TITLUL PROIECTULUI: ANTREPRENORIAT PENTRU O VIATA ACTIVA [305415]

TITLUL PROIECTULUI: “ANTREPRENORIAT PENTRU O VIATA ACTIVA”

[anonimizat] 2014-2020

ID PROIECT: POCU/82/3/7/ 105354

[anonimizat], o hartă și un compas pentru afacere. [anonimizat] o imagine de ansamblu asupra circuitului banilor în numerar. Un plan de afaceri ajută o [anonimizat], [anonimizat] a soluționa probleme și a folosi oportunități. [anonimizat] o necesitate pentru a demara o afacere nouă sau pentru a beneficia de noi împrumuturi. [anonimizat]. Afacerile au nevoie de planuri pentru a se dezvolta dinamic și a fi în concordanță cu prioritățile stabilite. Astfel, putem spune că planul de afaceri este un document care oferă afacerii o imagine generală asupra activității sale.

Avantajele elaborării planului de afaceri.

[anonimizat]:

-Procesul de planificare necesită o disciplină puternică. Acesta presupune ca întreprinzătorul să evalueze situația precedentă și să aibă o perspectivă globală a afacerii. Întreprinzătorul trebuie să pună accentual asupra elementelor cheie ale supraviețuirii și succesului afacerii. Planul motivează întreprinzătorul să se gandească la nevoile esențiale ale afacerii sale în perspectiva lunilor următoare și nu doar pentru câteva zile.

– Planul reprezintă o provocare pentru întreprinzător. El presupune îmbinarea activităților și obiectivelor specifice și provocarea întreprinzătorului pentru a le duce la bun sfârșit într-o proporție cât mai aproape de 100%.

– Planul solicită implicarea personalului. Un plan cât mai eficace nu se poate face decât cu implicarea directă a celor care îl doresc. Și acesta poate fi o adevărată motivație în obținerea unor rezultate deosebite. Participarea personalului la elaborarea planului îi atribuie acestuia realismul necesar.

Procesul de înființare a [anonimizat]. Realizarea planului întreprinderii permite:

– fixarea conceptului afacerii într-o viziune de ansamblu și configurarea acestuia într-o [anonimizat], producție;

– ușurarea procesului de finanțare a societății, aceasta fiind invitația de intrare pe piața de capital;

– evaluarea afacerii și a șanselor de succes ale acesteia;

– [anonimizat] a [anonimizat], de producție etc.

Principalele calități ale unui plan de afaceri sunt:

[anonimizat], acționarilor și managementului întreprinderii respective cu privire la existența și necesitatea desfășurării acestuia;

transparența redactării inițiale a acestuia – trebuie să fie ușor de urmărit și organizat eficient pentru a fi parcurs de orice persoană implicată în diferitele faze de existență ale acestuia.

Planul de afaceri poate da o [anonimizat]eligibile înainte ca acestea să se fi întâmplat. Deci, un plan de afaceri trebuie să scoată în evidență punctele tari ale firmelor față de concurenți și totodată să estimeze în mod realist dificultățile pe care le-ar putea întâmpina. Investitorii vor trebui să fie convinși că multe riscuri inerente afacerii au fost identificate și pot fi controlate la nivele acceptabile.

Planul de afaceri trebuie să scoată în evidență că afacerea prezentată este efectiv profitabilă, solidă, și nu este doar „o gură de oxigen” pentru începerea sau continuarea activității unei firme.

Orice plan de afaceri este caracterizat de necesitatea existenței sale în două structuri:

Planul de afaceri propriu-zis, care este elaborat de către întreprinzător, fiind practic o ierarhizare a ideii afacerii care ia în calcul de cele mai multe ori doar ideea de afacere fără a intra în detaliile rulării acesteia;

Planul de afaceri fizic, care este reprezentat de transpunerea planului de afaceri propriu-zis pe un suport de prezentare/stocare în urma unor analize aprofundate a tuturor proceselor implicate în derularea afacerii.

Acțiunea dezvoltării unui plan de afaceri sustenabil implică culegerea de informații corecte și convingătoare, dar și elaborarea cu claritate a elementelor planului înainte de a se trece efectiv la realizarea acestuia.

