I.STAREA ACTUALĂ A CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE ÎN COMUNA RECEA RAIONUL RIȘCANI. [305698]

I.STAREA ACTUALĂ A CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE ÎN COMUNA RECEA RAIONUL RIȘCANI.

1.1Descrierea problemelor de actualizare a cadastrului bunurilor imobile în comuna Recea raionul Rișcani.

Actualizare proces prin care se execută aducere la zi a [anonimizat].

Actualizarea se face în interiorul bunului imobil înregistrat. În lipsa înregistrării nu va avea loc actualizarea.

[anonimizat]. Așa planuri nu au fost întreținute dar ele încă mențin în sine incă un conținut și o precizie admisibilă și pot fi folosite în scopul cadastrului.

În în așa situații planurile vechi pot fi actualizate.

Actualizarea este aducerea la zi a planurilor cadastrale prin eliminarea obiecteelor sau detaliilor dispărute și adăugarea modificările existente în bunul imobil atât ce privește cuprinsul topografic cît și cel cadastral.

[anonimizat]. [anonimizat], în acest mod se găsesc ne coincidențele.

[anonimizat], actualizarea lui poate fi ne rațională. În așa cazuri mai rațională este de a elaborarea unui plan cadastral nou.

[anonimizat] a planurilor cadastrale. [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] .

‘‘Planul cadastral al bunului imobil poate fi actualizat în cazurile:

a) [anonimizat], efectuate în modul stabilit;

b) formarea bunurilor imobile;

c) modificarea statutului hotarelor sau punctelor de hotar din generale în fixe;

d) [anonimizat]99;

e) corectării erorilor care nu ating hotarele terenurilor sau nu lezează alte interese ale titularilor de drepturi (art. 18 și art. 38 (alin. 3) din Legea nr. 1543 din 25.02.98);

f) corectării erorilor care lezează interesele unuia sau a mai mulți titulari de drepturi (art. 18 și art. 38 (alin. 3) din Legea nr. 1543 din 25.02.98);

g) [anonimizat] a teritoriului (alin. 4.1 art. 55 din Legea nr. 1543 din 25.02.98);

h) consolidarea terenurilor agricole prin redefinirea hotarelor terenurilor (art. 70/1 [anonimizat]. 1075 din 01.10.2007);

Actualizarea planului cadastral se efectuează:

a) [anonimizat], sau

b) [anonimizat] 38 a Legii cadastrului bunurilor imobile, sau

c) în temeiul hotărîrii instanței de judecată;

d) în temeiul deciziei consiliului local privind corectarea erorii conform art. 55 alin. 4.1 al Legii cadastrului bunurilor imobile.

Modificarea planului pentru transformarea coordonatelor se efectuează fără acordul titularului, parcurgînd următorii pași:

a) executantul lucrărilor cadastrale, pe baza de ortofoto cu EMP=2m, va întocmi actul de constatare a suprapunerii virtuale sau a transformării coordonatelor punctelor de cotitură, care va fi semnat de reprezentantul autorității publice locale respective. Actul de constatare va conține următoarea informație:

i. descrierea problemei;

ii. data descoperirii și cauza care a dus la apariția ei;

iii. descrierea situației din planul cadastral digital;

iv. propuneri privind repoziționarea cu anexarea extraselor privind situația anterioară și ulterioară corectării erorii de poziționare din planul cadastral.

b) persoana responsabilă pentru recepția lucrărilor, în temeiul actului de constatare, va actualiza planul cadastral prin repoziționarea terenului.

În cazul în care actualizarea planului atrage după sine modificarea hotarelor bunului imobil sau atinge în alt mod interesele legitime ale titularilor de drepturi, o astfel de modificare se efectuează în temeiul acordului scris al tuturor titularilor, interesele cărora sînt atinse (proprietarii terenurilor adiacente, coproprietarii, creditorii gajiști, titularii altor drepturi reale).

La cererea unuia sau a mai mulți titulari de drept, executorul va îndeplini lucrările de identificare a bunului imobil și de elaborare a planului geometric pentru actualizarea planului cadastral.

Identificarea bunului imobil se efectuează prin confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren, fiind examinate documentele de drept și datele ridicărilor cadastrale efectuate anterior și în prezent.

Sectorul de teren se identifică după următoarele caracteristici: amplasarea (adresa), parametrii și configurația hotarelor, suprafața bunului imobil, destinația (modul de folosință).

După executarea lucrărilor cadastrale se întocmește dosarul tehnic, în conformitate cu prevederile prezentei Instrucțiuni.

În temeiul actului de constatare pe teren cu schema de stabilire a hotarului (la modificarea hotarului terenului) – Anexa nr. 10, semnat de titularii de drepturi implicați și a planului geometric nou-elaborat se introduc modificări în planul cadastral și în registrul bunurilor imobile. Modificările de suprafață se va introduce numai în registrul bunului imobil pentru care a fost efectuată actualizarea.

Actualizarea planului cadastral poate fi efectuată în baza hotărîrii instanței de judecată dacă coproprietarii unui bun imobil sau proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind formarea bunului imobil, stabilirea hotarelor sau privitor la alte chestiuni.

În cazul în care instanța de judecată solicită executarea lucrărilor cadastrale în scopul obținerii informației privind amplasarea împrejmuirilor existente în comparație cu hotarele din planul cadastral ale terenului (în limita preciziei stabilite), executantul lucrărilor cadastrale va elabora un plan pe care se va reprezenta informația solicitată. Pe plan se vor reprezenta printr-o linie punctată împrejmuirile existente, iar hotarele din planul cadastral prin linie continuă.

Modificările în documentația cadastrală se va efectua numai în temeiul hotărîrii instanței de judecată.

Actualizarea planului cadastral poate fi efectuată în scopul corectării erorilor ce țin de coordonatele hotarelor, evidențiate la transpunerea proiectelor de organizare a teritoriului. O astfel de modificare se efectuează în baza deciziei consiliului local emisă pe marginea noului plan geometric (art. 55 al Legii cadastrului bunurilor imobile) parcurgînd următorii pași:

a) la cererea unuia sau a mai mulți titulari de drept, la inițiativa autorității publice locale sau în cadrul programului de corectare a erorilor, specialistul în lucrări cadastrale va întocmi actul de constatare, care va conține următoarea informație: descrierea greșelii, data descoperirii, cauza nașterii ei, descrierea situației din planul cadastral și a celei din teren, propuneri privind modalitatea de corectare a erorilor;

b) actul de constatare va fi semnat de autoritatea publică locală. În baza actului de constatare executantul lucrărilor va elabora proiectul de organizare a teritoriului, care va fi aprobat prin decizia consiliului local și transpus în teren;

c) decizia consiliului emisă pe marginea noului plan geometric va servi drept temei pentru modificarea planului cadastral. Oficiul cadastral teritorial, va elibera proprietarilor de teren al cărui plan a fost modificat, planul cadastral al bunului imobil, cu indicarea suprafeței acestuia, care va fi parte componentă a documentului ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului.

Actualizarea planului cadastral poate fi efectuată în scopul consolidării terenurilor agricole prin redefinirea hotarelor terenurilor. O astfel de modificare se efectuează (art. 70/1 al Codului funciar, Hotărîrea Guvernului nr. 1075 din 01.10.2007), parcurgînd următorii pași:

a) la cererea mai multor titulari de drept asupra terenurilor agricole, hotarele cărora nu corespund posibilităților de exploatare rațională a pămîntului autoritatea publică locală aprobă decizia de inițiere a lucrărilor de consolidare a terenurilor și lista proprietarilor implicați în procesul de consolidare a terenurilor prin metoda redefinirii hotarelor;

b) în temeiul acordurilor titularilor de drepturi, specialistul în lucrări cadastrale va întocmi planul geometric nou, coordonat cu proprietarii interesați;

c) în baza deciziilor proprietarilor de renunțare la hotarele existente și de acceptare a noului plan geometric, consiliul local aprobă planul geometric nou și lista proprietarilor ale căror terenuri sînt consolidate;

d) titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren și noul plan geometric vor servi temei pentru actualizarea planului cadastral și efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile.

