Introducere … 2 [305591]

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………… 2

I. Fundamentarea teoretică a temei ……………………………………………………………………………….. 4

1.1. Conceptul de bază al tehnologiei multimedia ………………………………………………………………. 4

1.2. Comunicarea………… ……………………………………………………………………………………………… 7

1.3. [anonimizat]…………………………………………………………………. 8

1.4. Comunicarea intrapersonală…………………………………………………………….……9

1.5. Date generale privind schiul alpin……………………………………………………………12

II. Organizarea cercetării ……………………………………………………………………………………………….15

2.1. Metode ce cercetare ………………………………………………………………………………………………… 15

2.1.1. Metoda studiului bibliografic………………………………………………………………………………….. 15

2.1.2.Metodaexperimentului……………………………………………………………..……….15

2.1.3. Metoda observației………………………………………………………………………….15

2.1.4. Metoda interviului…………………………………………………………………………..15

2.2. Locul de desfășurare …………..……………………………………………………………..15

2.3. Subiecții……………………………………………………………………………………….20

2.4. Perioadele de desfășurare……………………………………………………………………..21

2.5.Cursul propus pentru învățare…………………………………………………………………22

2.6.Vizualizarea……………………………………………………………………………………24

2.7.Aparatura utilizată……………………………………………………………………………..24

III. Rezultate ………………………………………………………………………………………………………………… 27

3.1. Prezentarea rezultatelor …………………………………………………………………………………………….. 27

IV. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………… 34

Rezumat în limba engleză ………………………………………………………………………………………………. 37

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………….38

INTRODUCERE

Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu tehnologia multimedia și modul prin care aceasta influențează indivizii sau grupurile în inițierea schiului alpin. Scopul lucrării este nu numai de a-i [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] o bază în pregătirea psihologică pentru următoarea etapă a pregatirii indivizilor.

[anonimizat] o [anonimizat], dar tinde și spre obiectivele și cerințele pentru dezvoltarea individului pe o [anonimizat] o importanță vitală în zilele noastre. Interesul individului pentru învățare crește datorită folosirii unor forme de predare cât mai moderne și de ultimă oră. Odată cu dezvoltarea societății, aplicarea tehnologiei multimedia în jurul predării a devenit din ce în ce mai populară, iar tendința prezintă o posibilitate uriașă a unei dezvoltări continue în acest sens. Tehnologia multimedia poate disemina informații oamenilor în multe moduri, reușind astfel să provoace o motivație a învățării cu entuziasm și o măsură mare în dorința de a lua parte la procesul didactic.

Așadar în prima parte a lucrării de licență discutăm despre evoluția majoră în industria calculatoarelor: mai exact, tehnologia multimedia. Acest domeniu multimedia a devenit, în ultima perioadă, o dimensiune extraordinar de importantă a comunicării cotidiene de care se folosesc milioane de oamenti de pretutindeni, în special țările avansate ale lumii.

Acest hazard tehnologic are astfel și efectele sale puternice asupra omenirii și în special asupra practicanților de sport. Fapt care m-a determinat să introduc în lucrarea de licență, efectele pozitive sau negative ale tehnologiei multimedia asupra omului.

Prin intermediul efectelor multimedia asupra indivizilor, putem determina gradul de inteligență intrapersonală din care rezultă în mod special imaginea propriei persoane și a propriilor mișcări. Această inteligență intraperonală, modelată de comunicarea noastră cu noi înșine, determină capacitatea noastră de a ne plasa pe o scara și de a ne mobiliza să urmcăm pe treptele scării printr-o vizualizare cât mai clară. O imagine cât mai deformată și depărtată de realitate, diminuează șansele individului de a evolua corect și eficient.

Implicarea unui monitor de schi în învățarea clienților săi poate determina timpul și evoluția individului. O abordare modernă și o utilizare a imaginilor și videourilor cu ei în timp ce exersează, explicarea mișcărilor greșite și a lucrurilor care trebuie îmbunătățite, ajută în mod special la antrenamentul mental al subiecților pentru lecțiile următoare de schi alpin.

Obiective (ipoteze)

Această lucrare de licență prezintă ansamblul de forme prin care tehnologia multimedia influențează indivizii sau grupurile în învățarea schiului alpin.

Imaginea și certitudinea faptului că tehnologia multimedia ne afectează profund, este dată de o prezență constantă în viața noastră. Influențarea învățăceilor se produce în urma și prin intermediul expunerii la acțiunea tehnologiei multimedia. Impactul asupra creierului atinge senzorul vizual, care determina interesul persoanei asupra imaginilor proiectate. Vizualizarea imaginilor și al videourilor cu propria persoană, determină crearea unei imagini de sine cu privire la lecțiile de schi alpin desfășurate. Conștientizând greșelile sau văzând executarea corectă a exercițiilor, facilitează antrenamentul mental, acesta din urmă fiind responsabil pentru următoarele întâlniri de practică a schiului alpin.

Așadar, cercetarea denotă faptul că imaginile și videourile folosite în inițierea în schiul alpin, ajută individul să progreseze într-o formă mai rapidă și mai eficientă, decât un individ care nu a beneficiat de o tehnologie multimedia.

Rezultatele finale mai bune înclină către indivizii care s-au vizualizat după lecțiile de schi alpin.

