce urmărește optimizarea mijloacelor existente în scopul stăpânirii fluxurilor de informații, a fluxului de materii prime, materiale și produse. Toate dezvoltările logisticii militare au fost preluate de către logistică cu aplicații în aprovizionare, producție și distribuția mărfurilor .

Exemplu

Planul Marshall a fost un gigantic plan logistic, construit în jurul noțiunilor de fluxuri necesare pentru optimizarea unor obiective definite pe plan politic, respectiv punerea la dispoziția Europei de resurse de tipul "capital", “know-how” și “tehnologie” pentru a atinge cât mai repede posibil obiectivul principal al reconstrucției după război, urmărind să se introducă prosperitatea în țările vestice care au fost incluse in acest plan.

Exemplificați alte planuri logistice aplicate în evoluția conceptului de logistică de-a lungul timpului.

La ora actuală, pentru noțiunea de logistică nu există o definiție unanim acceptată, cateva dintre definiții fiind prezentate in continuare:

European Logistics Association definește conținutul noțiunii de logistică, prin organizarea, planificarea, controlul și desfășurarea fluxurilor de bunuri de la concepție, aprovizionare până la producția și distribuția către clientul final cu satisfacerea exigențelor pieței cu un cost minim.

Asociația Americană de Marketing privește logistica, din prisma transportului și manipulării mărfurilor de la punctul de producției la punctul de consum sau de utilizare.

Din punctul de vedere al Asociației Logisticienilor din Franța, logistica reprezintă ansamblul activităților având ca scop punerea în operă, la cel mai mic cost, a unei cantități determinate dintr-un produs, la locul și la momentul când există o cerere. Logistica privește, deci, toate operațiile vizate: localizarea uzinelor și a antrepozitelor, aprovizionarea, gestiunea fizică a producției, a ambalajului, stocajul și gestiunea stocurilor, pregătirea și administrarea comenzilor, transporturile și manipularea.

O altă definiție a logisticii este și cea dată de către Sole Society of Logistic Engineers, care o abordează ca tehnică și, în același timp, o știință care susține realizarea obiectivelor societății, programarea și urmărirea acestora; este necesară pentru management, engineering-ul și activitățile tehnice pe teme cerute, proiectarea, aprovizionarea și conservarea resurselor.

Evoluția conceptului și practicii logistice nu se rezumă la simpla înlocuire a sintagmei de distribuție fizică cu termenul “logistică”. Apariția logisticii, așa cum este ea percepută astăzi, a fost rezultatul unei serii de etape care s-au succedat de la inceputul anilor ’50 ai secolului XX până în prezent. Astfel, conceptul de logistică a evoluat în funcție de mediul economic și de afaceri din fiecare țară, fiind rezultatul unor serii de etape care s-au succedat de-a lungul anilor și până în prezent. In continuare sunt prezentate cateva exemple ale evoluției conceptului de logistică.

Exemple

Donald J. Bowersox prezintă conținutul principalelor etape de referință pentru SUA, de exemplu:

Coordonarea operațiunilor . La inceput, s-a manifestat preocuparea pentru coordonarea activităților de distribuție fizică, respectiv a transportului, depozitării, stocării și prelucrării comenzilor. Se urmărea, ca scop, asigurarea la timp a serviciilor pentru clienți, în condiții de eficiență din punct de vedere al costurilor.

Regruparea personalului . Organizațiile au avut tendința de regrupare a resurselor umane implicate în desfășurarea activităților de distribuție fizică și de management al materialelor. Această etapă a fost determinată de decizia firmelor de a spori eficiența conducerii acestor activități.

Logistica integrată . Noul concept de logistică integrată, respectiv de sistem logistic integrat, s-a conturat în deceniul al nouălea al secolului XX și conține noțiuni legate de deplasarea mărfurilor printr-un lanț de verigi consecutive, de valoare adăugată, care au menirea să asigure ajungerea produselor la momentul și locul potrivit, în cantitatea și forma adecvată.

Logistica strategică . Apariția conceptului de logistică strategică în anii ’90 a reprezentat un pas semnificativ în evoluția logisticii. Această nouă perspectivă este definită de utilizarea competenței logistice și a alianțelor logistice din întregul canal de marketing, în scopul obținerii avantajului competitiv. Logistica strategică se bazează pe alianțe inter-organizaționale, care permit combinarea activelor și performanțelor unei companii cu serviciile oferite de alți operatori logistici. În consecință, managerii logistici dedică o pondere ascendentă din timpul lor, activităților de interfață cu furnizorii și clienții, diminuând timpul acordat operațiunilor din interiorul întreprinderii.

Tot despre logistică Philip Kotler a afirmat că “implică planificarea, realizarea și controlul fizic al materialelor și produselor finite, de la punctele de origine la punctele de utilizare, în vederea satisfacerii necesităților consumatorilor in condițiile obținerii de profit .

Alte accepțiuni ale definiției sunt următoarele: a. ansamblul activităților care au ca scop punerea la dispoziție, cu cost minim a unei calități de produse, în locul și la momentul în care există cerere; b. logistica are ca principală misiune gestionarea și optimizarea fluxurilor fizice de la furnizori până la clienți.

Organizația americană Council of Logistic Management a adoptat următoarea definiție a logisticii: “Logistica este acea parte a procesului de furnizare a produsului care planifică, implementează și controlează fluxul și depozitarea eficace și eficientă a produselor, serviciilor și informațiilor de la punctul de origine la punctul de consum, în scopul îndeplinirii cerințelor clienților”. Logistica cuprinde toate activitățile din lanțul de aprovizionare-livrare.

Principalii factori care au impulsionat dezvoltarea logisticii in SUA au fost considerați următorii:

Evoluția piețelor – schimbandu-se raportul dintre cerere și ofertă, piețele au devenit piețe ale cumpărătorilor. Cererea cumpărătorilor variază astăzi foarte rapid și obligă furnizorii să livreze prompt mărfurile pentru a satisface nevoile clienților și a rămâne astfel competitivi. În prezent piețele s-au extins foarte mult devenind internaționale. Distanțele geografice și de timp între furnizori și utilizatori sau consumatori forțează exportatorii în perfecționarea livrării de produse. Ei sunt nevoiți să-și asume tot mai multe riscuri datorită numărului mare de frontiere, zone juridice, lingvistice, culturale, de climă pe care trebuie să le parcurgă.

Perfecționarea metodelor de producție – datorită progresului tehnic, producția a devenit enormă, de o înaltă tehnicitate și în ceea mai mare parte automatizată.

Perfecționarea produselor – a necesitat mult timp destinat cercetării și îmbunătățirii produsului, determinând cheltuieli financiare ridicate, ceea ce obligă producătorii și furnizorii să nu-și permită nici un risc pe piață.

Noile tehnologii – conjunctura economică superioară a favorizat realizarea unor progrese tehnice, tehnologice, electronice și metodice deosebite (cercetări operaționale, teoria sistemelor, simularea, teoria deciziilor) care și-au găsit aplicații fructuoase în domeniul logisticii.

Îmbunătățirea managementului în gestionarea intreprinderilor – factorii menționați mai sus au determinat ca managementul și gestiunea întreprinderii să fie mai eficace la toate nivelurile, cerând să fie mai rapizi, mai agresivi pentru a satisface nevoile clienților, printr-o deservire perfectă a cererii existente pe piață.

Exemple

Sub influența conceptelor importate din SUA, conceptul de logistică a evoluat relativ asemănător și pe alte piețe. De exemplu, in Marea Britanie , in deceniul al VI-lea și începutul deceniului al VI-lea nu existau sisteme de distribuție planificate și legături reale între variatele funcții legate de distribuție. Distribuția mărfurilor se realiza prin intermediul mijloacelor de transport aflate în proprietatea producătorilor.