Modificările în planul cadastral digital se efectuează conform prevederilor stipulate în actele normative aprobate de Agenția Relații Funciare și Cadastru.(5)

1.2Studiul problemelor și argumentarea necesității de implicare în soluționarea lor.

„Planul cadastral și planul geometric ( în continuare – planul) pot fi modificate în cazurile:

a) înregistrării de stat curente, prin introducerea modificărilor în registrul bunurilor imobile, efectuată în legătură cu modificarea obiectului înregistrării, componența sau caracteristicile acestuia, sau

b)corectării erorilor tehnice, care nu ating hotarele terenurilor sau nu lezează alte interese ale titularilor de drepturi, sau

c)corectării greșelilor care lezează interesele unuia sau a mai multor titulari de drepturi.

Modificarea planului poate fi efectuată :

a) în temeiul documentelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile la efectuarea înregistrării curente privind formarea bunurilor imobile, modificării componenței obiectului înregistrării, sau

b) în temeiul deciziei registratorului OCT privind corectarea erorilor tehnice emisă în temeiul articolului 38 a Legii cadastrului bunurilor imobile, sau

c) în temeiul acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse, sau

d) în temeiul hotărârii instanței de judecată.

Planurile pot fi modificate la efectuarea înregistrării de stat curente în legătură cu :

•noile construcții pe terenul înregistrat, demolarea sau reconstrucția clădirii, efectuate în modul stabilit;

•formarea bunurilor imobile în rezultatul separării sau comasării bunurilor imobile înregistrate.

.Modificările în plan pot fi efectuate în scopul corectării următoarelor erori tehnice, care nu ating hotarele terenului și care nu lezează alte interese ale titularilor de drepturi:

-omisiuni de cuvinte;

-lipsa semnăturii executantului;

-lipsa datei întocmirii planului, informații privind scara;

-nu sunt indicate racordările la punctele de reper sau la obiecte de lungă durată existente în apropiere;

-transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-o sistemă în alta.

-Modificarea planului în scopul corectării erorilor tehnice, se efectuează la decizia registratorului fără acordul titularului, dar cu înștiințarea acestuia în cazul în care a fost eliberată informația din cadastru în ultimele două luni anterioare modificării.

În cazul în care problema corectării greșelilor tehnice a fost abordată de către altă persoană decât oficiul cadastral teritorial, rezultatul modificării sau refuzul modificării se aduce la cunoștința solicitantului.

Decizia registratorului despre introducerea modificărilor în plan privind corectarea erorilor tehnice trebuie să conțină următoarea informație: descrierea greșelii, data descoperirii, cauza nașterii ei, modul de corectare precum și data emiterii deciziei, numele și semnătura registratorului. Decizia se anexează în dosarul cadastral.

În cazul în care modificarea planului atrage după sine modificarea hotarelor bunului imobil, modificarea coordonatelor punctelor de cotitură, schimbarea suprafeței bunului imobil, indicată în documentele de drept, sau aduce atingere în alt mod intereselor legitime ale titularilor de drepturi, o astfel de modificare se efectuează în baza acordului scris al tuturor celor ale căror interese sunt atinse.

Persoanele ale căror interese sunt atinse la modificarea planului cadastral și/sau geometric pot fi: proprietarii vecini, coproprietarii, proprietarii obiectelor privatizate sau private amplasate pe terenurile proprietate publică, creditorii gajiști și alte persoane conform legislației.

Modificarea planului cadastral și/sau geometric prin acordul tuturor titularilor de drepturi ale căror interese sunt atinse poate avea loc, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

-modificarea planului cadastral și/sau geometric este conformă regulilor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile date,

-modificarea planului cadastral și/sau geometric va asigura o administrare a bunurilor mai bună sau cel puțin egală cu cea posibilă până la modificare, și

-prin modificarea planului cadastral și/sau geometric nu se dighizează o tranzacție cu suprafețe de teren.

La cererea unuia sau mai multor titulari de drept, specialistul în lucrări cadastrale va executa lucrările cadastrale necesare și va descrie în actul de constatare pe teren, de un model modificările propuse în plan. În actul de constatare pe teren se vor notifica cauzele modificărilor, cu indicarea obligatorie a modificărilor de suprafață, în cazul în care au loc astfel de modificări.

Specialistul în lucrări cadastrale va aprecia dacă modificările propuse în planul cadastral și/sau geometric corespund normelor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile date. Sau va propune variante de modificare, care să corespundă acestor norme tehnice și va notifica aceasta în actul de constatare pe teren.

Specialistul în lucrări cadastrale va aprecia dacă modificarea planului cadastral și/sau geometric va da posibilitatea unei administrări mai bune, sau cel puțin egală cu cea care era posibilă până la modificare și va notifica despre aceasta în actul de constatare pe teren.

Registratorul (cu sau fără ieșirea pe teren – după necesitate) va aprecia dacă prin modificarea planului nu se deghizează o tranzacție cu suprafețe de teren. La aprecierea îndeplinirii acestei condiții, registratorul va lua în considerație situația concretă de fapt, documentele ce confirmă drepturile și alte documente suplimentare existente, cauzele necesității de modificare a planului, mărimea cu care se modifică suprafața, concluziile specialistului în lucrări cadastrale și alți indici, care ar contribui la o apreciere justă. Îndeplinirea sau neîndeplinirea condiției va fi notificată de către registrator în actul de constatare pe teren.

În cazul în care cele trei condiții sunt îndeplinite, specialistul în lucrări cadastrale va elabora planul cadastral și/sau geometric nou.

Planul geometric nou, actul de constatare pe teren cu acordul scris al titularilor de drept ale căror interese sunt atinse se vor anexa la documentul ce confirmă drepturile, și vor constitui parte componentă a acestuia.

În registrul bunurilor imobile se vor introduce modificările de suprafață intervenite în urma modificării planului cadastral și/sau geometric.

Modificarea planului poate fi efectuată prin hotărârea instanței de judecată dacă coproprietarii unui bun imobil sau proprietari bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind divizarea bunului imobil, stabilirea hotarelor sau privitor la alte chestiuni.

În temeiul hotărârii instanței de judecată și a planului nou întocmit, se introduc modificări în plan și în registrul bunului imobil.

Fiecărui titular de drepturi, interesele cărora sunt lezate prin hotărâre i se expediază un preaviz privind modificările efectuate.

În cazul în care planul a fost întocmit de specialiști, care nu sunt colaboratori ai OCT, acestea sunt obligate să asigure transmiterea dosarului tehnic în OCT respectiv.”{1ins}

Deci analizînd comuna Recea am depistat erori tehnice în sectorul ”7145204,,(veri figura……)în care sun găsite abateri de la dierecția de prelucrare a terenului cu datele din ortofoto 2016.

1.3 Formularea problemei de elaborare a tezei de licență. Stabilirea scopului, obiectivului și a rezultatelor preconizate.

Problema aprobată în teza noastră de licență este actualizarea bunului imobil din comuna Recea raionul Rîșcani după ortofoto 2016 unde vom analiza comuna și vom depista erorile efectuate la îregistrarea masivă și surapunera lor pe ortofoto 2016 vezi figura ……

De obicei actualizarea obligatorie a bunurilor imobile se fac cu scopul locațiunii sau arendării bunurilor imobile din proprietate publică, privatizării bunurilor imobile,vînzarea bunurilor imobile sau în scopul îndeplinirii actelor juridice la cererea titularului de drept.

Însă noi avem ca scop determinarea sectorului de lucru și situația la momentul dat precum și evoluția problemei făcind o comparație dintre dintre ortofoto 2007 și 2016.

