SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ALE ELEVILOR DE LICEU [305411]

[anonimizat]. [anonimizat],

Alexandra OLTEANU

Liceul Pedagogic ,, Mircea Scarlat’’ Alexandria

Iulie, 2016

CUPRINS

ARGUMENT

Lucrarea de față reprezintă un studiu geografic referitor la impactul activităților industriale asupra calității vieții din municipiul Turnu Măgurele. Studiul a fost realizat pe baza datelor obținute de la instituțiile abilitate și a [anonimizat], [anonimizat] 1836, prezintă o serie de modificări atât din punct de vedere economic dar si al calității mediului.

În elaborarea acestei lucrări am pornit de la faptul că orașul este “expresia semnificativă a întregului mediu geografic în care a apărut și s-a dezvoltat” (George Chabot), astfel având în vedere poziția geografica a orașului în definirea căruia s-[anonimizat] (relief, climă, ape, sol, vegetație), toate acestea fiind raportate la condițiile activităților industriale în care s-a dezvoltat și a [anonimizat], caracteristice teritoriului în care se află situat. Am avut în vedere totodată evidențierea raportului dintre activitatea industrială și mediul înconjurător, a [anonimizat] a resurselor și forței de muncă.

Obiectivul cercetării îl constituie investigarea stării factorilor de mediu din zona de impact a [anonimizat].

Scopul evaluării impactului poluanților asupra mediului este identificarea și cuantificarea potențialelor consecințe asupra acestuia. Pentru a [anonimizat], schimbul și diseminarea informațiilor privind calitatea mediului și implicit a vieții. Evaluarea impactului poluanților asupra mediului înconjurător se realizează prin: [anonimizat]/sau modelarea dispersiei poluanților atmosferici; monitorizarea calității aerului în vederea cunoașterii efectelor acestor emisii asupra sănătății populației și ecosistemelor.

[anonimizat], vegetației și solurilor ce influențează negativ starea de sănătate a populației.

Pentru realizarea lucrării am acordat o [anonimizat], iar analiza calității vieții oamenilor este un obiectiv major al societății actuale și se bazează pe studiul calității mediului înconjurător și al relațiilor existente între societatea umană și acesta.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

Participarea împreună cu un grup de elevi, profesori și reprezentanți ai Agenței Pentru Protecția Mediului Teleorman la activitățile desfășurate în cadrul proiectul „Let’s do it, Danube!” mi-a stârnit interesul pentru studiul impactului activității combinatului chimic de la Turnu Măgurele asupra calității vieții oamenilor.

Tema de cercetare a fost elaborată în vederea evidențierii calității mediului regiunii pe care sunt amplasate instalațiile chimice pentru producerea de îngrășăminte chimice pe bază de azot, instalațiile chimice pentru producerea de substanțe chimice anorganice de bază, dar și instalațiile auxiliare, legate tehnic de activitatea principală, aflate pe același amplasament. Am aflat totodată că pentru valorificarea cenușelor de pirită rezultate din activitatea combinatului a fost construită uzina de valorificare a acestora, aflată în vecinătatea combinatului

Pentru a înțelege cât mai bine modul în care activitatea combinatului chimic și implicit a uzinei de valorificare a cenușelor de pirită a afectat viața oamenilor, m-am deplasat in zonă, am vizualizat și analizat aspectul solului și vegetației și am aplicat chestionare unui număr de 50 de locuitori ai orașului Turnu Măgurele, foști angajați sau membrii ai unor familii în care cineva a fost angajat al industriei chimice.

Dacă noi, tinerii, nu luăm măsuri legate de protecția mediului, de reducere a poluării, vom avea un mediu tot mai poluat, schimbările climatice ne vor afecta tot mai mult, iar calitatea vieții noastre va avea valori tot mai scăzute.

Degradarea mediului înconjurător, prin poluare și alte fenomene, amenință atât procesele biologice cât și valoarea și demnitatea ființei umane, este, așadar, incompatibilă cu asigurarea unei calități superioare a vieții pentru generația de azi și pentru cele viitoare.

ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE

3.1.Așezarea geografică, limite, întindere

Municipiul Turnu Măgurele este situat în partea sudică a țării, în Câmpia Română respectiv partea sud vestică a județului Teleorman ( fig. 1).

Fig.nr. 1 Poziția geografică

a Municipiului Turnu Măgurele

( sursa Google maps)

Fig.nr. 1 Poziția geografică

a Municipiului Turnu Măgurele

( sursa Google maps)

Municipiul Turnu Măgurele este străbătut de coordonatele geografice 43°45′ latitudine nordică și 24°52′longitudine estică, în zona de confluență a Oltului cu Dunărea. Se învecinează în partea de nord și nord-vest cu comuna Lița, în est comuna Ciperceni, iar în sud fluviul Dunărea, care constituie granița cu Bulgaria. Suprafața municipiului este de 10.719,7 ha din care intravilan: 1.337,7 ha, iar extravilan 9.382 ha.

Fig.nr. 2 Amplasarea orașului Turnu Măgurele și a combinatului chimic

( sursa Google maps)

Regiunea analizată reprezintă o zonă de convergență a unor drumuri importante care duc spre București (137 km), Roșiori de Vede (44 km), Zimnicea (57 km), Alexandria (46 km).

3.2 Relieful

Spațiul luat în studiu se suprapune următoarelor unități de relief: lunca Suhaiei la sud, lunca Oltului la vest, iar în centru și est Câmpia Urluiului, părți componente ale Câmpiei Boianului.( fig. 3).

Fragmentarea redusă a Câmpiei Boianului face ca văile principale și secundare intermitente, să dreneze o suprafața restrânsă de o parte și de alta a albiei de scurgere. Datorită acestei caracteristici, întâlnim pe spații restrânse, zone în care procesul scurgerii superficiale se manifestă cu intensitate în timpul ploilor torențiale, cât și porțiuni unde, datorită lipsei de drenaj, apa rezultată din ploi stagnează sau se infiltrează, producând prin tasare, depresiuni de tip crov.

Relieful este reprezentat prin câmpuri largi și netede de origine fluvio-lacustră, văi meandrate, cu lunci largi și în multe locuri mlăștinoase și cu terase de obicei asimetrice (Geografia României, vol V, 2003).

Municipiul Turnu Măgurele și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Română, fiind reprezentat de două formațiuni bine individualizate: asa-zisele câmpii joase (luncile râurilor) și spațiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este cea mai întinsă luncă și cu altitudinea cea mai mică și lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în zona confluenței râului cu Dunărea în rest reducându-se la o fâșie îngustă, cu cu o vegetație constituită din păduri de esență moale. În categoria spațiilor interfluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor ,,Câmpuri suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m.