Conceptul de distribuție fizică este preluat abia în anii ’60 din SUA. Treptat, distribuția devine pentru tot mai multe firme un domeniu în care este necesară implicarea managementului. O perioadă extrem de importantă în privința dezvoltării conceptului de distribuție pentru Marea Britanie sunt anii ’70 când se produc două mutații majore: distribuția este inclusă în structura managementului funcțional al organizației, iar raportul de forțe dintre producători și detailiști se modifică.

Astfel, spre deosebire de etapa anterioară, puterea principalilor detailiști crește în favoarea producătorilor, ca urmare a faptului că marile lanțuri de magazine își creează propriile structuri de distribuție. Creșterea profesionalismului în domeniul distribuției, concretizat în planificarea pe termen lung și în preocuparea de identificare și aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor poate fi constatată la începutul anilor ’80.

Tendințele majore care au marcat această perioadă includ centralizarea distribuției, reducerea drastică a stocurilor, utilizarea calculatoarelor pentru asigurarea informațiilor necesare și pentru control, dezvoltarea operatorilor specializați în desfășurarea activităților logistice. Necesitatea unor sisteme logistice integrate este recunoscută de tot mai mulți participanți la procesul distribuției.

Pentru a descrie situația firmelor care au reușit să atingă un nivel superior de competență logistică, a fost utilizat conceptul de logistică “leading-edge logistics” (din engleză, “muchie de atac”). Conform acestui concept, diverse organizații folosesc logistica asemeni unei “arme concurențiale”, cu scopul de a dobândi și menține loialitatea clienților. Aceste firme sunt mult mai sensibile față de cerințele clienților săi și sunt interesate să stabilească relații de colaborare mai strânse cu furnizorii, în comparație restul firmelor, care nu se conduc după acest principiu.

Dintre factorii care au determinat apariția logisticii precum și reevaluarea rolului acesteia în cadrul unităților economice, se pot enumera:

sporirea in ritm rapid a cheltuielilor de transport;

posibilitățile limitate de creștere a eficienței producției;

mutațiile înregistrate în gestiunea stocurilor;

înnoirea și diversificarea fără precedent a producției de mărfuri;

necesitatea organizării și coordonării adecvate a fluxurilor informaționale;

utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor și revoluția informatică;

inițiativele legate de calitate (TQM – Total Quality Management);

preocupările de protejare a mediului ambiant.

S-au intensificat preocupările de protejare a mediului ambiant. Preocupările pentru cerințele ecologice nu pot ieși din sfera preocupărilor legate de logistică, întrucât acest domeniu este cel în care apar cele mai multe interacțiuni între fi rmă și mediul natural, interacțiuni în măsură să-l influențeze pozitiv sau negativ, de la caz la caz.

Aplicarea pe scară tot mai largă a conceptului „managementul calității totale” (TQM) a dus la mutații semnificative în domeniul logisticii. S-a extins ideea de „zero defecte”. Este clar că sistemele logistice trebuie reproiectate pentru a permite satisfacerea diferitelor așteptări ale clienților. De aceea, sistemele logistice au trebuit să fie regândite, astfel încât în locul unei singure soluții logistice valabile pentru toate segmentele de clienți, au trebuit dezvoltate soluții logistice adaptate uneori chiar cerințelor fiecărui client în parte în ceea ce privește calitatea așteptărilor de la produsul sau serviciul solicitat.

Exemplu. Un produs ajunge mai târziu la client. Clientul respectiv este îndreptățit să considere acest produs drept inacceptabil, chiar dacă în rest întrunește toți parametrii calitativi.

O acțiune este eficace dacă produce efectul scontat, rezultatul dorit. O acțiune este eficientă dacă are efectele superioare eforturilor.

Exemplu. Pentru a înțelege mai bine diferența dintre eficacitate și eficiență, imaginațivă că aveți de transportat de cealaltă parte a unui râu niște obiecte la care prietenul dumneavoastră ține foarte mult. Nu există pod decât la 3 kilometri distanță. O cunoștință se oferă să vă ajute cu mașina sa, dar vă cere pentru asta 1.000 RON. Decizia de a accepta și de a-i duce prietenului obiectele respective este una eficace (am reușit ce ne-am propus, transportul obiectelor), in schimb nu este efi cientă (ne costă mai mult decât obținem ca rezultat; nu cumva ar fi existat și o alternativă eficientă?)

Modalitățile de abordare a logisticii.

Dezvoltarea logisticii întreprinderii și a caracteristicilor sale, în special complexitatea activităților care trebuie îndeplinite, au făcut ca majoritatea întreprinderilor moderne să considere și să trateze ansamblul mișcării și stocajul materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb și produselor finite ca un sistem, fiind astfel două posibilități de abordare a sistemului logistic:

abordarea analitică , ce studiază în detaliu componentele unui sistem (fig. M1.1.1);

abordarea sistemică , ce studiază finalitatea sistemului și relația cu mediul.

Fig. M1.1.1 Schema de ansamblu a viziunii analitice a procesului logistic.

Abordarea analitică, ia in considerare componentele unui sistem, cu elementele următoarele: sistemul, obiectivele, indicatorii de performanță, variabile de acțiune, flux, resurse, activitate, proces.

Sistemul este ansamblul de elemente în interacțiune, organizate în funcție de un obiectiv și în relație cu mediul în care funcționează. Dacă se are în vedere interacțiunea cu mediu, putem avea sisteme deschise și sisteme inchise (fără schimb cu exteriorul).

Exemple de sisteme: sistemul de producție – cu subsistemele componente (subsistemul de fabricație, subsistemul de conducere-proces, aprovizionare – desfacere, financiar-contabil, resurse umane, informațional). Sistemul de producție este ansamblul de resurse (umane și tehnice) a căror finalitate este de-a transforma un flux de elemente fizice pentru a satisface cerințele clienților, fiind format din subsisteme: decizional, informațional și fizic.

Obiectivul reprezintă un scop precis, posibil de măsurat, ce trebuie atins într-un timp dat permițând orientarea sistemului și reglarea sa. El poate fi exprimat sub formă de termen și valoare.

Indicatorii de performanță sunt mărimi care măsoară eficacitatea unui sistem sau proces în raport cu un obiectiv, o normă sau un plan.

Variabile de acțiune sunt parametrii asupra căruia pot acționa actorii sistemului sau procesului pentru a le face să evolueze pentru atingerea obiectivelor propuse.

Fluxul reprezintă deplasarea de elemente în timp și spațiu.

Activitatea conține ansamblul de sarcini elementare, realizate de persoane care produc elemente de ieșire având ca punct de plecare elemente de intrare.

Procesul reprezintă ansamblu de activități secvențiale care au ca obiect tratarea elementelor fluxului; complexitatea procesului depinde de numărul de activități din care este compus. Procesul este caracterizat de un inceput și un sfârșit și este definit de trei elemente sub forma de:

entități (procesele leagă entitățile între ele prin relații: inter-organizaționale, inter-funcționale, interpersonale, etc.);

obiecte (procesele manipulează obiecte fizice, informații);

activități (procesele pot acoperi două tipuri de activități: manageriale și operaționale).

Abordarea sistemică este prezentată în figura M1.1.2 și evidențiază finalitatea întreprinderii în relațiile cu mediul său de evoluție. În această viziune lanțul logistic reprezintă :

integrarea diferitelor procese care leagă clientul final de furnizor, procese care furnizează bunuri, servicii și informații și care creează valoare;

totalitatea etapelor necesare pentru a satisface clientul,

succesiunea de activități care adaugă valoare unui produs.

