MIOLOGIA- RAPORTURILE MUSCHILOR Mușchii capului: Mușchii bolții craniene Mușchiul occipitofrontal(M. occipiltofrontalis) este format din două… [305410]

MIOLOGIA- RAPORTURILE MUSCHILOR

Mușchii capului:

Mușchii bolții craniene

Mușchiul occipitofrontal(M. occipiltofrontalis) [anonimizat] (porțiunea occipitală și porțiunea frontală).

Mușchiul temporoparietal (M. temporoparietalis) este o lamă musculară subțire care coboară de pe porțiunea temporală a aponevrozei epicraniene spre cartilajul pavilionului urechii; este un mușchi rudimentar și foarte variabil în mărime și volum. [anonimizat].

Mușchii pleoapelor:

Mușchiul orbicular al ochiului (M. orbicularis oculi). Este situat în grosimea pleoapelor și pe circumferința orbitei.

Fasciculele musculare se insera în cea mai mare parte pe ligamentele palpebrale; [anonimizat], ci se împletesc; alte fascicule se desprind din traiectul circular trecând spre mușchii vecini cu care se confundă.

Orbicularul este format din trei porțiuni: [anonimizat].

Porțiunea palpebrală: a orbicularului se prinde pe cele două ligamente palpebrale și intră în constituția pleoapelor.

Porțiunea orbitară: [anonimizat]. Este formată din fascicule mai groase cu inserție ligamentară și osoasă pe circumferința orbitei pe care o depășește; aderă mai strâns de piele decât porțiunea palpebrală.

[anonimizat]. Se insera pe creasta lacrimală posterioară; de acolo merge în afară și se termină prin două ramuri ce se prind pe fiecare pleoapă ipoia punctelor lacrimale.

Acțiune: [anonimizat] ([anonimizat])+ ridicarea și coborârea pleoapelor.

[anonimizat], [anonimizat], a cărei dependință este (corrugator = care încrețește).

Inserții: el pleacă de pe porțiunea medială a arcadei superciliare și de pe porțiunea nazală a osului frontal; fasciculele merg în sus și lateral și se termină pe pielea porțiunii mijlocii a sprâncenei. În drumul lor fibrele străbat fasciculele frontalului și ale orbicularului ochiului.

Acțiune: trage sprânceana medial și în jos; [anonimizat]; în mimică participă la exprimarea durerii, a nerăbdării, a mâniei sau a reflexiei profunde.

Mușchiul coborâtor al sprâncenei este așezat medial față de precedentul și reprezintă ca și acesta un fascicul al orbicularului.

Inserții: ia nastere în imediata vecinătate a [anonimizat], fixându-se pe piele la nivelul capului sprâncenei.

Acțiune: coboară capul sprâncenei și ajută sprâncenosul.

[anonimizat]:

Inserții: are originea pe dosul nasului; merge în sus spre fasciculele frontalului și se răsfiră în pielea glabelei.

Acțiune: [anonimizat]. [anonimizat]; exprimă amenințare și agresiune.

Mușchii nasului:

Se descrie mușchiul nazal compus din două regiuni (porțiunea transversă a nazalului și porțiunea alară a nazalului) și mușchiul coborâtor al septului.

Mușchii din regiunea gurii

Mușchiul orbicular al gurii (M. orbicularis oris) alcătuiește suportul muscular al buzelor, e dispus ca o elipsă în jurul orificiului bucal.

El are o constituție complexă, fiind format din fibre proprii și din fibre cu proveniență din mușchii învecinați. După așezarea fasciculelor i se descriu două porțiuni (porțiunea marginală și porțiunea labială.

Acțiune: produce închiderea și deschiderea gurii.

Mușchiul buccinator (M buccinator) constituie suportul muscular al obrajilor.

Inserții: inserția fixă se face pe procesul alveolar al maxilei și pe porțiunea alveolară a mandibulei, înapoi se insera pe rafeul pterigomandibular care este o intersecție tendinoasă între buccinator și constrictorul superior al faringelui.

Acțiune: variază după cum cavitatea bucală e plină sau goală. Când gura e plină cu aer și obrajii sunt umflați, contracția mușchiului comprimă aerul și-l expulzează sub presiune; astfel mușchiul participă la fluierat și la cântat cu instrumente de sulflat, mai are și rol ajutător în masticație, menținând împreună cu limba alimentele între arcadele dentare.

Mușchiul ridicător al buzei superioare și al aripii nasului (M. levator labii superioris alaeque nași). Este un mușchi alungit, care ocupă șanțul dintre nas și obraz.

Inserții: se insera pe fața laterală a procesului frontal al maxilei, merge în jos urmând șanțul nazogenian, apoi șanțul nazolabial și se termină pe aripa nasului și pe pielea buzei superioare.

Acțiune: ridică aripa nasului și buza superioară.

Mușchiul ridicător al buzei superioare (M. levator labii superioris) este situat lateral și dedesubtul precedentului.

Inserții: se insera pe fața anterioară a corpului maxilei, deasupra găurii infraorbitare și se termină pe pielea buzei superioare.

Acțiune: ridică buza superioară și descoperă dinții frontali, în mimică participă la exprimarea neplăcerii și a relei dispoziții; intervine și în plâns.

Mușchiul zigomatic mic (M zygomaticus minor):

Inserții: se insera pe osul zigomatic și coboară oblic la pielea buzei superioare.

Acțiune: trage în sus buza superioară.

Mușchiul ridicător al unghiului gurii (M. levator anguli oris):

Inserții: lateral și dedesubtul zigomaticului mic și al ridicătorului buzei superioare în fosa canină; coboară spre comisura gurii.

Acțiune: trage comisura gurii în sus și puțin medial.

Mușchiul zigomatic mare (M. zygomaticus major):

Inserții: se insera pe fața laterală a osului zigomatic; merge în jos și medial spre comisura gurii.

Acțiune: trage comisura buzelor în sus și lateral, lățind crăpătura bucală și dându-i forma curbă cu concavitatea în sus;

Mușchiul rizorius (M. risorius) este slab dezvoltat, variabil și deseori absent.