În societatea contemporanț produsele digitale în mare măsura în cadastru ortofoto a devenit un popular tip de date.Bazele de date digitale ortofoto precise, pot fi folosite pentru a deriva date planimetrice, rezonabil de precise într–o manieră expeditivă.

Actualizarea bunurilor imobile pe baza ortofoto noi constă în examinarea digitizării blocurilor, în funcțiede detaliile de pe ortofoto noi. În așa caz se vor examina toate blocurile fizice existente în baza de date a comunei Recea, corectând, după caz, geometria și însușirea acestora, respectiv schimbarea categoriei de folosință, schimbarea limitelor blocurilor fizice în conformitate cu noile imagini,unirea, divizarea blocurilor.

II ASPECTELE TEORETICE, ABORDĂRI ȘI CAI DE SOLUȚIONARE.

2.1Rolul, structura și importanța cadastrului bunurilor imobile în dezvoltarea spațiului rural și îmbunătățirea condițiilor de muncă

Cadastrul este un sistem unitar și obligatoriu de evidență și inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul țării din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic,indiferent în posesia cui se află bunurile imobile, precum si reprezentarea acestora pe planurile.

Rolul și scopul cadastrului bunurilor imobile nu se mărginește la înregistrarea de stat a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.Cadastrul bunurilor imobile este mai adînc, deoarece, paralel,execută și multe alte sarcini și funcții. Rolul cadastrului bunurilor imobile se demonstrează și prin:

•”crearea și asigurarea în țară a unei piețe civilizate a bunurilor imobile;

•garantarea dreptului de proprietate și altor drepturi asupra bunurilor imobile, inclusiv prin intermediul Fondului de garanție din cadrul Agenției Relații Funciare și Cadastru (statul garantează doar drepturile înregistrate în cadastrul bunurilor imobile);

•ocrotirea drepturilor și intereselor legitime ale proprietarilor și altor titulari de drepturi asupra bunurilor imobile;

•asigurarea condițiilor de exercitare a împuternicirilor statului în domeniul administrării resurselor funciare și altor bunuri imobile;

•asigurarea persoanelor fizice și juridice interesate, dar și a autorităților publice cu date/informații veridice privind starea și tendințele de dezvoltare a pieței bunurilor imobile în țară;

•asigurarea persoanelor fizice și juridice interesate cu informații veridice privind statutul juridic al bunurilor imobile concrete în scopul efectuării de acte juridice civile cu bunurile imobile;

•susținerea politicii fiscale a statului prin asigurarea organelor fiscale cu informații veridice, privind bunurile imobile, valoarea acestora, adecvată celei de piață, proprietarii și alți titulari de drepturi, în scopul impozitării;

•majorarea veniturilor bugetului de stat și a bugetelor locale prin stabilirea plăților optime pentru » posesiunea și folosința bunurilor imobile;

•crearea premiselor adecvate de atragere a investițiilor în imobile;

•asigurarea condițiilor de administrare operativă și dezvoltare a teritoriilor subordonate de către autoritățile publice competente.

•asigurarea condițiilor juridice adecvate de aplicare și dezvoltare a creditării ipotecare;

•susținerea schimbului informațional între datele cadastrului bunurilor imobile și cadastrele specializate;

•asigurarea evidenței tehnice, economice și juridice a bunurilor imobile.”(6)

“Importanța cadastrului consta in faptul ca acesta furnizează date reale privitoare la bunurile imobile (poziție, mărime, folosința, proprietar), necesare in toate ramurile economiei naționale. În zilele noastre, cînd bunurile imobile sînt utilizate activ în funcție de catalizator a relațiilor de piață între diferiți agenți economici cadastrului îi revine sarcina, unui instrument deosebit de important pentru economia de piață, pentru ca furnizează documentele care dau siguranță tranzacțiilor care au loc pe piață bunurilor imobile.”(2botnarenco)

Lucrarile de cadastru se îndeplinește cu scopul de a pune la dipsoziția celor interesați, în orice moment, date reale și actualizarea bunurile imobile pentru a contribui la: reglementarea situației, creearea unei baza adecvate pentru fixarea impozitului fiscal, recunoașterea juridică a resurselor funciare, furnizarea elementelor utile pentru întocmirea studiilor și proiectelor privind sistematizarea teritoriului și a localitaților, precum și pentru alegerea diferitelor obiective industriale și social-culturale.

Structurizare cadastrală divizarea teritoriului Republicii Moldova în unități cadastrale consecutiv inferioare (raioane, zone, masive, sectoare, terenuri) și indicarea hotarelor acestora pe harta de bază a teritoriului.

Politica în acest domeniu este formulată de către autoritatea publică centrală din domeniul cadastrului.

Harta de bază a teritoriului reprezentare grafică a teritoriului ce conține informația grafică despre hotarele raioanelor, zonelor, masivelor, sectoarelor cadastrale, numerele terenurilor (codurile cadastrale) ale acestora precum și informația despre hotarele unităților administrativ-teritoriale, localităților, rețelelor de drumuri, elemente hidrotehnice, fâșii forestiere etc.

În conținutul sistemului informațional al cadastrului, structura cadastrală a Republicii Moldova este de o importanță majoră. Anume prin structura cadastrală este utilizată informația despre amplasarea spațială a bunurilor imobile.

Pentru prima dată Lista numerelor raioanelor și zonelor cadastrale a fost aprobată prin ordinul Agenției Naționale Cadastru Resurse Funciare și Geodezie (autoritatea publică centrală în domeniul cadastrului) nr. 190 din 29.12.1998.

Raionul cadastral după cum s-a constatat mai sus, raionul cadastral reprezintă o descompunere în continuare a Republicii Moldova în unități cadastrale mai inferioare.

În condiții administrativ-teritoriale stabile, limitele raionului cadastral coincid cu hotarele raionul administrativ.

În structura cadastrală, pentru a semna codul cadastral al bunului imobil, pentru raionul cadastral sunt rezervate două cifre.

La rîndul său, raionul cadastral este compus din zone cadastrale.

Zona cadastrală reprezintă o descompunere a raionului cadastral, în unități cadastrale mai inferioare (masive cadastrale). Limitele zonei cadastrale tind de a coincide cu hotarele satului (comunei).

Masivul cadastral reprezintă un spațiu terestru din cadrul unei zone cadastrale. Limitele masivului cadastral coincid cu elemente (detalii) ale teritoriul care, prin destinația lor au un caracter pronunțat (evidențiat), stabil în timp și în spațiu. Asemenea detalii ale teritoriului mai des reprezintă drumurile magistrale cu înveliș de piatră, obiecte acvatice, alte detalii.

Din cele menționate mai sus putem constata că modificarea amplasării limitei masivului cadastral va depinde de modificarea amplasării detaliului respectiv pe care ea se bazează.

Sectorul cadastral reprezintă și el o descompunere în continuare deja a masivului cadastral. Limitele sectorului cadastral, reieșind din posibilitățile teritoriului, sunt amplasate și ele pe elemente (detalii a teritoriului) cu un caracter constant.

Aici este necesar de menționat că selectarea detaliilor teritoriului cu caracter constant este mai problematică decât la stabilirea limitelor masivului cadastral.

Totodată reieșind din „inevitabilitatea modificării limitelor sectorului cadastral” apare o necesitate față de sistemul informațional în întregime, de a include informație referitoare la perioada (data) modificării amplasării limitei sectorului cadastral.

În cazul în care bunul imobil, la etapa formării lui s-a aflat într-un masiv sau sector cadastral care apoi și-au modificat amplasamentul, sistemul informațional va păstra informație despre codul cadastral al terenului și amplasarea lui ulterioară.

Terenul reprezintă ultima divizare în cadrul structurii cadastrale. Codul cadastral (adresa cadastrală) al unui bun imobil este nu alt ceva decît codul cadastral al terenului.

Codul cadastral al terenului, în cadrul registrului bunurilor imobile mai este recunoscut în calitate de identificator.

Nemijlocit pentru codificarea terenului sunt rezervate patru cifre.

