Strategia De Dezvoltare A Comunei Dragalina [305564]
2.5. CONTEXTUL LOCAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ
2.5.1. [anonimizat] a României, [anonimizat], la vest cu județul Giurgiu și sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.
[anonimizat] a județului Călărași în partea sudică a Bărăganului din Câmpia Română pe platforma cuprinsă între Lunca Dunării la sud și Lunca Ialomiței la nord.
[anonimizat] – Slobozia și a [anonimizat] 3A și Autostrada Soarelui A2 [anonimizat] 21. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] V – E.
Comuna Dragalina este formată din următoarele localități: Dragalina (reședința de comună), Constantin Brâncoveanu și Drajna Nouă.
Comuna Dragalina se învecinează cu: la nord cu Ciulnița și Cosâmbești (județul Ialomița), [anonimizat].
2.5.1.1. Cadrul natural
Județul Călărași dispune de un relief în care caracteristica predominată o reprezintă câmpia grupată în patru unități mari ([anonimizat] – [anonimizat], Lunca Dunării) și luncile și băltile ([anonimizat]).
Comuna Dragalina se situează într-o [anonimizat]. [anonimizat] (Câmpia Lehiu) și Câmpia Bărăganului de Sud.
[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], care corespunde etapei în care acest spațiu a evoluat ca domeniu stabilizat.
Aceasta subdiviziune se înalță cu 17 m – 31 m deasupra luncii inundabile a Dunării și cu 17 m – 20 m deasupra luncii inundabile a Ialomiței, având un aspect tabular care o individualizează față de restul Bărăganului.
2.5.1.2. [anonimizat], caracteristică acestuia fiind dată de poziția pe care o are teritoriul județului în cadrul Câmpiei Române și de condițiile geografice locale; [anonimizat].
[anonimizat] + 14,1 C medie anuală cu +25 C în luna iulie (luna cea mai călduroasă) și -3,2 C [anonimizat], fiind foarte intense (viscol, ger). Precipitațiile anuale variază între 450 – 600 mm/mp. Repartiția precipitațiilor de-a lungul anului nu este uniformă de aceea s-au realizat sisteme de irigații. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad în semestrul cald (15 aprilie-15 octombrie), când aversele însoțite de descărcări electrice sunt foarte frecvente. [anonimizat].
Clima din zona studiată este caracterizată printr- un regim termic aproape de 11 grade Celsius.
Temperatura medie a anului este de + 10,9 C, temperatura medie a lunii ianuarie este de + 3 C iar temperatura medie a lunii iulie este de + 23 C. Regimul de precipitații cu medii anuale este de 500 mm. Iarna au loc fregvent inversări de temperatură, determinând geruri mai aspre în zona centrală a Câmpiei Române, decât la periferiile ei mai înalte, unde în mod normal temperatura este mai scăzută.
În regim eolian predomină Crivățul de la est și nord-est și Austrul de la vest sau sud-vest.
2.5.1.3. Apa
Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al județului.
Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea.
La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri.
Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor). Riveranitatea județului Călărași la Dunăre crează o atractivitate turistică deosebită dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave crează un cadru natural pitoresc cât și condiții propice practicării vânătorii și pescuitului sportive amintim cele trei rezervații naturale: Ostrovul Ciocănești, Ostrovul Haralambie și Ostrovul Șoimul.
În zonele joase ale comunei Dragalina, în partea de nord-vest, sud- vest și trei zone de centru a apărut luciu de apă în gospodăriile cetățenilor. Una din cauzele nivelului ridicat al pânzei freatice este și aceea că stația de pompare SPE 1 Dragalina, aflată în zona de vest a localității a fost devastată.
2.5.1.4. Solul
Solul s-a format prin acțiunea îndelungată a viețuitoarelor și a factorilor climatici asupra materialului mineral al rocilor de la suprafață și au evoluat prin interacțiunea complexului de factori pedogenetici.
O caracteristică a județului o reprezintă faptul că pe o suprafață nu foarte mare se succed următoarele fâșii de soluri pe direcția est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajiști etc.) și soluri brun roșcate tipice, ultimile pe suprafațe reduse în extremitatea de vest a județului.
Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loesside, textura lor de suprafață fiind predominant mijlocie.
Condițiile favorabile de sol și relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii. Întâlnim cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune și fertilitate ceea ce duce la o folosință multiplă, la o gama larga de culture agricole.
2.5.1.5. Flora și fauna
Flora
Diversitatea de animale și plante întâlnite pe teritoriul județului Călărași reprezintă a tulburătoare filă a evoluției vieții în condiții specific vieții de câmpie din sudul României.
Vegetația județului Călărași are caracter predominant de stepă, de câmp și terasă, fiind în mare parte sărăcită de specii, degradată prin pășunat și activități umane.
Zona stepei ocupă cea mai mare parte a județului, singurele aspecte mai deosebite ca prezență între terenurile agricole și arealele restrânse cu pajiști secundare stepice puternic modificate de om. Aceste pajiști sunt alcătuite din firuța de bulb (Poabulbosa), laptele câinelui (Euphorbia Stepposa), pirul crestat (Agropzrum cristatum), pelinița (Artemisia austriac).
Zona silvostepei este întâlnită în partea de vest a județului, fiind alcătuită din păduri de stejar brumăriu și arțar tătăresc.
Pe alocuri apar insule de stejar brumăriu în amestec cu stejar pufos, cer și garniță. Extinderea mare a terenurilor agricole a lăsat doar suprafețe restrânse pajiștilor secundare stepizate, alcătuite din păiuș (Festuca vallwsica), barboasă (Botriochloa-Andropogon-ischaemum), negară (Stipa Capillata). Din lista lungă a florei nu poate lipsi, desigur, ciulinul care forma păduri în jurul gării Ciulnița.
Vegetația azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie și plop, șleauri de luncă cu stejar, frasin, ulm și plantații de plop euroamerican, între care se intercalează pajiști de luncă și terenuri cultivate, la care se adaugă vegetația hidrofilă și higrofilă a bălților din lunca Dunării și lacurile Mostiștea și Gălățui, formate din stuf (Phrogenites comunus), mentă (Mentha oc.), formațiuni de plaur cu nuferi, săgeata apei, troscot de baltă, iarba broaștei etc.
Vegetația intrazonală este prezentă în lunca Dunării. Este reprezentată prin asociația de plante halofile cu Salicarnia europaea, Camphorosma annua.
Fauna
Fauna și vegetația județului Călărași sunt caracteristice zonei de stepă și silvostepă. Aceasta este populată cu animale adaptate agrobiocenozelor de aici, dintre care amintim: iepurele, potărnichea, prepelița, șopârla de iarbă, șarpele, dihorul de stepă, mistrețul, și din ce în ce mai rar, dropia (declarată monument al naturii și protejată prin lege).
Fauna sălbatică a județului este rerezentată de elemente tipice adaptate din zonele de stepă și silvostepă ca: iepurele, potârnichea, prepelița, șopârla de iarbă, șarpele, dihorul de stepă, nevăstuica, șobolanul, fazanul, ciocârlia, graurul, guguștiucul, porumbelul sălbatic, turturica și sturul.
Fauna pădurilor de câmpie este alcătuită din exemplare de căprior, cerb, jder de copa, mistreț, viezure, veverițe, câinele enot sau mangutul, ciocănitoare, bufnițe, porumbel gulerat, sticleți, fazani, melci, etc.
Fauna luncilor și lacurilor este reprezentată de vidră (lutra lutra), vulpe, becatina comună, lișița, rața sălbatică, melci, acvilă, șoim, lebădă, etc.
În iezere și ostroave găsim un habitat variat cu: pelicanul creț, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul mare, barza alba, barza neagră, stârcul de noapte, stărcul galben, stârcul de cireadă, lebăda de vară, lebăda de iarnă, egreta mică, egreta mare, lopătarul, tigănușul, pescărușul albastru, rața mică, rața pestriță, rața mare, privighetoarea de zăvoi, fluierarii de munte, silvii, silvii cu capul negru, prundarii gulerați mici, scoicarii, privighetoarea de zăvoi, mierla, frunzărița galbenă, gaia neagră, huhurezul mic, ciuful de pădure, caprimulg, prigorii, codalb, etc.
Până înaintea celui de-al II – lea război mondial s-a putut vedea aici dropia, care a dispărut din cauza braconajului, a vânătorii neraționale din timpul războiului și a lucrărilor agricole. Un alt vânat gustos îl constituia pitpalacul sau prepelița.
2.5.1.6. Resurse
Zonele rurale din România dispun de un potențial economic bazat în general pe agricultură. Fiind un județ de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a județului Călărași.
Poțențialul economic al comunei se bazează în mare parte pe resurse proprii (vii, livezi, terenuri arabile, pășuni, produse animaliere și vegetale, etc).
Apropierea de resedința județului Călărași la 30 km, la 17 km de orașul Slobozia, Fetești 42 km, 130 km de București și accesul la căile de comunicație principale, conferă comunei Dragalina numeroase avantaje economice.
2.5.1.7. Repere istorice
Pe baza informațiilor existente, la sfârșitul secolului all XVII lea, comuna Dragalina s-a format pe moșia Domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar după executarea acestora și a fiilor săi, a revenit succesorilor pe linie maternă până în anul 1896, când a trecut în stăpânirea urmașilor principelui Nicolae Bibescu, ca moștenitori ai lui Zoe Brâncoveanu. Moșia Ciulniței a fost prezentată de Duiliu Zamfirescu în romanul “Viața la țară”. Numele moșiei a fost preluat de gara Ciulnița, care a fost construită înainte de apariția satului Dragalina.
În baza legii de colonizare din anul 1924 a fost înființat satul General Dragalina, fiind dependent administartiv de comuna Ciulnița de Sus. Denumirea localității este legată de generalul Ion Dragalina, originar din Caransebeș, erou în primul război mondial.
După primul război mondial o fiică a distinsului general a cumpărat o parte din moșia Ciulniței. Prin creșterea numărului de coloniști localitatea Dragalina se dezvoltă și capătă în anul 1928 statulul de comună. Inițial, comuna a avut doar satul de reședință și făcea parte din județul Ialomița. Ulterior comuna s-a extins prin adăugarea satelor Constantin Brâncoveanu și Drajna.
Satul Drajna a fost anexat comunei în anul 1930, fiind menționat în documente încă de la sfârșitul secolului al XVII lea ca stație de poștă unde se schimbau caii poștalionului.
În anul 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după anul 1952) din regiunea București.
În anul 1967 a fost anexat satul Constantin Brâncoveanu, care a luat ființă în 1908 sub numele de Cucurigu, fiind inițial parte componentă a comunei Bora și apoi a comunei Ciulnița.
În anul 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, ea având atunci deja și satele Constantin Brâncoveanu, Drajna și Drajna Nouă.
În anul 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași, în acest moment satul Drajna dispărând.
Gara Ciulnița
Vorbind despre Dragalina, putem spune că aici, la început a fost Gara Ciulnița, proiectată cu mult înaintea înființării comunei. Datorită potențialului agricol al Bărăganului se dorea construirea de drumuri și de căi ferate apte să asigure transportul cerealelor produse aici.
Grație unui decret regal, Administrația CFR construiește între anii 1866 – 1867 linia ferată ce face legatura între București și Constanța, cu ramurile Ciulnița – Călărași Port, Ciulnița – Slobozia, Fetești – Faurei, adevarate colectoare de cereale din Câmpia Română.