Inserții: are formă triunghiulară cu vârful pe pielea comisurii buzelor; cu baza se prinde pe fascia maseterină sau tot pe piele.

Acțiune: astfel trage lateral comisura buzelor intervenind în surâs.

Mușchiul coborâtor al unghiului gurii, triunghiularul buzelor (M depressor anguli oris):

Inserții: cu baza se insera pe linia oblică a mandibulei, cu vârful se prinde pe pielea comisurii gurii.

Acțiune: coboară comisura buzelor; crăpătura bucală ia formă de curbă cu concavitatea în jos;

Mușchiul coborâtor al buzei inferioare, pătratul buzei inferioare (M. depresor labii inferioris)

Inserții: se insera pe linia oblică a mandibulei în partea ei cea mai medială, se îndreaptă medial și în sus și se prinde pe buza inferioară.

Acțiune: trage buza inferioară în jos și o împinge înainte. Exprimă tristețe, dezgust, ironie.

Mușchiul mentonier (M mentalis):

Inserții: se insera pe fața anterioară a corpului mandibular la nivelul alveolelor incisivilor; trece în jos, cu oblicitate inversă decât precedentul și se termină pe pielea mentonului.

Acțiune: ridică vârful bărbiei și împinge înainte buza inferioară.

Mușchiul transvers al mentonului: este format dintr-un fascicul muscular care leagă mușchiul coborâtor al unghiului gurii din dreapta cu cel din stânga. Este situat sub bărbie. Inervat de facial.

Mușchii masticatori

Mușchiul temporal (M. temporalis) este cel mai puternic mușchi masticator.

Origine: : pe întreaga fosă temporală până la linia temporală inferioară și pe fața profundă a fasciei temporale.

Inserții: fasciculele converg către un tendon care cuprinde din toate părțile procesul coronoidian al mandibulei.

Acțiune: Temporalul este cel mai puternic mușchi masticator. Componenta lui principală este cea de ridicare a mandibulei. Contracția în ansamblu a mușchiului duce mandibula în sus și înapoi.

Mușchiul maseter (M. masseter) este un mușchi puternic, patrulater și gros, situat pe fața laterală a ramurii mandibulei.

Origine: se prinde pe marginea inferioară a arcadei zigomatice.

Inserții: fasciculele merg în jos și înapoi și se insera pe unghiul mandibulei.

Acțiune: componenta principală este cea de ridicare; datorită oblicității în plan sagital, mușchiul are și o componentă de propulsie.

Mușchiul pterigoidian medial (M. pterygoideus medialis):

Se insera pe toată întinderea fosei pterigoide. Fasciculele merg în jos și posterior și se insera pe fața medială a unghiului mandibulei.

Acțiune: componenta principală a mușchiului este cea de ridicare. Mai posedă și o componentă cu mult mai mică de propulsie. Prin oblicitatea inversă în plan frontal față de cea a maseterului, în contracție unilaterală duce nandibula medial.

Mușchiul pterigoidian lateral (M. ptertygoideus Meralis):

Inserții: este format din două porțiuni sau capete: fasciculul superior (ia naștere pe fața infratemporală a aripii măria sfenoidumi) și fasciculul inferior (se insera pe fața laterală a lamei pterigoide laterale). Ambele fascicule converg către articulația temporomandibulara, unde se insera în foseta pterigoidiană a procesului condilian.

Acțiune: componenta principală este cea de propulsie. O altă componentă duce mandibula medial, dar numai dacă acționează unilateral. Cea mai slabă componentă duce mandibula în jos. Când mușchiul se contractă bilateral rămâne activă numai componenta de propulsie și de coborâre.

Mușchii gâtului.

Mușchiul platisma sau pielos al gâtului (Platysma) se întinde ca o pânză trapezoidală de la baza mandibulei spre umăr și claviculă, acoperind fața antcro-laterală a gâtului.

Origine: ia naștere în țesutul celular subcutanat al regiunii infraclaviculare și acromiale, de pe fascia pectoralului mare și a deltoidului.

Inserții: fibrele anterioare se încrucișează mai jos și îndărătul rafeului suprahioidian cu cele de partea opusă; fibrele posterioare depășesc mandibula, unele se insera pe os, sub linia oblică, altele se fixează pe piele și în țesutul subcutanat al regiunii faciale inferioare.

Acțiune: Mușchiul determină prin contracția sau încrețirea pielii și tracțiunea comisurii labiale în jos și lateral.

Inervația: provine din nervul facial.

Mușchiul sternocleidomastoidian:

Origine: manubriul sternal- treimea interna a claviculei;

Inserții: capul sternal (medial) se insera pe fața anterioară a manubriului sternal; capul clavicular (lateral) se insera pe porțiunea medială a feței superioare a claviculei. Inserția superioară se face printr-un tendon pe fața laterală a procesului mastoidian și pe linia nuchală superioară.

Acțiune: Când se contractă un singur mușchi, înclină capul spre aceeași parte și rotează fața spre partea opusă; când se contractă ambii mușchi și iau punctul fix pe stern, flectează capul și gâtul.

Inervația este dată de nervul accesor, care-1 străbate, și de ramuri din plexul cervical

Mușchii scaleni: Sunt trei mușchi, la care se adaugă încă unul rudimentar, situați profund pe părțile laterale ale gâtului, formând un acoperiș orificiului superior al toracelui, în care pătrund pleura și plămânul.

Scalenul anterior naște pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 3-6 prin 4 fascicule, care, după ce s-au unit într-un singur corp, se insera printr-un tendon pe tuberculul mușchiului scalen de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclaviculare.

Scalenul mijlociu este cel mai mare și mai lung dintre scaleni. Se prinde pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 2-7, uneori chiar și pe atlas, și se termină pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclaviculare.

Scalenul posterior pleacă de pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 5-7 și se termină printr-un tendon subțire pe fața superioară a coastei a Ii-a.

Mușchiul drept lateral al capului: este un mușchi mic, cilindric.

Inserții. Plecat de la procesul transvers al atlasului. urcă pentru a se insera pe procesul jugular al occipitalului;

Acțiune: produce înclinarea laterală a capului.

Inervație: ramura anterioară a primului nerv cervical.