Terenul în structura cadastrală prin aplicarea codului cadastral reprezintă purtătorul principal de informație.

Este necesar de menționat că, atribuirea unor coduri (adrese) cadastrale nu se limitează la „teren” ca unitate în structura cadastrală. O informație prețioasă social-economică duc în sine construcțiile, instalațiile, amenajările alte elemente și detalii legate, deasemenea, strîns de teren.

În scopul obținerii informației despre amplasarea spațială a acestor detalii, structura cadastrală cere o dezvoltare în continuare. Mai răspîndite, în aceste scopuri, sunt construcțiile. Pentru ele sunt rezervate două cifre.

Majoritatea construcțiilor sunt divizate în încăperi izolate, apartamente etc. Pentru reflectarea acestei informații în registrul bunurilor imobile, sunt rezervate trei cifre.

În practică, dezvoltarea de mai departe a structurii cadastrale se înfăptuiește în cadrul cadastrului de specialitate.

Codul cadastral.

Un exemplu de cod cadastral este prezentat în continuare:

Codul cadastral prezentat mai sus se referă la un teren cu destinație agricolă. Evident că pe acest teren pot fi amplasate mai multe amenajări (plantații de viță de vie, de livezi, sisteme de irigare, desecare, fîșii forestiere etc.) care în ansamblu ne vorbesc despre nivelul de dezvoltare a terenurilor agricole.

Pentru soluționarea acestei probleme sunt utilizate rubricile „F” și „G”.

Unde:

AA – numărul raionului cadastral Sîngerei;

BB – numărul zonei cadastrale comuna Dumbrăvița;

C – numărul masivului cadastral;

DD – numărul sectorului cadastral;

EEEE – numărul sectorului de teren (terenului);

FF – numărul construcției amplasate pe terenul EEEE;

GGG – numărul încăperii izolate (apartamentului).

În condițiile când înregistrarea bunurilor imobile este efectuată în lipsa delimitării cadastrale a porțiunii de teren, numărul cadastral va avea un conținut convențional care apoi este modificat într-un număr cadastral definitiv (permanent).

Aspectul convențional se va referi numai la nivelurile „sector de teren", „sector cadastral", „masiv cadastral". Anume aceste niveluri pot fi ne determinate în unele condiții concrete. Mai des, în cazul când pe teritoriul localității respective nu sau petrecut lucrări de înregistrare masivă a bunurilor imobile.

Numărul cadastral este stabilit de către Oficiul cadastral teritorial respectiv.

Lipsa construcțiilor capitale pe sectorul de teren sau lipsa încăperilor izolate, apartamentelor în cadrul construcțiilor este identificată prin cifra „0".

Sistemul informațional al cadastrului este de un nivel superior altor sisteme informaționale anume prin integritatea a două elemente foarte importante, a planului și a registrului cadastral.

Aceste două elemente ale sistemului informațional cadastral duc o informație diferită după formă și conținut și tot odată foarte prețioasă fiind integrată.

Anume numărul cadastral al sectorului de teren ne permite de a face legătura dintre partea grafică și cea descriptivă a sistemului informațional, dintre planul cadastral și registrul cadastral.

Acest fapt ne impune de a respecta unele condiții de ținere a planului și a registrului cadastral. În primul rând este necesar ca aceste elemente de bază a sistemului informațional să fie ținute sincronic.(2)

Importanța cadastrului consta în faptul că acestă furnizează date reale privitoare la bunurile imobile (poziție, mărime, folosința, proprietar) necesare în toate ramurile economiei naționale. De asemenea reprezintă un instrument deosebit de important, pentru ca furnizeaza documentele care dau siguranța tranzacțiilor care au loc pe piața bunurilor imobile.

În dependență de funcțiile care le îndeplineste, cadasrul cuprinde trei părti și anume: partea tehnica, partea economică și partea juridică. La rîndul său fiecare parte este legată de discipline diferite, în cadrul cărora ele evoluționează și se perfecționează. Astfel: partea tehnic a cadastrului este legată organic de geodezie, topografie, fotogrammetrie si cartografie; partea economică e legată de pedologie, economia agrară, organizarea teritoriului, sistematizarea localităților, partea juridica e legată de dreptul funciar și de alte ramuri juridice.

2.2Cadrul legislativ, dezvoltarea conceptului de proprietate, faciluitarea accesului la generarea noilor valori

Cadastrului trebuie să redăe o armonie între așteptările populației și interesele statului și astfel apare trebyința de a consolida apărarea drepturile asupra bunurilor imobile, de a păzi aceste drepturi asupra imobilelor, ceea ce va îndemna productivitatea producției și a investițiilor, de a asigura un sistem sigue de informație în scopul funcționării pieței imobiliare, de a simți adecvat impozitul pe bunul imobil, de a distribui informații veridice și juridic argumentate despre dreptul asupra imobilului pentru organele administrative, judecată, bănci.

Crearea și întroducerea sistemului cadastral nu alcătue un scop în sine. El asigură societatea în diverse domenii – de la impozitare până la dezvoltarea pieței imobiliare și amenajarea teritorială.

Activitatea cadastrală presupune actualizarea informației textuale și grafice despre bunurile imobile, aceasta făcându-se de către organele de stat, pentru că procesul de evidență și prezentarea bunurilor immobile se referă la drepturile de proprietate, a stabili schimbările bunurilor imobile, inclusiv a hotarelor sectoarelor de pământ, suprafeței și amplasării lor. Asumarea răspunderii pentru ținerea cadastrului de către organele și organizațiile de stat permite aplicarea unor metode, tehnologii și standarde unice, asigurându-se astfel compatibilitatea tuturor datelor cadastrale, care este atât în interesul persoanelor private, posesorilor de drepturi patrimoniale, cât și al societății în ansamblu.

” Concomitent, posesorii de drepturi patrimoniale obțin următoarele avantaje:

1) se simplifică esențial procedura de efectuare a tranzacțiilor cu bunurile imobile (devine mai ieftină și mai sigură, ceea ce contribuie la impulsionarea pieței imobiliare);

2)este asigurată protecția dreptului de proprietate și a altor drepturi (ceea ce stimulează investițiile și dezvoltarea creditării bancare pe termen lung);

3)se reduce numărul de litigii și acțiuni judiciare, ceea ce va conduce la îmbunătățirea relațiilor sociale și interpersonale.

La rândul său, ținerea de către stat a cadastrului se soldează cu o serie de momente pozitive și pentru societate în ansamblu:

1)informația despre obiectele imobiliare devine fundamentul creării sistemelor cadastrale, acestea constituind surse eficiente de informație cu privire la drepturile de proprietate și alte drepturi, la condițiile de creditare, impozitare etc.;

2) apare posibilitatea de a perfecționa sistemele de gestionare a bunurilor imobile grație faptului că informația despre obiectele imobiliare și posesorii lor contribuie esențial la eficientizarea sistemului de gestiune a obiectelor imobiliare, la planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriilor și permite utilizarea mai rațională a pământului, se creează premise pentru exercitarea controlului asupra politicii funciare etc.”( Dumitru Guțu. Valorificarea bazelor sociologiei juridice în dezvoltarea sistemului cadastral al Republicii Moldova: Monografie, Chișinău: CEP USM, 2012. 242 p.)(3)

Constituția Republicii Moldova este Legea Supremă a Societății și a Statului.

„Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică” (art.7).

Toată baza legislativă și normativă a cadastrului, de asemenea, este racordată la Legea Supremă, la Constituția Republicii Moldova.

Normele constituționale care nemijlocit se referă la domeniul cadastrului sunt:

dreptul la informație;

dreptul la proprietate și protecția acestuia;

Dreptul la informație

În conținutul drepturilor și libertăților constituționale, printre primele este „dreptul la informație”. Acest drept este stabilit de articolul 34 din Constituție.

