Specializarea: Planificare teritorială Programul de studii: Licență IF Municipiul Focșani; Studiu de Geografie umană Îndrumător științific: Lect. Dr…. [305449]

UNIVERISTATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul: Geografie

Specializarea: Planificare teritorială

Programul de studii: Licență IF

Municipiul Focșani;

Studiu de Geografie umană

Îndrumător științific:

Lect. Dr. Nae Mariana

Absolvent: [anonimizat]
2016

Introducere 3

Argument 5

Metodologia 6

Capitolul 1. Repere naturale și istorice 8

1.2. Particularități ale evoluției istorice și geografice 10

1.2.1. Principalele evenimente istorice 10

1.2.2. Evoluția orașului conform documentelor cartografice 11

1.3. Istoricul cercetării geografice 21

Capitolul 2. Particularități și dimensiuni geodemografice 22

2.1. Evoluția numărului de locuitori în perioada 1990-2015 22

2.2. Evoluția densității populației în perioada 1992-2015 23

2.3. Mișcarea naturală a populației 25

2.3.1. Natalitatea în perioada 1990-2015 25

2.3.2. Mortalitatea în perioada 1990-2015 26

2.3.4. Indicele de vitalitate 27

2.4. Mobilitatea spațială a populației 28

2.4.1. Sosirile și plecările în perioada 1990-2015 28

2.4.2. Bilanțul populației 29

2.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe. Piramida vârstelor 30

2.6. [anonimizat] a populației 32

2.6.1. Structura etnică și lingvistică a populației 32

2.7. [anonimizat] a populației 33

2.7.1. Populația activă 33

2.7.2. Populația inactivă 34

Capitolul 3 – [anonimizat] 35

3.1. Agricultura și creșterea animalelor 35

3.1.1. Caracteristici generale 35

3.1.2. Dinamica suprafețelor agricole 37

3.1.3. Producția agricolă vegetală 38

3.1.4. Efectivul de animale 40

3.2. Structura utilizării terenurilor 42

3.3. Industria 44

3.4. Serviciile educative 48

3.5. Serviciile sanitare 49

3.5. Proiectele europene și impactul acestora asupra comunității 50

Concluzii 51

Bibliografie 52

Introducere

Studiu geografiei a [anonimizat]-o de alte ramuri ale geografiei. [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat] o tendință generală de creștere a populației cea ce constituie o [anonimizat].

Dezvoltarea geografiei umane ca o ramură specială a studiului geografic a fost stimulat în a doua jumătate a [anonimizat] a lui Charles Darwin în 1859. Buckle a scris lucrarea History of Civilisation of England (1881) a sprijinit acest nou domeniu prin alocarea a unei părți considerabile din carte privind dependența oamenilor asupra mediului în care trăiesc. Friedrich Ratzel a [anonimizat] a da orientare omului axat la spațiul geografic. Ratzel, cunoscut sub numele de părintele geografiei umane moderne, a definit ca fiind studiul sintetic al relației dintre societățile umane și suprafața pământului. [anonimizat] C. Semple, discipol al lui Ratzel, a definit geografia umană ca studiul "relația în schimbare dintre omul neobosit și pământul instabil". Mai există o lucrare clasică franceză de către geograful Vidal de la Blache cu lucrarea Principles de Geographie Humaine a subliniat faptul că geografia umană oferă o nouă înțelegere a "interrelațiilor dintre pământ și om". Ea sintetizează cunoașterea legilor fizice care guvernează planeta noastră și relațiile dintre ființele vii care o populează.

Rolul oamenilor vis-a-vis de natura este atât de activă și pasivă. Oamenii continuă să acționeze și să reacționeze. Povestea progresului uman, atât în ​​spațiu și timp, este un proces de adaptare ai oamenilor la mediul lor geografic. E. Huntington a definit geografia umană ca studiul relației dintre mediul geografic la activitățile și calitățile umane. Jean Brunhes, un alt geograf francez, parafraza ca retrogradă și evoluția fenomenelor umane, care la fel ca toate fenomenele terestre, nu rămân staționare. Geografia umană a fost definită de către diferiți cercetători la momente diferite. Primii savanți, cum ar fi Aristotel, Buckle, Humboldt și Ritter, s-au concentrat asupra influenței terenurilor asupra istoriei. Mai târziu, în lucrările lui Ratzel și Semple, forța s-a mutat la examinarea întrebării modul în care mediul fizic a influențat activitățile umane. BLACHE văzuse ca unitate ecologică și terestră ca cele două principii ale geografiei umane. Huntington a accentuat asupra influenței climei asupra societății, culturii și istoriei. Se poate observa din discuțiile de mai sus că, în toate lucrările forța majoră au fost pe studiul societății umane în raport cu habitatul său / mediu.

Relația om-mediu, principalul obiectiv al geografiei umane, a fost interpretat în mai multe moduri. Perioada post-darwinistă a asistat la mai multe abordări noi, adaptate pentru a examina această relație. De-a lungul timpului, abordările în subiectul geografiei umane au fost în schimbare. Aceste modificări nu sunt exclusive pentru geografia umană, dar sunt în acord cu schimbările care au loc în cadrul domeniului global al geografiei.

Determinismul se referă la punctul de vedere al sprijinirii controlului mediului asupra acțiunii umane. În consecință, istoria, cultura, stilul de viață și stadiul de dezvoltare a unui grup social, societate sau națiune nu sunt reglementate în mod exclusiv sau în mare măsură de factori fizici (cum ar fi: relieful, clima, fauna și flora) ai mediului înconjurător. În general, determiniștii, consideră oamenii ca fiind agenți pasivi, influențați de factorii de mediu, care determină atitudinea, luarea deciziilor și stilul de viață. Primele încercări de a explica trăsăturile fizice și trăsăturile diferitelor grupuri etnice și culturile lor cu referire la influența condițiilor naturale au fost făcute de către savanți greci și romani, inclusiv Hipocrate, Aristotel, Herodot și Strabo.

O ramură foarte importantă a geografiei umane este geografia urbană. Acesta a atras mai mult controverse academice, deoarece majoritatea geografilor au avut tendința de a vedea în mod natural propriile lor interese particulare ca punct focal al studiului urban.

Argument

Municipiul Focșani este domiciliul meu, reprezintă locul meu natal, locul unde am copilărit și unde am învățat foarte multe lucruri. Pe de altă parte aici am cunoscut foarte multe persoane, tot aici am cei mai mulți prieteni.