Mușchii suprahioidieni:

Mușchiul digastric:

Origine: incizura mastoidiană a osului temporal si foseta digastrică a mandibulei.

Inserții: Tendonul intermediar este situat deasupra osului hioid; din el pleacă fibre ce se prind pe acest os.

Acțiune: digastricul are un rol important în masticație, prin coborârea mandibulei, când ia punctul fix pe osul hioid. Când ia punctul fix pe mandibulă și pe procesul mastoidian, ridică osul hioid și laringele, mișcarea având rol în deglutiție.

Mușchiul stilohioidian:

Origine: baza procesului stiloid

Inserții: mușchiul coboară paralel cu digastricul, ca apoi să se insere pe fața anterioară a osului hioid lângă cornul mare, printr-un tendon turtit. Aproape de osul hioid acest tendon se dedublează, formând un orificiu prin care trece tendonul intermediar al mușchiului digastric.

Acțiune: Ridică osul hioid în timpul deglutiției.

Mușchiul milohioidian:

Origine: linia milohioidiana a mandibulei.

Inserții: cele mai posterioare se insera pe fața anterioară a osului hioid aproape de marginea sa inferioară; cele anterioare se insera pe rafeul median fibros (linia albă suprahioidiană) ce se întinde de la simfiza mentonieră la osul hioid.

Acțiune: Când punctul fix este pe mandibulă, ridică și duce înainte osul hioid și limba, deci are rol în deglutiție. Când punctul fix este pe hioid, coboară mandibula având rol în masticație.

Mușchiul geniohioidian:

Inserții: Inserția anterioară are loc pe spina mentonieră a mandibulei; de aici merge în jos și înapoi, și se prinde pe fața anterioară a corpului osului hioid.

Acțiune. Ridică osul hioid sau coboară mandibula, în funcție de punctul fix; are rol în deglutiție și masticație.

Mușchii subhioidieni:

Mușchiul stemohioidian:

Inserții. Plecate de pe fața posterioară a articulației sternoclaviculare, fibrele merg în sus și medial pentru a se insera pe marginea inferioară a corpului osului hioid.

Acțiune: coboară osul hioid.

Mușchiul omohioidian:

Inserții: Cea inferioară se găsește pe marginea superioară a scapulei, imediat medial de incizura scapulei. Fibrele se îndreaptă medial, încrucișează marginea posterioară a claviculei, după care își schimbă direcția, devenind verticale de-a lungul marginii laterale a stemohioidianului, pentru a se insera pe marginea inferioară a osului hioid, lateral de mușchiul stemohioidian

Acțiune: mișcările de inspirație forțată, prin întinderea porțiunii inferioare a lamei pretraheale a fasciei cervicale

Mușchiul sternotiroidian:

Inserții. Superior se fixează pe linia oblică a cartilajului tiroid; de aici coboară, având inserția inferioară pe fața posterioară a manubriului sternal și pe marginea posterioară a cartilajului primei coaste.

Acțiune. Trage laringele în jos.

Mușchiul tirohioidian:

Inserții. Inferior se insera pe linia oblică a cartilajului tiroid; iar superior pe marginea inferioară a cornului mare al osului hioid.

Acțiune. Coboară osul hioîd sau ridică laringele.

Mușchii paravertebrali:

Mușchiul lung al capului este cel mai anterior dintre toți. El ia naștere de pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor CyCfr și se insera pe fața inferioară a porțiunii bazilare a occipitalului, înaintea găurii occipitale mari.

\

Mușchiul lung al gâtului (M. longus colii) este un mușchi alungit și multifid, situat pe partea antero-iaterală a coloanei vertebrale. El are forma unui triunghi cu baza medială și cu vârful la procesul transvers al celei de a 5~a vertebre cervicale.

Porțiunea verticală , care pleacă de pe corpurile primelor trei vertebre toracice și ale ultimelor trei vertebre cervicale și se insera pe corpurile vertebrelor cervicale 2-4.

Porțiunea oblică inferioară care naște pe corpurile primelor trei vertebre toracice și se insera pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 5-6.

Porțiunea oblică inferioară care naște pe corpurile primelor trei vertebre toracice și se insera pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 5-6.

Mușchiul drept anterior al capului este un mușchi mic cu originea pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului; inserția se face pe procesul bazilar al occipitalului.

Acțiune. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului, lungul gâtului fiind și flexor al coloanei cervicale

Mușchii trunchiului

Mușchii regiunii posterioare a trunchiului și ai cefei

Mușchii planului I:

Mușchiul trapez: are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală și vârful la humerus.

Origini:

Fasciculul superior: treimea interna a liniei occipitale, ligamentul cervical posterior;

Fasciculul mijlociu: apofizele spinoase ale vertebrelor C7, D1, D3

Fasciculul inferior apofizele spinoase ale vertebrelor D4-D10, ligamentul supraspinos dorsal.

Inserții: fibrele converg spre centura scapulară: fibrele superioare, oblic descendente, se insera pe treimea laterală a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; fibrele mijlocii se insera pe marginea posterioară a acromionului și a spinei scapulei; fibrele inferioare oblic ascendente, se insera pe marginea posterioară a spinei scapulei.

Acțiune: ridică umărul și-l trage înăuntru; porțiunea descendentă ridică umărul; porțiunea ascendentă îl coboară, ambele porțiuni având și o acțiune de rotație; porțiunea transversală duce scapula medial.

Mușchiul transvers al cefei: este inconstant, prezent la aproximativ 25% dintre indivizi. Uneori este situat superficial, alteori profund față de trapez. Pleacă de pe protuberanta occipitală externă și merge spre mușchiul auricular posterior, cu care adesea se confundă.

Mușchiul dorsal mare:

Origine: apofizele spinoase ale vertebrelor T7-T12, L1-15 și sacrate;

Inserții: De la origine, fibrele converg spre axilă: cele superioare orizontal, cele mijlocii oblic ascendent, iar cele inferioare aproape vertical.Mușchiul se termină printr-un scurt tendon patrulater în fundul șanțului intertubercular al humerusului.