După 1989, odată cu desființarea sistemului centralizat de planificare economică, Gra Ciulnița scade economic. În anul 1994, triajul este dezafectat, pierderile economice fiind foarte mari.
2.5.2.AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Agricultura este activitatea economică principală a județului Călărași. Aproximativ două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producția vegetală este orientată cu precădere către culturile de cereale boabe, plante uleioase și plante nutreț.
Județul Călărași este pe locul doi la producția medie de cereale pe județe, pe locul al treilea în funcție de ponderea terenurilor agricole în total și pe locul al cincilea în funcție de suprafața agricolă. Aproape totul în Călărași se învârte în jurul producției de cereale, floarea-soarelui și rapiță, iar o bună parte din afacerile din industrie sunt în zootehnie și în procesarea cărnii, ceea ce înseamnă o legătură strânsă cu recoltele fermierilor.
Județul Călărași are cele mai productive terenuri agricole din Bărăgan, lucru care nu a fost ignorat de investitori, printre puținele investiții străine fiind cele făcute în agricultură, având cea mai mare producție de carne de pui din România.
Terenurile fiind comasate, putem spune că în județul Călărași sunt ferme relativ mari. O parte din cele mai mari companii înregistrate în Călărași fac afaceri în agricultură sau în industria alimentară, iar cifra lor de afaceri cumulată acoperă 55% din rulajele cumulate ale firmelor din top.
Solul din arealul Dragalina este bogat în humus de mare fertilitate, care poate fi cultivat fără aplicarea măsurilor de prevenire a degradărilor, singura problemă în această zonă fiind cea a deficitului de umiditate din perioada vară-toamnă.
Apele subterane din depozitele cuaternare ale campiei sunt în general clorurate și bicarbonate, având mineralizația totală și rezidiu fix scăzute. Nivelul apei freatice este influențat de regimul pluviometric, direcția de scurgere a fluxului subteran fiind SV-NE.
Terenul agricol al comunei Dragalina este de 17.877 ha din care 16.186 ha este ocupat de terenul arabil și este favorabil culturii de porumb, grâu, orz, orzoaică de primavară, orzoaică de toamnă, rapiță, floarea soarelui, mazăre, triticale, fasole, soia, muștar, lucernă, pepeni, etc.
Situația terenurilor din comună se prezintă astfel: suprafața teritorial administrativă a comunei este de 17.877,34 ha din care 421 ha teren intravilan și 17.456,34 ha teren extravilan.
Aproximativ 85% din suprafața agricolă totală este lucrată de asociațiile agricole.
Analizându-se structura fondului funciar pe categorii de folosință se dinsting urmatoarele suprafețe (ha):
Aproximativ 98,03% din suprafața administrativ teritorială a comunei este ocupată de terenul agricol.
Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea unei creșteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare între instituțiile de cercetare și fermieri și alți actori ai economiei rurale dar și prin sprijinirea componentei de formare profesională, dobândire de competențe și diseminare a informației.
Acest program se axează pe următoarele obiective strategice pe termen lung, și anume: să stimuleze competitivitatea agriculturii, să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice precum și să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.
2.5.2.1. Producția vegetală
Terenuril arabile din comuna Dragalina sunt favorabile culturii de porumb, grâu, orz, orzoaică de primavară, orzoaică de toamnă, rapiță, floarea soarelui, mazăre, triticale, fasole, soia, muștar, lucernă, pepeni, etc.
Tinând cont că 85% din suprafața agricolă totală este lucrată de asociațiile agricole, în comună sunt și 6 specialiști agricoli din care 1 specialist în cadrul primăriei. Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producție bune.
Producție vegetală -ha-
Conform graficului de mai sus, suprafața agricolă cultivată cu grâu este de aproximativ 39,18 % iar la polul opus se află cultura de triticale cu 0,04%.
2.5.2.2. Zootehnia
La nivel național, diminuarea efectivului de animale este cauzată în general de insuficiența nutrețurilor și respectiv creșterea prețurilor la nutrețuri, vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncția între animal, pământ și muncă, seceta, etc.
În județul Călărași o bună parte din afacerile din industrie sunt în zootehnie și în procesarea cărnii, ceea ce înseamnă o legătură strânsă cu recoltele fermierilor. Județul Călărași deține și cea mai mare producție de carne de pui din România.
Creșterea animalelor se practică atât în gospodăria particulară cât și în ferme deținute de societăți. Suprafața de pășiuni este de 24 ha.
Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:
Predomină categoria de păsări cu un procent de 95,7%, la polul opus fiind cabalinele cu un procent de 0,1%.
În perioada 2014-2020, se va pune accentul și pe sectorul zootehnic, zona de creștere a animalelor pentru lapte va avea o alocare semnificativă în viitorul Program Național pentru Dezvoltare Rurală.
2.5.2.3. Pomicultura
La nivel național, în ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecințe negative asupra dezvoltării economice a mediului rural.
În comuna Dragalina, sectorul pomicol este dezvoltat pe o suprafață de 16 ha, și se practică mai ales în gospodăriile localnicilor pentru consumul propriu.
Pomicultura românească va avea din anul 2014 un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură, obiectivul fiind ca până în 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi.
2.5.2.4. Viticultura
Cultura vitei de vie poate fi practicată, în România, pe aproape întreg teritoriul țării, începând de la Dunare, în sud, până în județele Botoșani și Maramureș, în nord. Numai câteva județe situate în zone de mai mare altitudine (Brasov, Covasna, Harghita) și un singur județ din extrema nordică a țării (Suceava) nu oferă condiții prielnice pentru viticultură.
Sectorul viticol al comunei este dezvoltat pe o suprafață de 20 ha ocupată cu vii și pepiniere viticole.
Potrivit unei recente lucrări de zonare a producției viticole, în România există un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adaugă 40 de centre viticole independente, situate în afara podgoriilor. Numărul plaiurilor viticole este foarte mare, prin ,,plai" întelegându-se o suprafață oarecum restrânsă de vii așezate pe aceeași formă de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distinctă și omogenă.
Străbătând Muntenia de la est spre vest, ne întâlnim în primul rând cu podgoria Dealurile Buzăului, cu centrele sale viticole de la Râmnicu-Sărat, Zărnești și Cenătești, apoi cu întinsa podgorie a Dealului Mare, cu renumitele sale vii situate în centrele Zorești, Merei, Pietroasa, Breaza-Buzău, Cricov, Tohani, Ceptura, Urlati, Valea Calugarească și Boldești. Mai departe, intrăm în podgoria Ștefănești-Argeș, constituită din centrele viticole Ștefănești, Topoloveni și Valea Mare – Dambovița, iar apoi în cea de la Sâmburești. Trecând apa Oltului, în Oltenia, ne întâmpină vechea podgorie a Drăgășanilor, cu viile sale din centrele Drăgășani, Gusoeni, Cerna și lancu-Jianu. Mai jos, în județele Dolj și Mehedinți, se află podgoriile Dealurile Craiovei, Severinului și Plaiurile Drancei, precum și centrul viticol independent Segarcea.
Nu putem omite din aceasta înșiruire viile situate pe nisipurile din apropierea Dunării, din partea de sud a Olteniei și anume cele din podgoriile Sadova-Corabia, Calafat și din podgoria Dacilor, cele din județul Gorj (centrele viticole Târgu Jiu și Poiana Crușețu), precum și cele câteva areale producătoare de vinuri de bună calitate, ocupând suprafețe restrânse, în județele Brăila (Cireșu, Jirlău, Râmnicelu), Călărași (Ulmu), Giurgiu, (Greaca), Dâmbovița (Bucșani, Valea Voievozilor), Argeș (Costești), Teleorman (Furculești și Mavrodin), Olt (Drăgănești).
Pe baza evaluării impactului Programului Național Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporție de 100%, fondurile europene puse la dispoziție de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018.
2.5.2.5. Legumicultura
La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafața de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.
În comuna Dragalina se cultivă mazăre (88 ha), varză, fasole (9,15 ha), soia (37 ha), muștar (22,25 ha), pepeni (3,50 ha) și pe suprafețe mai mici tomate, ardei, morcovii, ceapă, usturoi, etc.
Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, rațională, de capital investițional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploatațiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum și sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât și din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susțină nivelele de producție propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.
2.5.3. INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT ȘI MEDIU
Chiar dacă în ultimii ani infrastructura de bază în zonele rurale (drumuri, alimentare cu apă și infrastructura de canalizare) a fost susținută din fonduri naționale și europene, este încă subdezvoltată împiedicând creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Conform datelor INS, în anul 2011 România, dispunea de o rețea de drumurile comunale (cu o lungime de 31.639 km) din care 48% erau drumuri pietruite și 29% drumuri de pământ (fiind de multe ori impracticabile în perioadele cu precipitații). În ceea ce privește accesul la rețelele de distribuție a apei și de canalizare, acesta rămâne redus (conform INS, numai 13,6% dintre localitățile rurale fiind conectate la rețeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012).
2.5.3.1. Infrastructura de comunicații și transport
Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Teritoriul administrative al comunei Dragalina este situat în partea de nord – est a județului Călărași la intersecția liniilor de cale ferată București – Constanța și Călărași – Slobozia și a arterelor rutiere București – Constanța prin drumul național DN 3A și Autostrada Soarelui A2 și Călărași – Slobozia prin drumul național DN 21.
La nivel de comună, transportul auto și cel de călători este realizat de firme private. Locuitorii comunei sunt deserviți zilnic prin curse regulate.
Deservirea feroviară se asigură prin stația Ciulnița situată în comuna Dragalina.
Distanța față de orașele apropiate, port, aeroport, benzinărie, gară:
2.5.3.2. Infrastructură de utilități
2.5.3.2.1. Alimentarea cu energie electrică
Distribuirea energiei electrice se face pe întreg teritoriul comunei în procent de 100% iar iluminatul public este realizat tot într-un procent de 100%.
Se dorește efectuarea de lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună și montarea unui post de transformare în localitate în vederea îmbunătățirii parametrilor curentului electric.
2.5.3.2.2. Alimentarea cu apă
În comuna Dragalina rețeaua de alimentare cu apă potabilă este extinsă în 70% din teritoriul administrativ al comunei. Satele Dragalina și Constantin Brîncoveanu dețin 100% rețea de alimentare cu apă. Realizare rețea de alimentare cu apă satul Drajna Nouă.
În zonele în care nu există rețea de alimentare, apa este captată din fântăni sau puțuri cu sisteme independente de captare a apei. Se dorește extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă.
2.5.3.2.3. Canalizare/ stație de epurare și tratare a apelor reziduale
În comuna Dragalina există rețea de canalizare și stație de epurare și tratare a apelor reziduale , ce acoperă în proporție de 25 % satul Dragalina . Se dorește realizarea rețelei de canalizare în satul Drajna Nouă și extinderea celei existente în satul Dragalina.
Apele uzate de la locuințe se scurg în bazine vitanjabile sau latrine uscate. Instituțiile publice sunt racordate la rețeaua de canalizare menajera. Se dorește construirea unui sistem de evacuare a excesului de apă rovenit din ploi sau stratul freatic.
2.5.3.2.4. Alimentarea cu gaze
Pe teritoriul administrativ al comunei există rețea de alimentare cu gaz metan la care sunt racordate obiective industriale și instituțiile publice. În satul Drajna Noua s-a început racordarea locuințelor și se dorește realizarea sistemului centralizat de alimentare cu gaze naturale la nivelul întregii localități. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.
