4.5. UTILIZAREA MATRICILOR PENTRU STABILIREA PARAMETRILOR CE NECESITĂ MONITORIZARE ÎN ZONA ELECTROCENTRALE DEVA Pentru ușurarea muncii de selectare a… [305370]

Licență

4.5. UTILIZAREA MATRICILOR PENTRU STABILIREA PARAMETRILOR CE NECESITĂ MONITORIZARE ÎN ZONA ELECTROCENTRALE DEVA Pentru ușurarea muncii de selectare a… [305370]

Byadmin ianuarie 1, 2024

4.5. UTILIZAREA MATRICILOR PENTRU STABILIREA PARAMETRILOR CE NECESITĂ MONITORIZARE ÎN ZONA ELECTROCENTRALE DEVA

Pentru ușurarea muncii de selectare a parametrilor ce urmează a [anonimizat] (matricea A), cu diferiții componenți ambientali (matricea B). Prin compunerea celor două matrici rezultă o a treia (matricea Cp), care în fapt prezintă interacțiunea dintre factorii cauzali și componenții ambientali predefiniți.

În continuare matricea rezultată din compunerea primelor două este la rândul ei compusă cu o a patra matrice (matricea D), și aceasta predefinită, a [anonimizat].

Rezultatul final este reprezentat tot de o matrice (matricea Ep,a) ce depinde atât de proiectul luat în considerare cât și de subregiunea considerată și care oferă posibilitate alegerii acelor parametrii care prezintă importanța cea mai mare din punct de vedere al necesității monitorizării.

Avantajul utilizării matricelor constă în faptul că sunt puse față în față acțiunile principale și conexe ale activității de producere a [anonimizat].

Ca urmare, a fost întocmită o listă de posibili “factori cauzali” (cauze de perturbare a mediului înconjurător), înțelegând prin acest termen acele acțiuni care sunt direct asociabile cu o modificare a condițiilor de mediu care pot fi asociate cu „[anonimizat]” (tabelul nr.4.1)

Tabelul nr. 4.1 – Asocierea între lista de proiecte (acțiuni relevante) și lista factorilor cauzali (matricea A)

S – sigur; P – probabil; I – [anonimizat]. Este posibilă construirea unei matrici care are ca linii lista proiectelor sau acțiunilor relevante luate în considerare iar pe coloane lista tuturor posibililor factori cauzali individuali.

Existența unei relații între o acțiune relevantă și un factor cauzal este pusă în evidență prin marcarea celulei de la intersecția liniei ce reprezintă proiectul cu coloana corespunzătoare factorului cauzal. [anonimizat] (S), probabilă (P), [anonimizat] (I) sau nulă.

[anonimizat]. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], flora, ecosistemele, solul, nivelul de zgomot și peisajul.

Tabelul nr. 4.2 evidențiază relațiile dintre factorii cauzali și componentele ambientale (matricea B) în cazul analizării proiectului Obiectivul industrial Electrocentrale Deva.

Tabelul nr. 4.2- Asocierea între lista de factori cauzali și lista componentelor ambientale (matricea B) – matrice fixă

Analizele efectuate în scopul monitorizării unui proiect corespund punerii în evidență a unei linii din matricea A, ale cărei căsuțe reprezintă probabilitatea de activare în mod semnificativ a diferiților factori cauzali. [anonimizat] B, ale cărei căsuțe reprezintă probabilitatea unui impact semnificativ asupra componentelor ambientale.

Probabilitatea impactului unui anumit proiect asupra diverselor componente va fi dată de o combinație dintre probabilitatea de activare a factorilor cauzali și probabilitatea ca acestea să genereze un impact semnificativ.

Este posibilă astfel construirea ulterior a unei matrice, care are drept coloane factorii cauzali (matricea A) și drept linii componentele ambientale (matricea B) (matricea Cp). Și în acest caz, intersecțiile dintre linii și coloane sunt căsuțe în care se pot înscrie simboluri care indică probabilitatea unei relații semnificative. Semnificația relațiilor arată în această matrice probabilitatea unui impact semnificativ, cauzat de oricare dintre factorii cauzali individuali asupra diferitelor componente ambientale.

Corespunzător fiecărui proiect, se poate atașa, așadar, matricilor A și B o a treia matrice, Cp, care are aceleași intrări ca ale matricei B (linii: componente ambientale, coloane: factori cauzali), dar ale cărei căsuțe conțin, coloană cu coloană, o combinație a probabilității din căsuța corespunzătoare a matricei B cu probabilitatea conținută în linia corespunzătoare proiectului analizat în matricea A.

Matricea Cp (litera p semnifică un anumit proiect) indică acțiunea factorilor cauzali asupra componentelor ambientale și confirmă sau infirmă necesitatea de monitorizare care rezultă din relația simplă dintre proiecte și factorii cauzali.

Regula propusă pentru combinarea probabilităților de apariție a impacturilor este prezentată în tabelul nr. 4.3.

Tabelul nr. 4.3. – Regula pentru definirea asociațiilor între interacțiunile matricelor

În tabelul nr. 4.4 se prezintă procedeul prin care se obține matricea Cp din matricele A și B pentru proiectul Obiectivul industrial Electrocentrale Deva.

În contextul activității de monitorizare a mediului este necesară caracterizarea suprafețelor de teritoriu examinate, cu specificarea gradului de sensibilitate și/sau vulnerabilitate a zonelor studiate în ceea ce privește componentele ambientale.

Tabelul nr. 4.4 – Intersecția între matricea A și matricea B – (matricea Cp)

Se constată că vin întărite perechile de probabilități puternice (individualizând o corespondență probabilă, puternică ce solicită monitorizare), sunt anulate unele celule în care cel puțin un factor este nul (absența problemei sau absența sensibilității unui component ambiental la un factor cauzal) respectiv cu o cerință slabă de monitorizare o pereche de probabilități slabe.