I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

I. 1. CONCEPTUL DE BAZA AL TEHNOLOGIEI MULTIMEDIA

Termenul multimedia are înțelesul precis de discurs care angrenează diverse categorii de semne – imagini, sunete, texte – bazate, toate, pe suportul electronic. Dacă discursul este neliniar, putând fi urmărit pe mai multe trasee, termenul corect este hipermedia. Termenul (unii preferă să spună multiple media) semnifică întrețeserea unor discursuri care folosesc medii diferite, nu neapărat electronice. Cei care se ocupă cu arta pe calculator – web-art utilizează multimedia, în timp ce autorii de artă video și de performance recurg la intermedia. Multimedia este orice combinație de text, elemente de grafică, sunete, animație și secvențe video care ajung la utilizatori prin intermediul calculatorului sau al altor mijloace electronice sau  este modalitatea prin care se poate transmite un mesaj cu ajutorul tuturor formelor de comunicare existente. Obiectivul principal al multimedia este stimularea ochilor, urechilor, a degetelor și, cel mai important, a creierului.

Dintre toate activităițle de multimedia, tehnica video digitală aduce cele mai mari satisfacții, fiind un instrument foarte puternic de apropiere de realitate a utilizatorilor de calculatoare. Tehnica video digitală este, de asemenea, o metodă eficientă de prezentare a produselor multimedia categoriei largi a telespectatorilor. Introducând în proiectul multimedia elemente video, se pot prezenta mesajele mai eficient, accentuând subiectul tratat, iar spectatorii vor reține în mai mare măsură ceea ce văd.

Tehnologia multimedia a crescut gradual și s-a dezvoltat încă din anii 1990, lucru care a produs o neîntâlnită revoluție rapidă al aparatelor. Tehnologia multimedia reprezintă acel tip de tehnologie care utilizează un calculator, un aparat foto, o tabletă etc. pentru a realiza un proces cuprinzător folosind diferite tipuri de informații, precum texte, grafice, imagini, sunete, animații, videouri etc. în scopul de a stabili relaționări logice între om și calculator sau aparatul utilizat. În timpul cursurilor de educație fizică sau antrenamente sportive, demonstrând continuțul învățării mai original utilizând thenologia multimedia este benefic pentru străpungerea punctelor cheie și al punctelor dificile în procesul de înățare și predare a diferitelor ramuri sportive sau mai punctual, al procedeelor tehnice în schiul alpin.

Antrenorii, profesorii sau instructorii, au capacitatea de a demonstra principalele puncte și procesul globalizat al schimbarilor mișcarilor pentru diferitele actiuni sportive sau pot folosi modele precum sportivi, vizualizând imagini sau filmări cu necesarul dorit.

Domeniul „multimedia” a devenit, în utilma perioadă, o dimensiune foarte importantă a comunicării de zi cu zi de care se folosesc multe milioane de oameni din țările avansate ale planetei.

Evoluția multimedia, nu este altceva decât consecința și urmarea logică și foarte previzibilă a revoluției numerice, atât de insistent anunțată de mai marii producători ai industriei informatice și tehnologice. Această evoluție spectaculoasă a tehnologiei și informației, nu poate să treacă neobservată; ea ne marchează din ce în ce mai mult.

Cum aproape tot, în ziua de azi, este trecut prin filiera informației electronice, neînțelegerea și neutilizarea unor astfel de informații în activitățile ce le desfășurăm constituie un handicap foarte mare și greu de recuperat. Astfel, în mai toate activitățile sociale și nu numai, utilizarea calculatorului și accesul la informație și multimedia are o pondere din ce în ce mai mare.

Adaptarea învățării la o lume în continuă și rapidă schimbare, achiziționarea rapidă a noilor competențe necesare vieții de mâine, reprezintă ele însele o inovație tehnologică. Așa se explică faptul că pentru o bună și eficientă educație, pe lângă binecunoscutele metode clasice de învățare, încep să funcționeze noile „instrumente” sau „ecrane ale cunoașterii”, cum sunt adeseori supranumite tehnologiile multimedia: videodiscuri interactive, didacticiale, hiperdocumente, telecursuri ș.a.m.d, tot atâtea concepte și obiecte tehnice care așteaptă a fi „imblânzite” în universul sportiv.

Documentarea multimedia presupune manipularea unor documente tratate de către o altă persoană sau un grup de cercetare științifica care își expune rezultatele prin intermediul internetului și tehnologiei multimedia. Având acces la o multitudine de informație expusă prin intermediul tehnologiei multimedia formatorul (instructorul de schi alpin) poate astfel îndruma învățăcelul spre o cât mai bună înțelegere a fenomenului explicat. Cu ajutorul „motoarelor de căutare” a informației în lumea internetului, putem avea astfel acces la o diversitate foarte mare de informație.

Instructorul modern este astfel interpus între tehnologia multimedia ce reprezintă un domeniu foarte vast de informație și elevii săi pe care trebuie să-i formeze cât mai bine pentru a pute alege ei înșiși informația utilă dintr-un domeniu foarte vast de informație.

Rolul instructorului de schi alpin modern este acela de mediator între cursant și informația multimedia pe care acesta o accesează. Astfel el trebuie să îndrume cursantul cum să învețe arătându-i pașii pe care acesta trebuie sa-i urmeze pentru a accesa informația utilă și nu o altă informație care poate fi eronată și care poate induce altă viziune cu privire la informația respectivă.

Pentru ca participanții la proces, mai exact cursanții, să beneficieze de informația multimedia, care este din ce în ce mai utilizată în procesul de învățare, este absolut necesar ca îndrumătorul să dețină aparaturi cu tehnică de calcul, cu aparatură multimedia și să aibă și un bun acces la mediul internet.