2.5.3.2.5.Alimentarea cu caldură
Căldura din gospodării se obține cu ajutorul sobelor de teracotă sau metal prin folosirea combustibului lichid sau solid (lemne, carbuni).
În localitate nu există surse de căldură care să deservească un sistem centralizat de alimentare cu căldură.
2.5.3.2.6.Telefonie mobilă și fixă
Telefonia mobilă se realizează într-un procent de aproximativ 100%. și cea fixă într-un procent de 10%. Rețele mobile disponibile: Orange, Vodafone, Telekom, etc.
2.5.3.2.7. Internet și televiziune
Rețeaua de internet și televiziune este dezvoltată în procent de 100%, deservind locuitorii comunei.
Recepționarea programelor TV se face prin cablu iar locuitorii comunei beneficiază de internet atât prin cablu cât și prin abonamente de date la diferiți furnizori de telefonie fixă și mobilă.
Se dorește asigurarea de facilități pentru investitorii care dezvoltă servicii IT în localitate. Este necesară în continuare modernizarea și îmbunătățirea acestora.
2.5.3.2.8. Drum asfaltat
În comuna Dragalina rețeaua de drumuri este formată din drumuri asfaltate (10%) și drumuri pietruite (90%). Drumurile comunale sunt degradate acolo unde apele pluviale nu sunt evacuate prin rigole sau șanțuri. Se dorește modernizarea drumurilor comunale (drum comunal DC 16,pe o distanță de 2,100 km), proiect în faza de obținere avize.
Se mai dorește realizarea de alei pietonale cât și modernizarea drumurilor de exploatație agricolă.
2.5.4. Mediu
Amplasată în partea de partea de nord – est a județului Călărași, comuna Dragalina este situată într-o zonă lipsită de poluare, astfel că teritoriul administrativ prezintă factori de mediu (sol, aer, apă, vegetație), cu calități bune.
Singurii poluanți ușori sunt activitățile agrozootehnice, circulația rutieră și sursele de combustie, specifici ai factorului de mediu cu monoxid de carbon, dioxid decarbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, substante organice volatile, praf și pulberi în suspensie.
Nu există surse generatoare de zgomote puternice, vibrații sau surse de radioactivitate.
Comuna Dragalina nu se încadrează în zona comunelor cu risc natural. În perioadele de calamități nu s-au înregistrat inundații, alunecări de teren sau grave avarii și accidente datorită cutremurelor. Doar în zonele joase ale comunei Dragalina, în partea de nord-vest, sud- vest și trei zone de centru a apărut luciu de apă îngospodăriile cetățenilor.
subarboricole și erbacee, prin săpăturile facute pentru a folosi materialul în construcții care are efecte negative deoarece accelerează procesul de eroziune, și prin depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate care dă un aspect dezolant, adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate.
Toate propunerile de proiecte pe mediu pentru perioada 2014-2020 vin atât în sprijinul conservării și protejării mediului cât și pentru consilierea și informarea populației pentru protejarea acestuia.
Serviciul de salubrizare este realizat de firmă privată într un procent de 100%.
Dezvoltarea spațiului rural și modernizarea acestuia dacă nu este bine organizat poate duce la degradarea mediului, datorită intervenției omului asupra mediului prin defrișarea vegetației.
Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive
2.5.5. ECONOMIA
2.5.5.1. Activități specifice zonei
Pontențialul economic al unei zone este analizat în funcție de anumiti indicatori precum: populația și forța de muncă, unitățile de producție, resursele naturale, instituțiile publice și servicii , infrastructura și echiparea tehnico edilitară.
Din punct de vedere economic profilul de bază al comunei Dragalina îl constitituie
agricultura având 16.186 ha teren arabil ceea ce reprezintă 98,03% din suprafața administrativ teritorială a comunei. Activitatea agricolă se desfășoară pe suprafețe semnificative, cu un sector zootehnic bine aspectat.
Situată în apropierea unor poli de atracție urbană (Slobozia, Fetești, Călărași, București) și accesul excelent la căile de comunicație principale, conferă comunei Dragalina un impact pozitiv asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație, locuri de muncă) și numeroase avantaje economice.
2.5.5.2. Comerț și servicii
În prezent, în localitatea Dragalina există o serie de obiective de interes public și economic: Primăria, Secția de Poliție, cămine culturale, școli, grădinițe, bibliotecă, farmacii, dispensar uman, dispensar veterinar, biserici, cimitire, magazine alimentare, mici spații de prestări servicii și altele.
Structura pe ramură a agenților economici privați este determinată de activitățile comerciale. În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producție și servicii.
2.5.5.3. Întreprinderi mici și mijlocii
Mediul anteprenorial din spațiul rural este în scădere deoarece se confruntă cu provocări majore precum oportunitățile de angajare în scădere în zona sectoarelor primare (în special agricultură), îmbătrânirea accelerată a populației, asociată cu migrația tinerilor un fenomen care afectează furnizarea de potențiali antreprenori și dificultatea de a menține o masă critică de facilități care să sprijine dezvoltarea economică.
Dezvoltarea activițăților de industrie și servicii în spațiul rural presupune în primul rând dezvoltarea infrastructurii de acces și utilități iar în al doilea rând atragerea unor investitori români sau străini.
Lista agenților economici:
2.5.6. TURISM
Satele de pe întreg cuprinsul țării păstrează elemente comune, dar specific totodată, exprimate prin modul de organizare al gospodăriilor, al activităților rurale, precum și viața spirituală. Din ce în ce mai mulți turiști doresc să cunoască ospitalitatea, obiceiurile gastronomice, artizanatul și ritualurile sătești.
Arta populară, religia, străvechile obiceiuri și datini creștine, posibilitatea de a se afla în mijlocul evenimentelor specifice locului (șezători, serbări, târguri festivaluri, etc) chiar și terapia muncii fizice sunt în egală măsură puncte de atracție.
2.5.6.1. Prezentarea turismului în comună
Riveranitatea județului Calarasi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin brațe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât și condiții propice pentru practicarea vânătorii și a pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervații naturale: Ostrovul Ciocănești, Ostrovul Haralambie si Ostrovul Șoimul.
Județul Calarași beneficiază de un potențial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde și agroturism. O atractie deosebită o reprezintă obiectivele cultural istorice și arhitectonice.
Comuna este puțin atractivă sub raport turistic, nu deține obiective turistice, peisajele naturale sunt monotone.
Potentialul turistic este vânatul. Varietatea de păsări și animale atrage atât vânători locali cât și pe cei străini. Turiștii italieni sunt cei mai des întâlniți pe aceste meleaguri pentru vânătoarea de prepelițe, porci mistreți, căprioare, iepuri. Mai putem menționa aici restaurantele “Drumetu”, “Rustic” și “Aldis” care atât pe timpul verii cât și pe timpul iernii atrag multi turiști datorită amplasamentului favorabil.
Din păcate, vânatul este sigurul lucru care face din comună un potențial turistic. Istoria ar trebui descoperită și pe baza ei s-ar putea creea noi atracții. Moșia Ciulniței a fost prezentată de Duiliu Zamfirescu în romanul “Viața la țară”. În apropierea gării se află o clădire în patrimoniul național în care pe vremuri Duiliu Zamfirescu a locuit o perioadă. După plecarea sa, locul a fost dat pentru construirea unei școlii la cererea acestuia. Apoi pe acest teren s-a construit liceul care îi poartă numele scriitorului.
2.5.7. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ
Prima sală de clasă în Dragalina a funcționat într-o clădire a CFR-ului. Inițiativa construirii primei săli de clasă a aparținut colonelului Georgescu Ion.
Prin contribuția cetățenilor, în Dragalina se înalta primul local de scoală în anul 1935, cu două săli de clasă. În perioada 1942 – 1944, corpul clădirii a căpătat alt contur, având patru săli de clasă, un hol și două dependințe.
Liceul din Dragalina a luat ființă în anul 1950.
Gradinița cu program normal Dragalina a luat ființă în anul 1948, la initiațivele inspectoratului Scolar, desfășurând activitatea în casa naționalizată “Danciu”, cu un număr de 15 – 20 copii ai căror părinți erau salariați.
După anul 1959, când s-a facut cooperativizarea, numărul de copii înscriși s-a mărit datorită faptului că programul era prelungit, copiii erau supraveghiați, mâncau, dormeau, primeau educație.
Astfel, în anul 1962 numărul copiiilor era de 120.
2.5.7.1. Învățământ
În comună funcționează unități de învățământ preșcolar, școlar și liceal: 3 grădinițe, 3 școli și 1 liceu cu un număr de 85 de cadre didactice.
Conform graficului de mai sus, cei mai multi elevii sunt în învățământul primar cu un procent de 36% urmați de elevii din învățămâtul gimnazial cu un procent de 34% iar la polul opus se află elevii din liceu cu un procent de 6%.
2.5.7.2. Cultură
La nivel local există 2 cămine culturale în satele Drajna Nouă și Constantin Brîncoveanu și un Centru cultural în construcție în satul Dragalina , investiție realizata de Compania Națională de Investiții. În cadrul acestora se pot organiza dansuri susținute de către ansambluri folclorice, evenimente culturale, etc.
2.5.7.3. Evenimente locale
– Ziua comunei Dragalina la data de 8 septembrie;
– Ziua satului Constantin Brâncoveanu la data de 15 august;
– Ziua satului Drajna Nouă la data de 5 mai.
2.5.7.4. Biserici
Locuitorii Dragalinei au avut parte destul de târziu de biserica lor. Zidirea bisericii a început în anul 1938 de către enoriașii conduși de preotul A. Constantinescu,dar lucrarea terminându-se abia în anul 1978.
Biserica poarta haramul “Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril”. Pictura a fost începută în 1987 și terminată în 1990. Prin grija preotului paroh Dumitru Paun, s-a ridicat bustul generalului Ion Dragalina. În anul 2010, prin grija preotului paroh Onea Ion și cu sprijinul autorităților publice locale, s-a început noua pictură , acțiune ce se va definitiva în anul 2018 când Biserica va fi sfințită.
Pe raza comunei se găsesc 3 biserici și cimitire.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi. Pentru restul apartenența confesională nu este cunoscută.
2.5.8. RESURSE UMANE- PIAȚA MUNCII
La nivel național, populația rurală cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire. În perioada 2005 – 2011 populația rurală a scăzut iar conform prognozelor demografice scăderea acesteia va continua în ritm moderat, până în 2015, după care urmează un declin accentuat în perioada 2015-2050. Principalii factori ai declinului demografic sunt sporul natural negativ și migrația. Populația rurală nu este distribuită uniform. Există diferențe semnificative din punctul de vedere al densității populației, pe tot teritoriul României.
2.5.8.1. Structura socio–demografică a populației
Anul 1924 este unul de referință în ceea ce priveste popularea Bărăganului și implicit a arealului Dragalina. Prin decret regal, țăranii participanți la primul război mondial, care nu aveau pământ, au fost împroprietăriți în această zonă nepopulată. În anul 1926 satul Dragalina avea o populație de 60 de familii. Prin creșterea numărului de coloniști, localitatea Dragalina se dezvoltă și capătă în anul 1928 statutul de comună.
În prezent comuna Dragalina are 8.537 locuitori din care 4.371 populație feminină. În anul 2011 comuna Dragalina avea o populație de 8.131 locuitori cu 4.022 populație de sex feminin iar în anul 2002 avea o populație de 8.767 locuitori.
Structura pe sexe este puțin dezechilibrată, populația masculină fiind mai mică cu un procent de 2 % față de cea feminină.