Informațiile privind noul produs sau serviciu se pot obține prin investigarea mediului de afaceri referitor la:

1. Ce produse, servicii nu există pe piață?

2. Ce fel de afacere se poate porni?

3. Care sunt caracteristicile tehnice și economice ale produsului ori serviciului?

4. Ce recenzii s-au făcut asupra produsului?

5. Care sunt punctele vulnerabile ale concurenței?

6. Care sunt punctele slabe ale produsului ori serviciului oferit?

7. Prin ce se deosebește noul produs de cele deja existente?

8. Este produsul brevetat?

9. Ce observații are familia, prietenii despre idea noii afaceri cu produsul sau serviciul propus?

10. Ce părere au specialiștii în domeniul referitor la idee, produs?

11. De ce vă doriți să inițiați o afacere cu acest produs, serviciu?

12. Există segment al pieței pentru idee, prototip, serviciu?

Informațiile referitoare despre piață. Acestea sunt folositoare pentru a realiza în planul afacerii o secțiune diferită, pe baza răspunsului la următoarele întrebări:

1. Cine dorește produsul sau serviciul pe care îl produceți/comercializați?

2. Ce îi motivează să achiziționeze produsulu, serviciul?

3. Cât de des cumpără produsul sau serviciul dumneavoastră?

4. Câți bani cheltuiesc clienții, pentru achiziționarea produsului?

5. Ce caracteristici ale produsului sau serviciului îi interesează pe clienții, cumpărătorii dvs.?

6. Cât sunt dispuși să plătească pentru cumpărarea produsului?

7. De ce ar trebui să cumpere de la dumneavoastră?

8. Cum află clientul informații despre produsul sau serviciul dumneavoastră?

9. Cât de mare este piața și segmentul dumneavoastră?

10. Care sunt aspirațiile în cadrul pieței dumneavoastră?

11. Există caracteristici unice ale pieței?

12. Cine sunt principalii concurenți?

13. Cât de calitativ este produsul ori serviciul oferit de concurență ? Care este popularitatea acestuia?

14. Cât de fideli sunt clienții concurenței în raport cu cei ai dumneavoastră?

15. În ce fel își distribuie concurența produsele sau serviciile?

16. Cât de mare este segmentul de piață al concurenței?

17. Ce avantaje au competitorii (bani, management, brevete)?

Informațiile despre resurse. Aceste informații sunt necesare cu atât mai mult cu cât suportul material al afacerii, resursele, sunt o condiție obligatorie pentru derularea ei cu succes. Trebuie să aveți informații referitoare la:

1. Care sunt potențialii furnizori de materii prime, materiale, echipamente?

2. Ce capacități de producție au aceștia?

3. Cât de calitative sunt resursele acestor potențiali furnizori?

4. La ce distanță se află furnizorii?

5. Ce fel de prețuri practică?

6. Care este disponibilul de forță de muncă în regiune?

7. Ce plafon al salariilor se estimează a fi acceptat? Ce sistem informațional ar putea funcționa pentru utilizarea optimă a resurselor ?

8. Ce fe de surse de finanțare folosesc?

9. În ce scop veți folosi banii?

Informații financiare. Aceste informații vor reprezenta baza dezvoltării secțiunii financiar-contabile din cadrul planului de afaceri. Se vor căuta răspunsuri pentru întrebările următoare:

1. Ce sumă veți cheltui în primul an?

2. Cât considerați că va fi venitul în fiecare lună a primului an?

3. Cât considerați că va fi profitul pentru următorii 3 ani?

4. Cât va costa afacerea în faza de început?

5. De unde veți obține finanțare?

6. Care vor fi activele, obligațiile și capitalul propriu, după cum se reflectă în bilanț?

7. Care va fi pragul de rentabilitate?

Informații despre parteneri. Acestea sunt necesare pentru a dezvolta afaceri profitabile, a se evita începerea unei afaceri cu persoane dubioase sau falite. Pentru a pune la punct tactica de tratative, dominare a partenerului și a cunoaște foloasele din colaborarea cu acestea, este necesar să dețineți informați despre :

1. Personalitatea noului partenerului, ce îi place sau displace sau indispune; ce defecte sau vicii are; care îi sunt pasiunile; are tendința de a fi pripit? care îi sunt reacțiile la ocazii favorabile sau nefavorabile?

