CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ȘI TURISM [305491]

[anonimizat]:

Servicii publice

Specialitatea:

Turism

TEZĂ DE LICENȚĂ

PERSPECTIVE DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC A RAIONULUI HÎNCEȘTI

Autor:

studenta ciclului I, Todoseiciuc Ana

Conducător științific:

[anonimizat] 2015

Cuprins:

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………3

Capitolul I. RAIONUL HÎNCEȘTI.PREZENTARE GENERALĂ.

1. 1. Poziția geografică………………………………………………………………………………..6

1.2. Condițiile naturale ………………………………………………………………………………9

1.3. [anonimizat]………………………………………………………………………13

Capitolul II. POTENȚIALUL TURISTIC AL RAIONULUI HÎNCEȘTI.

2. 1 Potențialul turistic. Noțiuni și concepte………………………………………………..23

2.2. Patrimoniul turistic natural………………………………………………………………..28

2. 3. Patrimoniul turistic antropic……………………………………………………………..32

2. 4.Infrastructura generală……………………………………………………………………..46

2. 5. Infrastructura turistică specifică. ……………………………………………………..48

Capitolul III. PERSPECTIVE DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC A RAIONULUI HÎNCEȘTI

3.1. Perspective de valorificare a potențialului turistic a raionului Hîncești…………………………………………………………………………………………………….51

3.2. Tehnici și metode de creare și organizare a excursiei……………………………..54

3.3. Crearea itinerariului turistic “Hîncești-istorie nescrisă”………………………..56

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………64

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………..66

ANEXE……………………………………………………………………………………………………68

INTRODUCERE

“Adevărata călătorie constă

nu în a [anonimizat] a le privi cu alți ochi

pe celeexistente”

(Marcel Proust)

Deși are o [anonimizat], reprezentat, [anonimizat] – o [anonimizat]. Turismul are toate șansele de a ameliora balanța de plăți a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. [anonimizat], căt și creat de oameni (patrimoniu, cultura, activități, servicii pentru vizitatori).În ultima perioadă se discută tot mai intens despre turismul autohton. Lansarea noului clip de promovarea a acestuia a [anonimizat]. Avem o [anonimizat], cetățenii ei.  În Republica Moldova, există un potențial turistic enorm, dar care nu este valorificat. Problema ține, desigur, de politicile promovate de către cei care sunt astăzi la conducere, dar și de noi, cetățenii, care de fiecare dată când vorbim despre Moldova vorbim de parcă nu ar fi țara noastră ci ar fi ceva străin. Problema este în faptul că ai noștri concetățenii nu cunosc mai nimic despre potențialul turistic al acestei țări. Și dacă tu nu îți cunoști patria, cum ai putea să o recomanzi altcuiva?

Lucrarea de față este consacrată valorificării potențialului turistic raionului Hîncești ce se evidențiază în cadrul Republicii Moldova prin unicitatea lui, resurselor turistice naturale și antropice de o valoare inestimabilă.

Actualitatea temei. Destinațiile turistice din Republica Moldova rămân necunoscute atît turiștilor străini cît și a celor interni.Promovarea turismului autohnon este declarată drept prioritate națională, însă pentru a dezvolta acest sector este necesar de a promova mai activ destinațiile turistice din Moldova la nivel național și internațional.Hîncești este un raion de perspectivă în contextul în care un număr mare de investitori sunt pregătiți să investească aici fapt demonsrat de numărul mare de proiecte implimentate în diverse domenii în raionul Hîncești.Deasemenea raionul Hîncești este un raion transfrontalier ceea ce oferă oportunități reale de colaborare cu județele din vecinătate de pe teritoriul Romaniei,iar destinațiile neexploatate reprezintă un real interes pentru investiții în domeniul turismului.

Scopul studiului este de a evalua potențialul turistic a raionului Hîncești în scopul încadrării obiectivelor de interes turistic în circuitul turistic național.

Pentru realizarea scopului se propun următoarele Obiective:

O1- Aprecierea poziției geografice a raionului Hîncești;

O2- Evidențierea particularităților specifice ale obiectivelor turistice de pe teritoriul r-nul Hîncești.

O3- Aprecierea perspectivelor de valorificare a potențialului turistic specific zonei de studiu;

O4- Realizarea itinerariului turistic ,,Hîncești-Istorie nescrisă”

Metodele de cercetare aplicate în procesul studiului au fost-metoda descriptivă, statistică, comparativă, inductivă și deductivă, de sinteză.

Prezentul studiu a fost realizat în urma documentării surselor bibliografice existente, vizitării expoziției“Tourism.Leisure. Hotels.”, ed. XX (2-5 aprilie, 2015),dar și documentarea la fața locului în teren.

Structura tezei-Teza este structurată în Introducere, 3 capitole, concluzii, cuvinte cheie, bibliografie și anexe.

În Introducere se prezintăactualitatea temei, scopul și obiectivele propuse spre realizarea studiului, metodele de cercetare, materialele folosite pentru documentare precum și o scurtă relateare asupra capitolelor desfășurate în teză.

Capitolul I. Raionul Hîncești prezentare generală -este expus în trei subcapitole și pune accent pe poziția geografică, condițiile naturale, socio-economice ale zonei de studiu.

Capitolul II.-Potențialul turistic al raionului Hîncești abordează și scoate în evidență atit patrimoniul natural al zonei cît și cel antropic, cu evidențierea patrimoniului cultural imaterial.Sursele de informare pentru acest capitol au fost Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor precum și documentarea în teritoriu.

Capitolul III. Perspective de valorificare a potențialului turistic a raionului Hîncești prezintă acele metode și căi de valorificare în plan turistic a teritoriului acestuia ce prezintă un rol esențial în dezvoltarea activității de turism.Tot în acest capitol sunt prezentate tehnicile și metodele de organizare a excursiei precum și descrierea itinerarului turistic ,,Hîncești –istorie nescrisă”

Conținutul lucrării este expus în 76 pagini, materialul grafic este prezentat prin: 14figuri, 12tabele și 7 imagini. Bibliografia conține 28 titluri.

Capitolul I PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONUL HÎNCEȘTI

1.1 Poziția geografică

Raionul Hîncești este situat în partea centrală a Republicii Moldova pe o suprafață de 1483,4 km2. Se învecinează cu raioanele Ialoveni,Cimișlia, Leova, Nisporeni și Romania. Orașul Hîncești este așezat la 36km de capitala Chișinău.

Raionul Hîncești are 39 primării și 63 localități, inclusiv or.Hîncești.Este traversat de 3 magistrale auto internaționale (M-21Balcani (Poltava (Ucraina)-Chișinău-Leușeni-Romania);R-3( Hîncești- Basarabeasca- Ucraina);M-3 (Chișinău-Hîncești-Cahul-Giurgiulești-Romania(Ucraina ceea ce favorizează schimbul economic dintre raionul Hîncești și alte raioane, dar și legătura directă cu România prin M-21.

Scurt istoric

În Evul Mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „Drumul Moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hâncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium. O figură istorică este și voievodul Mihalcea Hîncu, acela care s-a răzvrătit împotriva domnitorului și de la care ne-a rămas fraza: „Vodă-da, Hîncu-ba”. Un rol deosebit în istoria raionului l-a jucat fostul supus turc, armeanul Manuc Mirzaian, numit și Manuc – Bey, care avea în regatele Moldovei și Valahiei mai mult de 20 de moșii bogate, case de tîrguieli și de popas, alte imobile. Pînă în prezent s-a păstrat doar Conacul, distrus parțial de timpuri, si Castelul de vînătoare ambele.fiind.edificate.de.arhitectorul.Bernardazzi.Orașul Hîncești, în 2011 a împlinit frumoasa vîrstă de 515 ani.„Drumul moldovenesc” nicidecum nu putea ocoli Hîncești-ul, deoarece toate cele 5 drumuri ce duc spre el se întîlnesc la o răscruce. Această răscruce este legată în mod direct de istoria localității și poziția geografică.

Tabelul 1. Scurtă cronologie a principalelor evenimente istorice din r-nul Hîncești

Numele satului Hincești coboară sub aspect etimologic la numele comun al neamului Hinceștilor” – scrie Miron Costin în „ O seamă de lăpușneni”.Acest fapt este afirmat și de către domnitorul Moldovei D. Cantemir în opera sa „ Descriera Moldovei” (pag. 145, Chisinau, 1988): „ n secolele XVII-XVIII Hîncești – neamul vechi boieresc din Moldova.Vorbind despre dinastia Hînceștilor, nu ne putem permite să stabilim un nume personal concret, al unui oarecare Hîncu, în stăpînirea căruia a trecut și vechea noastră baștină. Antroponimicul Hîncu este, după cît se pare, înrudit etimologic cu slavonul Hancul. Acesta din urmă stă la baza toponimicului Hîncăuți.Întemeierea localității Hîncești, în diferite documente, este înregistrată diferit. Sunt mai multe versiuni despre prima atestare documentară a Hînceștilor.Hîncești – atestat la 22 martie anul 1500 cu denumirea Dobreni pe Lăpușna – astăzi a dispărut. (Academia de Știinte a Romaniei „ Documenta Romania Historicae” ( 1487 – 1504) – Moldova, volumul III, pagina 457, Bucuresti, 1980, C. Ciocanu, I. Caprosu, Suret de pe ispisocul lui Ștefan cel Mare din 1500 martie 22)„Localitate Hîncești a fost atestată pentru prima dată într-un document scris la 22 martie 1500, pe cînd axista cu numele de Dobreni, schimbat apoi datorită neamului de boieri moldoveni Hîncu.

1.2. Condițiile naturale

Relieful. Relieful raionului, în general corespunde reliefului de podiș în partea Vestică și Centrală, relief de cîmpie în lunca Prutului, în partea de Est. Relieful de podiș este neuniform, format din alternanța de văi și dealuri și este intersectat de la nord la sud de rîul Cogîlnic cu rîulețul Galbena și de rîul Lăpușnița și rîul Sărata – afluent al Prutului, unde se observă forme de relief mai domoale. Astfel, relieful favorizează dezvoltarea agriculturii, dar în același timp și a dezvoltării infrastructurii de transport. amnajarea teritoriuluiîn raion sînt condiții favorabile pentru dezvoltarea agriculturii: clima, apa, solul, precum și alte precondiții ale infrastructurii.

Clima. Clima este temperat-continentală, specific întreg teritoriului țării. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blîndă, iar vara lungă cu mult soare. Temperaturile variaza între +23 si +27 în iunie-august si -11 în decembrie-februarie.Precipitațiile medii anuale se situiază între 500-600mm/mp., cantitățile maxime se evidențiază vara-toamna. Există fluctuații de la an la an privind frecvența ploilor cu grindină, a zilelor secetoase sau a celor cu viscol. Din cauza că precipitațiile cad neuniform în diferiți ani,ele amplifică extinderea alunecărilor de teren.

Apele. Principalele rîuri care traversează teritoriul raionului sunt rîurile Prut, Lăpușnița și Cogîlnic.

Rîul Prut traversează teritoriul raionului pe o lungime de 952 m, izvorăște din munții Carpați din Ucraina. Pe o porțiune de 39,4 km marcheaza frontiera romano-ucraineana, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcatuiti din lacul Stinca-Costesti) marchează frontiera dintre Romania si Republica Moldova. Rîul Prut era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus iar scitii il numeau Porata adică apa furtunoasă. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s, mai spre sud valea rîului se lărgește pînă la 5-6 km, cursul devine liniștit, malurile nu sunt înalte, capătă forma simetrică pe versanți sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea rîului Prut se lărgește considerabil pînă la 8-10 km rîul formează meandre, se ramifică în brațe versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 50 si 180 m, adincimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micsorează pînă la 0,7 m/s.

