Studiutopo Giurgiu Dj503 [305371]

STUDIU TOPOGRAFIC

„[anonimizat] 503”

[anonimizat]:

Manager Proiect Ing. Bogdan JINGA

Adjunct Lider de Echipa Ing. [anonimizat]:

Lider de Echipa Ing. Daniel SALACI

Experti Cheie / [anonimizat]:

Expert Inginer Geodez Ing. Mihai JINGA

Ing. Cristian IORDACHE

Teh. Oana BADI

Ing. Anamaria BILICCIU

Ing. Tiberiu-Stefanita DRAGOI

Ing. Cristina-Nicoleta BORDAS

Ing. Georgiana – Aura BOGDAN

Ing. Cosmin – Bogdan PETRARU

CUPRINS

1. INTRODUCERE 4

1.1 Amplasamentul (judetul, localitatea) 4

1.2 Beneficiar 4

1.3 Acte juridice care atesta dreptul de proprietate/ administrare 4

1.4 Informatii cadastrale 5

2. EXECUTIA LUCRARILOR 5

2.1 Recunoasterea si parcurgerea terenului 6

2.2 Proiectarea si materializarea retelei topografice de sprijin 6

2.3 Masuratori GPS privind transmiterea coordonatelor 7

2.4 Sisteme GPS utilizate pentru determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprjin 8

2.5 Calculul si compensarea retelei geodezice de sprijin 16

2.6 Post – procesarea masuratorilor 17

3. RIDICARE A PUNCTELOR DE DETALIU 20

4. BAZA DE DATE GIS 21

5. STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE 21

6. MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA IN MUNCA 23

7. VERIFICAREA SI PREDAREA LUCRARII 23

8. CONCLUZII 23

9. ANEXE 23

A. PIESE SCRISE 23

9.1 Caiet de sarcini (tema lucrarii) 23

9.2 Inventar de coordonate ale punctelor retelei de sprijin si de ridicare 23

9.3 Memoriu GPS 24

9.4 Inventar de coordonate al punctelor radiate 24

9.5 Fisierele cu datele brute din teren (format electronic) 24

9.6 Centralizator suprafete 24

B. PIESE DESENATE 24

INTRODUCERE

In vederea realizarii proiectului „[anonimizat] – DJ 151 E, DJ 401, DJ 401 A, DJ 401B, DJ 404, DJ 411, DJ 412, DJ 412 A, DJ 412B, DJ 412C, DJ 412D, DJ 413, DJ 503, DJ 503 A, DJ 504, DJ 504A, DJ 505, DJ 506A, DJ 507, DJ 601, DJ 601A, DJ601D, DJ 601E, DJ 602, DJ 603, DJ 611, DJ 612” este necesara realizarea mai multor studii topografice.

Prezentul studiu topografic a fost elaborat pentru drumul judetean DJ503 din cadrul proiectului.

Amplasamentul (judetul, localitatea)

Drumul judetean DJ 503 [anonimizat] U.A.T. Giurgiu (Turnul cu Ceas) [anonimizat], fiind amplasat pe urmatoarele unitati administrativ teritoriale: Giurgiu, Stanesti, Izvoarele, Toporu, [anonimizat].

[anonimizat]. Bucuresti, nr.10, Localitatea: Giurgiu, Cod postal: 080045, Romania.

Acte juridice care atesta dreptul de proprietate/ administrare

Au fost analizate urmatoarele acte juridice prin care drumurile judetene care fac obiectul contractului 296/ 29.12.2015 au intrat in proprietatea Consiliului Judetean Giurgiu si care au fost puse la dispozitia noastra de catre acesta:

Hotararea Guvernului nr. 968/2002 [anonimizat] a [anonimizat] – Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Giurgiu”;

Hotararea Guvernului nr. 787/2004 privind transmiterea unor sectoare de drum din prprietatea publica a [anonimizat] unor consilii judetene in proprietatea publica a statului si in administrarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in vederea realizariii activitatilor de interes nationa de catre Compania nationala de Autostrazi si Drumuri nationale din Romania – S.A.

Hotararea Guvernului nr. 559/2009 pentru modificarea H.G. nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Giurgiu, precum si a municipiului Giurgiu, oraselor si comunelor din judetul Giurgiu – Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Giurgiu”.

Dreptul de proprietate al Consiliului Judetean Giurgiu asupra DJ 503 este prevazut in HG nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Giurgiu, precum si a municipiului Giurgiu, oraselor si comunelor din judetul Giurgiu – Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Giurgiu”.