Datorită acestui fapt m-am decis să elaborez o scurtă monografie a orașului meu, am ales să elaborez studiu de geografie umană deoarece aceasta se pretează mai bine pe orașul meu, de asemenea cunosc orașul foarte bine și mi-am dat seama cel puțin din punctul meu de vedere orașul a suferit numeroase modificări, așa că m-am hotărât să dezbat mai mult acest detaliu.

Am ales totuși să elaborez studiu de geografie umană deoarece întotdeauna m-a atras mai mult această ramură decât cea fizico-geografică, deoarece geografia umană face relația dintre om și mediu așa cum am precizat și în introducere. Mult m-a atras și partea legată de istorie, mai ales cea după secolul XVIII deoarece am putut să găsesc informații despre acest oraș fie după documentele cartografice sau din diverse lucrări istorice. Astfel orașul Focșani a reprezentat în trecut o localitate foarte importantă mai ales în timpul lui Cuza, deoarece acesta se afla între două provincii istorice, Moldova și Țara Românească, mai precis granița naturală era reprezentată de râul Milcov, unde Vasile Alecsandri citează astfel:

“Vin-la Milcov cu grăbire

Să-l secăm dintr-o sorbire,

Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare.”

Aceste versuri folosesc verbul a seca, deoarece acest râu reprezenta un “obstacol”, în calea celor două țări, practic acest verb semnifică dorința arzătoare de unire a celor 2 principate. Într-un final aceasta s-a realizat la data de 25 ianuarie 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Din acest punct de vedere, cel mai mult m-a încântat la acest oraș că există dovezi vii ale acestor fapte mai ales prin prezența obiectivelor turistice din oraș cum ar fi Monumentul Eroilor din zona centrală a orașului în Piața Unirii, baza acestuia este rotundă și semnifică Hora Unirii, iar mărimea lui arată cât de important a fost acest eveniment. Un alt obiectiv este borna de hotar unde sunt scrise anumite citate, unde pe unul din părțile sunt reprezentate primele 2 rânduri din Hora Unirii. Deși are o istorie bogată, eu mă axez pe partea de după 1990 deoarece majoritatea datelor pe care le dispun sunt începând cu acest an.

Metodologia

1. Metoda cercetării pe teren – deși orașul nu este foarte mare, studiu pe teren este foarte important, practic ea reprezintă analiza ce ar trebui să se facă în primul rând. Deși cel mai mult această se aplică în lucrările fizico-geografice, cu precădere cele geomorfologice unde studiul pe teren este vital, acesta este foarte important și pentru studiul de geografie umană deoarece am putut observa dispunerea așezărilor umane, circulația vehiculelor precum și rolul acestora în transport, calitatea vieții precum și interacțiunea dintre oameni dar și cea dintre om și mediu.

2. Metoda prelucrării datelor statistice, datele furnizate de diferite instituții, mai ales Institutul Național de Statistică, de unde am putut să extrag datele și ulterior prelucrarea acestora.

Pe site-ul INS-ului datele care reprezintă cel mai mare interes sunt în secțiunea A. Statistică Socială deoarece aici sunt datele legate de elemente de demografice dar și secțiunea B deoarece aici se găsesc date legate de economie, însă din păcate la nivelul orașului Focșani se găsesc date doar pentru agricultură, astfel pentru suprafața și producția agricolă datele sunt disponibile pentru perioada 1990 – 2003, în schimb pentru structura fondului funciar se găsesc date inclusiv până în anul 2014. Un altă platformă este Recensământul Populației și al Locuințelor, aici se găsesc date legate de demografie pentru diferiți ani cât și date despre clădiri și gospodării.

3. Prelucrarea datelor GIS. Pentru zona studiată aceasta nu aduce prea multe satisfacții, deoarece arealul este mic, se desfășoară pe o singură unitate administrativă, iar analiza GIS presupune un volum mare de date, în cazul de față se pot obține date din teren, dar necesită foarte multe campanii și foarte multe observații în timp îndelungat. Cu toate acestea s-au realizat diverse materiale cartografice care au la bază prelucrarea datelor vectoriale, cu toate că majoritatea datelor prelucrate sunt de tip raster, acestea au fost folosite mai puțin.

Pe partea de geografie umană GIS-ul este folosit la nivelul suprafețelor mai mari, acelea care sunt formate de obicei din mai multe unități administrative, indiferent de rangul lor (comună, județ, regiune, țară etc.). Se pot face diverse hărți tematice prin cartograme și cartodiagrame, folosite mai ales pentru agricultură sau pentru diverși indicatori geodemografici sau se pot reprezenta diverse hărți prin metoda liniilor în mișcare, de exemplu fluxul turistic sau direcțiile de zbor ale avioanelor.

Capitolul 1. Repere naturale și istorice
1.1. Caracteristici ale poziției geografice

Municipiul Focșani se află în partea de SV a județului Vrancea, fiind astfel cel mai mare oraș dar și reședința acestuia. Matematic, zona de studiu se află în zona cuprinsă între paralele 45°45’N, 45°40’N și meridianele 21°10’E, 21°15’E.

Zona de studiu este localizată în partea de sud-vest a județului Vrancea, de asemenea este cel mai mare oraș din acest județ, având totodată rolul de reședință.

Din punct de vedere matematic acesta se află la intersecția coordonatelor 45°42’N și 21°12’E.

Geomorfologic, zona studiată este situată în Câmpia Râmnicului, este o câmpie piemontană (înaltă), favorabilă pentru dezvoltarea așezărilor umane.

Din punct de vedere climatic orașul Focșani se află într-o zonă climatică temperată cu influențe de ariditate, de aici rezultă că temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 și 10 °C iar precipitațiile medii anuale sunt în jur de 500 mm/ an, de aici rezultă o climă destul de favorabilă pentru agricultură, dar vara deficitul precipitațiilor reprezintă probleme serioase pentru agricultură.

Din punct de vedere fitogeografic orașul face parte din zona silvostepei. Vegetația naturală inclusiv cea forestieră a fost înlocuită în cea mai mare parte de terenurile agricole și de spațiile construite.

Solurile din zona studiată constituie o sursă foarte importantă pentru agricultură, astfel în zona de studiu există cernoziomuri în cea mai mare parte a zonei, iar în luncă se întâlnesc solurile aluviale. Cernoziomurile sunt solurile cu cea mai mare fertilitate din țara noastră, cea ce rezultă că au potențialul agroproductiv cel mai mare și se recomandă în deosebi cultura cerealelor în timp ce solurile aluviale au fertilitatea mai diferită în funcție de proprietățile sale, aici se recomandă mai ales pășunile și leguminoasele.