Rîul Cogîlnic. Râul Cogâlnic are o lungime totală de 243 km, iar pe teritoriul raionului sunt doar 240 m. Cogîlnicul izvorăște din Codrii de lângă Mănăstirea Hâncu din raionul Hîncești și se varsă în limanul Sasic din Bugeac, în apropierea orașului Tatarbunar (Ucraina). Debitul mediu al râului este de 0,30 m³/s, fiind înregistrat un maxim absolut de 6,47 m³/s (1962) și un minim absolut de 0.0006 m³/s (1964). În anii secetoși, ca urmare a precipitațiilor scăzute, râul seacă. În literatura de specialitate denumirea de Cogâlnic mai este întâlnit și sub formele Kogîlnic și Cunduc (în rusă Кoгыльник, în ucraineană Кoгiльник).

Rîul Lăpușna. Rîul Lăpușna.  (numit și Lăpușnița) este un curs de apă, afluent de stînga al râului Prut. Acesta traversează limitele raionului pe o lungime de 590 m. Izvorăște la 2 km nord-vest de satul Iurceni, raionul Nisporeni și se revarsă în rîul Prut, lîngă satul Sărata-Răzeși, raionul Leova.  Râul are 30 de afluenți care nu depășesc lungimea de 10 km. Valea râului are forma literei V, lățimea ei variază între 2-3 km. În unele sectoare (Lăpușna, Cărpineni, Mingir) aceasta a fost adîncită artificial până la 1-1,5 m.

În afară de apele de suprafață prezentate mai sus, resursele de apă de pe teritoriul raionului sunt constituite din ape subterane reprezentate de 100 fântâni arteziene și 4210fîntîni.

Vegetația. Teritoriul raionului Hîncești, fiind intens valorificat, datorită condițiilor de relief lavorabile, se caracterizează printr-un grad redus de conservare a vegetației naturale. În cea mai mare parte, vegetația naturală s-a păstrat în zona pădurilor, la periferia Codrilor, în componența cărora în afară de speciile predominante de stejar – pedunculat și gorun, se mai întîlnesc carpen, tei argintiu, ulm, paltin, arțar de Norvegia, corn, etc.; pot fi întîlniți și mulți arbori, arbuști, ierburi rare, caracteristice pentru pădurile Europei de Vest − sorb, salbă, iederă, măcieș, dar și plante comestibile, precum leurda sau ceapa ursului.

Stejărișurile se caracterizează și prin prezența arborilor seculari de 250-300 de ani cu înălțimea de 35 de m, cu diametrul de 1-1,5 m. Din speciile ierboase în aceste zone preponderent crește iedera.

În general, pădurile au funcție importantă de protecție a solului și apelor, astfel ravenele, dar și alte urme ale  eroziunii practic lipsesc în acest areal.  Pe suprafețele din vecinătate se întîlnesc adesea izvoare cu apă potabilă bună. La sud de Codri este răspîndită o vegetație specifică – așa-numita silvostepa de gîrneț. Ea reprezintă alternarea terenurilor mari de stepă, în prezent arate, întretăiate de pîlcuri de pădure, în care predomină plante rare mediteraneene – stejarul pufos, rezistent la secete, dar și scumpia, cărpinița, părul sălbatic. Pădurile de gîrneț nu sînt dese, e multă lumină și de aceea este dezvoltat stratul de arbuști și învelișul ierbos.

În apropierea apelor întîlnim salcia, plopul arinul, iar dintre plantele acvatice ierboase pot fi menționate săgeata-apei, cosorelul, papura, stuful, rogozul, mătasea broaștei sau broscărița, peștișoara, etc.

Fauna. Dacă pînă pe la începutul sec. XIX, în pădurile din zona Hîncești fauna era bogată și diversificată, în prezent densitatea lumii animale este modestă. În schimb, au fost reabilitate așa specii de animale ca: cerbul pătat, porcul-mistreț, pisica sălbatică, vulpea comună, etc. Din păcate au dispărut lupii din această zonă. Lumea păsărilor este foarte bogată și variată reprezentată de așa specii ca: ciocănitoarea, pupăza, pițigoiul, coțofana, graurul, rîndunica, privighetoarea, ciocîrlia de pădure, cucul , mierla sură, brebeneacul, vendereul, uliul, găinarul, bufnița șoimul, etc. În zonele acvatice se întîlnesc rața sălbatică, lișița, găinușa de baltă, cufundarul, nutra, crapul alb, șalăul, bibanul etc. Dintre insectele ce dăunează livezile sunt răspîndiți fluturii: viermele fructelor și fluturele auriu, dar și gîndacul de Colorado. Un ajutor sanitar al pădurii este furnica de pădure.Din punct de vedere turistic cel mai intens valorificate sunt pădurile, prin practicarea turismului de recreere, “efectul de margine” și “efectul de insulă”, admirarea arborilor seculari.

Solurile. Una dintre cele mai importante bogății ale raionului Hîncești o constituie solurile fertile, unde predomină cernoziomurile -75% ce se găsesc la o altitudine mai mică de 230 m, pe alocuri atingînd grosimea de 60-70cm. Astfel întîlnim cernoziomurile tipice, formate în codițiile de stepă, bine humificate, structurate și afînate, cu structura  grăunțoasă mare și bogată în diferite forme de carbonați.În zonele unde cernoziomurile sunt formate sub stepele secrofite cu comunități de năgară și păiuș, acestea sunt mai slab  humificate. Solurile cenușii de pădure și brune de pădure se întîlnesc la altitudini de 200 m.Solurile cenușii-închise de pădure se formează sub păduri de stejar ,stejar cu arțar sau amestec de tei și frasin, iar cele brune se formează sub pădurile de fag, carpen și stejar.

1.3Cadrul socio-economic.

Populația, evaluarea stării demografice actuale a raionul Hîncești, rezidă în cunoașterea implicațiilor acestei stări asupra situației socio-economice a raionului, precum și determinării unor soluții pentru viitor. În ultimii ani, populația raionul Hîncești (la fel ca și populația republicii, în ansamblu) a înregistrat o tendință de scădere ca urmare a evoluției nefavorabile a natalității, mortalității și migrației. Populația raionului Hîncești reprezintă aproximativ 11% din efectivul populației din zona Centru. La 1 ianuarie 2013, populația raionul Hîncești (numărul mediu al populației stabile) a fost de 121,6 mii locuitori, fiind în scădere continuă cu 1,2 mii persoane față de 1 ianuarie 2011. Populația raionului este caracterizată de o preponderență numerică a persoanelor din mediul rural (86,1%) și de sex feminin (50,6%). Densitatea populației raionului este de 82,6 loc/km2.

Tabelul 2. Numărul populației pe sexe și medii de rezidență, 2011 – 2013, mii locuitori

Sursa[11]

Astfel, populația totală a raionului constituie 3,4 % din populația totală a Republicii Moldova. Recensămîntul populației din a. 2004 indicînd populația sub aspectul naționalităților constituie: 1) 90,5% – moldoveni; 2) 5,2% – ucraineni; 3) 2,5% – români; 4) 1,1% – ruși; 5) 0,15% – bulgari; 6) 0,09% – găgăuzi; 7) 0,45%naționalități.

Tabelul 3. Structura populației pe grupe de vîrstă, 2011-2013, %

Sursa[11]

Structura pe vîrste a populației raionului reflectă tendința similară cu totalul pe republică și poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrînire demografică, datorat în principal nivelului scăzut al natalității, nivelului destul de înalt al mortalității infantile și migrației populației raionului, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere.

Agricultura în mod istoric, agricultura este una din forțele motrice care formează imaginea raionului Hîncești. În acest mediu s-au format unele practici agricole adaptate specific la condițiile climaterice, geografice și economice. Totodată, agricultura fiind o activitate preponderent comercială a trecut prin perioade dure de intensificare în cadrul căruia progresul tehnologic în infrastructură, producție și chimizare au avut un impact esențial. Cu toate că agricultura intensivă a fost totdeauna o parte a dezvoltării istorice a acestui sector, în ultimele decenii ale sec. XX, atare proces a generat degradarea solului, apelor și aerului, precum și a landșaftului și bio-diversității. În perioada de tranziție, agricultura a trecut printr-o perioadă dificilă, care se caracterizează prin destrămarea relațiilor economice, simplificarea tehnologiilor și trecerea la sistemul agricol de subzistență. Sistemul agricol reprezintă un ansamblu de sectoare, tehnologii, mașini și agregate tehnologice, în care solul este folosit ca principală resursă de producție pentru culturile agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca și pentru creșterea animalelor. La moment, sectorul agricol din raionul Hîncești dispune de circa 71 mii ha de terenuri agricole, care în proporție de 99% sunt în proprietate privată. Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul pentru boabe, floarea soarelui, strugurii. Sectorul zootehnic este prezentat de bovine, porcine și păsări, nefiind însă ramura de bază a agriculturii raionului.Ponderea sistemului agricol ecologic, ce se caracterizează prin organizarea producției la gospodăriile agricole certificate cu menținerea și restabilirea fertilității solului este nesemnificativă. Luînd în considerație creșterea complexității și incertitudinii sistemelor agricole de mărimi diferite care concurează între ele, este necesar de a forma o viziune modernă privind dezvoltarea agriculturii în raionul Hîncești. Toate sistemele agricole existente în raion nu asigură dezvoltarea durabilă a sectorului.Acestea sunt caracterizate prin productivitatea scăzută și calitatea insuficientă a producției.În special, trebuie de menționat lipsa de conexiune între agricultură și turism. Raionul Hîncești are oportunități pentru dezvoltarea turismului rural, agro-turismului și turismul în cadrul exploatațiilor agricole. Acest lucru necesită implementarea sistemelor agricole noi.

Tabelul 4.Puncte tari și puncte slabe a sectorului agricol al raionului Hîncești

Sursa[11]

Industria în mare parte industria raionului este bazată pe prelucrarea materiei prime agricole. Drept rezultat sectorul industrial, la nivel de raion, este specializat în industria alimentară: producerea vinului (vin spumant,vinuri de struguri, vinuri de Porto,Madeira,Sheary, Tokay etc), fabricarea produselor de panificație și producerea pastelor făinoase, producerea conservelor, fabricarea lactatelor.Totodată sunt reprezentate și alte ramuri ale industriei ușoare: fabricarea încălțămintei, prelucrarea lemnului, producerea uleiurilor etero-oleaginoase, producerea materialelor de construcție. În prezent se preconizează lansarea unei fabrici de producere a alcoolului din cereale și a biogazului din dejecții animaliere și din rămășițele cerealelor prelucrate). Industria extractivă este reprezentată de 2 cariere, de nisip și de argilă, producția cărora este utilizată doar la nivel local.

Dezvoltarea raionului Hâncești este caracterizată printr-un intens proces de dezindustrializare. De menționat regresul continuu al acestui sector la nivel de raion. În anul 2011 volumul producției industriale fabricate în raionul Hâncești constituia doar 45,6% din valoarea aceluiași indicator înregistrat în 2005. În linii generale, factori ce au determinat involuția sectorului la nivel național au cauzat și contractarea industriei în raion: măsurile prohibitive pentru importul produselor vinicole pe piața Rusiei din 2006; condițiile climaterice nefavorabile din 2007; criza economică mondială 2008-2009; mediu de afaceri nefavorabil.

Structura producției industriale pe forme de proprietate:

Mixtă ; cu participare străină- 23,40%

Mixă; fără participare străină- 0,10%

Publică- 0,40%

Privată-76,10%

În același timp trebuie de menționat că sectorul este orientat spre exterior – în 2011 80,4% din producția industrială livrată a fost comercializată pe piețele externe. Principalele state în care se exportă producție fabricată în raionul Hâncești sunt Romania și Ucraina. Atare orientare geografică a exporturilor se datorează proximității geografice, precum și în virtutea relațiilor comerciale cu România și Ucraina. Se mai exportă și în Turcia (încălțăminte de fabrică produsă de S.A. "Romanița"), iar în anumite perioade s-a exportat și în Germania, aceasta datorându-se faptului că S.A. "Romanița" activează în bază de schemă lohn în colaborare cu o companie din Germania.