Fig.nr.3 Harta unităților de relief din județul Teleorman

( după CJTeleorman)

În subsol, regiunea orașului Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o zonă aluvionară. Nisipurile și pietrișurile, care constituie materie primă pentru industria materialelor de construcții, nu pot fi exploatate intens, pentru a nu accelera eroziunea. În schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humus, ceea ce poate favoriza dezvoltarea agriculturii

Platforma chimică SC DONAU CHEM SRL este amplasată în terasa joasă a Dunării, caracterizată prin sedimente fine cu caracter nisipos, uneori cu intercalații argiloase, mâluri acoperite cu nisipuri argiloase, cu cote absolute în jur de , în imediata vecinătate a municipiului Turnu Măgurele și la doar de fluviul Dunărea.

Fundamentul este constituit din formațiuni cristaline, care ajung până la adâncimi de peste .

Cuvertura sedimentară aparține unei succesiuni de patru cicluri sedimentare respectiv:

– paleozoic – argile, gresii silicioase, calcare și dolomite;

– permian – triasic – conglomerate, gresii, argile nisipoase, calcare, diabaze;

– jurasic-cretacic – gresii, marne, argile și calcare;

– cuaternar – argile, gresii, nisipuri, marne, pietrișuri fluvio-lacustre, depozite loessoide și aluviale.

3.3 Caracteristici biopedoclimatice și hidrice

Clima

Teritoriul municipiului Turnu Măgurele se încadrează în sectorul climatului temperat de tranziție din regiunea exterioară arcului carpatin (Sterie Ciulache).

Din punct de vedere climatic și topoclimatic regiunea analizată se caracterizează prin condiții de tranziție, de la influențele vestice și sud-vestice, specifice mai ales Câmpiei Olteniei, la cele continentale din est cu caracter de ariditate, specifice Câmpiei Bărăganului (Geografia României I, Geografia fizică,1983).

Factorii genetici ai climei.

Specificul climei Cmpiei Romne este determinat de trei factori genetici fundamentali: radiația solară, circulația generală a atmosferei și structura suprafeței active (Geografia României, vol V, 2003).

Circulația generală a atmosferei. Ca urmare a poziției Romniei n sud-estul continentului european, peste Cmpia Romnă se interferează mai multe tipuri de mase de aer n advecție, generate de principalii centrii barici de acțiune cum sunt: anticiclonul azoric, ciclonii mediteraneeni, anticiclonul est-european, anticiclonul scandinav etc. Influențele acestora sunt intensificate sau diminuate de barajul orografic al Carpaților, față de care, această unitate este direct expusă unora dintre ele, sau se află la adăpostul altora, astfel că, pe teritoriul ei se combină stări de vreme și de climă deosebit de contrastante, unele asemănătoare regiunilor subpolare, mai ales n perioada rece a anului, iar altele, asemănătoare regiunilor subtropicale și tropicale, cu deosebire n perioada caldă a anului.

Centrii barici prezentați mai sus, nu acționează independent, ci n strnsă corelație unul cu celălalt, determinnd o multitudine de combinații și respectiv, de stări variate de timp, lărgind și mai mult gama acestora, dar, frecvența, durata și intensitatea lor depind de poziția Cmpiei Romne n marea Depresiune Carpato-Balcanică, de poziția ei față de barajul orografic al Carpaților, de culoarul dunărean ca și de propriile ei caracteristici geografice (Bogdan, 1999).

Culoarul dunărean de la periferia sudică a Cmpiei Romne constituie o cale de dirijare și de umezire a curenților de aer, influențnd clima, n special de pe fruntea și podurile teraselor prin intermediul brizelor.

Relieful antropic (canale de irigații și desecări, diguri, baraje, iazurile și heleșteele, mult extinse n ultimele decenii), acționează ca bazine de apă, producnd fie moderarea locală a temperaturii aerului, fie accelerarea fenomenelor de uscăciune și secetă.

Temperatura medie anuală este de și media anuală a precipitațiilor este de 530 mm/mp. Durata de strălucire a soarelui este cuprinsă între 2.200-2.300 ore/an (cca. 250 zile).

Precipitațiile atmosferice au valori de 500-525 mm anual în Lunca Dunării și Culoarul Oltului și 530-580 mm anual pe câmp. n variațiile neperiodice ale climei s-au consemnat ani deosebit de ploioi în care s-au înregistrat cantități anuale aproape duble: 847.3 mm/1901 la Turnu Măgurele comparativ cu 526.9 mm media anuală. De asemenea, în anii cei mai secetoși, cantitățile realizate au reprezentat, uneori, mai puțin de jumătate din media anuală: 212.4 mm/1925 la Turnu Măgurele. Aceste situații pun în evidență două fenomene meteorologice extreme – excesul de umiditate și seceta–caracteristice regiunilor continentale, combătute prin sisteme de irigații și desecări.

Cantitatea de precipitații înregistrată în perioada analizată a avut cea mai mare valoare în anul 2014 fiind de 882,1mm/an ceea ce evidențiază o creștere semnificativă a acestora (fig.4).

Fig.nr. 4 Variația cantităților anuale de precipitații la stația Turnu Măgurele

(sursa ANM -date prelucrate)

Cea mai mică valoare a cantității de precipitații căzute în zona analizată a fost înregistrată în anul 2012, 420,6 mm/an. Comparând cele două valori extreme înregistrate în perioada analizată se constată că în anul 2012 cantitatea de precipitații a fost aproape la jumătate față de cea din 2014.

Numărul de zile cu strat de zăpadă este sub 50 în lunca Dunării și de peste 50 zile pe câmp.

Vântul dominant este cel de est și cel de vest, cu cele mai mari frecvențe medii anuale în Culoarul Dunării 21.3 % est și 23.2 % vest la Turnu Măgurele. (Arhiva I.N.M.H).

Vitezele medii anuale au valori de 2.7 – 3.7 m/s în Culoarul Dunării și de circa 2.9-3.3 m/s pe câmp (Geografia României, I, Geografia fizică, 1983, p. 247, Arhiva I.N.M.H., 1980 ).

Vegetația și fauna

În regiunea analizată se remarcă prezenta vegetației de silvostepă și luncă. Urmare a luării în cultură a terenurilor, aproape întreaga suprafață a câmpului a fost desțelenită și defrișată, de aceea, aspectul inițial al vegetației nu s-a păstrat decât insular.

În această parte a Câmpiei Române, situată la interferența mai multor influențe climatice, se păstrează, datorită unor condiții biopedoclimatice favorabile, unele elemente sudice care au înaintat în timp spre nord, ajungând până aici. Acestea sunt reprezentate prin asociații vegetale ca cereto-gârnițete, frăsinete cu frasini balcanici, șibleacul cu stejar pufos, cărpinița și scumpia.

Zona de silvostepă în care se încadrează teritoriul municipiului Turnu Măgurele și al zonei înconjurătoare, constituie un mediu în general neprielnic vegetației arborescente, și face trecerea de la păduri la pajiștile caracteristice până nu demult zonei de stepă. Astfel, vegetația ierboasă din pădure este în amestec cu specii caracteristice pajiștilor stepice de altădată.