Evoluția populației începând cu anul 2002 în tabelul următor:
Evoluția populației
Conform graficului de mai sus, se observă o scădere a populației din anul 2002 până în 2011, apoi are loc o creștere până în anul 2014.
Majoritatea locuitorilor sunt români cu o minoritate de 1.080 persoane (970 declarați) de etnie rromă.
Singurele măsuri care pot influența în mod pozitiv evoluția demografică sunt cele legate de activitățile economice și de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administrația locală.
2.5.8.2. Piața muncii
România reprezintă statul din Uniunea Europeană cu cea mai ridicată ponderea a populației rurale, fiind urmată la distanță semnificativă de Polonia și Bulgaria.
Conform INS, România se evidențiază atât prin ponderea ridicată a populației rurale (aproape 45% din totalul populației, reprezentând 9,65 milioane persoane – INS, Anuarul statistic 2009) cât și prin valorile deficitare ale indicatorilor socio-economici înregistrați în rural. Piața muncii din mediul rural este dominată de ocupațiile calificate manuale (agricultori și meșteșugari).
Statistic, reiese că în anul 2010, aproape 52% din populația activă din mediul rural lucra în agricultură, în timp ce, la nivel național, sectorul agricol concentra 31,9% din totalul persoanelor ocupate.
La sfârșitul lunii noiembrie 2014, rata șomajului înregistrat la nivelul județului Călărasi a fost de 7,66%, cu 0,36 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la sfârșitul lunii octombrie. Astfel, numărul total al șomerilor înregistrați in noiembriea fost de 8.237 de persoane, cu 378 mai mult decât în luna octombrie.
Populația activă de pe raza comunei Dragalina este reprezentată în principal de agricultură apoi de comerț prin mici magazine și servicii către populație.
Calificările și meseriile predominante de pe raza comunei sunt: pază și ordine, mecanizatori, lucrători comerciali, lucrători în comerț și alimentație publică, agricultură, etc.
Structura populației:
Populația inactivă de pe raza comunei este reprezentată în principal de pensionari 24% apoi urmată de preșcolari 4 % și școlari 10%.
Populația aptă de muncă reprezintă 43% din totalul populației comunei din care doar 16 % sunt angajați.
Atragerea tinerilor calificați ca actori în zonele rurale este o metodă sustenabilă de regenerare și consolidare a comunităților rurale. Abordarea acestei nevoi are legătură cu progresul social și economic în general, inclusiv cu îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii publice și private, la produsele alimentare și tehnice, la domeniile profesionale și educaționale. O infrastructură rurală bine dezvoltată și funcțională reprezintă baza pentru dezvoltarea economică în zonele rurale.
2.5.9. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Sistemul public de servicii medicale are o importanță vitală care decurge din caracterul lui indispensabil, din investițiile mari în capitalul uman, din numărul ridicat al persoanelor deservite și din implicațiile capitale ale funcționării serviciilor medicale în toate domeniile vieții sociale.
Asistenta medicala în Dragalina s-a înființat aproape în paralel cu înființarea comunei. Dispensarul a fost prima construcție cu destinație socială, comunitară. Construirea dispensarului, și dotarea acestuia, s-au datorat doctorului Gheorghe Banu, secretar general la Ministerul Sănătății între anii 1928 – 1929.
2.5.9.1. Situația prezentă
În prezent, din păcate, sistemul public de sănătate românesc este încă incapabil să răspundă cerințelor unei societăți moderne în principal din cauza infrastructurii slabe, a insuficienței resurselor umane calificate în mai multe specialitati de bază, precum și în contextul unei capacități administrative limitate. Problemele serviciilor de sănătate sunt legate în principal de calitatea, de capacitatea, dar și de accesibilitatea acestora.
În zona rurală, medicul de familie rămâne în continuare legătura principală între cetățeni și sistemul de sănătate. Din acest punct de vedere, gradul de acoperire este mare: aproximativ 96% din populația rurală declară că este înscrisă pe listele unui medic de familie.
În prezent servicile medicale în cadrul comunei sunt asigurate de:
Asistența socială reprezintă ultima plasă de siguranță a sistemului de protecție socială are drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacitatiți competente pentru a se integra social. Accesul la prestații (transferuri bănești) și servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii sociale și de reducere a excluderii sociale. În Romania, marea majoritate a cheltuielilor de asistență socială finanțează prestațiile sociale.
Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei ca serviciu distinct:
Rezultatele activității în domeniul asistenței sociale sunt bune, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Dragalina, fără a se depăși termenele legale de soluționare a petițiilor. Numai în situații deosebite, cazurile sunt deferite altor instituții.
Consiliul Local Dragalina consideră ca prioritate atât accesul locuitorilor la un sistem medical corespunzătoar, cât și realizarea de campanii în școli împotriva fumatului, consumului de droguri, boli transmisibile, planificare familială, sănătate mentală pentru un stil de viață sănătos.
2.5.10. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ
Administrația publică locală se organizează și funcționează conform, principiului autonomiei locale, legalității, eligibilității și descentralizării serviciilor publice, (Legea administrației publice locale nr. 215/2001).
Autonomia locală este un drept exercitat de consiliile locale și primării, de consiliile județene, alese prin vot direct.
2.5.10.1 Situația prezentă
Persoanele care își desfășoară activitatea în această instituție, sunt independente față de cele centrale, rezolvând treburile publice în ordinea și după principiile pe care le-a stabilit
comunitatea. Toti funcționarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administrația Publică Locală. Perfecționarea profesională reprezintă un drept dar și o obligație pentru fiecare funcționar public, în vederea dezvoltării unui corp profesionist de funcționari publici și a competențelor necesare pentru sprijinirea administratiei publice.
2.5.10.2. Situația viitoare
Pentru primărie, atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate și este considerată o soluție absolut necesară pentru a asigura dezvoltarea comunei și de a rezolva probîn comunitate, aceasta depunând eforturi pentru a obține astfel de fonduri.
Dezvoltarea capacității administrative are scopul de a promova și susține crearea atât la nivel local a unei administrații publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres și coeziune. Un alt punct important pentru creșterea atractivității comunei îl constituie facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Dragalina, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit; complementar acestui lucru va crește și atractivitatea turistică a comunei.
Se dorește, ca viața economică a comunei Dragalina, să fie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, dezvoltare rurală, mediu, economie, turism, educație, cultură, resurse umane- piața muncii, sănătate și asistență socială, administrație publică locală.
Toate aceste investiții sunt foarte importante pentru revitalizarea vieții economice a comunei care trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice.
CAPITOLUL 3. DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE ALE COMUNEI DRAGALINA
Viziunea strategiei stabilește cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei Dragalina pentru perioada 2014-2020 și constituie diferența dintre ceea ce reprezintă astăzi și ceea ce trebuie să devină comuna Dragalina în următorii 7 ani.
Viziunea comunei Dragalina trebuie să cuprindă și conceptulul strategic de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare. Conceptulul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea economică, creșterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității mediului de viață al comunității.
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziției geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activități economice/investiții. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creșterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătățirea imaginii, a calității vieții, prin revitalizare rurală) și facilități de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură, oferta de terenuri și clădiri, servicii strategice, facilități fiscale, etc.).
În viziunea reprezentanților autorității publice locale, comuna Dragalina va deveni până în anul 2020, o comună prosperă și durabilă care:
va îmbunătății condițiile de viață ale populației comunei prin asigurarea accesului la utilitățile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport și crearea de noi locuri de muncă;
va realiza creștere economică prin atragerea de noi investitori în agricultură, industrie, servicii, prin oferirea de consultanță orientate către toate categoriile de populație și întreprinzatori, prin atragerea de noi fonduri nerambursabile, prin creșterea gradului de pregătire a resurselor umane din comună;
va oferi oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;
va sprijini transformările din învățământul local și va menține calitatea actului didactic și a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea și combaterea abandonului școlar și promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate categoriile socio-profesionale și de vârstă să participe și să se identifice cu comunitatea;
va îmbunătăți accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate, precum și garantându-se protecția factorilor de mediu și utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.
3.1. OBIECTIVELE STRATEGICE
Principalele obiective strategice ale comunei Dragalina constau în:
Asigurarea protecției și calității mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor și dezvoltării durabile a comunei Dragalina.
Îmbunătățirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.
Dezvoltarea sistemului de învățământ la nivelul comunei Dragalina, prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, crearea cadrului pentru desfășurarea de activități extracurriculare, creșterea calității și diversificarea serviciilor educaționale.
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și susținerea ofertei de servicii medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.
Îmbunătățirea serviciilor sociale furnizate pentru comunitatea locală și asigurarea echității, egalității de șansă și facilitarea integrării sociale și pe piața muncii a grupurilor defavorizate.
Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în comuna Dragalina prin promovarea potențialului cultural local și crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.
Revigorarea și diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a comunei Dragalina.
Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație și de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.
Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor afaceri și promovarea antreprenoriatului.
Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice și crearea de facilități pentru petrecerea timpului liber.
Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate și adaptabile nevoilor individuale și globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situațiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze și să reintegreze social tinerii aflați în situații de risc.
3.2.DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
3.2.1. Direcții de dezvoltare a infrastructurii localității și transportului
Reprezentanții autorităților publice locale au fost preocupați în principal, în ultimii ani, de reabilitarea sau construirea infrastructurii localităților componente. Acest lucru este evidențiat de multitudinea proiectelor și investițiilor în infrastructură realizate, atât din fonduri de la bugetul local și bugetul de stat cât și din finanțări nerambursabile.
Inclusiv strategia de construire a fost bine aleasă, edilul comunei axându-se mai întâi pe rezolvarea problemelor de asigurare cu apă-canal, electricitate și iluminat pentru ca apoi să continue cu infrastructura de transport, peste rețelele subterane de utilități.
În acest stadiu se află în momentul de față infrastructura din comuna Dragalina, acela de reabilitare a drumurilor comunale și construire a unei imagini vizuale unitare a localității.
3.2.1.1. Obiectiv general: Îmbunătățirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.
3.2.1.2. Obiective specifice:
Creșterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei imagini unitare a localităților componente (arhitectură, coloristică, spații verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”).
Asigurarea accesului la tehnologiile moderne și la tehnologia informației pentru toți locuitorii comunei prin susținerea investițiilor în sisteme de comunicație de ultimă oră.
Îmbunătățirea accesului în zonele rurale și a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil și rapid pentru toți locuitorii comunei, atragerii investitorilor și diversificării economiei locale.
Creșterea standardului de viață al cetățenilor și asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilități pentru toți locuitorii comunei.
3.2.1.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea accesului în zonele rurale și a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil și rapid pentru toți locuitorii comunei, atragerii investitorilor și diversificării economiei locale:
Modernizare drumurilor comunale;
Realizare de alei pietonale în comună;
Modernizarea sistemului rutier;
Reabilitarea drumurilor agricole;
Extinderea rețelei de alimentare cu apă;
Realizarea rețelei de canalizare în comuna;
Realizarea stație de epurare și tratare a apelor reziduale;
Construire sistem de evacuare a excesului de apă provenit din ploi și stratul freatic ;
Realizarea rețelei de distribuție gaz metan;
Montarea unui post de transformare în localitate în vederea îmbunătățirii parametrilor curentului electric;
Lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună.
2. Obiectivul operațional “Creșterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei imagini unitare a localităților componente (arhitectură, coloristică, spații verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”)”:
Amenajarea spațiilor verzi din localitate, inclusiv cele situate lângă trotuare.