Principalele probleme ale industriei În linii generale constrângerile aduse firmelor din raion sunt caracteristice pentru sectorul industrial la nivel național:

birocrația;

probleme cu oferta și calitatea forței de muncă;

costurile înalte de întreținere;energia termică, gazul, combustibilii.

O problemă aparte pentru raion o reprezintă faptul că prin anumite reglementări a fost interzis procesul de vămuire a unor produse importate la punctul vamal de la Leușeni. Atare situație generează sporirea costurilor de transport pentru firmele-importatoare, iar ca rezultat agenții economici sunt descurajați să-și continue afacerile.

Recomandări industrie:

Printre principalele recomandări oferite de echipa de experți referitor la dezvoltarea industrială a raionului, pot fi menționate:

Susținerea agenților economici din sector prin oferirea suportului logistic și informațional.

Crearea unor baze de date privind ofertele sau solicitările agenților economici din raion, din țară și de peste hotarele republicii și oferirea accesului liber la aceste date a tuturor persoanelor interesate. Atare inițiativă poate fi extinsă creîndu-se un centru de marketing.

Orientarea eforturilor spre crearea brandurilor locale pentru anumite produse, de exemplu: vinuri, produse de patiserie, articole din lemn (susținere financiară cu resursele bugetului raional, atragerea unor proiecte pentru consultare, suport în difuzarea informației).

Pentru soluționarea parțială a deficitului forței de muncă în sectorul industrial, ar trebui de sporit mobilitatea forței de muncă în interiorul raionului. În aceste condiții devin importante 2 aspecte: reabilitarea drumurilor raionale și revitalizarea curselor de autobuze/maxi-taxi între localitățile raionului.

Sectorul serviciilor.

Iluminatul public alimentarea cu energie electrică în localitățile raionului Hîncești se efectuează prin rețelele de distribuție care aparțin companiei Rețelele electrice „Centru”, întreprindere cu capital străin al companiei Union Fenosa și a Întreprinderii de stat „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”. Pe teritoriul raionului sunt amplasate 5 stații de transformare de 110/10-6 kW, 8 stații cu puterea de 35 kW, iar cea mai mare stație se află în Hîncești – 110/35/10-6 kW.Aceste stații sunt asigurate de linii electrice aeriene de 110 kW și, respectiv 35 kW.La moment numai șapte sate au iluminare stradală.

Ordinea publică pe teritoriul raionului Hîncești sunt formate și activează 38 posturi de poliție, 2 sectoare de poliție și o secție de poliție, avînd în aria deservită o populație de 119400 persoane. La moment, în toate primăriile raionului Hîncești, activează 112 detașamente ale gărzii populare cu 569 membri.

Salubrizarea publică în raionul Hîncești infrastructura și managementul deșeurilor menajere este extrem de slab dezvoltată, atît cantitativ, cît și calitativ. Se atestă un nivel înalt de poluare a solurilor, apelor și alte componente mediului cauzat de tradițiile neprietenoase ale mediului și infrastructura slab dezvoltată, dar și de indiferența populației. Pentru regiune e specifică colectarea neseparată a deșeurilor și lipsește serviciul de reciclare a acestor deșeuri.

Protecția socială. Pensionarii și beneficiarii de indemnizații asistenței sociale.

Ca și în general pe țară, în raionul Hâncești s-a schițat o tendință clară de creștere a numărului de pensionari. În anii 2009-2011 numărul pensionarilor a crescut de la 22060 persoane până la 22328 persoane, sau cu 1,4 %. În structura numărului pensionarilor predomină pensionarii pentru limita de vârstă. Din numărul total de pensionari pentru limita de vârstă 67,2 % – lucrători ai sectorului agrar, în timp ce lucrătorii sectorului non-agrar constituie 32,8 %. Printre pensionarii pentru limita de vârstă-28,7 % sunt bărbați și 71,3 % – femei (ceea ce corespunde structurii de gen a pensionarilor pentru limita de vârstă în general pe țară). Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 4928 persoane în anul 2009 până la 5010 persoane în anul 2011, adică cu 2,5 %. Ritmurile de creștere a numărului pensionarilor de invaliditate din cauza bolilor obișnuite au fost ceva mai înalte și au 2,7%. Pe fonul creșterii numărului de pensionari pentru limita de vârstă și de invaliditate, numărul beneficiarilor de pensii de urmaș s-a redus de la 1099 persoane în anul 2009 până la 998 persoane în anul 2011 sau cu 10,1 %. Mărimea medie a pensiilor lunare a crescut de la 562,12 lei în a. 2009 până la 703,34 lei – în anul 2011 sau cu 25,1 %. Ritmurile de creștere a mărimii pensiilor de invaliditate și de urmaș au fost mai mici decât ritmurile de creștere a mărimii pensiilor pentru limita de vârstă. Astfel, invalizii și cei rămași fără capul familiei, se află într-o situație materială mult mai dificilă chiar decât beneficiarii de pensii pentru limita de vârstă. În raionul Hîncești sistemul indemnizațiilor ajutorului social include diverse plăți, îndreptate spre protecția anumitor persoane și familii, aflate în virtutea unui șir de împrejurări într-o situație financiară precară.

Sistemul asistenței sociale este predestinată pentru a asigura sprijinirea familiilor și persoanelor ajunse din diverse motive într-o situație vitală dificilă. Formarea infrastructurii de asistență socială s-a efectuat atât din mijloacele bugetare, cât și cu ajutorul granturilor internaționale. Astfel, până în anul 2008 pe teritoriul raionului a acționat numai o singură cantină socială în orașul Hâncești. Ulterior, prin implementarea proiectelor speciale „Pentru părinții noștri”, finanțate de Austria, în satele Mingir, Ciuciuleni și Negrea au fost deschise 3 cantine sociale „Concordia”. De atare servicii se folosesc persoanele în etate și invalizii, precum și copiii din familii nevoiașe.În centrul raional Hâncești a fost creat Centrul de îngrijire la domiciliu pentru persoanele în etate. Bugetul total al Centrului se ridică la 275 milioane de euro, din care contribuția EU constituie 90 %. Scopurile principale ale Centrului – asigurarea unui mod decent de viață pentru un număr maximal posibil de persoane, evitarea instituționalizării, susținerea relațiilor de familie. Colaboratorii centrului de două ori pe săptămână vizitează persoanele în etate și le ajută în gospodărie, le achită facturile și fac cumpărăturile necesare pentru aceștia.

În prezent infrastructura asistenței sociale din raionul Hâncești este formată din:

Menținerea sănătății populației raionului Hâncești este asigurată de o rețea de instituții medico-sanitare, care acordă diverse servicii medicale. Conform această rețea este formată din: IMSP Spitalul raional Hâncești; IMSP Spitalul din s. Cărpineni; 1 Centru al medicilor de familie cu sediul în orașul Hâncești, 12 Centre de sănătate, 26 Oficii ale medicilor de familie cu 12 oficii de sănătate; 20 farmacii de stat; 20 farmacii private; 15 cabinete stomatologice; Activitatea de staționar. Din punct de vedere teritorial în raion activează un spital de nivel raional IMSP Spitalul raional Hâncești și IMSP Spitalul Cărpineni, care din 01 ianuarie 2011 a devenit spital autonom. Numărul total de paturi de spital 540, dintre care 400 paturi de spital în IMSP Spitalul raional Hâncești și 140 de paturi de spital – în spitalul din s. Cărpineni. Existența unui număr atât de însemnat de paturi de spital a determinat nivelul înalt de asigurare a populației raionului cu paturi de spital. La 10 mii locuitori revin 44,4 paturi de spital. Acesta este cel mai înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre raioanele țării, care depășește nu numai indicele mediu pe raioanele țării (cu 40,9 %), dar, și pe raioanele vecine Leova (cu 25,4 %), Cimișlia – (cu 36,2 %), Nisporeni (cu 48,0 %), Ialoveni (de 3,4 ori), Strășeni (de 2,1 ori). Nivelul ridicat de asigurare a populației raionului cu paturi de spital a creat premise favorabile pentru spitalizarea persoanelor bolnave. Nivelul de spitalizare a bolnavilor la 100 locuitori a constituit 13,6 persoane, în timp ce în mediu pe raioanele țării – 11,7 persoane, iar în raioanele vecine: Leova – 11,7 persoane, Cimișlia – 11,5 persoane, Nisporeni – 11,4 persoane, Strășeni – 8,5 persoane, Ialoveni – 5,2 persoane. Totodată nivelul de utilizare a paturilor de spital în raion este semnificativ mai redus față de nivelul mediu al indicelui pe raioanele țării. Mai mult ca atât, dacă în mediu pe raioanele țării numărul mediu de zile-paturi utilizat într-un an a crescut de la 277 în anul 2010 până la 287 în anul 2011, atunci în raionul Hâncești – s-a redus de la 249 în anul 2010 până la 241 în anul 2011. Cadrele medicale. Numărul total de medici în raion a crescut de la 164 persoane în anul 2009 până la 167 persoane – în anul 2011. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populației cu medici a constituit 13,7 persoane (în anul 2009 – 13,4 persoane). Conform indicelui menționat raionul Hâncești rămâne în urmă, nu numai de la nivelul mediu pe raionale țării (16,3 persoane), dar și de la unele raioane vecine (Ialoveni, Strășeni) și, în același timp depășește raioanele Leova, Cimișlia, Nisporeni.

Sistemul educațional învățământul primar și secundar în raionul Hîncești Dezvoltarea și îmbunătățirea calității educației și învățămîntului constituie unul din obiectivele primordiale ale dezvoltării social-culturale în ansamblu a raionului Hîncești, acestea fiind monitorizate și gestionate de Direcția Generală Învățămînt, Tineret și Sport Hîncești. În localitățile raionului Hâncești activează 48 de instituții preuniversitare și 50 de instituții preșcolare. Sistemul de învățământ din raionul Hâncești include următoarele 3 trepte de școlaritate: preșcolară, primară, de gimnaziu și de liceu. În raion mai funcționează 2 școli de sport, un Centru de creație, 51 de grădinițe și un Centru comunitar.

Capitolul II POTENȚIALUL TURISTIC AL RAIONULUI HÎNCEȘTI

2.1.Noțiuni ,concept, definiții de bază.

În cadrul industriei turistice au fost utilizate pentru accelerarea și dezvoltarea acestui sector economic resursele naturale și culturale de valoare și importanță deosebită, alte resurse fiind neglijate complet.Din cauza acestui fapt s-a produs o supraexploatare a anumitor resurse cea ce a adus la accelerarea procesului de degradare a acestora ,uneori în mod ireversibil. Această tendință a condus la modificări esențiale ale mediului înconjurător, fapt ce demonstrează strînsa legătură dintre natura unul teritoriu și cultura unei națiuni.Cu cît aceste resurse sunt mai originale ,variate și complexe , mai puțin degradată, cu atît interesul industriei turistice pentru aceasta va fi mai mare, prin faptul ca acestea susțin activități turistice atractive și foarte profitabile.Din dorința de a pune în valoare și alte resurse cu valență turistică, specialiștii din economia turismului au realizat un sistem de identificare și ierarhizare a resurselor turistice,prin care să se cunoască întregul potențial turistic al unei țări sau regiuni, să se stabilească prioritățile de amenajare pentru turism și formele de turism noi care pot apărea.

.Patrimoniul turistic– ansamblu de elemente ce stau la baza desfășurării activității turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale și antropice, baza tehnico-materială, infrastructura turistică și bunurile destinate consumului touristic.

Potențialul turistic:-reprezintă un ansamblu de obiective turistice, inclusivși socio-economice care arată posibilitățile de valorificare în plan turistic oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism.