O particularitate caracteristică a văii Dunării dintre Olt și Argeș este prezența unei fâșii de stepă cu suprafața apreciabilă, care se individualizează ca unitate naturală aparte, în cuprinsul silvostepei.

n zona de silvostepă, care ocupă partea sudică a câmpiei, vegetația de pajiște se mai păstrează doar în unele izlazuri și pe malurile înalte ale râurilor.

Pădurile rămase sub formă de pâlcuri sunt alcătuite din stejar pufos, stejar brumăriu, cer și gârniță. Subarboretul este abundent, fiind reprezentat preponderent prin: arțar tătăresc, mojdrean, păducel și lemn câinesc.

Vegetația azonală se găsește în luncă, pe soluri aluviale: zăvoaie, pajiști umede și vegetație acvatică (specii hidrofile), supusă unei intense influențe antropice. La suprafața bălților se găsesc: ciulinul de baltă, lintița, piciorul cocoșului, izma, broscărița, ciuma apei, săgeata apei, iarba broaștelor etc.

Fauna câmpurilor este mai restrânsă datorită contrastelor mari dintre vară și iarnă, lipsa adăposturilor și vegetația. Caracteristice sunt rozătoarele: popândăul (Citeleus c.), șoarecele de câmp (Miratus arvalis), hârciogul, orbetele, iepurele de câmp, nevăstuica (Mustala nivalis), ariciul. Dintre păsări amintim: ciocârlia (Alauda arvensis), pitpalacul, fâșa de câmp (Anthus), potârnichea (Perdix p.), cioara (Corvux), stăncuța, guguștiucul din Peninsula Balcanică.

Fauna luncilor și bălților: mistrețul, vulpea ș.a. Vara apar păsări precum: pițigoiul de stuf, codobatura (Motacilla alba), stârcul, țigănușul (Plegatis falcinollus), găinușa de baltă, rațe și gâște sălbatice, broasca de lac ș.a.

Fauna acvatică crap (Cyprinus carpio), carasul (Carassius c.), linul (Tinca tinca), știuca (Esox licius), babușca (Rutilus r.), plătica (Abramis brama), somnul (Siluris glanis), bibanul (Perca fluviatilis), somn(Silurus soldatovi), biban (Perca fluviatilis), lin (Tinca tinca), scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), morunaș (Vimba vimba), zvârlugă (Cobitis taenia) (Geografia României, vol V, 2003).

Solurile

Varietatea solurilor este legată și de evoluția paleogeografică, de formele de relief majore (câmpuri, lunci) și minore (crovuri, văi de tasare fără apă), precum și de natura depozitelor superficiale și activitățile antropice (Geografia României, I, Geografia Fizică, 1983).

Molisolurile ocupă în mare parte regiunea analizată, iar extremitatea sudică se întinde o fâșie îngustă și discontinuă de cernoziomuri carbonatice, ce dețin o suprafață mai mare pe terasa inferioară a Dunării. Suprafețe mult mai mari și continue întâlnite pe toate interfluviile, sunt acoperite cu cernoziomuri cambice și cu cernoziomuri argiloiluviale, ultimele fiind local freatic umede.

Solurile hidromorfe, reprezentate prin lăcoviști și soluri gleice, apar în luncile râurilor secundare, mai rar inundabile, acoperite de vegetația ierboasă și cu orizontul freatic situat la mică adâncime.

Luncile sunt ocupate în cea mai mare parte de soluri neevoluate, și anume, de soluri aluviale aflate în diferite grade de evoluție și aluviuni. De asemenea, se întâlnesc areale restrânse cu regosoluri care ocupă frunțile teraselor și versanții puternic înclinați ce fac racordul între câmp, luncile și terasele râurilor.

În arealul studiat, solurile sunt, în general, de foarte bună calitate, fertile (necesitând totuși aplicarea îngrășămintelor cu azot, fosfor, potasiu și gunoi de grajd), cu largi disponibilități pentru practicarea agriculturii.

Un semnal de alarmă se poate trage asupra fenomenelor negative care apar în această zonă precum: ridicarea nivelului freatic din cauza irigațiilor, spălarea solurilor în suprafață datorită arăturilor perpendicular pe curba de nivel, fenomenul de tasare datorat ridicării apei freatice și stagnării ei.

Hidrografia

Apele subterane, pe cea mai mare parte a teritoriului, sunt cantonate în pietrișuri și nisipuri, se află în special în luncile Oltului și Dunării.

Datorită complexității structurii hidrogeologice, stratele acvifere se află la adâncimi care diferă sensibil de la un sector la altul al câmpiei, respectiv de la 100 m în cîmpie, până la 60-50 m în apropiere de Lunca Dunării. Direcția de curgere a apelor freatice este de la nord-vest la sud-est. Aceste ape sunt cuprinse în clasa a II-a de potabilitate sau „admisibil potabile” având o mineralizare totală în medie de 0,5-1,0 g/l.

La nivelul terasei, adâncimea stratului acvifer este de peste 20 m și numai în dreptul crovurilor și pe versanții văilor scade sub această valoare. Adâncimea nivelului hidrostatic din depozitele de terasă este în funcție de înălțimea teraselor, deci de grosimea depozitului, variind de la 20 m în terasa III, până la 5 m în terasa I a Dunării. În luncă variația nivelului hidrostatic, este în strânsă dependență de variația nivelului apei din fluviu.

La vest și sud de Turnu Măgurele se află cele mai importante artere hidrografice: Oltul, de importanță națională și Dunărea de importanță europeană. Restul rețelei de râuri din zona analizată, se prezintă fie ca râuri permanente cu un debit redus (Sâi și Călmățui), fie ca văi temporare cu apă numai din precipitații bogate.

Dunărea, prin poziția sa la limita de sud și prin cantitatea mare de apă pe care o transportă, prezintă o deosebită importanță pentru un teritoriu în care această resursă este limitată.

Fig.nr. 5 Confluența Olt-Dunăre Fig.nr. 6 Dunărea la Turnu Măgurele

( sursa Primăria Turnu Măgurele) ( sursa arhiva personală)

Albia minoră prezintă lățimi ce variază între 700-900 m în funcție de nivelurile minore sau medii, deoarece la cele maxime, apele depășesc malurile, pătrunzând în albia majoră.

Debitul mediu al Dunării la Turnu Măgurele este 5.824 m³/s, iar capacitatea de transport a albiei în aceeași secțiune este de 7.900 m³/s corespunzând unui nivel de 458 m. De la această cotă are loc revărsarea apei peste maluri.

Panta medie variază între 0,03 și 0,04 m/km, viteza este de 0,58 m/s, adâncimea medie de 10 m, iar cea maximă de 13 m.

În zona analizată apare fenomenul de suprapunere a apelor mari de primăvară cu blocaje de gheață, așa cum s-a produs în anul 1942, când a fost inundat portul Turnu Măgurele.

Oltul străbate teritoriul municipiului Turnu Măgurele și al județului Teleorman pe o lungime de 20 km în partea sa de sud-vest și are confluență cu Dunărea la est de localitatea Izlaz ( fig.5).