Construire/modernizare parcări și trotuare;
Îmbunătățirea serviciilor de transport pentru persoane prin construirea de stații de autobuz;
Implementarea unor mijloace de supraveghere și sistematizare a traficului (benzi producătoare de zgomot pentru atenționare), semnalizarea și protejarea trecerilor de pietoni în mod deosebit în proximitatea unităților de învățământ;
Extindere construire – zone noi de locuit;
3. Obiectivul operațional “Creșterea standardului de viață al cetățenilor și asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilități pentru toți locuitorii comunei”:
Asigurarea accesului la internet al populației prin crearea de acces point internet în zonă Parc– Primarie;
Asigurarea de facilități pentru investitorii care dezvoltă servicii IT în localitate;
Conectarea instituțiilor publice din localitate la internet prin conexiuni broadband și promovarea conceptului de e-educatie, e-guvernare, e-sanatate;
Asigurarea spațiilor necesare astfel încât cimitirele să corespundă nevoilor comunei:
modernizare căi de acces cimitire.
3.2.2. Direcții de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil
Administrația publică locală din comuna Dragalina a avut ca principală preocupare protecția mediului înconjurător și dezvoltarea serviciilor pentru populație adoptând o atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenției omului în natură. Astfel, pe parcursul ultimilor ani a întreprins inițiative de conservare și protejare a mediului înconjurător prin proiecte de colectare și epurare a apelor uzate menajere, colectarea și transportul deșeurilor, limitarea poluării prin implementarea sistemelor alternative de încălzire ce utilizează energie nepoluantă. De asemenea, s-au realizat investiții în crearea/amenajarea de spații verzi în zonele centrale ale localității.
Cu toate acestea, investiții suplimentare se impun pentru continuarea activităților întreprinse, așa cum se desprinde din analiza situației socio-economice descrisă în primul capitol:
– nu există rețea de canalizare și stație de epurare în comuna;
– rețeaua de distribuție a apei potabile nu este extinsă în toată comuna;
– nu există rețea de alimentare cu gaz metan;
– educarea populației în spiritul reciclării, protecției mediului și voluntariatului.
3.2.2.1. Obiectivul general:
Asigurarea protecției și calității mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor și dezvoltării durabile a comunei Dragalina.
3.2.2.2. Obiective specifice:
Asigurarea managementului de calitate al apei;
Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor;
Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei și de eficiență energetică;
Îmbunătățirea stării mediului înconjurător și prevenirea riscurilor naturale și de sănătate a populației.
3.2.2.3. Activități:
1. Obiectivul operațional „Asigurarea managementului de calitate al apei”:
Extinderea rețelei de alimentare cu apă;
Realizarea rețelei de canalizare în comuna Dragalina;
Realizarea stației de epurare și tratare a apelor reziduale;
Construire sistem de evacuare a excesului de apă provenit din ploi și stratul freatic;
Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu și apărări de maluri pt. prevenirea și reducerea consecintelor distructive ale inundațiilor;
2. Obiectivul operațional “Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor”:
Identificarea rampelor de gunoi neautorizate și dezafectarea acestora;
Dotare cu utilaje și echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală și salubritate (masină de colectare, pubele etc);
Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență (autospecială PSI, buldo-excavator, volă, tractor cu remorca, autogreder și alte dotări).
Implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel de localitate sau în parteneriat cu alte administrații locale învecinate;
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin realizarea unei stații de compost;
3. Obiectivul operațional “Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei și de eficiență energetică”:
Cresterea eficienței energetice a clădirilor publice și a blocurilor de locuințe prin lucrări de reabilitarea termică;
Crearea de sisteme centralizate de furnizare a energiei termice pentru blocurile de locuințe utilizând sisteme convenționale de încălzire completate de sisteme ce utilizează energii nepoluante (solare, eoliene, etc);
Ameliorarea progresivă a capacității de producție a terenurilor agricole degradate, menținerea biodiversitătii și dezvoltarea continuă a funcțiilor ecologice și sociale ale pădurilor.
4. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea stării mediului înconjurător și prevenirea riscurilor naturale și de sănătate a populației”:
Realizarea de perdele de protecție a căilor de comunicații, localităților și câmpului;
Prevenirea/reducerea efectelor riscurilor naturale prin modernizarea sistemului de intervenții în situații de urgență (sistemul de avertizare);
Dezvoltarea activităților de conștientizare a populației asupra necesității conservării mediului înconjurator și de implicare a acesteia în activități de protejare a mediului.
3.2.3. Direcții de dezvoltare domeniu Educație
În accepțiune modernă, în contextul dezvoltării durabile, școala este privită ca un sistem complex, o organizație a învățării, care stimulează noi căi de gândire, într-un climat în continuă schimbare.
Școala este din ce în ce mai integrată comunității locale, iar într-o școală care funcționează bine competența acesteia depășește suma competențelor personalului care o deservește.
De aceea, și implicarea comunității și a autorității locale în viața școlii se impune a fi pe măsură, astfel încât să asigure îmbunătățirea continuă a condițiilor în care se desfășoară procesul de învățământ, crescând atractivitatea școlii din comunitate și diminuând riscul migrației elevilor din ciclul II către mediul urban.
3.2.3.1. Obiectiv general: Dezvoltarea sistemului de învățământ la nivelul comunei Dragalina, prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, crearea cadrului pentru desfășurarea de activități extracurriculare, creșterea calității și diversificarea serviciilor educaționale.
3.2.3.2. Obiective specifice:
Dezvoltarea infrastructurii educaționale;
Stimularea creșterii gradului de perfecționare a personalului didactic;
Sprijinirea diversificării serviciilor educaționale furnizate la nivel local;
3.2.3.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Dezvoltarea infrastructurii educaționale”:
Amenajarea unei baze sportive în comună;
Amenajarea unui parc și a unui centru de joacă pentru copiii comunei;
Dotarea cu materiale didactice a unităților de învățământ din localitate și îmbogățirea fondului de carte al bibliotecilor școlare;
2. Obiectivul operațional “Creșterea gradului de perfecționare a personalului didactic”:
Sprijinirea școlilor din localitate pentru inițierea și derularea de proiecte de schimb de experiență și parteneriate în domeniul învățământului gen Comenius Regio (se pot derula activități precum vizite de studiu, schimburi de experiență și bune practici, școli de vară, sesiuni de formare comune, conferințe, seminarii etc);
3. Obiectivul operațional “Diversificarea serviciilor educaționale furnizate la nivel local”:
Susținerea promovării spiritului antreprenorial și a cetățeniei active în educație, prin intermediului unui parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean.
Asigurarea suportului material pentru realizarea unei publicații școlare.
3.2.4. Direcții de dezvoltare domeniu Turism
Județul Călărași beneficiază de un potențial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde și agroturism. O atractie deosebită o reprezintă obiectivele cultural istorice și arhitectonice
Riveranitatea județului Călărași la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin brațe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât și condiții propice pentru practicarea vânătorii și a pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervații naturale: Ostrovul Ciocănești, Ostrovul Haralambie și Ostrovul Șoimul.
Județul Calarași beneficiază de un potențial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde și agroturism. O atracție deosebită o reprezintă obiectivele cultural istorice și arhitectonice.
Comuna este puțin atractivă sub raport turistic, nu deține obiective turistice, peisajele naturale sunt monotone.
Potențialul turistic este vânatul. Prin împrejurimile comunei varietatea de păsări și animale atrage atât vânători locali cât și pe cei străini. Turiștii italieni sunt cei mai des întalniți pe aceste meleaguri pentru vânătoarea de prepelițe, porci mistreți, căprioare, iepuri. Mai putem menționa aici restaurantele “Drumetu”, “Rustic” si “Aldis” care atât pe timpul verii căt și pe timpul iernii atrag mulți turiști datorită amplasamentului favorabil.
Vânatul este sigurul lucru care face din comună un potențial turistic. Istoria ar trebui descoperită și pe baza ei s-ar putea creea noi atracții. Moșia Ciulniței a fost prezentată de Duiliu Zamfirescu în romanul “Viața la țară”. În apropierea gării se află o clădire în patrimoniul național în care pe vremuri Duiliu Zamfirescu a locuit o perioadă. După plecarea sa locul a fost dat pentru construirea unei școlii la cererea acestuia. În prezent pe acest teren este construit liceul care îi poartă numele scriitorului
Dezvoltarea turismului presupune integrarea într-o rețea turistică organizată care să includă și comunele învecinate pentru practicarea unor trasee turistice.
3.2.4.1. Obiectiv general: Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în comuna Dragalina prin promovarea potențialului cultural local și crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.
3.2.4.2. Obiective specifice:
Dezvoltarea infrastructurii turistice.
Transformarea obiectivelor culturale din comuna Dragalina în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic.
Crearea condițiilor pentru dezvoltarea de nișe în domeniul turismului de agrement și agroturism și transformarea acestora în principala atracție a comunei Dragalina, fapt ce va determina dezvoltarea economică și socială a comunei.
3.2.4.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Dezvoltarea infrastructurii turistice”:
Sprijinirea înființării unor unități de alimentație publică.
2. Obiectivul operațional “Transformarea obiectivelor culturale din comuna Dragalina în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic”.
Înfrățirea localității cu alte localități din spațiul Uniunii Europene și realizarea de schimburi cultural-turistice.
Crearea de evenimente culturale care să devină tradiționale.
Crearea unui brand al comunei și promovarea obiectivelor și a evenimentelor culturale prin internet, pliante, broșuri și info-chioșc.
3.2.5. Direcții de dezvoltare domeniu Sănătate
Starea de sănătate a populației este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, și de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.
Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.
Accesul la îngrijiri de sănătate este influențat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.
Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergența dintre oferta și cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităților de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparitățile în accesul la îngrijiri apar din cel puțin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe suportate de populație (co-plăți, costuri legate de tratamente și spitalizare) precum și cele indirecte (cost transport, timpi de așteptare); așezare geografică inadecvată a facilităților de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de același tip.
În contextul legislativ actual misiunea autorității locale este aceea de a asigura accesul egal al membrilor comunității la serviciile de îngrijiri de sănătate furnizate în plan local.
3.2.5.1. Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și a serviciilor medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.
3.2.5.2. Obiective specifice:
Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, și resurse umane menite să generalizeze accesul și să amelioreze calitatea serviciilor oferite.
Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate.
Creșterea responsabilității societății pentru sănătatea publică.
Implicarea autorităților publice locale, societății civile, organizațiilor neguvernamentale și sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate.
3.2.5.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, și resurse umane menite să generalizeze accesul și să amelioreze calitatea serviciilor oferite”:
Reabilitarea și dotarea corespunzatoare a dispensarului uman din comună.
Asigurarea necesarului de resurse umane în domeniul sănătății prin oferirea de facilități de cazare în locuințe de serviciu în scopul atragerii de specialiști;.
Asigurarea spațiului necesar pentru înființarea de noi servicii de sănătate, în parteneriat cu furnizori publici și privați autorizați pentru fiecare domeniu abordat, astfel:
-centru de prevenire/consiliere pentru populația rroma, eventual cu personal sanitar de etnie rroma.