Resursele turistice:-totalitatea elementelor attractive ale unui teritoriu,indifferent de originea lor și de relațiile dintre ele. Este una dintre categoriile de bază ale turismului, stînd la baza apariției și dezvoltării fenomenului turistic, a cărui ,,materie primă,, se constituie.Ele determină mărimea intensitatea și diversitatea fluxurilor turistice , respective valoarea nemijlocită a consumului touristic și prin aceasta a eficienței economice. Se deosebesc două grupe majore de obiective ce compun fondul touristic și anume cele aparținînd cadrului natural- resurse turistice naturaleși cele de proveniență antropică- resursele turistice antropice.

Potențialul turistic  natural

– reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferăcadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună,floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Potențialul antropic

– reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umanedin punct de vedere cultural – istoric și tehnico –economic din cadrul unui teritoriu sau al uneiașezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existență pentruturism.

Potențialul turistic natural

Așezare geografică

Hidrografie

Arii naturale protejate

Relief și structuri geologice

Floră

Peisaj

Calitatea mediului

Potențial antropic

Vestigii arheologice

·Obiective istorico-culturale :

– obiective strategice (cetăți, castele, palate și reședințe voivodale);

– obiective cultural religioase (biserici, mănăstiri);

– complexe arhitectonice urbane;

·Obiective culturale cu funcții turistice (muzee si colecții, monumente istorice, biblioteci, case memoriale);

Oobiective economice realizate in perioada modernă și contemporană, cu funcții turistice (amenajări hidrotehnice, poduri, viaducte, tunele, canale);

Patrimoniul turistic aparținînd civilizației și culturii tradiționale rurale(arhitectura și instalațiile populare, activități tradiționale, portul popular, obiceiuri și tradiții, festivaluri etc.).

Infrastructură turistică – ansamblul de construcții necesare unei zone turistice pentru primirea și deservirea turiștilor (structuri de cazare, de alimentație, de agrement și de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor și conferințelor, cu destinație sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecționare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.);

Infrastructura generala cuprinde șosele, aeroporturi și porturi navale, gări, prestări deservicii, comunicații și alte facilități asemănătoare care înlesnesc turiștilor găsirea și folosirea unuiobiectiv.

Infrastructura specifică cuprinde amenajări și facilități precum: locuri de cazare, servicii dealimentație publică, magazine, puncte de recreere, distracție ș.a.

Infrastructura generala este, de regulă, dirijată de autoritățile publice centrale (guvernele),folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite, taxe, accize etc. Spre deosebire, infrastructuraspecifică este dirijată și administrată mai ales de intreprinzătorii particulari, ajutați fiind, in micămăsură și numai în anumite perioade, de subvenții provenite de la guvern.

Obiectivul turistic este orice element natural, economic, social, cultural etc., care reprezintă un interes de cunoaștere sau folosire de către o masă de oameni pentru care se înfăptuiește o activitate turistică, este un comportament de bază în oferta turistică. Obiectivele turistice se clasifică în două mari categorii: naturale și antropice.

Punctul turistic este reprezentat de un element (resursa) cu valoare turistică și infrastructura necesară punerii lui în valoare De cele mai multe ori, infrastructura este reprezentată numai de căile de comunicație, doar în unele situații fiind create și baze de cazare și alimentație publică simple. Resursa turistică naturală (peștera, cascada, lacul, monumentul geologic, elementul faunistic sau floristic etc.), sau antropică (mănăstire, cetate, monument, muzeu etc.), are extensiune redusă și se găseste în afara așezărilor sau în interiorul lor. La un nivel de detaliere mai accentuat, am putea face chiar o departajare între punctul turistic și obiectivul turistic, în sensul ca acesta din urmă nu beneficiază de căi de acces modernizate decât până la un loc, o bună parte a traseului trebuind să fie efectuată pe jos.

Complexul turistic este în funcție de extensiunea teritorială și a elementelor pe care le integrează (a nivelului de integrare). În unele situații sensul lui se apropie de cel al punctului turistic (de exemplu, complex hotelier și de tratament), în altele se confundă cu centrul turisticca sistem (semi) organizat de desfășurare a unui proces recreativ sau curativ. Privit la un nivel superior, complexul turistic concentrează pe suprafețe relativ restrânse mai multe obiective turistice și una-două localități turistice. În acest caz însă, apare confuzia cu arealul turistic. Din aceste motive utilizarea categoriei respective este mai restrictive, trebuind adecvată unor situații concrete.

Arealul turistic este o suprafață destul de variabilă ca întindere, pe care se găsesc mai multe obiective turistice-izolate sau sub forma de complexe și în cele mai multe cazuri, una sau mai multe localități sau centre turistice. În situația existenței unui singur centru turistic, acesta îndeplinește rol de nod polarizator al arealului.

Zona turistică constituie o categorie taxonomică de rang superior arealului, care include un număr însemnat de puncte și centre turistice, multe dintre ele fiind grupate în teritoriu sub formă de complexe și areale turistice, toate aflate în strânse legături de colaborare și complementaritate. După cum accentuează P.Cocean (1996), principala trasatură care conferă unitate și permite individualizarea zonei este funcționaliatea, axată de obicei pe un grad avansat de specificitate sau chiar specializare. Astfel, zona turistică este un sistem spațial funcțional care asigură desfășurarea unui ciclu turistic complet, cu finalitate deplină, de mare complexitate sub aspectul serviciilor.

Regiunea turistică reprezintă nivelul taxonomic cel mai înalt sub aspectulintegrării și extensiunii și cuprinde teritorii vaste, în care fenomenul turistic se desfașoară în întreaga lui complexitate. În cadrul ei se diferențiază de obicei zone turistice sau numai areale, cu numeroase centre și puncte turistice.Ca nivel teritorial, regiunile turistice sunt inferioare țărilor, în cele mai multe situații, individualizându-se în cadrul acestora. Uneori, însă, ele depășesc granițele statale, rezultând regiuni turistice de rang superior, transfrontaliere.

2.2. Patrimoniul turistic natural al raionului Hîncești.

Pământurile agricole, suprafețele acvatice și pădurile constituie principalele resurse naturale ale raionului Hâncești. Fiind plasat în zona geografică de Centru a Republicii Moldova, raionul Hâncești ocupă o suprafață de 147,2 mii ha sau 4,4, la sută din suprafața totală a republicii. Ca consecință directă a plasării geografice în partea de Sud-Est a continentului European condițiile climaterice ale raionului Hâncești pot fi apreciate ca temperat continentale, cu temperaturi medie anuale a aerului la nivel de 8,9–11,20 C și cu precipitațiile medii anuale 699-960 mm. Alături de cele sus-menționate constatăm că viteza medie anuală a vântului pe teritoriul raionului Hâncești, conform datelor statistice multianuale, constituie 1,9-3,2 m/s, iar durata medie anuală a luminii solare 2200-2300 ore. Reieșind din condițiile climaterice favorabile și bogăția naturală destul de înaltă a solurilor, majoritatea covârșitoare care constă din ciornoziomuri, raionul Hâncești dispune de un potențial agricol bine dezvoltat, utilizarea raională și eficientă a căruia poate să asigure venituri considerabile și nivelul decent de trai al populației. Suprafața totală a terenurilor agricole ale raionului Hâncești constituie 70,9 mii ha, din care pământul arabil ocupă 54,0 mii ha sau 76,2 la sută. Structura mai detaliată a pământului agricol este prezentată în figura urmatoare:

Tabelul 5 Structura pămîntului agricol al r.Hîncești

Sursa[11]

După formele de proprietate ponderea considerabilă a terenurilor agricole – 70,2 mii ha sau 99,0 la sută o constituie terenurile, aflate în proprietatea privată a agricultorilor. Restul suprafețelor agricole – 0,74 mii ha se află în proprietatea publică a statului (5,71 ha) și proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale (703,78 ha). În sectorul privat al agriculturii 31,1 mii ha de terenuri agricole sunt prelucrate în cadrul gospodăriilor țărănești (de fermieri). Suprafața intravilană a satelor și orașelor raionului Hâncești constituie 12,1 mii ha. Suprafața plasării obiectelor industriale este egală cu 1236,4 ha. Alături de pământuri agricole raionul Hâncești dispune de suprafețe forestiere considerabile, prezentate atât sub formă de fâșii forestiere (0,92 mii ha), cât și plantații forestiere ca atare (39,2 mii ha). În total ponderea suprafețelor forestiere constituie 26,6 la sută din suprafața totală a raionului. Dat fiind faptul că majoritatea suprafețelor agricole și, îndeosebi, a celor forestiere se află pe pante (pante terasate) o mare parte a cărora este supusă proceselor erozionale, aprecierile topografice și cele cadastrale constată nivelul accelerat de degradare a solurilor. În total pe teritoriul raionului Hâncești 453,0 ha sunt ocupate cu mlaștini; 1082 ha sunt supuse proceselor de alunecare și 312 ha sunt ocupate cu râpi. După aprecieri cadastrale actualizate ponderea terenurilor agricole erodate în raionul Hâncești constituie 44,1 la suta (41,0 mii ha), dintre care aproape 50,0 la sută (20,1 mii ha) sunt slab degradate, 32,3 la sută (13,2 mii ha) sunt moderat degradate și restul 17,7 la sută (7,6 mii ha) sunt puternic degradate. În consecință, nota medie ponderată de bonitate a terenurilor agricole din raionul Hâncești constituie numai 58 de baluri sau cu 5 baluri mai puțin decât media de bonitate a solurilor pentru Republica Moldova. Alături de valoare naturală a pământului ca factorul principal de producție agricolă, piscicolă și forestieră teritoriul raionului Hâncești este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip; lut; amestecuri de nisip și prundiș, piatră brută pentru construcții capitale, apă minerală etc. În prezent aceste resurse naturale sunt insuficient utilizate de către agenții economici, iar o mare parte practic nu se utilizează deloc. Se are în vedere în primul rând zăcămintele naturale din preajma or. Hâncești, constituite din argilă și argilă nisipoasă cu volumul total mai mult de un milion de metri cubi, care în prezent nu este exploatat deși calitatea argilei este de ordin „bună” și „foarte bună” pentru producția diferitelor genuri de marfă, inclusiv – cărămidă, gresie, alte feluri de marfă din ceramică. Totodată, în stare de funcționare se află zăcămintele de piatră brută din Cărpineni cu volumul total de piatră la nivel de 78,3 mii m3, calitatea mărfii extrase fiind la nivel de M 35-50. Se extrage, de asemenea, amestecul de nisip și prundiș din s. Voinescu cu volumul investigat total de aproape 100 mii m3. In aprecierea specialiștilor Agenției Geologie și Resurse Minerale pe teritoriul raionului Hâncești pot fi descoperite și alte resurse naturale, însă pentru investigațiile respective necesită alocate sume considerabile de bani.

Tabelul 6.Evaluarea resurselor turistice natural din raionul Hîncești

Categorii de arii natural care nu apartin de clasifiarea UICN

Tabelul 7.Analiza SWOT a resurselor naturale din raionul Hîncești

Sursa[11]

2.3Patrimoniul turistic antropic.

Potențialul turistic antropic reunește creațiile omului dea lungul timpului, concretizate în elemente de cultură si istorie, artă și civilizație, tehnico-economiceși socio-demografice care, prin caracteristicile lor, atrag atenția turiștilor. Valoarea fondului turistic antropic se află într-o dependență directă de suma și însemnătatea evenimentelor ce au avut loc pe teritoriul unei țări în decursul istoriei sale sau a celor contemporane. Dacă evenimentele contemporane sunt puțin importante la scara internațională, cele din trecut )poziția la intersecția multor drumuri comerciale , căi de migrație ale popoarelor, interferenței zonelor de influență ale marilor imperii) au avut o însemnătate mult mai mare.Migrațiile popoarelor,fortificațiile medievale, războaiele au lăsat numeroase urme în cultura spirituală a oricărui popor,urme, care în prezent pot constitui puncte de atracție turistică.