La stația hidrometrică Izbiceni, Oltul are un debit mediu multianual de 192,5m³/s.

Fig.nr. 7 Râul Sâi la Podul de Fier

( sursa Primăria Turnu Măgurele)

Sâiul are albia într-unul din vechile cursuri ale Oltului, iar alimentarea se face nu numai din scurgeri, ci și din apa freatică având caracteristicile unui râu cu scurgere permanentă. Apa este folosită în activitățile agricole și casnice ( fig.7).

Cele mai mari debite ale râurilor din această câmpie se produc în luna martie, datorită topirii zăpezilor și precipitațiilor. De asemenea, o scurgere abundentă are loc și în lunile mai și iunie datorită ploilor care pot genera viituri de mică amploare.

Temperatura medie multianuală a apei depășește 12oC la toate râurile (Geografia Romniei, I, Geografia Fizică, 1983).

Principalele fenomene de iarnă care se manifestă pe râuri sunt: podul de gheață, gheață la mal și sloiurile care apar, în medie, în a doua decadă a lunii decembrie. Podul de gheață, ca formațiune principală, durează, în medie, de la începutul lunii ianuarie până în a doua sau a treia decadă a lunii februarie și apare izolat pe Olt.

Din punct de vedere hidrochimic, râurile ce strabat județul Teleorman, se încadrează în tipul apelor bicarbonatice în jumătatea nordică, cu o mineralizare de 200-500 mg/l și sulfatice, n jumătatea sudică, cu o mineralizare de 500-1 000 mg/l (Geografia României, I, Geografia Fizică, 1983). Ca urmare a efectului de poluare a apelor, în această câmpie, calitatea râurilor a fost mult degradată.

3.4 Populația și asezările

Istoricul localității

Deși, municipiul, face parte din categoria orașelor noi ale țării, descoperirile arheologice au evidențiat urme de locuire, ale zonei, din perioada antică. Pe teritoriul de azi al municipiului a existat cetatea romano-bizantină Turris, cu un turn circular de apărare, datând din sec. II-IV, menționată în sec. VI într-una din scrierile istoricului bizantin Procopius din Cezareea. Pe ruinele cetății, domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân, a construit în anii 1386-1393 cetatea medievală pe care a numit-o Turnu sau Nicopolul Mic. A fost cucerită de Baiazid în anul 1394, iar în anul 1935 fost recucerită de Mircea cel Bătrân.

Fig. nr. 8 Ruinele cetății Turris ( sursa .wikipedia.org)

Localitatea a fost ocupată de turci în anul 1417 și menținută sub stăpânire până în 1829 când după pacea de la Adrianopol localitatea a fost retrocedată, de către turci, Țării Românești, devenind ulterior oraș la 27 februarie 1836 și un însemnat punct de vamă în 1860 ( Ghinea, Enciclopedia geografică a României, 1998, pp321-322).

Construcțiile de locuințe încep din 1838, ritmul de dezvoltare fiind anevoios, iar în anul 1850 străzile nu aveau nume iar clădirile nu erau numerotate.

În anul 1846, documentele atestă existența a 303 familii pentru că în 1891 numărul de locuitori să crească la 6357, ocupația de bază fiind agricultura. Până în 1875 Turnu Măgurele a fost un însemnat port la Dunăre pentru desfacerea produselor agricole din județele limitrofe Teleormanului: vite, oi, sare și vin. Alături de această activitate comercială apar și instituții financiar- bancare. Activitatea orașului se amplifică și prin înființarea unui târg anual și ridicarea unor hanuri și hoteluri, cel mai renumit hotel fiind cel de pe terenul pe care este azi amplasat supermarchetul Mini Max.

După 1870 situația economică se reduce prin apariția unor porturi noi la Dunăre ce preiau o parte a traficului comercial al orașului (Corabia, Zimnicea). În anul 1902 s-a electrificat centrul orașului, iar în 1939 s-a început canalizarea. În monografia orașelor din 1911 se menționează că orașului i se dă denumirea de Turnu Măgurele pentru a se putea deosebi de Turnu Severin și Turnu Roșu și pentru că se afla lângă comuna Măgurele.

Prima organizare a orașului s-a făcut conform Legii din 1863. La capătul șoselei ce lega portul de oraș, s-a construit în anul 1885 primul chei de lemn, înlocuit cu unul de piatră în anul 1900, iar în anul 1911, a fost înălțat și prelungit cu 500 m apoi ridicate câteva magazii și clădirea navigației fluviale. Exista aici un punct de frontieră comercial, de trecere a călătorilor și un comisariat de poliție. În anul 1939 s-a construit în port un siloz de cereale cu o capacitate de 6000 de tone, în 1936, s-a construit autogara, data în exploatare în anul 1939.

În anul 1962, orașul începe să pună bazele evoluției, prin hotărârea de începere a construcțiilor pentru combinatul de îngrășăminte chimice. Devine municipiu în anul 1968, subordonându-i-se comunele Islaz, Lița și Ciuperceni (Județul Teleorman, 1980, pp 105-108).

În perioada 1960-1980 și după, în oraș s-au făcut mari investiții. s-au construit unități industriale și economice, cel mai reprezentativ fiind Combinatul Chimic, s-au construit spații de sănătate, noi unități de învățământ și cultură și un mare sistem de irigații. În 1964 a fost construit sediul primăriei, clădire reprezentativă pentru oraș, prima centrală telefonică automată din județ și multe blocuri de locuit.

În anul 1983 erau în oraș următoarele unități industriale: Combinatul de îngrășăminte chimice(C.I.C.), Uzina de valorificare a cenușelor de pirită ( U.V.C.P.), Întreprinderea pentru prelucrarea și industrializarea legumelor și fructelor (I.P.I.L.F), Întreprinderea de utilaj chimic (I.U.C.), Trustul de mașini și utilaje, construcții București (T.M.U.C.B.),Trustul de construcții industriale (T.C.I.B.),Navrom, Întreprinderea pentru prelucrarea lemnului și mobilei.

În anul 1980, Turnu Măgurele era primul producător pe țară de îngrășăminte chimice complexe, cel mai mare producător și exportator de îngrășăminte chimice, singura unitate de valorificare a cenușei de pirită, ocupa locul II la producția de amoniac și locul III la acid sulfuric, unul din primele orașe în ceea ce privește suprafețele construite în cadrul spațiilor destinate activităților comerciale și prestatoare de servicii.

După 1980, când situația economică și nivelul de trai au început să se deterioreze, pentru a-și completa cele necesare, turnenii făceau mic trafic în Bulgaria, de unde aduceau multe produse care lipseau la noi. Tranziția care a început după 1990, de această dată de la socialism la capitalism a dus la desființarea multor întreprinderi, creșterea șomajului și a inflației, scăderea nivelului de trai.

Principalele zone funcționale ale orașului sunt: zona de producție și zona de locuit, zona dotărilor, zona spațiilor plantate, circulația rutieră etc.