Acțiune: coboara brațul ridicat. Ridică toracele fiind un mușchi inspirator.

Mușchii planului II:

Mușchiul ridicător al scapulei

Origine: primele 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale;

Inserții: se insera pe unghiul superior al scapulei;

Acțiune: ridică scapula

Mușchiul romboid:

Origine: apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T4, ligamentul cervical posterior.

Inserții: marginea interna a scapulei;

Acțiune: adductor al omoplatului, coboară umărul.

Mușchiul dințat postero-superior:

Origine: procesele spinoase ale vertebrelor C7-T3;

Inserții: se insera pe fața externă a coastelor 2-5.

Acțiune: ridică coastele, este deci inspirator.

Mușchiul dințat postero-inferior:

Origine: procesele spinoase ale verebrelor T11-L2;

Inserții: se termină prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste.

Acțiune: este expirator, coborând coastele.

Mușchiul splenius:

Origine: jumătatea inferioară a ligamentului nuchal, procesele spinoase ale vertebrelor C7-T5, liigamentele interspinoase.

Inserții: spleniul capului- se inseră pe jumătatea laterală a mastoidei, spleniul gâtului- se prinde pe vârful proceselor transverse ale atlasului și axisului.

Acțiune: contractați bilateral sunt extensori ai capului; în contracție unilaterală, înclină capul de aceeași parte, imprimându-i o mișcare de rotație homolaterală.

Mușchii planului 3:

Mușchiul erector sau extensor al coloanei vertebrale este format din:

Masa comună: este cuprinsă într-o lojă osteofibroasă, formată de scheletul regiunii sacrolombare și de fascia toracolombară. Masa comună se insera pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, pe creasta sacrată mediană, pe creasta iliacă, pe fața posterioară a sacrului și pe fascia toracolombară.

Mușchiul iliocostal: Pleacă din masa comună și merge în sus încrucișând succesiv toate coastele, până ce ajunge în regiunea cervicală. în drumul lui, emite prin partea sa laterală fasciculele de inserție care se termină pe cele 12 unghiuri ale coatelor și pe cei cinci tuberculi posteriori ai ultimelor vertebre cervicale. Este format din 3 porțiuni:

Porțiunea lombară: pleacă din masa comună si se inseră pe unghiurile costale ale ultimelor 6 coaste;

Porțiunea toracică: leagă ultimele 6 coaste cu primele;

Porțiunea cervicală: are originea pe coastele 3-6 si inserția pe tuberculii posteriori ai proceselor transversare C3-C7;

Acțiune. La contracție bilaterală, cele trei porțiuni ale iliocostalului sunt extensoare ale coloanei vertebrale. La contracție unilaterală înclină coloana de aceeași parte. Fasciculele fixate pe coaste, le coboară (sunt expiratoare).

Mușchiul longissimus (M. longissimus): este situat de-a lungul șanțurilor vertebrale, medial de mușchiul ilocostal. Se întinde de la masa comună până la procesul mastoidian. El unește bazinul cu coastele prin fasciculele laterale și cu procesele transverse ale vertebrelor prin fasciculele mediale. Este format din 3 regiuni:

Porțiunea toracică: pleacă din masa comunnă și se inseră pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare și pe coaste;

Porțiunea cervicală: se inseră pe procesele transverse ale primelor 5 vertebre toracice si pe procesele ultimelor 5 vertebre toracale;

Porțiune cefalică: pleacă prin mai multe fascicule de pe procesele transverse ale ultimelor vertebre cervicale și ale primelor vertebre toracice; acestea se unesc într-un corp muscular ce merge în sus și se prinde pe vârful mastoidei.

Acțiune. Contracția bilaterală a întregului mușchi produce extensia coloanei vertebrale și a capului. Contracția unilaterală înclină coloana și o rotește de aceeași parte. Porțiunea toracică coboară coastele (este expiratoare).

Mușchiul spinal: este format din 3 porțiuni:

Porțiunea toracică: pleaca de pe procesele spinoase ale vertebrelor L1-L2 șI T11-T12, se inseră pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre toracice;

Porțiunea cervicală: este slab dezvoltată și inconstantă;

Porțiunea cefalică: inconstantă.

Acțiune: contracția bilaterală determină extensia coloanei vertebrale și contribuie la menținerea curburilor normale ale ei. La contracția unilaterală înclină coloana spre aceeași parte.

Muschii transversospinali:

Mușchiul semispinal: este împărțit in 3 porțiuni:

M. semispinal toracic: are originea pe procesele transverse ale ultimelor șase vertebre toracice și inserția pe procesele spinoase ale ultimelor două vertebre cervicale și ale primelor patru vertebre toracice;

M. semispinal cervical: are originea pe procesele transverse ale primelor cinci sau șase vertebre toracice și se termină pe procesele spinoase ale primelor vertebre cervicale;

M. semispinal al capului: Originea lui are loc pe procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracice și ale ultimelor cinci vertebre cervicale, se insera apoi pe craniu între cele două linii nuchale ale occipitalului..

Acțiune: contracția bilaterală a întregului mușchi determină extensia coloanei. Semispinalul toracic și semispinalul cervical, când se contractă unilateral, rotesc coloana toracică și cea cervicală spre partea opusă; contractat bilateral este un puternic extensor.

Muschii multifizi:

Origine: sanțurile sacrate pe procesele accesorii ale vertebrelor lombare și pe procesela transversale ale vertebrelor toraco-cervicale;

Insertii: pe procesele spinoase, după ce fasciculele sar câte două (multifidul scurt) sau trei vertebre (multifidul lung).

Acțiune: când se contractă bilaterală, sunt extensori ai coloanei; când se contractă unilaterală rotesc coloana spre parte opusă.

Mușchii rotatori:

Ei leagă rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau cu lamele arcurilor vertebrale imediat supraiacente (rotatori scurți).

Acțiune: la contracție unilaterală, rotesc coloana spre partea opusă. Contracția bilaterală determină extensia coloanei.

Mușchii planului V:

Mușchii interspinoși: sunt perechi de fascicule musculare dispuse pe părțile laterale ale ligamentelor interspinoase, ce unesc două procese spinoase vecine.