. Spre deosebire de resursele turistice naturale care sunt un dar al naturii, zestrea turistică antropică o însumare de elemente cu funcție recreativă creată de omul însuși. Apariția lor ca obiective turistice nu poartă întotdeauna pecetea premeditării, adică nu au fost edificate în acest scop, ci dimpotrivă în majoritatea cayurilor au îndeplinit anumite funcții-economice, strategice, culturale etc.Însușirea recreativă și-au cîștigat-o însă în timp, ajungînd adeseori ca să se prevaleze în comparație cu vechile atribuții, devenind un obiectiv turistic propriu zis.Încă de la începutul afirmării sale cu tresături superioare, omul și-a satisfăcut nevoile recreative și de cunoaștere prin contemplarea peisajului înconjurător.În această perioadă prelungită pîna în antichitatea timpurie,resursele turistice aparținînd mediului natural aveau o pondere absolută. Ulterior ,pe măsura avansării pe scara civilizației, aportul uman la diversificarea zestrei turistice se multiplică și diversifică ajungînd astăzi pentru diferite regiuni terestre, sa fie hotarîtoare. Ponderea obiectivelor create de om se află într-o ascendență evidentă în comparație cu frumusețile naturii care, cantitativ, sunt finite.

Principalele atribute recreative ale obiectivelor de proveniență antropică au la origine următoarele însușiri:

unicitate

vechimea obiectivului

ineditul

dimensiunea

funcția

Din grupa obiectivelor turistice antropice fac parte: vestigiile istorice, edificiile religioase, obiectivele culturale, monumentele, resursele atractive etnografice (arhitectura populară, obiceiurile, tradițiile, ocupațiile, hramurile și pelerinajele religioase, folclorul, gastronomia),s.a.

În patrimoniul raionului Hîncești un loc foarte important îl constituie monumentele. Raionul dispune de:

Monumente arheologice- așezări, necropole, tumuli.

Monumente istorice- monumente în memoria celor căzuți în război, plăci comemorative.

Monumente istorico-arhitecturale- conace, palate, castele.

Monumente de arhitectură- civilă, religioasă.

Monumente de for public inclusiv de artă- sculpturi populare, troițe, răstigniri.

Monumente de arhitectură religioasă- biserici, mănăstiri, hrame.

Raionul Hâncești este amplasat în centrul Moldovei, preponderent în zona de codru. Acest fapt a determinat popularea acestor locuri din perioade îndepărtate – până azi s-au păstrat vetre medievale în multe localități rurale.La Stolniceni se găsește una dintre cele mai mari cetăți din pământ geto-dacice (sec.IV-III î.e.n.). Cercetările arhiologice au descoperit mai multe elemente ale culturilor popoarelor autohtoneprecum și ale celor migratoare.La Lăpușna s-a conservat partea subterană a unei vechi reședințe domnești de la „vama de pe Marele drum tătăresc”. Astfel în centru satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec.XV.

În teritoriul comunităților rurale din Hâncești sunt înălțate 39 de edificii de cult creștin ortodox, inclusiv cea mai sudică biserică din lemn din Moldova (s. Cotul Morii). Aceasta se găsește în mijlocul unui vechi cimitir într-o stare avansată de degradare.Totodată trebuie de remarcat că în localitățile de aici s-au născut sau au activat mai multe personalități de cultură, istorie, știință. În memoria colectivă vie s-a păstrat amintiri despre Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hâncu, prințul armenilor Manuc Bei, academicianul Ungureanu, boierul Leonardo, ș.a.Din timpul Războiului II Mondial pe teritoriul actualului raion s-au desfășurat luptele în operația „Iași-Chișinău”, în locul bătăliilor au fost înălțate sculpturi monumentale (Ivanovca, Lăpușna, Crasnoarmeiscoe).

Raionul Hîncești este delimitat în patru zone de interes turistic:

Hîncești la intersecție de drumuri.

La vama veche a Lăpușnei.

Cărpineni-Mingir: Lacuri în Codri.

Zona frontalieră a raionului Hîncești.

1.Hîncești la intersecție de drumuri.

Zona este amplasată în preajma orașului, pe culoarele formate de 3 trasee rutiere de importanță națională spre Chișinău, Cahul și spre magistrala Balcani. Aici locuiesc cca 54 mii persoane sau aproximativ 45% din total, inclusiv întreaga populație urbană a raionului. Dintre localnici, 37% sunt angajați efectiv în activități economice. Oaspeții și turiștii din zonă pot beneficia de serviciile unităților de alimentație publică, unde sunt antrenate cca 300 persoane.Potențialul pieței turistice este determinat de un flux constant de călători, care traversează zona prin orașul Hâncești. Aceștia nu beneficiază în zonă de structuri turistice sau de organizare a cazării. Întreaga ofertă este adaptată pentru deservirea copiilor în taberele estivale. În această zonă se deservesc între 1-1,5 mii persoane anual (100% din persoanele aflate la odihnă în raion). În Hâncești se înregistrează anual cca 2 mii excursioniști, care procură excursii la muzee. Principalul contingent de excursioniști în raion este deservit de Muzeul ținutului natal din „Castelul de vânătoare Manuc Bey” (Hâncești),unde sunt antrenați 2 ghizi pregătiți pentru comunicarea cu piața turistică, inclusiv internațională.

O adevărată bijuterie a stilului eclectic basarabean o prezintă clădirea fostului Castel de vânătoare a lui Manuc-Bei din Hâncești (actualmente Muzeul de studiere a ținutului) construit după proiectul lui A. Bernardazzi în anii 80 ai sec. XIX la inițiativa fiului magnatului armean Oganes.În cadrul acestui castel miniatural sunt combinate într-un mod reușit elemente ale stilurilor pseudogotic, mauritan și renascentist francez. Cu mult mai sobru și mai laconic a fost construit palatul aceluiași Manuc-Bei tot din Hâncești (cunoscut și sub numele de palat al prințesei Dolgorukova). Aici predomină spiritul clasicist francez, unitatea stilistică fiind respectată cu mai multă strictețe decât în Castelul de vânătoare. În Complexul Manuc-Bei-Mirzaian sunt mai multe edificii în stare deplorabilă (deocamdată): Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătăria și unicul edificiu păstrat este Castelul (Conacul) de Vânătoare.

Conacul este foarte bine păstrat în exterior, in interior este amenajat Muzeul Ținutului Natal. Dacă obiectele expuse sunt autentice, din păcate, interiorul propriu-zis este unul modern, fără atine cont de proiectul initial.

Foto5.Imagini ale complexului în prezent în decurs de renovare.

Tabelul 8.Evaluarea resurselor turistice antropice din zona Hincești

Sursa[12]

2. Zona „LA VAMA VECHE A LĂPUȘNEI”

Zona este încadrată în perimetrul localităților Lăpușna, Șipoteni, Pașcani,Secăreni, Pervomaiscoe, Crasnoarmeiscoe, Boghiceni, Bujor, Mirești, Cățeleni, Onești și Ivanovca.Populația totală a acestei zone numără 28,4 mii locuitori. Comuna Lăpușna este cea mai mare localitate din zonă și de aici pornesc toate drumurile spre centrul raionului. În perioada medievală, la Lăpușna pe „Drumul mare tătăresc”, ce lega Crimeea de țările Europei centrale, se lua vamă. De atunci din sec. al XV-lea s-au păstrat hrubele fostei Curți Domneș-ti. Totodată, în această microregiune este amplasată cea mai mică localitate rurală a raionului – Pervomaiscoe (783 persoane).

Foto6..Macheta Curții Domnești din satul Lăpușna

Satul Lăpușna este una din cele mai vechi așezări de pe teritoriul Moldovei, fiind  pomenită pentru prima dată într-un document emis de Alexandru cel Bun (1429). Lăpușna la mijlocul sec. XVI a fost Curte Domnească și este considerat locul de baștină a domnitorului Moldovei Alexandru Lăpușneanu. Localitatea a avut pe parcursul istoriei sale o dezvoltare neuniformă: a fost un târg înfloritor, centru militar–administrativ și economic important pe un drum comercial important, care lega Polonia și Transilvania de Crimeea și Marea Neagră. În mijlocul satului se înalță biserica „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil”, care întrunește mai multe elemente ale lăcașelor de cult din Țara Românească, caracteristice sec. XV-XVI. În 1814 se reîncepe reconstrucția bisericii din lemn în piatră, finisată în 1818 și sfințită de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni.Pe teritoriul satului se află mai multe beciuri și hrube medievale (sec.XVI), legate de mai multe legende și evenimente istorice.

Tabelul 9.Resurse antropice ale zonei 2

Sursa[12]

Patrimoniul cultural imaterial a raionului Hîncești

Patrimoniul cultural imaterial cuprinde totalitatea creațiilor tradiționale, orale,autentice, transmise din generație în generație, exprimate în forme literare, muzicale, coregrafice sau teatrale, precum și ansamblul practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștințelor și abilităților – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele, vestimentația specifică, accesoriile și spațiile culturale asociate acestora – pe care comunitățile, grupurile și, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural.Patrimoniul cultural imaterial este constituit din elemente aparținând următoarelor domenii:- tradiții și expresii ale artei cuvântului, având limba și semnificația cuvintelor ca vehicul principal al expresiei culturale;-tradiții și expresii ale artei sau practicii muzicale;- tradiții și expresii ale artei sau practicii coregrafice;- practicile sociale de reprezentație, obiceiurile, riturile, ceremoniile și evenimentele festive, artele spectacolului, având ca mijloc de expresie limbajul sincretic: verbal, muzical, dramatic, coregrafic, obiectual, inclusiv jocurile de copii, jocurile maturilor și jocurile sportive tradiționale;
– cunoștințe, practici și simboluri referitoare la om, natură și univers;
– obiceiuri și cunoștințe privind modul de organizare a locuinței, de confecționare a vestimentației, cele privind alimentația și alte obiecte indispensabile modului tradițional de viață;- credințe și practici religioase creștine și pre-creștine;
– tehnici și cunoștințe legate de arta populară și de meșteșugurile tradiționale.
– Instituții culturale tradiționale.

Pe lângă cadrul funcțional și infrastructura specifică domeniului diagnosticat (case culturale, biblioteci, muzee, etc.) este foarte important de ținut cont și de faptul că raionul Hîncești dispune de un potențial cultural, precum sunt numeroase colective de creație etnografică și de folclor și meșteri populari. Actualmente sunt cunoscuți 187 de meșteri populari, dintre care 10 sunt membri ai Uniunii Meșterilor Populari. Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind reprezentat de ansambluri etnofolclorice de adulți și copii, orchestre de muzică populară. Prezența acestui potențial uman a dus la organizarea mai multor festivaluri, care devin deja tradiție pentru raion, cum ar fi: festivalul Etniilor, Festivalul Vinului, Festivalul Tradițiilor și Obiceiurilor de iarnă

.

Tabelul 10.Valorile culturale ale raionului Hîncești

Sursa[12]adaptata dupa autor.

Portul popular- costumul popular din raionul Hîncești se încadrează în caracteristicele generale ale portului din partea centrală a republicii Moldova. Costumul femeiesc este compus din năframă, ie, fotă,ciorapi, și opinci.Năframa, variantă a ștergarului purtată în zile de sărbătoare,este o țesătură ușoară, albăsau gălbuie, realizată la stative din fire subțiri de in sau bumbac.O altă piesă de port tradițional este cămașa,

care marcă în comunitățile vechi statutul social și material al purtătotoarei vîrsta, ocazia, aparența la o anumită zonă etnografică. Ia tradițională din Hîncești este confecționată din cînepă, in sau bumbac avînd cusute diferite motive florale sau geometrice( motive stilizate ca struguri ,bradul,trifoiul,spicul de grîu).Fota(pestelca) este o bucată dreptunghiulară de țesătură ce înfășoară strîns corpul de la talie în jos. Realizată din două piese una purtată în față iar cealaltă în spate fota are culori închise purtînd modele geometrice prezentate de obicei în rînduri orizontale. Înzilele de sărbătoare femeile purtau ciorapi de lînă iar în zilele de lucru oghele confecționate din cînepă sau lînă.Opincile se confecționau din piele de porc sau vită fiind legate de picior cu curelușe din piele numite vînari sau nojițe. Femeile purtau în picioare ,,tîrlici,, împletiți din lînă sau cînepă, talpa fiind confecționată din material gros din piele de oaie.