2. Situația afacerilor partenerului;

3. Afacerea supusă tratativelor.

Structura unui plan de afaceri:

De obicei, se constată o anumită asemănare între părțile componente ale planului de afaceri, în felul cum acestea sunt prezentate în literatura de specialitate din toate țările dezvoltate și în practica organismelor care acordă finanțare și consultare întreprinzătorilor mici și mijlocii.

Totuși există unele modele mai restrânse, iar altele mai extinse, de exemplu:

– coperta;

– rezumatul asupra proprietăților afacerii;

– tabelul sau cuprinsul planului de afaceri;

– istoria afacerii;

– definirea afacerii;

– definirea pieței;

– descrierea produsului (serviciului);

– structura managementului;

– obiective generale și specifice;

– informații financiare.

Indiferent de structura formală a planului de afaceri, elementele importante privind: descrierea afacerii, starea financiară, analiza mediului concurențial, analiza resurselor umane, performanțele produselor și/sau serviciilor, strategiile etc., sunt aceleași, diferența fiind făcută doar de modul de dispunere al acestora. Important este până la urmă, nu cât de multe părți componente are un plan de afaceri, ci cât de multă informație relevantă oferă, într-un cadru riguros și logic, la cât mai mulți agenți economici interesați. La fel ca orice document elaborat de către o firmă, planul de afaceri reprezintă o carte de vizită a acesteia și trebuie să îndeplinească trei principii formale importante și anume:

principiul conciziei

principiul preciziei (includerea a cât mai multe elemente de interes)

principiul durabilității (să aibă un conținut realist, relativ stabil, chiar dacă este necesară o anumită flexibilitate).

În practică, conținutul planului de afaceri se adaptează în funcție de specificul activității fiecărei firme, de obiectivele urmărite, complexitatea proiectului de afaceri, destinatarul final, fără a exista un model standard, conținutul său având amprenta întreprinzătorului. Planul de afaceri elaborat pentru potențialii finanțatori are rolul de a îi convinge pe aceștia de sustenabilitatea proiectului propus. Autorul său va trebui să aibă competența de a scoate în evidență avantajele afacerii, fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. Lungimea planului va depinde de specificul proiectului, un proiect de mare amploare, cu elemente sofisticate de cercetare și producție necesită un plan de peste 50 de pagini, inclusiv anexele, pentru a acoperi toate punctele cheie, în schimb un plan de o valoare mai mică, pentru dezvoltarea unui produs deja prezent pe piață poate determina ca 15 pagini să fie prea mult.

Coperta.

Arată prima impresie pe care o face cititorilor și felul de a ieși în evidență. Finanțatorii primesc astfel de dosare aproape zilnic, dar ceva așa de simplu precum coperta sau o hârtie de calitate bună poate face diferența.

• Numele afacerii.

• Motto-ul companiei.

• Adresa.

• Numărul de telefon.

• Numărul de fax.

• Mail-ul sau site-ul companiei.

• Alte informații de contact.

• Opțional: o notă explicativă în care cititorul este informat că acel plan este confidențial.

Rezumatul planului de afaceri.

Pentru a arăta o prezentare succintă și operațională potențialilor investitori și bancheri, întreprinzătorul ar trebui să redacteze un rezumat al planului de afaceri. Dacă se adresează, în special băncilor, e recomandat ca rezumatul să explice scopul cererii de finanțare, suma solicitată, modul în care vor fi utilizate și de rambursate fondurile împrumutate. Cu alte cuvinte, acesta trebuie să capete atenția cititorului, altfel șansele planului de afaceri sunt minimale. O introducere logică și bine redactată asupra obiectivului financiar, determină o primă impresie favorabilă despre proprietari și afacere și facilitează obținerea finanțării.

