Localizarea arealului. Limite. [305401]

Dorohoi

Orașul Dorohoi este al doilea oraș ca mărime și ca importanță economică și are o populatie de 18 423 de locuitori (la 1 iulie 1971) ; [anonimizat].

Localizarea arealului. Limite.

[anonimizat], la o distanta de 493 km de Bucuresti. [anonimizat]-[anonimizat], Dorohoiul este asezat in vecinatatea zonei de contact dintre Podisul Sucevei ([anonimizat] a Siretului) [anonimizat], [anonimizat].

fig.1 [anonimizat], sunt conturate destul de clar urmatoarele subetaje: [anonimizat], subetajul gorunetelor. [anonimizat].

[anonimizat]-europen si cuprinde teritoriile muntoase situate la altitudini mai joase decat etajele anterioare si o mare parte a dealurilor si podisurilor. Acest etaj cuprinde cea mai insemnata parte din suprafata tarii (circa 41%) si este raspandit in centrul si nordul tarii.

fig. 2 Regionarea biogeografica a Romaniei (R. Calinescu)

Localizarea arealului analizat in cadrul Regiunilor biogeografice europene (EEA)

[anonimizat] 47 ° 68’ N cu meridianul de 26 ° 23’ E.

Teritoriul Europei este impartit in 11 regiuni biogeografice: alpine, anatolica, arctică, atlantică, pontică, boreală, continentală, macaroneziană, mediteraneană, panonică și stepică. Pe teritoriul Romaniei se reunesc cinci regiuni biogeografice prezente in Europa:stepică, pontică, panonică, continentală și alpină.

Provincia Sarmatică: [anonimizat], [anonimizat]-asiatica.

Dorohoi, [anonimizat] a Romaniei, [anonimizat].

fig. 3 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice europene (EEA)

[anonimizat], sub aspect genetic este o [anonimizat], [anonimizat], la contactul cu dealurile de vest. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], paduri de amestec( fag, [anonimizat], [anonimizat], corn,[anonimizat]).

fig. 4 Localizarea orizontului local in unitatile si subunitatile de relief ale Romaniei

Particularitati ale potentialului ecologic

Diversificarea potentialului ecologic a [anonimizat] reliefului, fap ce se resimte prin stransa legatura cu componenta covorului vegetal si a lumii animale ce-l ocupa.

Nasterea si dezvoltarea orasului Dorohoi in locul descris nu a fost intamplatoare, ea datorandu-se unor cauze de ordin natural si social-economice, existenta unei porti geomorfologice , existenta unor vechi drumuri comerciale.

Cauzele mentionate anterior, se datoreaza existentei unei porti geomorfologice, potentialul ecologic fiind ridicat, cu terenuri neinundabile, ce pot fi folosite atat in scopuri economice, dar si pentru constructii rezidentiale. Regiunea se desfasoara pe un relief colinar, fragmentat de catre raul Jijia si de afluentii acesteia ( paraiele Buhai, Morii si Lidarita-Zahorna).

2.1 Potentialul litologic si hidrogeologic

Depozitele geologice din zona orasului Dorohoi se sprijina in fundament pe Platforma Moldoveneasca, alcatuita din roci precambriene cristaline, cutate si apoi peneplenizate intr-o indelungata perioada de exondare, acoperite ulterior de depozite sedimentare, necutate, de varsta ordoviciana, siluriana, cenomaniana, tortoniana si bugloviana. La partea depozitelor bugloviene se afla depozite ale Sarmatiului inferior (etajul vohinian), usor inclinate spre sud si sud-est (7-10 m/km).

Depozitele volhiniene au in zona orasului o grosime de circa 200 m, dovada a sculptarii natural produse de arterele hidrografice torentiale, ori produse de alunecarile de strate. Aceste depozite sunt compuse din argile, marne argiloasesi nisipuri, completate in sectorul dealurilor inalte cu orizonturi de gresie calcaroasa. Fosilele prezente in gresiile calcaroase lumasilice, intalnite la zi pe versantii nord-vestici ai dealurilor Tirinca, Tiganului, Pascari, atesta aceasta varsta a stratelor.