Din punct de vedere hidrografic zona studiată se află aproximativ la confluența râului Sturza cu râul Putna.

1.2. Particularități ale evoluției istorice și geografice

1.2.1. Principalele evenimente istorice

Orașul Focșani a fost construit la granița dintre Țara Românească și Valahia, astfel acesta a devenit un centru comercial foarte important la jumătatea drumului dintre Imperiul Rus și Balcani până în anul 1700.

Un congres dintre un împărat rus și un diplomat otoman a avut loc în anul 1772. În apropierea orașului. Otomanii au suferit o mare înfrângere de către forțele aliate monarhiei Habsburgice în virtutea Principelui Frederick Josais de Saxe-Coburgo-Saalfet iar Imperiul Rus era sub conducerea lui Aleksandr Suvórov în anul 1789.

La începutul anilor 1850 (după Războiul din Crimeea ), Focșani a crescut în importanță ca centru al activităților în favoarea unirii dintre Țara Românească și Moldova (Principatul Dunării), ceea ce duce la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza din Iași și București. Apoi acest lucru, a fost creat un Centru pentru reglementarea legislației dintre cele două țări, precum și a unei Curți Supreme de Justiție. Cele două instituții au fost eradicate în 1846, când Principatul României a fost fondat ca un stat unitar.

În perioada 30-31 decembrie din anul 1881, după impactul sionismului asupra Comunității Evreilor din România, a avut loc primul Congres al tuturor sindicatelor din România pentru a promova colonizarea Israelului. Au existat 51 de delegați reprezentați de 32 de organizații, doi editori de presă, trei reporteri și mai multe persoane importante. Șaisprezece ani mai târziu, Organizația Mondiala Sionista, a cărui Congres a avut loc la Basel , a avut o mare influență a evreilor din.

În 1917, în timpul campaniei Române a primului război mondial I , Focșani și Galați au făcut parte dintr-o linie de fortificații cunoscute sub numele de linia de demarcație Siret. Un armistițiu a fost semnat la date de 9 decembrie 1917 între Regatul Român și Puterile Centrale.

În anul 1944, în timpul al doilea război mondial, Focșani trebuia să facă parte din linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, făcând parte din cele 9 divizii de elită se pregăteau să reziste în avans trupei sovietice Armata Roșie după bătălia ce a avut loc Târgul Frumos. Cu toate acestea, din cauza întorsăturii evenimentelor petrecute la 23 august 1944 acest lucru nu sa materializat.

1.2.2. Evoluția orașului conform documentelor cartografice

Harta militară a Valahiei Mici sau austriece (Oltenia) și a Valahiei Mari (Muntenia) a fost ridicată de către colonelul austriac Specht, aceasta este alcătuită din 394 de secțiuni. Harta este însoțită și de 3 manuscrise în limba germană, care cuprind descrierile în detaliu al localităților dar și elementelor din jurul acesteia. Pentru orașul Focșani aceasta este foarte importantă deoarece a fost realizată în perioada 1790 – 1791, atunci când a avut loc armistițiului dintre Imperiu și armata turcă din luna mai până în septembrie. Cel puțin la nivelul acestui oraș, se disting în mod clar căile de comunicație, dispunerea așezărilor umane precum și localizarea lăcașurilor de cult. Ca elemente naturale se pot distinge cu ușurință rețeaua hidrografică, vegetația naturală și malurile abrupte ale râurilor (figura 4).

În urmă cu 150 de ani, în 1864 o hartă detaliată a fost făcută despre Țara Românească, titlul său este Charta României Meridionale care conține 112 foi de hartă, este adesea numită după raportorul său: harta lui Szathmári. Harta are o poziție remarcabilă în istoria cartografiei românești, deoarece indică un punct de cotitură. Înainte de aceasta, străini (austrieci și ruși) au făcut hărți topografice despre acest principat vasal al Imperiului Otoman. Sondajul austriac topografic (1855-1859) – care a servit ca bază pentru această hartă – a fost ultimul și cel mai detaliat al acestor anchete. Harta a fost făcută între Marea Unire (1859) și Independența (1878) a Principatelor Dunărene, având o importanță foarte mare pentru orașul Focșani. Față de harta precedentă, orașul Focșani are o suprafață mai mare, de asemenea și gradul de detaliere este mai ridicat, astfel se pot observa dispunerea așezărilor, grădinilor, vegetației naturale și a terenurilor agricole (figura 5).

Planurile directoare s-au realizat la diferite scări (1:20000, 1:10000, 1:5000) fiecare dintre acestea având un grad de acoperire. Ele au fost realizate deoarece după izbucnirea primului război mondial s-a constatat că artileria aromatei române avea nevoie de coordonatele proprii pentru tragerile indirecte. Acestea au fost făcute în proiecția Lambert de către geodezul A. Cholesky. Planurile 1:20000 au fost retipărite în perioada 1954-1952, dar ridicările topografice s-au făcut începând cu anul 1900. Gradul de detaliere a avansat și mai mult, astfel se pot distinge cu ușurință atât elementele naturale cât și antropice (figura 7).

Hărțile topografice au fost executate atât de români cât și de ruși, la diferite scări cuprinse între 1:25.000 și 1:1.000.000, însă hărțile sovietice au acoperire mult mai mare, inclusiv la nivel global în funcție de scară (figura 8). Pt orașul Focșani se văd foarte bine detaliile începând cu hărțile cu scara 1:200.000 (figura 9, figura 10).

Harta austrică a fost realizată după anul 1900 de către Imperiul Habsburgic, realizată în mai multe campanii, prima a fost realizată în secolul XVIII-lea. Este la scara 1:200.000 cea ce înseamnă că nivelul de detaliere este mai redus (figura 6).

Figura 14 – Harta evoluției orașului conform documentelor cartografice analizate anterior

1.3. Istoricul cercetării geografice

Orașul Focșani este studiat mai mult în lucrările de istorie, geografia abordează mai puțin acest lucru. În anul 2010 a apărut o teză de doctorat scrisă de Vasile Ovidiu-Allen sub îndrumarea profesoarei Cândea Melinda intitulată MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA URBANĂ ȘI SOCIAL – ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI FOCȘANI. Această lucrare este foarte amplă, aceasta axându-se pe evoluția și morfologia spațiului urban dar se axează foarte mult și pe trăsăturile demografice și economice.