Aspecte importante cu privire la acest rezumat:

Referito la lungime, acesta ar trebui să fie între o pagină si trei pagini, ca să poată fi citit în câteva minute. În momentul elaborării rezumatului este posibil să se includă câteva propoziții din secțiuni importante. Propozițiile trebuie alese cu grijă si ar trebui să fie precise, cuprinzătoare si interesant de citit.

Stilizarea rezumatului. Este de preferat ca acesta să fie citit de mai multe persoane, atât dintre cei care cunosc afacerea cât si dintre cei care n-o cunosc deoarece aceștia pot oferi sugestii sau opinii.

Structura unui rezumat ar trebui să cuprindă:

Scopul planului de afaceri.

O scurtă parte în care se evidențiază scopul dezvoltării si prezentării planului de afaceri. (A se asigura de sustenabilitatea noii afaceri pe care se intenționează a se iniția; a crește capitalul cu ajutorul investitorilor sau creditorilor.)

Principalele atracții.

• Tipul afacerii.

• Structura firmei.

• Piața si clienții.

• Caracteristicile financiare.

• Planurile majore de acțiune.

Nevoile financiare. Dacă obiectivul central al planului de afacere este să se mobilizeze fonduri suplimentare, această parte trebuie să cuprindă: valoarea totală a fondurilor necesare, valuta, pentru ce anume, când este nevoie, ce fel de fonduri se caută, previziunile sunt pesimiste/optimiste/realiste, împrumut, instrumente de capital etc.

Profilul firmei.

Pentru a-i aclimatiza pe creditori și investitori cu felul afacerii, întreprinzătorul inserează în planul de afaceri o descriere generală a activității, în care se vor prezenta obiectivele generale ale afacerii cât și obiectivele imediate. Împreună, acestea determină ceea ce își propune firma să realizeze, cum, când și de către cine va fi ralizată. Obiectivele generale se raportează la cerințele de viitor ale firmei, pe când obiectivele imediate sau specifice alcătuiesc scopuri pe termen scurt, care pot fi măsurabile și controlabile. Acestea îndrumă direcția globală și exprimă rațiunea de a fi a acesteia. Altfel spus, ele răspund întrebării: De ce sunt în afaceri? Cu toate că răspunsul la o asemenea întrebare esențială este evident, mulți întreprinzători nu pot să definească scopul firmei lor.

Strategia afacerii.

O parte foarte interesantă a planului de afaceri este dată de strategia firmei privind concurența. În această secțiune, întreprinzătorul trebuie să explice modul de atingere al obiectivelor stabilite, în funcție de reglementările guvernamentale și în același timp de concurență.

De asemenea, trebuie să elaboreze imaginea pe care dorește să o proiecteze asupra firmei. De exemplu, un magazin de haine de blană ar putea să proiecteze câteva imagini: calitate superioară, produse în trend, acordare de reduceri, operațiuni de vânzare clasice etc.

Descrierea produsului și/sau serviciului firmei.

Întreprinzătorul exemplifică linia de produse a firmei, punând în evidență modul în care acestea sunt utilizate. Dacă produsul prezintă un grad ridicat de tehnicitate, pot fi necesare diagrame sau desene. De preferat este ca explicațiile să fie simple pentru a putea fi înțelese de persoanele care nu au o pregătire tehnologică. Ar fi necesară o evaluare a poziției produselor în cadrul ciclului de viață. Un rezumat asupra potențelor, mărcilor de fabrică și comerț sau a drepturilor de proprietate industrial și intelectuală, care protejează produsul sau serviciul de competitori, este de dorit. Nu în ultimul rând, se impune efectuarea unei comparații oneste a produselor și serviciilor firmei, cu cele ale concurenței, bazată pe conturarea avantajelor și ameliorărilor care determină unicitatea lor (dacă este cazul). De asemenea, se arată planul de dezvoltare a noilor produse și a serviciilor pentru produsele existente. Pentru firmele de profil industrial ar fi de preferat ca acestea să include și o scurtă descriere a procesului de producție, a materiilor prime și materialelor strategice necesare și a surselor de ofertă.

Strategia de marketing.