Acțiune: ajută la extensia coloanei vertebrale. Când se contractă unilateral înclină coloana în aceeași parte.

Mușchii intertransversari: se împart în:

Mușchii intertransversari cervicali anteriori: unesc tuberculii anteriori ai proceselor transverse cervicale 1-7.

Mușchii intertransversari cervicali posteriori: unesc tuberculii posteriori ai proceselor transverse cervicale 1-7.

Mușchii intertransversari toracici: adesea lipsesc.

Mușchii intertransversari lombari mediali: leagă procesul accesor cu procesul mamilar al vertebrei alăturate.

Mușchii intertransversari lombari laterali

Acțiune: toți mușchii intertransversari înclină coloana vertebrală spre partea lor.

Mușchii suboccipitali: sunt în număr de 6:

Mușchiul marele drept posterior a capului: se insera în jos pe procesul spinos al axisului și în sus pe suprafața rugoasă de sub linia nuchală inferioară a occipitalului;

Mușchiul micul drept posterior a capului: se insera pe tuberculul posterior al atlasului și respectiv sub linia nuchală inferioară;

Mușchiul oblic inferior al capului: se insera pe fața laterală a procesului spinos al axisului, de unde merge să se prindă pe partea posterioară și inferioară a procesului transvers al atlasului;

Mușchiul oblic superior al capului: se insera pe vârful procesului transvers al atlasului, și respectiv sub linia nuchală inferioară, deasupra dreptului mare.

Mușchiul drept lateral al capului;

Mușchiul drept anterior al capului;

Mușchii sacrococcigieni: sunt în număr de 2: unul ventral și altul dorsal. Ei se întind de la sacru la coccige, fiind niște mușchi atrofiați, inconstanți.

Mușchii toracelui

Mușchiul pectoral mare: este format din 3 fascicule musculare:

Fasciculul superior: ia naștere de pe jumătatea medială a marginii anterioare a claviculei;

Fasciculul mijlociu: pleacă de pe fața anterioară a sternului și de pe cartilajele primelor șase coaste adevărate;

Fasciculul abdominal: își fixează fibrele pe teaca dreptului abdominal.

Inserții: creasta tuberculului mare a humerusului;

Acțiune:

Când ia punct fix pe torace: este adductor(coboară brațul ridicat); imprimă o miscare de rotație internă;

Când ia punct fix pe humerus:intervine în cățărarea toracelui-este muschi respirator auxiliar.

Mușchiul sternal: Poate fi prezent uni- sau bilateral, sub forma unei fâșii întinse de-a lungul marginii sternului, pe fascia pectorală. Este inervat de nervii pectorali, mai rar de intercostali. La europeni survine în 5% din cazuri.

Mușchiul pectoral mic:

Origine: fețele anterioare ale coastelor III, IV, V;

Inserții: marginea medială a procesului coracoid al scapulei.

Acțiune:

Când punctul fix este pe torace: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte, fiind sinergist al porțiunii ascendente a trapezului.

Când punctul fix este pe procesul coracoid: el ridică coastele și intervine în inspirație.

Mușchiul subclavicular:

Origine: prima coastă;

Inserție: șanțul de pe mijlocul feței inferioare a claviculei;

Acțiune: mușchiul coboară clavicula și cu ea umărul. El protejează plexul brahial și vasele subclaviculare de contactul dur al osului.

Mușchiul dințat anterior:

Origini: coastele I-X;

Inserții: scapula;

Acțiune: Atunci când ia punctul fix pe torace, trage de scapulă și o duce înainte și lateral, depărtând marginea medială a scapulei de coloana vertebrală. Prin tonicitatea lui, mușchiul fixează scapula pe torace. Când mușchiul ia punct fix pe scapulă, ridică coastele și devine mușchi inspirator prin porțiunea Ia și a III a , iar prin porțiunea a II a este expirator; predominant însă, este inspirator.

Mușchii proprii ai toracelui:

Mușchii intercostali: sunt reprezentați de intercostalii interni și externi:

Mușchii intercostali externi: se insera pe buza externă a marginilor a două coaste vecine. Fasciculele musculare sunt orientate oblic de sus în jos și dinapoi înainte;

Mușchii intercostali interni: Inserția se face în jos pe buza internă a marginii superioare a coastei subiacente; în sus au dublă inserție: o parte din fibre se insera pe buza externă a șanțului costal de pe marginea inferioară a coastei supraiacente, iar o altă parte din fibre se insera pe buza internă a șanțului;

Acțiune. Intercostalii externi sunt inspiratori (ridicători ai coastelor); intercostalii interni sunt expiratori (coborâtori ai coastelor). Ei au un rol important în constituirea pereților toracici; datorită elasticității lor, toracele se poate mări și micșora.

Mușchii ridicători ai coastelor:

Inserții: Sunt fixați sus pe vârful proceselor transverse de la C7 la T11; se termină în j os pe fața dorsală a coastei subiacente între tuberculul costal și unghiul coastei, constituind mușchii ridicători scurți ai coastelor.

Acțiune: sunt mușchi inspiratori; când se contractă bilateral participă la extensia coloanei vertebrale.

Mușchii subcostali:

Inserții: Se insera pe fața medială a unei coaste, aproape de unghi și apoi pe fața medială a celei de a ll a sau a IIIa coaste subiacente. Sar deci una sau două coaste. Oblicitatea fibrelor este asemănătoare cu cea a intercostalilor interni.

Acțiune: Sunt considerați mușchi rudimentari cu valoare funcțională redusă – ar coborî coastele și astfel ar avea rol expirator .

Mușchiul transvers al toracelui- este format din 5 fascicule:

Origine: fața posterioară a procesului xifoid și a corpului sternului;

Inserții: marginile inferioare ale cartilajelor costale II-VI;

Acțiune: este un mușchi rudimentar, cu o funcție redusă respiratorie: coboară coastele, având rol expirator.

MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Muschii brațului: sunt așezați in două regiuni: regiunea anterioară, cu mușchii biceps brahial, coracobrahial si brahial; și regiunea posterioară, cu mușchiul triceps. Aceste regiuni sunt separate între ele prin septe intermusculare ce provin din fascia brațului.