Mai există și alte lucrări geografice pe acest oraș, însă tema de discuție este de tentă istorică printre care se numără:

Însemnări cu privire la orașul Focșani, este de fapt o broșură în care sunt relatate niște evenimente, personalități sau obiective culturale scrisă în anul 1931 de către I. M. Dimitrescu, această publicație face parte din NATURA: revista științifică de popularizare, sub coordonarea lui Gheorghe Titeica și George Longinescu.

Mineralogia argilelor din depozitele de vârstă mio-pliocenă din Bazinul Focșani, este de fapt o teză de doctorat pe geologie scrisă de Barbara Soare sub îndrumarea lui Emil Constantinescu, fostul președinte al României în perioada 1996 – 2000.

Pe acest spațiu s-au făcut și materiale cartografice de interese național, printre acestea se numără:

Harta geologică, 1:200.000, foile : L-35-XXII, L-35-XXIII, realizată de I. Petrescu și Eleonora Ciobanu sub coordonarea Emiliei Săulea

Harta hidrogeologică, 1:100.000, foaia L-35-79, cartografiată de către V. Vlad si Ecaterina Tudor.

Capitolul 2. Particularități și dimensiuni geodemografice

2.1. Evoluția numărului de locuitori în perioada 1990-2015

Acest capitol este cel mai important deoarece vizează dinamica și caracteristicile trăsăturilor geodemografice.

Perioada 1912 – 1956 nu cunoaște creșteri semnificative, astfel în anul 1912 populația depășea ușor 25.000 de locuitori, iar în anul populația depășea ușor peste 28.000 de locuitori.

Începând din anul 1966 populația începe să prezinte un ritm de creștere mai rapid, deoarece s-a dezvoltat economia mai ales industria și agricultura. În perioada 1967 Nicolae Ceaușescu emite un decret prin care se interziceau avorturile, de aici rezultă că natalitatea a început să crească în mod considerabil motiv pentru care din anul 1967 până în anul 1992 populația e crescut exploziv, practic populația din anul 1992 avea puțin peste 100.000 de locuitori în timp ce în anul 1967, aceasta depășea ușor peste 35.000 de locuitori cea ce rezultă că în această perioadă populația s-a mărit cu peste 280%. Un alt factor important este și creșterea rapidă economică atât la nivel de municipiu cât și la nivel de județ, cele mai mari creșteri au fost în industrie, mai ales că în acea perioadă era mult mai diversificată față de prezent, dar nici agricultura nu era mai prejos, de aici rezultă că orașul atrăgea forță de muncă din exterior, acest fapt determinând o creștere numerică a populației.

La nivel național populația înregistrează în perioada 1992 – 2002 o scădere numerică dar la nivelul orașului Focșani se menține tendința de creștere, dar mult mai lentă față de perioada precedentă, deoarece sporul natural a fost pozitiv.

Începând din anul 2002 populația are o tendință de ușoară scădere, astfel la nivelul anului 2015 populația depășea 94.000 de locuitori, cauza principală fiind scăderea sporului natural.

2.2. Evoluția densității populației în perioada 1992-2015

Densitatea populației este un parametru ce se determină prin raportarea populației pe o anumită unitate de suprafață, de obicei se folosește ca unitate de măsură km2, cea ce rezultă că densitatea populației se măsoară în locuitori pe km2.

Pentru determinarea acestui parametru s-a luat în considerare suprafața unității administrative, deoarece aceasta a suferit foarte puține modificări în timp, suprafața luată în considerare este de 50,5 km2, rezultat determinat pe baza calculelor GIS, iar datele legate de populație au fost preluate de pe INS. Din graficul rezultat s-a demonstrat că densitatea populației avea peste 2000 loc./km2 în anul 1992, după care în următoarea perioadă tendința este una de scădere, astfel la nivelul anului 2015 densitatea populației depășea puțin peste 18.000 loc,/km2, cauzele fiind aceleași ca și dinamica numerică a populației.

Din punct de vedere spațial, repartiția acestui parametru este diferită, astfel cele mai mari valori se întâlnesc în partea de vest, centru și nord a orașului unde densitatea are valori cuprinse între 8700 și 14.500 loc./km2, deoarece aici există clădiri de tip bloc, inclusiv de tip P+9 și P+9+M, însă în același timp aici se găsesc cele mai importante centre comerciale. Valoarea densității populației scade în deosebi dinspre partea centrală, vestică și nordică spre periferie.

Cele mai mici valori se întâlnesc în cartierul Mândrești, între 300 și 780 loc./km2 deoarece gradul de ruralitate este foarte ridicat. Valorile care indică 0 loc./km2 sunt spații destinate exclusiv terenurilor agricole.

2.3. Mișcarea naturală a populației

2.3.1. Natalitatea în perioada 1990-2015

Natalitatea este acel parametru care arată numărul de născuți vii dintr-o populație. În perioada analizată ea prezintă o tendință generală de scădere.

La nivelul anului 1990 natalitatea avea valori foarte mari, peste 1500 de născuți vii deoarece decretul dat de Ceaușescu din anul 1967 încă era în vigoare. Deși acesta s-a anulat în anul 1992 natalitatea a început să scadă brusc încă din anul 1990 deoarece s-a schimbat regimul politic, astfel a crescut și rata avorturilor chiar daca decretul încă mai era valabil. Odată emis în anul 1992 s-au născut sub 1000 de persoane iar numărul acestora a scăzut an după an până în anul 2002, arunci când s-au înregistrat 635 de persoane.

Până în anul 2006 natalitatea începe să crească ușor ajungându-se ca acest an să înregistreze 988 de persoane născute, această creștere s-a datorat creșterii numărului de evenimente nupțiale, prin urmare s-au întemeiat mai multe familii cea ce constituie un factor pozitiv pentru natalitate. După această perioadă natalitatea începe din nou să aibă o tendință generală de scădere dar mai lentă comparând cu perioada anterioară, aceasta se datorează pe fondul crizei economice, în același timp și măsurile contraceptive s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, dar și rata avortului are în general o tendință de creștere.

2.3.2. Mortalitatea în perioada 1990-2015

2.3.2.1. Numărul decedaților

Mortalitatea este un parametru care exprimă intensitatea deceselor dintr-un an raportată la populația medie din acel an respectiv.

Urmărind perioada analizată acest parametru variază foarte mult de la an la an însă tendința generală este de creștere deoarece au avut loc mai mulți factori, în primul rând rata îmbătrânirii populației s-a accentuat mai ales după anul 1990, deasemenea morbiditatea a început să crească și ea conform surselor mass-media, unele dintre acestea determinând decesul mai multor persoane.