Unul din punctele esențiale și de interes ale potențialilor creditori și investitori, face referire la existența pieței reale pentru produsele sau serviciile propuse. Întreprinzătorul inserează în planul de afaceri o descriere a pieței "țintă" a firmei și a caracteristicilor acesteia. Definirea pieței "țintă" și a potențialului ei este una dintre cele mai importante și dificile părți ale unui plan de afaceri. Aceasta trebuie să exemplifice felul în care întreprinzătorul planifică transformarea ideii într-un produs sau serviciu, pe care clienții vor dori să-l cumpere. A arăta că există o piață profitabilă, necesită parcurgerea a două etape:

– stabilirea interesului pieței. Intreprinzătorul trebuie să fie capabil să arate că, cumpărătorii au nevoie de produsul respectiv și e disponibil să-l plătească. Această etapă este destul de clară pentru o firmă cu produse sau servicii deja comercializate, dar poate fi dificilă pentru o firmă în faza inițială. În acest caz, firma poate trimite prototipul la câțiva clienți potențiali și să obțină de la aceștia recenzii asupra interesului de a cumpăra produsul. De asemenea, produsul poate fi vândut la câțiva clienți cu un "discount"semnificativ.

– documentarea asupra potențialului pieței. Prea multe firme planifică pe baza unor generalități nerelevante, precum : "Această piață este așa de amplă încât vom obține chiar 6 % din ea și o vom pătrunde în mai puțin de 7 luni". Asemenea exprimări nu sunt probate faptic și deci nu pot fi realiste. Pretențiile privind mărimea și rata de creștere ar trebui elaborate conform unor date reale. Rezultatele studiilor pe piață, chestionarele clienților și studiile demografice conferă credibilitate proiecțiilor cifrei de afaceri, elaborate de un întreprinzător de regulă optimist. Datele cantitative privind piața sunt importante, pentru că ele constituie baza tuturor proiecțiilor financiare necesare în planul de afaceri. Obiectivul esențial al acestei părți a planului este identificarea premiselor pentru prognozele financiare care urmează. O analiză efectivă a pieței, ar trebui să identifice:

– piața "țintă": Cine sunt clienții importanți? Care sunt caracteristicile lor? Ce achiziționează aceștia de obicei? De ce achiziționează? Ce așteptări au clienții în legătură cu produsul sau serviciul pe care îl va oferi firma?

– mărimea pieței și tendințele ei: cât de promițător este potențialul pieței? Este în creștere sau nu? De ce? Nevoile clienților sunt aceleași sau sunt în schimbare? Vânzările sunt sezoniere? Cererea este legată de un alt produs sau serviciu?

– stabilirea prețurilor: Care sunt prețurile pieței? Cât de receptivi sunt clienții la modificările prețurilor? Prețul planificat poate fi generator de profit?

– reclama: Ce fel de mijloace sunt cele mai folosite pentru activitatea promoțională pe piața "țintă"? Cum vor fi folosite?.

– distribuția: Cum se va efectua distribuția produsului sau serviciului? Care este vânzarea medie? Cum sunt stimulate cei din personalul vânzător?

Această secțiune a planului de afaceri trebuie să scoată în evidență, de asemenea, canalele de distribuție folosite sau propuse a fi folosite de firmă; politicile de stabilire a prețurilor, precum și cele promoționale; bugetul destinat activității promoționale, mijloacele de reclamă utilizate și eforturile publicitare. Garanțiile oferite de firmă pentru produsele sau serviciile sale trebuie avute în vedere.

Analiza competiției.

Întreprinzătorul ar trebui să prezinte competiția cu care se confruntă. Insuficiența evaluării competitorilor creează o imagine negativă asupra potențialului firmei. Obiectivul acestei secțiuni a planului de afaceri e acela de a scoate în evidență avantajul pe care îl are firma față de competitori. Prin ce se disting produsele sau serviciile sale de cele similare, existente deja pe piață și cum vor genera aceste diferențe o marjă competitivă? Potrivit opiniei larg răspandite pentru cercetători, firmele mici cele mai de succes, sunt acelea care încep cu o metodă de marketing care determină ceea ce vrea piața și apoi inventează acel lucru.