2. Obiectivul operațional “Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate”:
Realizarea de campanii de informare-educare–comunicare pe probleme de sănătate publică (de ex. educație pentru sănătate în școli și liceu în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul Școlar Județean;
Organizarea unor evenimente publice pentru promovarea sănătății populației, în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică;
Inițierea unui parteneriat cu sectorul ONG care să asigure organizarea unor rețele și grupuri de acțiune pentru promovarea unui stil de viață sănătos (alimentație sănătoasă, activitate fizică);
Construirea unui complex social care să cuprindă un cămin – azil pentru bătrâni și persoane cu dezabilități și dotarea acestuia cu mobilier;
4. Obiectivul operațional “Implicarea autorităților publice locale, societății civile, organizațiilor neguvernamentale și sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate”:
Încheierea de parteneriate public private cu ONG-uri acreditate în domeniile:
– Servicii specializate pentru persoane cu handicap.
– Calificării și formării profesionale a adultului.
– Servicii specializate pentru persoane vârstnice aflate în nevoie.
Crearea unei rețele cu alte autorități publice locale în vederea finanțării unor servicii ultraspecializate destinate grupurilor vulnerabile, la nivelul mai multor comunități;
Asigurarea de suport pentru angajatorii locali care organizează cursuri de calificare/ recalificare profesională pentru persoanele neocupate, în parteneriat cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă;
Crearea unui centru specializat pentru asistență și consilierea copiilor aflați în dificultate, familii monoparentale, victime ale violenței domestice, în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat.
3.2.6. Direcții de dezvoltare domeniu Cultură
Abordarea acestui domeniu își propune să găsească un răspuns la o întrebare esențială: cum se poate concretiza rolul culturii în ecuația dezvoltării durabile a comunității, în susținerea creației artistice și valorificarea patrimoniului din perspectiva protecției și promovării diversității culturale specifice spațiului european și a dezvoltării cetățeniei europene.
Într-o societate în continuă dinamică, în care ținta generală devine profitul este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populației.
Prin atributul său legal, însă, autoritatea locală din comuna Dragalina își propune să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunității.
3.2.6.1. Obiectiv general: Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice și crearea de facilități pentru petrecerea timpului liber.
3.2.6.2. Obiective specifice:
Reabilitarea și punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună;
Crearea de facilități pentru cultură și petrecere a timpului liber.
3.2.6.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Reabilitarea și punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună”.
Modernizarea și reabilitarea căminelor culturale din comună;
Reabilitarea bisericilor din comună;
2. Obiectivul operațional “Crearea de facilități pentru cultură și petrecere a timpului liber”:
Amenajarea spațiului bibliotecii și îmbogățirea fondului de carte.
Montarea de panouri informative pentru localizarea spațială a obiectivelor culturale;
Realizarea Centrului de tineret (activități de consiliere în domeniul educației pentru sănătate, privind cariera și problemele tinerilor, consultanță pentru înființarea de ONG-uri sau organizații de tineret dar și pentru programe europene/ guvernamentale adresate tinerilor, informații despre structurile asociative naționale, ateliere de creație artistică și populară, activități teatrale);
Elaborarea și realizarea unui program de manifestări culturale sezoniere.
3.2.7. Direcții de dezvoltare domeniu Tineret
Între localitățile județului există disparități socio-economice generate de mărimea demografică, structura activităților economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor infrastructurale.
Revitalizarea comunei Dragalina poate fi dinamizată de oportunitățile apărute și accesarea resurselor de finanțare nerambursabilă pentru proiecte, impunându-se o „altfel” de abordare a conceptului de dezvoltare locală și adoptarea unor metode ce includ o abordare globală și trecerea la acțiune pe baza unor proiecte elaborate și convingătoare.
Este evident că pentru a se produce diversificarea activității economice și sociale trebuie sprijinite inițiativele particulare și ale comunității prin care să se asigure noi investiții, asistență tehnică, servicii în afaceri, infrastructură adecvată, educație și dezvoltarea durabilă a localității.
Un specific aparte pentru comuna Dragalina poate fi considerat în acest moment schimbarea totală a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la managementul bugetar la managementul pe proiecte, această schimbare fiind definitorie și determinantă pentru managementul strategic comunitar, în condiții de resurse financiare locale insuficiente.
Este nevoie de un efort uriaș al locuitorilor de a se adapta la exigențele și provocările noi și de a adopta metode și practici noi pentru valorificarea oportunităților care apar.
3.2.7.1. Obiectiv general: Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate și adaptate nevoilor individuale și globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situațiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze și să reintegreze social tinerii aflați în situații de risc.
3.2.7.2. Obiective specifice:
Creșterea implicării administrației publice în apărarea drepturilor tinerilor și întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;
Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor;
Orientarea și sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale;
Dezvoltarea sportului de masă și a infrastructurii sportive;
Îmbunatatirea condițiilor de viață, prin asigurarea accesului la o locuință decentă a tinerilor, prin dezvoltarea programelor de construcții locuințe ANL, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialiști în comuna Dragalina.
3.2.7.3. Activități:
1. Obiectivul operațional “Creșterea implicării administrației publice în apărarea drepturilor tinerilor și întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale”:
Dezvoltarea de servicii prin care să se sprijine integrarea socială a tinerilor, de exemplu ateliere protejate, birouri de consiliere etc în parteneriat cu furnizori de servicii acreditați;
Promovarea voluntariatului în rândul tinerilor din localitatea în vederea susțienerii unor servicii sociale destinate altor categorii de beneficiari (persoane vârstnice, persoane cu dizabilități)
Promovarea derularii de activități culturale pentru tineri: înființarea de echipe de dansuri populare, dansuri moderne, înființarea de publicații locale (inclusiv publicații electronice);
Crearea unei legături între comunitatea locală și AJOFM, Primarie și Inspectoratul Scolar Județean în vederea analizării situației și elaborării unor strategii comune și eficiente în domeniul tinerilor și formării profesionale;
Acordarea de facilități tinerilor care înființează o afacere în localitate și creează locuri de muncă;
2. Obiectivul operațional „Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor”:
Construirea de locuințe de serviciu pentru păstrarea tinerilor specialiști în localitate.
3. Obiectivul operațional „Orientarea și sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale”:
Acordarea de facilități tinerilor care înființează o afacere în localitate și creează locuri de muncă.
4. Obiectivul operațional „Dezvoltarea sportului de masă și a infrastructurii sportive”:
Revigorarea echipei de fotbal a comunei;
Organizarea la nivel local a unor competiții sportive (concursuri / întreceri) pentru elevi pe diferite ramuri sportive;
Înscrierea în circuitul județean a localitătii ca și organizator de competiții sportive;
5. Obiectivul operațional „Îmbunătățirea condițiilor de viață, prin asigurarea accesului la o locuință decentă a tinerilor, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialiști în comuna Dragalina.”
Construirea de locuințe sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse și/sau de existență nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinte în condițiile pieței.
3.2.8. Direcții de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunității
Viața economică a comunei Dragalina trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerț.
Consiliul local își propune să identifice pârghiile de acțiune pentru stimularea revitalizării vieții economice a comunei, factorul cu cele mai mari efecte benefice asupra vieții comunității.
Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor pentru localnici și pentru bugetul local. Existența unui bun mediu de afaceri va determina creșterea de ansamblu a economiei locale.
În cadrul focus-grupului susținut în etapa de studiere a profilului socio-economic al localității, reprezentanții mediului de afaceri local au identificat următoarele necesitați:
Soluții pentru agricultură și zootehnie:
– Construirea unor facilități pentru producătorii locali: siloz, centru de colectare a laptelui, – moară de făină și mălai, brutărie;
– Promovarea agriculturii eco;
– Modernizarea și amenajarea pieței agroalimentare;
– Înființarea unui centru de consultanță agricolă;
– Inventarierea potențialului uman al comunei;
3.2.8.1. Obiectiv general: Revigorarea și diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a comunei Dragalina.
3.2.8.2. Obiective specifice:
Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea unor activități rentabile în agricultură și zootehnie și valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale și/sau ecologice și sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene;
Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul rural;
Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru sprijinirea afacerilor.
3.2.8.3. Activități:
1. Obiectivul operațional „Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea unor activități rentabile în agricultură și zootehnie și valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale și/sau ecologice și sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene”:
Modernizarea și diversificarea piețelor agroalimentare în localitate;
Susținerea inițiativelor asociative pentru creșterea eficienței economice a exploatațiilor agricole, creșterea puterii de negociere pe piețele de desfacere și a capacității de valorificare superioară a producției;
Stimularea înființării unor centre de prestări servicii pentru agricultură (mecanizare, reparații utilaje, furnizare semințe, îngrășăminte, insectofungicide etc.), prin acordarea de facilități;
Inventarierea terenurilor neutilizate, care vor fi puse la dispoziția întreprinzătorilor locali, în vederea dezvoltării propriilor afaceri, în agricultură și zootehnie, în baza unui acord avantajos pentru ambele părți.
Obiectivul operațional “Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul rural”:
Identificarea oportunităților de parteneriat public-privat în vederea demarării de activități în domeniul industrial;
Informarea cetățenilor asupra programelor de finanțare nerambursabilă;
Realizarea unui studiu asupra situației resurselor umane din localitate și furnizarea acestor informații potențialilor învestitori;
Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru promovarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor;
Promovarea programelor derulate de guvern pentru stimularea înființării microintreprinderilor.
3. Obiectivul operațional „Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru sprijinirea afacerilor”:
Informarea cetățenilor asupra programelor de finanțare nerambursabilă;
Realizarea unui studiu asupra situației resurselor umane din localitate și furnizarea acestor informații potențialilor învestitori;
Elaborarea unui program de atragere a investițiilor;
Promovarea IMM-urilor din localitate și a produselor/serviciilor acestora prin susținerea participării comune la târguri și expoziții, elaborarea de materiale de prezentare a localitătii cu secțiune de economie inclusă, promovarea prin încheierea de înfrățiri și schimburi de experiență cu localitate din străinătate;
Asigurarea de facilități pentru înființarea unui birou de informare și consultanță în domeniul economic și juridic;
Sprijinirea dezvoltării I.M.M.-urilor din domeniul industrial și al serviciilor (creșterea numărului IMM-urilor) prin acordarea de facilități la plata taxelor și impozitelor asupra terenurilor și clădirilor;
Identificarea spațiilor disponibile și a terenurilor aparținând Primăriei, care pot fi concesionate eventualilor investitori;
Construirea infrastructurii publice necesare desfășurării activităților economice (utilități, construire spații de desfacere a produselor, spații pentru funcționarea firmelor gen incubator de afaceri);
Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru
promovarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor;
Promovarea programelor derulate de guvern pentru stimularea înființării microintreprinderilor;
Dezvoltarea de parteneriate între autoritățile publice locale, societatea civilă și comunitatea de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de agrement.
Diversificarea către activități non-agricole, crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi.
3.2.9. Direcții de dezvoltare domeniu agricultură și dezvoltare rurală
3.2.9.1. Obiectiv general: Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor fermieri.
3.2.9.2. Obiective specifice:
Facilitarea accesului la finanțare a fermierilor
Sprijinirea dezvoltării și diversificării micilor afaceri în comuna Dragalina, în special în domeniul producției.
3.2.9.3. Activități:
1. Obiectivul operațional „Facilitarea accesului la finanțare al micilor producători”:
Înființarea și modernizarea fermelor agricole;
Sprijinirea exploatațiilor agricole (fermelor) de semisubzistență;
Sprijinirea fermierilor și deținătorilor de păduri să utilizeze serviciile de consiliere și consultanță în vederea îmbunătățirii performanțelor generale ale activității acestora conform înregistrării apiaÎnființarea grupurilor de producători – campanii de informare;
Adaptarea agriculturii și silviculturii în acord cu măsurile de creștere a competitivității;
Împădurirea terenurilor agricole și neagricole;
Dezvoltarea pomiculturii și valorificarea florei spontane;
Înființarea grupurilor de producători – campanii de informare;
Promovarea inițiativelor de dezvoltare rurală;
Îmbunătățirea și perfecționarea competențelor profesionale a persoanelor adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) și industriei agro-alimentare;.