Fig. M1.1.2 Finalitatea întreprinderii în relația cu mediul extern

Procesul logistic – funcțiile de bază. Dacă avem în vedere elementele esențiale ale procesului de realizare a produselor necesare satisfacerii nevoilor clienților, pentru realizarea lor intreprinderea va utiliza mai multe funcții de bază ale logisticii pentru a gestiona și a utiliza cele două tipuri de fluxuri (fizice – de materiale și informaționale) ce au sensuri inverse de circulație.

Funcțiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la: previzionare; aprovizionare, cumpărare; gestionarea comenzilor; gestionarea stocurilor; gestionarea depozitelor; manipularea produselor; planificarea și organizarea producției; implementarea geografică a uzinelor și depozitelor; fluxul de informații; ambalare; distribuția și transportul de mărfuri; servicii către clienți (figura M.1.1.3).

Fig. M.1. 1.3 Exemplu. Funcțiile procesul logistic general și sensul de circulație a fluxurilor

Regrupând aceste funcții de activități ale firmei vom putea să evidențiem mai detaliat sistemul logistic global al firmei in subsisteme (figura M.1.1.4). Eficiența logisticii presupune corelarea aprovizionării, producției și distribuției fizice, activități desfășurate în interiorul întreprinderii și la interfața cu secvențele din aval și amonte, in cadrul canalelor de marketing. Integrarea celor trei arii este posibilă prin intermediul fluxului informațional. Schimbul de informații în interiorul organizației și între firme facilitează planificarea și controlul operațiunilor zilnice.

Fig. M.1.1.4. Descompunerea procesului logistic global in subsisteme logistice

Ca urmare domeniile logisticii pot fi studiate la trei nivele :

operațiile sau misiunile elementare ale procesului logistic;

subsistemele de organizare (aprovizionare, producție, distribuție, etc);

sistemul logistic integrat, care propune o abordare unitară a concepției de produs și de service după vânzare.

Operațiile elementare ale procesului logistic – sub acest aspect logistica este divizată intr-o succesiune de funcții elementare, care contribuie la procesul de susținere a marketingului și a producției.

Aceste funcții au fost împărțite în:

operații de bază: transport, gestiunea stocurilor, tratarea comenzilor,

operații de suport: urmărirea și tratarea informațiilor, depozitarea, cumpărarea, ambalajul, manipularea și administrarea, ordonanțarea producției,

Toate aceste funcții sunt îndreptate spre obiectivul central al servirii consumatorului. Subsistemele de organizare – reprezintă o abordare clasică prin care se realizează o regrupare a operațiilor logistice în trei zone de responsabilități ce pot face obiectul unui pilotaj distinct:

A. Zona amonte:

programarea cumpărării – achiziției;

aprovizionarea unităților de producție, transportul și stocajul.

B. Zona intreprindere:

planificarea și ordonanțarea producției;

aprovizionarea posturilor de lucru;

circulația producției neterminate.

C. zona aval:

distribuția fizică;

transportul;

service-ul după vânzare.

Plecandu-se de la această divizare pe subsisteme a logisticii întreprinderii s-a ajuns la definirea acesteia intr-o viziune managerială – logistica este un instrument de pilotaj al fluxurilor fizice prin fluxurile de informații, iar prin aplicarea raționamentelor analizei sistemelor s-au stabilit reguli de coordonare a fluxurilor de producție și de distribuție.

Subsistemul logistic global are în vedere toate operațiile logistice ce se efectuează pe lungimea traseului ce pornește de la previzionarea surselor de materii prime până la clientul final, cuprinzand aprovizionarea – logistica amonte, producția – logistica internă (industrială) și distribuția – logistica aval (comercială). Dacă se are în vedere gradul de participare al responsabililor cu logistica și impactul deciziilor logistice asupra activității firmei, ca și natură a deciziei, acestea sunt sintetizate în fig. M.1.1.5.

Fig. M1.1.5 Exemplu. Gradul de participare și impactul deciziilor logistice.

Având în vedere modalitățile de abordare a sistemului logistic, precum și funcțiile de bază ale acstuia, efectuați un studiu de caz privind organizarea unui sistem logistic, in cadrul unei societăți.

Terminologia utilizată în literatura străină de specialitate apelează și la termenul de logistică, iar referitor la sistemele integrate de producție, la cel de gestiunea fluxurilor materiale.

Literatura străină de specialitate care definește activitatea de asigurare materială prin termenul de logistică, integrează aprovizionarea materială în activitatea de ansamblu a intreprinderii, sfera de cuprindere fiind mai extinsă. În ceea ce privește noțiunea de gestiunea fluxurilor materiale, aceasta se încadrează în termenul general de asigurare materială care definește aria completă de cuprindere a întregului proces de formare și gestiune a bazei materiale și de echipamente tehnice al intreprinderii.

În momentul de față, logistica a devenit un instrument de sporire a competitivității și de poziționare pe piață. Pe plan mondial se consideră că, logistica a ajuns una dintre ariile esențiale ale activității organizației.

Funcțiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la: previzionare; aprovizionare, cumpărare; gestionarea comenzilor; gestionarea stocurilor; gestionarea depozitelor; manipularea produselor; planificarea și organizarea producției; implementarea geografică a uzinelor și depozitelor; fluxul de informații; ambalare; distribuția și transportul de mărfuri; servicii către clienți.

Capitolul II

FLUXUL LOGISTIC

în cadrul firmei

S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.

APROVIZIONAREA

Domeniu de aplicare

Prezenta instructiune de lucru se aplică de către S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L. în cadrul departamentului Comercial – Aprovizionare Desfacere.

Termeni și definiții. Abrevieri

Wincarat = sistem informatic de gestiune

Quipsy = sistem informatic de calitate

BE = modul de intocmire a comenzilor

Declarație de conformitate

Declarație a unui furnizor care afirmă pe propria răspundere că un produs, un proces sau un serviciu este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.

Documente de referință

SR EN ISO 9000:2015 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular.

SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe – cap. 7.4

MCM Manualul de Management al Calității si Mediului – cap. 7.4

MP PMC 4.2.3-4 Controlul documentelor și a înregistrărilor

MP PMC 8.2.2 Auditul intern

QS00-326 Instrucțiune de lucru – Monitorizare și măsurare

MP PMC 8.3 Controlul produsului neconform si neconformitate de mediu

MP PMC 8.5.2-3 Acțiunea preventivă și corectivă

MP PMC 7.5.1 Controlul producției

Descrierea procesului

4.1 Cerinte generale

Procesele de aprovizionare definite și implementate în conformitate cu cele descrise în prezenta procedură asigură controlul produselor/serviciilor aprovizionate cu scopul ca acestea să satisfacă necesitățile și cerințele legale și reglementate aplicabile ale organizației, precum și pe cele ale clienților, precum și evaluarea, selecția și reevaluarea furnizorilor.

Informația pentru aprovizionarea produselor și serviciilor necesare producției pieselor plastice pentru industria auto rezultă din documentația tehnică primită de la clienți.

Aprovizionarea se va face numai de la furnizori acceptați de S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L. pe baza metodologiei proprii de evaluare

4.2 Selectarea furnizorilor

Furnizori pot fi de doua tipuri:

Impusi

Selectati de catre firma, prin diverse surse: prin colaboratori, pliante, expozitii, pagini de internet. Pe baza acestor informații căutăm furnizorii potențiali pentru produsele solicitate.

Solicitarea cataloagelor de produse și a ofertelor de preț este atribuția responsabilului cu aprovizionarea.