Pe culmile dealurilor (interfluvii) si in structura teraselor se afla depozite de luturi leossoide, apoi nispipuri cu granulatie mare si pietrisuri, toate de varsta cuaternara (Pleistocen si Holocen). Depozitele leossoide s-au format, in special cele de pe interfluvii, prin procese de diageneza, adica procese de transformare a unor argile nisipoase apartinand volhinianului.

Depresiunea Botosani-Dorohoi, sub aspect genetic este o subunitate tectono-eroziva, si este localizata, in vestul campiei, la contactul cu dealurile de vest. Aceasta regiune este cea mai joasa si are altitudini cuprinse intre 130-180 , iar pe alocuri depaseste 200 m.

Din punct de vedere seismic, orasul este linistit. Cutremurele din anii 1940-1977 s-au resimtit slab, avand gradul de seismicitate de 2-3 pe scara Richter; n-au produs pagube materiale, dar nici opriri ale activitatii economico-sociale.

Apele subterane cuprind cantitati importante de apa potabila. Straturile acvifere libere sunt situate mai ales in depozitele cuaternare si in patura superficiala de la partea superioara a Sarmatiamului inferior. Acestea se impart in trei raioane hidrologice:

Raionul platourilor interfluviale, ce reprezinta circa 40% din aria intravilanului. Limita superioara a panzei de apa subterana, se intalneste la adancimi cuprinse intre 5-22 metri.

Raionul versantilor cuprinde aproximativ 15% din aria intravilanului. Adancimea apei din fantani este cuprinsa intre 3-6 m, cu fluctuatii anuale de 1-2 m si temperature in jur de 12  °C.

Raionul din partea joasa a orasului ocupa circa 45% din suprafata intravilanului. In acest raion, limita superioara a panzei de apa subterana se afla la o adancime mica, cu debit bogat. Stratul acvifer este inclinat in lungul Jijiei, ca si spre axul acesteia, iar terasa inferioara constituie un rezervor de apa al raului, iar adancimile din fantani sunt mici (cuprinse intre valori de 5-7 m).

Potentialul morfologic

Teritoriul Municipiului Dorohoi, este cuprins in doua mari unitati ale Podisului Moldovei: Podisul Sucevei ce ocuoa aproximativ 21 % din intreaga arie a judetului Botosani, ce include lunca Siretului, si Campia Moldovei ce se desfasoara pe circa 79% din teritoriul judetului.

Relieful este reprezentat printr-un ansamblu de dealuri cu inaltimi ce ating aproximativ 600 metri, iar inaltimea medie in jurul valorii de 400 metri. Aparitia unor gresii oolitice (formatiuni mai dure), a contribuit la mentinerea unor dealuri inalte, cu valori ale inaltimii cuprinse intre 450-550 metri.

Campia Moldovei se imparte in Campia Jijiei Superioare si in Campia Jijiei Inferioare. Campia Jijiei Superioare se desfasoara pe cea mai extinsa parte din judet, si are inaltimi de peste 200 metri, cu platouri interfluviale extinse si vai cu lunci inguste.

Campia Jijiei Inferioare se desfasoara numai in partea de nord a judetului, are altitudini de sub 200 metri, cu interfluvii inguste si vai largi cu lunci si terase. La contactul cu Poisul Sucevei, se formeaza ulucul depresionar Dorohoi-Botosani-Cristesti.

Botosani face parte din grupa judetelor cu insemnate suprafete afectate de degradari produse de mai multi factori geomorfologici, din care predominante sunt spalarea in suprafata, ravenarea, torentialitatea, alunecarile de teren. Producerea acestora este determinate de un potential morfodinamic inatlnit terenurilor cu pante mai mari de 3 ° dar si de existenta anumitor conditii climatice care sa favorizeze atat producerea lor, dar si succesiunea in timp ( climat de deal, cu temperature exagerate, precipitatii neinsemnate, dar cu ploi torentiale frecvente, perioade secetoase pet imp indelungat).

Factorul potential cu o importanta foarte mare il reprezinta declivitatea, la care se adauga prezenta aliniamentelor de cuesta cu fronturile orientate catre nord-vest, nivelele freatice locale legate de alternantele de roci permeabile si impermeabile si alti factori precum procentul terenurilor impadurite, terenurile cu flosinta agricola, etc.