Obiceiuri și tradiții în satele raionului Hîncești se păstrează încă vii tradiții și obiceiuri străvechi, de o însemnătatea deosebită.Colindele,Steaua, Sorcova, Capra, Ursul, Calul, Paparudele, Caloianul, sacrificarea porcului de Crăciun, tradiții legate de momente importante din viață ca botezul,nunta, moartea, sunt doar o parte dintre aceste datini,surprinse și în colecțiile muzeale din raion. Obiceiurile de iarnă încep din Ajunul Crăciunului și țin pînă la Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui. Chiar dacă din toate acestea doar o parte au caracter religios, altele fiind preluate din fondul folcloric traco-getic ele au fost concentrate dea lungul veacurilor în preajma unor sărbători creștinești, atunci cînd romanii găseau timpul necesar pentru datini și obiceiuri.Colindele sunt cele mai importante obiceiuri care se practică și azi. Din categoria acestora amintim colindele de Crăciun, Plugușorul, Steaua, Sorcova, Seara Sfîntului Vasile. Prin tematica complexă, bogată ți diversă precum și prin minunata poezie populară pe care o cuprind, Colindele de iarnă au o valoare deosebită a acestora care ocupă un loc aparte în cadrul datinilor stăvechi a acestor regiuni.

Plugușorul- conține elemente pe baza cărora se pot recunoaște tehnici străvechi agro-pastorale, relațiile sătești. Obiceiul de a colinda înseamnă de fapt a merge din casă în casă cu diferite urări. La colindat tradițional participă tot satul de la cei mai mici pînă la cei mai în vîrstă.În postul Crăciunului bătrînii și tinerii se adunau la șezătoare. Bătrînii torceau , scărmănau lîna, împleteau. Se cîntau și se spuneau ghicitori, bancuri șotii, pătărănii.În verile cu secetă prelungită, grupuri de fete în picioarele goale și cu fuste confecționate din frunze de bozii, colindau satul, recitind un text specific.Fetele sunt întîmpinate de gospodine care le udă picioarele cu apă. Se crede că în felu acesta norii atît de mult așeptați își vor face prezența.Umblatul cu Capra sau Steaua ține de la Crăciun pînă la Anul Nou. Masca este însoțită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiții lăutari ce acompaniază dansul Caprei.

2.4Infrastructura generală a raionului Hîncești

Rețeaua de furnizare a apei potabile și canalizare.În raionul Hâncești doar 12,5% din totalul locuitorilor au acces la apeduct. Infrastructura de furnizare a apei este constituită din 73 km de rețele de distribuție. Doar orașul Hâncești dispune de un sistem de canalizare. Astfel, în raion se simte lipsa apei potabile de calitate și în cantități suficiente, precum și lipsa sistemelor de apeduct și canalizare în mai multe localități ale raionului. Astfel, totalul rețelelor de apeduct constituie 102,5 km, din care funcționează 58,3 km (56,8 %). Rețeaua de canalizare este de 24 km. Populația raionului folosește apă potabilă din 4189 fântâni, majoritatea cazurilor calitatea apei din fântâni nu corespunde indicilor chimici și biologici. În majoritatea satelor lipsește pașaportizarea fântânilor, în care să fie indicate componentele chimice și biologice ale apei. Din cele 162 de sonde arteziene funcționează doar 54 (33 %). Mai mult de atât, aceste surse de apă scad și seacă de la an la an. De exemplu, în ultimii ani s-a constat o scădere a numărului de fântâni cu peste 100 de unități. Asigurarea cu apă și canalizare – cea mai mare problemă depistată la acest capitol este lipsa apei potabile și lipsa sistemului de canalizare. În raionul Hâncești există apeducte în jur de 45 % din localitățile raionului, iar sisteme de canalizare există doar în orașul Hâncești si acoperă aprx. 40 % din teritoriul orașului.

Rețeaua de distribuire a gazelor naturale și alimentare cu energie termică.Din totalul de 63 de localități doar 21 sunt conectate la rețeaua de gaz, ceea ce reprezintă 33%. Numărul gospodăriilor ce beneficiază de accesul la rețeaua de distribuție a gazelor este și mai scăzut înregistrând 17% din totalul gospodăriilor din raionul Hâncești. Restul localităților utilizează gazul lichefiat, accesul la care este destul de liber. Dezvoltarea sectorului este în mare parte dependentă de Programul Național de gazificare al Republicii Moldova și de Programul Național „Satul Moldovenesc”. Orașul Hâncești este gazificat în proporție de 99%, inclusiv toate instituțiile publice. Asigurarea acestui serviciu este realizat de către Î.M. "Rotalin Gaz Traiding" S.R.L filiala Nr.1 din Hâncești – companie elvețiană. Implementarea proiectelor de gazificare în raion este incompletă, deoarece din 63 de localități, în ultimii ani, doar 5 au fost gazificate (Buțeni, Bozieni, Pârlădeni, Mereșeni și Hâncești). În perioada următoare este preconizată finalizarea gazificării a încă 3 localități (Stolniceni, Bobeica, Ciuciuleni). Conform estimărilor pentru gazificarea integrală a raionului sânt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă de 314782 mii lei. La nivelul raionului nu există centrale termice centralizate de încălzire. Instituțiile publice și cele de învățământ se alimentează cu energie termică din cazangeriile proprii.Alimentația populației cu gaze naturale se face prin butelii, iar încălzirea în perioadele reci se face în special cu cărbune și lemne. Raionul Hâncești este asigurat cu energie electrică de la Rețelele Electrice de Distribuție Centru, proprietate a companiei spaniole „Union Fenosa” și, în prezent nu are probleme ce ar conduce la întreruperea alimentației cu energie electrică a instituțiilor publice și private, agențiilor economice și gospodăriilor casnice. Din 2003 până în prezent au fost construite circa 70 km de linii de tensiune înaltă și joasă și 8 puncte de transformare. Oricum, rețeaua de furnizare a energiei electrice este învechită și necesită modernizări pentru a spori calitatea serviciilor acordate, dar și a reduce pierderile din rețea. Actualmente necesită reparate 130 km de linii de tensiune joasă, 40 km de linii de tensiune înaltă și 80 puncte de transformare. Furnizorul de energie electrică este Societatea pe Acțiuni Î.C.S. “RED Union Fenosa”, ce livrează energia electrică la tariful de 133 bani/kWh fără TVA.

Stația telefonică de telecomunicații din Hîncești asigură conexiuni de 5900 km, aria de telefonie mobilă este acoperită integral de companiile „Orange”, „Moldcell” și „Unite”. Servicii de Internet oferă în raion SA „Moldtelecom” (MaxDSL, Internet Total, MaxFiber, Unite 3G), precum și operatorul de telecomunicații „StarNet”, care în activitatea sa aplică tehnologii ADSL și FTTB.

2.5 Infrastuctura turistică specifică

Rețeaua rutieră a raionului Hâncești este reprezentată de 352,2 km de drumuri publice, dintre care 138,7 km, sunt de importanță națională, și 213,5 km de importanță locală. Atare situație a rămas neschimbată pe parcursul ultimilor ani. Lungimea drumurilor auto este de 1664,5 km, dintre care doar 355,4 km dispun de acoperire rigidă. Alte 13 localități din raion nu au drumuri de acces cu acoperire rigidă a drumurilor publice. Raionul Hâncești, dispune de 6 rute locale, având la dispoziție 10 unități de transport. Populația beneficiază în același timp și de serviciul de taxi, oferite de 100 automobile. Per total, numărul de autobuze și microbuze în anul 2011 constituie 81 unități, comparativ cu anul precedent – majorare cu 2,5%.

Tabelul 11 Rețeaua drumurilor din raionul Hîncești

Sursa[12]

Poziția geografică oferă un avantaj comparativ prin amplasarea pe traseul coridorului rutier E581 și E577 cu legături către spațiul Uniunii Europene și către Marea Neagră. Orașul Hâncești este situat la o depărtare de 36 km de Chișinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic, fiind traversat de importante căi de acces spre Romania și Ucraina :

(E 581: Mărășești – Tecuci – Albița – Leușeni –Chișinău – Odessa;

E 577: Poltava – Kirovograd – Chișinău – Giurgiulești – Galați),

precum și de nivel național (R3 – Chișinău – Hâncești – Basarabeasca și R34 Hâncești – Leova – Cantemir), ceea ce îi asigură o bună accesibilitate rutieră și mobilitate către piețele internaționale.

Totodată, orașul este amplasat la distanța de 44 km de vama Leușeni, aflată la frontieră cu România, 35 km de stația de cale ferată Chișinău, 50 km de Aeroportul Internațional Chișinău, 160 km până la Aeroportul Mărculești și 172 km până la Portul Liber Internațional „Giurgiulești”. Apropierea de cel mai dezvoltat centru economic al țării (Chișinău) este una destul de avantajoasă, subliniind în același timp necesitatea și importanța creării unui climat investițional competitiv. Starea drumurilor în raion merita o atenție deosebită, în special drumurile ce fac legătura cu APL de rangul 2 și 3, necesită reparații capitale și construcții noi. Asociația primarilor atenționează că din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor din raion, atractivitatea și frecvența vizitelor și tranzitării raionului este destul de joasă, în afară de traseul Leușeni – Hîncești – Chișinău până se va repara drumul internațional Leușeni – Poltava

Structuri de cazare

Tabel12 Infrastructura structurilor de cazare

Sursa[12]adaptată după autor

În raionul Hîncești avem 2 hoteluri și 4 pensiuni turistice cu un total de 56 camere. Pe teritoriul raionului activează trei tabere estivale pentru copii, cu o capacitate totală de cazare de 85 camere. În prezent, cca 1,2 mii de persoane beneficiază anual de serviciile unităților turistice din raion, în special copiii în vacanța de vară, în ture de 10-14 zile. Fluxul de călători care tranzitează anual raionul, preponderent prin vama Leușeni depășește jumătate de milion de persoane.

Capitolul III PERSPECTIVE DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC A RAIONULUI HÎNCEȘTI

3.1 Perspective de valorificare a potențialului turistic din raionul Hîncești.

Prin perspective se înțelege ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva; astfel în ceea ce privește perspective de valorificare a potențialului turistic a raionului Hîncești ar fi acele metode și căi de valorificare în plan turistic a teritoriului acestuia ce prezintă un rol esențial în dezvoltarea activității de turism.

Una din perspectivele de valorificare a potențialului turistic a raionului Hîncești sunt proiectele inițiate în domeniu atît cele implimentate în cadrul raionului, dar și cele care sunt în derulare și care vor fi implimentate. Unul din ele este Proiectul Tacis CBC 2009,,Dezvoltarea capacității investiționale în zona turistică Hîncești –Leușeni’’.proiectul a fost selectat printr-un concurs național de către Delegația Uniunii Europene. Scopul proiectului este crearea oportunităților în localitățile din zona frontalieră traversată de automagistrală Hîncești –Leușeni pentru plasarea investițiilor destinate activităților turistice.Rezultatele- aprofundarea și schimbarea calitativă a cooperării autorităților locale , a antreprenorilor din această regiune și creșterea numărului de vizitatori pe ambele maluri ale rîului Prut.Diversificarea economiei în localități defavorizate , participarea localităților în planificarea dezvoltării,amenajarea locurilor pentru afaceri în localități, dezvoltarea infrastructurii turistice în zonă.