Zona de producție și depozitare este concentrată în două platforme principale: Combinatul de îngrășăminte chimice, platforma denumită ,,port “, situată la 3 km de oraș pe malul Dunării, iar cea de-a doua este situată în est în cadrul trupului principal, incluzând în special industria alimentară și depozite

Prin intermediul spațiilor verzi se realizează obiectivul de ameliorare a calității mediului înconjurător și de armonizare a peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale.

Municipiul Turnu Măgurele cuprinde toate categoriile de spații verzi ce influențează pozitiv microclimatul urban, contribuind la reducerea temperaturii aerului și creșterea umidității relative a acestuia, scăderea intensității luminii directe sau reflectate, stimularea schimburilor de aer si implicit, oxigenarea si purificarea aerului .

Dezvoltarea industrială a fost însoțită de consumul tot mai mare de oxigen și de alterarea climatului urban prin creșterea cantității de CO2. Spațiile verzi din perimetrul orașului determină formarea, ,,brizelor urbane”, fenomen datorat diferențelor de temperatură dintre plantații și construcții. Deasupra ansamblurilor construite, care se încălzesc în timpul zilei mai puternic decât spațiile verzi, se formează curenți de aer descendenți și ca urmare, aerul mai rece din perimetrul spațiilor verzi se deplasează spre teritoriul construit. Totodată, curenții de aer ascendenți antrenează diverși agenți poluanți din atmosferă, realizându-se simultan purificarea și răcirea aerului, pe lângă absorbția de CO2 și degajarea oxigenului. Astfel cantitatea de aer proaspăt din municipiul Turnu Măgurele depinde de intensitatea schimbului de aer-spații verzi-zona construită.

Spațiile verzi existente pe teritoriul municipiului Turnu Măgurele contribuie de asemenea la reducerea nivelului de poluare fonică a atmosferei.

Populația

PopulațiaMunicipiul Turnu Măgurele se încadrează în categoria orașelor mijlocii, din punctul de vedere al numărului, fiind de 30.176 locuitori în anul 2015.

Scăderea continuă a locuitorilor orașului s-a datorat în mare parte migrațiilor interne și internaționale și apariției fenomenului de îmbătrânire a populației. La nivelul anului 2009 populația regiunii analizate era de 32.700 locuitori, în anul 2012 a scăzut la 31.467 locuitori, iar în 2014 30.592 locuitori (fig.9).

Fig.nr. 9 Evoluția populației orașului Turnu Măgurele

(sursa DJS Teleorman- date prelucrate)

Închiderea fabricilor și reducerea locurilor de muncă la nivelul orașului Turnu Măgurele a determinat deplasarea populației către satele din imediata vecinătate sau chiar spre țările din vestul Europei. Toate acestea au influențat mișcarea migratorie ce s-a produs în zona analizată cu aproximativ 500 de persoane pe an.

Fig.nr. 10 Evoluția numărului șomerilor orașului Turnu Măgurele

( date prelucrate sursa DJS Teleorman )

Un aspect important ce se impune a fi analizat este acela al numărului șomerilor. Din analiza datelor prelucrate se poate constata că cel mai ridicat număr al șomerilor a fost în anul 2010 când la nivelul orașului au fost 1.095 șomeri, începând cu anul 2011, numărul acestora a scăzut astfel: în anul 2011 au fost 643 de persoane, începând cu anul 2012 numărul șomerilor a crescut ajungând în 2013 la 772 persoane, iar în anul 2015 a ajuns la 906 șomeri (fig.10). Oscilația numărului șomerilor este explicată prin începerea funcționării combinatului, după ce a fost preluat de grupul Inter Agro, iar începând cu 2015 au apărut disponibilizări urmate de închiderea temporară. În prezent combinatul este închis, iar numărul șomerilor este tot mai mare.

IMPACTUL FUNCȚIONĂRII COMBINATULUI SC DONAU CHEM SRL

ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII

Istoria industrială a orașului începe în anul 1962 odată cu combinatul de îngrășăminte chimice, în jurul căruia localitatea se dezvoltă rapid până când obține, 6 ani mai târziu, gradul de municipiu, încorporând și comunele Islaz, Lița și Ciuperceni. Turnu Măgurele devine astfel un centru de referință al industriei chimice românești, producând peste o cincime din producția națională de îngrășăminte chimice și reprezentând cea mai importantă unitate economică la nivel de județ. Această dependență monoindustrială a populației, s-a resimțit acut odată cu declinul acestei unități după 1989, care a fost confruntată în ultimele 2 decenii cu valuri de disponibilizări (șomaj tehnic, șomaj industrial).

Fig.nr. 11 SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele ( sursa arhiva personală)

Industria chimică din această zonă este reprezentată prin Combinatul chimic Turnu Măgurele, în prezent SC DONAUCHEM SRL, amplasată în partea sudică a orașului în apropierea podului, cu o suprafață de 207 ha.

Amplasarea combinatului a fost influențată de o serie de factori :

așezarea lângă fluviul Dunărea care asigură, importul de materii prime și exportul de îngrășăminte pe calea apei;

direcția vânturilor predominant vestice, încât orașul să fie puțin poluat de pulberile emise prin activitatea combinatului;

alimentarea cu apă (pentru producerea amoniacului este necesară o cantitate de 200 milioane metrii cubi de apă)

Punerea în funcțiune a primelor instalații, ale combinatului chimic Turnu Măgurele, au fost pentru producerea NPK (îngrășăminte complexe pe baza de azot și fosfor sau azot, fosfor și potasiu). În anul 1967 intră în funcțiune o fabrică de uree, iar în anul 1970 o fabrică de amoniac.

Obiectul de activitate al S.C. DONAU CHEM S.R.L. Turnu Măgurele înființată prin privatizarea în 2004 a SC TURNU SA, îl reprezintă fabricarea și comercializarea de îngrășăminte minerale (simple, complexe și lichide) și a intermediarilor (amoniac, acid azotic) alături de producția de piese schimb și utilaje tehnologice.

În cadrul combinatului chimic se desfășoară următoarele procese tehnologice ( IPROCHIM SA-Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013):

– fabricare: amoniac, acid azotic 56%, uree, azotat de amoniu granulat și soluție, îngrășăminte lichide tip UREAN, azot lichid, azot comprimat și oxigen îmbuteliat;

– producere abur și energie electrică în CET;

– stocare și distribuție apă potabilă;

– tratare apă de suprafață;

– demineralizare apă

– comprimare și distribuție aer industrial și instrumental

– depozitare materii prime și auxiliare, produse finite, carburanți și uleiuri.

Instalațiile aflate pe amplasamentul SC DONAU CHEM S.R.L se pot grupa în:

instalații dezafectate

Tabelul nr.1 Instalații dezafectate/demolate

(sursa IPROCHIM SA-Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013)

instalații oprite temporar

Tabelul nr.2 Instalații oprite temporar

(sursa IPROCHIM SA- Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013)

instalații aflate în funcțiune

Tabelul nr. 3 Instalații aflate în funcțiune (sursa IPROCHIM SA-Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013)

Pentru vehicularea materiilor prime și a produselor finite, societatea SC DONAU CHEM SRL dispune de:

estacade de transport;

rampe de încărcare / descărcare produse pentru transport pe cale ferată, auto și fluvială;

rețea de căi ferate uzinale;

laboratoare de analiză;

ateliere de întreținere și reparații.