S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L. evaluează și selectează o parte dintre furnizorii săi pe baza aptitudinii acestora de a satisface cerințele de aprovizionare specificate. Furnizorii celorlalte materiale relevante sunt evaluați și aprobați de către clientul nostru și este indicat prin contract / desen / documente pentru S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L..

Toate produsele și materiale aprovizionate folosite în produs satisfac cerințele legale și reglementate aplicabile.

Când se caută un furnizor S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.selectează furnizorii care au dezvoltat sistemul de management al calității conform ISO 9001 / ISO TS 16949.

4.2 Aprobarea furnizorilor

Aprobarea furnizorilor, in ambele cazuri numite mai sus, se realizeaza prin transmiterea MNG01-116 Chestionar de autoevaluare a furnizorilor. Dupa primirea chestionarului si a certificatelor furnizorii sunt introdusi in MNG01-113 Lista furnizorilor acceptati.

In cazul pieselor insertii ce intra in componenta pieselor se solicita si raport de masuratori prime mostre.

4.3 Realizarea comenzilor

4.3.1 Pentru proiecte

Aprovizionarea se efectueaza pe baza de comanda intocmita de pe server, C_aa_xxx.

4.3.2 Pentru productia de serie

Aprovizionarea se efectuează pe bază de Comandă, emisa din programul de gestiune WINCARAT, modulul BE (Bestellungen). La întocmirea comenzilor se va ține cont de cerințele clientului, necesarul desfășurării activităților organizației si cel stabilit în cadrul planificării desfășurării fabricației.

Comanda de aprovizionare emisă de responsabilul aprovizionare pentru produsul sau serviciul aprovizionat conține acele date, referiri, anexe care identifică clar, concret produsul / serviciul comandat:

denumirea, tipul produsului / serviciului aprovizionat,

cantitate, dimensiuni,

specificații,

data, termenul de livrare,

condiții de plată

4.4 Verificarea produsului aprovizionat

Recepția produselor aprovizionate se efectuează de către personalul care preia marfa în cadrul depozitului, conform instructiunii de lucru LOG00-802 Receptie marfa.

4.5 Monitorizarea performantelor

4.4.1 Evaluarea furnizorilor

Evaluarea furnizorilor se realizeza catre responsabilul aprovizionare impreuna cu responsabilul calitate conform instructiunii de lucru MNG00-102 Evaluarea furnizorilor.

4.4.1 Auditul la furnizor

Auditul la furnizor poate fi de doua tipuri:

pentru potentialii furnizori

pentru actualii furnizori pe baza QS01-330 Chestionar de audit VDA

Planificarea auditurilor se face conform QS00-320 Program anual audit intern

Auditurile se realizeaza conform procedurii MP PMC 8.2.2 Auditul intern

4.5 Produsul neconform – Reclamatiile catre furnizor

În cazul unor nereguli, neconformități, se va marca și izola produsul aprovizionat, neregula se înregistrează într-un QS01-311 Raport 8D, în urma căruia Responsabilul departamentului Management și asigurarea calității întreprinde acțiuni corective adecvate.

Se anunță furnizorul, i se înaintează reclamația, respectiv i se comunică neconformitățile constatate și se stabilește de comun acord modul de soluționare al produsului neconform.

Obligațiile în cazul produselor neconforme, reclamarea produsului aprovizionat neconform sunt descrise detaliat în procedura MP PMC 8.3 Controlul produsului neconform si neconformitate de mediu

Decizia de utilizare a unui produs aprovizionat cu neconformități, constatat cu ocazia recepției produsului, în cazul nevoii urgente în procesul de fabricație, se va lua numai în urma analizei efectuate de către responsabilul producție și controlor calitate.

Confirmarea utilizării se efectuează prin emiterea QS01-313 Cerere de derogare exceptionala, de către Responsabilul departamentului Management și asigurarea calității, cu acordul Responsabilului producției, Administratorului și al Clientului, daca situația o impune.

Sunt menținute înregistrări referitoare la reclamații furnizori, reclamații de calitate spre furnizori în QS00-316 Oglinda calității.

4.6 Verificarea procesului de aprovizionare

Verificarea procesului referitor la aprovizionare se realizează de către proprietarul de proces prin compararea rezultatelor procesului cu obiective, indicatori de performanță, cu cerințele specificate de client. Raportarea rezultatelor evaluării se realizează anual către Reprezentantul Managementului.

4.7 Acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a performanței procesului de aprovizionare

Se elaborează și se implementează acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a performanței procesului referitor la aprovizionare pe baza rezultatelor auditurilor interne efectuate conform MP PMC 8.2.2 Auditul intern și în conformitate cu prevederile procedurilor MP PMC 8.5.2-3 Acțiunea preventivă și corectivă.

Alte surse de îmbunătățire ale eficacității le constituie analiza datelor, informațiilor, respectiv valorificarea sugestiilor făcute de către personalul implicat al organizației.

Responsabilități și autorități

Responsabilul cu aprovizionare raspunde de punerea in aplicare a prezentei proceduri.

Responsabilul producție răspunde pentru asigurarea tuturor datelor necesare pentru aprovizionarea produselor / serviciilor conform comenzii clientului.

Decizia de utilizare a unui produs aprovizionat cu neconformități, constatat cu ocazia recepției produsului (deteriorare ambalaj, lipsă instrucțiuni de folosire, etc.), în cazul nevoii urgente de utilizare, se va lua numai în urma analizei efectuate de către Responsabil producție și client. Decizia luată se înregistrează în fișa de derogare. El răspunde de analiza și aprobarea tuturor comenzilor primite din partea clienților, comenzile/contractele trimise către furnizori, înaintea transmiterii acestora.

Responsabilul CTC participă la recepția produselor aprovizionate și evaluează datele statistice referitoare performanța produselor aprovizionate.

Responsabilul Management și asigurarea calității, dacă este cazul, inițiază evaluarea produselor de un laborator acreditat. El inițiază obținerea derogării din partea clientului pentru utilizarea produsului aprovizionat neconform.

Reprezentantul Managementului solicită certificarea calității produselor / serviciilor aprovizionate. Asigură controlul LFA. Inițiază evaluări sau audituri de parte secundară sau terță, ale sediilor furnizorilor.

RECEPTIE MARFA

Domeniu de aplicare

Prezenta instructiune de lucru se aplică de către S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L. în cadrul departamentului Comercial Aprovizionare si departamentul Calitate – Receptie Marfa.

Documente de referință

SR ISO/TS 16949:2009 Sisteme de management al calității. Cerințe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2015 în organizații cu producție de autovehicule și de piese de schimb aferente.

SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu.

Descrierea procesului

4.1 Descrierea tipurilor de receptie

Recepția produselor aprovizionate se efectuează de către gestionari.

Recepția începe cu verificarea modului de transport, descărcarea si verificarea cantitativa si calitativa a marfii.

Modul de transport: In cazul in care se observa faptul ca modul de transport este unul neadecvat, ce poate duce sau a dus la deteriorarea marfii, se fac poze cu statusul marfii si se face mentiunea pe documentul de insotire CMR

Recepția atât calitativă cât și cantitativă din punct de vedere logistic se efectuează vizual, pe baza avizului de insotire a marfii.

Receptia cantitativa: se realizeaza de catre gestionari prin identificare, cantarirea prin sondaj si numararea produselor aprovizionate.