2. Obiectivul operațional „Crearea de facilități persoanelor fizice sau juridice pentru încurajarea realizării unor plantații, împăduriri ale terenurilor neagricole”:
Calificarea și recalificarea, instruirea și perfecționarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistență;
Reabilitarea și întreținerea pășunilor.
3.2.10. Direcții de dezvoltare domeniu Administrația publică
Principiile de bază pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale sunt:
– Principiul autonomiei locale,
– Principiul descentralizării,
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii.
Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuții din competența autorităților administrației publice centrale de specialitate către un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitățile administrativ-teritoriale.
Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu și organe proprii.
Dar descentralizarea implică o creștere a responsabilității autorității locale în satisfacerea nevoilor cetățenilor, în asigurarea unor servicii publice de calitate.
3.2.10.1. Obiectiv general: Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație și de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.
3.2.10.2. Obiective specifice:
Abordarea unitară a Sistemului Informatic intern;
Eficientizarea comunicării prin realizarea unei Strategii de comunicare internă și externă;
Îmbunătățirea activității curente a administrației locale și creșterea capacității de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană.
3.2.10.3. Activități:
1. Obiectivul operațional „Reabilitarea și dotarea instituțiilor publice”:
Crearea unei identități vizuale a Primăriei prin standardizarea elementelor de identitate vizuală – formulare tip, materiale informative, adrese, răspunsuri;
Extinderea procedurilor de informare publică – utilizarea de noi metode pentru informarea populației asupra activității administrației publice (ex: înființarea de puncte de informare de tip infochiosc, amplasarea de panouri exterioare cu afisaj electronic, amplasarea pe panouri informative în stațiile de autobuz;
2. Obiectivul operațional „Eficientizarea comunicării și realizarea unei strategii de comunicare între administrație și cetățean”.
Creșterea eficienței în administrația locală prin facilitarea, urmărirea și documentarea proceselor de lucru utilizând programe informatice de management al documentelor;
Creșterea nivelului de pregătire profesională a salariaților din administrația locală prin realizarea unui program anual de pregătire profesională și participarea la cursuri de formare profesională continuă.
3. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea activității curente a administrației locale și creșterea capacitații de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană”:
Constituirea în cadrul primariei a unei Unități de Implementare a Proiectelor și instruirea membrilor săi pentru atragerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri de la Uniunea Europeană
Realizarea de parteneriate și activități de înfrățire cu localități din țară și din străinatate în vederea promovării de proiecte;
CAPITOLUL 4. PLAN DE ACȚIUNI ȘI MĂSURI
Planul de acțiuni este un plan detaliat, pe termen scurt și mediu, care descrie acțiunile și pașii necesari aplicării strategiei și atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste acțiuni să fie prioritizate, astfel încât realizarea lor și atingerea progresivă a țintelor pe termen mediu și scurt să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.
Conține:
responsabilitatea asumării sarcinilor,
calendarul desfășurării acțiunilor,
resursele alocate,
metodele de monitorizare și evaluare.
Planul Local de Acțiune (PLA) este un instrument de planificare și implementare și conține un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acțiune trebuie să corespundă termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).
Planul de acțiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită.
PLA va fi revizuit periodic, astfel încât obiectivele fixate să tină cont de evoluția macroeconomică la nivel național, starea economiei la nivel regional și local, precum și de opiniile comunității locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privința evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.
Planul Local de Acțiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a comunei Dragalina, reprezintă un pachet de măsuri și proiecte necesare schimbării comunității locale pentru atingerea unor parametrii specifici societății moderne, astfel că durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.
Situația dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu și tehnologice a fost analizată în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referințe pentru dezvoltările ulterioare.
Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Dragalina reprezintă un pachet de măsuri și proiecte necesare schimbării comunității locale pentru atingerea unor parametri specifici societății moderne.
Rolul Planului de Acțiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri și proiecte necesare fazei de planificare și implementare a dezvoltării economico – sociale, astfel încât procesul să poata fi evaluat continuu prin indicatorii selecționați ca relevanți pentru comuna Dragalina.
Necesitatea unui plan de acțiune este dată de amploarea și complexitatea acțiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite.
La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:
a. Planul de dezvoltare (planificarea activităților);
b. Planul de executare (implementarea activităților);
c. Planul de monitorizare (evaluarea activităților).
Pentru a avea o dezvoltare închegată, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
● Administrația Locală – prin Instituția Primarului și Consiliului Local, care trebuie să-și replanifice dezvoltarea instituțională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de acțiune;
● Comunitatea Locală – cetățenii și organizațiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine și participare activă;
● Mediul de afaceri – firme și instituții finanțatoare, ca și suport financiar și logistic (informații și tehnologii moderne).
Planul de acțiune cuprinde:
programul de management, care planifică în anul 2013 o serie de activități de organizare și inițiere a implementării, apoi urmărind evoluția implementării să ia măsurile cuvenite;
modul de implementare în care competențele și atribuțiile sunt grupate pe structurii de implementare grupate pe funcții ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare;
etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul administrației locale. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorității de realizarea a obiectivelor și măsurilor programate conform criteriului presiune – stare – raspuns.
Acest criteriu se aplică astfel:
se măsoară presiunea necesității îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul inițial; această presiune se cuantifică pe nivelurile; maximă, medie, mică;
se evaluează situația inițială, de fapt, stadiul în care se află acțiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.)
se presupune aplicarea măsurii;
se masoară starea ipotetica finală, care se cuantifică sub formă de raspuns.
Planul Local de Acțiune, prezintă principalele măsuri și proiecte necesare fazei de planificare și implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilității) selectionați ca relevanți pentru comuna Dragalina. Utilitatea unui plan de acțiune este dată de amploarea și complexitatea acțiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei.
Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a comunei Dragalina, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
Primăria și Consiliului Local, care trebuie să-și replanifice dezvoltarea instituțională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Acțiune;
Comunitatea Locală – cetățenii și organizațiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine și participare activă;
Mediul de afaceri – firme și instituții finanțatoare, drept suport financiar și logistic (informații și tehnologii moderne).
În vederea realizării Planului Local de Acțiune, primăria comunei Dragalina, ca autoritate publică locală, trebuie să-și întărească capacitatea instituțională la toate nivelele de decizie și execuție, aceasta presupune atragerea și furnizarea de resurse financiare suficiente și mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar și analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităților.
Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cât și cele ce pot apare în viitor Administrația publică locală trebuie să adopte un management eficient.
Materializarea capacității instituționale este un proces de durată în care Administrația publică trebuie să acționeze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcționarului public față de accesul cetățenilor la activitatea administrației.
În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu cetățeanul, primăria comunei Dragalina a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetățenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2007-2013.
Condițiile care stau la baza unei dezvoltării social – economice rapide sunt susținerea și participarea activă, respectarea legilor și onorarea obligațiilor primăriei comunei, precum și implicarea cetățenilor la luarea deciziilor în ceea ce privește rezolvarea propriilor probleme.
Administrația Publică Locală, fiind o interfață între cetățean și instituțiile statului, trebuie să elaboreze și să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale și consolidarea cadrului instituțional.
4.1. TEME ORIZONTALE CARE VOR FI AVUTE ÎN VEDERE
4.1.1. Egalitate de șanse
Comuna Dragalina nu se confruntă cu probleme deosebite de egalitate de șanse – analiza indicatorilor nu evidențiază existența discrimării de gen pe piața muncii, în domeniul educațional sau la nivelul altor indicatori generali de dezvoltare umană.
Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea de șanse constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Europene. Problematica promovării egalității de șanse în viața socială pentru ambele sexe constituie o cerință esențială pentru societatea romanească, fiind considerată o componentă de bază a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.
În elaborarea strategiei s-a urmărit coordonarea programelor și politicilor sectoriale (servicii sociale, educație, sănătate) în funcție de problemele teritoriale în vederea eliminării disparităților de dezvoltare prezente în zonele rurale și incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului.
În procesul de definire a problemelor prioritare s-a avut în vedere analizarea situațiilor discriminatorii și promovarea șanselor egale între bărbați și femei, tineri și vârstnici, majoritari și minorități etnice, nevoilor persoanelor cu dezabilități și promovarea integrării lor în viața socială și economică.
4.1.2. Conceptul de dezvoltare durabilă
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural.
Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependențe de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții. Dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitele ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei.
Dezvoltarea durabilă a reprezentat punctul de plecare în definirea direcțiilor de dezvoltare ale comunei Dragalina prezentate în Strategie, direcții prin care se urmărește transformarea comunității analizate într-o societate durabilă.
O societate durabilă este una puternică, sanătoasă și justă. Îndeplinește nevoile tuturor oamenilor, precum și pe cele ale comunităților viitoare, promovând bunăstarea personală, coeziunea și incluziunea socială și facilitând oportunități egale pentru toată lumea. Pentru aceasta s-au propus atât măsuri de dezvoltare a infrastructurii cât și măsuri pentru construirea unei societăți și economii puternice, stabile și susținute, capabilă să asigure prosperitate și oportunități pentru toți cetățenii, în care costurile sociale și de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este încurajat.
În contexul Strategiei de Dezvoltare a comunei Dragalina pentru perioada 2014-2020, realizarea obiectivelor strategice se va face prin :
Elaborarea unor planuri de acțiune prin care obiectivele Planului de Dezvoltare Locală se vor realiza și aprobarea acestor planuri în cadrul UAT;
Identificarea, selectarea și dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul comunei, (fișe de proiecte identificate, analiza și corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale și strategice, precum și cu dezvoltarea locală, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor și priorităților locale propuse;
Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;
Monitorizarea progreselor realizate.
Planificarea acțiunilor și monitorizarea fiecărui plan de dezvoltare locală trebuie să fie realizată anual, prin prezentarea progreselor înregistrate și a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate/ în implementare/ care urmează a fi implementate la nivelul comunei și efectele pe care le produc la nivel local și regional.
4.2. INDICATORI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGIEI, PE DOMENII SUNT:
INDICATORI DE REALIZARE:
dezvoltarea turismului și agroturismului rural și promovarea antreprenoriatului;
aducerea infrastructurii la standarde europene;
dezvoltarea resurselor umane și a mediului de afaceri;
crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii turistice, a facilităților și atracțiilor turistice;
sprijinirea activităților economice non-agricole;
creșterea veniturilor adiționale ale fermelor de subzistență și semi-subzistență din activități non-agricole;
crearea de locuri de muncă în satele aparținătoare comunei Dragalina;
limitarea depopulării spațiului rural;
creșterea cifrei de afaceri în sectoarele economice;
dezvoltarea integrată a satelor în vederea dezvoltării durabile;
crearea de servicii pentru populația rurală;
dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice, asigurarea cu servicii de gospodărie comunală în sistem centralizat (apă, canalizare, salubrizarea localităților).