2.3.2.2. Mortalitatea infantilă

Aceasta se determină cu ajutorul a doi indicatori, decedații sub un an și născuții decedați ce reprezintă produsul născut din corpul mamei și nu prezintă semn de viață după 28 de săptămâni de la naștere. Pe parcursul perioadei ambii parametrii au o tendință generală de scădere datorită îmbunătățirii serviciilor medicale ale maternității.

2.3.3. Indicele de vitalitate Pearl

2.3.4. Indicele de vitalitate

Exprimă raportul dintre numărul născuților vii si numărul decedaților într-un an.

Se calculează prin formula: Iv = N/M x 100 unde:

Iv – indicele de vitalitate;

N – numărul născuților vii;

M – numărul decedaților.

De remarcat faptul este că pe întreg intervalul analizat acest indice depășește 100%, cea ce înseamnă că și fertilitatea este una foarte mare, rezultă că și intensitatea nașterilor este una foarte mare.

În anul 1990, acest avea o valoare explozivă, și anume 283%, deoarece erau interzise avorturile prin decretul din 1967. După ce s-a anulat acest decret acest indice a scăzut foarte mult, astfel în anul 2002 acesta avea 102% cea ce înseamnă că numărul deceselor se apropria foarte mult de numărul nașterilor.

În următorii 3 ani acest indice crește ajungând la valoarea de 173% în anul 2006, astfel în această perioadă s-au înmulțit numărul de evenimente nupțiale.

După aceste evenimente urmează o tendință generală de scădere până în anul 2014, aceasta s-a datorat scăderii numărului de evenimente nupțiale, cea ce înseamnă că s-au întemeiat și mai puține familii, dar în același timp a crescut și numărul deceselor.

2.4. Mobilitatea spațială a populației

2.4.1. Sosirile și plecările în perioada 1990-2015

Indiferent de indicatorul analizat cele mai mari valori sunt înregistrate la nivelul anului 1990, deoarece odată cu căderea regimului comunist, s-a liberalizat dreptul de a emigra respectiv imigra, mai ales cu țările din Occident

Mobilitatea interioară a populației prezintă în general o tendință de scădere, dar ritmul mai accelerat este la numărul plecărilor, cea ce rezultă că populația din mediul rural cu precădere cele din zona de influență a orașului s-a mutat aici.

În cazul migrației externe atât numărul plecărilor cât și al sosirilor are o tendință puternică de creștere, astfel majoritatea persoanelor au plecat în țările din Occident în timp ce persoanele sosite provin din estul Europei, cu precădere Republica Moldova.

2.4.2. Bilanțul populației

Bilanțul natural, acesta rezultă din diferența celor născuți cu cei decedați, astfel pe parcursul perioadei analizate acesta are valori pozitive în fiecare an, însă tendința acestuia este de ușoară scădere.

Bilanțul migratoriu rezultă din diferența celor sosiți și a celor plecați, variația acestuia este mult mai accentuată comparând cu bilanțul natural, iar tendința generală este de scădere foarte puternică. Cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în primul deceniu din perioada analizată, de aici rezultă faptul că numărul persoanelor sosite în primii ani era mult mai mare decât a celor plecate, deoarece o mare parte din populația rurală s-a mutat aici apoi mobilitatea de la sat către oraș s-a redus pe fiecare an. Perioada 2002 – 2007, se caracterizează din nou prin spor migratoriu ușor pozitiv, cea ce rezultă că mobilitatea dintre spațiul rural din zona de influență cu orașul a început să crească ușor. Începând din anul 2008 bilanțul migratoriu din nou negativ, de aici rezultă că populația tinde să plece spre orașele mai mari, inclusiv Municipiul București.

Bilanțul total al populației se suprapune cu aproximație cu bilanțul migratoriu deoarece bilanțul natural are valorile mult mai mici, astfel acesta reprezintă cel mai bun indicator în dinamica populației.

2.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe. Piramida vârstelor

Pentru a se analiza mai bine acest indicator, s-au luat în considerare două piramide, una pentru anul 1992 și cealaltă pentru anul 2015, iar cea din 2002 s-a folosit pentru analiza intermediară dintre cele două. De remarcat faptul este că prima piramidă are baza bombată cea ce rezultă o natalitate mare, pe măsura trecerii timpului, flancurile bazei se micșorează cea ce înseamnă o scădere a numărului de nașteri.

O altă observație o reprezintă diferența dintre vârfurile piramidei, astfel în anul 1992 acesta era mult mai ascuțit cea ce rezultă că speranța de viață era mai mică decât în prezent, aceasta a crescut datorită îmbunătățirii serviciilor medicale.

Nici bazele piramidelor nu se aseamănă, astfel prima piramidă are flancurile bombate pentru grupele de vârstă cuprinse între 30 și 44 de ani, mai ales la cea cuprinsă între 35 și 39 de ani, de aici rezultă că în perioada cuprinsă între 1950 – 1960, natalitatea era foarte mare, în timp ce următoarele piramide au partea bombată mediană, de aici rezultă un flux de imigranți pentru aceste grupe de vârste, cea ce înseamnă și majoritatea populației active se încadrează în aceste grupe de vârste.

În urma acestor analize completate cu subcapitolele anterioare, rezultă că tendința demografică este una de îmbătrânire, dar în același timp există și un proces de întinerire prin fluxul de imigranți.

2.6. Structura etno – culturală a populației

2.6. Structura etno – culturală a populației

2.6.1. Structura etnică și lingvistică a populației

Tabel 1 – Structura etnică a populației în anul 2011 Tabel 2 – Structura lingvistică în anul 2011

Sursa datelor: RPL Sursa datelor: RPL

2.6.2. Structura confesională

Tabel 3 – Structura confesională în anul 2011

Sursa datelor: RPL

2.7. Structura socio – economică a populației

2.7.1. Populația activă

”Restructurarea economică care s-a desfășurat după 1990, la nivel național a avut consecințe importante și asupra structurii pieței de muncă din municipiul Focșani. Restructurarea sectorului industrial a determinat (mai ales în perioada 1990-1992) concedieri masive astfel că populația ocupată în industrie a scăzut aproape continuu de la 29 353 persoane în 1990, la 22 230 persoane în 1993 excepția o reprezintă perioada 2000-2002 (când are loc o creștere numerică dar și ca pondere 19 469 persoane 53,30% în 2000 19 483 persoane 53,98% în 2002) moment după care tendința de scădere este continuă ajungând la numai 15 204 persoane în 2008 (38,04% din total salariați).”