De asemnea, despaduririle, practicarea aratului in lungul pantei, dar si pasunatul exagerat, au influentat stimularea spalarii in suparafata si la producerea unor alunecari de teren superficiale, deflatii si siroiri, ce au loc cu precadere primavara la jumatatea inferioara a versantilor, in compozitia carora intra orizonturi de argila la nivelul carora se cantoneaza panze de apa ce retin umectarea materialelor. Materialul dislocat prin aceste procese se acumuleaza pe podurile teraselor, in luncile largi ale Jijiei, sau sunt preluate de principalele artere hidrografice, ce reprezinta cea mai mare parte a debitului solid al acestora.

2.3 Potentialul climatic

2.4 Potential hidrologic

Judetul Botosani este localizat intre doua mari colectoare principale, si anume, Siretul si Prutul, ce il delimiteaza la est si la vest.

Principala retea hidrografica o reprezinta raul Jijia, ce are ca afluenti paraiele Buhai, Morii, Ladarita-Zahorna, Tipisca-Bezercu si Putreda-Ghilauca.

Jijia, izvoraste din dealurile Balanesti si Casoaia si curge pe langa satele Hiliseu-Crisan, Corjeuti, Hiliseu-Closca, si primeste ca afluenti (paraiele Tinca, paraul lui Ivan, paraului lui Martin), trrece prin zona mlastinoasa a fostului Iezer si intra pe teritoriul Municipiului Dorohoi in partea de nord-vest. Raul transporta o cantitate mica de apa, insa regimul sau de scurgere are caracter maxim in luna martie, ce se datoareaza indeosebi topirii zapezilor, si un caracter asemenea lunii martie, in lunile iunie-iulie, dar si octombrie si noiembrie, datorita precipitatiilor abundente si a evapotranspiratiei scazute, in lunile de toamna.

Principalii afluenti de stanga si de dreapta ai raului Jijia, au caracter torrential al regimului de scurgere.

Pe vremuri, lacurile si iazurile au fost numeroase, insa din cauza numeroaselor alunecari de teren, si prin crearea unor conuri de dejectie, in special cel al parailui Buhai, numarul acestora s-a restrans. In documentele Moldovei, din secolul al-XVI-lea, s-a mentionat existenta Iezerului, iar pe la mijlocul secolului al-XIX-lea, suprafata acestuia era de 430 hectare, iar adancimea era estimata la 12-14 metri. In present insa, Iezerul este un ses, acoperit cu ierburi si este folosit ca islaz si faneata. Aici s-ar putea amenaja un lac de agrement, datorita faptului ca in trecut, lacul era bogat in peste.

2.5 Potentialul edafic

Solurile zonale corespunzatoare silvostepei din Campia Jijiei sunt in primul rand cernoziomurile cambice, ce s-au format pe niste depozite argiloase si lutoase. Se intalnesc si alte tipuri de cernoziomuri, cernoziomuri prin vertisoluri ce apar in bazinul superior al Jijiei. Solurile slab evaluate pe depozitele recente, cu aluviuni si soluri aluviale, apar in luncile Prutului, Siretului si Jijiei.

De asemenea, subsolul este bogat in resurse, reprezentate prin nisipuri cuartoase, de calitate superioara, datorita puritatii foarte mare, ceea ce le clasifica a fii unice in tara, si sunt exploatate la Miorcani, in comuna Radauti-Prut.

Bibliografie:

Tufescu, V., 1933, Captări actuale între afluenții Prutului și ai Siretului în județul Dorohoi, B.S.R.R.G., LI.

Posea G.,2005, Geomorfologia Romaniei, ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

Calinescu R., 1969, Biogeografia Romaniei, ed. Stiintifica, Bucuresti.

Enciclopedia Geografica a Romaniei, ed stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982.

*** Judetele Patriei, Botosani, Monografie, ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980.

Grigore Posea,2006, Geografia Fizica a Romaniei, partea a II-a, ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

Nicolae Costache,1996, Regionarea Biogeografica a Roamaniei, ed. Universitatii din Bucuresti.

https://www.primariadorohoi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=43&Itemid=670