Acestia trebuie sa confrunte documentele insotitoare cu marfa efectiv sosita, si anume include controlul urmatoarelor caracteristici:

aspect;

sortiment;

starea ambalajului;

existența marcării și etichetei

Dupa realizarea receptiei cantitative si calitativa, cutiile se eticheteaza cu codul RKR. Fiecare cutie trebuie sa prezinte eticheta de identificare standard, iar paletul trebuie sa fie identificat cu eticheta de evidenta a receptiei. Fara eticheta de identificare, cutiile nu vor fi pozitionate pe locatii. In cazul in care apare aceasta eroare, cutiile neidentificate nu vor fi utilizate in productie, se vor bloca pana la identificarea cutiilor.

Receptia calitativa: se realizeaza conform planului de verificare din programul Quipsy de catre responsabilul Receptie marfa pentru granulate și alte produse chimice. Acesta verifică:

declarația de conformitate, certificatul de calitate, fișa tehnică si fișa de securitate.

Fisele de securitate (MSDS – Material Safety Data Sheet) sunt absolut necesare din punct de vedere al documentatiei auxiliare, pentru a putea face cunoscute aspectele de mediu pe care aceste produse chimice le pot produce odata intrate in depozit.

Pentru insertii se realizeaza de catre responsabilul CTC conform planului de verificare din programul Quipsy

4.2 Realizarea receptiei in programul de gestiune Wincarat

La sosirea marfii, gestionarii identifica marfa sosita si verifica cantitatea. Acestia noteaza pe avizul de insotire a marfii „OK” pentru marfa fara probleme sau mentioneaza problemele constate. Gestionarul care a verificat marfa, trebuie sa treaca pe avizul de insotire a marfii, numele, ca dovada ca a verificat marfa.

Avizul de insotire a marfii se preda responsabilului cu receptia marfii. Acesta realizeaza pe baza avizului de insotire a marfii intrarea in programul informatic „Wincarat”. Responsabilul cu receptia marfii nu are voie sa faca intrarea in sistem fara ca avizul sa fie confirmat de catre gestionari. Responsabilul cu receptia marfii are obligatia de a realiza intrarea in sistemul informatic in termen de 8 ore, raportate la orele de lucru.

Se intra in modulul WE –Wareneingang. Apare fereastra de lucru. Se incepe cu introducerea datelor.

Se introduce articolul

Se cauta comanda. In caz ca exista mai multe comenzi, se alege comanda cu data cea

mai recenta

Se introduce numarul avizului cu care a venit marfa

Se introduce data avizului cu care a venit marfa

Se introduce numele persoanei care realizeaza receptia

Se introduce cantitatea venita

Se introduce numarul de sarja. Obligatoriu pentru codul 1 si 6. In caz ca restul codurilor nu

au numar de sarja se trece data realizarii receptiei.

Se trece pozitionarea in depozit

Se da salvare

Pentru codul 1, 2 si 6 mai exista un pas. Qualitätssicherungslager.

Se intra in QS – Qualitätssicherungslager.

Se da cautare (Suchen). Se deschide fereastra unde apar intrarile realizate anterior. Se alege articolul si se da OK.

Se introduce responsabilul calitate.

Se introduce cantitatea de pe aviz

Se realizeaza evaluarea furnizorilor.

Acest program genereaza eticheta, cu care va fi identificata marfa sosita. In caz ca, in momentul realizarii receptiei marfii in programul Wincarat, nu se aloca pozitie exacta in depozit, ci doar ulterior, gestionarii trebuie sa completeze formularul LOG01-816 Formular pentru schimbarea pozitiilor si sa il predea Receptioner Achizitorului, pentru a actualiza datele in sistem.

4.3 Aprobarea receptiei marfii

Intrarea realizata in programul „Wincarat” se transfera in programul de calitate folosit de responsabilii CTC, Quipsy.

Acestia pot realiza verificarea calitativa a produsului aprovizionat pe baza planului de verificare din acest program.

Receptia calitativa a marfii intrate, in programul Quipsy, se face conform pasilor de mai jos:

1. Se intra in Programul Quipsy, in modulul Measuring Module

2. Se deschide fereastra din imaginea de mai jos si se tasteaza cifra 1.

3. Se va deschide fereastra din imagine si se cauta articolul dorit, dupa numarul PTR, si se da dublu click pe acesta.

4. Se deschide fereastra de mai jos:

5. Se apasa tasta F2 sau din fereastra , dupa care se vor efectua verificarile si masuratorile cerute.

6. Dupa efectuarea masuratorilor si a verificarilor, apare mesajul de mai jos:

Se apasa Confirm, si la toate elementele verificate si/sau masurate, va aparea bifa de culoare verde.

In cazul in care in timpul verificarilor, apar neconformitati, se anunta responsabilul de calitate SQA.

In ceea ce priveste existenta certificatului de calitate, precum si a datelor referitoare la identificarea corecta si verificarea cantitativa a materialului, aceste detalii sunt completate in sistemul Quipsy de catre Receptioner Achizitor.

In cazul in care in urma verificarilor se constata neconformitati de orice fel, Receptioner Achizitor se va adresa unui reprezentant al departamentului de calitate, pentru solutionarea problemei sesizate.

Cu toate acestea, in cazurile in care in procesul de productie exista o nevoie imperioasa pentru materialele sosite iar factorii de decizie in acest sens sunt de acord cu situatia existenta, se va recurge la intocmirea unei cereri de derogare exceptionala – QS01-313 Cerere de derogare exceptionala, pentru ca materialele in cauza sa poata trece de procedura de receptie.

Marfa sosita nu are voie sa ramana mai mult de 24 ore – de la receptionarea cantitativa si in sistem- in zona de receptie. In cazul in care marfa nu a fost aprobata in acest interval se introduce in depozitul galben.

Pentru o vizualizare mai buna a stadiului marfii din zona de receptie marfa si a depozitului intermediar de receptie marfa s-au introdus urmatoarele etichete colorate:

Galben: IN ASTEPTARE PENTRU VERIFICARE LOGISTICA

Galben: IN ASTEPTARE PENTRU VERIFICARE QS

Verde: LIBER PENTRU DEPOZIT

Rosu: BLOCAT

Dupa verificarea marfii comparativ cu documentele de insotire a marfii de catre gestionari si dupa realizarea intrarii in programul de gestiune Wincarat, responsabilul logistica/depozit trebuie sa lipeasca pe marfa in cauza, una dintre etichetele mentionate mai sus, in functie de stadiul in care se afla marfa, avand efecte asupra urmatoarelor departament: depozit si calitate

Explicatii:

Galben: IN ASTEPTARE PENTRU VERIFICARE QS

S-a realizat intrarea, marfa trebuie insa verificata din punct de vedere calitativ de departamentul calitate

Verde: LIBER PENTRU DEPOZIT

S-a realizat intrarea, marfa a fost verificata calitativ, poate fi introdusa in depozit de catre gestionari

Rosu: BLOCAT

La verificarea marfii de catre gestionari sau de catre departamentul calitate, s-au constatat abateri, atat din punct de vedere al cantitatii, al corespondentei dintre articolul de pe aviz si cel efectiv livrat, cat si din punct de vedere cantitativ.

Orice marfa, indiferent de valoare si / sau cantitate, care este introdusa in depozitul galben trebuie inregistrata in sistemul Wincarat. Mai apoi, denumirea si cantitatile aferente marfurilor respective vor fi afisate pe panoul de la intrarea in depozit.

Marfa poate fi depozitata in zona albastra – depozit doar dupa ce pe eticheta de identificare apare la pozitia: „Freigabedatum” data verficarii.

Aceasta data este trecuta de Receptioner Achizitior pentru granulate, la primirea certificatelor de calitate si de catre responsabilii CTC la incheierea verificarii calitative.