Mușchiul biceps brahial: este un mușchi lung, cu originea pe scapulă prin două capete distincte, capul lung și capul scurt , care se unesc într-un corp muscular ce coboară in loja anterioară a antebrațului și se termină pe extremitatea superioară a radiusului.

Inserții: capul scurt al bicepsului (caput breve) se inseră pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun al coracobrahialului; capul lung al bicepsului (caput longum) se inseră print-un tendon pe tuberculul supraglenoidian al scapulei si pe cadrul glenoidian.

Acțiune: are acțiune atât asupra brațului cât și a antebrațului.. Mușchiul flectează antebrațul pe braț, dar flexia este completă numai dacă antebrațul este in supinație, de asemenea este un puternic supinator. Asupra brațului, are, prin capul scurt al bicepsului, o acțiune de adducție, iar prin capul lung, o acțiune de abducție. Când ia punct fix pe antebraț, flectează brațul pe antebraț.

Inervația: este data de nervul musculocutanat.

Mușchiul coracobrahial (m. Coracobrachialis): este situat medial față de capul scurt al bicepsului.

Origine: proximal se inseră pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial.

Inserții: Fasciculele musculare merg in jos și se fixează pe fața medială a humerusului, in porțiunea ei mijlocie unde se află o porțiune rugoasă.

Acțiune: este adductor și proiector înainte al brațului.

Inervația: este realizată de nervul musculocutanat.

Mușchiul brahial (m. Brachialis): este un mușchi lățit, situat in partea anterioară si inferioară a brațului, înapoia bicepsului.

Origine: superior se face pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene, pe fețele laterale si mediale ale humerusului, dedesubtul inserției deltoidului și pe cele doua septe intermusculare ale brațului.

Inserții: Distal, fibrele musculare descind și trec înaintea capsulei articulației cotului, pe care o parte din ele se inseră, și se termină print-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei.

Acțiune: este cel mai puternic flexor al antebrațului pe braț și tensor al capului articulatiei cotului.

Inervația: provine din nervul musculocutanat , mai rar din nervul radial.

Mușchiul triceps brahial (m. Triceps brachii): este un mușchi voluminos , format din trei portiuni, una lungă și două scurte.

Origine: tuberozitatea subglenoidiană a scapulei(pentru porțiunea lungă), fața posterioară a humerusului.

Inserții: capul lung (caput longum) se inseră printr-un tendon pe tuberculul infraglenoidian al scapulei; capul lateral (caput laterale) se inseră pe septul intermuscular brahial lateral si pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului nervului radial; capul medial (caput mediale) se inseră pe septul intermuscular brahial medial si pe fața posterioară a humerusului, situată sub șanțul radiatului.

Acțiune: mușchiul este extensor al antebrațului, tensor al capsulei articulare, extensor și adductor al brațului prin capul lung.

Inervație: ramuri din nervul radial.

Mușchii antebrațului: sunt grupați in 3 regiuni: anterioară, laterală si posterioară.

Mușchii regiunii anterioare: sunt dispuși in patru planuri (două superficiale si două profunde). Mușchii din această regiune au porțiunile lor musculare in partea proximală a antebrațului, iar tendoanele spre partea distală.

Mușchiul rotund pronator ( m. pronator teres): este cel mai lateral mușchi al acestui plan.

Origine: fața antero-superioară a epitrohleei; fața anterioară a apofizei coronoide.

Inserții: fasciculul humeral (pornește de pe fata anterioară a epicondilului medial) împreună cu altul ulnar (pornește de pe fața mediala a procesului coronoid al ulnei) formează corpul muscular , ce se indreaptă oblic și lateral și se fixează in treimea mijlocie a feței laterale a radiusului, pe tuberozitatea pronatorie.

Acțiune: este un pronator al mâinii, iar prin capul humeral, flexor al antebrațului pe braț.

Inervație: nervul median.

Mușchiul flexor radial al carpului (m. flexocarpi radialis) sau palmar mare.

Origine: epitrohleea

Inserții: de la origine, fasciculele musculare se îndreaptă în jos și în afară, iar la partea mijlocie a antebrațului converg către un tendon. acesta trece înapoia renatinaculuilui și se inseră printr-o expansiune fibroasă pe baza metacarpianului 2.

Acțiune: este un flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț; este de asemenea, slab abductor al mâinii și pronator al antebrațului, când mâna este in extensie.

Inervație: nervul median.

Mușchiul palmar lung (m. palmar logus): se întinde de la epicondilul medial la palmă, fiind situat medial de flexorul radial al carpului. În 20% din cazuri lipsește.

Inserții: se fac pe partea anterioară a epicondilului medial si pe despărțiturile fibroase ce-l separă de ceilalți mușchi. Corpul muscular foarte scurt se continuă cu un tendon lung ce trece pe dinaintea renatinaculului flexorilor si se termină la palmă cu aponevroza palmară.

Acțiune: este un slab flexor al mâinii și al antebrațului; slab pronator al mâinii.

Inervație: nervul median.*

Mușchiul flexor ulnar al carpului (flexor carpi ulnaris) sau muschiul cabital anterior.

Origini: epitrohleea (capul humeral), cele două treimi superioare ale olecranului (capul cabital).

Inserții: proximal, se face prin două capete, unul humeral pe epicondilul medial si altul ulnar pe marginea olecranului si pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a ulnei. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe osul pisiform.

Acțiune: este flxor și adductor al mâinii.

Inervație: nervul ulnar.

Mușchiul flexor superficial al degetelor (flexor digitorul superficialis): formează singur planul al doilea.

Inserții: proximal, pornește din două capete: capul principal sau humero-ulnar (pleacă de pe fața laterală a epicondilului medial și de pe marginea medială a procesului coronoid) și capul accesor sau radial (se prinde pe marginea anterioară a radiusului in porțiunea proximală). Corpul muscular este format dintr-un strat superficial destinat degetelor III și IV și dintr-un strat profund ce conține fibre pentru degetele II și V. La partea distală, corpul muscular se împarte în patru porțiuni care se termină fiecare în câte un tendon care se inseră pe partea mijlocie a falangei medii.