Informatii cadastrale

Imobilul care face obiectul prezentului studiu, DJ 503, este amplasat in judetul Giurgiu. Pentru aceste imobile au fost depuse cereri de informatii la O.C.P.I. Giurgiu, cu urmatoarele numere de inregistrare: 6490, 6489, 6486, 6485, 6484 din 16.02.2016.

Prin aceste cereri s-au solicitat urmatoarele informatii:

coordonatele imobilelor invecinate inscrise anterior in sistemul de cadastru si publicitate imobiliara (in format digital .dxf/.dwg);

planuri de incadrare in zona, planuri cadastrale 1:1000 sau 1:5000 pe extravilan si 1:2000 pentru zonele de intravilan;

limita de UAT, limita intravilanelor din cadrul UAT-ului;

limita planurilor parcelare pentru tarlalele invecinate zonei care face obiectul cererii (in format digital .dxf/.dwg – daca exista).

Informațiile primite de la cele doua O.C.P.I.-uri au fost integrate in planul de situație anexat la prezenta documentație.

Nu s-a depus la O.C.P.I. Giurgiu cerere privind solicitarea avizului de incepere a lucrarilor, deoarece lucrarea nu se incadreaza in prevederile art 253, alin 1) ale Ordinului Directorului General A.N.C.P.I. nr. 700/ 2014 privind aprobarea „Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară”
, cu modificările si completările ulterioare.

In conformitate cu art. 52 alin. 4 din “Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară” aprobat prin Ordinul nr. 700/2014 al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul intersectarii imobilelor reprezentate prin detalii liniare (ex. ape curgatoare, canale, diguri, drumuri etc.) trebuie intocmite documentatii cadastrale separate pentru fiecare zona de intersectie a acestor imobile.

Prin urmare, am transmis catre A.N. Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa Arges – Vedea adresa nr. 78 /DTG/ 29.04.2016 prin care am solicitat identificarea intersectiilor drumurilor judetene, aflate in patrimoniul Judetului Giurgiu, cu apele aflate in patrimoniul A.N. Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa Arges – Vedea.

EXECUTIA LUCRARILOR

Rețeaua topografica de ridicare este creata in scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice si documentațiilor cadastrale necesare proiectului pentru obținerea avizelor necesare.

Densitatea unei rețele topografice de ridicare se stabilește in raport cu suprafața pe care se executa lucrările si cu scopul acestora.

Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, rețeaua topografica de ridicare se compensează ca rețea constrânsa pe punctele rețelelor de sprijin (RTS).

Recunoasterea si parcurgerea terenului

Lucrările care se desfășoară în vederea elaborării studiului topografic presupun culegerea unor informații detaliate si foarte precise. In acest scop, au fost consultate materialele cartografice existente cum ar fi:

hărți topografice cuprinzând zona în care s-au executat lucrările propuse în prezentul proiect;

planuri topografice la scări mari și foarte mari;

ortofotoplanuri din zona de interes.

Acest procedeu presupune parcurgerea întregii zone de interes, în vederea confruntării acestor planuri cu situația existenta in teren.

Proiectarea si materializarea retelei topografice de sprijin

Specialiștii firmei au participat înaintea începerii lucrării la o recunoaștere în teren a zonei. In urma recunoasterii au fost alese amplasamentele punctelor de statie, care au fost ulterior integrate in reteau de sprijin. Avand in vedere ca, rateaua de indesire a fost realizata prin masuratori GNSS, la alegerea acestor amplasamete s-au respectat urmatoarele criterii:

să nu existe obstacole care obturează orizontul peste elevația de 10°, întrucât acestea pot diminua numărul sateliților disponibili;

să nu existe suprafețe reflectorizante în apropierea antenelor, întrucat acestea pot conduce la efectul de multipath (suprafețe reflectorizante sunt considerate acele suprafețe la care rugozitatea este mai mică de 2 cm);

să nu existe instalații electrice de mare putere în apropierea stațiilor sau relee de emisie, acestea putând perturba semnalele satelitare;

să fie ușor accesibile;

amplasamentul sa fie ales astfel incat sa nu fie afectate de lucrari efectuate ulterior care ar putea duce la distrugerea lor.

In urma determinarilor GNSS si a prelucrarii observatiilor s-au obtinut coordonatele planimetrice x,y si altimetrica z.