În cazul unor nereguli, neconformități, se va marca și izola produsul aprovizionat urmand a fi tratat de catre Departamentul de Calitate.

In cazul retururilor de marfa reclamata, gestionarii au acelasi obligatii de a identifica si verifica cantitatea, predand un aviz semnat Receptioner Achizitorului. Acesta la randul sau preda o copie Departamentului de Calitate pentru a avea loc marcarea si blocarea pieselor.

Aceasta marfa nu are voie sa stea mai mult de 24 ore – de la receptionarea cantitativa – in zona de receptionare a marfii. In caz ca acest termen nu este respectat, se anunta departamentul de calitate.

Responsabilități și autorități

Responsabilul Comercial răspunde pentru elaborarea prezentei proceduri, de analiza modificărilor efectuate.

Reprezentantul Managementului aprobă procedura.

Receptioner Achizitorul, gestionarii si responsabilul CTC raspund de punerea in aplicare si respectarea procedurii.

Responsabilul de calitate, dacă este cazul, inițiază modul de tratare a produsului neconfom.

Predarea materiei prime in productie

Domeniu de aplicare :

Această procedură reglementează modul de predare al materiei prime in productie cu scopul producerii produselor finite prin procesele de productie.

Procedura se aplică de către departamentul productie – logistica in cadrul firmei S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.

Termeni și definiții. Abrevieri

Wincarat = sistem informatic de gestiune

BA = modul de emitere a comenzilor de productie

APL = plan de lucru – modul de gestionare a retetelor pentru fiecare articol

MATENT = modul de transfer al materiei prime din depozit in productie

Documente de referință

SR ISO/TS 16949:2009 Sisteme de management al calității. Cerințe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2008 în organizații cu producție de autovehicule și de piese de schimb aferente

SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu

Descrierea procesului

4.1 Stabilirea materialelor de dat in productie. Respectarea FIFO

Stabilirea materialelor care trebuie date in productie se realizeaza de catre responsabilul productie. Responsabilul de productie planifica si emite comenzile de productie in modulul BA- Betriebsauftrag. Automat se emite si bonul de consum, care este in concordanta cu planul de lucru APL si cu cantitatea programata a fi produsa.

Avand in vedere ca producerea pieselor este planificata pentru un anumit interval, cantitatea necesara producerii pieselor se preda in productie esalonat.

Gestionarii primesc zilnic bonul de consum cu cantitatile esalonate pentru predarea in productie. Pentru gestionarea mai usoara a cantitatilor si materialelor, gestionarii intocmesc LOG01-811 Formular pentru iesiri si relocari. In momentul inregistrarii articolului in formular, cantitatea respectivului articol este incercuita.

Marfa pentru productie se depoziteaza in zona destinata materialelor „Zona Intermediara” intre depozit si productie. Gestionarul trebuie sa introduca cantitatile de pe bonurile de consum in fisele de magazie, dupa care se opereaza in sistem Wincarat functia Matent.

Nu se vor scoate mai multe materiale decat necesarul de pe bonul de comanda decat cu aprobarea productiei.

Gestionarii au obligatia de a respecta FIFO. Pe bonul de consum apar cantitatile existente pe stoc, pozitia acestora si lotul. Prima pozitie este intotdeauna intrarea cea mai veche.

In situatia in care materialul necesar este ambalat in octabin, se va elibera in productie intreaga cantitate din octabin, urmand ca in urma finalizarii productiei, cantitatea ramasa sa se inapoieze pe baza de bon de restituire in depozit.

4.2 Scoaterea materialelor din sistemul de gestiune

Dupa scoatera materialelor in productie, bonurile de consum se predau operatorului de validare date pentru realizarea MATENT-ului (modul de transfer al materiei prime din depozit in productie in sistemul Wincarat ) dupa care se preda departamentuilui de Contabilitate pentru inregistrarea consumului de material conform retetei articolului de pe comanda de productie.

Se intra in modulul MATENT (Materialentnahme), se alege Material für BA.

4.3 Returul materialelor in depozit

Materialele ramase in urma finalizarii unei comenzi de productie se restituie depozitului. In „Zona de retur” , materialele sunt restituite de catre lucratorii din productie, toate articolele fiind insotite de eticheta care contine toate datele de identificare (cod, cantitate, nr. lot, data si cod operator). Toate aceste date se inregistreaza in formularul LOG01-810 Bon predare transfer restituire. Acest formular se preda operatorului de validare date pentru relaizarea MATENT-ului.

Materialele fara eticheta, sau a caror eticheta nu au toate datele de identificare, se vor returna si solicita productiei toate datele de identificare.

Materialele restituite catre depozit se vor pozitiona pe locatia de pe care s-a scos ultima data, exceptie fac materialele formate din mai multe componete exemplu: material granulat plus colorant s i se va da o locatie noua pentru acest tip de material LOG01-816 Formular pentru schimbare a pozitilor si se va folosi in mod prioritar la urmatoarea comanda identica.

Responsabilități și autorități

Responsabilul Comercial răspunde pentru elaborarea prezentei proceduri, de analiza modificărilor efectuate.

Reprezentantul Managementului aprobă procedura.

Responsabilul Comercial raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul logistic.

Responsabilul de Calitate raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul de calitate.

Responsabilul de producție informează zilnic responsabilul logistica de lansarea noilor comenzi de producție pe diferite articole prin predarea listei Umrüstliste.

Responsabilul de logistica preda zilnic gestionarului fisele articolelor si lista Umrüstliste pentru scoaterea produselor din depozit.

Gestionarul raspunde pentru scoaterea cutiilor incomplete din depozit, pentru amplasarea in zona galbena din producție si de restituirea fiselor pentru actualizarea sistemului Wincarat.

Responsabilul de logistica raspunde de actualizarea zilnica a sistemului Wincarat.

Controlorul CTC raspunde de completarea cutiilor incomplete conform QS00-313 Instrucțiunile de lucru si ambalare si le aproba pentru introducerea in depozit.

Gestionarea produselor date pentru reverificare

Domeniu de aplicare

Această procedură reglementează modul de gestionare a produselor finite date pentru reverificare

Procedura se aplică de către toate persoanele care ambaleaza, manipuleaza si depoziteaza cutiile cu produse finite in cadrul firmei S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.

Termeni și definiții. Abrevieri

Wincarat = sistem informatic de gestiune

Proses = sistem informatic de planificare a productiei

Umrüstliste = lista produselor planificate in productie

AFORÜ = modul de declarare a productiei

LAL = modul de listare a stocurilor din depozit

LABT = modul de gestionare a articolelor de pe stoc

LAT = modul de impartire a cantitatilor pe mai multe pozitii

Documente de referință

SR ISO/TS 16949:2009 Sisteme de management al calității. Cerințe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2008 în organizații cu producție de autovehicule și de piese de schimb aferente.

SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu.

Descrierea procesului

4.1 Retragerea stocurilor in vederea reverificarii calitative

In urma unei reclamatii sau sesizari interne, departamentul de calitate solicita departamentului de logistica retragerea stocului existent in depozit pentru reverificare.

Din modulul LAL (Lagerliste) se listeaza pozitiile existente in depozit la articolul vizat. Pe baza acestei liste gestionarul retrage stocul din depozit, marcand fiecare eticheta cu bulina galbena, bulina reprezentand faptul ca aceste articole au fost declarate ca si productie iar culoarea galbena reprezinta o atentionare privind posibile probleme de calitate. Aceste articole se vor muta atat fizic cat si scriptic pe depozitul „QS GATE”.