Un alt proiect a fost Turism Ecorural in Codrii Lăpușnei2006/117-105 TACIS Obiective:- Promovarea turismului in zona transfrontaliera si creșterea nivelului de eficiență în utilizarea patrimoniului turistic local și regional.

Activitățile propuse țin de: elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului turistic în zona transfrontalieră a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, crearea Centrului de Promovare a turismului,crearea si promovarea unor itinerarii turistice de-a lungul rîului Prut.

În curs de derulare se află proiectul ,,Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Complexului  Manuc Bey, Casa Memorială Elena Ioan Cuza și Conacul Blesciunov” Proiectul dat are ca obiectiv de bază îmbunătățirea situației economice și sociale din regiunea transfrontalieră prin creșterea aportului sectorului turistic la economia regională și valorificarea oportunităților de dezvoltare durabilă in regiunea Hîncești-Vaslui și Odesa.Principalul partener în cadrul proiectului este Consiliul rational Hîncești. Bugetul alocat proiectului constituie 2498442,63 Euro. Rezultatele proiectului se vor evidenția prin:restaurarea Complexului istorico-cultural Conacul-parc Manuc-Bey; plasarea a 7 info-kiosk-uri; crearea unui IT Portal regional; organizarea a 3 vizite de studiu; organizarea a 3 sesiuni de instruire; organizarea unui eveniment cultural de amploare; activități de promovare și informare.

În cadrul proiectului transfrontalier „Reabilitarea Curții medievale Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)”, susținut financiar de Uniunea Europeană prin programul de cooperare România-Ucraina-Republica Moldova a avut loc în 04 iunie 2015, o Conferința internațională ”Patrimoniul ținutului Lăpușna” în care a fost lansată cartea „Lăpușna. Studii de istorie și arheologie.” ce promovează valoarea Tîrgului medieval Lăpușna, precum și a personalității Voievodului Alexandru Lăpușneanu.

Proiectele sunt implimentate nu doar în domeniul turismului dar și in domenii conexe in vederea susținerii dezvoltării turismului printre care și ,,Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe( PGAE) care a fost creată de Guvernul Republicii Moldova și ne oferă posibilitatea de a monitoriza asistența externă. De exemplu, la nivelul raionului Hîncești la moment sunt implementate 25 proiecte total, dintre care 2 în domeniul turismului.

O altă perspectivă de valorificare ar fi prezența tot mai activă a promotorilor destinației Hîncești în lumea virtuală, ca urmare a ultimelor tendințe de utilizare largă a resurselor web pentru informare. Pentru a identifica la moment vizibilitatea în lumea virtuală a raionului Hîncești s-a utilizat motorul de căutare google, care la o simplă căutare cu numele „Hîncești” a oferit informații destul de utile în acest sens, în prim plan fiind conacul Manuc Bey. Se poate de apreciat că în mediul on-line Hîncești este bine plasat doar că necesită o actualizare a informației pe de o parte, și prezentarea acesteia în limba engleză sau în alte limbi de circulație internațională pe de altă parte.

Participarea la diverse expoziții reprezintă o altă perspectivă ce dă rezultate benefice asupra fluxului de turiști. Astfel în urma participării raionului Hîncești la expoziția Tourism. Leisure. Hotels. din 2014 sa mărit fluxul de turiști considerabil atît locali cît și internaționali.

Astfel, pe lîngă perspectivele de valorificare a potențialului turistic al raionului Hîncești menționate anterior, mai pot fi evidențiate următoarele:

Promovarea imaginii raionului Hîncești la diverse expoziții și tîrguri, inclusive cu participarea angajaților în domeniu la diverse ateliere de lucru, seminarii organizate în perioada dată, dar și participarea activă a acestora în grupurile de lucru privind propunerile de proiecte care ulterior ar fi finanțate;

Organizarea diverselor evenimente culturale. La moment unul din cele mai cunoscute evenimente este Ziua Culturii organizată de către Șeful Direcției Cultură și Turism, Ion Tulbu și moderatoarea evenimentului, Ana Dumitraș, specialist în Direcția Cultură și Turism.

Promovarea itinerariilor turistice existente, dar și propunerea unor itinerarii noi. La moment fiind propuse mai multe trasee turistice, dintre care pot fi menționate Hîncești la intersecție de drumuri;La vama veche a Lăpușnei;Cărpineni-Mingir: Lacuri în Codri;Zona frontalieră a raionului Hîncești.

Crearea de materiale promoționale, broșuri, lucrări cu privire la destinațiile turistice. Una din cele mai recente lucrări în domeniu este cartea „Lăpușna. Studii de istorie și arheologie.”, dar mai pot fi menționate și altele, precum: ,,Hîncești- Itinerarii Cultural Religioase “;Muzeul de Istorie și Etnografie din satul Ciuciuleni; Reabilitarea Complexului Istorico- arhitectural Manuc-Bei din Orașul Hîncești.

Încadrarea în cîmpul muncii a personalului calificat inclusiv prin cunoasterea unei limbi străine de circulație internațională.

Participarea și implicarea activă a agențiilor de turism în promovarea raionului Hîncești la nivel local , național și internațional.

Reabilitatarea infrastructurii generale și turistice spre anumite destinații turistice, precum  Stolniceni, Ciuciuleni,Șipoteni.

3.2 Tehnici și metode de creare și organizare a excursiei.

Excursia-reprezintă un proces de cunoaștere a lumii încomjurătoare ,proces planificat unde include obiecte naturale și artificiale ca muzee, expoziție, atelier al artistului, întreprindere etc. Prezentarea obiectivelor se realizează sub conducerea specialistului calificat- ghidul și este subordonată unei teme bine definite ,, Emilianov B.V.

Piața turistică modernă necesită o nouă abordare privind organizarea excursiei sau a programului excursionist, fiind unul dintre principalele produsele turistice finite.În present este greu de imaginat o călătorie turistică într-o țară necunoscută fără un program excursionist bine elaborate, deaceia excursiei îi revine un rol important ăn societate. Anume programele excursioniste crează o imagine corespunzătoare țării destinatare și motivează turiștii să viziteze noile obiective turistice. În acest sens și guvernul RM pune un accent deosebit pe dezvoltarea turismului intern și pe poziționarea potențialului touristic prin intermediul ghizilor și excursiei realizate de ei.

Elaborarea unei noi excursii cu oricare tematică este un process complicat si necesită a fi implicați în acest proces mai mulți ghizi.De obicei,pentru elaborarea noii excursii sunt antrenați 3-6 colaboratori ai agenției,în dependență de tematică.În pregatirea noii excursii se deosebes trei etape:

I.Etapa preventivă-include selectarea materialului pentru viitoarea excursie și studierea acestuia (reprezintă un proces de acumulare a cunoștințelor pe tema respectivă,se stabilește scopul și sarcinile excursiei).Totodata se selecteaza obiectele turistice, în baza cărora va fi elaborată excursia.

II.Etapa nemijlocită de elaborare a excursiei constă în:elaborarea rutei turistice;prelucrarea materialului factologic;se stabilește conținutul excursiei și se divizeaza în cîteva părți componente;se elaboreaza textul de control,se stabilește metodica desfașurării excursiei,se selectează procedeele cele mai eficiente pentru aplicarea prezentării obiectelor și expunerii în timpul desfășurării excursiei;se elaboreaza textul individual.

III.Etapa de încheere – pezentarea excursiei pe ruta turistică; aprobarea excursiei de administrația agenției turistice;admiterea ghizilor care au prezentat excursia pentru a active pe rută.

.Până în prezent,în procesul de pregătire a noii excursii se deosebesc 15 etape consecutive,care urmează a fi respectate:

Definirea scopului și sarcinilor excursiei,

Stabilirea temei,

Selectarea literaturii(alcătuirea listei bibliografice),

Indentificarea altor surse informative referitor la materialul excursionist,

Selectarea și studierea obiectelor excursioniste(alcătuirea pașaportului obiectului),

Elaborarea traseului excursiei,

Cunoașterea traseului în teren,

Pregătirea textelor de control a excursiei,

Completarea ,,portofoliului ghidului’’,

Stabilirea procedeelor metodice pentru realizarea excursiei,

Stabilirea tehnicii desfășurarii excursiei,

Alcătuirea planului metodic al excursiei(hărții teologice a excursiei),

Pregatirea textului individual,

Primirea excursiei,

Aprobarea excursiei.

3.3. Crearea itinerariului turistic “Hîncești-istorie nescrisă

Itinerariul turistic “Hîncești-Istorie nescrisă”
(Chișinău-Hîncești- Lăpușna- Stolniceni-Ciuciuleni-Chișinău)

Durata-2zile,1 noapte.

Cazare-pensiune3*

Tip transport-Microbus

Viteza de deplasare-medie

Alimentarea- în cadrul pensiunii ,,Geotur,,; restaurantul,,Vatra Boierului,,

Costul: 150 lei/1 persoană (pentru grup de turiști format din 15 persoane)

Pentru cazare se achită suplimentar la pensiune prețul de 15 euro.

Programul

Prima zi

9:30 Pornirea din Chișinau spre or. Hîncești.

10:30-12:30 Sosirea în or. Hîncești. Vizitarea complexului arhitectonic ,,Manuc-Bey’’

12:30-12:45 Deplasarea spre pensiunea ,,Popas Vînătoresc,, s. Rusca

12:45-13:00 Vizitarea monumentului de lîngă pensiune, pădurea Hîncești.

13:00-14:00 Prînzul.

14:00-14:10 Deplasarea spre s. Lăpușna.

14:10-15:00 Vizitarea obiectivelor din s. Lăpușna.

15:00-15:25 Deplasarea spre s. Stolniceni.

15:25-16:50 Vizitarea obiectivelor din S. Stolniceni.

17:00-17:20 Deplasarea spre s. Ciuciuleni.

17:20-17:50 Vizitarea ,,Muzeului satului,, s.Ciuciuleni

17:50-18:00 Deplasare spre pensiunea “Geotur” s.Ciuciuleni

18:00-19:00 Cazarea în pensiune.

19:00-19:30 Cina

Timp liber

Adoua zi

8:30-9:00 Mic dejun.

9:30-11:30 Vizitarea mănăstirii ,,Hîncu,, 1.5 km deplasare prin pădure (drumeție).

11:30-12:00 Deplasarea spre una din cele trei mănăstiri: Condrița, Ulmu, Căpriana (se decide la dorință la nivel de grup în prima zi).

12:00-13:30 Vizitarea uneia din cele 3 mănăstiri (Condrița, Ulmu, Căpriana).

13:30-14:30 Prînzul – la restaurantul ,, Vatra Boierului,, s. Nimoreni (traseul M21)

14:30 Pornirea spre Chișinău (se ajunge în Chișinău aproximativ în 60 min).

Descrierea itinerarului.

În cadrul excursiei vom vizita urmatoarele obiective turistice:

1.Complexul arhitectural Manuc-Bei.2.Muzeul de istorie și etnografie Hîncești.3.Vama Veche și Curtea Domnească a lui Alexandru Lăpușneanu.4.Situl arheologic ( cetatea geto-dacică) din satul Stolniceni.5.Obiectivele turistice din localitatea Ciuciuleni precum și pensiunile turistice.6.Mănăstirea Hîncu.

1.Complexul arhitectoral Manuc-Bei este amplasat în zona de vest a or.Hîncești.A aparținut negustorului și diplomatului Armean Emanuel Mîrzoian numit și Manuc-Bei,născut in orașul-cetate Rușciuc de pe teritoriul actualei Bulgariei.