Acțiune: flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe mână, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un adductor al mâinii și apropie degetele depărtate.

Inervație: nervul median.

Mușchiul flexor profund al degetelor (m. Flexor digitorul profundus).

Originea este pe cele două treimi proximale ale fețelor anterioară și medială a ulnei și pe membrana interosoasă a antebrațului.

Inserții: corpul muscular se îndreaptă distal, iar la partea mijlocie a antebrațului se împarte în patru fascicule, continuate prin câte un tendon. Acestea trec înapoia renatinaculului flexorilor, ajung la palma unde diverg spre degetele II, III, IV, V. aici perforează tendoanele flexorilor superficiali și se termină pe baza falangelor distale.

Acțiune: este flexor al ultimelor două falange, al mâinii pe antebraț si adductor al mâinii.

Inervație: portiunea medială primește ramuri din nervul ulnar iar porțiunea laterală din nervul median.

Mușchiul flexor lung al policelui: este muschi situat în acelasi plan cu precedentul, dar lateral de el.

Inserțiile se fac proximal pe fașa anterioară a radiusului și pe membrana interosoasă. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se termină pe baza distală a policelui.

Acțiune: mușchiul flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian și mâna pe antebraț, determinând si p ușoară abducție a acesteia.

Inervație: nervul median.

Mușchiul pătrat pronator: se întinde între porțiunile distale ale ulnei și radiusului.

Origine: pătrimea feței anterioare a cubitusului.

Inserții: plecate din treimea inferioară a feței anterioare a ulnei, fibrele merg transversal și se inseră pe fața anterioară a radiusului, în treimea corespunzatoare.

Acțiune: este un pronator al mâinii și antebrațului.

Inervație: nervul median.

Mușchii regiunii posterioare a antebrațului

Mușchiul extensor al degetelor (m. Extensor digitorum) este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial.

Inserții: proximal se fac pe epicondilul lateral , pe ligamentul colateral radial, pe fascia antebrahială și pe desparțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și se împarte în patru fascicule ce se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V. Tendoanele mușchilor III, IV, V sunt legate între ele pe fața dorsală a metacarpienelor prin punți fibroase transversal.

Acțiune: este un extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp si a mâinii pe antebraț. Este și extensor și adductor al mâinii și abductor al degetelor.

Inrevația: provine din ramura profundă a radialului.

Mușchiul extensor al degetului mic (m. Extensor digiti minimi) este situat medial de extensorul degetelor și fuzionat adesea cu acesta.

Inserții: se fac pe epicondilul lateral , fascia antebrațului și pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchi. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce trece pe sub retinaculul extensorilor printr-o culisă specială, merge de-alungul celui de-al V-lea metacarpian și se inseră pe ultimele doua falange ale degetului mic.

Acțiune: este extensor al degetului mic, contribuind și la extensia mâinii.

Inervația: provine din ramura profundă a nervului spinal.

Mușchiul extensor ulnar al carpului (m. Extensor carpi ulnaris) este situat anterior de precedentul.

Origini: epitrohleea, cele două treimi superioare ale olecranului.

Inserții: proximal se inseră prin capul humeral pe epicondilul lateral, pe marginea marginea posterioară a ulnei prin capul ulnar și pe fascia antebrahială. Tendonul lui trece prin șanțul epifizei distale a ulenei, între cap și procesul stiloid și se inseră pe baza metacarpianului V.

Acțiune: este extensor și adductor al mâinii.

Inervație: provine din ramura profundă a radialului.

Mușchiul anconeu (m. Anconeus) este un mușchi mic, triunghiular, situat în regiunea cotului, care din punct de vedere anatomic și funcțional poate fi considerat o porțiune a tricepsului brahial.

Inserții: se fac pe partea postero medială a epicondilului lateral , de unde fibrele musculare se îndreaptă oblic , distal și medial, terminându-se pe suprafața triunghiulară de pe treimea proximală a feței posterioare a ulnei.

Acțiune: este extensor al antebrațului.

Inervație: provine din nervul radial.

Mușchiul abductor lung al policelui (m. Abductor pollicis longus).

Inserții: proximal se fac pe fața posterioară a radiusului (treimea mijlocie) și pe membrana interosoasă. Mușchiul se indreaptă oblic în jos și în afară, se continuă cu un tendon ce trece prin șanșul de pe fața lateralț a extremității distale a radiusului și se inseră pe baza primului metacarpian.

Acțiune: este abductor al policelui și al mâinii. Este sinergist al mușchilor flexori.

Inervație: nervul interosos posterior.

Mușchiul extensor scurt al policelui (m. Extensor pollicis brevis)

Inserții: proximal se fac pe fața posterioară a radiusului (treimea mijlocie) și pe membrana interosoasă. Mușchiul se indreaptă oblic în jos și în afară, se continuă cu un tendon ce trece prin șanșul de pe fața lateralț a extremității distale a radiusului și se inseră pe baza falangei proximale a policelui.

Acțiune: este extensor și abductor al policelui.

Inervație: nervul interosos posterior.

Mușchiul extensor lung al policelui (m. Extensor pollicis longus).

Inserții: se prinde proximal pe membrana interosoasă și pe treimea feței posterioare a ulnei. Tendonul terminal trece printr-un șanț oblic situat pe fața posterioară a epifizei distale a radiusului și se inseră pe falanga distală a policelui.

Acțiune: mușchiul extinde falanga distală a policelui înclinând lateral și extinzând ușor întreaga mână. Asupra policelui pus în abducție are o mișcare de adducție.

Inervație: nervul interosos posterior.

Mușchiul extensor al indexului (m. Extensor incis).

Inserții: proximal se face fața posterioră a ulnei și a membranei interosoase.

Acțiune: este extensor al indexului și ajută la extensia mâinii.

Inervație: nervul interosos posterior.

Mușchii regiunii laterale a antebrațului

Mușchiul brahioradial (m. Brachioradialis)

Insertii: proximal se face pe marginea laterală a humerusului și pe septul intermuscular lateral al brațului. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe baza procesului stiloid al radiusului.