Conținutul articolului 34 este următorul:

”dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public;

autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal;

dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională;

mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice;mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii. ”( Constituția republicii Moldova. articolul 34)

Prin noțiunea de cadastru deja e identificată „un sistem informațional”. În acest context, Sistemul informațional al cadastrului e constituit în așa mod ca prevederile Constituției să fie respectate definitiv.

Această normă constituțional este în continuare dezvoltată în alte legi cum ar fi Legea cadastrului bunurilor imobile etc.

Dreptul la proprietatea privată și protecția acesteia.

Acestui drept constituțional îi este consacrat articolul 46 din Constituția republicii Moldova.

Articolul menționat include următoarele:

‘‘dreptul la proprietatea privată precum și creanțele asupra statului sunt garantate;

nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire;

averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă;

bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii;

dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii revin proprietarului;

dreptul la moștenire a proprietății private este garantat. ‘‘

Una dintre principale funcțiile ale cadastrului, prin intermediul Sistemului informațional, e protejarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile.

Adică în acestă cauză este implementat Registrul bunurilor imobile. În acest context, cadastrul reprezintă un mecanism de realizare a prevederilor constituționale.

Codul Civil (Legea nr. 1107 – XV din 6 iunie 2002) reprezintă baza legislativă a relațiilor civile din societate. Relațiile imobiliare, deasemenea, reprezintă un segment important al relațiilor civile.

Indicațiile constituționale ale articolelor 34 și 46 sunt evoluate în conținutul Codului Civil și anume:

‘‘drepturile reale;

obligațiile;

succesiunea;

În cadrul compartimentului drepturilor reale o atenție deosebită este acordată drepturilor patrimoniale și anume: patrimoniului, posesiunii, proprietății etc.

La compartimentul proprietății sunt dezvoltate domeniile:

dobîndirii și încetării drepturilor asupra bunurilor imobile;

alte drepturi reale;

registrul bunurilor imobile etc.„(8)

Dobîndirii și încetării drepturilor patrimoniale în cadrul Codului Civil sunt preconizate 150 de articole (315 – 495).

Legea cadastrului bunurilor imobile (nr. 1543 – XIII din 25.02.98) fixează felel de creare și păstrare a cadastrului bunurilor imobile prin care se garanteză recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale a bunurilor imobile, apărarea de către stat a acestor drepturi,sprijinirea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare.

Recunoaștere publică – în înțelesul Legii cadastrului bunurilor imobile, însemnă, recunoaștere de către stat.

Legea cadastrului bunurilor imobil este elaborată în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului Civil, Codului funciar, altor acte legislative. Aceasta este legea de bază a cadastrului. În baza ei a fost creat sistemul cadastral contemporan în Moldova, au fost create organele de implementare și ținere a cadastrului, stabilite funcțiilor la nivel atât republican cît și local.

În final Legea cadastrului bunurilor imobile servește ca bază pentru întreprinderea acțiunilor concrete, elaborarea planurilor de activitate, întreprinderea măsurilor referitoare unor probleme exacte. În baza acestei legi a fost inițiată înregistrarea primară, atît masivă cît și selectivă, sunt soluționate multe probleme ce țin de evaluarea bunurilor imobile.

Legea cu privire la formarea bunurilor imobile (nr.354 – XV din 28 octombrie 2004) include formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ca obiecte de drept independente prin separarea, divizarea, comasarea, combinarea bunurilor imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile.

Activitatea în domeniul cadastrului bunurilor imobile include în sine un volum esențial de lucrări consacrate formării bunurilor imobile.

În cadrul legii sunt descrise metodele de formare a bunurilor imobile, rolul proiectului în procesul formării, procedura înregistrării etc

2.3Aspectul economic al cadastrului bunurilor imobile, valorificarea potențialului proprietății private.

Funcția economică a cadastrului e aceea de a accentuiază prețul economică a bunurilor imobiliare.Obiectivul fixării prețului economic a bunului imobil e legat neapărat de fixării în mod egal a obligațiilor fiscale.

La terenurile agricole, prețul economic se fixează cu ajutorul bonitării cadastrale. Bonitarea cadastrală a terenurilor agricole se stabilest se fixează de fapt gradul de fretilitate, capacitatea productivă a solului și pînă la urmă, venitul net cadastral la unitatea de suprafață.

Lucrările de evaluare a construcțiilor , instalațiilor, amenajărilor aspectul calitativ al bunului imobil e exprimat prin alți indici după cum sunt: stabilitatea terenului din punctul de vedere al alunecărilor de terenuri, nivelul apelor subterane; panta, expoziția,

Neapărat pentru construcții, indicii de calitate vor include: materialul de construcție care are deja în sine un aspect calitativ; uzura construcției , pot fi și alți indici ai calității bunului imobil în dependență de modul de folosință.

Informația economică la fel e destul de diferită și depinde mult, de categoria bunurilor imobile. Un rol deosebit în identificarea aspectului economic al informației cadastrale îi revine calității, gradului de fertilitate, categoriei de destinație și de folosință a bunului imobile, valorii lui.

Analizînd informația menționate mai sus putem constatăm că aspectul economic al bunului imobil, într-un final se manifestă prin prețul lui.

La fel de important pentru lucrările cadastrale este de a întocni sistemul informațional ale teritoriului, capabil să furnizeze rapid date reale tuturor organelor de gestionare si planificare a bunurilor imobile din diverse sectoare ale economiei naționale.

Prețul și trebuință examinării cadastului bunurilor imobile e dictată direct de rolul bunurilor imobile în economia națională a Republicii Moldova în viața de zi cu zi și în aspectul economică a populației și agenților economici.

Realitatea juridică de astăzi a dreputului imobil devine o necesitate în masura în care odata cu privatizarea masivă a proprietății publice a apărut proprietatea privată asupra bunurilor imobile, ceea ce nea dus la schimbarea considerabilă a relațiilor de proprietate, asta devenind mult mai multilaterală, mai deosebite și mai active, precum și la crearea unui nou sistem de înregistrare a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale asupra bunurilor imobile.

Un rol deosebit de important în reglementarea relațiilor de proprietate și înregistrarea a drepturilor asupra bunurilor imobile îl are dreptul civil, dreptul imobiliar, legislația cadastrală imobilului, dreptul funciar, analiza și perceperea cărora va crea o imagine clara privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în Republica Moldova, sistemul înregistrării de stat a drepturilor asupra lor si cadastrului bunurilor imobile, extrimitatea ezericitarii și apărării drepturilor de proprietar, ceea ce va contribui la urcarea gîndirii economice și juridice , eficacitatea valorificării și protectiei juridice a drepturilor asupra bunurilor imobile, va garantarea ocrotirea conștientă a drepturilor patrimoniale ale populației și agenților economoci asupra bunurilor imobile în condițiile economiei de piață.

2.4Aspectul tehnic. Noi abordări în domeniul lucrărilor cadastrale. Transferul de cunoștințe și tehnologii.

Partea sau functia tehnica a cadastrului general este definita in Legea privind cadastrul general si publicitatea imobiliara:

“ Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea de baza de masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe categorii de folosinta si proprietarii, precum si ale constructiilor”.

Din cele aratate mai sus , rezulta ca partea tehnica a cadastrului general cuprinde toate operatiunile tehnice geodezice, topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la realizarea masuratorilor de teren si calcule finalizate cu determinarea spatiala (grafica sau numerica) a punctelor care definesc suprafetele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unitatilor teritorial-administrative.

Unele dintre operatiile tehnice generate de nevoia pentru cadastrul general sau comune si altor activitati tehnico-economice, cum ar fi operatiile aferente retelelor geodezice de triangulatie si nivelment, cele aferente intocmirii planului topografic de baza al tarii sau planurilor de baza ale oraselor etc., iar altele sunt proprii numai cadstrului general.