La modul ideal, echipamentul multimedia se concepe în funcție de sarcinile pedagogice pe care aceste instructorii trebuie să le îndeplinească cât și de mijloacele și materialele didactice preconizate a intra în dotarea lor.

În procesul instructiv și nu numai, se impune totuși ca selecția suporturilor multimedia să fie făcută cu atenție, pentru că numeroase aplicații multimedia de tip off line (CD, DVD) sau/și on line (Web), deși par să dea expresie atributelor mai sus amintite, recurg într-o mică măsură la multicanalitate, astfel încât multe dintre ele propun mai degrabă manipulări de enunțuri decât sarcini de comunicare.

2. COMUNICAREA

Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite (exprimă) o informație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să cunoască codul (să cunoască aceeași limbă). Instrumentul comunicării este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gesturi, etc) reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene).

La procesele de comunicare participă întotdeauna, într-o interacțiunea totală sau parțială, trei componenete: emițător, canal și receptor. Dar, mai există în orice act comunicațional alte elemente auxiliare, care dau dimensiunea reală a acestui proces, cum sunt contextul, zgomotele, codul utilizat, tipul de relație dintre sursă și receptor (Figura 1.)

În ultimii ani, cercetările din domeniul social și psihologic au evoluat surprinzător. Studiile sunt acum caracterizate de o maturitate care le lipsea anterior: avem astăzi cercetări programatice, bine delimitate și specializate, care propun tot mai adesea meta-analize.

Figura 1 – Schema procesului de comunicare

I. 3. EFECTUL STIMUL-RĂSPUNS ÎN PROCESUL INSTRUCTIV

În mass-media spre exemplu, există un model numit stimul-răspuns, care “ presupune apropierea partenerilor actului comunicațional, efectul produs fiind mai rapid și de o intensitate mai mare. Teoria are la bază o anumită percepție a societății de masă, văzută ca o comuniune gregară, uniformă, atomizată care are, prin urmare, același gen de răspuns la un stimul identic. Această viziune conduce la ideea unei societăți ușor manipulabile prin orchestrarea unor campanii media bine direcționate, fapt confirmat de istorie. În timpul celui de-al doilea război mondial, media au fost foarte eficient utilizate pentru propagandă, mai ales de către naziști, studiile demonstrând că, de această dată, oamenii au avut, într-adevăr, reacții similare la același gen de mesaj.” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere, Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării, 2007-2008, Mass Media)

Putem afirma din aceast paragraf că influențarea omului poate fi una ușoară și prin intermediul acestui model, stimul-răspuns, putem interveni asupra performanțelor individului prin imaginea pe care o creăm asupra lui.

“Aceeași teorie este sugestiv denumită de M. DeFleur “teoria glonțului magic”, pentru a ilustra mai plastic modul în care mesajele “bombardează” indivizii. Această sintagmă, teoria glontului magic, propusă de Melvin De Fleur (1982, pp. 158-164), scoate în evidență o nouă caracteristică a acestor cercetări, și anume ideea că, pătrunzând atât de ușor în conștiințele cursanților, mesajul poate influența ușor părereile și imaginile lor, ducând încetul cu încetul individul către modelul dorit. Astfel, pedagogul, prin cunoștințele sale teoretice și practice, utilizând și vizualizând împreună cu cursantul imagini și filmulețe cu acesta, poate să-l modeleze astfel încât să îl ajute ca procesul instructiv să fie mai eficient, mai real și mai corect.” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere, Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării, 2007-2008, Mass Media)

Urmărind acest efect al mass media și implementându-l în învățarea schiului alpin, reușim să creăm o influență pozitivă asupra individului și în special putem să îl trimitem pe linia pe care ne-o dorim, astfel încât să avem un rezultat final cât mai bun, cât mai eficient și cât mai persistent.

Schimbarea perspectivei, trecerea adică la modelele influenței a tehnologiei multimedia, a focalizat atenția în direcția examinării situațiilor în care se realizează transferul de informație funcțională către indiviyi, mai precis, identificarea meterialului transferat, în speță mesajul denotativ și faptele în sine, dar și a conotațiilor individuale asociate acestora, precum și a stilului prezentării. Noua atitudine a dus la descoperirea faptului că, individul supus cercetării, reușeste să își capteze atenția asupra materialelor expuse, să culeagă informația necesară și importantă pentru procesul de învățare. Acest fapt nu se datorază doar cursantului, ci și al instructorului de schi, care trebuie să prezinte un stil plăcut și profesional în acelaș timp de a preda la orele de schi alpin și șa vizualizarea dupa dupa cursuri.

În timpul orelor de curs, pot exista 2 tipuri de percepție asupra lucrurilor: realitatea (environment) și pseudo-realitate (pseudo-environment) după cum spunea Walter Lippmman (1992) .Există cazul fericit în care cursantul percepe și vede lucrurile exact așa cum sunt sau cel puțin aproape de realitate, însă ne putem izbi de o realitate falsă, lucru care necesită o atenție sporită asupra modelului de predare. În acest caz, vizualizarea exercițiilor, împletită cu explicațiile clare și convingătoare ale instructorului, se poate aduce imaginea individului cât mai aproape de ceea ce este, deci de realitate.