2.7.2. Populația inactivă

”După 1990, efectele procesului de restructurare demarat la nivel național au fost resimțite și de economia municipiului Focșani. O mare parte din întreprinderi în special cele aparținând unor sectoare ca metalurgia sau construcțiile de mașini și-au redus semnificativ producția uneori la mai puțin de jumătate. Marile întreprinderi industriale au fost privatizate și divizate, unele chiar radiate din Registrul Comerțului (ex. Laminorul S.A. unitate care deținea peste 20% din producția industrială realizată în municipiu în anul 1992 este radiată zece ani mai târziu în 2002, activele sale fiind preluate de Laminate S.A. București). În aceste condiții, o parte importantă din salariați au fost concediați în mai multe etape aceștia fiind nevoiți să se adapteze standardelor noii economii libere de piață. După 1994, unele întreprinderi ca Întreprinderea de Scule și Elemente Hidraulice sau Întreprinderea Vin Export s-au adaptat, dar cel mai bine această adaptare s-a realizat în cazul Fabricii de Confecții care s-a privatizat încă din 1992 cu capital româno-italian. În toată această perioadă au apărut unități de producție noi mai ales în domenii precum industria lemnului, industria confecțiilor toate acestea contribuind la dezvoltarea și consolidarea sectorului privat al economiei naționale.”

După anul 1993, rata șomajului a avut un ritm de scădere foarte rapid până în anul 2007 atunci când rata era de 0,8 %, unul din acești factori importanți este dată de restructurarea economică dar și de reforma agrară din anul 1991, astfel locurile de muncă au început să fie disponibile mai ales în industrie și comerț. Se resimte o ușoară creștere după anul 2007 deoarece criza economică a influențat în mod pozitiv acest indice, astfel în anul 2010 1,8 % din populație era șomeră, după care a urmat din nou o scădere ușoară până în anul 2014 atunci când rata șomajului avea 0,1 %, acest fapt se datorează creșterii a locurilor de muncă cele mai multe fiind generate de diferite investiții.

Capitolul 3 – Particularități și dimensiuni socio-economice

3.1. Agricultura și creșterea animalelor

3.1.1. Caracteristici generale

”Zona ocupă 26,7 ha. și este formată din terenurile unor unități de producție agricolă vegetală și animală dar și de întreținere a mașinilor agricole necesare procesului de producție. Terenul ocupat de acestea tinde să se restrângă, având în vedere și schimbările de proprietari ale acestor unități. Realizarea de noi unități agricole, dacă va fi cazul unor astfel de solicitări, se poate amenaja pe terenurile ocupate în prezent de acestea prin recompartimentare. Funcțiunile complementare admise ale zonei sunt: unități industriale, servicii, accese pietonale și carosabile, rețele tehnico-edilitare. În spațiul acestei zone este interzisă realizarea de microferme pentru creșterea porcinelor în afara zonelor întreprinderilor agricole organizate în zone funcționale amenajate și echipate special, pentru a evita poluarea aerului, solului și a pânzei freatice. Terenurile agricole din intravilanul existent în suprafața totală de 369,25 ha sunt de mai multe categorii. Terenurile aflate în lungul lui DN2 (E85) în suprafața de 67,74 ha au fost introduse în intravilan pe baza acordului Ministerului Agriculturii nr. 8130/1994. Restul terenurilor agricole sunt terenuri aflate pe lângă clădirile existente aflate în categoria curți construcții, precum și terenuri aflate libere de construcții restituite proprietarilor după 1990.)”

Figura 32 – Organizarea spațiului agricol
Sursa: Imagine satelitară Landsat 8, false color (764)

3.1.2. Dinamica suprafețelor agricole

Din totalul suprafețelor agricole, terenurile arabile sunt cele predominante, deși în perioada 1990-2014 acestea aveau suprafața totală de peste 2500 de ha, dar nu aceasta nu a fost folosită în totalitate în fiecare an.

În anii 1990 și 1911 suprafețele ocupate de grâu și secară aveau aproximativ aceeași suprafață ca și cele ocupate de porumb (circa 1000 ha).

În perioada 1994 – 1996 suprafețele cultivate au scăzut în mod accentuat, astfel în anul 1996 suprafața totală avea sub 1000 ha, de remarcat faptul că suprafața cu legume în acea perioadă avea peste jumătate din suprafața totală arabilă.

În următorii ani suprafețele se măresc mai ales cele ocupate de porumb în detrimentul celor ocupate de grâu și secară, dar suprafețele cu sfeclă de zahăr au dispărut complet.

3.1.3. Dinamica producției agricole

3.1.3. Producția agricolă vegetală

Producția agricolă vegetală a avut în general o tendință de scădere după anul 1990, pe de o parte se de datorează reformei agrare din anul 1991, prin care s-au fragmentat parcelele agricole, fiind individuale acestea nu mai aveau același randament agricol atunci când terenul agricol aparținea statului.

Tot la începutul anilor 90 se cunoșteau valori mari ale producției de zahăr, mai ales în anul 1993 atunci când producția medie la hectar depășea 450 de tone. După anul 1994 producția de zahăr a scăzut foarte mult deoarece majoritatea fabricilor de prelucrare a zahărului din țară au dat faliment.

Aproximativ același lucru s-a întâmplat și cu producția de fructe și struguri, astfel în anii ’90 viticultura, pomicultura și industria vinului erau mult mai dezvoltate față de prezent. Deși producțiile totale sunt proportionate, producția medie la hectar este mai mare în cazul strugurilor cea ce înseamnă un randament agricol mai bun.

3.1.4. Efectivul de animale

Producția animală este în strânsă legătură cu producția agricolă vegetală, astfel animalele destinate către consum în perioada 1990 – 1999, a fost echilibrată valorile oscilând între 7000 și 8000 de tone greutate vie, după care în anul 2000 producția a scăzut ajungându-se astfel la 4700 de tone după care în perioada următoare, producția a început ușor să-și revină, astfel în anul 2003 au fost destinate către consum peste 7500 de tone.

Producția de lapte a oscilat în perioada 1990 – 1999 între 3000 și 4000 de hectolitri, apoi în anul 2000 producția a scăzut foarte mult ca și în cazul precedent, dar creșterea producției până în anul 2003 nu a fost atât de rapidă, astfel valoarea a atinsă a fost de peste 2000 de hectolitri.

Producția de lână a înregistrat o scădere continuă începând din anul 1990, deoarece s-a renunțat ușor la procesul de transhumanță, cea ce rezultă de aici o diminuare a agriculturii de subzistență, dacă în anul 1990 producția de lână depășea 38.000 kg, la nivelul anului 2003 era sub 2000 kg.