Obiectivul general al strategiei este de a crește competitivitatea economiei, diversificarea activităților economice și atractivitatea Comunei Dragalina
În primul rând implementarea efectivă a strategiei de dezvoltare propusă depinde în mod fundamental de capacitatea administrației locale de a atrage fondurile comunitare pentru a finanța acțiunile selectate și de a gestiona judicios fondurile de la bugetul local. Măsurile propuse în strategie sunt coerente cu Programele Operaționale și PNDR pentru perioada 2007-2013, precum și cu finanțările ce vor face obiectul Memorandumului pentru perioada 2014 – 2020. Absorbția fondurilor disponibile depinde însă, alături de eligibilitatea acțiunilor, de capacitatea instituțională de a iniția proiecte și de a lucra în parteneriat pentru atingerea scopurilor strategice.
Procesul de implementare va include următoarele activități:
Elaborarea planuri de acțiune prin care obiectivele Planului de Dezvoltare Locală se vor realiza și aprobarea acestor planuri prin hotărâre de consiliul local;
Identificarea, selectarea și dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul comunei (fișe de proiecte identificate, analiza și corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale și strategice, precum și cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor și priorităților locale propuse;
Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;
Implementarea prin realizarea acțiunilor, activităților, măsurilor și proiectelor concrete de dezvoltare.
Monitorizarea progreselor realizate de către primar și angajații primăriei.
Evaluarea implementării prin analiza indicatorilor prevăzuți în strategie.
Analiza impactului prin care se apreciază daca proiectul răspunde politicilor formulate și cum influențează criteriile de performanță privind dezvoltarea eficientă a comunei.
Planificarea acțiunilor și monitorizarea trebuie să fie realizată anual, prin prezentarea în cadrul consiliului local a progreselor înregistrate și a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate/ în implementare/ care urmează a fi implementate la nivelul local și efectele pe care le produc la nivel comunei.
Odată aprobată în ședință de consiliu, strategia exprimă opțiunea Consiliului Local de a aborda integrat fenomenul economic, social și de protecție a mediului și de a se deschide spre parteneriatul constant cu societatea civilă și cu comunitatea actorilor economici.
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care necesită un management și control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces unitar de implementare și evaluare a rezultatelor obținute.
Pentru a implementa Strategia, se va constitui un Grup de Lucru ale cărui funcții constau în:
Urmărirea și conducerea procesului de implementare;
Analizarea și aprobarea planurilor anuale de implementare;
Propuneri de completare periodică a strategiei;
Analizează și aprobă bugetul anual de implementare.
Etapa de implementare, monitorizare și control reprezintă etapa de realizare a proiectelor, a programelor și politicilor prevăzute de strategie, de recoltare și raportare a informațiilor asupra desfășurării proiectelor și asupra succesului și impactului acestora relativ la dezvoltarea comunei.
Implementarea strategiei de dezvoltare se realizează prin intermediul planului de măsuri și acțiuni.
Planul de acțiune va fi detaliat pe structura obiectiv general – obiectiv specific – măsură – resurse necesare – indicatori de performanță – termen – risc asociat.
Prin instituirea unui sistem de monitorizare a strategiei se poate realiza adaptarea acesteia la modificările care apar pe parcurs în urma implementării acțiunilor precum și înglobarea prevederilor legislative care vor apărea sau vor surveni modificări pe parcursul întregii perioade de planificare.
Proiectul de planificare strategică a comunei Dragalina trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor și rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase și să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să țină seama de caracteristicile comunității și să aibă un caracter permanent (care să includă și monitorizare nu doar evaluări finale).
4.3. CICLUL PLANIFICARE-EVALUARE
În ceea ce privește evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfășurăm o monitorizare a acestora apare necesitatea să acționăm prin modificarea programului. Obținem până la urmă un ciclu interactiv planificare-evaluare. În prima fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acțiunii și a implicațiilor lor, evaluarea alternativelor și selectarea celei mai bune și de implementarea alternativei alese. A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor și ipotezelor programului, conceptualizarea și operaționalizarea componentelor principale ale evaluării:
programul,
participanții,
condițiile și măsurătorile,
designul evaluării,
detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente,
analiza informației și
utilizarea rezultatelor.
Se propune realizarea programelor operaționale, precum și a planurilor de acțiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu.
Adoptarea programului se va face doar după efectuarea unei analize ex-ante, care poate duce la revizuirea programului.
La acest nivel se impune efectuarea unor analize de gradului de realism a programului și a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost-eficiență (după caz).
După implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecărui program.
Pentru programele cu o desfășurare mai îndelungată de timp se impune efectuarea unei analize intermediare, care să ne spună în ce măsură operațiunile programului merg bine și la timp, precum și în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluări se pot impune modificări ale programului și implementarea acestor modificări.
La încheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativă (orientată spre performanța programului, valoarea sa pentru societate), care să ne spună în ce măsură programul poate sau trebuie să fie continuat.
4.4. ETAPELE EVALUĂRII
Un program poate fi evaluat atunci când:
Scopurile și obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea să apară, informațiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;
Scopurile și obiectivele programului sunt plauzibile;
Informațiile necesare pot fi obținute;
Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care vor fi utilizate rezultatele acesteia.
Modul în care se desfășoară o evaluare diferă de la program la program. Etapele generale ale unei evaluări pot fi:
Clarificarea obiectului evaluării (programul);
Identificarea scopului evaluării și a beneficiarilor acesteia;
Identificarea datelor necesare;
Alegerea și aplicarea metodelor de culegere a datelor;
Analiza datelor;
Prezentarea rezultatelor.
Forma de evaluare recomandată este aceea particpativă, în care sunt implicate toate părțile implicate în program (beneficiarii programului, organizația care a implementat programul, partenerii și finanțatorii programului).
Avantajele acestei abordări sunt:
Accent pe participanți;
Gamă largă de beneficiari care participă;
Scopul este învățarea;
Design flexibil;
Metode de apreciere rapidă;
Participanții din exterior vin în calitate de facilitatori.
4.4. SCOPUL MONITORIZĂRII ȘI EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI este de:
Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util și în bugetul local.
Constatarea dacă proiectele implementate sunt durabile.
Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare și monitorizare a acesteia. În procesul implementării prezentei Strategii vor fi implicați mai mulți actori, fiecare respectând responsabilități bine determinate, îndeplinind rolul de implementator sau de control al proiectelor planificate. În plan instituțional principalii actori ai implementării strategiei vor fi:
Administrația publică locală –Primarul, Consiliul Local, Primăria;
Agenții economici;
Investitorii;
Societatea civilă.
Performanța implementării strategiei va fi evaluată pe baza unor rapoarte strategice, elaborate de Unitatea Administrativ Teritoriala Dragalina. În elaborarea raportului strategic se va avea în vedere includerea de date relevante pentru evaluarea eficacității și eficienței măsurilor aplicate. Aceste rapoarte strategice vor fi realizate în 2016, 2019 și 2022, fiind prezentate în cadrul ședințelor și transmise autorităților de la nivel regional.
În cadrul raportului vor fi evidențiate:
Raportul va sintetiza evoluțiile relevante în implementarea Strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere prin ajustarea Strategiei și a Planului de Acțiune, care vor fi, la rândul lor, supuse aprobării Consiliului local.
CAPITOLUL 5. SURSE DE FINANȚARE DISPONIBILE
Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze:
modul de folosire a resurselor,
realizarea impactului așteptat și
eficiența intervențiilor.
Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, cât și sustenabilitatea rezultatelor și impactului strategiei. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor strategiei evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.
Necesitățile de finanțare reprezintă o cuantificare a nevoilor locale, indiferent de sursa de finanțare (buget de stat, buget local, fonduri comunitare, fonduri private).
Sprijinirea proiectelor de dezvoltare în perioada 2014-2020 din domeniul agriculturii, zootehniei, infrastructurii, transportului, mediului, economic, turistic, educației, culturii, sănătătii, asistenței sociale, administrației publice, va duce la creșterea economică a comunei Dragalina și la creșterea nivelului de trai a locuitorilor zonei. Pentru a-și atinge obiectivele propuse se urmărește atragerea de fondurilor comunitare și private într-un procent cât mai mare și micșorarea fondurilor provenite de la bugetul de stat.
Cofinanțarea proiectelor, cât și realizarea proiectelor tehnice, a studiilor de fezabilitatea, întocmirea documentației trebuie susținute din fondurile rezultate de la bugetul local.
Se va acordata o atenție deosebită și întocmirii documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului prezentate prin intermediul studiilor de fezabilitate și proiectelor tehnice (evoluția estimată a veniturilor și cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp – de regulă următorii câțiva ani, indicatori de rentabilitate etc.).
Un element cheie al oricărui proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunității locale.
Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenție și monitorizat pe tot parcursul derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării proiectului nu vor avea o structură omogenă și, din acest motiv, trebuie să se fac distincția între diferitele destinații ale resurselor de care dispune primăria comunei Dragalina.
O primă distincție importantă este cea dintre cheltuielile inițiale – care vor fi efectuate pentru a pune în mișcare noul proiect – și cele aferente realizării efective a proiectului.
Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată, în perioada inițială. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este și mai îndepartată în timp față de momentul întocmirii studiului de fezabilitate și/sau proiectului tehnic.
Este foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli și să se determine cu precizie momentul în care proiectul să se realizeze.
În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât s-a presupus inițial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci când se previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine și mărimea resurselor necesare.
Un volum prea mare va ține resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forțate ale realizării proiectului. Va trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat.
Datele referitoare la veniturile și cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilității proiectului. În aprecierea acestei rentabilități este bine să se evalueze cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute.
De aceea s-a stabilit că planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită schimbărilor legislației. Din aceeași cauză, bugetul local pe următorii 7 ani nu se poate exprima exact.
Pentru a previziona bugetul pe următorii 7 ani, s-a avut în vedere bugetul din ultimii 7 ani. Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependență față de bugetul de stat și necesitatea alocării unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de funcționare pentru:
Venituri: resurselor financiare publice;
Venituri totale sunt alcătuite din:
Venituri curente;
A. Venituri fiscale;
A.1. Impozite directe;
A.2. Impozite indirecte;
B. Venituri nefiscale;
Venituri din capital;
Venituri proprii: fiscale și nefiscale;
Subventii si alocații: sume de bani care sunt acordate de către stat pentru anumite categorii sociale sau pentru sprijinirea IMM-uri lor;
Cheltuieli Totale: reprezintă suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administrații publice;
Cheltuieli curente: de personal, de materiale și servicii, subvenții, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve;
Cheltuieli pentru investiții sau de capital: cheltuieli pentru implementarea proiectelor propuse în cele 8 domenii de activitate: infrastructură, mediu, sănătate, educație, administrație etc.
Bugetul local în perioada 2007-2013 -mii lei-
Bugetul general al UAT Dragalina este instrumentul care stabilește și autorizează, pentru fiecare exercițiu financiar, suma totală a veniturilor și a cheltuielilor considerate necesare.
Bugetul este întocmit și executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară și transparență.
Această estimare va reprezenta necesitățile financiare ale comunei Dragalina în perioada 2014-2020 și va cuprinde totodată o serie de previziuni cu privire la investițiile care vor fi realizate în această perioadă. De asemenea, această estimare a fost corelată cu volumul fondurilor efectiv utilizate în comună în scopul susținerii unor investiții similare în perioada 2007-2013.
În fiecare an, previziunea bugetară se va revizui în funcție de bugetul din anul precedent și va fi distribuit, de asemenea, pe domenii prioritare și de interes pentru dezvoltarea comunității.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia De Dezvoltare A Comunei Dragalina [305564] (ID: 305564)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.