I. 4. COMUNICAREA INTRAPERSONALĂ

Comunicarea  reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite (exprimă) o informație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să cunoască codul (să cunoască aceeași limbă).

Instrumentul comunicării este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gesturi, etc) reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene).

De fapt, întreg universul comunică. Toate părțile sale componente sunt interconectate și comunică în diferite moduri. Într-un fel comunicăm cu oamenii, în altul cu animalele, în altul cu propriile noastre celule (care au o ‘minte’ proprie) și în altul chiar cu astrele! Nu verbal sau non-verbal, ci prin alte canale puțin explorate în prezent.

Comunicarea înseamnă mai mult decât ceea ce spunem. Înseamnă și cum spunem acel lucru. Comunicarea constă în a vorbi și a asculta, și în acțiunea de a destainui reciproc gânduri și sentimente interioare (așa numitul ‘feedback’). Pe măsură ce devin comunicatori buni, oamenii ajung să exceleze în toate domeniile, de la relații sentimentale la vânzari și afaceri și mai exact în ceea ce ne privește pe noi, în procesul instructiv de schi alpin.

Comunicarea intrapersonală este cunoașterea de sine. Ea se referă la gânduri, sentimente și la modul în care ne vedem pe noi înșine. Suntem în acelaș timp emițători și receptor.

Inteligenta intrapersonală ne face capabili de a ne forma o imagine adevărată și exacta despre noi înșine, de a distinge ceea ce suntem și ceea ce reprezentăm în planul relațiilor sociale. De asemenea, ne permitesă înțelegem nevoile maai profunde și dorințele fundamentale care ies la suprafață din ființa noastră.

Această inteligență ne permite cunoarea aspectelor interne ale propriei noastre identități. Ne înzestrează pentru a avea acces la propria viață emoțională, la propria gamă de sentimente. De asemenea, ne dă posibilitatea de a face deosebiri întrele emoții pe care le simțim, de a le denumi și de a le organiza. „ Francesc Torralba – Intligența Spirituală

“Comunicarea intrapersonală este considerată ca fiind acel proces de comunicare la nivelul sinelui, prin care un mesaj este “comentat”, argumentat de persoana care l-a perceput, care ii și răspunde , “vorbind” cu sine însăși. Acest proces are în vedere specificul individual al participanților la actul comunicării, concentrandu-se asupra acelor atribute ce tind să influențeze capacitatea de comunicare a individului. Un determinant esențial în acest sens îl reprezintă “percepția”, actul prin care se ia în considerare lumea înconjurătoare, ceea ce devine cunoscut sau nu individului.”

Percepția este o funcție de adaptare a informațiilor despre evenimentele din mediul exterior sau interior pe calea mecanismelor senzoriale. Percepția nu este un simplu efect al acțiunii stimulului, ci un rezultat al implicării active a subiectului. Nu percepem numai cu ajutorul ochiului. Faptul că o culoare transmite caldură este o acțiune ce nu ține doar de vizual. Percepția caută corelații, legături mintale și psihosenzoriale în timp ce interpretează materialul vizual. Percepția umană ajută intuiția să lucreze și să găsească soluții și încearcă să simplifice lucrurile.

În contextul comunicării, percepția presupune trei etape necesare: acces, conștientizare și interpretare; după aceea se poate decide răspunsul. Imaginea despre sine este de asemenea considerată de cercetătorii în domeniu, ca una dintre cele mai importante influențe asupra percepției si a urmare a comportamentului individului. Acesta acționează și comunică cu scopul de a întreține această imagine sau de a o realiza după dorința sa. Ca rezultat al individualității sale, subiectul este motivat să vadă lucrurile așa cum și le dorește. În lipsa motivației sau a competenței, lucrurile sunt percepute distorsionat (Figura 2); asemenea distorsiuni sunt: stereotipia, efectul de “nimb” (supradimensionarea unei unice “calități”, de regulă percepute ca urmare a pimei luări de contact cu interlocutorul), polarizarea prin apelarea la extreme sau apărarea perceptuală, care pot fi depășite fie printr-un efort susținut sau abilități sociale pozitive, fie prin dorința individului de a schimba modul de a se considera pe sine și pe ceilalți.” (www.creeaza.com, 2016)

Acolo unde sunt mai multe elemente mici asemanatoare între ele, sunt percepute ca un grup. Spre exemplu, de la distanță o pajiște pare “atât de verde” datorită firelor de iarbă, însă dacă te afli foarte aproape, obervi si brunul pământ sub firele de iarbă și rarele flori galbene care se întind pe întreaga pajiște, dar din depărtare rămân neobservate. Acesta este și motivul pentru care între instructor și cursant trebuie să existe o comunicare cât mai bună, mesajele să fie cât mai clare, iare limbajul să fie unul comun.

Doar vizualizarea imaginilor sau a videourilor, nu este îndeajuns. Rolul instructorului de schi alpin este de a puncta ceea ce trebuie corectat, de a pune accent pe diferite mișcări, de a-i explica individului la ce mai are de lucrat, dar și ceea ce este executat corect. Curasantul vede imaginea de ansamblu, însă are nevoie de a despica fiecare mișcare, de a i se explica fiecare lucru amănunțiti pentru a înțelege cu adevărat ceea ce este esențial. Aici iși are rolul instructorul.