<< Atentie: – bulina se va pozitiona intotdeauna pe suprafata etichetei

– In cazul cutiilor cu 2 etichete se vor atasa buline ambelor etichete >>

4.2 Verificarea, sortarea si introducerea produselor finite reverificate in depozit

Verificarea pieselor la postul de lucru Qs Gate, se face conform documentelor, QS00-313 Instructiuni de lucru si ambalare, sau QS00-334 Catalog defecte.

Fiecare piesa neconforma, se noteaza pe documentul PROD01-209 Situatia greselilor Qs Gate / Reverificare piese reclamate, dupa care se pune in cutia rosie, de rebut.

Piesele bune se ambaleaza conform documentului QS00-313 Instructiuni de lucru si ambalare, si se muta in zona verde.

Depozitarea produselor finite reverificate se realizeaza de catre gestionari. Cutiile cu produse finite se colecteaza din zona verde de productie, destinata produselor finite, care sunt aprobate pentru introducerea in depozit.

Introducerea produselor finite in depozit se realizeaza pe baza LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit, pe care se mentioneaza comanda de productie, cantitatea, pozitia de pe care s-a luat produsul finit, pozitia pe care s-a depozitat si nu in ultimul rand bulina care reprezita faptul ca aceste articole nu se vor declara ca productie noua ci se vor reloca de pe pozitia QS GATE pe pozitia din depozitul de produse finite.

<< Atentie: bulina trebuie neaparat mentionata pe LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit, omiterea ei poate duce la dereglari mari de stocuri >>

Formularul LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit se preda colegilor din departamentului logistic, iar acestia au obligatia de a reloca in Wincarat produsele finite reverificate.

4.3 Relocarea pieselor neconforme, rezultate in urma verificarii la postul Qs Gate

Relocarea pieselor gasite neconforme la postul de lucru Qs Gate, in sistemul Wincarat, se face utilizand modul LAT – Lagerkartons teilen.

Modul de utilizare a optiunii LAT – Lagerkartons teilen.

Se intra in modulul LAT – Lagerkartons teilen

Se da click pe lupa (Suchen)

La *Art-Nr. se trece articolul pe care dorim sa il prelucram

Dam inca o data click pe lupa (Suchen)

In caz ca sunt mai multe miscari, ne vor aparea toate

Se alege pozitia de pe care se va lua cantitatea de piese rebut.

Este important sa fie modificata cantitatea de pe pozitia QS GATE, adica numarul de piese declarate bune, care se vor reloca in depozit. In acest caz 5 buc.

Pe al doilea rand, se va nota cantitatea de piese neconforme si pozitia in sistem a acestora, care poate fi CASARE sau QUARANTINE STORE.

Se da salvare.

Responsabilități și autorități

Responsabilul Comercial răspunde pentru elaborarea prezentei proceduri, de analiza modificărilor efectuate.

Reprezentantul Managementului aprobă procedura.

Responsabilul Comercial raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul logistic.

Responsabilul de Calitate raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul de calitate.

Responsabilul de producție informează zilnic responsabilul logistica de lansarea noilor comenzi de producție pe diferite articole prin predarea listei Umrüstliste.

Responsabilul de logistica preda zilnic gestionarului fisele articolelor si lista Umrüstliste pentru scoaterea produselor din depozit.

Gestionarul raspunde pentru scoaterea cutiilor incomplete din depozit, pentru amplasarea in zona galbena din producție si de restituirea fiselor pentru actualizarea sistemului Wincarat.

Responsabilul de logistica raspunde de actualizarea zilnica a sistemului Wincarat.

Controlorul CTC raspunde de completarea cutiilor incomplete conform QS00-313 Instrucțiunile de lucru si ambalare si le aproba pentru introducerea in depozit.

Schema flux

IINTRODUCEREA PRODUSELOR FINITE SI GESTIONAREA CUTIILOR INCOMPLETE

Domeniu de aplicare

Această procedură reglementează modul de gestionare a produselor finite si a cutiilor incomplete ramase in urma producerii produselor finite in procesul de productie.

Procedura se aplică de către toate persoanele care ambaleaza, manipuleaza si depoziteaza cutiile cu produse finite in cadrul firmei S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.

Termeni și definiții. Abrevieri

Wincarat = sistem informatic de gestiune

Proses = sistem informatic de planificare a productiei

Umrüstliste = lista produselor planificate in productie

AFORÜ = modul de declarare a productiei

LABT = modul de gestionare a articolelor de pe stoc

Documente de referință

SR ISO/TS 16949:2009 Sisteme de management al calității. Cerințe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2008 în organizații cu producție de autovehicule și de piese de schimb aferente.

SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu.

Descrierea procesului

4.1 Ambalarea produselor

Ambalarea produselor se stabilește la începerea producției de serie in conformitate cu cerințele clientului si cu acordul acestuia. Ambalarea produselor este documentata in QS00-313 Instrucțiunile de lucru si ambalare si in PROD01-203 Comanda productie, generata de programul Wincarat.

In cazul in care mașinile de injectare lucreaza pe mod automat și sunt prevăzute cu robot, ambalarea se va realiza pe cavitati, in cutii diferite. In cazul in care ultimele piese injectate nu formeaza o cutie completa, atunci piesele resturi, sortate pe cavitati se vor mixa, pentru a evita stocarea a mai multor cutii incomplete. De la fiecare comanda de productie este permisa ramanerea doar a unei singure cutii cu cantitate incompleta.

4.2 Introducerea produselor finite

Depozitarea produselor finite se realizeaza de catre gestionari. Cutiile cu produse finite se colecteaza din zona verde de productie, destinata produselor finite, care sunt aprobate pentru introducerea in depozit.

Introducerea produselor finite in depozit se realizeaza pe baza LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit, pe care se mentioneaza comanda de productie, cantitatea si pozitia pe care a fost depozitata. Introducerea produselor finite in depozit se realizeaza zilnic.

Formularul LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit se preda departamentului logistic, iar acestia au obligatia de a introduce zilnic in Wincarat produsele finite pe baza comenzii, introducand cantitatea si pozitia. In Wincarat introducerea produselor se realizeaza in modulul AFORÜ – Afos rückmelden.

La introducere produselor finite in AFORÜ se introduce si locatia din depozit. Daca este necesar a se modifica pozitia initiala, acest lucru se realizeaza cu ajutorul formularului LOG01-816 Formular pentru schimbarea pozitiilor . In sistem modificarea se realizeaza in modulul LABT – Lagerbuchung tabellarisch.

4.3 Depozitarea cutiilor incomplete

Depozitarea cutiilor incomplete se realizeaza de catre gestionari. Cutiile incomplete se colecteaza din zona verde de productie, destinata produselor finite, care sunt aprobate pentru introducerea in depozit.

Introducerea produselor finite cu cantitati incomplete in depozit se realizeaza pe baza LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit, pe care se mentioneaza comanda de productie, cantitatea si pozitia pe care a fost depozitata. Introducerea produselor finite in depozit se realizeaza zilnic.

Formularul LOG01-815 Introducerea produselor finite in depozit se preda departamentului logistic, iar acestia au obligatia de a introduce zilnic in Wincarat produsele finite pe baza comenzii, introducand cantitatea si pozitia.

Depozitarea produselor finite cu cutii incomplete este permisa doar in zona destinata pentru cutii incomplete. Fiecarui client ii este alocat maxim doua pozitii – doi paleti – pentru cutiile incomplete. Pozitiile destinate pentru cutii incomplete sunt identificate corespunzator in Wincarat, pozitia avand terminatia .REST. In depozit trebuie sa se gaseasca maxim o cutie incompleta din fiecare articol.