Pentru calculul rețelei de sprijin au fost folosite un număr de 14 puncte determinate GPS marcate și semnalizate la sol prin buloane metalice, borne, etc.

Masuratori GPS privind transmiterea coordonatelor

Ca metoda de masurare s-a folosit metoda statica (postprocesare), singura care asigura preciziile solicitate la realizarea retelelor topografica de sprijin. Este metoda de masurare cea mai des utilizata pentru indesirea retelelor de sprijin. In cadrul acestei metode receptoarele ocupa punctele de statie pentru intervale de timp (sesiuni), cu durata prestabilita in functie de lungimea bazei care a fost masurata. Intre sesiuni s-au considerat punctele fixe denumite GIUR (Giurgiu), ALXR (Alexandria), BUCU(Bucuresti) statii permanente Clasa A, apartinand Rețelei Naționale de Stații GNSS Permanente si punctul fix TSPB(1 Decembrie) ce face parte dintr-o retea privata de statii permanente.

Masuratorile au fost efectuate cu urmatoarele tipuri de receptoare: Stonex S9II(1 buc), Stonex S9III(1 buc), Stonex S9IIIPlus (1 buc), Stonex S10(2 buc), TrimbleR3(2 buc) si Topcon Hyper Pro(1 BUC).

Modul static de măsurare:

orizontal: 0.010 m + 2 ppm;

vertical: 0.010 m + 2 ppm;

timp de observație: variază între 30 și 360 minute în funcție de distanta dintre receptoare și alți factori de mediu.

Metoda statica presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare GPS, amplasate pe punctele care urmeaza sa fie determinate si care sunt stationate, simultan, o perioada mai mare de timp, denumita sesiune de observatii. Durata acesteia este stabilita in functie de lungimea laturilor, numarului de sateliti utilizabili, de geometria segmentului spatial observabil, evaluata de PDOP (Position Dilution of Precision), precum si de precizia de determinare a punctelor noii retele..

Ca o estimare empirică a preciziei în măsurătorile relative, se poate considera ± (5 mm + 1 ppm) din lungimea bazei. Aceasta este metoda principală pentru indesirea rețelelor geodezice.

Sisteme GPS utilizate pentru determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprjin

La realizarea acestei lucrări s-a urmărit respectarea normelor, instrucțiunilor și metodologiilor elaborate sau avizate de A.N.C.P.I..

Conform Ordinului nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului General, referitor la rețele geodezice, s-a urmărit respectarea materializării și amplasării punctelor si a metodelor de realizare a rețelei.

In cazul realizarii retelelor topografice de ridicare prin determinari GNSS se utilizeaza metoda de masurare statica. In cadrul metodei statice de masuratori satelitare, observatiile s-au executat cu receptoare GNSS instalate intr-o statiefixa cunoscuta, si intr-una noua sau mai multe statii de coordonate necunoscute, toate ramanand fixe intr-osesiune de observatii si primind semnale de la aceeasi minimum patru sateliti. Timpul de observare variaza dela 15 minute pana la doua ore, in cazul receptoarelor cu dubla frecventa asupra unor baze de 10-70km, iar durata poate creste daca se utilizeaza receptoare de simpla frecventa, sau in functie delungimea vectorului baza, configuratia satelitilor, conditii atmosferice, etc.

Printr-o sesiune de observatii se inteleg toate observatiile satelitare realizate simultan si continuu in cursul unui proiect definit in receptorul aparatului.

Precizia de determinare este ridicata (3-5mm+1ppm), specifica retelelor topografice de ordin superior.

In cazul in care baza este mica (5-10km) se micsoreaza si timpul de observare la 5-10 minute daca configuratia sateliara este optima, ceea ce inseamna ca beneficiaza de valori optime pentru GDOP. Acest procedu asigura o precizie de 5-10mm+1ppm, aplicandu-se cu succes la determinarea retelelor.

O alta abordare de explicare a masuratorilor statice consta in determinarea unui vector intre un receptor amplasat pe un punct cunoscut, denumit baza (referinta), si un alt receptor amplasat intr-un punct ale carui coordonate trebuiesc determinate, denumit mobil.