Corectitudinea formări juridice a bunului imobil de asemeni are o importanța mare. La elaborarea Titlului de Autentificare a Dreptului Deținătorului de Teren au fost practicate două softuri de specialitate și anume: MapInfo și Nedweeg. Programul MapInfo a operat cu partea fizică a bunurilor imobile, în straturi le lucru (Terenuri, TerenuriTitlu, Clădiri, Parlab, HClocalit, HCsectoare etc ) reglementare la elaborarea planului cadastral. Programul Nedweeg a servit ca legătură între baza de date juridică MDB (Microsoft Data Base) redactată cu softul Microsoft Acces și partea fizică a bunurilor imobile. Deci, partea juridică a fost întrodusă în programul Nedweeg (vezi figura ) și sa efectuează conexiunea acestor două compartimente.

Documentul de drept (Titlul de Autentificare a Dreptului Deținătorului de Teren) s-a eliberat în două exemplare, unul din ele îi revine proprietarului iar celălalt la Oficiul Cadastral Teritorial, în forma stabilită de Guvernul Republicii Moldova. Documentul ce confirmă dreptul este decizia consiliului local nr. 05/01 din 13.09.2013.Prin efectuarea acestor lucrări în condițiile legii au fost transmise și terenurile proprietății publice în gestiunea statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

Figura – Formarea bazei de date juridice cu prin intermediul softului NedWeeg Conxiunea acestor două softuri au avut ca scop formarea integră a bunului imobil (vezi figura ).

Figura – Interconecsiunea softurilor MapInfo și NedWeeg cu scopul formării documentului de drept

Bază de date grafică – totalitate de date spațiale și descriptive, ce descriu bunul imobil;

Baza de date grafică este ținută de Întreprinderea de Stat ”Cadastru” din 23 august 2017 Î.S. „Cadastru” a fuzionat cu Instituția publică Agenția Servicii Publice”, conform Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017. în format digital.

În temeiul dosarului tehnic recepționat, Întreprinderea de Stat ”Cadastru”

creează și actualizează baza de date grafică.

Ținerea prevede crearea inițială, actualizarea, păstrarea și furnizarea informației grafice din baza de date grafică. Baza de date grafică se prelucrează utilizînd softul specializat MapInfo. Structura de păstrare a informației grafice:se stochează în mapa “Gisdata” pe zone cadastrale (pe servere locale – servere OCT)(vezi figurile……………..).

Pentru fiecare categorie de obiect grafic în MAPINFO se formează un tabel grafic:

HCSectoareRM – hotarele sectoarelor cadastrale pe întreg teritoriu al RM în scopul atribuirii numerelor cadastrale.

Terenuri – reprezintă hotarele terenului, obținute în rezultatul executării lucrărilor cadastrale în SC MR99. (ArhivTerenuri) geometria obiectul este poligon

TerenuriTitlu – hotarele terenului conform documentului de drept, pentru terenurile amplasate convențional, geometria obiectul este poligon.

TerenuriTitluWork – temporar pentru stocarea bunurilor imobile noi formate din cadrul lucrărilor de formare, până la depunerea cererii de modificare în registru și înregistrarea primară a bunurilor imobile noi formate. În cazul în care actele legislative/normative vor permite finisarea executării lucrării de formare cu înregistrarea în registru, nu va fi nevoie de stocare temporară a bunurilor imobile nou formate în acest tabel grafic, geometria obiectul este poligon .

Cladiri – construcția subterană/supraterană legată solid de pământ a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației ei. (ArhivCladiri), geometria obiectul este poligon

Componente – se prezintă în rezultatul executării lucrărilor cadastrale la nivel de clădire, conține informația privind toate părțile componente (autorizate și neautorizate, legalizate și nelegalizate) ale unei clădiri. (ArhivComponente)

FixPct – punct fix de cotitură a hotarului terenului caracterizat prin: precizia determinării coordonatelor, tipul materializării punctului și existența documentului ce confirmă actul coordonării amplasării punctului cu titularii de drepturi ale terenurilor adiacente. (ArhivFixPct), geometria obiectul este punct

FixHtr – segmentul de hotar fix, ce unește două puncte fixe: se crează o linie (în FixHtr) în cazul, în care segmentul de hotar unește două puncte fixe (din FixPct). (ArhivFixHtr), geometria obiectul este segment

Grevari – porțiuni de teren, din cadrul unui sector de teren, preconizate pentru constituirea unui drept (servitute, folosință, arendă, etc.).

Posesia – (posesia de fapt a terenului), obiect care reflectă limitele de facto ale terenului (suprafața utilizată de beneficiar).

Încăperi izolate – parte a unei clădiri, separată de alte părți adiacente ale acestei clădiri, prin pereți sau prin despărțituri fără goluri pentru uși, având ieșire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă. Se reprezentă grafic pe nivelele clădirii în .dxf format.

Există și elemente auxiliare (plan contur):

Terenuri2 – indică împrejmuirile; (gard)

PctRidicari – punctele de reper, punctele de stație și observație ale ridicărilor;

Cerințele principale la formarea obiectului;

Terenuri –

Se va respecta topologia pentru obiectele adiacente: muchiile poligoanelor adiacente vor avea aceleași noduri (neconformitățile existente de suprapuneri virtuale sau suprafețe de teren libere ale obiectelor adiacente – exemplu: proiectul terenurilor agricole, cotele de teren echivalent, se suprapune cu proiectul sectoarelor de teren din intravilan – vor fi eliminate treptat conform actelor normative în vigoare).

Se va respecta topologia cu obiectele de nivel superior (teren – sector cadastral), se admite extinderea terenului din sectorul cadastral cu până la 45% din suprafața terenului, celelalte 55% din suprafața terenului rămânând în sectorul cadastral corespunzător (numărul cadastral al terenului corespunde cu numărul cadastral al sectorului cadastral).

Se exclud dublări de numere cadastrale și numărul cadastral al terenului corespunde cu numărul cadastral al sectorului cadastral în care se află (obiectele existente cu numerele cadastrale provizorii urmează a fi identificate și repoziționate în sistemul de coordonate MOLDREF-99 conform actelor normative și legislative în vigoare cu conferirea numărului cadastral nou corespunzător sectorului cadastral în care se vor amplasa);

Cladiri –

Se prezintă în rezultatul lucrărilor cadastrale (cu excepția lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri) și conține informația grafică privind toate construcțiile amplasate pe un teren specificate în anexa nr.5 la Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor:

toate construcțiile din cadrul unui teren, (la executarea lucrărilor cadastrale masive: doar clădirea (ile) principală (le).

plantațiile multianuale (vie, livadă, plantație perenă);

obiectele acvatice.

Se va respecta topologia pentru fiecare obiect cu obiectele adiacente de același tip (între Cladiri: muchiile poligoanelor adiacente vor avea aceleași noduri), ca derogare de la regula generală fiind cazurile în care pe teren sunt amplasate clădiri subterane. Se va respecta topologia cu obiectele de nivel superior (cladire – teren), excepție fac numai cazurile, în care construcția se extinde pe terenul adiacent. Se exclud dublări de numere cadastrale.

III STUDIUL DE CAZ

3.1 Scopul actualizării cadastrului bunurilor imobile în comuna Recea raionul Rișcani.

Scopul cadastrului e multilateral, informatiile lui slujește pentru.

reprezintă în timp real a unor informații neapărate pentru institutiilor juridice, fiscale și administrative ;

trimiterea informației de sinteza organelor de statistică și de conducere a statului, privind starea și dezvoltarea fondului funciar pe raione și pe țara ;

transmiterea informației necesare pentru publicitatea imobiliară și pentru întărirea și garantarea dreptului de proprietate, protecția în domeniului public și privat al statului.

aducerea la zi, așa dar actualizarea datelor din evidente si implicit a planurilor si hăriilor cadastrale.

Actualizarea datelor cadastrale în sistemul informațional al cadastrului se îndeplinește de către oficiul cadastral teritorial în raza de activitate a căruia este amplasat bunul imobil.