Societatea dispune de instalații pentru asigurarea platformei de utilități pentru a fi capabilă să furnizeze abur și apă caldă, de instalații pentru producerea semifabricatelor ce erau utilizate în fabricarea îngrășămintelor (acid azotic, acid sulfuric, acid fosforic, amoniac).

Încălzirea orașului și prepararea apei calde pentru locuitorii acestuia este asigurată de agentul termic furnizat de societate. Pentru producerea îngrășămintelor chimice au fost folosite următoarele materii prime: apatite din Peninsula Kola, energia electrică de la termocentrală, fosfați bruți și combinați aduși din Maroc, Siria, Algeria, gazul metan de la Mediaș, pirite cuprifere pentru producerea acidului sulfuric de la Moldova Nouă

S-au înregistrat valori foarte mari ale producției de îngrășăminte chimice a combinatului chimic înainte de 1989. În anul 1975 combinatul chimic producea 7.820.000 tone, 9.534.252, in 1980 și 8.420.315 în 1989 (fig. 12).

Din cauza transformărilor prin care a trecut și trece industria chimică, după anul 1989, producția a scăzut de la de la 5.204.000 tone în 1990, la 216.025 tone în 1997, iar în 2012 225000 tone.

Fig.nr. 12 Variația producției de îngrășăminte a combinatului chimic Turnu Măgurele

( date prelucrate )

După anul 1990, situația a devenit una dramatică, unele dintre unități s-au desființat, de exemplu șantierele, iar altele au luat drumul privatizării.

Prăbușirea pe termen lung a prețurilor la îngrășăminte chimice pe plan mondial, corelată cu sistarea oricărei subvenții la bugetul de stat și mărirea preturilor interne la energia electrică și gazul metan, au făcut ca cea mai mare unitate industrială din partea sudica a tarii, Combinatul chimic, să se afle într-un puternic declin.

De la înființarea combinatului până în prezent, acesta a dispus de următoarele fabrici:

3 fabrici de acid azotic;

3 fabrici de amoniac;

2 fabrici de uree;

1 fabrică de gheață;

1 fabrică de azotat de amoniu soluție;

1 fabrică de acid sulfuric:

1 fabrică de îngrășăminte complexe prin atac sulfuric;

Fiind privatizat, în prezent la combinat mai funcționează doar secția de îngrășăminte chimice, cu 1000 de angajați, deoarece ca soluție de ieșire din criză încercarea atragerii unui parteneriat cu S.C.OLTCHIM S.A. nu a avut succes.

Pentru reducerea poluării orașului Turnu Măgurele și pentru valorificarea cenușei de pirită rezultată de la combinatul chimic, în 1978, se înființează Uzina de Valorificare a Cenușelor de Pirită (UVCP), ca secție a Combinatului Chimic. Uzina transforma haldele de pirită în pelete de minereu de fier destinat combinatelor siderurgice.

Uzina ajuta și la depoluarea râului Olt, unde Combinatul de Produse Sodice Govora deversa clorura de calciu.

A fost construită ca obiectiv strategic, în vecinatatea combinatului chimic, era unică în Europa la momentul acela și a funcționat o vreme cu ajutoare de stat, apoi, tot statul a decis brusc că nu mai are la ce o folosi și i-a retras ajutorul (fig. 13).

Încă de la început aceasta uzină a fost garantată să funcționeze 8 ani, dar cu toate acestea activitatea s-a desfășurat de-a lungul a 25 de ani. În toată această perioadă, Uzina de Valorificare a Cenușelor de Pirită din Turnu Măgurele a produs 2 milioane de tone de minereu de fier din haldele de cenușă piritică strânse din toată țara. În fiecare an 80.000 de tone de pelete minereu de fier plecau spre Combinatele Siderurgice din Hunedoara și din Reșița, unde intrau în procesul de fabricație al fontei. Din cenușa de pirită, uzina mai extrăgea și concentrat de aur. Aproape două tone de aur a livrat Combinatului de rafinare a cuprului și aurului de la Baia Mare. Aici era transformat în lingouri.

Fig.nr. 13 Uzina de Prelucrare a Cenușelor de Pirită Turnu Măgurele

( sursa arhiva personală )

În apropierea combinatului SC DONAU CHEM SRL au mai rămas însă sute de mii de tone de cenușă, stoc creat pe parcursul anilor, care de regulă era folosit mai departe de Uzina pentru Valorificarea Cenușelor de Pirită Turnu Măgurele, la fabricarea peletelor de fier.
Aceasta unitate, printre putinele din lume cu un astfel de profil, a fost închisă în 2004 și se află în proces de lichidare voluntară prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Singura speranță pentru SC DONAUCHEM SRL sunt acum producătorii din industria cimentului din Romania și Bulgaria, dar valorificarea stocurilor de cenușă de pirită se face mult mai greu

Singurul lucru care le mai amintește foștilor angajați de Uzină sunt cele 600.000 de tone de halde de cenușă de pirită aflate în apropiere (fig.14). Sunt materia primă, deșeurile venite de la fostul combinatul chimic Turnu Măgurele, care în prezent funcționează sezonier.

Fig.nr. 14 Halde de cenușă de pirită -Turnu Măgurele

( sursa arhiva personală )

De remarcat că producția de îngrășăminte chimice este o activitate puternic poluantă, cu consecințe nocive asupra mediului și populației, astfel că se recomandă măsuri drastice pentru reducerea efectelor acesteia.

Din cauza blocajului financiar în economia românească, a prețului mare de producție, a lipsei piețelor de desfacere adecvate, dar și a unor investitori care evită să investească, toate activitățile industriale din Turnu Măgurele sunt în pragul de a intra în declin.

Ca efect al declinului industrial general, manifestat în condițiile actuale dificile determinate de criza economică, pe raza municipiului Turnu Măgurele există unități de producție dezafectate care ar putea face obiectul unei reorientări funcționale, de exemplu prin adaptarea la funcționalități de tip infrastructură de afaceri, sau prin regenerarea industriei respective ( Uzina de Valorificare a Cenușilor de Pirită).

Evaluarea impactului a ținut cont de criteriile metodologice pentru cuantificarea impactului, având în vedere efectele activităților industriale asupra mediului: directe și indirecte, pe termen scurt și lung, pozitive sau negative.

Au fost analizate măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a oricărui impact negativ asupra mediului, astfel încât impactul activităților industriale să fie cât mai redus.

Pentru caracterizarea principalelor componente de mediu s-au folosit indicatori ecologici, însă pentru evaluarea impactului activităților industriale asupra calității mediului din municipiul Turnu Măgurele se vor selecta doar indicatorii care caracterizează cel mai bine respectivele activități. Indicatorii ecologici utilizați la analiză au fost cei care vizează aerul, apa, solul, cât și biodiversitatea zonei.