Actiune: este un puternic flexor al antebrațului pe braț. Devine supinator numai când antebrațul este în pronație forțată si pronator când este in supinație complată.

Inervație: nervul radial.

Mușchiul lung extensor radial al carpului (m. Extensor carpi radialis longus).

Inserții: pornește de pe marginea laterală a humerusului și de pe septul intermuscular lateral al brațului, corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon ce coboară prin șanțul cel mai alteral de pe fața posterioară a extremității distale a radiusului și se inseră pe baza celui de-al doilea metacarpian.

Acțiune: este extensor și abductor a mâinii, flectează antebrațul pe braț și contribuie ls supinație.

Inervație: nervul radial.

Muschiul scurt extensor radial al carpului (m. extensor carpi radialis brevis).

Inserții: pleacă de pe epicondilul humeral lateral și de pe ligamentul colateral radial al articulației cotului. Distal se inseră pe baza celui de-al treilea metacarpian.

Acțiune: este extensor si abductor al mâinii.

Inervație: provine din ramura profundă a nervului radial.

Mușchiul supinator (m. Supinator).

Inserții: majoritatea fibrelor își au originea pe suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei și pe creasta mușchiului supinator, se mai prind și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului , pe ligamentul humeral și pe epicondilul humeral lateral. Distal se inseră pe fața laterală a radiusului.

Acțiune: este cel mai puternic și mai constant mușchi al antebrațului și al mâinii.

Mușchii mâinii.

Mușchii eminenței tenare:

Mușchiul scurt abductor al mâinii (m. Abductor pollicis brevis)

Origine: pe retinaculul flexorilor și pe scafoid.

Inserție: cea terminală este pe partea laterală a bazei falangei proximale a policelui și pe sesamoidul lateral.

Acțiune: este abductor al degetului mare.

Inervație: nervul median

Opozantul policelui (m. Opponens pollicis)

Origine: pe retinaculul flexorilor și pe osul trapez.

Inserția terminală se termină pe întreaga față radială a primului metacarpian.

Acțiune: este abductor al metacarpianului I, căruia îi imprimă o mișcare de rotație, grație căreia policele poate fi opus celorlalte degete.

Flexorul scurt al policelui (m. Flexor pollicis brevis) .

Origini: capul superficial se inseră pe retinaculul flexorilor; capul profund pornește de pe rândul distal al carpului.

Inserția distală se face pe sesamoidul lateral și pe fața laterală a bazei falangei proximale a policelui.

Acțiune: flectează falanga proximală și participă la opoziția policelui.

Inervație: capul superficial primește o ramură din median; capul profund primește o ramură din ulnar.

Adductorul policelui (m. Adductor pollicis).

Origini: capul oblic se inseră pe randul distal al oaselor carpiene; capul transvers pleacă de pe metacarpianul al treilea.

Inserții: cele două fascicule se termină cu un singur tendon inserat pe sesamoidul medial și pe fața medială a falangei proximale a policelui.

Acțiune: aste adductor al degetului mare, flectează în mod secundar falanga proximală și contribuie la opozitie.

Inervatie: nervul ulnar.

Mușchii eminenței hipotenare.

Palmarul scurt (m. Palmaris brevis)

Inserții: pe marginea ulnară a aponevrozei palmare și pe fața profundă a pielii eminenței hipotenare.

Acțiune: este un mușchi atrofic, el încrețeste pielea regiunii și protejează vasul subiacent când pumnul strâns puternic.

Inervație: nervul ulnar.

Flexorul scurt al degetului mic (m. Flexor digiti minimi brevis).

Origine: pe retinaculul flexorilor și pe cârligul osului hamat.

Inesertia terminală: pe baza falangei proximale a degetului V.

Acțiune: flectează falanga proximală a degetului mic pe metacarpul corespunzător.

Inervație: nervul ulnar.

Adductorul degetului mic (m. Adductor digit minimi).

Inserții: se inseră pe retinaculul flexorilor și pe osul pisiform; se termină pe baza falangei proximale a degetului mic și dă o expansiune pentru aponevroza dorsală a acestui deget.

Acțiune: este adductor in raport cu corpul și abductor în raport cu axul mâinii.

Inervație: nervul ulnar.

Opozantul degetului mic (m. Opponens digiti minimi).

Inserții: pornește de pe retinaculul flexorilor, de pe cârligul osului cu cârlig și de pe osul pisiform. Distal se prinde pe marginea ulrnară a celui de al V-lea metacarpian.

Acțiune: apropie metacarpianul de axul mâinii și schițează o mișcare de opoziție a degetului mic.

Inervație: nervul ulnar.

Mușchii regiunii palmare mijlocii:

Mușchii lombricali: sunt în număr de 4, sunt anxați tendoanelor flexorilui profund al degetelor, se numerotează de la police spre degetul mic.

Origine: tendoanele flexorului profund al degetelor.

Inserții: primii doi se inseră pe câte un singur tendon, pe fața laterală, iar ultimii doi pe ambele tendoane învecinate. Tendoanele terminale trec pe fața laterală a articulațiilor metacarpofalangiene apoi se inseră pe tendonul mușchiului extensor destinat degetului respectiv.

Acțiune: flexează falanga proximală și determină extensia celorlalte două.

Inervație: nervul median și ulnar.

Mușchii interosoși: sunt de două feluri, palmari și dorsali.

Interosoșii palmari: se prind pe câte un metacarpian, merg distal spre degetul metacarpianului respectiv.

Inserții: proximal, pe fața metacarpianului ce privește spre axul mâinii, distal, pe falanga proximală.

Interosoșii dorsali:

Inserții: proximal, se face pe ambele metacarpiene ce delimitează spațiile interosoase, dar în mod inegal. Inserția distală se face printr-un tendon ce se împarte intr-o porțiune scurtă , care se inseră pe falanga proximală, și una lungă ce se termină printr-o expansiune pe tendonul extensorului.

Acțiune: mușchii interosoși au o acțiune comună: toți flectează falanga proximală și le extinde pe celălalte două. Au și o acțiune specială, interosoșii palmari fiind adductori iar cei dorsali abductori.