Planul de operare.

Pentru a completa prezentarea afacerii, proprietarul trebuie să alcătuiască o diagramă funcțională a organizării, care să exemplifice pozițiile cheie și personalul care le ocupă. Îmbinarea unei echipe manageriale cu un consiliu de experți este dificilă, dar menținerea lor împreună până ce firma devine stabilă, poate fi și mai dificilă. Deci, întreprinzătorul trebuie să descrie succint, ce acțiuni are în vedere pentru a încuraja managerii cu rol cheie să rămână în cadrul firmei. Participarea la proprietatea firmei, contractele de angajare pe durată nederminată cât și acordarea de bonusuri din profit, sunt în mod obișnuit folosite pentru a păstra și motiva angajații cu rol cheie. În final, o descriere a formei afacerii, a contractelor și a altor acorduri semnificative care condiționează operațiunile firmei este de asemenea utilă.

Profiturile și cheltuielile prevăzute.

Planurile de acțiune îi permit directorului de producție să stabileascăși bugetul necesar. La capitolul “venituri” se vor indica volumul prognozat al vânzărilor și prețul mediul realizat. La capitolul “cheltuieli” se trec costurile de producție, distribuție fizică și marketing, defalcate pe sub categorii. Diferența dintre venituri și cheltuieli reprezintă profitul. Conducerea firmei va analiza bugetul, aprobându-l sau aducându-i modificări. În situația în care bugetul solicitat este prea mare, directorul de producție va trebui să reducă unele sume. După ce va fi aprobat, bugetul va sta la baza elaborării planurilor și graficelor activităților de aprovizionare, producție, recrutare a angajaților și marketing.

Modalități de control

Ultima secțiune a planului cuprinde elemente de urmărire a punerii în practică a acestuia. În mod obișnuit, obiectivele și bugetul sunt defalcate pe fiecare lună sau trimestru. În acest fel, conducerea firmei are posibilitatea de a analiza periodic rezultatele și a identifica rapid acele unități care nu-și ating obiectivele propuse. Responsabilii acestor unități trebuie să dea explicații în legătură cu motivele nerealizării obiectivelor și să prezinte măsurile pe care le vor lua pentru redresarea situației.

BIBLIOGRAFIE

1. Borza A., „Managementul întreprinderilor mici și mijlocii”, Universitatea D.Cantemir, Cluj Napoca, 1997;

2. Cotelnic A., „Managementul unităților economice”, ASEM, Chișinău, 1998;

3. Cotelnic A. „Managementul întreprinderii (prelegeri)”. ASEM, Chișinău, 1995;

4. Cotelnic A., Nicolăescu M., Cojocaru V. „Management (în definiții, scheme și formule)”, ASEM, Chișinău, 1998;

5. Drucker P., „Inovația și sistemul antreprenorial”, Editura Enciclopedică, București, 1993;

6. Hrișcev E., „Business-planul firmei”, Revista “Economie si finanțe”, nr.3-1997;

7. Hrișcev E. „Managementul firmei”. ASEM, Chișinău, 1998;

8. Kotler Ph, „Managementul marketingului”, Editura Teora, București, 1998.

9. Meggison L.C., Scott C. R., Trueblood L., Meggison W., „Successful Small Business Management”, Business Publication, Inc, Plano, Texas, 1991;

10. Nicolescu O. – coordonator, „Sisteme, metode și tehnici manageriale ale organizației”, Editura Economică, București, 2000;

11. Russu C – coordinator, „Managementul afacerilor mici si mijlocii”, LOGOS,Chișinău, 1993.

12. Russu C., „Managementul întreprinderilor mici si mijlocii”, Editura Expert, București, 1996.

13. Sasu C. „Managementul micilor afaceri”, SANVIALY, Iași, 1999;

14. Sasu C., Bernier R., „Enciclopedia întreprinzătorului”, Editura Economică, București, 1999;

15. Scarborough M.N., Zimmerer T.W., “Effective Small Bussines Management”, Merrill Publishing Company, Columbus, 1991;

16. Solcan A., „Managementul micului business”, Chișinău, 2001.