Identificarea pozitiilor destinate pentru cutii incomplete in Wincarat:

4.4 Completarea cutiilor incomplete

Cutiile incomplete sunt scoase zilnic din depozit de catre gestionari. Responsabilul de productie preda zilnic departamentului logistic lista produselor planificate in productie (Umrüstliste). Generearea acestei liste se face in Proses, modulul Planung / Listen / Umrüstliste

Responsabilul logistic are obligatia ca pe baza listei Umrüstliste sa genereze din Wincarat fisa articolului, fisa care contine cantitatile si pozitiile de pe stoc pentru un anumit articol.

Aceasta lista se genereaza din Wincarat, modulul LAL (Lagerliste) – Lagerliste mit verschiedener Gruppierung, avand ca si criteriu de selectie codul produsului finit.

Fisa articolului si lista Umrüstliste se preda gestionarului si acestia au obligatia ca zilnic sa scoata pentru completare cutiile incomplete. Fisele articolului se restituie departamentului logistica, asa incat sa se poata realiza actualizarea sistemului Wincarat. Lista Umrüsliste se preda controlorului CTC, avand bifate articolele pentru care s-au scos cutii incomplete.

Cutiile incomplete se predau pentru completare in zona galbena de stocare a materiilor prime din productie. De acolo sunt preluate de către controlorul CTC la începerea producției si completate cu diferența de cantitate aferente modului de ambalare stabilit. Pe cutia care a fost completata se va păstra eticheta de identificare cu numărul de comanda si cantitatea inițiala, la care se va adăuga a doua eticheta de identificare cu numărul nou de comanda si cantitatea completata. Astfel se vor identifica cutiile care au fost completate ulterior si care contin produse finite din doua loturi diferite de productie.

Responsabilități și autorități

Responsabilul Comercial răspunde pentru elaborarea prezentei proceduri, de analiza modificărilor efectuate.

Reprezentantul Managementului aprobă procedura.

Responsabilul Comercial raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul logistic.

Responsabilul de Calitate raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul de calitate.

Responsabilul de producție informează zilnic responsabilul logistica de lansarea noilor comenzi de producție pe diferite articole prin predarea listei Umrüstliste.

Responsabilul de logistica preda zilnic gestionarului fisele articolelor si lista Umrüstliste pentru scoaterea produselor din depozit.

Gestionarul raspunde pentru scoaterea cutiilor incomplete din depozit, pentru amplasarea in zona galbena din producție si de restituirea fiselor pentru actualizarea sistemului Wincarat.

Responsabilul de logistica raspunde de actualizarea zilnica a sistemului Wincarat.

Controlorul CTC raspunde de completarea cutiilor incomplete conform QS00-313 Instrucțiunile de lucru si ambalare si le aproba pentru introducerea in depozit.

Schema flux

LIVRAREA PRODUSELOR FINITE

Domeniu de aplicare

Această procedură reglementează modul de livrare al produselor finite in urma producerii prin procesele de productie.

Procedura se aplică de către departamentul logistic in cadrul firmei S.C. REINERT KUNSTSTOFFTECHNIK S.R.L.

Termeni și definiții. Abrevieri

Wincarat = sistem informatic de gestiune

AUFTL = modul de vizualizare a comenzilor deschise

VEVOR = modul de planificare a livrarilor

Documente de referință

SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calitatii

Descrierea procesului

4.1 Stabilirea programului de livrari

Stabilirea programului de livrari se stabileste de catre departamentul logistic impreuna cu departamentul de planificare al productiei. Departamentul logistic printeaza foile de export cu cel putin 4 zile calendaristice inainte de organizarea livrarii. Acestea se genereaza din programul Wincarat, modul AUFTL -Auftragsterminliste.

Departamentul de productie confirma departamentului logistic articolele si cantitatile, care pot fi livrate in saptamana respectiva. Dupa confirmarea articolelor si cantitatilor din partea departamentului de planificare al productiei se preda o copie si conducatorului CTC.

Planificarea transporturilor se face conform LOG00-804 Planificarea transporturilor catre clienti.

4.2 Pregatirea marfii de catre gestionari. Respectarea FIFO

Dupa ce departamentul logistic a primit confirmarea articolelor si cantitatilor din partea productiei, acestia genereaza lista VERSANDLISTE. Aceasta lista se genereaza din modulul VEVOR – Versandvoschlag. Pregatirea marfii de catre gestionari se realizeaza pe baza listei VERSANDLISTE.

Lista VERSANDLISTE cuprinde articolele si cantitatea ce trebuie livrata, cantitatile exacte de

pe fiecare pozitie din depozit, modul de ambalare si numarul cartoanelor pentru respectiva cantitate, sarja si data introducerii in depozit, pentru asigurarea FIFO. Numerle comenzilor de productie / a sarjelor sunt in ordine cronologica.

Gestionarii au obligatia de a scoate din depozit loturile cu comanda/ sarja cea mai veche. Gestionarii trebuie sa insemneze pe lista VERSANDLISTE cantitatea si locul de unde au scos marfa pentru livrare.

4.3 Organizarea transporturilor

Organizarea transporturilor se organizeaza de catre departamentul logistic. Datele privind greutatea si numarul de paleti se colecteaza din modului VEVOR, Summe Verpack.

Planificarea transporturilor se face conform LOG00-804 Planificarea transporturilor catre clienti.

Comanda catre prestatorii de transporturi se face conform LOG01-818 Comanda de transport, care se completeaza conform ofertei primite.

4.4 Intocmirea documentelor insotitoare ale marfii

La livrare, marfa trebuie sa fie insotita de aviz de insotire a marfii si de CMR. Avizul de insotire a marfii se emite din modulul LS pe baza VERSANDLISTE, primite de la gestionari. Datele in aviz trebuie preluate conform datelor notate de gestionari pe aceasta lista.

Pe aviz apar urmatoarele informatii:

Clientul si adresa

Data intocmirii

Comanda clientului / Comanda interna

Codul intern al produsului / Codul de produs al clientului / Desenul aferent produsului / Denumirea

Numarul statistic pentru evidenta INTRASTAT

Cantitatea comandata vs. Cantitatea livrata

Tipul de ambalaj

Lotul / sarja –pentru respectarea FIFO

Inaintea incarcarii marfii in masina, persoana care intocmeste avizul verifica inca o data corespondenta dintre marfa pregatita si marfa notata pe aviz. Acesta semneaza avizul pentru predarea marfii, iar soferul semneaza avizul de primire a marfii.

CMR-ul se completeaza de mana, conform formularului standard.

Responsabilități și autorități

Responsabilul Comercial răspunde pentru elaborarea prezentei proceduri, de analiza modificărilor efectuate.

Reprezentantul Managementului aprobă procedura.

Responsabilul Comercial raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul logistic.

Responsabilul de Calitate raspunde de punerea in aplicare si respectarea procedurii in departamentul de calitate.

Responsabilul de producție informează zilnic responsabilul logistica de lansarea noilor comenzi de producție pe diferite articole prin predarea listei Umrüstliste.

Responsabilul de logistica preda zilnic gestionarului fisele articolelor si lista Umrüstliste pentru scoaterea produselor din depozit.

Gestionarul raspunde pentru scoaterea cutiilor incomplete din depozit, pentru amplasarea in zona galbena din producție si de restituirea fiselor pentru actualizarea sistemului Wincarat.

Responsabilul de logistica raspunde de actualizarea zilnica a sistemului Wincarat.

Controlorul CTC raspunde de completarea cutiilor incomplete conform QS00-313 Instrucțiunile de lucru si ambalare si le aproba pentru introducerea in depozit.