Actualizarea datelor cadastrale se poate face la inițiativa:

la inițiativa oficiului cadastral teritorial;

la cererea titularului de drepturi a bunului imobil;

la inițiativa autorităților publice.

Actualizarea datelor cadastrale la inițiativa oficiilor cadastrale teritoriale se realizează în două cauze și anume;

numărul cadastral al bunului imobil este substituit.

isprăvirea erorilor tehnice din Registrul bunurilor imobile, care nu atinge drepturile titularilor de drepturi a bunurilor imobile.

Iar numărul cadastral poate fi substituit la ințiativa de oficiilor cadastrale teritoriale în cazul cind;

substituirii numărului cadastral convențional cu număr cadastral;

corectarea numărului cadastral greșit.

Isprăvirea erorilor tehnice care nu afectează drepturile, săvîrșite la efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile se execut din oficiu în conformitate cu legislația.

Actualizarea datelor la cererea titularului de drepturi se esfectuiază în cazul cînd intervim modificări în:

schimbări în modul de folosință a bunului imobil;

adresa bunului imobil;

hotarul și suprafața acestuia ;

dării în arendă sau locațiune a bunurilor imobile din proprietate publică;

construirea noii construcții pe teren sau reconstrucția,repararea sau demolarea construcției;

privatizarea bunurilor imobile;

găsirea erorilor din cadastru sau a greșelilor în parametrii tehnici a bunului imobil,titularul de drepturi depune, în felul stabilit, la oficiul cadastral teritorial cererea de actualizare a datelor cadastrale cu adăugarea documentelor de dovadă.

Actualizarea datelor la inițiativa autorității publice se îndeplinesc în cazul cînd în anul precedent autoritatea publică competentă a emis acte decizionale privind:

schimbarea modului de fofosință a bunului imobil;

modificarea sau schimbarea denumirii străzii sau a adresei bunului imobil;

darea în arendă sau locațiune a bunului imobil din proprietatea publică pe un termen mai mare de trei ani;

scoaterea autorizației de construire și de desființare;

construcțiile nefinalizate mai mult de 3 ani de la începutul lucrărilor cu un grad de executare de 50 % și mai mult.

Toate aceste lucrari au ca scop asigură aducerii la zi a informației despre bunurile imobile existente în cadastrul bunurilor imobile, deasemenea și acumularea datelor despre bunurile imobile noi, în vederea garantării veridicității și desăvîrșirea datelor indispensabile pentru evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării.

3.2Descrierea localității și a stării de implementare a cadastrului bunurilor imobile în cadrul comunei.

Satul Recea e situat în partea de nord a Moldovei, pe Cîmpia Bălțului. Orașul Bălți e situat în partea de nord-vest față de orașul Chișinău, iar față de orașul Bălți este situat în partea de nord.

Comuna Recea este amplasată în valea rîului Copăceanca și pe auto-magistrala Odesa – Chișinău- Cernăuți, ultima avînd o importanță internațională. Pentru prima dată satul este atestat în documente în anul 1429, la 3 iunie, Suceava, în vremea Domnitorului Alexandru – cel – Bun.

În limitele raionului Rîșcani, comuna Recea se învecinează cu următoarele localități: la nord cu satul Bulhac, la sud cu satul Aluniș, la este cu satul Sverdiac, la nord-vest cu satul Răcăria, la sud-est cu satul Slobozia-Recea, la nord-este cu satul Șumna și la est-sud cu satul Ușureia.

Distanța pînă la orașul Bălți constituie 25 km, 27 km pînă la stația de cale ferată Drochia și 170 km pînă la capitala țării.

În prezent relieful comunei Recea reprezintă o cîmpie deluroasă cu altitudini absolute maximale de 224m, în interfluviul Copăceanca-Răut și de 218m în interfluviul vestic, care în regiunea liniei de cumpănă Nistru-Prut crește pînă la 230m.

Teritoriul comunei Recea este situat în provincia de silvostepă a Moldovei de Nord, în care predomină cernoziomurile tipice și cele livigate.

Agricultura

Agricultura e ramura de bază a economiei comunei Recea, prin care se asigură produsele alimentare și materiile prime pentru industria bunurilor de larg consum. Agricultura, ca ramura a producției materiale încă de pe primele trepte ale procesului de dezvoltare a diviziunii sociale a muncii s-a împărțit în două sectoare.

Producția vegetală (cultura plantelor)

Producția animală (creșterea animalelor).

Agricultura are și un rol hotărîtor pentru progresul rapid al întregii economii, de a depinde însăși dezvoltarea industriei, a întregii economii naționale, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.Specializarea agriculturii în cadrul comunei Recea depinde de următorii factori :

resursele agroclimatice favorabile ;

numărul populației ;

prezența solurilor fertile ;

așezarea fizico – geografică favorabilă ;

Agricultura asigură cerințele mereu crescînde ale populației în producția alimentară, ea este furnizorul principal de materii prime pentru industria alimentară și industria ușoară. Pe parcursul multor decenii, agricultura localității s-a caracterizat printr-un grad înalt de chimizare. Aplicarea sistematică, de lungă durată a îngrășămintelor minerale în condiții exagerate au dus la scăderea efectului pozitiv a lor. Din cauza crizei economice, dar și datorită folosirii pe larg a metodelor de protecție s-a redus cantitatea de chimicate aplicate în sol, fapt ce contribuie și la îmbunătățirea situației ecologice.

Teritoriul localității natale ca și întreg teritoriul republicii , este situat în zona climatică temperată la distanțe aproape egale față de ecuator și polul Nord. Clima este temperat continentală datorită poziției republicii în mijlocul continentului Europei.

Clima se formează sub influiența următorilor factori:

cantitatea de radiație solară;

circulația maselor de aer;

caracterul suprafeței active;

Temperatura medie anuală a aerului în partea de nord a republicii constituie +8+9C. Temperatura medie a lunii ianuarie în nordul țării e de 5C, minimul absolut al temperaturilor constituie 35C la nord. Perioadele reci ale anului sunt scurte. Temperaturile lunii martie sunt de +1C, în mai +16 și iunie +18+20C. Valorile ale temperaturii lunii iulie sunt +19, 5 la nord, maximul absolut +35C. Primele înghețuri la suprafața solului se înregistrează la 30.IV, a aerului – 20.IV.

Dintre apele stătătoare ale comunei întîlnim 6 iazuri. Unul e numit “La moară” și este situate în partea de V a satului Recea. Se alimentează nemijlocit din apele r. Copăceanca în urma topirii zăpezilor și a apelor subterane, ce se varsă în el. Are o suprafață de 60 ha, cu adîncimea medie de 1-2 m, cea maxima 3-4 m. Este un iaz în faza bătrîneții. În apele lui crește stuful și papora. Malurile lui sunt domoale, pe unele locuri abrupte.

Cel mai mare iaz al comunei e situat în partea de V a satului Recea, se întinde pe o suprafață de 100 ha. A fost construit ca bazin acvatic artificial în anul 1992. În prezent această gospodărie piscicolă deservește locuitorii comunei și pe cei din împrejurimi cu specii diverse de pește. Este cel mai pitoresc și cel mai solicitat loc de odihnă al populației. Se alimentează ca și cel precedent. Malurile lui sunt domoale. Iazul “La baba mărioara” și cel din “Cotul porcului”, situate în Recea nu sunt adînci și mari după suprafață. Au adîncime mică 1-2 m, cu malurile domoale. Celelalte două iazuri se găsesc în apropierea satelor Sverdiac și Slobozia Recea. Alele iazurilor sunt folosite pentru irigare, adăpatul vitelor și ca loc de odihnă a populației comunei și a satelor vecine.

Apele subterane.