Figura 2 – Percepția distorsionată asupra realității

I.5. DATE GENERALE PRIVIND SCHIUL ALPIN

Schiul, înainte de a deveni un sport atât de iubit și chiar o pasiune pentru unii dintre noi, era un simplu mijloc de deplasare pe zăpadă folosit de războinici sau vânători în timpul iernilor lungi și grele din țările Scandinave și nordul Rusiei, istoria oferindu-ne dovezi clare ce datează de aproximativ 5 milenii (Figura 3).

Figura 3 – Mijloc de deplasare pe zăpadă folosit de către războinicii scandinavi sau ruși

Primele indicii ce dovedesc existența schiurilor, datează de acum 4500-5000 de ani, când în anul 1933 în zona Rodoy din Norvegia s-au descoperit desene facute pe stâncă ce descria un barbat pe schiuri foarte înguste construite din lemn ținând în mână un băț (Figura 4). Cele mai vechi schiuri au fost descoperite în zonele mlăștinoase ale Rusiei, vechi de 8000 de ani.

Figura 4 – Desen făcut pe stâncă, descoperit în 1933 în Norvegia

Originea cuvântului “schi” provine din termenul skíð (cuvânt din limba veche nord-germanică) și înseamnă “băț din lemn”, apoi fiecare țară a adaptat cuvântul în limba ei: englezii în “ski”, spaniolii în “esquis” sau finlandezii în “suksi”.

Unele surse istorice, dar neconfirmate, susțin că termenul “ a schia” nu era străin de zonele din Iran, unde se crede că triburile antice inventaseră schiuri pentru deplasarea pe zăpadă confecționate din pieile animalelor. (Figura 5)

Oamenii din zona Telemark, Norvegia sunt considerati în mare măsură ca cei ce au transformat schiul într-un sport, undeva la începutul anilor 1700.

Figura 5 – Schiuri confecționate din pieile animalelor

Schiul alpin în zilele noastre este foarte cotat ca fiind unul dintre principalele sporturi care pot fi practicare pe timpul iernii. În România, acest sport caută dezvoltare și întindere tot mai mare, datorită cerințelor tot mai mari. Din ce ce în ce mai des, se amenajează pârtii pentru practicarea schiului alpin de către persoane cu orice pregătire fizică. Cererile tot mai mari de instructori de schi pe pârtiile din țara noastră este tot mai mare. Un instructor bun, care dorește să iși creeze un nume, are nevoie de cunoștințe de ultimă ora în materie de echipament și tehnici. Utilizarea tehnologiei multimedia, aduce un plus semnificativ în pedagogia instructorului de schi alpin. În paginilie ce urmează, voi prezenta cum se pot folosii imaginile și videourile pentru a avea rezultate excelente în predarea schiului alpin de către un insctuctor specializat.

II. ORGANIZAREA CERCETĂRII

II.1 METODE DE CERCETARE

II.1.1. METODA STUDIULUI BIBLIOGRAFIC

Metoda studiului bibliografic a fost folosită pentru a crea posibilitatea documentării în ceea ce privește intreaga problematică a lucrării. Astfel mi-au fost puse la dispoziție lucrări cu privire tehnologia multimedia, utilizarea acesteia în sport, schiul alpi, apariția acestuia. Deasemenea, bibliografia studiată a permis realizarea modelelor teoretice, baza interpretării și prelucrării datelor, creând posibilitatea obținerii unor rezultate concrete și obiective.

II.1.2 METODA EXPERIMENTULUI

Experimentul este metoda prin care se provoacă un fapt psihic, în condiții bine determinate, cu scopul verificării ipotezei. Astfel, am observat comportamentul subiecților pe parcursul cercetării, evolția acestora și racțiile lor. La experimentarea propriu-zisă, am provocat fenomenul în condiții determinate pentru a verifica ipoteza, mai exact influențarea folosirii tehnologiei multimedia pentru a crea un proces instructiv cât mai calitativ.

La acest experiment am încadrat 2 grupe de studenți ai Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Babeș Bolyai. Cele 2 grupe au fost urmarite în paralel, în timp ce învățau să schieze. Pentru atingerea obicetivelor, grupurile au fost filmate zilnic la cursuri, însă doar grupul A au avut oportunitatea să și vizualizeze secvențele. Voi demonstra că că grupul A a fost favorizat prin vizualizarea imaginilor și va avea rezultate mai bune la finalul cursului.

II.1.3 METODA OBSERVAȚIEI

Metoda observației are la bază scopul meu de a urmări actul subiecților și evenimentele studiate ce au loc in mediul creat. Pe parcursul celor 2 săptămâni am încercat să am cât mai multe obervații pentru a avea concluzii cât mai precise, motiv pentru care am utilizat mijloace vizale (înregistrări și poze cu subiecții), care să îmi permită urmărirea repetată și independentă a celot înregistrate.

Am observat comportamentul subiecților pe tot parcursul experimentului. Am obervat comportamentul lor în timpul cursurilor, după cursuri, la vizualizare, la procesul de instrucție etc.

II.1.4 METODA INTERVIULUI – FOCUS GRUPUL

Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între instructorul de schi și cursant, față în față. În proiectul meu de cercetare, această metoba a stat la baza întregului proces. Putem afirma acest lucru, fiindcă interviul presupune întâlnirea persoanelor implicate în proces. În convorbirea interviului, apar schimburi de informații și păreri în ambele sensuri, persoanele schimbându-și permanent locurile.

Această metodă este modelată de dialog, dialogul fiind prinicipala formă de comunicare în vizualizarea filmulețelor și în discutarea pe baza acestora.