Fig: Metoda statica de determinare a punctelor

Integrarea retelei topografice de ridicare in reteaua geodezica de stat s-a realizat cu programe de transformare de pe elipsoid in planul de proiectie, pe baza punctelor de coordonate duble, cunoscute atat in Sistemul de proiectie Stereografica 1970, cat si in sistemul WGS-84, respectiv ETRS89 in care se obțin rezultatele masuratorilor GNSS. Aceasta se realizeaza pe baza softului implementat oficial la nivelul României si anume TransDatRO versiunea 4.01.

La realizarea măsurătorilor satelitare s-a intocmit o metodologie interna de lucru prin care fiecare echipa:

si-a inventariat numarul de puncte de masurat pentru care a stabilit un termen de executie;

si-a schitat zona a caror puncte urmau sa fie determinate, pentru a stabili traseul optim de mers cu masina pana in zona interesata, astfel incat traseul sa nu reprezinte un inconvenient in desfasurarea activitatii;

in cadrul unei delegatii s-au stabilit punctele fixe, fie puncte din reteaua topografica de indesire, fie din reteaua nationala GNSS de statii permanente, cu cel putin o zi inainte de efectuarea masuratorilor satelitare;

pentru situatiile in care au fost necesare puncte fixe stationabile s-a stabilit ca persoana ce executa masuratorile pe statia fixa sa fie schimbata dupa fiecare zi de stationare;

in timpul inregistrarilor, operatorii au urmarit continuu starea de receptie a semnalului satelitar si au notat in carnetele de teren informatiile necesare punctului determinat si anume denumirea statiei, data la care s-au executat masuratorile, numele operatorului, inaltimea antenei la inceputul si sfarsitul sesiunii de masuratori, ora de inceput si sfarsit a sesiunii;

Fig: Staționarea pe o borna din Rețeaua Topografica de Ridicare

In continuare sunt prezentate operatiunile fiecarui operator indiferent de aparatura folosita pentru determinarea retelei geodezice de ridicare:

identificarea bornei pe teren si stabilirea denumirii punctului;

centrarea si calarea aparatului pe punctul de statie;

crearea unui „job” pentru ziua de delegatie in desfasurare;

setarea tipului de antena si a sistemului de coordonate folosit;

masurarea inaltimii aparatului in punctul de statie (se executa atat la inceputul sesiuni de masuratori cat si la sfarsitul acesteia);

introducerea denumirii punctului stationat;

stabilirea momentului oportun de a porni sesiunea de masuratori in functie de configuratia satelitilor pe orbite si a claritatii de receptie a semnalului (SNR);

se porneste sesiunea de masuratori si se urmareste configuratia satelitara prin numarul de sateliti vizibili si a valorilor DOP;

Pentru ca masuratorile satelitare sa se incadreze in preciziile solicitate in caietul de sarcini s-au urmarit toti factorii implicati in precizia determinarilor, precum si realizarea setarilor corespunzatoare:

unghiul de elevatia a satelitilor sa fie setat la valoarea de 10o, acceptandu-se in situatiile fara obstacole si valoarea de 5o – unghiul de elevatie al unui satelit reprezinta o variabila ce indica pozitia deasupra orizontului a unui satelit urmarit;

inregistrarile satelitare s-au realizat la interval de 1secunda;

numarul de sateliti vizibili a fost setat la 4 (minimum patru pentru a lucra in trei dimensiuni);

s-a respectat ca valoarea PDOP <6, iar intervalele satelitare unde PDOP>6 au fost excluse din prelucrarea datelor;

s-au urmarit toate valorile DOP in momentul executarii masuratorilor:

PDOP (Position Dilution Of Precision) este un coeficient ce prezinta influenta configuratiei satelitare asupra determinarii pozitiei tridimensionale a punctelor;

HDOP (Horizontal Dilution Of Precision) este determinat de aranjarea in plan orizontal a satelitilor ceea ce indica precizia de determinare a coordonatelor planimetrice a punctelor;

VDOP (Vertical Dilution Of Precision) este determinat de aranjarea in plan vertical a satelitilor ceea ce indica precizia de determinare a altitudinii elipsoidale a punctelor;

TDOP (Time Dilution Of Precision) reprezinta un coeficient de determinare a preciziei de masurare a timpului;

GDOP (Geometric Dilution Of Precision) reprezinta factorul cu care este influentata precizia de determinare a punctelor de catre configuratia satelitilor pe orbite, iar acesta reprezinta o suma dintre GDOP = VDOP + HDOP

Ridicarea detaliilor topografice pentru realizarea planurilor de situatie la scari mari in zonele cu acoperire mare a terenului cum sunt si localitatile din cadrul prezentului proiect, necesita un volum deosebit de lucrari, atat in faza de teren cat si de birou, datorita numarului de puncte caracteristice ale detaliilor topografice si a preciziei de reprezentare a pozitiilor acestora.