Moșier basarabean stabilit cu traiul in 1816 pe moșia de la Hîncești pe care a cumpărat-o de la Ioniță Iamandi.În trecut complexul se întindea pe o suprafață de 10 ha(astpyi sunt doar 3,25 ha).Era un monument veritabil de arhitectură peisagistică.Pe teritoriul lui erau amplasate 10 edificii dintre care astăzi s-au mai pastrat biserica Armenească,Casa vechilului,Palatul central,Castelul vînătoresc și turnul de paza care sunt în proces de renovare prin intermediul unor proiecte Europene.Arhitectorul complexului a fost Alexandru Bernardazzi care în diferite perioade a unit aceste cladiri cu treceri subterane.Se presupune ca în refugiile subterane ar fi ascunse comori din numeroasele bogății ale beilor.Muzeul de istorie si etnografie Hîncești este amplasat in Castelul vînătoresc patrimoniul caruia constituie cca 22 de mii piese.

2.Lăpușna este unul dintre cele mai vechi sate din spațiul pruto-nistrean fiind mai vechi decît însuși statul feudal moldovenesc.A existat catîrg în sec.XIV.Originari din Lăpușna se crede că ar fi și domnitorul Alexandru Lăpușneanu care a contribuit în mare măsură la transformarea Lăpușnei într-un centru comercial si administrativ,un tîrg cu vama.A ridicat satul larangul de oraș înzestrîndul cu toate drepturile și privilegiile municipale din moldova de atunci.Un obiect cultural și istoric di satul Lăpușna este vama veche apărută la intersecția celor trei drumuri istorice:Drumul Moldovenesc,Drumul Mătăsii și Drumul Peștelui.Spre regret de la vama veche a rămas doar locul și un beci de la fosta reședință(Curtea Domnească) a lui Alexandru Lăpușneanu de două ori domnitor al moldovei.

3.Cetate Geto-dacică.Primele triburi de locuitori pe teritoriul actual al satului vin din sec.IV-III î.Hr.despre aceasta vorbește și cetatea geto-dacică descoperită de la 2 km de la vatra satului. Monumentul istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului, este mult mai anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto-dacilor, înconjurată de șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s-au stabilit cu mult până la prima atestare documentară a localității din 1645.Acest complex istorico-arheologic este diferit de alte fortificații geto-dacice descoperite până acum. În cele peste 20 de movile găsite în interiorul cetății, numite științific tumuli, se crede că au fost îngropați bărbații căzuți în urma unei mari lupte. În câteva dintre movilele funerare au fost descoperite 15 schelete umane ale geto-dacilor, înhumați în diferite poziții.

În situl arheologic de la Stolniceni, diverse expediții arheologice compuse din militari în termen, colaboratori ai Muzeului Armatei Naționale, ai Universității de Stat din Moldova și ai Academiei de Științe au dezgropat obiecte ale unei culturi demult apuse. Printre cele găsite în cetatea geto-dacică se numără cioburi de vase din ceramică, vase de lut, cuțite, obiecte de vânătoare brățări ș.a. O bună parte dintre ele au fost expuse la Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei.

4.Localitatea Ciuciuleni prezintă un potențial turistic major prin prezența obiectivelor din cadrul ei. O legendă despre formare satului este despre un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot.

După vizitarea obiectivelor satului Ciuciuleni turiștii vor merge pentru a se caza la pensiunea care se află în extravilanul satului la o depărtare de 3,5 km.Pensiunea Geotur o bază de odihnă și turism care se află la cîțiva pași departare de pensiunea Nicolaie Berezovschi dispune de un iaz foarte mare pe malul căruia se înalță căsuțe bine dotate cu cele necesare pentru popas,mese la aer liber,sală de mese spațioasă, terenuri de volei,tenis,bagminton,teren de joacă pentru copii.La dispoziția celor sosiți cu auto turismul este o parcare spațioasă.Cei pasionați de afumături,se vor folosi de mangan și barbeki,amplasate nu departe de bucătăria de vara.În vecinătatea bucătăriei de vară se află beciul pensiunii,de unde la un preț simbolic se va putea procura vin roșu sau alb.

Datorii de drumeții vor putea efectua călătorii pe josprin locuri pitorești din preajma și vecinătatea pensiunii,bucurîndu-se de frumusețea colinelor,fîșiilor de pomi șicopaci,admirînd peizajele acestor locuri pitorești,a bogatiei florei si faunei rezervației naturale “Codrii”

Dimineața turiștii vor participa la serviciul de dimineață la mănăstirea Hîncu deplasîndu-se pe jos prin pădure 1,5km.Este o comunitate monahală receptivă de femei.În cadrul mănăstirii se îmbuteliază și se realizează un produs turistic unicat-apa minerală ,,Mănăstirea Hîncu” În curte este înmormîntat în 1817 Stolnicul Ion Keșco, o rudă foarte apropiată a Reginei Serbiei Natalia Obrenovici,prietenă foarte bună a prințesei Manuc-Bei.Mănăstirea a fost înălțată în memoria fiicei Parascheva și ctitorită de către Voevodul Mihalcea Hîncu.

La dorința turiștilor la întoarcere se va vizita încă trei mănăstiri pe traseul M1 si anume Mănăstirea Condrița, Ulmu, Căpriana .

Concluzii:

În rezultatul studiului potențalului turistic a raionului Hîncești am observat că raionul Hîncești nu este cel mai valorificat raion din punct de vedere turistic din Republica Moldova , precum ar fi raioanele Orhei sau Călărași, dar oricum deține un potențial turistic mediu dezvoltat. În baza analizei surselor bibliografice, vizite la fața locului, dar și din discuțiile cu personalul în urma vizitării obiectivelor, am evidențiat următoarele aspecte cu referință la valorificarea turismului în r-nul Hîncești:

1.Mai mult de un sfert din teritoriul raionului este ocupat cu păduri și fâșii forestiere, fapt ce servește drept bază atractivă pentru turism, dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului, asigurarea populației raionului cu surse proprii, economic și fizic accesibile de energie alternativă.

2..Raionul Hîncești este delimitat în patru zone de interes turistic: 1.Hîncești la intersecție de drumuri.2.La vama veche a Lăpușnei.3.Cărpineni-Mingir: Lacuri în Codri.4.Zona frontalieră a raionului Hîncești.

3..În satele raionului Hîncești se păstrează încă vii tradiții și obiceiuri străvechi, de o însemnătatea deosebită.Colindele,Steaua, Sorcova, Capra, Ursul, Calul, Paparudele, Caloianul, sacrificarea porcului de Crăciun, tradiții legate de momente importante din viață ca botezul,nunta, moartea, sunt doar o parte dintre aceste datini,surprinse și în colecțiile muzeale din raion.

4.Poziția geografică a raionului Hîncești oferă un avantaj comparativ prin amplasarea pe traseul coridorului rutier E581 și E577 cu legături către spațiul Uniunii Europene și către Marea Neagră.

5. Raionul Hîncești dispune de 20% drumuri naționale, 30% drumuri locale și 50% drumuri publice.

6.Raionul Hîncești deține 2 hoteluri și 4 pensiuni turistice cu un total de 56 camere. Pe teritoriul raionului activează trei tabere estivale pentru copii, cu o capacitate totală de cazare de 85 camere.

7.Una din perspectivele de valorificare a potențialului turistic a raionului Hîncești sunt proiectele inițiate în domeniu atît cele implimentate în cadrul raionului, dar și cele care sunt în derulare și care vor fi implimentate.

8.Varietatea obiectivelor turistice oferă posibilitatea de a crea trasee turistice diversificate care sporește gradul de atracție a turiștilor.

9. Are loc dezvoltarea infrastructurii în cadrul raionului prin implicarea APL în diferite proiecte europene.

10. Raionul Hîncești dispune de un potențial atît natural, cît și antropic ce poate fi apreciat la nivel înalt cu prezența unor obiective de interes turistic ce merită să fie introduse în circuitul turistic național și internațional.

Bibliografie:

1.Berezovschi Valentin.Hîncești,vatră de răzeși moldoveni.Craiova,2006,pag. 122-128.

2.Ionescu Ștefăneț.Manuk-Bey, zaraf și diplomat la începutul secoluluial XIX-lea. Cluj-Napoca, 1976, pag.62-79.

3.Ionescu Ștefăneț.Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în epoca modernă. Chișinău 1992.pag.114-126.

4.Pagu Mariana. Ciuciuleni. Oistorie a Locului și a oamenilor lui. Edit. Prut Internațional, Chișinău, 2013,

5.Prunici Petru.Teoria excursionistă. Note de curs.

6.Sava A.V. Documente privitoare la tîrgul și ținutul Lăpușnei. București 1937.pag.604-607.

7.Todoseiciuc Tatiana.La Hîncești două mari obiective în plină construcție-Conacul Manuc-Bei și drumul de ocolire al orașului// Ziarul,,Curierul de Hîncești” din 3aprilie 2015, pag 3.

8.***Filmul promoțional „Investeste in Hincesti, Investeste in Viitor!!”, Consiliul Raional Hîncești, https://www.youtube.com/watch?v=AXN-RpgFe7k

9. ***Hîncești- Investiții în turism, Proiectul Tacis CBC,,Dezvoltarea capacităților investiționale în zona turistică Hîncești-Leușeni” Chișinău 2009. 4-9; pag.28-31.

10. ***Registrul Monumentelor Republicii Moldova Ocrotite de Stat, HP Nr. 1531 Din 1993, Monitorul Oficial 02.02.2010

11. ***Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Hîncești 2013-2020, http://hincesti.md/wp-content/uploads/2013/11/STRATEGIA-de-dezvoltare-social-economica-a-raionului-Hincesti.pdf

http://hincesti.md/wp-content/uploads/2013/11/catalogul-propunerilor-invest-ro.en_.pdf

12. ***Turism eco-rural în Codrii Lăpușnei, Proiect TACIS –CBC //Pliant

13. ***,,Valori spirituale ale muzeelor din Muntenii de Sus-Hîncești –Leova”, Proiect 2009,

Webografie:

14.http://www.orasul-hincesti.md/

15.https://manucbei.wordpress.com/

16.http://hincesti.md

17.http://www.mc.gov.md/

18. http://www.mc.gov.md/ro/content/patrimoniu-cultural

19.http://www.turism.gov.md/

20..http://date.gov.md/ckan/ro/dataset/5163-registrul-muzeelor-dinrepublicamoldova

21.http://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_lui_Manuc_Bei

22.http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=5301

23.http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_H%C3%AEnce%C8%99ti

24.http://www.odimm.md/ro/chisinau/80-agenda-hincesti.html

25.https://www.google.com/maps/place/H%C3%AEnce%C8%99ti,+Moldova/@428.8540125,28.418272,10z/data=!3m1!4b1!4m2!3m1!1s0x40ca25dce0ea855d:0xa4f73c1098238f48

26.http://amp.gov.md/portal/

27.http://www.statistica.md/

28. http://www.curierul.md/

ANEXE

Anexa 1. Pensionarii și beneficiarii de asistență socială din raionul Hîncești

Sursa [11]

Anexa 2. Foto pensiunile turistice din Ciuciuleni

Anexa 3.Vizita la Muzeul de Istorie și Etnografie Hîncești.

Anexa 4. Vizita la Expoziția Tourism. Leisure. Hotels., ed. XX (2-5 aprilie, 2015).

Anexa 5. Oferte de cazare Hîncești

Restaurant-Hotel Balcani

Situat într-o zonă liniștită la marginea orașului Hîncești, Restaurant-Hotel Balcani oferă un restaurant care servește preparate din bucătăria Balcanilor și a Republicii Moldova. Oaspeții au la dispoziție WiFi gratuit.

Toate camerele beneficiază de vedere la grădină și includ aer condiționat, podea din lemn, un TV cu ecran plat cu canale prin satelit și o baie.La Hotelul Balcani este disponibilă o parcare privată gratuită. Aeroportul Chișinău se află la 26 km.

Mini-hotel "Popas Vînătoresc" si restaurant (kemping)

Adresă: 13 km de orasul Hincesti
tel: +373 269 25721
Persoană de contact: Popa Iraida