Dat fiind faptul că gradul de implicare a subiecților a fost unul mare, pot afirma că mi-am atins scopul de a influența procesul didactic în bine.

II.2. LOCUL DE DESFĂȘURARE AL CERCETĂRII

Procesul de cercetare a lucrării de față s-a desfășurat în orașul Predeal, din județul Brașov. Acesta este un oraș unic în România, fiind situat la cea mai mare altitudine țară, mai exact : 1.030-1.110 m.

Localitatea are ca vecini în sud orașul Azuga, în Sud-Vest orașul Bușteni, în Nord-Vest orașul Râșnov, iar în nord cu Municipiul Brașov.

Predeaalul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. (Wikipedia.com, 2016)

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal este recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski, snowboard sau săniuș. (Figura 6)

Figura 6 – Amplasarea zonală a orașului Predeal

Cele mai cunoscute pârtii din Predeal sunt:

Cocosul: medie, 2250m;

Clabucet: medie, 2100m;

Subteleferic: dificila, 1200m;

Clabucet sosire (zapada artificiala + iluminat): usoara, 800m;

Clabucet varianta (zapada artificiala): usoara, 790m;

Clabucet scoala: foarte usoara, 200m;

Subteleferic st. inf.: foarte usoara, 670m;

Paraul Rece, medie, 520m.

Procesele didactice au luat parte în proporțile de 60% pe pârtia Clăbucet Sosire, 20% pe pârtia Clăbucet variantă și 10% pe pârtia Clabucet (Figura 7)

Figura 7 – Trasarea pârtiilor din Predeal

II.3. SUBIECȚII

La această cercetare și la acest proces instructiv au luat parte 2 grupe de studenți ai Facultății de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității Babeș Bolyai. Aceștia sunt studenți care au luat parte la cursul obligatoriu de shi alpin din anul 1 al facultății. Cursul s-a desfășurat sub îndrumarea domnilor Asistent Univeristar Drd. Horea Pop, Conferențiar Dr. Ganea Virgil și al doamnei Asistent Drd. Gabriela Pop.

Deasemenea, un plus de ajutor a fost adus de către colegul meu de grupă, Daniel Octavian Popa, care a participat și el la tot procesul de cercetare.

Cele două grupe de studenți au fost formate din câte 10 indivizi, cu o vârstă medie de 20 de ani. La fiecare grupă au participat 6 subiecți de sex masculin și 4 de sex feminin.

Astfel putem presupune că cele două grupuri sunt cât mai asemănătoare și că nu există diferențe sistematice între grupuri. Condițiile sunt controlate în măsura posibilităților, astfel încât singura diferență între grupuri să fie aplicarea tratamentului.

Pregătirea fizică a grupelor a fost una preponderent bună, datorită sporturilor practicate în trecut sau în prezent. Nu au existat studenți cu accidentări sau probleme de sănătate care ar putea periclita studiul. (Figurile 8 și 9)

Un punct important în studiu este faptul că niciunul dintre participanți la experiment nu au mai schiat și se înadrează la începători.

Figura 8 – Tabel infotmații Grupa A

Figura 9 – Tabel infotmații Grupa B

II.4. PERIOADELE DE DESFĂȘURARE A STUDIULUI

Cercetarea s-a desfășurat în două săptămâni consecutive diferite. Ambele grupe au beneficiat de un program prestabilit și bine pus la punct, care a avut ca scop o bună desfășurare atât a cursului de schi alpin, cât și a cercetării.

Grupa A a început cursul în data de 15 februarie și l-a finalizat în data de 20 a lunii februarie, iar grupa B a început cursul în data de 22 februarie și l-a finalizat în data de 27.

Pragramul zilnic al cursului de schi alpin:

ora 7:00 – trezirea

ora 8:00 – micul dejun

ora 9:00-9:45 – echiparea (organizare pe grupe din 15 în 15 minute)

ora 10:00 – începerea cursurilor și desfășurarea temelor

ora 12:00 – pauză de recreere

ora 13:00 – continuarea crusrurilor și al temelor

ora 17:00 – masa de seară

prgram de voie până la ora 21:00

ora 21:00 vizualizarea filmulețelor create în ziua respectivă.

11:00 stingerea.

Prognoza meteo a fost una asemănătoare în ambele săptămâni, diferențele de temperatură fiind foarte mici. Din nefericire, dat fiind faptul că anotimpurile sunt puțin imprevizibile, temperaturile au fost destul de ridicate în timpul zilei, lucru care a dus la topirea zăpezii la suprafață. Pe parcursul nopților temperaturile au scăzut sub 0 grade Celsius, fapt care a dereminat înghețarea zăpezii moi de la suprafață.

Acest aspect ar fi un incovenient la procesului, îngreunând într-o oarecare măsură procesul de învățare.

II.5. CURSUL PROPUS PENTRU ÎNVĂȚARE

Ziua 1

controlul echipamentuli

mersul alternativ

împingere simultană

schimbarea direcției de pe loc prin pășire

Ziua 2

Coborâre cu ridicare și ghemuire

coborâre cu schimbarea greutății de pe un schiu pe altul

coborârea pe un schiu

coborâre cu oprire în plug

plug alunecat și plu frânat

Ziua 3

coborâri cu deschiderea și închiderea plugului

coborâri direcre, plug de frânare până la oprire

pași de ocolire pe plat

poziția de coborâre oblică cu ghemuiri repetate

coborâri oblice cu ridicarea chiului din deal

Ziua 4

Din plug alunecat, împingeri alternative spre exterior din călâie stânga și dreapta

din plug alunecat oprire în plat prin ocolire în plug

ocoliri din plug stânga sau dreapta la liber și apoi cu număr fix de ocoliri

coborâri aplicate

Ziua 5

ocoliri în plug la puncte fixe

ocoliri în plug prin porți ușoare

coborâri aplicative

(Metoda unică de înățare folosită de instructorii de schi A.N.G.I.S.T. și de monitorii de schi A.M.P.S.R.)