Aparatura folosită la realizarea drumuirii planimetrice, respectiv a ridicării topografice necesară este un sistem GPS alcatuit din receptoarele Stonex S9, Stonex S10,Topcon HyPer Pro si Trimble R3.

In cele ce urmeaza sunt prezentate echipamentele utilizate si specificațiile tehnice ale acestora:

Statie totala Leica TCR 805 Power – specificatii tehnice:

GPS Topcon Hyper Pro – specificatii tehnice:

GPS STONEX S9:

Specificatii Tehnice GPS Stonex S9:

Canale: 220

Semnale satelit urmărite:

GPS: simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5

GLONASS: simultan L1 C/A, L1 P, L2 C/A (doar GLONASS M), L2 P

SBAS: simultan L1 C/A, L5

GIOVE-A: simultan L1 BOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.

GIOVE-B: simultan L1 CBOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.

COMPASS: (rezervat): B1 (QPSK), B1-MBOC (6, 1, 1/11), B1-2 (QPSK), B2 (QPSK), B2-BOC (10, 5), B3 (QPSK), B3BOC (15, 2.5), L5 (QPSK).

Precizia receptorului

Precizie orizontală statică: 3.3 mm ± 1 ppm(RMS)

Precizie verticală statică: 5 mm ± 1 ppm (RMS_

Precizie orizontală RTK stabilită: 1 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie verticală RTK stabilită: 2 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie de poziționare diferențială cod: 0.45 m (CEP)

Precizie poziționare RTK de sine stătătoare: 1.5 m (CEP)

Precizie tipică de poziționare SBAS:vertical< 5 m (3D RMS), orizontal<1m ((3D RMS)

GPS STONEX S10:

Specificatii Tehnice GPS Stonex S10:

Canale: 220

Semnale satelit urmărite:

GPS: simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5

GLONASS: simultan L1 C/A, L1 P, L2 C/A, L2 P, L3

SBAS: simultan L1 C/A, L5

GALILEO: E1, E5A, E5B

COMPASS:B1, B2

Precizia receptorului

Precizie orizontală statică: 2.5 mm ± 1 ppm(RMS)

Precizie verticală statică: 5 mm ± 1 ppm (RMS_

Precizie orizontală RTK stabilită: 1 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie verticală RTK stabilită: 1.5 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie de poziționare diferențială cod: 0.45 m (CEP)

Precizie poziționare RTK de sine stătătoare: 1.5 m (CEP)

Precizie tipică de poziționare SBAS vertical< 5 m (3D RMS), orizontal<1m ((3D RMS)

GPS TRIMBLE R3 – specificatii tehnice:

Calculul si compensarea retelei geodezice de sprijin

În vederea prelucrării măsurătorilor GPS au fost achiziționate fișiere Rinex cu măsurători ale stațiilor permanente BUCU (București) , ALXR (Alexandria) si GIUR(Giurgiu). Măsurătorile GNSS au fost prelucrate cu ajutorul programului Trimble Business Center. Pentru a transforma coordonatele geografice din datumul ETRF, realizarea ETRS89, în proiecție Stereografică 1970 s-a utilizat programul TransDat, pus la dispoziție de către Agenția Națională de Cadastru si Publicitate Imobiliară, considerat a avea parametri oficiali de transcalul din România.

Sistemul de coordonate folosit la ridicările topografice este Stereografic 1970. Proiecția Stereografica 1970 este proiecția oficială folosită în prezent. Cercul de deformație nulă are raza de 201,718 Km si reprezintă intersecția planului secant cu elipsoidul de rotație. Originea sistemului de axe de coordonate rectangulare este în punctul Qo, axa x fiind îndreptată către Nord, iar axa y către Est.

După exportul datelor se salvează proiectul, se verifica salvarea tuturor fișierelor si se închide programul.

Neînchiderile obținute se încadrează în toleranțele impuse de normele în vigoare, după cum se poate observa din calculele prezentate ulterior.

Pentru editarea lucrării s-au folosit programe proprii precum AutoCAD, program cu ajutorul căruia s-a făcut editarea propriu-zisă, dar și transmiterea datelor din calculator la un plotter și Topo LT, program folosit pentru raportarea punctelor.