Producția de ouă a avut o scădere a producției în anul 2001, iar creșterea pentru următorii ani a fost mult mai lentă, astfel în perioada 1990 – 2000, producția înregistra 20.000 și 30.000 de bucăți, în anul 2001 producția era numai de 9800 de bucăți respectiv de 13.000 de bucăți în anul 2003. Scăderile accentuate ale producției animaliere este cauzată de diminuarea numărului de ferme și crescătorii, una din cauzele principale fiind și extinderea intravilanului, astfel multe ferme și crescătorii spre periferiile orașului, dar și diminuarea exportului și creșterea importului cu aceste produse reprezintă o altă cauză foarte importantă.

3.2. Structura utilizării terenurilor

La nivelul orașului Focșani fondul funciar este destul de diversificat, astfel la nivelul intravilanului cu o suprafață de peste 1600 de ha se disting atât zonele locuibile cât și platformele industriale și comerciale.

Extravilanul orașului se caracterizează spațiului agricol diversificat, din această categorie predomină terenurile arabile, care ocupă aproape jumătate din suprafața totală a municipiului. Deși orașul este cunoscut ca un centru viticol suprafețele ocupate de viță-de-vie ocupă o suprafață foarte mică (7 ha), în schimb se remarcă prin prezența livezilor aflate în partea de nord-est a orașului. Cu toate acestea în partea de vest a zonei periurbane există suprafețe întinse de viță de vie, mai ales la contactul cu unitățile subcarpatice. După 1990, suprafețele ocupate cu viță de vie au scăzut treptat până în anul 2006. Producția de struguri necesară centrelor de vinificație (Odobești, Cotești, Faraoanele, Vârteșcoiu) din cele două podgorii importante (Odobești și Cotești), dar și modalitatea de obținere a unor venituri prin vânzarea strugurilor de către viticultori, a fost variabilă în decursul perioadei 1990 – 2006. Vincon este una dintre cele mai mari întreprinderi din țară în cea ce privește producția de vinuri.

Tabel 4 – Structura fondului funciar în anii 1990 și 2012

Sursa datelor: Corine Land Cover

3.3. Industria

În perioada de după 1990 se constată o serie de modificări și în ceea ce privește funcția industrială concretizate în:

– dispariția unor unități industriale altădată reprezentative pentru economia orașului și a județului deopotrivă (ex. Mopaf S.A.)

– trecerea în proprietate privată a unor foste unități economice de stat (ex.Vranco, Vranlact,)

– reducerea capacității de producție a unor unități industriale (ex Uniplast Focșani) – modernizarea capacităților de producție a unor unități economice îndeosebi aparținând industriei alimentare (panificație lactate)

– apariția de unități industriale noi îndeosebi aparținând unor ramuri cu tradiție în economia orașului (ex. industria textilă industria lemnului) acestea sunt de regulă capacități de producție de dimensiuni 29 mici și medii, adaptate la cerințele actuale ale pieței. reducerea pe ansamblu a ponderii industriei în profilul economic al orașului și creșterea ponderii serviciilor astfel că se poate constata chiar o trecere de la un profil economic dominat industrial 1990 către un profil de servicii dominat de activități din sfera comercială care fac legătura cu vocația de oraș comercial a urbei.

Principalele unități economice aflate pe teritoriul municipiului Focșani sunt:

a) În industria confecțiilor: grupul SORSTE, prin societățile SORSTE SA și ARTIFEX SRL, INCOM VRANCO SA, CERTIMPEX SRL, VESTI-RO SA;

b) Industria alimentară: VINEXPORT SA, COMCEREAL SA, VRANLACT SA 19 STUDIU ECONOMIC DE FUNDAMENTARE pentru PUG mun. Focșani, jud. Vrancea, elaborat de S.C. Altrix Arhitectura S.R.L;

c) Alte întreprinderi importante aparținând industriei ușoare: VEF SA (fabrica vase emailate), UNIPLAST-R SRL (fabrica ambalaje din mase plastice), ROMSEH TOOLS SRL (fabrica de scule și dispozitive);

d) Conform datelor înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Vrancea în municipiul Focșani își au sediul 14 de societăți cu activitatea principală de construcții montaj : GENERAL CONSTRUCT SA, ALINVEST 2002 CONSTRUCT SRL, ALMA CONSULTING SRL, HARIONS PROD SRL, ALPHA CONSTRUCT, DIANOR IMPEX SRL, LEFTER CONSTRUCT SRL, CONBETA SRL, ROM CONSIL GRUP SRL, DIVERS CONSTRUCT SRL, HIDRO CONSTRUCT SRL, STAR CONSTRUCT INVEST SRL, ASCON SA, MEDIAN IMPEX SRL;

e) Pe teritoriul municipiului Focșani există sau sunt în curs de construire următoarele CENTRE COMERCIALE: Praktiker, Dedeman, Brikostore, Carrefour (Hypermarket), Media Galaxy, G'market, Interex, Kaufland, Lidl, Penny Market (3 magazine), Billa, Plus, Profi, Paco (rețea locală), Staer, Cinema City, Mega Mall (deschidere 2010), Focșani Plaza (deschidere 2010), Milcovul Mall, Mobilia Mall, Zanfir (5 magazine) (rețea locală ).

3.4. Serviciile educative

Tabel 5 – Unitățile școlare pe niveluri de educație în perioada 1992 – 2014

Sursa datelor: INS

Tabel 6 – Structura personalului didactic pe niveluri de educație în anul 2014

Sursa datelor: INS

Tabel 7 – Populația școlară pe nivele de educație

3.5. Serviciile sanitare

Municipiul Focșani are în total 351 de centre medicale în anul 2014, cele mai multe sunt cabinete de specialitate și cabinete stomatologice, majoritatea aparținând sectorului privat. Cel mai important centru medical este Spitalul Pantelimon, acesta fiind dotat cu aparatură modernă, iar condițiile igienice sunt bine puse la punct, la care se mai adaugă și Spitalul de Boli Contagioase și Spitalul Militar. La nivel socio-economic cei mai mulți angajați sunt în cabinetele medicale mai ales în cele de specialitate și cele stomatologice.