Analiza impactului activității combinatului chimic SC DONAU CHEM SRL si implicit a Uzinei de Valorificare a Cenușelor de Pirită (UVCP), asupra calității vieții locuitorilor municipiului Turnu Măgurele a reliefat aspecte socio- economice cat si de mediu.

Calitatea mediului a fost puternic afectata sub toate componentele ei: aer, apa , sol si biodiversitate, de aceea am analizat influenta activităților industriale pentru fiecare dintre aceste componente.

La analiza evaluării integrate a impactului asupra mediului s-a ținut cont și de faptul că zona de amplasament a unităților industriale, se află în apropierea unor situri Natura 2000.

Indicatorii ecologici de mediu utilizați au analizat calitatea aerului, a apelor, a solurilor, gestionarea deșeurilor și biodiversitatea. Principalii receptori afectați sunt biodiversitatea și sănătatea populației.

Înaintea privatizării, combinatul chimic a avut probleme datorită poluării. Combinatul fost închis parțial, pentru retehnologizare, în noiembrie 1999, în urma numeroaselor cazuri de poluare transfrontalieră înregistrate. Ulterior, Ministerul Mediului a dispus de mai multe ori încetarea activității unor secții ale combinatului, tot din cauza poluării în zona de frontieră

Calitatea aerului în municipiul Turnu Măgurele este reprezentată prin indici de calitate, stabiliți pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici măsurați la stația TR-2 care a fost înființată în luna Noiembrie și măsoară concentrațiile emisiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon , ozon, pulberi în suspensie, benzen, plumb.

Așa cum se poate observa în tabelul nr.4 în urma măsurătorilor făcute în perimetrul municipiului Turnu Măgurele niciunul dintre gazele emise nu a depășit valoarea maximă admisă, de aceea concluzionăm că din punct de vedere al calității aerului, în ultimii 5 ani aceasta este foarte bună.

O explicație pertinentă a acestor valori scăzute este aceea a închiderii Uzinei de Valorificare a Cenușelor de Pirită și a închiderii unor secții ale combinatului chimic SC DONAU CHEM SRL, care erau principalii poluatori ai aerului orașului.

Evaluarea calității aerului pentru perioada 2010-2015, din municipiul Turnu Măgurele, a fost calculat pentru fiecare noxă reprezentativă AQI (Air Quality Index – Indicele de calitate al aerului), ce permite evaluarea nivelului de poluare a aerului, dar și a incidenței asupra ecosistemelor naturale și sănătății populației.

Tabelul nr. 4 Indicatorii poluanți ai mediului măsurați la stația TR-2 Turnu Măgurele

(sursa IPROCHIM SA-Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013)

Pentru calcularea AQI-ului, noxele au fost calculate în funcție de raportul cu concentrația maximă admisă, fiind reprezentate prin categoria I: noxele a căror valoare nu depășește CMA, AQI calculându-se după formula: AQI =50*C/0,5*CMA (C este concentrația înregistrată a noxei, iar CMA este concentrația maximă admisă pentru noxă). La stația TR-2 Turnu Măgurele sunt incluse dioxidul de sulf, dioxidul de azot, ozonul, monoxidul de carbon, plumbul (tabel nr.5).

Pentru calcularea valorii AQI global se realizează media aritmetica a tuturor noxelor monitorizate, pentru fiecare poluant.

Tabel nr.5 Indicele de calitate al aerului la stația TR-2 Turnu Măgurele (date prelucrate)

Cele mai mari valori se înregistrează la pulberile în suspensie care indică un nivel mediu al calității aerului. De asemenea, valoare ridicată are monoxidul de carbon, foarte apropiată de concentrația medie anuală de 10 mg/m3. Indicele de calitate (AQI) are ca scop atragerea atenției asupra problemelor de calitate a aerului din municipiul Turnu Măgurele și a surselor la nivelul cărora trebuie să se intervină pentru a limita nivelul de poluare a aerului.

În perioada în care combinatul funcționa la capacitate maximă, poluarea era intensă, asociată fiind și cu praful rezultat de la haldele de pulberi de cenușă de pirită. În prezent rafalele de vânt mai împrăștie pulberile doar în zona de influență a acestora.

Pentru reducerea poluări aerului se impun următoarele măsuri:

Controlul surselor de poluare a mediului înconjurător prin investiții specifice;

Campanii de informare și conștientizare a populației și agenților economici cu privire la protecția mediului

Prin măsurile de modernizare, activitatea instalației de amoniac Kellogg de pe platforma Donau Chem, va conduce la îmbunătățirea calității aerului în zona de impact a obiectivului și va induce efecte pozitive asupra stării de sănătate și siguranță a factorului uman și asupra factorilor de mediu apă, sol, subsol.

Calitatea apelor nu este foarte afectată de activitatea combinatului deoarece acesta nu deversează în Dunăre sau Olt reziduurile rezultate. Mai afectate sunt apele freatice ca urmare a unor accidente industriale.

În zona de SE, respectiv SV a haldelor de cenușă de pirită, determinările au pus în evidență un impact semnificativ al sursei de poluare asupra calității solului. Referitor la conținutul de metale din sol, conform Ordinului MAPPM nr.756/1997, concentrațiile de plumb au depășit pragul de alertă dar se situează sub pragul de intervenție; concentrațiile de zinc se situează sub pragul de intervenție dar în două puncte de control a fost depășit pragul de alertă. Pentru indicatorul cupru a fost depășit pragul de alertă într-un punct de control, respectiv pragul de intervenție în trei puncte de control. La indicatorul nichel s-au înregistrat concentrații foarte mici (Studiu de evaluare adecvată pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Turnu Măgurele, 2011-2016).

Principalul generator de deșeuri industriale din municipiul Turnu Măgurele este S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Măgurele, dintre care atrage atenția depozitul de cenușă de pirită (deșeuri periculoase), întins pe o suprafață de 52,9ha .

Un element ce influențează calitatea vieții locuitorilor unei localități este acela care contribuie la îmbunătățirea calității aerului prin creșterea suprafețelor împădurite sau înverzite.

Zonele verzi reprezintă ”inima verde” a oricărui oraș. Spațiile înverzite, străzile liniștite și parcurile recreaționale sunt importante pentru relaxare, sănătate și sport, observarea naturii și activități sociale. Zonele în aer liber și parcurile sunt esențiale pentru promovarea calității vieții în mediile urbane. Turnu Măgurele deține atât parcuri cât și arii protejate, o combinație care oferă un potențial enorm pentru sănătatea și viața socială a comunității. Parcurile trebuie reabilitate prin lucrări de modernizare alei și iluminat public în parcuri, mobilier urban, zone verzi, sistem de udare, amenajare locuri pentru petrecerea timpului liber a pensionarilor.