După obținerea planului s-a întocmit o legendă a semnelor convenționale pentru a facilita regăsirea simbolurilor punctuale utilizate.

Post – procesarea masuratorilor

Prelucrarea masuratorilor efectuate cu tehnologie GNSS s-a efectuat cu ajutorul softului de specialitate in prelucrarea acestora (Leica Geo Office Combined), urmarindu-se in principal obtinerea de solutii de tip “fixed” (fixarea ambiguitatilor) pentru fiecare vector (baza, distanta intre puncte, lungime) si compensarea acestora ca o retea constransa, utilizand masuratori si coordonate ale Retelei Geodezice Nationale Spatiale Clasa A – furnizate prin serviciul romanesc de determinare a pozitiei ROMPOS (serviciul ROMPOS GEO) si masuratori si coordonate ale retelei geodezice de indesire.

Aplicatia folosita pentru prelucrarea datelor satelitare foloseste tehnica de prelucrare in care se genereaza ecuatii de diferentesimple, duble si triple intre ecuatiile de observatie initiale (nediferentiate).

De regula, se prefera realizarea unei pozitionari cinematice relative, care asigura precizii centimetrice corespunzatoare unei largi categorii de utilizatori. Pozitionarea cinematica relativa are drept scop determinarea pozitiei unui punct necunoscut in raport de un punct de coordonate cunoscute. In urma efectuarii unor astfel de observatii se determina vectorul dintre cele doua puncte denumit si vectorul bazei sau pe scurt ”baza”.

Functie de intervalul de timp scurs intre momentul efectuarii observatiilor si momentul in care are loc determinarea coordonatelor, pozitionarea GPS cinematica poate fi realizata in timp real sau in mod post-procesare.

Fig: Prelucrare masuratori statice (Postprocesare)

Fig: Prelucrare masuratori statice (Postprocesare)

Postprocesarea masuratorilor este o activitate care se executa dupa fiecare etapa de masuratori si presupune:

Verificarea datelor importate intr-un nou proiect consta in:

analiza existentei tuturor punctelor masurate in teren;

toate masuratorile trebuie sa contina denumirea punctului stationat, inaltimea masurata a punctului de statie si tipul de antena corespunzator;

se vor constata erorile de operare si se vor elimina (inaltimi aberante a aparatelor in punctul de masurat, alte tipuri de antena fata de cele folosite);

Vizualizarea datelor masurate:

se analizeaza vizual datele pentru constatarea unor eventuale greseli de stabilire a punctului masurat;

Stabilirea parametrilor de prelucrare a datelor GNSS (unghi de elevatie, tip solutie, modele de ionosfera si troposfera utilizate):

se seteaza parametrii ce se folosesc pentru prelucrarea masuratorilor;

Tot in faza de analiza a masuratorilor satelitare se comanda de la Fondul National Geodezic – Directia de Geodezie si Cartografie (FNG-DGC) masuratorile satelitare de la statiile GNSS permanente din cadrul Retelei Geodezice Nationale (RNG-GNSS).

In continuare sunt prezentate etapele parcurse pentru prelucrarea datelor in vederea obtinerii coordonatelor finale:

Prelucrarea datelor GNSS:

se stabilesc punctele de coordonate cunoscute ca puncte fixe fata de care se vor determina celelalte puncte de coordonate necunoscute;

se exclud măsurătorile satelitare pentru sateliții care introduc erori in prelucrarea datelor după analizarea calității semnalului satelitar;

se proceseaza datele prin determinarea valorilor vectorilor din reteaua formata;

se compensează rețeaua prin distribuirea erorilor si se obtin preciziile de determinare a punctelor;

Analizarea rezultatelor obtinute (Loop Closure, Teste statistice):

se verifica precizia de determinare a punctelor din reteau topografica de ridicare;

se verifica valorile pentru neinchiderea in triunghiurile obtinute;

se verifica erorile pentru fiecare vector prelucrat;

Transcalculul coordonatelor:

Avand in vedere ca ANCPI a implementat oficial, pentru a fi utilizata in transformari de coordonate, aplicatia TransDatRO v 4.04, aceasta va sta la baza transformarii coordonatelor elipsoidale ETRS89 in coordonate planimetrice in sistemul national de referinta S-42 – Plan de proiectie Stereografic 1970. Aceasta aplicatie a fost implementata pentru a fi utilizata oficial numai pentru transformari planimetrice si nu poate fi folosita si in cazul altitudinilor elipsoidale, pentru a le transforma in altitudini normale in sistemul de referinta national.