II.6. VIZUALIZAREA

În pragramul zilnic prezentat în capitolul II.3. este prezentat începând cu ora 21:00 “Vizualizarea filmulețelor create în ziua respectivă”. La acest punct, grupurile se strang într-una dintre încăperi pentru a vizualiza lecția din ziua respectivă și pentru a discuta punctual.

Fiecare individ beneficiază de 2-3 secvențe cu propria persoană sau imagini cu ei care să accentueze greșelile făcute sau care pun în evidență corectitudinea exercițiilor.

Aici intervine un interviu de grup. În acest caz, avem de-a face cu un discuție cu un grup de persoane care pot intercacționa între ele. Avantajul acestui interviu este faptul ca părerea emisă de fiecare participant poate fi contrazisă, sprijinită sau completată, spre deosebire de un sondaj de opinie, unde interlocutorul poate spune ce doreste fără a fi contrazis. Vom obține altceva decât opinii individuale care pot fi exprimate doar în particular, ci și opinii care sunt exprimate ăntr-un cadru social, care printr-o discuție se pot transforma (mult mai asemănptor cu ceea ce se întamplă în realitate).

În interviul clasic de grup, grupul tine să fie unul natural. Trebuie să evităm atitudinea unei atitudini foarte autoritare. Având un spirit exagerat de “șef”, putem distruce naturalețea grupului și să pierdem sinceritatea persoanelor incluse. Discuțiile de la egal la egal au o pondere mai mare în acst caz, fiind mai permisibil și mai prietenesc. Expertul, în cazul de față instructorul de schi, are obligația să găsească și să identifice o soluție potrivită pentru individ, astfel încât să grabim și să ușurăm procesul didactic.

Conducerea grupului este un lucru destul de dificil. O astfel de întâlnire de grup

presupune un set de probleme care trebuie atinse, dar altfel desfășurarea este destul de liberă.

Conducătorul introduce temele de discuție pe rând și după aceea lasă

fiecare participanții să-și exprime liber părerile. Intervențiile sunt rare doar atunci când discuția se abate de la subiect, când anumite opinii trebuie clarificate, când un participant monopolizează discuția, când discuția trenează sau atunci când consideră că subiectul a fost epuizat și ar trebui să se treacă la altă temă.

Conducătorul grupului trebuie să fie un bun ascultător, să-i sprijine pe participanți să-și exprime opiniile, dar în același timp trebuie să aibă o bună capacitate de analiză astfel încât să-și dea seama pe care curs al discuției să-l încurajeze și pe care să-

l oprească, ce idei noi apar și cum pot fi aprofundate, să înțeleagă nu doar vorbele participanților, dar și elementele de comunicare non-verbală. El trebuie să posede o bună cunoaștere a subiectelor abordate.

Datorită timpului relativ limitat și a numărului mare de participanți numărul de întrebări care poate fi adresat este unul redus, foarte rar reușindu-se să se ajungă la 10 întrebări. Interviul de grup se desfășoară pe baza unui ghid de interviu în care sunt prezentate subiectele care trebuie atinse pe parcursul conversației, eventual și informațiile care trebuie obținute pentru fiecare dintre ele (astfel încât dacă anumite informații nu sunt furnizate voluntar să punem întrebări suplimentare). În principiu trebuie să abordăm toate subiectele din ghidul de interviu. În cazul în care ne apropiem de finalul întâlnirii fără a fi reușit să abordăm toate subiectele și știm că nu putem prelungi durata discuției este preferabil să ne limităm la subiectele cele mai importante. (D Șandor, 2011)

II.7. APARATURA UTILIZATĂ

Pentru înregistrarea subiecților am folosit un aparat semiprofesional pentru a reuși să captez o claritate cât mai bună a imaginilor, mai exact Nikon D3100.

Aparatul foto D3100 (Figura 10) este incredibil de ușor de utilizat este răspunsul oricărei paresoane care dorește să facă fotografii frumoase fără un curs de fotograf. Indiferent dacă este un moment static sau unul în mișcare, acest aparat are garanția că pozele nu vor ieși mișcate. D-Movie permite înregistrarea filmelor full HD și surprinde acțiunea la calitate extraordinară, indiferent dacă este zi sau noapte. Motorul avansat EXPEED 2 de procesare a imaginii de la Nikon maximizează performanța senzorului CMOS de 14,2 megapixeli pentru imagini incredibil de clare în culori intense.
Incredibil de ușor pentru un SLR; D3100 oferă modalitatea simplu de a surprinde imagini superbe.