Înființarea sitului Corabia-Turnu Măgurele a avut drept scop conservarea a 16 specii avifaunistice, 5 tipuri de habitate-pajiști, păduri și zăvoaie. Situl are importanta deosebita pentru creșterea calității mediului în municipiul Turnu Măgurele

Fig.nr.15 Situl de importanță comunitară Corabia – Turnu Măgurele

( Sursa Studiu de evaluare adecvată pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Turnu Măgurele, 2011-2016)

Mai multe politici și regulamente UE sprijină orașele în demersul lor de utilizare durabilă a pământului prin aducerea la viață a habitatelor verzi, locațiilor liniștite și respectarea moștenirii urbane. Unele orașe ale UE găzduiesc pe teritoriul lor sau în exteriorul granițelor administrative situri Natura 2000, care oferă servicii de ecosistem pentru locuitorii orașelor – ca de exemplu purificarea aerului și recreere.

Un element important care influențează calitatea vieții locuitorilor orașului este acela care indică nivelul de trai, asigurat prin existența serviciului, ca sursa de venit a familiei.

Fig.nr.16 Variația numărului angajaților SC DONAUCHEM SRL

( sursa wikipedia.org, date prelucrate)

Pentru a evidenția scăderea calității vieții locuitorilor municipiului Turnu Măgurele am analizat variația numărului angajaților combinatului chimic, principalul angajator al orașului și am putut constata că dacă la nivelul anului 1989 erau 3000 de angajați, în anul 1999 a scăzut cu 500 angajați. După anul 2000 scăderea a fost mai accentuată astfel că în anul 2009 erau doar 1.072 angajați. Problemele apărute la nivelul industriei orașului, a schimbării administratorului a făcut ca în prezent la combinat să mai lucreze doar 763 de angajați care se ocupă în mare parte cu întreținerea instalațiilor.

Pentru a putea cunoaște părerea locuitorilor orașului privind calitatea mediului și implicit a modului în care combinatul chimic a influențat, sau nu, viața acestora am aplicat un chestionar la 50 de persoane, de vârste diferite, din orașul Turnu Măgurele.

La întrebarea numărul 1 28 de repondenți au afirmat că este foarte importantă, 16 –importantă, iar 6 repondenți au spus ca este puțin importantă. Referitor la principala sursă de poluare a mediului orașului-35 de persoane intervievate au răspuns că Sc Donauchem SRL, 7 mașinile, iar 8 persoane au specificat alte surse.

Dintre persoanele intervievate 43 au declarat că activitățile industriale afectează calitatea mediului orașului, iar 7 persoane au afirmat ca nu știu dacă în prezent mai afectează având în vedere că nu mai funcționează mai nimic.

O altă întrebare la care persoanele intervievate au avut de răspuns a fost aceea privind modul în care combinatul chimic și uzina de pirită le-a afectat viața. Răspunsurile primite au fost: am avut loc de muncă, iar acum nu am niciun venit deși mai am 20 de ani până la pensie; poluarea era mare uneori aerul era greu de respirat, praful de la cenușa de pirită plutea în vecinătatea uzinei, mulți dintre noi suferim de boli respiratorii, copii au malformații. Cei mai în vârstă, care acum sunt pensionari au afirmat că iarna aveau căldură de stăteau cu ferestrele deschise și aveam cu ce să plătim datoriile, acum stăm în frig și nu ne ajunge pensia.

Ultima întrebare adresată s-a referit la precizarea a 3 moduri în care i-a afectat închiderea combinatului SC DONAU CHEM SRL. Răspunsurile primite au fost: am rămas fără serviciu, orașul este aproape mort, tinerii au migrat către alte orașe sau alte țări în căutarea unui loc de muncă, cei care ies la pensie se îndreaptă către mediul rural unde viața este mai ieftină, populația îmbătrânește.

Chestionar –

Privind evaluarea impactului activităților industriale asupra calității mediului în

Municipiul Turnu Măgurele

I. Cât de importantă este protecția mediului pentru dumneavoastră?

1.Foarte importantă 2.Importantă 3.Puțin importantă

II. Care este principala sursă de poluare a mediului în orașul dumneavoastră?

SC DONAUCHEM SRL

Electricitate

Mașinile

altele

III. Considerați că activitățile industriale afectează calitatea mediului orașului?

1. Da, 2. Nu 3. Nu știu

IV. Cum v-a afectat viața combinatul chimic și uzina de pirită?

1.______________________________

2.______________________________

3.______________________________

V. Precizați 3 moduri în care v-a afectat închiderea combinatului SC DONAU CHEM SRL.

1.__________________________________________________________________________

2.__________________________________________________________________________

3.__________________________________________________________________________

CONCLUZII

Discuțiile purtate cu foștii angajați ai celor două unități industriale au confirmat că atunci când acestea funcționau la capacitate maximă, praful de pirită ajungea până în oraș, drumul de acces către uzină era acoperit cu un strat de cenușă, populația era afectată. Combinatul emana și el cantități însemnate de gaze toxice, îndeosebi în anii 80, când nu erau respectate normele de mediu.

Un urma analizării calității componentelor mediului, din prelucrarea datelor obținute de la instituțiile abilitate, rezultă că datorită diminuării activităților și programelor de retehnologizare și modernizare de la nivelul unor unități industriale, precum și creșterea numărului de inspecții la cei a căror activitate produce impact asupra mediului, se constată o ușoară îmbunătățire a calității vieții locuitorilor din municipiul Turnu Măgurele.

Închiderea combinatului chimic și implicit a uzinei de prelucrare a cenușei de pirită are două aspecte, unul pozitiv privind creșterea calității mediului înconjurător, dar mai grav este că închiderea acestora afectează componenta socială prin apariția și creșterea șomajului, intensificarea migrației, îmbătrânirea populației.

Deschiderea către Europa a determinat implicarea autorităților orașului în realizarea de proiecte transfrontaliere, înființarea de situri naturale de importanță comunitară și locală ce protejează biodiversitatea, diferite specii de plante și animale.

Se impune de asemenea promovarea investițiilor în cercetare și în tehnologiile ecoeficiente, combaterea sărăciei și excluziunii sociale, accent crescut pe dezvoltarea locală, cu accent pe zonele puțin integrate spațial, evitând impactul nedorit asupra economiei.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Bogdan, O., Niculescu, E., (1999), Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Compania Sega – Internațional.

Ghinea, D., (1998) Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București pp321-322.

IPROCHIM SA, Raport de amplasament SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, 2013.

*** Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman-Rețeaua Natura 2000.

*** (2015), Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman.

*** (2010), Combinatul de Îngrășăminte Chimice SRL, Biroul de Mediu.

*** Date furnizate de Direcția de Statistică a Județului Teleorman .

*** (1983) – Geografia României (tratat), vol. I, Editura Academiei Române, București.

*** (2005), Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul

Dobrogei, litoralul românesc al Mării Negre și platforma continentală, Editura Academiei, Institutul de geografie, București .

*** (1980), Județul Teleorman, Editura Sport-Turism, București.

https://ro.wikipedia.org/)

www.cjteleorman.ro/

www.prefectura-teleorman.ro

.