Fig: Aplicatia TransDatRO v 4.01

Proiectia Stereografica 1970 sau Stereo 70 reprezinta proiectia cartografica oficiala a Romaniei ca urmare a Decretului numarul 305 din luna septembrie 1971.

Proiectia Stereografica 1970 este conforma, nu deformeaza unghiurile, permitand ca masuratorile geodezice sa fie prelucrate direct in planul de proiectie, fara a se calcula coordonate geografice, cu conditia aplicarii prealabile a unor corectii de reducere a masuratorilor la planul de proiectie.

Proiectia deformeaza ariile, functie de departarea acestora fata de polul proiectiei. Aceasta proiectie are la baza elementele elipsoidului Krasovski 1940 si planul de referinta pentru cote Marea Neagra–1975.

Fig: Harta deformatiilor liniare in proiectia Stereografica 1970

Punctul central al proiectiei, denumit si polul proiectiei, este un punct fictiv, care nu este materializat pe teren, situat aproximativ in centrul geometric al teritoriului Romaniei, la nord de orasul Fagaras. Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estica si de 46˚ latitudine nordica.

Adancimea planului de proiectie este de aproximativ 3.2 km fata de planul tangent la sfera terestra in punctul central. In urma intersectiei dintre acest plan si sfera terestra de raza medie s-a obtinut un cerc al deformatiilor nule cu raza de 201.718 km.

Deformatia relativa pe unitatea de lungime (1 km) in punctul central al proiectiei este egala cu -25 cm/km si creste odata cu marirea distantei fata de acesta, pana la valoarea zero pentru distanta de 201.718 km (cercul de deformatie nula). Dupa aceasta distanta valorile deformatiei relative pe unitatea de lungime devin pozitive si ating valoarea de 63,7 cm/km la o departare de centrul proiectiei de aproximativ 385 km.

RIDICARE A PUNCTELOR DE DETALIU

Pentru masurarea punctelor de detaliu s-a folosit metoda cinematica (RTK – UHF).

Pe langa cele 14 puncte din reteaua de sprijin au mai fost folosite 6 puncte din reteaua de ridicare(S15-S20), puncte ce au fost obtinute prin indesirea retelei de sprijin mai sus mentionate. Realizarea observatiilor a fost facuta cu ajutorul a cinci receptoare GNSS cu dubla frecventa ce au primit corectii in timp real de la un alt receptor GNSS care era stationat pe un punct de coordonate cunoscute din retaua de ridicare. Corectiile au fost transmise prin radio de la receptorul amplasat pe punctul de coordonate cunoscute catre receptoarele mobile amplasate in punctele de detaliu. Timpul de stationare pentru punctele de detaliu care au fost masurate a fost stabilit de la 3” la 30” in functie de semnalul satelitar receptionat si configuratia terenului. Pentru fiecare sesiune de masuratori RTK – UHF s-au realizat cel putin doua masuratori ale unui punct determinat anterior pentru a constata eventualele erori aparute si a verifica in acelasi timp precizia de determinare a punctelor de detaliu.

Acolo unde conditiile de masurare nu au permis utilizarea tehnologiei GPS, punctele de detaliu au fost determinate prin metode clasice (metoda radierii) utilizand statii totale (Leica TCR 805) ce asigura o precizie de masurare a directiilor de 5 sec si o precizie de masurare a distantelor de 2mm+2ppm. Calculul suprafetelor a fost efectuat prin metoda analitica.

Pentru ridicarea detaliilor s-a urmarit:

puncte caracteristice necesare delimitarii zonelor de protectie si de siguranta;

limitele de proprietate din zona adiacenta perimetrului studiat;

constructiile situate in zona pentru care se intocmeste planul de situatie;

santurile de scurgere;

poduri / podetele;

stalpii retelelor de utilitati;

puncte caracteristice reliefului necesare intocmirii planului topografic

La toate cele de mai sus se adaugă, la decizia operatorului, orice alte detalii necesare a fi figurate pe planul de situație, astfel încât acesta să reproducă, în final, cât mai fidel configurația și detaliile terenului.

BAZA DE DATE GIS

Dupa finalizarea planului de stituatie pe straturi specifice lucrarilor de specialitate, s-a trecut la realizarea planului de situatie suport pentru actualizarea bazei de date GIS a Beneficiarului.