De remarcat faptul este că începând din anul 1990 personalul medical a avut o evoluție generală, astfel în anul 1990 erau în total sub 1200 de medici, iar în anul 2014 erau aproape 1600, deși este un număr mai redus față de perioada 2010 – 2011, atunci când numărul acestora depășea 1700 de cadre medicale

3.5. Proiectele europene și impactul acestora asupra comunității

Conectarea municipiului Focșani la magistralele europene prin intermediul autostrăzii Ploiești-Focșani-Albița, ce va lega sudul de nordul și nor-vestul țării va facilita transportul de mărfuri și de călători, va atrage investitori și va aduce astfel la dezvoltarea economică a orașului.

Finalizarea modernizării rețelei de utilități publice ceea ce implică reabilitarea rețelelor de apă și canalizare prin înlocuirea în zonele în care este necesar a conductelor de distribuție a apei și de canalizare extinderea rețelei de canalizare în zonele nou dezvoltate ale urbei,

Reabilitarea fondului de locuințe în cadrul unor parteneriate public private. Realizarea unui sistem de management integrat al deșeurilor prin înființarea unei companii speciale pentru managementul deșeurilor solide ingrate.

Ameliorarea microclimatului urban și de agrement prin întreținerea adecvată și extinderea spațiilor verzi acestea fiind în prezent insuficiente în raport cu numărul de locuitori dar și cu natura construcțiilor suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor 10,23 mp/fiind la mai puțin de jumătate în raport cu valoarea considerată optimă de 26 mp/locuitor. Alte mijloace de îmbunătățire a microclimatului sunt extinderea sistemului de spații verzi prin obligarea noilor investiții de a asigura un minim de spațiu verde.

Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază prin renovarea clădirilor publice, investiții în sisteme de producere și furnizare a energiei din surse regenerabile ca parte a unui proiect integrat, achiziționarea de utilaje și echipamente pentru serviciile publice întreținere (ex. spații verzi, deszăpezire etc.)

Protejarea patrimoniului cultural de interes local și a celui natural prin restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural dezvoltarea infrastructurii turistice având la bază caracteristicile locale (ex. exploatarea unei culturi de specialitate a vinului) realizarea de studii privind patrimoniul din spațiul rural adiacent urbei. În raport cu materializarea acestor obiective vor crește șansele de relansare economico socială a urbei. Recalificarea urbană a zonei centrale element major în dezvoltarea urbei În anul 2004, când a apărut oportunitatea accesării unor fonduri europene, prin Programul PHARE, pentru realizarea unui proiect de reabilitare a zonei Pieței Unirii, a fost realizat un studiu de fezabilitate și s-a trecut la realizarea proiectului tehnic.

Concluzii

Din punct de vedere demografic, habitatul populației datează din cele mai vechi timpuri, astfel pe măsură ce orașul s-a dezvoltat, populația a evoluat numeric deși începând din anul 2002 aceasta prezintă o tendință de scădere, pe lângă acest fapt în orașul Focșani s-a instalat fenomenul de îmbătrânire demografică în mod natural, totuși în anumite cazuri există și un proces de întinerire prin aflux de migranți. Bilanțul total al populației a înregistrat o scădere dramatică începând cu anul 1990, deoarece a scăzut sporul natural, iar numărul celor care au părăsit orașul a crescut și el alarmant, deși există și o creștere rapidă a celor care au sosit aici, din punct de vedere economic se apreciază a scădere a numărului de șomeri.

Economia se bazează pe activitățile industriale, astfel aproape jumătate din populație lucrează în acest domeniu, astfel Focșani este unul din marile centre naționale în industria prelucrătoare a materialelor textile.

Pe locul 2 ocupă comerțul, unde peste 20% din populația activă lucrează în acest domeniu, astfel aici se face comerț cu îmbrăcăminte și încălțăminte dar se practică intensiv comerțul cu struguri și vinuri, zona Subcarpaților Vrancei fiind cea mai întinsă regiune viticolă a țării.

Deși ocupă doar 5% din populația activă, agricultura stă deasemenea la baza economiei focșene, fiind producătoare de cereale dar și de vinuri și struguri, deși suprafețele viticole s-au diminuat după anii ’90 în detrimentul extinderii intravilanului.

Deasemenea prin orașul Focșani trece drumul european E85, cel care face legătura cu marile orașe ale țării pe direcția nord-sud, inclusiv București, de aici existența transporturilor de mărfuri.

Urbanizarea constituie fenomenul cu cele mai profunde implicații pentru scara și modelele consumului, ceea ce conduce la o cerere crescândă de energie și resurse naturale. Prin creșterea numerică a populației și apariția de noi întreprinderi industriale, orașul Focșani a devenit în egală măsură un mare consumator de resurse, dar și un important producător, cererea în rândul locuitorilor săi, fiind tot mai diversificată. Transformarea materiilor prime în produse generează însă și o poluare crescândă de care s-a încercat să se țină seamă în amplasarea zonei industriale Focșani – Sud, funcție de circulația atmosferică predominantă, încât stresul asupra locuitorilor să fie minim.

Bibliografie

Blaga Gh. et al, 1996, Pedologie, Editura Didactica și Pedagogica, R.A. București, Ciocan Elisabeta, 2012, Evoluția agriculturii in Câmpia Desnățuiului și implicațiile sale asupra mediului geografic, Teză de Doctorat, București;

Hira Lal Yadav, Savita Sinha, Fundamentals Of Human Geography

James H. Johnson, 1972, Urban Geography – AN INTRODUCTOR Y ANALYSIS, Editura PERGAMON PRESS;

Juan de la C. Posada, 1941, Geografia Umana (Antropogeografia), Editura Universidad Catolica Bolivariana, Medelin;

Mândruț O., 2003, România – Atlas geografic școlar, Editura Corint;

Osaci – Costache Gabriela, 2008, Cartografie, Editura Universitară, București;

Posea G., 2005, GEOMORFOLOGIA ROMÂNIEI, RELIEF – TIPURI, GENEZĂ, EVOLUȚIE, REGIONARE, Editura Fundației România de Mâine, București;

Tătaru Alexandra, 2008, Organizarea spațiului rural în bazinul Putnei, rezumatul tezei de doctorat, București;

Vasile O. A., 2010, Modificări in structura urbană și social-economică a municipiului Focșani, Teză de doctorat, București;

Violette Rey et al, 2006, Atlasul Românei, Editura Enciclopedia Rao, București

***1983, Geografia României, Vol. I, Geografia Fizică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București;

***1983, Geografia României, Vol. I, Geografia Fizică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București;

***1962, Clima RPR, Volumul I, Institutul Meteorologic, București.

Webografie

http://geo-spatial.org/harti

http://www.charta1864.ro/essay.html

http://www.focsani.info/

http://www.insse.ro/cms/

Prima pagina