Pentru a ține seama de acest aspect, este necesară realizarea a două operațiuni: prima constă în evidențierea fizică a zonelor potențial afectate de impacturi asupra diferitelor componente ambientale, iar a doua într-o clasificare a suprafețelor în diferite tipologii, cu diferite priorități privind necesitatea de monitorizare a componentelor ambientale.

În continuare, se construiește o matrice D, ale cărei coloane reprezintă tipologia zonelor, iar pe linii sunt reprezentate componentele ambientale.

Orice subregiune evidențiată se regăsește într-o tipologie predefinită și potențial afectată de impacturi asupra uneia sau mai multora din componentele ambientale: corespunzător fiecărei subregiuni se activează în matricea D pe coloane tipologia zonei, iar pe linii componentele ambientale afectate în acea subregiune (tabelul nr. 4.5).

Tabelul nr. 4.5. – Asocierea între lista componentelor ambientali și lista tipologiilor areale (matricea D)

Necesitatea de monitorizare a unui factor cauzal și a componentei ambientale corespunzătoare afectată în subregiune depinde, în afară de semnificația ansamblului de relații proiect/factor cauzal/componentă ambientală conținute în matricea Cp, de vulnerabilitatea subregiunii în ceea ce privește componenta ambientală considerată.

Probabilitățile indicate în căsuțele matricei Cp, vor fi din acest motiv combinate, linie cu linie, cu vulnerabilitățile corespunzătoare conținute în matricea D. Regula propusă pentru această operație este aceeași cu cea utilizată deja pentru obținerea matricei Cp. Rezultatul este o matrice Ep,a (care depinde atât de proiectul examinat, cât și de subregiunea/aria teritorială considerată), ale cărei coloane și linii sunt factori cauzali, respectiv componente ambientale. Celulele acestei matrici conțin o indicație de probabilitate (sigur, probabil, puțin probabil sau zero) privind necesitatea de monitorizare a posibilelor perechi: factor cauzal/componentă ambientală.

În cazul proiectului Obiectiv industrial – Electrocentrale Deva este necesară realizarea a 4 matrici Ep,a pentru tipologiile: arii urbanizate, arii agricole, arii industriale și arii fluviale (tabelele nr. 4.6, 4.7, 4.8 și 4.9).

În tabelele susmenționate se prezintă atât exprimarea calitativă ( S-sigur, P-probabil, Incert-I sau 0-nul) cât și cea cantitativă (S=3, P=2, I=1 și 0=0).

Tabelul nr. 4.6.- Intersecția dintre matricea Cp și matricea D „Arii urbanizate”

(matricea Ep,a1)

Tabelul nr. 4.7 – Intersecția dintre matricea Cp și matricea D „Arii agricole”

(matricea Ep,a2)

Tabelul nr. 4.8 – Intersecția dintre matricea Cp și matricea D „Arii industriale”

(matricea Ep,a3)

Tabelul nr. 4.9. – Intersecția dintre matricea Cp și matricea D „Arii fluviale”

(matricea Ep,a4)

Pe baza datelor din tabelele nr. 4.6-4.9 se stabilesc prioritățile de monitorizare a imisiilor și emisiilor pentru cele patru tipologii/arii teritoriale stabilite a fi afectate de Electrocentrale Deva. Aceste priorități sunt centralizate în tabelele nr. 4.10-4.4.13.

Tabelul nr. 4.10 – Prioritatea de monitorizare a imisiilor și emisiilor pentru tipologia

“arii urbanizate”

Tabelul nr. 4.11 – Prioritatea de monitorizare a imisiilor și emisiilor pentru tipologia

“arii agricole”

Tabelul nr. 4.12 – Prioritatea de monitorizare a imisiilor și emisiilor pentru tipologia

“arii industriale”

Tabelul nr. 4.13 – Prioritatea de monitorizare a imisiilor și emisiilor pentru tipologia

“arii fluviale”

Pentru a obține o imagine mai clară a necesității de monitorizare pentru proiectul Obiectiv industrial – Electrocentrale Deva în fiecare dintre cele 4 tipologii stabilite se procedează la prelucrarea și gruparea datelor.

În acest scop se determină în prima fază valoarea maximă (Xmax) și valoarea minimă (Xmin) din șirul datelor precum și amplitudinea datelor/selecției (A):

A=Xmax – Xmin (4.1)

după care se trece la gruparea datelor pe intervale.

Pentru gruparea datelor s-a utilizat metoda intervalelor egale și închise. Pentru calculul amplitudinii intervalului de grupare s-a folosit formula lui Sturges:

(4.2)

unde: A – amplitudinea selecției;

n – volumul selecției.

În continuare se calculează numărul intervalelor de grupare (kc):

= 1+3,322lgn (4.3)

iar valoarea adoptată ka este obținută prin rotunjirea valorii calculate. Cu ajutorul valorii ka se recalculează amplitudinea intervalului de grupare cu ajutorul relației:

(4.4)

și se procedează la repartizarea datelor pe intervale.

Centralizarea datelor este realizată în tabelul nr.4.14.

Tabelul nr. 4.14. Centralizarea datelor necesare stabilirii ierarhiei necesității monitorizării

Ierarhizarea componentelor ambientale și a factorilor cauzali în cazul celor patru tipologii areale este stabilită centralizat în tabele nr. 4.15-4.22.

Tabelul nr. 4.15 – Ierarhia necesității de monitorizare a componentelor ambientale în tipologia areală “arii urbanizate”