Pentru acest lucru s-a trecut toata informatia din planul ropografic pe straturi tematice impuse prin caietul de sarcini. Fisierul rezultat in format DWG va fi integrat in baza de date a Beneficiarului.

STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE

Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare;

Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 53/2011;

Protocolul de colaborare încheiat între Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. privind receptia si înscrierea în Cartea Funciara a dreptului de proprietate al Statului Roman si a dreptului de administrare al CNADNR – SA asupra imobilelor care fac obiectul Legii nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, înregistrat la A.N.C.P.1. cu nr. 1037692/20.05.2011, respectiv la C.N.A.D.N.R. SA cu nr. 31269/01.06.2011;

Regulamentul privind autorizarea sau recunoasterea autorizarii persoanelor fizice si juridice romane, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care apartine Spatiului Economic European în vederea realizarii si verificarii lucrarilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei si al cartografiei pe teritoriul Romaniei, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 107/2010;

Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul MAP nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul comun MAPDR/MAI nr. 897/798/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind continutul documentatiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol;

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si Iibera circulatie a acestor date;

Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si unitatile sale subordonate si a taxei de autorizare pentru persoanele care realizeaza lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

O.G. 43/1997 privind regimul drumurilor;

Inventarul domeniului public al judetului Giurgiu, in care sunt incluse drumurile judetene, a fost atestat prin HG nr. 968/05 septembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 bis, din 13 septembrie 2002, modificata si completata prin:

HG 559/2009 pentru modificarea Anexei 1 la HG 968/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Giurgiu, mprecum si al municipiului Giurgiu, oraselor si comunelor din judetul Giurgiu

MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA IN MUNCA

Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare și existente în cadrul acestei activități proprii. Prezentele norme specifice se aplică persoanelor juridice precum și celor fizice care își desfășoară activitatea în domeniul topografiei.

Înainte de începerea lucrului, persoanele special desemnate în acest scop a fost verificata starea și funcționalitatea aparaturii ce a fost utilizata și au fost luate măsuri pentru a nu fi folosite decât cele corespunzătoare din punct de vedere al protecției muncii.

Este interzis ca personalul (echipa de specialiști în măsurători topografice) să execute lucrări în condiții meteorologice nefavorabile (precipitații, descărcări electrice, ceață etc.). Personalul a fost instruit asupra locului de refugiu fixat în prealabil de către conducătorul echipei.

Pentru lucrul la înălțime, indiferent de domeniul de activitate, au fost purtate caști de protecție. De asemenea pentru diminuarea riscului accidentelor rutiere personalul a fost dotat cu veste reflectorizante.

VERIFICAREA SI PREDAREA LUCRARII

Verificarea internă s-a realizat în cadrul societății noastre, de către specialiști abilitați. În acest sens, s-a verificat:

modul de realizare a măsurătorilor de teren;

compensarea rețelei topografice de sprijin, precum și încadrarea în toleranțele admise;

includerea în planurile topografice a tuturor elementelor obligatorii (conform atlasului de semne convenționale), precum și a celor cerute în mod special de către Beneficiar / Proiectant;

caracterul estetic și omogen al pieselor scrise și desenate.

CONCLUZII

Reteaua topografica de sprijin si ridicare respecta legislatia in vigoare, cu parametrii de calitate si precizie ridicata. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca s-au executat masuratori folosind numai tehnologia satelitara folosindu-se punctele de sprijin din Reteaua Nationala Geodezica de statii permanente GNSS (clasa A) a A.N.C.P.I.

Prelucrarea datelor si întocmirea documentatiei s-au efectuat conform caietului de sarcini si a prevederilor normativelor in vigoare ce reglementeaza modul de intocmire a lucrarilor de specialitate. In urma prelucrarii datelor, s-a constatat ca punctele de detaliu asigura precizia ceruta de instrucțiuni.

Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentației asigura o calitate corespunzătoare a acestora și o bună fiabilitate.

ANEXE

A. PIESE SCRISE

Caiet de sarcini (tema lucrarii)

Inventar de coordonate ale punctelor retelei de sprijin si de ridicare

Memoriu GPS

Inventar de coordonate al punctelor radiate

Fisierele cu datele brute din teren (format electronic)

Centralizator suprafete

B. PIESE DESENATE

Intocmit, Verificat

ing. Bogdan – Ciprian JINGA ing. Daniel SALACI