Ele au o mare însemnătate în aprovizionarea populației cu apă potabilă. Numai pe partea stîngă și dreaptă a autostrăzii satului se găsesc 436 de fîntîni, frumos aranjate. Adîncimea fîntînilor variază între 11-18 m. La întrarea în comună ne uimește prin pitorescul și frumusețea sa izvorul “Mihai Eminescu”(vezi imaginea……) Comuna e bogată în izvoare subterane. Cele mai multe fiind situate în partea de S și S-E. În baza analizei chimice, petrecută de specialist s-a dovedit, că o bună parte din ele sunt impurificate cu flour și săruri.

La prezent suprafața locativă a comunei constituie 118,162 m.p., iar suprafața locuibilă – 90,618 m.p. onform datelor recensământului din 2014 populația satului este de 2.855 locuitori.Densitatea populației e de 90 locuitori la km p. Numărul de gospodării se estimează la 1487, prin urmare s. Recea – 1049, Sverdiac – 335 și Slobozia – Recea – 103.

În comuna Recea majoritatea absolută a populației o alcătuiesc românii moldoveni –2275(79,68%). În afară de populația autohtonă în comună locuiesc și reprezențanții altor popoare și deferite grupuri etnice. Putem constata, că în comună locuiesc și alte minorități naționale ca : ucraineni — 442, adică 15,48 % din numărul populației (cel mai mulți locuiesc în satul Sverdiac) români — 96 (3,36%), ruși — 32(1,32%), altele / nedeclarată — 8(0,35%) vezi(figura……).

Localitatea Recea are particularitățile deosebite ale naturii, populației. Poziție strategică are satul. Se află pe automagistrala internațională : Odesa – Brest. Satul este traversat de r. Copăceanca, monument al naturii. Lungimea totală a rețelei hidrografice e de 183 km. Apele subterane au o mare însemnătate în aprovizionarea populației cu apă potabilă. În sat sunt înregistrate 468 fîntîni frumos amenajate. La intrarea în comună ne uimește prin pitorescul și frumusețea ca izvorul „M. Eminescu”. Fîșia forestieră este situată în partea de Nord a comunei, ea a fost sădită în anul 1976 de către săteni în scopul stopării alunecărilor de teren de pe maul stîng al rîului Copăceanca. Din păcate numărul multor animale, păsări se micșorează altele sunt pe cale de dispariție și sunt incluse în Cartea Roșie.

’’Organizarea cadastrului bunurilor imobile prevede înfăptuirea următoarelor măsuri:

crearea cadrului legislativ pentru implementarea Cadastrului bunurilor imobile;

accelerarea procesului de împroprietărire a cetățenilor cu pămînt;

asigurarea informaționala a populației , instruirea cadrelor;

crearea sistemului organelor cadastrale;

înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor;

elaborarea mecanismului de estimare a bunurilor imobile;

crearea sistemului informațional cadastral.

Masurile din cadrul Programului se vor realiza în două etape

În prima etapă (anii 1998-2006) se va crea cadrul legislativ, vor fi întreprinse măsurile necesare pentru finalizarea procesului de împroprietărire, se va pune accentul pe asigurarea informațională a populației și instruirea cadrelor, vor fi înființate oficiile cadastrale teritoriale, se va efectua înregistrarea primară masivă în localitățile urbane, cu extinderea treptată în localitățile rurale, implementarea proiectului-pilot a cadastrului fiscal în zonele test, estimarea bunurilor imobile în localitățile urbane. În cadrul acestei etape se preconizează de a fi înregistrate circa 4,0 mil. bunuri imobile.

În etapa a doua (2007- 2010) se va perfecționa sistemul național unificat de înregistrare a bunurilor imobile, se va finaliza procesul de privatizare a terenurilor și înregistrarea primară masivă, pentru facilitarea dezvoltării unei piețe imobiliare reale, implementarea noului sistem de evaluare în masă a bunurilor imobile în scopuri fiscale, asigurarea durabilității financiare și instituționale a sistemului național cadastru.,, (4)

Comuna Recea a trecut cu succes prin ambele etape de organizarea a cadastrului bunului imobil, sa creat cadrul legislativ, flexibilitatea informației,

3.3Descrierea materialelor cartografice, topografice și juridice existente.

Recea este o comună din raionul Rîșcani. Satul Recea are o suprafață de aproximativ 2.78 kilometri pătrați, cu un contur de 11.71 km. Din componența comunei Recea fac parte satele Sverdiac, Slobozia-Recea și Recea vezi (figura……).

Pe suprafața comunei Recea sunt înregistrate 4953 de bunuri imobile,dintre care 1565 sunt terenuri pentru construcție conform ”articol 69 ” a Codului funciar a Republicii Moldova terenurile destinate construcțiilor se clasifica în următoarele subcategirii de destinație:

Terenuri pentru spațiul locativ;

Terenuri pentru transport;

Terenuri pentru zona industrială;

Terenuri pentru îmbunătațirea sănătății;

Terenuri pentru activități recreative;

Terenuri pentru ariile protejate ;

terenuri de valoare istorico-culturală;

terenuri pentru zonele verzi, de influență, sanitare și de protecție.

Legislația în vigoare din domeniul urbanismului stabilește modul de folosință a terenurilor din categoria de terenuri de construcție.

Figera……….

Din Codul funciar al Republicii Moldova vedem că fiecare subcategorie de destinație includ următorele categorii de folosință din articolul 71 structura terenurilor pentru spațiul locativ;

„a) terenuri pe care sînt amplasate case (clădiri) individuale de locuit sau clădiri în care locuiesc mai multe familii, inclusiv clădiri cu mai multe etaje;

b) terenuri pe care sînt amplasate clădiri de deservire, ale căror funcții principale sînt prestarea serviciilor pentru populația din localitatea respectivă;

c) terenuri pe care sînt amplasate clădirile administrative ale autorităților publice centrale sau locale;

d) terenuri pe care sînt amplasate clădiri (obiecte) de menire social-culturală (grădinițe, școli, case de cultură, teatre, muzee, cinematografe etc.);

e) terenuri pe care sînt amplasate obiecte (lăcașe) de cult (biserici, cimitire etc.);

f) terenuri ocupate de străzi și infrastructură tehnico-edilitară;

g) terenuri pe care sînt amplasate construcții provizorii, instalații și amenajări aferente obiectelor enumerate în lit. a) – f);

h) alte terenuri preconizate, conform planului de amenajare a teritoriului respectiv, pentru construcții, instalații, amenajări pentru spațiul locativ.‘‘(9)

Articolul 75. Structura terenurilor pentru zonele industriale

‘‘a) terenurile pentru industria minieră;

b) terenurile pentru industria prelucrătoare.

În cadrul terenurilor pentru zonele industriale sînt utilizate următoarele categorii de folosință: construcții de bază și auxiliare, instalații, amenajări, căi de acces, terenuri dobîndite în scopurile menționate.

Dobîndirea dreptului asupra terenurilor în scopul extragerii substanțelor minerale utile se realizează în baza dreptului obținut de folosință a sectorului de subsol, respectîndu-se condițiile de recultivare a terenurilor, conform proiectului respectiv.

Plata pentru folosirea terenurilor în scopul extragerii substanțelor minerale utile se percepe sub formă de impozit, conform legislației în vigoare.‘‘(9)

În majoritatea cazurilor toate aceste terenuri se afla în intravelanul localității vezi figura(….) sau la periferia acestuia.

Din toate ternuri 1131 îi revin terenurilor atribuite în folosință ca lot de lîngă casă amplasat de regulă în extravilan grădina.

Iar restul terenurilor 2257 sunt cu destinație agricolă care sunt folosite sistematic pentru obținerea produselor agricole: arabil, plantație perenă, fînețe, pășune, drumuri de deservire a terenurilor agricole, terenuri aferente construcțiilor agricole și agroindustriale.

Figura…. -Intravelanul comunei Recea raionul Rîșcani ortofoto 2016

Lucrări topografo-geodezice și cartografice cu destinație specială,determinate de necesitățile agenților economici, unităților administrativ-teritoriale, persoanelor fizice și juridice, finanțate de agenți economici, de persoane fizice și juridice interesate.