Figura 10 – Aparatul de fotografiat Nikon D3100

Dintre caracteristicile care ne interesează pe noi putem aminti motorul de procesre a imaginii Expeed 2, care oferă funcții avansate de înregistrare filme, D-Movie – filme HD înregistrează filme frumoase de înaltă definiție (HD) cu sunet, senzorul de imagine de mari dimensiuni al aparatului foto și sensibilitatea ridicată ISO oferă o calitate excepțională a imaginii. Se pot utiliza obiective NIKKOR pentru a obține efecte cinematice și se pot face ajustări simple ale filmelor, în aparatul foto, prin ștergerea scenelor sau salvarea anumitor cadre ca imagini, sistem de focalizare automată extrem de clar cu 11 puncte asigură focalizare automată rapidă și precisă în întregul cadru. Patru moduri zonă AF, inclusiv AF cu urmărire 3D, asigură rezultate clare chiar dacă subiectul nu este centrat, se mișcă repede sau este complet imprevizibil, corp ușor și ergonomie superioară: o priză fermă asigură manevrarea confortabilă a aparatului foto. Funcții de control dedicate pentru funcțiile utilizate frecvent, cum ar fi vizualizare în timp real, D-Movie și moduri de eliberare a declanșatorului, fac utilizarea o plăcere.

REZULTATE

Subiecții grupei A, respctiv grupa care a beneficiat de vizualizarea imaginilor au avut punctaj mai mare în ceea ce privesc relizarea procedeelor, execuția corectă a acestora, dorința de reușită atenția oferită explicațiilor instructorului, atitudinea deupa oferirea unui feed-back negativ.

Pentru a demonstra acest fapt, am canalizat informațiile zilnic sub forma unui tabel punctat de la 1 la 5 pe diferite criterii.

.

Subiectul 1:

Subiectul 2:

Subiectul 3:

Subiectul 4:

Subiectul 5:

Subiectul 6:

Subiectul 7:

Subiectul 8:

Subiectul 9:

Subiectul 10:

În continuare prezentăm rezultate subiecților din grupa B, care nu au beneficiat d vizualizare.

Subiectul 1:

Subiectul 2:

Subiectul 3:

Subiectul 4:

Subiectul 5:

Subiectul 6:

Subiectul 7:

Subiectul 8:

Subiectul 9:

Subiectul 10:

Rezultatele grupei A sunt mai mari decât rezultatele grupei B, de unde deducem că prin intermediul tehnologiei multimedia, a comunicării precare și a unui pedagog bun, reușim să avansăm mai repede pe treptele învățării.

În figura de mai jos avem un grafic care ne prezintă media scorurilor în fișele noastre de observație la grupele A și B. Grupa A a avut un procentaj mai bun, respectiv de 29,3, iat grupa B un procentaj mai scăzut, 8,9.

IV. CONCLUZII

Întrucât societatea este într-o continuă evoluție marcată prin descoperiri în toate domeniile, scopul lucrării a fost să introducem tehnologie multimedia cât mai performantă în procesul instructiv în schiul alpin la începători.

Îmi doresc să putem trage concluzia generală cu privire la modul în care tehnologia sculptează arhitectura creierului nostru, este aceea că doar în funcție de timpul petrecut și de activitățile desfășurate pe dispozitivele tehnologice putem vorbi de efecte benefice sau nocive. Un lucru este cert, trăim într-o perioadă în care trebuie să ne adaptăm „sănătos” la dezvoltarea galopantă a tehnologiei. Așa cum nu putem discuta în general despre efectul alimentației asupra sănătății, și în cazul utilizării tehnologiei nu putem face evaluări globale (dezvoltarea tehnologică este benefică sau nocivă) mai degrabă ar trebui să ne educăm cu privire la utilizarea eficientă a acesteia.

Așadar, amintim punctual concluziile principale ale lucrării de licență:

învățarea schiului alpin într-un grup de oameni devine mai ușoară urmărind imagini si filmulețe cu indivizii;

introducerea comunicării potrivite între instructorul de schi și cursanți, duce la o încredere de sine mai mare pentru cursanți;

tehnologia multimedia ne urmărește în viața cotidiană, astfel o folosim în scopuri utile în schiul alpin;

interviul de grup solicită o comunicare specifică unde fiecare are dreptul ao opinie sau replică;

șansele de reușită sunt mai mari în cazul unei implicări produnde a instructorului de schi alpin;

folosirea tehnologiei de ultimă oră atrage atenția omului și inspiră încredere;

efectele tehnologiei multimedia este una pozitivă dacă este folosită într-un scop pozitiv;

Rezumat în limba engleză

Applying advanced multimedia technology into physical education teaching to fulfill organic combination between multimedia technology and physical education teaching can not only in line with the characteristics of physical education teaching but also adapt to objective requirements for students’ development in an all-around way in the new age, which is of vital importance for cultivating students’ good interests and motivation in sports. Aiming at the current status of application of multimedia technology in physical education teaching, this article takes the influence of physical education multimedia teaching on students’ sports motivation as an entry point, and collects the opinions of students in schools towards multimedia teaching by means of questionnaire survey and information searching to explore the influence of physical education multimedia teaching on students’ sports motivation which is based on traditional teaching methods. At last, the relevant issues are summarized for application of multimedia teaching methods.

I truly belive that teaching with advanced multimedia tehnologz we can optimize the process, so the truth is that I proved that I am right.

BIBLIOGRAFIE

DeFleur, MelvinL. Ball-rokeach, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași 1999

Francesc Torralba – Intligența Spirituală, Ed. Curtea veche, București 2012

Piajet, J., Psihologia inteligenței, Ed. Științifică, București 1965.

Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere, Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării, 2007-2008, Mass Media

Walter Lippmman, Public Opinion

www.creeaza.com, 2016

Anexe